Numele si prenumele: ‘Varsta: Data examina 1.Va enervafi usor? "— samy, Se 2.Sunteti sensibil la eniticd, 1 = a 3 Sunteti timid in relatille cu ceilalfi? | 4.Vi se intimplé si rosifi sau s& deveniji palid in situafli emofionante ? 5.Se poate spune cA guntefi certaret, ridicafi usor vocea sau folosifi uneori cuvinte “mai tari” in disputele cu alfii ? esclic la tristete si invers ) | 6-Aveli in general 0. dispozitie emofignala schimbaioae 7 (Weoeil relativ usor dela sin fata unui eveniment neprevazttresirifi ugor 7 8 Sunteti putemic impresionabil ?(situafile emofionante vi impresioneazA puiernic 2) _| 9 Manifestali neliniste sau va tulburafi cind lucrurile nu va merg cum afi dorit ? 10-Sunteti, in general, tensionat, nervos, nerabditor, irascibil ? | 11 Aveti tendinja de a va gasi tot timpul ocupafii (in timpul liber)? | 12.Va decideti usor, trecefi imediat la actiunile pe care vi le propunefi ? 13.Sunteti in general perscverent ? Rezistafi la descurajari (dificultsji) 7 14.Suntefi constant in munca dv., eforturile dv., activitatea dv. ? 15.in general suntefi vioi, enerpic’? aS | {16.Preferati activitatile dinamice 7 | 17 Preferafi si actionafi, mai curind deca s& privifi acjiunea altora? om 18.Acceptati sa desfésurafi o activitate, chiar dac ea nu e preferata dumneavoastra 2 19 Suntefi in general vesel, dinamic, activ? 20.Sunteti realist, ave(i simt practic, suntefi in general descurciret ? 21.Vi consolaji repede ? Vai impacati ugor (Va trece repede supararea ) ? | 22.Uitati relativ usor bucuriile sau necazurile pricinuite de alfii ? 23.V4 impricteniti usor, va facefi repede camarazi apropiafi ? 24 Sunteti in general schimbator in ocupafiile d-voastra curente, va place sA schimbafi activitajile d-voastra ? | 25.Suntefi usor de convins, sunteti relativ influenjabil ? | 26.In general actionagi mai ales in functie de situsfiile imediate (avand in atenfie rezuliatele sau consccinfele imediate ale acjiunilor d-voastri )? | 27.Aveti tendinta de a va cheltui repede fondurile d-voastra personale ? 28.Vi se intimpla sé abandonafi usor deciziile, hotararile d-voastra ? 29.in general iubifi noutated, 30.Va place si fii in pas eu moda (in diverse planuri )?PREZENTARE Numim temperament caracteristica dinannico-enetgetiod a personalitifii, Acesta ne areti viteza si energia migcirilor, vorbirii injelegeni i reaofiilor afoctive. rrrastturile temperamentale’ se manifesta in conduita individului de Ia varsta cea mai frageda, sunt stabile $i mu se modifick deest anovoie.De reguls, aproximativ acclasi tablow temperamental pe care l-am constata, lan mioment dat, la un individ, fl vom putea recunoasic si dupa zeoi de ani. fa vorbirea de toate zilele intlnith’ deseo aprecieri despre cameni cn un temperament sore”, despre temperamente nivalnioe, egale san inegale, inerte, delicate etc. Tati de, ce canoasterea acestui aspect fundamental al personalitafil este necesar pentru o enalizs profundi a cite! individuale, determinatd nu de imprejutiri accidentale, ei, de stractari functionale psilio-nervoase. Cercetind temperamentul, numerosi psiliologi (Heymans, Wiersma, Rene Le Senne, Gaston Berwet, Andre Le Gall cic.) au pornit dé la existenja a trel proprietafi fundamentale (emotivitatea, activisnal gi rezonanfa reprezentiilor, cu cele dour funeii, primar sh secunda ), pe care s-arclidi opt tipuri temperaméntale: nervos, sentimental, coleri, pasionat, sangyisic, Hlegmatic, amorf, apatic. Taté o explicatie suman celor trei jetati fandam ale ale temperamentului. EMOTIVETATEA Orice eveniment provoaci tn viefa nbastré organicY sau psihic& o stare mai mult sev mai pofin putemicd. A fi migeat emotiv inseamint a fi tlburat. Byenimentele ‘acfioneazé ca un agent He dellagrafi, prin aceasta echilibréndu-se 6 eaatitate mai mare seu mal mick de energie pe care organismul o poseda anterior. Persoana emotionati adaugi la impresia dobanditi o parte din ea insési. Prin uemare, un emotiv se tulburi in situafiicimd cea mai mare parte a oamenilor ni sant rmiscati in timp ce nonemotivul cu greu poate fi migeat, emotile ni ‘ind mai putin violente. ACTIVISMUL sarc nevesitate congenital de aofinké, th Sensual 8 om activ se manifests ‘de jasine”, tn sub comanda unor impulsuri din afari. Evenimentéle exterioare au sont deci, ocazii sau pretente pentra actin, iar dact aceste ocazii nat existe, active! le-ar cfuta, deoarece el mu ‘concepe Viala fard actiune. ‘active! sofioneaZA mereu Impotriva’ voinei'sale, opundnd rezistents st platigandu-se mereu de efortul pe care ¢ nevoit s&-1 depund. REZONANTA Paibologul german Otlo Gross, in 1902, atras cel dint atenfia asupe nofiunii de rezonan{i sau résunet. in ce const rezonanta? Toate impresiile pe care le suferim, toate reptezentiile po care le avem exerciti asupra noastré o aetiune imediatd pe care o numim “funegiimea lor primardi”. Dar dupii ce au disp&rut din c&mpul constiinfei, ele continua s& rsune Janet, influentind astfel maniera noastrl de a gén side a aciona. Aceasté actiune prelungita de “eumegare” este “fimefiumea lor secundaris”.Tipul primar este orientat inspre afard, © capabil de adaptivi rapide, are react, dar superticiale. Tipul secundar, fiind orientat spre trecut, e interiorizat, se angajeazd profund in tot ceea ce face, inlocuicste spontaneitatea cu-reflexiaSe adaptenzi mai greu circumstantetor noi, dar face fafa surprizelor prin prevederea sa. PRELUCRARE SI INTERPRETARE, Intrebatile sunt grupate in tei serii (A, B, C) corespunzStoare proprietitilor fundamental ale temperamentului si se puncteaz4 in felul urmitor: ~1 punct pentrn rispunsul “4” = 0,5 puncte pentru rispunsul “-* + 0 puncte pentru réispunsul ** Ficind totalul pentru fiecare serie obfinefi trei numere (dacti avefi zecimale, rotunjifi prin scfidere) pe cate le veti Inlocui cu simbolurile grupelor de puncte din care fac parte, astfel: Pentru Soria A (cmiotivitate), dact ave: ~intre 0-5 puncte suntefi nonemotiv (a2) ~futre 5-10 puncte sunteti emotiv (E) Pentru Seria B (activism), dack aveti: ~ intre 0-5 puncte sunteti neactiv (nA) ~ futre 5-10 puinete suntei acti (A). Pentru Setia C (rezonanti), dack aveti: intre 0-5 puncte suntefi primar (P) intre 5-10 punete suntefi secundar ($) Diagnosticul se va tezuma fintt-o form de tipul: 1. EnAP (emotiy-neactiv-primar) - Nervos 2. EnAS (emotiv-neactiv-secundar) - Sentimental 3. HAP (emotiv-activ-primax) - Coleric 4. BAS (emotiv-activ- secundar) - Pasionat 5. nBAP (nonemotiv-activ-primar) - Sangvinie 6. nEAS (sonemotiy-activ-secunda:) - Flegmatic 7. nEnAP (nonemotiv-nonactiv-primat) - Amorf 8. nEnAS (nonemotiv-nonactiv-secundat) - Apatic Exemplu: Dacd Seria A = 7 puncte, Seria B =3 puncte, Seria C= 4 puncte, atunci temperamentul este de tipul EAP (Nervos), NOTA: De obicei nu prea existi tipuri temperamentale pure. Dac veti objine un numér de valoare 5, atunci avefi caracteristici din doud temperamente (ex.: A = 3, B= 5, C = 6; deci nEnAP sinEAP). La dowd numere de valoare 5, participati la patru temperamente, iar daca cele trei numere 5, 5, 5 posedafi trésituri din toate cele pt tipuri de temperamente, Caracteristicile tipurilor de temperament 1, NERVOSI (EnAP) au ca proprictiti fuidamentale mobilitatea si vivacitatea sentimentelor, nevoia de emofii, vagebondajul afectiv, putcres dé-sedncfic, impnlsivitatea, violenja, aefiuni adesea in contradictie cu principiile enuinjaté: Se temarcii I ei o sensibilitate dereglatt ‘6 debilitate a sentimentelor morale, vanitate si “igsureofie” (reactie obisauita prin care raspumd anturajului ofnd se simt “raniji”). Nervosii vor sii vimeasca si 84 atragé aten{ia alrora asupra lor, sunt indiferenti la obiectivitate, simt nevoia de a iftumusefa reélitatea, merginid de Ta minciund la fictiunea poeticd. Au un gust pronuntat pentru bizar, macabra si, in general, pentru tot. ccea ce este negativ. Lucreaza\ in mod aritmic si numai in domeniile care Ie produc plicere, iar pentru a se snug ain inactivitate si plictisealé au nevoie de excita. Sunt inconstanfi in afecfiune, usor de sedus $i console, Au tendinge spre psihonevroze emotive, isterie, mitomanie. Valoarea dominant peiitri ef este divertismentul. Reprezentanti: Baudelaire, Poo, Rimbaud, Mozart, Chateaubriand, Byron, Vetlaine, Musset, Stendhal. 2, SENTIMENTALII (EnAS) avin prim plan emotivitatea, Impresiile minime (mai ales cele de ordin social ),produc o violent zguiluire psihie®, o-adevérati dram& psihics datorat!i unci vulnerabilitafi specifice a sentimentului. Anumite categorii de evenimente, chiar grave, Si esi indiferen{i. Sentimentalii manifesta totdeauna introversione (igi indreaptA atengia eXtre propriul ey), sunt melancolici, meditativi, timizi, vulnerabili, sctupulosi, alimenténdu-gi viata interna cu rimasitele trecutului, Sunt indiferenti fafa de evenimentele exteine, pentru a se inchide in propriul eu, cauta permanent solitadine, ocolesc oamenii, fug de telafii sociale, Manifest deosebita placere pentru paturi, in care gisesc liniste si destindere. Tntroversiunca ti conduce spre introspectie (@ualiza permanent’ si neobositi a propriului eu) realizAnd proiectarea spre trecut, pe care ar dori si redresexe. ‘Meclancolia este starea lor normal, insofiti de reseminare, timiditate, mizantropie (neineredere in oameni, lipsi de dragoste, de simpatio-pentra-sociétatea oamenilor), cragoste exagerati pentru animale care au un “comportament superiér” oamenilor. Manifest tendint& spre nevrozi, neurastenie, psihostenie, schizofrenie, Valoarea dortinanté pentru ¢i este intimitatea. Reprezentanti: Amiel, Rousseau, Maine de Biren, Vigny, Eminescu, Vlahuta, ‘Acistotel, Kierkegaard. Ceaikovski, COLERICH (EAP), conform §colii de la Groning, dispun de mobilitate si vivacitate « sentimentelor, aptitudine oratoric&, manifestiri eruptive de iritafie. Simt nevoia de actiune, de initiativa, gustul pentru noutate, se intereseazA de politica, sunt plini de optimism, cred in progres, sunt generosi, cordiali, plini de vitalitate si exuberangi. in general ‘cu bunt dispozifie, dar le lipseste adesea miisura.fntregul lor comportament este, dominat de extraversiune (deschidere spre lume) $i sociabilitate. Simt nevoia de a se rispandi. Au tendinfe spre manic, Valoarea dominant pentru ei este actiunea, Reprezentanfi: Danton, Clemanceau, Beethoven, Caragiale, Liviu Rebreanu, Hugo, Boaumarchais, 4, PASIONATIL (EAS) au intreaga personalitate intt-o tensiume extfemi, fiind dominaji de ambitii, de Suiccese. Activitatea lot este concentrata asupra unni.scop unic, fiind apfi in.mod natural pentrn a comanda. Desi. dominatori, stiu si se stapfineasod si si-si utilizeze violenta dozand-o dupa oameni $i imprejuréti, ambifia, sprijinindu-se pe o autositate. dur’, pe vigoatea reacfiei 1a obstacole, precuim $i pe o mare putere de munc&, Au capacitate de improvizatie rapida si de executie accelerati, Neincrederea in cameni se poate transforma in buntate fai de cel care Ji fubese sau fifi do cof care sunt dependenfi. Se arati protectori, fideli sau dusmani redutabili, personalitatea lor viguroasa nevétzind in oameni decat amici sau adverseri. Duritalea lor, ‘manifestatd‘asupra. altora, devine scveritate, iat asupra lor insisi, ascetism (enunfarea la pliceri pentru o viafi aspri gi retrast). Au putere de muneé, gustulipentra istarie, atasamental fafa de trecut Sentimentele religioase ale pasionatilor sunt intotdeauna vii, iar sentimentele sunt in general-direstionate spre austeritete. Manifest tendint& spre_ paranoia. ‘Valoarea dominant pentru ei este indeplinirea operei preconizate. Reprezentanfi: Napolean, Pascal, Zola, Gocthe, Hegel, Comte, Descartes, Bossuet, Nietzsche, Ludovic al XIV-lea. 5. SANGVINICH (nBAP) sunt extravaganfi, efectueazA operalii exacte, dispun de un rémaeabil simf practic, iubesc lumea, iar in relafile cn semenii se arafd politicosi, spirituali, ironici, soeptici.. Sunt apti pentru afi conducdtori, dau dovadi de abilitate, prefuiese mult experienta manifestind initiative si o mare suplefé @ spiritului. Sunt foarte greu de tulburat, nu ‘simt conflictul cate ti apas% din greu pentru a-i zdrobi. Dificultifile care apar constituie pentra ei un amuzament. Rene le Senne a aritat cd sengvinicii sunt de mai muite tipuri, astfel: a. Sangvinicul paracoleric - cordial, lasé 0 falsi impresie de emotivitate, exuberanfa, ascuinde sub 0 exteriorizare afectuoasi o riceala egoista si o neta dominare a ambifiilor sale, este un om fit scrupule, dar cu o mare putere de adaptare, suplete gi curaj fizic. Ca model pentru acest tip fl putem aminti pe Henric al TV-lea. b. Sangvinicul paramorf.- este aproape amorf, ¢ nonemotiv, grav, calm, pufin flecar, ou incursivitate moderata, echilibrat. c. Sangvinicul pur care cuprinde: © Sangvinicul viu - febril (Voltaire), sarcastic (Chamfort), ascufit (Bacon si Montesquieu) eon - ee Sangvinicul calm - cinic (Mazarin), libertin (Anatole France), avizat, prudent, istet (Madame de Sevigne) © Sangvinicul uscat - sec, critic, pozitivist, abstract. + _ Sangvinicul lent - sceptic, enalitic, surézator, binevoitor. Valoarea dominant’ pentru ei este succesul-social.6. FLEGMATICH (nEAS) au o activitate:care se reduce la dabandirea strictului necesary fir& agitatic, cu perseverenti, adesea impinsé péné la tenacitate. Sunt obiectivi si mu se incuréa in considers dictate de sensibilitate, evitindu-le prints-o activitate metodica. Grija lor se limiteaz’ Ia preocuptirile personalé, dar acest egoism este temperat de un mare respéct pentru semeni, penttu obiceiurile st habitndinile lor, cu condifia ca acestia s& nu vind in conflict cu ei. Sunt dominafi de o regulatitate inflexibila in utilizare timpului, de automatisin (activitate care se desfasoara fara controlul centrilor nervosi superiori, migcare stereotip, la care mu patticip constiin{a). Flegmaticti sunt oameni cu. tabieturi, respectuosi fats de principii, punctuali, obiectivi, demni de inoredere, pedanti (mieticulosi, ou pretentii de erudifie si de competent deosebiti), raibditori, tenaci, lipsiti de afectare, ou dispozitie egal. Simul umorului este Ta ei vit, posed un fel de optimism rece care consté in a inlocui emotia cu © agreabila zeflemisire. Iubeso sistemelé: abstracte::Datoriti rezonanjei seoundare, flegmaticii sunt dispusi sa includa tot cea ce este serios in. viafa lor, zeflemeaua este inlocuiti cu gravitatea, iar conflictal ia alura unei probleme ce trebitie sélufionata, Examineazii faptele gi reflecteaz, nu se pasioneaz’, rimén calmi sicauti s& degajeze elementele ou singe rece. Valoarea dominanté pentru ef este legea. Reprezentanfi: Kant, Erasmus, Franklin, Taiie, Bergson, Locke. 7, AMORFI (aEnAP) an lipsi de energie; neglijenfé, toleranf4 datoriti indiferenei. Sunt concilianti, Sra spirit intreprinzator, fac adésea dovada «mej incdpatinari deosebit detenace, sunt linigtigi gi calmi, putin conmnicativi si reflexivi (meditativi, ginditori), inclina spre lene, lipsii de punctualitate, indiferen{s, manifest’ adeses eplitudine-spre muzicl. Valoarea dominanti este plicerea. Reprezentantul tipic: Ludovic al XV-lea. 8, APATICTI (nEnAS) sunt inchisi in sine, interiorizati si, ca atare, orientafi spre eu, sumbri, tacitumi Gntunecafi, posomoréfi, chinuifi de génduri, posaci), rAd rar, le lipsese vioiciunea si agetimea. Sunt conservatori (atagati de trecut, teffactati la tot ceea ce este nou), robi ai abjtudinilor (deprinderilor, obisnuinjelor, obicejurilor) de la care mu se abat. Nu dispun de spirit fntreprinztor, iubesc linistea interioara si singurdtates. Desi viafa social fi lasa indiferenfi, sunt {in general onesti (cinstifi, corecfi), onorabili. Fiind nonemotivi, inactivi, nu au deloc reachit'personale, urméndu-si habitudinile sau ascultind de circumstane, De aceea sunt foarte putin'afectat Rezistenfa habitudinilor le conferd independenfi, si'le asigura o autonomie.relativa in raport cu mediul. Traiesc in virtutea inerfiei si au teiiinte-spre-perversiune. Valoarea dominanta pentru ei este Tinistea. Reprezentantul tipic: Ludovic al XVHea.Profil temperamental Heymans EnAP- nervos DEAP- sanguinic EnAS- sentimental nEAS- flegmatic BAP- coleric nEDAP- simocf BAS- pasional nEnAS- apatic Cotarea (raspunstitile ‘ou Da) se face fi felul immétor: 1-10- Emotiv dé 14 0-5 ne dela 5-105, 11-20- Actiy dela 0-5 nA dela 5-104 21-30-Primar de la 0-5 P Secundar de Ia 5-10 § P,S reprezint& gradul de tézonativitete al subjectului, Mi