Documents - Tips - Cele 8 Pacate Capitale Konrad Lorenz PDF

TTT KONRAD LORENZ Cele opt pacate capitale FCM CAL Leabel pentru nie distinetii internationale kam der Mensch auf den Hund: Denkwege; Die Na- turwissenschati vom Menschen KONRAD LORENZ CELE OPT PACATE CAPITALE ALE OMENIRII CIVILIZATE Traducere din german’ de VASILE V, POENARU HUMANITASCoperta TOANA DRAGOMIRESCU MARDARF Deserts CH 2 Bilite LORENZ, KONRAD. Cele opt pasate capital ale omen eviizate Konnad Loe: ada Wise WPoemary » Bocarest is, 2007 TSUN ITSOTS.S0-1ST4-9 atanate Romie 1. Pasar, Vaile ral sri 1599 Bb KONRAD LORENZ, DIEACHY TODSENDEN DER ZLIVILASIERTEN MENSCHIETT OR. Piper & Co, Verlag, Mézichen, 1973 i HUMANITAS, 1990, 2000, ponte prezenta edie ronsincaes POITURA HUMANTTAS Plata Pre Liners [1370 Gactrst, Remi fe O31 307 W914 fax 021317 1828 Cohncns! CARTE PRIN POST: te. 021311 2330 fod} 813 80 35, CCE. — CPT, Bucuresti {hail eppa aman ‘oo tnnlshamaitso optimist cuvant inainte Prelegerea de fata a fost scrisa pentru volumul al aparut cu ocazia celei de-a saptezccea ani versari a prietenului meu Eduard Baumgarten. De fapt, ea nu se potriveste, in esenta ei, nici cu oca zic intr-atat de festiva gi nici cu natura plina de vo- iosie a momentului jubiliar, find, s-o recunoastem, © Teremiada, un indemn spre pocainta si schimbare adresat intregii omeniri, indemn despre care s-ar putea spune ca i-ar sta mai bine unui predicator al pe- nitentei, cum e renumitul augustinian vienez Abraham a Santa Clara, deat unui cercetator al stiintelor naturii, Dar noi traim intr-un timp in care cercetatorul stiintelor naturii e cel capabil sa vada cu deosebita precizie anumite pericole. Astfel, a predica devine pentru el o datorie. Predica mea radiodifuzata a aflat un ecou care m-a uimit, Am primit nenumiarate scrisori de la oameni care-mi cereau textul tiparit, iar in cele din urma cei mai buni prieteni m-au indemnat categorie sa fae aceasta scriere accesibila unui larg public cititor. Toate acestea sunt de natura si contrazica pesi- mismul ce pare s& rézbata din scrierea mea: Omul care de buna seama era de parere c& prediea insin- gurat in pustie vorbea, dupa cum s-a constatat, in fata unui auditoriu numeros si intelegator! Mai mult chiar oma6 CULE OPE PACATE CAPITAL Recitind cuvintele mele, imi sarin ochi mai multe afir- matii care inca din momentul in care le-am asternut pe hartic erau putin exagerate. astizi cle flind de-a dreptul neadevirate, Astfel, la pagina 103 se poate citi ca ecologia ar f7 0 stiinta a edrei importanta nu e recunoscuta indeajuns. Acest lucru chiar ca nu mai poate fi afirmat astazi, cind organizatia noastra ba~ varezi .Gruppe Okologie™ se bucura de atentic s intelegere din partea forurilor competent. Pericolul suprapopularii si cel al ideologiei cresterii sunt esti mate corect de catre un numar tot mai mare de oameni rationali si responsabili. Impotriva pustiirii spatiului vital se iau tot felul de masuri care, ce-i drept, nu sunt nici pe departe suficiente, dandu-ne insa speranta ca in curand ele vor fi intru totul corespunzatoare. In mod imbucurator, trebuie sa-mi rectifie afirmatiile si in alta privinta. Am seris cand am dezbatut doctrina behaviorist cd ea ar avea in mod indiscutabil ‘© vina considerabild in colapsul moral si cultural al Sta- telor Unite, ce se profileaza amenintator™. intre timp. chiar in Statele Unite au inceput sa se auda o serie de voei care combat in mod energic aceasta teorie eronata. Impotriva lor se recurge inca la toate mijloacele posibile, dar ele sunt auzite, iar adevarul nu poate fi ascuns timp indclungat decat faicdnd sa amuteas- ca acele voci. Epidemiile spirituale ale contempo- raneitatii au obiceiul ca, venind din America, sa apara Europa cu 0 oarecare intarziere. in timp ce beha- viorismul c in scadere in America, el ¢ in mare vo: printre psihologii si sociologii curopeni. In mod vizibil, accasta epidemic ¢ trecatoare. in sfairsit, ag vrea sa aduc o mica rectificare cu pri vire la dusmania dintre generatii. Daca nu sunt star- niti prin mijloace politice ori pur sisimplu ineapabili sa creada ceva spus de un om mai in varsta, tinerii din ziua de azi au urechi sa auda adevarurile biologice fundamentale, E perfect posibil sa convingt niste tineri revolutionari de adevarul celor spuse in Capi- tolul VI din aceasta carticica. Ar fio aroganta sa credem 4 ccea ce noi insine stim cu certitudine nu poate 1 facut si pe intelesul ce Jor mai multi oameni, Tot ce am scris in aceasta ca te ¢ mult mai usor de inteles decat. sa 7icem, ealeulul integral si diferential, pe care orice clev de liceu tre buie sf le invete. Orice pericol isi pierde considerabil din capacitatea de a ne ingrozi, daca ii sunt cunoseute cauzele. Astel, cu sper si ered ea aceasta carticica va contribui putin la diminuarea pericolelor ce ameninta omenirea KONRAD LORENZ Seewiesen, 19721 Proprictati structurale si perturbari temelor vii functionale ale Etologia poate fi definita ca ramura stiintei care a luat nastere atunci ednd toate modurile de abordare si metodele subintelese si obligatorii de la Charles Darwin incoace in cazul tuturor celorlalte discipli- ne biologice au fost aplicate si in cercetarea comportamentului animal si uman. Faptul intamplat, in mod ciudat, atat de tarziu isi are temeiul in istoria cereetarii comportamentale, de care ne vom, ocupa pe scurt in capitolul despre indoctrinare. Eto- logia trateaza, asadar, atat comportamentul animal ct si cel uman ca functie a unui sistem ce isi datoreaza existenta si forma specified unei deveniri istorice care s-a desfagurat in filogenie, in dezvoltarea individului gi, la om, in istoria culturii. {ntrebarea pur cauzala de ce un anumit sistem c aledtuit asa si nu altfel isi poate gasi raspunsul mumai in explicatia naturala a acestei deveniri. Dintre cauzele devenirii organice tn ansamblu, pe Kanga procesele de mutatii si recombinari ale genelor, selectia naturald joaca rolul predominant. Ea determina ceca ce mumim adapiare, um proces pur cognitiv prin care organismu| asimileaza informatia existenta in mediul inconjurator si care prezinta importan- {8 pentru supravie(uirea sa, altfel spus, un proces prin acest lucru sacare el dobandeste ermoaszere in legatura cu medial inconjurator. Existenta unor structuri si finetii care s-au dezvoltat prin adaptare ¢ caracteristie’ fintelor vii, in lu mea anorganica neexistind ceva similar. Acest {apt pune cercetatorul in fata unei intrebari pe care fizi- cianul si chimistul nu o cunose. F vorba de intrebarea pentru ce? Cand biologul intreaba astfel, el mu cauta 0 talmacire teleologica a sensului, ci, mai mo- dest, doar acea performanta a unei caracteristici care asigura supravictuirea speciei. Daca intrebam pentrw ce pisica are ghearele indoite si raspundem .,ca si prinda soareci*, aceasta nu ¢ deat o forma prescurtatd a inebarii: ..ce performanta necesara menynerii specici a dus la forma indoitd a ghearelor pisicii Cand ti-ai petrecut 0 hing’ viaya de cercetator pu- nand intruna aceasta intrebare cu privire Ta cele mai cjudate structuri si moduri comportamentale si ai primit de fiecare data un raspuns convingator, esti incli- nat sa erezi ca structuri corporale gi comportamentale complexe, structuri in general improbabile, nu pot lua nastere niciodata altfel decat prin selectie si adaptare. Aceasta parere ar fi de natura sa ne deconcer- teze dacti am pune intrebarea .,pentru ce?* cu privire la anumite moduri comportamentale ale oamenilor civilizati, ce pot fi observate in mod regulat. La ce-i servese omenirii inmultirea ci fara masura, mania ei de-a dreptul nebuneasca de intrecere, inarmarea cres- canda, care devine din ce in ce mai ingrozitoare, continua astenizare a oragcanului etc, ete.? La o privire mai atenta se poate vedes insa ca mai toate aceste performante nedorite reprezinta perturbari ale unor me~ canisme comportamentale specifice, care la inceput concurau si ele la perturbarea speciei. Cu alte cuvinte. ele irebuie privite ca find parologice Analiza sistemului organic ce se afl la baza comportamentului social al omului reprezinta cea mai gee si ambitioasa sarcina pe care si-o asuma stiinta naturii, acest sistem fiind de departe cel mai complex de pe pamant, S-ar putea spune ca aceasta eutezan- ta, oricum extrem de dificila, devine de-a dreptul imposibila datorita transformarii multiple si imprevizibile a comportamentului uman prin sedimentarea unor nomene patologice, Din fericire, nu se intampla asa Departe de a fi un obstacol insurmontabil pentru analiza unui sistem organic, o perturbare patologica reprezinta de foarte multe ori chiar cheia intelegerii sale, Cunoastem din istoria fiziologiei multe cazuri in care un cercetator a sesizat existenta unui important sistem organie abia prin aceea ca o perturbare patologica a dus la declansarea unei boli. Cand E. T. Kocher a incercat sa vindece aya-numita boala a lui Basedow prin indepartarea glandei tiroide, a provocat la inceput tetanie si spasme, deoarece a extras gi glandele paratiroide, ce regleaz schimbul de ealeiu Cand a corectat aceasta greseala, a produs prin masura inea prea drastic’ a extirparii glandei tiroide un complex simptomatic pe care lea numit Kachevier thy reopriva si cate prezenta anumite similitudini cu 0 forma de cretinism frecventa in vaile alpine cu izvoa~ re stirace in iod, numité mixedem. Din aceasta stare de fapt, precum si din altele asemanatoare a rezultat ci glandele cu seeretic interna formeaza un sistem in care absolut totul se afla intr-o interactiune eauzala Orice secretic a glandelor endocrine care se elimina prin sfinge exercita anumita actiune asupra organismulti2 CELE opr PACATE CAPITAL in ansamblul sau, care poate implica metabolismul procesele de crestere, comportamentul si altele, De aceea. ele se numese hormoni (din gr. horprae = cu pun in miscare). Actiunile a doi hormoni pot fi exact opusse, ei fiind .,antagonisti", la fel cum si actiunile a doi muschi pot fi opuse pentru a se obtine pozitia dorita a articulatiei. Atdta vreme librul hormonal, nu iese la iveala faptul ca sistemul glandelor endocrine ¢ alcatuit din fimetii partiale. Daca se perturba insa cat de putin armonia actiunilor sia reactilor, starea generala a organismutui se abate de a valoarea .nominala dorita, altfel spus, organismul se imbolnaveste. Un surplus de hormoni ai glandei tiroide duce la boala lui Basedow, in caz contrar producandu-se mixedemul. Sistemul glandelor endocrine i istoria cercetirii lor releva aspecte importante in legatura cu modul in care trebuie sa abordam proiectul nostru de a intelege sis temul de ansamblu al pornirilor umane. Bineinteles A acest sistem e aleatutit mult mai complex, de vreme ce el cuprinde in sine sistemul glandclor endocri- nea subsistem. in mod evident, omul poseda un numar cnorm de surse independente ale pornirilor sale, dir tre care multe deriva din programe comportam tale ce au luat nastere in mod filogenetic, adiea din instincte.“ Sa desemnezi omul ca .,fiinta ce poate fi redusd la instinete™, asa cum am facut-o eu in trecut, inseamna sa produci confuzie. Ce-i drept, lungi lan- tuti interconeetate de moduri comportamentale innascute se pot .dizolva* de-a lungul unei evolutii filogenetice continue a capacitatii de Invatare gia ratiunii in sensul disparitiei jonctiunii obligatorii dintre partile lor, asifel inet aceste parti si-i stea la se mentine echi~ PROPRIFT ATE STRUCTURALE ry dispozitic in mod independent subiectului activ, asa cum, P. Leyhausen a aratat in mod convingator in cazul animalelor de prada din specia felinelor. in acelasi timp insa, ficcare dintre aceste parti disponibilizate devine, dupa cum a aritat acelasi Leyhausen, © pomnire autonoma, dezvoltind un comportament de apetenta propriu ce tinde la realizarea sa. Fara indoiala, omu- ut ii lipsese Jungi lanturi de miscari instinctive obli- gatoriu interconectate, dar in masura in care putem extrapola rezultatele obtinute in cazul mamiferelor dezvoltate, sc poate presupune ca el nu dispune de m putine porniri pur instinctive, ci, din contra, de mult mai multe decat orice animal, In orice caz, in incer- carea noastra de analiza a sistemului trebuie sa luam in considerare aceasta posibilitate. Acest lucru este deosebit de important in cazul aprecierii unui comportament vizibil perturbat in mod patologic. Psihiatrul Ronald Hargreaves, care ne-a parasit prea devreme, imi seria intr-una din ultime- Ie sale scrisori ca isi facuse un obicei metodologic din a pune, in cadrul oricarei incercari de a intelege © perturbare spiritual’, concomitent dowd intrebari. In primul rand, se intreba care anume va fi fiind acea performanta normala care sa duca la mentinerea speciei in cazul respectivului sistem perturbat, iar apoi Auta si afle despre ce fel de perturbare e vorba si, in mod special, daca a fost provocata de o suprafumetie ori de subfunctie a unui sistem partial. Sistemele partiale ale unui complex sistem organic interactionea- za intr-atdt de profund, ineat de multe ori e grew sa tra- sezi limita domeniului lor de actiune, funetiile lor neputdnd fi macar concepute in mod separat. Mai mult, je sistemelor partiale nu pot fi in- nici macar structuriM4 PLE OPT PACATE CAMTALE totdeauna definite in mod clar. in acest sens se pune problema cand Paul We re Derermintsin Stratified cu privire la sist ordonate: ,Orice este indeajuns de unitar pentru a merita un nume constituie un sistem Exista foarte multe porniri umane indeajuns de nitare spre a li se gsi un nume in limbajul uzual Cuvinte ca ura, dragoste, prietenie, manic, credin- 1a, atasament, suspiciune, ineredere etc. reprezinta toate stari ce corespund unor disponibilitati catre moduri comportamentale bine precizate, la fel eum se intampla si in cazul expresiilor uzuale in cercetarea stiintifica a comportamentului, curn ar fi agresivita- tea, tendinta de ierarhizare, teritorialitatea etc, preeum si toti termenit compusi cu Stimmung (disporitie), dispozitie de clocit, de imperechere ori de zbor ete, Pu- tem s& ne ineredem in flerul pe care limba noastra. devenita naturala il are pentru contexte psihologice profunde, asa cum ne incredem in intuitia cercetato- rilor stiintifici ai animalelor, si sa aceeptim — pentru inceput mumai ca ipoteza de Iucru — ea fiecareia dintre aceste denumiri pentru stari sufletesti si dispo~ nibilitati de actiune umane Ti corespunde un real sistem de porniri, fara a ne interesa deocamdata in ce masura pornirea respectiva isi trage puterea din iz- voare filogenctice sau culturale, Putem presupune ca ficcare dintre aceste porniri reprezinta o veriga a unui sistem bine ordonat si armonic din punet de vedere functional, find astfel indispensabil. Inwebarea daca ura, dragostea, credinta etc. sunt ,,bune™ sau rele“ e pusa fara nici tn fel de intelegere a functici de sistem a intregului, fiind la fel de lipsita de sens ca intrebarea daca glanda tiroida e buna ori proasta. Impresia firm in spivituala sa sorie~ mele suub- pee PROPRILLALL SERUCIURAL 1s raspandita ca astfel de pertormante ar putea fi impartite in bune si rele si ca dragosica, eredinta si inerede- rea ar fi bune in sine, iar ura, necredinga si neinerederea, rele ¢ cauzata numai de fiptul ea, in societatea noas- trade primele ducem in general lipsa, celelalte exis- tind in exes. Prea multa dragoste distruge nenumarati copii plini de speramte, ..credinta nibelungica™ ridicat la valoare autoreterentiala absoluta a dus law mari infernale, iar Erik Erikson a demonstrat de eurind printr-o argumentare fara drept de apel indispensa- bilitatea neinerederti O proprietate structurala a tuturor sistemelor or- ate o reprezinta reglementarea ganice superior int prin aga-numitele circuite de reglare sau homeosta ze. Pentru a le intelege modul de functionare, sa 1 chipuim un angrenaj de efecte compus dintr-un nu- iar de sisteme ce isi amplified reciproe functiile, astfel incat sistemmul a sustine efeetul lui 5, b pe al lui c ete, pana cand, in cele din urma, z exercita la rindu-i © actiune de amplificare asupra performantei lui a. Un asemenea cere de ,,conexiuni inverse" pozitive se poa. teafla in cel mai fericit caz intr-un echilibru labil, cea mai mica ampliticare a unui singur efect ducdnd la © amplificare in avalansa a tuturor functiilor sistemului, iar, invers, cea mai mica diminuare la incetarea oricarei activitati. Dupa cum tehnica ne-a aratat de mult, un astfel de sistem kabil poate fi tansformat intr-unul stabil, imtroducandu-se in procesul ciclic o singura ve- Tiga, a carei actiune asupra verigii imediat urmatoare din lantul interactiv devine cu atat mai slaba cu ct actiunea verigii aflate inaintea ei © mai puterni- a. Astfel ia nastere un circuit de reglare, 0 homeo- stazi sau un feedback ne tiv, cum i se mai spune.16 CELE OPE PACATL CAPITAL ‘Acesta e unul dintre putinele procese inventate de teh- nicieni inainte ca biologii sa le fi descoperit in domeniul organic. in natura vie exista nenumarate circuite de re~ glare, Ele sunt int pensabile pentra mentinerea vielii, incat insdsi aparitia vietii ar fi de neconceput fara .inventarea” concomitenta a circui- tului de reglare. Circuite avand conexiuni inverse po- itive nu se gasese aproape deloc in natura, decat poate jn cavull unui eveniment aflat intr-o crestere brusea wt mata de 0 revenire la fel de brusea, asa cum se intim- pli cu o avalansa ori un incendiu in stepa. Ne amintese Ge acesiea $i unele perturbari patologice ale vietii sociale umane ce sunt de natura sa te duca cu gandul la spusele lui Friedrich Schiller din Die Glocke (Clo- potul), refcritor la puterea focului: ,Dar si te tii cand, se porneste!* Conexiunea inversi negativa face si nu mai fie ne- rea actiunea flecarui subsistem care participa la circuitul de reglare si fie fixata la o anumita valoare, O mica suprafunctic sau subfumetic poate fi user echivalata, Nu se ajunge la perturbari periculoase ale sistemului ca intreg decat atunei cand una dintre func~ tiile partiale e accentuata sau diminuata intr-atat de mult inet homeostaza sa nu mai poata echivala dez- echilibrul aparut, precum si in cazul in care chiar mecanismul de reglare prezinta unele probleme. Pent. amindoua situatiile vom afla exemple in cele ee ur meaz: ces I Suprapopularea jn mod normal, in organismele individuale nu se Intdlnese circuite cu Conexiune inversa pozitiva Doar viata in ansamblul ei isi poate permite o ase menea lipsa de masura, fara ca acest fapt sa condu- 4 deocamdata la consecinte nefaste vizibile. Viata organica s-a integrat ca un baraj ciudat in curentul disipat al energiei cosmice, ea .mandnea" entropie negativa, acapareazl cnergia si ereyte datorita ei, fiind capabila tocmai in urma acestei eresteri sa acapa- reze din ce in ce mai multd energie, gi aceasta cu atat mai repede cu ct a reusit deja sa preia mai multa energie. Puptul cdi acest lucru nu a dus inca La o acumu- lare extrema si la catastrofe se explica prin aceea ca fortele nemiloase ale anorganicului gi legile probabi- litati limiteaza inmultirea vietatilor; in al doilea rand, acest fapt se explica prin formarea in interiorul diferitelor specii a unor cireuite de reglare. In eapitolul urmator, care trateaza tema distrugerii spatiului vital ntese, se Va grata modul lor de aetionare. Acum he ocupam in primul rind de inmultirea fara ndisura a omului, caci ea se face vinovata de multe dintre fenomenele despre care vom diseuta mai tarziu. Toate darurile de eare omul se bucura datorita pro- fundei cunoasteri a mediului inconjurator, progrese~ le tehnologici sale, ale chimiei si medicinei, tot ceace pare a fide natura sa diminueze suferintia umana actioneaa in mod cutremurator si paradoxal in sensul distrigerii omenirii. Accasta ¢ pe cale st fea toemai cvea ce altfel nt li se intémpla sistemelor vii aproape niciodata, si anume sa se sugrume in sine insasi. Cel mai infioritor Iucru il reprezinta insa faptul e@ in acest proces apocaliptic cele mai inalte si nobile insusiri si capacitati ale omului, tocmai acelea pe care pe drept cuivint [e resitmtim si le apreciem ca fiind spe~ cific umane, vor fi, dupa toate aparentele, primele care se vor pierde. Noi, toti cei care traim in tari culturale cu 6 popu- Jatie densa ori chiar in mari orase, nici mu mai stim At de mult ne lipseste o dragoste umana general’, cal- da, izvorata din inima. Trebuie sa cazi neinvitat pe cap unor oameni dintr-o tara slab populata, in care kilo- mnetri intregi de strazi proaste separa vecinii intre ei, pentru a-ti da seama cat de ospitalier si iubitor de oameni e omul atunci cand eapacitatea sa de a stabili con~ tacte sociale nu este in mod permanent suprasolicitata. Mi-am dat seama de acest lucru printr-o intamplare de neuitat. Aveam ca oaspeti o pereche de americani din Wisconsin, ecologi prin vocatie, ¢¢ locuiau in de- plina singuratate intr-o casa din padure. Cand eram pe punctul si ne lum eina, cineva a sunat fa usa, iar eu am exclamat suparat: ..Cine 0 mai fi si acum!** N-as fi putut si-i gochez mai mult pe oaspetii mei nici prin cea mai mate grosokinie, Faptul ca cineva poate reactiona la sunetul soneriei altfel decat bucurdindu-se i-a scandalizat. Cusiguranta ca aglomerarea unor mase wmane in marile orase moderne este in mare masura vinov: ta de incapacitatea noastra de a mai pereepe chipul SUPRAPOPULAREA Is aproapelui nosiru in fantasmagoria chipuritor mereu schimbatoare ce se tot suprapun si estompeaza. Dra- gostex faa de aproapele nostru e Intr-akit de diluata de multimea celor ce ne sunt apropiati, prea apropiati, neat urmele ei abia daca se mai zarese. Cei care mai sunt in stare si nutreasea sentimente adevarate si eal de pentru semeni trebuie sd se concentreze asupra unui mumar redus de pricteni, deoarece noi nu suntem struc- tural capabili sa-i iubim pe toti oamenii, oriedit ar fi de jntemeiati si de ctica cerinta de a o face. E nevoie, asadar, de o selectie, altfel spus, trebuie sa ii tinem la distanta* dint punct de vedere sentimental pe multi oameni care de fapt ar fi pe deplin demni de priete- nia noastra. ,.Not to get emotionally involved (A nu tc implica emotional), iat una dintre principalele griji ale multor oraseni. Aceasta atitudine, pe care nici unul dintre noi nu o poate evita complet, pune in eviden- 1.0 sumbra nuanta de neomenic: ea ne aduce aminte de vechii latifundiari americani, care se purtau omeneste cu negrii lor de casa", privindu-i insa pe sclavii de Iueru de pe plantatii in cel mai bun eaz ca pe valoroase animale de casa. Daca aceasta ecrana- re Impotriva contactelor umane continua, ea va duce, alaturi de fenomenele de plafonare a simturilor, de care ne vom ocupa mati tarziu, la acele manifestari cum- plite de indiferenta despre care ziarele relateaza in fiecare zi. Cu cat avanseazi la oameni procesul contopitii cu gloata, cu atat mai stringent se vede pus fiecare individ in parte in fata necesitatii de a nu se implica emotional, astfe! ineat in zilele noastre © posibil ca tocmai in cele mai mari metropole sa se petreaca tal- hari, erime si violuri ziua in amiaza mare si pe strazi circulate, fara ca yreun ..trecator™ sa intervina.20 bt OPT PACATE CAPITAL inghesuirea multor oameni intr-un spatin extrem de ist nu duce la fenomene ale dezumanizarii doar prin mijlocirea factorilor de epuizare si esuare a relatiilor inierumane, ci declanscaza si comportamente in mod nemijlocit agresive, Din nenumarate experiente facute pe animale a reiesit ca agresiunea din interiorul unei speci poate fi amplifieata prin inghesuirea in- divizilor, Cine nu a trait asta ca prizonier de razboi sau in cadrul unor alte concentrari fortate a multi oa meni nu-si poate da seama Ja ce nivel ajunge irasci- bilitatea meschina in astfel de circumstange. Tocmai atunci cand incerci si te stapanesti, striduindu-te sa arborezi in contactul permanent cu ceilalti oameni, care nu-ti sunt pricteni, o tinuta politicoasa, altfel spus prietenoasa, aceasta stare se accentueaza pana devine insuportabila. Lipsa generala de amabilitate ce poate fi observata in toate marile orase ¢ in mod evident direct proportional cu densitatea de populatie dintr-o anumita zona. in marile gari sau la ca~ patul de linie al autobuzului din New York, de pilda, ea atinge cote ingrijoratoare. in mod mijlocit, suprapopularea contribuic la toa te stirile de fapt negative si la fenomenele de des dere pe care le vom discuta in capitolele ce urmeaza. Opinia ca printr-o ,conditionare™ corespunzatoare s-ar putea obyine un tip de om eare s nu fie expus con~ secintelor nefaste ale aglomerarii extreme este dupa parerea mea o amigire periculoasa. Pust Parcrea eronata ca natura” ar fi inepuizabila foarte raspindita, Fiecare specie de animal, de plan- 1 ori de ciuperea — toate aceste tipuri de f facdnd parte deopotriva din angrenajul naturii adaptata la mediul siu inconjurator, mediu in eare de buna seama nu sunt integrate numai componentele anorganice ale unui anumit teritoriu, ci si toate fiintele vii care coabiteaza in perimetrul acestui teritoriu. Asadar, toate vietatile ce se afla in interiorul unui spatiu vital sunt adaptate unele fa aliele. Acest lueru € valabil si pentru acele fiinte ce se afla aparent in- 1-0 relatie ostila, cum ar fi de pilda animalul de pra- 4a si prada sa, altfel spus, cel care mananca si eel care € mancat, La 0 analiza mai atenta se poate vedea ea, privite ca specii si nu ca indivizi, aceste fiinte nu-si dauneaza defel unele altora, in anumite cazuri ele al- catuind chiar comunitati de interese. E de la sine inteles ca cel care manfinea e in cel mai inalt grad interesat in perpetuarea acelei specii de prada de pe urma careia traieste, indiferent ca e vorba de un animal ori de o planta, Cu ct este mai specializat pe un. singur tip de hrana, cu atat este mai mare acest inte res. In astfel de cazuri, animalul de prada nu va putea Provoca niciodata disparitia totald a prazii sale, edci ultima pereche din specia ¢: A ar muri cu mult re vainewtimp inainte de a intdlni ultima pereche din specia va- nata. Daca densitatea de populatie a specici vanate seade sub un anumit prag, speeia care vanewza va dis- parea, lucru ce din fericire s-a intimplat cu cele mai inulte intreprinderi profilate pe vanarea balenelor. in momentul in care cainele Dingo, initial un animal de casa, a ajuns in Australia si s-a salbaticit, el nu a dus la disparitia nici unuia dintre animalele de pe urma carora trata, eliminind in schimb doua mari animate de prada, lupul cu marsupiu, Thylacinus, si diavolul cu marsupiu, Sareophilus. Aceste animale de prada inzestrate cu o dantura de-a dreptul infioritoare ar fi, ce-i drept, superioare in luptd edinelui Dingo, dar din cauiza creierului lor primitiv ele au nevoie de e den- sitate de populatic mult mai mare @ vanatului decat mai inteligentul edine salbatic. Fle nu au pierit in up ci au fost eliminate de concurenta, trebuind ra de foame, Nu se intampla decat arareori ca inmultirea unui animal sa fic determinata in mod nemijlocit de can- titatea de hrand aflata la dispozitie. Acest lucru nu ar fi economic nici in cazul vanatorului si nici in cel al vainatului. Un pescar care traieste din ceea ce ii da apa va avea grija si nu prinda prea multi pesti, astiel in it pestii supravictuitori sf poata asigura un adaos de populatic suficient de mare pentru a compensa pie derile suferite in urma pescuituilui. Cum anume se poate afla pragul optim ne spune 0 socoteali destul de complicata a punctelor de maxim si de minim. Daca se pescuieste prea putin, lacul va ramane suprapopu- lat, neputandu-se produce sporul de populatie dorit din catiza aglomeratiei prea mati de pesti, jar in caz contrar vor raméne prea putini pesti pentru a realiza acest moa- al. spor, chiar daca lacul asigura conditii optime de hrana si de crestere. Dupa cum a aratat V. C. Wynne-Ed- awards, multe specii de pesti practica un tip asemanator de economie. Pe langa delimitarea teritoriilor, ce piedica o aglomerare nedorita, mai exista o serie de alte moduri comportamentale de natura s prevind 0 exploatare in exce: Adesca se intampla ca specia nvineata sa beneficieze de avantaje insemnate de pe urma speciei care o minanea. Nu e vorba aici doar de reglarea cifrei de inmultire a animalelor sau plantelor ce reprezinta lira na animalului de prada care e un factor de stabilita te in cadrul echilibrului biologic. Pierderile bruste de populatie care s-au inregistrat in momentele imediat urmatoare atingerii densitatii de populatie maxime reprezinta in mod cert un pericol mai mare pentru existenta acestei specii decat mentinerea echilibrata a unei populatii. a unei dimi- nuari a suprapopulatici datorita animalelor de prada. De foarte multe ori insa, simbioza dintre cel care mananca si cel care ¢ maneat merge mult mai departe Exist multe specii de iarba special ,,construite* par- 4 spre a fi permanent culcate la pamant si lovite de copitele unor animale mari, un efect similar obtinan- du-se in cazul gazoanelor artificiale doar in urma unor eforturi deosebite cu coasa si tivalugul. In absenta acestor factori, astfel de ierburi ar trebui si fact loc altora ce nu suportd un asemenea tratament, tiind insa mai rezistente in alte privinte. Pe scurt, doua forme de Viata se pot afla intr-o relatie de dependenta foarte aAsemanitoare cu cea dintre om si animalele sale de casa si plantele pe care le cultiva. Legitatile care gu- verneaza astfel de interactiuni sunt si ele de multe m- a resurselor existente. in cazul rozatoarelor— 24 CELE OPT PACATE CAPITAL ori foarte asemanatoare celor ale economic’ umane, fapt reflectat, de alttel, in termenul pe care stiinta bio Jogica [-a dat acelui domeniu ce se ocupa de interac- iunile mai sus amintite: ecologia. Un termen economic de care ne Vom mai ocupa aici nu apare, ee-i drept, in ecologia animalelor si plantelor; ¢ vorba de explaa- tarea ilegald. Interactiunile din cadrul feluritelor specii de animale, plante si ciuperci ce locuiese Jaolalta intr-un spa~ tiu vital, formand impreund o comunitate de vietuire sau biocenoza, sunt deosebit de complexe. Adapta- rea diferitelor specii de vietati, ce s-a desf&surat in intervale de timp carora le corespund 0 orcine de ma- rime apartinand gcologiei si nu istoriei omenirii, a dus la 0 stare de echilibru pe eat de admirabila, pe att de usor de perturbat. Exista multe procese de reglare care protejeaza acest cchilibru de perturbari ine- Vitabile, cum ar fi vremea 5.a, Toate transformarile lente ce au loc in timp, fiind cauzate, de pilda, de evo~ lutia speciilor ori de o schimbare treptata a climei, nu pot pune in pericol echilibrul unui spatiu vital, Influ- entele bruste pot avea in schimb, chiar daca sunt apa rent nesemnificative, consecinte neasteptat de mari, chiar catastrofale. Popularea unui teritoriu eu un animal dintr-o specie Ia prima vedere total inofensiva poate duce literalmente la pustiirea a mari intinderi, dupa cum s-a intémplat in Australia din cauza iepu- rilor de casa, Aceasta interventie in echilibrul unui biotop a fost produsa de om. Efecte similare se pot obtine insa in principiu si in absenta interventici umane, chiar daca probabilitatea € mai mica. Ecologia omului se transforma intr-un rit mult mai rapid decat in cazul tuturor celorlalte vietati. Ritmul a. POSTHREA SPATIULUL VEAL 25 ¢ prescris de progresul tehnologiei sale. care urmea za 0 progresic geomettica, Astfel, omul declanseaza vrind-nevrand preschimbari profimde ce conduc ad sea la distrugerea totala a biocenozelor in care si de: pe urma carora traieste. De aici fac exceptie doar ef teva triburi .salbatice™ cum ar fi de pild imunitati de indieni din junglele Americii de Sud care irdiese din ceea ce culeg oni vaneaza, precum si locui- torii unor insule oceanice care se ocupa in mica ma surd cu agricultura, traind in primul rind din muei de cocos si din animale de mare. Astfel de culturi nu-si influentcaza biotopul intr-o masura mai mare decat 0 fae diferitele populatii de animale. Accasta este 0 modalitate teoreticd in care omul ar putea trai in echi- Libru cu biotopul sau, Mai exista insa si posibilitatea ca omul sa-si creeze ca agricultor si crescator de vite 0 biocenoza noua, pliata perfect dupa necesita- tile sale gi care poate fi in principiu la fel de viabi- 1a in timp ca 0 biocenoza ce nu e supusa influentelor sale, Lucrul valabil in cazul unor vechi culturi de agricultori, earacterizate de o continuitate inde gatdi a generatiilor pe aceleasi meleaguri, ce face pe baza experientei si a cunostintelor ecologice dobandite prin practicd omul sd-i intoarca glici cu d goste tot ce a primit de fa ea. Taranul stie prea bine ceca ce intreaga omenire Vvilizata pare sa fi uitat, si amume ca resursele biologice ale planetei nu sunt inepuizabile. Dupa ce in intinse suprafete de pamant au fost transfor- mate din teren arabil in desert prin eroziumile ee au ur- ale, dupa ce mari teritorii au fost n despaduriri ce au dus la disparitia a henumarate speci de animale folositoare. humea a mumite co- nice EE26 CELE OPE PACATE CAPEFAL 1 now de aceste chestiuni, inceput sa se preocupe di mai ales datorita faptului ca mari inyreprinderi indus triale din agricultura, din domeniul pescuitului si al vAnatorii de balene au simtit pe pielea lor consccinte: Te economice ale acestor fenomene, Totusi importanta problemei nu este nici astizi recumoscuta pe deplin, ca neintrind inea in constiinta opinici publice! Agitatia zilelor noastre, despre care vom vorbi in capitolul armator, nu-i kasa omului timp sa analizeze si SA chibzuiasca inainte de a actiona. Ba ignorantil nai sunt si mandri de a fi ,doers*, faptuitori, comi- nd de fapt nelegiuiri asupra naturii si a lor insile. Nelegiuiri se comit azi pretutindeni in utilizarea mijloacelor chimice, de exemplu pentru combaterea insectelor in agricultura si pomicultura, vadindu-se insa, totodata, o inconstient semanatoare si in farmaco- pee. Imunobiologii manifesta reticente serioase cu privire la intreaga gama de produse farmaceutice uzuale Sub imperiul impulsurilor psihologice marcate de dorinta de ,t avea totul imediat", la eare ma voi referi in capitolul IV, anumite ramuri ale industriei chimice manifesta o neseriozitate de-a dreptul criminala in ceea ce priveste livrarea unor mijloace cu efecte total imprevizibile in timp. In legatura cu viitorul agri- culturii, ca si in privinta medicamentelor, domneste 6 nepasare de-a dreptul incredibila. Cei care au atras atentia in legatura cu folosirea nechibzuita a produ- selor farmaceutice au fost redusi la tacere si disere- ditati in modul cel mai infam cu putinta. Pustiind, orbita de vandalism, natura vie ce 0 inconjoara si o sustine, omenirea civilizata se amenin- 1a singura cu ruina ecologica, Probabil ca in momet itul in care vor fi vizibile efectele cconomice, ca isi va PUSTEKEA SPATIULUL VITAL 7 recunoaste greseala, dar atunei va fi prea tdrziu, Mai areu de sesizat ¢ inst alterarea sufleteasea privinuit de acest proces barbar, Rapida instrainare eenerala de natura vie ¢ in mare masura vinovata de abrutizarea esictica si etica a omului civilizat, Oare ce ivar putea insufla omului modern sentimeniul de respect si ve~ neratic pentru ceva, cdind tot ce 7] Inconjoara e opera ‘omului, 0 opera foarte ieftina si urata’? Chiar si perspectiva boltii instelate fi ¢ ingradita oraseanului prin blocuri si poluare atmosferied, Nu trebuie si ne mire, asadar, faptul c progresul civilizatici e legat de or gretabila uratire a oraselor si satelor. $8 comparam, cu ochii deschisi centrul vechi al unui oras german cu periferia sa moderna sau rusinoasa decadere cul turala ce se manifesta in zona dimprejurul ei in con- trast cu localitatile ce nu i-au cazut inea prada. Apoi si comparam imaginea histologiea a unui tesut normal dintr-un organism cu cea a unei tumori maligne. Vor iesi la iveala analogii uimitoare! Privita in mod obiectiv si transpusa din categoria esteticului in cea a numarabilului, aceasta diferenta se bazeaza in prin- cipal pe o pierdere de informatie Celula unei tumori maligne se deosebeste de 0 celula unui organism sanatos in primul rind prin faptul ca ea a pierdut acea informatie genetica de care are nevoie pentru a-si indeplini rolul de veriga utila in cadrul comunitatii de interese a organismului. Ast- fel, ca se comporta ca un animal unicelular, sau mai bine spus ca o tanara celula embrionara, Ramasa fara structurile speciale, ca se divide fara masura si fara menajamente, astfel incat tesutul bolnay se infiluea- ‘in {esuturile invecinate, care sunt inea sanatoase, distrugéndu-le. Analogiile evidente dintre imaginea aeperiferie’ orasului si cea a tumorii constau in aceea ca in ambele cazuri in spatiul inca sanatos erau re lizate o multime de planuri constructive subtil dife- rentiale, care se completau reciproc si care isi trageau inteleapta regularitate dintr-o informanic obtinuta in decursul unei indelungate evolutii istorice. pe cand in regiunile distruse de tumoare ori de tehnologia mo- derma se regiiseau doar citeva constructii extrem de simple, Imaginea histologic’ a celulelor uniforme si sarace in structuri ale tumorii prezinta o similitudi- ne dezolanta cu o fotografie facuti din avion unei sub- urbii moderne, formate din cladiri standardizate pe care le-au proicctat intr-o pripita concurenta arhitectt dispunand de 0 cultura precara, ce n-au stat prea mult pe ginduri inainte de a actiona, Procesele de intrecere a omenirii cu sine insasi, despre care voi vorbi in capitolul ce urmeaza, exercité o influenta distructi- va asupra constructiiler de locuinte. Nu numai con- siderentul comercial c@ prefabricatele in serie sunt mai icftine, ci si moda, care niveleaza totul, duc la situatia ca la toate marginile de oras ale tarilor civilizate sa ia nastere sute de mii de locuinte identice care nu pot fi deosebite intre ele decat prin intermediul nu- merelor, nemeritand numele de ,,casi*, ci flind mai degraba baterii de grajduri pentru oameni folositori, pentnu a crea aceasta expresie in analogie cu terme~ nul de ,animal folositor*. Pe drept cuvant, a tine gainile din special Leghorn in baterii de crestere trece drept chinuire de animale si rusine culturald. O situatie analoaga se accepta insa in cazul omului, desi tocmai acesta ¢ foarte sensibil la un tratament nedemn. Respectull de sine al omului modern pretinde in mod cu totul justificat afir~ a PUSTHRES SPATLULUL VITAL 20 marea individualitatii sale, Omul nu ¢ construit ca furnica ori termita, care suporta din motive filoge- notice si fie unul dintre milioanele de clemente ano- nime de acelasi fel, ce pot fi oricind schimbate intre ele. Sa privim cu atentie asezarea unor proprictari de gradini de zarzavat de la marginea orasului si vom, vedea la ce urmari a dus acolo dorinta omului de a-si exprima individualitatea. Pentru locatarul baterici de crestere a oamenilor folositori nu exista decat o singuri modalitate de mentinere # respectului de sine. Ea consta in alumgarea din constiinta propric a existentei numerosilor tovarasi de suferinta apartinand aceleiasi specii, fiecare individ cautind sa se izoleze de aproapele sau. Multe blocuri au intre balcoane pereti des rtitori, astfel inct vecinii s4 nu se poata vedea intre ei. Oamenii nu pot si nu vor sa intre in contact social .peste gard" cu vecinii, temindu-se sa nu-si vada reflectata propria imagine disperati. Si in acest caz aglomerarea duce la insingurare gi la indiferenta fata de celalalt. Oamenii care sunt nevoiti s& traiasea in conditiile descrise sufera o atrofiere a simrurilor estetice si etice, aceste simturi fiind strains legate intre ele. De buna seam, pentru ca omul sa se mentina saniitos din punct de vedere sufletese si spiritual e nevoie deopotriva de frumusetea naturii si de cea a mediului cultural ambiant creat de om, Orbirea sufleteasca in fata a tot ce © frumos, atat de raspindita in zilele noastre, e 0 boa- 1 psihica ce trebuie luata in serios, ea mergind mina in man cu insensibilitatea fata de cvea ce este repro~ babil din punct de vedere etic, Cei care hotarase in legatura cu construirea unei Zi, @ unei centrale electrice ori a unei fabrici, str30 ELE OPT PACATE CAPITALE provocand distrugerea pentru totdeauna a unor {inu- turi intinse, nu acorda nici un fel de atentie conside rentelor estetice. De la primarul unei miei localitati pana la ministrul economic’ dintr-un mare stat. toata jumea e de acord ca frumusetii naturii nu trebuie sit i se aducd nici o jertfa economica — ori chiar politi- cA, Putinii ecologi si cameni de stiinta care au ochi sa vada nenorocirea ce € gata sa vina sunt complet lipsiti de putere. Daca unele parcele situate la marginea unei paduri si care (in de o anumita comunitate capa tao valoate de vinzare mai mare in cazul in care pana Ta cle duce o strada, incdntitorul pardias ce serpuia prin sat ¢ imediat colcctat in tevi, albia fi este redresata si acoperita cu o bolta — si, gata! fermecatorul drum de tard s-a si transformat intt-o oribila strada de suburbie. IV intrecerea cu La inceputul primului capitol am aratat din ce ca uz pentru mentinerea unci star stabile (steady stare) in sistemele vii este indispensabila functia unui circuit de reglare sau a unci conexiuni inverse negative, men- tiondnd totodata si motivele pentru care circuitele de actionare cul o conexiune inversi pozitiva ameninta n permanenta s& ducd la cresterea de tip avalansa a singulare. Un caz special de conexiune nversa pozitiva apare atunci cand indivizi ai acele- Jasi specii se iau la intrecere intre ei, astfel ineat da~ torita procesului de selectie aceasta intrecere exercita © influentd asupra evolutici lor. Spre deosebire de selectia cauzata de anumiti factori din mediul incon- juraitor, care actioneaza, asadar, din afara speciei res- pective, sclectia iniraspecificad produce schimbari in zestrea genetic’ a acelei speci, schimbari ee nu numai cA nui sporese sansele de supravietuire, tra, in cele mai multe cazuri le sunt chiar daunatoare. Un exemplu pe care Oskar Heinroth It folosit dey pentru a ilustra consccintele sclectiei intraspecifice se refera la penele remigi ale fazanului mascul Ar- gus, Argusianus Argus L. La imperechere, ele se in- dreapta inspre femela, desfacdindu-se in mod analog cu roata paunului, care dupa cum se stie ¢ aleatuita din terminatiile partilor superioare ale cozii, Un fapt con-32 Crip opt PACATE CAMILALE dovedit in cazul paunului si presupus la Argus il re prozinta alegerea partenerulut exclusiv de carre femela, perspeetivele de perpetiare ale masculult find oarecum direct proportionale cu puterea de seductie pe care organul cu care el cheama la imperechere © exercita asupra femelei. Ins daca roata paunului ia jn timpul borului forma unei ereste mai mult sau mai putin acrodinamice, pentru a nu reprezenta o frana, prelungirea penelor remigi i face pe maseulul Argus. aproape incapabil de zbor, Daca inca mai poate zbu- a, aceasta se datoreaza cu siguranta selectiei exerei- tate in sens contrar de animalele de prada de la sol, care preiau astfel sarcina necesara de reglare, Profesorul meu Oskar Heinroth obisnuia sa spui in felul siu drastic: Alaturi de aripile fazanuhui Ar- gus, ritmul de lucru al omenirii moderne reprezinta cel mai stupid produs al selectie# intraspecifice.* La vremea ei, aceasta afirmatie a fost cat se poate de pro- fetica, astiizi insa ca reprezinta o minimalizare cra~ sf, un exempli clasie de ,anderstatement™. La Argus, ca la multe alte animale cu structuri analoage, influente ale mediului inconjuritor impiedica specia sa cvolueze prin selectie intraspecific’ spre forme mon- struoase, ce pot duce in cele din urma chiar ka catastrofe, in cazul evolutici culturale a omului nu sunt eficiente nici un fel de asemenea puteri benefice de reglare. Spre ghinionul ei, omenirea a invatat s paneasca toate puterile mediului inconjurator aflate in afara specici ci, stiind insa atat de putine despre s inedit e total neajutorata in fata efectelor satanice ale selectiei intraspecifice. ‘Homo homini lupus — pentru om, omul e un animal de prada. Aceasta afirmatie reprezinta, ea si spusele lui Heinvoth, un understatement, Dar omul ca singurul factor de selectie fa masuri sa determine evolutia proprici sale specii nu poate fi considerat din paeate nici pe departe atat de inofensiy ca un animal de prada, oricat ar fi acesta de periculos. Asa cum nu amai ficut-o pana acum nici un factor biologic, intrecerea omului cu omul actioneaza impotriva , puterii pururea in miscare si mantuitor creatoare™, disirugand cam toate valorile create de aceasta cu un rece pumn satanic, avand drept punct de pornire numai considerente comerciale insensibile la valoare Ceca ce ¢ important si folositor pentru omenirea Juata ca intreg si chiar pentru omul in parte a si fost cu totul uitat in forfota Intrecerii interumane. Covar- sitoarea majoritate a oamenilor care traiese astazi mu mai considera ca fiind valoros decat ceea ce ti duce Ja succes in cadrul unei concurente fara mila, ajutain- du-i sd-i depiseasca pe ceilalti oameni. Orice mijloc ce ar putea servi acestui scop apare in mod inselator ca o valoare in sine. Am putea defini eroarea eilita- risnudui, ce are un efeet distructiv, ca fiind confunda- rea mijloacelor cu scopul. La origine, banii reprezint& un mijloc. fn limbajul uzual, acest hucru se simte ineai, de vreme ce spunem: £1 detine mijloacele necesare.* Dar: oare cAti oameni mai exista azi care sa inteleaga ca banii in sine nu reprezinta o valoare? Acelasi lucru valabil si pentru timp: ,,Time is money™ (timpul inseamna bani) exprima pentru oricine considera banii ¢aavand o valoare absolut ca acelasi lucru se intim- ie ox fiscare secunda de timp econemisit. Daca se poate constr ui avion cate 3a troverseze Aantal nt 1p Ceva mai scurt decat toate avioanele de acum, nimeni nu va intreba cu ce pret sa obtinut pa4 CELE OPT PACATE CAPITAL aceasta performanta in ceea ce priveste necesitatea prelungirit pistei de aterizare, viteza sporita de ateri- vare si decolare si pericolu! legat de aceasta, nivelul mai ridicat al zzomotului ete. Castigarca unei juma- ti de ora reprezinta pentru toata Jumea o valoare In sine pentru atingerea careia nici un sacrificiu nu poate fi prea mate. Ficcare fabrica de automobile trebuie sa ia masuri ca noul tip sa fie putin mai rapid decat cel precedent, fiecare strada trebuie latita, fiecare curba largita, teoretic pentru o mai mare securitate, in realitate insa numai spre a se putea cireula in putin mai rapid — si totodata mai periculos. Trebuie sa ne intrebam ce anume provoaca omeni- vii de a7i daune sufletesti mai mari: lacomia orbitoare de bani sau graba extenuanta, Oricare ar fi raspunsul, cei care detin puterea urmarese, indiferent de directia lor politica, sa le promoveze pe amandoua si sa am- plifice pana la hipertroficre acele motivatii ce impul- sioncaza omul catre intrecere. Din cate stiu, nu exista inca o analiza a psibologiilor abisale pentru aceste motivatii, dar eu consider ea e foarte probabil ca pe lén- ea lacomia de a define bunuri ori pozitie ierarhic’ superioara, sau de a le detine pe ambele, un rol esential sil joace si frica, fica de a rméne in urma in cadrul intreceri, frica de saracie, frica de a lua hotarari gresite si dea nu face sat a nu mai face fata inuegii Situatii atat de stresante. Frica sub toate formele ef & cu siguranta cel mai important factor de subminare a sanatatii oamenilor modemi, producandu-le biper- tensiune arteriala, rinichi cirotici, infarct la tinerete si alte asemenea bucurii. Omul vesnic grabit si agitat c siguranta ca nu ¢ minat doar de lacomie, cele mai ademenitoare tentatii nu [-ar putea determina sa ajunga a INTRECERES CU SENE INSIISH 5 intr-un asemenea hal de autodistrugere. Ele mana. si ceea ce il mana nu poate fi deedt frie, Agitatia plina de fried si frica agitata § lor in a-l vacluvi pe om de e au rolul litatile Tui esentiale, Us dintre aceste calitati este reflectia. Dupa cum am ara tat in lucrarea mea Innate Bases of Learning, ¢ four te probabil ca in procesul miraculos al deveninti omului sa fi jucat un rol decisiv faptul ca o flinta ce isi explora curioasa mediul inconjurdtor s-a trezit intro buna zi cereetandu-se pe sine insdisi. Nu trebuie sa confun dam aceasta descoperire a propriului sine cu acea mirare in fata celor ce pareau pana la un moment dat de la sine intelese, mirare ce constituie actul de nastere al filozofiei. Chiar faptul ca mana care pipaia si apu ca obicetele din mediul exterior era privita si intelea- sii ca fieand Ia rindu-i parte din mediul inconjurator trebuie sa fi dus la realizarea unei noi legaturi, ale carei consecinte au fost epocale. E imposibil ca o fiin- tA care ined nu are cunostinta de existenta propriului sau sine si dezvolte o gandire conceptuala, un lim- baj alcatuit din cuvinte, constiinta si o moral responsabila. O fiinta ce fncefeaza sa mai reflecteze e in pericol sa piarda toate aceste insusiri si capacititi specific umane. Una dintre cele mai rele consecinte ale agitatici sau poate ale fricii care produce nemijlocit agitatic ¢ incapacitatea oamenilor moderni de a sta fie si numai we timp scurt singuri cu ei insisi, Ei evita orice posi- bite de autoreflectie si mecitatie eu 0 conseeventa Blind de fried de parca s-ar rome ca mu cura refi tie sai oY i in fata unui autoportret Tnfioraior, ase- su rome cel pe care Os ar Wilde il descric in clasicul an de groaa The Pica of Dorian Gray6 CYLE OPT PACATE CAPITAL Pentru atat de raspanditul viein de zeomot. care, avain= duese in vedere neuroastenia obisnuita a omulul me- der, ¢ de-a dreptul paradoxal, nu ave nici o alta explicatic in afara de acces c& exista ceva care trebuie surclasat prin zgomot. Aflandu-ma impreuna cu sotia la o plimbare prin padure, am auzit la un moment dat in mod neasteplat galagia unui aparat de radio por- tabil ce se apropia rapid, posesorul sau fiind un bici- clist de circa saisprezece ani, care-| ducea pe portbas Sofia mea a observat: Se teme sa tand!"* Cred ca se temea numai sa nu fie neveit ca pentru o clipa s& se intalneasca cu sine insusi. Cum s-ar putea explica altfel faptul c& oamenti care au preten- tia dea fi intelectuali prefera propriei lor compan reclamele de la televizor, ce te prostese de-a binclea? Pentru simplul motiv ca fi ajuta sa alunge reflectia. Oamenii sufera, asadar, din cauza solicitarilor ner~ voase si sufletesti la care fi obliga intrecerea cu cei asemenea lor, Desi sunt dresati inca din cea mai fra- veda copilarie sa vada progrese in toate formele ne- bunesti de manifestare ale intreceri, toemai celor mai progresisti dintre ci li se eiteste cel mai bine in ochi ieama ce Ti mana, iar cei mai de naidejde in a tine pasul cu timpul'* mor de infarct foarte devreme. Chiar daca pornim de fa premisa in mod nejustificat optimist ca suprapopularea Pamantului nu va continua in acecas) masura periculoasi de azi, intrecerea, economica a omenirii cu sine insisi trebuie privité ca fiind suticienta pentru a o distruge cu totul, Orice proces ciclic avand o conexiune inversa pozitiva duce mai devreme sati mai tarziu la 0 catastrof’, iar fenomenul despre care discutam acum contine mai multe astfel de procese. [n afara selectiei intraspecifice de tip co- ie INPRECERFA CU SINE INSHS 7 mercial care determina un ritm de lueru din ce in ce mai rapid, se mai face simtit efectul unui al doilea proces ciclic, asupra caruia Vance Packard a atras ater tia in mai multe dintre cartile sale si care duce la o crestere progresiva a revoilor omului, Din motive les ne de inteles, orice producator cauta sa sporeasea pe cat posibil nevoia consumatorilor de marfuri produse de el, Multe institute de cervetare ,.stiimtifica se ‘ocupa in mod exclusiv cu cautarea acelor mijloace care ar fi cele mai potrivite sa duca la realizarea acestui tel reprobabil, in marea lor majoritate, consumatorii sunt destul de prosti s4 se lase manipulati prin metodele dezvoltate in urma cercetarii in domeniul reclamei si al formarii opiniilor, mai ales datorita fenomenelor discutate in capitolele | si VII. Nimeni nu se revol- 18, de exemplu, impotriva faptului ca odata cut tubul de pasta de dinti ori odata cu lama de ras trebuie si cumpere si ambalajul care slujeste la reclama, find de multe ori la fel de seump sau chiar mai scump decat marfa cumparata Consecintele luxului, ce se vor face simtite ca urmare a cercultiivicios al unei cresteri cu 0 conexiune inversé a productiei si a nevoilor, vor distruge mai de vreme sau mai tarziu {arile vestice yi intai de toate Sta- tele Unite, populatia lor nemaifiind la un moment dat gran de conearenit fata de populatia mai putin ras~ ndtoasa a tarilor din est. Potentatii ca- pitalis dau dovada de miopie persistind in attudinca lor de a-I rasplati si ,conditiona™ pe consumator prin cresterea ,standardului sau de viata pentru consec- ent sain Intecerea cu aproapee,intrecere ce fi pro- crescuta si fi toacd nerviiinsa, in afara de aceasta, luxul a dus la un cere de Moartea termica a n tip special, de care ne a, fenomene daunitoare de yom ocupa in eapitolul ce urme: \4 La toate fiintele capabile si dezvolte reaetii de- ! terminate de clasicul reflex al lui Pavlov, acest pro- cedeu poate fi provocat de doua tiputi de stimuli cu efecte opuse, si anume stimuli de obisnuire (reinfor extinguishing), care au rolul de a reduce intensita- tea de manifestare a unui comportament ori chiar de a-] inhiba total. La om, actiunea primului tip de stimuli e legata de senzatii de placere, iar aetiunea celui de-al doilea tip, de senzatii de neplacere, si consider cd recurgerea si in cazul animalelor superioare la ter- menii de rasplata si pedeapsa nu poate reprezenta o antropomorfizare prea crasti Se pune intrebarea de ce programul dezvoltat fi logenetic al aparatului prin care se obtine aceasta forma de invatare lucreaza cu doud tipuri de actiuni ale stimulilor sina — de dragul simplificarii — cu unul singur, La aceasta intrebare s-au dat deja diferite Rispunsuri. Cel mai la indeménd raspuns e acela c& efectul procesului de invatare se dubleaza daca organismul este in stare si traga in mod util concluzii nu numai din succes sau din insucces, ci din ambe- | le. O alta ipotezA propune urmatorul raspuns: dac: Se pune problema de a feri organismul de anumite j cement), de natura s@ accentueze un anumit comportament, si stimuli de dezobisnuire (deconditioning.40 CELE OPT HACALE C4 influente daunatoare ale mediului inconjurator, asi- gurindiri-se conditii optime de caldura, lumina, um ditate $a., actiunea stimulilor punitivi ¢ intru totul suficient, constatindu-se ca intr-adevar apetenta pentru un cadru optim, ce nu necesita asadar actionarea acestor stimuli, apetenta pe care din acest motiv Wal- lace Craig o denumeste .aversiune™, se obtine de ecle mai multe ori in acest fel. Daca se pune ins problema obisnuirii unui animal cu un mod comportamental foarte specific, cum at fi chiar si numai agezarea intr-un anumit loc bine determinat, animalul se va lasa cu greu convins doar prin stimuli care cer un raspuns negativ. Va fi mai usor sa fie ademenit la locul dorit prin stimuli de rasplatire. Insa Wallace Craig a araiat ca evolutia a ales aceasta cale de rezolvare a problemei peste tot unde era necesara obisnuirea animalului cu manifestarea unui interes pentru situatii foarte specifice de stimulare, cum ar fi de pilda ace- Jea ce duc la imperechere ori la hrénire. 4 indoiala ca in masura in care le considera suficiente, aceste explicatii ale prineipiului dublu al placerii si neplicerii sunt intemeiate. O alta functie a principiului placere-neplacere, si anume cu siguranta cea mai important’, poate fi recunoscuta abia in momentul in care o perturbare patologica scoate in evidenta consecintele ce decury in urma incetatii ei, Att in istoria medicinei cat si in cea a fiziologiel s-a intamplat de multe ori ca un mecanism fiziolo- gic bine delimitat sa-si semnaleze existenta abia prin consecintele imbolnavirii sale. Orice obisnuire cu un mod comportamental care realizata prin intermediul unei rasplatiri menite a sub- linia acel mod comportamental determina organismul . al. MOARTEA TPRMICA & SIMICRIL OR 4 sdaccepte o nepkaicere prezenta de drigul unei placeri ce va fi dobandita in viitor sau — intr-o exprimare dbiectiva — si nut reaetioneze in nici un fel la unele situatii de stimulare care in absenta procesului de invatare ar fi avut un efeet de respingere $i de dezo- pisnuire. Pentru a dobandi o prada ademenitoare, un jup ori un caine e dispus sa faca multe Iueruri care altfel i-ar provoca o mare neplicere: el ¢ gata sa aler- ge prin tufisuri spinoase, sa sara in apa rece si s& se expuna Ja primejdii de care in mod dovedit se teme. Acea performanta caracteristica tuturor acestor mecanisme de dezobisnuire care asiguri mentinerea specici const pesemne in aceea ca ele se contrapun actiunii mecanismelor de obisnuire, nepermitind organismului si se expuna in contextul nazuintei sale directiona- te asupra stimulului de rasplatire la situatii periculoase ce mu se afla in nici un fel de relatie cu acel eastig care e de asteptat. Organismul nu-si poate permite sa pla- teased un pret nejustificat. Un lup nu are voie sa por- neasca in cea mai friguroasa noapte polara in toiul furtunii la vanatoare fara sa tind cont de vreme si ris- cind astfel sa plateasea un deget degerat pentru o masa, Ce-i drept, e posibil sa intervina asemenea circumstante care 8a justifice chiar si un astfel de rise, de exemplu in cazul in care animalul de prada e pe cale sa moara de foame si trebuie sa mizeze totul pe ultima, carte pentru a supraviewui. - Papel Ca principle reeiproe opuse ale risplai si peeps ale pliceri si nepliceri a inradevaro- Gas @ Bue in balanta prea care ebune pati si cu care te asteptat reiese fara echivoe din accea nomica a ona amAandurora oscileaza cu situatia eco- @ organismului, Atunei cénd se intmpla saexiste hrana in exces, capacitatea acesteia de a starni interesul scade atat de mult, incat animalul nu © dispus sa facd nici macar eativa pasi pentru a o dobandi, cel mai mic stimul producator de neplacere find de ajuns ca sa blocheze apetenta pentru maneare. Toto- data, capacitatea de adaptare a mecanismului placere-neplacere al organismului face posibil ca la nevoie si fie platit un pret exorbitant pentru atingerea unui scop vital Aparatul care ¢ responsabil la aproape toate fiintele superioare de aceasta adaptare att de important a comportamentului Ia schimbatoarca ,,stare @ pietei* prezinta anumite caracteristici fiziologice fundamentale comune aproape tuturor tipurilor de organizare neuro-senzoriala cut acclasi grad de complexitate. in primul rand, el e supus procesului foarte raspandit al obisnuitii sau al adaptarii simturilor. Ac na ca fiecare combinatie de stimuli eare actioneaza de multe oi consecutiv isi pierde treptat din efect, ca valoarea limita a reactici la alte situatii de stimu- are, chiar foarte ascmanatoare, sa se schimbe —ceea ce ¢ esential. In al doilea rand, mecanismul despre care discutam mai poseda o insusire de asemenea larg raspandita, si anume inertia de reaetie, Daca apare, de exemplu, un dezechilibru in urma actiunii unor sti uli care provoaca o neplacete puternica, incetind apoi in mod brusc, sistemul nu se reintoarce in starea de indiferenta urmind o curba atenuata, ci depaseste aceasta stare de repaus in sens opus, inregistrand incetarea neplacerii ca pe o placere considerabila. Se intampla ca in vechea gluma austriaca din popor: Azi ii fac o bucurie cfinelui meu. fi tag o mami de bataie si apoi ma oprese. MOARIPA TEEMUCA A SIM] URIEOR 43 ‘Aceste doua insusiri fiziologice ale modului de organizare de tip placere-neplacere sunt deosebit de importante in contextul tratatului de fata, ele putand duce — alaturi de alte insusiti proprii ale sistemu- tui — in conditiile de viata ale omului civilizat modem, la perturbari periculoase ale economiei placerii si neplacerii. Din acest motiv ma voi opri putin asupra acestor ultime insusiti inainte de a trece la analiza perturbarilor ce se pot ivi. Trebuie spus ca ele deriva din conditiile ecologice care dommeau perioada a istoriei filogenetice a omului in care s-a cristalizat — pe Kinga multe alte programar portamentului uman — mecanismul despre eare dis- cutim. Pe atunci, viata omului era grea si plina de primejdii, Ca vanator si camivor, el era in mod permanent dependent de hazardul care guverna dobandirea prazii, fiind astfel aproape intotdeatna infometat si sub semnul nesigurantei in privinta hranei. Ca fiinta tro- pical ce patrundea incetul cu incetul catre latitudini temperate, el trebuie sa fi suferit mult de pe urma climei si, Iudindu-se in considerare faptul c& armele sale primitive nu-I faceau nicidecum sa fie superior mari- lor animate de prada din vremea sa, e de presupus ci traia into stare permanenta de alarma si teama Inaceste circumstante, multe lucruri pe care astazi le consideram ,,pacate" sau le privim macar cu dis- bret reprezenta pe atunci o strategie corecta si chiar upravietuire. A manca in exces era o virtu- es deoarove ature ‘cand noroeut i aduvea in cale drept Fradd on animal mare, eel mai bun lueru pe caze omul Ing ete cut era sh msnice ft ma mult, Ace- ee dee ytabil sin ea ce priveste lenea, Efor- pentru prinderea prizii erau atat de mari, acea je com-44 ChLN OPT PACATE CAPLTAGE incat se impunea limitarea cnergiei cheltuite la stric~ jul necesar, Omul era inconjurat la tot pasul de primejdii att de ameninuitoare, incat asumarea oricarut rise inutil cra o prostie iresponsabila, o prudenta ve- cina cu lasitatea reprezentand singura maxima vala- bila dupa care omul trebuia sa se ghideze, Pe scurt, la vremea cand au fost programate marca majorita- tea instinetelor pe care le purtam si astazi In nei, stra- mosii nostri mu trebuiau sa facd fata ,.barbateste* ori ,cavalereste” vicisitudinilor existentel, infruntarea unor greutati aproape insurmontabile fiind pe atunci un fapt cotidian, Principiul dezvoltat filogenctic de ca- ire mecanismul plicere-neplacere si care prevedea evitarea primejdiilor inutile gi a consunmul de energie era asifel pe deplin justificat. Consecintele dezastruoase la care a dus acest mecanism in conditiile de viata ale omului din civilizatia contemporana se explica prin constructia sa filogenetica si prin cele dou’ insusiri fiziologice fundamentale ale obisnuirii si inertiei. Inca din vechime, inteleptii si-au dat seama ca nu ¢ nicidecum spre binele omului daca acesta inregistreaza un succes prea mare in tendinta sa instinetiva de a obtine placerea si de a evita neplacerea. Qamenii vechilor culturi evoluate stiau deja si evite orice situatie de stimulare legata de senzatia de neplacere, expunandu-se astfel la © periculoasa molesire care a dus probabil nu de putine ori la disparitia unei culturi, inca din negura vremurilor oamenii si-au seama ca efectul unor situatii adu- catoare de placere poate fi sporit printr-un complex de stimuli abil folositi, variatia acestora prevenind ate~ nuarea ce ar {i fost provocata de obisnuinta. Aceasta descoperire, pe care toate culturile superioare au fe MOARTEA TERMICA A SIMTURILOR 45 cut-o, a dus la pécert, care nua reprezentat insa ni pe departe 0 anienintare la fel de serioasa pentru 0 Piltur ca astenizarea, Atita vreme eat au existat ¢ meni intelepti care sa gandeasea si sa serte, ei au pre- dicat impotriva amandurora, cuprinsi insa permanent de o emfaza sporita impotriva pacatului Dezvoltarca tehnologici moderne si inainte de toate a farmacologiei vine in intimpinarea nazuintei general-umane de a evita nepkicerea, si aceasta la di- mensiuni nemaiintalnite, .Confortul™ modern este per- ceput de noi ca ceva de la sine inteles, astfel ined abia dacd ne mai dam seama in ce masura am devenit de~ pendenti de el. Cea mai modesta menajeri s-ar revolta imediat daca i s-ar oferi o camera cu posibilitatile de inealzire. iluminare, dormit si spalat ce erau pe deplin satisfacatoare pentru Goethe si chiar pentru du- cesa Anna Amalie von Weimar. Cand in urma cu cativa ani reteaua de distributie a curentului electric din New York a suferit o avarie care a durat cdteva ore, multi oameni au crezut in mod serios ca a venit sfarsitul tumii. Chiar si aceia dintre noi care sunt convinsi de avantajele vechilor vremuri si ale unci educatii de tip spartan si-ar revizui opiniile daca ar fi siliti sa supor- te un iratament chirurgical uzual acum 2000 de ani. Prin stapanirea progresiva a mediului inconjurator, om a meni stare pict” din economia pl de tata Moonee nd eet ja unei sensibilizari crescaén- wea decree situate fc stimulare provocatoare de rey eet sa unc atenuar eorespunzatoarea reeep- [aisiatilor provocatoare de plcere, Din ma smul- Trotive aceasta duce Ia consecinge nocive bine ‘eran creseanda fata de neplicere — com~ nla de atractie seazuta a placer ~ face46 PLE OPT PACATE CAPITAL nvesti viitor do- menii sa-si piarda disponibilitatea de a cae munca grea in actiuni care promit abia bandirea unei pkiceri. Ia astfel nastere o cerinta de sa~ tisfacere smediara a tuturor dorintelor ce se ivese. Din pacate, producitorii si inteprinderile comereiale vin in toate modurile posibile in intimpinarea acestei nevoi de satisfacere imediata (instant gratification), fara & vreun consumator sa-si dea seama in ce masura cum pararea .avantajoasa™ in rate duce de fapt la selavie Din motive usor de inteles, tendinta fortata de sa~ tisfacere imediata a instinetului sexual duce la urmari neaste. Odatli cu pierderea capacitatii de a urmari un {el mai indepartat dispar toate modurile compor~ tamentale fin diferentiate ale petitului si formarii perechilor, atat cele instinctuale cat si cele programate cultural, asadar nu numai acelea care au luat nastere in decursul istorici filogenetice in scopul mentinerii cuplului, ei si normele de comportare specific umane care servesc unor funetii analoage in cadrul vietii culturale, A considera ,animalica* aceasta imperechere imediata ridicata la rangul de norma si proslavita in atatea filme din ziua de astazi, care a ajuns sa ca~ racterizeze comportamentul uman actual, ar fi 0 croa- re, deoarece asa ceva se intampla doar extrem de rar la animalele evoluate, daca facem abstractie de ani- imalele de casa, pe care omul le-a ,«lezvaitat™ de toate modurile comportamentale superior diferentiate ale formar perechilor pentru a le putea imblinzi mai usor Deoarece mecanismul economiei placere—neplacere prezinta, dupa cum s-a mai spus, proprietatea 5 a formarii contrastelor, nézuinta exagerata de a evita cu orice pret cea mai mica neplacere va duce in mod inevitabil la disparitia anumitor MOARIEA TERMICA A SIMTURILOR forme ale placerii ce se bazeazi tocmai pe actiunea contrastelor, Miezul plin de intelepeiune al vechii vorbea lui Goethe din balada Die Scharzgrdiber ca dupa saptamani de truda urmeazai sarbatori fericite © pe Cale sa fie dat uitarii, [nainte de toate, evitarea asi- dua a oricarci neplaceri face imposibila bucuria. Hel mut Schulze a atras atentia asupra faptului ea in mod ciudat termenul si conceptul de ,Freude* (bucurie) nu exista la Freud, Acesta cunoaste placerea de a savura, dar nu i bucuria, Schulze afirma c& atunci cand ajungi transpirat si obosit, cu degete julite si dureri musculare intr-un varf de munte greu accesibil, nu simti probabil nici © placere la cumpana dintre eforturile si pericolele urcusului si cele inca mai mari ale cobora- sului, avand in schimb parte de cea mai mare bucu- ric ce se poate imagina. Placerea de a savura mai poate fi in orice caz dobandita si fara a fi nevoie sa se pla- teased in schimb pretul neplacerii sub forma unei munei grele, ins nu acelasi lucru se poate spune despre fru moasa scinteie divina a bucuriei. Intoleranta crescan- da fata de neplacere, ce se inregistreaza in zilele noastre, transforma oscilatiile profunde ale vietii umane, con- forme cu firea lucrurilor, intr-un plan nivelat artificial, manifestarile coplesitoare ale simturilor ce aveau amplitudini considerabile degenerdnd intr-o vibratic abia perceptibila, care face ca din lumini si umbre s: nu mai ramana decat un cenusiu fara contur, Pe scurt, a produce plictiseala de moarte. inte aenygmoarte termica emotionala pare s. ame- ferinte ce sees leu ou special acele bucurii si su ple ce decung in mod necesar din relaile noastre ocidle, din legaturile noastre cu sotii si copiil, cu Parintii, rudele si prietenii. Ipoteza pe care Oskar48 CELE OPT PACATE CAPITALE Heinroth a Jansat-o in 1910, conform eareiat in eazul comportamentului nostru fata de familie ori stra ini, in demersutile noastre pentru obtinerea dragostei sau prieteniei cuiva, ¢ vorba de procese pur innascute, avand ridacini cu mult mai vechi deeat se eredea in general", a fost pe deplin confirmata de rezultatele modeme ale etologici umane. Programarea genetica a tuturor acestor moduri comportamentale deosebit de complexe face ca ele sa nu aduca numai bucurie, ci simulta suferinta, ..O grescala foarte raspandita care induce in eroare multi tineri este parerea ca dra gostea ar conduce mntotdeauna doar la placere™, spune Wilhelm Busch. Cine vrea sa evite suferinta se sustrage unci parti esentiale a viejii umane. Aceasta tendinta vizibila se alatura in mod periculos aceleia ce rezulta in urma suprapopulaii, despre care am mai vorbit la p. 19 (not fo get involved). Stradania anumitor grupuri culturale de a evita cu orice pret orice doliu si jelire duce la consecinte bizare si stranii in pri vinta modului de a reactiona Ia moartea celor dragi La mari parti ale populatiei nord-americane, moartea ¢ refulata in sens freudian, nemaivorbindu-se de cel ri- posat, care dispare astfel deodata, fara sa mai fie po- menit, ceea ce ar fi considerat ca 6 lipsa de tact, iar toata lumea se comport ca si cdind el nu ar fi existat niciodata. Si mai cutremuratoare este minimalizarea mort, infierata satiric de Evelyn Waugh in cartea sa The Loved One. Cadavrul e machiat in mod artistic si toti consider ca ¢ de datoria lor sa se arate incdin- tati de aspectul sau placut. jn comparatic cu efectele distrugatoare asupra ade- varatei firi a omului ce decurg din larg rispandita evi tare a neplacerii, stradaniile la fel de raspandite depuse MOARIEA TERMICA A SIMEPURELOR 49 jn vederea obtinerii placerii par de-a dreptul inofen- ive. Aproupe c& s-ar putea spune cai omul civilizat modem e prea nesingeros si blazat pentru a putea dezvolta un pacat mareant. Deoarece continua scadere a capacitatii de a trai placeri se datoreaza in cea mai mare parte obisnuirii cu situatii de stimulare din ce in ce mai puternice, nue de mirare c oamenii blazati sunt necontenit in cautarea unor situatii no’ de stimulare, Accasta ..neofilie* afecteaza cam tox te relatiile cu obiectele din mediul ambiant de care omul ¢ in stare. Pentru cel care a czut prada boli culturale despre care vorbim, o pereche de pantofi, un costum ori un automobil isi pierd dupa un timp de posesie forja de atractie in mod perfect analog cu iubita, prictenul sau chiar patria, Atunei cand se muta, multi american isi vand obicetele din casa cu o usu rina surprinzatoare, pentru a-si cumpara apoi altele noi. Un mijloe de a atrage clientii, la care se recurgs tot timpul in reclamele diferitelor agemti turistice, este perspectiva unor noi prictenii™. La prima vedere poate parea paradoxal sau chiar cinic daca voi afirma ca regretul pe care il resimtim atunei ednd aruncam la gunoi o fidela pereche de pantaloni vechi ori o batra- pipa credincioasa are anumite radacini comune cu tezatune sociale prin eare suntem uniti de prieteni dimati, Dac stu 88m gGndesc ce sentimente mau Vind vechen scan dm-am hotarat in cele din urma sa rate aminti a mast ri masina de care se legau nenuma din calatorii frumoase, imi dau seama c& ele semanau calitativ cu ecle nutrite la despartirea d nerneety rete, Acasta reac, care fade un obict coca ft ste bincinteles total deplasatd, nu nama or ac eifieats naz anu snimal superior, eum {4 un caine, ci poate fi chiar un test pen-30 CELE OPT PACATE CAPITALE tra bogatia ori saracia sufleteasea a unui om, M-am indepartat sufleteste de multi oameni eare vorbea asifel de cAinele Jor: .... si apoi ne-am mutat la eras sia trebuit sa-l dam Neafilia reprezinta un fenomen deosebit de bine: venit pentru marii producatori si eare poate fi astfel exploatat, datorita receptivitatii maselor la indoctri- hare, ce va fi discutata in eapitolul VIL, ineat sa duca la castiguri mereantile in stil mare. , Built-in obso- Jction™, adica invechire insetaté", iata prineipiul care joaca un rol foarte important in moda vestimentara, precum si in cca a automobilelor Sa ludin in considerare la sfarsitul acestui capitol posibilitatile de combatere a molesiii sia mortii ter- inice a simturilor prin mijloace terapeutice. Pe cit de usor de Inteles sunt cauzele lor, pe att sunt de grew de inlaturat. Ceca ce lipseste este de buna seama un obstacol natural, a earui depasire si-l cileasca pe ‘om, obligdndu-1 la toleranta fata de neplacere si da- ruindu-i in caz de succes bucuria reusitei, Marea di- Ficultate consta in faptul €& acest obstacol trebuie sa fic, dupa cum am mai spus. unul natural. Invingerea nor greutati artificial construite ale vietii nu da nici © satisfactie. Kurt Hahn a obfinut mari succese terapeutice insarcindnd tineri plictisiti si blazati cu sal- yarea celor pe cale sa se inece in zonele de coast jin ascmenea situatii de afirmare, ce implica nemij- Jocit straturile adanei ale personalitatii, multi dintre cei tratati si-au aflat vindecarea. Metode analoage a apli- cat si Helmut Schulze, care si-a adus pacientii in situatii profiund periculoase. in ,situatii limita cum le humeste el, ee-i pun pe cei molesiti Tntr-un mod atat de serios side dur fata-n fata cu viata, inedt, exprimat r, le piere nebunia. in cinda succesului pe re |-au inregistrat, terapiile dezvoltate in mod independent de Hahn yi Schulze nu pot aduce 0 solutie generala a problemei, deoarece e imposibil sa se aranje7e Un nuMar suficient de naulragii artificiale pentru a Ic da sentimental afirmarii proprii tuturor ce Jor care att nevoie de el, dupa cum e imposibil si ca toti acestia sa fie imbareati in planoare gi speriati in- tratat incit sa-si dea seama cit de frumoasa e de fapt viata. in mod ciudat, un posibil model al unei vinde- de durata apare in eazurile deloc rare in care plie- tiseala mortii termice emotionale duce la 0 incereare de sinucidere ce lasa urme definitive mai mult sau mai putin grave. Un experimentat profesor de neva- zatori din Viena mi-a povestit cu multi ani in urma ca tinerii care isi rapese singuri lumina ochilor tragan- du-si un glonte in tampla cu intentia de a se sinucide nu mai recurg niciodata la 0 a doua incercare. Nu hhumai ca ci continua sa traiasca, dar se si maturizea- zivin mod ciudat, devenind oameni echilibrati, ba chiar fericiti. Ceva similar s-a intamplat in cazul unei doam- ne, care, pe cand mai era ined fetita, si-a rupt coloa na aruncdndu-se de la fercastra in intentia de a se sinucide, ducdnd apoi cu toaté paraplegia o viata dem- si fericita. Para indoiala ca a fost vorba de crea- rea unui obstacol greu de depasit care a fleut ca pentru toti acesti tineri disperati din plictiscala vi rite din now sa fie trata denna psa ge obstacole pe eare trebuie sit Le acestor abstacel ne mie a omenir 1, St depagirca Trane Pbstacolee fara indaala inde uns de dtte- asigura situatii de afirmare satistacatoare Pentru fiecare dintre noi. Rolul educatiei a te obstacole sii le fie c ne Sa le fie cunoseute tuturor oamenilor ta sa me-vl Decaderea genetica Aparitia si, mai mult, dainuirea acclor moduri de comportare social care aduc pe de o parte foloase comunitatii, daunand insa pe de alta parte individu- ui, reprezinta — dupa cum a demonstrat de curdind Norbert Bischof — 0 grea problema pentru orice in cereare de explicare pe baza principiilor mutatiei si selectiei. Chiar daca procesele de selectic a grupelor, care nu sunt att de usor de inteles si asupra carora ‘nut dorese sa insist aici, ar putea explica aparitia modurilor de comportare ,altruiste™, sistemul social ce ia nagtere in acest fel va fi totus in mod necesar /abil. Daca, de pilda, in cazul stancutei, colocus mionedula L., waparut o reactie de aparare, prin care fiecare individ intervine cu un curaj extraordinar pentru salya- rea unui alt exemplar din avecasi specie incoltit de un animal de prada, nu e greu sa ne dam seama din ce motive un grup ai carui membri detin acest mod de comportare are sanse de supravietuire mai mari de- {it unul nevoit sa se lipseasca de el. Ce tmpiedica insa aparitia in interiorul grupulué a unor indivizi lipsiti de reactia de apirare a camarazilor? Trebuie si ne as- eptam intotdeauna la mutatii ce due la disparitia unor nsusiri, cle producindu-se aproape inevitabil mai devreme ori mai tarziu, Daca ele se refera la comportamentul altruist de care am vorbit, ele trebuie sa insemne | DECADEREA GENETICA pentru cel vizat un avantaj al selectici din eare pre Supunem ca apararea celut la fel cu el este periculoasa. Asadar, mai devrome satt mai tarziu elementele sociale care pariziteaz in eadrul modurilor de comportare sociala ale membrilor ined normali ai so tatii ar trebui sA penetreze societatea. Bincinteles, acest [ucrtt ¢ valabil numai pentru acele animale sociale la care functiile reproducerii si muncii sociale nu sunt impartite intre indivizi diferiti, dupa eum se intampla in cazul insectelor care traiese in colonii, La cle, problemele schitate aici nu exista, si poate ca aceasta consfituie motivul faptului ca ,altruistaul* sol- dafilor si lueritorilor a putut lua forme atat de radicale in randul acestor animale. Nu stim ce impicdica penetrarea socictatii de ¢a- tre paraziti sociali in cazul animalelor vertebrate sociale. De altfel, e greu si ne inchipuim ca 0 stancuta ar putea lua atitudine in fata .lasitatii* unui tovaras social care nu participa la reactia de aparare a unui camarad, .,Luarea unei atitudini* faa de 0 compor tare asociala e un fapt cunoscut numai la un nivel de integrare relativ inferior precum si la cel mai inalt nivel de integrare a sistemelor vii, adica la nivelul »statului* celular si la cel al societatii umane. Imu- nologii au descoperit faptul extrem de interesant ca existd o legatura stranst intre capacitatea de forma- ligne Sen pericolul aparitici unor tumori ma- ene Se Poate chiar afima cd formarea substantelor condi g ae apaPae ptt invent numa in erring me presi selective excreta in cz oak oegatelor eu viata lana si, inaine de toate, nes catre pericolul o perioada de crestere mare, de permanent ca in urma nenumarateldiviziuni celulare prin asa-numita imutatie ramifica- 14 sd ia nastere periculoase forme celulare ,,asoctale La nevertebrate nu exista nici tumori maligne si nici formare de anticorpi. aceste fenomene aparand bruse jn lantul fiintelor vii odata cu primele vertebrate, pestii ciclostomi, printre care se numara de exemplu mrea- na cu noua ochi, Probabil cd am muri cu totii lao virsta frageda in urma tumorilor maligne daca orga~ nismul nostru nu ar fi dezvoltat sub forma reactiilor sale imunitare un fel de .politie celulara* care opres- te la timp buruienile asociale. La om, un membru normal al societatii prezinta moduri de reactie specifice intr-un grad inalt, prin care el raspunde unui comportament asocial. Noi, oamenii, ,.ne revoltim®, si pana si cel mai blind intervi ne cu fapta daca ¢ martorul maltratirii unui copil sau al violarii unei femei. © analiza comparata a structurii dreptului la diferite culturi scoate la iveald o cores- pondenta ce merge pana in detalii si care nu se poate explica prin considerente cultural-istorice. Goethe spu- nea: ,,.De dreptul care s-a n&scut cu noi, de acela nu ¢ vorba, din pacate, niciodata." Credinta in existenta unui drept natural independent de vreo legislatie de- terminaté cultural ¢ insa legata fara indoiala inca di vechime de parerea ci acest drept ar fi de origine supranaturala, nemijlocit divina. Printr-un citidat concurs de imprejurari, in ziua cénd wu capitolul de fata am primit de cetitor al dreptului comparat, o m-am apucat sd s la Peter H. Sand, cer serisoare din care citez: ,,Din ce in ce mai mult, ana- lizele noi ale dreptului comparat se preocupa de ase- madnarile structurale dintre diferite sisteme juridice ale lumii (dupa cum ¢ cazul, de exemplu, intr-un re DECADEREA GENE TICA, 5s cent publicat proiect de cehipa al Universitatii Cor- hell, «Common Core of Legal Systems»). Pentru eo~ fespondentele intratdevar relatiy numeroase s-aut dat pana acum trei explicatti mai importante; una dinti-o perspectiva metafizica asupra dreptului natural (corespunznd vitalistilor din stiintele naturii), una torica (schimbul de idei prin difuzie si prin contactul dintre diferitele sisteme juridive, eeea ce inseam na deci un comportament Insusit pi ecologic’ (adaptarea la conditiile de mediu, respec- tiv infrastructura, altfel spus, un mod de comportare insusit prin experienta comund). De curdnd, la aces~ tea se adauga si o explicatie psihologicd a «sintului comun al dreptului» (notiune de instinet!) din experiente tipice ale copilarici, explicatie ce se revendi- c& in mod direct de la Freud ((-ay numi in prirmul rind pe prof. Albert Ehrenzweig din Berkeley cu ajuris- prudenta psihanalitiea»). Accasta orientare noua se remarca in esenté prin constientizarea faptului ca, por- nind de la fenomenul social de «drept», ca ajunge la structuri individuale, pe cind in teoria traditionala a dreptului se intampla invers. Consider insa regretabil faptul c4 se pune mereu accent pe modurile de comportare insusite, pierzandu-se din vedere posibile moduri de comportare innascute in domeniul dreptului Dupa lectura tratatelor dumneavoastra complete (in Parte greu de rumegat pentru un jurist) sunt ferm convins de faptul ca in ceea ce priveste acest misterios ae dreptului» (termen care, de altfel, apare cu mult Emp urns in cori dreptulu, dar fara vreo expi- faite) © vorba in mare masura de moduri de compor- ipice innascute."* te Sunt intru totul de acord cu acest punct de vede- + Hind insa totodata pe deplin constient de marile imitatic) si una56 CELE OFF PACATE CAPITAL dificultati care survin in aducerea unei dovezi necesare in acest sens, dificultat la care face referite si dom nul prof. Sand in serisoarea sa, Dar indiferent de ce ne va aduce in viitor cercetarea in domeniul surselor filogenetice si ale istoriei culturii, putem considera ca un fapt stiintific 4 specia fomo sapiens dispune de un sistem int-un inalt grad diferentiat al modurilor de comportare, care serveste, in mod perfect analog cu sistemul de formare a anticorpilor in statul celular, la eliminarea parazitilor daundtori comunitatii Si in criminologia moderna se pune intrebarea ce laturi ale comportamentului criminal se bazeaza pe disparitii genetice ale unor moduri de comportare gi inhibitii innascute gi ce laturi pot fi explicate prin perturbari in transmiterea cultural a normelor sociale. Numai ca aici raspunsul la aceasta intrebare, desi la felde dificil, prezinta o importanta practica mult mai mare deeat in stiinta juridica, Dreptul ramane drept, el trebuind respectat indiferent daca structura sa ¢ determinata de o evolutie filogenetica ori cultural, La judecarea um ninal, intrebarea daca defectul sau e determinat genetic ori educational e foarte impor tanta pentru perspectivele de a-I reintegra in societate. Ce-i drept, ¢ posibil ca aberatiile genetice sa poata fi corectate printr-un antrenament cu un seop precis, asa cum dupa afirmatiile lui Kretschmer e posibil ca multe persoane excesiv de suple sa dobiindeasea printr-o gimnastica facut cu o consecventa de-a dreptul schizotima in mod secundar 0 musculatura cu adevarat atletica, Daca tot evea ce este programat [ilo- genetic nu ar putea fi influentat jpso facto prin invagare si educatie, atunei omul ar fi o minge iresponsabi- a in bataia pomirilor sale instinctive. Intreaga con- | DECADEREA GENETICA 57 vietuire cultural porneste de la premisa ca omul in- vata sd-si stapaneasca instinctele, toate predicile as- cezei avaind tocmai acest simbure de adevar. Dar dominatia pe care ratiunea si responsabilitatea 0 exer- cité nu are o forta nelimitata, La omul sanatos, ea se limiteaza sa-| incadreze in societatea culturala, Cel sinatos sufleteste si psihopatul — pentru a reveni la vechea mea parabola — nu se deosebese intre ei mai mult decat un om cu un defect compensat al inimii si un om cu un defect necompensat al inimii, Aga cum a spus-o foarte bine Ammold Gehlen, omul e prin natura sa, adicd prin filogeneza sao fiinta culturala. Cu alte cuvinte, pornirile sale instinctive si stapainirca lor responsabila, cultural determinatd, formeaza un sis~ tem, in care functiile cclor doua subsisteme se afla in perfect rezonanta. Un dezechilibru cat de mie duce lao perturbare, acest lucru intdmpLindu-se mai usor deat si-ar inchipui marea majoritate a oamenilor, care inclina s@ creada in atotputernicia ratiunii umane sia invatarii. Dar dimensiunile compensarii pe care omul o realizeazi exersndu-si dominatia asupra propriilor porniri sunt din pacate reduse. Inainte de toate, criminologia stie prea bine cat de reduse sunt perspectivele de a face din aga-numitele Persoane cu deficienta afectiva oameni sociali. Acest lucru este valabil in egala masura pentru cei nascuti cu deficienta afectiva si pentru acei nefericiti care s-au ates cu aproximativ accleasi perturba, in urma unei ont fectuoase, indeosebi prin Hospitalisation' mR ené Spitz). Un contact social personal insuficient ipul celei dintéi perioade a copilarici * Dereglare ireversibila din perioaca tis cede copilarii (a. t ' I38 CELE OPT PACATE CAPLTALE duce — in cel mai bun caz — Ia incapacitate de a realiza leaaturi sociale, incapacitate ce se manites- ta din punct de vedere sitmptomatic foarte asemand- tor cu deficienta afectiva innascuta. Agadar, nu toate defectele innascute sunt incurabile, dupa cum exista defecte dobindite care sunt incurabile: vechiul principiu al medicului, care spune ca. mai bine sa previi decat sa vindeci* e valabil si pentru perturbari sufletesti Credinta in atotputernicia reactici determinate se face vinovata in mare masura de anumite sentinge ju- decatoresti bizare, F. Hacker relateaza in prelegerile sale de la Clinica Menning din Topeka, Kansas, despre un caz in care un tanar ucigas ¢ eliberat dintr-o clinied dupa un tratament psihoterapeutic in urma a ruia e considerat ,.vindecat, pentru a savarsi apoi la scurt timp 0 noua crima. A fost nevoie ca acest lucru sa se repete de patru oti, socictatea umana, de- moeratica si behavioristica ajungdnd la concluzia e& ucigasul reprezinté un pericol public abia dupa ce acesia si-a rapus cea de-a patra vietima. ‘Acesti patra morti reprezinta o paguba mica in com paratic cu atitudinca opiniei publice actuale fata de fenomenul infractional in ansamblu, Convingerea ©& toti oamenii s-ar naste egali si cd toate cusururile mo rale ale infractorului s-ar datora pacatelor comise de cei care |-au educat a devenit o adevarata religie, du- cdind la distrugerea oricarui simt natural al dreptului, mai ales la cei care suferd mutatii in plan etic $i se considera, plini de autocompatimire, victime ale societ tii, Un ziar austriac a prezentat de curaind urmatoarea | stire de senzatie: Frica de parinti il impinge pe un tanar de saptesprezece ani la erima.* Elo violase pe DIE CADEREA GENETIC so. sora sa in varsta de zece ani, stranguldind-o apo} in rma amenintarii acesteia de a spune tonal parintilor. jn inkanquirea complexa de efecte. parintii isi vor fi avut macat intru eatva partea lor de vina, dar cu siguran- ja nu prin aceca ca j-au insuflat baiatului prea multa teamai, ‘Aceste extreme in mod evident patologice ale for mari opiniilor pot fi intele: nl stim ca ca este 0 functie a acelor sisteme de reglare eare tind spre oscilatii. Opinia publica manifesta inertie, reac- iondnd abia dupa multi ,timpi morti* Ia actiunea unor factori noi; totodati, ei ii plac simplificarile grosie- re, ce reprezinta de multe ori exagerari ale unor stari de fapt. De accea, opozitia care ia atitudine critica fata deo opinie publica este aproape intotdeauna in drept. Dar ea ocupa in noianul curentelor de opinie pozitii extreme, pe care nu le-ar fi adoptat niciodataé daca nu si-ar fi propus sa compenseze opinia opusi. Daca opinia care pana in acel moment fusese dominanta pierde masiv teren, ceea ce indeobste se intimpla in mod bruse, ea penduleaza eatre pozitia extrema, la fel de exagerata, pe care se situase pana atunci opozitia Actuala imagine detormata a unei demoeratii libe- rale se afla la punetul culminant al unci oscilatii, La polul opus, unde pendulul s-a gasit nu cu mult timp in urma, stau Eichmann si Auschwitz, cutanasia, ura de rast, penocul si linsajul. Trebuie sa ne fie clar oe eke dct se va tampla vreodata ea pendulul saan in stare de echilibru, capetele sale vor ara- arian al alort adevarave la ,.sténga” valoarca rea ena ee individulu, iat la dreapta valoa- mat opal sociale gi culturale. Inumane devin nu- ele in ambele sensuri. Oscilatia continua, abia atunei coo CULE OPE PAEATE CAPITAL in America profikindu-se deja pericolul ca in urma revoltei pe deplin indreptatite in sine, dar lipsite de ma- sur, a tinerilor si a negrilor, s@ li se dea elementelor de extrema dreapta mult doritul prilej pentra a predica animate de vechea lipsa de masura, de care nu pot fi dezvatate, revenirea in forta la polul opus. Cel mai rau lucnt il reprezinta insa faptul ea aceste oseilatii ide- ologice, pe langa faptul c& nu sunt cu nimic atenuate, prezinta o tendinta periculoasa de a deveni, amplifi- candu-se, ,catastrofe de reglare*, Este de datoria oamenilor de stiinta sa gaseasca de urgen{a masurile necesare pentru atenrarea acestei oscilatii diavolesti, Faptul ca si aici cerinta de a-l trata cu omenie pe individul luat in parte se afla in contradictie cu inte- resele omenirii reprezinta una dintre aporiile omeni- rij eivilizate. Compasiunea noastra fata de cel situat din cauza unor perturbari comportamentale [a marginea societatii, fiind marcat de o deficienta ce poate fi cauzata la fel de bine de o dereglare ireversibila din perioada fragedei copilarii (Hospitalisation) ori de ‘© lacuna genetica, impiedica protejarea celui norm! din punct de vedere comportamental, Cum incerci sa imparti oamenii in persoane normale si persoane cu deficiente, esti suspectat ca pledezi pentru camera de gazare. Fara indoiala ca .misteriosul sim al dreptului, de care vorbeste P. H. Sand, este un sistem de reaetii determinate in mod genetic si care ne fac sa actio- nam impotriva comportamentuluii asocial al unor indivizi din acceasi specie. Ele indicd melodia de baza, invariabila in perioade istorice, pe baza carvia au fost” compuse diferitele sisteme morale si de drept ale cul turilor in parte, ce au Tuat nagtere in mod indepen i DECADEREN GENELICA al dent unul de altul, Nu incape nici o indoiala ea pro- pabilitatca unor erori crase ale acestui simt n tatal dreptului este la fel de mare ca la oricare alt mod instinctiv de a reaetiona, Cel care, apartinaind unei culturi straine, face gafe* (taind, de pilda, un palmier sfaint, dupa cum li s-a intémplat participantilor la prima expeditie germana in Nowa Guinee) va fi ucis eu acelasi sim autosuficient al dreptifii ea un membru parecare al societitii ce savaryeste, chiar ‘ocrimi impotriva tabuurilor culturii, Acet mobbing’ care duce atat de usor la justitia prin lingaj, este in- tradevar unul dintre modurile comportamentale cele mai inumane la care oamenii moderni normali ajung si recurga. El se face vinovat de toate atrocitatile comise impotriva ,barbaritor™ din afara precum si impotriva minoritatilor din sanul propriei societati, accentuind inclinatia spre 0 pseudoformare a speciilor in sensul lui Erikson si afléndu-se la baza multor fenomene de proiectie pe care psihologia sociald le cunoaste prea bine, printre care se afla si catutarea tipicd a ,tapului ispasitor* pentru propriul esec si multe alte impulsuri extrem de periculoase si de imor le, care — neputand fi diferentiate de catre cineva lipsit de excreitiu — converg in acel simt global al dreptulu. Totusi acesta ¢ la fel de indispensabil pentru angrenajul modurilor noastre de comportare sociala cum. fea eet pentru hormoni, iar tendinta per- reais in 2 ele noasire ‘de a-l condarmna in in- cai eke gr sila fn wcocngirwisurkgresith fnperes arcade a vindeca boala lui Basedow prine al drceet® 2 tioide. Eliminarea simul natural prin tendinta actuala catre toleranta abso- reflec vind,62 PLE OPT PAC ATE CAPITALE Juta e intarita in actiunea ei periculoasa de doctrina pseudodemocratica, ce afirmd ea intrezul comportament uman ar fi insusit prin invatare. Multe aspecte din comportamentul nostru benefice ori daunator societatii reprezinté o binecuvantare ori un blestem al unei amprente puse inca din cea mai frageda copilarie de niste parinti mai mult sau mai putin ingelega~ tori, responsabili si inainte de toate sanatosi din punct de vedere emotional, Altele, nu mai putin numeroase, sunt determinate genetic. Stim ca marele impe~ rativ al intrebarii responsabile si categorie nu poate compensa decat in foarte mica masura neajunsurile din cadrul comportamentului social, dobandite prin educatic ori pe cale genetic’. Daca ai invatat sa gindesti biologie, cunoseénd la fel de bine puterea pomirilor instinctive si relativa in- suficienté a oricarei morale responsabile gi @ tuturor principiilor bune, si daca pe deasupra stii sa privesti perturbarile comportamentuhui social dint-0 perspectiva psihiatrica a psihologiilor abisale, ajungi sa nu mai condamni ,,delineventii cu acea manie justitia- ra specifica naivului cu sentimente puternice. Cel afec~ tat de o perturbare functionala va fi atunci privit mai degraba ca un bolnav vrednic de compasiune si nu ca un om rau posedat de Satana, lucru altminteri perfect posibil din punct de vedere teoretic. Daca insai In aceas- 18 din urma povitie Indreptatita se adauga credinta eronata a doctrine’ pseudodemocratice ca, find structurat prin conditionare, orice comportament wman poate fi transformat si corectat in mod nelimitat prin procede-_ ul conditionarii, se ajunge la 0 pacatuire grava impotriva comunitatii umane. Spre a ne da seama de pericolele ce ia nastere pen- | tru omenire in urma dispatitiei pe eale genetic’ a unot DECADEREA GENETICS 0} jnstinete este nevoie sa intelegem ca in conditiile vie- ate moderne nu exista nici un factor care tii civil UF actioneze in sensul realizaii unei selectii pentra simplul motiy ca asa se cuvine, exceptic facind poate numai simtul nostru innaseut pentru valoarea bu- nei-cuviinte. in cadrul intrecerii economice pe care © trdieste cultura occidentala, impotriva acestei va lori se manifesta fara indoiala un criteriu negativ de selectie! Din fericire, progresul cconomie nu este co~ relat in mod necesar cu rata de reproducere. Faptul ed nu ne putem dispensa de moral este ilustrat foarte bine de o veche gluma evreiasca: Un mi- liardar Vine la un sadhen (agent matrimonial), lasand 8 se inteleaga vrea sa § oreasca. Plin de zel, sadhenul incepe de indata sa ridice in slavi o fata nespus de frumoasa, ce ajumsese de trei ori la rind Miss America, dar bogatasul da din cap cu. Cu prezenta de spirit caracteristica profesici sale, sadhenul se apuca imediat sa laude o alta partida in- teresanta, ce dispunea de o zestre de mai multe mili- arde de dolari, . Nu-mi trebuie", spuse bogatasul, ,sunt si eu destul de bogat.” Imediat sadhenul trece la un al treilea registru, aducdnd vorba de o tanara care la 21 de ani cra conferentiar in matematica, ocupand in Prezent, la numai 24 de ani, postul de profesor titular Ja catedra de Informatica a MIT. .Nu-mi trebuic so- tie desteapta, spune miliardarul cu dispret, .,destept Sunt gi eu. La care sadhenul striga disperat: .Pentra umele lui Dumnezeu, ce fel de satie doriti?™ Una cuviincioasd™, ii raspunde bogatasul ange’ a animalele noastre de casi si chiar de la era batice care s-au inmultt in eaptivitate cat se degradeaza modurile de comportareee 64 CELE OPT PACATE CAPITAL sociala in cazul disparitici selectiei specifice. La anu- inite speci de pesti eare-si ingrijese puii, inmultirea artificiala a dus numai in decursul catorva generati Ja asmenea perturbari genetice ale eapacitatii de a-si ingeiji puii, incat abia daca se mai gasea o pereche in stare sa o faea asa cum trebuie. In mod ciudat ana- Jog cu degradarea normelor de comportare sociala determinate cultural (p. 7! si urm.), si in aceasta privinta mecanismele cele mai diferentiate, cele care au parcurs doar o scurta evolutie istorica, para fi deosebit de pre- dispuse la aceasta perturbare. Vechile instincte atat de raspandite, cum ar fi instinetul de a manea si instinetul sexual, manifesta adesea o tendinta spre hipertro- fiere, dar trebuie luat in considerare aici faptul ca, atunci ind imblanzeste un animal, omul incurajeaza in mod sclectiv lacomia acestuia de a manea si pornirea catre imperechere, ambele facute la intémplare, fara ale- gere, cautand in schimb sa elimine pomirile agresive si de evadare, pe care el le considera daunatoare. Privit in mare, animalul de casa e intr-adevar 0 ca- ricatura rautacioasa a stapanului su. Into lucrare mai veche (1954) am aratat ca receptarea noastra es- tetica a valorilor prezinta legaturi vizibile cu acele transformari corporale ce se manifesta in mod regulat in cazul imblanzirii animalelor. Atrofia muscula- | ra, depunerea stratului adipos in zona burtii, seurtarea bazei craniene si a extremitatilor sunt semme tipice_ ale domesticirii, fiind considerate in general nepla cute atét in cazul animalului cat si in cel al omului,— opusul lor ficdndu-l in schimb pe proprietar s& apard drept ,nobil*. In mod perfect analog decurge si apre-_ cicrea noastra, bazata pe simturi, a caracteristicilor comportamentale distruse ori macar periclitate prin DUCADEREA GENETICA 0 domesticire: dragostea matema. actionarea cu altrus song cura) pentra familie si Societate sunt in acceasi isfeurd norme comportamentale programate instine- rea si mancatul si imperecherea, dar noi le resimtim in mod clar ca fiind mai bune si mai nobile. in tratatele amintite am ilustrat in mod amanun- titce legaturi strinse exista intre periclitarea anumitor caracteristici prin domesticire si prin felul in care Je apreciem datorita simtului nostru etic si estetic. Corelarea este prea evident pentru a fio intamplare, singura explicatie posibila constand in supozitia c& judecatile noastre de valoare s-ar baza pe anumite mecanisme implementate awfind scopul de a pune o bariera in calea unor fenomene de degradare bine precizate care ar ameninta omenirea. Se prea poate ca sisimgul dreptului sa se bazeze pe o structua programata filogenetic, a carei functic sa fie contracararea penetrarii societifii de care indivizi asociali Un sindrom al mutatilor genetice care a aparut fara nici o indoiala in mod analog si din aceleasi cauze ta.om si la animalele sale de casi este combinatia ci data intre Precocitatea sexuala $i intinerirea permanenta, Cu mult timp in urma, Bolk a aratat ea, prin foarte :aulte caracteristici corporale, omul seaman mult mai multcu fomele tine ale celor msi apropiate ride Zoologice ale sale deci cv animaleleadalte, Ramne- deobste in bak intr-o stare de tinerete ¢ denumit - stat 18 Diolegie neotenie. L. Bolk (1926) atrage te pra acestui fenomen in cazul omului, pu- hand ins un accent deosebit pe incetinitea onlower 2ei umane si vorbind de vele mai multe ori de retarcare. z cele mai multe ofi de retardare Mogeneza corpului uman prezinta aspecte similare G4 ee4 a eomportamentului si Asa cm am ince lui sau. Asa cum am ineer=66 CELE OPT PACATE CAPITAL cat sa subliniez (1943), curiozitatea jucausa de a cer~ ceta a omultti, care se mentine pana la varste inain- tate. deschiderea sa fata de tot ce exista pe lume reprezinta, dupa cum a aratat Amold Geblen (1940), 6 caracteristica persistenta a tineretii Caractertil copilaros constituie una dintre cele mai importante, indispensabile si in cel mai nebil sens al cuvantului umane insusiri ale omului. mul e pe deplin om doar atunei cand se joaca, spune Friedrich Schiller. ,,in omul adevarat se ascunde un copil ce yrea sa se joace”, spune Nietzsche. Sotia mea m-a trebat: Cum adica se ascunde?* La cateva minute dupa ce am facut cunostinga, Otto Hahn m-a intrebat: _ Spuneti-mi, sunteti cumva copilaros? Sper sa nu ma intelegeti gresit!* jnsusirile copilaresti se numara fara nici o indoiala printre premisele devenirii umane, Se pune insa intrebarea daca intoarcerea programati genetic a omului la copilitie mu ¢ pe eale sa ia proportii ce pot avea consecinte nocive. Am ardtat deja la p. 39 si urm, ct fenomenul intolerantei la neplacere si cel al nivela- ri simturilor pot genera un comportament infantil. B foarte probabil ca la aceste procese determinate genetic sa se adauge altele, determinate cultural. Cerin: ta frematatoare de satisfacere imediata a simrurilor, lipsa oricaei responsabilita(i sia oricarui scrupul fata de sentimentele altora stint tipice pentru copiii mici, fiind in cazul lor perfect scuzabile. Munca sustinut in vederea unui scop indepartat, responsabilitatea ac~ tiunilor proprii si manifestarea grijii chiar fata de ceil i mai putin apropiati sunt norme de comportare ce-I ¢a- racterizeaz pe omul maru De imaturitare vorbese cercetatorii cancerultl atunci cand vor sa caracterizeze una dintre insusirile DPE ADEREA GENE IEA 67 fundamentale ale tumorii maligne. Daca o eehula pier~ de toate acele InsUsiti cc fac din ea parte si veriga a unut Gnumit {esttt uman, # epidermei, a epiteliului intes- tinului eat” in mod necesar cate o stare ce corespunde unei faze mai tim- purii din istoria filogenctica sau individuala, altfel spus, ea Se Va comporta ca un organism unicelular sau ca o cclula embrionara, incepand si se divida fara menajamente in ceea ce priveste corpul ca intreg. Cu cfit regresia merge mai departe, cu cat tesutul nou format se deosebeste mai mult de un fesut normal, ew att mai avansata va fi tamoarea maligna. Un papilom, care, oricum, prezinta inca multe insusiri ale epidermei normale, fiind totusi un neg care a erescut pe su- prafata ei, co tumoare benigna, un sarcom in schimb, care e aleatuit dintr-o serie de eclule mezoderme total nediferentiate, ¢ o tumoare maligna. Cresterea ne- fasta a tumorilor maligne se bazeaza, dupa cum s-1 sugerat deja, pe faptul ci anumite masuri de aparare, prin care organismul contracareaza de obivei aparitia unor celule ,asociale“, nu sunt eficiente sau sunt anihilate de catre celulele tumorii. Daca tesutul inconjurator va considera ins tumoarea ea fiind la fel cu slows fant consecing, tumoatea ar putea eres Sahar ute vin fl Itra din ce in ce mai mult, provo- des uce Bn departs aie analogia pe are am ports soci mal sus. Un om list de nome de com Sar ingot matura, care va rimane ase into Societit Tacs fevine n mod necesar un parazit al rede ghia clues SS beneficieze in contimua- Tu Satdonnsn tte Bll ce se cuvine doar eopilu= incl despre un i ori a glandei mamare, ea .wegr cltung a velatat de ¢os CELE OPT PACATE CAPITAL tdnar care si-a ucis bunica pentru a face rost de cate~ va marci necesare vizionarii unui m, El se justifi- ca repetind cu indirainicie ea i-ar fi spus bunich ca avea nevoie de bani pentru cinema, Desigur ca acest om cra debil mintal intr-o faza grava Nenumérati tineri privese cu dusmanie ordinea sociala actuala si astfel si pe parinii lor. Faptul c& in citida acestei atitudini ei considera de la sine inteles sf fie sustinuti de aceasta societate si de acesti parinti dovedeste infantilitatea lor nereflectata Daca fenomenul cresterii infantilitatii si crimi litatii in randul tinerilor, ce caracterizeazd omul ca produs al civilizatiei, se bazeaza intr-adevar, asa. cum, ma tem, pe fenomene de decadere genetica, ne aflam intr-o situatie extrem de periculoasa. Sentimentul care ne dicteaza sa acordam o inalta apreciere la ceea ce € bun si cuviincios este mai mult ca sigur unicul factor care mai actioneaza astizi cit de eat eficient in mod selectiv in sensul combaterii fenomenului de degradare a comportamentului social. Chiar gi versatul afi. cerist din bancul nostru dorea si se inseare cu o fat cuviincioasa! Tot ecea ce am discutat in capitolele an- terioare, suprapopularea, concurenta comercial, distrugerea mediului ineonjurator natural si instrainarea de armonia sa demna de veneratie, disparitia, prin mo-— lesire. a capacitatii de a avea sentimente putemice, toate acestea, agadar, sunt de natura si lipseasca pe omul modern de orice discernamant intre bine si rau. La acesti factori se adauga si disculparea asocialului, la care ne obliga intelegerea temciurilor genetice si psi hologice ale comportamentului sau dereglat. ‘Trebuie sa Invatam sa punem de acord omenia p nade intelegere fata de individ si grija fara de neces DECADEREA GENETIC o tatile comunitatii umane. Individul luat in parte, afec- tat de disparitia unor moduri de comportare sociala sitotodati de pierderea capacitatii dea nutri sentimentele ce le insoteau, ¢ intr-adevar un biet bolnay care merit intreaga noastra compasiune. Aceasti dispari- fie reprezinta insa rau! pur sf simplu, Fa nue numai o negare si anihilare a procesului de creatie prin care animalul a devenit om, ci un Tucru mult mai rau si cutremurator. intr-un mod cu totul misterios, perturbarea comportirii morale duce adesea nu numai la 0 simpla disparitic a tot ceea ce resimtim ca find bun si cuviincios, ci genereaz chiar o dusminie activa impotriva acestor valori. Tocmai datorita acestui fenomen, multe religii cred in existenta unui dus oponent al lui Dumnezeu. Daca privim cu atentie tot ceea ce se intimpla Ia ora actuala in lume, nu-l putem contrazice pe un credincios care afirma ca a venit An- ticristul, Fara indoiala ca prin degradarea comportamentului social determinat pe cale genetica ne ameninta intr-un mod extrem de urat Apocalipsa, Dar acest pericol nu este la fel de gray ca altele, precum cel al suprapopularii ori cercul vicios al intrecerii comerciale, fenomene care nu pot fi combatute decat prin miasuri radicale, presupunand cel putin o revalori- zare educativa a tuturor pscudovalorilor venerate in sna de azi, Pentru a impiedica decaderea genetica a Cingnte€ de ajuns sa ne gindim la vechea intelep- fese izk ate intr-un mod clasic din bancul evre- Pe care |-am citat mai sus. E de ajuns ca atunei cfnd ne alegem perechea sii nu uitam 0 €% “a si am o cerinta sim- Pla si care se intelege on fata oa ent leBe de Ta sine: Cuviineioass si fe man sii PLE OPT PACATE CAPITALE inainte de a trece la capitolul urmator, in care voi trata pericolul pierderii traditiilor din cauza revoltei prea radicale a tinetilor, dorese si previn 0 eventu- ala intelegere gresita. Tot ce am spus pana acum de~ spre consecintele primejdioase ale cresterii continue a infantilitatii, in special in ceca ce priveste dispari~ tia sentimentului de responsabilitate si a receptirii valorilor, se refera la criminalitatea eresednda in randul tincrilor si nicidecum revolta tineretului din zilele noastre, revolta ce se intinde in intreaga lume. Pe eat de energic voi combate in cele ce urmeaza periculoa- sele greseli la care se deda tineretul, pe att de clar vreau sa precizez aici ea el mu sufera in nici un ea de vreo lipsa a capacitatii de a simti moral si social si cu atat mai putin a receptarii valorilor. Dimpotriva: tine- rif isi dau seama perfect nu numai de faptul ca ¢ ceva putred in Danemarca, ci si de faptul c& sunt multe lucruri putrede in state cu mult mai mari VII Sfaramarea traditiei Dezvoltarea unei culturi prezinta céteva analogii interesante cu dezvoltarca filogenetica a speciilor, Tia difia cumulativa, care se afla la baza oricarei culturi, porneste de la performante noi in esenta lor, ce nu apar Ia nici o specie de animal, si anume intai de toate de la gandirea conceptuala si limbajul cuvintelor, datorita capacitatii de formare liber a simboluritor, deschid omului posibilitati nemmaiintalnite de largi- re si transmitere a cunostintelor dobandite individual Aceasta ,mostenire a insusirilor dobiindite ce apare in modul aratat reprezinta, la randu-i, motivul pentru care evolutia istorica a unei culturi se desfsoard mult mai repede decat filogeneza unei speci portului dintre cele doua viteze atingand puteri de or- dinul zecilor. Att procedeul prin care o culturi dobandeste o noua cunoastere care s4 duca la mentinerea sistemului. ¢ Si cele prin care ea pastreaza aceasta cunoastere dife- ¥a de procedeele de transformare a speciilor, Metoda prin care se alege din varietatea de oferte cca care me- Tita sa fie tinutd minte este insa de buna seama aceeasi in evolutia speciilor i in cea a culturii, si anume alegerea es © verifieare temeinied. Desigur: cote ogame’ structurile si anette une cults nu fat de severa ca aceea care actioneaz: selectiaz CELE OPT PACATE CAPITAL cadrul transformatii unei specii, pentru ca prin continua crestere a puterii sale de a-si supune natura ineonjura~ toare omul se sustrage de la tot mai multi factori selce: tivi. Astiel, in cazul culturilor se gaseste adesea ceea ce la specii nu prea exist: asa-numitele structuri de lux, altfel spus, structuri a caror forma mu deriva din vreo performanta menitd sa contribuie la mentinerea specici, nici chiar dintr-una mai veche. Pur si simplu ‘omul isi poate permite si care cu el mai mult balast inutil decat un animal salbatic. in mod ciudat, selectia pare sa fie singuru! criteriu care stabileste ce anume va intra in tezaurul pe- ren de cunoastere al unei culturi ca obicei traditional si ,sfant*, Dupa toate aparentele, chiar inventiile si descoperirile, ce se datoreazai intelegerii si explora- tii rationale, capata un earacter religios, de ritual, daca au fost transmise prin traditie un timp mai indehungat, La acest aspect ma voi intoarce in capitolul urmator. Daca cercetim normele traditionale de comportare sociala dintr-o cultura, asa cum apar ele la prima vedere, asadar fara introducerea unui mod de abordare tindnd de istoria comparata, nu putem face vreo deosebire intre cele care aut luat nastere dintr-o ,superstitie* aparuta intimplator si cele izvordte din revelatii reale si din inventii, Exagerand, sar putea spune ci tot ceea ce se transmite peste mari intervale de timp prin traditic culturala capata in cele din urma carac- terul unei ,superstitii® ori al unei ,,doctrine™. Apatent, acest fapt ar putea reprezenta mai inta _eroare constructiva" a mecanismului responsabil de dobindirea si inmagazinarea cunostintelor in culturile umane. La o analiza mai profunda insa se va vedea ca un conservatorism eat se poate de puternic i ° SFARAMAREA TRADITIEL B pastrarea a coca ce a fost odata verificat reprezinta una Faure insusirile vitale ale aparatultl caruia i revine jn evolutia culturii o sarcind analoaga celei pe care © indeplineste genomul fn transformarea speciflor, Pa tarea de date nu ¢ la fel de importanta, ci e chiar mult mai importanta decat dobfindirea unor date noi, si tre= puie sa fim constienti de faptul ca in absenta unor cer- cetari specializate nu am avea nici o posibilitate de a sti care dintre obicciurile si traditiile pe care cultu- Ta noastri ni le-a transmis reprezinta o superstitie fn- ‘vechita, de care ne putem dispens: un bun cultural indispensabil, $i in cazul normelor comportamentale, al caror efect nefast pare a fi de la sine inteles, cum ar fi de pild’ vanatoarea de ca- pete practicata de unele triburi din Borneo si Noua Guinee, nu e deloc previzibil ce efecte ar putea avea eradicarea lor totala asupra sistemului normelor de comportare socialai ce tine laolalt respectiva grup culturala. intr-un fel, un astfel de sistem reprezin scheletul oricarei culturi, schelet din care e foarte periculos sa indepartezi in mod arbitrar un element fara a lua in considerare multitudinea interactiumilor sale. Credinta eronata ca doar ceea ce poate fi inteles pe cale rational ori, mai mult, doar ceea ce poate fi dovedit in mod stiintific ar face parte din tezau- ral stabil de cunostinte al omenirii duce la consecinte nefaste lluminatstinfific”, tineretul ajunge sa tiile oricarel cub comoara continuta in tradi- rast! cults vehi, precum oi in invagturle tea oa ae lu. Cel care crede ca toate aces- area insite de orice valoare cade forodata int-0 presia oe shine ma putin periculoasa, traind cu im- {a ar putea isca pur si simplu din neant si care reprezinta EC ET"4 CELE OPE PACATE CAPITAL in mod rational o intreaga cultura, cu tot ceea ce tine de ea. Aceasta impresie reprezinta un lueru nu cu mult mai putin prostese decit parerea ca stiinta noastra ar fi de ajuns pentru a ,imbunatati* omul in mod arbi- {car prin interventii asupra genomului uman. O cult ra contine la fel de multa stiinta .crescuta”, dobandita in urma procesului de selectie ca si o specie de animal, care, dupa cum se stie, nu poate fi deocamdata wfacuta, Subaprecicrea putemiea a tezaurului de cunoastere nerationala, de tip cultural, si supraaprecierea celui pe care omul ca homo faber reuseste sa il adune datorita ratiunii sale nu sunt insd nici pe departe sin- gurii factori care ameninta sa ne distruga cultura, si nici macar cei mai decisivi. Un rationalism arogant nu ar avea motiy s& priveasca in mod clar dusma- nos traditia mostenita. Ar putea eventual sa o priveas- a cum at privi un biolog o taranea batrana, care Lar asigura ca puricii iau nastere atunei cand urina intra in contact cu rumegusull. Atitudinea unei mari parti a tinerilor din ziua de azi fata de parinti e carac- terizata de 0 considerabila aroganta dispretuitoare, in care nu exista nici un dram de blandete. Revoluti neretultti de azi e sustinuta de urd. si anume de 0 ur strains inrudita cu cel mai periculos si mai persistent dintre toate sentimentele de ura: cu ura nafionala. Cu alte cuvinte, tineretul revoltat reactioneaza impotriva generatici mai in varsta In acelasi fel in care un grup cultural sau .ctnic™ reactioneaza impotriva unet grupari straine si dusmane. Erik Erikson a fost cel care a aratat primul in ce ma sura considerabila evolutia divergenta a erupurilor et nice independente din istoria culturii se desfasoara i SPARAMAREA TRADITIFE 75 mod analog cu evolitia pe care subspeciile, speciile T genurile o parcurg in decursul istoriei lor filogene- fice. El vorbea de pseudo-speciation, de @ ..pseudoformare a speciilot™. Unitatile culturale mai mari sau mai mici sunt finute laolalta si totodta deosebite de alte unitai prin rituri si norme de comportare socia- 1a ce au luat nastere de-a Tungul istoriei culturil. Un anumit fel de ,maniere, un dialect de grup special, un fel de a se imbraca etc. pot deveni simboluri ale unei colectivitati care si fie indragite si aparate de fiecare in parte precum insusi acest grup de oameni cunos- cuti personal si indragiti. Dupé cum am aratat end- va (1967), aceasta inalta pretuire a tuturor simbolurilor grupului propritte Insotita de un dispret corespunza- ‘tor manifestat fat& de oricare alta unitate culturala comparabila. Cu cat doua grupuri einice s-au dezvoltat mai mult timp in mod independent unul de celdlalt, cu atat diferentele cresc, pe baza acestora putindu-se recon- strui, in mod analog cu evidentierea diferentelor de caracteristici ale animalclor, cursul evolutie’ lor. In ambele cazuri se poate considera ca acele caracteristici care sunt mai raspandite, flind deci specifice unor grupuri mai mari, au 9 vechime mai mare. __ Orice grup cultural indcajuns de bine conturat are intr-adevar tendinta de @ se privi pe sine insusi ca pe © specie proprie, considerand ca membrii altor uni- ‘ati comparabile nu sunt cu adevarat si pe deplin oa meni, In foarte multe limbi ale bastinasilor termenul utilizat pentru desemmarea tribultui propriue pur si simplu om". Sa ucizi un membru al tribului vecin nu este, seeder, © crima adevarata! Accasta consecinta a pse- uotormauii speciilor este deosebit de pericutoasa. eee prin ca se mlatura in mare masurd inhibitia% CELE OPP PACATE CAPITAL dea ucide un alt membru al speciei. in yreme ce agre~ siunea intraspecitica declansata de membrii aceleiasi speci ramine in continuare, ch ta, Asupra .dusmanului™ se revarsa 0 manie crunta, asa cum omul nu o poate simti nici pentru cel mai pa- catos animal de prada, ci numai pentru om. Poti siti ucizi linistit dusmanii, avand in vedere ci de oameni adevarati, Bineinteles ca aceasta mentali- tate e incurajata de toti aceia care indeamna la raz~ boaic, fiind o tehnicd des folosita de ei Faptul ca gencratia tnara incepe fara indoiala si © considere pe cea mai in varsti ca find 6 pseudo- specie straina indreptateste o anume ingrijorare. Acest lucru este exprimat prin multe simptome. Grupurile etnice concurente si cele care se dusminese intre ele au obiceiul sa-si dezvolte sau sa-si creeze ad-hoc portul popular intr-un mod deosebit de pregnant, In Eu- ropa Centrala, straiele {aranesti care sa marcheze specificul locului au disparut de mult, ele fiind purta~ te cu indarjire numai in Ungaria, si anume in acele re- giuni unde satele maghiare si cele slovace sunt foarte apropiate. Acolo, portul popular e afigat cu mandrie, intentia vadita a fiec&rui grup etnic fiind aceea de a-i supara pe membrii celorlalte grupuri etnice. Acelasi lucru il fac multe grupuri autoconstituite de tineri revoltati, care — in ciuda pretinsci lor respingeri a oricarui clement militar — manifesta in mod uimitor 0 tendinta vizibila de a se distinge printr-o uniformd. Dupa felul lor dea se imbraca, ,.specialistul poate re- nue vorba, cunoaste diferitele subgrupuri din sanul grupurilor de beatnik, teddyboy, rock, mod, rocker, hippy, gammlet etc. la fel de usor cum crau recunoscute odinioara regimentele fostei armate austro-ungare. SPARAMAREA TRADITIEL Prin obiceiuti si traditii, tineretul revoltat incearca, de asemenea, sa se distanteze edt mai mult posi~ pil de generatia parintilor, ceca ce nu presupune deel simpla ignorare a comportamentulu traditional al acestora, ci studierea celui mai mic detaliu, spre a putea face taman pe dos. Aceasta reprezinta, de exemplu, una dintre explicatiile aparitici excesclor sexuale in eadrul unor grupuri umane Ja care potenta sexual generala e dupa toate aparentele redusa. Tot din dorinta tensii de a trece peste imerdictiile parintesti se explica si faptul ca anumiti studenti igi fac nevoile in mod public, dupa cum s-a intamplat la Universitatea din ‘Viena, “Tinerii respectivi nu-si dau seama in nici un fel de motivatia acestor moduri comportamentale ciudate, ba chiar bizare, gasind cele mai diferite pseudoratio- nalizari, uncori destul de convingatoare, pentru a~ explica purtarea: ei protesteaz’ impotriva insensibi- litatii generale a parintilor lor bogati fata de cei si raci yi imanzi, impotriva razboiului din Vietmam, impotriva abuzurilor de care se face vinovata con- ducerea Universitatii, impotriva a tot ceea ce s-a im- us in toate directiile — dar rarcori impotriva viol Cehoslovaciei de citre Uniunea Sovietica. In realitate insa, atacul lor este indreptat in mod nediferen- {iat impotriva tuturor oamenilor mai in varsta, far Nici o legatura cu linia politica de care acestia sunt atasati. Profesorii de extrema stangd nu sunt ocarati de catre studentii de extrema stinga mult mai putin, decat profesorii de extrema dreapti: H. Marcuse a fos insultat odata in felul cel mai grosolan de catre studenti comunisti condusi de Cohn-Bendit, aduedn- du-ise acuzatii total stupide, cum ar fi c acael ar fi78 CELE OPE PACATE CAMIALE platit de C.I.A. Atacul nu a fost motivat de faptul ca, elar fi apartinut vieunei alte linii politice, ei in mod exclusiv de acela ca apartinea unei alte gen Ghidata, la rndul ci, de sentimente. generatia in sta injelege, chiar fra sa-si dea seama in mod constient, e@ aceste pretinse proteste nu reprezinta de fapt decat declaratii de razboi si insulte pline de ura. Ast- fel, ura dintre generatii, care — dupa cum s-a mai aratat — se inrudeste, in esenta ei, cu ura dintre diferitele prupuri ctnice, altfel spus cu ura national, ajunge rapid la o escaladare periculoasa. Desi am experienta in materie de etologie, imi vine greu sé nu ma infu- rij atunci cand vad frumoasa bluza albastra a bine si- tuatului comunist Cohn-Bendit, si nu trebuie decat sa studiezi expresia fe(ei unor astfel de oameni pentru a-{i da seama c& exact acesta ¢ efeetul pe care si-l dom rose. Perspectivele unei intelegeri sunt astfel mult di- minuate. Atat in cartea mea despre agresiune (1963) cat si in prelegeri publice (1968, 1969) am discutat despre posibilele cauze ctologice ale razboiului dintre gene ratii, asa e& ma voi limita acum la strictul neces Intregul cere al acestor fenomene se bazeaza pe o perturbare functionala a procesului de dezvoltare des- fasurat la om in perioada pubertatii. in aceasta faz’, tanarul incepe sa se desprinda de traditiile casei pa rintesti, privindu-le critic si orientandu-se spre noi lealuri, spre un nou grup de care s-ar putea alipi, in- susindu-si cauza lui. Dorinta instinctiva de a putea sa si fupte pentru 0 cauzi buna are un rol determinant alegerea obiectului, indeosebi a oamenii tineri. [n aceasta £4Za, tot ceea ce e transmis din vechime apa re ca fiind plictisitor, iar tot ceea ce e nou devine atra- B&t0r, putndu-se vorbi de o neoiilie fiziologies SPAKAMAREA TRADITIE ~ Fara indoialai, acest proces are un rol important in mentinerea specici, fapt ce a dus la includerea sa in programul dezvoltat filogeneic al medurilor compor~ tamentale umane. Punctia sa este aceea de a ajuta la formarea unei anumite eapacitati de adaptare in ca~ drul transmiterii altminteri prea rigide a normelor comportamentale culturale, procesul care ia asttel nastere putind fi asemuit intr-un fel cu naparlirea racului, ce se leapada de nigidul sau schelet exterior pentru a putea ereste. Ca la toate structurile stabile, si in cazul transmiterii normelor comportamentale culturale fune~ tia indispensabila de reazem trebuie platita prin pierderea unor grade de libertate, renuntarea la anumite mecanisme, renuntare pe care orice reconstructie o presupune, nefiind nici ea lipsita de pericole, deoarece petioada de restructurare reprezinta o privare de reazem si de protectic. Acest lucru este valabil in mod. analog pentru racul care naparleste si pentru omul aflat la vremea pubertitii in mod normal, perioada neofiliei fiziologice ur- mata de o revigorare a dragestei fata de tot ceca ce traditional. Schimbarea mentalitati se face in timp, ma- Joritatea dintre noi, cei mai in varsta, putand sa confirme ca la saizeci de ani respectul omului fata de opiniile tatdlui sau este mult mai mare decat la optspre- zece. A. Mitscherlich numeste acest fenomen in mod Potrivit ,ascultarea tirzie, Neofilia fiziologica si .as- Cultarea tarzie“ alcatuiesc impreuna un sistem ce ani hileaza avele elemente ale culturii transmise, care sunt mod clar depasite si ar impiedica dezvoltarea in soos ulate, asigurindu-se concomitent eu anihilarea lemente mentinerea structurii esentiale si in- 'spensabile a culturii, Fiind in mod necesar depen-80. CULE OPL PACATE CAPLEALE denta de intcractiunea foarte multor factori interni si externi, funetia acestui sistem poate fi evident ugor perturbata, Inhibitiile in dezvoltare, ce pot fi determinate de factori din mediul inconjurater, dar cu siguranta $i de factori genetici. au, in funetie de momentul in cate Incep sa se manifeste, consecinte foarte variate. Ra- manerea intr-o stare infantila timpurie poate duce la legaturi persistente cu parintii si la o cramponare totala in traditiile generatiei in varsta. Astfel de oameni deve nu Vor sti sa se poarte cu cei din generatia lor nind adesea niste ciudati, niste solitari, Raméinerea ne- fiziologica in stadiul de neofilie duce la izbucnirea tarzic a unor resentimente caracteristice fata de pa rintii uneori chiar raposati de mult, precum gi la 0 anumit izolare. Psihanalistii cunose prea bine ambele probleme. Perturbirile care duc la ura si razboi intre generatii se deosebese insa sub raport cauzal in dou privinte de cele descrise mai sus. In primul rind, transformarile la care sunt supuse ca urmare a nevoii de adaptare bunurile culrurale transmise devin din ce in ce mai mari din generatic in generatic. La vremea lui Abraham, fiul aducea modificari de-a dreptul insesizabile normelor comportamentale ale tatalui, inedt — asa cum Thomas Mann a ardtat intr-un mod atat de conving’- tor in romanul sau psihologie Josif'sé firatit si — multi ‘oameni din acea yreme nici macar nu reuseau sa fac dcosebirea intre persoana lor si cea a tatalui, lucru ce reprezinta o perfect forma a identificarii, Ritmul de dezvoltare la care tehnologia actuala obliga cultura face cao buna parte a traditiilor unei generatii sa fie con- sidcrati pe drept cuvant de cate tineretul critic ca fi nvechita. Opinia eronata ca omul ar putea isca din neant in mod calculat si rational © noua cultura, despre care am mai vorbit (p. 73), duce la coneluzia total gresitii cd solutia cca mai bund ar fi distrugerea totala a culturii parintilor spre a face loc unei recon structii creative. Cine se gandeste in mod serios la aceasta Va trebui insd sa se intoarca la omul precro- magnon! Straidaniile multor tineri de pretutindeni de a var- sa din cada si parintii odati cu apa* mai are insa si alte cauze. Modificarile la care structura familiei ¢ supu- si in cursul tehnologizarii continue pe care o cunoas te omenirca actioneaza in mod constant in directia slibirii contactului dintre parinti si copii, Acest lucru incepe inca din perioada de sugar. Deoarece in zile- lenoastre mama nu-si mai poate dedica intregul timp copilului mic, iau nastere aproape intotdeauna intr-o mai mare sau mai mica masura fenomenele pe care René Spitz le-a numit Hospitalisation. Simptomul lor cel mai rau este o slibire greu reversibila ori chiar ireversibila a capacitatii dea avea contacte umane. Acest efect se insumeaza in mod periculos cu perturbarea deja aminita (p. 19) a implicarii umane. Lao varstii ceva mai mare, in special in eazul bie Jetilor, se manifesta, perturbator, lipsa modelului pa- ame fnafara mediilor (ardinesti si mestesugiresti bitetii ma ad esti aproape niciodata tatii la Iweru, reaind as fel ocazia dea dao mana de ajutor pen- wes: nvinge de superioritatea omului matur. De memes, In mica familie moderna lipseste structu- ingatathics, datorita careia ,omul batzan* aparea ca ceahind respect. Un eopil de eine ani nus poate ds '4 nemijlocit de superioritatea tatalui situ de pa-92 CELE OPT PACATE CAPITALE inuzeci de ani, fiind in schimb impresionat de fort unui copil de zece ani si intelegand respectul cu eave acesta il priveste pe fratele in varsta de cincisprezece ani, astfel incat, bazdindu-se pe simtamintele sale. el va trage concluviile corecte, observand cum cel de cinei- sprezece ani, care ¢ indeajuns de istet pentru a reeu- joritatea spirituala a batranului, stie sa noaste Sup respecte varsta. Recunoasterea unci superioritati stabilite printr-o ie- rarhie ma reprezinta un obstacol in calea iubirii. Tou oamenii ar trebui sa-si aminteasea de faptul ci pe vremea eénd crau copii nu-i iubeau mai putin pe oamenii situati deasupra lor si carora trebuiau sa li se supuna, ci, din contra, ii iubeau mai mult deeat pe cei afla’ pe aceeasi scara ierarhica ori pe o scara ierarhica in ferioara. Mi-aduc foarte bine aminte ce simteam in copilarie fata de prietenul meu Emmanuel la Roche, care ne-a parasit prea devreme. Era cu patru ani mai mare ca mine si-si exercita cu dreptate, dar gi cu se- yeritate, autoritatea asupra bandei noastre neastim- parate constind din copii intre zece si saisprezece ani. Nu numai ca jl respectam si ma straduiam sa ma afirm in fata hui prin fapte curajoase, ci stiu sigur ca simteam pentru el o adevarata dragoste, cu nimic diferita de cea pe care urma sa 0 simt mai tarziu pentru anumiti prie- feni mai in varsta si profesori foarte stimati. Una dintre cele mai mari crime ale doctrine’ pseudodemocratice este acvea cat ea considera existenta unei ievarhii na- turale intre doi oameni ca find un obstacol care i-ar frustra de orice sentimente mai calde. Dar fara aceas~ ta ierarhic n-ar exista nici macar cea mai naturala forma a dragostei umane, cea care fi leaga in mod normal pe membrii unei familii: cunoscuta educatie de SEARAMAREA TRADITIT 3 quion-frustration® a facut din mii de copii niste bieti nevrozali Dupa eum am aratat deja in scrierile amintite, in- t-un grup lipsit de o structura ierarhica situatia copilului este cat se poate de nenaturala. Neputdnd si-si reprime propria sa tendinta programata instinetiv de a parveni intr-o pozitie ierarhiea superioara si tira nizindu-si in mod evident print, care nu-i opun nici un fel de rezistenta, copilul se vede silit sa adopte pozitia setului de grup, care nu-i surade insa defel. In- tr-0 lume profiind ostila, el se va simi lipsit de aparare far un superior mai puteric, deoarece copiti care au parte de educatia de up ,,non-frustration™ nu sunt nicaieri indragiti. Awnei cind, fiind in mod explica- bil iritat, el incearca s4-i proveace pe parinti, ,cerdind palme™, cum se spune, un astfel de copil nu va de- clanga reactia de contraofensiva asteptati instinctiv si dorita de subconstientul sau, ci se va lovi de perete- le capitonat al unor linistite fraze pseudorationaliste. Dar nimeni nu se va identifica vreodata eu un ane- mic servil, nimeni nu va fi gata si accepte de la el prescrierea unor norme comportamentale, si cu atat mai putin se va gasi cineva care sa recunoasca valorile apreciatc de un astfel de om ca fiind culturale. N Maj atunei céind iubesti un om din adancul sufletului Si privesti totodata in sus catre el esti in stare siti in- Susesti traditia lui cultural, De buna seama, infiora- for de mul tineri in plina formare din za de azi duc tos deo astfel de figura a tatalui™ De cele mai mu tori tail udevarat nu face fata, iar marile aglome- Gir din cadrul scolilor si universitatitor fac imposibil Yreun dascal stimat sa-i ia locul ve lt cazul multor tineri inteligenti, la aeeste moti- pur etologice de respingete a culturii parintilor sex4 CELE OFF PACATE CAMTALE adauga insa si motive cu adevarat etice. Cu aglome- ririle ei, cu pustiirea naturii yi intrecerea cu sine insasi a omeninii avide de bani si insensibile la valoare, cu ingrozitoarea saracire emotional si cu prostirea prin indectrinare, cultura occidentala de azi are at de multe aspecte care nu merita sa fie imitate, inedt te face sa uiti prea usor veritabilul ei continut de adevar si intelepeiune. Tineretul are intr-adevar motive intemeiate si rationale si declare razboi tuturor asa-nu- mitelor .establishments™, F insa greu s8 ne dam seama Ati dintre tinerii revoltati — incluzind studenti — actioneaza realmente pe baza acestor motive. Ceea ce se intimpla in cadrul ineaierarilor publice iyi are cu siguranta cauza in porniri total diferite, inconstient ctologice, dintre care ura etnica se afla fara indoia- 1a pe locul intai. Din pacate. tinerii meditativi si care actioneaza din motive rationale sunt mai putin vio- enti, astfel incat tabloul exterior al revoltei este do- minat in mod preponderent de simptomele regresiei ce, Dupa toate aparentele, tinerii rezonabili manifesta o loialitate prost inteleasa, nefiind in stare sa se distanteze de cei care actioneaza in baza impulsurilor. in urma discutiilor purtate cu studentii mi-am dat scama ca numarul celor cu care te poti intelege nue deloc atat de mic pe cat s-ar parea judecdind dupa tabloul exterior al manifestatilor de revolta. Nu trebuie insa uitat faptul ca intotdeauna consi- derentele rationale reprezinta un impuls eu mult mai slab decat forta primordiala, instinctiva si clementa- Miia agresiunii care se afla in realitate indaratul fenomenului analizat, Un alt fapt care nu trebuie uitat este acela cf abandonarea totala a traditiilor parintesti se repercutcazai asupra tinerilor insigi, Urmarile pot fi SPARAMEAREA TRAIT 8s catastrofale. In timpul fazei de neofilic fiziologica", tnarul atlat in pubertate simte 0 dorinta coplesitoa re de a se alatura unui grup etnie si de a participa in primul rind [a agresiunea colectiva. Aceasta dorinta este la fel de intensa ca orice alta pormire programata filogenetic, fiind comparabila cu foamea ori cu sexualitatea. Prin intelegere rationala si procese de invatare, toate acestea pot fi in cel mai bun caz fixa- te peun anumnit obiect, fara ca ratiunea sa ajunga vro- odatai si le domine total ori chiar sa le inabuse, Acolo unde acest lucru reuseste aparent, exista pericolul de nevrozare. Dupa cum s-a mai aratat, procesul normal in acest stadiu ontogenetic, altiel spus procesul care decurge fn interesul mentinerii calitatii de sistem a unei culturi, consta in aceea ca tinerii dintr-un grup cinic se reunese sub semnul unor noi idealuri si reformeaza in mod esential normele traditionale de comportare, {ard a se le- pada insa in intregime de bunurile culturale parintesti, ‘Tanarul se identifica asadar fara echivoe cu grupul ta nar al unci culturi batrane. Fiind prin natura sao inta culturala, omul nu poate afla o identificare pe deplin satisfacatoare decat intr-o cultura si printr-o cul= ura. Daca obstacolele deja discutate fi fac imposibil acest lucru, atunci el isi va satisface nevoia de identificare si de apartenenta la un anumit grup printr un obiect compensator, la fel ca in cazul instinctului se Xual nesatisficut. in cereetarea instinctelor s-a obser= vat de mult cu cata usurinta instinetele nesatisfacute Sunt compensate cu ajutorul unor obiecte uluitor de ne- Potrivite, dar cut greu s-ar putea gas? un exemplu mai imprestonant decit modalitatea in care tinerii ce tan Jese dupa aps renenta la un grup isi aleg nu rareori80. PLE OPT PACATE CAPITAL obiectul. Ei nu-si pot inchipui nimic mai rau decat stimu apartina nici unui grup, find astfel gata si faced parte chiar si din cea mai sordida dintre comunitati, aceca a drogatilor, Aristide Esser, expert in domeniu saratat ca in afara plictiselii, de care a fost vorba capitolul V, dorinta de a apartine unui grup este cea care impinge un numar tot mai mare de tineri catre droguri Acolo unde nu exista un grup cdruia sa i te poti alatura, exista intotdeauna posibilitatea de a consti tui unul ,pe masura. Bande de tineri partial sau in intregime criminali de tipul celor deserise att de potrivit in celebrul film muzical West Side Story, reprezinta o simplificare de-a dreptul schematica a programulu filogenetic al grupului etnic, din care lipseste insa din pacate transmiterea culturala, caracteristica numa grupurilor eare s-au format in mod natural, nu si celor patologice. Ca si in musicat-ul amintit, de multe ori doua bande se formeaza concomitent cu unicul scop de a oferi obiecte potrivite pentru agresiuni colective. Grupurile engleze de ,Rocks and Mods* sunt, daca mai exista, un exemplu tipic. Aceste perechi de grupuri agresive sunt in orice caz mai usor de suportat decat rockerii din Hamburg, de exemphu, care si-au Pacut un tel in viata din a ciomagi batrini lipsiti de aparare. Incitarea emotionala inhiba activitatea rationala, hipotalamusul blocheaza cortexul. Mai mult decat pentru orice alta emotie, acest lucru este valabil in cazull urii etnice, colective, pe care o cunoastem prea bine sub forma de ura nationala, Trebuie sa ne fie clar a ura generatici tinere impotriva generatiei mai in varsta provine din aceleasi surse. Falsificdnd orice mesaj care e transmis si transpunandu-l in opusul SPARAMAREA TRADITIEL 7 Sit ure mai rede orbiea si surzirea total, Orie ce lt -aespuue tneritorrevoltat pent a preven ie Migerea propriilor lor bunuti esentiale va fi rastalmacit in mod previzibil ea fiind 0 incercare parsiva de ant Jnire a establishment-ului. Ura nu te face doar ob Si surd. 61 te poate face si ineredibil de prost. Eanes siti convingem de propriul for interes pe eei care ne lurase, Va fi nreu sd le explicm ea tot econ carn lane nastere in decursul evolutici culturale ¢ la fel d ein dlispensabil si demn de veneratie ea sirevultatul ann lutici filogenetice, va fi : vf grouse expeam ea oeulors poate fi stinsa ca fl; Minato ‘acdra unei luminariVIII atea la indoctrinare Recepti area fe 0 Profesorul meu Oskar Heinroth, care a fost prin vo catie un cercetator al naturii si un zeflemist al sti e nuia sa spuna: Cea ce gindim ¢ clor sociale, obi: ° < de cele sna mult or fla, dat ova oe stim e adev rat. Aceasta fraza, lipsita de incareatura mn pevinta teoriel cunoasteil, exprima extruordinar det ine ro- cesul evolutiy al intregii cunoasteri umane i poate al cunoasterii in genere. La ineeput ope gi ne ceva, apoi comparam acel ceva cu experien ta si cu datele empirice care ne parvin, pentrt a ne a eae ma apoi in functie de concordanta sau econo ta lor daca ceea ce ,,am gandit" ¢ adevarat s us s Aceasta comparare unei regularitati imerioare ce a luat nastere in organism intr-un mod nee i fat ou a doua regularitate, ce guverneazi lumea exter bow 1, reprezinta probabil cea mai importan meio prin care un organism viu poate ajunge la cunoa se ee Popper si Donald Campbell numese aceasti metoda ~patrern matching”, ambele cuvinte flind g este proces de dobandire a cunoasterii decurze in cea mai simpla actualizare, in prineipi. inavelai mod inet de la prima reap a viet in fiziolo ia pr. ceperii el este utilizat la tot pasul, iar in sa nse constient a omului el ia forma presupunerit sia ROCEPLIVITATEA LA INDOCTRINARE x9 firmarii care-i sueceda, De multe ori, un lueru pe care i inehipuim, mai intai prin presupunere, se doce, deste fals fn urma contiuntani cu exemplul, dar oecg ge Sontitma print numar satisfacator de mare de probe devine un lucru stiut, in stiinta, aceste pro- cone Se huimese alcatuirea ipotezelor si verificarea lox Din pacate insa, acesti doi pasi ai cunoasterit na sunt foarte clar delimitati intre ei, iar rezuttatal ver llcarii nu este nici pe departe atat de mreeis pe cat s Dates din spusele profesorului meu Heinroth, Ipo- ‘eva reprezinta un element constructiv situat la been edifictului rational, iar eonsteuctoral stie de la bun ne cee Ya renunta Ia acest element pe pareursul pros cesului constructiv. Fa nu este alteeva decat o supozitie Provecorie, care nu se justitiea deeat atunci cand exis, {8 Pesibilitatea practic’ de a 0 contrazice prin fapte pega clutate in acest scop. O ipoteza ce nu poste 4. fulsificata* nu poate fi nici verifteata, neputand F astfel folosita in munca experimentalay Cul care emite 0 ipoteza trebuie si ji fie recunoscitor once i arata noi cai prin care ipoteza sa se poate dovedi af insulicienta, deosreve orice verificare consta down in aceea ca ipoteza se dovedeste a tezista in fata in- Sereinilor de ao contrazice. La urma urmei, toons in edutarea unor astfel de confirmari consid mane Oricarui cercetator al natutii, Nu degeaba se vorbeste de ipoteze de lucru, iar o ipoteza de lucru ecu atat nai tld cu cat se preteazai mai bine la munca de ve. Tificare: probabilitaten ca ea si fie adevarata eres odata cu numarul faptelor invatate care i-au putut fi imegrate © parere cronata treeventa si in rindul teoreticie- hilor cunoasterii este accea ci o ipoteza ar fi in mod az0 CELE OPT PACATE CAPHTAL definitiv contestata atata vreme cit exista fie si nu- Apt sau puitine Fapte care sa nu i se poa- aa, toate ipotezele existent mai un singur ta integra, Daca ar fis fi contestate, caci nu se gaseste nici una care sa sa- tisfaca foare exigentele. Intreaga noastra cunoastere nu este decit o apropiere de realitatea extrasubiee- 1 cu mintea: ce-i tiva pe care dorim sa 0 cuprinde drept, € 0 apropiere progresiva. O ipoteza nu poate fi niciodata contrazisa de un singur fapt care nu con- cord cu ea, ci numai de o ala ipotez’, care reuseste si imtegreze mai multe fapte decit ea insasi. Astfel, .adevaiul este acea ipoteza de lucru care este cea mai adecvati sd niveleze calea catre acea alta ipoteza ce poate explica mai mult Gandirea si simtirea noastra nu avcepta insa acest fapt indubitabil din punct de vedere teoretic. Chiar daca he spunemi tot timpul ca intreaga noastr’ cunoastere, tot ceea ce perepem din realitatea extrasubiectiva nu reprezinta deat 0 imagine grosolana simplificata si aproximativa a lucrurilor care exista in sine, nu ne putem impiedica sa consideram pur si simplu ca ade- Varate anumite lucruri, fiind convingi de absoluta lor veridicitate. Priviti corect din punct de vedere psihologie sii inte de toate fenomenologic, aceasti convingere poate fi asemuita cu 0 credin{a, in toate sensurile euvantului. Daca cereettorul stiinfelor naturii a verificat o ipoteza intra- it Incat ea sa merite numele de teorie, si daca teoria a avansat atdt de mult, neat nu mai poate fi modifica- it in conditiile unor ipoteze 18 in mod previzibil de suplimentare, nu insa in trasdtur jeredem cu tarie* in ea, ei csentiale, atunci KECEPTIVITATEA LA iNboci Rivalry v1 Accasta cree de lesast atin nu provoaca nici un fel de daune. denarece wae de Corie .detinitivata isi pastreara a oe . tdevar™ in domeniul ei de valabilitate si er in care acesta Se va dovedi mai Putin cuprin- Be ae it se credea la vremea lansarii teoriei. Asa Satin pla de pda fn ewzul fates fives classe al ° rei we de valabilitate a fost ingradit de te- orig cuantieg, fard a fi inet o ing fl oe 1s4 Contrazisa in adevararul Dupa cum cred si in tezele scred® jntr; intreaga ee into Serie intreaga de teorii care prezinta un inalt grad de probabittate:astfel, sum fetm concinn Sy akenumita imagine despre hume a lui Copemnie care adevirata. ) nvar mira nespus daca sar dovedi op "eta teoria cu prost renume c: ii I re ost re me ca Pamantul dinauntru sau ca i pe bolic r sau cd planetele parcurg tot gins 8 totusi pe bolta cit. a ‘ctorii epiciclice, dupa cur n se tredden pon mea lui Prolemeu, brews crea pe ees | Exista insa si lucruri tn care cred aproape la fel us mult ca in teoriile dovedite, fara a ma Putea baza me pila fapt care am confirme convingerile, Cred d fa cd universul © guvernat 12 avernat de o singura inlan. tuire de legi ale naturii, cane rc recipi Si care nu pot fi niciodata nesocotite. Aces gers, care are pentru mine un caracter de riomatic, exclude orice fenomen nenatural, alt ‘onside cd toate fenomencle descrise loai side spirtistireprezintdauntonngelan tere e total nestiintitiea, fi : Mmecanicii clasice, eu nena i © Sip Pena le arb loc foarte rar si proportiile lor sa eduse, astfel incat faptul ca Wut nici ; it faptul e& cu nu am avut nici lata ocazia sk mao oat wit $2 md conving eu propriii mei ochi de adevarul lor nu ma indreptateste sa fac declar aad92 CFLE pp PACATE CAPITAL privire Ia existenta sau inexistenta lor. Credinta mea pur religioasa, uebuie s-0 recumose, este aceea ca nu xista decat wv mare miracol, nu si miracole, la plu- ral, sau, aga cum a spus filozoful poet Kurd Lawitz, ca Dumnezeu nu are nevoie sa faca minuni Am spus ed aceste convingeri — motivate atit st intifie cat i prin sintiri — se aseamana din punct de vedere fenomenologic cu o credinta. Pentru a asi gura nazuintei sale catre cunoastere o baza fie ca si numai aparent solida, omul nu are alt solutie decd a considere anumite fapte ca find sigure, presupu- Jndu-le in concluziile sale ca puncte athimedice de sprijin. In cadrul aleatuirii ipotezclor, se simuleazd constient siguranta unei astfel de presupuneri, se face ea si cum” ea ar fi adevarata pentru a se vedea ce rezul 1a de aici. Cu cat se lucreaza mai mult pe baza unor astfel de puncte arhimedice fictive fara ca edificiul s& devina contradictoriu in sine, prabusindu-se, cu att mai probabila devine supozitia initial ametitoa re-ca in conformitate cu principiul iluminarii recipro~ ce punctele arhimedice de sprijin sa fie adevarate. Ipoteza ca anumite lucruri ar fi pur si simphu ade ‘adar, printre procedeele indisper tre cunoastere. Totodata, varate se numara, ay sabile ale n&izuintei omului cereetarea umana se bazeaza pe premisa ca se sperd in adevarul presupunerii, in corectitudinea ipotezei Nu exista decat relativ putini cercetatori ai stiintelor naturii care prefera sa procedeze per exclusionem, cli- mindnd experimental una dupa alta posibilitatile de explicatie, pana cAnd ultima care ramane in picioa re trebuie sa fie cea adevarati, Trebuie sa fim eon stienti de faptul c& cei mai multi dintre noi és¢ iurbese jpotezele, astfel incat un exercitiu de gimnastica du- Fcercivitare ATEA LA INDOCTRINA RE 93 ae care te menting tinar si sanatos, este obicciul pov tea in fecare 71 cite 0 ipotera favorita pena conta de ne Elete sper’ de diminesla. Desicur ets pore rip in care am erezut in ea contubuie a as “ andrea simtim fata de 0 ipoteza; obiceiurile ok Sitciveahng si fie «indragite™ la fal de user es oe a te le. Acest lucru ¢€ valabil mai ales atunei céind Feast fost ereate de persoana in eniza e sunt pre Fae i an mate stint profesor Doct neesra a fost descon eritoral ‘anu hou prineipiu explicativ, Seanad ui ev 4a atasamentul deseris se ada. wet sa al unei opinil impartagite de mule nut aceste fenomene nu reprezinta inca nimic tu sine, find ehiar indreptatite. inteadevan ny teza buna de Iueru devine mai probabild dace ae Fogle: Perioade mari de timp, de ordinal ania hi oestrean S06 Ta veal ilu fel dea © ‘ical. Principiul iluminarii reo ce ii sporesteeteeul adaticu tecorss mg ee semenes, vorbele un profesor responsabil merita Sev ey ats avnd-se in vedere fuptul ea acesta iM Bandi cu mutta grija la tot ce le va spune clare Hon aecentuiind, daca e cazul, ed mu face devit cacy © ipoteza. Numai in urma unei reflectii mina nicipecat Fa : Nu trebuie sa-1 condamnam 2161 Pe ce! care jung sa creada cu mai rut ceva acd opinia lor © impartasita si de alti Patnu och Xiu ai mut decat doi, si mai ales in eazul in care sean amit de lao basa inductiva de un tp die tay gimednd la aceleasi rezultate, inseamna cae vor, le 0 confirmare evidenta aeoo CELE OPT PACATE CAPITAL ‘Toate aceste efecte care intarese o anumita convin- gete pot aparea din pacate si favd sa fie indreptatite: In primul rand, se poate intampla ca o ipoteza sa tie dupa cum s-a aratat la p. 90, in asa fel aleatuita incdt toate experimentele pe care ca le dicteaza nu pot decat sd o confirme din capul locului. Ipoteza ca refle- xul ar fi singura performanta clementara a sistemului exclusiv la experiment nervos central a dus de pil in care se inregistra raspunsul sistemului la 0 schim- hare de stare. Aceste experimente nu au putut rele- A sistemul nervos realizeaza mai mult decat ica unor stimuli, E ne- ppt simpla reactie pasiva la acti voie in aceeasi masura de autocritica si de o boga- tie de ginduri fanteziste pentru a nu cadea in greseala care descalifica ipoteza din calitatea ei de ipoteza de lucru, indiferent cat ar fi ea de ..fructuoasa™ in sensul colectarii de ,,informatii" privite din punctul de vedere al teoriei informationale. In aceasta situatie, ipoteza nu va mai duce deedt in foarte rare cazuri ta dobandirea de cunestinte. Orieate foloase ar aduce in cadrul infiintar ascoli, adicd a unei noi directii de cercetare, si ir crederea in invajaturile unui maestru prezinta per colul formarii unor doctrine. Orice mare geniu care a descoperit un nou prineipiu explicatiy inclin& de obicei Si exagereze in privinta domeniului de valabilitate al descoperirii sale. Jacques Loeb, Ivan Petrovici Pavloy, Sigmund Freud si multi alti oameni cu adevarat mari au fieut-o. Cand la aceasta se mai adauga si faptul ca teoria e prea plastica, neindemnénd la Isificari, veneratia fatd de maesiru face ca clevii s devina apostoli, iar scoala o religie si un cult, dupa
You might also like
The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life
From Everand
The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life
Mark Manson
Rating: 4 out of 5 stars
4/5 (5819)
The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are
From Everand
The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are
Brené Brown
4/5 (1092)
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
From Everand
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
Chris Voss
Rating: 4.5 out of 5 stars
4.5/5 (845)
Magazines
Podcasts
Sheet music
Principles: Life and Work
From Everand
Principles: Life and Work
Ray Dalio
4/5 (609)
The Glass Castle: A Memoir
From Everand
The Glass Castle: A Memoir
Jeannette Walls
4.5/5 (1717)
Grit: The Power of Passion and Perseverance
From Everand
Grit: The Power of Passion and Perseverance
Angela Duckworth
4/5 (590)
Sing, Unburied, Sing: A Novel
From Everand
Sing, Unburied, Sing: A Novel
Jesmyn Ward
4/5 (1104)
Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race
From Everand
Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race
Margot Lee Shetterly
4/5 (897)
Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike
From Everand
Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike
Phil Knight
4.5/5 (540)
The Perks of Being a Wallflower
From Everand
The Perks of Being a Wallflower
Stephen Chbosky
4.5/5 (2104)
The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers
From Everand
The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers
Ben Horowitz
4.5/5 (348)
Bad Feminist: Essays
From Everand
Bad Feminist: Essays
Roxane Gay
4/5 (1018)
Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future
From Everand
Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future
Ashlee Vance
4.5/5 (474)
Her Body and Other Parties: Stories
From Everand
Her Body and Other Parties: Stories
Carmen Maria Machado
4/5 (822)
The Outsider: A Novel
From Everand
The Outsider: A Novel
Stephen King
4/5 (1866)
The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer
From Everand
The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer
Siddhartha Mukherjee
4.5/5 (271)
The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)
From Everand
The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)
Viet Thanh Nguyen
4.5/5 (122)
Angela's Ashes: A Memoir
From Everand
Angela's Ashes: A Memoir
Frank McCourt
4.5/5 (441)
Brooklyn: A Novel
From Everand
Brooklyn: A Novel
Colm Toibin
3.5/5 (1947)
The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living
From Everand
The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living
Meik Wiking
3.5/5 (401)
A Man Called Ove: A Novel
From Everand
A Man Called Ove: A Novel
Fredrik Backman
4.5/5 (4770)
The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century
From Everand
The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century
Thomas L. Friedman
3.5/5 (2259)
Steve Jobs
From Everand
Steve Jobs
Walter Isaacson
4.5/5 (808)
The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)
From Everand
The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)
Sarah M. Broom
4/5 (98)
Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America
From Everand
Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America
Gilbert King
4.5/5 (266)
The Art of Racing in the Rain: A Novel
From Everand
The Art of Racing in the Rain: A Novel
Garth Stein
4/5 (4208)
A Tree Grows in Brooklyn
From Everand
A Tree Grows in Brooklyn
Betty Smith
4.5/5 (1929)
Yes Please
From Everand
Yes Please
Amy Poehler
4/5 (1902)
A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story
From Everand
A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story
Dave Eggers
3.5/5 (231)
Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln
From Everand
Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln
Doris Kearns Goodwin
4.5/5 (234)
The Woman in Cabin 10
From Everand
The Woman in Cabin 10
Ruth Ware
3.5/5 (2522)
Fear: Trump in the White House
From Everand
Fear: Trump in the White House
Bob Woodward
3.5/5 (738)
Wolf Hall: A Novel
From Everand
Wolf Hall: A Novel
Hilary Mantel
4/5 (3811)
John Adams
From Everand
John Adams
David McCullough
4.5/5 (2409)
On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal
From Everand
On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal
Naomi Klein
4/5 (74)
The Light Between Oceans: A Novel
From Everand
The Light Between Oceans: A Novel
M.L. Stedman
4.5/5 (789)
Manhattan Beach: A Novel
From Everand
Manhattan Beach: A Novel
Jennifer Egan
3.5/5 (792)
The Constant Gardener: A Novel
From Everand
The Constant Gardener: A Novel
John le Carré
3.5/5 (104)
The Unwinding: An Inner History of the New America
From Everand
The Unwinding: An Inner History of the New America
George Packer
4/5 (45)
Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore
From Everand
Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore
Jay Sekulow
3.5/5 (137)
Little Women
From Everand
Little Women
Louisa May Alcott
4/5 (104)

Documents - Tips - Cele 8 Pacate Capitale Konrad Lorenz PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Documents - Tips - Cele 8 Pacate Capitale Konrad Lorenz PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like