Biosurfactanti

-act emulsifianta asupra compusilor hidrofobi din mediu si care reduc tensiunea
de suprafata facilitand interactiile dintre celulele de drojdie si micropicaturile de
hidrocarb, alcani, facilitand asimil hidrocarb in cel drojdiilor
-avantaje fata de surfactantii chimici: toxicitate redusa, biodegradabilitate si
compatibilit cresc cu mediu, grad crescut de selectivitate, activit specifica in func
de temp, pH, salinitate
-Factori care infl sinteza de biosurfact
1: sursa de C si de N din mediu,
A: surse de C: diferiti alcani, petrol, diesel, glucoza, melasa, glicerol, uleiuri
vegetale
B; surse de N
Organic, peptona, uree
Anorganic, azotit de amoniu, sulfat de amoniu
Proportia dintre cantit de C/N, specie-specifica
pH mediu, dependent de specia de drojdii, variaza de la 4-8
gradul de aerare al culturii, temperatura de incubare 25-30

Biosurfact: compon hidrofila, carbohidrati sau proteine

Compon hidrofoba, acizi grasi sau grupari acetil

Clase de Biosurfactanti de la drojdii:

1. Glicolipide:
a. Soforolipide
b. Manozileritritol-lipide (mel)
2. Surfactantii polimerici
a. Carbohidrat-proteine
b. CarbohidrAT-PROTEIN-LIPIDE
c. LIPOSAN ( Y. lipolitica
d. Lipomanan
e. Manan-lipid-proteine
f. Manano-proteine
3. Acizi grasi sintetiz de cel de drojdie, exportati sau legati de PC si au rol de
biosurfactant.
4. Lipide
5. Poliol-lipide

1.Glicolipide a. Soforolipide
-Candida bombicola
Torulopsis petrophilum
Candida apicola
-formate dintrun dimer de soforoza (zahar) legat de un rest hidrofob, acid gras
hidroxilat la capatul carboxil
MFE2 (C. bombicola) codif pt o enzima ce intervine in beta-oxidare
-mediu cu alcool gras se produce o deviere a caii metab de la beta-oxidare catre
sinteza activa de soforolipide
Importanta: au capacitatea de a indeparta stratul superior al epidermei, ajuta la
vindecarea ranilor, agenti de descuamare si depigmentare, reduc nivelul
grasimilor subcutanate

2. MEL
-Candida antarctica
-parte hidrofila manopiranozil-mezo-eritritol (zahar)
-parte hidrofoba, ac gras sau grupari acetul
In funct de natura catenei din partea hidrofoba sau izolat 3 tipuri de
biosurfactanti
Princ etape care interv in sinteza biosurfactanti:
-incorporarea in celula de drojdie a acizilor grasi din mediu,
-beta-oxidarea acizilor grasi
-sinteza de biosurfactant
-transportul extracelular al biosurfactantilor
A fost identif o gena care codif pt transportor tranmembranar: MMF1
EMT1 implicata in realiz structurii, asamblarea partii hidrofile
Aplicatii: reducerea tensiunii de suprafata a picat de hidrocarbura
s-a observat ca au capacit de a se lega la iG si lectine, pot fi folosite pt a facilita
tratamentul diferitelor forme de cancer si in transportul de compusi pt procesele
antioxidative (anti-imbatranire)
2. Liposan (Yarrowia lipolytica)
Partea hidrofila: heteropolizaharida care poate prezenta resturi de glucoza,
galactoza, glucozamina, ac galacturonic dar si resturi de proteine
-poate fi folosit la emulsifierea uleiurilor comestibile si stabilizeaza astfel de
emulsii
- M.L.P. si lipomanan C albicans si C tropicalis, activitate antimicrobiana si activ
antiadeziva (biofilme)