MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII SRINA OTET ALEXANDRU OTET se 3 aa AP Le Manual pentru clasa a > =Introducere l im intr-o lume a carei not dominanté este schimbarea. De la bunurile de folosinia cas- nica, moda, mijloace de comunicare si pana la profesiuni, activitati, institutii si mentalitafi, ‘otul in jurul nostru se schimba permanent si intr-un ritm din ce in ce mai accelerat. Orice schimbare solicita eforturi de adaptare. Pentru a trai in acord cu exigentele societati si pentru ai realiza propriile aspiratii de viala, este necesar sa infelegi sensul schimbirilor si s& devil agent activ, contribuind chiar la producerea i la orientarea lor. Ce calitati ar trebui s aib& un ténar astézi pentru a se considera pregatit sé devina un agent economic activ si un cetatean responsabil al societati cunoasterii? El trebuie ca, in scoala, ,,(...) sa dobandeasca acele atitudini si competente care ar putea fi numite «mintea democratic». Intr-o astfel de minte este loc numai pentru valorile perene, cum sunt toleranta, solidaritatea, intelegerea reciproca si respectul pentru drepturile omului (...); 0 astfel de minte trebuie sé fie flexibila si adaptabila, capabilé de analizarea si intelegerea unor perspective diferite, dar si de construirea gi reconstruirea unei perspective coerente asupra lumii". (Kiochiro Matsuura, director general al UNESCO, in cadrul Ceremoniei de incheierea a celei de a 47-a Sesiuni a Conferinfei Internationale a Educetiei, Geneva, 8-14 septembrie 2004) Sansele de realizare personal a fiecarui tnar sunt in directa legatura cu educatia sa. Cunoscandu-si calitatile gi aptitudinile, infelegand lumea in care tréiesc si asumandu-si responsabilitafile ce le revin ca membri ai comunitati, tinerii pot dobandi capacitatea de initiativa gi de autodeterminare, dinamismul si eficienfa prin care se exprima adevarata libertate. Acest manual va ofera posibilitatea insusirii unor cunostinte de baz despre lumea afacerilor. Competentele generale pe care vi le veti forma se refera la: utilizarea conceptelor specifice educatiel antreprenoriale pentru organizarea demersurilor de cunoastere si explicare a unor fapte, evenimente, procese din viata real; aplicarea cunostintelor specifice educatiei antreprenoriale in situatii caracteristice economiei de piafé, precum si in analizarea posibilitafilor de dezvoltare personala; cooperarea in cadrul diferitelor grupuri pentru rezolvarea unor probleme teoretice si practice specifice mediului de afaceri; evaluarea comportamentului adecvat unui mediu economico-social in schimbare; formularea unor opinil referitoare la rezolvarea problemelor comunitatii, privind initierea si derularea afacerilor. in plus, prin activitati si proiecte, studii de caz, exercitii si simulari, parcurgerea manualului devine 0 ocazie de a exersa aptitudini siatitudini specifice spiritului de intreprinzator, adicé de a vA forma trasaturi de personalitate care conduc la succesul in carierd i in viata personala. ‘Va dorim succes!MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARII FLORINA OTET ° - ALEXANDRU OTET Referenti stiintifici: prof. univ. dr. Gheorghe Cirstea EDUCATIE ANTREPRENORIALA Manual pentru clasa a XaF Edtura CO PRESS BUCUREST, 2005CAPITOLUL | nurile si condiille necesare existentei AoE lor individuale si colective, cA fiecare Dupa studierea acestei unitati —_persoand este un producator. HS aa poe Lumea afacerilor Ps Activitatile economice se desfaisoz- pone activitee 4 in cadrul organizat al unor intreprin- 88 definestinofiunea de intreprinzator sau antreprenor; 88 identifici consecinte ale actvitatii antrepre- noriale asupra mediului social; sd enumeri caracteristici ale spiritului de intre- prinzator. consumator jae eee “Msp co itor ‘Moto: «Antreprenorit wad schimbarea ca pe un model si ca pe cema saindtos. (..) antreprenorul cautii mereu schimbarea, 4 rispunde si o exploateazi ca pe o ocazie». (Peter F. Drucker, .novayia si spirtul antreprenorial’ Editura Enciclopedici, Bucuresti, 1993) ile si serviciile pe care le consumém in fiecare zi sunt rezultatul economice. Painea, energia electric’, autovehiculele, bancile din sala de clas, transportul in comun, medicamentele, telefonia fix3 gi mobila sunt exemple de bunuri si servicii care se adreseazi nevoilor curente de viafd ale unei persoane. Intrucat isi poate satisface trebuintele materiale si spirituale numai prin utilizarea unor bunuri gi servicii specifice corespunzitoare, fiecare persoand este un consumator. 4 Existenta bunurilor si serviciilor de care au nevoie consumatorii presu- pune derularea continua a activititilor din care ele rezulta. ‘Aceasta inseamna ci oamenii tre- buie sisi produca in mod continu bu- deri sau firme, care produe bunuri sau presteazi servicii in domeniul indus trial, agricol, comercial, financiar-ban- car, al constructiilor, turismului, asigu- ririlor etc. Indiferent daca sunt private sau publice, firmele formeazi un do- meniu distinct al vietii sociale - lumea sau sectorul afacerilor. Intreprinderile sunt unitati econo- activitate simpla poate deve 0 afacere de succes mice de baz, specializate in producerea si distribuirea unor bunuri sau servicii. Producand bunuri destinate satisfacetii nevoilor consumatorilor, asigurand locuri de munca si orientindu-si permanent activitatea in sen- sul realizarii unor performante economice cat mai ridicate, intreprinde- ee ee aes ane lizatie material a unei societati. Antreprenorul Cine infiinteaza firme? Cei care au inifiativa demararii unei afaceri, a crearii unei firme poart numele de antreprenori sau intreprinzattori. In sens generic, intreprinzatorul este 0 persoani care di dovada de initiativa si de capacitate organizatorica in abordarea unei actiuni soci- ale, intr-o profesie oarecare.An sensul economiei de piaya*, intreprinz’- torul este persoana care initiazi o afacere, 0 intreprindere, care isi investeste resursele (banii, timpul, energia, creativitatea) in afa- cerea sa gi o conduce in asa fel incat sa obfina beneficii maxime. Termenul de antreprenor, avand sensul de intreprinzitor, a fost utilizat pentru prima dati de c&tre economistul francez Jean- Baptiste Say in lucrarea ,.Tratat de economie politica“ (1803). Say este cel care subliniaza, pentru prima oar’, rolul economic gi social pe care il joaca antreprenorul: acela de a orienta resursele* de care dispune societatea, citre 2 ” z domeniile de activitate economica ce asigura Comercialicarea bunurilor este unul din domeniile cea mai eficienta valorificare a lor. elie ean ROO Indiferent de motivatia* pe care o poate avea 0 persoana atunci cand decide sé devind antreprenor - dorina de imbogatire, curiozitatea, dorinfa de faima gi de apreciere - pentru a avea succes in afaceri, ea trebuie si aduca o contributie la mai buna satisfacere a nevoilor consumatorilor. ‘Atunci cand antreprenorul igi va orienta activitatea in aga fel incdt si ofere bunuri si servicii de calitate, la prejuri accesibile unui numar cat mai mare de con- sumatori, afacerea sa va avea succes. Dimpotriva, daci nu va sti sa se adreseze nevoilor consumatorilor, iar bunurile sau serviciile produse nu vor corespunde exigenfelor acestora, afacerea sa va sua, va intra in faliment*. Rezulti cd, in economia de piata, interesele antre- ‘Jean Baptiste Say | prenorului si cele ale consumatorului sunt comple- (1767-1832) "| mentare: ‘ anireprenorul urmareste obfinerea unui beneficiu sau profit* cat mai mare, dar nu isi poate atinge acest scop decat daca bunurile sau ser- ‘economie de plat - forma viciile pe care le ofera au o calitate si un pret care corespund nevoilor si posibilitatilor consumatorilor; consumatorul urmareste realizarea unui nivel cat mai ridicat de satis- | vate intro activitae facere a trebuintelor sale, dar nu isi poate atinge acest scop decat daca antreprenorul este motivat sau interesat sd produca si si ofere bu- | motiatie - ansamblul imbot- nurile corespunziitoare - in speranja cA va realiza beneficiul scontat. | durilor, mobiturior, starilor lor care pot fi antrenate si uti- interne de necesitate care de- 5 eves : clangeaza, susin si orienteazi Consecinte ale activitatii antreprenoriale Soe carn Plecand de la aceasta interdependenté, pot fi evidentiate citeva dintre consecintele activitatii antreprenoriale asupra consumatorului si asupra | faliment - situate in care fir mediului social in general: ‘ma nu mai are capacitatea de ‘© prin initiativa, dinamism, orientare permanent spre cunoasterea gi | 25) continua sctivitasa, ee satisfacerea nevoilor consumatorilor, prin cfutarea continua a celor | *oners cheltuelil cerute de ‘mai bune solutii pentru eficientizarea afacerii sale, antreprenorul de- | gesfasurarea acesteia. termina cresterea si diversificarea continua a ofertei de bunuri si de servicii, deci ridicarea standardelor de viata, a nivelului de trai; _rofit~ sum de bani ce revine prin dorinta de a veni in intampinarea nevoilor consumatorilor cu | Persoanel care a initiat o aftr ceva nou si deosebit, prin cdutarea organizata si cu un scop bine | °c 4uPé ce, din incasér, ste definit a acelor schimbiri care se pot transforma in ocazii, in oportu- L“°P* :CAPITOLUL | nititi de afaceri, antreprenorul stimuleaza cercetarea stiintificd si inovatia, absorbtia rapida a noilor tehnologii in activitatea eco- nomicé, accelereazi ritmul in care progresul cunoasterii se trans- forma in progres economic si social. Spiritul de intreprinzator In esenta, ceea ce caracterizeazi personalitatea si activitatea an- treprenorului este spiritul de intreprinzator. Pentru cei animati de un astfel de spirit, schimbarea este modul normal gi sinatos de a fi al lu- crurilor. Mai mult, convingerea profunda a unui adevarat antrepre- nor este cdi misiunea sa social nu este aceea de a face mai bine ceea ce deja sa facut, ci de a face ceva nou, ceva diferit. ‘Termenul care exprima nota definitorie a spiritului de intre- prinzitor este inovafia, Ea desemneaza schimbarea, introducerea unei noutai intrun sistem, intro practicd, intro activitate etc. Desi majoritatea oamenilor considera ca inovatia are legitura di- rect cu aspectele materiale sau tehnice ale activitati, in realitate ea nu trebuie si fie neaparat tehnica, nu trebuie si fie ,un lucru, De fapt, inovatia este .mai degrab un termen social decat unul tehnic* (Peter F. Drucker), ceea ce evidentiaza faptul c& schim- barea pe care 0 produce presupune un alt mod de a pune 0 pro- blema si de a o solutiona. Deci, spiritul de intreprinzator, expri- mat in capacitatea de a genera schimbiri inovatoare, se refera la un ansamblu de trisaturi de personalitate combinate cu puterea de a gandi ca un vizionar. Nu exist o definitie unanim acceptata a spiritului de intre- prinzator, dar trasaturile acestuia, mentionate in cele mai multe dintre definifii, sunt: creativitatea, capacitatea de asumare a ris- cului, capacitatea de a inova. Antreprenorii vid oportunitatea dezvoltarii unei afaceri acolo unde majoritatea oamenilor consider ci nu e nimic de vazut. Ei imping mereu mai departe limitele a ceea ce este cunoscut, obisnuit, acceptat. Elaboreaza viziuni noi si, atunci cand isi pun in practicd proiectele, creeazi valoare financiara, social sau culturala, schimba modul de viata al oamenilor. Increderea in sine, capacitatea de a analiza si de realiza opfiuni ferme, de a lua decizii si de a urmari sistematic realizarea lor se reflect in puterea de a infrunta obstacolele si incertitudinea de a-si asuma ris- cul pe care il presupune o afacere, Riscul si incertitudinea caracterizeazi lumea afacerilor. Cei care se Pot adapta la schimbarile permanente care au loc in domeniul preferinfelor consumatorilor, care tin pa- sul cu progresele permanente din domeniul tehnicii si tehnologiilor, care valorificd schimbarea ca pe 0 sansa sau proiecteaza viziuni inovatoare sunt inzestrati cu spirit de intreprinzitor. STS 1, Deoarece isi satistace rebuinfele materiale i spintuale prin cere, n asa fel incét aceasta sa fle c&t mai profabil, + Consumarea unor bunuri si sarvicii adecvate, iar acestea 4. Gradul de salsfacere a newoilor consumatorilor si dinamica exist num intrucét sunt produse de cameri, orice per- viel economico-sociale sunt int-o putemic dependenia soana este consumator si producétor. fata de calttea actvkiilor antroprenovile. 2, Bunutie si servcile sunt rezueul unor acti eonomice 5. Caracteristica fundamentala a antreprenorulu este sprtl ‘speciaizate, desfigurete in cacrul unorinreprinder sau ime. de intreprinzitor, ale c&rui note distinctive sunt: creativta- 3, Antreprenorul este persoana care initiazd gi conduce o afa- tea, riscul,inovatia.J Spiritul de intreprinzator si educatia antreprenoriala: Sa 1. Citfi urmatorul text care descrie cazul producdtonului de aparate gi lame de res Gillette. Analzati impreuna cazul pre- Zentat, in aga fel incdt sé réspundefi la urmatoarele intrebai: 4a) Ce schimbare produsé in mentalitatea oamenilor a sesizet ia valorificat Gillette? ') Cérei nevoi a consumatorlori sa adresat Gilette? ) ince consta inovalia adusd de Gillette? ‘Ani de zile, cel mai cunoscut american a fost King Gillete, al cérui nume onora ambalajul fiecdrei lame de ras Gillette, vanduté tn toaté lume... King Gillette nu @ inventat aparatul de ras; in ultimele decade ale secolului al XiXlea existau 0 multime de aparate patentate. Pand prin 1860 sau 1870, foarte putini barbati, majoritatea aristocrat, cétiva profesionist si cativa comerclanti aveau grilé de aspectul fefel for $I Is! puteau permite si meerga Ja Barbier. Apoi, dintr-o daté, agent comerciali,vanzaitort, functionari trebuia s& arate «respectabil». Putni stiau sé foloseasca briciul si putini se simfeau in siguranta cand foloseau un asttel de instrument, dar o vit la barbier era prea scumpa si se pierdea mai mult timp. Multi inventator! {au proiectat aparate de ras; totusi, nici unul nu a putut sé le vanda. O sedinté la barbier costa zece centi, iar pretul celui mai ieftin aparat de ras era de cinci dolari, sumé enorma pentru acele vremuri, cd un dolar pe zi era un salariu bun. Aparatul de ras Gillette nu era mult mai bun deca altele $1 fabricarea lui costa chiar mai mutt. Dar Gillette nu «a van- ute aparatul El pur si simplu Fa ofert pentru o suma de ‘incizeci de centi cu anrénuntul sau doudzeci de cent! en gros, adicé aproximativ 0 cincime din costurile de fabr- catie. L-a proiectat ins8 in asa fel inc&t 88 nu poat’ fi folosit decdt cu lamele produse de el Acestea 1! costau cam un cent bucata, iar el le vindea cu cinci centi. $i, pentru o& uteau fi folosite de sase sau ssapte ori, un bérbierit costa ‘mai putin de un cent, adicé ‘mai pufin de 0 zecime din costul unei viite la barber. Geea ce a facut Gillette a fost sé stabileascd un pret pentru ceea ce cumpéra olientul, adicé barbieritul, si nu pentru cea ce face producétorul (..) Client lui Gillette stiau asta; ei plateau ceea ce cumpérau, adic un barbierit si nu un slucru lar satisfactia pe care 0 aveau, folosind ‘aparatele de ras si lamele Gillette, era mult mai mare de- ‘ct satisfactia pe care o aveau cand se rédeau cu briciul sii costa mult mal ieftin decat sedinta de la barbierul din vecinatate.” (sursa: Peter F, Drucker, »lnovatia $i spiritul antreprenorial") 2. Urmatorul text confine informati statstice referitoare la ini- tiatva antreprenorialé in Roménia. 4a) Care este domeniul de activitate preterat de cétre noiiintre- prinzator?? Identical doua cauze care considerati 08 explica aceasta orientare, ) Evidertiai o corelaie posibilé inte specificul unui domeniu de activate siriscurileacelei activi Conform datelor statistice prezentate de Oficiul National al Registrului Comertului, peste 34% dintre societal in- flintate in acest an destésoara activtitin sectorul comer- fului cu ridicata si cu am&nuntul. 14,9% dintre societati ‘sunt prestatoare de servici, 11,6% din totalul companillor inmatriculate sunt transportaton, iar 11,5% destasoard activitate in domeniu industri. Din totalul de 112.756 de inmatricutér la Registrul Comer- fului, 46.897 reprezint& liber-profesionisti inregistrati ca persoane fizice (P.F) sau asociatil familiale (AF). (sursa: revista ,Idei de atacer', ianuarie 2005) Aenea ag Eure SESE ar STE Re STENT OF cha aE reser ENTERS ESTERS ‘sau alaceri de succes ale unor persoane din comunitate. Comparatlinformetile si identificati modul in care se manifest, in cazul fiecarei afacer, creativitatea, capacitatea de asumare a riscului si spiritul inovator al antreprenorului. 1. Numeste doug situatil curente de viafS in care te manifest! in caltate de consumator. .......+sseeseeeeseee1P) 2. Numegte dou situafii curente de vietd in care te manifest th calitate de producdtor. (1p) 2. Formuleazi un argument prin care 28 demonstreziinterdependenta dinte caltatea bunurilor si servicilor, satisfactia consumetorului gi calitetea activitatii antreprenoruiu. é 4, Caracterizeazi succint spiritul de intreprinzsitor. . 48p) (4p)CAPITOLUL | Educatia antreprenoriala Moto: «intro societate antreprenoriald, indivicii trebuie sa ‘fact fata unei provocari extraoriinare care trebuie trataté ca 0 ocazie: necesitatea invigarii si reinvité- vii permanente.» (Peter F. Drucker, «Jnovatia st spritl antreprenorial’) Sunt numeroase situafiile in activitatea noastri cotidiand cand ne aflim in fata unei optiuni si ludm decizii; efectele lor nu se risfrding doar asupra noastra, ci si asupra celorlalti, asupra mediului economico-social, Majoritatea oamenilor stiu CE anume isi doresc, dar au dificultai atunci cand trebuie s& aleag si sk decida CUM sii actioneze pentru realizarea proiectelor lor. Problema este cu atat mai important cu cat, indiferent de decizia pe care 0 vom. lua, ea va produce consecinte asupra fe- lului in care decurge viata noastra si, toto- dat, asupra colectivititii din care facem De aceea, este esential ca aceste de- izii si fie intemeiate gi luate in cunostinté de cauza. Mai mult, chiar daca decizia pe care am luato la un moment dat s-a dovedit a fi sBstebilst in cooperare UNA, schimbarile permanent 1 cu celal rolurle prope, Pettec in jurul nostru ne solicit. perma- actuale side perspectivs, -ente revizuiri si adaptari. De exemplu, cei Dupa studierea acestel unitafi de invatare, vei fi capabil: intra mediu de afaceri; are astizi au iesit de pe bancile scolii cu o ~ - anumitd calificare ~ inginer, programator, $4 caracterized| cultura asistent medical, contabil, strungar, 200. Seattepronerials ____tehnist - gi au gsit locuri de munca potri- ‘sa argumentezi necesita vite, trebuie sa stie c4, peste cinci-zece ani, tea educatiei antrepre- -_cunostinfele si deprinderile necesare exer. noriale; citirii profesiunii lor se vor schimba: s4 caracterizezietapele _flecare peste cinci sau zece ani va trebui sa Ae cmeraineeiie) fle capabll c8 fuca coma in cadrul procesului de nou, va avea alte scopuri invatare continua (de-a __i alt profesiune. lungulintregi vet Educafia antrepreno- rial este, deci, necesard deoarece aceasta contri- buie Ia formarea si conso- lidarea unui set de compe- tente (cunostinte, abilitati, atitudini) care conduc la: © cunoasterea si apre- cierea corecta a po- sibilitatilor perso- nale; ‘sd enumeri principalele= sca Spiritul de intreprinzator si educatia antreprenoriala @ orientarea activa in mediul economic si so- cial de-a lungul intregii vieti; adoptarea unor decizii optime in raport cu informatiile disponibile in momentul respectiv; manifestarea unui comportament orientat spre realizarea personal, valorificarea pro- priului potential si construirea unei cariere de succes; ® constientizarea dinamicii mediului econo- mico-social si a responsabilitatii fata de ca- litatea acestuia. Spiritul de intreprinzétor nu este in mod ne- cesar o calitate innascuta, Pe lang’ anumite tri- sAturi de personalitate (care, si ele se formeazi de-a lungul viefii), el se cultiva prin activitati care conduc la cresterea increderii in sine a tinerilor, a disponibilitati lor de a avea iniiativa personal si de a-gi asuma riscuri, de a se afirma in domeniul afacerilor ca antreprenori de succes. Cultura antreprenoriala Pentru Romania, formarea unei culturi antreprenoriale, bazati pe valori specifice societitii democratice - libertatea si libera initiativa, munca si respectul pentru rezultatele ei, egalitatea de sanse si accesul egal la oportunitati, recunoasterea meritelor - constituie o necesitate si o prioritate. Participarea eficienta la procesele de dezvoltare economica si social printrun aport semnificativ si valoros, care si conduca totodata sila reali [ Comisig Europeund ~ institu zarea aspiratiilor de viati ale persoanei, la prosperitatea personal sila suc- | tie a Uniunii Europene (UE), ces, se afl in directa legiturd cu nivelul siu de educatie antreprenoriala. In esenti, persoana educat din punct de vedere antreprenorial stie si poate: @ si recunoasca si sa valorifice oportunitatile; @ si-si organizeze eficient resursele in raport cu scopurile sale pre- zente $i de perspectiva; si manifeste inijiativa, inclusiv prin crearea si conducerea unei afa- ceri. ~ ss Persoanele care au deja experienta antreprenoriald confirma faptul ca ae oe aceasta le-a oferit sansa de asi manifesta libertatea intrain mod creativ, | sie eu ONU si cu NATO. de a dobandi stima celorlalti si de a avea un puternic sentiment al inde- pendentei, al controlului asupra propriei vieti. Aceste persoane constru- iesc si disemineazi in colectivitate o cultura antreprenoriala orientata ci- | MI) - conform Articolulut tre maximizarea sanselor de succes economic si social la nivel local si na- fay et a Baas i ae E tional. In cadrul ei, educatia antreprenoriald ii pregateste pe tineri pentru | Toc ear ii desfisoera ao- a reusi sa se afirme intro economie dinamica - bazata pe cunoastere si | rivitatea in sfera producti de pe competitie. ‘bunuri materiale si servicit se Nimeni nu se naste antreprenor, ci devine, prin educatie si acumulare | definese in functie de numarul continua de experienti. Calititile de baz pentru ca o persoana si initieze | edit scriptic anual de per sisi dezvolte o afacere de succes sunt acelea de care oricine are nevoie | SO™.ciPt cum wes atunci cnd ia decizii, coopereaz cu ceilalti in realizarea unor sarcini co- | trointreprinderi; mune, isi alege si isi exercit profesiunea: ') intrezece si 49 de salariati - capacitatea de a comunica eficient; ‘intreprinderi mici; capacitatea de a stabili relafii interpersonale in acord cu scopurile | ©) int 50 si 249 de salasiayi ~ sr so intreprinderi mijlocii. proprii si cele ale grupului;coum CAPITOLUL | ‘ @ infelegerea adecvatd a fenomenelor economice si a dinamicii lor; ® capacitatea de a prelucra eficient informatiile, de a utiliza limbajul matematic gi al computerului, In plus, educatia antreprenoriali conduce la formarea deprinderilor de gestionare eficienté a resurselor si de studiere atent a tendintelor exprimate de schimbarile ce au loc la nivel local, national, global. ,A sti inseamni a prevedea, iar a prevedea inseamna a putea", spunea Auguste Comte (filosof si sociolog francez, 1798-1857). Cei care sunt informati si infeleg schimbarile ce se petrec in jurul lor au puterea si curajul de a-si asuma riscul de a produce ei insisi schimbarile, de a inova, de a-si construi viata asa cum si-o doresc. Educatia antreprenoriala este un proces care incepe in scoala si dureazi de-a lungul intregii vieti. In cadrul ei, se disting doud mari etape, fiecare inclu- zand stadii succesive de formare si consolidare treptaté a competentelor antreprenoriale: Sintetizand, educatia antreprenoriald de baz conduce la formarea acelor competente considerate conditii necesare ale afirmirii ca antreprenor. Dar, in societatea globald a cunoasterii si a competitiei deschise tuturor, invatarea continua, deschiderea cdtre noi experiente si provocaii, afirmarea autonomiei personale si a liberei initiative inseamna si obligatia.fiecdrei persoane de agi Snes asuma responsabilitatea pentru propria pregittire si dezvoltare continua. Efectele educatiei antreprenoriale se risfrang intrun mod pozitiv asupra persoanei si asupra comunititii: @ injelegerea problemelor economice din perspectiva interesului personal si a interesului comunitar; ® gestionarea eficienta a resurselor; ‘ orientarea catre schimbare, ciitre gandirea critica si abilitati de luare a deci @ deschiderea fata de optiunile de dezvoltare profesional: iilor; a rzovaea fie a probleetor cone exit Q ‘a asumare roll atreprenor labora de rolete de state pent niierer ‘ne fee sa poy deze, {we slcericntente ere) cmeerenentnins ‘dobinare abiatlor anteprenarile de zh ‘ideniezea opine Ge frmareprofesionala. ‘teers princi a mod de fnconae ecoomiet (adaptare dupa ,Nurturing the Entreprenorial Spirit*, Consortium for Entreprenorial Education)‘ Spiritul de intreprinzator si educatia _antreprenoriala ETT CT 4. Inoricaredintre active pe care le destésurim savin ro- furie pe care nile asumam, ne aflém in stuatia de a alege inte diferite altemative gi de a lua decizi 2. Devarece decile pe care le luém ne influenteaza viata, dex au efecte si asupra celoralt, acestea trebuie funde- smentate $i luate in cunostinté de cauza. ‘8. Educatia antreprenorialé este necesard pentru c& ea con- triouie la valorificarea optima a postbltilor personale gia ‘oportunitailor create in mediul economico-social 4. Educatia antreprenorialé majoreaza sansele de reusitpro- fesionali si de dezvoltare personala, de formare a unei ‘ultur antreprenoviale Sra a 5 ss cu stent urmétoru text, astfel incat 88 putelirdspunde la sevatoarele inirebiii 421 Cumeste defint in documentele Comisiei Europene” spirtul intreprineator? 85) Pentru care motive intreprinderile mici si milocii* sunt const erate temelia economie! europene? 2102 etecte produce afirmarea spirtului de intreprinzator? 27 Ox ce argumente se sustine necesitatea educatiei antrepre- noviale? ih matie 2004, Comisia Europeand gta publicat planul de ==une in legatura cur promovarea spitului de intreprinzator, =sesta avand cinci domeniistretegice: dezvotarea culturi antre- seoride, incurajarea unui numr cat mai mare de persoane sertni 2 deveni antreprenor, orientarea anireprenorlor catre =esiere $i compelititate, ameliorarea fluxuror fnenciare 9 in- Ssurarea unui cad legislatv gi administrativ mai favorabi. Comisia defineste spitul de intreprinzdtor drept un set de cczacteristici ale unei persoane, necesare pentru a crea $i a =2volta activiéti economice prin imbinarea capaci de asu- sare a rscului, creativtati si inovatei cu un management” per- ‘Semant, in cadrul unor noi forme sau in cadrul celor existente, intreprinderile mici si miloci sunt considerate temelia eco- omiei europene, deoarece ele oferd locuri de munca pentru saicane de cetéfeni ai Europei si sunt baza proceselor de ino- sere economia, Cu toate avestea, 0 cercetare Eurobarometry itreprinsé in anul 2002 a evident c& cetatenii Uniunit Euro ene sunt mai putin inclinafi s& devind antreprenori decal cet&- nil americani si au o mai pronunata reinere sau aversiune fala & tisc in anuarie 2003, Comisia Europeana a adoptat Cartea Ver- a Spiritului de Intreprinzator, cu scopul de a stimula interesul ecidentilor asupral unei probleme: modul in care ar trebui 2cfionat pentru ca sprit de intreprinzétor sa fie incurajat in Eu- ropa. In acest document se afirma: -Antreprenoriatul conduce la inovare, competitvitate, ‘Sediul Parlamentul Europene, Bruxelles ccrearea de locurl de muncé si crestere economic. El face ca nol Ider inovatoare sa se transforme in alacerl de succes si de asemenea, poate favorize valorificarea potentialului personal, inclusiv al celor dezaventajat, prin crearea de Io- uri de mune pentru ef insisi, astel incétfiecare sisi g&- ‘seascai un foc mal bun in societate." .Educatia antreprenorialé trebuie sd favorizeze dezvolta- rea une’ argi palete de capaci si trséturi de personalita- te: curiozitatea, disponibiltatea pentru invétarea continua, alitudinea proactivé, increderea in sine si creativitatea, Alte abil] spectice antreprenorului sunt: rezoWvarea proble- ‘melor, gSndirea crticé, abilitati de comunicare si relationare interpersonal" .Educatia antreprenorialé ar trebui sa fie parte integrant& a curricule, astfel incat tot tine s& aibé sansa de a invéja despre antreprenoriat si de asi forma abiltéti specifice dF verselor activiléti din lumea afacerilor,intrucat acestea sunt necesare $i benefice chiar $i pentru acela care nu dorese s& devin antreprenor.” Educatia antreprenorialé trebuie s& promoveze 0 imagine pozitiv’ @ antreprenorului sio culturd antreprenoriala. {(sursa: www.EurActiv.com) as in 1957, sovietci au lansat primal sateltartfcial - Sputnik 1 - inaugurand astfel era spalalé. Pentru cd au ratat aceasté pr- ontateistorica, cetéfeni american au mut s ste care a fost cauza si ce solute se impunea. Raspunsul a fos: Invest in educaie! Facdnd 0 analogie cu situatia descrisé, elaborati un eseu referitor la rolul educatiei antreprenorale in pregatrea tinerior din Romania de az ieCAPITOLUL I Conditii ale activitatii antreprenoriale Activitatea oricdirui antreprenor se desfaisoara intr-un mediu complex, intrun cadra multiplu determinat de condifiile naturale, economice, legis- lative si socio-culturale specifice. Din interactiunea acestor conditii va re- zulta contextul concret si dinamic in care antreprenorul inifiazi gi de- ruleazii afacerea. Conditiile naturale Particularititile geogra- fice ale unei zone, relieful, clima, iesirea la mare, vo- lumul si diversitatea 2ica- Industrie! mintelor naturale, tipul si @ Roméniei calitatea solurilor sunt fac- tori care exercita influente permanente asupra activi- Dupa studierea acestei unitati_ “tii economice. Chiar in de invafare, velficapabi: condifile actuale, in care sBcaracterizezitelatia _—mijloacele de transport i dintre conditile naturale de comunicare au realizat Pears progrese uriase, facilitand shcoreledfundanentele cifculafia mirfurilor, per- soanelor si ideilor, condi ss file saturate *continad "es Harta economicd a Germaniei Joace un rol important in orientarea initiativelor antreprenoriale. Urma- ‘sd identifici prevederile oe rind s intreprinda si sA dezvolte activit3ti cat mai profitabile, antrepre- nates oa norii se vor orienta care zonele bogate in resurse naturale gi situate in re- si apreciedimportanfa siti al c&ror relief permite un acces larg. ‘factorilor socio-culturali pentru activitatea Conditiile economice antreprenorului. Initiativele antreprenoriale sunt puternic conditionate de factorii eco- nomici, intre care esentiali sunt: > sistemul economic; CONG Hatinale > nivelul de dezvoitare a economiei; Tear > politica economica. > Sistemul economic ce favorizeaza la cel mai inalt grad afirmarea inifiativei si a spiritului de intreprinzator este economia de piafa. Acest sistem se bazeazi pe proprietatea privati, pe concurenta si liber- tatea prefurilor. 4) Proprietatea privata asigura exercitarea de cdtre persoanele particu- lare, in mod individual sau prin diverse forme de asociere, a urméitoa- relor drepturi: 412-Initierea si derularea unei afaceri de posesiune asupra bunurilor, indiferent de natura acestora (bunuri materiale, servici, informati de dispozitie, de a decide asupra folosirii sau destinatiei bunurilor; ce utilizare, de a intrebuinta bunurile conform propriei vointe; de uzufruct, de insusire a rezultatelor obtinute prin utilizarea bunurilor. Dupd subiectul sau titularul proprietatii (cel care exercit drepturile pe care le confer calitatea de proprietar), se disting urmatoarele forme de proprietate: ec ee eT | Propritatea privaté individual Persoana particular | Proprietatea privaté asociativa | Persoane particulare asociate | Proprietatea publicd Statul | Proprietatea mixta Persoane particulare asociate cu statul — ee mesmminscamettss ao pulare asocete cil stat Consecinta fundamentala a proprietitii private este libertatea economica. Ea inseamné cd proprietarii S= esuma in mod autonom gi pe deplin dreptul de a initia acele actiuni pe care le considera pe deplin ‘edecvate la interesele lor, insusindu-si castigurile realizate si asumandu-si integral riscurile actiunilor lor. Dreptul Ia libera initiativa, dreptul de a alege si de a decide conform propriilor interese economice* ‘constituie condifia necesara afirmarii spiritului de intreprinzitor. 5) Concurenga se refera la acel sistem de relatii care se creeaza intre participantii la activitatea economica, stenci cid fiecare are libertatea si posibilitatea de a-si orienta actiunile in conformitate cu interesele sale. in esenta, motivatia economica a oricdrui agent economic - producitor sau consumator - este ‘scceasi: maximizarea satisfactiei, adic obtinerea avantajelor maxime posibile in conditiile date. Dar concurenta este 0 ,lupti", unde cAstig’ numai acei producatori care au capacitatea de a rispunde pre- Ssintelor consumatorilor si de ai orienta activitatea in asa fel incat sd satisfac simultan dou exi- Sate majore realizarea unor bunuri de calitate, corespunziitoare trebuintelor con- sumatorilor si la prefuri cat mai accesibile; acoperirea, din incasari, a cheltuie- lor efectuate pentru desfasurarea activitatii si obtinerea unui profit. In acest fel, concurenta asigura selec- © initiativelor si activitatilor economice psin prisma rezultatelor lor, si constituie CONCURENTA In Dreptu European al Afacerior cel mai important factor care dinami- ‘atta ncleoeseae ae gates z2azi firmele in lupta pentru castigarea {atone pecs pn ime! pce ce aes Comte sn es ‘eaui numar cat mai mare de clienti. Pentru c& produce efecte benefice asupra mediului economic si asupra consumatorilor, concurenja este protejat’ prin lege si incurajata prin masuri adecvate de politica economica. ©) Libertatea preturilor este, in acelasi timp, 0 consecintA si o conditie a libertatii economice si a concurentei. Pretul este suma de bani pe care cumparatorul consimte sd o cedeze vanzatorului in schimbul bunului be care il doreste si, in acelasi timp, suma de bani la care vanzitorul este dispus s& cedeze un bun. =aAtunci cdnd preturile se formeazii in mod liber: consumatorul cauta si alege producditorul care ofera bunul corespunzator trebuintelor sale la pretul cel mai convenabil; * producaitorul este stimulat sisi imbunditifeascd in mod continuu oferta, pentru a cdstiga un numiir cat mai mare de clienti. Preful devine astfel un instrument esential pen- tru informarea agentilor economici si pentru orien- tarea deciziilor acestora, un criteriu prioritar atunci cand agenfii economici, consumatori sau produ- ctori, se afla in situatia de a alege intre diferite posibilitati, In sistemul descris, intreaga activitate economi- c& graviteaza in jurul pietei. In esenté, piata este un spatiu economic complex, loc de intalnire a agen- {ilor economici - in calitatea lor de cumpéritori (consumatori) si vanzitori (producatori) - de for- mare a prefurilor si de manifestare a concurentei ssi Pagina de site a Camerei de Comert si Industrie > Nivelul de dezvoltare a unei economii se referd la capacitatea acesteia de a satisface trebuinfele Populatici: cu cat o fara are un nivel de dezvoltare economica mai ridicat, cu atat nivelul de trai al Populatiei acelei tari este, si el, mai ridicat. Exista o stransé interdependenta intre tipul de organizare a economiei, nivelul ei de dezvoltare si gra- dul de afirmare a inifiativei antreprenoriale. Tarile cu niveluri inalte de dezvoltare economica sunt fri cu economii de piati in care sunt asigurate condifiile unei largi afirmari a spiritului de intreprinziitor si a interese economize - acele ne-| liberei initiative. voi care sunt constientizate de] In acelasi timp, gradul inalt de dezvoltare economicd, dinamismul ‘oameni si transformate in mo- ;_| aeestor economii, capacitatea lor de a satisface din ce in ce mai bine trebu- biluri ale actiunilor sau activi- infele in continua diversificare ale consumatorilor sunt 0 consecinta a spi- ritului antreprenorial de care di dovada majoritatea oamenilor, a initiativei inovatoare, a curajului si a creativitatii lor. > Una dintre caracteristicile esentiale ale economiei de piata este aceea ca posibilitatea statului de a interveni in domeniul afacerilor este Jimitata, tocmai datorita existenfei proprietatii private si a libertatii eco- Produs Global Brut PGB (Gross | NOmice. Forma general pe care o imbracd interventia statului in eco- Domestic Prduc GDP) valox- | nomie sunt politicile economice. Ele sunt ansambluri corelate de masuri Tit ceo comeaultatelor act] care urmaresc asigurarea macrostabilitatii economice, precum si crearea Viti economice objinute in ease : ear cadr unei economit nao | UROF conditi stimulative care s& duct la cresterea economict. Politcile nale intro perioadi determi. economice sectoriale (pentru industrie, agriculturd, turism .a.) sau cele nati de timp, de obicei un an. | care vizeaza probleme economice generale (reducerea somajului, sti- ‘sirul Comertulul ~ docu-| ™¥!8tea investitiilor si a proceselor de modernizare etc.) au o influena ment si sistem de inmatricu-| ™ajora asupra inifiativei antreprenoriale. Pe de alt& parte, punerea lor in lare, de pubictate side infor-) aplicare si succesul lor sunt dependente, in mare masuri, de capacitatea pinged. PUM '# Ine-) antreprenorilor de a valorifica stimulentele si facilititile pe care acestea i le creeaza.Initierea si derularea unei afaceri Pentru Roménia, conceperea si implementarea unor politi economice REESE GEG = 2 unor programe care si incurajeze dezvoltarea intreprinderilor mici si_ } glementn lesa ale actives =aijlocii (IMM) constituie o necesitate ce decurge atat din particularitafile | antreprenortale sunt structurale ale economiei rominesti, cit si din transformarile ce trebuie | ® DeeRibis Be SiN sealizate in vederea integririi active in structurile Uniunii Europene. TRL Ztorilor individuali sia Conditiile legislative asociatiilor familiale; In orice societate democratic’, afirmarea libertafii gi a Mee ae ‘iduale sau colective se realizeazi in contextul unui cadru legal, stablit in | uli prin eare se reele sod democratic, Respectarea prevederilor legale nu constituie o ingradire | menteazi inmalrieularea 2 liberei initiative, ci chiar 0 conditie necesari a manifestarii ei. Functio- | Obligations a fiemelor pact: serca normal a unei economii de piafa, concurentiale, cere antreprenori- | @ fgaey'py 31/1990, care Jor nu doar respectarea legilor ,nescrise” (ale piefei si ale concurentei), ci |” fineste i reslementeaza for- S cunoasterea si respectarea legislafiei nationale si internationale din do- | miele fégale de eonstitire & seniul in care ei isi desftisoara afacerile. muh anes) Indiferent daca sunt favorabile sau, dimpotriva, restrictive, legile trebuie | paying stimularea mreprin- s=spectate. Comportamentul corect al antreprenorului este principala con- | —zatorilor privat: petra infiin- Se a credibilititi lui si sursa ce alimenteazai un mediu economic sinatos. | ¢ fee ee ee In acelasi timp, atat la nivel european, cat si national, se evidentiaz ne- |” gare ia omanizatea, dezvob cesitatea crearii unui cadru legislativ mai stimulatiy si mai flexibil, care si | _tarea fuziunea sau divizarea Scurajeze intrarea in lumea afacerilor a unui numar cét mai mare de per- | | Soeletilor comereiles 4 ee aaa 4 @ Legea nr. 544/2001, pet sane, Sunt in mod prioritar vizate anumite categorii al c&ror potential ino- |” acy tera) acces la infor ‘=stor nu beneficiaza inca de conditii suficiente de afirmare: tinerii, femeile, ‘matiile de interes public; sersoanele aparfinand unor grupuri minoritare s.a. Legea mr. 346/2004, pri- nd cnet PONE a dela tnteprnderlor Conditille socio-culturale nie simiiocts Afirmarea inifiativei antreprenoriale este dependent si de potenialul | @Gegea ne 3599/2004, prt emografic existent in diferite zone sau regiuni, de numérul si de dinamica ae Cae populatiei, dar si de traditiile, obiceiurile si mentalitatile specifice. Pocus Rata natalititii, durata medic a viefii, fenomenele de intinerire sau, : mpotriva, de imbatranife a populatiei, migra- 2° intern sau internafionala a fortei de munca Sefluenteazi optiunile antreprenorilor, deschid soi posibilitati sau, uneori, creeaza dificultati. Traditiile, mentalitatile si convingerile (in- slusiv cele religioase) pot fi factori stimulativi i formarii fiecdrei noi generatii in spiritul ti- Dertatii si al asumarii responsabilitajii pentru sealizarea propriilor aspiratii de viata. In tarile dezvoltate, stilul de viatd al marii majoritati a populatiei reflect un mod specific de a gandi: bozitia fiecdruia si a colectivitat intai creati si apoi gestionatA cu grij ‘le apar continuu, dar pot fi depagite prin Sativa personala si prin solidaritatea membri- for colectivitati. PROVECTUL FT FOR THE INTERNAL MARKET Props nvopaitorarnvaceraa adorn Usui Europeans” Resursele financiare se referd la disponibilitatile Sanesti necesare pentru inifierea si derularea afacerii. Principalele forme de finantare sunt: finantarea bancara - sumele de bani acordate de banci sub forma imprumuturilor pe termen scurt, mediu sau lung si care se restituie treptat sau la scadent (la incheierea pe- rioadei pentru care a fost acordat imprumutul); ‘Sediul Bancii Mondiale, New York finanfarea bugetara - fondurile binesti alocate de la bugetul de stat*, rambursabile sau neram- bursabile; prin acestea se urmareste sprijinirea unor categorii de intreprin- zitori, stimularea unor obiective de politica economi: finantarea externa - imprumuturi rambursabile sau nerambursabile acordate de catre institutiile bancare gi financiare internationale sau de catre guvernele altor gris bugetul_de stat ~ balanti cu prinziind veniturile si cheltuie- lil, statuluigiifigeare) dintre autofinantarea - sume de bani provenite din resurse proprii. Indiferent de forma sa, finantarea afacerii prin imprumuturi banesti rambursabile ridic& nu numai problema restituirii sumelor imprumutate, ci si pe aceea a achitarii dobanzii. Dobanda este o suma de bani pe care debitorul (cel care face imprumutul) trebuie si o pliteasc creditorului (bancii sau altui finantator) pentru dreptul de a dispune pe o anumiti perioada de disponibilitatile banesti ale acestuia. tionale, in conditii date de loc Ea se calculeaza ca un produs intre suma imprumutata (C), rata do- | sidetimp; de exemplu, in iva “ (d’) si + i ait i de 15 decembrie 2004, cursul banzii (d’) si durata, exprimata in ani, a imprumutului (n). Be Sere ee i 0,0000344678, dar, pentru D=exd'xn usuringainfelegeri si opericii, cursul de schimb se comunica ‘sub forma 1$ = 29.013. Rata dobanzii este pretul platit pentru a dispune pe timp de un an de 100 de unitati monetare. investitie - utilizarea unei De exemplu, daca un antreprenor contracteazi un imprumut de zece | sume de bani pentru crearea si milioane de unitati monetare (Lei, Buro etc.), iar rata dobanzii practicate | dezvoltarea unei afaceri. de bancé este de 10%, atunci, a sfargitul anului, el va trebui sA restituie | pia Seite 1.100.000 unitati monetare (u.m.), din care 1.000.000 reprezint& suma | nomic in care are loc intalni- imprumutaté, iar 100.000 u.m. reprezinta dobanda, rea cererii cu oferta de dispo- La fel ca oricare alt pret, rata dobanzii se modificd - creste sau scade - eon SL Rr eee in functie de conditile piefei, cea ce reclama din partea antreprenorului 0 | Fists monciae sunt bance, analiza foarte atenta a tendinfelor din economie si de pe piata monetara*.De asemenea, capacitatea sa de a previziona cat mai realist aceste tendinfe, precum si influentele ce se Vor exercita asupra afacerii sale, consituie un factor decisiv al succesului In situatia in care antreprenorul decide si imprumute o sumi intr-o alt moneda decat cea natio- nala (de exemplu, Euro, Dolari americani etc.), atunci el va trebui si ia in calcul si posibilele modificari ale cursului de schimb*, In aceste conditii, decizia de contractare a imprumutului va depinde de prognoza pe care 0 face antreprenorul privind suecesul afacerii sale. El va apela la o finanfare prin imprumut rambursabil nu- mai daca spera ca incasirile si ii permitd acoperirea tuturor cheltuielilor, inclusiv restituirea impru- mutului si a dobanzii aferente. Daca nu, atunci va cuta alte solutii de finantare. ‘Una dintre ele poate fi identificarea unui partener impreuna cu care sa initieze afacerea, Peery Coie (ieee one Co Seed Senn) CMEC MEET) Criterii pentru alegerea partenerului de afaceri In prezent, o surs important de sustinere financiari disponibila pentru initierea sau pentru dezvoltarea afacerilor o constituie programele cofinantate de Uniunea Europeana si Guvernul Roma- nici. Aceste programe vizeaza obiective specifice ale unor domenii economico-sociale, care sa stimu- leze dezvoltarea acestora si alinierea la standardele Uniunii Europene (compatibilizarea activitatilor economice nationale cu nivelul si cu exigentele de calitate europene). Pentru obfinerea finantarii, antreprenorul trebuie si elaboreze un proiect conform instructiunilor cuprinse in Ghidul solicitantului. In esenta, orice proiect se construieste pornind de la identificarea unei anumite nevoi si de la configurarea activitatii din care vor rezulta bunuri sau servicii ce vor satis- face nevoia respectiva. Apoi, proiectul trebuie sd determine riguros resursele pe care le va solicita acti- vitatea, etapele concrete ale derulatrii ei si o estimare ct mai realist a rezultatelor asteptate. > Resursele materiale se refera la terenul, spatiul de productie si dotarile aferente, elementele de ordin tehnic, echipamente, depozite, mijloace de transport, spatii pentru activitatile administrative necesare desfisurarii activitatii. Asigurarea acestor resurse presupune, din partea antreprenorului, un efort financiar, iar calitatea lor va influenta eficienfa activitafii si calitatea rezultatelor obtinute de firma. > Resursele umane se referd la numarul angajatilor si la competentele specifice ale acestora de care are nevoie firma. Selectia viitorilor angajati,stabilirea atributiilor asociate fiecdrui loc de muncé, crearea uunui sistem stimulativ de plii si recompense suplimentare pentru angajati, controlul si evaluarea eficienta a rezultatelor acestora conditioneazii performantele firmei si succesul ei in lupta de concurenta. ‘Nu intamplitor, departamentul de resurse umane al unei firme este un departament-cheie.Exigentele antreprenorilor fata de angajati sunt din ce in ce mai inalte, pe masura ce, o dat cu intrarea in societatea cu- noasterii sau societatea informationala, calitatea resurselor umane joaca un rol din ce in ce mai important. De exemplu, compania Microsoft, a carei valoare de piati este estimata la 450 miliarde USD, considera cA aproximativ 350 de miliarde din aceasta valoare 0 constituie ,ccea ce se afld in mintea” angajatilor sai. Antreprenorii cauta persoane care, pe lang un nivel de ca- lificare profesional cat mai ridicat, si dispund si de insusiri de personalitate adecvate mediului dinamic al firmei, de capa- citati cerute de integrarea in echipe de lucru diverse, de capa- cititi de adaptare si de rezistenti la stres. ‘Antreprenorul stie c4 performantele anagajatilor sai si fi- a lor fafa de firma depind si de modul in care firma ii va ti pentru eforturile lor. Un sistem echitabil de pliti si re- spense va majora interesul pentru firma sa al celor care se in cdutarea unui loc de muned, astfel incat antreprenorul va ca mobiliza mai rapid resursele de muncé de care are nevoie. Bion tec Sieeie ct) ———> [SIN Pane eee ae > Resursele informationale constituie astizi o categorie vitald de resurse, intrucat de calitatea aces- ‘ora depinde in mod esential gradul de competitivitate al oricarei firme. Timp de sute de ani, deviza care a ilustrat spiritul antreprenorial a fost ,Time is money*; in socie- ‘satea cunoasterii, aceast deviza este ,Knowledge is power". Fiecare produs sau serviciu, fiecare tehnologie de fabricatie, fiecare proces de organizare si condu- ‘cere a unei activitati inglobeaza informatie si reflect calitatea acesteia. Astiizi, tehnologia informatiei si comunicarii (TIC, IT&C) dinamizeaz’ procesele economice, schimbi radical insusi modul de concepere a activitatilor economice, structura organizationala a fir- snelor $i principiile lor de functionare, asigurand niveluri de performanfa din ce in ce mai ridicate. Dar, poate ci cea mai valoroasa si complex resursii umanii este antreprenorul insusi. El dispune ou doar de un set de insusiri si capacitaifi speciale, ci si de curajul si de vointa de a le valorifica prin tiva inovatoare. $27-mG AEITOLUL ll cose STs 1. Spirtul de intreprinzdtor se manifest in mod speofic atunci___ modal trebule bine fundamentata economic. Cand antreprenorul cau, identicd si moblizeaz’ resursele 4 Procurarea resurselor materiale necesare poate solicta de care are nevoie pentru intiorea gi derularea afacori. cforturifinanciare mari, 2. Principalele categori de resurse sunt: financiare, materia- &. In societatea cunoasteri, cele mai importante resurse de- le, umane, informationale. vin resursele umane si resursole informafionale, Opfiunea pentru asigurarea resurselor financiare prin con- 6. Spiritl de intreprinzitor, insusrle si capacitfile antrepre- ‘ractarea unor imprumuturi rambursabile sau prin ate norului constiuie ele insele 0 resurs Cea Fonmati grupe de lucru aletuite cin patru~ cin elev. Fiecare grupa is va alege una dine urmatoarele stu ~ organizarea Baluui boboclor pregitirea unei excursi de doua zile cu inireaga clash jnjarea in scoalé a unui Club al elevilor .~ editarea une’ reviste de educalie a consumatorului pentru elev. Discutali in arup siidentificat cét mai multe dntreresursele de care credafi call avea neyoie pentru destésurarea activi descrise. Apoi, completali ummtorul tabol: Gr Resursa Modul in care poate fi asigurati Resurse financiare Resurse umai jumiti doua forme de finantare a activitafilfirmei. 2 A 2. Caracterizati succint oricare dintre formele de finantare mentionate la punctul 1. . - 3. Construifi un exemplu concret, cu valori numerice, pentru a ilustra continutul notiunii de dobanda. 4, Mentionati patru dintre criterile de alegere a unui partener de afaceri. pte 5. Explicati succint relatia dintre pertormanta profesionala gi satistactia angajatulul. . 6. Formulati un argument pentru a demonstra legatura dintre caltatea resurselor informationale gi nivelul de competitivitate a firmei. ....Initierea si derularea unei afaceri To PD Invata s4 completezi un Curriculum Vitae ‘HEORMATII PERSONALE Mame (sume, prenume): ‘Mies (numarul, strada, cod postal, oras, tara): Tax: i Nasonalitate: HB materi (xiva, tuna, anul): ‘SESRENTA PROFESIONALA " seestionati pe rind fiecare experienta profesionala pertinenta, incepand cu cea mai recenta dintre acestea) Peeada (dc Ia .. - pani la..): ame i adresa angajatorul “Bieal actvititi sau sectorul de actvitate: ‘Sancia sau postul ocupat: ‘Pemcipalcle activtiti si responsabilit “SSUCATIE $I FORMARE “sgescrieti separat fiecare forma de inviymant si program de formare profesionald urmate, incepand cu cea mai recent) Peteada (de la .. - pan’ la.) ‘Sasclc si tipulinstiutiet de invaipimnt si al organizafiet profesionale prin care s-a realizat formarea profesional: ‘Demeniul studiat/aptitudini ocupationale: ‘Tips! califcari/diploma obtinut: ‘Seaial de clasificare a formei de instrure/invaims -STTUDINI SI COMPETENTE PERSONALE “Gebindite in cursul viefi si carierei, dar care nu sunt recunoscute neaparat printr-un certificat seu diploma) ‘Gamba materni: ‘Gimbi striine cunoseute: ‘sbsitatea de a citi; ablitatea de a scrie; abilitatea de a vorbi) _-ssenerati limbile cunoscute si indicati nivelul: excelent, bine, satisficdtor) ‘SSTTUDIN! $1 COMPETENTE ARTISTICE ‘Mazes, desen, pictura, literatura etc. "Zescrefi aceste aptitudini si indicayi contextul in care leafi dobandit) ‘SSTTUDINI $1 COMPETENTE SOCIALE ‘Locuifi si muncifi intrun mediu multicultural, in care comunicarea este importantd, sau desfasurati o activitate in care ‘sence de echipa este esentiala (descrieti aceste aptitudini gi indicafi contextul in care le-ati dobandit) -SETITUDINI $I COMPETENTE ORGANIZATORICE ‘Coordonati sau conduceti activitatea altor persoane la locul de munca, in actiuni voluntare sau la domiciliu (descrieti ‘se=ste aptitudini si indicati in ce context leati dobandit) ‘SSTITUDINI SI COMPETENTE TEHNICE ‘Uslizare calculator, echipamente, masini etc. (descrieti aceste aptitudini si indicagi in ce context le-ati dobandit) Bemis de conducere ‘ALTE APTITUDINI ‘Competenfe care nu au mai fost menfionate anterior (descrieti aceste aptitudini si indicati in ce context leati dobandit) SPTITUDINI $I COMPETENTE PERSONALE ‘Locuiti si munciti cu alte persoane, int-un mediu multicultural, ocupati o pozitie in care comunicarea este important sau un instrument de planificare prin care se proiecteaz diferitele faze ale afacerii, se identifica posibilele dificultai gi obstacole, se descriu alternative posibile de actiune pentru depagirea lor, se fixeazai termene de realizare si indicatori de misurare a rezultatelor, > un instrument de thanagement prin care se organizeazi si se conduc diferitele compartimente si activitati; > un instrument de comunicare prin care pot fi mobilizati diferiti finantatori sau parteneri, pe baza evidentierii potentialului de succes al afacerii. Inainte de elaborarea propriv-zisa a planului de afaceri, antreprenorul trebuie si poata da réspunsuri clare la patru intrebari esentiale: © Ce produs sau serviciu va oferi firma si cArei nevoi i se adreseazi acesta? ‘© Cine sunt clientii potentiali ai firmei i de ce acestia vor prefera produsul sau serviciul oferit de firma (mai ales in situatia in care, pe piafi, exist’ produse similare oferite de alti producitori)? © Cum va fi promovat produsul in aga fel incat si ajungii la un numar cat mai mare de clienti? @ De unde vor fi procurate resursele financiare necesare pentru demararea si sustinerea afacerii?a ae (model orientativ) Cuprinsul Parteal: DESCRIEREA AFACERIT © produsul - descrierea bunului sau serviciului pe care il va oferi firma, cu accent pe beneficiile consumatorului; © poritia pe piati ~ numarul competitorilor (firme care ofera acelasi bun sau serviciu), care sunt avantajele fata de competitori; sansele de dezvoltare - care sunt perspectivele afacerii, yinand cont de evolutiile previzibile ale pieteis © obiectivele - ce isi propune si realizeze firma, in eat timp si cu ce instrumente va fi masurata atingerea obiectivelor. Partea a Ika: PLANUL DE MARKETING piafa-finti - cine sunt cfientii actuali (dacd exista) si potentiali, care sunt tendintele cantitative si structurale ale pieteis @ strategiile de marketing - cum se va realiza organizarea vanzirilor, ce strategii in domeniul produsului, prefului, distributiei vor fi utilizate; © strategiile de promovare a produsului - ce strategii de promovare a produsului, de reclama gi publicitate vor fi aplicate. Partea a Ilka: PLANUL DE PRODUCTIE furnizorii - numér, care sunt dificultatile sau avantajele de acces, ce fel de contracte vor fi incheiate; @licenfele de fabricatie necesare si alte reglementari - cum vor fi ele obfinute, respectiv implementate; © organizarea productiei - care sunt compartimentele, responsabilitafile specifice, posturile de lucru necesare (calificari specifice si necesarul de lucratori), cum se deruleaz procesele si fluxurile de fabricatie; echipamente si tehnologii ~ ce capacitagi de productie si dotari specifice sunt necesare, Partea a IVa: PLANUL DE MANAGEMENT © organizarea firmei - care este structura generali a firmei, ce forma juridicé are firma, ce organigrama si responsabilitafi specifice revin fiecirui departament, cum se asigura fluxurile informationale si de control; + conducerea firmei - cine o exercita si cum; @ managementul resurselor umane - care sunt prevederile legale referitoare la raporturile de ‘munca dintre angajator si angajati, formele de reiribuire a lucratorilor, masurile de protectie ‘a muncii si de pregitire profesionalé continua ce vor fi aplicate, Partea a V-a: PLANUL FINANCIAR veniturile estimate - de unde vor proveni; costurile estimate - cum se va realiza controlul si reducerea lor permanent fluxul de lichiditafi - cum se va asigura continui- tatea fluxurilor de incasari de cheltuieli ale firme, @ alternative de finanfare - care sunt sursele posibile de finantare a activitaii si cum vor fi ele mobilizate.Initierea si derularea unei afaceri 41, Decizia de a intia o afacere si de a infinfao fia se bazea- 2iipe sludierea atenté a caracteristiclor mediuli exter in cate va‘actiona firma. 2. infinjarea unet fme presupune alegerea domeriuiu, stabi Irea obiactuiui de actvtate a fimei sa forme sele juridoe , Orice actvtate a fire se destéigoard pe baza unul Plan de afacer 4, Planui de afecer este instrumentul pe baza céuia firma ig TS prolecteaza, pianificd, orgenizeazé, destisoard si eveluea- ZA actvitatea, 5. Elaborarea oricdrui Plan de alaceri presupune ca antrepre- ‘orul s& determine riguros: @ produsul e client © promo- vvarea produsului @ finanfaroa activa. 6. Componentele principale ale Planulul de afaceri sunt: Des- crierea fimei, Planul de marketing, Planul de producto, Planul de management si Planul financiar. Parte introduc a unui Pan de ataceri conine descrierea fimel. Acesta trebuie sé fle un text conc, care s&fumizezeinfor- ‘matile esenficle despre fina si s& coniniascd oimagine convin- gitoare asupra sera proiectelor de dezvotare ale fimel Comparali descrierie unnitoare si identical elementsle ‘esontiale prin care ele se aseaména: »Fondaté in 1995 ca 0 companie cu capital roménesc rientaté pe distribute de componente IT, accesori pentferice, ‘Soluti de refea si suport tehnic, K-Tech Electronics 6a ‘constitu nnucleul unela dlintre cele mai importante compenil cu proflT de pe plata roméneasce. ln 1999 fa finti Ultra PRO Computers, care va prelua $l va dezvolta acceleratrefeaue de retail, devenind siunul dinte cei ‘mai performangi dealeri Connex din Roménia, in 2003 activita- tea grupulul se diversticé prin infingerea Ultra PRO Software, ‘companie axel pe solut’ customizable de contro! acces, su- raveghere video sialic software la cerere. Astéd, grupul K-Tech-Ultra PRO dlspune de acoperire nati. onalé atét la rivelu cistibutie, cu peste 1.000 de distributor ‘in toaté fara, ct sila nivel de retall - 53 de magazine Ultra PRO ‘Computers in toate judefele Romaniel. Cia de afaceri a com- ‘pani depéiseste valoarea de, 60 milicane USD in 2004, sco- {8nd in evidenté profit une! compenii dinamice $i mature, ca- abit s& facé fafa provocdior unei piete in continud trans- formare.* (sursa: revista ,PC World Romanta") »SOFTWIN este 0 compani privat, cu capital integral 1o- ‘maneso, a cérel principal activtateo reprezinta dezvollarea gi furnizarea de soluti’ $i servicii complexe din domeniul IT&C. 5000 projaces leading provid ‘of complex sotiware solutions and services: Infiinfaté in 1990, companiaa ajuns in prezent la peste 600 de angalat, profesionisti cu mare exoerienté in dezvottarea solufilor si servcior personalizate, ‘SOFTWIN are petru diva, mai precis, patru direct prin Gipale de afaceri: Business Information Solutions (Solu! Infor. ‘matice pentru Afaceri, CRM (Managementul Relafilor cu lien), eContent Solutions (Sotuti de Continut Informatio) si Data Security Solutions (Solu de Secuntate a Datolo) SOFTWIN a realizat, folosind tehnologi de uta ord, peste 600 de prolecte de dezvotare software $i peste 4.500 de ‘proieote de structurare de confinut pentru partenertintematio- rnali, cdstignd peste 48 de milioane de clienti din 100 de tart cu solutilo de secuntate a datelor BitDefender ™ si tratéind circa 1.500.000 de apelur anual prin servicile CRM.* {sursa: revista ,PC World Romania") ~ un restaurent de ti fast-food; ~ 0 spore de masini ~ unatelier de reparafi obiecte de uz casnic; ~ ogridinga derulariafaceri ia din localitate si solctaf sa de funcjionare pe care ar trebui sa lo obfine|i dacd ati dori sd deschideri 2. Organiza o intlniro cu un om de afaceri din comunitetea locala care sé va prezinte un plan de afacert pe care ba fe nalzat cu succes. Discutali despre importanfe elaborari clare a unui plan de afaceri si despre roll acestuia pe parcursul cu avizeleCAPITOLUL II aS Dupa parcurgerea acestei nit de invétre vei fi capabit 38 definesti manage- mentul '88 compar vialunea cla- sie privind organizarea si conducerea firmel 4 enunfiregul de baza ‘ale unui management inovativ, 8 caracterizezi sistemul TOM; 8 corelezi cultura antre- 5 prenoria cu mane ‘gementul inovativ. we CHEIE Derularea unei afaceri [EQ Managementul si cultura antreprenoriala Moto: «Oriunde intélnest o afacere de succes, trebuie sa stit cd, acolo, cineva a luat odata o decizie curajoasi». (Peter F. Drucker, .Jnovasia si sprit antreprenoriat") La aproape o suti de ani de la intemeierea sa stiintifica (Frederick W. Taylor, , Principles of Scientific Management", 1911), manage- mentul continua si fie definit in mod sintetic rept stiinta si arta organizarii $i conducerii unei intreprinderi. ‘Analizand modul in care erau organizate firmele industriale nord-americane de la ince- putul secolului al XXea, Taylor propune un model de organizare bazat pe diviziunea ver- ticala a activitatii si a responsabilitafilor: sar- cinile incredintate compartimentelor de con- ducere se delimiteaza de cele care revincom- | Freda partimentelor de executie. In acest fel, firma ¢ 18561515 apare ca flind organizaté centralizat si piramidal. ‘Managerul sau directorul general exerciti administrarea si conducerea firmei intrun mod autoritar, isi asuma intreaga responsabilitate pentru deciziile strategice, controleaz resursele si cheltuielile firmei. De cele ‘mai multe ori, antreprenorul este si managerul firmei. Pe masuréi ce firma se dezvolti, numarul angajatilor creste si complexitatea activititilor ei sporeste, functiile de administrare efectiva sunt preluate de catre ma- nageri profesionisti, specializati pe departamente. Acestia raspund in faja proprietarilor pentru realizarea angajamentelor pe care si le-au asumat si pentru performanfele firmei. (eco 2 Resurse iuctie Cercetare Il Aprovizionare z umane fl = (Personal reat ee ro Arca) oi ee de fabricatie Fabricatie Planifica Grn) Rene Caf Initierea si derularea unei afaceri Intr-o perioada in care economiile avansate ale lumii se aflau inc’ in etapa dezvoltarii industriale, era firesc ca procesele de comunicare si cele decizionale din interiorul firmei sa fle orientate in aga fel incat si serveascd in mod exclusiv procesul de produetie propriu-zis (fabricatia). ~ costuri (nersona) ~ oferta, = contro = condi = previiunt nol produse de materiale financiar de munca ~ extindere ~ ameloréri schimbari plat = angaiari ~ Noi procese: t = oursuri de fabricatie = disciplind qt | = E dezvoltare Eerie - utilizerea SC - noi piefe forte! ~ cerinje disponibile ~ probleme necesare de munca vitoare ~ ameliorarea tehnice ee ~ utlizarea ~ alfa pozttei sitehnologice | : bazei vittoare pe pila ~ dezvoltarea materiale necesare capaci de productie ; Trecerea la etapa dezvoltarii postindustriale, la societatea informational, sau bazatd pe cunostinfe (anii ’80- 90), este insofita de schimbari majore in domeniul managementului. Astazi, firmele trebuie si facd fata unei concurente globale din ce in ce mai puternice si unui mediu din ce in ce mai complex, dar si mai exigent fata de activitatea lor. 5 Rc ~ activ’ : CIE Angajati =-dinanict E exigent. cree . = pragmatici ate = mobil ~ schimbateere ~ diversi din punet de vedere influent =0e] cultural = cu abil tot ae we Cees ~ in progres acoelerat ~ determina schimbari profunde ~ optiun diverse fa Parteneri | = mai putin ide in continud schimbare ~ exigenti/oriental spre calitste ~ afialiin zone geogratice = educati/informati {ot mal indepartatein aceste conditii, vechile principii ale orga- nizirii piramidale si ale managementului direc- tiv au fost inlocuite cu o alti conceptie, bazata pe motivatia tuturor persoanelor care lucreazi in firma si crearea de structuri organizationale flexibile, mai ,plate*, bazate nu pe funcfiuni (contabilitate, marketing, productie etc.), ci pe procesele care asigura supravietuirea firmei - cercetarea si dezvoltarea produselor, relatiile cu fumnizorii si clientii, asigurarea calitatii pro- Legend: ——> comunicare permanent, transmi- cesclor si a produselor, managementul schim- ce foams Te ae ee eae barii si al performantei. Echipa 1 Pe Ron Bice eRe Ee re Datorita schimbarilor pe care le genereaza noile tehnologii informationale, globalizarea, mobilitatea tot mai accentuatii a populatiei, precum si alte fenomene (economice, sociale, politice, culturale), in do- meniul managementului are loc o adevarati revolutie. In esenta, revolutia managerial presupune ca ma- nagerul si aiba capacitatea de a conduce firma prin decizii curajoase, adoptate ins’ in conditii de incer- titudine*, de a antrena toti angajatii in procesul de analizi si decizie, de a promova viziuni si valori cul- turale care permit oamenilor si creeze medii de munca bazate pe colaborare si pe un puternic sentiment de responsabilitate. Aceasti noui abordare a managementului este foarte diferita de viziunea traditionala, care considera ca primordial necesare un control riguros, exercitat de la varf spre baz, si separarea stricta a angajatilor in functie de specializarea lor. Peter F. Drucker, cel care este considerat pirintele managementului modern, subliniaza faptul cd, in economia inceputului de secolul XX, vor supraviefui si se Vor dezvolta numai acele firme care vor fi capabile s& ino- yeze permanent nu numai in domeniul productiei (al bunurilor sau ser- viciilor pe care le ofera), ci si in domeniul organizairii si conducerii propri- ei activitati, adicd al managementului. Un management inovator, orientat permanent spre performanté, se bazeaz pe aplicarea consecvent& a urma- toarelor reguli: @ activitatea firmei este orientata spre clienti; + procesul de inovare permanent este stimulat prin construirea unui climat favorabil creativitatii si prin diverse mijloace (premii, stagii de formare, tehnici de lucru creative, tolerarea unor erori); @ utilizarea unor metode diversificate de motivare si responsabilizare a angajatilor, © asigurarea coeziunii angajafilor firmei in jurul unor valori-cheie: respectul pentru lucrul bine facut, dorinta de a fi cel mai bun, sentimentul de pretuire a valorii personale si de autorealizare, prestigiul firmei; @ firma dezvolta afaceri numai in domenii pe care le cunoaste foarte bine si pentru care are personal calificat; structura organizationala a firmei este simpli gi flexibili, cat mai adaptabili la schimbirile mediului extern; ‘ conducerea efectiva a firmei se bazeaza pe principiul ,centralizare simultan cu descentralizare™.(Eo In contextul revolutiei manageriale, una dintre cele mai importante incertitudine ~ stare de nesign- inovaft est sistemul Managementulul Total al Calititit (Total Quality. renin eet cu reautatle Management - TQM). Acesta este orientat inspre ameliorarea continu’ a calititii proceselor, produselor $i servieiilor realizate de firma cu sco- pul cresterii satisfactiei clientilor ~ a beneficiarilor firmei. Calitatea tre- buie asiguratd, in primul rand, in procesele din care rezulta bunurile sau serviciile. In acest fel, se reduc cheltuielile pe care le presupun activi- tatile de control si remediere, creste calitatea rezultatelor intermediare sifinale, sporeste numérul clientilor, cresc veniturile firmei si increde- rea beneficiarilor. roductivitate ~ rodnicie sau Principiile de bazi ale Managementului Total al Calitiii sunt: Cae eee poet cantitatea de resurse absorbite 4) satisfacerea clientului- este scopul si principiul major; clientul este cel. in cursul produce i." (Ray. care plateste pentru produsul sau serviciul oferit de ctre firma gi este in- me pe eae dreptatit s realizeze un grad cat mai ridicat de satisfactie prin consu- | Poltiaue’s PUF. 1970, p.495) marea acelui bun. standard - descriere a caracte Orientarea spre satisfacerea trebuinfelor si a asteptarilor clientului este | ristiilor obligato pe care un principiu care functioneaza si in interiorul firmei, in relatile dintre an- | ‘ebuie st eee a peas sajafi: daca un lucritor furnizeaz un produs sau un serviciu cétre o per- | 2 rpere obligatnt in eral soand care va evalua rezultatul activitatii sale gi care va stabili ce salariu i | area unui produs. se cuvine pentru munca prestata, atunci acest lucrator va trebui sé se com- porte fafa de evaluatorul sau ca si fala de un client. Lucritorul isi va pistra locul de munca sau chiar va primi un salariu mai mare numai daca clientul sau este multumit. 5) satisfacerea furnizorului: persoanele sau intreprinderile de la care firma se aprovizioneazi cu bunuri si servicii de care are nevoie pentru a-si desfisura activitatea trebuie si fic satisfacute de colaborarea cu firma. Aceasta presupune ca firma sa isi formuleze cu claritate cerintele privind calitatea bunurilor si termenele de livrare si, totodatd, sé isi achite la timp obligatiile de plata catre furnizori. In interioral firmei, persoanele care coordoneaza si evalueaza activitatea lucratorilortrebuie s& le furnizeze acestora instructiuni si sarcini clare, s& asigure Certificate of Registration perioare. In acest fel, productivitatea* muncii va spori, iar firma va reugi sisi pistreze angajatii atunci cand acestia sunt multumiti de felul in care sunt evaluati si platigi oe atte os ¢) imbunatiirea continua: oricat de bune sunt metodele de eee lucru gi rezultatele obfinute de firma la un moment dat, ele suiricmiterassaset | pot fi in continuare imbuniitifite. von ee en eet Preocuparea pentru identificarea cauzelor unor probleme aan sau dificultai si a solutiilor de ameliorare trebuie sa fie facecwems nctmy Adlai insotita constant de evidentierea aspectelor pozitive si de ex- = “esse | tinderea acestora. In acest proces, o sursi important de in- formatii si de solutii ameliorative sunt chiar angajafii firmei, a ciror implicare in procesul de analiz& si decizie este un important factor motivational. Un certificat care atesti ed firma respect Aplicarea principiilor Managementului Total al Calitafii ‘Standandele ISO nu inseamna ins& numai reguli si forme noi de organizare a SaoCAPITOLUL II firmei. Ea inseamné si schimbarea mentalititii, atat a antre- prenorilor, cat si a angajatilor. Calitatea superioar’, cores- punzAtoare standardelor* europene si mondiale, inseamna, inainte de toate, respect fafi de clientul firmei, respect pentru lucrul bine facut, autoexigenta, disciplina, compe- tenfa. Cultura antreprenoriala si managementul inovator se intalnese acolo unde initiativa individual a antreprenorului si modul in care el isi conduce afacerea se exprima prin acti- vitifi care au capacitatea de a stimula interesul tuturor anga- jatilor firmei in obfinerea performantei. Un management performant imbina decizia curajoasi a antreprenorului cu beneficiile create prin dezvoltarea unor relatii de parteneriat, prin cultivarea intereselor comune ~ ale individului si ale Pagind a site-ului Organizatiei Internationale pentru Standanlizare 1. Menagementul este stnta si arta organiza si conduceri tunel intreprinderi, evdnd ca scop oresterea competi acestea 2. inviziunea managementului clasic, fm era organizaté pr ramial, pe baza separa sticte a functunlor $a exerc {81 unui control riguros, de la varl spre baz8. 8. in societatea postindustrialé sau informational, mediul in care fimele isi deslagoard actitatea devine tot mai com- plex si mai exigent. 4. Noe structurl organizationale ale fmelor sunt mai pate”, mai lexibile, bazate pe principile coordonéri si colaboréi intre echipe de lucrs mutidiscipinare. Pe TT 55. Revoluia managerialé exorima o noua viiune asupra rol- lui si misiuni firme, areafilor e cu cieni si cu angeati gi a ciiterilor de apceciere a performantel. 6. Managementul Total al Cali este un sistem inovator care umétreste incorporarea caitlin doarin produsele frei, ci sin procesele care au locin interionul ei, cu scopul unei mai bune satisfaceri a clientului, Managemental Total a alti este centrat pe caltate, se bazeazaipe partciparea tuturor celor impiicati in actitatea fmei si ummareste ast ‘urarea succesuiui pe termen lung. 7. Cultura antreprenoralé si managementulinovator se rega- se8¢ impreuné in cadrul mai arg al cut parteneriatuli. STUDIU DE CAZ Principle ISO 9000 : 2000 ale Mangementului Calitatit in 1946, delegai din 25 de tari seu intanit a Londra si au desis sé creaze 0 orvanizatie intemationala avand ca oblectiy sfacitaea coordonéri gun internationale a standardelor industrial. Astézi, Organizajia Intemafionala pentru Standard are reuneste institute nefionale din 146 de tari. Deoarece denumirea orgenizatiei ar avea abrevor diforte in diterte imbi (de exemplu, IOS - Intemational Organization of ‘Standardization, OIN ~ Organisation Intemational de Norma- lisation), sa decis uiizarea unui cuvént derivat din grecescul ISOS, care inseamnd EGAL, Utizarea standardelor ISO are

You might also like

• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7849)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13186)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2475)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (25134)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20025)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5795)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  From Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12520)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2556)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12947)
• It Ends with Us: A Novel

  

  From Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5756)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (24586)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3278)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (19653)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3044)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2567)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6521)
• Good Omens

  

  From Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (12010)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  From Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (10907)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  From Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5511)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  From Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1108)
• And Then There Were None

  

  From Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (8934)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9486)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5718)