You are on page 1of 134
Inhalt Cuprins Introducere. . Citeva informatii 1. Planul orasului (Aachen) . 2. Zilele siptaminii .. 2... 3. Numeralele ordinale . . . . 4. Culori. soe Lektion 1: Wer bist du? Sd ne reamintim personajele cursului .. 2... 2. Lektion 2: Was kann ich fiir Sie tun? Grammatik (Gr) / Gramatica: Recapitularea articolului; verbul modal kénnen 2.0 ee Lektion 3: Das liegt sehr zentral Gr: Recapitularea conjugarii verbului; articolul ca pronume la nominativ: der, die, dds... 6. ee Lektion 4: Unméglich : Gr: Recapitularea determinantului la acuzativ; prefixul un-; substantive feminine cu terminatia -in 2... ee Lektion 5: Ein Bus kann doch nicht charmant sein Gr: Recapitularea pronumelui personal, persoana a treia singular nominativ: er, sie,es.. 0.0... ee Lektion 6: Vielleicht braucht sie Hilfe? Gr: Recapitularea sintaxei, accentuarea unor parti de propozitie .. 2... - eS Lektion 7: Mein Flugzeug geht um neun Uhr Gr: Verbul modal diirfen; pronumele personal la acuzativ; pronumele nedefinit man .. . Lektion 8: Das sollst du nicht! Gr: Verbele modale sollen si miiss detimp ...........0. Lektion 9: Fir mich Bananen! Gr: Substantive fara articol (Articolul zero) Lektion 10: Du willst immer alles wissen Gr: Verbul modal wollen; particula ja 16 21 26 30 34 39 4B 48 52 Lektion 11: Lektion 12: Lektion 13: Lektion 14: Lektion 15: Lektion 16: Lektion 17: Lektion 18: Lektion 19: Lektion 20: Lektion 21: Lektion 22: Lektion 23: Vielleicht ins Theater? Gr: Determinantul de directie (wobin? + acuzativ): in die/inden/ins . tte Mit dem Studium ist alles okay Gr: Determinantul la dativ: articolul hotarit, pronumele personale: mir, dir, Ihnen, uns, euch... ... . Haben Sie den auch in Schwarz? Gr: Articulul masculin ca pronume: den, einen; particula zi, compunerea cuvintelor (Herbstfarbe) . . . . . Das soll sehr interessant sein Gr: Determinantul de loc (wo?+ dativ): in der, im; Verbul modal sollen.. 2... ee Ein Mann mit dem Namen Mackie Messer Gr: Dativul substantivelor masculine la singular si plural . . . Das hat jemand gehért Gr: Perfectul cu haben al verbelor regulate si neregulate . . . ‘Woher kommt der Name Aachen? (fara gramatica noua)... ee Das weif ich von ihm Gr: Pronumele personal: persoana a treia singular la dativ: ibm, ibr, dativul dupa prepozitiile an, aus, von Wie spricht man mit einem Kaiser? Gr: Determinantul la dativ: articolul nehotarit singular; prepozitiile mit, seit, von+ dativ . . Ich habe ein Zimmer reserviert Gr: Perfectul verbelor terminate in -ieren (telefonieren), adjectivul posesiv: meiner, pronumele personal la dativ: ibnen; numeralele ordinale .. 2.2... 2. ee ee Wie komme ich zur Post? Gr: Determinantul de directie (wobin? + dativ): zum, zur, particula denn Sees ae ae Am Mittwoch, morgens um sieben Gr: Prepozitia bei + dativ; indicatiiledetimp ......... Was ist denn passiert? Gr: Perfectul verbelor separabile (einladen), perfectul verbelor cu sein 2.2... 2 ee eee 72 76 80 84 92 104 Lektion 24; Ich habe es vergessen Gr: Perfectul verbelor inseparabile (erzdhlen); raspunsul adversativ doch... 6. 0 ee Lektion 25: K6nnen Sie mir noch Handtiicher geben? Gr: Sintaxa verbelor cu determinante la acuzativ gidativ . . . Lektion 26: Die Fahrt zur Loreley ist wunderschon (fara gramaticd noua)... ee Sumar de gramatica. 2 ee Cheiaexercitiilor 2.0.2... ee Lektion eins Lecti Das ist ein Lied Acesta e un cintec TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti In german, ca si in roméand, verbul = Verb (la un mod personal) este nucleul propozitiei. Verbul poate fi conjugat la diferite persoane, forma lui modificindu-se. ist: este persoana a treia singular a verbului sein. sein: este infinitivul, adicd forma pe care o gasiti in dictionar. das ist: indica obiecte si persoane. Infinitiv singular plural sein) persoana “persoana persoana intii persoana a doua (familiar) (politicos) persoana a treia | das ist Putefi spune: Daca vreti sa numiti ceva Das ist ein Lied. ce vedeti sau auzifi: Das ist ein Text. Das ist... (+ substantiv). Daca vreti sa addugati de Das ist ein Lied cine sau al cui este ceva: von Klaus Hoffmann. Das ist ein Text von Goethe. Das ist... (+ substantiv) von... (+ nume propriu). In prima lectie auziti diferite exemple in limba germand pentru a va familiariza cu sonoritatea limbii, chiar daca nu énjelegeti sensul cuvintelor. Auzifi mat intti saluturi, apoi o numardatoare in versuri, cum fac adesea copiii cind se joacd, urmeaza stiri la radio, pe urma un cintec si, in fine, un pasaj dintr-o celebra opera literard, “Faust” de Goethe. Ultimele doud exemple va sint explicate mai amanuntit. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $1 EXPRESI Guten Tag. Bund ziua. Liebe Hérerinnen und Hérer! Dragi ascultdtoare si ascultdtori! das ist acesta e das Lied cintecul Das ist ein Lied. Acesta e un cintec. von de der Text textul Das ist ein Text. Acesta e un text. Auf Wiederhéren. La revedere. (numai la radio sau telefon) Nume: Goethe Faust Klaus Hoffmann UBUNGEN EXERCITJI El Despartiti cuvintele si scrieti propozitia ce rezultd. DASIIST|EIN| LIED.__Das ist ein Lied. DASISTEINTEXT. DASISTEINLIEDVONKLAUSHOFFMANN. DASISTEINTEXTVONGOETHE. soe ho 14 Lektion zwei Lectia Hallo Taxi! Halo, taxi! Aceastd lectie are ca scop de a va face sd deveniti constienti de existenta anumitor tebnici care vd ajutd la intelegerea unei limbi strdine. Sint tebnici pe care le aplicati automat si in limba romana. Vrem sé vd indemndm sa Solositi, pe toaid durata acestui curs radiofonic, capacitatea de a face legaturi logice. In acest fel puteti deduce sensul general al celor auzite, chiar daca nu injelegeti fiecare cuvint. Puteti ghici, de pildd, care este sensul cuvintuluiTor daca il auziti pe fundalul sonor specific unui meci de fotbal. Va putefi da seama dupd intonatie daca cineva e vesel sau trist. De asemenea, cunoastefi din romana sau din alte limbi cuvinte care sund asemanditor cu cele germane si care au acelasi sens sau unul apropiat, de exemplu Taxi. In fine, cunoasteti anumite situatii care sint asemdndtoare in multe parti ale lumii, astfel incit puteti béinui care este continutul scenei pe care 0 auziti, chiar daca nu énjelegeti tot. in scena urmatoare este vorba de un taxi. Dr. Thtirmann, un vechi client al hotelului Europa, cheama un taxi, urcd in el si spune soferului (= Taxifahrer) unde vrea sd-I ducd. Dr. Thirmann: Hallo, Taxi! Taxifahrer: Guten Tag. Dr. Thiirmann: Guten Tag. Hotel Europa bitte. Taxifahrer: Hotel Europa, okay. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Hallo! halo! das Taxi taxiul das Hotel otelul Hotel Europa Hotel Europa bitte ud rog okay in regula Also — bis bald! asadar, pe curind 15 Cuvinte pe care le cunoasteti, pentru cd seamdnd cu cele din limba romand: die Philosophie filozofia die Medizin medicina die Theologie teologia studieren astudia UBUNGEN EXERCITII Informatiile importante pe care le-ati memorizat cindva nu se uitd niciodatd. Intocmai ca atunci cind ascultafi, puteti folosi aceste informatii si la citit, daca tineti seamd de urmdtoarele: Nu incercati sd intelegeti fiecare cuvint. incercati doar sa intelegeti informatia sau informatiile principale. Incercafi numaidecit, rezolvind exercitiile urmatoare. Ordonati informajiile de mai jos doud cite doud $i scrieti cifrele corespunzdtoare. 1. Incare este vorba de indicatii de timp? ©® oO 2. incare este vorba de indicatii de directie? OOo 16 Deutsches Theatermuseu Nabenenaang BIBLOTHEK snstag:Domertag 1000 ~ 09, 2.30 ~ 8.0) ARCHIV STUDIENSAMM enicn ech Varomeareng NNGEN BB Stabiliti corespondentele. Scrieti literele corespunzatoare. 1. Program de televiziune 2. Mod de intrebuintare 3. Anunt publicitar si BAS. Ghent 20.05 Booker Kan: “h'eo Sat ‘Buck Stabiliti corespondentele. Ce profesiuni sint cdutate in ofertele de serviciu? Scrieti literele corespunzéitoare. 1. Muncdi de birou 2. Vinzdtoare la parfumerie CQ 3. Electrician © 4, Coafezd © 5. Telefonista © 6. Soferdetaxi OQ °e FT Ihr Wunsch aewaeen IN JOD im Biro Pr soe © | Coitieursasmin Paeeues, Dene Berabtung ts Berucksrntt En Sine Wsehen Keeani Schlousor | CENISGmbH,Persenalserice ‘Sowesten arene ais ngisch- und TOAD Tenaya Bogen nt Same s Ceca S aCe ‘Bester 90/41 20 90 qi Notati, in romdaneste, ce gen de institujii si intreprinderi recunoasteti in anunturile urmdtoare: KURKLINIK —-Precaecttige GOLDMUHLEN. on and PRINZENBAD Stadttheater Aacher Theaterplatz 5100 Aachon 1. 4. 7. Ghiciji sensul cuvintului incercuit. Dr. Thiirmann mit dem Taxi ins Hotel. Care sint cuvintele ce vd ajutd sd intelegeti sensul textului urmator? Subliniati-le. Am 21. Dezember gegen 22.00 blieb im Anschlu8 an eine Taxifahrt von der Schubertstra8e zur Stiftstra8e 22 eine Fototasche mit einer ‘Nikon 501’-Kamera plus Zubehér im Taxi. 19 Lektion drei Lectia Hotel Europa Hotel Europa TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti bin este persoana intii a verbuluisein. ich este pronumele personal pentru persoana intti singular. Infinitiv singular plural persoana persoana persoana intii ich bin persoana a doua (familiar) (politicos) persoana a treia das ist Puteti spune: Daca prezentati pe cineva: — ofemeie, cu numele de familie Das ist Frau Berger. — 0 femeie, cu prenumele si numele de familie Das ist Hanna Clasen. — un barbat, cu numele de familie Das ist Herr Schafer. - un béirbat, cu prenumele si numele de familie Das ist Andreas Schafer. — un bérbat, cu tithal Das ist Herr Dr. Thiirmann. In aceasta lectie Gflati ca acest curs de limba germand se desfdsoara intr-un hotel, Hotel Europa. In afard de aceasta, vd sint prezentate personajele principale ale cursului: Frau Berger: este sefa hotelului, ti place sd cinte. Andreas Schafer: este receptionistul sau portarul botelului. Dr. Thiirmann: — este un vechi client al hotelului, nu aude prea bine. Hanna Clasen: este cameristd. Ex: este un personaj imaginar feminin, cu un nume de fantezie: “ex” inseamna in latind “din”. Ex este invizibila, in schimb 20 poate fi auzitd foarte bine. injelege si vorbeste germana. Veti afla mai multe despre ea in lectia 8. Crainicul = Sprecher si 0 colegd a sa vd explicd problemele de gramatica si vd prezintd personajele cursului nostru de limba germanda: Sprecher: Das ist Herr Schafer. Andreas Schafer. Das ist Herr Dr. Thirmann. Das ist Frau Berger. Lisa Berger. Das ist Hanna. Hanna Clasen. : Ex se prezintd singurd. Ex: Hallo! Hallo! Da bin ich. Si repetd, in felul ei, numele personajelor principale ale cursului. Ex: Ich - und Andreas und Frau Berger und Hanna und Dr. Thiirmann. Andreas nu se prezintd, dar il auziti vorbind Ia telefon, la receptia hotelului Europa. Andreas: Rezeption. Guten Abend. Hotel Europa, Rezeption. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Das ist Herr Schafer. Acesta este domnul Schafer. Doktor (Dr.) Doctor (Dr.) Das ist Herr Dr. Thiirmann. Acesta este domnul doctor Thtirmann. Das ist Frau Berger. Aceasta este doamna Berger. Da bin ich. lata-m, aici sint. da aici, acolo ich eu und gi die Rezeption receptia Guten Abend. Bund seara. Cuvinte pe care le cunoasteti, pentru cad seamdnd cu cele din limba romana: das Thema tema die Reportage reportajul der Student studentul 21 UBUNGEN EXERCITHT Formati cinci propozitii folosind cuvintele de mai jos. Das ist Herr Schafer. Klaus Hoffmann ich | da von das ist | bin Frau Berger von ein Text Goethe Eh Puneti in ordine logicd propozitiile urmdtoare: Be NP Cdutati patru substantive in careul de mai jos. Hotel Europa, okay. Guten Tag. Hotel Europa bitte. Guten Tag. Hallo, Taxi! ™" Spre deosebire de exemplul dat, ele sint in sirurile verticale. D o|c[>|2[7 Ulr|vjm/oO O}D| Dim} zr clOIN| viz —|X<|>}Aal> QO] D| o]—|o rim|a/o}z persoana réidécina terminatia | persoana radécina terminatia verbului—verbului verbului— verbului ‘persoana inti ich komm ¢ wir komm en persoana a doua (familiar) du komm st ihr komm t (politicos) sie komm en persoana a treia | er kommt 2. Subiectul (Determinare in nominativ) In fiecare propozitie existd o determinare in nominativ numitd “subiect”. Subiectul poate fi exprimat prin diferite feluri de cuvinte: substantiv precedat de articol, nume propriu, pronume etc. Nominativ-Erganzung Subiectul Ein Student braucht immer Geld. Die Arbeit ist neu. Dr. Thiirmann kommt aus Berlin. Thr kommt doch nach Aachen? Das ist sehr teuer, 3. Particula wohl wohl exprimd o presupunere: Er raucht und trinkt wohl gern. = ich glaube: Er raucht und trinkt gern. 60 Puteti spune: Dacd vreti ca pdrerea dumneavoastra sdi fie confirmata: Thr wikt doch: ... Daca respingeti ceva: Das geht doch nicht! Dacd presupuneti ceva: Das ist wohl (+ adjectiv) Andreas scrie o scrisoare pdrintilor sdi. Le vorbeste despre munca lui la Hotel Europa si despre oamenii pe care-i observd, de exemplu Dr. Thtirmann si domnul Meier. Liebe Eltern, Ihr wit doch: Ein Student braucht immer Geld. Ich arbeite also wieder — als Portier im Hotel Europa in Aachen. Die Arbeit ist neu und interessant. Immer kommt jemand und méchte ein Zimmer, ein Bier oder ein Taxi . .. Oder jemand fragt: ,Wo ist mein Geld, meine Brille, mein Paf . . .2“ Die Leute glauben wohl: Bin Portier weif§ alles. Da mache ich Studien, studiere Menschen: Da ist z. B. Dr. Thiirmann, ein Arzt aus Berlin. Er ist nett, aber er fragt sehr viel. Und da ist noch Herr Meier, ein Musiker. Er raucht und trinkt wohl gern . . . Auch ich rauche immer noch, und das ist sehr teuer, leider. Thr kommt doch nach Aachen? in acest punct, Ex il intrerupe pe Andreas, intrebindu-l cine sd vind la Aachen. Ex isi exprima de asemenea regretul cd ea nu este mentionatd in scrisoare. Ex: Wer denn? reas: Meine Eltern. Ex: Und ich? Wo steht: Ex ist meine Freundin? Andreas: Ach so, du meinst.. . Ex e de parere cd Andreas ar trebui sd scrie ceva parintilor sdi si despre ea, insa Andreas refuzd. Ex: Ja! Andreas: Ach, Ex, das geht doch nicht! “Ex: Warum nicht? Andreas nu rdspunde la aceasta intrebare, ci isi termind scrisoarea. Bis bald Euer Andreas WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Liebe Eltern! Dragi parinti Ich arbeite wieder. Lucrez din nou. wieder din nou, iardsi 61 die Leute Die Leute glauben wohl . Er weifs alles. das Beispiel z. B. = zum Beispiel nett gern der Musiker immer noch leider nach (Aachen) Wo steht... die Freundin Das geht doch nicht. Warum nicht? bis bald Euer Andreas UBUNGEN oamenii, lumea Oamenii cred probabil. . Lumea crede probabil . . EI stie tot. exemplul de ex. = de exemplu amabil, simpatic, pldcut cu placere, bucuros muzicianul inca din pacate, din nefericire la, spre (Aachen) (aici:) Unde scrie? prietena Asta nu se poate. Decenu? pecurind Al vostru, Andreas EXERCITI Eh Subliniati verbele din scrisoare lui Andreas. Completati tabloul cu subiectele propozitiilor din scrisoarea lui Andreas, respectiv din dialogul sdu cu Ex. persoana intii persoana a doua (familiar) b. (politicos) c persoana a treia d. e. a, ——___ arbeit€) Sie f. wir mein & komm) h, —_____. glaub@n) mein @) brauch brauchi rauch Cautaji subiecte potrivite pentru propozitiile urmdtoare. Andreas ist interessant. arbeitet als Portier. heift Dr. Thiirmann. brauchen das Geld, oder?“ studiert Menschen. 1 2. ee 4, —_________ fragt Andreas: , 5. 6. macht Studien. 62 7. Exsagt:, —___________ studieren.“ 8. __. glaubeh: ________ weg alles. EB Transformati afirmatiite din propozitiile urmatoare in presupuneri utilizind cuvintul wohl, Andreas glaubt: Herr Meier raucht gern. Herr M. raucht wohl gern. Hanna ist nett. Frau Berger singt gern. Musiker sind chaotisch. Menschen sind neugierig. Frau Berger arbeitet viel. Dr. Thiirmann ist seltsam. NAY RYN 63 Lekti a4—1a)al Verkaufst du auch die Kassetten? Vinzi si casetele? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiji 1. Pluralul substantivelor In germand, cele mai multe substantive isi schimbd forma la plural. Exista cinci posibilitati de formare a pluralului. Una din ele este atasarea la forma de singular a terminafiei -m sau -en. Articolul hotdrit este la plural pentru toate genurile die: die Kassette — die Kassetten / der Mensch — die Menschen 2. Pronumele personal sie este forma pentru persoana a treia plural. La plural, toate substantivele in nominativ si acuzativ pot fi inlocuite cu sie. Die Kassetten sind alt. Ich verkaufe die Schallplatten. Sie sind alt. Ich verkaufe sie. 3. Negatia cu nicht Cu nicht se neagd enuntul unei propozifii. Nicht se pune intotdeauna dupa verb: Ich hére die Kassetten doch nicht. Puteti spune: Dacé nu stiti ceva: Ich weif§ nicht. Dacé nu sinteti sigur: Ich glaube nicht. Andreas e acasa si alege lucruri vechi pe care vrea sd le vindd la piata de vechituri. Oricine poate vinde acolo lucruri de care nu mai are nevoie. Ex urmadtreste ce face Andreas. Ex: Warum liegen die Sachen da? Andreas: Ich verkaufe sie. Ex: Was? Verkaufen? Wo denn? Andreas: Morgen ist Flohmarkt. Ex: Flohmarkt? Flohmarkt? Verkaufst du FlGhe? Andreas: Nein. Ich verkaufe — die Ex Hex. Ex: Nein, bitte nicht! 64 In continuare, Ex intreaba daca Andreas vinde si discurile si casetele. Andreas nu s-a botarit inca. Ex: Verkaufst du auch die Kassetten? Andreas: Ja—sie sind alt. Ich hére sie doch nicht. Ex: Und die Schallplatten? Verkaufst du auch die Schallplatten? Andreas: Ich wei nicht. Ich glaube nicht. Ex: Sind sie neu? Andreas: Nein, nattirlich nicht! Ex: Spielst du eine Schallplatte? Andreas: Na gut. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT liegen asta, aseafla die Sachen lucrurile verkaufen avinde sie ei, ele Wo denn? Unde? morgen miine der Flohmarkt piata de vechituri, talciocul der Floh/die Fléhe puricele/puricii Bitte nicht! Te rog, nu! die Kassette caseta hGren aasculia die Schallplatte/die Schallplatten discul/discurile Ich wei nicht. Nu stiu. Ich glaube nicht. Nu cred. Nattirlich nicht! Fireste cd nu! eine Schallplatte spielen @ pune un disc (la picup) Na gut. Ich hére sie doch nicht. UBUNGEN Bine. Ei bine, fie! Nici macar nu le mai ascult. EXERCITH I Care e forma corecta: ist sau sind? Die Flaschen voll. Der Mann unhéflich. Menschen neugierig. Die Sachen alt. Der Aschenbecher halbvoll. Die Flasche voll. Die Flaschen sind voll. 6 wn Eh Raspundeti la intrebdari folosind adjectivul din paranteza. 1. 2. 3. 4 Sind die Flaschen voll? halbvoll) Sind Menschen unhéflich? (héflich) Sind ,Musikanten‘ chaotisch? (charmant) Raspundeti la intrebdri evitind sd repetaji substantivele. (Folositi pronumele.) Sind die Kassetten neu? (alt) Nein, sie sind alt. Brauchst du die Sachen? Sui Nein; ich Beauchs ste ateht |r 1 2. Verkaufst du die Schallplatten? 3. Horst du die Kassetten? 4. Schreibst du die Reportagen? 5. Kennst du die Namen? Ef Puneti intrebari $i rdspundeti la ele. die Flaschen die Brillen die Fléten die Kassetten Verkauft ihr die Flaschen? Nein, wit verkaufen sie nicht. nicht verkaufen Ce parere aveti? Puneti intrebari si rdspundeti cu ajutorul cuvintelor si propozitiilor de mai jos. Was meinst du? Ex — charmant? Was meinen Sie? Dr. Thtirman: reressant? Ich weif§ nicht. Hanna ~ neugierig? Ich glaube nicht. Andreas ~ raucht? Nattirlich. Dr. Thiirmann —singt gern? _Natiirlich nicht. Frau Berger — spielt Fléte? ‘Ja. Was meinst du? Ist Ex charmant? 66 ktion sechzehn Lectia Probieren Sie mal! EIncercati macar! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul: pentru rugdminte sau indemn se foloseste imperativul. Daca se exprimd o rugdminte sau un indemn, se poate folosi forma de imperativ a verbului. La exprimarea politicoasd (cu “dumneavoastra”) forma imperativului e identicd cu aceea a infinitivului, dar verbul se afla pe primul loc in propozitie, ca in propozitiile interogative. Probieren Sie das Tuch! 2. Particula mal mal atenueazd caracterul categoric al unui ordin sau indemn, dind imperativului un caracter mai amabil: Probieren Sie mal das Tuch! 3. Pronumele personal es este pronumele personal pentru persoana a treia singular neutru. El poate inlocui un substantiv neutru, asadar un substantiv cu articolul botdrit das. Das Tuch | ist chic. Ich nehme | das Buch. Es ist chic. Ich nehme | es. Puteti spune Daca vreti sa rugati pe cineva ceva sau vreti sa-l indemnati la ceva: Sehen Sie mal! Probieren Sie mal! Zeigen Sie mal! Andreas si-a expus lucrurile vechi de vinzare la piata de vechituri. Din intimplare, prin piajd se plimba si doamna Berger. Andreas incearcdi s-o convingd sd cumpere un batic. Andreas: Tag, Frau Berger. Wie geht’s? Frau Berger: Tag. Danke, gut. Andreas: Mochten Sie vielleicht ein Tuch? Hier — sehen Sie mal: Es ist sehr chic. 67 Frau Berger: Nein, danke. Andreas: Probieren Sie mal — hier ist ein Spiegel. Frau Berger: Nein. Wirklich nicht. Vielen Dank. Andreas: Schade! in acest moment, doamna Berger descopera printre lucrurile lui Andreas 0 carte pe care o cduta de multa vreme si vrea s-o cumpere. Frau Berger: Oh — das ist ja toll! Genau das Buch suche ich! Andreas: Zeigen Sie mal! Ach, die ,Heinzelmannchen“... Frau Berger: Was kostet es? Andreas: Eine Mark. Frau Berger: Gut, ich nehme es. Ex nu vrea insd ca Andreas sd vindd cartea, pentru cd datoritd ei s-au cunoscut. Ex: Nein! Das Buch verkaufst du nicht! Frau Berger: Wie bitte? Andreas: Tja, Entschuldigung, Frau Berger. Ich verkaufe es doch nicht. Entschuldigung. Frau Berger: Warum liegt das Buch dann da? Na — dann tschiis! Andreas: Ex — was ist? Ex: Das ist doch . . . Das ist doch unser Buch! Ich liebe es. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Tag. (= Guten Tag.) 'nd ziua (= Bund ziua) vielleicht poate das Tuch baticul, basmaua Sehen Sie mal! Uitati-va! sehen a privi, ase uita chic sic, elegant probieren a incerca, a proba der Spiegel oglinda Wirklich nicht. Intr-adevair nu. Schade! Paicat! toll grozav, formidabil suchen acduta das Buch cartea genau das Buch exact cartea zeigen aarata kosten, acosta es (pronume personal neutru) el, ea nehmen alua unser Buch cartea noastra lieben aiubi, a jinela 68 UBUNGEN EXERCIJI Eh Scrieti propozitiile in tabelul corespunzdtor. 1. Ich sehe das Tuch. 5. Méchten Sie vielleicht ein Tuch? 2. Sehen Sie das Buch? 6. Probieren Sie mal das Tuch! 3. Sehen Sie mal:... 7. Frau Berger probiert das Tuch nicht. 4, Das Tuch ist sehr chic. 8. Was ist? Ich sehe das Tuch. I 0 Eh Cereti ceva cuiva in mod amabil. ein Bier trinken Trinken Sie mal ein Bier. ein Tuch probieren eine Reportage schreiben Fléte spielen mein Geld nehmen DAW RYN ein Lied singen Raspundefi folosind cuvintele din intrebdari cu propozifii care incep cu dasau nu. 1, Ist das Taxi frei? Ja, es ist frei. Nein, es ist nicht frei. 2, Ist das Zimmer frei? 69 3. Ist das Hotel gut? 4, Ist das Lied sch6n? 5. Ist das Buch interessant? 6. Ist das Tuch chic? 7. Ist das Friihstiick teuer? Formulaji cu ajutorul grupurilor de cuvinte de mai jos intrebdri si rdspunsuri. das Lied die Kassetten 1. { die Menschen 2. | das Tuch das Buch die Schallplatten das Hotel das Hotel 3. @hmei) { die Sachen 4. Geanen) { das Buch Gomes das Taxi Gemen) die Schallplatten 1. Lieben Sie das Lied? Ja, ich liebe es. 3, Nehmen Sie das Hotel? Nein, ich nehme es nicht. 70 Lektion siebzehn Vier Tassen — das macht vier Mark Patru cesti —asta face patru marci TABEL SINOPTIC 1, Verbul Sie finden Ce trebuie sd stiti Die Deutschen finden Gartenzwerge toll. este forma pentru persoana a treia plural a verbului finden. Terminatia verbului este-en. Persoana a treia plural a verbului este insojita de un substantiv la plural sau de pronumelesie. Zeig mal! Komm! _ sint forme de imperativ care exprimd un ordin, indemn sau rugdminte. Un ordin, un indemn sau o rugdmite pot fi exprimate asadar cu forma de imperativ a verbului. La persoana a doua singular, adresare familiard (cu“tu"), forma imperativului e identicd cu raddcina verbului, iar pronumele du (‘tu’) nu se mai pune. Infinitiv singular plural persoana raddcina terminatia | persoana niddcina terminatia arbeiten_ verbului— verbului verbului— verbului ‘persoana inti | ich studier wir studier en ‘persoana a dowa | du studier st ihr studiert (familiar) du arbeit est ! ihr arbeit et (politicos) Sie studier en Sie studier en (persoana a treia | er studier sie studier en er arbeit et! Die Bluse | ist toll. Ich nehme die Bluse. Sie isttoll. Ichnehme | sie. 2. Pronumele personal sie este pronumele personal pentru persoana a treia singular feminin. Un subsiantiv feminin (cu articolul botdrit die) poate fi inlocuit cu sie. 71 3. Complementul direct (Determinare in acuzativ) Existd verbe care, in afara de subiect (determinare in nominativ), trebuie sé aibd si un complement direct (determinare in acuzativ), deoarece altfel propozitiile nu sint corecte gramatical. Subiect CWerb> Complement direct Die Frau probiert die Bluse. Probier sie mal! Ich liebe das Buch. Die Deutschen, finden Gartenzwerge toll Er verkauft die Kassetten. Er hort sie nicht. Puteti spune Daca vreti sd cereti cuiva sd facd ceva sau sd rugati pe cineva ceva: Komm!/Zeig mal! Daca vreti sd spuneti cd dumneavoastra sau Ich finde die Bluse toll. altcineva gdseste ceva foarte frumos sau foarte bun: Andreas findet das toll. Urmdtoarele patru scene se petrec la piata de vechituri, unde lumea se duce sé gdseasca lucruri ieftine sau raritati. In prima scend, o femeie se tirguieste ca sa obtind mai ieftin o bluza. (Werkaufer = vinzdtor) Junge Frau: Ich finde die Bluse toll. Freundin: Zeig mal! Hm. — Probier sie mal! Ja. Gut. Junge Frau: Was kostet die Bluse? Verkaufer: Zwolf Mark. Junge Frau: Zwlf Mark? Das ist sehr teuer. Acht Mark. Verkaufer: Elf Mark. Junge Frau: Ich nehme sie — fiir zehn Mark. Verkaufer: Okay. Zehn Mark. In scena a doua e vorba de cumpdrarea unor cesti. Junger Mann: Wie findest du die Tassen? Freundin: Junger Mann: Verkaufer: Zwei Tassen kosten zwei Mark. Junger Mann: Ich nehme vier Tassen. Verkaufer: Vier Tassen — das macht vier Mark. In scena a treia este vorba de un copil care isi cauta mama. O femeie urea sa-I jute s-o gdseascd. (Kind = copil) Kind: Mama! Mama! Mama, wo bist du? Frau: Wo ist deine Mama? Kind: Ich weif nicht. Frau: Komm, wir suchen sie. 72 In scena a patra, Ex descopera un “pitic de ‘gradina” (figura decorativd din ceramicd sau plastic), despre care crede la inceput ca e un spiridus. Ex: Andreas, schau mal: ein Kobold! Andreas: Nein, Ex, das ist ein Gartenzwerg. Ex: Wie bitte? Andreas: Du weift doch: Die Deutschen finden Gartenzwerge toll. Ex: Ich auch. Bitte, ich méchte auch... WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $1 EXPRESIT finden (etwas/toll/finden) @ gaisi (ceva/grozav/a gdsi) die Bluse bluza Zeig mal! Arata! die Tasse ceasca Das macht vier Mark. Asta face patru médirci. die Mama mama Komm! Vino! Schau mal! Vite! Uitd-te! der Gartenzwerg piticul de gradina UBUNGEN EXERCITID Eh Scrieti rdspunsurile. 1. Was kostet die Bluse? — Ftinf Mark. Gut. Ich nehme sie. 2. Was kostet das Buch? — Eine Mark. 3. Was kostet die Brille? - Zwei Mark. 4. Was kosten die Kassetten? — Acht Mark. 5. Was kosten die Tassen?— Vier Mark. 6. Was kostet das Tuch? — Eins fiinfzig. 73 Ce verb se potriveste? probieren sau spielen? Scriefi rdspunsurile folosind imperativul. Wie findest du die Bluse? Probier sie mal! Wie findest du die Schallplatten? Wie findest du die Fléte? Wie findest du das Friihstiick? Wie findest du die Brille? Wie findest du die Kassetten? ay Rw Ne Alegeti unul din rdspunsurile posibile. 1. Wie findest du die Bluse? (toll) Ich finde sie toll. / Ich finde sie nicht toll / Es geht. 2. Wie findest du die Studentin? (new) 3. Wie findest du Ex? (neugierig) 4. Wie findest du das Buch? (interessant) 5. Wie findest du die Tassen? (schén) 6. Wie findest du das Hotel? (wunderschén) 7. Wie findest du deine Arbeit? (interessant) El Puneti verbele din parantezd la forma corespunzatoare. 1. Warum —__________ die Sachen da? (liegen) 2. Ich —_________ sie nicht mehr. (brauchen) 3. Ich —_________ sie. (verkaufen) 4, Die Deutschen —__________ Gartenzwerge toll. (finden) 5, Ex —_________ sie auch toll. (finden) 6. Wo _________. meine Mama? (sein) 7. Komm, wir —________ sie. (suchen) 8. Eine Tasse __________._ eins fiinfzig. (kosten) 9. Vier Tassen —________. vier Mark. (kosten) Lektion achtzehn A Jeh FI Keine Sachen, kein Gepack Nici lucruri, nici bagaje TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Negatia substantivelor kein/keine cu aceste articole, numite “negative”, pot fi negate in germand substantivele. kein/keine se pun intotdeauna inaintea substantivului si au aceeasi forma ca articolul nehotdrit ein/eine. masculin neutru feminin plural articol ein Rasierapparat ein Buch eine Zahnbiirste negatie | kein Rasierapparat | kein Buch | keine Zahnbiirste | atotdeauna keine 2. Verbul haben (a avea) Infinitiv singular plural haben persoana persoana persoana intii ich habe persoana a doua (familiar) du hast (politicos) persoana a treia | er hat 1 Putefi spune Daca n-aveti chef sau timp: Ich habe keine Lust/keine Zeit. Daca n-aveti nici 0 idee: Ich habe keine Idee. Dacé vreti sd stiti ce se intimpla: Was gibt’s? Cind vreti sd stiti dacd cineva a aflat ceva: Wei8 das die Chefin schon? E dis-de-dimineajd. Dupa un sfirsit de sdptdmind liber, Andreas a luat repede micul dejun si vrea sa plece la serviciu, la hotel. Se gréibeste. Ex n-are chef sa plece cu el. Andreas: Ex, ich fahre jetzt. Kommst du? Ex: Ich habe keine Lust. 75 La hotel il asteapi Okay. Du hast keine Lust, und ich habe keine Zeit. Dann bleib zu Hause! Tschiis! Andreas, bitte warte doch. Ich komme ja. a Hanna, camerista, care e agitatd. Pe cit se pare, domnul Meier a plecat fard sd plateasca. Hanna: Andreas: Hanna: Andreas: Hanna: Andreas, komm schnell! Was gibt’s? Herr Meier ist weg! Was? Er hat nicht bezahlt! Komm, schnell! Hanna ti aratd lui Andreas camera goald. Nu mai e acolo decit flautul domnului Meier. Cei doi se hotdrdsc sd se ducd la sefa botelului. Hanna: Hier — das Zimmer ist leer. Keine Sachen mehr, kein Gepack. Andreas: Das Bad ist auch leer: kein Rasierapparat, keine Zahnbiirste. Hanna: Der ist weg! Andreas: Das glaub’ ich nicht! Hey, schau mal: Die Flote ist noch da! Hanna: Und jetzt? Hast du eine Idee? Ex: Kommt Zeit, kommt Rat. Andreas: Wei die Chefin das schon? Hanna: Nein. Andreas: Komm, wir fragen die Chefin. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $1 EXPRESII Ich fahre jetzt. Ma duc acum. fahren ase duce, a merge (cu un vehicul) jetzt acum Kommst du? vii? Ich habe keine Lust. N-am chef. Lust haben. a avea chef, pofta, dorinta haben aavea Ich habe keine Zeit. N-am timp. Zeit haben a avea timp die Zeit timpul keine Zeit nu-i timp, n-am timp dann atunci, apoi Bleib allein zu Hause! Rdmii singur(a@) acasa! zu Hause acasa Ich komme ja. Vin acum. schnell repede Was gibt’s? Cee? Er hat nicht bezahit. N-a platit. 76 bezahlen a plaiti leer gol, goala mehr mai, mai mult das Gepack bagajul kein Gepick nici un bagaj, nici bagaje der Rasierapparat aparatul de ras die Zahnbiirste periuta de dinji die Idee ideea Kommt Zeit, kommt Rat. Timpul e cel mai bun sfatuitor. (proverb) wissen, asti die Chefin sofa UBUNGEN EXERCITU i Completati cu verbul haben la forma corespunzdtoare. 1, Ex —hat_ keine Lust. 2. Andreas 3. Hanna fragt Andreas: , du eine Idee?" 4. Andreas keine Idee. 5. Hanna 6. Dann sagt Andreas: ,Ich keine Zeit. auch keine Idee. doch eine Idee: Wir fragen die Chefin.“ Eh Raspundeti la invitatii. Alegeti un rdspuns potrivit din urmatoarele: (Farad rezolvare in “cheia exercitiilor”) keine Lust / keine Zeit / keine Idee haben 1. Komm, wir trinken Kaffee. Danke. Ich habe keine Zeit. 2. Komm, wir trinken Tee. 3. Komm, wir singen ein Lied. 4. Komm, wir rauchen eine Zigarette. 5. Komm, wir schreiben eine Reportage. Scrieti contrariul (cu ajutorul cuvintelor kein/keine). 1. Hier ist ein Zimmer frei. Hier ist kein ____ Zimmer frei. 2. Jetzt ist ein Taxi frei. Jetzt ist leider ________ Taxi frei. 3. Herr Meier hat eine Arbeit. Herr Huber hat —_______ Arbeit. 4, Dr. Thiirmann brauchteine Brille. | Andreas braucht _________ Brille. 5. Hanna hGrt Kassetten. Ex hért _______ Kassetten. 6. Andreas kauft eine Zahnbiirste. Ex kauft ________ Zahnbiirste. 7. Dr. Thiirmann hat Gepack. Hanna hat —______ Gepiick. 77 El Completati informatiile secundare. Orice text, orice convorbire are un “schelet” de elemente de constructie, importante pentru desfisurarea actiunii. Acestea sintinformagiile principale. Celelalte informatii sint mai putin importante. Acesteinformafii secundare brecizeaza informatiile principale. In coloana intii gasiti informatiile principale. Completati coloana a doua cu informajti secundare. 1. 2. Hanna: Hier — das Zimmer ist leer. Zimmer: Zimmer: leer Keine Sachen mehr, kein leer Gepiick. Andreas: Sachen _____ Gepiick Rasierapparat Zahnbiirste Das Bad ist auch leer: kein Rasierapparat, keine Zahnbiirste. Hanna: vy Der ist weg! Meier: Meier: weg Andreas: weg Das glaube ich nicht! Hey, schau mal: Die Fléte ist noch da! Aber Hanna: Und jetzt? Hast du eine Idee? Se Andreas: Weif die Chefin das schon? Hanna: Nein. Andreas: v. ¥v Komm, wir fragen die Chefin. Chefin: Chefin: fragen fragen 78 Lektion neunzehn Lectia Ich méchte schlafen As dori sd dorm TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa titi Verbul modal mégen / ich méchte Mégen exprimd o dorin{d: As dori sd dorm. in germana, verbele modale prezinta urmdtoarele particularitaji: 1. Persoanele intii si a treia singular au aceeasi forma: ich méchte / er méchte 2. Verbele modale cer 0 completare. Aceasta poate fi fie un complement direct (completare in acuzativ): Ich méochte ein Zimmer (iar tn acest caz verbul modal e de sine stéitdtor), fie un al doilea verb: Ich méchte schlafen. 3. Aldoilea verb este intotdeauna la infinitiv si sta intotdeauna Ia sfirsitul propozitiei. Cae T in] Ich méchte bleiben. Ich méchte noch eine Nacht bleiben. Vielleicht méchte er jetzt bezahlen? Puteti spune: Cind nu sinteti sigur daca ceva este posibi Geht das? Daca vrefi sd accentuafi cd ceva este foarte simplu: Das ist doch ganz einfach. Dacd aveti o dorin{a: Ich méchte schlafen. Hanna si Andreas relateazd sefei botelului, doamna Berger, ca domnul Meier pare sé fi plecat fara sd pldteascd. Cei trei fac presupuneri. Doamna Berger e de parere cd domnul Meier este pur si simplu pujin haotic, dar aceasta nu e motiv de agitatie. Hanna sustine ca a plecat pentru totdeauna. Andreas e sigur cai isi va cduta flautul. 79 Frau Berger: Also bitte — keine Aufregung! Sie wissen doch, Herr Meier ist Musiker. Er ist ein bif§chen chaotisch. Hanna: Der ist weg! Fiir immer. Andreas: Aber die Flite ist noch da! Frau Berger: Ach so... Andreas: Er sucht sie doch sicher. Frau Berger: Bestimmt! So eine Fléte ist sehr teuer. Er kommt bestimmt noch mal. Ex: Sowieso! Frau Berger: So? Na ja, warten wir noch ein biSchen. Andreas: Na gut. Intr-adevar, domnul Meier se inapoiazd seara la hotel, mort de oboseala. Ex: Schau mal: Da kommt Herr Meier! Andreas: Gott sei Dank. Ex: Vielleicht méchte er jetzt bezahlen? Andreas: Pst ~ Ex - pst. Guten Abend, Herr Meier. Wie geht’s? Meier: Schlecht. Ich bin sehr miide. Ich méchte schlafen, schlafen . . . Ich méchte noch eine Nacht bleiben, geht das? Andreas: Moment bitte! Ja. Meier: Gott sei Dank! Ach, noch etwas: meine Fléte . .. Haben Sie meine Flote? Andreas: Ja —Frau Berger hat Ihre Fléte. Meier: Gott sei Dank! Andreas: Dann schlafen Sie gut. Meier: Oh - danke, danke! Ex: Und wann bezahlt er? Andreas: Pst, Ex! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT die Aufregung agitatia, zarva Keine Aufregung! Fara agitatie! Fara zarva! ein bi&chen putin Der ist weg! A plecat! fiir immer pentru totdeauna sicher sigur Bestimmt! precis, categoric, cert! noch mal (= noch einmal) incd 0 data Gott sei Dank! Slavd Domnului! schlecht jemandem geht es schlecht) _ rdiu, prost (a se simti rau) schlafen adormi eine Nacht bleiben a rdmine o noapte die Nacht noaplea Geht das? Se poate? noch etwas incd ceva Wann? cind? 80 UBUNGEN EXERCITI El) Stabiliti corespondente intre propozitii. Existd mai multe solujii posibile. Warum ist die Fléte von Herrn Meier noch im Hotel? c. Das glaube ich nicht. Herr Meier ist ein bi&chen chaotisch. 1. b_ 2. 3. 4, 5. 1. Ich méchte noch eine Nacht bleiben. 2. Warum hat Herr Meier nicht bezahlt? a. Das weif ich nicht. 3. Herr Meier ist weg! Fir immer. b. Geht das? 4. 5. BB Raspundeti cu jasau nein. Méchten Sie 1. ein Taxi? JaichméchteeinTaxt Nein, ich méchte kein Taxi. 2. ein Bier? 3. ein Zimmer? 4. ein Buch? 5. eine Fléte? 81 Forma}i propozitii si scrieti-le in tabloul de mai jos. 5 noch eine Nacht Herr Meier bleiben méchte 2. Frau Berger warten méchte noch 3. jetzt bezablen Herr Meier mochte vielleicht 4. morgen Hanna eine Bluse kaufen méchte 5, trinken, er jetzt ein Bier méchte 6. vielleicht der Mann die Tassen méchte verkaufen 7. héren. Schallplatten Ex méchte die | Werba infinitiv 1. Herr Meier_!| méc! |_ noch eine Nacht leiben. 2. ! 3. 4 { + t 5. 6. | 7. I Cum exprimati o presupunere? Alegeti dintre diferitele posibilitati de a exprima o presupunere. Afirmatie: Presupunere: Herr Meier ist weg. a. Er hat wohl kein Geld. b. Ich glaube: Er hat kein Geld. c. Er hat bestimmt kein Geld. d. Er hat sicher kein Geld. Er sucht die Fléte. Er kommt noch mal. Er ist chaotisch. Die Fléte ist sehr teuer. 82 zwanzig Lectia Sind Sie krank? Sinteti bolnav? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Adjectivul posesiv pentru plural meine: Adjectivul posesiv are la plural intotdeauna terminatia -e. Putefi spune: Dacé vreti sd intrebati pe cineva ce mai face sau cum se simte: Wie geht es Ihnen? Raspunsuri posibile: Danke./Danke, gut./Schlecht./Es geht. Cind vreti sa intrebati pe cineva daca e boinav: Sind Sie krank? Haben Sie Schmerzen? Was tut Ihnen weh? Doamna Berger vrea sii stea de vorbd cu domnul Meier. il géseste in pat, deoarece este, in mod evident, boinav. (Doamna Berger bate la usa.) Frau Berger: Herr Meier? Herr Meier, sind Sie noch da? Herr Meier? Herr Meier: Ja (Doamna Berger intra in camera) Frau Berger: Was ist, Herr Meier? Sind Sie krank? Herr Meier: Ja. Frau Berger: Haben Sie Schmerzen? Herr Meier: Ja, ja. Frau Berger: Wo haben Sie Schmerzen? Herr Meier: Uberall. Alles tut weh. Frau Berger: Ich glaube: Sie haben Fieber. Moment bitte! Ich komme gleich wieder. Dr. Thtirmann, care e medic, il examineaza pe domnul Meier si stabileste ca are gripa. Dr. Thiirmann: Na, Herr Meier, wie geht es Ihnen denn? 83 Herr Meier: Schlecht. Wirklich schlecht. Dr. Thirmann: Was tut Ihnen weh? Herr Meier: Mein Kopf, meine Augen, mein Hals — alles, alles tut weh. (Dr. Thiirmann il palpeazd pe domnul Meier.) Dr. Thirmann: Tut das weh? Herr Meier: Ja. Dr. Thirmann: Und das? Herr Meier: Nein. Aber meine Beine, meine Beine sind so schwer. Dr. Thiirmann: Nun, Sie haben eine Grippe. Das ist nicht so schlimm. Herr Meier: Gott sei Dank! Dr. Thiirmann: Gute Besserung, Herr Meier! Herr Meier: Danke. Vielen Dank! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT krank bolnav Schmerzen dureri iiberall peste tot, pretutindeni Alles tut weh, Toate ma dor. weh tun adurea das Fieber febra gleich imediat wiederkommen ase intoarce, a reveni Ich komme gleich wieder. Ma intorc imediat, der Kopf capul das Auge ochiul der Hals gitul das Bein piciorul schwer greu Meine Beine sind so schwer. Picioarele mele sint atit de grele. die Grippe gripa schlimm grav Gute Besserung! Insdnditosire grabnica! UBUNGEN EXERCITH Ih Punefi rdspunsurile la intrebdrile corespunzdtoare. 1. Wie geht es Ihnen? a. Alles tut weh. 2. Haben Sie Schmerzen? b. Mein Kopf, meine Beine. 3. Was tut Ihnen weh? c. Uberall. 4, Tutdas weh? d. Ja./Nein. 5. Wo haben Sie Schmerzen? e. Schlecht. Wirklich schlecht. 1, € 2. 3. 4. 5. 84 EA Completati cu cuvintele care lipsesc $i scrieti-le apoi in pdtrdtelele aldturate. Pe verticald, literele incadrate cu linii mai groase formazdun cuvint. Mein _KOPF __ tut weh. 1 Klo[P]F 2. Nun, Sie haben eine 2. ] 3. Mein Kopf, meine , 3. [ alles tut weh. 4. | 4. Meine sind soschwer. 5. | 5. Haben Sie ? 6. 6. Was ist, Herr Meier? Sind Sie Ich glaube, Sie haben Stabiliti intre notiunile de mai jos o legdturd logicd care sdva permitd sd le retineti mai usor. (Fdrd rezolvare in “cheia exercitiilor) In cursul radiofonic, v-am dat urmatorul exemplu: Cineva ekrank > areGrippe ~ si, de aceea, in multe cazuri, Fieber > iar Jebra este insotita adesea de Schmerzen ~ alles tut weh: der Kopf, die Beine, der Hals. . weh tun Schmerzen Beine | [Fieber Kopf Hals Grippe Augen krank 85 Lektion einundzwanzig Lectia Ich war in Essen Am fost la Essen TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Imperfectul verbelor sein si haben Infinitiv singular plural singular plural sein habe: persoana intti ich war ichhatte wir hatten persoana a doua (familiar) (politicos) Sie waren Sie hatten persoana a treia | er war sie waren 2. Adverbul pronominal da da poate inlocui o indicatie de loc: Meine Freundin wohnt | in Essen. Ich war Puteti spune: Daca constatati cd exista puncte comune: Dann hatten Sie ja auch Probleme. Daca vreti sd relatati ceva ce s-a petrecut in trecut: Ich war in Essen. Cind vreti sa intrebati pe cineva daca s-a insdandtosit: Sind Sie wieder gesund? In sala pentru micul dejun, doamna Berger sta de vorbd cu domnul Meier, care s-a vindecat de gripd. Frau Berger: Guten Morgen, Herr Meier. Herr Meier: Guten Morgen. Frau Berger: Sind Sie wieder gesund? Herr Meier: Ja. Danke. Gott sei Dank! Frau Berger: Na, das ist schOn. Ach, tibrigens: Ich habe noch Ihre Fléte. 86 Herr Meier: Ja, ich wei. Frau Berger: Gehen wir doch in mein Biiro! Da ist auch Ihre Flite. Herr Meier: Ja. Gern. Apoi doamna Berger aduce vorba despre disparitia lui. Domnul Meier se scuza si vrea sé pldteascd numaidecit. Frau Berger: Wissen Sie: Das war seltsam. Ihr Zimmer war leer, alle Sachen waren weg, Sie waren weg. . Herr Meier: Und ich habe nicht bezahtt! Ich verstehe thr Problem. Frau Berger: Na? Dann ist ja alles gut. Herr Meier: Entschuldigen Sie bitte! Ich bezahle sofort. Domnul Meier vrea sd explice amdénuntit ce s-a intimplat: A fost la Essen, la prietena lui, cu care s-a certat. Herr Meier: Also: Ich war hier in Aachen. Frau Berger: Ja, ich wei8. Herr Meier: Ich hatte ein Konzert in Aachen. Frau Berger: Ach = interessant. Herr Meier: Und dann war ich in Essen. Frau Berger: Sie waren in Essen? Herr Meier: Ja. Meine Freundin wohnt da. Aber wir hatten Streit. Frau Berger: Dann hatten Sie ja auch Probleme. Herr Meier: Und wie! Ex isi vede confirmatd pdrerea. Ex: Es war einmal ein Musikant, er war chaotisch und charmant. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII gesund sdindtos das Biro biroul Gehen wir! Sd mergem! gehen a merge das Problem problema verstehen a injelege das Konzert concertul Dann ist ja alles gut. Atunci totul e bine. sofort imediat Streit haben aavea o cearta, a se certa der Streit cearta Probleme haben a avea probleme Und wie! Stincd cum! 87 UBUNGEN EXERCITH hl Priviti barta de la inceputul cartii. Scrieti ce orase vd intereseaza. (Fard rezolware in “cheia exercitiilor”) Ich méchte gern nach BB Puneti formele potrivite ale verbului sein la imperfect $i dati rdspunsuri negative la intrebari. 1. Sie auch so erstaun? 2. Nein, ich __war__ _nicht _ erstaunt. 3. Sie auch so miide? 4. Nein, ich —____ _____. mide. 5. Sie auch so neugierig? 6. Nein, ich neugierig. 7. erkrank? 8. Nein, er —______ _________ krank.. 9. ercharmant? 10. Nein, er ————. _______ charmant. 1. er gliicklich? 12. Nein, er —_____. _______. gliicklich. Alegeti unul din rdspunsuri. (Fdrd rezolvare in“cheia exercitiilor”) Warum waren Sie nicht da? keine Lust haben / keine Zeit haben / Probleme haben / Streit haben Completati cu formele potrivite ale imperfectului. 1. Frau Berger ________ ein Problem. 2. Frau Berger sagt: ,Das seltsam. 3. Ihr Zimmer —______. leer. 4. Alle Sachen _______ weg. 5. Aber Ihre Flote —_______ noch da.“ 6. Herr Meier _______ in Essen. 7. Herr Meier: ,Ich —_____. ein Konzert in Aachen. 8. Dann —______ ichin Essen. 9. Wir —_______ Streit.“ 88 Inlocuiti indicatiile de loc cu adverbul de loc da. 1 nN Ich fahre nach Berlin. Meine Eltern sind auch in Berlin. Meine Eltern sind auch da. Herr Meier war in Essen. Seine Freundin wohnt in Essen. Andreas wohnt in Aachen. Er arbeitet auch in Aachen. Ex ist zu Hause. Andreas ist auch zu Hause. 89 Lektion zweiundzwanzig Und seine Frau? Si sotia lui? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Adjectivul posesiv pentru persoana a treia singular In germana, adjectivul posesiv pentru persoana 4 treia prezintd o particularitate. Else modifica dupa 1. persoana care poseda (posesor) 2. substantivul pe care il precedd (obiectul posedat) ihr / ihre se utilizeazd cind posesorul este o persoand feminind. sein / seine se utilizeazd cind posesorul este o persoand masculind. Adjectivul posesiv care se pune in fata substantivelor feminine capata terminalia -e. ihr Beruf sein Beruf ihr Zimmer sein Zimmer ihre Mutter seine Mutter Puteti spune: Dacé sinteti indignat: Na, héren Sie mal! Daca sinteti impresionat de cite stie cineva: Sie wissen ja alles! Dacé vreti sd subliniati ceva: Wirklich (charmant, nett. . .) Dacdai vreti sd aratati interes pentru cele spuse de cineva: Ach was! Doud doamne stau pe fotolii in holul hotelului si discutd despre cei care trec. Mai intti vorbesc despre Dr. Thtirmann. Frau Miiller: Das ist er! Frau Hoffmann: Herr Thiirmann? Frau Miiller: Ja. Frau Hoffmann: Wirklich charmant! Und sein Beruf? Frau Miiller: Na, héren Sie mal! Er ist Professor. Frau Hoffmann: Oh — Professor! Und woher kommt er? Frau Miiller: Aus Berlin Frau Hoffmann: Ach was! Sie wissen ja alles. Frau Miiller: Na ja. Frau Hoffmann: Und seine Frau? Ich meine: Ist er verheiratet? Frau Miller: Das wei ich nicht. Aber ich glaube, er ist nicht verheiratet. 90 Dr. Thiirmann trece pe linga cele doudi doamne si le saluta. Dr. Thiirmann: Guten Tag, die Damen. Frau Miller: Guten Tag, Herr Professor Thiirmann. Frau Hoffmann: Guten Tag, Herr Professor. Apoi vorbesc despre o tindrd frantuzoaicd. Frau Miiller: Das ist sie. Frau Hoffmann: Wer? Frau Miiller: Na, die junge Dame von Zimmer zwolf. Frau: Guten Morgen. Einen wunderschénen guten Morgen. Frau Miller: Guten Morgen, — Eine Franzésin. Frau Hoffmann: Also, das hére ich doch! Ihr Akzent. Frau Miller: Thre Mutter ist Franzésin. Frau Hoffmann: Ach was! Und ihr Vater? Frau Miller: Er ist Deutscher. Ein Diplomat. Frau Hoffmann: Ach, wie interessant! Und sie — was macht sie? Ich meine: Was ist ihr Beruf? Frau Miiller: Tja, das weif ich nicht. Vielleicht Studentin? Frau Hoffmann: Hm. Frau Miiller: Ach schauen Sie mal: Der junge Mann von Zimmer vierzehn! Ex isi spune si ea pdrerea, in versuri, despre cele doud doamne pe care le porecleste “duetul”. Ex: Das Duett spekuliert so nett! WORTER UND WENDUNGEN CURINTE $I EXPRESII sein Beruf meseria lui Na, hren Sie mal! Ja ascultati! Ce intrebare! der Professor profesorul universitar Sie wissen ja alles. Dumneavoastra stifi tot. wissen asti verheiratet cdiscitorit die Dame doamna die Franzésin frantuzoaica der Akzent accentul ihr Akzent accentul ei die Mutter mama der Vater tatal Er ist Deutscher. El este german. der Diplomat diplomatul das Duett duetul spekulieren a specula 91 UBUNGEN EXERCITII Oh Formati propozitii cu informatiile de mai jos. Name: Vorname: Geburtsort: Beruf: Arbeit: Name: Vorname: Geburtsort: Arbeit: Thiirmann Sein Name ist Thirmann. Lukas Leipzig Arzt interessant Berger Lisa Essen. toll Eh Completati cu articolele posesive corespunzdtoare. Vow DN il das Buch: Andreas Das ist _Seim__ Buch. die Fléte: Herrn Meier Das ist ______ Fléte. die Brille: Herrn Thiirmann Das ist —_____ Brille. der Pa&: Frau Hoffmann Das ist ______ Pa. der Schliissel: Frau Miiller Das ist ______ Schlliissel. das Gepick: Herrn Meier Das ist _______ Gepiick. das Biro: Frau Berger Das ist _______ Biro. die Zahnbirste: Herrn Meier Das ist —______ Zahnbiirste. der Rasierapparat: Andreas Das ist ______ Rasierapparat. Formulasi intrebdri pentru rdspunsurile urmdtoare. PoP | Ww 92 Was ist er? Er ist Professor. Er kommt aus Berlin. Er ist nicht verheiratet. Ihr Vater ist Deutscher./Ein Diplomat. Vielleicht ist sie Studentin. Lektion dreiundzwanzig [Morte Wer spricht da? Cine vorbeste aici? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbe cu alternanje vocalice In germanai, ca si in romana, verbele se conjugd primind diferite terminatii. La unele verbe, in cursul conjugdrii se modifica si raddcina. Aceasta modificare se produce la persoanele a doua si a treia singular, unde vocala -e devine -i sau -ie. Infinitiv raddcina persoana a doua persoana a treia verbului singular singular lesen les- du liest sehen seh- du siehst sprechen | sprech- du sprichst 2. Negatia cu nichts nichts neagd in ansamblu enunjul unei propozitii. Cuvintul pozitiv corespunzditor este alles (totul): ich sehe alles / ich sehe nichts. 3. Particula gar gar inidreste un enunt: Ich sehe gar nichts. Putefi spune: Dacéi vreti sd spuneti cd ceva se injelege de la sine: Das siehst du doch! Daca respingeti sau negati ceva in ansamblu: Ich sage / mache nichts. Daca aprobati o idee: Das ist eine gute Idee. Daca nu vreti sa destainuiti ceva: Das ist mein Geheimnis. Ex il deranjeaza pe Andreas, care citeste o carte. Cind Andreas spune ca vede si ea ce face, Ex raspunde supdrata cd nu vede absolut nimic si ca e invizibild, Ex: Andreas, was machst du? Andreas: Lesen. Ex: Was liest du? Andreas: Ich lese ein Buch. Das siehst du doch! 93 Ex: Ich sehe nichts, ich sehe gar nichts. Ich bin unsichtbar und sehe nichts. Andreas: Ex sieht nichts und stért viel. Ex anunjd in gura mare ca ii e foame. Doamna Berger-— care voia de mult sa stie ce e cu aceastd voce ciudata— aude. De aceea accepta sd ia masa cu Andreas. Andreas a terminat de citit cartea. Andreas: So - fertig! Ex: Au, au— mein Bauch tut weh! Andreas: Ex, was ist? Ex: Ich habe Hunger! Andreas: Ex hat Hunger? Ex: Sowieso! Hunger! Frau Berger: Ich habe auch Hunger. Andreas: Guten Abend, Frau Berger. Ex: Gehen wir zusammen essen? Frau Berger: Das ist eine gute Idee! Aber sagen Sie mal: Wer spricht da? Ich sehe nur Sie. Andreas: Ich bin doch Bauchredner! Frau Berger: Soso! Interessant! Andreas: Aber — das ist mein Geheimnis. Ex: Los geht's! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT lesen a citi nichts nimic gar nichts chiar nimic, absolut nimic unsichtbar invizibil(@) st6ren aderanja So — fertig! Asa- gata! fertig gata Au! Au! der Bauch burta der Hunger foamea zusammen impreund essen aminca essen gehen a merge la masa eine gute Idee o idee bund sprechen avorbi der Bauchredner ventriloc das Geheimnis secretul Los geht's! Haideti! die Unsichtbare invizibila 94 UBUNGEN EXERCITIT El Refuzati totul, in general. 1. Machst du das? Ich mache gar nichts. 2. Kaufst du die Bluse? 3. Horst du die Platten? 4. Wei8t du das? 5. Glaubst du das? 6. Verstehst du das? Completati cu formele corespunzdtoare ale verbelor sehen, lesen $i sprechen. 1 du die Fléhe? 2. Fléhe? Nein, ich —sehe gar nichts. 3. Frau Berger —_________ auch nichts. 4. du das Buch da? 5. Nein, ich —_______. gar nichts. 6. Meine Freundin —_________ auch nichts. 7 du mit Frau Berger? 8. Ja, ich —_________ mit Frau Berger. 9. Andreas _______ auch mit Frau Berger. Formasi propozifii punind cuvintele in ordinea corectd. 1. unsichtbar Ex ist Ex ist unsichtbar. 2. auch Frau Berger Hunger hat 3. essen wir gehen zusammen 4. Idee eine ist gute das 5. da wer spricht 6. Sie nur sehe ich 7. Bauchredner doch bin ich 8. Geheimnis mein das ist 95 Lektion vie’ zig [ETo Mochten Sie noch einen Kaffee? Doriti si o cafea? ; TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin Anumite verbe trebuie sd aibd un complement direct (determinare in acuzativ) pentru ca propozitia sa fie completa din punct de vedere gramatical. Articohal substantivelor masculine se modifica la acuzativ. Articolul nehotdritein capdtd terminatia -en: einen. einen este articolul nehotdrit al substantivelor masculine in acuzativ. ein Salat Ich Cesse) einen Salat cin Kaffee Q@iSchtend Sie noch einen Kaffee? ein Orangensaft_ Ex Cirinkt einen Orangensaft Puteti spune: Daca vreti sd intrebati ce doreste sd manince sau sd bea cineva: Was méchten Sie essen? ‘Was méchten Sie trinken? Daca vreti ca cineva sd stea linistit; Sei doch endlich still! in Germania, multd lume merge sa manince la pizzerie. in aceste localuri italiene se méinincd bine si nu prea scump. Doamna Berger, Ex si Andreas stau acum la masa intr-o pizzerie. Doamna Berger doreste sai manince salatd si peste iar Andreas 0 pizza. Andreas: ‘Was méchten Sie denn essen? Frau Berger: Zuerst einen Salat und dann . .. und dann... und dann — Fisch! Und Sie? Was essen Sie? Andreas: Eine Pizza — mit Schinken, Kase und Tomaten. Ex: So viel? Frau Berger: Da ist sie ja wieder — Ihre zweite Stimme! Andreas: Ja. Sie ist ziemlich frech. 96 Acum se aleg bauturile Andreas: Frau Berger: Andreas: Frau Berger: Ex: Andreas: Frau Berger: Andreas: Ja, und was méchten Sie trinken? Ein Mineralwasser. Und Sie? Ein Bier. Und Ihre zweite Stimme? Einen Orangensaft. Sei doch endlich still! Ziemlich frech, Ihre zweite Stimme. Also, ich bestelle jetzt mal. Andreas cere chelnerului socoteala. In Germania, oamenii pldtesc adesea “separat”, cu alte cuvinte fiecare plateste ceea ce a mincat si a bdut. $idoamna Berger vrea sd pldteascd singurd ce a consumat ea. Andreas: Frau Berger: Andreas: Ober: Andreas: Frau Berger: Mochten Sie noch einen Kaffee? Nein, danke. Ja dann — Herr Ober, die Rechnung bitte! Ja, ich komme sofort. —- Zusammen oder getrennt? Zusammen bitte. Nein. Getrennt. (cditre Andreas) Sie haben doch nicht so viel Geld. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT essen aminca zuerst mai intii der Salat salata der Fisch pestele die Pizza pizza der Schinken sunca der Kase brinza die Tomate / die Tomaten rosia/rosiile die Stimme vocea die zweite Stimme a doua voce frech obraznic(a) ziemlich cam, destul de das Mineralwasser der Orangensaft endlich bestellen der Ober die Rechnung getrennt apa minerala sucul de portocale in sfirsit, odata acomanda chelnerul socoteala, nota de plata separat 97 UBUNGEN EXERCITIT Eh Cautati in careul de mai jos zece cuvinte care au legdturd cu mincarea, cu bdutura sau cu restaurantul. MIUIN| | [RIPJA|! [M[O|S[S/E[R|T|T 1.[v[w[efolalt[t [et (ziztaleta| tu] +. pizza U[N[H[E[R[S[C{HIN[A[E[T[P[O[a[T 2.[mii{s{clHli{[N[KlE|N[O[R[E[R[T[U] 2 s.{wle[P[u[x{[s{tle[R[E[C[H[N[U[N[G] 3 4.{B/ulo[P|s|tlo[M[A|tle[n[o]R[alu] 4. s.{v[BlulR[Ttlelsla[claltlulPle|R[s| 5 sfol[mialt|1{[slelwiuly|i[P[A|K[eE es. fo[R[A|NIG(E(N|[slalF[tlolwiu[AlT| 6. 7.{z[alB[m|[Blelzl[uls[alm[m[e|N|[m[ i] 7. s.jalolAli[NlulF[i[s[clHlFl[elel[s[H] 3. 9.{Ploluli[N[klAls{e(t[n{i[o[R[t[u] 2 to.(MleE [1 [nf folelefRiuli [s[ulwlt[x] 10. Frau Berger trinkt Eh Ce beri? 1. (Bier) Ich trinke ein Bier, 2. (Kaffee) 3. (Tee) 4. (Mineralwasser) 5. (Orangensaft) Completati propozitiile cu articolele corespunzdtoare in acuzativ. 1. Frau Berger it Salat. 2. Sie trinkt _______ Mineralwasser. 3. Andreas it —_______ Pizza. 4. Ertrinkt ______ Bier. 5, Exméchte _______ Orangensaft. 98 El Ce puteti spune? Sie méchten ein Mineralwasser. Sie méchten einen Salat. Dann mdchten Sie eine Pizza. ie méchten einen Kaffee. Sie méchten die Rechnung. SN ee Sie méchten bestellen. Herr Ober, ich méchte bestellen. (ott Ich bezahle den Rest Eu platesc restul TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin Anumite verbe necesita o determinare in acuzativ (complement direct). Articolul substantivelor masculine se modifica la acuzativ. Articolul hotarit masculin der devine la acuzativ den. der Salat Ich Qezahle> den Salat. der Geldbeutel Ich finde) den Geldbeutel nicht. 2. Pronumele personal (inlocuitor de substantive masculine) la acuzativ ihn — este pronumele personal pentru persoana a treia masculin singular in acuzativ. Substantivele masculine (precedate de articolul botdrit der) pot fi inlocuite la acuzativ prin ihn. der Salat Ich Gezahl den Salat. Ich Qezahl} ihn. der Geldbeutel IchCfinde) den Geldbeutel nicht. Ich finde} thn nicht. Puteti spun Cind vreti sd intrebati daca cineva nu are intr-adevdr ceva: Hast du den Geldbeutel (ihn) wirklich nicht? Daca sinteti supdrat pentru cd cineva v-a spus ceva prea tirziu: Und das sagst du erst jetzt? Dupd ce Andreas, doamna Berger si Ex au luat masa impreund intr-o pizzerie, doamna Berger pldteste ceea ce a mincat si a béut ea si dd un bacsis chelnerului. Ober: ‘Was bezahlen Sie? Frau Berger: Ich bezahle den Salat, den Fisch und das Mineralwasser. 100 Ober: Das macht zweiundzwanzig Mark fiinfzig. Frau Berger: Fiinfundzwanzig. Ober: Vielen Dank. Andreas vrea sa pldteasca restul, dar isi dd seama ca nu are la el portmoneul. (Chelnerul se adreseazd lui Andreas.) Ober: Und Sie? Andreas: Ich bezahle den Rest. Ober: Also: eine Pizza mit Schinken. Andreas: Ja. Und das Bier. Ober: Das macht zehn Mark fiinfzig. Andreas: Mein Geldbeutel! Ich finde meinen Geldbeutel nicht. Ich habe ihn sicher im Mantel. Einen Moment bitte! Andreas cautd portmoneul, dar degeaba. $i-a uitat banii la hotel! lar Ex stia! Andreas: Hast du meinen Geldbeutel? Ex: Nein. Ich habe ihn nicht. Andreas: So ein Mist! Ich finde ihn nicht. Hast du ihn wirklich nicht? Ex: Wirklich nicht! Andreas: Aber —wo ist er dann? Ex: Im Hotel! Andreas: Und das sagst du erst jetzt? Du bist wirklich frech! Ex: Sowieso! In cele din urmd, doamna Berger pldteste intreaga consumatie. Frau Berger: Na gut, dann bezahlen wir doch zusammen. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII der Rest restul der Geldbeutel portmoneul der Mantel paltonul Einen Moment bitte! Un moment, vd rog! finden a gasi Und das sagst du erst jetzt? Si asta spui tu abia acum? 101 UBUNGEN EXERCITIL El Cine ce plateste? Completaji cu articolele corespunzatoare. 1. Frau Berger bezahit den Salat, 2. Andreas bezahlt Fisch und Pizza und Mineralwasser. Rest: Bier. BB Compietaji intrebarile si rdspunsurile. 1, Méchtest du meinen Kaffee? 2. Ich trinke ihn __ nicht. 3. Méchtest du —______ Tee? 4. Ich trinke —______ nicht. 5. Méchtest du _________ Orangensaft? 6. Ich winke —______ nicht. 7. Méchten Sie ________ Salat? 8. Ich esse —_______ nicht. 9. Méchten Sie ________ Kase? 10, Ich esse ________ nicht. 11. Méchten Sie _______ Schinken? 12. Ich esse —______ nicht. Ce doriti sd mincati $i sd beti? Nu vreti sd cheltuifi mai mult de doudzeci de marci. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) Salat Pizza gemischter Salat DM 7,50 mit Kase DM 5,90 Tomatensalat DM 4,50 mit Kase und Tomaten DM 6,70 Salat mit Schinken DM 6,80 mit Kase, Tomaten und Schinken DM 8,00 griiner Salat DM 3,90 Getranke Mineralwasser 0,2 DM 2,20 Orangensaft 0,2 DM3,10 Bier 0,4 DM2,50 Ich méchte Das macht Completati cu articolele corespunzdtoare. 1. Was suchen Sie? — Eine Brille. Wie finden Sie die Brille? - Schén. 2. Was suchen Sie? — Spiegel. Wie finden Sie Spiegel? - Schon. 3. Was brauchen Sie? - Bluse. Wie finden Sie Bluse? — Es geht. 102 6. Méchten Sie die _ Ja, ich probiere Méchten Sie Ja, ich probiere Kaufen Sie Ja, ich kaufe ‘Trinken Sie Ja, ich inke Brille probieren? Brille gerne. Filler probieren? Filler gerne. Mantel? Mantel. Kaffee noch? Kaffee noch. Scoateti verbele din exercitiul 4. Aceste verbe trebuie sd aibdo completare in acuzativ (complement direct). suchen 103 Re) ated ansi-1e arse wanzig Lec Ich lade Sie ein Va invit TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Verbele separabile In germana existd verbe care se despart in propozitie: Particula separabila trece la sfirsitul propozitiei. La infinitiv, cele doud parti radmin impreund. Particula separabila este accentuatd. Infinitiv KWerb> Verbzusatz einladen Ich | lade Sie nach Berlin ein. anrufen Rufen Sie mich in Berlin | an. mitkommen Ich | komme mit. In propozitiile care contin un verb modal, verbul separabil trece la sfirsit, la infinitiv. Ich méchte Sie einladen. Mochtest du mitkommen? Puteti spune: Daca vreti sd spuneti cuiva sa 7 mai reflecteze la ceva: Uberlegen Sie noch mal. Daca sinteti nebotdrit, dacd ezitafi: Mal sehen. La plecare, Dr. Thtirmann il intreabd pe Andreas daca nu vrea sd vind la Berlin. Dr. Thtirmann are o insdrcinare pentru Andreas. Andreas: Guten Morgen, Herr Dr. Thiirmann. Dr. Thiirmann: Guten Morgen. Also, ich reise morgen ab. Das wissen Sie sicher, Andreas: Ja, natirlich. Dr. Thiirmann: [ch habe da noch eine Frage an Sie: Méchten Sie nicht mal nach Berlin kommen? Andreas: Wie bitte? Dr. Thiirmann: Ja. Ich habe einen Auftrag fiir Sie. Ich lade Sie natiirlich ein. 104 Andreas e foarte surprins de propunere si vrea amdnunte. Andreas: Dr. Thiirmann: Andreas: Dr. Thiirmann: Andreas: Dr. Thirmann: Andreas: Thre Einladung kommt sehr tiberraschend. Sie wissen doch: Berlin ist interessant. Natiirlich . . . Und Sie haben also einen Auftrag fiir mich? Ja, ich méchte . . . Hm. Uberlegen Sie noch mal! Hier ist meine Telefonnummer. Rufen Sie mich in Berlin an! Gut. Ich rufe Sie an. Bineinjeles, Ex vrea sd-l insoteasca pe Andreas la Berlin, Ex: Andreas: Ex: Andreas: Ex: Ich komme mit. Du méchtest mitkommen? Ja, bitte! Bitte! Mal sehen. Weift du noch? (Ex il imitd pe doctorul Thtirmann) EX: ,Interessant, sehr interessant.‘ Andreas: Stimmt! Stimmt genau! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE SI EXPRESIT abreisen a pleca (in cdlatorie), a porni la drum der Auftrag insdrcinarea, misiunea, comanda einladen ainvita die Einladung invitatia tiberraschend surprinzdtor, pe neasteptate Uberlegen Sie noch mal! Mai reflectati! uberlegen a reflecta, a chibzui die Telefonnummer numdarul de telefon anrufen a telefona, a chema la telefon Rufen Sie mich in Berlin an. Telefonati-mi la Berlin. mitkommen a insofi, a veni cu cineva Mal sehen. Sa (mai) vedem! Stimmt genau! Absolut exact! 105 UBUNGEN EXERCITIT Il Scrieti propozitiile asa cum le-a spus Dr. Thiirmann, 1. Ich (Dr. Thiirmann reist morgen ab.) 2. (Dr. Thiirmann hat noch eine Frage.) 3. (Er hat einen Auftrag fiir Andreas.) 4. (Er ladt Andreas ein.) Bh Raspundeti la intrebari. 1. Kommen Sie mit? __Ja, ich 2. Reisen Sie morgen ab? Ja, ich 3. Rufen Sie mich in Berlin an? ___ Ja, ich 4, Entschuldigung, laden Sie mich ein? Ja, ich Completati propozitiile cu cuvintele din parantezd. 1. Ichrufe an. (Sie) Ich rufe Sie an. 2. Ichrufe an. (Sie — morgen) 3. Ichrufe an. (Sie — morgen — in Berlin) 4. Ich lade Sie ein. (fiir drei Tage) 5. Ich lade Sie ein. (fiir drei Tage — nach Berlin) 106 Ubersetzung der Dialoge Traducerea dialogurilor Lectial Acesta e un cintec In prima lectie auziti diferite exemple in limba germand, pentru a va familiariza cu sonoritatea limbii germane. Andreas, unul dintre personajele ‘principale ale cursului radiofonic, vd explicd mai exact doud exemple. Andreas: Acesta e un cintec. Acesta e un cintec de Klaus Hoffmann. Acesta e un text. Acesta e un text de Goethe. Lectia2 Halo, taxi! Aceastd lectie are ca scop de a va face sd deveniti constienti de existenta anumitor tehnici care vd ajuta sd intelegeti o limbd straind. Una din aceste tebnici este aceea de a stabili legdturi tntre cuvinte pe care le cunoasteti din roménd sau din alte limbi si desfasurarea unei anumite situatii. In scena urmdtoare este vorba de un taxi. Dr. Thtirmann, un vechi client al hotelului Europa, cheamé un taxi, urcd in el si spune soferului (= Taxifahrer ) unde vrea sa-l ducd. Dr. Thiirmann: Halo, taxi! Taxifahrer: Bund ziua. Dr. Thirmann: Bund ziua. La Hotel Europa, vd rog. Taxifahrer: Hotel Europa, in reguld. Lectia 3 Hotel Europa In aceastéi lectie aflati cd acest curs de limba germandi se desfésoard intr-un hotel, Hotel Europa. In afara de aceasta, vd sint prezentate personajele principale ale cursului: sefa hotelului, Frau Berger, receptionistul sau portarul Andreas Schafer, camerista Hanna Clasen, un naj imaginar feminin pe nume Ex si un vechi client al botelului Europa, Dr. Thiirmann. Crainicul (= Sprecher), care, impreund cu o colegd, vd explicd problemele de gramaticd, prezintd personajele cursului. Sprecher: Acesta e domnul Schafer. Andreas Schafer. Acesta e domnul Dr. Thtirmann. Aceasta e doamna Berger. Lisa Berger. Aceasta e Hanna, Hanna Clasen. 134 Ex se prezintd singura. Ex: Halo! Halo! Aici sint. Si repetd, in felul ei, numele personajelor principale ale cursului. Ex: Eu- si Andreas si doamna Berger si Hanna si Dr. Thtirmann. Andreas nu se prezintd, dar il auziti vorbind Ia telefon, la receptia hotelului Europa. Andreas: Receptia. Bund seara. Hotel Europa, receptia. Lectia 4 Cine sinteti dumneavoastrd, vd rog? Domnul doctor Thiirmann, unul din obisnuitii botelului Europa, soseste la hotel, unde este salutat deosebit de amabil de doamna Berger, sefa hotelului. Frau Berger: Aah, domnul doctor Thiirmann! Bund seara! Thiirmann: Bund seara. Frau Berger: Domnule Schdfer, acesta e domnul doctor Thtirmann. Andreas: Bund seara, domnule doctor Thiirmann. Ex: ‘nd seara. Andreas: Pst, Ex, pst! Putin mai tirziu, Dr. Thtirmann telefoneazd la receptia hotelului pentru a comanda bere. Nu uitati cd Dr. Thtirmann nu aude prea bine. Andreas: Receptia. Bund seara. Thirmann: Cine e acolo? Andreas: Receptia. Hotel Europa. Thirmann: Poftim? Cine? Andreas: Hotel Europa. Receptia. Thirmann: Aba. As dori o bere. O bere, vd rog! Andreas: O bere, in reguld. Si cine sinteti dumneavoastra, vd rog? Andreas nu recunoaste numaidecit vocea doctorului Thtirmann, ceea ce il supdrd pe acesta din urmd. Thirmann: Thtirmann. Dr. Thtirmann. Si dumneavoastra? Cine stnteti dumneavoastra? Andreas: Eu sint receprionistul. Thirmann: i? Andreas: Thiirmann: Aha. Schdifer. Scbdifer Eida! Pe deasupra, Ex, care e cam obraznicdi, il tutuieste pe Dr. Thtirmann. Ex: Si cine esti tu? Thirmann: Tu? Si cine esti tu? Hm... Andreas: Scuzati! Scuzati! 135 Lectia 5 Asa ceva e nepoliticos! Andreas duce berea comandata in camera domnului Dr. Thtirmann. Acestae uimit de faptul cd a fost tutuit si ti dd de infeles lui Andreas ca asa ceva e nepoliticos. (Cineva bate la usa.) Thirmann: Da. Poftim. Andreas: Berea dumneavoastra, vd rog. Thirmann: Multumesc. Dumneavoastré sinteti receptionistul, nu? Andreas: Da. Thirmann: Asadar... sint, da, sint uimit. De ce spuneti “tu”? Andreas: Cine? Eu? Thiirmann: Nu, nu, nu. Asa ceva e nepoliticos, tinere! Andreas: Scuzati! Scuzati, vd rog! Dr. Thtirmann spune, pe jumdtate in glumd pe jumdtate in serios, cd Andreas e un ghidus. Dupd aceea fi da de inteles cd poate sd plece, fiindcd e obosit. Thirmann: Sinteti poate un ghidus? Ex: Nu. Un spiridus. Sint un spiridus. Thiirmann: Ah, ce mai, un spiridus sau un ghidus sau... Sint obosit. Noapte bund. Andreas: Noapte bund, domnule doctor Thtirmann. In fine, Andreas poate sdi-i spund lui Ex cd s-a comportat nepoliticos. Andreas: Ex! Ex! EX: Da. Poftim! Andreas: Asadar, esti nepoliticoasda. Ex: Eu? Nepoliticoasd? Andreas: Da, tu. Ex: Scuzati, eu. Andreas: E nepoliticos sd sput: “Si cine esti tu?” EX: Sint obositd. Andreas: Nu, esti un spiridus. Lectia 6 Ce faceti dumneavoastra? Dr. Thiirmann i-a spus lui Andreas sé vind in camera lui ca sa stea de vorbd cu el. Dr. Thtirmann vrea sa stie ce face Andreas si fi pune intrebari foarte precise. Andreas e student la ziaristicd si face reportaje. Dintr-un motiv oarecare, Dr. Thiirmann gaseste acest lucru foarte interesant. Thiirmann: Da, poftim. Bunda dimineata, domnule doctor Thiirmann. ‘neata, tinere. Ia spuneti-mi, ce faceti dumneavoastra? Sint student. 7 Student, dar fard maniere. In fine. Ce studiati? Ziaristica. Thirmann: Si ce faceti acolo? Andreas: Anchete, scriu reportaje... Thirmann: Interesant, foarte interesant. Andreas lucreazd la Hotel Europa pentru a cistiga banii necesari ca sd poata studi Thiirmann: Si ce faceti aici? Andreas: Lucrez. Thiirmann: Ce lucrai? Andreas: Sint receptionist. Thirmann: Munca e noud pentru dumneavoastra, nu-i asa? Andreas: Da. Thiirmann: Asadar, studiati ziaristica si lucrati. Aveti deci nevoie de bani, nu-i asa? Andreas: Da. Clar. Thiirmann: Inieresant. Ei, atunci la revedere. Andreas: La revedere, domnule doctor Thtirmann. Jar Ex rezumé convorbirea intr-o forma versificatd. Ex: A studia $i a cerceta. Interesant, foarte interesant. Lectia 7 Esti ciudata Andreas studiazd ziaristica. Ex ‘studiaza” oamenii, zice ea. EX: Halo, Andreas! Andreas: Ce faci aici? Ex: Studiez. Andreas: Poftim? Studiezi? Ex: Da. Studiez. Andreas: Ce studiezi? Ex: Oamenit. Andreas: Aha, studiezi oamenii. Ex: Da, fac studi. Studiez oamenii. Andreas: Ab, esti ciudata. Ex: Si oamenii sint ciudati. Andreas filozofeazd asupra naturii umane. Ex crede ca stie cum e omul: in primul rind ciudat si curios. Andreas: Oamenii, hm, omul, hm... Cum e omul? Ex: Nepoliticos, obosit, interesant si ciudat. Andreas: Poftim? Ce? Ex: Omul e nepoliticos, obosit, foarte interesant, ciudat si curios. 137 Lectia 8 De unde vii? In aceastd lectie va sint prezentate cinci scene care se desfasoara in sala. i pentru micul dejun a hotelului Europa. Aflati apoi cum a venit Ex la Andreas. in prima scend facem cunostinta cu Hanna Clasen, care este camerista la Hotel Europa. Hanna scapa tava cu veseld. Un client amabil o ajuta. 1.junge Frau: = Bund dimineaja. 2.junge Frau: Bund dimineaja. (Tava cu veseld cade, facind mult zgomot.) Hanna: O, nu! 1, Hotelgast: O, asteptati! Ex: Aoleo! Toate s-au spart! Hanna: Multumesc! Multe multumiri. Sinteti foarte amabil. Ex: Foarte amabil. In cea de-a doua scend, un bérbat cam adormit inca soseste in sala pentru micul dejun. Hanna: Bund dimineaja. 2. Hotelgast: “neaja. Hanna: Ceai sau cafea? (Barbatul nu reactioneaza.) Hanna: Scuzayi, doriti ceai sau cafea? 2. Hotelgast: Scuzati. Sint inca foarte obosit. Cafea, vd rog! tn cea de-a treia scend, Dr. Thtirmann intilneste intimplator un prieten pe care nu |-a mai vadzut de multd vreme. 1, Hotelgast: Bund dimineaia. Thiirmann: Bund dimineatja. 1. Hotelgast: Cine-o fi? Ciudat, ciudat. Da, bineinjeles, e... Scuzati, vd rog! Thirmann: Da, cee? 1. Hotelgast: Dumneavoastra sinteti domnul Thiirmann, nu-i asa? Thiirmann: Da. Situ, da, tu esti cu sigurantd... Stefan! In scena a patra, un tindr incearcd sd intre in vorbd cu o femeie, punindu-i tot felul de intrebari. Junger Mann: = Ja spuneti: Sinteti asadar ziaristd si faceti reportaje? Journalistin: Da. Junger Mann: —Interesant. Foarte interesant. E foarte interesant. Journalistin: Da. Asa e. Junger Mann: Ja spuneti: Ce faceti? Journalistin: Ab, cercetéiri... Ex: Cercetari, cercetari... In cea de-a cincea scend, doud tinere, dintre care una e studenté, constaté ca vin din acelasi oras, si anume din Augsburg, un oras situat in apropiere de Miinchen. 138 1.junge Frau: — Si ce faci? 2. junge Frau = Studentin: Sint studenta. l.junge Frau: Si de unde vii? Studentin: De la Augsburg. l.junge Frau: = Zdiu? Si eu! Studentin: Ce, si tu vii de la Augsburg? Apoi Ex il intreaba pe Andreas de unde vine el, iar Andreas, la rindul lui, o intreaba in glumd de unde vine ea. Ex: Andreas, de unde vii tu? Andreas: Eu vin de la K6in. Si tu? De unde vii tu? Ex: Eu? Euvin din... In cea de-a saptea scendi aflati de unde a venit la Andreas Ex, care e invizibila dar a carei voce se aude foarte bine. Andreas citea o carte intitulatd “Spiridusti din K6In”. Potrivit legendei, spiridusii veneau intotdeauna noaptea, cind meseriasii dormeau, $i isprdéveau munca in locul lor, spre marea bucurie a locuitorilor din K6In. Citind, Andreas oftase adinc, zicindu-si cd si el si-ar dori un astfel de ajutor dar ca vremurile de aur au trecut “oricum” (sowieso). La acest cuvint magic, din carte a scrit un mic personaj feminin pe care Andreas |-a botezat Ex, ceea ce inseamnd in latind “din”, tocmai pentru ca iesise din carte. Dar Andreas nu stie ca “sowieso” e un cuvint cu puteri magice. Andreas: As dori si eu... Ei, da, asta oricum a trecut. Ex: Hbhmm, bhmm. Halo! Halo! Aici sint. Andreas: Cine esti tu? Ex: &u sint... Andreas: Cine esti tu? Ex: Bu sint eu. Lectia 9 Dar stii tu asta! Ex, care e curioasd, vrea sd afle cit mai multe despre Dr. Thtirmann. De aceea cautd, impreund cu Andreas, in fisierul botelului. Ajungind la numele si prenumele doctorului Thtirmann, incep sa vorbeasca de propriile lor nume. Andreas: Aici. Asadar, numele: Thiirmann. Ex: Asta sti eu! Mai departe! Andreas: Prenumele: Lukas. Ex: Prenumele? Andreas: Da. Prenumele. Ex: Care e prenumele tau? Andreas: Dar stii tu asta. Andreas. Si prenumele tau? EX: Asta nu stiu, Andreas: Dar eu stiu. Eu stiu asta. Prenumele: Ex. Numele: Hex (= vrajitoare). Ex: Nu! Nut 139 Dupa aceasta divagatie, cei doi continud sé vorbeasca de Dr. Thitrmann, care e medic, s-a ndscut la Leipzig si locuieste la Berlin. padres Asadar, mai departe. Profesiunea... Ce face? Andreas: E medic, il cheamd,, de altfel, doctor Thtirmann. Care e profesiunea ta? Andreas: Student si receptionist. Studiez si lucrez ca receptionist. Mai departe. Locul nasterii. De unde vine? Andreas: Vine de la Leipzig Ex: Mai departe. Localitatea de domiciliu. Andreas: Un moment. Aici: Berlin. Locuieste la Berlin. Lectia 10 Mai eocamerd libera? Andreas rezolud unele lucrari de birou. Ex il asalteaza cu intrebari. Ex: Andreas, ia spune, lucrezi? Andreas: Da. Ex: Andreas, ia spune, lucrezi mult? Andreas: Da: Ex: Andreas, esti fericit? Andreas: Hm. Ex: Ce inseamna “hm”? Da sau nu? Andreas: Pui intotdeauna atitea intrebari? Ex: Intotdeauna. Andreas: Pst, vine cineval La hotel soseste un nou client, care intreabd daca mai e vreo camera liberd si cit costa. Clientul, domnul Meier, vrea sé ramind doud sau trei zile. Andreas: Bund seara. Gast: Bund seara. Mai e o cameré libera? Andreas: O camerdé pentru o persoand sau o camera pentru douad persoane? Gast: O camera pentru o persoand, vd rog. Andreas: Cu baie? Gast: Da. Andreas: Cit timp réiminefi? Gast: Doud sau trei zile. Andreas: In regula. Camera zece este inca libera. Gast: Cit costa camera? Andreas: O suid douéizeci de marci. Cu micul dejun. Gast: Bine. Andreas: Cheia dumneavoastra. Seara placutd, domnutle Meier! Gast: Multumesc. 140 Pe cit se pare, domnul Meier e muzician, deoarece din camera lui se aud sunete de flaut. Andreas: Ce frumos! Ex: Liniste! Liniste, vd rog! Lectia 11 Jardsi o camera intr-un asemenea hal! Hanna, camerista de la Hotel Europa, care tocmai face curdjenie in camere, e foarte suparata din cauza dezordinii ce domneste in camera unui client. Frau Berger: ‘neata, Hanna Hanna: Bund dimineata, doamnd Berger. Ab, nu! larasi 0 camera intr-un asemenea bal! Ce porcdrie! Frau Berger: Cee, Hanna? Hanna: Ab, camera asta e 0 adevaratd cocina. Frau Berger: Ai mai vdzut tu de-astea. Hanna: Asa e. in timp ce aduna sticle si goleste scrumiere, Hanna se plinge de impdrtirea nedreapta a rolurilor: barbatul. | fumeaza, femeia curata. Hanna: Tipic. O sticld, incé una... Ei, dar sticla asta e pe jumdtate plind! Scrumiera, plind. Bineinjeles, bdrbatul fumeaza si bea iar, femeia curd EX: Sicinia. Hanna: Ce? E cineva aici? Ex, merei curioasd, a pornit sa exploreze hotelul. A vdzut sia auzit tot si-si bate joc de clientul muzician, numindu-l “muzicant”. Frau Berger: E totul in reguld, Hanna? Oh, un flaut. Ex: Un muzicant, haotic si sarmant. Hanna: E cineva aici? Frau Berger: E cineva aici? Ciudai Lectia 12 Student sau portar? Andreas 0 cautd pe Ex si aude vocea ei in camera in care deretica Hanna. Asa fac cunostinta Andreas si Hanna. Dar Andreas trebuie sd-i explice doamnei Berger ce cautd acolo. Frau Berger: Ciudat. Ex: Cee ciudat? FrauBerger: — £ cineva aici? EX: Da. Noi. Andreas: Pst, taci din gura! Frau Berger: Ce faceti aici? Ex: Studiem. 141 Hanna: Poftim? Andreas: Da. Nu, noi... (se bilbiie) sint numai curios. Frau Berger: Interesant. la spuneti, doar sinteti singur. Spuneti intotdeauna “noi” si gindifi “eu”? Andreas: Nu, bineinjeles cd nu. Andreas se prezinid Hannei ca receptionist si student. Hanna spune cd eae camerista. Doamna Berger se amuzd. Hanna: Sintefi nou aici, nu? Cred cd stnteti receptionistul. Andreas: Asa e. Hanna: Side ce spuneti “studiem”? Andreas: Sint student. Hanna: Ce atunci, student sau portar? Andreas: Student si portar. Hanna: Ab, asa? Ei bine, eu sint Hanna. Camerista. Frau Berger: Asadar, la treaba! Hanna: In regula. La revedere. Ex: Ciao! Lectia 13 Poftim, iatd cheia meat Scenele urmdtoare se desfdsoara la receptia hotelului Europa. Scena 1: Domnul Meier predd cheia camerei sale la receptie. Andreas: Bund dimineaja, domnule Meier. Ce mai faceti? Meier: Multumesc. Bine. (Domnutl Meier da cheia lui Andreas.) Meier: lata cheia mea. Andreas: Multumesc. Va doresc o zi pldcutd. Meier: La revedere. Scena 2: Andreas restituie pasaportul unei cliente. Andreas; Bund dimineata. Frau: Bund dimineaja. Andreas: Poftim, iatd pasaportul dumneavoastra. Frau: Ab, da, multumesc. La revedere. Andreas: La revedere. Scena 3: Andreas dé o scrisoare doctorului Thtirmann. Acesta n-o poate citi pentru ca nu-si gdseste ochelarii. De fapt, ti are pe nas. Andreas: Bund dimineata, domnule doctor Thtirmann. Ce mai facefi? Thiirmann: ‘neata, Multumesc, merge. Andreas: Poftiti, o scrisoare pentru dumneavoastra. Thiirmann: Asa, 0 scrisoare. Ochelarii mei! Ochelarii mei au dispdrut! De unde vine scrisoarea? Andreas: De la Berlin. Scuzati, vd rog, domnule doctor Thtirmann. Aici sint ochelarii dumneavoastra. Thiirmann: Ja uite! Am imbatrinit. 142 Scena 4: Ex il sictie pe Andreas care are de rezolvat lucréri de birou. Ex: Him, hm. Andreas: Asta e stiloul meu! Ex: Stiloul tau? Ah, asa? Nu stiam. $i ochelarii stia sint ai tai? Andreas: Nu! Ex, taci din gura! Lucrez. Ex: Muncd, a munci, omul lucreazé tot timpul... Lectia 14 Veniti la Aachen, nu-i asa? Andreas scrie o scrisoare parinjilor sai. Le vorbeste despre munca lui la Hotel Europa si despre oamenii pe care-i obserud, de exemplu Dr. Thtirmann si domnul Meier. Dragi parinti, Dupd cum stiti, un student are mereu nevoie de bani. Lucrez asadar din nou ca receptionist la hotelul Europa din Aachen. Munca e noud si interesantd. Mereu vine cineva si doreste 0 camera, o bere sau un taxi... Sau cineva intreaba: “Unde-s banii mei, ochelarii mei, pasaportul meu...?” Oamenii cred probabil ca un receptionist stie tot. Aici fac si studti, studiez oamenii: laté, de exemplu, pe doctorul Thtirmann, un medic din Berlin. E simpatic, dar pune multe intrebari. Mai e si domnul Meier, un muzician. fi place sd fumeze si sai bea... Si eu continui sa fumez, si asta este foarte scump, din pacate. Veniti la Aachen, nu-i asa? In acest punct, Ex il intrerupe pe Andreas, intrebindu-l cine sd vind la Aachen. Ex isi exprimd de asemenea regretul ca ea nu este menfionatd in scrisoare. Ex: Cine sd vind? Andreas: Parintii mei. Ex: St eu? Unde scrie “Ex e prietena mea”? Andreas: Ab, asa? Tu crezi... Ex e de pdrere ca Andreas ar trebui sd scrie ceva pdrintilor sdi si despre ea, insd Andreas refuzd. Ex: Da! Andreas: Ah, Ex, asta nu se poate! Ex: Decenu? Andreas nu raspunde la aceasta intrebare ci tsi termind scrisoarea Pe curind, al vostru Andreas Lectia 15 Vinzi si casetele? Andreas e acasa si alege lucruri vechi pe care vrea sé le vindd la piata de vechituri, Oricine poate vinde acolo lucruri de care nu mai are nevoie. Ex urmatreste ce face Andreas. 143 Ex: De ce sint lucrurile astea aici? Andreas: Le vind. Ex: Ce, le vinzi? Unde? Andreas: Miine e piatd de vechituri (= piatd de purici). Ex: Piatd de vechituri? Piatd de purici? Vinzi purici? Andreas: Nu. O vind pe Ex Hex (= vréjjitoarea) Ex: Nu, te rog, nu! Jn continuare, Ex intreabé daca Andreas vinde si discurile si casetele. Andreas nu s-a botdrit inca. Ex: Vinzi si casetele? Andreas: Da, sint vechi. Nu le mai ascult. EX: $i discurile? Vinzi si discurile? Andreas: Nu stiu. Nu cred. Ex: Sint noi? Andreas: Nu, bineinjeles cd nu! Ex: Pui un disc? Andreas: Bine, fie. Lectia 16 Incercati mdcar! Andreas si-a expus lucrurile vechi de vinzare la piata de vechituri. Din intimplare, prin piata se plimbd si doamna Berger. Andreas tncearca s-o a sa cumpere un batic. Bundi ziua, doamnd Berger. Ce mai faceti? Frau Berger: Bund ziua. Multumesc, bine. dre Doriti poate un batic? Ia uitati-va aici, e foarte elegant. FrauBerger: Nu, mulfumesc. Incercati macar! Vite o oglinda. Frau Berger: Nu. Intr-adevdr nu. Multe multumiri. Andreas: Pacat. in acest moment, doamna Berger descoperéi printre lucrurile lui Andreas o carte pe care 0 cdula de multd vreme si vrea s-o cumpere. Frau Berger: Oh, asta e formidabil! Exact cartea pe care o caut! Andreas: Ja aratati-mi! Ah, “Spiridusii din Kéln”.. Frau Berger: Cit costa? Andreas: O marca. Frau Berger: Bine, o iau. Ex nu vrea insd ca Andreas sd vindd cartea, pentru cdi datoritd ei s-au cunoscut. Ex: Nu, cartea asta n-o vinzi! Frau Berger: Poftim? Andreas: Scuzati, doamnd Berger. Totusi, n-o vind. Scuzati. Frau Berger: De cee atunci cartea aici? Ei, atunci la revedere! Andreas; Ex, cee? Ex: Dar asta e... Asta e cartea noastra! Tin la ea! 144 Lectia 17 Patru cesti—asta face patru marci Urmditoarele patru scene se petrec la piaja de vechituri, unde lumea se duce sé gdseasca lucruri ieftine sau raritati. In prima scend, o femeie se tirguieste ca sa obtind mai ieftin o bluza. Junge Frau: Gadsesc bluza asta grozava! Freundin: Ja aratd-mi-o! Hm, ia incearc-o! Da. E bine. Junge Frau: Cit costa bluza? Verkaufer: Doudisprezece marci. Junge Frau: Doudisprezece marci? E foarte scumpa. Opt méirci. Verkaufer: Unsprezece méairci. Junge Frau: O tau cu zece marci. Verkaufer: in regula. Zece marci. in scena a doua e vorba de compdrarea unor cesti. JungerMann: — Cum gdsesti cestile? Freundin: Merge. Junger Mann: — Cit cost o ceasca? Verkaufer: O ceased, unu cincizeci. Doud cesti costa doud marci. Junger Man tau patru cesti. Verkaufer: Patru cesti— asta face patru marci. In scena a treia este vorba de un copil care isi cautel mama. O femeie vrea sd-l ajuie s-o gaseasca. (Kind = copil) Kine Mama! Mama! Mama, unde esti? Fra Unde e mama ta? Kind: Nu stiu. Frau: Vino s-o caiutdém! in scena a patra, Ex descopera un “pitic de griidina” (figurd decorativa din ceramicd sau plastic), despre care crede la inceput cd e un spiridus. Ex: Andreas, ia uite: un spiridus! Andreas: Nu, Ex, e un pitic de gradind. EX: Poftim? Andreas: Tu stii doar: germanii gdsesc piticii de gradind grozavi. Ex: Sieu. Te rog, as dori si eu... Lectia 18 Nici lucruri, nici bagaje E dis-de-dimineatd. Dupd un sfirsit de saptdmind liber, Andreas a luat repede micul dejun si vrea sd plece la serviciu, la hotel. Se grabeste. Fx n-are chef sa plece cu el. Andreas: , ma duc acum. Vit si tu? Ex: N-am chef. Andreas: in reguld. Tu n-ai chef si eu n-am timp. Ramii atunci acasda. Pa! Ex: Andreas, te rog asteapta. Vin si eu. 145 La hotel il asteapta Hanna, camerista, care e agitatd. Pe cit se pare, domnul Meier a plecat fard sd plateascd. 5 Andreas, vino repede! Andreas: Cee? Hanna: Domnul Meier a disparut! Andreas: Cer Hanna: N-a pldtit! Vino repede! Hanna ti arata lui Andreas camera goald. Nu mai e acolo decit flautul domnului Meier. Cei doi se hotardsc sd se ducd la sefa hotelului. Hanna: Ja uite, camera e goal. Nici lucruri, nici bagaje. Andreas: $i baia e goald: nici aparat de ras, nici periutd de dinyi. Hanna: A dispadrut! Andreas: Nu cred! Ei, ia uitd-te, flautul e incé aici. Hanna: Si acum? Ai vreo idee? Ex: Timpul e cel mai bun sfatuitor. Andreas: Sefa stie deja? Hanna: Nu. Andreas: Hai s-o intrebam pe sefa. Lectia 19 As dori sa dorm Hanna si Andreas relateaza sefei hotelului, doamna Berger, ca domnul Meier pare sti fi plecat férd sa plateascd. Cei trei fac presupuneri, Doamna Berger e de pdarere cd domnul Meier e pur si simplu putin baotic, dar acesta nu e motiv de agitatie. Hanna sustine cd a plecat pentru totdeauna. Andreas e sigur ca isi va cduta flautul. Frau Berger: Vai rog, fard zarvai! $titi doar ca domnul Meier e muzician. E putin baotic. Hanna: A disparut! Pentru totdeauna! Andreas: Dar flautul lui e inca aici. Frau Berger: Asa? Andreas: Cu siguranta cd il cautd. Frau Berger: Precis! Un astfel de flaut e foarte scump. Se inapoiazd, precis. Ex: Oricum! Frau Berger: Ei bine, sd mai asteptam putin. Andreas: Bine. intr-adevér, domnul Meier se inapoiazd seara la botel, mort de oboseald. Ex: Ia uite, vine domnul Meier! Andreas: Slavé Domnului! Ex: Poate ca vrea acum sd pldteasca. Andreas: Pst, Ex, pst! Bund seara, domnule Meier. Ce mai facefi? Meier: Rau. Sint foarte obosit. As dori sd dorm, sé dorm... As dori sa mai radmin o noapte. Se poate? Andreas: Un moment, vai rog. Da. Meier: Slavé Domnului! Ab, ined ceva. Flautul meu... Flautul meu e la dumneavoastra? 146 Andreas: Da, flautul dumneavoastra e la doamna Berger. Meier: Slavé Domnului! Andreas: Atunci, noapte bund! Meier: Oh, multumesc, multumesc! Ex: Si cind pldteste? Andreas: Ex, pst! Lectia 20 Sinteti bolnav? Doamna Berger vrea sdi stea de vorbd cu domnul Meier. Il géiseste in pat deoarece este, in mod evident, bolnav. (Doamna Berger bate la usa.) Frau Berger: Domnule Meier! Domnule Meier, mai sinteti aici? Domnule Meier! Herr Meier: Da. (Doamna Berger intra in camera.) Frau Berger: Ce este, domnule Meier? Sinteti bolnav? Herr Meier: Da. Frau Berger: Aveti dureri? Herr Meier: Da, da. Frau Berger: Unde aveti dureri? Herr Meier: Peste tot. Toate md dor. Frau Berger: Cred cé aveti febra. Un moment, vd rog! Ma intorc imediat. Dr. Thiirmann, care e medic, il examineazd pe domnul Meier si stabileste cd are gripa. Dr. Thirmann: Li, domnule Meier, ce mai faceti? Herr Meier: Rau. Intr-adevar rau. Dr. Thiirmann: Ce vd doare? Herr Meier: Capul, ochii, gitul. Toate, toate ma dor. Dr. Thtirmann il palpeazd pe domnul Meier. Dr. Thiirmann: Doare? Herr Meier: De Dr. Thirmann: Si aici? Herr Meier: Nu. Insd picioarele, picioarele mele sint atit de grele! Dr. Thiirmann: Pdi, aveti gripd. Nu e grav. Herr Meier: Slavd Domnului! Dr. Thiirmann: /nsdndt Meier ire grabnicd, domnule Meier! Multumesc. Multe multumiri! Lecttia 21 Am fost la Essen insala pentru micul dejun, doamna Berger std de vorbd cu domnul Meier, care s-a vindecat de gripd. FrauBerger: Bund dimineaja, domnule Meier! Sinteti iardsi sdinditos? Herr Meier: Da, multumesc. Slavé Domnului! 147 Frau Berger: Ei, asta e bine. Ah, voiam sd va spun, flautul dumneavoastra e inca la mine. Herr Meier: Da, stiu. Frau Berger: Sa mergem in biroul meu! Flautul dumneavoastra e acolo, Herr Meier: Da, cu placere. Apoi doamna Berger aduce vorba despre disparitia lui. Domnul Meier se scuza sivrea sd pldteascd numaidecit. Frau Berger: Stiti, era cam ciudat. Camera dumneavoastra era goal, toate lucrurile disparusera, dumneavoastra plecaseti... Herr Meier: Sin-am platit! Inteleg problemele dumneavoastra. Frau Berger: Ei, atunci e bine. Herr Meier: Scuzaji, vd rog! Pldtesc numaidecit. Domnul Meier vrea sa explice amanuntit ce s-a intimplat: A fost la Essen, la prietena lui, cu care s-a certat. Herr Meier: Asadar, eram aici, in Aachen. Frau Berger: Da, stiu. Herr Meier: Aveam un concert in Aachen. Frau Berger: Ah, interesant. Herr Meier: Sipe urmd am fost la Essen Frau Berger: Alt fost la Essen? Herr Meier: Da. Prietena mea locuieste acolo. Dar ne-am certat. Frau Berger: Atunci ati avut si dumneavoastra probleme. Herr Meier: Siincd cum! Si atunci am plecat inapoi la Aachen. Ex isi vede confirmatd parerea. Ex: A fost odat-un muzicant, era haotic $i sarmant. Lectia 22 Si sotia lui? Doud doamne stau pe fotolii in holul hotelului si discutd despre cei care trec. Mai intii vorbesc despre Dr. Thtirmann. Frau Miller: Asta ef Frau Hoffmann: Domnul Thiirmann? Frau Miller: Da. Frau Hoffmann: intr-adevdr incinidtor! Ce meserie are? Frau Miller: Ce intrebare! E profesor universitar. Frau Hoffmann: 0, profesor universitar! Si de unde e? Frau Miller: Din Berlin Frau Hoffmann: Asa? Pe toate le stiti! Frau Miiller: Pa Frau Hoffmann: Si sotia lui? Vreau sd spun: E casdtorit? Frau Miller: Asta nu stiu. Cred ca nu e cdsétorit. Dr. Thiirmann trece pe linga cele doud doamne $i le saluta. Dr. Thirmann: Bund ziua. Frau Miiller: Bund ziua, domnule profesor Thtirmann. Frau Hoffmann: Bund ziuia, domnule profesor! 148 Apoi vorbesc despre o tindrd frantuzoaica. Frau Miller: Asta e. Frau Hoffmann: Cine? Frau Miller: Ei, tindra de la camera doisprezece. Franzésin: Bund dimineata. Va doresc 0 dimineata minunata! Frau Miller: Bund dimineaja. O frantuzoaicd. Frau Hoffmann: Afita imi dau seama si eu! Frau Miller: Mama ei e franjuzoaica. Frau Hoffmann: Ce spui?/ Si tatdl? Frau Miiller: Ele german. Diplomat. Frau Hoffmann: Ab, ce interesant! Si ea? Ce face ea? Vreau sd spun: Ce meserie are? Frau Miller: Asta nu stiu. Studentd poate. Frau Hoffmann: Hm. Frau Miller: Ab, ia uitati-vd! Tindrul de la camera paisprezece. Ex isi spune si ea parerea, in versuri, despre cele doud doamne pe care le porecleste “duetul”. Ex: Ce speculatii drdgute face duetul! Lectia 23 Cine vorbeste aici? Ex il deranjeazd pe Andreas, care citeste 0 carte. Cind Andreas spune cai vede si ea ce face, Ex raspunde supdrata cé nu vede absolut nimic si cd e invizibild. Ex: Andreas, ce faci? Andreas: Citesc. Ex: Ce citesti? Andreas: Citesc o carte. Vezi situ ce fac! Ex: Nu vad nimic, nu vad absolut nimic. Sint invizibild si nu vad nimic. Andreas: Ex nu vede nimic si deranjeazd mult. Ex anunjd tn gura mare cd ii e foame. Doamna Berger— care voia de mult sé stie ce e cu aceasta voce ciudatd— aude. De aceea acceptd sd ia masa cu Andreas. | Andreas a terminat de citit cartea. Andreas: Asa. Gata! : Ex: Au, au, md doare burta! Andreas: Ex, cee? EX: Mi-e foame! Andreas: Lui Ex tie foame? Ex: Bineinjeles! Foame! Frau Berger: Si mie mi-e foame. Andreas: Bund seara, doamnd Berger. Ex: Mergem sa mincdim impreund? Frau Berger: Asta e o idee bund. Dar, ia spuneti-mi, cine vorbeste aici? Nu ud vdd decit pe dumneavoastra. Andreas: Eu, sint ventriloc. Frau Berger: Asa? Interesant! 149 Andreas: Insdi asta e secretul meu. Ex: Haideti! Lectia 24 Doriti $i cafea? Jn Germania, multa lume merge sd méinince la pizzerie. in aceste localuri italiene se mdnincé bine si nu prea scump. Doamna Berger, Ex si Andreas stau acum la masd intr-o pizzerie. Doamna Berger doreste sa manince salata si peste iar Andreas 0 pizza. Andreas: Ce doriti sé mincati? Frau Berger: Mai intii 0 salatd si apoi... si apoi... si apoi peste. Si dumneavoastra? Ce mincati? Andreas: O pizzd cu suncd, brinzd si rosii. Ex: Asa mult? Frau Berger: Asta e din nou cea de-a doua voce a dumneavoastra? Andreas: Da. Ecam obraznica. Acum se aleg béuturile Andreas: Ce doriti sd beti? Frau Berger: Oapéa minerald. $i dumneavoastra? Andreas: O bere. Frau Berger: Sicea de-a doua voce a dumneavoastra? Ex: Un suc de portocale. Andreas: Linisteste-te odata! Frau Berger: Cam obraznicda cea de-a doua voce a dumneavoastra. Andreas: Asadar eu comand acum. Andreas cere chelnerului socoteala. In Germania, oamenii platesc adesea “separat”, cu alte cuvinte fiecare pldteste ceea ce a mincat si a bdut. Si doamna Berger vrea sd pldteascd singurd ce a consumat ea. Andreas: Doriti si o cafea? Frau Berger: Nu, multumesc. Andreas: Atunci, chelner, socoteala vd rog! Ober: Da, vin imediat. Impreund sau separat? Andreas: impreund, véi rog. Frau Berger: Nu. Separat. (catre Andreas) Dumneavoastra n-aveti prea multi bani. Lectia 25 Eu pldtesc restul Dupd ce Andreas, doamna Berger si Ex au luat masa impreund intr-o pizzerie, doamna Berger plateste ceea ce a mincat $i a béiut ea si dd un bacsis chelnerului. Ober: Ce platiti dumneavoastra? Frau Berger: Eu platesc salata, pestele si apa minerald. Ober: Asta face doudzeci si doud de marci cincizeci. Frau Berger: Doudzeci si cinci. Ober: Multe multumiri. 150 Andreas vrea sé plateasca restul, dar isi dd seama ca nu are la el portmoneul. (Chelnerul se adreseazd lui Andreas.) Ober: $i dumneavoastra? on Eu platesc restul. Asadar, o pizzd cu sunca. aedreas: Da. $i berea. Ober: Asta face zece marci cincizeci. Andreas: Portmoneul meu! Nu gdsesc portmoneul! filam cu siguranja in palton. Un moment, vd rog! Andreas cautd portmoneul, dar degeaba. Si-a uitat banii la hotel! Tar Ex stia! noe E la tine portmoneul meu? Ex: Nu. Nue la mine. Andreas: Ce porcarie! Nu-l gdsesc. Intr-adevair nu e la tine? EX: Intr-adevar nu e! Andreas: Dar unde e atunci? EX: La botel! Andreas: Si asta spui tu abia acum? Esti intr-adevar obraznica! Ex: Asta oricum! In cele din urma, doamna Berger pliteste intreaga consumatie. Frau Berger: Ei bine, atunci platim totusi impreunda. Lectia 26 Vad invit La plecare, Dr. Thiirmann il intreaba pe Andreas dacd nu vrea sa vind la Berlin. Dr. Thtirmann are o insdrcinare pentru Andreas. Andreas: Bund dimineata, domnule doctor Thtirmann. Dr. Thirmann: Bund dimineata. Asadar, miine plec. Asta stiti dumneavoastra, desigur. Andreas: Da, fireste. Dr. Thiirmann: Am sd vd pun incd o intrebare. Nu doriti sd veniti odatd la Berlin? Andreas: Poftim? Dr. Thiirmann: Da. Am o insdrcinare pentru dumneavoastra. Fireste, vd invit. Andreas e foarte suprins de propunere si vrea amanunte. Andreas: Invitatia dumneavoastra vine pe neasteptate. Dr. Thiirmann: Dar sd stiti, Berlinul e interesant. Andreas: Bineinteles... Si aveti asadar o insdrcinare pentru mine? Dr. Thiirmann: Da, as dori... Andreas: Hm. Dr. Thirmann: Mai reflectari! Asta e numdrul meu de telefon. Telefonati-mi la Berlin! Andreas: Bine. Va telefonez. 151 Bineinjeles, Ex vrea sd-l insofeascd pe Andreas la Berlin. Ex: Vin cu tine. Andreas: Aivrea sd vii cu mine? Ex: Da, te rog! Te rog! Andreas: Sa vedem. Ex: Iti amintesti? (Ex ilimitd pe Dr. Thtirmann.) Ex: “Interesant, foarte interesant.” Andreas: Asa e! Absolut exact! 152 Lésungsschliissel zu den Ubungen Cheia exercitiilor Lektion 1 El 2. Das ist ein Text. 3. Das ist ein Lied von Klaus Hoffmann. 4, Das ist ein Text von Goethe. Lektion 2 Eh 1. Indicatii de timp: 2 + 3.2. Indicatii de directie: 1 + 4. BB 1:4; 2:5; 3:6; 25e; 4.: b; 5: dj 6.: f; El 1. Clinica. 2. Restaurant.3. Muzeu. 4, Hotel. 5. Informayii turistice. 6. Teatru.7. Concerte. Er falhrt = merge. Taxifahrt = cursd cu taxiul; Fototasche = etui pentru aparat de fotografiat; Ni- kon = Nikon; Kamera = aparat de fotografiat; Taxi = taxi. Lektion 3 EF 2. Das ist Frau Berger. 3. Das ist ein Text von Goethe. 4, Das ist ein Lied von Klaus Hoffmann. 5. Da bin ich. EZ Hallo Taxi! / Guten Tag. / Guten Tag. Hotel Europa bitte. / Hotel Europa, okay. Frau / Herr / Taxi / Hotel Lektion 4 Ei 1. ist 2. ist 3. sind 4. bin 5. bist 6. bin EE 1. Wer bist du? 2. Wer sind Sie? 3. Wer ist da? 2. Das ist Herr Dr. Thiirmann. 3. Wer sind Sie bitte? 4. Wer sind Sie? 5. Ich bin der Portier. 6. Ich méchte ein Bier. 7. Wie heiSen Sie? 8. Wer bist du? Lektion 5 2. Das ist doch unhGflich. 3. Ich bin doch erstaunt. 4, Das ist doch Andreas Schafer. 5. Das ist doch ein Taxi. Ef Dr. Thiirmann: 2.; 3.; 7.; Andreas: 5.; 6.; Ex: 4 117 1, Das ist unh6flich. 2. Dr. Thiirmann ist erstaunt/miide. 3. Er ist erstaunt/miide. Efi 1. Sie sind doch der Portier, oder? 2. Warum sagen Sie ,du‘? 3. Das ist doch unhdflich. 4. Sie sind wohl ein Witzbold? 5. Nein, ich bin ein Kobold. 6. Ex, du bist unhéflich. 7. Nein, ich bin miide. Lektion 6 BB 2:43:64: b;5¢ Bf 1 ein Bier/ein Taxi 2. ein Taxi/ein Hotel 3. Frau Berger/Dr. Thiirmann 4. Andreas/Ex 5. studieren/arbeiten 6. Reportagen 2. Wer ist das? 3. Wer ist das? 4. Wer ist das? 5. Was ist das? 6. Was ist das? El 2. Wer braucht die Arbeit?/Was braucht Andreas? 3. Wer braucht Geld?/Was braucht Andreas? 4. Wer braucht ein Taxi?/Was braucht Dr. Thiirmann? 2. Was machen Sie da? 3. Was studieren Sie? 4, Was schreiben Sie? 5. Was brauchen Sie? Lektion 7 EI 2. Ich studiere. 3. Was studierst du? 4. Ich mache Studien. 5. Was machen Sie? 6. Ich studiere, und ich arbeite. 7. Was studieren Sie? 8. Ich studiere Journalistik. Ef 1. Wie ist der Mensch? 2. Der Mensch ist neugierig. 3. Du bist seltsam. 4, Menschen sind auch seltsam. 5. Das ist sehr interessant. 6. Sie sind wohl ein Witzbold. 7. Ich bin mide. 1. Ich studiere Menschen. 2. Was studierst du? 3. Ich brauche ein Taxi. 4. Was brauchst du? 5. Ich schreibe Reportagen. 6. Was schreibst du? 8. Was arbeitest du? 9. Ich bin miide. 10. Was bist du? miide/interessant/neugierig/unh6flich/seltsam Lektion 8 Ex: Alles kaputt. Hanna: Das ist sehr freundlich. Ein Gast: Kaffee bitte! Ein Gast: Sie sind doch Herr Thiirmann. Frau: Ich bin Studentin. Ich komme aus Augsburg./Ich komme aus Berlin./Ich komme aus Kéln. Lektion 9 Eh 1. Woher kommt Dr. Thiirmann? 2. Dr. Thiirmann kommt aus Leipzig. 3. Dr. Thiirmann wohnt in Berlin. 4. Woher kommt Andreas? 5. Andreas kommt aus K6ln. 6. Andreas wohnt in Aachen. 118 EE 1. Dr. Thiirmann wohnt in Berlin. 2. Er kommt aus Leipzig. 3. Andreas kommt aus K6ln. 4. Er wohnt in Aachen. 5. Die Studentin studiert in Augsburg. 1, Andreas ist Portier im Hotel Europa. 2. Er braucht das Geld. 3. Er studiert auch. 4. Er studiert Journalistik. 5. Er recherchiert. 6. Er schreibt Reportagen. 7. Ex macht Studien. 1. ... Er wohnt in Berlin. 2. Sagen Sie mal: Was machen Sie? 3. Ich studiere Journalistik. 4. Ich schreibe Reportagen. 5. Ex, was machst du hier? 6. Ich studiere Menschen. Und du? 7. Ich arbeite. 8. Er arbeitet, er studiert, er ist Portier und Student. Lektion 10 BB 1:b; 2:63: Ef 1... Ich méchte ein Zimmer. 2. Ist noch ein Zimmer frei? 3. Mochten Sie ein Einzelzimmer oder ein Doppelzimmer? 4, Méchten Sie ein Zimmer mit Bad? 5. Hier bitte, Ihr Schltissel und einen schénen Abend noch. 2. Arbeitet Andreas da? 3. Ist er Portier? 4. Arbeitet er viel? 5. Studieren Sie Journalistik? 6. Brauchen Sie das Geld? 7. Sind Sie der Portier? TG L- 5. Bist du gliicklich? 8. Fragst du immer so viel? IL: 3. Herr Meier bleibt zwei oder drei Tage. 4. Wie teuer ist das Zimmer? 6. Andreas weif das nicht. 7. Er fragt Ex. Lektion 11 EB maskulin: der Tee/der Kaffee/der Text/der Beruf/der Arzt/der Portier/ der Student/der Portier/der Schliissel/der Mann neutrum: das Lied/das Hotel/das Zimmer/das Geld/das Taxi feminin: die Fléte/die Studentin/die Rezeption/die Arbeit/die Mark/die Frau EZ 3. cin Zimmer 4. das Zimmer 5. ein Lied 6. das Lied 7. eine Flasche 8. die Flasche 9, ein Arzt 10, der Arzt 11. eine Frau 12. die Frau Ein Mann kommt in ein Hotel. Der Mann fragt: ,Ist noch ein Zimmer frei?" : ,Ein Einzel- oder ein Doppelzimmer?“ 6chte ein Einzelzimmer mit Bad. Der Portier sagt: ,Okay.“ Der Mann mochte ein Taxi. Der Portier sagt: ,Das Taxi ist gleich hier.* Der Mann wartet, er raucht und sagt: ,, Vielen Dank.* Eine Frau kommt in ein Hotel. Die Frau fragt: ,Ist noch ein Zimmer frei?“ Der Portier fragt: ,Ein Einzel- oder ein Doppelzimmer?* Die Frau méchte ein Einzelzimmer mit Bad. Der Portier sagt: ,Okay.* Die Frau méchte ein Taxi. Der Portier sagt: ,Das Taxi ist gleich hier.“ Die Frau wartet, sie raucht und sagt: ,, Vielen Dank.“ 119 Lektion 12 Hh 2. sein 3. arbeiten 4. arbeiten/studieren 5. kennen 6. trinken 7. brauchen 8, bleiben 9. glauben 10. singen 11, meinen 12. sein EA Hanna arbeitet als Zimmermadchen im Hotel Europa. 2. Frau Berger fragt Andreas: 3. , Was machen Sie denn hier?“ 4, EX sagt: ir studieren.* 6. Hanna fragt: 7. , Warum sagen Sie ,wir studieren'?* 8. Da fragt Frau Berger: 9. ,Sagen Sie mal: Sagen Sie immer ,wir' und meinen ich?“ 10. Hanna meint: ,,Ich glaube, Sie sind der Portier.“ 2. wir 3. meinen 4, komisch 5. glaube 6. warum 8. Schafer 9. Student 10. machen 11. hier 12. allein 13. bin Hanna ist Zimmermadchen. Lektion 13, ff 1. Danke. Gut. 2. Danke. Es geht. 3. Hier bitte, ihr Pa&. 4. Da ist jaihre Brille! 5. Ich bin doch alt. 6, Ist das auch deine Brille? EZ Ist das dein Brief? Ja, das ist mein Brief. Ist das dein Kaffee? Ja, das ist mein Kaffee. Ist das deine Arbeit? Ja, das ist meine Arbeit. Ist das dein Geld? Ja, das ist mein Geld. Bitte, das ist Ihr Pa&. Bitte, das ist Ihr Schliissel. Bitte, das ist Ihre Flote. Bitte, das ist Ihr Tee. Thr Taxi ist da. Ihre Brille ist da. Ihr Art ist da 1. meine Reportage/meine Arbeit 2. deine Flasche/deine Arbeit/dein Kaffee 4. Ihr Frithstiick/Ihr Zimmer Lektion 14 EB Wikt/braucht/arbeite/ist/kommt/michte/fragt/ist/glauben/wei8/ mache/studiere/ist/ist/fragt/ist/raucht/trinkt/rauche/ist/kommt a. ich arbeite b. du meinst d. ein Student braucht . . . e. er raucht g. [hr kommt h. Die Leute glauben . . . 2. Die Arbeit ist interessant. 3. Der Mann heift Dr. Thiirmann. 4. Er fragt Andreas: ,Sie brauchen das Geld, oder?“ 5. Ex studiert Menschen. 6. Sie macht Studien. 7. Ex sagt: ,Wir studieren.* 8. Die Leute glauben: Ein Portier weif alles. 2. Hanna ist wohl nett. 3. Frau Berger singt wohl gern. 4. Musiker sind wohl chaotisch. 5. Menschen sind wohl neugierig. 6. Frau Berger arbeitet wohl viel. 7. Dr. Thtirmann ist wohl seltsam. Lektion 15 El 2. Der Mann ist unhflich. 3. Menschen sind neugierig. 4, Die Sachen sind alt. 5. Der Aschenbecher ist halbvoll. 6. Die Flasche ist voll. 120 2. Nein, sie sind halbvoll. 3. Nein, sie sind unhdflich, . Nein, sie sind charmant. . Nein, ich verkaufe sie nicht. 3. Nein, ich hore sie nicht. . Nein, ich schreibe sie nicht. 5. Nein, ich kenne sie nicht. . Verkauft ihr die Brillen? Nein, wir verkaufen sie nicht. . Verkauft ihr die Fléten? Nein, wir verkaufen sie nicht. . Verkauft ihr die Kassetten? Nein wir verkaufen sie nicht. . Was meinst du?/Was meinen Sie? Ist Ex charmant? . . Was meinst du?/Was meinen Sie? Ist Hanna neugierig? . . . . Was meinst du?/Was meinen Sie? Raucht Andreas? . . . . Was meinst du?/Was meinen Sie? Singt Dr. Thiirmann gern? . Was meinst du?/Was meinen Sie? Spielt Frau Berger Fléte? VER WNR RO NR Lektion 16 1: 4, Das Tuch ist sehr chic. 7. Frau Berger probiert das Tuch nicht. 3. Was ist? Il: 2. Sehen Sie das Buch? 3. Sehen Sie mal: . . . 5. Méchten Sie vielleicht ein Tuch? 6. Probieren Sie mal das Tuch! 2. Probieren Sie mal ein Tuch! 3. Schreiben Sie mal eine Reportage! 4. Spielen Sie mal Fléte! 5. Nehmen Sie mal mein Geld! 6. Singen Sie mal ein Lied! 2. Ja, es ist frei./Nein, es ist nicht frei. 3. Ja, es ist gut./Nein, es ist nicht gut. 4. Ja, es ist sch6n./Nein, es ist nicht schén. 5. Ja, es ist interessant./Nein, es ist nicht interessant. 6. Ja, es ist chic./Nein, es ist nicht chic. 7.Ja, es ist teuer./Nein, es ist nicht teuer. 1. Lieben Sie die Menschen? Ja, ich liebe sie. / Lieben Sie das Buch? Ja, ich liebe es. 2. Kaufen Sie die Kassetten? Ja, ich kaufe sie. / Kaufen Sie das Tuch? Ja, ich kaufe es? / Kaufen Sie die Schallplatten? Ja, ich kaufe sie. 3. Nehmen Sie die Sachen? Nein, ich nehme sie nicht. / Nehmen Sie das Taxi? Nein, ich nehme es nicht. 4, Kennen Sie das Hotel? Nein, ich kenne es nicht. / Kennen Sie das Buch? Nein, ich kenne es nicht. / Kennen Sie die Schallplatten? Nein, ich kenne sie nicht. Lektion 17 2. Gut. Ich nehme es. 3, Gut. Ich nehme sie. 4. Gut. Ich nehme sie. 5. Gut. Ich nehme sie. 6. Gut. Ich nehme es. 2. Spiel sie mal! 3. Spiel sie mal! 4. Probier es mal! 5. Probier sie mal! 6. Spiel sie mal! 2. Ich finde sie nett./Ich finde sie nicht nett. 3. Ich finde sie neugierig./Ich finde sie nicht neugierig. 4. Ich finde es interessant./Ich finde es nicht interessant. 121 5. Ich finde sie schén./Ich finde sie nicht schén. 6. Ich finde es wunderschén./Ich finde es nicht wunderschon. 7. Ich finde sie interessant./Ich finde sie nicht interessant. El 1. Warum liegen die Sachen da? 2. Ich brauche sie nicht mehr. 3. Ich verkaufe sie. 4. Die Deutschen finden Gartenzwerge toll. 5. Ex findet sie auch toll. 6. Wo ist meine Mama? 7. Komm, wir suchen sie. 8. Eine Tasse kostet eins fiinfzig. 9. Vier Tassen kosten vier Mark. Lektion 18 El 2. Andreas hat keine Zeit. 3. Hanna fragt Andreas: ,Hast du eine Idee?“ 4, Andreas hat keine Idee. 5. Hanna hat auch keine Idee. 6. Dann sagt Andreas: ,Ich habe doch eine Idee: Wir fragen die Chefin.“ 2. Jetzt ist leider kein Taxi frei. 3. Herr Huber hat keine Arbeit. 4, Andreas braucht keine Brille. 5. Ex hért keine Kassetten. 6. Ex kauft keine Zahnbiirste. 7. Hanna hat kein Gepiick. Ei keine Sachen/kein Gepiick/kein Rasierapparat/keine Zahnbiirste/Fléte da/Idee Lektion 19 BB 2:a;3.:6;40a;5.a/c BB 2. Ja, ich mochte ein Bier./Nein, ich méchte kein Bier. 3. Ja, ich méchte ein Zimmer./Nein, ich méchte kein Zimmer. 4, Ja, ich méchte ein Buch./Nein, ich méchte kein Buch. 5. Ja, ich mochte eine Fléte./Nein, ich méchte keine Flote. 2. Frau Berger méchte noch warten, 3. Herr Meier méchte vielleicht jetzt bezahlen./ Vielleicht méchte Herr Meier jetzt bezahlen. 4, Hanna méchte morgen eine Bluse kaufen./ Morgen méchte Hanna eine Bluse kaufen. 5. Er méchte jetzt ein Bier trinken./Jetzt méchte er ein Bier trinken. 6. Vielleicht méchte der Mann die Tassen verkaufen./ Der Mann mdchte die Tassen vielleicht verkaufen. 7. Ex méchte die Schallplatten héren. 2. a. Er sucht wohl seine Fléte. b. Ich glaube: Er sucht seine Flote. c. Er sucht bestimmt seine Fléte. d. Er sucht sicher seine Fl6te. 3. a. Er kommt wohl noch mal. b. Ich glaube: Er kommt noch mal. c, Er kommt bestimmt noch mal. d. Er kommt sicher noch mal. 4. a. Er ist wohl chaotisch. b. Ich glaube: Er ist chaotisch. c. Er ist bestimmt chaotisch. d. Er ist sicher chaotisch. 5. a. Die Flote ist wohl sehr teuer. b. Ich glaube: Die Fléte ist sehr teuer. c. Die Flote ist bestimmt sehr teuer. d. Die Fl6te ist sicher sehr teuer. Lektion 20 HB 2: d/c; 3: a/b; 4d; 5.:¢ i 2. Grippe 3. Augen 4. Beine 5. Schmerzen 6. krank Sie haben Fieber. 122

You might also like