Page 1 of 68

Matematici aplicate in economie 1
Algebra liniara

MULTIPLE CHOICE

1. Fie urmatoarea forma patratica:

Aflati matricea asociata acestei forme patratice.
a. c.

b. d.

ANS: A

2. Fie urmatoarea forma patratica:

Precizati sirul minorilor asociati acestei forme patratice
a. c.
b.

ANS: B

3. Fie urmatoarea forma patratica:

Sa se aduca la o suma de patrate prin metoda lui Jacobi
a. c.

b.

ANS: A

4. Fie un operator liniar ca re in baza canonica este dat de matricea :

.Precizati polinomul caracteristic asociat acestui operator.

a. c.
b. d.

Page 2 of 68

ANS: A

5. Fie un operator liniar care in baza canonica este dat de matricea :

.Aflati valorile proprii asociate acestui operator.

a. c.
b. d.

ANS: B

6. Fie operatorul liniar , unde .Determinati spatiul vectorial X

a. c.
b.

ANS: B

7. Fie operatorul liniar , unde .Precizati matricea asociata acestui operator

liniar.
a. c.

b. d.

ANS: C

8. Fie operatorul liniar , unde .Determinati polinomul caracteristic asociat

acestui operator
a. c.
b. d.

ANS: C

9. Fie operatorul liniar , unde . Aflati valorile proprii asociate pentru acest

operator liniar.
a. c.

Page 3 of 68

b. d.

ANS: B

10. Fie operatorul liniar , unde .Aflati vectorii proprii asociati acestui operator

liniar.
a. c.
b. d.

ANS: D

11. Aflati coordonatele vectorului x=(1,1,1), in baza canonica din spatiul
a. 1,1,1 c. 2,2,2
b. 1,2,2 d. 1,0,1
ANS: A

12. Aflati coordonatele vectorului x=(1,1,1), in baza
din spatiul
a. -1/3,-1/3,-1/3 c. 2/3,1/3,2/3
b. 1/3,1/3,1/3 d. -1/6,1/3,1/3
ANS: B

13. Aplicand metoda Gauss Jordan la un moment dat s-a obtinut :
A I

Detrminati pornind calculele de la schema data
a. c.

b. d.

ANS: A

14. Se da forma biliniara urmatoare:

Scrieti matricea asociata

Sa se reduca la forma canonica forma patratica Scrieti minorii asociati acestei forme patratice a. ANS: A 15. d. b. c. b. Se da forma patratica Se se reduca la forma canonica utilizand metoda lui Jacobi a. d. c. b. ANS: C 19. ANS: A 16. Page 4 of 68 a. ANS: B 18. c. c. a. Scrieti forma biliniara corespunzatoare. c. Sa se reduca la forma canonica urmatoarea forma patratica (Utilizand metoda lui Jacobi) . d. b. a. b. ANS: A 17. Se da forma patratica Sa se calculeze minorii matricei asociate acestei forme patratice. d. Se da matricea: atasata unei forme biliniare.

c. Precizati pe ce spatiu X se lucreaza a. b. ANS: B 22. b. d. ANS: C 20. a. Pentru urmatorul operator T:X X determinat prin matricea sa in baza canonica stabiliti care este ecuatia caracteristica a. d. Sa se scrie matricea operatorului : . ANS: C 21. Fie urmatorul operator : . b. d. b. Sa se determine suma valorilor proprii pentru urmatorul operator T:X X determinat prin matricea sa in baza canonica a. . c. ANS: C 23. b. c. Page 5 of 68 a. c. c. d.

c. a(1.b).-1). a. Scrieti forma biliniara corespunzatoare: a.(b. Fie operatorul T:X X dat prin matricea sa in baza canonica: Stabiliti care sunt vectorii proprii asociati acestui operator: a. Page 6 of 68 ANS: A 24. (a.0.b.c(2. a(1. (a.c \ c. -3 d. Fie operatorul T:X X dat prin matricea sa in baza canonica: Aflati produsul valorilor proprii asociate acestui operator a.-1).1.-1.0.0. -4 ANS: A 27.b.c(1. a(1. a(2.-1).c \{0} ANS: C 25. 4 b. Fie matricea . a.2.-a). a. 3 c.-1).b. d. Pentru urmatorul operator T:X X determinat prin matricea sa in baza canonica aflati vectorii proprii asociati. ANS: B 26.1).b(-1.b.1. Scrieti ecuatia caracteristica pentru operatorul T:X X dat prin matricea sa in baza canonica: a. (a. a.b). b.1).a). ANS: B . b.b(-1.-1).-a). c.1). c.-1).1.b(1.(b.b(-1.-1).2.(b.1).c(2.2. b.c(1. ANS: B 28.c \{0} {0} b. a.1.1).1.2b).c \{0} d. (a.a).(b.b). d.

Fie V spaţiu vectorial n – dimensional peste corpul de scalari K şi T : V  V o aplicaţie liniară. 6 13 3 v b1  b2  b3 v b1  b 2  b3 11 11 22 11 11 22 b. 5  Să se scrie vectorul v   2. 2  şi v2   3. b. a a a c. 2  . 4. Fie vectorii v1. a2. a1 a2 a3 d. 5  . 0  .. valoare proprie c. 3 ca o combinatie liniara în baza B = {b1. 2  şi v2   3. v 5v1  3v2 c. Fie A = {a1. b2. Fie vectorii v1. 1. Fie vectorii b1   2. 3 ca o combinatie liniara in baza A = {a1. a. a3}unde a1   1. v 5v1  3v2 d. vector propriu d. valoare caracteristică b. b2. b3} a. 2  ca o combinaţie liniară a valorilor v1. 1. 2  şi B = {b1. . a a a v 1 2  3 v 1 2  3 4 4 2 4 4 2 b. 1. a2   -1. ANS: A 32. alt răspuns. 4  Să se scrie vectorul v   4. a3   3.. v2. 0  . b3} bază în R3 . a3} a. 13 13 3 d. v 5v1  3v2 ANS: A 30. 0. b3   -2. a1 a2 a3 v   v   4 4 2 4 4 2 ANS: B 31. v2. d. a. 4. v2  R2 v1   1. c. Page 7 of 68 29. v2  R2 v1   1. Să se exprime vectorul v   2. Un scalar   K se numeşte . 6 13 3 v b1  b2  b3 v b1  b2  b3 11 11 22 11 11 22 ANS: C 33. v 3v1  5v2 b. 3 13 3 c. a. a2. 2. 1. 4  Să se scrie vectorul ca o combinaţie liniară a valorilor v1. b2   -1. pentru aplicaţie liniară T dacă există cel puţin un vector nenul v  V astfel încât: T(v) = v.

 x2 . 3 4 1      A   1 2 2  A  1 2 2   1 0 1  1 0 1     ANS: A . polinom caracteristic d. 3 4 1 c. alt raspuns ANS: B 36. a. 3 4 1     A   1 2 2  A  1 2 2 1 0 1 1 0 1    b. Scrieţi matricea asociată operatorului liniar dat de T  x1 . x2    x1  5 x2 . valoare proprie c. x2    3 x1  4 x2  x3 . T : R 2  R 3 a. Polinomul P() = det (AT . Page 8 of 68 ANS: A 34....  1 5 c. vector propriu d. Ecuaţia det (AT . valoare proprie c. alt răspuns ANS: A 37. valoare caracteristică b. polinom caracteristic d.En)=0 se numeşte .. Scrieţi matricea asociată operatorului liniar dat de T  x1 . b. 4 x1  x2  . pentru aplicaţia T asociată valorii proprii .En) se numeşte . 1 5 d. a. valoare caracteristică. valoare caracteristică b. 3 4 1  d.. a aplicaţiei T. x1  x3  . Vectorul nenul v  V care verifică relaţia T(v) = v se numeşte . T : R  R 3 3 a. ecuaţie caracteristică c. 1 5      A  0 1 A   0 1  4 1   4 1    ANS: C 38. 1 5      A 0 1  A   0 1  4 1  4 1     b. a.. alt răspuns ANS: B 35. x1  2 x2  2 x3 . asociat aplicaţiei liniare T ecuaţia P() = 0 se numeşte ecuaţia caracteristică a aplicaţiei T.

v2   8b.8b  . alt răspuns. utilizaţi metoda lui Jacobi. vectorii sunt liniari dependenti c. 8b  . Stabiliti daca a.  5   5 b. alt răspuns V  x  y1  y22  y32 2 5 3 ANS: B 40. a  R. b  R b. v2   b.  2  d. a  . 2. 2  4 b. vectorii sunt liniari independenti b. 2  c. 2  4 d. 1  4. v 2 = ( -1.  a. 1  4. 1  4. a. a  .  1 4 a. alt raspuns multimea B = formeaza o baza a spatiului R 3 . 4. Determinaţi valorile proprii ale operatorului liniar T : R2  R2 având matricea ataşată  4 0  A . = ( 3. a  R astfel încât forma pătratică următoare să fie pozitiv definită V  x  2 x12  3 x22  ax32  2 x1 x2  2 x2 x3 . 0 ).  2 a  . Aduceţi la forma canonică forma pătratică următoare V  x   2 x12  3 x22  x32  2 x1 x2  2 x2 x3 . Determinaţi vectorii proprii corespunzători operatorului liniar T : R 2  R 2 având matricea  4 0  ataşată A   1 4 . 1  4. ANS: A 43. c. alt răspuns a  . v1   0. 1 2 6 2 c.  5  ANS: A 41. 1 2 2 2 5 2 V  x  y12  y22  y3 V  x  y1  y2  y3 2 6 3 2 5 7 b. Fie vectorii din spatiul R 3 : v 1 = ( 1. b  R d. d. v1   0. 2 ). 2. 5 ). a  R. 1 2 2 5 d. a    . Determinaţi a. a. 2  0 ANS: C 42. 2  4 c. Page 9 of 68 39.

semipozitiv definita b.  1 =  2 = -3 . v 2 .  1 = 3.v 2 + v 3 4 4 2 ANS: B 45. vectori proprii b.  2 =  = -2 3 3 ANS: B 47. vectori liniar independenti ANS: A 48. v 2 = (-1.6x 1 x 2 + 2x 2 x 3 + 4x 22 + a. 1 1 1 d. 5 ) a. Stabiliti natura formei patratice urmatoare g(x)= 8x 12 . 2.  = -2 3 3 b. 4. Valorile proprii ale operatorului liniar T: R³ R³. valori proprii c.v 3 .  1=  2=3. 1. are determinantul zero c. Radacinile ecuatiei caracteristice asociate unei aplicatii liniare se numesc : a. nedefinita ANS: A 46. v 1 = ( 1.  1=  2=2. 2. pozitiv definita c. v 2 + v 3 ) sunt: a.  =3 c. v 3 = ( 3. v3  . Matricea asociata unei forme patratice: a. T(v) = ( 4v 1 . 3 ) ca o combinatie liniara in baza B =  v1 . are rangul 3 . 1 1 1 v= v1 + v 2 .v 3 v= v1 + v 2 + v 3 4 4 2 2 2 2 b. 2 ) . negativ definita d. Sa se exprime vectorul v = ( 2. alt raspuns v= v1 . v 1 + 3v 2 . 0 ).  =2 d.v 2 + v 3 . Page 10 of 68 ANS: C 44. 1 1 1 c. puncte de extrem local d.

2) este combinatie liniara de (1.1) si (1. x 1 = -1.b atunci a=b=0 d.2)=a(1.b avem ca (0.0)=a(1. daca (0. x 3 = -1.0)=a(1.0) ANS: B 52. nu exista numere reale a.b asa ca (1. exista numere reale a.b avem ca (1.2)=a(1. Sa se rezolve cu metoda eliminarii (pivotului) sistemul:  x1  2 x 2  3x3  2 x 4  6  2 x  x  2 x  3x  8  1 2 3 4  3  1 x  2 x 2  x 3  2 x 4  4 2 x1  3x 2  2 x3  x 4  8 a.0) pentru doua numere reale a.0) pentru ca a.0) c. x 2 = 2. (1.2)=a(1.0)=a(1. nu exista numere reale a. sistemul este compatibil simplu nedeterminat ANS: B 51. exista numere reale a. este simetrica d. pentru orice numere reale a. x 2 = 2.1)+b(1.0)=a(1. atunci forma patratica este: a.1)+b(1. seminegativ definita b.1)+b(1.1)+b(1. x 4 = -2 b.0) b. negativ definita d. pentru orice numere reale a.0) formeaza un sistem liniar independent pentru ca a.1)+b(1. si  i < 0 pentru i impar. daca (1.0) atunci a=b =0 d.0) c. x 3 = -1.1)+b(1. are determinantul diferit de zero ANS: B 49.1) si (1.b asa ca (1.1)+b(1. pozitiv definita ANS: B 50.b asa ca (0.2)=a(1. (1.1)+b(1. Daca intr-o forma patratica  i > 0 pentru i par. x 4 = -2 d.b asa ca (0.0) . sistemul este incompatibil c. x 1 = 1.0) b. nedefinita c. Page 11 of 68 b.

ANS: B 55. ANS: D 56. . d. c. Se considera transformarea liniara Care din urmatoarele matrici este matricea lui in baza canonica a lui ? a.1)+3(0. Page 12 of 68 ANS: C 53.z)=(3x. b.3y+z. (3.1)? a. (2.5) ANS: C 54.y.4) c. Se considera transformarea liniara Valorile proprii ale transformarii sunt a. b.5) b. d. c. c. (2.4) d. Se considera transformarea liniara T(x. (3. Cat este 2(1.y+3z) Valorile proprii ale transformarii sunt a.

d. ANS: B 58. ANS: D 57. Page 13 of 68 b. c. Se considera transformarea liniara a carei matrice asociata in baza canonica este Atunci a. Se considera forma patratica Forma canonica a acestei forme patratice este a. d. b. c. ANS: A . d. b.

Aceasta functie nu este o transformare liniara pentru ca exista termenul a. c. Se da urmatoarea forma patratica . z ANS: B 63. ANS: D 60. ANS: B 61. Se considera functia . x c. Matricea ei in baza canonica a lui este a. Se considera functia . Aceasta functie nu este o transformare liniara pentru ca exista termenul a. d. z ANS: B 62. b. b. Se considera forma patratica Forma canonica a acestei forme patratice obtinuta cu metoda lui Jacobi este a. c. Valorile proprii ale matricii sunt . 2y b. d. Page 14 of 68 59. 2y b. x c. d. d.

d. ANS: B 66. c. c. d. Valorile proprii ale matricii sunt a. b. Matricea asociata acestei transformari liniare in baza canonica a lui este a. c.x-5y). c. . Matricea ei in baza canonica a lui este a. Matricea ei in baza canonica a lui este a. ANS: B 67. d. Page 15 of 68 a. c. b. b. b.y)=(2x+y. d. Se da urmatoarea forma patratica . ANS: C 64. Se da transformarea liniara T(x. ANS: B 65. Se da urmatoarea forma patratica .

Atunci valorile propriii ale transformarii liniare sunt a.  3  1. ANS: A . Se da o transformare liniara a carei matrice asociata in baza canonica este . b. Atunci valorile propriii ale transformarii liniare sunt a.  2  1. d.  1  1.  1  1. Atunci polinomul caracteristic al acestei transformari este a. d. b.  3  1.  2  1. d. c. c. d. b. Page 16 of 68 b. Se da o transformare liniara a carei matrice asociata in baza canonica este . b. ANS: C 69.  3  1. c. ANS: C 70. c. Atunci valorile propriii ale transformarii liniare sunt a.  1  1. ANS: C 71. Se da o transformare liniara a carei matrice asociata in baza canonica este .  2  1.    2  1    1   1  ANS: C 68. d. Matricea asociata unei transformari in baza canonica este .

d. Matricea asociata unei transformari in baza canonica este . c. P()   2  6  8 b. c. Atunci polinomul caracteristic al acestei transformari este a. b. Atunci polinomul caracteristic al acestei transformari este a. Matricea asociata unei transformari in baza canonica este . b. Atunci polinomul caracteristic al acestei transformari este a. Fie urmatoarea forma patratica: Sa se aduca la o suma de patrate prin metoda lui Jacobi . c. ANS: C 75. P()   2  6  8 b. ANS: A 76. b. ANS: B 74. ANS: B 73. Matricea asociata unei transformari in baza canonica este . d. Atunci polinomul caracteristic al acestei transformari este a. Fie urmatoarea forma patratica: Precizati sirul minorilor asociati acestei forme patratice(metoda lui Jacobi) a. d. d. Matricea asociata unei transformari in baza canonica este . c. ANS: B 77. Page 17 of 68 72. c.

f x/ ( x. y)  2  x  2 y  . f y/ ( x. Page 18 of 68 a. y )  f yx ( x  y )2 . ANS: A 2. y)  y ( x 2  y 2 ) c. alt răspuns. y)  2  x  y  b. f y/ ( x. Să se calculeze derivatele parţiale de ordinul întâi pentru următoarea funcţie: f  x. Să se calculeze derivatele parţiale de ordinul al doilea pentru următoarea funcţie: x f ( x. ( x  y )2 ( x  y) b. y)  2  x  2 y  . f y/ ( x. f y/ ( x. Să se calculeze derivatele parţiale de ordinul întâi pentru următoarea funcţie: f  x. y )   2 x ( x  y )2 1 1  ( x. y )  2  x  y  d. f x/ ( x. y )  2  x  y  c. alt răspuns. f x/ ( x. y )  2 . f x/ ( x. c. 1 1 d. 1 1 f x2 ( x. f y/ ( x. y )   f yx  ( x. y)  4 y( x 2  y 2 ) d. y )  2 x( x 2  y 2 ). y )  2  x  y  . y )  x( x 2  y 2 ). ANS: A Matematici aplicate in economie 1 Analiza matematica MULTIPLE CHOICE 1. y  = ( x 2  y 2 ) 2 a. f x2 ( x. f y/ ( x. y  = x 2  2 xy  y 2 a. f x/ ( x. y )  4 x( x 2  y 2 ). f y2 ( x. y )  f yx 2 ( x  y )2 ( x  y) 1 1 f y2 ( x. y )  . alt răspuns. y )   2 2 x ( x  y) 1  ( x. b. f x/ ( x. y )  ln  ln x  ln( x  y ) x y a. y )  y( x 2  y 2 ) b. c. ANS: B 3.

M(2.y) = x+3y+2(x2+y2-5) a. M(2.  pentru    punct de maxim d) P  .-1) d.1) punct de maxim c.1) punct de maxim b.   pentru   punct de 2 2 4 2 2 4 maxim ANS: A 7.1) b. M(-2.1) c. y)  R2 a.0)} x y a.   pentru   punct de minim  2 2 4 b. ANS: A . c.2) punct de maxim ANS: B 6. 1 1 1 d. M(-1. M(2. b. c. y)   cu condiţia x+y=1 definit pe R2\{(0.  1 1 1 punct de minim P   . y) = x2 + y2 – 4x – 2y + 5 (x. y) = x2 + y2 – 4x – 2y + 5 (x. M(-2. y )   . Scrieţi diferenţiala de ordinul intai a funcţiei f(x.2) ANS: A 5. Să se găsească punctele de extrem ale funcţiei următoare: f(x. 1 1 1 P  . Să se găsească punctele staţionare ale funcţiei următoare: f(x. M(2. d. Page 19 of 68 1 f y2 ( x. Să se găsească punctele de extrem ale funcţiei următoare 1 1 f ( x . M(-1. ( x  y )2 ANS: A 4.1) punct de minim d. y)  R2 a.

f //2  x. d. ANS: A 9. ANS: C 10. Se dă funcţia de două variabile f ( x. d. y   1 d.Derivata parţială de ordinul 2 2 al doilea a lui f în raport cu x este: a. y )  x  xy  y  3 x  3 y 2 2 Derivata parţială a lui f în raport cu x este: a.0) b. d. c. ANS: A 11. Se dă funcţia de două variabile f ( x. f //2 x  x. b. b. f are punct stationar pe: 2 2 a.1) d. M(0. y )  x  xy  y  3 x  3 y . b. y )  x  xy  y  3 x  3 y . c. Se dă funcţia de două variabile f ( x. c. Page 20 of 68 8. M(-1.-1) c. y   2 c. Scrieţi diferenţiala de ordinul intai a funcţiei 1 1 f ( x. y )  x  xy  y  3 x  3 y 2 2 Derivata parţială a lui f în raport cu y este: a.0) ANS: A 12. Se dă funcţia de două variabile f ( x. y )    2( x  y  1) x y a. y   0 x x b. M(1. f //2  x. M(3. f //2  x. y   2 x x ANS: A .

stabileşte natura punctului x y critic M(1. f y/  x. y   x y ANS: B 14. y   0 c. f x/  x. y   1 c. Se dă funcţia de două variabile f ( x. // f xy  x.-1): a. Se dă funcţia de două variabile f ( x. y  nu există d. f y/  x. punct de maxim local d. y   2 x b. y )  x  xy  y  3 x  3 y . Se dă funcţia de două variabile f ( x. y   2  y  6  d. y )  x  xy  y  3 x  3 y . y )  ( x  1)  ( y  6) 2 2 Derivata parţială a lui f în raport cu x este: a. nu este punct de extrem local ANS: A 16. // f xy  x. y    y y y b. 1) . y   2 y b. punct de minim local c. 2 2 Derivata parţială a lui f în raport cu y este: a. y )  x  xy  y  3 x  3 y . f x/  x. y   y  6 c. f x/  x. f y/  x. y   2 x  1 c. f y/  x. f //2  x. f //2  x. Se dă funcţia de două variabile f ( x. Page 21 of 68 13.-1) b. y   x  1 . y  a. y   xy b. 1) f //2 (1. 1)  f xy // (1. y )  ( x  1)  ( y  6) . y   2  x  1 ANS: D 17. f //2 y  x. nu se poate spune nimic despre natura punctului M(1. y   2 d. // f xy  x. y   y  6 d. 1) şi ţinând cont de valoarea f x2 (1. f x/  x . y   1 ANS: D 15. Derivata parţială de ordinul 2 2 al doilea a lui f în raport cu y este: a. Estimând valoarea expresiei 2 2   2 // f //2 (1.Alege valoarea corectă 2 2 pentru f xy//  x. // f xy  x. Se dă funcţia de două variabile f ( x. f //2  x.

y   1 c. y   1 c. 6)  f xy // (1.0) ANS: A 19. y   0 x x b. Page 22 of 68 ANS: B 18. // f xy  x. y )  ( x  1)  ( y  6) . y )  ( x  1)  ( y  6) . f //2  x. f //2  x. y    y y y b. Se dă funcţia de două variabile f ( x. f //2  x. y   1 ANS: A 22. M(-1. Derivata parţială de ordinul al 2 2 doilea a lui f în raport cu y este: a. Derivata parţială de ordinul al 2 2 doilea a lui f în raport cu x este: a. y )  ( x  1)  ( y  6) . M(0. f //2  x. // f xy  x. // f xy  x. f //2  x. y   2 b. y   2 d. f //2 x  x. M(1. stabileşte natura punctului x y critic M(1.0) b. 6) f //2 (1. y  nu există d.-6): a. Se dă funcţia de două variabile f ( x. y   0 c. y   2 d.6) d. 2 2 Funcţia are punct stationar pe: a. y   x y y ANS: B 21. 6) . punct de minim local b. punct de maxim local c. nu se poate spune nimic despre natura . y   2 x ANS: B 20. 6) şi ţinând cont de valoarea f x2 (1. f //2  x. Se dă funcţia de două variabile f ( x. y )  ( x  1)  ( y  6) . y )  ( x  1)  ( y  6) . Se dă funcţia de două variabile f ( x.-6) c. f //2 x  x. nu este punct de extrem local d. Alege valoarea corectă pentru 2 2 // f xy  x. Estimând valoarea expresiei 2 2   2 // f //2 (1. Se dă funcţia de două variabile f ( x. M(1. y  a. // f xy  x.

-5) .  ' 400  x  f x ( x. y   x d. y )  10  2 y  x 2 y 2  400  400  f y' ( x. y )  xy Derivata parţială a lui f în raport cu x este: a. d. f x/  x. y )  10  2 y  xy 2  f ' ( x. y )  10  2 y  x 2 y  f x ( x. y )  4  2 x  2  f y' ( x. x >0. y )  10 x  2 y  400  y  400 x2 y2  f y' ( x. Sa se integreze ecuatia diferentiala : x 1  y 2 dx + y 1  x 2 dy = 0 a. Se dă funcţia de două variabile f ( x.-6) ANS: C 23. Derivatele partiale de ordin I sunt: xy a.y) = 10x + 4y + 2xy + cu x >0. y   y b. y   1 c. y   0 ANS: C 24. ln ( 1 +x 2 ) = . y )  4  2 x  2  xy ANS: A 26. f x/  x .1 y + c 2 1  x 2 = -3 1  y + c 2 2 b. c. M(-2. y >0 este xy a. Page 23 of 68 punctului (1. y )  4  2 x  2 2  xy  x y b. 1 1 x2 = . 400 Fie f(x. f x/  x. M(2. 5) c. y >0 .y) = 10x + 4y + 2xy + .  f ' ( x.  ' 400 c. alt raspuns 1 y2 + c ANS: A 25.  ' 400  f x ( x. y )  10 x  4 y  2 d. f x/  x. Punctul stationar pentru functia: 400 f(x.

M(2. punct de minim local M(2. y  x 2 2 = ln x + c = 2ln x +c 2x 2 2x 2 b. (x. punctele de maxim local c. 5) c. alt raspuns = ln x + c 2x 2 ANS: A 30. -x 1  y 2 = c ANS: A x2  y2 29. x(1 + y ) = c b. matricea hessiana ANS: C 31.2z. x 1 y2 = c c. Fie . y 2 c. punctele stationare b. Functia f(x. nu admite puncte de extreme local b. y >0 admite xy a. Diferentiala de ordin I pentru functia f(x. punct de maxim local M(2. punctele de minim local d. 3) d. Sa se integreze ecuatia diferentiala: (1 + y 2 ) + xyy ' = 0 a. z) = x 2 + y 2 + z 2 – xy + x .y) = 10x + 4y + 2xy + cu x >0. punct de minim local M(2. z)  R 3 este . y. 3) ANS: B 28. y. x 2  y 2 d. Page 24 of 68 b. nu exista ANS: A 400 27. x + 1 y2 = c d. rezolvand sistemul obtinut prin anularea derivatelor de ordin I se determina: a. 5) d. Sa se integreze ecuatia diferentiala omogena: y = ' xy a.

Se dă funcţia de două variabile f ( x. y )  x  y 2 2 Derivata parţială a lui f în raport cu x este: . 1) ANS: A 33.y) = x 3 + .3xy definita pe a.2)dz ANS: A 32. y )  xy . z) = . Functia f (x. Page 25 of 68 a. Se dă funcţia de două variabile f ( x. z) = (2x. df  dx  xdy d. Se dă funcţia de două variabile f ( x. admite punct de minim local M(1. y   y b. admite puncte de minim local pe M(3. f y/  x. y. Diferenţiala de ordinul I a lui f este a. 1) d. f y/  x. df  ydx  dy b. 1) c.y +1)dx + (2y - + (z 2 -2z)dz xy)dy+(2z . 2) si N(-1. y. d f(x. y. y. y   0 ANS: B 35. d f(x. Functia f(x. f y/  x. y   x d. toate derivatele de ordin 2 egale cu 2 b. toate derivatele de ordin 2 strict pozitive ANS: B 34. y. df  ydx  xdy ANS: D 36. df  dx  dy c. toate derivatele mixte de ordin 2 nule d. z) = (x 2 + y 2 + z 2 )dx + (1- + (2z – 2)dz xy)dy + (x-2z)dz b. d f(x. f y/  x. y   1 c.xy + x)dx + y 2 dy d. nu admite puncte de extrem b.y +1)dx + (2y – x)dy c. d f(x. z) = (2x. z) = (2x 2 . y )  xy Derivata parţială a lui f în raport cu y este: a.2x – 4y – 6z definita pe R 3 are: a. toate derivatele de ordin 2 nule c. admite punct de maxim local M(-1.

cu variabile separabile c. f y/  x. liniară de ordinul al doilea ANS: A 40. f x/  x. df  0 b. y   2 y b. dy  xy b. o ecuaţie cu derivate parţiale de ordinul întâi b. c. y   y 2 ANS: C 38. y   2 y b. y   2 x d. y )  x  y 2 2 Diferenţiala de ordinul I a lui f este a. f y/  x. y   y 2 c. y   2 x d. dx  xy  xdx y ANS: B 41. f x/  x. Soluţia ecuaţiei y '  xy este dată de a. y2 . Fie ecuaţia diferenţială y '  xy Ecuaţia este a. f x/  x. Page 26 of 68 a. O formă echivalentă a ecuaţiei y '  xy este a. f y/  x. f y/  x. y )  x  y 2 2 Derivata parţială a lui f în raport cu y este: a. f x/  x. Se dă funcţia de două variabile f ( x. ydy  xdx c. y   x 2 ANS: B 37. df  dx  dy d. y   x 2 c. Se dă funcţia de două variabile f ( x. liniară de ordinul întâi d. df  x 2 dx  y 2 dy c. dy d. df  2 xdx  2 ydy ANS: D 39.

Page 27 of 68 b. y  x2  x d. liniară de ordinul intai c. y 2 b. cu variabile separabile d. yx y C 2 ANS: A 42. Scrieţi diferenţiala de ordinul intai a funcţiei a. Consideram functia . yx ANS: C 45. c. d. . dy d. ecuatie diferentiala de ordinul doi ANS: B 43. b. Atunci derivata partiala de ordin intai in raport cu x este a. dy  ( x  1)dx b. Soluţia ecuaţiei y '  x  1 este dată de a. dy  x  1 c. dx  x  1  x 1 x ANS: C 44. ecuatie omogena b. Fie ecuaţia diferenţială y '  x  1 Ecuaţia este a. x2 d. x2 c. ANS: A 46. O formă echivalentă a ecuaţiei y '  x  1 este a.

d. b. c. alt raspuns . Derivata partiala a lui f in raport cu x este a. Atunci diferentiala de ordinul al doilea a lui f este a. Consideram functia . Se da functia de doua variabile . c. d. ANS: D 48. Atunci derivata partiala de ordin intai in raport cu y este a. c. b. b. ANS: C 47. alt raspuns ANS: C 50. d. c. c. d. Se da functia de doua variabile . b. d. Derivata partiala a lui f in raport cu y este a. Diferentiala de ordinul al doilea al lui f este a. Consideram functia . c. ANS: B 49. Se da functia de doua variabile . Page 28 of 68 b. d. alt raspuns ANS: B 51. b.

b. 6y ANS: C 57. d. c. d. d. d. Derivata partiala la lui in raport cu variabila y este egala cu a. c. d. c. Page 29 of 68 ANS: C 52. ANS: A 54. c. Se considera functia . d. b. c. Se considera functia . ANS: A 53. Derivata partiala a lui in raport cu variabila y este egala cu a. Derivata partiala a lui in raport cu variabila x este egala cu a. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de este egala cu a. 1 b. b. Se considera functia . ANS: D 55. c. 1 b. b. 2y . d. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de este egala cu a. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de este egala cu a. ANS: A 56. 2y ANS: D 58. Derivata partiala la lui in raport cu variabila x este egala cu a. 1 b. c.

Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte critice) ale lui f(x.0) c.0) c.2) b. (1. Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte critice) ale lui f(x. Se considera functia . (0.(0.0) c. Atunci punctul (0. (2. (2.3). (5. Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte critice) ale lui f(x.(0. f(x. (0. 1 b.(0. nu exista puncte stationare ANS: A 61. 2y ANS: D 60.y) sunt a. nu exista puncte stationare ANS: C 62. Page 30 of 68 ANS: D 59.y) sunt a.2) b.2).2).1) d.y) c.0) d.3) b. nu este punct de extrem local b. Care din urmatoarele functii are exact 2 doua puncte stationare a. (1. nu exista puncte stationare ANS: C 64. c. Se considera functia .y) sunt a.(0. de minim local pentru f(x.0) este un punct a.0) b.(0. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de este egala cu a. (1.0).y) sunt a. (0. Se considera functia .).1. Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte critice) ale lui f(x. (1. nu exista puncte stationare ANS: C 63. Se considera functia .y)=x+y c. de maxim local pentru f(x.0) c.y) ANS: A 65. Se considera functia .0) d. (0. f(x.0) d. d. (1.y)=x+2y . Se considera functia .

Page 31 of 68 b. A este o constanta d. ANS: C 67. ANS: C 68. c. ANS: B 66. A este o constanta b. A este o constanta c. Care din urmatoarele ecuatii nu reprezinta o ecuatie diferentiala? a. b. d. Fie . A este o constanta ANS: B 69. Fie . b. c. . . d. d. Sa se calculeze a. Care este solutia generala a ecuatiei diferentiale a. Sa se calculeze . ANS: A 70. Care din urmatoarele ecuatii diferentiale este o ecuatie diferentiala cu variabile separabile? a. . d. c. b.

ANS: B . b. Fie . Fie . b. c. Atunci a. ANS: B 73. d. c. b. d. d. b. c. Atunci a. d. Fie . ANS: D 72. d. Fie . b. Atunci a. Atunci a. c. ANS: A 75. c. b. Atunci a. ANS: C 74. ANS: B 71. Fie . d. c. Page 32 of 68 a.

[max] f  5 x1  10 x2  20 x3  x1  2 x2  3 x3  x4  5   2 x1  x2  x3  x5  4 x  2x  2x  x  6  1 2 3 6 xi  0. Page 33 of 68 Matematici aplicate in economie 1 Programare liniara MULTIPLE CHOICE 1.6 b. [max] f  5 x1  10 x2  20 x3  x1  2 x2  3 x3  x4  5   2 x1  x2  x3  x5  4 x  2x  2x  x  6  1 2 3 6 xi  0. Fie problema de programare liniara: [max] f  5 x1  10 x2  20 x3  x1  2 x2  3x3  5   2 x1  x2  x3  4 x  2x  2x  6  1 2 3 xi  0.3 Sa se aduca la forma standard pentru simplex. i  1. Fie problema de programare liniara . [max] f  5 x1  10 x2  20 x3  Mx4  Mx5  Mx6  x1  2 x2  3 x3  x4  5   2 x1  x2  x3  x5  4 x  2x  2x  x  6  1 2 3 6 xi  0.6 d. i  1. a. i  1. c. i  1.6 ANS: B 2.

3 Prima iteratie a algoritmului simplex este 5 10 20 0 0 0 B 0 5 1 2 3 1 0 0 0 4 2 1 1 0 1 0 0 6 1 2 2 0 0 1 0 0 0 0 0 0 5 10 20 0 0 0 Stabiliti care este vectorul care iese. ANS: A 3. i  1. intra . intra . intra . intra . Fie problema de programare liniara [max] f  5 x1  10 x2  20 x3  x1  2 x2  3x3  5   2 x1  x2  x3  4 x  2x  2x  6  1 2 3 xi  0. i  1. iese ANS: A . iese d. intra . c. respectiv vectorul care intra in baza a. iese e.3 Prima iteratie a algoritmului simplex este 5 10 20 0 0 0 B 0 5 1 2 3 1 0 0 0 4 2 1 1 0 1 0 0 6 1 2 2 0 0 1 0 0 0 0 0 0 5 10 20 0 0 0 Pivotul se afla pe linia corespunzatoare lui a. iese c. b. Page 34 of 68 [max] f  5 x1  10 x2  20 x3  x1  2 x2  3x3  5   2 x1  x2  x3  4 x  2x  2x  6  1 2 3 xi  0. iese b.

Fie problema de programare liniara Forma standard pentru simplex a problemei de programare liniara este a. c. Fie problema de programare liniara [max] f  5 x1  10 x2  20 x3  x1  2 x2  3x3  5   2 x1  x2  x3  4 x  2x  2x  6  1 2 3 xi  0.3 Care este solutia optima pentru problema de programare liniara? a. ANS: B 6. . . b. i  1. . Page 35 of 68 4. . c. d. . d. alt raspuns ANS: B 5. . b. Fie problema de programare liniara .

d. intra . Fie problema de programare liniara . iese c. respectiv vectorul care iese din baza a. Page 36 of 68 Prima iteratie a algoritmului simplex este: 7 8 0 0 0 5 2 1 1 0 0 4 1 2 0 1 0 0 0 0 0 7 8 0 0 Pivotul se afla pe coloana corespunzatoare lui a. iese d. iese b. b. intra . Fie problema de programare liniara Prima iteratie a algoritmului simplex este: 7 8 0 0 0 5 2 1 1 0 0 4 1 2 0 1 0 0 0 0 0 7 8 0 0 Stabiliti care este vectorul care intra. intra . c. intra . iese ANS: D 8. ANS: B 7.

Fie problema de programare liniara Aplicandu-se algoritmul simplex se ajunge la un moment dat la: 7 8 0 0 0 3 0 1 8 2 1 0 16 4 8 0 4 3 0 0 -4 Pivotul se afla pe coloana lui a. 0. 0. . Page 37 of 68 Aplicandu-se algoritmul simplex se ajunge la un moment dat la: 7 8 0 0 0 3 0 1 8 2 1 0 16 4 8 0 4 Linia lui este a. 0. 4 c. 8. d. 0. 3. 0. b. 0. 0 d. -4 b. -7. 7. c. 0 ANS: A 9. -8. -3.

Fie problema de programare liniara Duala acestei probleme de programare liniara este . . ANS: D 12. c. solutia optima este . Fie problema de programare liniara a. . problema are optim infinit. solutia optima este . ANS: C 11. c. b. Fie problema de programare liniara Matricea asociata formei standard este a. . Page 38 of 68 ANS: A 10. d. b. d. solutia optima este .

d. b. Fie problema de programare liniara Duala acestei probleme de programare liniara este: a. b. Page 39 of 68 a. c. Fie problema de programare liniara . ANS: C 13. ANS: D 14. c. d.

Fie problema de programare liniara Dupa ce se aduce la forma standard se obtine primul tabel simplex: . 3 2 5 4 c. ANS: D 16. b. d. Page 40 of 68 Matricea asociata formei standard are prima linie: a. Fie problema de programare liniara Dupa ce se aduce la forma standard se obtine primul tabel simplex: 7 -8 3 2 2 0 4 3 0 1 1 0 1 1 2 0 -1 1 1 0 2 1 1 2 2 0 0 Baza initiala pentru algoritmul simplex este a. alt raspuns ANS: C 15. 3 0 2 5 0 -1 d. c. 3 0 2 5 0 1 b.

-2. Fie problema de programare liniara . 2. 2. 2. 0 d. 0. 5. 12. 2. 3. 12. 9. 5. alt raspuns ANS: A 17. 0. 12. ANS: A 18. 5. 8. 2. c. Page 41 of 68 2 2 3 2 5 0 0 4 3 0 1 1 0 1 2 1 2 1 -1 1 0 0 5 2 1 0 2 2 1 0 Linia lui este a. Fie problema de programare liniara Dupa ce se aduce la forma standard se obtine tabelul simplex: 2 -1 3 2 3 0 0 4 3 0 1 1 0 1 -1 1 2 1 -1 1 0 0 3 2 1 0 2 2 1 0 5 1 -1 7 5 3 0 1 0 -4 -3 0 0 Pivotul se afla pe coloana lui a. b. 0 c. d. 0 b. 9.

. . Fie problema de programare liniara Atunci a. solutia obtinuta nu este optima. c. Se considera problema de transport: Disponibil 2 1 3 20 1 4 2 45 3 5 4 65 Necesar 30 40 60 O solutie initiala de baza obtinuta prin metoda coltului N-V este a. problema are optim infinit b. . intra in baza. . iese din baza d. solutia obtinuta nu este optima. intra in baza. problema are optim infinit c. s-a obtinut solutia optima b. iese din baza ANS: D 19. d. . . . Page 42 of 68 Dupa ce se aduce la forma standard se obtine tabelul simplex: 2 -1 3 2 3 0 0 4 3 0 1 1 0 1 -1 1 2 1 -1 1 0 0 3 2 1 0 2 2 1 0 5 1 -1 7 5 3 0 1 0 -4 -3 0 0 Ce decizie se ia? a. ANS: D 20. . in rest .

. . . . . . . . Page 43 of 68 b. . . . in rest ANS: C 22. Se considera problema de transport: Disponibil 2 1 3 20 1 4 2 45 3 5 4 65 Necesar 30 40 60 O solutie initiala de baza obtinuta prin metoda costului minim pe linie este a. . . . in rest c. . c. Fie problema de programare liniara Duala acesti probleme de programare liniara este a. . . . . . . . in rest b. . . . . . . . . . . . in rest d. d. b. in rest ANS: A 21. . in rest c. ANS: C 23. Fie problema de programare liniara . . in rest d.

b. ANS: C 24. d. Page 44 of 68 Matricea sistemului restictiilor este a. Fie problema de programare liniara Forma standard a problemei de programare liniara este a. . c.

-1. -6. -M. M. 0. 5. -5. ANS: D 25. 0 c. 1. -3. 6. 1. Page 45 of 68 b. M d. -M ANS: A . 6. 1. 3. Fie problema de programare liniara Prima iteratie a algoritmului simplex este B 0 40 1 0 1 2 1 0 0 0 16 2 1 3 0 0 1 0 0 48 1 1 2 0 0 0 1 Linia lui este a. 0. 0. 0 b. c. 3. d. M. 3. 5. -M. 6. 0. 5.

coloana lui . linia lui b. linia lui d. Fie problema de programare liniara Prima iteratie a algoritmului simplex este 3 5 1 6 0 0 0 B 0 40 1 0 1 2 1 0 0 0 16 2 1 3 0 0 1 0 0 48 1 1 2 0 0 0 1 f 0 0 0 0 0 0 0 0 3 5 1 6 0 0 0 Pivotul se afla pe a. coloana lui . coloana lui . Fie problema de programare liniara Prima iteratie a algoritmului simplex este 3 5 1 6 0 0 0 B 0 40 1 0 1 2 1 0 0 0 16 2 1 3 0 0 1 0 0 48 1 1 2 0 0 0 1 f 0 0 0 0 0 0 0 0 3 5 1 6 0 0 0 Coloana lui din urmatorul tabel simplex este . linia lui c. coloana lui . linia lui ANS: C 27. Page 46 of 68 26.

iese b. b. Page 47 of 68 a. Fie problema de programare liniara Prin aplicarea algoritmului simplex se ajunge la urmatorul tabel simplex 3 5 1 6 0 0 0 B 6 20 0 1 0 0 . iese d. intra . c. ANS: B 28. intra . intra . iese c. iese ANS: B 29. intra . Fie problema de programare liniara A doua iteratie a algoritmului simplex este 3 5 1 6 0 0 0 B 6 20 0 1 0 0 0 16 2 1 3 0 0 1 0 0 48 1 1 2 0 0 0 1 f 120 3 0 3 6 3 0 0 0 5 -2 0 -3 0 0 Stabiliti care este vectorul care intra si respectiv care iese din baza a.

Forma standard a problemei de programare liniara va fi a. . problema are optim infinit. solutia obtinuta este cea optima si . ANS: B 31. max f = d. ANS: C 30. Fie problema de programare liniara: max f = . solutia obtinuta nu este ce optima: intra in baza si iese c. Fie problema de programare liniara: max f = Prima iteratie a algoritmului simplex este: 10 16 0 0 0 . b. . d. . b. solutia obtinuta este cea optima si . max f = . Page 48 of 68 5 16 2 1 3 0 0 1 0 0 32 -1 0 -1 0 0 -1 1 f 200 13 5 18 6 3 5 0 -10 0 -17 0 -3 -5 0 Ce decizie se ia? a. . max f = c. max f = .

iese e. e. iese ANS: B 33. Fie problema de programare liniara: max f = Prima iteratie a algoritmului simplex este: 10 16 0 0 0 B 0 1200 2 5 1 0 0 0 300 1 3/2 0 1 0 0 600 4 1 0 0 1 0 0 0 0 0 10 16 0 0 0 Stabiliti care este vectorul care intra in baza. iese b. d. intra . iese d. iese c. Fie problema de programare liniara: max f = Prima iteratie a algoritmului simplex este: 10 16 0 0 0 . b. c. intra . intra . ANS: B 32. intra . Page 49 of 68 B 0 1200 2 5 1 0 0 0 300 1 3/2 0 1 0 0 600 4 1 0 0 1 0 0 0 0 0 10 16 0 0 0 Pivotul se va afla pe coloana corespunzatoare lui: a. respectiv care iese din baza a. intra .

Page 50 of 68 B 0 1200 2 5 1 0 0 0 300 1 3/2 0 1 0 0 600 4 1 0 0 1 0 0 0 0 0 10 16 0 0 0 Care este solutia optima pentru problema de programare liniara? a.3 Baza initiala pentru algoritmul simplex este a.400) ANS: A 34. max f = 3200 . y=(200.0. max f = 3400 .400) b. Fie problema de programare liniara: . i=1. nu are solutie y=(200.0. ANS: B 35. i= 2 1 1 3 2 B 2 8 1 0 0 1 2 1 12 0 1 0 2 1 1 16 0 0 1 1 3 Linia corespunzatoare lui este . d.2. b. Fie problema de programare liniara: . nu are baza initiala c. e. c.

i=1. b. c. ANS: D 36.2. Fie problema de programare liniara: min f = . ANS: B 38. d. Fie problema de programare liniara: . b. . si d. Page 51 of 68 a. si c.3 Precizati care este solutia optima a. si ANS: D 37. si b. c. Fie problema de programare liniara: min f = Forma standard a problemei este : a.

Fie urmatoarea problema de programare liniara: Matricea asociata formei standard este a. c. b. ANS: B 39. Page 52 of 68 Matricea asociata problemei scrisa in forma standard este: a. b. Fie urmatoarea problema de programare liniara: Prima iteratie a algoritmului simplex este: Prima iteratie pentru aceasta problema este: . d. d. c. ANS: A 40.

3+4M.-M+1 ANS: B 41.4+4M.1+3M.0 d. intra . Fie urmatoarea problema de programare liniara: Prima iteratie pentru aceasta problema este: 3 4 1 0 0 -M -M B -M 7 5 -1 2 1 0 0 0 -M 4 1 2 -1 0 -1 1 0 0 2 3 2 4 0 0 0 1 Pentru prima iteratie a algoritmului simplex stabiliti ce vector intra in baza respectiv care iese din baza a. Page 53 of 68 3 4 1 0 0 -M -M B 0 7 5 -1 2 1 0 0 0 -M 4 1 2 -1 0 -1 1 0 -M 2 3 2 4 0 0 0 1 Linia corespunzatoare lui este: a.M-1 b. min f =0 d. Fie problema de programare liniara: min f = Solutia problemei este a. min f =0 b. intra iese c. intra iese b.0.1+3M. min f =-1/2 c.-1+3M. min f =1/2 . -3+4M.1-3M.0.-4+4M.-M-1 c.0.-M.M.-M. intra iese d.-4-4M. 3+4M.-M. iese ANS: B 42.4+4M.0.0. -3-4M.

Page 54 of 68

ANS: B

43. Fie urmatoarea problema de transport
Disponibil
70
10
20
Necesar 50 25 15 10

Folosind metoda coltului de NV stabiliti valoarea lui si a lui
a. =50, =5 c. =50, =10
b. =20, =10 d. =50, =20
ANS: C

44. Fie urmatoarea problema de transport
Disponibil
5 6 2 3 70
2 2 1 4 10
6 8 3 4 20
Necesar 50 25 15 10

Folosind metoda costurilor minime(din tablou) stabiliti valoarea lui si a lui
a. =10, =25 c. =10, =20
b. =5, =25 d. =15, =20
ANS: C

45. Sa se scrie forma standard pentru problema de programare liniara:

max f = 4x 1 + 10x 2 +9x 3
x 1 + x 2 + 2x 3  18
2 x 1 + x 2 + 4x 3  20
x 1 + x 2 + x 3  12
x i  0 ; i = 1,3

a. max f = 4x + 10x +9x +0y +0y +0y
1 2 3 1 2 3

x 1 + x 2 + 2x 3 + y 1 = 18
2x 1 + + 4x 3 + y 2 = 20
x 1 + x 2 + x 3 + y 3 = 12

x i  0 ; i = 1,3

Page 55 of 68

y1 , y 2 , y 3  0

b. max f = 4x 1 + 10x 2 +9x 3
x 1 + x 2 + 2x 3 + y 1 = 18
2x 1 + x 2 + 4x 3 - y 2 = 20
x 1 + x 2 + x 3 - y 3 = 12

x i  0 ; i = 1,3
y 1 <0; y 2 , y 3 >0

c. min f = 0
x 1 + x 2 + 2x 3 + y 1 = 18
2x 1 + x 2 + 4x 3 + y 2 = 20
x 1 + x 2 + x 3 + y 3 = 20

x i  0 ; i = 1,3
y1 , y 2 , y 3  0

d. alt raspuns
ANS: A

46. Fie urmatoarea problema de transport
Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 10
6 8 3 4 20
Necesar 50 25 15 10

Folosind metoda costurilor minime pe linie stabiliti valoarea lui si a lui
a. =10, =15 c. =10, =20
b. =5, =25 d. =15, =20
ANS: A

47. Fie urmatoarea problema de transport
Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Page 56 of 68

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati
a. 40 c. 80
b. 50 d. 60
ANS: D

48. Fie urmatoarea problema de transport
Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati
a. 40 c. 10
b. 50 d. 60
ANS: C

49. Fie urmatoarea problema de transport
Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati
a. 40 c. 80
b. 50 d. 60
ANS: B

50. Fie urmatoarea problema de transport
Disponibil
5 6 2 3 70
3 2 1 4 70
6 8 3 4 70
Necesar 50 75 25 60

Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati
a. 40 c. 55
b. 50 d. 60
ANS: C

51. Fie urmatoarea problema de transport
Disponibil
5 6 2 3 70

ANS: A 54. 500 b. 400 ANS: B 53. Fie problema de programare liniara . 665 c. b. 765 d. c. 20 b. Fie problema de programare liniara Duala sa este a. Page 57 of 68 3 2 1 4 70 6 8 3 4 70 Necesar 50 75 25 60 Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati a. 60 ANS: C 52. 50 d. Fie urmatoarea problema de transport Disponibil 5 6 2 3 70 3 2 1 4 70 6 8 3 4 70 Necesar 50 75 25 60 Folosind metoda diagonalei (coltului N-V) determinati costul de transport a. 40 c. d.

b. d. Fie problema de programare liniara . ANS: A 56. b. ANS: C 55. d. Fie problema de programare liniara Matricea problemei in forma standard este a. c. c. Page 58 of 68 Forma standard este a.

f  x   5 x1  x2  4 x3 este o funcţională liniară ? ANS: T 4. cu baza artificiala este a. ANS: T 6. 1. 0  . b2. Dacă funcţia f are derivate parţiale f’x. ANS: T 7. y0) atunci ea este continuă în acest punct. Fie vectorii b1   2. y0) atunci funcţia f este diferenţiabilă în (x0. ANS: A Matematici aplicate in economie 1 Probleme cu DA si NU TRUE/FALSE 1.y0) şi dacă aceste derivate parţiale sunt continue în (x0. 2  . B = {b1. b. c. 5  . Funcţionala f : R3  R. Aplicand metoda Gauss Jordan la un moment dat s-a obtinut schema: . d. b3} formează o bază în R3? ANS: T 2. Funcţionala f : R 3  R. b2   -1. Dacă funcţia f e diferenţiabilă în (x0. y0). 0. f  x   5 x1  x2  4 x3  4 este o funcţională liniară ? ANS: F 3. Page 59 of 68 Matricea problemei in forma standard pentru simplex. 4. Vectorii proprii corespunzători operatorului liniar T : R2  R2 având matricea ataşată  4 0  A  sunt liniar independenţi ?  1 4 ANS: T 5. b3   -2. f’y într-o vecinătate V a lui (x0.

ANS: F 9. Fie problema de programare liniara: max f = Prima iteratie a algoritmului simplex este: 10 16 0 0 0 B 0 1200 2 5 1 0 0 0 300 1 3/2 0 1 0 0 600 4 1 0 0 1 0 0 0 0 0 10 16 0 0 0 Solutia gasita este cea optima.0. Trei depozite aprovizioneaza cu produse de larg consum 4 magazine astfel: Disponibil 3 2 1 2 30 4 3 3 2 20 2 1 4 5 40 Necesar 10 15 15 40 Problema este echilibrata. -9) sunt liniar independenti. Vectorii (1.5) si (2. ANS: T 8. ANS: F 10. Page 60 of 68 Linia pivotului in iteratia urmatoare este 0. .

10) ANS: T 14. 2x-y. -1) formeaza o baza a spatiului vectorial . Valorile proprii ale transformarii liniare T(x. ANS: F 22. Se considera functia . 10) este o combinatie liniara a vectorilor (1. ANS: F 16. 2. x+3y. ANS: F 19.y)=(5x. y. 4. -1). Vectorii (-2. z)=(2x.y)=(5x. x+3y). 2. 1. Se considera functia . 2 si 3 sunt valorile proprii ale transformarii liniare T(x. x-y+z). -1)=(1. 3) si (1. Atunci ANS: F 21. y. x+3y) sunt 0 si 1. y)=(3x+y. Atunci derivatele mixte si sunt egale. Valorile proprii ale transformarii liniare T(x. 3x+y+z). Vectorii (2. Page 61 of 68 ANS: T 11. ANS: T 13. . -1) deoarece 3(1. (3. -1) si (3. 3)-(2. 5) si (4. ANS: T 17. este una din valorile proprii ale transformarii liniare T(x. 4) formeaza o baza a spatiului vectorial ANS: T 12. 3) si (2. 2 si 3 sunt valorile proprii ale transformarii liniare T(x. Vectorii (1. 1. x+3y) sunt 3 si 5. z)=(3x. 4) sunt liniar independenti in ANS: F 15. ANS: T 18. Se considera functia . Atunci . Vectorul (1. ANS: F 20.

. Ecuatia diferentiala este o ecuatie cu variabile separabile. Orice functie are puncte stationare. . atunci . T este o transformare liniara ANS: T 32. . Se considera . Orice functie are cel mult 2 puncte stationare. Page 62 of 68 ANS: T 23. ANS: F . Se considera . Se considera functia . ANS: F 28. Orice functie are cel mult 1 punct de extrem. T este o transformare liniara ANS: F 31. T este o transformare liniara. ANS: T 25. Ecuatia diferentiala este o ecuatie cu variabile separabile. Se considera functia . ANS: F 27. Daca functia f are derivate partiale mixte de ordinul doi si intr-o vecinatate V a unui punct si daca si sunt continue in (a. b). Se considera . ANS: T 29. ANS: T 33. ANS: F 30. ANS: F 26. ANS: T 24. Atunci derivatele mixte si sunt egale. Atunci derivatele mixte si sunt egale.

Forma standard a problemei de programare liniara este .. ANS: T 35. Page 63 of 68 34. Ecuatia diferentiala este o ecuatie liniara de ordinul intai. Forma standard a problemei de programare liniara este ANS: F 37. Forma standard a problemei de programare liniara este ANS: F 36.

Se considera urmatoarea problema de transport: . Se considera urmatoarea problema de transport: Disponibil 4 6 5 2 35 3 2 7 8 30 2 10 5 6 50 Necesar 20 25 45 25 Problema de transport este echilibrata. Sistemul de ecuatii este incompatibil. Forma standard a problemei de programare liniara este ANS: T 39. Page 64 of 68 ANS: F 38. ANS: T 41. ANS: T 40.

Se considera functia . . O forma patratica este pozitiv definita daca toti minorii sai sunt strict pozitivi. ANS: T 42. ANS: F 48. atunci derivatele partiale de anuleaza in acest punct f x '(a. Radacinile polinomului caracteristic al unei aplicatii liniare se numesc puncte critice. ANS: T 43. . b)  0 . . Daca functia are derivate partiale intr-un punct de extrem . Atunci f nu are puncte stationare. ANS: F 47. ANS: T 44. Se considera urmatoarea problema de transport: Disponibil 4 6 5 2 35 3 2 7 8 30 2 10 5 6 50 Necesar 20 25 45 25 O solutie initiala de baza determinata folosind metoda costului minim pe linie este . . Page 65 of 68 Disponibil 4 6 5 2 35 3 2 7 8 30 2 10 5 6 50 Necesar 20 25 45 25 O solutie initiala de baza determinata folosind metoda coltului de N-V este . . .. ANS: F 46. . ANS: T . ANS: F 45. b)  f y '(a. O forma patratica este negativ definita daca minorii impari sunt strict pozitivi si cei pari sunt strict negativi. Vectorii proprii corespunzatori unor valori proprii distincte ale unei aplicatii liniare sunt liniar dependenti. . . . . .

atunci este punct de maxim. Polinomul caracteristic al unei aplicatii liniare este ? ANS: F 56. ANS: F . ANS: F 51. ANS: F 54. Matricea asociata unei forme patratice este simetrica? ANS: T 58. ANS: F 50. Polinomul caracteristic al unei aplicatii liniare este ? ANS: F 55. In spatiul vectorial . Trei vectori liniar independenti formeaza o baza a spatiului vectorial ? ANS: T 53. Patru vectori din formeaza o baza a spatiului vectorial . Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai. vectorul este vector propriu? ANS: F 57. Daca este un punct de extrem local al functiei si daca . Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile. Daca este un punct de extrem local al functiei si daca . Page 66 of 68 49. atunci este punct de minim. Trei vectori liniar dependenti formeaza o baza a spatiului vectorial ? ANS: F 52. ANS: F 59.

ANS: F 63. ANS: F 65. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena? ANS: T 61. ANS: T 64. ANS: F 62. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile? ANS: T 66. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai? ANS: F 69. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena? ANS: F 67. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile? ANS: T 70. Ecuatia diferentiala este ecuatie omogena? . Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai? ANS: F 68. Page 67 of 68 60. Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai. Ecuatia diferentiala este ecuatie diferentiala de ordinul intai.

Ecuatia diferentiala este ecuatie liniara de ordinul intai? ANS: F 72. Ecuatia diferentiala este ecuatie cu variabile separabile? ANS: T . Page 68 of 68 ANS: F 71.