Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Marile Simptome in Ginecologie

    Uploaded by

    Florin Ciobanu
    16 views16 pages
    Marile simptome in ginecologie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Marile simptome in ginecologie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views16 pages

    Marile Simptome in Ginecologie

    Uploaded by

    Florin Ciobanu
    Marile simptome in ginecologie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    12__ Grrcotoste Dar manualul de fata este util, se adreseazé nu numai specialigtilor, cat mai ales studentilor si absolventilor facultatii de medicina general, carora le revin sarcini importante in asistenta mamei si in combaterea sterilitati si infertilitai {in alta ordine de idei, in ultimii 25 de ani, in literatura de specialitate asistam la tendinta multor autori de a nu mai folosi termenul de obstetric, definitia actuala (ramura a medicinei privind nasterea, antecedentele si sechelele) nemaiflind corespunzatoare. in prezent, obstetrica trebuie considerata ca disciplind medicala care trateaza reproducerea umana si toti factorii ce o influenteazi, medicali — biologici, sociali, psihologici, definitia find dect mult mai cuprinzatoare. Cat priveste ginecologia, aga cum se arata in Raportul tehnic nr. 266 al OMS., aceasta se ocupa de diagnosticul si tratamentul bolilor aparatului genital feminin, definitie care are o optic’ deficitara si un sens limita. In prezent, ginecologia are © perspectiva larga, cuprinzdnd tot sisternul de reproducere feminin si functiile acestuia, ,accentul trebuie pus pe prevenirea bolii si promovarea sanatati (Alessandrescu D. si colaboratorii) Actualmente in standardizarea nomenclaturii disciplinelor medicale, ambele specialitati dau continut unei singure discipline, care se numeste ,ginecologia’’ Aceasta disciplina se ocupa cu biologia, psihologia si patologia femeii - obstetrica, etapa temporara in viata femeii, facand parte integranta din ginecologie. Il. Simptomele cardinale in ginecologie: durerea, hemoragia, leucoreea Bolile aparatului genital se traduc, in esenté, prin trei simptome principale, care permit orientarea in stabilirea diagnosticului: durerea, hemoragia si leucoreea. 1. Durerea Durerea constituie principalul simptom in ginecologie, pentru care medicul este consultat de cele mai multe ori, necesitand o sanctiune terapeutica prompt. Dupa Aburel, durerea in ginecologie imbraca diferite aspecte: ‘A. Durerea — boala B. Durerea~ simptom A. Durerea - boala Durerea ~ boala este reprezentat numai prin simptomul durere, care este singura manifestare clinica; survine de obicei in afara oricarui antecedent evident sau manifestare inflamatorie si se prezinta sub doua aspecte clinice: 1. Plexalgiile utero-ovariene, in care boala prezinta o senzatie de arsura, de rupturd, de torsiune, durerile avand sediul in fosele iliace, iradiind spre coapsa pe De fa simptom | traiectul nervilor obtura lamenopauza. 2. Plexalgiile pelvin abdomenului. Durerile iradiind in toate directil Durerile sunt insotite vaginale. La examen, se promontoriului sau lam B. Durerea - sim Durerea~simptomy genital, lind acompania ~reactii psihice, boln mediul inconjurator dat ~reactii vegetative, b midriaza etc.; ~ reacti motorii, bo segmentul aparatul afectiunile vulvo ~in salpingite, bolnav ~ in afectiunile uterin de sale ete. Dupa sediu, durere: extragenitala (cu sediu ¢ L Durerile genitale i @. Durerile perineale 1.0 cauza localé man sau cronicd, herpes gei vulvare) 2. O cauza regional retroversie uterind sau re 3.0 cauza generala (di 4. Coccisodinia, o d sacrococcigiene, datori b, Durerile pelviene p 1. Dureti periodice ca — dureri intermenstru a ciclului) si care dupa ¢ cistalgii si rectalii si plexe = dureri premenstrual percepute de bolnava sut iradiind spre coapse. Sunt digestive si se datoreaz considerat fiziologic, fie t = dureri menstruale, ¢ —dureri postmenstrual eazi nu numai specialistilor, cét mai » medicina general, cérora le revin combaterea steriltatii si infertlitai. in literatura de specialitate asistam la menul de obstetric’, definitia actual ecedentele si sechelele) nemaifiind Je consideratd ca disciplina medical actorii ce o influenteazé, medicali deci mult mai cuprinzatoare. 24 in Raportul tehnic nr. 266 al OMS., ntul bolilor aparatului genital feminin, ns limitat. in prezent, ginecologia are d de reproducere feminin si functi nirea bolii $i promovarea sanatatii aturii disciplinelor medicale, ambele line, care se numeste ,ginecologia”. te integranta din ginecologie. 1ale in ginecologie: ia, leucoreea ent, prin trei simptome principale, cului: durerea, hemoragia gileucoreea. Jn ginecologie, pentru care medicul Rind o sanciiune terapeutica prompia. in hipogastru exacerbate de ortosta- -ontal, se datoresc unei metroanexite ersistente, progresive sineinfluentate ncadreazi durerile extrem de violente, jc alarmant, necesitnd un diagnostic = intalnesc in: ubara, avort tubar, hemoragie ovarian; pinx, abces de ovar, chist de ovar; pelviperitonita, datoritd unei virulente war) cu dureri violente aparute brutal, we (varsaturi). tru cu iradieri lombare, sunt dureri cu x3 intrauterina (fibromiom).. 4 avea origine digestiva, urinara sau -azi fie unor colite, nsotite de tulburari moroizi, fistula, fisurd anala), consultul si Seguy). fe obicei unei colici nefretice sau unei omplet. eristice tinerelor fete’ sau femeilor in “polakiurie, asociate cu urine sterile, joni, progesteron) si psihoterapie. gine peretii osteoarticular ai bazinului sat prin prezenta unor nevralgii scialice jeaz pentru interrelatiile extrem de fe aparale si sistemne, cAci organismul Jacesta se poate descoperi cauza reala jogica de vecinatate sau la distant de sand constitui o manifestare la distant al frecvent intalnit in ginecologie si se n timpul menstruatiei (menoragie), cat emoragia poate surveni atat inainte, cat » fata unei hemoragii cervicale trebuie sau vulvovaginala), ca dupa un viol sau pra acesteia. Dupa J. Baudet siB. Seguy, De la simptom la diagnostic. elemente de semiologie ginecologicd _15 —hemoragii functionale; —hemoragii de origine terapeutica. A. Hemoragiile de cauza organic Cauzele organice trebuie atent cdutate, diagnosticul acestora flind oriental, general, de varsia bolnavel 1. Latinerele fete, dupa pubertate, cauzele hemoragiilor organice pot fi: = otumora endocrind de ovar, ca tumora de granuloasa, cu prognostic favorabil la aceasta varsta; = 0 tumora de col sau de vagin, exceptional la aceasta varsta, 0 tumora mixtA mezodermica care se prezinta ca un polip recidivant, de prognostic redutabil; =o endometrioza vaginala, care se manifesta mai ales prin leucoree decat prin hemoragii genitale. 2. La femei in activitate sexual, hemoragille genitale au drept cauza: = ‘un uter fibromatos si in special nodulii submucosi si polipil fibrosi cavitari find responsabili de hemoragii importante sub forma de menometroragii, care pot antrena o anemie secundara. Examenul genital deceleaza un uter deformat, mart de volum, boselat, prin multiplii noduli fibromatogi, iar histerosalpingografia arata o cavitate uterina deformata si marité de volum; ~hiperplazia glandulo-chistica si polipoza endocavitara, care reprezinta in fapt ‘o manifestare a insuficientei luteale cu hiperestrogenie relativa; =cancerul de col uterin poate antrena hemoragii importante daca este intr-un stadiu avansat. La debut, el se manifesta doar prin mici pierderi de sange, ale caror caractere esentjale sunt provocate prin raport sexual, tact vaginal sau spalaturi vaginale, Diagnosticul se bazeaz4 pe examenul clinic (examenul cu valvele) $i este ajutat de examenul histologic vaginal, examenul colposcopic si, in ultima Instanta, biopsia si examenul histopatologic care vor transa diagnosticul. ~cancerul tubar, mai rar, vafi diagnosticat prin HSG si confirmat prin examenul histopatologic al piesei operatori = endometrioza determina rareori un sindrom hemoragic. Diagnosticul se bazeaza pe durerile genitale, ritmate de ciclu, de datele examenului clinic HSG si colposcopie; ~ infectiile genitale cu germeni banali se pot manifesta uneori prin hemoragii genitale, dar in tabloul clinic se situeaza pe locul secund dupa semnele generale silocale de infectie -TBC-ul genital este responsabil mai mult de amenoree decat de hemoragie. 3. in faza de menopauza si postmenopauizé cauzele pot fi: un cancer endocervical, dar mai ales un cancer de endometru, diagnosticul urmand a se stabili prin frotiuri cervico-vaginale si endometriale repetate, prin biopsia de endometru si chiuretajul biopsic; = in postmenopauza, constatarea unei metroragii sia semnelor de impregnare estrogenica va orienta diagnosticul spre o tumord secretanta de ovar, otumor de granuloasé sau o tumora tecala; ~ cancerul vaginal, observat la femeile in varsta, se diagnosticheaz& usor la ‘examenul cuvalvele, biopsia $i examenul histopatologic confirmand diagnosticul. 4. La toate varstele vietii femeii: dintre cauzele organice care pot include hemoragii, pe primul loc se situeaz4 hemopatiile, in special maligne (anemia 16 Gnecorosee pernicioasa, trombopenia, leucemia), apoi unele afectiuni vasculare (hepatopati, nefropatii) si unele maladii endocrine extragenitale, ca o insuficienta tiroi B, Hemoragille functionale iagnosticul de hemoragie functionala nu va filuat in consideratie decat dupa eliminarea oricarei cauze organice sau terapeutice. Patogenia acestor hemoragii functionale este dominata de hiperestrogeni obicei relativa, find legata de o insuficienta tuteala. Hemoragille functionale sunt in mod particular prezente la inceputul si la sfarsitul activitatii ovariene sau altfel spus in perioada pubertara sau la menopauza. 1. La pubertate La pubertate se pot identifica trei tipuri de disfunctii ovariene responsabile de hemoragii funetionale: 1. hiperestrogenie cu insuficienté luteala, diagnosticata prin dozari de steroizi hormonali i raportata, datorité curbei termice monofazice, la ciclurile anovulatori 2. 0 insuficienta ovariana globala, recunoscuta prin dozari hormonale; 3. mult mai rar, o hiperandrogenie discreta, manifestata mai ales biologic, fara expresie clinica, este rezultatul unei forme minore de sindrom corticosuprarenalian sala unel distrofii polichistice cu hiperandrogenie ovariana, ‘Aceste hemoragii se manifesta fie ca polimenoree, fie ca menoragii, sindromul hemoragic flind uneori impresionant 2. La femelle in activitate sexual in plind activitate sexuala, hemoragiile genitale functionale pot fi obisnuite sau accidentale. 1. Hemoragiile obisnuite sunt urmare a tulburdrilor aparute la pubertate. Eticlogia poate fl absenta, fie o insuficienta luteal, secundara unei anovulatji, care se recunoaste dupa curba termic monofazica. 2. Hemoragille functionale survin la femei care au avut o pubertate normala si menstruatiiregulate, cu cicluri ovulatori Aceste hemoragii care survin uneori dupa o intarziere de menstruatie sunt legate de o tulburare a activitatji corpului galben sunt date de: = absenta accidentala a ovulatiei, uneori cu prezenta unui folicul persistent sau a unui chist folicular; ~ un corp galben abortiv; — un chist luteinic rezultat al unei hiperactivitay hipofizare. 3. La menopauza Hemoragiile functionale sunt in mod particular prezente in pericada imediat premenopauzica si mecanismul este o hiperestrogenie permanentd, relativa sau absoluta, cu insuficienta luteal sau aluteinie completa. Daca menopauza sa instalat, hemoragiile functionale sunt rare si pot recunoaste doua mecanisme: ~carenia estrogenica a castrar = persistenta unei activitati ovariene estrogenice. in sfarsit, unele hemoragii conternporane perioadei menopauzice raman fara cauza decelabilé, in spatele acestor hemoragii ,idiopatice” find o hemoragie organic. C. Hemoragiile de origine terapeutica Hemoragille de origine terapeutica se pot observa la orice varsta, dar in mod special in perioada de menopauza. de De la simptor Ele sunt conseci (etinilestradiol), la op sau progestativele de tului sau cénd posolo $i mijloacele con estroprogestative mic fie dupa insertia unui. dupa introducerea a steriletului din cauza 3. Leucoree Leucoreea constit medicul ginecolog. Leucoreea este de joase ale aparatului g¢ De la inceput trebu o pierdere seroasa pri observa la toate varste pauza - pundind prob varsta paciente Orice leucoree pre Precum si un examen Cu ocazia examenulu ~circumstantele aj onastere, debutul bru = aspectul, culoare ~consistenta: flan = mirosul: uneori f ~ abundenta: uneo = ritmul in raport c ~ simptomele aso¢ mucoasei vaginale, a ¢ Odat notate acest fiind fiziologicd sau pa A. Leucoreea f Leucoreea fiziologi al aparatului genital, c la medic. inprimul rand, este jenanta, dar fara semn Mediul vaginal in 1 infectiei, exceptand m Glicogenul acumul format in acid lactic p vagin, Descuamarea vi unele afectiuni vasculare (hepatopatii, genitale, ca o insuficienta tiroidiana. ms va fi luat peutice. ‘este dominata de hiperestrogenie, de luteala. particular prezente la inceputul si la perioada pubertara sau la menopauza. consideratie decat dupa de disfunctii ovariene responsabile de 5, diagnosticata prin dozati de steroizi ce monofazice, la ciclurile anovulator escula prin dozari hormonale; 215, manifestata mai ales biologic, fara nore de sindrom corticosuprarenalian rogenie ovariana, imenoree, fie ca menoragii, sindromul enitale functionale pot fi obisnuite sau a tulburarilor aparute la pubertate. uteala, secundara unei anovulaiji, care zica, ei care au avut o pubertate normala si este hemoragii care survin uneori dupa > tulburare a activitatii corpului galben, ori cu prezenta unui folicul persistent activitatj hipofizare. articular prezente in perioada imediat erestrogenie permanenté, relativa sau sinie completé. Daca menopauza s-a si pot recunoaste doud mecanisme: rogenice. perioadei menopauzice raman fara cauzi opatice” find o hemoragie organica. peutica pot observa la orice varsta, dar in mod De Ia simptom la diagnostic. elemente de semioiogie ginecologica_17 Ele sunt consecinta administrarii unor produse hormonale, ca estrogeni (etinilestradio}), la oprirea tratamentului producandu-se o hemoragie de privatie, sau progestativele de sinteza care pot produce hemnoragiila intreruperea tratamen- tului sau cénd posologia este insuficient $i mijloacele contraceptive pot determina sangerari, fle dupa folosirea de estroprogestative microdozate, ceea ce impune recurgerea la alte progestative, fie dupa insertia unui dispozitivintrauterin, in special in cursul primelor trei cicluri dupa introducerea acestuia in cavitatea uterind, uneori flind necesara ablatia steriletului din cauza abundentei hemoragiei (Baudet si Seguy). 3. Leucoreea Leucoreea constituie un simptom pentru care femeia consulta in mod frecvent medicul ginecolog. Leucoreea este definita ca pierderi nesangvinolente provenite din segmentele joase ale aparatului genital: col, vagin, regiunea vulvovestibulara. De la inceput trebuie facuta o diferentiere intre leucoree si hidroree, care este opierdere seroasa provenita din corpul uterin si din trompe. Leucoreea se poate observa la toate varstele — la fetite, la ferneia in plina activitate genitala, la meno- pauza - pundnd probleme diagnostice si terapeutice foarte diferite in functie de varsta pacientei. Orice leucoree presupune un examen general si local (cu valvele), complet, precum si un examen de laborator, in scopul precizaii originii si cauzel acesteta. Cu ocazia examenului, se vor nota: ~circumstantele aparitiei, data aparitiei, dupa o boala general, dupa un avort, onastere, debutul brusc sau insidios, dupa un contact sexual ete.; ~aspectul, culoarea alba, léptoasa, galben-verzui ete.; ~consistenta: filanta, vascoasé; ~mirosul: uneor' fad, alteori puternic = abundenta: uncori cantitatea este apreci = ritmul in raport cu menstruatia; = simptomele asociate: dureri, prurit, tulburari urinare sau rectale, aspectul mucoasel vaginale, a colului Odata notate aceste elemente, se va trece la diferentierea leucoreei, aceasta find fiziologica sau patologica A. Leucoreea fiziologica Leucoreea fiziologica este data de secretiile de la nivelul segmentulut inferior al aparatului genital, care, atunci cand depagesc o anumita limita, conduc femeia lamedic. inprimul rand, este vorba de o descuamare vaginali, care uneori este excesiva, jenanta, dar fara semnificatie patologica. Mediul vaginal in mod normal este acid (pH-4), ceea ce protejeaz contra infectiei, exceptand micozele, care se dezvolta in mediu acid. Glicogenul acumulat in celulele superficiale, sub efectul estrogenilor, este trans- format in acid lactic prin bacilii Déderlein, saprofiti existen{i in mod normal in vagin. Descuamarea vaginali excesiva va realiza 0 secretie laptoasa, opalescent’, sitoare; 18 Gnecorocee compusd din celule superficiale, dar care nu contin polinucleare. Asadar, aceasté descuamare vaginala excesiva este in ultima instanta cauza cea mai frecventaa leucoreei Dar gi glera cervicala secretat de epiteliul cilindric al colului este adesea abundenta in jurul ovulatjei (a8-a a 14-azia ciclului). Daca este foarte abundenta, aceasta glera cervicala jenanta este descrisd de femeie cao leucoree intermitent filanta. Examindnd femeia in jurul ovulatiei, se recunoaste cu ugurintd la microscop aceasta secretie cervicala fiziologica, translucida, acelulata si care cristalizeaz sub forma de foi de feriga dupa desicatie lent’. Aceste secretii fiziologice nu comporté nici o tulburare funcfionala, nici prunt, nici iritatie vaginala. Ele nu au nici un miros si la microscop ele nu contin polinucleare (Baudet si Seguy), Legat de varsta, se mai poate constata o leucoree cu aspect de albus de ou crud, fie la pubertate - este ,leucoreea pubertatji” dispardnd o dat cu menarha, fie la ‘menopauzii ,Jeucoreea menopauzei”, care inlocuieste menstruatile absente (Aburel). B. Leucoreea patologica Leucoreea patologica este variata, in functie de agentul patogen incriminat. Astfel: ~secretia de origine gonococica este purulent’, verzuie si insoiit de simptoma- tologia unei uretrite; —secretia de origine micotica este de aspect branzos, grunjos, sau asemanatoare prafului de creta, pruriginoasa; ~ trichomoniaza vaginala este la originea unei secretii aerate, spumoase, abundente, insotite de mici leziuni inflamatorii pe col, vagin sau vulva, Diagnosticul este confirmat de un examen direct la microscop, intre lama silamela, cain cazul trichomoniazel, care evidentiazA protozoarul flagelat, traversind cémpui microscopului prin migcari sacadate, sau in cazul unei micoze vaginale care descopera filamente miceliene si clamidospori. in cazul unei gonococil, prelevarea bacteriologica este obligatorie, dupa coloratia lamei observandu-se diplococi intracelulari. in aceste situatii, la ambii parteneri se va proceda sila prelevarea de sange pentru serologia sifilitica, examen. care se va repeta la trei saptimaini gi la trei luni, Dar leucoreele patologice pot avea si alte cauze =vulvovaginitele cu germeni banali (coli-bacili streptococ-stafilococ) realizeaza un tablou apropiat de gonococie si numai prelevarea bacteriologica va face diagnosticul etiologic pre: = vaginitele cu mycoplasme si chlamidii sunt adeseori asociate gonocociei, doar examenul bacteriologic putand afirma diagnosticul etiolo; ~ vaginitele cu Gardnerella vaginalis, vaginitele nespecifice in care leucoreea este abundenta si rau mirositoare, examen! bacteriologic evidentiind agentul patogen intr-o flora microbiana anaeroba, ~vaginitele reactionale, alergice, legate de utilizarea de creme spermicide, de covule antiseptice, irigati vaginale foarte frecvente, care cedeaza la supresia agentului cauzal. Cat priveste originea leucoreei patologice, aceasta este determinata de obicei de o infectie (bartholinita, schenita, uretrita, vulvita, vaginita) sau o cervicita. in concluzie, simptomele cardinale in ginecologie: durerea, hemioragia, leuco- rea, cu conditia unui examen sistematic, au o importanta deosebita, orientand medicul in stabilirea diagnosticului. De la simptom la Ill. Examen Pregdtire Jena pe care o femeie tendint& naturala din part porneascd cu ideea acest ugura situatia pacientei. Aceasta are atat aspec relaxatd, cu atat examenu esentiala, 0 incordare am extern gi a ridicatorilor an acestui examer Examenul ginecologic medicale, a unei infirmiere dar in acelasi timp cele n urcarea si coborarea de pe Examenul genital va f rezervoare - vezica si rect Pozitia botnavei Examenul unei boinave a. in pozitie verticala; b. in pozitie culeata: = decubit dorsal (po ~ decubit lateral; = pozitie Trendelenb . in pozitie genupector Fiecare dintre aceste p. dar pozitia clasica si intrebu culcata in decubit dorsal superioare sunt alungite, al pe bazin, fiind sustinute de Regiunea fesiera inainte al femeii, iar bolnava respi Fig. 1.Pozitia corecti a bolnave ‘examenul ginecologic. Absental Peretele abdominal relaxat (M Elemente de faioiogie reproductiva - patologle ginecologicé_91 w aparitia de edem, tahicardie, crestereé Tulburatile de flux menstrual se impart, clasic, sce explica de ce cardiacele au o staré |. tulburari prin insuficienta de flux menstru cand adoptarea unor masuri terapeutic IL tulburari prin exces de flux menstrual doua mari categorii sodat, cresterea dozelor de tonicardi Incadrarea acestora in doud mari grupe corespunde contextului clinico-biologic, y carecurn asemanator prin prisma etiopatogeniei, diagnosticului, terapiei si talonsri; prognosticului, pentru fiecare grupa in parte (Traian Rebedea).. Scari de tonus, care constau in crestere enicd, urmate de scdderea tonusulUi $i 1. Tulbur&ri prin insuficienta de flux menstrual pervozitate); A. Amenoreea sta in cadrul bioritmului menstrual particip proase observalii clinice. Amenoreea, forma cea mai importanté a tulburarilor prin insuficienta de flux menstrual, reprezinta lipsa menstruafiei in perioada adulta, in afara sarcinii sau alaptiii,cAnd este fiziologica, termenul derivand din limba greaca (men = lund, shein = ux), Se poate vorbi de amenoree numai in situatile in care menarha nu a aparut panda Mani si pacientaprezinta defciente de crestere si de dezvoltare a caracterelor sexuale secundare, sau pnd la 16 ani, indiferent de creslere sau caractere sexuale ae secundare. Alli autori considera amenoreea numai in situasile in care menarha uficienta si exces de nu s-a instalat pana la 18 ani. La fel, se considera amenoree si cazurile in care a cxistat menstruatie normala anterior, dar a incetat dupa o perioada egala cu cel putin 3 cicluri anterioare sau de 6 luni (D. Alessandrescu). incercénd o clasificare a amenoree, dificil de facut, aceasta poate fi din punct de vedere fziologic de origine organicd,lezionald (sinechii uterine) si de naturd 4 ciclul menstrual normal dureazi 28-30) “nctionald (hormonal). de, pierderea de sange variind intre 2 Dupa durata amenoreei, aceasta poate fi definitiva (amenoree chirurgicala sau aie hormonal au cicluri mai scurte (25 d actinica) sau temporara (amenoree de lactatie), iar dup& momentul instalari nstruatie de 2-3.ile sau 6-8 zile, caractet amenoreea se imparte clasic in amenoree primardi (femeia nu a avut niciodata “3 Dincolo de aceste limite, ciclul trebi ‘menstruatie) si secundara (a avut anterior menstruatie normal). ‘Trebuie subliniat faptul cd aceasta impartire clasic in amenoree primara si struale determina un numar mai mare dalle Secundara este considerata de multi autori ca artificiala, datorita faptului ca substratul welungirea acesteia, un numar mai mic! ziopatologic este similar in ambele grupe de afectiuni (D. Alessandrescu). "Forma cea mai grav a acesteia, s laté de ce mult mai corecte sunt clasificarea, impéirfirea si studiul amenoreei strualia indepartata la 3-4 luni. éupi interesarea unuia sau altuia dintre compartimentele care asigura morfofunctionala a functiei menstrale: 1. organ finta (uter si tract genital); cei, cu o scurtare a duratei menstrual I ovar; ‘in mod obignuit cu o prelungire a durat IML hipofiza anterioara; joragie. Menoragia excesiva la menstrual IN, sistem nervos central, hipotalamus (Speroff si colab.). jerdut este denumita hipomenoree, 14 de metroragie (hemoragie intre do + Compartimentul |, Amenoreele uterine nor tulburiti endocrine saua unor lezit ‘se combina sub forma de menometrorad Amenoreele uterine se caracterizeaza prin absenta raspunsului la administrarea e denumita amenoree, iar lipsa scurgeri ‘exogend de progesteron (medroproxiprogesteron 10mg/zix5), chiar daca s-a efectuat tu vagin) este denumita criptomenoree. ‘h prealabil un tratament estrogenic (estrogeni conjugal 1,25 mg/2i x 21 zile). este fluid, negricios (de origine venoasd] ‘Amenoreele uterine pot fi determinate de: + fibrinolitice. Fluxul sangvin menstrual ~ Absenta congenitald a vaginului, asociata cu absenta uterului sau cu uter Frecventa cheagurilor sa durerilor conégigm”"U

    You might also like