Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • C 10

    Uploaded by

    Imbir Silviu
    5 views21 pages
    c10

    Original Title

    c10

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    c10

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views21 pages

    C 10

    Uploaded by

    Imbir Silviu
    c10

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 21
    La dispositivul de frdnare cu wansmisie pneumaticd cu dowd conducte prezentat tn figura 4.61 rubinetal divibuitor $ comands frdnared aulovehieulului (actor gi Femorei legatd prin doud condiuere Una din conduete 13 este de alimentare eu aer comprimat a tezervorului de pe remored. Sore deosrbive do Seal arteriorcomanda fasisi ge fuer prin Ginpleren San. golitéa' conducted eoutanaa Gos Fotlsctalsecled 9 care'ore-lal dem belgura ca Gdnared remol0lCad se Ge eniatredoptanei ocian TR, uecblerhad “umpterea, conductel'T# (prin: efvet de tele) qf de a tzola chisiielansearas ce autovehiculul tractor de del al remorcil, Robinetul de siguranj&: 20 serveste ta izclarea condictei ne alimentare /3 dack presiunea servlui din cireuitul autovehiculului tractor seadesub045MPa Frinarea de sigurangl se realizeazd cu robinetul 7 dispus:pe coloana volanului si acjionat manual prin robinetul cu dout e&i 2 Pig. 461 ~ Dispos de frdnare cu rrauamisie pnevmaticd cw owl conducte cesio alimentat fa rezervoare crul distribuitor 4 const Dispecitivul de trinare cu doud conducte gt doul cireuite (figura 4,61 b) i separate 4/1 54 4/2 de la compresor prin robinetal uniservo eu dou eli 10. Robin in. doul robinete simple ce pot fi actionate concomitent de cdtre pedala de frind prin 1 tevier egalizator. Comanda frinet de stasionare se face de la 0 manetS, direct pran robanctl i figura 4,62 este prezeniat disporitivul de frinare de tipul cu wise sau dook conducte realizdisd 53 ‘numitele scheme ..142" P Prin intadacerea robinetuhii 22 x0 asigurd comanda de lao maneti a rari exmore in varianta oo oud conducte, in afara frénirii oferitd de robinecul 7, n Un dezavantaj rare al uct i tivnatli pnournatice fay do actioriares hidraulies conse tn necesitates unui timp mai indelunyat plind Ja atingerca presiunii de reyirn in camerele (cilindril) de frand. Mecunismnul de frinare pneumatic poate fi: eu a conductd (end mai inhi este Srinaté remorca 51 apoi autevehiculul) yi ev dowd sau mat multe ia e conducts (ana este tru ali cealalté pentra remorcl), PORE SRT SEN Utilizarca mecanismulul de actionare cu mai multe conducte a franelor la autovebicule oferd urmétoarele avantaje: alimentares permanenth « rezervorului de scr comprimat al remorcli, ceca ee aniguré franarca ji Ia eoboriirea pantelor jun ~ migyorarea eapacitayii cilindrilor de wer comprimat, timp de reactie redus, prin montarea unui robines releu de aefionare inainte de remorc’, funichionarea la presiuni ridicate. 7,5 hamri care reduc dimensiunile cilindrilor de fein Schemele tipice ale dispozitivelor de franare cu transmisie pacumaticl utilizate in constructia de sutovehicule sunt reprezentate in figurile 4.60 4. care sc diferentiazs prin numirul de conducts ce servese la {rinares remorcilor fn figura’ 4.60 cate repreventat un dlyposisiv de frinare preumaticd cu o conduct. ‘Acrul atmosferic, comprimat de compresorul J, treee prin regulatorul de presiune 2, previzut cu un filteu de der 51 un racord pentru umflarca pneurilor autovehicululul, prin sparatul antigel 3, in rezervoarele de acr comprimat 4, Cel de-al doilea rezervor al dispozitivului de franare este leat de conducta de alimentare prin intermediul robinctului de transfer 19, care are rolul de anu permite umplerea lui cu aer comprimat decit dupa ce presiunea aerului din primul rezervor # atins valoarea de lucru, astfel incat pul necessr pentru punerca in stare de lucru a dispozitivului de (rinare al unui autovehicul ce a stafionat un timp indelungat si fic eft mai redus. Alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remored se realizeaza prin intermediut semicuplei de legaturi 16 9i prin conducta de lepaturd eu remorca Ciind presiunea aerului din rezervoare a alins valoarea prescrisl, regulatorul de presiune 3 intrerupe debitarea de acr de Ia compresorul J De la rezervoare, acrul comprimat trece la robinetul distribuitor 5. yi Ja robinetul 4 pentra franarea Femoreil Prin apiisarea pedalei de frind, conductitorul permite aerului comprimat 68 patrund in cilindrii de fini [J care aetionea7’ elementcle de comanda a franclor gi, prin intermediul robinetului de franare & a remoreii, se comandd evacuatea acrului din conducta de legiwurd realizand astfel franarca remorcii, timp tn care se intrenupe alimantarea cu aer comprimat a rezervoarele de pe remorcd, Pentru frinarea de stationare sau de sigaranfs se actioneazd maneia 6 care comandd (prin transmisi¢ mecanicA) frdnarea autovehicululi tractor, prin intermediul robinetului & comand’ golirea de acr comprimat a conductei de legéturi 12 4 finaxea remoreii. Dac autoheviculul nu tracteazé o remored, conducta de alimentare se inchide inaintes semnicuplei 16 cu robinetul de inchidere 15, Fig, 4.60 = Dispositty de frdnare pmewnarics cu 0 conducts, ir Coustene(la ol calcalol ssteretor de control al miseirid wutovehtevtelar 4.5.2. Actionarea hidraulied » frinelor Acest tip constructiv de actionare exte cel mai utilizat datorita urmitoarelor avaytafe: ‘aetioncaz simultan pe toate frdnele, fepartizarea efortului de franare intre punt), proportional ou greutatea ce le revine 91 ofer8 posi de control « forfei de frinare pe fiecare punte, = repartizarca uniforma a presiunii pe soboyi, = randament ridicat cu timp de reacfie redus, constructic simpli, cu elemente constructive standardizate, reabizats la preg sefieut, intretinere usoard. Desavantajele actionarii hidraulive: = nu permit realizarea unui raport de transmitere la valori mari, surgeren unei conducte duce la defectarea intregului sistem, F are clasticitate la piitrunderea acrului in circuit care determind o seddere putemicé a eficacitafii franci, Sensibil la emiperaturd (in special la temperaturi joase) cu randament se&zut. La automobilele uscare, sistemul de franare de serviciu se realizeazi dupa una din schemele din figurile 4.44 51 4.45. La puntea din fayd se utilizeazd fréne cu saboti duplex sau servotrane, iar la puntea din spate frine cu sabori simplex (fig. 4.44 a). is Laautoturisme, cea mai rispandité solujie este utilizarea franelor dise deschise la puntea din fayd gt {Fane simplex la puntea din spate (lig. 4.44 b). Pilg, 444 = Sistem de frdnare Nideiulic: a) frane cu saboti pe ambete punt ‘bh frdne dive pe prniea din fra si cu sabofl pe punta din spate Sistemul de franare hidraulic se compune din urmitoarele elemente constructive: 1 — pomp central, 2— pedal, 3 circuit fad, 4 circuit spate, 5 — frina din fayd, 6 frana din spate. fn cazul autovehiculelor mai mari si autoturismelor din clasa mijlocie 51 mare se mai introduce suptimentar un servomecanism vacuuratic J in cireuitul de franare (figura 4.45) pentru « micsora forta aplicatt la pedald. In eaaul defectirii servomecanismului vacuumatic, sistemul de franare fucreazi ca un sistem de franare simplu. i ‘Schemele din figura 4.45 b si ese utilizeaza in prevent mai mult datorita compactitAtii constructiei si a mumdnului redus de racorduri. In toate cazurile franele punii din fay’, respectiv spate se actioncaza dc circuile separate. “ - fn figura 4.46 este reprezentata sectiunea printr-un servomecanism vacuumatic care se compune din citindrul principal 7 (in cazul de faté in tandem pentru cele doud circuite) si 0 camera vacuumatics 2 imparité tn doua prin pistonul 3 51 membrana 4. Depresiunea de la colectorul vacuumatie Se transmite prin feava 5 la camera anterioara side aici prin canalal 6 din eorpul pistonului 3, pe lang& corpul supapei le reactie 7 (aflaté in sutre deschisa dacé nu se actionea7a pedala) si prin canaul &, in camera posterioara. vAstfel, in stare neactionatd, in ambele camere exist aceeasi depresiune, iar pistonul 3 se afld, sub ac{iunea unui are de rapel, in pozitia din dreapta. Acjionind pedala de frand, efortul de comanda se transmite prin tije 9, corpul supapei de reactia 7, discul de reactie din cauciuc 10 si tia 1 eatre pistonul primar al cilindnatui principal. 2 45. vansmisia dispozitivului de frinare Legea circulatiei pre drumurile publice impune necesitatea vehiparii autovehiculelor et masa totala ‘sub 6000 kg (autoturisme gi autoutilitare) cu dond sisteme de frinare independente: sistemul de frdnare de servicin cate trebuie si actioneze pe toate roli istemul de franare de stafionare care trebu frinarea sigurd a autovehiculubui staionat pe panta maxima, sf asigui Comanda frdinelor se poate realiza in (rei moduri: 1. cu acjionare directa sau. indirectd (forja de frinare se dator conducitonal autovehiculului) care poate fh mecanici, ~ hidraulicd, 2. cil servoaétionare (momentul de frdnare apare datoritd unui agent exterior, conduedtoral avand doar rolul de a regla intensitatea fran pheumatica, eleetropneumatica, ee 3. cw acfionare mixta (franarea se datoreaz& atat forjei exercitate de conducator cat si energiel unui agent exterior care poate fi aer comprimat sau ulei sub presiune). iz exchusiv forte’ exercitate de 4.5.1. Actionarea mecanicd a franelor Acest tip de actionare se utilizeaz numai la tina de stajtonare (figura 4.42) 51 se compune dintr-o parghic, care, prin intermediul unor tije sau cabluri, actioneaza asupra franelor rotilor din spate (figura 4.43). in prezent nu mai este ulilizatd la frdna de serviciu datorits unor dezavantaje: necesitatea reglarii frecvente, = aparijia deformagiilor elementelor si uzuri necontrolabile, randament sedzaut 4 Sy Astfel cablurile flexible 4, care ie ye fealizeaz actionarea frdinelor, sunt Th. acjionate de parghia de egalizare 3, actionata de levierul /, ce ee - Imobilizarea levierului in pozitia Z i — sfranat” este realizata de mecanismul cuclichet 2. Fig. 4.43 — Pribia de stagionare ci detionare mecantcd Constrvetia sl caleuhul sistemelor de control al migcirll autovebicolelor Elementele constructive gi funcyionares supapei ci x ee ive $i functionares Supapei de acrisire a cilindrului hidrwulic sunt prezentate in Fig. 455 Constructia supapel de evdeware a geri din ‘eireuitul Ridraulic al eilindrlor de frdnare. ©) Conductele de legiturd pot fi rigide sau elastice, ind realizate din yeava de ofel, cupra sau ‘lama, iar cele elastice sub forma de furtun ramforsat pentru a rezista la presiunea din circuitul hidraulic, ) Lichidul de frana trebuie si indeplineasca urmatoarele condifii = -vascozitate mick si variayie redusd a vascozitaii cu temperatura intre 50°C gi +70°C, = si fie neutru din punct de vedere-chimic, ~ s& fie stabil chimic, = si asigure ungerea, — s@ alba puct de fiebere ridicat. Lichidul de find este un-amestec solvent putin vascos gi ugor volatil, in amestee eu o substanfa care asiguri ungerea, Solvental poate fi alcool, accion’, eier, iar ungerea este asigurati de ulei de ricin, glicerind sau vlciuri minerale. 43) Caileulul mecanismului de actionare hidraulied pareste de la fora de acjionare S a sabonulus sau. plicusei de ferodou. Presiunea din cilindrl receptor este daté de relatia: s Ss Acitindsn 7 eitindsw 4 an care: p — presiuned lichidului din eircuitul de franare, $ ~ forja de acfionare, daiman — aria secftunst transversale a cilindrului receptor, doings ~ diametrul cilindrului receptor. Pentru caleule se consider’ raportul de transmitere al acfiondrii hidreulice dat de relayia: tt on pe unde: §,=3,5... 6 raportul-de transmirere al pedalei de aojionare a franet, 2 AF sind separ 4 he ilindea wespior __ | _ raportul de transmitere hidraulic, dilindea_peineipal pampimpt cals 1 =0,9... 0,95 ~ randamentul mecanisnrulul de actionare hidrautic. Fora a pedala maxim admisibild ete Fyn = 500... 800, Cursa pedalei de frana este de 150... 180 mm (cursa pedalei pand la frdnarea completa este 50 ... 60% din cursa totalé maxim: ; phddat on, +} unde: d. i'd — diametnalcilindritor toveptori, xsi x» —oursa pistonul ilindrului receptor, xp —joeul jntre tija de actionare si pistonul vilindrului principal (vo = 1,5... 2,5 mm). 8 Cours 10 — Transmisia sistensutai de @) Pompe ceniralé este realizatt sub forma unui cilindru principal hidraulic care asigued sursa de presiune pentru numirul d circnite de franare si tebuie si rispunda urmitaorelor cerinje: = timp mic de reaetie, = deffanare rapida, - sd nu permit patrunderea acruhui in circuit si si nu existe pierderi de lichid hidraulic. in figura 4.49 oste reprezentat constructia pompei centrale pentru sistemcle de franare cu un singur circuit. Fig. 4.49 ~ Pompa centrold cv un circuit: Elementele componente ale pompei centrale cu un circuit (figura 4.49 a) sunt: J ~ dop ou orificit fare comuinicd cu stnmosfera, 2 ~ reflector care nu permite lichidului si ajung’ al orificile dopalui, 3 ~ onificiile pistonului. Supapa dubla: 4 — supapa de retinere (compusa din inel de cauciuc si disc metalic) €& asigurai intoarcerea lichidulut in ctlindrul de frinare si menginerea unei suprapresiumi de 0,6 — 1 MPa ce realizeazl intrarca rapid in actiune a (einei si de asemenes nw permite pitrundrea acruhai in instalatic # Fespectiv 5 ~ supapii de evacuare care permite compersares cantitinit de lichid din conducte, ~ are ‘supapi evacuare, 7 — ure suapaps de refinere, 2 — garnituri, 9 — piston, £0 — tijS de actionare piston, 17 ~ cavitate, J2~ onificiu de comunicare cu rezervorul, /3 ~ eavitate /4 ~ rezervor compensator de lichid, 1 = onificiu de compensare, 16 cilindr, 17 — are larnelur. Pentra frana cu tambur, impicdecarea scurgeritor de lichid dim instalage $i i recepiori se realizeazi prin alegerea convenabili a gamiturilor si arcului 7 eare readiuce pisionul In pozatia inipiala s Cary 10 - Transmisia sistemutui de frimare Dupi inceperca frindiri forja X scade, datorith seiderii. sarcinii' dinamice sites fa care lap petssiul de reglare, iar plstounl on-afll te ochiliben liljaaiee Pp las A)ecf=p, As de unde rezulta: i de prestringere a arcurilor 2. Cu cSt puntea din spate se désearcd mai cu ata sSgeata f'$ deci $i presiunca din sistemul de franare. am mA ace setoca, Se construct de autoturisme (x. Decie 1300), reglarea presinii din fnele dn spate exe inlocuiti ca o limitare a presiunii din frana din spate, Limitatorul de presiune este comandat ian! arcak saspensiei din spate. aes Pe i TESS i Ne Th p= t ea | Lay RSS At At 6 Fig. 467 - Amplasarea dispomtneuli de reportisare 2 fortes de frénare Fig, 4.68 - Schema mecatsiomului de rezlare 9 rte’ de frénare, 3) Dispozitive antiblocare Reglarea presiunii din frane, pentru evitarca blockiii rojii, se face in fmcfic de decelerstia unghiulard 2 rojii autovehiculului si in fnctie de vitez5. Sistemul funcjioneazi mulhumiter pe drumini cu coeficieati de aderentd uniform, dar intimpin’ greutiti la vaniapit ale coeficientului de aderenté pe puntt sax la rogile unci pirfi a autovehiculului. Reglajul optim se objine mumai la anumifi coeficienti de aderenti selectati initial, Dispozitivele de antiblocare cu comanda electronica digital aw regimuurile de funcyionare dinjate cu un microprocesor cu circuite integrate. Principalele condifit impuse acestor dispositive sunt: : = 2 asigure, in timpul procesului de franare, stabilitatea si manevrabilitatea autovehiculului, atat pe dram drept cat si in curb’, A=, ~ crestevea momentului de giratie si fie lenta, astfel Incdt si poaté f compensald prin manevrare au ile de aderempi ale cai de rulare, = reglarea frandrii py ty Guns 10 Teansmisia sistemubai de frdmare ) si d) cw detlonare indlireetd, b) §\c) et aeplonare direct Deplasarea spre stinga & corpului 7 fice mai fritii Ca garniture 12, sub actiunea arculut 3, 6& se ageze pe buzele din corpul pistonului, izoldnd astfel canalul 6 de canalul 8, apoi corpul 7, desprinzindu— Se de pe gamituri, permite ca. prin canalul 8, acnul sosit pe langa tija 9 si prin filtral /4, 58 pitrundé in camera posterioar’ a cilindrului 2. Sub efectul diferenjei de prestune, pistonul 3 se va deplass spre stinga, actionind ija 17 prin intermediul discului de reactie /0, mirind astfel forja din ja. Sub aciiunea acestei forge, discul 70 se va extinde, deplasind spre dreapta corpul 7 pan la contactul cu gamiturs 2, astfel incat depresiunea din camera posterioara se va anula intro masurd proportionald cu efertul la pedali. Daca efortul ta pedala depaseste valoarea Stabilité, discul de reactic este readus la forma inijiald, supapa de reacti¢ este complet deschisd si in camera postericard se stabileste presiunea atmosfericd. In-acest caz servomecanismul dezvolta efortul maxim. lire 10— Toansmisia sistemulu te foinare Schema bloc a sistemelor definate echipate eu disporitive de antiblocare (D4) este prereymaa s figura 4.70 in care este reprezentat circuitul hidraulic pentru o singurd roata, respectiv anal (le abjocs anorectic ‘echipeaza cu 2, 3 sau 4 canale pentru fiecare roll sau punte edte unui), find pedale de find, lihidul de frAnd este fmpins de servomecdnismul 6 (figura 470 9 Pees Se ‘clectromagnetick $7, spre eilindrul receplor CRalfrinei 1) nd Bloarea roi este iminent, supapa S786 inchid, iar supapa SE (abel comandae de blog) eiecinoni) se deschide. Ca urmare, parte din lichidul de fr iese din endl receptor 9 pesuney Seade, permitind accelerarea roti dupa care cichl se peti dupa o anil lee we togage Lata climinat prin supapa SE este recirculat cu o pomps cu plunjer acfionati electric cu un motoe ‘pompa central PC pri Sistemul de franare din figura 4.70 6 este echivalent cu precedentul cu deusebirew of cele doun supape clectromegnetice SY 5i SE de tip 2/2 (2 cai ~ 2 poxiti) sunt inlocuite cu o supaps électros 3/3 (3. cai: presiume / rezervor / fran CR si 3 posit: ereste presiunea / mentine presiuiien / seade presiunea) Sistemul din figura 4.70 ¢ se caracterizeazit prin introduceres in clrouital frinel a unui sertar do reducere a presiunii in locul pompei hidraulice de resirewlare M. Plujerul J este menfinut In positie normata de o presiune exterioara py realizati de clectrocampresanul 5, In cuzul ednd aceasta presiane lipseste, arcul 4 (prin intermediul pistonului 3) preia rolul presiunii py menginand supapa 2 desehisa, Dacs trebuie evitati blocarea rofii, supapa SI se inchide gi SE se deschide, cee ce determina inchiderea sypapel 2 gi coborarea plunjerului /, permiind scaiderea presiunit in cilindral receptor Presiunes po poate fi utilizatd si pentru amplificarca fortet de franare cu servomecunismul §, Schema din figura 4.70 d este mai simpti din punct de vedere constructiv dar necesiti un ‘amplificator de frana 4, tot hidraulie. 4.70 Schema bloc 0 sistenet de finare eu DAB, 4 Curs 1b) Pransmisia sistemutui de feinare cylinder and Bid reservoir yydrautic pushred when ‘stmospherie pressure on ‘one side avexcomes ‘vacuum on the other Fig, 4.58 Constructia servomecimismiulud vteuumatic. 2) Acfionaren hidraulici cx servomecanism pneumatic Servomecanismele pncumatice se utilizeaza, mai ales, la autocamioancle si autobuzcle prevannte eu © sursd de aer comprimat, fie pentru franarea remorcilor, fie pentru deschiderea usilor. Te Se es Cilindrul de frana_ pneumatic J (servomecanismul pneumatic), care, prin flanga 7 si locasurile 5, se fixeard de pompa centralé, fisrmind —servomecanismul hidropneumatic. La franare, prin intérmediul aeruhii comprimat, pistomul 3 este impins si tija 6 actioneaz asupra. pistomului pompei centrale hidraulice. La defranare, arcul de readucere 2 impinge pistomul 3 cu gamitura 4 in pozitia inijiala si clibereaza pistonul pompei centrale hidraulice. Fig, 459 ~ Schema consiructivié @ servomecantsmulul pueumatit: 4.54. Actionarea pncumatica a franclor srului comprimat. Mecanismul de ‘Actionarea pneumatica utilizeazd penira frinare energia ae M ie ‘ recum gi la acfionare pneumatica este utiliza la franarea autocamioanele grele, ev sau Fari remort oe autobuze unde sunt necesare forfe de franaxe mari, Forfa la pedalit aplieat’ ae ee rnumai pentru comanda mecanismului de franare si reglarea intensitajl fortei de franare p ‘er comprimat ce se introduce in aparatele de lucru, i La autovehieule de capacitate mare si foarte mare se wtilizeaza dispozitive de frdnare cu trek conducte (figura 4.63), Conductele 13 si 14 au acelasi rol ca si in eazul dispozitivului prezentat in figura 4.61, iat corducta J2 serveste exelusiv Ia frdnarea de stationare sau de sigurantd. Prin robinetul 5 de tipul in tandem se ‘comand’ frénarea de serviciu atta autovehiculul tractor cat gi remorei Cilindrit de frand 17 de ta rot din spate sunt si ei de tipul in tandem gi pot fi actionagi atat de robinetul 5 (franarea de serviciu) cat §i robinetul 7 (iranarea de siguranta) 4.63 — Dispozitiv de franare pneumatic cu tei conducte: In figura 4.64 este reprezentati schema de principiu a sistemului de frinare pneumatic cu un cireuit si 0 conduela pentru frana de la remorca, ‘stemul este compus din compresorul / care refuleazé aerul aspirat prin filtrul 2 in conducta 3, separatoral de ulei 4, robinetul de umflare a pneurilor 5, regulatoral de presiune 6, in rezervonul de act 7, je existen{a aetului in rezervoare este semnalati de manometrul 13. Cand rezervoral 7a ajuns !a presiunea nominala, supapa de transfer (\recere) 10 permite umplerea i celui de-al doilea rezervor 9. De asemenea, aerul comprimat trece prin camera C a robinetului central de comandi, conducta /5, cuplajul de legituri 16 la conducta 1? a remorcit unde umple rezervorul 20 al acesteia, [La apasarea pedalei 12 (figura 4.64 5) sc face lepatuira tntre acmera B a robinetului central de comanda gi conducta 75, astfel incat conducta remorcii se goleste. Ca urmare, robinetul invers 27 face legicura intre camerele de frdnit 22 ale remorcii si rezervorul 20, producind frinarea: Totodati, se Inchide in partea de jos a robinetului 7, tegarura dintre camera A si camerele de friinare [4 ale autovshiculului astfel incat acral comprimat va acfiona francte, ‘i 4 )— Tramvenisia sistema de, frnvave 7 6.) ane Ha eeu ite a yarnituri,f 0,2... 0,7 rim = jocul radial medi sabot-tambur, a= 0.3 1 OS 4 0,9 - waura garnitueil Hipita mim nituril itil, Th cwees A 0 0,5 — Weta 453. Actlonarea hidraulici cu servamecanism entra eresteree eficacitigil ékinel se utilizeaz aeyiondren hidrauliel eu servomeeanism care asigurd «© suplimentaria presiuiti lichidului de fein tn etreuitul hidraulic, Aviantajele.inteodi ismutui fa actionarea hidraulieds scade cursa de actionare a pedatel dé fran’ sp = 40... 80mm, se reduce la jumatate fora de apasare a pedalei, comoditate in timpul utilizirii inet cu setvomecanisin fn funetic desu itilizate (modul de obyinere al efeetului de amplifieare servo), mai urmatoarele tipuri de servomecan nismul cu depresitine (vacuumatic), ea | motorului cu aprindere f i servomeca sa ent rilsplindite su 1. servome coleotorul de admisiune motorul aurovehiculul; 2, servomecanismill pneumatic, care uiilizeazi energia aerului comprimat, debitat de un compresor angrenat de motor! autovehiculului, lic care utilizeazd presiunea ercatd de © pompl antrenatt de 14 motoril lizcaz energia depresiunit create tn mde o pompa de vacttum antrenati de 3. servomecanism hid termie }) Actionarea hidraulicd cu servomecanism vacuumatic prezentati tn figura 456 a are urmitoarele elemente componente: J ~ pistonul servomecanismului, 2 — membran, 3 — are de readucere, 4 tija Imping 5 — supapa de rejinere, 6 ~ filiru de acr, 7 orificiu de punere la atmosferd, 8 — orificit de depresiune, 9 ~ tijd de comand’, 20 ~ piston plonjor, 1/ ~ disc de reactic, 12 — gamitura pistontlui, /3— gamitura tijei impingiteare, /4 corpul pompei centrale, A camera vacuumaticd, B camera de wer, ®) Fig. 4.56 ~ Actionarea hidneulicd cu servomecanism vorwaumaris. te invercalat inte pedata de Fnit gi pompa centrale simple sain Servomecanismul (figura 4.56 6) -zemate in figura 4.57: tandem, iar funetionarea acestuia are urmatoarele faze pre 1. pozitia de repaus, 2 poritia de frinare Cure 10— Tranomisia sistemuitut de, 3) Sistem elevtrohidraulic de frdnare: Sonor fxat pe pedal de (rand a pon 1 { Acumulator A 1 ! 1 Vatva functionare 1. normall/safe-tnode "TP Pompd nee Unitatea de contrat Pentru autovehicule grele se utilizeazi urmitoarele tiputi de sisteme de franare de serviciu: ~ frana cu saboti cu actionare pneumati fina eu saboti cu actionare prieumo-hidraulied. ~ servofrdne cu disc cu actionare pneume-hidraulica, 4.6. Elemente specifice de siguranta activa a sistemelor de franare ___ Mirirea siguranjei active a autovehiculelor s¢ obtine prin perfecpionarea constructiva a sistemélor de fidinare ware are ca Scop sporirea fiabil ~ cresterea eficacitiii frdinelor ca urmare @ repartizarii forrei de feinare pe punfi funcjie de sarcina dinamica, aplicarea dispovitivelor antiblecare cu. comandi electronic’ care menjin maneyrabilitates

    You might also like