im \ () \ JS No? Anais Nin Miles HUMANI by fictionemt ei peer tT ME TRE Seat can Meter SUT UBUC edit ie ait aT sey ae Meee ca iat aac Meat eh ee txt DCA Forename tel or) Crease ee enreccratet ae] scriitoarei, este o galeric a oglinzik Picco tence itcaae Med Bernt tert er Oe ac Caen tr bac cae intra in scend J Paes Met a Re lao aca RTecticaatoms la granita nebuniei, urmata Spovedanic™ a acestei pasiuni inter- Sir aner un oe (reat rane amantului — Otto Rank, Exist: Cid toeteirac lel eerrtt) i Tolloeees eee rae SMe y Cora ges Ni hoeeet ccm ea Tite Fee tie ae Peerrercarrar Pte ene ut wikia nu pot fi nicicind separate, intrucdt FT mentul matern gi felul in care el frecwint tat Raftul Colectie coordonata de DENISA COMANESCUANAIS NIN Incest Din Jurnalul dragostei necenzurat 1932-1934 Cu o intraducere de RUPERT POLE si nate biografice de GUNTHER STUHLMANN Traducere din engleza de LUANA SCHIDU HUMANITAS fictionCoperta colectici de GABI DUMITRU Redactor RALUCA POPESCU ANAIS NIN From “A Jonna of Lo the rgated Diary of Anais Nin Harcourt Brace Jovanovich, Publishers, New York—Sam Diego~ Londra, pe @ 1992 by Rupert Pole, as Trustee under che Last Will and Testa Anais Nin Notes copyright © 1992 by Gunther Stuhl Some material previously appeared in The Diary of Anai ted by Gunther Stuhlmann, copyright © 1966 by Anais copyright @ 1986 by Gunther Stuhlmann, ron pages 80-85 was first published in its entire- An Inzermational Journal, copyright © 1989 by Gunther 1931-1934, edi- |, Introduction Stuhlmann Excerpted letters from Henry Miller to Anais Nin (except for the selection on pages 80-85) first appeared in their entirety in A Literate Passion: Letters af Anais Nin and Henry Miller, 1932-1953, edived and with an introduction by Gunther in, copyright G 1987 by Rupert Pole, as Trustee under the Last Wi Testament of Anais} entission of The Anais Nin t. The leuer on pages 116-117 was published in its encirety in Henry Miller: edited and with an introduction by Gunther Stuhlmann. Nin, copyright renewed 1984 by The Anais Nis Trus n of The Anais Nin Trust. Some of che dream py raghout this book were first p in their entirety in Volum An fnternational foxmmal, copy 1992 by Gunther Stuhlmann. ea ae ie permission of The ‘Trust, Photogeaphs and illustrations courtesy af The Anais Nin Trust. By arrangement with Barbara W, Stuhlmann, Author's Representative © HUMANITAS, 2006, pentru prezenta versiune romaneasea Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei NIN, ANAIS Incest: din Jurnaltl dragostei necenzurat/ Anais Nin: trad, din englez’ de Luana Sehidu; introducere de Rupert Pole; note bibliografice de Gunther Stuhlmann. - Bucuresti: Humanitas, 2006, ISBN (10) 973-30-1355-X; ISBN (13) 978-973-50-1355-4 1, Sehicu, Luana (trad) TL Pole, Rupert (pret) UL Stuhlmann, Gunther (ed. 821.11(73)-94=135.1 Introducere Incest: din ,Jurnalil dragostei“ continu’ povestea lui Anais Nin inceputa in Henry gi furte (1986), Acoperind pe- rioada zbuciumata din viata lui Anais Nin din octombrie 1932 pina in noiembrie 1934, jurnalul completeaza primul volum (1966) al furrmadseled let Anats Nin, din care, din mo- tive personale si juridice, Anais a exclus atit de mult din viata ei amoroasai, Acum, cind practic toti oamenii pome- niti in /neest au murit, nu mai exista nici un mativ sa aprim publicarea jurnalului aga cum a dorit Anais: in forma ne- cenzurata. Materialul a fost redactat pentru a realiza o car- te de dimensiuni rezonabile, dar nu s-a omis nimic legat de evolutia emotionala a autoarei. ‘is isi considera jurnalul confidentul suprem gia seris in el fara intrerupere din 1914 pana in 1977, Din 1914 pana in 1931 a seris fara a avea de redat vreo emotie profunda in dragoste. Apoi, la Paris, in 1932, |-a gisit pe sertitorul/aman- tul pe care jl cdutase ata vreme: Henry Miller. Aceasta dra- goste, ale carei etape initiale au fost descrise in Henry gi fune, a produs o dubla trezire — Anais femeia si Anais s rea. Aceasta trezire pasionata este foarte bine prin’ lul adesea salbatic pe care il vom gasi in jurnalul necenzurat — 0 proza pe care unii cititori o vor considera, fara indo- jal, surprinzator de diferita de proza poetica slefuita a jur- nalului cenzurat, $A ne amintim ins% ¢4 Anais seria in jurnal cu ineandescenta, imediat dupa ce aveau loc evenimentele pe care le descria.In Incest relapia de drageaste cu Henry Miller continua, dar nu va mai avea niciodata aceeasi intensitate. Anais plins experienta dureroasi dea deveni femeie, siacum ,ochii ei sunt deschisi catre realitate — catre egoismul lui Henry“. Relatia esentiala explorava in v olumul de fata este aceea dintre Anais si tatal ei, un celebru pianist si donjuan care a divartat de mama ¢i $1 s-a csatorit cu o mogtenitoare boga- ti cand Anais era doar o copila. De fapt, Anais gi-a inceput jurnalul la varsta de unsprezece ani, sub forma unor scrisori citre taral ei in care il implora sa se intoarea la familie, Spre deosebire de mama si de fratii ei, Anais refuza si-si judece taral, si-] vada oumai in alb si negru. Este hotarata sa-] ,des- copere". Relatia este oarecum tragicomica: tatil simte o in- cununare a carierei sale de donjuan incercand sa-si seduca fica, dar Anais stie ca ea actioneaza la sfatul psihanalistu- lui (si amantului) ei, dr. Orto Rank = sa-si seduca taral si apoi sa-l paraseasca, pedepsindu-l astfel pentru ca o aban- donase cand era mica. Ca si primul volum al jurnalelor cenzurate, acest volam se sfarsegte cu povestea de acum celebra a avortului pe care |-a suferit Anais. Aici apare ins’ intr-un context nou = intr-o lumina noua, care scoate in evidenta relatia lui Anais cu Henry Miller si cu tatal ei. Cand seria jurnalelor necenzurate ale lui Anais Nin (,Jurnalul dragostei*) va fi incheiata, vom avea o relatare extraordinard, acoperind durata unei vieti intregi, a evolu- tiei emoyionale a unui artist creator, a unui scriitor care po- seda tehnica de a-si descrie cele mai profunde emotii si curajul de a le dezvalui lumii intregi. RUPERT POLE Executor, Trustul Anais Nin Los Angeles Februarie 1992 Nota asupra editiei Textul Jacestef? este luat din caietele-jurnal numerele e, aga cum au fost treizeci si sapte pana la patruzeci si ele numerotate de Anais Nin. Titlurile date de ea acestor zece caiete au fost: ,,La folle lucide", , Equitibre’, , Uranus", »Schizoidie si Paranoia*, ,"Triumful magiei — magia alba si magia neagra", ,Flagelare“, ,,« lar in ziua a saptea s-a odih- nit de toate lucrurile sale pe care le-a facut », citat neglijent dintr-o carte pe care n-am citit-o hiciodati" » »Audace*, »Aparitia clara a Demonului™ si ,Curgere — copilarie — re- nagtere®. Degi Jncest a fost seris aproape in intregime in limba en- gleza, in text exist o serie de pasaje extinse in franceza sau spaniola, Ag vrea s4-i multumesc lui Jean Stewart pentru ex- celenta traducere a acestor pasaje, care sunt clar mareate. RP.23 actombrie 1932 Incotdeauna am crezut ca artista din mine este cea care wrajeste, Casa mea ezoterica, luminile, culorile, costumele, lucrarile meleJintotdeauna am stat indentru! unei mari co- chilii de artist activ, timorata si incanstienta de puterea mea Ce ficuse dr. Allendy ? Inlaturase artists, ingrijise gi iubise esenta mea, fara fundal, fara creatia mea. Am fost chiar pre- ocupata de aceasta lipsi de atagament fata de artist - am fost surprinsa ca cram atat de stapanita, arat de dépanillée de ar- tificiul meu, de tesaturile mele, de farmecele mele, de elixi- rurile mele, St astazi, singura, asteptand musafiri, imi privese acest sambure nou-nascut si ma gandese la darurile pe care i le-au facut Hugh, Allendy, Henry si June, Imi amintese ziua in care t-am daruit bijuterti surori lui Hugh, Ethel; iar i verigoara mea Ama Maria imi daruieste pietre pentru acvariu si un peste nou, cu aripi caraghioase, verzi, si imi spu- ne: , Vreau sa merg la Londra cu tine. Vreau sa seap de June™. Si ma las pe spate si plang de nemarginita recunostinta. asta Plec la Londra. Am forte not si trebuie sa infrang durerea ce reapare mereu. Am nevoie de mai multe zile in care s& ma plictisese putin in viata mea sau in care si. ma misc in interio- ral jurnalului men, al povestit mele. Nu pot infrange nebunia intr-o singura zi. Mai am inca momente cand ma zvarcolesc in durerea mea ca inte-un cuptor, gi asta se intampla atunci cand Henry imi spune la telefon: ,Esti bine ?* si eu rispund 9»Da". Sau cind cade piuneza dintr-un colt al fotografie: lui »Henry Miller, autor de gang" si imi dau seama cat de mule m-am indepartat de lesbianism gi cum fhrumai artista din mine, energia dominant, se extinde pentru a fecunda fe- mei frumoase pe un plan care este greu de inteles si care nu are absolut nici o legarura cu activitatea sexuala obisnuita‘d Cine va crede intinderea si inaltimea ambitiilor mele cand parfumez frumusetea Anci Maria cu cunoasterea, cu expe- rienta mea, cAnd @ domin gi o curtez pentru a o imbogan, pentru ao crea? Cine va crede c4 am incetat s-o mai iubese pe June cand am descoperit cA ea distruge in loc sa iubeas- cA? De ce n-am fost in extaz cand June, femeia magnifica, s-a facut mica in bratele mele, mi-a aratat teama ci, teama ei de mine si de experienta mea? Vintul simoun din seara asta. Involburare. E noapte si am fost puternica toata ziua. Nu trebuie sa fiu atat de sla- bita numai pentru cd e noapte si sunt obosita. Cand simt ca June este foarte geloasa pe ceea ce am f8- cut pentru Henry, fi spun: ,,Pentru tine am facut totul®. Si ea imi spune o minciuna: cA voia si ma vada inainte de a-l vedea pe Henry Dar minciuna mea e urmata de un adevar: imi amintesc c& m-a coplesit mila cand am citit in insemnarile lui Henry cea lucra pentru Henry si Jean (Kronski) $i ca o data, in- tr-o frenezie de oboseala si revolta, a exclamat: ,.Amandoi spu- neti ca ma iubiti, dar nu faceti nimic pentru mine!* fi amintesc de asta lui June gi simt cA ag vrea sf fac ceva pentru ea. Dar indata ce o spun dorinta mea piere, pentru ca sunt constien- ti ca este © dorinrd distructiva, cA nu am destula viralitate, cA am muncit destul pentru Henry, cd nu mai vreau sa fac sacrificii. Aga ea spontaneitatea mea piere, generozitatea mea devine o minciuna a carei raceala ma infioara, si as vrea ca tot trei si putem sa recuneagtem ca suntem istoviti de sa- crificii si istovigi s4 mai suferim inutil. 10 Cu toate acestea, eu sunt cea care munceste pentru Henr si June, dar intr-un spirit rebel. Congtienta cd nu am nici un motiv sA m4 impovarez sau sA ma pedepsesc, cA sunt, in sfarsit, absolvita de wina gi c& merit sa fiu fericit? June se agteapta si-i spun ce o sa facem maine-seara; June conteaza pe imaginatia mea; June o si ma lase si-mi tidez lipsa de experienta in ce priveste viata reala. Acum, ca. 0 am pentru @ seara, ce sa fac cu seara asta si cu ea [Pot sa seriu pagini fantastice, dar nu stiu cum sa le traiesc.( René Lalou este exuberant, viguros, locvace, spiritual. Era foarte atras de mine, impotriva vointei sale, caci puternicul sau echilibru |-ar fi tinut departe de intunecimile mele, Dar exuberanta lui fizica il constrangea. Pentru prima data eram constienta de puterea mea asupra barbatului cu mintea in- treaga — incetul cu incetul, dezinvoltura si spiritul lui se to- peau. Vedeam cum claritatea i se faramita, vedeam cum emotionalitatea sa crestea, Pana la sfarsitul serii, devenise René Lalou, omul in vinele caruia curgea singe spaniol. Am ras mult, dar imi era dor de iubirea mea, de natura mai densa, mat intunecata a lui Henry. Strilucirea lui Lalou, pasiunea sa pentru abstractie ma captivau, dar imi lipsea Henry — imi era dor de el. Lalou a combatut suprarealismul, apoi mi-a cerut cu in- sistenta paginile pe care le scrisesem despre June. Radea de munca minoritatit, apoi igi dorea si ma vada publicata unde- va unde sa fiu mai remareata decat in Transition. in dimineata asta primesc o scrisoare frumoasa de la Al- lendy care se incheie cu ,fe plus dévowé, peut-éere™, gi sime ce brazde adanci a sapat devotiunea sa ciudara, cat de subtil ma invaluie, fara tragism sau senzationalism. Ma simt ca o persoana care a fost dregata, nebuni, care se trezeste intr-o dimineara intr-o limpezime idilica — renascuta, Ce efort sa. ma smulg din intuneric gi sufocare, dintr-o mare si indbusitoare durere, dintr-o autosfasiere inchizitionala! aAllendy privindu-ma cu dragoste dubla — ochii lui ciudani, gura si mainile lui calde. Nu vreau s4 ma retrag si sa primese daruri, Capa mea neagra este la June, dar odata cu ea i-am dat prima mea frantura de ura. Nu sunt in puterea ei. |Fiecare dintre ci a gasit in mine o imagine intacta a lui in- susi, eul sau potential Henry a vazut marele om ce put fie, June personalitatea superba.JPiccare dintre ei se agara de propria-i imagine din mine pentru viafd, pentru putere. | June, care in esenga nu are nici o siguranta, nu-si poate defini maretia decat prin forta ci de distrugere. Henry, pana m-i cunoscut pe mine, nu-si putea afirma maretia decat ata- cand-o pe June. Se devorau unul pe altul — el o caricatur zafeal slabea protejandu-L{far dupa ce au reusit sa se distruga reciproc, Henry plangea pentru ca June murise, iar June plan- gea pentru cd Henry nu mai era un zeu, si ei ti trebuia un zeu pentru care sa tralasca. June vrea ca Henry sa fie un Dostoievski, dar eafil im- piedica si devina asta — fara si vrea, din instinet.{Vrea ca el reau nici macar sa mai das; ca Sa sa-i cdnte osanale, nu sa scrie o carte mare. Nu poate fi in- vinuitd pentru ca distruge. Respiratia ei, afirmarea vietii ei fiecare migcare a ego-ului ei — asta e ceea ce ii derute: diminueaza, it frange pe ceilalti, Ea este sincera, nevinova- ta, inocent, Eu |-am inalrat pe Henry. Eu pot face din el un Dosto- ievski. Eu ii insuflu forta.\Sunt congtienta de purerea mea, dar puterea mea este feminind; ea cere un meci, nu 0 victo- yie}Puterea mea este, de asemenea, aceea a artistului, aga ca n-am © nevoie personala de opera sa pentru a ma inalta pe mine, Nu am nevoie sa ma laude, c&ci cu sunt in primul rand artist, eu imi pot pastra cul, eul meu de femeie, in fundal. Acesta nu-i blocheaza munca. Eu sustin artistul din el. June nu vrea numai un artist, ci un amant si un sclaw. Eu pot abandona cerintele eului meu, pot capitula in fata artei, in fata creatiel - mai presus de toate in fata creatict. 12 Asta fac acum. fi creez pe June si Henry, fi alimentez pe amandoi, dandu-le credinta mea. In fragilitatea mea exista simbolismul acelei fragile realizari de care sunt bantuiti. June vede in mine femeia care a trecut prin iad, dar care ramane incactd — care vrea si rdm4ni intactd. Ea nu-si va pierde si- nele, sinele ideal. lar Henry vrea idealul dostoievskian. Ar in mine imaginea sinelui acestui ar tul. El gaseste st. Intreg, putern ne stingherit. [Eu nu am nevoie ca arta lui si ma ridice in slavi, Am pro- pria mea creatie}Ca sa fie mai putin egoista, June ar fi tre- buir sa fie artista. Datorita Ini Allendy, pot sa renunt la o simpla victorie. Tubese. li iubese pe amandoi, pe Henry si pe June. lar June, care ma ibeste orbeste, cauta si ma distruga si pe mine. Paginile mele despre ea, care sunt o opera de arta, nu o satisfac. Le ignora forta si frumusetea si se plange ca nimic din ceea ce am spus nu este adevarat. Dar nu sunt in- franta nici macar o clipa, Eu cunogteam adevarata valoare a acestor pagini, independent de June. Asadar, mai intai munca mea.\Daca forta mea ca artist este zdruncinata, ce alta fortaé mat am ?Stimularea mea naturala, vitalitatea mea, imaginatia mea autentica, sAnatatea mea, vioi- clunea mea creativa. Sice o si le faca June la toate astea ? Dro- guri. June imi ofera moartea si distrugerea. June ma vrajeste — imi vorbeste cu fata ci, cu mingaierile ci, ma ademeneste, se foloseste de dragostea mea pentru ea ca si ma distruga. © moarte dubla. Prospetimea trupului meu trebuie distru- pentru ca trupul meu sa devina ca al ei. Ea a spus: ,Cor- pul tau ¢ atat de proaspat, al meu atit de deteriorat®, Si astfel, pe nevazute, fara vind, cu inocenta, imi va ucide prospeti- mea, nestirbirea pe care o iubeste.\Va ucide tot ce iubeste) Si de unde aceasta cunoastere intunecata? Din clocote, nebunie, sampanie, intoxicare cu mangaieri, sarutari, exal- tare, Ne aflam in Porssow d’Or, ev genunchn inlinguiti sub masa, bete una de alta; s1 June ¢ beata de ea insagi. I-a spus 13lui Henry ca este un nimic, ca n-a reusit sa fie un zeu si nici si fie un Dostoiewski — cd ea ¢ cea care e zeita, propria el zeita, Acolo, miracolul este infaptuit, Amagirea, Henry este ucis. June si-a anihilat din nou partenerul. Henry“, spune ea, ,este un copil.“ Dar protestez si spun ca cu ered in Henry ca artist, apoi recunose ca il iubese ca pe un barbat. Cand m-afntrebar: , Ll iubesti pe Henry, nu-iaga ?* pant facut fui Henry cel mai mare dar al mest, Ochii mi s-au in- tunecat de durere. Am stiut ci prin aceasta recunoagtere Henry era salvat. El a redevenit un zeu — doar un zeu, a spus ea, putea fi iubit ce ea sau de mine, Aga cd Henry e un zeu. lar June intreaba, din inocenta autoimportantei ei: Esti ge- loasa pe Henry ?“ Dumnezeule — ev, geloasa pe dragostea lui Henry pen- tru June, sau geloasa pe dragostea lui June pentru Henry? Atunci devin fluida, dizolvara, {uyante. {mi iau zborul din tortura care ma asteapta ca un gigantic storeator de san- ge, presindu-mi carnea intre June si Henry, De aici evadez cu un efort supraomenese — ca sa evit autodistrugerea $1 nebu- nia. Pentru o clipa, sunt captiva. June vede imensa durere di ochii mei. Le-am facut amandurora cel mai mare cadou pe care-] puteam face — fi livrez pe unul celuilalt, oferindu-i fie- ciruia cea mai frumoasa imagine despre sine. Eu nu sunt altceva decat cea care reveleazd, care armonizeaza. Si pe ma- sura ce ei se apropie unul de aleul, it dau lui June un Dosto- iewski si lui Henry o June devenita creativa. Eu sunt anihilara numai uman. Amandoi m-au iubit. li iubese pe June si Henry mai putin raportat la rebeliu- nea mea impotriva suferintei. Simt cd iubese in ei o expe- rienté care nu m4 poate distruge — in care nu mai intru in intregime — pentru ca intentlonez sa indtese. Seara. A venit Henry si la inceput conversatia noastra a fost rensionata. Apoi a vrut s4 ma sarute si eu nu |-am lisat. Nu, nu puteam suporta asta. Nu, nu trebuie si ma ating’; m-ar 14 durea. A fost descumpani rea mai mult ca ort _Tirezistam. Mi-a spus ci ma do- And, ca June i-a deve mele doua nopti cu ea n-a putut simti ni atunei fusese ca tstraina, ca in pri- io pasiune. Ca de um s-ar fi dus la o curva. Ca ma tubea si calnumai cu mine simtea o legatura intre imaginea lui men- tala si doringa luil— c& nu era posibil sa iubesti doua femei, ca cu o dislocasem pe June. Inainte de a termina si-mi spuna toate astea, capitulasem — apropicrea mis-a parut extrem de fireased - nimic nu se sebimbase, Eram uluita, parea atat de neschimbat. $i crezusem ca legatura dintre not va parea irea- la sica legatura fireasca dintre Henry si June se va reinnoi. El nu poate nici macar s& se obisnuiasea cu trupul lui Jun probabil numai pentru ca nu exista apropiere. Cercetam toate astea ca pe un fenomen. Auzindu-le de la Henry, pot erede in fidelitatea dragostei. Citesc ultime- le lui pagini despre intoarcerea ei si sunt goale de orice emo- wie. I-a epuizat emotiile, i le-a extennat, Apoi totul devine pentru mine ireal si mi se pare ca Henry este cel mai sincer dintre toi $1 cd June si cu mine, sau numai eu, il inselam. Nu mai e nimic tragic. Rad impreuna cu Henry de mul- tiplcle complicatii ale relagici noastre! Mire frica de ce mi se intampla, Pric& de raceala mea. Mi-a epuizat Henry si mie emotiile, torturandu-se fara voie cu gdndul ca June ne ameninta permanent fericirea? Sau poate adesea o bucurie mult asteprata, prea mele do- rita te lasd buimacit $i cu o senzatie de insatislactie cind so- seste in sfargit? June fi spune lui Henry ca am zis ca-liubese. Fl pare sur- prins. Probabil crede ca eram beata. — Cum, ce vrei sf spui, June? — A, doar ca te iubeste, nu ci vrea sa se culce cu tine. Radem. Dar ma si deranjeaza sa vad ca June crede ait de mult in dragostea mea incat asta a vrut s& spuna cand m-a in- trebat: Esti geloasa pe Henry ? as vrea si-l elimin pe Henry, sa-] urasc pe Henry, din cauza iubirii mele pentru ea. 15