ARHEOLOGIA ROMANA Dumitru Tudor EDITURA $TIINTIFICA $I ENCICLOPEDICA Bucuresti, 1976CAPITOLUL 7 Apdrarea frontierelor, principalele distinctii si monumente militare Prin cucetiti succesive, Roma si-a extins dominatia asupra 2 numeroase popoare, a ajuns in graniti cu altele cunoscute ca agresive. Astfel statul roman capitind un caracter militar, a fost nevoit si ia misuri de infrinare a populatiilor exploatate din interior gi in acelasi timp si ridice la hotare obstacole de aparare impotriva dusmanilor din afara. Paralel cu aceste lucriri defensive, Roma si-a imbunatitit armamentul si organizatia sa militar’. Astfel au aparut frontiera denumit /imes, apoi sediul permanent pentru trupi denumit cas/ra, diferite masini de sizboi $.2. Jn perioada Republicii, armata romana nu construia fortificatii de mari proportii la hotare, acestea din urmi fiind supravegheate pe atunci numai prin modeste posturi militare. HE adevarat cA numai citeodata se ridicau unele tabere intirite, dar acestea nu deveneau permanente, ci functionau numai pin’ la inche- ierea campaniei. Marius a introdus atmata petmanenta, aceasta ins4 nu statea in cetiti la hotare, ci in diferite cazirmi din interior. Situatia s-a schimbat prin marile reforme militare intcoduse de citre Augustus. S-a creat atunci o nume- roasi armati regulata si « mercenara », indepfrtatA de framintirile politice din Italia si expediati pe frontiere in chip permanent. In aceste zone, ea se gasea in contact cu dusmanii Imperiului, deci obligati si-si construiasc’ linii de apirare, cetiti, drumuri de legitur’ s.a. Revoltele populatiilor exploatate din interior au necesitat de asemenea constructia unor elemente de supraveghere si apirare. ‘Aceasti situatie de la granite si din interior a dus la perfectarea sistemelor de aplrate prin fimes si casira. LIMES — FRONTIERA INTARIT, Vitruvius nu vorbeste de organizarea’tehnica a unui /imes, finde’ in vremea lui acesta se gisea inci necristalizat. Forma sa clasici se va perfecta in epoca imperiului de mai tirziu, De retinut faptul ci in limba noastel simes s-a pistrat in cuvintul dimifd, adici margine. In schimb, in limba lating, el a avut nu mai putin de noul semaificatii pe care le intilnim la autorii latini si in insctiptii, fapt care il face adesea intraductibil in limbile moderne (G. Forni, Diz, epigr. TV, fasc. 34, p. 1075—1083). Cu intelesul de « frontier’ fortificata », extinsi pentru apararea hotarelor imperiului (dar deosebiti ca organizare de actualele hotate dintre state), tet- menul /iver se intilneste prima data in anul 97 e.n., la Tacitus (Agricola, 41): «Nu se mai contest acum hotarul imperiului (Jimite imperii) si tizmul naturalAPARAREA FRONTIERELOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MILITARE 133, (ripa), ci cartierele de iarni ale legiunilor si stipinirca provinciilor noastre ». Istoricul face distinctie intre dimes ca frontier artificiala si ripa ca hotar natural. Deosebitea dintre cele dou’ tipuri de hotare apare si in Vita Hadriani, 12: «Jocuri in care barbarii nu sint despartiti de teritorul roman prin riuri, ci prin simple hotare conventionale (/imitibus) ». Cu timpul inst cele dowd notiuni vor ajunge s& se contopeasca, Limes va capita un inteles foarte larg, incluzind, aléturi de fortificaii, terenurile militare cultivate de soldati, satele de pe frontiere etc. Reptezentiri schematice pentru /imes intilnim numai in primele scene de pe columnele lui Traian si Marcu Aureliu: turnari de paza si semnalizare, acumularea unor materiale de razboi etc. Elementele si caracteristicile esentiale ale unui /imes au putut fibine stabilite prin numeroasele cercetiti arheologice si prin observatii aeriene. Epoca mari dezvoltiri a limesului se constata a fi in secolele I-IV e.n., aceasta in functie de natura granitei de aparat. Ca un /imes si fie viabil avea nevoie, in primul rind, de unul sau mai multe drumuri care si-l lege cu interiorul provinciilor. In al doilea rind, crau necesare trupe pentru construirea acestui limes, pentru intre- tinerea si apirarea sa continua. 51. Limes REC! NSTITULE Un /imes construit dup’ toate cerintele strategice, (fig. 51) trebuia dotat cu urmitoarele lucrari: —evacuarea populatici barbare din fata lui, pe o adincime destul de mare (5—10 km); —curitirea terenului din fata, de paduri, tmfiguri, ierburi inalte etc., pe o adincime de citiva kilometti;