Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs 12

    Uploaded by

    Imbir Silviu
    4 views10 pages
    Curs 12

    Original Title

    CURS 12 (10)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Curs 12

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views10 pages

    Curs 12

    Uploaded by

    Imbir Silviu
    Curs 12

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    5.6, Constructia si calculul amortizoarelor suspensiei Asigurarea unei confortabilitifi bune @ autovehiculului se realizeaza prin clasticitatea suspensie Ja trecerea peste obstacole apar oscilatii mari ale caroseriei cu durati cu. atat mai mare cu cat free interiaora a suspensiei este mai micd. Pentru amortizarea rapida a osci autoychicule se introduc amortizoare hidraulice. Amorticorul este wn mecanism utilizat pentru dlisiparca rapida a energici oscilatiilor verticale ale caroseriei si a oscilajiilor rojilor prin transformarea ei in energie caloric& cedata mediului ambiant. Amortizoarele se monteaza in suspensia autovehiculului, in paralel cu elementul clastic principal, Feprezentand un element de baza in asigurarea confortului si siguranfei circulagiei rutiere. Pentru ca amortizorul si corespundi scopului este necesar si asigure 0 amortizare siguri gi diferentiat4 a oscilatiilor prin indeplinirea urmatoarelor cerinfe: — sporirea amortizarii odata cu cresterea vitezei de oscilatie pentru eliminarea oscilaiilor caroserici si a maselor nesuspendate produse de neregularitatile pronuntate ale caii de rulare, amortizarea redusi a oscilatiilor la deplasarea autovehiculului pe drumuri cu neregularitati mici, ~ limitarea incarcarilor care se transmit caroseriei prin amortizor, ~ Sd aibi funofionare stabil Ia deplasarea autovehiculului in diferite conditii de drum si Temperatura, ~ durata mare de functionare, = greutate si dimensiuni de gabarit reduse, forme constructive usor realizabile tchnologie, — pre} de cost scazut, iar ca lafilor, in constructia suspensiei la 5.6.1. Principiul de Iucru al amortizoarelor. Caracteristica de amortizare Montarea elementelor suspensiei este reprezentati in figura 5.45 in care: / — pistonul amortizorului, 2—corp amortizor, 3 — partea suspendatd, 4 —partea nesuspendati, 5— denivelare, 6— adancitura 2 Comereore Fig. 5.45 — Schemia dispunerii elementelor suspensiei Cele mai utilizate amortizoare sunt cele hidraulice telescopice care pot fi folosite la ambele punti (tn azul autoturismelor) sau numai la puntea din fafa (la autocamioane si autobuze). Principiul de lucru al acestor amortizoare consti in: ~ la deplasarea relativa.a masei suspendate fafdi de masa nesuspendati (modifierea distantei dintre punte si caroseric), lichidul vascos din corpul amortizorului este obligat sa treaca prin orificii de sectiune mica, ~ datoriti frecaiii lichide care apare la trecerea acestuia prin orificiile calibrate, energia oscilatiilor se transforma in energie caloricd. Dependenja dintre forta de rezistenti F a amortizonului (forta creat de presiunea de lichid Ia trecerea prin onficitle calibrate) si viteza relativa dintre masa suspendati si cea nesuspendata (vitera pistonului v,) defineste caracteristica de amortizare. Forja de rezistenté a amortizorulul este dati de relatia: FaC-v,! (5.20) unde: C~coeficientul de rezistenta a amortizorului, — exponentul vitezei. 10 6 1 calculul stateretor de control al mipcirtl autaveiiculelor fn fanetic de care depinde exponentului i al vitezet dimensiunile orificiilor din piston, de Supapele de inchidere 51 de vascozitatea lichidului din amortizor, carseteristica de amortizare este de trei tipuri prezentate grafic in figura 5.46: 1 caracteristic’ liniara 2- caracterist oe cf progré racteristicd regresivd — (F.43) Zona hagurat reprezinté puterea absorbiti in timpul amortizari. Fig. $46 — Tipuri de caracteristici de amortizare Avantajul amortizoarelor cu caracteristici regresiva consti in valoarea mai redusi a fortelor de rezistenta la viteze mari de oscilajie gi astfel transmiterea unor forte mici la cadru sau caroserie, Amortizoarcle cu caracteristicl progresiva au avantajul ci forfele de rezistenti sunt mici la viteze Feduse de oscilajie (deplasarea cu viteze recluse sau deplasaren pe cdi de rulare cu denivelari line) si crese rapid cu eresterea vitezei de oscilati Confornul corespunzitor este asigurat de caraeteristica opsimd rep forfei de rezistenti cu viteza (f= 2) lu eure oscilatia punfii se amort mai mare fn circulatia autovehiculului Dupi valorile coeficientilor de revistentit ai amortizorului 1a cursa de comprimare C (apropierea maselor) gi cursa de destindere Cy (departarea masclor) amortizoarele pot fi = cu dublu efect si caracteristic’ simetrica C, = ath de Variatia patratica a , objindnd gi 0 siguranti = eudublu efect si caracteristicl asimetrics Co# Cy, cu simplu effect Co = 0 si Cd #0. Marea majoritate a constructiilor de amortizoare 1a autovehicule sunt cu cu dublu efect si caracleristicé de amortizare asimetried cu raportul intre cei doi coeticienti Cy = (2 ... 5) - C.. Utilizarea acestui tip de caracteristicd este determinata de tendinja de reducere a efectului socurilor la trecerea rolii peste deniveliri proeminente, printe-o amortizare mai mici la cursa de comprimare. Daci valoarea C, este mare, la tecerea rofii peste ridicdturile cali de rulare, viteza ma nesuspendate creste si prin amortizor se transmnite 0 for{a mare, iar la trecerea rojii peste adanciturile edi foorfele transmise sunt mai mici. La deplasarea pe un drum cu adancituri, cind cocficientul Cy are valori mari, roata poate contactul cu calea de rulare, deoarece va trece peste o parte din adancituri fara s o atin Astfel, Ia deplasarea eutovehiculului pe suprafeje neregulate ale cai de rulare se recomands diferenje mari intre coeficientti C. si Cy, spre deosebire de circulajia pe drumuri cu neregularititi lungi dar line se impune o diferent mica intre cei doi coeficienti. Coeficientul mediu de rezisten{é al amortizorului este definit ca medie a coef comprimare gi destindere: (5.21) si se alege asifel ca amortizarea oscilatiilor si asigure confortul pasagerilor gi protejarea marfurilor in condifille circulafici autovehiculului pe drumuri cu suprafefe neregulate. Valorile reconadate pentru coeficiensii de rezistenta ai amortizorului pentru diverse constructii de autovehicule sunt date in tabelul 5.9, 210 Curs 12 Amortizoare oe Ee iat ae Ghar | Ss ern ein | PRE i aoe [oe [oes ome om Lm aa \ ‘sao | 1.099 |1870 ‘Autotoedsme Be es, Fleet = rant a 9 ‘3 seq] 4110] 2 455 | we | ee eee cino|—.| 5520}, =| 3498 | gars | 050 | «20 oe aN 1660 4 530 [14 goo] 700) 7990 | 6615 | G, FRAPS © alive aon |29|208| 4 pit N 5.6.2. Tipuri constructive de amortizoare Clasificarea amor — constructiv: arelor hidraulice telescopice se face dupa urmatoarcle criterit: — amortizoare monotubulare: = cui camera de compensare, — hidropneumatice; — bitubulare: — cu scurgerea lichidului tn ambele sensuri (cu citeulatie parti lichiduh — ex seurgerea lichidului in sens unie (eu circulate totala a lichidului), = modul de lucru: — reglabile: = cu reglare mecanic’, = cut reglare semiautomata, = cu autoreglare; = nereglabile. 1) Constructia amortizoarelor telescopice nereglabile Majoritatea uzinelor constructonre de autovehicule utilizeazit de preferingi amortizoare hidraulice telescopice bitubulare, deoarece comparativ eu amortizorul monotbular are lungimea mai mic, lar inelul de etangare un este supus presiunti ridicate a lichidului., in schimb amortizorul monotubular are, la ‘un diametra exterior egal ou cel al amortizorului bitubular, un diametru al pistonului mult mai mare (pind fa 50%) 51 0 cire mai bund in timpul functiondri, find mai usor eu 25 ... 30% eomparativ cu cel bitubular, Amortizonal monotubular este mai sensibil la socurile produse de neregularitatile drumurilor de categorie inferioara. "Amortizoarele bitubulare la care lichidul se scurge in acelasi sens au o seric de avaniaje fata de cele Ja care scurgerea lichidului este in ambele sensuri: — se realizeazi mai usor forte rezistente mai mari la cursa de comprimare, — ano ricire mult mai bund deoarece lichidul vine mai des in contact cu peretele exterior al tubului rezervor. Particularitaica deosebiti a amortizoarelor telescopice const in existenja unui rezervor, denumit si camera de compensare, La cursa de comprimare, tija este introdusé in cilindrul principal si din aceast8 cauzi volumul din eilindra ocupat de tinja creste, O parte din lichid, egal ca volum cu voluml parti de tia introdus& in cilindra, este impins& in cilindral rezervor, in a cirui parte superioaré se afld 0 paturd de ‘er sub 0 presiune putin mai mare decat cea atmosferica. a0 Constructia gi calculul sistemelor de control al migcirii autovehiculclor Construectia amortizorului bitubular nereglabil reprezen prineipale: = pistonul 2 cu orificiile de trecere gi supapa de destindere, = ansamblul 7 al orificiilor de trecere si suupapei de comprimare prin care se face legatura intre compartimentul A de sub piston si compartimentul C de compresic, ~ sistemul de ghidare si etansare 3. in figura $.47 are trei subansambluri La partea suspendati a autovehiculului se monteazi capatul superior 4 al amortizorului, prin intermediul unei buese din cauciue 5. Solidar cu capatul superior sunt tija 6 a pistonului 2 gi tubul de protectie 7 al tijei, La partea nesuspendati se monteaza capatul inferior /0 prin elementul elastic 1 Tubul rezervor 9 face legétura intre capatul inferior 10 si sistemul de ghidare si ctangare 3, care constituie corpul amortizorului, Cilindrul de lucru 8, in care culiseaz& pistonul 2, este moniat prin presare in corpul sistemului de ghidare si etansare 3, se sprijind pe capatul inferior 10. Volumul interior al cilindrului de luca 8, impérjit de piston in doud compartimente A 5i B, este ‘umplut de lichid vaseos. Datorit deplasirilor relative dintre masa suspendati si cea nesuspendata, la deplasarea pistonului 2 in cilindrul de lucru &, lichidul se deplaseaz dint—un compartiment in altul prin orificiile din piston, fntrucat, 1a apropierea maselor, tija pistonului intr complet in compartimentul B, 0 parte de lichid, egali cu yolumul tijei, trebuie evacuaté prin ansamblul / in rezervonul de compensare C format din cilindrul de ler 8 si tubul tezervor 9, Rezervorul de compensare C, umplut partial cu lichid, are rolul de a asigura procesul de recuperare (schimbul de lichid fntre cilindrul de lucru si rezervorul de compensare la introducerea si scoaterea consecutiva a tijei 6). Fig. 5.47 —Amortizor bitubular nereglabil. in figura 5.48 se prezinta functionarea amortizonului in diferite regimuri la cele dou curse, La cursa de comprimare (figura 5.48 a) in cazul vitezelor mai mici decat viteza critic’, lichidul trece din compartimentul 4 in B, prin orificiile 3, dupa ce invinge forja foarte slab @ arcului disc 2, Compensarea volumului tijei introduse in compartimentul B se face prin tecerea lichidului din compartimentul A in C prin sectiunea mica din piulija supapei de comprimare 8 si canalele 7. 3 ag @ » ig. £48 Funcfiomarea amortisorab hidauli telescope biubular cu dublu elect ‘cu circulatia lichidului in ambele sensuri ano Curs 12 Amortizoare La viteze mai mari decat viteza critic, lichidul nu mai are timp si se scurgi prin orificiile 3, creste presiunea lichidului din compartimentul A, iar forja de presiune pe supapa de comprimare 8 deplasea: Jos plunjerul supapei, cliberand 0 sectiune de trecere mai mare, ceca ce face ca c rezisten{a a amortizorului, dupi viteza critica, sii fie mai ied. La cursa de destindere (0 (compartimentul B) este comprimat si ca urmare arcul disc 2 este presat pe piston, inchizind orificiile 3, Lichidul trece prin orificiile 7 si ajunge Ia rondela obturatoare 4 a supapei de destindere. Cand viteza relativa de deplasare a pistonului este mai micd decit viteza critics, fora de presiune a lichidului este mai mica decat fora de precomprimare a arcului 5, iar scurgerea lichidului se ef prin niste fante dit obturatoare 4, Cum yolumul eliberat de sub piston nu paote fi umplut cu lichid din compartimentul 8 (datorit& tijei care iese in afar’), se ereeaz o depresiune care ridicd supapa 6, format dintr-un inel liber. Astfel, se realizeaz& cominicarea intre compartimentele B si A, care permite completarea volumului de lichid din compartimentul 4 la urcarea pistonului. La viteze mai mari decAt viteza critica, timpul de trecere a lichidului din compartimentul 8 in A, prin orificiile mici din rondelele obturatoare 4, devine insuficient In acest caz, presiunea din compartimentul B creste si invinge forja de precomprimare a arcului 5 al supapei de destindere, provocind indepartarea ronelelor de pe scaun si formarea unei sectiuni de trecere mai mare. sterea forte’ de ronde n figura 5.49 se prezinté consirucfia unui amortizor bitubular cu divectie unica de curgere a lichidului (de tip Armstrong). Penteu asigurarea circulatiet totale, supapa de destindere, formata din rondela 3, arcul clicoidal 2 si piulija de reglare /, este montati in tubul deversor antispuma 4, ficdnd comunicarea intre compartimentele A si C, iar supapa de comprimare 9 este montati in corpul pistonului, ficdind comunicarea intre compartimentele 4 si B. La cursa de comprimare, in cazil vitezelor mici de deplasare ale pistonului, lichidul se scurge din compartimentul A in compartimentul B, prin niste frezari calibrate de pe partea frontala a piulifei 10, Deoarece ‘Yolumul disponibil in compartimentul B este mai mic decat eel dislocat de piston in A, un yolum de lichid egal cu volumul tijei este treeut prin tubul deversor 4, prin deschiderea supapei de destindere, in rezervorul de compensare C. La viteze relative mari ale pistonului, presiunea din compartimentul 4 ereste si deschide supapa de comprimare 9, oferind lichidului o sectiune de trecere mar La cursa de destindere, \a viteze mici ale pistonului, lichidul se scurge din compartimentul in 4, prin frezarile frontale din piulita /0. Volumul 4 nu se poate umple numai eu lichidul scurs din B, diferenja necesar’i completindu-se prin lichidul aspirat din camera de compensare C, care pitrunde in volumul de sub piston, invingand forta slaba a arcului #/ al supapei de compensare /2. Cind viteza pistonului se mireste, timpul de scurgere a lichidului prin frezirile din piulifi este insuficient. Cresterea presiunii lichidului din compartimentul B, care prin tubul 4, ac{ioneazd asupra supapei de destindere, deplaseazi in jos rondela 3, formindu-se asifel o secjiune mai mare de trecere a lichidului. Lichidul seapat pe langi tija pistonului, Fig. $49 Amortizor hidvaulic teescopic binibular se intoarce in camera de compensare prin tubul 7. ‘eu cireularialichidulus 5/10 Constructia yf-calculul sistemelar de camer ot al mulyciei a Tnelul 8, montat in eamera de compensare, are rolul de a impiedica emulsionarea lichidul in timpul fianetionirii amortizorului. Manyonul de cauciue 6 indeplineste rolul elementului elastic limitator al suspensiei pentru cursa de comprimare Amortizoarele telescopice monotubulare a camera de compensare dispusi axial in prelungirea cilindralui de fuera. Lichidul si gazul din camera de compensare pot fi separate intre ele sau in contact direct, Dupa presiunea gazului din camera de compensare, amortizoarele monotubulare se clasifica in dowd categorii = ett presiune jo cu presiune inaltd (hidropneumatice) Constructia amortizorului monotubular hidropneumatic este reprezentat in figura 5.50. in camera de compensare J se introduce azot sub presiuinea de aproximativ 2,5 MPa, perna de aer find separata de lichid prin intermediul unui piston flotant 2, Compensarea necesara a volumului, datoriti micsoririi lui a cursa de comprimare, se obtine prin comprimarea pernei elastice de gaz si deplasarea pistonului flotant in sus. La cursa de destindere, volumul care se elibereazi este ocupat de gazul din compartimentul 1, care se destinde si deplaseaz in jos pistonul flotant. La acest amortizor orificiile de trecere si supapele de descircare sunt montate in pistonul 3. Datorité clasticitatii _camerei de compensare, amortizorul indeplineste si rolul de element elastic suplimentar al suspensiei Fig. 5.50 —Amortizor monotubular hidropneumasie 2) Amortizoarele telescopice reglabile au posibilitatea reglarii caracteristicii de amortizare cu Utilizarea aceleasi tipodimensiuni de amortizor la autovehicule diferite, precum si refacerea reglajului initial dup4 parcurgerea unui anumit numar de kilomatr. Modificarea caracteristicii de amortizare se poate realiza prin: = modificarea orificiilor calibrate de trecere pentru viteze ale pistonului mai mici deat viteza critica, = modificarea presiunii de deschidere a supapelor de descarcarc, prin modificarca prestrangerii arcurilor de supape pentru viteze peste viteza critica, Prinderea amortizorului pe autovehicul se realizeaza prin intermediul unui element de cauciuc, care fransmite forja de rezisten{i a amortizorului la clementele suspensici si care, din aceasti cauzi, functioneazi th condiii destul de grele, find solicitat la compresiune si incovoiere. Alegerea dimensiunilor elementelor de cauciue se considera tensiunea admisibila pentru cauciucul care functioneazd la sarcini de comprimare un timp indclungat de ordinul 3 ... 4 MPa. 3) Pactori de influentaé asupra functiondrit amortozoarelor Alegerea unui anumit sistem de prindere depinde de constructia amortizorului si de tipul suspensiei autovehiculului Factorul cel mai important care determin’ iesirea din funcfiune a amortizorului fl const Calitatea etansarii intre tija pistonulu si corpul amortizorului. La iesirea din functiune a sistemului de ‘elangare tija trebuie s& preia intreaga presiune de lucru a amortizorului, Din acest punct de vedere amortizorul bitubular este mai avantajos, deoarece sistemmu! de etangare este ferit de actiunea presiunii de lucru a lichidului, Sistemul de etangare folosit cel mai frecvent 1a amortizoarele bitubulare se realizea7d ci un inel de caueiuc, iar pentru asigurarea unci ctanscititi eficace sanqurile circulare in. care sc ascazi inelul trebuiie sa aiba 0 configurtie cate si asigure pomparea lichidului de la exterior cAtre interior. eno. ie Curs 12 Amortizoare Alegerea corect istemului de etangare determina durabilitatea amortizoului. Durabilitatea atins’ de amortizoarele hidraulice teleseopice este in medie de 30 000 ... 35 000 km. Matirea durabilititii amortizoarelor se poate asigura prin = micsorarea frecarii ¢i marirea stabilitatii suprafefei de contact (slefui mangoane de cauciue pentru protectia ci), Jimitarea tensiunilor in arcuril supapetor, — descarcarea amortozoarelor de sarcini suplimentare (montarea in bucse de cauciue) tijei, cromarea, folosirea unor Regimul termic de functionare a amortizoarelor constituie una din problemele cele mai importante, datoriti variatiei caracteristicii de lucru a amortizorului cu temperatura cauzat de variatia vaseozitatii lichidului de lueru cu temperatura Scaderea e Iucra la inedlzirea amortizorului duce la micsorarea rezistentei de scurgere prin orificiile calibrate si la eresterea scdpirilor nedorite de lichid prin interstitii. Aceasta are ca efect (in cazul incalzirii amortizorului de la 20°C la 100°C) sciderea cantitafii de energie absorbita cu circa 30 ... 35%. La sciiderea temperaturii, are loc fenomenul invers, ceea ce duce la inriutitirea confortabilitatii in mers a autovehiculului. Obfinerea unei caracteristici cat mai stabile a amortizosrelor se realizeaza prin: = asigurarea unei raciri bune a amortizorului tn functionare, ~ folosirea unor lichide cu sensibilitate redus la iapiile de temperatura Lichidul utitizat Ia amortizoarete hidraulice trebuie sit indeplinesca urmataorele condifii: — sé aiba rezistenga ridicata la congelare (temperatura de congelare sa fic sub-30°C), — sii prezinte 0 variafic redusa a vascozitajii cu temperatura, ~ si aibé o tendin(a scizuta de spumare. 5.6.3. Elemente de calcul al amortizoarelor Caleulul amortizoarclor telescopice cuprinde urmitoarele etape: = determinarea caracteristicii de amortizare la roata autovehiculului — determinarea caracteristicii de amortizare cfectiva a amortizorului, — dimensionarea pistonului sia orificiilor de lucru, — verificarea dimensiondrii termice a amortozorului Caracteristica de amortizare se determina in functie de gradul de amortizare D din figura 5.51. Fahy Destinaere: Fig, 5.51 Caracteristica de amortizare pentru amortizorul asimetric ci dubla efect 10 Constructia gi calculal sistemelor de control al mlyciirit autovehiculelo Domeniul necesar de amortizare pentru caroseric este cuprins in caracteristicile de amortizare Corespunziitoare autovehiculului gol si cu sarcind utili maxima determinate pentru un gead de amortizare D=0,25. Coeficicntul C de functionare a amortizorului cu supapele de desedreare inchise se determin’ eu relatia, 2-D-fk,-m;

    You might also like