Energia eolian\

Folosirea v=ntului, legat\ de captarea for]ei degajat\ de

deplasarea maselor de aer, impune realizarea unor
construc]ii de `nalt\ tehnicitate, ce p=n\ `n prezent nu au
fost puse la punct, ceea ce face ca energia ob]inut\ pe
aceast\ cale s\ fie mult mai mic\ dec=t aceea rezultat\ prin
folosirea altor surse. Centralele eoliene sunt amplasate `n
zonele cu o puternic\ circula]ie a aerului, dar capacitatea lor
este redus\. P=n\ `n prezent func]ioneaz\ astfel de centrale
`n Rusia-`n Crimeea cu o putere de 0,1 MW, apoi `n SUA-la
Rutland `n statul Vermont cu dou\ uzine de 1 [i 1,3 MW [i `n
Marea Britanie-la Cararvon cu 0,1 MW.
Au fost elaborate unele proiecte de construire a
centralelor eoliene la o `n\l]ine de 150m sau 45m, pe un
suport de mare greutate, care s\ foloseasc\ intersectarea
unor puternici curin]i de aer. ~n perspectiv\ captarea
energiei eoliene, `n ansamblu de 3000 de ori mai mare
dec=t cea furnizat\ de rezervele totale de c\rbuni, va fi un
mijloc destul de important de ob]inere a energiei electrice,
pentru unele zone ale globului, mai ales cele de[ertice unde
se vor construi baraje metalice `nalte de 500m, prev\zute cu
turbine eoliene.

Energia geotermic\
Legat\ `n bun\ m\sur\ de activitatea vulcanilor, energia
geotermic\ poate fi captat\ `n condi]iile `n care apa fierbinte
sau vaporii sub presiune ajung `n stratele superficiale ale
scoar]ei terestre. Energia degajat\ la erup]iile vulcanice
atinge valori inimaginabile, astfel puterea exploziei
vulcanului Perbuatan din insula Krakatau din 1883 a fost
calculat\ la 5000 megatone. ~n peninsula Kamceatka,
vulcanul Bezimian`i, care a erupt `ntre anii 1955-1956, a
aruncat la suprafa]\ materiale ce `nsumeaz\ 2,4 milioane
tone, iar energia degajat\ a fost evaluat\ la 40 000 miliarde
kWh. Ce volum de resurse energetice s-ar fi economisit prin
captarea acestei energii uria[e este u[or de imaginat. De
asemenea, gheizerele [i unele ape termale pot fi captate,
pentru a fi folosite `n produc]ia de energie electric\ [i la
`nc\lzit.
Energia geotermic\ este deja utilizat\ `n unele ]\ri ca:
Rusia, Ungaria, Islanda, Noua Zeeland\, Japonia etc.
Centralele geotermice folosesc vapori la temperatur\ [i
presiune ridicat\ care se g\sesc `n scoar]a terestr\ [i sunt
adu[i la suprafa]\ prin foraje. Ace[ti vapori au temperatur\
p=n\ la 230 grade [I o presiune de 5-30 atmosfere. Cea mai
important\ uzin\ de acest fel a fost construit\ la Lardellero
(Toscana-Italia), ea av=nd o putere instalat\ de 370 MW [i o
produc]ie anual\ de 2 miliarde kWh. S-au construit de
asemenea centrale de capacitate mic\ [i mijlocie care sunt
puse `n func]iune de energia degajat\ de gazele [i apa
fierbinte extrase prin foraje sau care apar la suprafa]\ `n
unele ]ari precum: SUA, unde dau o produc]ie anual\ de 615
milioane kWh, `n special `n statele montane din vest (uzina
Geyser), [i cu mari perspective `n California unde `ncep=nd
din 1960 au fost puse `n valoare gheizerele de aici `n
centrale cu o putere instalat\ de 400 MW; `n Noua Zeeland\
la Wairakei este o cental\ `nc\ din 1958 cu o putere instalat\
de 290 MW; `n Islanda unde energia geotermic\ asigur\ unele
necesit\]i casnice [i `nlesne[te producerea unor culturi `n
serie; cu amenaj\ri `n Rusia (Kamceatka) [i `n Japonia. ~n
Ungaria s-a trecut la folosirea apelor termale nemineralizate
prin construirea unor centrale de termoficare la Budapesta,
Szeged [i Szentes.
Exist\ proiecte `ndr\zne]e viz=nd pomparea apei la mari
ad=ncimi [i re`ntoarcerea ei la suprafa]\ sub forma unor
vapori `nc\lzi]i care ar putea fi utiliza]i `n producerea
energiei electrice.

Energia nuclear\
Descoperit\ de [tiin]a secolului nostru, aceast\ energie
va deveni `ntr-un viitor apropiat o surs\ foarte important\ de
ob]inere a energiei electrice, aceasta fiind una dintre
direc]iile principale ale utiliz\rii sale `n scopuri pa[nice. Prima
]ar\ care a experimentat utilizarea energiei atomice `n
folosul omenirii [i a construit prima central\ atomoelectric\
din lume, `n 1954 la Obninsk, a fost Rusia.
~nfiin]area `n anul 1956 a Agen]iei interna]ionale
pentru energia atomic\ pe l=ng\ O.N.U., cu sediul la Viena a
`nsemnat un pas `nainte `n valorificarea acestei importante
resurse energetice, care va revulu]iona energetica mondial\.
Pentru producerea de energie electric\ se utilizeaz\
fisiunea nucleelor grele de uraniu, reac]ie din care se degaj\
o mare cantitate de energie sub form\ de c\ldur\. ~n prezent
se experimenteaz\ fisiunea nucleelor u[oare, `n special a
celor de ap\ grea, prin care `n viitor vor putea fi rezolvate
toate cererile de energie electric\ ale lumii.
Ponderea energiei nucleare `n produc]ia de energie
electrica cre[te consistent [I a ajuns, la nivelul anului 1973 la
cca. 3%. ~n viitorul apropiat, aceasta pondere va ajunge la
8% `n 1975, iar `n 2010, aproape din produc]ia mondial\
de energie electric\ va fi asigurat\ de centralele atomo
electrice. Materia prim\ de baz\ folosit\ `n acest scop este
uraniul. Rezervele mondiale de uraniu sunt evaluate la peste
1150000 tone, cele mai multe fiind situate `n Rusia, S.U.A.,
Canada, Fran]a, Australia, Argentina, Gabon, Niger, Zair etc.
Dar mari rezerve se afl\ `n apele m\rilor [i oceanelor(cca. 4
miliarde tone). La nivelul anului 1971 mari produc\toare de
uraniu erau: S.U.A., Rusia, Canada, Africa de Sud, Fran]a,
Zair, Australia etc., produc]ia mondial\ de uraniu ajung=nd la
cca. 21000 de tone. Uraniul este prelucrat `n uzine speciale
fiind apoi folosit `n reactoare [i `n centale atomoelectrice.
Marile centrale atomoelectrice: Novovoronej (880 MW),
Beloiarsk (600MW), Kursk, Smolensk, Cernob`lsk, fiecare cu
c=te 2000 MW, toate `n Rusia; Marea Britanie: Hartlepool
(1250MW), Hixlei-Point II ( 1250MW); Fran]a: Saint-Laurent
des Eaux (1100MW); Germania: Biebliss (1145MW);
S.U.A.:Shippingport (l=ng\ Pittsburgh), Peach Botton (l=ng\
Baltimore), Indian Point (l=ng\ New York), Patfinder `n
Dakota de Sud, Hanford `n statul Washington.

Energia solar\
 Una dintre sursele de energie ale viitorului abundent\,
inepuizabil\ [i mai uniform repartizat\ dec=t alte surse este
energia solar\. P\m=ntul prime[te `n fiecare or\ 2 cal/cm
p\trat, ceea ce face ca prin captarea energiei solare s\ se
poat\ produce de 120 de ori mai mult\ energie electric\,
dec=t `n toate centralele electrice instalate `n prezent `n
lume. ~ntr-o singur\ zi energia solar\ ajuns\ pe P\m=nt este
de 30mii de ori mai mare dec=t produc]ia de energie
electric\ a lumii `ntr-un an.
Primele experiment\ri au fost efectuate cu baterii
solare, utilizate cu succes `n zborurile cosmice,
helioelectrosta]ii, faze premerg\toare agregatelor
fototermoelectrice de mare randament. Ram=ne viitorului
g\sirea solu]iilor tehnologice eficiente [i economice `n
vederea utiliz\rii acestei uria[e energii, cu at=t mai mult cu
c=t reparti]ia inegal\ a insola]iei, `n func]ie de mi[c\rile
P\mantului, avantajeaz\ tocmai regiunile mai pu]in
dezvoltate economic `n prezent, [i `n care se presupune c\
va cre[te at=t cerin]a de energie, c=t [i posibilit\]ilor de
ob]inere a ei.