Cap 1.

INTRODUCERE
1.1 MOTIVAIA ALEGERII TEMEI
Acest studiu aduce in prim plan evoluia economiei sub semnul monedei, drumul parcurs de ctre
moned ca i unitate de schimb de la cea mai mica form de civilizaie, sub forma trocului pan la
moneda scriptural utilizat din ce in ce mai des de ctre persoanele din ziua de azi.
Pe parcursul primei pri a lucrrii, partea teoretic, voi urmrii delimitarea noiunii de marketing
i evoluia in timp a marketingului, marketingul financiar bancar, aplicabilitatea marketingului in
desfurarea activit ilor instituiilor financiar bancare, apoi urmand o descriere a grupului BCRErste
si a produselor financiare oferite de acesta, insistand in special pe politica de produs in cazul
cardurilor de debit i de credit la aceast societate.
M-am oprit asupra acestei teme intrucat doresc s-mi imbuntesc cunotinele asupra activitii
de marketing financiar bancar dar in special pentru a puncta evoluia monetar de la troc-monedbani
electronici(cri de credit).
Un al doi-rea motiv este studierea complexului de factori ce intervin in comportamentul
consumatorului in cazul achiziionrii unui produs financiar bancar.
MONEDA poate fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor de plat direct utilizabile pentru a
efectua pli de bunuri i servicii. In timp moneda a dobandit diverse funcii constituind o mas a
valorilor, fiind un intermediar al schimburilor atat de mrfuri cat i de bunuri i de servicii, un
instrument de rezerv si tezaurizare a valorilor, precum i lichiditate, prin excelen a monedei.
Odat cu apariia monedei btute ca i instrument de schimb, trocul este desfiinat, apare o moned
marf care se situeaz intre cele dou interfee ale trocului. Moneda avand ca i avantaje fa de
acesta faptul c e convertibil, are valoare de intrebuinare si confer incredere. Treptat se ajunge
la moneda metalic din aur sau argint cu valoare intrinsec, metale preioase intre care se stabilete
un raport de schimb 1:13.
Ulterior baterea monedei primete caracterul de privilegiu al statelor, evoluia monedei continu
prin apariia monedei fiduciare cunoscut sub numele de bancnot. Aceasta a putut fi introdus
dup ce a devenit o prerogativ a statului, aceasta fiind recunoscut oficial, este mai uor de
transportat, uor de multiplicat, fiind o form de moned ce are o valoare extrinsec, spre deosebire
de moneda btut.
Astfel pornind de la funcia monedei de mijloc de plat au aprut crile de credit, cartelele
magnetice si creditele.
Observm c in ultima perioad din ce in ce mai multe persoane apeleaz la carduri in tranzaciile
pe care le efectueaz ceea ce determina instituiile financiar bancare sa fie din ce in ce mai
sensibile la modificrile cerinelor pieei, acestea fiind nevoite sa ii restructureze i promoveze
produsele i serviciile pentru a venii in intampinarea clienilor cu oferte cat mai avantajoase.
Dac iniial cardurile erau privite de ctre client ca fiind o modalitate de stocare a resurselor
bneti, in sigurana, i in acelai timp avand o accesibilitate ridicat, cu timpul facilitile oferite
de carduri s-au diversificat, cardurile fiind utilizate de la plata unor bunuri sau servicii direct la
1
furnizor, prin intermediul re elelor de POS-uri, cat i pentru plata direct de la ATM, mergand pan
la statutul pe care-l ofer un anumit tip de card, sau un card ce poart un anumit brand.
In prezent majoritatea instituiilor financiar bancare opereaz cu bani electronici oferind
clienilor o gam foarte variat de carduri in funcie de necesitile clienilor. Astfel pe pia exist
de la cardurile destinate minorilor peste 14 ani, carduri junior, carduri de debit, carduri de credit,
sau carduri premium- diverse tipuri de carduri ce ofer un anumit statut clientului care il deine.
Asemenea i altor bunuri i crile de credit se incadreaz in piramida nevoilor a lui Maslow,
satisfcand de la nevoia de sigurana a surselor bneti pan inspre varful piramidei reprezentat de
nevoia de stima i respect, insuflat clientului de ctre cardurile premium(gold, platinium).
Situandu-se pe o pia in evoluie i in continu schimbare marketingul ca tiin prin metodele de
cercetare vine in intampinarea instituiilor financiar bancare ajutandu-le s se adapteze cerinelor
clienilor.
In procesul de luare a deciziei de achiziionare, a unui bun sau serviciu financiar bancar de ctre un
client persoan fizic intervin diferii factori: