Rger Mrrisoii

GIiWpra de
remedu Iwmeopaiie

Traducerea i adaptarea:
dr. Dorin Drago
dr. Maria Mlai
 Copertao Sildiu Vogal
Procesare text: Dorin Drago
I,ayout: Liviu Voico
ltedacto~: I,iviu Voco

ROGER MORRYSON, M.D.

DESKTOP GUIDE TO KEYNOTES
AND
CONFIRMA TOR Y S YMPTOMS
Hahnerriann Clinic Publishing

ISBN s 973-601-068 7
 CUPRNS
A Baryta Muriatica................42
Abies Canadensis
Abies Nigra.........................1
Abrotanum...........................
Aconitum...............................2
Actaea Racemosa...................5
Actaea Spicata.................... 5
Aesculus...........................6
Aethusa...............................6
Ag aricus .............................. 7
Agnus Castus........................9
AlIiurn Cepa ........................9
Aloe.................................10
.............................11
Ambra
Alumina.....................
Grisea 13
Ammonium Carbonicum ....14
Anacardium ..................15
Anagallis..........................16
..........................
Angustura.......................117
Anthracinum.......... 6 Calcarea Carbonica............. 56
Antimonium Crudum17
Antimonium Tartaricum ....18
.............................
Apocynum
Apis..........................20
Argentum Metalicum..........22
Argentum Nitricum.............23
Arnica..............................24 27
Arsenicum Album.............
................29
Arsenicutn Iodatum 33
........................34
Arum Triphyllum
Artemisia................ 34
............................35
Asafoetida
Arundo.......................... 35
Asarum..............................36
Aurum................................37
Aurum Muriaticum.......
.............39
Aurum MuriaticumNatr 39
B Causti
Befladona........................43
Bellis Perenis .....................46
Benzoic Acid.....................47
Berberis ..........................48
Bismut...............................49
Blatta orientalis.................. 50
Borax............................. 50
Bothrops.............................51
Bovista.............................. 51
Bromium............................ 51
Bryonia............................... 53
Bufo................................. 56
c
Cactus .............................57
Cadmium Sulphuratum........
Caladium...................... 58
Calcarea Arsenica................ 56
Calcarea Fluorica..............64
Calcarea Phosphorica..........65
Calcarea Silicata..............67
Calcarea Sulphurata............67
Calendula......................68
Camphor.............................68
Cannabis Indica...................69
Cannabis Sativa ................ 71
........................71
Capsicum
Cantharis.......................... 73
Carbo Animalis................... 74
Carbo Vegetabilis................ 75
Carbolic Acid.................... 77
Carboneum Sulphuratum ... 78
Carcinosinum.................. 78
Carduus Mariar .
Castor Equi
Caulophy . ... . , . . ... ..
 Chelidonium 87
Chimaphila Uinbellata ........ 88
............89
China Officinalis.......
Chininum Sulphuricum 91
Chloralum.....................92
Chlorum............................. 92
Cicuta................................. 92
Cimicifuga ......................... 93
................................ 95
Cina..........................96
Cinnabaris................
Cistus canadensis 96
..........................97
Clematis............................ 97
Cobaltum
................................. 98
Coca............................ 98
Cocculus.....................
Coccus Cacti 100
Coffea...........................101
........................ 102
Colchicum...................... 102
Collinsonia......................
Colocynthis 103
Conium..........................104
Corallium Rubrum............ 105
Crocus Sativus..........
.................106
Crotalus Cascavella 106
Crotalus Horridus.............107
Croton Tiglium................ 109
........................109
Cubeba............................ 109
Cuprum
................................110
Curare..........................
Cyclamen 110
D Iodum.............................. 142
Digitalis........................ 111
Dioscorea .........................112
Dolichos........................... 1 1 3
Drosera ............................ 113
Du1cai ............................. 114
ra.
.115
116
Erj, ., . .. 16
7 Kali Arsenicosum............. 145
Phras
.....,......,..
F
Ferrum............................. 118
Ferrum Iodatum................120
Ferrum Phosphoricum........120
FloriumAcidum..............121
Formica Rufa................... 122
G
Gambogia....................... 122
Gelsemium ....................... 123
....................... 125
Glonoinum...................... 126
Gnaphalium
Graphites.......................... 126
...........................128
Gratiola.......................... 129
Grindelia........................ 129
Guaiacum
H
Hamamelis .....................130
Hekla Lava ...................... 131
Helleborus....................... 131
Helonias.......................... 132
.............................. 133
Hepar.......................... 135
Hydrophobinum
Hydrastis................ 135
Hyoscyamus..................... 137
Hypericum.......................139
I
Ignatia ........................... 140
Ipecacuanha...................... 143
Iris Versicolor....................144
J
Jacaranda.......................145
Jalapa.............................145
Juglans Cinerea..................145
Juglans Regia.................. 145
K
Kali Bichromicum ............ 146
Kali Bromatum 148 Murex 190
Kali Carbonicum 149 Muriatic Acid 190
Kali Ferrocyanatum 152
Kali lodatum 152 N
Kali Nitricum 153 Naja 191
Kali Phosphoricum 154 Natrum Arsenicum 192
Kali Sulphuricum 154 Natrum Carbonicum 193
Kalmia 156 Natrum Muriaticum 194
Kreosotum 157 Natrum Phosphoricum 199
Natrum Sulphuricum 199
L Nitric acid 202
Lac Caninum 158 Nux Moschata 204
Lac Defloratum 160 Nux Vomica 206
Lachesis 160
Lactic Acid 164 0
Lactuca 164 Ocimum Canum 210
Lathyrus 164 Oenanthe 210
Latrodectus Mactans 165 Oleander (Oleandru) 211
Laurocerasus 165 Oleum Animate 211
Lecithin 166 Onosmodium 212
Ledum 166 Opium 212
Lemna Minor 167 Origanum 215
Lilium Tigrinum 168 Oxalic Acid 215
Lithium Carbonicum 169
Lobelia 170 P
Lycopod ium 171 Paeonia 216
Lycopus Virginicus 174 Palladium 217
Lyssinum 175 Pareira brava 218
Paris Quadrifolia 218
M Petroleum 219
Magnesia Carbonica 175 Petroselinum 220
Magnesia Muriatica 176 Phellandriurn 220
Magnesia Phosphorica 178 Phosphoric Acid 221
Mancinella 179 Phosphorus 222
Manganum 180 Physostigma 226
Medorrhinum 180 Phytolacca 227
Melilotus 183 Picric Acid 228
Mephites 184 Piper Methysticum 228
Mercurius 184 Platinum 229
Mercurius Corrosivus 186 P lumbum 231
Mercurius IodFlavus 187 Podophyllum 232
Mercurius Iod Ruber 187 Prunus Spinosa ........ 234
Mezereum Merc Iod 189 Pulsatilla 234
Moschus 189 Ptelea 236
Pulsatilla 236
Pyrogenium 241
Tabac,um 290
R Taraxacum 290
Radium Bromatum ..........242 Tarentula cubensis 291
Ranunculus Bulbosus 243 Tarentula hispanica 291
Raphanus 244 Tellurium 293
Ratanhia 244 Terebinthina .. .......... ........294
Rheum 245 Teucrium 294
Rhododendron ...... ............ 245 Thea 295
Rhus Toxicodendron ..... ...246 Theridion 295
Rhus Venenata ................250 Thlaspi 296
Robinia........... ...... . ........ ..250 T iuja .......... ....................296
Rumex crispus ......... .......250 Tuberculinum 298
Ruta 251

S Urtica Urens 301

Sabadilla...... ....... .... ..... ....252 Ustilago 302
Sabina ....... .....................253
Sambucus Nigra 254 V
Sanguinaria............... ...... .255 Valeriana .. ............. 302
Sanicula ..... . ....... ..... 256 Veratrum Album, 303
Sarsaparilla .............. ........ 258 Veratrum Viride 305
Scutellaria .... ...... . ..... ......258 Verbascum 305
Sesale .......... ....... ..... ........259 Viburnum 306
Selenium ......... . ..... ...........260 Viola Odorata ......... ......... 306
Senega ..... . ...... .......... ...... 261 Viola Tricolor 306
Sepia ...... ......... ..... . ......... 262
Silica 265
Sinapis nigra............... 269 Wyethia 307
Spigelia . ..... . ............ 269
Spongia tosta 270 X
Scilla maritima 271 Xanthoxylum 307
Stannum 272
Staphysagria 273
Stellaria media 276 Zincum 307
Sticta 276
Stramonium 277
Strontium 280
Strychninum 280
Sulphur 281
Sulphuric Acid 286
Symphitum ,87
Syphi linum 288
 Multi alti colegi au contribuit la informatiile continute in aceasta
carte. Bill Gray, Louis Klein, Alphons Geukens i Ananda Zaren m-au
impresionat prin precizia i soliditatea cunoasterii lor in profunzimea
Materiei medica. Jonathan Shore imi este un adevarat prieten, un talentat
pedagog i inteligenta lui patrunzatoare asociata unei judecati critice
m-au ajutat impulsionat sa-mi canalizez fortele in hotara de a realiza
aceasta lucrare. Mai presus de toti, sotia mea Nancy Herrick, a contribuit
enorm atat prin sustinerea pe care mi-a acordat-o cat si propriu-zis la sub-
stanta cestei carti. M-a ajutat la adunarea datelor, la organizarea info,
maliei si la editarea textului. Nu am reusit nici pe departe s scot in evi-
denta atat cat s-ar fi cuvenit meritul ei la realizarea acestei lucrari,
deoarece gandurile, activitatea i vietile noastre se intrepatrund atat de
mult incat nu pot distinse intre ele.
Doresc pe aceasta cale s-mi exprim recunostinta fata de toti aceia
care au contribuit la realizarea acestei carti prin sfatul lor prin activi-
tatea editoriala George Mars, Ernest Callenbach, Judi si Steve
Roubideaux, Shiraz Januwala si Greg Bedayn. Ii multumesc de asementa
lui Katherine Amber pentru contributia i pentru calda ei prietenie.
In cele din urma a doni in mod special s multumesc unor fiinte
deosebite care mi-au marcat viata: celui mai bun prieten al meu, Phil;
invalatorului meu Charles; ghidului meu spiritual, Yogi Bhajan, celor trei
copii ai mei, Lym, Todd si Naomi; mamei mete, Joyce; surorilor mete,
Janet, Ellie si Julie; si mai ales iubitului meu tata, acum plecat dintre noi,
Martin.

Roger Morrison
1993
 INTRODUCERE

Scopul acestei carp este de a fi utilizata drept un ghid concis in

selectarea remediului homeopatic pe baza celor mai importante simptome
cheie i simptome confirmatoare (simptome care confirma alegerea
remediului), find abordate remediile cele mai frecvent folosite in practi-
ca homeopatica. Am intitulat-o ghid practic deoarece locul ei este la
indemana, pe biroul oricarui practician, gala s fie utilizata, in once
moment in timpul consultatiei. De nenumarate on am resimtit lipsa unei
astfel de carti. Acum, cand ea exista, o folosesc on de ate on doresc s
confirm alegerea, intr-un anumit caz, a unui remediu si s pun intrebari
pentru a descoperi simptome confirmatoare. Desi exista cateva lucraxi
excelente cuprinzand simptomele cheie ale fiecarui remediu, nu am gasit
nici una care sa adune efectiv laolalta cele mai importante simptome cheie
si sper c aceasta carte va remedia aceasta deficienta.
Sunt compilate aici informaiile esentiale despre remediile homeopa-
tice, bazate pe cunotintele mele, dar mai ales pe notitele consistente pe
care le-am luat in limp ce studiam cu George Vithoulkas. Domnul
Vithoulkas ne pune acum la dispozitie o grandioasa Materia medica. Cu
bate acestea, consider ca aceasta simpla, lista de simptome cheie simp-
tome confirmatoare va ramane un instrument util in arsenalul homeopa-
tic. Nu mi-am propus s includ toate simptomele cunoscute ale remedi-
ilor abordate, sarcina pe care si-o asuma marile enciclopedii homeopatice.
nici o veritabila Materia medica nu poate fi considerat textul de fata,
deoarece esenta fiecarui remediu este doar schitata in trasaturile ei
esentiale. Mai degraba v pun la dispozitie o lucrare conIinand informa-
tiile esentiale, cu valoare practica, painea si cutitul in activitatea unui
homeopat.
Aceasta carte este destinata a fi cat mai utila practicianului in cabine-
tul de consultaiii. De aceea informatiile sunt sistematizate in sectiunile
mai mull sau mai putin traditionale stabilite de Hahnemann, de la
Mintal" la Piele". Am preferat s plasez simptomele generale imediat
dupd cele mentale, data find importanla mai mare a acestora (a simp-
tomelor generale fata de cele particulare) in confirmarea unui anumit
remediu. Am adaugat si sectiuni a canon semnificalie poate nu este at& de
clara: Clinic", Simptome combinate" si Comparatii".
Sectiunea cuprinde cele mai frecvente situatii clinice in care
este utilizat remediul, dar cititorul trebuie s ia aminte ca diagnosticul
clinic este elementul cu cea mai mica specificitate (si deci utilitate) in
selectarea remediului homeopatic (care, ideal, an trebui s fie cat mai adec-
vat totalitatii simptomelor si caracteristicilor pacientului similimum -).

III
 Sectiunea Simptome combinate" conline asocieri de doua sau trei
simptome care pot fi considerate indicalii puternice in alegerea unui anu-
mit remediu, chiar daca remediul nu este renumit pentru nici unul dintre
cele doua sau trei simptome luate separat. De exemplu, Cobaltum nu este
un remediu major pentru lumbago si nu se numara nici printre remediile
cele mai importante pentru pierderile seminale. Cu toate acestea, in cazul
unui pacient care are simultan lumbago si pierderi seminale, Cobaltum
devine una dintre alegerile cele mai probabile. Astfel de asocieri de doua
sau trei simptome formeaza substanta acestei sectiuni.
In secliunea Comparatii" am consemnat doar asemanarile dintre
remediile comparate. Selectia s-a bazat pe propria mea experienta cu
privire la remediile cele mai frecvent confundate cu cel discutat, fiind
totodata consemnate i motivele confuziei.
Simptomele sunt prezentate acordandu-li-se doua gradatii, diferentia-
te prin tipul de caracter tipografic folosit: ingrosat (aldin) si obisnuit.
Scopul este de a distinge intre simptomele cheie si cele care sunt simple
simptome confirmatoare, avand o mai mica specificitate. Un simptom
cheie II definim in acest context ca fiind caracteristic pentru un anumit
remediu, incat simpla lui afirmare pe un ton categoric de catre pacient tre-
buie s ne faca s ne gandim la remediul respectiv. De fiecare data insa,
trebuie s ne straduim s alegem remediul care are o cuprindere cat mai
ampla asupra cazului, evitand decizii obtuze bazate pe un singur simptom.
Cu toate acestea, simptomul cheie este o informatie foarte valoroasa,
adesea cruciala in decizia finala.
Simptomele cheie Insirate pot fi folosite pentru a ne justifica in con-
tinuare prescripliile. Cand examinam pentru prima data un caz trebuie sa
ne pastram mintea curata, libera de once prejudecali cu privire la reme-
diul care ar trebui selectat. Totusi, odata cc ansamblul simptomelor a fost
conturat, de multe on ne este de mare fobs tentativa de a confirma
remediile pe care studierea cazului pare a le revela, intrebandu-1 pe
pacient despre principalele simptome cheie ale acestor remedii.
Practicianul poate gasi aceste simptome prin simpla parcurgere a textului
oprindu-se la cele tiparite cu caractere aldine (Ingrosate) si punandu-i
pacientului intrebari pentru confirmarea sau infirmarea simptomului
respectiv.
Semnul * a fost utilizat pentru a indica ca remediul respectiv este cel
mai important din Materia medica pentru simptomul in cauza. Acest lucru
poate fi valabil chiar daca acel simptom nu poate fi considerat drept unul
dintre simptomele cheie pentru ace! remediu. Toate abrevierile corespund
celor folosite de Kent in repertoarul sau.
Asa cum a fost mentionat deja, simptomele mentionate in acest text se
bazeaza in cea mai mare parte pe ceea cc am asimilat in perioada studiilor

IV
mete cu George Vithoulkas. in plus am utilizat i alte surse demne de
incredere. Am inclus unele simptome pe care nu a avut ocazia s le con-
firm prin propria mea experienta, dar a caror sursa este deasupra oricarei
indoieli: Kent, Nash, Lippe. In astfel de situatii am mentionat nu numai
simptomul, ci i sursa inforrnatiei sau am utilizat o formulare de tipul
Multi autori mentioneaza simptomul ...". Altminteri nu am insirat simp-
tome doar pentru simplul fapt ca sunt consemnate in vreo alta lucrare.
Dimpotriva am preferat s ma limitez la cele pe care le-am intalnit la
pacientii mei sau la cazurile pe care am avut ocazia s le studiez. De
asemenea, nu am inclus remedii pe care le cunosc prea putin din propria
mea experienta sau chiar de loc, avand despre ele doar informalii teore-
tice. De aceea, in mod inevitabil, aceasta lucrare este incompleta (cine
oare s-ar putea lauda ca a vazut toate variantele posibile sub care se pot
prezenta remediile homeopatice?) si este bine venita inipativa fiecarui
practician de a face adnotari pe marginea textului. In ciuda acestui nea-
juns, am investit vreo sapte ani de munca in alcatuirea cestei lucrari si mi-
am dat silinta de a include toate simptomele cheie i caracteristicile pen-
tru care exista o documentatie solid. Once comentarii sau adaugiri din
partea cititorilor sunt bine venite.

N.T. S-au utilizat prescurtarile:

agrav. care, in functie de context, inseamna agravare, agravat,
agravata, agravati, agravate;
amel. care, in functie de context, inseamna ameliorare, ameliorat,
ameliorata, ameliorati, ameliorate.

V
 SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR
DIN TEXT

Caracterele
normale indica Caracterele
un simptom Inclinate indica
frecvent intalnit alte remedii
sau util pentru importante care
confirmarea au acest
alegerii simptom.
remediului EXTREMITATI
- Spasme musculare.

- Coree (Caust, Cimic).

Steluta Caracterele
arata ca este groase indica un
remediul cel Crampe musculare, mai ales la simptom cheie
mai important nivelul mainilor, picioarelor, al remediului
pentru acest gambelor. respectiv.
simptom.
Degetele mani stranse in palme si
inclestate in pumni.
CLINIC: Astrn. Cefalee. Colici.
Convulsii. Crampe. Digestive, tul-
burari. Encefalita.'era. Meningita.
Migrena. Mioclonii nocturne.
Spasme, tresariri musculare.

COMPLEMENTAR Cale,

SIMPTOME COMBINATE
*- Astm simaladii convulsivante.
Diaree si crampe la nivelul extre- Combinatii de
mitatilor. simptome care
Alte remedii
indica acest
asemanatoare.
COMPARATII Cic. Zinc. Bufo. remediu.
Caust.

Iv
 ABIES CANADENSIS

Abies canadensis are un simptom cheie foarte util: senzatia ci are o

carpi rece si umedi pe spate (Tub, Puls).

ABIES NIGRA

Abies nigra este in principal un remediu pentru probleme gastrice:

ulcere peptice, gastrite, hernie hiatala, etc. Simptomul cheie principal este
senzatia ingrozitoare c are un nod In partea de sus a stomacului (in
regiunea cardiei). Pacientul se simte ca si cum ar avea o piatr in epigas-
tru sau ca si cum ar fi inghilit un ou.

GASTROINTESTINAL , Senzatie de nod in epigastru, care poate

fi descrisi ca si cum ar fi inghitit un on sau o piatra". - Dureri de
stomac dupa ce mananca. - Probleme gastrice la pacienti in varsa.
PIEPT - Probleme cardiace, in special la pacienti in varsta.
CLINIC: Afecliuni cardiace. Gastrita. Hernie hiatala. Ulcer peptic.
COMPARATII Nux-v.

ABROTANUM

Abrotanum este un remediu util In caz de afectare a ganglionilor urn-

fatici, articulatiilor si mucoaselor. Principala sa indicatie o reprezinta
metastazele". Aici termenul de metastaze nu se refera la un cancer cu
metastaze ci, mai degraba, la ideea c s-a produs o schimbare a localizarii
sau a formei de manifestare a patologiei. De exemplu, ne gandim la
Abrotanum in oreion (parotidita epidemica) cand boala se deplaseaza de
la parotide la testicule sau in cazul in care dupa suprimarea unei artrite
sau a unei diarei apare o afectare cardiaca. De asemenea, ne gandim la
Abrotanum in cazul simptomelor care i schimba caracteristicile sau
localizarea on care sunt rapid suprimate, ceea ce determina aparitia unor
simptome in intregime noi.

GENERALITATI Metastaze; patologia Ii schimbi forma si

localizarea. - Marasm la copii i sugari. Emacierea incepe de la mem-
brele inferioare si apoi se extinde la restul corpului. - Nou-nascuti care nu
cresc in greutate; cu fata zbarcita sau hipocratica (Aeth). - Emaciere desi
pofta de mancare este foarte mare. - Amel. cand are diaree (Nat-s, Zinc).
- Agrav. dupa. gripa. (Gels, Scut, Nat-sal, Influenz). - Agrav. pe vreme rece
sau rece si umeda.. Ganglioni limfatici hipertrofiati s. inflamati.
GASTROINTESTINAL Secretie ombilicala in special la nou-nas-
cuti; once tip de eruplie cutanata cu localizare periombilicala la un nou-
nascut care are apetitul mutt diminuat sau care nu reueste s ia in greu-
tate. - Once fel de patologie sau eruptie cutanata la nivelul ombilicului.
Diaree care este urmata de ameliorarea starii generale a intregului orga-
nismul (iar daca aceasta este suprimata apar simptome reumatice sau de
alt tip). - Hemoroizi. Hemoroizi suprimali. - Rectoragii dup suprimarea
menstrualiei.
PIEPT - Infectii respiratorii dupa suprimarea unei eruptii cutanate.
Afectiune cardiaca aparuta dupa suprimarea reumatismului sau a unei
alte manifestaxi patologice. - Ragueala.
EXTREMITATI Reumatism. Guth". Noduli reumatoizi. - Dureri
reumatice agrav. la vreme rece, vreme umeda, noaptea. - Reumatism care
alterneaza cu diaree sau care a apkut dup suprimarea unei diarei.
Emaciere mai pronuntata sau mai precoce la nivelul membrelor infe-
rioare decat la restul corpului (invers fala de Nat-m, Lyc).
CLINIC: Artrita. Bronsita. Cardith reumatismala. Dezvoltare defici-
Diaree. Guth". Hemoroizi. Infeciii ombilicale (omfalite). Infeclii res-
piratorii. Marasm. Parotidita. epidemica.
SIMPTOME COMBINATE: Crestere deficitara sau emaciere
eruptii cutanate sau secretie In nivelul ombilicului.
COMPARATII Aeth. Puls. Kali-bi. Mag-c. Sil.

ACONITUM NAPELLUS

Desi Aconitum a fost folosit in trecut mai ales pentru situalii acute
determinate de socuri si expunere la intemperii, Vithoulkas a fost eel din -
tai care 1-a utilizat in tulburari psihice de natura, cronica, cum an fi fobii
adanc inradacinate, atacuri de panica si nevroze anxioase. La Aconitum
tulbuthrile (fie star de anxietate, fie situatii patologice acute) survin
brusc i au o mare intensitate. Mat problemele acute, cat si tulbura.rile
psihice cronice sunt insotite eel mai adesea de o mare anxietate si de o
frica de moarte teribila, coplesitoare. In unele cazuri, aceasta frica se
amplifica pana la presentimentul sau certitudinea mortii iminente. Uneori
pacientul chiar prezice cu exactitate varsta sau data la care va muri.
Situatiile acute in care este indicat Aconitum constau de obicei dintr-
un proces inflamator care evolueaza foarte rapid si care poate cuprinde
aproape once organ, declansat la scurta vreme (uneori doar cateva ore sau
chiar minute) dup ce pacientul a fost expus la \Tani sau a trecut printr-un

2
eveniment inspaimantator on un soc puternic. in inflamaliile acute grave
frica poate s fie intensa, in situatii mai putin dramatice insa, ea poate fi
complet absenta. Bolile acute pot s fie de o neobisnuita violenta, uneori
chiar cu potential letal. Cazurile de infectie sau inflamatie in care este
indicat Aconitum rareori ajung pana la stadiul de supuratie.
Dupa producerea unui eveniment violent sau inspaimantator (cum ar fi
un cutremur on un accident de masina), adesea trebuie administrat intai
Aconitum, chiar dac mai tarziu va fi nevoie de un alt remediu mai spe-
cific. Aconitum poate elibera fiinta pacientului de povara unui soc on a
unui eveniment terifiant pastrath de ani de zile undeva in profunzimile
trupului sau mintii pacientului.
De obicei Aconitum trebuie dat in potente inalte, cum ar fi 50M sau
CM, corespunzatoare intensitatii deosebite a simptomelor. Aceasta regula
nu se aplica ins5, in cazul problemelor mai putin grave.

MENTAL - Fria teribili de moarte. "- Simte c moartea este imi-

nenti. Prezice sau are ideea fixa c moartea se va produce intr-un
anumit moment. *- Presentimentul mortii" (Arg- N, Agn). - Fric sau
fobie (de): "Claustrofobie. "Teama de a fi in mijlocul unei mase de
oameni sau Intr-o camer5, aglomerati. " Cutremure. Agorafobie.
Avioane. Boli de inima. Fantome. Vesti rele sau nefericite. - Atacuri de
panica cu episoade repetate in care este coplesit de o teribila frica de
moarte, este convins de iminenta mortii, in ochi i se citeste groaza, are
palpitatii puternice sau chiar violente, fata congestionata si sete de aer.
"- Sari de anxietate dupa un eveniment infricolator, cum ar fi un acci-
dent de masina, un cutremur de pamant etc. - Neliniste. - Dupa ce a sufe-
rit un soc, incepe s aiba atacuri de 'panica, acestea se produc seara sau
imediat dupa ce a adormit. Se trezeste dupa o ora sau doua de somn
inspaimantat. - Fric in timpul travaliului, se teme c va muri. - Anxietate
pentru soarta celorlalti. - Dorinta de companie. innebunit de durere,
simte imperios nevoia ca durerea s-i fie alinata, cat mai urgent.
GENERALITATI - Oameni robusti, pletorici, plini de vitalitate.
*- Tulburarile incep dupa o spaima puternica sau dupa un eveniment
socant, care a survenit cu brutalitate. Socat, inspaimantat imediat
;WO un traumatism, expunere la intemperii sau accidente.
- Simptomele survin brusc (Bell). - Agrav. dup5 expunerea la vant,
mai ales un vant rece, uscat; de la caldura, dupa depasirea fazei de debut
(inclusiv simptomele mentale). - Dureri intense, care il pot face s strige
de durere. Agitalie. Nu poate sta
CAP - Vertij, mai ales dupa o spaima sau un soc. Vertij sau lesin cand
se ridica sau st in picioare. - Cefalee severa in timpul febrei, din cauza
expunerii la intemperii, cu febra inalta i senzatie de caldura intensa sau
arsur in nari.

3
 OCHI - Conjunctivita dupa expunere la intemperii, inflamatie cu
secrelie apoasa abundente. - Fotofobie. - Remediu de stare acuta pentru
leziuni sau corpi straini la nivelul ochilor. - Orbire brusca dupa o spaima
sau un soc.
URECHE - Okra medie care debuteaza brusc (adesea dupa o expunere
La intemperii), cu durere intensa si febra inalta (Bell). - Urechile au
culoarea rosu aprins.
FATA - Un obraz este !sop, celalalt este palid (Cham). - Se aprinde
la fata. - Fala Ii transpira numai la locul de contact cu perna. Nevralgie
faciala, adesea cu dureri insuportabile, agravati de expunerea la vant.
Senzatie de amorteala pe o singura parte. - Paralizie faciala dupa
expunerea la intemperii. - Fata imbujorata, pletorica; congestie faciala.
OROFARINGE - Gust amar in guilt, numai apa are gust normal.
- ti simte gura si limba amortite. Uscaciune, mai ales pe mijlocul limbii.
- Durere de dinli dupa expunerea la frig. - Faringe, amigdale inflamate, cu
mucoase intens eritematoase, cu ...tie de arSUr a, adesea dupa o
expunere la intemperii.
GASTROINTESTINAL - Sete intensa, de obicei prefers bauturi
reci. - Ii place pestele. Aversiune pentru anghinare. Gastrita dup ce,
supraincalzit fiind, bea o bautura rece. - Dureri periombilicale. mai ales in
timpul scaunului, care pot sa iradieze in piept. - Hepatith acuta.
UROGENITAL "- Retentie de urinal la nou-niscuti i mame ime-
diat dupa nastere. "- Util pentru femei in timpul travaliului, mai ales
and sunt absolut convinse cal vor muri. - Orhita.. - Hemoragie uterina.
PIEPT Principalul remediu pentru stadiile initiale ale crupului
(ale laringitei, in general). - Pneumonie cu instalare brutala, stare de
agitatie marcata, fric si dispnee, agrav. cand sta culcat pe partea stanga.
Adesea prezinta hemoptizie cu sputa rosie ca cireasa" (ciresie). - Angina
sau infarct miocardic acut cu senzatie de amorteala in bratul sting
(Cact, Rhus-t etc.). - Palpitatii, tahicardie. - Palpitaiii si senzatii de pul-
satie in tot corpul dupa o spaima. - Caldura in piept sau senzatie de fie,
bere".
EXTREMITATI - Artrita instalata brusc, mai ales dup o expunere la
intemperii. - Amorlealsi slabiciune in bratul stang in relalie cu o boala
de inima. Senzatie de amorteal si paralizie.
STARI ACUTE - In fazele precoce ale inflamatiilor acute: infectii res-
piratorii, gripa, pneumonie, amigdalita, otita, infectii urinare, hepatita,
conjunctivita, artrita acuta etc. - Eruptii cutanate, exanteme (pojar, in gen-
eral once tip de rozeola etc.). - Tulburarile incep brusc, sunt de o mare
intensitate si sunt adesea insotite de dureri puternice. - Pusee brutale de
caldura i febra alterneaza cu frisoane, fata rosie, cuprinsa de valuri de
caldura, mioz, agitalie, sete cu preferinta pentru bauturi reci, extremitati

4
reci i , adesea, o mare anxietate i frica de moarte. - Infarct miocardic cu
durere in piept severa, durere iradiata i amorteala in bratul stang, frica de
moarte covarsitoare (Cact, Am). - Paralizie faciala de tip Bell. - Accident
vascular cerebral. - Traumatisme Si urmarile lor.
CLINIC: Accident vascular cerebral. Amauroza. Amigdalita. Angina
pectorala. Anxietate, nevroza anxioasa. Aritmii. Cefalee. Cistita.
Conjunctivita. Crup. Dureri de dinti. Faringita. Fotofobie. Gastrit5,. Gripa.
Hemoragie uterina. Hepatita. Infarct miocardic. Infectii ale tractului res-
pirator superior. Nevralgii (inclusiv faciala). Orhita. Otita medie. Panica,
atacuri de panica. Paralizie de tip Bell. Pneumonie. Raceala. Rani si trau-
matisme. Reumatism. Retentie de urina.. soc. Travaliu. Vert*
COMPLEMENTARE Sulph. Am. Coff.
COMPARATII Bell - Stan i acute violente, brutale, febra, inalta, pul-
satii in tot corpul, fata aprinsa, la pacienti robusti, pletorici. Totusi la
Belladona nu apare setea, simptomele sunt preponderent pe partea dreap-
ta., Ii lipseste anxietatea i agitatia, pupilele sunt mai adesea dilatate.
Phos - Mare frica de moarte cu dorinta de companie, atacuri de pani-
c agravare pe inserat, anxietate pentru soarta celorlalti, sete, dorinta
de peste; in cadrul unei pneumonii simptomele sunt similare.
Stram - Tulburari anxioase dupa un soc sau un eveniment terifiant,
frica de moarte, claustrofobie, frica de Intuneric, se trezeste din somn
infricosat.
Op - Tulburari dupa o spaima, febra, fata aprinsa, delir, accidente vas-
culare cerebrate.
Sulph. Rhus-t. Ferr-p. Ars. Bry.

ACTEA RACEMOSA
(vezi Cimicifuga)

ACTEA SPICATA

Actea Spicata este un remediu la care ne gandim in caz de manifestari

reumatice la nivelul articulatiilor midi ale mainii sau in articulatia pum-
nului (Caul, Caust).

EXTREMITATI - Dureri articulare: maini, pumni, degete, glezne

picioare. - Dureri i tumefactii articulare agrav. la eforturi sau solicitari
minime. - Durere agrav. de atingere.
COMPARATII Caust. Caul. Guai.

5
 AESCULUS

Aescuius a fost folosit in primul rand in tratamentul hemoroizilor si al

congestiilor venoase generalizate. Are de asemenea efecte importante in
suferinte articulare ale coloanei vertebrate si ale centurii pelviene precum
si in sciatica.

GENERALITATI - Dilatatii, distensii venoase sau varice, dar .

numai la nivelul rectului ci si la nivelul faringelui, esofagului, ochilor, etc.
RECT - Hemoroizi, congestionati, de culoare rosie-violacee.
*- Durere cu senzatia el rectul este plin cu ace" (Coll). "- Durere care
iradiazi in solduri dar mai ales la nivelul regiunii sacroiliace.
- Dureri ascutite care iradiazi ascendent de la rect pana in regiunea
lombara. - Hemoroizi asociati en dureri de spate. - Dureri rectale care
persista cateva ore dupa defecatie (Rat, Paeon). - Dureri agrav. cand sta in
picioare, cand se sterge dupa defecatie. - Hemoroizi in timpul sarcinii.
- Constipatie. Scaun cu consistenta crescuta.
SPATE , Suferinte articulare Cu dureri la nivelul sacrului si arti-
culatiilor sacro-iliace. Dureri lombo-sacrate. - Dureri de spate agrav. la
aplecare, agrav. and se ridici din pozitia aplecat sau cand se ridica de
pe scaun. - Sciatica. - Spondilita anchilozanta. Coloana vertebrala
anchilozata.
CLINIC: Articulare, suferinte (artrite, artroze). Constipatie.
Hemoroizi. Sciatica. Spate, dureri de. Spondilita anchilozanta. Vance si
congestii venoase.
SIMPTOME COMBINATE: Dureri de spate sau sciatica fi
hemoroizi.
COMPARATII Coll. Rat. Paeon. Aloe. Nux-v. Sulph. Ham.

AETHUSA
Aethusa s-a dovedit a fi folositoare in tulburari severe acute insolite de
stare de prostratie marcata sau chiar stupoare. Actiunea remediului se con-
centreaza in principal asupra tractului intestinal. Vithoulkas a caracterizat
pacientul Aethusa ca find rezervat, retinut, introvertit, dar launtric cu
train i emotionale puternice.

MENTAL - Persoana rezervata, dar cu train i launtrice intense; singu-

ratica. "- Ii dedica intreaga viati animalelor si devine foarte atasat de
animalele pe care le creste. Aduna si aduna animate de cask ajungand

6
si aibi un numAr foarte mare. - Ii este frica s adoarma de teama ca nu
se va mai trezi niciodata". Teama de interventii chirurgicale. - Ii vorbeste
singur cu voce tare.
GENERALITATI - Afectiuni acute severe cu voma, diaree si stare
de prostratie extrema', in special la nou-niscuti. - Tulburari ale somnu-
lui; se trezeste frecvent cu dispnee si trebuie s deschida fereastra (Lach,
Acon, Grind).
CAP - Facies hipocratic, chiar si la copii. Fah zbarcita, ridata, cu
aspect imbatranit. - Eruptii cutanate pe varful nasului (Caust). Leziuni
herpetice ale fetei. - Otoree.
GASTROINTESTINAL - Intoleranti pentru lapte. Copilul vomita
fragmente marl de lapte inchegat; diaree provocata de ingestia de lapte
(Nat-c, Lac-d, Sil). - Episoade severe de varsaturi si diaree urmate de
deshidratare. - Absenta setei.
PIELE - Tendinta la eruptii si herpes.
CLINIC: Bronsita. Diaree. Eczema. Gastrita. Gastroenteria. Herpes.
Intoleranta la lactoza. Otoree.
COMPLEMENTARE Calc.
COMPARATII Nat-c. Nat-m. Ars. Mag-c.

AGARICUS

Agaricus este in special un remediu neurologic adecvat pacientilor

care au manifestari musculare de tip spastic: secuse, zvacnituri, tresariri,
spasme si chiar convulsii. Poate fi indicat in scleroza multipla, neu-
romiopatii, epilepsie, coree precum si in multe alte tulburari neurologice
minore cum ar fi paralizia Bell. In majoritatea situatiilor intalnim o ten-
dinta marcata la secuse spasmodice. Mai este util in dureri lombosacrate,
sciatica si tulburari alergice.
Starea mentala a lui Agaricus este caracterizata atat de anxietate cat si
de emotie. Pacientul poate fi dependent si temator. Adesea are ganduri
morbide legate de viat5. i sanatate ceea ce duce la o intensa frica de can-
cer, simptom frecvent intalnit la acest remediu. De asemenea a fost con-
firmat un simptom aflat la polul opus: neinfricarea. Mai pot apare emotii
intense, uneori cu exacerbare nocturna (poetic in timpul noptii"), inten-
sitatea acestora mergand chiar pana la star de extaz. Au fost semnalate
multe tipuri iluzii la pacientii Agaricus.

MENTAL "- Fria de cancer, mergand panA la cote extreme.

- Anxietate legati de sinfitate; probleme insignifiante de sana,tate sunt
mult exagerate, ceea ce-i provoaca o imensa frica si disperare. - Stiri de

7
exaltare emotionala mergand uneori pink' la extaz. Simturi acutizate
pada aproape de nivelul supranatural. - Stare poetica in cursul noptii".
- Dependent de medicul curant; 11 solicita frecvent pe medic.
Simptomele mentale alterneaza cu cele fizice. Multe forme bizare de
iluzii au fost vindecate cu acest remediu.
GENERALITATI Secuse musculare sau spasme la nivelul
oricarei grupe musculare. - Agrav. inainte de furtuna. - Agrav. de con-
tactul sexual. - Simptomele pot apare in diagonala, de exemplu afectarea
genunchiului drept si a umarului stang. - Durere disproportionat de mare
fala de gradul de afectare patologica din plan fizic; durere discordanta, a
carei cauza nu poate fi depistata prin teste i determinari objective.
- Tensiune musculara generalizata sau localizata.
NEUROLOGIC - Extremitati greoaie, neindemanatice. Ataxie.
- Coree agrav. de actul sexual, amel. de somn. - Nevralgie. Sciatica.
- Tulburari neurologice degenerative. - Ticuri faciale. Paralizie Bell.
CAP - Spasme ale pleoapelor sau ale fetei, agrav. inainte de furtuna.
Febra de fin, asociata mai ales cu prurit in urechi si la nivelul boltei
palatine. - Grimase la nivelul gurii, mai ales cand incepe s vorbeasca.
- Urechi de culoare rosu aprins si adesea cu prurit accentuat. - Pete reci
(senzatie de rece pe zone mici, circumscrise) la nivelul capului.
GENITAL - Uretrita. Dorinta sexuala crescuth sau masturbare
dimineata la trezire.
SPATE - Forme severe de sciatica si dureri lombosacrate. *k- Dureri
de spate mult agravate de pozitia sezand si amel. in clinostatism (Am-m,
Arg-m). - Senzatii de curent electric la nivelul spatelui.
EXTREMITATI - Neindemfinare, stangacie la nivelul bratelor si
picioarelor. - Spasme, tremor si fasciculatii ale tuturor muschilor.
- Tensiune musculara. Spasme musculare. Degeraturi sau pete reci (sen-
zatie de rece pe zone mici, circumscrise), in special la picioare. - Senzatie
de ace reci sau fierbinti.
CLINIC: Alergie. Anxietate. Bell, paralizie. Convulsii. Coree.
Degeraturi. Delir. Depresie. Fasciculatii. Fobice, tulbura.ri. Lombosacrate,
dureri. Neuromiopatie. Nevralgie. Parestezie. Sciatica. Scleroza multipla.
Secuse musculare. Tremor.
COMPARATII Nit-ac frica extrema pentru sana.tate, cheama
frecvent doctorul, neincrezator and i se aduc dovezi ca este sanatos.
Arg-n - anxietate pentru sanatate, dependenta, simptome neurologice,
ataxie, secuse musculare.
Zinc. Rhus-t. Ars. Cupr.

8
 AGNUS CASTUS

Agnus castus este folosit in principal in sari de colaps sau de

prabusire, degradare fiziologica care apar dupa abuzul de alcool, droguri
sau activitate sexuala peste masura. Pacientul Ii dii seama ca sanatatea
i-a fost ruinata de aceste excese si este cuprins de o mare anxietate si de
depresie. La producerea colapsului contribuie atat prabusirea psiho-men-
tali (depresia nervoasa) cat si disfuncIia sau epuizarea sexuala. In lucrarile
homeopatice este frecvent descrisa situatia barbatului ultraexperimentat,
care se dovedeste insa impotent cu proaspata i tanara lui solie.

MENTAL - Anxietate intensa i disperare legate de sinatate.

- Disperat i anxios, mai ales legat de sanatatea sa sau de impotenta.
- Presentimentul mortii; prezice data mortii sau o simte ca fiind iminen-
ta. - Fria de moarte. - Minte greoaie si memorie slaba. Apatie.
PIEPT - Absenla sau disparitia lactatiei la femei dupa, nastere, mai
ales daca sunt asociate i simptomele mentale de mai sus.
GENITAL "- Temperatura scazuta, raceala a organelor genitale.
- ImpotentA, desi de multe on are sari intense de excitare sexuala ca si
fantezii cu acest subiect (Calad, Sel). - Impotenta, nu poate mentine
erectia in timpul actului sexual. - Impotenta dupii episoade repetate de
gonoree. - Impotentii cu secretie uretrala cronica.. - Pierderea apetitului
sexual la persoane care au facut anterior excese in activitatea sexuala.
- Ejaculare prematura.. - Leucoree.
CLINIC: Agalactie. Anxietate. Depresie. Ejaculare prematura..
Impotenta.. Leucoree. Sexuala, disfunctie - cu pierderea libidoului.
Uretrita.
COMPARATII Calad - impotenta cu stare de excitatie sexuala,
raceala organelor genitale, penis complet flasc.
Set. Lye. Fl-ac. Onos.

ALLIUM CEPA

AlIlium cepa este un remediu indicat mai ales in coriza, atat in cea de
etiologie alergicii cat si in cea infectioasa. Trebuie mentionat cii utilizarea
folosirea nejustificata, fara discernamant a acestui remediu in raceli
banale (guturaiuri) poate determina suprimarea acestor manifesari
minore urmat5 insa de declansarea unor crize acute de astm sau a unor
infectii severe in zona gatului (faringo-amigdaliana). Acest remediu poate
vindeca pana la o treime din rinitele acute alergice (febre de fan), efectul

9
mentinandu-se eel putin pe durata sezonului in curs. 0 vindecare corn-
pieta ins necesita un remediu cu actiune profunda care va fi administrat
dupa remiterea fazei acute. (Nota: la pacientii care au coriza de tip Allium
cepa excoria-tia perinazala este adesea mai redusa decat ne-am astepta).

GENERALITATI - Agrav. in camere calde. - Amel. in aer deschis.

CAP "- Cefalee in timpul corizei; agrav. in camere calde, amel. in
aer deschis. "- Cefalee agrav. la inchiderea ochilor. Dureri nevralgice
cu traiect filiform (senzatie de fir dureros).
OCHI *- Lacrimare profuzi neiritanta cu rinoree iritanta si exco-
rianta (in opozilie cu Euphr).
NAS - Coriza Cu rinoree iritanta care produce excoriatii ale nasu-
lui si buzei superioare. "- Rinoree apoasa abundenta, curge ca la
robinet". Pacientul Ii indeasa batista in nari pentru a opri curgerea.
Febra de fan, agrav. de flori, in camere calde, pe partea stanga (nara
stanga), dupa-amiaza tarziu sau seara; amel. in aer liber. - Polipi nazali.
GAT - Durerea severa insotita de tendinta constanta de a inghiti care
apare dupa suprimarea corizei cu Allium cepa este antidotata de
Mercurius corrosivus. Rasueala, iritatie, dureri cu senzatie de carne vie
In gat. - h timpul tusei are dureri de mare intensitate la nivelui
laringelui cu senzatia de sfaliere.
GASTROINTESTINAL - Ii place ceapa. - Nu ii plac castravetii.
PIEPT Bronsitele severe sau crizele de astm care apar dup supri-
marea corizei cu Allium cepa raspund adesea la Phosphorus. - Racelile se
extind rapid spre tractul respirator inferior, cuprinzand laringele, traheea
si bronhiile (racelile coboara in piept).
EXTREMITATI - Nevralgii sau dureri fantoma. (dureri cu localizare
aparenta la nivelul segmentului care a fost amputat) dupa o amputatie
(Hyper, Am-m, Staph).
CLINIC: Alergii. Cefalee. Conjunctivite. Infectii de tract respirator supe-
rior. Nevralgie. Otita medic. Polipi nazali. Raceli. Tuse. Tuse convulsiva.
COMPLEMENTARE Puls. Phos. Thuj.
COMPARATII Sabad. Euphr. Wyeth. Arund. Sin-n.

ALOE

Principala sfera de acliune a remediului Aloe o reprezinta tulburaTile

intestinale (gastroenterite, colite,'etc.) si rectale. Intereseaza de asemenea
musculatura neteda a venelor, producand congestie venoasa pasiva (staza)
In multe regiuni.

10
 GENERALITATI - Calduros i agrav. de caldura. Amel. de rece si in
special de aplicatii reci.
CAP - Cefalee amel. de aplicatii reci. - Cefalee congestiva severa
agrav. de caldura. - Cefalee care alterneaza cu dureri lombosacrate,
hemoroizi sau diaree.
ABDOMEN - Senzatie de congestie i caldura la nivelul ficatului.
- Dureri abdominale inainte de defecatie sau care declanseaza reflexul de
defecatie. - Borborisme i distensie abdominala.
RECT - Diaree cu aparitia brusca a unei nevoi imperioase de defe-
catie, in special dimineata, care 11 obligi pe pacient si sari din pat si
sa dea fuga la toaleti (Sulph). - Dorinti imperioasi de defecatie la 5
dimineata (Sulph). - Eliminare involuntari de scaun, mai ales atunci
and elimina gaze. Trebuie sa se concentreze pentru a evita acciden-
tele" de acest gen. - Diaree agrav. dupa ce mananca scoici (Lyc), agrav.
daca bea bere (Sulph, Kali-bi). - Diaree alternand cu hemoroizi. - Scaune
acoperite cu mucus sau amestecate cu fragmente gelatinoase. - Scaun
amestecat cu gaze, la evacuarea caruia se produce un zgomot ca si cum ar
improsca sau ar bolborosi ceva. - Pierdere involuntar sau inconstienta de
scaun (mai ales atunci cand encoprezisul are mai degraba cauze fizice
decal emotionale). - Hemoroizi intens congestionati. Hemoroizi ca
"un ciorchine de struguri". - Hemoroizi amel. de bale rece. - Flatus,
eliminare de gaze. Eliminare de gaze cu senzatie de fierbinteala
locala.
SPATE - Episoade de dureri lombosacrate care alterneaza, cu episoade
de acutizare a suferintei hemoroidale sau cu episoade de cefalee (Aesc).
SOMN - Viseaza ca are scaun sau ca se scapa pe el si ii murdareste
lenj eni a.
CLINIC: Cefalee. Diaree - enterite infectioase, colite. Encopresis.
Hemoroizi. Hepatita. Intestinala, boala inflamatorie. Lombosacrate,
dureri.
COMPLEMENTARE Sulph. Sep. Kali-bi.
COMPARATII Sulph - diaree cu dorinta imperioasa de defecatie la 5
dimineata. Diaree agrav. de bere, amel. la rece. Podo. Nat-, Aesc.

ALUMINA

Patologia la Alumina se centreaza mai ales pe sistemul nervos, atat cel

central cat si cel periferic. Transmiterea impulsurilor nervoase este mar-
cata de o pronuntata incetineala i confuzie. Aceasta se poate reflecta in
simple tulburari de peristaltica, cum ar fi bine cunoscuta constipatie a lui
Alumina, determinata de o accentuata deprimare a activitalii nervilor care

11
inerveaza rectul. In star mai avansate, apar tulburari neurologice nete,
cum ar fi scleroza multipla, miopatii, ataxie, paralizii de diverse cauze. In
alte cazuri patologia se exprima la nivel mental, prin incetineala proce-
selor cognitive, lentoarea ideatiei, stare de confuzie, de obnubilare, sen-
zatia de pierdere a identitatii, senzatia ca totul este neclar i nedefinit,
mergand pana la perturbari mentale severe. In cazuri avansate se poate
ajunge pana la dementa, ca in maladia Alzheimer, sau pana la boll cere-
brovasculare.

MENTAL - Minte greoaie, inceata; la inceput pacientul este pur si

simplu distrat, are probleme Cu memoria si se concentreaza cu dificultate.
- Rispunde la intrebiri cu o mare incetineali iar replicile pe care le
di sunt neclare, imprecise si confuze. "- Nu poate fi gribit; nu suporti
si fie gribit, graba este chinuitoare pentru el, II vliguieste. - Mintea
inceata, tulbure, greoaie dimineata la trezire. *- Dezorientare si
pierdere a identitatii: Cand vorbeste nu-si di seama daci vorbele
sunt rostite de el sau de altcineva." - Teami de cutite sau de sange, de
nebunie, de gandaci. Impulsul de a ucide pe altii sau de a se sinucide Cu
un cuiit sau impulsuri care apar la vederea unui cutit. - Impulsuri care
apar pe un fond de slabiciune a minii. - In timpul consultatiei gaseste cu
dificultate raspunsul la intrebari, chinuindu-se din rasputeri and trebuie
s raspunda chiar si la intrebarile cele mai simple. - Disperat a nu se va
mai insanatosi.
GENERALITATI - Agrav. dimineata la trezire. - Usciciune a tutu-
ror mucoaselor. "agrav. dupi ingestie de cartofi. - Agrav. la caldura.
- Raceli frecvente.
CAP - Ameteali, agrav. and inchide ochii (ca in leziunile de la
nivelul cordoanelor posterioare ale maduvei spinarii); agrav. dimineata,
amel. la micul dejun, agrav. and sta in picioare, lesina and sta in
picioare. - Pe fata are o senzatie de strangere usoara, superficiala, ca
cum ar avea o panza de paianjen (sau albus de ou uscat) (Graph).
STOMAC "- Aversiune pentru si agrav. dupa cartofi. - Doreste s
manance alimente uscate, de exemplu orez uscat, lucru en totul neobisnuit
tinand cont de starea permanenta de usaciune a mucoaselor. - Doreste s
manance lucruri nedigerabile (de exemplu pamant sau carbune).
RECT Constipatie sever, de obicei Uri senzatie de scaun.
"- Constipatie cu eliminare atit de dificili luck pacientul trebuie s
evacueze cu degetele materiile fecale din rect. - Constipatie in timpul
sarcinii, cu o pronuntati stare de usciciune a rectului. - Constipatie cu
scaun moale. - Constipatie la nou-nascuti.
UROGENITAL - Eliminarea urinei este incetinita, agrav. dimineata.
- Nu poate sa urineze decat in timpul scaunului.

12
 EXTREMITATI - Greutate in membre evoluand progresiv citre
paralizie. Paralizie progresiva care incepe de la extremitatile inferioare.
- Transmitere lenta a impulsurilor nervoase: daca pacientul este intepat cu
un ac, dureaza aproape o secunda pana cand reactioneaza. Reumatism,
agrav. noaptea, amel. la miscare.
PIELE - Mancarime pe piele fara vreo eruptie vizibila, care il face sa
se scarpine pana cand incepe sa sangereze.
CLINIC: Alzheimer, maladia. Ameteala. Ataxie. Constipatie.
Dementa. Depresie. Eczema. Impactare a materiilor fecale (ocluzie
intestinala prin bolus de materii fecale uscate). Miopatie. Paralizie.
Parkinson, boala. Retentie de urina. Scleroza multipla. Vertij.
COMPLEMENTARE Bry. Ferr.
COMPARATII Hell - Vorbeste lent, raspunde cu incetineala la intre-
bad, morocanos, prost dispus si deprimat, memorie slaba.
Cocc. Graph. Nux-m. Op.

AMBRA GRISEA

Ambra grisea a fost utilizata in special in tulburari mentale

emotionale. In primele faze ale tulburarilor exista o importanta introver-
siune i timiditate, pentru ca in fazele mai avansate s se produca o
degradarea functiilor intelectuale simultan cu o marcata tendinta de a ver-
baliza: pacientul are un comportament prostesc si vorbeste fr incetare.
A fost folosit mai ales in cazuri de senilitate cu alterare a functiilor men-
tale.

MENTAL - Senilitate. Senilitate prematura. (Alum, Bar-c, Plb, Sec).

*- Pune intrebari, dar, Var a mai asteapti raspunsul, continua sa vor-
beasca despre cu totul altceva. - Vorbarie prosteasci, Ora cap si
coada.. - Nu Ii place compania, mai ales cand sunt persoane straine.
Timiditate marcata.. "- Nu suporta sa fie cineva de fall' atunci cand
elimina scaunul (nu poate defeca sau urina in prezenta asistentei med-
icale sau daca mai este cineva in aceeasi camera sau chiar si in alta
camera a aceluiasi apartament - trebuie sa fie singur in casa pentru
putea face nevoile; de aceea nu poate folosi o toaleta publica). - Este
foarte sensibil la zgomote i muzica. - Isterie. Depresie. Anxietate.
GENERALITATI - Agrav. la zgomot si muzica. Agrav. in prezenta
altor persoane sau cand participa sau asculta o conversatie. Conversatiile
11 fac s fie agitat, emotionat i sa nu poate dormi sau ii genereaza chiar
simptome fizice cum an fi tusea. - Agrav. in pozitia culcat.
CAP - Vertij la varstnici. - Chiste sau formatiuni tumorale,
excrescente sub limba.

13
 GASTROINTESTINAL - Constipatie. - Cand e pe punctul de a elimi-
na scaunul sau chiar si urina se inhibit' dac are impresia ca II observa
cineva.
UROGENITAL - Metroragie, agrav. daca elimina un scaun mai dur,
agrav. dupa efort. - Prurit genital.
PIEPT - Tuse declansata cand asculta muzica, agrav. daca vorbeste sau
citeste cu voce tare. - Tuse uscata, spasmodica, Tuse urmatA de
eructatii (Sang).
CLINIC: Constipatie. Dementa presenila. Metroragie. Senilitate. Tuse.
COMPARATII Bar,. Nat-m. Mere.

AMM 1 NIUM CARBONICUM

Practicianul homeopat este adesea dezamagit de acest remediu

deoarece, in timp ce majoritatea remediilor sunt sub-reprezentate in reper-
toar, Ammonium Carbonicum pare s fie supra-reprezentat. Este mentio-
nat la foarte multe rubrici din repertoar iar in literatura sunt descrise
multe simptome cheie pentru prescrierea lui si Cu toate acestea este greu
de diagnosticat. Cu ceva ani in urma m-am confruntat cu un caz de sin-
drom de oboseala cronica, al carui tablou clinic era identic cu al unui caz
mentionat de Kent in Lectures on Homeopha tic Materia Medica"
(Prelegeri de Materia Medica homeopatica"). De atunci incoace, am
folosit acest remediu si s-a dovedit a fi foarte util in cazuri de oboseala
cronica sau boli cardiace aflate in pragul unei decompensari congestive,
principala acuza find scaderea marcata a tolerantei la efort, incapacitatea
de a realiza once activitate, epuizarea. La o intalnire a Centrului National
de Homeopatie din 1992, Michael Carlston din Santa Rosa, California, a
prezentat mai multe cazuri de pacienti la care tabloul simptomatic
includea o diminuare a intelectului, cu ideaie dificila, lenta, greoaie,
manifestari de sinuzita sau rinita si o tendinla marcata de a clipi frecvent
din pleoape. Este indicat in suferintele cardiace si respiratorii cu evolutie
spre decompensare, in febra de fan, in epistaxis.

GENERALITATI Gandire lenta, dificila. Absorbit de ganduri (dis-

trat, neatent). Slabiciune si epuizare. Toleranta redusa la efort: cand
merge si mai ales cand trebuie s urce o panta. Agrav. in timpul men-
struatiei. - Friguros si agrav. de vremea rece sau rece si umeda. - Are aver-
siune i este agrav. de baie. - Mufti autori II recomanda in scarlatina.
CAP - Epistaxis, agrav. daca se spala pe fata (Arn). - Febra de fan;
stranuta noaptea sau dimineata la trezire. Sinuzite si obstruciii nazale agrav.
In timpul menstruatiei. - Obstructie sau congestie nazala, agrav. noaptea in

14
timpul sornnului, in timpul menstrualiei. - Durere de dinti. - Clipeste din
ochi. - Faringite, ulceratii ale gatului. A vindecat cazuri de difterie.
UROGENITAL Dismenoree. - Fluxul menstrual redus cantitativ.
PIEPT - Senzatie de oboseala i apasare in piept. Dispnee la efort.
- Tuse uscata noaptea. Tuse cronica productiva'. - Tuse persistenta dupa un
episod de gripa. - Edem pulmonar. Palpitatii agrav. de efort.
- Angina pectorala.
Alergii. Bronsite. Edem pulmonar. EpistaAis. Faringith.
Hemoroizi. Insuficienta cardiaca" congestiva. Oboseala cronica, sindrom
de. Rinita. Scarlatina. Sinuzita.
SIMPTOME COMBINATE Boala' cardiaca i probleme tiroidiene (Lycop).
COMPARATH Stann. Laur. Calc. Mag-c.

ANACARDIUM

Descrierile existente in literatura homeopatica contureaza o persona-

litate cu tulburari psihice severe. Ele reprezinta ins doar stadiul final al
unui proces care parcurge mai multe etape intermediare iar Anacardium
poate fi indicat in fiecare dintre acestea. Tablout de Anacardium apare la
persoane macinate de un conflict interior insuportabil. Aceasta, ciocnire
launtrica genereaza doua tendinte contradictorii de o mare intensitate:
complexul de inferioritate si cruzimea. Adesea pacientul va manifesta
numai complexul de inferioritate, avand o totala desconsiderare pentru
propria persoana, pe care o considera lipsita de once valoare. Sub aceasta
forma Anacardium se confunda usor cu Staphysagria, date fiind subesti-
marea propriei persoane, mania nemanifestata si un anumit soi de vulnera-
bilitate emotionala. In alte cazuri tabloul este dominat de insensibilitate
asociata cu manie sau violenia. Impietrit emotional find, el poate vadi o
neobisnuia cruzime si raceala a sentimentelor. Fiinta lui se zbate sub spec-
trul unei scindari launtrice, el simtindu-se impins simultan in doua directii
opuse. Expresia consacrata pentru descrierea acestei dezbinari interioare
este: Huzia ca are un Inger pe un umar iar pe celalalt un diavol."

MENTAL - Puternic complex de inferioritate cu tendinta de a se

autosubaprecia, porniri care pot sal atinga o intensitate morbida.
- Insensibilitate Si cruzime fatal de animate (Med) sau falal de oamenii.
- Tendinta de a brava ca pentru a se convinge singur de propria va-
loare. - Dorinti irezistibila de a injura si de a blestema (Nit-ac, Hyos,
Nux-v). - Depresie several, mergand pana la tendinte suicidare.
- Din istoric reiese ca a fost victima a numeroase abuzuri comise in cadrul
familiei, casniciei on al unor relatii. - Memorie slabal. Surmenaj, supraso-

15
licitare intelectuala. Teama de esec. Teama c e cineva in spatele lui
(Med). - Se teme, are iluzia sau viseaza Ca este urmaxit. - Nehotarat;
porniri i sentimente contradictorii legate de multe domenii si aspecte.
- Abuz de alcool sau de droguri. - Adesea se incaiera cu allii; aflam ca de
multe on s-a luat la bataie Cu pumnii. - Absenta oricaror valori morale.
GENERALITATI Ameliorare categorica dupA ce manfinci.
, Senzatia ca i s-a pus un nod undeva (Cu diverse localizari:
stomac etc.). - Senzatia de strangere ca intr-o chinga resimlita la
nivelul Hard parti a corpului.
GASTROINTESTINAL - Ulcer sau gastrita cu dureri ameliorate cand
mananca.
UROGENITAL - Hipersexual. Porniri sadomasochiste sau fantezii
sexuale centrate pe ideea de durere i umilire.
PIELE Unul dintre principalele remedii utilizate in reactiile
declansate de contactul cu planta Rhus toxicodendron (inrudita cu planta
autohtona numita oletar), adesea amel. de apa oparita. - Eczema.
CLINIC: Cefalee. Complex de inferioritate. Comportament, tulburari
comportamentale. Depresie. Eczema. Gastrita.. Intoxicatie cu Rhus toxico-
dendron. Paranoia. Schizofrenie. Sindrom maniaco-depresiv. Sinucidere,
tendinte suicidare. Ulcer peptic.
COMPARATII Staph - Abuzuri indurate in trecut, complex de infe-
rioritate, izbucniri de manie, ulcer peptic, patologie in sfera sexual&
Nux-v. Med. Stram.

ANAGALLIS

Anagallis este in principal un remediu cutanat caracterizat de erupiii

si prurit la nivelul mainilor si in special al palmelor. Este un remediu
important pentru eruptiile determinate de intoxicatia cu planta Rhus toxi-
codendron (inrudita cu planta numita otetar) i care sunt caracterizate de
vezicule care apar, se sparg, urmate de descuamarea tegumentului si apoi
reaparitia veziculelor.

ANGUSTURA

Angustura este indicata atat in boli severe cat si in tulburari

functionale caracterizate prin spasme si dureri de oase sau de periost. A
fost recomandata in tetanie si a vindecat cazuri de sindrom de articulatie
temporomandibulara. Este indicata mai ales atunci cand exista o puternica
*dorinta de cafea.

16
 ANTHRACINUM

Anthracinum s-a dovedit a fi util in afectiuni cutanate de tipul ulcera-

. furunculelor sau diferite eruptii atunci cand leziunile prezinta o co-
loratie neagra, violacee sau albastrui-inchis, cu o insuportabila senzatie
de arsura. Cazuri recente (raportate de Jeff Baker din Hawaii, dar si de
altii) au scos la iveala i cateva simptome constitutionale mai profunde,
intre care o serie de disfunctii sexuale cu pierderea libido-ului, depresie,
suferinte reprimate i dureri de cap.
PIELE "- Furuncule, ulceratii cutanate i eczeme cu o ingrozitoare
senzatie de arsura. - Furuncule situate pe spate imediat deasupra
scapulei sau in regiunea posterioara a umarului. - Eruptii si leziuni
cutanate care dau tegumentului o culoare albastruie sau negricioasa.
- Cruste si crapaturi la nivelul mainilor sau palmelor.
COMPARATII Tarent-C. Ars. Cuix. Apis.

ANTIMONIUM CRUDUM

Un adult avand trasaturile tipice pentru Antimonium crudum este o

persoana tacuta, delicata, sensibila i emotiva, cu un caracter moale, lip-
sit de pregnanta., de fermitate. In schimb, copilul este tafnos i iritabil,
incat cu greu poate fi deosebit de Chamomilla. Diagnosticul diferential
este cu atat mai greu cu in cazul ambelor remedii pacientii nu suporta sa
fie atinsi sau char numai priviti. Adultul are o sensibilitate emotionala
deosebita, el devine melancolic si romantic sub clar de lunr. Pacientul
este impresionabil (usor de induiosat, de miscat) i adesea are o gama,
larg de sensibilitati, afinitali i preocupari intelectuale. 0 suferinta'
indelungata insa Ii poate face morocanos, rapindu-i once pofta de viata.

MENTAL - Copil iritabil, tafnos, nesuferit, care nu suportis fie

atins sau privit. Pacienti cu o fire blanda, dulce i sentimentala, sensi-
bilitatea i tendinta lor melancolica se accentueaza mai ales noaptea, sub
clar de tuna. - Pacient trist i satul de viata,. - Nu suporta, s fie atins.
GENERALITATI - Calduros i agrav. de caldura. Agrav. de cal-
dura radianta, cum este cea a sobei, a focului, a caloriferului sau a
radiatorului, etc. - Agrav. de soare, de yin acru sau otet. Tulburari
aparute dupa o baie rece. - Ii place mancarea i ii place sa. manance. - Nu
suporta, are aversiune s fie atins (Tarent, Chain, Kali-c). - Obezitate.
- Aspect: fata rotunda, moale, placuta, fat de bunicuta". Corpul este
obez i d o aceeasi senzatie de moliciune.

17
 CAP - Cefalee dupa expunerea la caldura soarelui sau a sobei.
Cravaluri si inflamaiii la colturile gurii. - Pleoape inflamate.
Obstructie nazala agrav. de caldura. - Crapaturi in jurul narilor. - Afte
bucale. - Limba cu depozit gros, alb, ca si cum ar fi acoperit de o
blana alba sau de un strat de zapada.
GASTROINTESTINAL - Preferinte alimentare: Vin acru (sec). let.
*Muraturi (mai ales castraveti murati). - Indigestie and nu mai tine
cont de nici o regula si mananci tot ce apuca. Digestie deficitara.
Dureri epigastrice la once oc sau emotie. - Eructalii. - Greata, agrav.
and are dureri de cap, cand bea, cand se abate de la dieta si manana de
toate, fr discernamant. - Diaree cand mananca ceva acru, ()let, paine.
- Diaree alternand cu constipatie.
PIEPT Tuseste cand intra intr-o camera calda. - Tuse cronica iritativa.
EXTREMITATI Adria. Dureri de picioare si la nivelul talpilor,
agrav. la me.. - Veruci plantare. Sataturi. - Unghii ingrosate si crapate.
PIELE "- Impetigo. - Tegumentele ingropte, indurate, adesea cu
crapaturi. - Eruptii agrav. de caldura radianta, agrav. cand se spala cu apa.
Eruplii care exsudeaz o secretie galbuie, melicerica (ca mierea)
(Graph). - Varicela. Negi, veruci.
CLINIC: Artrita. Bataturi. Bufeuri. Cefalee. Depresie. Diaree.
Gastrita. Glosita. Impetigo. InfecIii respiratorii. Menopauza. Obezitate.
Oboseala cronica, sindrom de. Tuse. Ulcer peptic. Varicella.
COMPARATII Sulph - Obezitate, agrav. de caldura, indigestie,
diaree, probleme cutanate.
Graph - Obezitate, probleme digestive, bataturi, piele crapata.,
secrelii melicerice.
Puls Agrav. de caldura sau soare, sentimentalk obeza, tuse, exan-
teme.
Carb-v. Fern Calc. Caps.

ANTIMONIUM TARTARICUM
Acest remediu este indicat mai ales in suferinte respiratorii (bronsice,
dar si pulmonare) caracterizate de inflamatie, congestie intensa si catar.
Manifestarile respiratorii sunt foarte caracteristice: respiratie incarcaa,
producand un zgomot aspru, gros, umed, ca un harait sau ca si cum an
fierbe ceva in piept si cu o tuse grasa, productiva.. In ciuda prezentei evi-
dente a mucusului in arborele bronic, expectoratia este redusa cantitativ.
Cand pacientul tuseste aproape Ca poi auzi cum se pune in miscare acest
mucus gros, dar pacientul pare ca se d batut tocmai cand e pe puntul de
a il elimina, incat te trezesti incurajandu-1: Haide, Inca putin si vei

18
reusi!". Dar, cu toate aceste eforturi zgomotoase, pacientul nu reuseste s
expectoreze iar pacientut pare sa se sufoce. Atunci cand tabloul clinic este
marcat de senzatia de sufocare si de cianoza, trebuie s ne gandim la
Antimonium tartaricum. Este clar ca este un remediu pentru sari foarte
severe, disperate, dar poate fi util si in bronsite banale sau suferinte res-
piratorii usoare.

MENTAL - Pacienti nesuferiti, iritabili i afnosi, mai ales in faza

acua a bolii. - Nu suporta sa fie atins.
GENERALITATI - Pacienti epuizati, Cu o stare marcata de slabiciune.
Stare septica i oc. - Stall de slabiciune, maladii debilitante sau faze
finale de boala cu functie respiratorie compromisi i puts slab.
"- Stare de somnolentA irezistibila, covarsitoare la pacienti Cu tuse sau
bronsita, uneori evoluand spre coma. - Stani terminate cu senzatie inten-
s de frig si cu transpiratii reci, dar Cu toate acestea este agrav. de caldura,
doreste aer proaspat, doreste s i se faca, vant (inclusiv dorinta de a i se
administra oxigen); in fazele initiate pacientul este calduros. - Puts slab,
filiform. - Copii mici ji sugari Cu tulburaxi severe respiratorii i cardiace.
CAP "- CianozA, mai ales periorala, la pacientii cu suferinte respira-
torii. - Facies hipocratic, cu trasaturi infundate; transpiralie rece pe
frunte. - Batai ale aripilor nazale. - Depozit lingual, limba incarcath.
GASTROINTESTINAL - Greata i voma in timpul tusei Ouse emeti-
zanta). - Gastrita. - Pulsatii in abdomen. - Diaree la pacientii cu eruptii
cutanate. - Vechii homeopali II considerau un remediu important in trata-
mentut holerei, boala care cunoaste in prezent o recrudescenta.
PIEPT Respiratie incarcata, producand un zgomot gros, umed,
aspru la nivelul pieptului si laringelui. "- Tuse grasA, zgomotoasa dar
CU expectoratie redusal. Episoade de tuse si bronsid la pacienti
varstnici, mai ales in 'unite de iarna (Amm-c). - Bronsite la copiii mici
si la pacientii varstnici care au pieptul plapand, debit si la care eliminarea
sputei pare sa necesite un efort peste puterea lor prea firav de a expecto-
ra. Respiratie dificila, amel. de expectoralie. - Suferinta respiratorie sev-
era; trebuie s foloseasca muschii respiratori accesori. - Dificultati respi-
ratorii la nou-nascuti (Lam). - Pneumonie. - Copii cu respiratie zgomo-
toasa. (Kali-s). - Tuse convulsiva. - Emfizem. Tuberculoza.
MUSCULOSCHELETAL Reumatism. - Durere i senzatie de greu-
tate in zona lombara Si sacrata
SOMN - Somnolenta marcata, agrav. dupa tuse. - Somnolenta si coma.
PIELE - Pustule. - Impetigo. - Varicela.. Tulburari aparute dupa
suprimarea unui eruptii cutanate.
CLINIC: Boala. pulmonara (bronhopneumopatie) obstructiva cronica
(BPOC). Bronsita. Cianoza. Impetigo. Infectie respiratorie. Insuficienta

19
cardiaca congestiva. Pneumonie. Sepsis, stare septica. Tuse convulsiva.
Varicela.
COMPLEMENTARE Ipec.
COMPARATII Laur - Stare de slabiciune, debilitate, friguros, ciano-
tic, fazele terminale ale bolilor cardiace si pulmonare.
Stann. Amm-c. Seneg. Hippoz. Kali-s.

APIS
Toat lumea cunoaste simptomele declanate de o intepatura de albina
- senzaiie de arsura, iniepatura, roseata si umflatura. Acestea sunt si prin-
cipalele simptome indiand remediul Apis, indiferent care este cauza care
le-a declansat (infectie, alergie sau inflamatie). In mod caracteristic,
umflatura este atat de accentuata incat d senzatia unui balon pe punctul
de a plezni.
Personalitatea lui Apis este caracterizata de activitate intensa,
vitalitate si forth; este permanent ocupata cu ceva. Este mai frecvent un
remediu feminin. Mai tot timpul are ceva de facut, are o sarcina de
indeplinit, mergand pana la o adevarata manie, activitatea devenind pen-
tru ea un adevarat drog. In general este foarte sanatoasa, echilibrata la
nivel mental - emotional. Este genul de om dintr-o bucata, care abordeaza
lucrurile de-a dreptul, in nici un caz o persoana introspectiva. De obicei
singurul simptom la nivel emotional este iritabilitatea. Exista si o doza de
agresivitate latenta, care iese la lumina in general numai atunci cand ea
sau familia ei sunt tradate sau cineva Ii se impotriveste intr-un fel sau
altul. Are tendinia de a-i controla pe membrii familiei i este foarte
geloasA - asemeni unei albine care i protejeaza stupul. Mucoasele si
seroasele sunt principalele locuri de actiune ale lui Apis, ca i in cazul
lui Bryonia.

MENTAL - Activa, vitala, permanent ocupata cu ceva. - Iritabila

mai ales cand cineva i se impotrivete. - Foarte preocupata de familia ei.
- Gelozie. - Tendinia de a controla, mai ales problemele familiale.
- Preocupata de treburi practice si de afaceri. - Presentimentul moriii.
GENERALITATI Agrav. marcata la caldura, mergand 'Ana la
lesin cand intra intr-o baie de aburi sau intr-o sauna. - Descrisi de
obicei drept calduroasa, dar in multe cazuri este friguroasa, desi
simptomele locale sunt aproape intotdeauna agrav. caldura.
'"'- General si local amel. la comprese reci. - Dureri intepatoare, tume-
fiere pronuntata (similara celei determinate de intepatura de albina).
Umflatura si edem, atat generalizate cat si in probleme locale.

20
- Doreste si faci si este amel. de efortul fizic. - Agrav. dupi supri-
marea activititii sexuale, cum ar fi dupa moartea sotului. - Agrav. 3
p.m., mai ales and este vorba de frisoane si de febra. - Febra foarte
inalta, alternanIa intre caldur uscat5 i transpiratie. - Anafilaxie.
CAP "- Tumefiere in jurul ochilor. Uneori atat de marcata inat nu
poate deschide pleoapele. - Conjunctive tumefiate; conjunctiva pro-
labeaza (chemozis), este rosie, cu senzatie de arsura i arata ca o carne
vie", amel. comprese reci. - Bufeuri de caldura. Bufeuri de menopauza.
- Zona zoster faciala, mai ales pe partea stanga. - Meningita Cu durere de
cap severa, Ii ingroapa capul in perna, striga (strigat encefalitic").
intreaga stare este agrav. caldura. Coma. - Durere de cap, incepe din
spatele urechii stangi si se extinde spre ochi si spre tampla de aceeasi
parte. - Hidrocefalie, recunoscut drept unul dintre cele mai bune remedii.
- Durere de cap, agrav. caldura, amel. in aer liber. - Edem angioneurotic,
tumefiere importanta cu edem in tensiune la nivelul fetei, buzelor, limbii
laringelui. - Inflamatia ochilor. - Erizipel. Intoxicatie cu planta Rhus
toxicodendron.
GAT - Faringita amel. bauturi red. Edem angioneurotic in
cadrul unei episod alergic. Faringita cu lueta umflat ca un siculet.
- Durere de gat cu extindere spre urechi. - Ulceratie faringiana.
- Amigdale marite, tumefiate.
PIEPT Pneumonie sau pleurezie cu durere extrema la inspiratie.
Are senzatia ca nu va mai putea trage ina o data aer in piept".
GASTROINTESTINAL - Sete absenta. Peritonita. Ascia.
- Constipatie in timpul menstruatiei.
URINAR "- Glomerulonefrita. Sindrom nefrotic, cu edem impre-
sionant al intregului corp (anasarca) si emisie redusa de urina cu sedi-
ment si albuminurie. - Cistita cu senzatia de oparire la mictiune.
- Retentie de urina, mai ales la nou-nascuti. - Mictiune involuntara, scapa
urina cand turste.
GENITAL - Chisturi ovariene, mai ales pe dreapta. - Dismenoree
severa. - Endometrioza. - Avort, mai ales in timpul primului trimestru.
Dorinta sexuala crescuta, dar de obicei o viata sexuala echilibrata.
- Tulburari determinate de reprimarea instinctului sexual.
EXTREMITATI - Neindemfinare, scapa lucrurile din mama. - Edem
al extremitatilor. - Articulalii inflamate, rosii i umflate. - Paronichie cu
dureri agrav. caldura.
PIELE "- Urticarie cu dureri ca o arsura.. - Erizipel cu roseata
tumefiere. - Edem in tensiune al pielii, atat de important, inat ai senza-
tia Ca pielea sta s plezneasa". - Eczema cu tumefiere marcata, amel.
comprese reci. - Zona zoster cu amel. marcata la aplicalii (comprese) reci.

21
 ACUT
- Faringita Cu roseata si tumefierea uvulei, amel. bauturi si
mancaruri reci.
*- Edem angioneurotic, adesea cu tumefiere marcata a felei,
amel. comprese reci.
*- Zona zoster sau intoxicatie cu Rhus toxicodendron la nivelul
fetei CU pleoapele mutt umflate, incat abia poate sa le deschida.
- Nefrita acuta cu edem generalizat si oligurie.
- Meningita: e in stare de stupoare, striga, are febra inalta i 1[40
rosie, toata starea find foarte mult agravata de caldura.
- Febra cu alternanta de transpiralie si caldura uscata.
- Pleurezie si bronsita cu durere marcata la inspiratie.
- Cistita. Pielonefrita. Disurie Cu senzalie de arsura, senzatie
imperioasa, frecventA de a urina.
- Scarlatina. Eruptii cutanate, exanteme. Impetigo. intepaturi de
albina.
CLINIC: Alergie. Artrita. Astm. Avort. Cefalee. Chist ovarian. Cistita.
Colagenoze, boli de Iesut conjunctiv. Dismenoree. Edem angioneurotic.
Endometrioza. Erizipel. Faringita. Glomerulonefrita. Gripa. Herpes.
Incontinenta urinara. Infertilitate. Meningita. Peritonita. Pielonefrita.
Pleurezie. Pneumonic. Scarlatina. Sindrom nefrotic. Urticarie. Varicella.
Zona zoster.
COMPLEMENTARE Nat-m.
INAMICE Rhus-t.
COMPARATII Bell - inflamatii importante, agrav. caldura si amel.
comprese reci, iritabila, puternica din punct de vedere emotional, sete
absenta, lateralitate dreapta, chisturi ovariene, faringita, dureri intense.
Nux-v Obsedata de munca, competitiva, doreste s faca efort,
geloasa, ii merge mintea repede; cistita, dismenoree sever* endometrioza,
dorinta sexuala crescuta, simptome alergice, febra si frisoane. Ars. Lye.
Pall. Rhus-t.

APOCYNUM

Este unul dintre cele mai importante remedii pentru insuficienja

renala ca si pentru alte conditii patologice generatoare de edem. In
cazurile severe, pacientul poate prezenta tabloul complet de anasarca,
avand ascita importanta si revarsat pleural. Acest remediu a fost numit de
catre unii autori Apis friguros". Are un efect important si la nivelul
stomacului, producand grea/a si varsaturi.

22
 GENERALITATI Edeme i anasarca. - Retentie de fluide - oligu-
rie, anurie (suprimarea producpei de urina - insuficienta renala) etc..
- Transpiratie redusa sou suprimata. - Friguros si agrav. la rece.
GASTROINTESTINAL - Gastrita cu atonie gastrica (paralizia
stomacului"). - Senzatia cav stomacul ii atarna in jos" (stomac hipo-
ton, aton). *- Sete intensi dar lichidele ingerate sunt varsate imediat.
Fie si numai cateva picaturi de lichid determini crampe intense la
nivelul stomacului i varsituri (Phos, Bism, Bry). Diaree cronica
asociati cu anasarci. - Greata i varsaturi in timpul menstrualiei.
- Ascita.
UROGENITAL - Insuficienta renali cu edeme gambiere, scrotale,
ascita, revassat pleural. - Apis friguros", friguros in mod cronic, cu oli-
gurie, anurie (suprimarea productiei de urina), cu edeme, anasara,
absenta transpiratiei. - Organe genitale umflate, edematiate, ajungand
pana la dimensiuni extreme.
PIEPT - Dispnee importanta, respiraiie incarcata, umedk cu raluri
groase. - Revarsat pleural.
CLINIC: Ascita. Boli renale - nefrita, sindrom nefrotic. Diaree.
Gastrita. Revarsat lichidian pleural.
COMPARATII Apis - Nefrita, retentie de urina, anasarca. Ars. Phos.

ARGENTUM METALLICUM

Argentum metallicum actioneaza preponderent pe tesutul conjunctiv

si gonade. Searnana mult cu Argentum nitricum atat in simptomele locale
cat si ca personalitate, desi Argentum metallicum este oarecum mai putin
deschis, impulsiv si temator. Doia caracteristici importante ale acestui
remediu sunt: debutul brusc at simptomelor si senzatii electrice intense.

GENERALITATI - Durerile i simptomele apar brusc. *- Senzatie

de soc electric, in special in timpul somnului sau cand adoarme.
- Agrav. la pranz.
CAP - Vertij, adesea Cu debut brusc. - Vertij periodic. - Dureri de
cap nevralgice.
GAT - Raguseala dupa suprasolicitarea vocii. - Mucus sau inflamatie
La nivelul faringelui si laringelui.
PIEPT - Tuse agrav. de ras. - Palpitatii agrav. de un efort brusc, amel,
de oftat. Crize brute de palpitaIii.
UROGENITAL - Dureri testiculare sau inflamatie in special pe
partea dreapa, agrav. de presiunea hainelor, de mers. Dureri ovariene,
dupa unii autori predominant pe partea stinga. - Prolaps uterin.

23
 EXTREMITATI - Inflamarea sau tumefierea cartilajelor, adesea
generalizate. Dureri de spate agrav. sezand. - Dureri nevralgice sau elec-
trice, in special la nivelul extremitatilor inferioare. - Contracturi ale ten-
doanelor. - Slabiciune si greutate in membre.
CLINIC: Annie. Colagenoze, boll de iesut conjunctiv. Laringita.
Nevralgie. Orhita. Palpitatii. Tahicardie paroxistica atriala. Tumori
ovariene. Tumori testiculare. Tuse. Vertij.
COMPARATII Arg-n. Agar. Spig. Zinc,

ARGENTUM NITRICUM

Punctul focar al patologiei la Argentum nitricum este sistemul nervos,

fapt care se reflecta atat in patologia fizica, cat si in trasaturile de per-
sonalitate i mai ales in anumite aspecte bizare, aberante la nivel mental.
In linii marl, sesizam o diminuare marcata a capacitatii de a controla
impulsurile nervoase, mentale si emotionale (porniri, ganduri, emoii pe
care nu si le poate stapani).
Argentum nitricum este o persoana extravertita si plina de veselie,
foarte sau chiar prea deschisa, permeabilitatea fala de exterior capatand
uneori chiar nuanie patologice. El nu este stapan pe procesele mentale,
emotiile si actiunile sale. Laxitatea controlului mental este cea care
genereaza trasaturile cele mai caracteristice ale acestui remediu: este
impulsiv, sugestionabil si foarte temator, fiind dominat de nenumarate
frici. El este stapanit de emotii intense, de o mare labilitate: imediat 11
podidesc lacrimile, pentru ca in momentul urmalor, cu aceeasi uprinta, s
izbucneasca in ras, se pierde cu firea pe negandite, avand izbucniri de
temperament, dupa care se inmoaie en totul si, plin de marinimie, iarta pe
toata. lumea. Adesea este copilaros si naiv. Intensitatea i labilitatea
emoliilon ne duc adesea cu gandul la Pulsatilla. Pe de alta pane este atat
de sugestionabil si deschis, plin de tot felul de frici, Inca! nu putem s nu
. gandim la Phosphorus. Cand la un pacient oscilam intre Phosphorus si
Pulsatilla, va trebui s loam in considerare si Argentum nitricum.
La un astfel de pacient descoperim impulsuri bizare, aproape
prostesti. Uneori pare hipnotizat de propriile ganduri. Nu rareori tul-
burarile mentale sunt i mai severe, avand manifestari obsesiv-compul-
sive, tot felul de superstiiii si frici, care merg pana la tulburari nevrotice
de natura fobica..
In plan fizic, eel mai frecvent ne confruntam cu probleme diges-
tive sau neurologice. Argentum nitricum a fost utilizat cu succes inclusiv
In maladii neurologice severe precum scleroza multipl, epilepsia sau
diverse forme de ataxie.

24
 MENTAL "- Impulsuri necontrolate, mergand de la simpla
impetuozitate pana la ganduri obsesive, care nu le dau pace. - Impulsuri:
" De a sari de la inaltime. De a arunca cu un object in seful sau. De a
baga o surubelnita in lacasul unui bec electric. Impulsuri nebunesti, inex-
plicabile. Impulsuri infricosatoare - loveasca copilul, de exemplu.
- Sugestionabil. - Plin de compasiune. - Zac sau fobie (de):
Claustrofobie. "inaltime.Ii este fric chiar si numai cand se uita in sus
la o cladire inalta, temandu-se s nu se pra.bueasc peste el. "Poduri.
Boli cum ar fi cancerul, boll de inima, etc.. Spitale. Se teme c ar fi in
stare s loveasca pe cineva. Accidente. SA nu lesine. Cand conduce
masina. Lifturi (ascensoare). Teatre. Avioane. Agorafobie. "Teama si nu
intarne. Anxietate pentru sanitate and se gandeste Cu anticipatie
la o intalnire sau un examen, cand este singur, amel. e
(cair eva Iritabilitate nestapanita, impulsiv, avand iesiri
de care ii pare rau ulterior. - Plange necontrolat, impulsiv. Plange cuprins
de remuscari. - Grabit; ,se grabeste fax s vrea sun de anxiet. e, manat
parca de un impuls pe care nu il poate controla, are tendinta de a merge
din ce in ce mai repede, pana cand isi (IA seama c alearg fr nici un
motiv. - Idei fixe, superstitioase. Ganduri si comportamente obsesive.
- Tulburari de memorie, saderea memoriei. Deteriorare mentala, sca.derea
functiilor cognitive. Dementa. - Se straduieste s evite once incercare,
proba mai dificila.. - Anxietate dimineata la trezire; are senzatia &A nu
poate face fata evenimentelor de peste zi. - Morocanos, tafnos si cuprins
de disperare. - Ii prezice ora mortii.
GENERALITATI - Calduros, unul dintre cele mai calduroase
remedii. Agrav. local si general de la caldura;
- Amel. local si general la rece sau la aplicatii (comprese) reci. -,Stare
de slabiciune marcata, care a s are a erio ic, mai ales la men strua le, dar ir
poate s apara. oricand. - Agrav. cand minima dulciuri. - Tendinia s tot
fach veruci, negi, papiloame.
NEUROLOGIC - Se clatina cand merge; ataxie si senzatie de greutate
in picioare. - Convulsii. Crize convulsive, epilepsie. - Tresariri, spasme si
tremuraturi. - Anestezie. Parestezii. - Parezi Hemiplegle. Accidente
vasculare cerebrale. - Scleroza multipl. - Ataxie cerebeloasa, trebule s
se aseze cand Ii pune pantalonii.
CAP - meteald. Vertij, ameteala urmate de lesin, lipotimie.
- Durere de cap care creste treptat in intensitate, pentru ca apoi sa dispara
brusc. - Cefalee, amel. cand se leaga strans la cap. - Cefalee congestiva.
- Path de un rosu aprins pe sclerotica, arata ca si cum ar fi carne vie".
- Iritatie conjunctival, amel. de comprese reci.
GAT - Durere ca o aschie resimtita in fit. "- Riguseall mai ales la
cei care i olosesc vocea in exercitarea profesiunii: cantareti, oratori,

25
crainici. - Pierderea completa a vocii. - Papiloame sau veruci la nivelul
laringelui, gatului. - Ulceratie in gat. - Amigdalita.
PIEPT *- Palpitatii violente Cu senzatia ca ii sare inima din piept;
agrav. cand sta pe partea dreapta. - Angina pectorala..
STOMAC *- Eructatii, frecvente 1ft suficient de zgomotoase ca A-
O astige o veritabila reputatie" printre rude si prieteni. - Eructatii
zgomotoase, mai ales dupa ce mananca dulciuri. Distensie epigastrica
ameliorata sau nu de eructatii. - Dureri, agrav. cand sta pe partea dreap-
ta. - Preferinte alimentare: Duiciuri Sare. Inghelata.
Branza. Grasime. - Aversiuni alimentare: Grasime. Carne de porc.
- Flatulenta importanta, adesea resimte o neasemuita placere si uurare
dupa ce elimina gazele. - Varsaturi violente dimineala, insotite de anxie-
tate cand se gandeste la ziva care urmeaza.
ABDOMEN - Zgomote hidroaerice, borborisme insolite de flatulenta.
- Colita. - Flatulenla, agrav. dupa consumul de zahar, dimineata; adesea
distensia abdominala nu se amelioreaza dupa eliminarea de gaze. - Diaree
agrav. cand bea apa, cand mananca dulciuri; diaree care precede un atac
de panica. Diaree eland se gandeste Cu anticipatie la un eveniment
care urmeaza si se produca.
ORGANE GENITALE "- Impotenta, agrav. and se gandete la
aceasta problema. in general dorinta sexuala este destul de puternica.
- Orhita. Dureri ovariene mai ales pe partea dreapta. - Metroragie, agrav.
dupa contact sexual.
EXTREMITATI - Ataxie. Neindemanare. - Senzatie de slabiciune si de
greutate resimiita in membrele inferioare. - Antebratele reci, mai ales in
timpul menstrualiei. - Paralizie fara durere, mai ales la membrele inferioare.
CLINIC: Accidente vasculare cerebrale. Angina pectorala.
Aritmie. Ataxie. Cefalee. Colagenoze, boli de tesut conjunctiv.
Colon iritabil. Conjunctivita. Convulsii, crize convulsive, epilepsie.
Depresie. Esofagita de reflux. Faringita. Fobii, tulburari nevrotice de tip
fobic. Gastrita. flepatita. fli iensiun.e Impotenta. Laringe: polipi
laringieni, laringita. virijis&._.jI,L
s*nc -o.rn de. Obsesii, tulburari
nevrotice de tip obsesiv-compulsiv. ilia. Parkinson, boala. Scleroza
multipla. Tremuraturi. Ulceralii la nivelul gatului (faringe, amigdale,
etc.). yeti',
,t.,..,..
arneleay.
COMPLEMENTARE: Lyc. Phos. (Cazurile dare de Argentum
Nitricum rareori necesila si alte remedii).
SIMPTOME COMBINATE *- ii plac foarte mult atat sarea cat si
dulciurile.
COMPARATII Phos - Deschis si sugestionabil, dominat de
nenumarate frici, vertij, amelealk Ii plac sarea si inghetata, probleme
neurologice, palpitatii, ragueala. Amorteala.

26
 Puts - Agrav. de caldura, amel. de aer liber si de aer rece; natura
emotionala i sentimentala, Ii plac dulciurile i inghetata, cefalee conges-
tiva.
Sulph - Calduros, Ii plac dulciurile si inghetata, probleme digestive,
extravertit, frica de inaltime.
Carb-v. Chin. Agar. Apis. Iod. Zinc. Lye. Lac-e.

ARNICA

Ne gandim adesea la Arnica and ne aflam in fata unui traumatism si

se administreaza adesea in once tip de leziuni gra o baza. rationala.
Arnica poate s faa minuni at& in situatii acute cat i cronice, dar numai
atunci and este indicata.
In traurnatisme Arnica este utila mai ales atunci cand s-a produs
extravazare de sange. De aceea este utila in contuzii, entorse sau dupa
interventii chirurgicale care produc sufuziuni sangvine in tesuturi (inclu-
siv vanatai). (Un experiment interesant prezentat la o reuniune a Ligii din
1983 a demonstrat a Arnica amelioreaza semnificativ resorbtia sangelui
dupa o rinoplastie in urma careia se produce adesea o sangerare masiva in
tesuturile moi.) Durerile posttraumatice care raspund cel mai bine la
Arnica sunt asemeni celor care apar la locul unei vanatai sau al unei infla-
matii. Utilizarea cea mai spectaculoasa a acestui remediu este insa in
problemele cronice survenite dup un traumatism. Poate realiza mtiracole
In artrite, leziuni neurologice sau chiar in depresii apa.rute dupa un trau-
matism. Contuziile cerebrate raspund adesea la Arnica. Intr-o astfel de
situatie pacientul poate s lunece intr-o stare de coma, revenind apoi, s
dea raspunsuri confuze la intrebari, s creada c totul este in regula,
dorind s fie lasat in pace. Desi confuz, el este totusi mai putin somnolent
obnubilat decat Opium.
In situatii cronice, Arnica este folosita mai ales in cazuri de artrita
sau guta, tulburari cardiace si eruptii pe piele. De asemenea, este util in
travaliu, favorizand expulzia, usurand durerea i ajutand la controlarea
hemoragiei.

MENTAL - Teama de,boala de inima, mai ales noaptea. Panica insotita

de sirnptome cardiace. - In cazuri grave, pacient confuz, in delir, are sen-
zatia sau ideea fixa c starea lui este cat se poate de buna i ca nu are
nevoie de medic. 11 expediaza pe medic." - Iritabil, nu tolereaz compa-
nia, mai ales and are dureri. - Raspunde corect la intrebari, dupa care
adoarme, asa cum se intampla intr-un caz de contuzie cerebrala sau de
delir (Bapt.). Viseaza animale. - Morocanos si taciturn. - Stare de
stupoare dupa o lovitura la cap.

27
 GENERALITATI *- Traumatism Cu extravazare de singe; con-
tuzie, entorsi, etc.. "- Consecinte pe termen lung ale traumatismelor.
- Extrem de util in postoperator, adt pentru durere cat si pentru a
favoriza o vindecare mai rapidi. - Agrav. dupi un efort fizic.
*- Senzatie de vinitaie. Se poate simti ca si cum ar fi batut". - Totul
se pare prea tare (Bapt, Pyrog, Rhus-t), chiar si perna on patul.
Nelinistit in pat pentru ca nu poate gasi o pozitie confortabila. - Agrav.
la zdruncinaturi, de aceea se terne cand cineva se apropie de el, de teama
s nu fie atins on zdruncinat. Agrav. la umezeala sau la umezeala rece.
- Capul fierbinte si corpul rece, mai ales in timpul febrei (Bell). - Caldura
In jumatatea superioara a corpului Cu raceala in cea inferioara. Febra
recurenta. Malarie. Febra tifoida. - Miros putred, de oui stricate".
CAP *- Contuzie. - Traumatism printr-un object contondent sau
corp strain la nivelul ochiului sau orbitei. - Extractii dentare sau alte
interventii stomatologice, atat pentru durere cat i pentru hemoragie.
- Ajuti la recuperarea in postoperator dupa o interventie chirurgicala
(inclusiv chirurgie plastica). *- Epistaxis and se spali pe fati, cand
tuseste sau dupa un traumatism. - Capul fierbinte si corpul rece (Ars).
Pierderea vederii sau a auzului dupa un traumatism la cap. - Halend res-
pingatoare. Meningita. - Accident vascular cerebral la persoane cu un
facies pletoric (Sulph, Op, Lach).
PIEPT *- Tuse dupi plans. - Tuse convulsiva, cu dureri inflamatorii
si epistaxis. Angina pectorala. Cardiopatie degenerativa..
Costocondrita. - Pneumonie. - Hemoptizie.
GASTROINTESTINAL - Dizenterie. - Gastrita. - Eructatii sau flatus
cu miros de oua stricate".
UROGENITAL - Un excelent remediu in travaliu; adesea atenueaza
senzatia de durere inflamatorie, ca de vanataie de la nivelul uterului, si
accelereaza dilatarea colului. De asemenea amelioreaza durerea de dupa
expulzia fatului. - Retentie urinara.
MUSCULOSCHELETAL Contuzii la nivelul maduvei.
Suprasolicitari, intinderi ale spatelui cu durere accentuata. - Artriti cu
incheieturi dureroase, intepenite, cu agrav. la umed i rece. *- Entorse
acute (Bry, Rhus-t, Ruta). Fracturi (Bry, Symph). *- Vanatai (Bell-p),
urmat de Sul-ac. "- Mialgii, mai ales dupi un efort excesiv. - Senzatie
de durere inflamatorie i vinitaie pe partea pe care sti, indiferent pe
care parte se aeaza. - Dureri articulare agrav. la zdruncinaturi. - Guth.
- Paralizie dupa traumatism sau accident vascular cerebral.
PIELE *- Eruptii simetrice. - Eruptii care apar dupa. traumatisme.
- Eczema. Psoriazis. Furuncule. Purpura.
CLINIC: Abcese. Accidente vasculare cerebrale. Angina. Artrita.
Comotie cerebrala. Contuzii. Costocondrita. Eczema. Entorse.

28
Extravazare. Gastrita. Grip. Guta. Leziune sau traumatism. Malarie.
Meningita. Pneumonie. Postoperator. Psoriazis. Purpura. Reumatism.
Sepsis. Stomatologie - interventii. Traumatism la cap. Travaliu. Tuse con-
vulsiva.
COMPLEMENTARE Rhus-t, Acon, Sul-ac.
COMPARATII Bell-p - contuzii cu extravazare, senzatie de durere
inflamatorie, vanataie.
Bapt putred, durere innamatorie, patul pare prea tare, raspunde jar
apoi adoarme la loc.
Rhus-t. Calic. Ran-b. Bry. Sulph. Sul-ac. Pyrog. Op.

ARSENICUM ALBUM
Unul dintre cele mai mani policreste, Arsenicum poate fi folosit in tul-
burari ale practic oricarui sistem de organe ca si in multe probleme severe
de natura mentala sau emotionala. Vithoulkas a folosit termenul de inse-
curitate" pentru a descrie esenta acestui remediu, intelegand prin aceasta
ca pacientul, expus mediului exterior, are adesea un sentiment coplesitor
de vulnerabilitate, temandu-se pentru binele sau si pentru siguranta sa
materiala. Pornind de la acest teribil sentiment de nesiguranta, pot fi inte-
lese mai toate simptomele sale mentale.
Anxietate. In primele faze, simptomele emotionale cele mai marcate
sunt iritabilitatea, nemultumirea, tendinta de a critica. Pacientul este o
persoana respectabila., decenta si conservatoare, membru al unei comu-
nitati religioase man, stabile si sigure. Pe masura ce sentimentul de nesi-
guranta devine tot mai intens, pacientul dezvolta anxietate i teribile
atacuri de panica, and e cuprins de o spaima nemasurata, tremura, e agi-
tat, are o mare nevoie de companie si incurajare. Cel mai adesea anxie-
tatea pacientului este legata de sana,tate. Teama de moarte ii palrunde pana
in strafundurile sufletului. Arsenicum poate s vindece tulburari fobice
profunde, severe, cum an fi cazurile avansate de agorafobie.
Dependentl. Arsenicum are nevoie de un intreg sistem de sprijin, de
sustinere. El intretine prietenia cu oameni puternici, capabili sa-1 prote-
jeze. El este dependent de familia sa si de aceea este foarte ingrijorat in
privinta sanatatii rudelor sale. Este de asemenea foarte dependent de
medici, find responsabil de o mare parte din apelurile telefonice anxioase
pe care le primeste un homeopat.
Avaritie. Pacientul devine un avar, fiindu-i team de saracie. Are
impresia ca securitatea financiara 1-ar putea feri de problemele de Ana-
tate, ba chiar de moarte. El economiseste tot ceea ce an putea avea vreo
utilizare imaginabila - pungi de hartie, benzi elastice etc. - toate randuite
si etichetate cu grijk pentru a le putea folosi la o adica in viitor.

29
 Tendinte irezistibile, obsesive. Arsenicum este remediul eel mai
tipicar. E in stare A, mature locul pe unde a trecut un oaspete, cand aces-
ta Ii intra in casa. Aceasta atitudine este o reflectare a dorintei de a con-
trola mediul. El trebuie sa exercite permanent acest control, tocmai pen-
tru a se simii in siguranta. Planificarea e o adevarath obsesie pentru el.
Aceste actiuni le face sub impulsul unei necesitaii irezistibile, mergand
pana la adevarate ritualuri.
Disperare. in cele din urma pacientul ajunge sa fie cuprins de 0 ade-
',Tama" disperare ca nu se va mai insanatosi vreodata, ajungand la star
severe de depresie, uneori chiar cu tendinie suicidare. Se simte incapabil
sa mai infrunte teama si anxietatea.
Copiii. Copilul Arsenicum este cuminte si foarte preocupat de parerea
celorlalti. Este adesea anxios si cu un simi al raspunderii exagerat.
S,entimeni,10marcAste ijesiguranta ,genereaza anxietate si prudenla in
once situatie periculoasa - chiar si atunci cand conduce o maina. Copilul
are o grija excesiva pentru responsabilitatile parintilor, de exemplu, va
verifica de doua on daca mama tie ce are de facut. De asemenea este
foarte ingrijorat in legatura cu sanatatea parintilor. Se teme ca daca se
intampla ceva unuia dintre parinti, propria sa siguranta va fi in primejdie.
Aceasta. anxietate a copilului genereaza o tendinta irezistibila de a-si face
temele, de a se pregati pentru scoala, mergand uneori pana la un compor-
lament obsesiv.
Fizic. Patologia vizeaza. mai ales aparatul digestiv, incluzand ficatul,
stomacul, si intestinele. Are de asemenea un efect important la nivelul
aparatului respirator, al mucoaselor, al inimii ca si in tratamentul cancerului.

MENTAL - Anxios, tensionat, ingrijorat, respectabil. "- Anxietate

adesea insolita de o mare neliniste. "- Atacuri de pania, mai
ales dupa miezul noptii sau intre 0-2 a.m. *- Anxietate pentru sina-
tate. *- Mare agitatie, umbla in sus si in jos, neliniste, neastampar.
*- Cheama permanent medicul, care reuseste doar cu mare dificultate
sa-1 linisteasca. - Disperat ci nu se va mai insinatosi. - Teama de:
moarte, boala (cancer, boala de inimk scleroza multipl, microbi, boll
infeclioase), hoti, sayacie, malefic, rau, varsatu&nebunie, agorafobie,
singuratate (cu dorinta de companie). Anxietate pentru starea_cle
bine a s..membrilor Jamiliei_sau a unor prietenk apyopiAll caye s_unt La
baza sistemului sau de securitate. - Egoism, avaritie, zgarcenie
extrema, economiseste to-tul. Tipicar. - Perfectionist. - Tulburari
compulsive. *- Dorinta de a controla permanent lucrurile. Planifica
totul en grija. - Depresie, mergand pfina la gandul de sinucidere.
Tendinte suicidare, adesea are fantezia de a se taia cu un cutit (de a se
cresta). Tearna ca s-ar putea sinucide. - Impulsul de a ucide. Teama ca an

30
putea omori pe cineva. - Tendinta irezistibila, obsesiva de a se spala pe
maini. Comportament compulsiv, Kitui411144,,Anorexia nervosa.
GENERALITATI - Triignios si agrav. la rece - Doreste caldura;
niciodat nu ii este sutcient de cOd. In timpul unei boli acute fata Ii
este fierbinte si pacientul doreste s stea cu capul in aer 'fiber, desi sorpul
ji este foarte rece i doreste s-1 aiba bine invelit. - Amel. general si local
de caldura. - Agitat, nelinistit. Merge dintr-o camera intr-alta sau de pe
pat trece pe scaun si apoi pe canapea. problemele recidi-
veaza zilnic sau la 14 zile sau once tulburare sau eveniment care . _ se pro-
duce periodic sail cu un anumit ritm. *-,ULty.1a jpiti.e,z,u1Lnal.p40'sau de la
0 la 1 sau 2 a.m. "- Durerile sunt ca o arsUri(sI totusi , sunt amel. cal-
dura). - Miros respingator; secretii fetide, pestilentiale. - Stare de pros-
tratie si epuizare care poate s alterneze cu agitatie. - Secretii acre, exco-
riante. - Simptome de obicei pe partea dreapta. - Tendinta la afectiuni
maligne. - Agrav. la mare. - Te4dinikkemoragia, Pacientii Arsenicum
cu o patologie cronica fac rareori febra in timpul unei boli acute.
- Considerat mai ales un antisifilitic, acopera de fapt toate miasmele.
CAP - In timpul bolilor acute, simptomele la nivelul capului sunt
amel. rece (de ex. durere de cap in timpul unei gripe etc.) si Ii simte
capul fierbinte desi este friguros i restul corpului ramane rece (Bell,
Am). - In afectiunile cronice de la nivelul capului, durerile an un ca-
racter de arsura si sunt amel. caldura. - Tumefieri in jurul ochilor si
adesea sub pleoapele inferioare. Dureri de cap, adesea periodice,
respectand un ciclu zilnic, saptamanal sau bilunar. - Agitat, ii zvarle per-
manent capul dintr-o parte in alta. - Irit cu fotofobie severa..
- Conjunctivita. - Ulceratii corneene. - Senzatie de arsura la nivelul
ochilor, la marginile pleoapelor, lacrimi iritante, excoriante.
NA S Coriza pe partea dreapta. - Febra de fan. - Secretie nazala
iritanta, desi are secretie care se scurge in afara, nasul ramane complet
infundat.
OROFARINGE - Limba cu depozy atb - Afte, adesea cu senzatie de
arsura. - Faringia, adesea cu dureri ca o arsura care sunt amel. bauturi
calde. - Ulceratii care se extind in intregul tract digestiv, cu senzatie mar-
cata de arsura.; pot sa fie profunde, intinzandu-se rapid, durerea are carac-
ter de arsura i impiedica alimentarea.
STOMAC - Gastriti. Ulcer peptic. Cancer gastric. - Ulcer peptic si
gastrita cu senzatie intolerabila de arsura. - Arsuri la nivelul esofagu-
lui sau stomacului, cu dorinta de a sorbi niste api (dar nu prea suporta
lichidele si le vomita imediat). - Dureri de stomac amel.,cand b,ea
- Durerile de stomac pot fi amel. buturi calde i agrav. bauturi sau ali-
mente reci. - Dureri de stomac la 2 a.m. (Med, Lyc, Kali-c). - Vomita man-
carea rece sau inghetata (mai ales cand exist vreo patologie organica la

31
nivelul stomacului). Varsaturi cu senzatie de great cumplita, uciga-
Ware. *- Intoxicatie alimentara. - Hematemeza. - Lips de sete, mai ales
la pacientii cu boli cronice liplac bauturile reci. 11 plac_ ba.-uturile
calde, mai ales in fazele precoce ale bolilor acute. "- Ii place s bea cu
inghitituri mici, la intervale scurte. - Anorexie. - Dorinte alimentare:
Grasime, chiar si slanina sau ulei de masline. Acru, mai ales lanai,
Paine. Alcool, mai ales yin sau whisky. Mancare calda. Aversiuni:
Fainoase. Fasole si mazare.
ABDOMEN - Diaree adesea iritanta, cu miros respingator, scaune
apoase. - Diaree agrav. anxietate, bauturi red, inghetata, fructe.
- Colita de once tip. - Scaun coroziv, plin cu mucus sau sange. - Hepatita
si hepatopatie de stadiu final sau ciroza. - Hemoroizi sangeranzi, amel.
caldura. Ascita. - Colica..
UROGENITAL - Cancer la testicule, ovare, uter, sani. - Herpes.
- Dureri ovariene in dreapta. - Leucoree iritanta, cu miros respingator.
- Nefrita. Insuficienta renala. Anasarca. - Paralizie a vezicii urinare la
oameni varstnici. Incontinenia urinara.
PIEPT - Astm, agrav. 0-2 a.m., amel. cand sta in ezut. - Dispnee,
agrav. cand sta intins, amel. cand sta in sezut sau aplecat in faia.
- Senzatia ca are plamanii plini de fum sau de praf. - Angina pectorala.
- Inflamalie cardiaca dupa suprimarea unei eruplii. Fibrilatie atriala.
- Insuficienta cardiaca congestiva cu ritm neregulat, cianoza, dispnee,
amel. cand sta in sezut, cu agitatie, anxietate, slabiciune si raceala mar-
cata a corpului. - Tuse, agrav. in aer liber sau rece, cand bea, mai ales bau-
turi reci, 1-2 a.m. - Bronsita. Pneumonie. Pleurezie. Revarsat pleural.
Emfizem. - Cancer de sin.
EXTREMITATI - Riceala a extremitatilor. Sindrom Raynaud.
- Tremura, mai ales din cauza anxietatii. -Ulceralii pe picioare, talpi, var-
furile degetelor; ulceratii Cu senzatie de mull. - Culoare neagra a unghii-
lor. - Gangrena.
SOMN Insomnie, se trezeste mai ales intre 0-1 a.m. - Vise anxi-
oase sau afirma Ca resimte anxietatea pada si in somn. - Somn agitat.
PIELE - Eczema cu piele uscati, arsura intensa si manarime.
Psoriazis. - Ulceraiii ale pielii. Prurit intens fara eruptie (Alum, Mez,
Sulph). Prurit, agrav. scarpinat.
BOLI STARI ACUTE
- Febra la 0-2 sau 3 a.m. sau 12-2 sau 3 p.m.
*- Boli acute cu o stare de agitatie intensa, anxietate, senzatie
marcata de frig si sete cu dorinta de a bea cu inghitituri mici si dese.
- Febra Si delir. Delirium tremens.
- Faringita cu senzatie de arsura, amel. bauturi calde.
- Gastroenterita acuta cu varsaturi si diaree, uneori ambele
simultan ( Verat).

32
 - GHIA cu tabloul acut tipic.
- Criz astmatica acuta Cu anxietate, agitatie si sete.
CLINIC: Afte. Alergie. Angina. Anorexie nervoasa. Anxietate.
Aritmie. Ascita. Astm. Bronhopneumopatie cronica. obstructiva. Bronsita.
Cancer. Cefalee. Chist ovarian. Ciroza. Cistita.. Colila. Colon, boal5
inflamatorie colonica. Compulsiv-obsesive, tulburari. Depresie. Eczema.
Febra. Gangrena. Gastrita. Gastroenterita. Glosita. Gripa. Hemoroizi.
flepatita.. Herpes. Hodgkin, boala'. Infectii respiratorii superioare.
Insomnie. Intoxicatie alimentara. Irit. Keratita. Leucemie. Limfom.
Lupus. Malarie. Nefrita. Panica, atacuri de. Pleurezie. Pneumonie.
Psoriazis. Raynaud, sindrom. Raceala. Retentie de urina. Septicemie.
Ulceratii pe piele. Ulcer peptic. Vaginiti.
COMPLEMENTAR Sulph. Phos. Nat-s. Thuj. Carb-v.
COMPARATII Phos - Anxietate pentru sanalate cu teama de moarte,
anxietate pentru ceilalti, dorint de companie. friguros, sete, boala gas-
trica sau respiratorie, hemoragie, dorinta de grasime, alcool si lapte.
Ilep - Friguros i amel. caldura, anxios, critic, faringita, dorinta de
grasime si acru, tuse.
Acon - Anxietate, agitatie, teama de moarte, febra cu fata aprinsa, sete
pentru bauturi reci.
Nux-v - Friguros, perfectionist, tipicar, probleme gastrointestinale,
dorinta de grasime, sindrom Raynaud.
Rhus-t - Agitat, friguros, sete cu dorinta de a bea cu inghitituri mici,
eczema, angina pectorala, dorinta de lapte.
Nit-ac Anxietate legata de sanatate, boala, made, iritabil, friguros,
simptome gastrointestinale, dorinta de grasime, ulceratii.
Bism. Lyc. Verat. Kali-ar. Chin. Cann-i. Agar. Graph.

ARSENICUM IODATUM

Arsenicum iodatum prezinta simptome de la ambii constituenti. Cum

att Iodum cat si Arsenicum sunt agitati nu este de mirare ca Arsenicum
iodatum este folosit frecvent la copii hiperactivi. Acesti copii pot face la
propriu tandasi cabinetul medicului dar nu din rautate ci din cauza ca nu
pot sta locului. Kent a relatat un caz de retard mental si sinuzita vindecat
cu acestremediu.
In plan fizic acest remediu are un efect puternic in tulburari aler-
gice si respiratorii.

MENTAL - Agitatie cumplita. - Anxietate. - Copil hiperactiv dar nu

agres iv.

33
 GENERALITATI - Cilduros, va fi luat in considerare la persoane
la care Arsenicum album pare potrivit dar sunt calduroase.
Malignitate.
CAP - Febra de fan cu secretie apoasa iritantA. - Secretia nazala
groasa, galbena, ca mierea este o indicatie confirmata de Kent.
PIEPT - Astm. - Pneumonie.
PIELE - Psoriazis. - Eczema.
CLINIC: Alergie. Astm. Eczema. Hiperactivitate. Malignitate.
Pneumonie, Psoriazis.
COMPARATII Ars. Sulph. Kali-i. Iod. Lach.
Remediile recomandate in mod obisnuit pentru hiperactivitate la copil
includ: Tub, Verat, Sulph, Hyos, Med, Nux-v, Stram, Ars-i, Lye, Tarent,
Anac, Rhus-t.

ARTEMISIA VULGAR'S
Artemisia este un remediu folosit pentru convulsiile aparute in
copilarie sau la pubertate. Atat episoadele de grand mar cat si cele de
petit mar an fost vindecate cu aces' remediu.

NEUROLOGIC - Episoade de absente" tipice. Convulsii tonico-

clonice (grand ma!) in care pacientul Ii musca limba si scrasneste din
dinti. - Convulsii agrav. de racirea corpului dupa un efort, de fotostimulare.
Coree.
COMPARATII Cie. Cupr. Caust. Oenan.

ARUM TRIPHYLLUM
Arum triphyllum este in principal folosit in alergii ale pielii si mem-
branelor mucoase.

CAP - RoseatA intensii i iritatie in jurul guru i in jumatatea infe-

rioara a fetei. Poate fi mai accentuata pe stanga si include nara stanga,
maxilarul stang si orbita stanga. - Buze crapate si en iritatie rope.
- Crapaturi la colturile gurii. Buze zdrentuite, cu carne vie. *- Ii
musca si Ii ciuguleste mereu buzele cu degetele si din cauza aceasta
buzele pot singera. - Se scobeste in nas (Cina). Senzatie accentuata
de gadilitura si prurit la nas si buze. - Coriza profuza, excorianta, In
special pe stanga. - Fisuri ale limbii. Stomatita. - Tremuraturile si spas-
mete pleoapei stangi au fost mentionate ca indicatie de multi autori.

34
- Halena, neplacuta, fetida.
GAT - Raguseala in special la suprasolicitarea vocii (Arg-m, Caust,
Rhus-t). - Raguseala cronica. - Mucus si iritatie in laringe. - Gat dureros
cu senzatie de carne vie si arsura, agrav. la deglutitie. - Ulceratii in gat.
A fost recomandat in difterie.
CLINIC: Alergie. Buze zdrentuite. Difterie. Eczema. Fisuri. Laringita.
Scarlatina. Stomatita.
SIMPTOME COMBINATE "CrApaturi ale buzelor i raguseala.
COMPARATII Rhus-t - Alergie, raguseala, buze zdrentuite si crapate.
Cina. Nit-ac. Sep. Arund. All-c.

ARUNDO

Arundo este un alt remediu specific pentru alergie.

NAS - Senzatie de mancarime intensa in interiorul nasului si pe palat.

- Coriza cu stranut. - Durere la radacina nasului sau intre ochi. - in liter-
atura mai sunt descrise dopuri de secretii mucoase albe sau albastrui care
se muleaza si iau forma narilor.
GURA "- Salivalie profuzA in timpul corizei.
COMPARATII All-c. Arum-t, Wyeth.

ASAFOETIDA

Asafoetida afecteaza in primul rand tractul gastrointestinal, de la

esofag pana la intestine. Caracteristica principala este ca pacientul are o
peristaltica inversatr si dezorganizata. Asafoetida mai este considerat
un important remediu pentru isterie.

MENTAL - Isterie, mai ales daca este combinata cu probleme intesti-

nale.
GENERALITATI - Multi autori au descris agravari sau simptome
isterice apaTute dupa suprimarea unor secretii. - Convulsii isterice. - Este
un remediu sifilitic in principal.
CAP - Trite sau ulceratii oculare. - Amorleala fetei (Plat) si in special
in jurul ochilor.
GASTROINTESTINAL - Glob isteric (senzatie isterica de nod in
gat) (ign, Nat-m, Lach). "- Senzatie de nod sau bulk' care urca din
stomac in gat. Peristaltica inversatA'. - Abdomen plin de gaz, cu dis-
tensie importanta dar nu eliminA nici un flatus dei are multe

35
eructatii. - Eructatii ineficiente, in gol. - Senzatie de constrictie In gat
sau piept. - Eructaiii mirositoare. - Senzatie ineficienta de flatus sau eruc-
tape. - Constipatie.
EXTREMITATI - Ulceratii cutanate profunde, dureroase, cu margini
albastre. - Este considerat un remediu important pentru dureri i infla-
matii osoase si de periost.
CLINIC: Colit. Constipalie. Convulsii. Dureri osoase. Gastrita. Glob
isteric. Irita. Isterie. Parestezie, Sifilis. Ulcere cutanate.
COMPARATII Ign. Carb-v. Colch. Chin. Arg-n.

ASARUM

Asarum este un rernediu cu afectare dramatica a sistemului nervos

producand until dintre eel mai sensibili pacienti intalniti in practica
ca. Este o sensibilitate de nedescris, care atinge pragul isteriei. Acest fapt
este foarte bine descris in literatura de urmatoarea fraza: sensibilitate
marita dincolo de once imaginalie". Pacientul este extrem de sensibil mai
ales la zgomot. Etiologia acestei hipersensibilitati extreme este ambitia
proprie a pacientului care il impinge pana la limita distrugerii sistemului
nervos.

MENTAL *- Sensibilitate extrema, mai ales in zgomot. - Eretism

ingrozitor, nervii stint intinsi la maximum. - Isterie; ris sau plans
isteric. 110 fringe miinile in continuu. - Alcoolism. - Simptomele apar
ca urmare a stresului sau ambitiei excesive. Copii isterici suprasensibili
care au fost fortati pentru a obtine unele realizari.
GENERALITATI - Agrav. de zgomot tare. - Frisoane in sus si in jos
pe corp, agrav. de emotii. - Amel. local si general de baie sau spalarea
parlii afectate, mai ales daca se face cu apa rece. Friguros si agrav. de
vreme rece.
CAP - Vertij adesea insotit de senzatie de plutire. *- Hiperacuitate
la zgomote, mai ales la zgomote de tipul celor facute de unghiile care
zgirie tabla de scris sau la zgomotul de mestecat. - Auz deficient sau
chiar surditate. - Vertij agrav. la cea mai mica miscare.
GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Alcool. Nuci. Lapte. - Aversiune
pentru: Ceapa si usturoi. Pete. Grasime. - Diaree cu scaune galbene,
filante. Anorexie. Vorna.
UROGENITAL - Aversiune intensa fata de sex, char si fata de aluzii-
le sau glumele sexuale.
EXTREMITATI - Senzalie de plutire. - Degete agitate, neobosite; Ii
fringe anxios miinile.

36
 SOMN - Somn tulburat sau impiedicat de cel mai mic zgomot.
CLINIC: Alcoolism. Anorexie. Anxietate. Auz, tulburare de. Delirium
tremens. Hiperacuitate la zgomote. Hipersensibilitate chimica. Insomnie.
Seleroza multipl. Sexuale, disfunctii. Vertij.
COMPARATII Then Nat-m. Aur. Coff. Nux-v.

AURUM

Aurum este renumit pentru capacitatea lui de a vindeca cele mai pro-
funde star depresive pe care ni le-am putea imagina, forme extreme, cu
tendinte suicidare. Pacientul se simte complet rupt de viata, izolandu-se
intr-o stare de vid existential apasat de cele mai adanci tenebre. Este sufi-
cient s vezi un singur pacient depasind un astfel de punct critic al exis-
tentei dupa administrarea lui Aurum, smulgandu-se din nefericirea in care
se afla cufundat, pentru a renaste infloritor la o viata noua, plin de
bucurie, si te vei simti rasplatit pentru toate nenumaratele ore de studiu
dedicate ani la rand homeopatiei.
Pacientul Aurum este caracterizat adesea de o mare intensitate a trairi-
lor, este idealist, tot timpul vrea s fie cel mai bun si isi propune telurile
foarte inalte. Cand, dintr-un motiv sau altul, aceste teluri nu pot fi duse la
indeplinire, el va fi cuprins de o iritabilitate extrema, care il poate duce
pana la ganduri si idei violente. De asemenea este indicat pentru cei al
caror suflet este sfasiat, ravasit de pierderea unei persoane dragi sau de o
dezamagire in iubire. Adesea pacientul are convingeri religioase profunde.
In cele din urma, in ciuda acestor demersuri spirituale, pacientul se va
cufunda intr-o stare de depresie morbida, profunda, cu tendinte suicidare.
Multi homeopati evita administrarea acestui puternic policrest atunci
cand lipsesc gandurile de sinucidere. Totusi, multi pacienti care au nevoie
de Aurum n-au nici cea mai vaga intentie de a se sinucide, ba nici macar
o forma evidenta de depresie; in schimb pacientul apare ca o persoana de
o seriozitate si o sobrietate excesive, bine crescut si manierat, preocupat
peste masura de cariera si de realizarile sale. Multi dintre ei sunt suscep-
tibili sa dezvolte vreo forma-- de dependenta (consum de droguri, alcool
etc.). Nancy Herrick de la clinica Hahnemann a prezentat un colaj de
cazuri inregistrate pe video subliniind dorinta de a practica diverse forme
de meditatie ca si aspiratiile spirituale profunde ale pacientilor Aurum.
Unul dintre pacienti prezenta tulburari psihice serioase, avand manifestari
halucinatorii evidente.
Aurum este unul dintre principalele noastre remedii antisifilitice. La
nivel fizic, patologia include dureri de cap, sinuzita si boll de inima.

37
 MENTAL - Persoana serioasa., sobra, plink' de succes in tot ceea ce
face, care intimideaza pe cei din jar, dar marcati de o anumita tris-
tete, melancolie. "- Depresie severa. Tendinte suicidare. Se simte
usurat la gandul c se va sinucide - extraordinara mangaiere pe care
i-o aduce gandul mortii". *- Impulsul de a se sinucide aruncandu-se de
la inaltime sau conducand automobilul Cu 0 viteza nebuneasca, cu impul-
sul de a rasuci volanul si a intra pe banda opusa, conducand in contrasens.
, Tendinta de a se sinucide din cauza durerilor. - Tulburari
declansate de o iubire dezamagita sau de suferinta, de durerea
pierderii unei persoane dragi. - Tulburari dupii pribusirea unor afa-
ceri sau dupi ce a suferit o umilire. - lzbucniri de mini, "- Amel.
muzica (Tarent.). Are o mare dragoste de muzica. - inclinatii spirituale
si dorinta de rugaciune si meditatie. - Psihoza maniaco-depresiva. Stani
maniacale, in timpul carora este plin de viala si foarte eficient in actiuni.
Anorexie nervoasa. - Egotic, ingamfat si arogant. - Frica de: Esec, insuc-
ces. Inaltime. BoaIA de inima.. Alcoolism si abuz de droguri (mai ales
LSD si MDMA). - Halucinatii vizuale.
GENERALITATI Considerat mai ales un remediu antisifilitic.
"- Amel. seara (Med). Dureri agrav. noaptea (dureri de cap, de inima,
de oase etc.). - Doreste foarte mull si se simte mai bine in aer liber.
CAP *- Dureri de cap sfredelitoare in unghiul intern al ochiului
drept, mai ales la radacina nasului in dreapta. "- Durerile sunt atilt de
intense incat 11 fac s se gandeasca la sinucidere, ca singura posibili-
tate de a mai sapa de ele. - Obstructie nazalla i forme severe de slim-
zita. - Cancer nazal. Carcinom la nivelul limbii sau gatului.
GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: Alcool. Lapte. Paine.
Dulciuri. Delicatese, cum sunt produsele de patiserie. - Aversiuni: Carne.
GENITAL - Unul dintre principalele remedii pentru probleme la
nivelul testiculelor si epididimului. - Dureri in testicule, mai ales in eel
drept. - Testicul ectopic, necoborat. Cancer testicular. - Dorinta sexuala
intensa. - Fibromatoza uterina.
PIEPT - Angina pectorala, agrav. seara, cand urea scarile. - Palpitatii,
agrav. noaptea, dup emolii , anxietate, efort fizic. - Senzatia c inima sau
pieptul an fi stranse ca de platosa. - Cardiopatie reumatismala.
Endocardita. Pericardita.
EXTREMITATI Dureri osoase agrav. noaptea. Dureri reumatice
migratorii. - Psoriazis.
SOMN "- Geme in somn; striga in somn. - Se trezeste dupa 3-4 ore
de somn. - Insomnie severa, cronica. - Cosmaruri.
CLINIC: Alcoolism. Angina. Anorexie. Anxietate. Aritmie. Adria
Cancer, afectiuni maligne. Cefalee. Colagenoze, boll de lesut conjunctiv.
Cosmaruri. Depresie. Endocardita. Fibromatoza uterina. Halucinatii.

38
Hipertensiune. Insomnie. Mastoidita. Oase, dureri osoase. Oboseala cron-
ica, sindrom de. Orhita. Psihoza maniaco-depresiva. Sinucidere, tendinte
suicidare. Sinuzita. Spondilita anchilozanta. Testicul ectopic, necoborat.
Toxicomanie, abuz de droguri. Valvulopatii.
COMPARATII Nat-s - Depresie, idei suicidare, om de afaceri sobru,
intens marcat de suferinla, de durerea pierderii unor persoane dragi,
impresionat de muzica.
Nat-m - Depresie, idei suicidare, iubire dezamagita, palpitatii,
cefalee.
Merc. Plat. Ign. Nux-v. Psor.

AURUM MURIATICUM

Vom prefera Aurum Muriaticum lui Aurum metallicum atunci cand la

un pacient de tip Aurum in centru se afla o problema cardiaca cu difi-
cultati create de palpitatii. De asemenea, pacientul poate avea similaritati
CU Natrum Muriaticum, cum ar fi leziuni herpetice, etc.

CAP - Sinuzita. - Cancer de orofaringe.

PIEPT - Palpitatii, agrav. noaptea in pat, trezind pacientul.
- Angina pectorala.
EXTREMITATI - Crapaluri la varful degetelor. Crapaturi in centrul
unghiilor de la degete.
SOMN Insomnie, somn intrerupt de palpitatii.
CLINIC: Angina. Aritmie. Depresie. Malignitate. Uter fibromatos.
COMPARATII Aur. Nat-m. Lycop.

AURUM MURIATICUM NATRONATUM

Aurum Muriaticum natronatum este preferat Aurului metalic atunci

cand patologia se refera la fibroame sau probleme uterine. Fibroamele pot
fi mari si foarte dure, producand dismenoree si ingreunand scurgerea flu-
xului menstrual. Remediul a mai vindecat tumori ovariene i testiculare.

BADIAGA

Badiaga este considerat un important remediu antisifilitic. Cazurile

din literatura noastra confirma vindecarea nevralgiei cu dureri oculare
care apar brusc si se extind catre frunte. Alt simptom cheie este tusea cu

39
expectoratie puternica descrisa prin expresia zboara mucusul din
gura . Badiaga a vindecat si cazuri de reumatism cronic.

BAPTISIA

In starea tipica. de Baptisia, vizibila in special in infectiile severe,

pacientul se simte de parca ar fi beat" sau cheaun". Pacientul este som-
noros sau chiar stuporos. Raspunde partial la intrebari si adoarme chiar in
timp ce vorbeste sau imediat dupa ce isi termina fraza. Adesea starea de
constienla a pacientului este atat de degradata, incat acesta este pe punc-
tul de a delira sau chiar delireaza. Tabloul tipic al remediului apare in
condilii septice sau boll infectioase grave dar poate fi indicat si in infeciii
mai putin severe, cum ar fi gripa.

MENTAL - Confuzie accentuata. Minte greoaie. Stupoare. Coma.

"- Adoarme in mijlocul frazei. Delir achy pacientul delireaza, dar
simultan face tot felul de gesturi parand foarte preocupat de ceea ce are de
facut. Se simte ca si cum corpul i-ar fi imprastiat in tot patul si incearca
s-si adune iar la un loc toate bucatile.
GENERALITATI Stani septice cu debut rapid sau cazuri care
evolueaza rapid catre septicemie. - Mirosuri fetide, respingatoare ale
gurii, scaunului, transpiratiei. GHIA' Cu dureri ea si cum ar fi fost
lovit si ar avea vanitai, nu se simte confortabil in nici 0 pozitie, simte
ca patul este prea tare (Am, Rhus-t, Pyrog).
CAP Expresie stupida, prostiti a fetei. - Congestie faciala - fala
are culoare rosie intunecata. - Gura exall un miros ingrozitor - halena
respingatoare. - Ulceratii linguale. - Limba i se impleticeste, parca abia
si-o mica, vorbirea este indistincta, nedeslusita. - Gripa, Ii simte copul
de parca ar fi fost batut, ca si cum ar fi plin de vanatai, nu se simte bine
In nici o pozitie. - Mastoidita postgripala.
GAT , Inflamatie rolu-inchis sau ulceratie a gatului si care, para-
doxal, este nedureroasi. A vindecat cazuri de difterie. - Deglutilie difi-
cila, nu poate inghiii decat lichide, se ineaca la cea mai mica bucatica de
aliment solid.
GASTROINTESTINAL - Diaree en miros fetid, pestilential.
- Sensibilitate marcata la atingerea abdomenului.
EXTREMITATI - Tot corpul este dureros, mai ales partite pe care se spri-
jina, nu poate gaseasca o poziiie confortabila; chiar si patul pare prea tare.
CLINIC: Amigdalita.. Diaree. Faringita. Gripa. Infeclie. Mastoidita.
COMPARATII Pyrog - Febra si infectie, dureri pe tot corpul, simte ca
patul este prea tare, mirosuri respingatoare, iluzia ca mai este o persoana
In patul sau. Ail. Gels. Op. Crot-h.

40
 BARYTA CARBONICA
De cele mai multe on Baryta carbonica trebuie prescris doar pe baza
deficitului intelectual si a imaturitatii emotionale a pacientului. Kent sub-
linia ca termenul de pipernicit" se potrivesteacestui remediu atat din
punct de vedere fizic cat si mental, intelectual. ntr-adevar
I aproape intot-
deauna sesizam la acesti oameni o pronuntata imaturitate mentala i fizi-
ca. Cel mai adesea ei sunt considerati handicapati mental; nu rareori insa
retardarea mentala se amelioreaza spectaculos dupa administrarea acestui
remediu. De multe on insa functiile intelectuale sunt normale, pacientul
avand in schimb serioase probleme de natural_ emotionala: el este tema.tor
nesigur, nehotarat, sovaitor, ingrozitor de anxios, strivit de sentimente
de inferioritate. De cele mai multe on pacientul manifesta o marcata
dependenta de cei dragi sau fat de medic. MuIle din cazurile pentru care
utilizam Baryta carbonica sunt copii sau persoane in varsta marcate de
senilitate, mai ales atunci cand au un comportament pueril.

MENTAL *- Dezvoltare mentala intarziata. "- Comportament

pueril. Simte nevoia sa fie incurajat. Foarte influentabil. *- Ii lipseste
increderea in sine. Sentiment de inferioritate. - Manifest o mare
pasivitate, desi uneori poate sari in cealalt extrema: iritabilitate
extrema, complet ineficienth, neproductiva. - Timiditate extrema:
copilul se ascunde in spatele mamei. - Luarea unei decizii, chiar si cea
mai marunti, este extrem de anevoioasa. - Anxietate marcata, tul-
burari anxioase: o imensa teama, sentimente de incompetenta si de aidi
o mare nevoie de a fi incurajat, suslinut. Fara nici o repnere implora fr
incetare cuvinte i gesturi de imbarbatare de la ceilalti. - Anxietatea
extrema pentru propria sanatate ii fac sa Ii piarda once speranta Ca se va
insanatosi. - Fria sau fobie (de): Oameni. Ca ceilalti s nu rada., s nu-si
bath joc de el. S fac un lucru nou, pe care nu 1-a mai facut niciodata.
Agorafobie. - Mari probleme legate de invatat si de activitatea scolara in
general. - Se simte in siguranta doar in casa; este prea dependent pentru a
pleca de acasa de capul lui. - Are o adevarat fobie fata de scoala. - Isi
roade unghiile plin de anxietate.
GENERALITATI Imaturitatea sau atrofia anumitor parti ale
corpului: pipernicit". - Raceli frecvente. - Accidente vasculare cere-
brate. - Simptomele apar dupa nasterea unui frate mai mic.
CAP - Chelie prematura, chiar la barbati foarte tineri. - Fata are o
expresie prosteasca, natanga; facies adenoidian, ca al copiilor care respira
pe gura. - Par mai tineri decat varsta reala. - Paralizia limbii. - Dureri de
cap cand merg la scoala.. - Salivatie excesiva, sialoree. In timpul somnu-
lui Li se scurge saliva din gura'.

41
 GAT "- -Inflamatie cu tumefierea impresionanta a amigdalelor,
care pot s obstrueze aproape complet faringele. - Adenopatii dure
cervicale. - nghite
I cu dificultate, adesea ii este greu sA inghita chiar i
lichidele sau saliva. - Trismus.
GASTROINTESTINAL - Preferinie alimentare: Oua. Dulciuri.
- Aversiuni alimentare: Fructe. - Persoana foarte slaba, emaciata dar cu
abdomenul destins (Calc, Sil, Sanic). - Constipatie cu scaun dur.
UROGENITAL Organe genitale externe, testicule, ovare, uter
atrofiate sau hipotrofice, de dimensiuni reduse. - Dorinta sexuala scazuta
sau aversiune fata de activitatea sexuala. Impotenta. Enurezis sau
pierderea obisnuintei deja formate de a merge la toaleta, Cu emisie involun-
tara de urina in perioadele de nesiguranta, anxietate. - Adenom de prostata.
EXTREMITATI - Transpiratie CU miros neplacut la picioare. - Negi,
veruci. - Ii roade unghiile. - Hemipareza sechelara dupa un accident vas-
cular cerebral.
SOMN - Cosmaruri. Se trezete cu un sentiment inexplicabil de panica.
CLINIC: Accidente vasculare cerebrale. Adenopatie. Alopecie.
Amigdalita. Anxietate, nevroza anxioasa. Chelie, calvitie. Cosmaruri.
Enurezis. Fobie, tulburari nevrotice de tip fobic. Hodgkin, boala.
Intarziere in dezvoltare. Malformatii congenitale. Prostata, adenom de.
Retardare mentala. Sexuale, disfunctii.
COMPLEMENTAR Lye.
COMPARATII Calc - Tulburari de metabolism, boli recidivante,
lentoare mentala, anxios in legatura cu viitorul si sanatatea, transpiratie
cu miros neplacut la picioare, adenopatii, Ii plac dulciurile i ouale.
Lye - Sentimente de inferioritate i de lasitate, anxietate, teama de
oameni, ii plac dulciurile, picioare Cu miros neplacut, distensie abdomi-
nala, impotenia.
Puts Persoana dependenta i plangacioasa, pasiva, influentabila, Ii
plac dulciurile si ouale, infectii recidivante la copii. Ars. Thuj. Cic. Sit.

BARYTA MURIATICA

In cazurile cronice, Baryta Muriatica afecteaza in primul rand sis-

temul nervos, producand convulsii, accidente cerebrale, tulburari mentale
asemanatoare cu cele produse de Baryta carbonica si chiar star psihotice.
Situaiiile clinice cele mai obisnuite in care se administreaza sunt faringi-
ta acuta sau subacuta si amigdalita cu hipertrofie amigdaliana importanta.

MENTAL - Stan i maniacale, mai ales daca predomina comportamentul

sexual. - Minte greoaie. Intarziere in dezvoltare.

42
 GENERALITATI - Au fost raportate vindecari in numeroase cazuri de
tulburasi convulsive. - senzatie de soc electric, mai ales cand precede o
convulsie. *- Anevrismul este considerat o prima indicalie.
CAP - Glande parotide marite si indurate. - Obstructie nazala. - Catar
al trompelor lui Eustachio.
GAT - Hipertrofie amigdaliana si a ganglionilor cervicali, mai ales
pe partea dreapta. *- Amigdalit acuta sau cronica cu hipertrofie uriaA
a amigdalelor. - Durere de gat, mai accentuata pe partea dreapta, amel. de
lichide reci. - Senzatie de nod in gat care impiedica deglutitia. - Ganglioni
submandibulari mariti.
CLINIC: Accident cerebral. Adenopatie. Amigdalita. Anevrism.
Convulsii. Faringita. Manie. Mononucleoza. (Mita medie. Parotidita.
Retard are mentala. Rinita. Sexuale, tulburari.
COMPARATII Bar-c. Bufo. Sec. Arg-m. Sil.

BELLADONA

Tipul constitutional Belladona este robust, emanand sanatate si vitali-

tate. De obicei starea mentala este foarte echilibrata, cu exceptia episoa-
delor de delir violent. Belladona este binecunoscuta pentru utilitatea ei in
situatiile acute si in starile febrile, dar importanta ei in bolile cronice este
In mai mica masura apreciata. La acest remediu toate starile patologice
sunt de o mare intensitate, insotite de congestie si adesea de dureri, pul-
satii si zvacnituri. Belladona poate fi utila si in anumite sari cronice, cum
an fi migrene, sinuzite, artrite, toate intens dureroase, si, de asemenea, in
hipertensiune. Cei mai multi autori subliniaza c simptomele la Belladona
se instaleaza brusc, dar, in aceste staxi cronice, debutul poate fi lent cu
evolutie progresiva pe parcursul mai multor ani.
Stani acute. Inceputul este brutal, adesea cu febra mare si simp-
tome fizice de o mare intensitate. Fata este rosie si infierbantata, ochii
lucesc, pupilele sunt dilatate iar mainile si picioarele sunt reci. Boala se
declanseaza precum o furtuna, i doar in putine cazuri are o duraa mai
lunga, rareori o febra prelungita, de tip continuu va raspunde la
Belladona. Adesea zona inflamat va degaja o caldura intensa: aproape c
arde mina examinatorului. In mod caracteristic pacientului nu Ii este sete,
desi poate sa doreasca o limonada.. Durerea este adesea pulsatila sau ca o
zvacnitura jar zona inflamata are o culoare rosu inchis. In starile acute
delireaza,, are halucinatii de o mare intensitate. Aceste halucinatii pot
insoti once febra, fara a fi insotite de o stare de prostratie semnificativa
jar vitalitatea pacientului este prea putin afectata.

43
 MENTAL - Accese brutale, explozive de manie. - Episoade violente
de delir, manie sau psihoza, mai ales cand pacientul pare s aiba o foga
fizica supraomeneasca. "Halucinatii extrem de pregnante, de vii, mai ales
In timpul febrei. - Teama de caini. Dorinta de a lovi, de a musca, de
a-si smulge parul, de a scuipa. Bruxism. - Coma.
GENERALITATI - Mult afectat de schimbarile de temperatura:
toate tulburaTile pot sa, fie declansate de expunerea la frig, supraincalzire,
dupd ce se spala pe cap (deoarece, prin aceasta, capul este supraincalzit
apoi racit). - Poate sa fie calduros sau friguros. *agrav. la 3 p.m., sau
simptomele pot sa inceapa la 11 a.m. si s culmineze pe la 3 p.m. - Agrav.
perturbari sau dezechilibre hormonale, cum ar fi avortul, menopauza,
sarcina (aceste evenimente pot chiar initia o tulburare cronica). *agrav.
trepidatii, zdruncinaturi; agrav. micare; agrav. in jurul perioadei
menstruale. Durerile amel. presiune. Valuri de caldura, legate de
tulburari vasculare sau de menopauza. - Simptome preponderent pe
partea dreapti. Convulsii, i mai ales *convulsii febrile. Eclampsie.
Grand mal. Petit mal. Tresariri, convulsii, spasme. "Zonele afectate
sunt foarte fierbinti, aproape ca ard mina examinatorului, lasand o
senzatie persistent de caldura intensa, a arei amintire ramane de
nesters. - Agrav. lumin, atingere, zgomot. - Hipertensiune arteriala: este
unul dintre principalele remedii in crizele hipertensive, cu valuri de cal-
hiperstimulare a sistemului cardiovascular, dureri de cap resimiite
ca o izbitura de ciocan si iminenta unui accident vascular cerebral (Lach).
VERTU "Vertij acut sau cronic, agrav. cand intoarce capul, agrav.
cand se rasuceste in pat, agrav. and se apleaca inainte. - Sindrom Meniere,
aude sunete in urechi si nu se poate rasuci in pat din cauza vertijului.
CAP - Migrena. - Dureri de cap, adesea incepand din zona occipi-
tal iradiind spre tampla dreapta sau spre frunte, fixandu-se in
final deasupra ochiului drept (Sang). - Durerea de cap incepe la 3 p.m.
sau la 11 a.m. si culmineaza la 3 p.m.; agrav. "lumina, zgomot,
"zdruncinaturii, miscare, soare, menstruatie, caldura, &find paseste,
dup ce se spala pe cap, atingere, cand se apleaca in fala, tuse; amel.
aplicatii reci, cand sta intins in intuneric, presiune, cand se leaga la
cap, cand sta in sezut sau cand st intinsa pe burta. - Cefalee severa pul-
ca o izbitur de ciocan (uneori descrisa ca un culit" sau ca si cum
ochii ar fi impinsi in afara", sau innebunitoare"). - Acnee foarte severa,
de aspect malign, cu leziuni rosii, foarte profunde, fr tendinta. la supu-
rape. - Chisturi si abcese mani sub pielea fetei, dureroase, de un rosy
aprins. Sinuzita maxilara sau frontala. - Durere sinusala, maxilara sau
frontala, preponderent pe dreapta, agrav. atingere, amel. presiune
puternica, agrav. la aplecarea in fatal. - Convulsii ale fetei, mai ales pe
partea dreapta.

44
 URECHE - OtitA medie, cu dureri severe, pulsatile, de obicei pe
dreapta, agrav. noaptea in pat. - Otita medic cu membrana timpanului
rosie, proeminand in afara.
GAT "Amigdalita acuta pultacee, preponderent pe dreapta. - Durere
agrav. de trecerea aerului peste zona inflamata. Aversiune fata' de gulere stranse.
STOMAC - Dorinta de limaie sau .limonada, alimente acre, zarza-
vaturi, dulciuri. - Aversiune pentru zarzavaturi, peste, fructe, fasole. - Nu
are senzatia de sete.
ABDOMEN - Durere si crampe de-a lungul colonului transvers.
Colica. - Apendicita. - Colecistita. - Durere agrav. atingere; amel. pre-
siune puternica, exercitata pe intregul perete abdominal.
RECT - Constipatie cu uscaciunea rectului in cele mai multe cazuri.
- Hemoroizi congestionati, extrem de durerosi.
UROGENITAL - Dismenoree severa, dureri cu senzatia de impingere
In jos. - Metroragie cu singe fluid, rosu sau inchis la culoare, dar
amestecat cu cheaguri mani sau de culoare inchisa.(Sabin) - Hemoragie
uterina cu sange fierbinte. - Impulsul sexual este diminuat sau usor sub-
normal. - Cistita. Pielonefria. - Enuresis; copilul are un somn atat de pro-
fund incat nu se poate trezi s urineze. - Orhita i epididimita. - Dureri
sau chisturi ovariene pe partea dreapta.(Apis, Lyc, Pall, Podo).
PIEPT - Pneumonic cu tabloul tipic de Belladona. - Mastita cu o mare
sensibilitate locala, caldura i inflamatie.
SPATE - Durere lombara cu iradiere ascendenta. - Durere de spate,
hernie de disc cu dureri agrav. agrav. miscare, zdruncinituri.
EXTREMITATI "Mainile si picioarele reci dar fata fierbinte.
- Artrita cu articulalii tumefiate, fierbinti i modalitati tipice de
Belladona. - Valuri de caldura in extremitati.
SOMN - Pozitie: pe abdomen. - Visuri de cidere (Thuj).
CLINIC: Acnee. Amigdalita. Apendicia. Artrita. Cistita. Constipatie.
Convulsii (inclusiv febrile), crize convulsive. Delir. Dureri lombare.
Enuresis. Epididimita. Epilepsie. Exanteme (eruptii cutanate). Furuncule.
Gripa. Hemoroizi. Hipertensiune, crize hipertensive. Invaginatie intesti-
nala. Manic - delir sau psihoza. Mastita, Sindrom Meniere. Menopauza -
bufeuri. Migrena.. Orbita. Otita medic. Ovar - chisturi. Pielonefrita..
Pneumonic. Sciatica. Sinuzita. Vertij.
STARI ACUTE
- Poate fi utila in oprirea multor forme de convulsii dac este
folosita ca prima indicatie.
- Meningita. Encefalita.
- (Nita' medic, mai ales pe dreapta, adesea cu agravare noaptea
in pat, dureri intense, copilul e innebunit, tipa de durere, timpanul
este rosu aprins, proeminand mult in afara.

45
 - Irita.
- Faringita sau amigdalita, mucoasele inflamate sunt de un rou
inchis, amigdalele sunt mult umflate, mai ales cea dreapta, agrav.
and inghite.
- Colecistita acuth.
- Pleurezie. Pneumonie.
a - Mastita, mai ales pe partea dreapta., cu dureri man, roseala,
agrav. la zdruncinaturi.
- Pielonefrita.
- Dureri i chisturi ovariene, mai ales pe partea dreapta; dureri
intense, agrav. inainte si in timpul menstruatiei, zdruncinaturi,
miscare.
- Sciatica si dureri lombare, agrav. agrav. miscare, zdruncina-
turi, cand paseste gresit (calca stramb).
- Artrita acuta, inflamatie intensa, regiunea articulara tumefiata,
rosie, dureroasa, agrav. miscare, zdruncinatura, amel. aplicatii reci.
- Gripa. Infeclii ale tractului respirator superior.
- Stadiul precoce al oricarei boli eruptive (rubeola, oreion etc.).
- Scarlatina. Apendicita.
COMPLEMENTARE: Cale.
COMPARATII: Aeon - Febra si inflamatie intense, instalate brusc,
congestie, durere intensa.
Bry - Febra, agrav. agrav. miscare, zdruncinaturi, amel. presiune;
apendicita, constipatie, iritabilitate.
Apis - Caldura si inflamatie in zona afectata, valuri de caldura, agrav.
aplicatii reci, nu Ii este sete, simptome predominant pe dreapta, chisturi
ovariene, iritabil, mare vitalitate, samatos din punct de vedere mental.
Lach - Tulburari circulatorii si ale tensiunii arteriale, agrav. caldura,
dureri de cap congestive, pulsatile, bufeuri, simptome in jurul perioadei
menstruate, aversiune fata de gulere stramte.
Glon. Meli. Lye. Puts. Pall.

BELLIS PERENIS

Bellis este indicat in traumatisme, mai ran decal Arnica, dar cu simil-
itudini din multe puncte de vedere. Este indicat in entorse, vanatai, lacera-
sau incizii. In plus acest remediu a fost utilizat in abcese, dismenoree,
reumatism. S-au obtinut beneficii chiar i in unele cazuri de tumori
maligne.

GENERALITATI - Contuzii. Senzatie dureroasa ca dupa o lovitura,

ca si cum ar avea o vanataie, de durere inflamatorie. Extravazare.

46
*- Traumatism, interventie chirurgicala sau contuzie la nivelul trunchiu-
lui. "- Traumatism urmat de tumefierea ganglionilor limfatici de
vecinatate i raiceala extremitatii respective. - Agrav. atunci and, find
supraincalzit si transpirat, se uda sau bea bauturi reci. - Interventii chirur-
gicale - atat pentru dureri cat si pentru a accelera vindecarea plagii.
Abcese.
CAP - Acnee.
ABDOMEN - Durere a peretelui abdominal in timpul sarcinii. - Dureri
i echimoze postoperatorii.
ORGANE GENITALE - A fost utilizat cu succes in cazuri de dis-
menoree accentuata.
PIEPT - Cancer de sin dupa traumatism la nivelul sfinului.
EXTREMITATI - Vnti, contuzii si hematoame. - Entorse Cu echi-
moze, intepenire si raceala. - Reumatism la batranii muncitori".
Abcese.
COMPARATII Arn contuzii si echimoze, agrav. la umezeala., durere
inflamatorie, ajut la recuperarea in postoperator. Led. Sul-ac. Ruta.

BENZOIC ACID

Ne gandim la acest remediu mai ales and ne aflam in faia unui caz de
artrita sau de guta. Urina este adesea foarte concentrata si cu un miros
respingator, Cu eliminarea unei mani cantitati de sediment, prin acest
mecanism organismul find detoxifiat si usurat. Cand durerile articulare
sunt suprimate prin metode alopate, pot rezulta manifestari de cardiopatie
reumatismala sau pot apare probleme la nivelul tractului urinar, cum ar fi
litiaza renala urica.

GENERAL ITATI "- Amel. cand e1imin cantititi mani de sediment

prin urina; agrav. cand eliminarea de sediment diminueazA.
CAP - Limba cu o consistenta spongioasa, Cu ulceratii i cripaturi,
mai ales cand se asociaza cu guta..
GASTROINTESTINAL - Diaree apoasa, adesea cu scaune albicioase
sau limpezi, ca si cum ar fi clabuci, spuma de sapun.
URINAR - Urina cu miros respingator. - Urina are un miros foarte
puternic, *miroase ca urina de cal (Nit-Ac.). - Urina concentrati, de
culoare brut* adesea cu sediment. - Dureri articulare, alternand cu
eliminarea de urina cu miros respingator (cand urina are miros respinga-
tor, nu are dureri, acestea aparand cand dispare mirosul urinei). Litiaza
renala. Calculi vezicali. - Sunt cunoscute cazuri de enurezis vindecate cu
acest remediu.

47
 EXTREMITATI Probleme cardiace atternand cu manifestari reuma-
tismale sau care sunt declansate de suprimarea reumatismului. - Noduli
artritici la nivelul degetelor si la incheietura mainii. - Contracturi la
nivelul degetelor. - Guta, mai ales la genunchi si la haluce.
CLINIC: Artrita. Cardiopatie reumatismala. Diaree. Guta. Litiaza
renala.
SIMPTOME COMBINATE Reumatism i urina cu miros respinga-
tor (Colch, Berb).
COMPARATII Colch Guta si artrita, sediment urinar, diaree. Berb.
Nit-Ac. Led.

BERBER'S
Berberis este un remediu caracterizat de dureri care iradiaza; fie ca
este vorba de artrita, guta on de dureri de spate, lombalgii, colica renala,
etc. regasim acelasi caracter iradiant al durerilor. Ele sunt ascutite, acute,
cu instalare brutala., ca o impunsatura, junghi, apar in accese, in crize de
o mare violenta si iradiaza din zona afectat catre alte regiuni sau
migreaza cu totul in ala zona a corpului. In afara de aceste dureri de tip
nevralgic, Berberis este un remediu important pentru colici cu variate
localizari ca si pentru simptome de natura reumatismala. In sfarsit,
Berberis actioneaza la nivelul intregului tract urogenital, in afectiuni pre-
cum colicile, litiaza, infLamaiile i infectiile vezicii urinare, rinichilor si
testiculelor.

GENERALITATI Dureri acute, ascutite, Intepatoare sau colica-

tive, care iradiaza. Nevralgie cu once localizare.
GASTROINTESTINAL - Colecistit sau colica biliara. - in literatura
homeopatica sunt citate cazuri de fistula anala vindecata cu acest
remediu.
UROGENITAL Litiazi renall cu dureri ascutite care iradiaza
spre exterior si in jos. *- Dureri pe traiectul ureterelor care se extind
spre testicule, uretra i coapsa. Dureri in regiunea rinichilor, mai put-
ernice pe partea stanga, agrav. la trepidatii, zdruncinaturi sau and
paseste, la miscare, la menstruatie; amel. la imobilizarea partii dureroase.
Amorteala sau senzatie de fierbere, de efervescenta, ca si cum s-ar dega-
ja bule de gaz in regiunea rinichilor. Nevoie imperioasa de a urina, res-
imlita dureros in timpul colicii renale. Cistit cu dureri ca o arsura sau
ca o taietur care se extind catre uretra. Durere vezicala cu nevoia impe-
rioasa de a urina, agrav. dupa mictiune sau cand nu urineaza. Durere la
nivelul uretrei sau al meatului. Urina plina de sediment. - Durere la

48
nivelul funiculului spermatic, care iradiaza in testicule. - Durere in testi-
cule agrav. de miscare sau cand merge. - Dispareunie.
SPATE - Durere de spate lombara si sciatica cu dureri ascutite, care
se instaleaza brusc si iradiaza spre in afar si in jos pe fata posterioara a
coapsei. - Durere de spate lombara cu redoare, intepeneala, agrav. cand
sta intins, cand sta in sezut sau cand se ridica de pe scaun.
EXTREMITATI - Artriti migratorie (Puls, Form, Kali-Bi). - Artrita
si guta cu dureri sfasietoare, in accese violente, instalate brutal, care ira-
diaza. - Dureri ca un junghi, ca o impunsatura, instalate brusc.
- Dureri agrav. la menstruatie, la miscare. - Durere de genunchi, mai ales
pe stanga, agrav. cand se ridica de pe scaun.
CLINIC: Adria. Cistita. Colecistia. Colica. Durere de spate joasa,
lombara. Fistula' anala. Guta. Infectii ale tractului urinar. Litiaza renala.
Nevralgie. Pielonefria. Reumatism. Sciatica.
COMPARATII Benz-Ac. Lyc. Nux-v. Colch.

BISMUTH

Bismuth a fost folosit in special in gastrite si alte boli gastrointesti-

nale. Este util mai ales in star acute cand exista dureri abdominale vio-
lente insotite de o frica intensa si dorinta de companie. Aceasta frica.,
impreuna cu setea i dorinta de lichide reci pot conduce la confuzii cu
Phosphorus.

MENTAL - Frica de moarte si de singuratate. - Doreste companie.

- Agitatie anxioasa.
GASTROINTESTINAL - Dureri severe, crampe sau arsuri in sto-
mac sau abdomen. - Sete intensi cu dorinta de a bea apa rece.
- Vomita imediat ce apa a ajuns in stomac (Apoc) sau imediat ce aceas-
ta se incalzeste in stomac (Phos). Vomita lichidele, dar mancarea solida
este retinuta mai mult. - Diaree profuza. - In literatura' sunt mentionate
vindecari in afectiuni maligne gastrice. Dureri abdominale pe zone mici.
- Durere abdominala care alterneaza cu cefalee.
CLINIC: Cancer gastric. Colita. Gastrita. Gastroenterita..
SIMPTOME COMBINATE Durere abdominala frica. Durere
abdominala Si sete.
COMPARATII Phos - anxietate si dorinta de companie sau dorinta de
a fi tinut de mana, dorinta de lichide reci, vomita dupa ce lichidele inger-
ate s-au incalzit in stomac. Ars. Bry.

49
 BLATTA ORIENTAL'S
Fiind in principal un remediu astmatic, Blatta poate fi usor confundat Cu
Calcarea carbonica. Pacientul este adesea obez dar pare puternic si robust.
In ciuda vitalitaiii aparente, Pacientul prezina dispnee cu respiraiii scurte,
superficiale la eel mai mic efort. De obicei este foarte alergic cu hipersen-
sibilitate la mucegaiuri, igrasie, frunze aflate in stare de putrefactie.

GENERALITATI Obezitate. - Agrav. de efort fizic, in mod special

de efortul de a urea (o panta, scani etc.). - Agrav. in mediile umede i cu
mucegai.
PIEPT Astm cu wheezing important, agrav. de efort, *agrav. de
mucegai, agrav. de umezeali. Bronsita..
CLINIC: Alergie. Astm. Bronsita astmatica.. Obezitate.
SIMPTOME COMBINATE Astm i obezitate.
COMPARATII Calc.

BORAX

Borax este bi-boratul de sodiu aceasta expliand asemanarile cu cele-

lalte remedii Natrum. Asa cum ne asteptam, vom gasi la Borax aceeasi
mare sensibilitate ca i la celelalte Natrum, la care se adauga durerile de
cap, leziunile herpetice, insomnia si multe alte caracteristici de tip
Natrum. Emotional, pacientii Borax sunt oarecum mai practici si mai
putin rafinali decal Natrum Muriaticum. Majoritatea simptomelor fizice
sunt legate de mucoase.

MENTAL - Mare sensibilitate la zgomote. *- Tresare usor; sare la

eel mai mic zgomot neasteptat, la un stranut sau cand suna telefonul.
"- Fria cumplita la miscarile descendente, la deplasarea in jos;
copiii mici ip daca sunt 'asap jos in patul; Fnic sa coboare sca.rile sau
cu ascensorul, frica sa se legene intr-un balansoar, etc. - Frica. de: Cadere.
Poduri. Infectii. Tipete mai ales la copii: cand au cistit dar i and au
vise care ii tulbura. Iritabilitate marcata.
GENERALITATI "- Agrav. de coborfire si deplasarea in jos.
Agrav. inainte de scaun si amel. dupa scaun. - Agrav. la 10 a.m. (tremor,
durere de cap, etc.). - Ulceralii ale pielii i mucoaselor. - Borland il reco-
manda pentru rau de avion.
CAP - Cefalee mai ales la 10 a.m. (Nat-m). Afte: toata mucoasa
bucala este afectata prezentand ulcera-tii aftoase dureroase, sangerande, cu

50
senzatie de fierbinteala. Nasul poate fi de asemenea afectat. Este unul din-
tre principalele remedii pentru durerile produse de afte la copii (dupa Calc
si Marc). - Afte linguale. Glosita. Stomatita. - Erizipelul din timpul
sarcinii este considerat de catre unii autori un simptom cheie. - Leziuni
herpetice in jurul buzelor. - Pleoape iritate. Entropion si ectropion
palpebral. - Otoree.
GASTROINTESTINAL - Crampe i diaree dupa cc mananca fructe.
- Diaree in special la copii. Scaun verde sau mucos, gelatinos.
- Exulceratii, leziuni aftoide la nivelul mucoasei intregului tract gastroin-
testinal (Ars).
URINAR - Dureri la nivelul vezicii urinare and se reline s urineze.
- Copilul tipa inainte de a urina, anticipand durerea.
GENITAL - Leucoree in perioada intermenstruala. Vaginita.
- Di smenoree. - Infertilitate. - Herpes.
PIEPT - Mameloane dureroase si ulcerate la femei care alapteaza.
- Tuse uscata i dureri intepatoare in piept. - Pleurezie.
SOMN - Somnul este perturbat, intrerupt, in special in jurul orei 4
a.m. - Somnolenta and este supraincalzit. - Cosmaruri; copilul se scoala
tipand.
CLINIC: Afte. Alergie. Cistita. Cosmaruri. Diaree. Dismenoree.
Glosita. Herpes. Infertilitate. Insomnie. Leucoree. Pleurezie.
Premenstrual, sindrom. Stomatita. Vaginita.
SIMPTOME COMBINATE Sensibilitate la zgomote i once tip de
leziune herpetia sau aftoasi.
COMPARATII Nat-m - Afte, infertilitate, sensibilitate la zgomote,
durere de cap la 10 a.m.
Nat-c. Nat-s. Merc. Apis.

BOTHROPS

Bothrops este un remediu oblinut dintr-un venin a carui actiune este

similara cu cea a lui Lachesis si Crotalus, prezentand hemoragie, trom-
boza tendinta la accidente vasculare. Este indicat in emboliile pul-
monare. Predomina simptomele oculare: amauroza i hemoragia retiniana.

BOVISTA
Bovista este un remediu pentru tulburari menstruale desi are si cateva
simptome cutanate importante. Ananda Zaren din Santa Barbara sem-
naleaza edemul i aspectul umflat - ceea cc nu este surprinzator, corelan-
du-se cu denumirea popular de gogoasa sau basica-porcului.

51
 MENTAL - Neindemanare cu tendinta de a scapa lucrurile din
mina. - Se balbaie sau face greeli in vorbire. - Dispozitie schimbatoare.
GASTROINTESTINAL "- Diaree inainte si in timpul menstruatiei.
UROGENITAL *- Fluxul menstrual se declanseaza sau se intensi-
fica noaptea sau and se ridica din pat dimineala; se opreste complet in
timpul zilei si revine noaptea. Hemoragii uterine. - Dismenoree.
Metroragii (in intervalul intermenstrual). - Leucoree inainte i dupa.
menstruatie.
PIELE - Herpes, mai ales la membrele inferioare. - Erupiii vezicu-
loase cu senzatie de arsura, care formeaza cruste.
CLINIC: Afte. Alergie. Cistita. Diaree. Infertilitate. Insomnie.
Premenstrual, sindrom. Vaginita.
COMPARATII Mag-c. Apis. Bor.

BROMIUM

Bromium face parte din familia halogenilor si de aceea are o legatura

puternica cu glandele dar mai ales cu ganglionii limfatici. De asemenea,
la fel ca la remediile iodate sau cu alti halogeni, are o relatie stransa cu
tractul respirator.

GENERALITATI - Ganglioni tumefiati si indurati, cu consistenta

pietroasa. - Agrav. de caldura. Problemele apar vara (de exemplu
raceli de vara, etc.). - Amel. la mare. - Lateralitate stanga in principal.
Simptomele se deplaseaz de la stanga la dreapta.
CAP - Cefalee stanga. - Coriza cronica, persistenta. Obstructie naza-
la, agrav. de stranut. - Alergie la praf. - Glanda parotida stanga tumefiata
si inflamata.
GAT - Adenopatii indurate (de duritatea unei pietre): submaxi-
lare, cervicale, gusa indurata. - Amigdalita sau faringita stanga care pot
avea punctul de plecare in laringe.
UROGENITAL - Induratii sau chiar tumori ale testiculului sau ovaru-
lui stang. - Flatus vaginal (eliminare de aer prin vagin).
RESPIRATOR - Riguseala sau tuse iritativa care apar and este
supraincalzit. Inflamatie, raceala sau constriclie laringiana;
laringospasm. Senzalie de carne vie si mucus pe toate caile respiratorii.
Tuse agrav. la inghitit, la praf sau fum, la efort. - Pneumonie insolita de
epistaxis. - Crup. Astm. Bronsita. Astmul marinarilor care se
agraveaza and se intorc pe uscat.
CLINIC: Acnee. Adenopatie. Alergie. Amigdalita. Astm. Cefalee.
Chiste ovariene. Crup. Difterie. Faringita. Gusa. Induratii ganglionare

52
(adenopatii indurate) sau glandulare (gusa, indurata'). Laringita.
Laringospasm. Orhita. Pneumonie. Rinita. Tumori.
COMPARATII Med. Con. Iod. Spong.

BRYONIA

Bryonia este unul dintre remediile cele mai folosite in situatii acute.
Intr-o masura mai mica este utilizat drept remediu constitutional. Este un
remediu care afecteaza mai ales seroasele i mucoasele: pleura, sinoviala
articulatiilor, meningele, mucoasa digestiva etc. Marele simptom cheie
este agravarea la miscare. De asemenea, multe dintre simptomele acestui
remediu sunt legate de uscaciunea intensa pe care o genereaza in intregul
organism.
Constitutional, Bryonia este adaptat pentru persoane mai simple, mai
din topor, nu genul rafinat, sofisticat. Pacientul este adesea foarte preocu-
pat de afaceri. Energia sa se concentreaza mai ales asupra ideii de subzis-
tenta si a nevoii de a munci din greu pentru asigura securitatea din
punct de vedere financiar. Adesea descoperim o frica intensa de saracie.
Chiar dach are o situatie pecuniara bunk el continua sa se ingrijoreze din
pricina banilor (Psor.). Totusi, cei mai multi pacienti de tip Bryonia nu
relateaza probleme emotionale in timpul consultatiei i nici nu recunosc
ca ar fi in mod particular ingrijorati de situatia financiara. Pacientul
admite uneori c este iritabil i ca nu ii place compania, cu toate acestea
insa el se va concentra mai ales asupra problemelor fizice. Cele mai
obisnuite simptome fizice sunt durerile de cap, sciatica, artrita, consti-
patia. Vom fi obligati sa prescriem bizuindu-ne mai ales pe caracteristicile
acestor simptome fizice i pe modalitatile, de obicei pregnante, pe care le
vom descoperi la acesti pacienti.
Situatii acute. In situalii acute, pacientul Bryonia este iritabil i vrea
sa fie lasat singur. Poate refuza sa raspundh la intrebaxi aratandu-ne pe
toate chile ca ar prefera sa nu vorbeasca i sa nu se mite. In pat fiind,
uneori chiar intoarce spatele medicului and acesta ii pune intreloari.
Adesea are febra inalth, care se dezvolta mai lent decal intr-un caz de
Aconitum sau Belladona i poate sa dureze mai multe zile. Boala se
instaleaza mai lent, de-a lungul mai multor zile. In boli acute, pacientul
prezint5 adesea dureri intense. Durerea este aproape intotdeauna agravata
de miscare, chiar i numai de o miscare usoark i, intr-o mai mica masura,
de zdruncinaturi. De aceea pacientul st5, complet nemiscat pentru a
impiedica once agravare; totusi, in anumite situatii, durerea 11 poate face
sa fie agitat, chiar daca miscarea Ii agraveaza' suferinta. Imobilizarea
partii dureroase este benefica i pacientul va avea tendinta de a se apasa

53
sau de a sta pe partea dureroasi. in cele mai multe cazuri, pacientul are o
sete intensa; doreste s bea cantitali mani de apa, de obicei la intervale
mani de timp. Mai ran are gura uscata, fara s Ii fie sete. Limba este cu
depozit, mai ales pe mijloc, fie alb, fie galben-maroniu. Bryonia este si un
remediu important pentru leziuni si traumatisme cu luxalii si fracturi
foarte dureroase, agravate de cea mai mica miscare.

MENTAL *- Nu suporta sa fie deranjat; trebuie si fie lisat singur

si in liniste. - Iritabilitate. Teama de saracie si de ',lira financiara.
*- Preocupat de afaceri. - Anxietate in legatura cu viitorul. - Tulburari
cand este manios. In timpul delirului vrea si mearga acasa" (crede
ca nu este acasi). Cereri, pretentii imposibile, irealizabile. Cere ceva,
tin lucru etc. si apoi Ii refuza (Cham). - Rezervat.
GENERALITATI "- Agrav. la cea mai mica miscare. Uscaciune a
tuturor mucoaselor. , Agrav. la 9 p.m. *- Amel. and sta culcat pe
partea dureroasa. amel. presiune. agrav. la alimente uscate, paine, ali-
mente care produc gaze. Agrav. la bauturi reci si amel. la bauturi calde.
Agrav. pe vreme rece si uscata sau vant rece. Agrav. la supraincalzire sau
intr-o camera incalzita cu aer inchis, imbacsit. amel. cand transpira,.
Agrav. la trezire, dimineata. - Dureri intepatoare. - Inflamatii si revarsate
lichidiene la nivelul seroaselor. Tulbudiri pe partea dreapta. (cu exceptia
durerilor de cap i a unor pleurezii).
VERTIJ - Cu senzatia ca s-ar scufunda in pat. - Agrav. la cea mai mica
miscare, agrav. la trezire dimineata.
CAP - Dureri de cap pe partea stanga; *- deasupra ochiului sting
sau frontale care se extind spre occipital jar apoi se generalizeazil;
agrav. la miscare, chiar i numai a ochilor; agrav. de tuse; agrav.
dimineala, cand este constipat, cand calca rufe; amel. la presiune, sau
cand tine ochii inchisi. - Epistaxis cand se trezeste dimineata sau dupa
suprimarea menstruatiei. Misca.ri de masticalie ale gurii. - Limba cu
depozit alb sau brun, mai ales pe mijloc., - Gura uscata, cu sau fari sen-
zatie de sete. - Buze uscate, crapate.
GASTROINTESTINAL - Sete intensa. *- Sete pentru cantitati mani
de api, balite la intervale marl de timp. - Dorinte alimentare: carne,
scoici, bauturi calde si mai ales lapte cald, dorinte alimentare greu de
definit, capricioase. - Adesea doreste bauturi reci, dar totusi este amelio-
rat de bauturi calde. - Doreste bauturi reci in timpul frisonului (Eup-per).
- Dureri de stomac agrav. la miscare, dupa ce mananca, daca vomita, dupa
mancare uscata sau excese alimentare; amel. la caldura. - Senzaiie de
greutate sau de piatra in stomac, mai ales dupa ce mananca. - Vomita dupii
ce ingereaza mancare solida, dam reline lichidele. - Uneori insa vomita
imediat dupa ce b.. - Vomita dupa, tuse. - Apendicita. Hepatita. Gastrita.

54
- Diaree agrav. dimineata, agrav. la miscare, agrav. dupa ce se ridica din
pat. - Constipatie cu marcata uscaciune a rectului. - Scaune uscate i tan.
PIEPT - Racelile coboara in piept. Tuse uscata, dificila,
dureroasa; trebuie si se Vila de piept. - Tuse agrav. and mananca, la
miscare, cand intra intr-o camera Inclzit. - intepaturi in piept and
tuseste. - Mastita cu sanii intariti, calzi, durerosi, amel. la caldura.
- Pleurezie. Pneumonie. Bronsita.
EXTREMITATI - Artrita cu dureri agrav. la cea mai mica miscare,
agrav. de zdruncinaturi sau daca este imbrancit, agrav. la rece, amel. la
cald. - Reumatism si intepeneala afectand muschii si articulatiile. Guta.
- Traumatisme. *- Fractura sau entorsi cu durere la cea mai mica
misca re.
SOMN - Doarme pe partea stanga. (Sulph, Nat-m, Cale, Mag-m,
Thuj). - Vise despre afaceri.
CLINIC: Apendicita. Artria. Artrita reumatoida. Astm. Bronsita.
Bursita. Cefalee. Colagenoze, boli de tesut conjunctiv. Coma. Constipatie.
Diaree. Durere de dinti. Epistaxis. Eruptii cutanate, exanteme. Faringita.
Fibrozita (fibromialgie). Gastrita. Gripa. Guta. Hepatita. Lombara, durere
de spate. Mastita. Meningia. Migrena. Pleurezie. Pneumonie. Sciatica.
Tendinita. Traumatisme. Tuse. Tuse convulsiva. Vertij.
START ACUTE
- Meningita, adesea insotita de delir i dorinta de a merge
acasa.". Exista o miscare caracteristica a gurii cu deplasarea
mandibulei inainte si in inapoi. Encefalita. Coma.
- Gripa cu dureri intense, agrav. la miscare, durere de cap seve-
n, limba incarcata i sete intensa.
- Gastrita, agrav. la cea mai mica miscare, amel. and sta
greata marcata i varsaluri dupa ce bea sau mananca, mai ales dupa
excese alimentare, uneori ameliorate de bauturi calde.
Apendicita, probabil 70% din cazuri necesita Bryonia.
Pacientul sta pe partea dreapta, agrav. cea mai mica miscare, inspi-
ratie profunda, amel. comprese reci.
- Hepatita cu icter, durere de ficat amel. and sta pe partea
dreapta, greata marcata.
- Bronsita. Infeciii ale tractului respirator superior.
- Pneumonie, mai ales pe partea dreapta, sta perfect linistit,
agrav. and se ridica din pat, amel. cand sta pe partea dureroasa, amel.
la presiune, apasare, agrav. and trage aer adanc in piept, de aceea se
chinuieste sa respire cat mai superficial, incercand sa evite cat mai
mult inspiratia; tusea determina durere de cap sau in piept, incat
pacientul se tine de piept and trebuie sa tuseasca. Expectoratie rug-
inie sau mucoasa cu striuri de sange.

55
 Pleurezie cu durere agrav. de miscarile respiratorii agrav. de
miscare, amel. la presiune, amel. cand sta pe partea dureroasa.
Mastita.
COMPLEMENTARE Nat-m. Rhus-t. Sulph.
COMPARATII Bell - Infeclii acute cu febra inalta, inflamatie impor-
tanta la nivelul articulatiilor, pleurei etc., agrav. de miscare si zdruncina-
turi, constipalie, durere de cap (desi de obicei pe partea dreapta la Bell.).
Nux-v - Iritabil, preocupat de munca, constipatie, durere de cap, indi-
gestie.
Cham - Iritabil, agrav. la manie, agrav. la 9 p.m. (dei mai adesea 9
a.m. la Cham), apetit capricios.
Stel - Reumatism cu redoare marcata, agrav. la cea mai mica miscare.
Chel - Agrav. miscare, predominanta dreapta, ii place laptele cald,
pneumonie, gastrita.
Rhus-t. Psor. Calk. Sep.

BUF0
Bufo are o actiune puternica asupra sistemului nervos in general si
este un remediu important in tratamentul convulsiilor, in retardarea men-
tala sau dezvoltarea intarziata. Vithoulkas a fost primul care a descris
tipul de pacient care poate beneficia de acest remediu: grosolani, necize-
retardaii. Pornind de la observaiiile lui Vithoulkas, Alfons Geukens
din Belgia, impreuna cu allii de la centrul sau, au aprofundat problema,
ajutand la o mai buna intelegere a acestui remediu.
Pacientul Bufo tipic are o gandire inceata si nerafinata. Geukens a
relatat cazuri in care pacientii erau normali sau chiar dotati cu capacitaii
mentale deosebite. Dar caracteristic este pacientul nerafinat si instinctiv.
Se manie usor. In majoritatea cazurilor este puternic atras de sfera sexu-
ala. Are frecvent o dorinta puternic de masturbare si o preocupare inten-
sa pentru materiale pornografice. In literatur este descris de expresia
doreste sa fie singur pentru a se masturba".

MENTAL - Retardare sau dezvoltare intarziata. - Pacienti nerafinati,

grosolani, care au un slab control asupra comportamentelor instinctuale.
Iritabili. Agitati. - Geukens a evidentiat dragostea de muzica si cazuri de
savanti".
GENERALITATI - Convulsii, agrav. noaptea in somn, Ii musca
limba in timpul convulsiilor. - Petit mai. - aspect: "Fatal slabita, cu o
expresie stupida, greoaie sau distrata, cu maxilarul deformat, cu buze
mani senzuale si, frecvent, cu protruzia limbii.

56
 CAP *- Protruzia limbii. - 1i musca limba in timpul convulsiilor. -
Fata, grasa, uleioasa.
UROGENITAL *- Masturbare i preocupare pentru materiale
pornografice.
EXTREMITATI - Limfangiti, mai ales la brate. - Paronichie. -
Geukens a adaugat Bufo la rubrica ,,Ii roade unghiile".
PIELE - Eczema.
CLINIC: Convulsii. Dezvoltare intarziata. Eczema. Limfangita.
Paronichie. Retard mental. Sexuala, patologie. Ticuri.
COMPARATII Bar-m - convulsii, retardare, iritabilitate si excitare
sexuala.
Cic - comportament pueril, convulsii, afectiuni cutanate. Sulph. Zinc.
Stram. Tub.

CACTUS

Cactus este un remediu caracterizat de dureri ingrozitoare sau senza-

tii de constrictie si de tulburari in circulatia sangelui. Este considerat in
principal un remediu cardiac dar este util si in nevralgii si hemoragii. in
majoritatea cazurilor gasim ca simptom particular durerile violente care
insotesc diferitele tulburari. Durerile sunt descrise adesea ca o senzatie de
strangere: ca si cum ar avea o banda sau o sarma atat de stillns aplicate
incat se afunda adanc, sapa in zona afectata. Este o durere infama", chi-
nuitoare, uneori atat de violenta incat pacientul tipa in culmea disperarii.

GENERALITATI "- Dureri severe, violente, constrictive. "- Durere

ca si cum ar avea o bandi sau o sfirma strains aplicate. - Pacientul tipi
din cauza durerilor severe. - Agrav. la 11 a.m. sau 11 p.m. -
Periodicitate. - Agrav. and sta culcat pe partea stanga. - Hemoragie.
CAP - Dureri de cap congestive, severe, cu fata rosie; agrav. cand nu
mananca (cand tine post), mai frecvente pe partea dreapta. - Nevralgie
faciala dreapta. Epistaxis cu congestie si senzatie de constrictie la
nivelul capului. - Constrictie si senzatie de sufocare la nivelul gatului.
PIEPT "- Dureri constrictive severe la nivelul pieptului sau
diafragmului. - Hemoptizie cu dureri severe si cu senzatie de constrictie
sau apasare in piept. - Senzatia de apasare si sufocare, mai ales in boli
cardiace. - Astm.
CARDIAC "- Durere de piept sau de inima ca si cum ar fi straits
de o ghear de fier". - Angina, cardiomiopatie, infarct miocardic
pericardita, toate caracterizate de dureri constrictive severe. - Dureri
de piept agrav. and sta culcat pe partea stanga, agrav. la efort. - Durere

57
de piept care iradiaza in bratul stang. - Palpitaiii agrav. la efort sau cand
sta culcat pe partea stanga. - Valvulopatii.
UROGENITAL - Forme severe de dismenoree si metroragie, en
cheaguri si dureri constrictive care apar la trecerea fiecarui cheag. -
Colici ureterale cu litiaza, sange sau cheaguri de sange in urina.
EXTREMITATI - Amorteala si dureri iradiate pe bratul, mina sau
chiar degetele stangi, in contextul unei boll cardiace (A con, Rhus-t). -
Umflarea bralului sting in boli de inima.
STARI ACUTE: Tulburari cardiace cu dureri severe, constrictive, cu
senzatie de apasare in piept, anxietate, dispnee sau chiar cianoza si cu
raceala extremitatilor.
CLINIC: Angina pectorala. Aritmie. Cefalee. CoLica. ureterala.
Epistaxis. Hematemeza.. Hemoragii (uterine, etc.). Infarct miocard.
Nevralgie. Valvulopatie.
SIMPTOME COMBINATE Boala cardiaca i hemoragie.
COMPARATII Spig - Dureri cardiace intense, sufluri cardiace, agrav.
culcat pe sfanga, agrav. de efort, nevralgie.
Lach - Boala cardiaca, agrav. culcat pe stanga, hemoragie, dis-
menoree.
Naja. Aeon. Rh us-I, Phos. Kalm. Lat-m.

CADMIUM SULFURATUM

Cadmium si sarurile sale si-au dovedit puterea curativa intr-o mare

varietate de forme de cancer. Kent relateaza un caz de cancer gastric cu
hematemeza severa, care a fost mutt ameliorat cu acest remediu. De
asemenea, cu acest remediu au fost vindecate multe cazuri de enterite si
colite severe. Exista multe puncte comune cu Arsenicum: stare de pros-
tratie, dureri cu senzatie de murk miros respingator, senzatie de frig si
extremitati reci. Dar pacientul nu este agitat, ci mai degraba nu suport
miscarea, precum Bryonia.

GENERALITATI - Prostratie si frilozitate (pacientul este friguros, nu

tolereaza frigul) in timpul enteritelor, gastritelor, colitelor.
CAP - In literatura au fost relatate opacitati corneene. - Paralizie Bell
agrav. de expunerea la vant (A con, Caust).
GASTROINTESTINAL - Greata intensa. Vomit dupa ce bea (dupa
ingestia de lichide). - Cancer gastric. - Hematemeza; hemoragie in zat de
cafea.
CLINIC: Bell, paralizie. Cancer. Corneene, opacitaii. Gastroenterita.
COMPARATII Ars. Phos. Bism.

58
 CALADIUM

Caladium este indicat in principal in cazuri de disfunctie sexuala.

faza initiala pacientul poate avea o dorinta sexuala excesiva, urmata apoi
de o sadere importanta a potentialului sexual. Ne gandim in mod special
la Caladium atunci cand se asociaza dorinta de tutun sau de a fuma.
Caladium in potenta joasa este adesea prescris pentru a ajuta pacientii s
se lase de fumat. Am incercat si eu sa-1 prescriu in acest scop, dar rezul-
tatele au fost foarte modeste.

MENTAL - Kent mentioneaza cu litere mani simptomul Frica s nu se

raneascr iar Vithoulkas adauga Teama c se va taia in limp ce se bar-
bi ereste".
GENERALITATI - Dorinta intensa de tutun. Afectiuni febrile,
uneori cu alterarea constientei pita la star de delir, mult ameliorate dupa.
somn.
GENITAL *- Impotenti cu penis total flasc, fiind adesea descris ca
seminand en o carpi (de spilat vasele) umedi". - Are ganduri lascive
dar e incapabil de cea mai mica erectie. - Polutii nocturne cu penis total
flasc, ce apar char fara s aiba vise erotice. - Prurit genital. - Prurit vagi-
nal cu senzatii voluptoase, care-I duce la masturbare, mai ales la copii.
CLINIC: Febra. Impotenta. Nicotina, dependenta. de. Polutii nocturne.
Prurit genital. Vaginita.
SIMPTOME COMBINATE .IMpOtellti Si dorinti de tutun sau de
fumat.
COMPARATH Ang Impotenta in ciuda dorintei sexuale puternice,
senzatie de rece in zone genitala, disperare. Cob. Graph. Set. Lyc.
Alte remedii importante pentru impotenta: Staph. Nux-v. Med. Sep.
Con. Nat-m. Suiph.

CALCAREA ARSENICA

Ne vom gandi la acest remediu la un caz care prezinta simultan simp-

tome evidente de Calcarea si de Arsenicum alaturi de simptome cheie de
La Calcarea Arsenica. Remediul are indicatii specifice in doua situatii
patologice: manifestaxi epileptice i tulburari cardiace, mai ales cand se
asociaza cu insuficienta renala sau nefria. Frecvent pacientul este obez,
ca majoritatea remediilor de tip Calcarea. Asa cum ne asteptam, conform
celor doi constituenti, pacientul este in general foarte friguros i sufera de
anxietate.

59
 MENTAL - Fria de pasari (Calc-s, ign). - Anxietate. Anxietate legata
de sanatate si de viitor.
VERTU - Vertij, ameteala cu senzatia ea pluteste (Asar, Lac-c).
- Vertij, ameteala precedand criza epileptica.
CAP - Kent d urmatoarea indicatie: Durerile de cap se deplaseaza pe
partea opusa celei pe care se sprijina.
GENERALITATI - Agrav. de frig. - Agrav. de efortul de a urca (o
panta, scani etc.). - Obezitate. Convulsii. Convulsii precedate de (o
aura constand din) senzatie de ameteala, de vertij, dureri de piept sau de

GASTROINTESTINAL *-Ii place supa. - Ulcer peptic. - Colita.

UROGENITAL - Nefrita.
PIEPT - Dureri sau palpitatii mai ales inainte de criza epileptica. -
Tulburari cardiace asociate en boli renale (anasarca, tumefactii ale
extremitatilor regiunii periorbitale, etc.). - Astm.
CLINIC: Anxietate. Astm. Boala cardiaci. Convulsii. Nefrita.
Obezitate. Ulcer peptic. Vertij.
SIMPTOME COMBINATE Boala renali boali cardiaci.
Epilepsie i boala cardiaa sau aritmie.
COMPARATII Cale. Ars. Kali-ar. Lac-c.

CALCAREA CARBONICA

Calciul este una dintre substantele cele mai raspandite, ubicuitare in

cadrul proceselor vie-0i, de aceea nu este de mirare cal unul dintre cele mai
importante policreste este Cale. De fapt, o mare proportie dintre oameni
pot avea nevoie de Cale Ina de la nastere. Un om in varst care are Cale
drept remediu constitutional are probabil o vitalitate puternica, sugerand
ea mecanismele de aparare ale organismului au mentinut patologia practic
la acelasi nivel ca la nastere. Totui Cale este indicata practic in once tip
de boala, de la raceala obisnuita pa.na la cele mai cumplite boli - cancer,
insuficienla cardiaca, boll neurologice, tulburari psihice. S-a constatat
adesea cal si in forme avansate de boala, daca remediul corect este int,
adevax Cale, atunci sansele de a obtine vindecarea bolii sunt foarte favor-
abile.
Munca si respousabilitate. Calcarea este genul de om pe care pop
pune baza, responsabil, muncitor. Fiinta lui se concentreaza asupra notiu-
nii de siguranta si asupra problemelor de natura practical. Cand se apuca
de ceva este metodic si hotarat. De aici si tendinta lui de a munci peste
masura, reprezentand una dintre principalele probleme care pot sa apara la
un adult de acest tip. In final ajunge sa ia asupra sa din ce in ce mai multe

60
responsabilitati, sfarsind prin a fi coplesit. Pentru persoanele care s-au
prabusit din punct de vedere fizic sau psihic ca urmare a suprasolicitarii,
Calc este unul dintre primele remedii care trebuie luate in considerare.
Siguranta. Un alt aspect proeminent la Calcarea se refera la anxietate
frick care au in general drept object elemente tinand de ideea de sigu-
ranta, cum ar fi banii i sanatatea. Cand aceste elemente, fundamentale
pentru el, nu sant sigure, va fi cuprins de o intens disperare si de senti-
mentul a nu se va mai insanatosi vreodaa. Pacientului Calcarea Ii mai
poate fi teama Ca ar putea sa-si piarda puterea de munca., capacitatea de a
functiona si de a-si indeplini responsabilitalile.
Coplesire. De multe on insa un astfel de om se va supraincarca prin
prea multe proiecte si responsabilitati. Mintea lui va obosi in cele din
urma nemaiprididind cu nenumaratele planuri si detalii, incapabila s le
mai pastreze in ordine. Aceasta va genera o nemasurata teama si anxietate
si-ar putea pierde mintile lunecand spre nebunie. Adesea va avea sen-
timentul Ca oamenii din jur i-ar putea sesiza starea de confuzie sau el
insusi exagereaza in aprecierea gradului de confuzie care domneste in
mintea sa. Ba chiar ii poate fi teama ca cei din jur ar putea considera c
toate sunt confuze in capul lui, desi starea lui mentala este normala..
Fobie. Pot fi afectati de o mare varietate de frici. 0 mare parte au
frica de inaltime. Ii cuprinde spaima chiar i numai la simpla vedere a
altcuiva intr-un loc inalt. Adesea au o mare frica de soareci i obolani,
desi aceasta frica este mai putin frecventh decat acrofobia.
Depresie. Calc poate ajunge i intr-un stadiu depresiv, cand ii pierde
once interes pentru munca., serviciu, afaceri, devenind incapabil s mai
fie activ, s mai functioneze. Se simte cuprins de o disperare irationala. In
acest stadiu poate deveni neglijent i neingrijit, asemeni lui Sulphur.
Copiii Calcarea sunt in general mai dolofani, cu tendinta la oboseala
cu o rezistenta scazuta la infectii. Ei pot s aiba o dezvoltare mai lenta,
invatand tarziu sa mearga i sa vorbeasca. Este important de retinut totusi
c _41_)sepla lentorii in dezvoltare nu contraindica_calcare4. Copilul are de
obicei o vointa puternica, desi este foarte anxios in ceea ce priveste pro-
pria sigurantasta anxietate alaturi de fricile sale ii pun reale prob-
leme. El poate sa fie foarte curios, punand intrebari pe teme religioase
metafizice ca pentru atenua aceste frici legate de viata i moarte.
Aceste anxietati se reflecta in cosmarurile caracteristice care ii perturba
somnul. Spre deosebire de alte remedii cu astfel de anxietati intense,
copilul Calcarea ii infrunta propria anxietate stapanit de convingerea ca
trebuie sa invete indeajuns sau s se pregateasca in felul sau pentru a se
putea confrunta cu incertitudinile vietii. El ii doreste sa devina independ-
ent si sa se descurce prin forte proprii. De aceea copilul are o fire placuta,
dar este incapalanat. Chiar la varste foarte mici, de 1-2 ani, e foarte dificil

61
s-1 abati de la activitatile care ii plac. Copilul este si foarte muncitor, une-
ori exagereaza, munca devenind o necesitate irezistibila. In plan fizic au
mai degrab o structural solida, ba uneori sunt dolofani sau chiar obezi.
Metabolismul poate s fie lent sau chiar deficitar. Adeseapajlesterme
i
iLtranspirata iar sudoarea si scaunul au un miros acru (Rheum, Hep).
Frecvent oboseste la efort fiindu-i dificil s tina pasul cu cei de varsta lui.
Rezistenta scazuta este adesea un indiciu de Calcarea, dar, la fel de
frecvent, acest remediu este indicat pentru copii robusti si sanatosi.

MENTAL "- Pacienti suprasolicitati, supraincarcati, coplesiti de

indatoriri. Puternic simt at datoriei si at responsabilitatii.
"- Muncesc pink' la epuizare, dupa care trebuie sat renunte dintr-o data
la tot ce aveau de Wilt. Preocupat de probleme metafizice, cum ar fi
viata dupa moarte, reincarnare etc. - Frica sau fobie (de): Inaltime.
"Soared sau sobolani. Nebunie. Insecte si paianjeni. Caini. intuneric.
Boli. Claustrofobie. Cancer. Infectii. Tuberculoza. Cutremure. Furtuni.
Saracie. Accidente. - Anxietate pentru sanatate. "- Disperat ca nu se va
mai insinatosi niciodata. *- Simte ca mintea Ii este subreda, slaba sau
cal ar putea innebuni si ca altii ar putea sesiza starea lui de confuzie
mentala. - incipatinat. - Nu suporta sii auda vesti proaste, cum an fi
crimele sau accidentele relatate in mass-media. - Noaptea la culcare, cand
inchide ochii sau chiar imediat ce s-a intins in pat, ii apar fete ingrozitoare.
- Cosmaruri, vise terifiante noaptea, pavor nocturn la once varsta.
GENERALITATI - Obezitate, corpul are un aspect flasc: tesuturile
par sa atarne lipsite de ton.. *- Se ingrasa repede i usor. - Friguros
i in general agrav. de rece. varsta de 6 sau 7 ani copilul
este de obicei calduros.) - Agra, pe vreme rece si 9 umeda, dupa efort
.
"cand urca scarile sau o panta, cand se uda, dupa actul sexual
(care ii determina o stare de iritabilitate, eau general, tremuraturi, slabici-
une etc.), la luna plina. - Rezistent scazuta, chiar si la varsta copilariei.
, Senzatia de tremor interior. *- Alergie sau agravare la aspirina.
- Tranira_usor_dupa efort, cand racete,rn , Pielea ii_devine rece_si
unieda. Frecvent face raceli, gripe. - Tulburari convulsive, epilepsie.
- Aspect: Dolofan, obez, cu o fata rotunda, moale, ten palid, avand
uneori numeroase riduri fine.
CAP Vertij, agrav. cand urca o panta, cand se uita in jos de pe o
inaltime, cand intoarce capul brusc. "- Transpira nai alespe
ceafa si in regiunea occipitala noaptea in timpul somnului - La
copilul mic fontanelele se inchid tardiv. - Pielea capului rece. - Dureri de
cap migrenoase, agrav. Lumin, menstruatie, cand urea. scniLe. - Acnee,
adesea foarte several.. - (Nit medie recidivanta. - Eruptii la nivelul ure-
chilor. Eruptii, furuncule sub urechi. - Tinnitus, zgomote in urechi, cu sau

62
fr ameteala (vertij). Obstructie nazala cronica. Febra de fan. - Polipi
nazali. - Adenopatie cervicala. - Dentitia apare tarziu. Dintii se sfarama
usor. afte recidivante la nivelul gurii (principalul remediu pen-
tru astfel de probleme la copiii mici). - Face frecvent amigdalita sau farin-
gita. - Gusa sau hipotiroidie.
GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: *Oui. Dulciuri. (mai
ales produse de patiserie i inghetata). Sare. Ma'sline. Lucruri nedigera-
bile cum ar fi creta, creioane, gunoi. Branza. Nuci si seminte. Lapte.
- Aversiuni: Grasime. Came. Cafea. Lapte. Alimente cu aspect gelatinos.
- Indigestie. Eructatii acide. Pirozis. - Indigestie dupa lapte, paine sau ali-
mente uscate. - Constipatie Uri si- stmta nevoia de avea scaun.
- Scaune de as sect ar ilos (Card-My. - Diaree acida, iritanta, mai ales la
copiii mici. - Resimte frica epigastru. - Aura epileptica resimtita in epi-
gastru. - Emaciere cu distensie abdominala (marasm). - Colecistita.
UROGENITAL - Fibrom uterin, uneori cu metroragii importante.
Metroragie, mai ales in perioada de menopauza. - Menstruatia
,apare prea devreme, este prea abundenta, dureaza prea mult". - Leucoree,
acra sau laptoasa, agrav. intre menstruatii. Vaginia. - Sindrom premen-
strual cu anxietate, cefalee si dureri de sani. - Dorinta sexuala este in ge-
neral crescuta. - Litiaza renala. - Enuresis. - Adenom de prostata.
PIEPT - Dispnee la efort fizic, mai ales and trebuie s urce scirile
sau o panta, rezistenta scazuta. - Dispnee cand sta intinsa sau cand se
apleaca in fala, mai ales la persoane mai pline, mai greoaie. - Galactoree
sau lactatie excesiva.. - Cancer mamar. Sanii umflati Si durerosi mai
ales inainte de menstruatie.
SPATE - 1i simte spatele slabit, dureri lombare. - ScoliozL
- Adria' degenerativa la nivelul coloanei vertebrale. Spondiloza cervicala.
EXTREMITATI - Artrita, fie osteoartrita fie artrita reumatoida.
- Durere agrav. la rece i umed, la efort fizic, cand sta cu capul in jos.
- Fibrozia (fibromialgie). - Artrita, afectand mai ales genunchii. - Noduli
artritici. - Slabiciune a membrelor, mai ales slabiciune a picioarelor cand
urea o pana. - Crampe la nivelul muschilor coapselor, gambelor,
picioarelor, mai ales noaptea in pat, dar i la intindere sau la solicitare.
Invata tarziu s mearga. - Entorse trenante, cu tendinta la cronicizare;
entorse de glezna repetate. - Slabiciune a muschilor. -__Talpile=transpira i
au un miros neplacut. - Monturi. - Vance, adesea dureroase cand sta in
picioare sau cand merge. - Extremitati_ reci si umede: picioarele i_
mainile (la o strangere de man - 5, de_exemplu)_reci Si um-ed.-67,PiCIoare
reci noaptea in pat, trebuie sift poarte losete noaptea. Mai tarziu
picioarele se incalzesc si devin prea fierbinti, obligandu-1 sa-si scoata
sosetele si in cele din urma sa-i dezveleasca picioarele. Unghiile
deformate, fragile, se sfarami, se exfoliazi uor.

63
 PIELE - Furuncule si abcese Cu once localizare. - Eczema i crapaturi
ale pielii, mai ales iarna. - Veruci. Psoriazis.
SOMN - Doarme mai ales pe partea stanga. - Somnul tulburat de
cosmaruri.
CLINIC: Abces. Acnee, Adenopatie. Afte. Alergie. Amigdalita.
Artrita, Astm. Bronsita. Cancer. Cefalee, Claudicatie. Colecistita.
Colagenoze (boli de Iesut conjunctiv). Constipatie. Comaruri. Crampe la
picioare. Depresie. Distrofie musculara. Durere de spate lombara..
Eczema. Epilepsie, tulburari convulsive. Faringita.. Fibrom uterin.
tulburari fobice. Gripa. Gusa. Hipersensibilitate la substante chimice.
Hipertensiune. Hipotiroidism. Litiaza renala. Lupus eritematos sistemic.
Metroragie. Migrena. Mononucleoza. Obezitate. Oboseala cronica, sin-
drom de. Osteoartriti. Otita medie. Pirozis. Polipi nazali. Premenstrual,
sindrom. Raceli. Rinita. Sciatica. Sclerodermie. Scleroza multipla.
Scolioza. Sinuzita. Transpiratii nocturne. Vance. Vertij. Veruci.
COMPLEMENTARE Bell. Rhus-t. Nit-ac. Cale - amel. Lye - amel.
Sulph - amel. Cak.
COMPARATII Sit - Dezvoltare intarziata, metabolism lent, oasele,
dintii, unghiile cu structura deficitara, transpira pe cap in timpul somnu-
lui, transpiratie Cu miros fetid la nivelul talpilor, anxietate, copii
incapatanati, agrav. la rece, Ii plac ouale, abcese, constipatie.
Kali-c - Persoana conservatoare, Cu simtul raspunderii, friguroasa,
agrav. la rece i umed, constipatie, ii plac dulciurile, cu o structura solidi
sau obeza., artrita, litiaza renala, agrav. dupa actul sexual, anxietate res-
imiita in epigastru.
Puts - Persoana placuta, dolofana, tearna de inaltimi si nebunie, ii plac
ouale si dulciurile, cosmaruri. Sanic. Rhus-t. Caps. Ant-c. Graph. Phos.
Celelalte din grupul Calcarea.

CALCAREA FLUORICA

Calcarea fluorica are multe asemanari cu Calcarea carbonica, difer-

eniele rezultand din asocierea elementului fluoric. Ca si Calcarea carbon-
ica, Calcarea fluorica poate avea frica de boala, fiind ingrijorat pentru
propria-i sanatate, precum si alte frici. Multe cazuri prezinta excrescente
si tumori fibroase. Patologia vizeaza mai ales oasele, articulatiile si sis-
temul osteomuscular, producand excrescente dune, mai ales exostoze.

MENTAL - Anxietate legata de sanalate. - Suferinta, mai ales dupa

pierderi brute, neasteptate. - Frica de: Saracie. Inaltime. Soareci.
GENERALITATI - Cilduros, se confrunta adesea cu valuri de cal-

64
dura (bufeuri). Valuri de caldura cu palpitatii care alterneaza cu senzatie
de frig. - Tumori i excrescente nodulare. "- Exostoze.
CAP - Dintii se faramiteaza si se sparg urn - Tumori sau hipertrofii
tiroidiene.
GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Dulciuri. Sare. Acru, mai ales
muraturi. - Calculi biliari.
UROGENITAL - Fibroame uterine mani si dure. - Metroragie in
preajma menopauzei.
SPATE - Artrita amel. la caldura i miscare (Rhus-t). Deformari
ale coloanei (cifoza, scolioza, etc.) uneori foarte grave. Gat dureros,
intepenit. Osteofite. Dureri care iradiaza in jos pe brat.
EXTREMITATI - Dureri articulare amel. de caldura i miscare.
Noduli reumatici foarte proeminenti. Exostoze. osteofite pe
oasele intregului corp. Pinteni calcaneeni. - Excrescente fibroase care
apar dupa traumatisme (Ruta).
CLINIC: Artrita.. Cataracta. Exostoze. Fibrom uterin. Gusa. Litiaza
biliara. Lombosacrate, dureri. Metroragie. Noduli tiroidieni. Sciatica.
Scolioza. Sinuzita. Spondiloza cervicala hiperostozanta.
COMPARATII Calc. Rhus-t. Ant-c. Sulph.

CALCAREA PHOSPHORICA

Personalitatea lui Calcarea phosphorica este caracterizata de o

nemultumire adanc inrklacinata adesea dincolo de intelegerea pacien-
tului. El simte ca ceva nu merge bine in interior dar nu poate spune sau
indica precis ce-1 supara,. Aceasta il face s fie tafnos i nemultumit. Pe de
anal parte, el poate fi adesea prietenos, deschis i sensibil. Oricum , el se
plinge in continuu de once, nimic nu merge bine si niciodata nu este sa-
tisfacut. Frecvent pacientul se plange de slabiciune i colaps fizic si men-
tal simultane. Aceasta nemultumire se asociaza cu dorinta puternica de a
calatori, de a schimba mediul, in speranta ca va gasi fericirea in alta parte.
Copiii Calcarea phosphorica , inch de mici, sunt iritabili si se vaita
mereu. Copilul plange i necesita o atentie constanta. Vrea sa, fie purtat in
brate, semanand cu Chamomilla (dar este mai putin agresiv decal acesta),
cu Cina sau Antimonium crudum. Mai tarziu, cand cresc, copiii Calcarea
phosphorica devin foarte sensibili i coplesiti de stresul scolii. La varsta
scolara, copiii prezinta probleme de tipul: frica de scoala, dureri de cap
din cauza scolii sau dureri de stomac in timpul zilei, adesea la 3 p.m., la
sfarsitul orelor de scoala. 0 caracteristica puternica a copilului Calcarea
phosphorica este ca se plange mereu de plictiseala. Aceasta stare se poate
asocia cu un sentiment de nefericire cronica i fara o cauza evidenta si de
proasta dispozitie in general.

65
 MENTAL *- pfnosi si nemultumiti. Se prang mereu, niciodata nu
sunt satisfacuti. - Dorinta puternica de a calatori. *- Se plictisete
usor. - Suspina. - Dorinta de a fi purta in brae (Cham). - Geme si se
vaita, uneori chiar si in timpul somnului. - Frica de sau agrav. daca aude
vesti proaste. - Fria de: Furtuna. Intuneric. - Gandire slaba sau greoaie.
- TulburAri aparute dupa suferinta.
GENERALITATI - Obezitate; flacciditate, moliciune. Pot apare si
cazuri cu emaciere. - Agrav. de frig. - Agrav. de curent. Agrav. in
perioada in care se topeste zapada. - Dezvoltare intarziata, Invata
tarziu s mearga. - Agrav. in timpul sarcinii. - Simptomele pot apare
dupa o boala acuta severa si prelungita. - Slabiciune si oboseala. - Vertij
agrav. de vant si curent, agrav. de constipatie.
CAP - Dureri de cap in copii de varsta scolara. - Dureri de cap res-
impte de-a lungul liniilor de sutura. - Dureri de cap cu originea in
regiunea cervicala. - Transpira pe cap noaptea in pat. - Dentitie intarzia-
ta sau probleme ale dintilor. "- inchidere intarziata a fontanelelor -
mai rar intalnita in zilele noastre.
GASTROINTESTINAL - Dureri cronice gastrice sau abdominale la
copii scolari, cu sau fara diaree. - Dorinta de: Carne afumati sau
gatita. - Sandvis cu carnati (hot dog). Sunca. Salam. Dulciuri.
Inghetata. Saraturi. Deglutitie dureroasa, resimtita chiar si la nivelul
gatului, pieptului si abdomenului. - Hemoroizi care proemina in timpul
defecatiei. Diaree insotita de eliminare de gaze.
GENITAL - Dorinta sexuala mare, uneori dusa pana la limita
- Dureri in simfiza pubiana in timpul sarcinii. - Dismenoree care
incepe chiar de la menarha si dureaza pana la varsta adulta.
SPATE - Durere i senzatie de intepeneala in regiunea cervicali.
Dureri cervicale agrav. de curent. - Dureri de gat sau spate, agrav. de
curent, efort, deglutitie. - Scolioza. Spondiloza.
EXTREMITATI Afectiuni reumatice si artritice agrav. de frig si
curenti de aer. - Sindrom de tune! carpian. - Noduli reumatici. Crampe
in molet. - Fracturi si luxatii care se vindeca cu intarziere. Tendinite.
Dureri de cretere la copii.
SOMN - Somn adanc, profund, mai ales in orele de dimineata, en
trezire dificila.
CLINIC: Artrita. Cefalee. Gat, dureri de. Dentitie. Depresie. Diaree.
Hemoroizi. Lomboscrate, dureri. Obezitate. Oboseala cronica, sindrom
de. Otita medic. Scolioza. Tunel carpian, sindrom de.
COMPLEMENTARE Ruta.
COMPARATII Tub - Nemultumit, dorinta de calatorie, dorinta sexu-
ala intensa, dorinia de inghelata si de mancare afumata si condimentata,
afectare articulara.
Celelalte remedii din grupa Calcarea. Cimic. Ign. Sanic.

66
 CALCAREA SILICATA
Acest remediu este folosit in principal in acneea severa si acneea
rosacee. Simptomele sunt un amalgam al celor doua elemente constitu-
tive, astfel ca adesea pacientul este friguros si constipat. Simptomul cheie
- vorbeste cu mortii - desi este foarte relevant pentru diagnosticul de
remediu, de cele mai multe on lipseste.

MENTAL "- Vorbeste cu mortii. Are conversatii cu mortii sau

viseaza sau, in general, este obsedat de rude sau prieteni morti.
PIELE - Acnee Si acnee rosacee. - Abcese.

CALCAREA SULPHURICA
Simptomul principal care ne conduce la Calcarea sulphurica este tend-
inta puternica la supuraiii, adesea cu o secretie galbena caracteristica si
formare de fistule. Secretiile sunt prezente mult timp fall a prezenta ten-
dinta. la vindecare sau se vindeca foarte greu. De asemenea, are o mare
tendinta la gelozie, putand imbraca forma rivalitatii intre frati sau mani-
festata mai ales in cadrul relatiilor amicale.

MENTAL - Gelozie la adulti i copii. - Personalitate puternica; stie

sa-si impuna ideile, este argumentativ, cu forta de convingere, dominator,
cu atitudine de sef. - Frica de pasari.
GENERALITATI - Calduros si agrav. de caldura. - Tendinta la for-
mare de fistule. - Obezitate, de la forme moderate ',dna la forme severe.
Constitutie masiva. - Aspect: Fata si maxilarele au aspect patrat.
CAP - Acnee, frecvent forme grave. - (Ulla medie CU otoree cron-
ica. - Abces al conductului auditiv extern. Mastoidita. - Obstructie naza-
la cronica. - Coriza pe partea dreapta. - Eruptii ale scalpului.
GASTROINTESTINAL - Dorinta de: "Fructe verzi, necoapte sau
acre. Dulciuri. - Abces rectal.
PIEPT Abces sau empiem. - Crop agrav. dimineata.
MUSCULOSCHELETAL - Scolioza.
PIELE Formare de abcese cu once localizare. "- Cosuri care se
matureaza puroi galben zile, saptimani sau chiar luni intre-
gi. - Tumori chistice. - Crapaturi ale pielii agrav. iarna si la spalare.
- Hidrosadenita.
CLINIC: Abcese. Acnee. Alergie. Comportament, tulburari de. Crup.
Eczema. Hidrosadenita. Impetigo. Mastoidita. Otita' medie. Scolioza.
Sinuzita.
COMPARATII Hep. Med. Si!. Sulph.

67
 CALENDULA

Utila mai ales pentru tratamentul ranilor, excoriatiilor si taieturilor

(inciziilor). Actioneaza ca antiseptic, prevenind infectiile grave atunci
and este utilizata local. Daa rana este deja infectata, poate avea un efect
spectaculos, favorizand vindecarea daca este administrata intern intr-o
potenta inalta. Calendula este, de asemenea, si un excelent astringent.
Administrata local, opreste hemoragiile la nivelul ranilor de once tip -
taieturi, incizii sau extractii dentare. Tot la nivelul ranilor poate ameliora
si durerile. In once board de piele care necesita un agent emolient,
cremele cu Calendula sunt adesea de fobs, evitandu-se folosirea de corti-
zonice locale. Loliunile cu Calendula, care adesea contin alcool, nu Ire-
buie utilizate in eczeme sau in alte leziuni uscate ale pielii deoarece
alcoolul este iritant si determina o uscaciune excesiva.

CAMPHORA

Camforul este considerat antidotul universal al remediilor homeopat-

ice. Camforul este utilizat si in alopatie ca anestezic local sau in aplicatii
locale pentru efectul sAu racoritor. Acest efect de racire este un simptom
care ne ghideaza in alegerea remediului: pete reci localizate (Asar) sau
senzatie de rece dureroasa (are simultan senzatie de rece si de durere). De
fapt, raceala este aproape intotdeauna un simptom constitutional de baza,
in cazurile acute sau cronice.
Camphora este un remediu important indicat in colapsul produs de
insolatie, sincopa sau dizenterie. El actioneaza foarte bine atunci and
colapsul se asociaza cu frisoane reci. Simptomul indicator de Camphora
este friguros dar nu suporta sa fie acoperit". Nancy Herrick de la Clinica
Hahnemann a prezentat la o conferinta a Fundatiei Internationale pentru
Homeopatie un caz sever de sindrom de oboseala cronica care s-a vinde-
cat spectaculos cu Camphora. Era vorba de un pacient friguros care nu
numai c dorea sal stea dezvelit dar avea preferinta pentru bai reci ca
gheata, care il ameliorau.

MENTAL - Fria noaptea, mai ales cand este singur noaptea.

- Certaret. Furie cu tendinta permanenta de a se certa - face din ceartA o
adevarata pasiune (manie)". - Multi autori au relatat vindecari in cazuri de
manie sau furie. - Nu se simte iubit de familie. Se simte abandonat sau
izolat.
GENERALITATI Foarte friguros, tremura de frig dar nu

68
suportA sA fie acoperit (Carb-v). StAri de colaps cu raceala si vitalitate
mutt scazuta, cu puls abia perceptibir. - Agrav. dupa suprimarea tran-
spiratiei sau a secretiilor. - Stare de soc dupa traumatisme, infectii sau
diferite expuneri. - Somnul trece in coma. - Kent afirma despre acest
remediu. Se acopera cand are febra; se descopera imediat ce temperatura
cutanata scade (pielea devine rece).
CAP - Cefalee pulsatila, mai ales occipitala. - Tegumentele fetei sunt
reci, uneori chiar cianotice. - Rasuflarea este rece. - Grimasa a gurii (fan-
jet): Risus sardonicus.
GASTROINTESTINAL - Raspandirea rapida a homeopatiei la incepu-
turile ei s-a datorat intr-o masura foarte mare succesului pe care 1-a avut
in epidemiile de holera. In literatura homeopatica sunt relatate numeroase
cazuri de holera vindecate cu Camphora. Avand in vedere recrudescenta
recent a holerei cu focare epidemice aparute in unele tari ale lumii a
treia, homeopatii ar trebui sa-si reaminteasc de aceste texte clasice si s
le reciteasca.
UROGENITAL - Nefrita. Urina de culoare verde. - Cistita, cu disurie,
pacienta avand senzatie de arsura.
PIEPT - Pneumonie sau bronsita cu colaps (Laur, Ant-t). - Raceala
interna.
EXTREMITATI - Dureri articulare cu senzatie de rece insolind dure-
rea. - Pete reci (senzatie de rece pe zone mici, circumscrise). Maini si
picioare reci. - Crampe in picioare, mai ales pe partea dorsala a labelor
picioarelor.
PIELE Eruptii dupa expunere la soare (Nat-in, Bell).
CLINIC: Artrita (artroza). Cefalee. Dermatita. Dizenterie. Gripa.
Infectii. Insolatie. Lein. Nefrita. Oboseala cronica, sindrom de.
Pneumonie. Urinare, infectii.
COMPLEMENTARE Canth.
COMPARATII Carbo-v. Laur. Ars. Phos.

CANNABIS INDICA

Necesitatea utilizarii acestui remediu a crescut in mod cert in ultimii

ani, probabil din cauza folosirii plantei de origine la prepararea unor sub-
stante utilizate pe scara larga drept droguri de divertisment, creand chiar
o veritabila miasma, o predispozitie morbida transmisibila de-a lungul
generatiilor.
Intr-adevax, se cunosc mai multe cazuri de vindecare cu ajutorul aces-
tui remediu a unor manifestari patologice severe, profunde, la copii cu
parinti toxicomani, consumatori de hasis sau marijuana. Din punct de

69
vedere psihologic, acestui remediu ii corespund doua tipuri de personali-
tate aflate la poll mi.. fie de o maxima blandete, cuceritoare prin cat
este de dulce si de agreabila, fie extrem de banuitoare si de o anxietate
exasperanta, mergand pana la disperare. Cei cu temperament dulce pot teal
uneori star de placuta ameteala sau chiar de beatitudine, de extaz. Cei Cu
fire inchisa si suspicioasa sunt de o anxietate maladiva, legat mai ales de
starea de sanatate sau izvorand din teama ca si-ar putea pierde controlui,
altfel spus, ca ar putea innebuni. In ambele cazuri pot s apara manifestari
confuzionale severe, uneori CU aparitie periodica., insotite de perceptie
distorsionata a timpului si spatiului, dezorientare si chiar iluzii, haluci-
natii sau manifestaxi paranoide.
In general, alegerea acestui remediu se va face pe baza starii mentale,
deoarece patologia in plan fizic este de regula sumara. De obicei ea se
limiteaza la nivelul aparatului urogenital, subliniind relatia stransa pe
care acest remediu o are cu miasma sicotica. Aceasta relatie este relevata
si de hiperexcitabilitatea in plan sexual ca si de utilitatea remediului in
anumite cazuri de uretria acuta.

MENTAL - Anxietate intensa, fire tematoare; atacuri de panici.

*- Teama de nebunie (desi de obicei este manifestata ca teama sa nu-si
piarda controlun. - Dezorientat, rupt de realitate, se rataceste in locuri
bine cunoscute. La fel de dezorientat si lipsit de tel este si in viata, inca-
pabil s isi gaseasca o directie, s urmareasca un scop, sa fie consecvent
pe o anumita cale. "- Confuz, Cu mintea tulbure, en o gandire incalcita,
nebuloasa, nand tot felul de conexiuni alambicate, intre aspecte dis-
parate. "- Teoretizeaza: are nenumarate idei si explicatii, de exemplu
despre felul in care se pot imbina si corela intre ele diverse domenii eso-
terice, precum astrologia si literatura de anticipatie, on despre samatate.
Cu greu II pop face s Ii modifice punctele de vedere. - Se concentreazi
cu dificultate. "- Ii este team sa nu antidoteze remediul homeopatic;
nu se poate abline sa nu il descoase pe medicul homeopat despre
fiecare aminunt al cazului sau. Gandurile ii yin in ayalansa, prea
repede pentru a le putea reline. - Stare de exeitatie, de ameteala sun
chiar de beatitudine, de extaz. - Rade fall masura. - Iluzii de tot soiul.
Halucinajii auditive i vizuale. Claryiziune, vise profetice. Experiente,
traini extracorporale. Tulburari de comportament la copii - vorbeste
fr incetare, este tot timpul cu capul in non, aerian, dus parca pe alta.
lume sau este agasant si sacaitor, Perceptie deformata. a spatiului (dis-
tante, dimensiuni) si a timpului. - Isi pierde sentimentul propriei identitati
on al relatiei dintre el i ceilalti. - Manie si furie. Simptomele se
declanseaza dupa o calatorie sau dupa ce se muta intr-un loc nou si
necunoscut.

70
 CAP - Senzatie in crestetul capului de deschidere si inchidere a calotei
craniene.
UROGENITAL - Dorinta sexuala excesiva. - Senzatie de arsura in
timpul mictiunii. - Uretrita cronica. Prostatita.
MUSCULOSCHELETIC "- Senzatie resimtiti izolat la nivelul unui
singur membru ca acesta devine usor, ba chiar incepe sa pluteasa,
traire perceputa ca un eveniment infricositor. - Durere de spate (sau in
regiunea rinichilor) in timp ce rade.
CLINIC Accident vascular cerebral. Anxietate, nevroza anxioasa.
Depresie. Fobii, tulburasi nevrotice de tip fobic. Iluzii, halucinatii.
Infectii ale tractului urinar. Maniaco-depresiv, sindrom. Oboseala cronica,
sindrom de. Prostatita. Tulburari de comportament. Uretrita.
COMPLEMENTAR Med.
COMPARATII Nux-m. Phos. Cann-s. Ars. Nit-ac. Sulph.

CANNABIS SATIVA
Exista o asemanare puternica intre Cannabis sativa si Cannabis indi-
ca, atat in ceea ce priveste starea mentala cat si in privinta patologiei fizi-
ce. In general manifestarile confuzionale sunt mai putin severe la
Cannabis saliva decal la Cannabis indica, in timp ce Cannabis sativa
acopera o gam mai larg de simptome urogenitale.

MENTAL - Stan i confuzionale si extatice. - Face greseli in scris.

UROGENITAL - Cistita cu senzatie de arsurA in timpul si la
sfarsitul mictiunii, durerea localizandu-se cu precidere la nivelul ure-
trei i, Inca si mai specific, in nivelul meatului urinar. - Inchidere spas-
tica a sfincterului urinar in timpul mictiunii cu intreruperea jetului de
urina. - Secretie uretrala cu iritatie si edem. Stricturi uretrale. - Senzatie
de defecatie in timpul mictiunii.
EXTREMITATI - Spasme sau contractii ale muschilor: picioarele sunt
stranse laolalta; torticolis cu barbia impinsa in piept, etc..
CLINIC Cistita. Gonoree. Infectii ale tractului urinar. Prostatita.
Torticolis. Uretrita.
COMPARATII Canth. Sars, Cann-i.

CANTHARIS
Caracterizat de o actiune violenta si agresiva asupra tesuturilor,
Cantharis este utilizat mai cu seam in afectiuni ale mucoaselor, in primul
rand la nivelul tractului urinar, intr-o mai mica masura la nivel digestiv si
respirator. Adesea simptomele se instaleaza foarte rapid, ca si in cazul lui

71
Belladona sau a lui Aconitum, dar progreseaza rapid, depasind stadiul
inflamator, cu aparitia unor fenomene distructive severe. Durerile CU ca-
racter de arsura sunt aproape intotdeauna prezente in afectiunile inflama-
torii de tip Cantharis. In mod corespunzator, si simptomele mentale sunt
violente. Cantharis a vindecat cazuri de manie de o severitate amintind de
Stramonium.

MENTAL - Manie sau iritabilitate marcata. - Delir insotit de violenia,

furie si adesea de manie sexuala. - Team de oglinzi sau alte obiecte
lucioase, care reflecta lumina (Stram).
GENERALITATI - Dureri ca o arsura la nivelul zonei afectate.
- Tenesme. - Cazuri centrate pe alt sistem de organe dar la care sunt
prezente si simptomele urinare tipice ale remediului. - Ameliorare mar-
cata la. rece si la aplicatii reci.
CAP - Senzatie de arsura resimtita in creier. - Meningita sau encefa-
lita in asociere cu simptomele mentale sau urinare tipice. - Iritalie sau
durere in ochi dupa o arsura termica sau chimica. - Erizipel si in general
eruptii cu caracter erizipelatos.
GAT - Senzatie pronuniata de arsura la nivelul gurii si a faringelui
(Ars, Merc-c), cu sau fara, vezicule.
GASTROINTESTINAL - Diaree cu o marcata senzatie de arsura,
tenesme si scaune hemoragice (Merc-c). Gastrita cu senzatie de arsura.
Peritonita.
UROGENITAL *- Cistita, uretrita, pielonefrita cu tenesme si di-
surie importanti. "- Senzatie pronuntata de arsura inainte, dupa, dar
mai ales in timpul mictiunii: fiecare picatura care trece pare s fie
apa clocotita". Cistita hemoragica. - Urina cu cheaguri marl de
sange. - Urineaza involuntar sau scapa urina dupa mictiune, agrav. cand
are cistita, agrav. in timpul menstruatiei. - Uretrita cu secretie purulenta,
sanguinolenta. Balanita. *- Priapism; erectii excesive, continue,
dureroase. - Erectii nocturne. - Erectii sau excitatie sexuala insotind
scurgerea uretrala sau hemoragiile de la nivelul tractului urinar.
Inflamatii ale ovarelor sau endometrita, agrav. dupa suprimarea scurger-
ilor patologice sau a gonoreei. - Arsura si mancarime la nivelul labillor,
agrav. la mictiune. Retentia placentei sau a continutului uterin.
- Promiscuitate. Apetit sexual excesiv, poate fi atat de exagerat incat nu
poate fi domolit nici ma.car de masturbatie sau de contact sexual. (Acest
simptom este rareori intalnit in cistitele sau infectiile obisnuite ale tractu-
lui urinar.).
PIEPT - Mucus gros, eliminat cu dificultate, mai ales in asociere cu
simptomele mentale sau urinare tipice. Senzatie de arsura in piept.
PIELE *- Amelioreaza durerea sever provocata de o arsura it
favorizeaza. vindecarea.(Urt-u) - Vezicule cu mancarime si prurit important.

72
 CLINIC Arsuri. Balanita. Bronsita. Cistita. Colita. Eczema.
Endometrita, Faringita. Gastroenterita'. Infectii ale tractului urinar.
Meningita. Pielonefrita. Pleurezie. Priapism. Prostatita. Tulburari sexu-
ale. Stricturi uretrale. Uretrita.
COMPLEMENTAR Camph.
COMPARATII Kreos. Cann-i. Cann-s. Sars. Mere-c. Apis. Nux-v.

CAPSICUM

Usor de confundat cu Calcarea Carbonica deoarece este obez iar tesu-

turile sunt flasce si par s atarne lipsite de tonus, Capsicum este util mai
ales la pacientii cu depresie sau la care patologia afecteaza mucoasele.
Starea mentala este caracterizata de melancolie si nostalgie, de un anumit
dor fata de trecut care este descris in literatura noastra ca dor de casa".

MENTAL - Depresie i nostalgie (kdor de casi.) care pot duce

pacientul pima in pragul sinuciderii. Minte greoaie, gandeste incet.
- Alcoolism. - Sensibil la zgomote in timpul frisonului. - Iritabilitate.
- Teama Ca va avea probleme cu politia.
GENERALITATI - Obezitate; aspect moale, flasc. - Friguros
agrav. de frig. Are frisoane dupa ce bea. - Senzatie de iritatie i arsura a
mucoaselor. - Transpiratie urat mirositoare.
CAP - Este rosu la fati cu mici telangiectazii (dilatatii ale vaselor
mici superficiale) rosii pe nas i pe fati. - Mastoidita cu dureri ca o
arsura. - Cefalee puternica in timpul tusei. - Senzatie de dilatare in cap.
- Senzatie de arsura sau ulceratii in gura, si gat. - Ra.celi" cu hiperemie
intensa i senzatie de arsura in gat.
GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Piper. Stimulante cum sunt
cafeaua, condimentele, alcoolul. - Gastrita, enterita i diaree cu tenesme
arsuri. - Sete intensa inainte de frison; bea bauturi reci care ii produc
frisoane. - Sete intensa dupa scaun. - Pirozis i indigestie. - Co
Hemoroizi.
UROGENITAL - Dureri ale uretrei i vezicii urinare, agrav. in timpul
tusei i dupa urinat. - Uretrita cronica..
PIEPT - Aerul eliminat din plamani in timpul tusei are un miros foarte
neplacut. - Raguseala cronica..
MUSCULOSCHELETIC - Senzatie de rece la nivelul spatelui.
- Sciatica si durere lombosacratt
CLINIC: Alcoolism. Cefalee. COMA. Depresie. Gastrita. Hemoroizi.
Lombosciatice, dureri. Mastoidia. Obezitate. Tuse. Uretrita.
COMPARATII Calc. Sulph. Graph. Ant-c. Ferr.

73
 CARBO ANIMALIS

Este un remediu la care trebuie s ne gandim in cazuri cu patologie de

mare severitate: la care exista probabilitatea sau char certitudinea de
malignitate (cancer). Exista o marcata stare de slabiciune, debilitate gen-
erala si scadere a vitalitalii. Organele sau parlile afectate devin treptat
indurate, capa.ta o culoare violacee si prezint senzatii intense de arsurk
mai ales la atingere. Pand acum nu s-a reusit conturarea unui tablou men-.
tal complet desi in unele lucrart sunt descrise stari de anxietate si de tris-
tete. intre simptomele care au fost confirmate: un puternic dor de casa"
si tendinta de ramane cufundat In ganduri (meditatie)". Pacientul poate
semana cu un Sulphur ca temperament si simptome fizice dar este foarte
friguros.

MENTAL - Dor de casa. Se gandeste la momentele minunate din tre-

cutul sau. - Pierdut in ganduri; meditativ. - Fric de inaltimi.
GENERALITATI - Friguros i agrav. de frig. "- Senzatie de rece
noaptea in pat. - Adenopatii (ganglioni limfatici mariti de volum)
indurate cu once localizare (oriunde in corp). - Slabiciune marcata,
"agrav. in timpul menstruatiei, agrav. de pierderea de fluide vitale
(alaptare, hemoragii, etc.). - Tendinta la afectiuni maligne (de tip neoplazic).
CAP - Cefalee cu senzatia ca Ii crapa (explodeaza) capul sau ca o
apasare in crestet (vertex). - Carcinom la nivelul felei, ochiului, nasului,
gurii sau gatului. - Cataracta.. - Multi autori au mentionat urma.torul simp-
torn cheie: Slabirea auzului, nu poate determina directia din care yin
sunetele; zgomotele parca vin din alai lume".
GASTROINTESTINAL - Iritatie gastrica; ulcere benigne si maligne
(Cadm, Ornth, etc.). - Inflamatie si secretii (scurgeri) la nivelul rectului.
- Dorinta de oua. Pancreatita. - Ganglioni inghinali mariti de volum si
induraii.
PIEPT - Mastoza fibrochistica. Abcese, tumori sau chisturi mai
frecvent pe partea stanga. - Cancer mamar cu evolutie lenta, progresiva,
cu senzatie de arsura sau intepatura si care poate fi insotit de secretii urat
mirositoare si adenopatii axilare.
GENITAL - Cancer de testicul sau ovar. - Displazie sau cancer la
nivelul colului sau corpului uterin, adesea cu metroragie la mijlocul ciclu-
lui menstrual sau cu secreiii urat mirositoare si iritante. - Dureri cu sen-
zatie de arsura la nivelul cervixului ca niste carbuni incinsi". - Leucoree
iritanta. - Menstruatie epuizanta, cu sange negricios si cheaguri.
MUSCULOSCHELETIC - Traumatisme ale coccisului cu dureri ca o
arsura cronice, agrav. de atingere. Glezne stabile, instabile" au fost
menIionate de multi autori ca indica/ie.

74
 PIELE *- Eruptii de culoarea cuprului.
CLINIC: Adenopatie. Cataracta.. Cefalee. Cervicita. Coccidodinie
(durere la nivelul coccisului). Limfom. Malignitate. Mastoza fibrochis-
tica. Oboseala cronica, sindrom de. Pancreatia. Vaginita.
COMPARATII Sulph. Con. Carb-v. Chin. Calc. Sii. Sep. Am-c.

CARBO VEGETABILIS

Este un remediu la care ne gandim in starile de slabiciune marcata,

mergand pana la colaps, manifestate mai ales la nivel fizic, dar, de aseme-
nea, ce-i drept intr-o masura mai mica, si la nivel mental si emotional.
Carbo Vegetabilis poate readuce la viata chiar pacienti aflati pe patul de
moarte, revigorand forta vitala in modul cel mai profund, fundamental
(Ant-t, Laur). In mod asemanator, el poate actiona si in cazurile de sin-
copa sau chiar de banal lesin, readucand in mod spectaculos pacientul la
starea de constienta. De fapt este primul remediu la care trebuie s ne
gandim in faza acuta a unui
La nivel psihologic, adesea suntem frapati de o marcata indiferenta
apatie. Personalitatea acestui remediu reaminteste de cea a lui Sepia prin
fondul de apatie pe care se grefeaza momente de iritabilitate in care
arunc celor din jur vorbe taioase, criticandu-i cu asprime. Daca membrii
familiei nu ii trateaza cu cea mai deplina consideralie i cu maxima blan-
doe, el le azvarle reprosuri sfichiuitoare, le adreseaza cuvinte
muscatoare. De asemenea, pacientul simte nevoia unor traini excitante, a
unor evenimente picante care s-i starneasca interesul i s-1 smulga din
starea de apatie. Daca aceasta se mentine insa, pacientul se va simti trep-
tat cuprins de o oboseala tot mai accentuata, lunecand intr-o conditie de
slabiciune i epuizare, care-1 va face in cele din urma incapabil de a mai
indeplini fie si cea mai elementara activitate.
La Carbo Vegetabilis manifestarile patologice sunt aproape intotdeau-
na insotite de aceasta stare de vlaguire. Insasi foga vitala pare secatuita,
energia esentiala a fiintei pare epuizata, incat temperatura corpului scade,
pacientul fiind rece la atingere, iar procesele vitale sunt incetinite, gene-
rand o stare de lentoare i apatie. Starea de extenuare se poate instala trep-
tat drept consecinta a unor leziuni organice la nivelul ficatului, inimii sau
plamanilor. Alteori poate fi rezultatul unui proces infectios sever, cum ar
fi o pneumonie sau o mononucleoza infectioasa. La pacientii cu boli de
inima ajunsi in faza de insuficienta cardiaca congestiva, Carbo Vegetabilis
este unul dintre cele mai bune remedii de care dispunem. La nivelul
plamanilor sesizam aceeasi stare de debilitate, alaturi de manifestari ast-
matice; frecvent pacientii vor prezenta fenomene de dispnee fie pe fondul
unui emfizem pulmonar sever, fie in contextul unor leziuni cardiace.

75
 Urmatoarele doua caracteristici apar frecvent drept fenomene de
insoiire in starile de tip Carbo Vegetabilis:
1) Cea dintai este tin soi de sete de aer" care-1 face pe pacient s
ceara tot timpul aer proaspat sau sa i se faca vant, sau, in conditiile
inaltelor tehnologii ale vremurilor noastre, el va cupla sistemul de aer
conditionat sau va porni tin ventilator electric. Acesta este un fapt sur-
prinzator tinand cont de temperatura corporala sca2uta a acestor per-
soane, care stint foarte friguroase.
2) Aceeasi slabiciune o constatam adesea si la nivelul digestiei,
fenomenele dispeptice find frecvente, generand balonare cu flatu-
lenIA si eructatii, care pot deveni foarte suparatoare. Distensia abdom-
inala si eructaiiile pot sa, apara chiar si in contextul unor boli de inima
sau de plamani, conferind cazului respectiv o nota aparte si facandu-1
apt de a beneficia de acest remediu.

MENTAL - Indiferenta si apatie marcate. - Adreseaza celor din jur

observatii taioase, cuvinte aspre, mucatoare. Depresie cu o stare de
negativism. - Iritabilitate accentuata, mai ales in relapile cu cei din
familie. - Memoria las de dorite Se concentreaza cu dificultate. - Ingam-
fare, aroganta.. - Coma.
GENERALITATI - Rceah , temperatura corporala scazuta; respi-
ratia, transpiratia, diferitele Orli ale corpului, toate stint reci. "- Dorinta
de a i se face \Tint, de a fi ventilat; simte nevoia de mai mult oxigen, de
aer proaspat. "- Desi este rece, nu suporta sill. fie invent (Camph, Sec).
*- Agrav. atunci cand sta intins; trebuie s se ridice in sezut. - Stani
de colaps, insuficienta cardiaca severk cianoza, stare terminall. "- Lein
in contextul unei indigestii, insolatii, infectii sau cand are flatus, etc..
- Obezitate.
CAP - Durere de cap agrav. and sta intins, la apasarea plriei. - Faia
este buhaita si poate avea o tenth' albastrie sau cianotia. - Transpiralie
rece pe frunte. - Respiratie rece, limba rece.
GASTROINTESTINAL - Distensie abdominala, impresionanta cu
indigestie. *- Eructatii frecvente care amelioreaza atilt simptomele
abdominale, gastrice cat si starea generala a pacientului. El poate
chiar ingera bauturi carbogazoase pentru a-si provoca eructatii in mod
deliberat, inducandu-si astfel aceasta senzatie de usurare. - Flatulenta,
agrav. noaptea, agrav. cand sta intins. Adesea nu-1 intereseaza mancarea,
dar sunt si pacienti lacomi, ahtiati dupa mancare. Ii plac dulciurile si
sarea. - Nu suporta sau chiar face indigestie de la mancaruri grele sau
grase (Puls). - Pirozis.
UROGENITAL Aversiune sau indiferenta fala de relatiile sexuale.
- Eruplii in jurul organelor genitale; tinea cruris.

76
 PIEPT - Dispnee care ii ob1ig s se ridice in sezut. "- Dispnee din
cauza flatulentei, a distensiei abdominale sau din cauza alimentatiei
excesive, amel. de eructatii. - Pneumonie in faze avansate. Tuse convul-
siva. Astm Emfizem. "- Insuficienta cardiaca congestiva en anxietate,
dispnee, cianoza, facies buhait, amel. de ventilatie sau de eructatii.
EXTREMITATI Membrele inferioare si picioarele Ii sunt reel. -
Slabiciune. - Echimoze. - Eczema si crapaturi la nivelul mainilor.
CLINIC: Astm. Cefalee. Colaps. Coma. Eczema. Esofagita. Gastrita.
Insuficienta cardiaca congestiva. Lein. Obezitate. Oboseala cronica, sin-
drom de. Pneumonie. Sincopa. Stan i postoperatorii. Tuse convulsiva.
Ulcer peptic.
COMPLEMENTARE Kali-c. Phos. Ars.
COMPARATII Sep - indiferenta, iritabilitate, friguros, aversiune pen-
tru relatiile sexuale, slabiciune, oboseala. Lyc. Chin. Arg-n. Calc.
Camph. Carb-an. Nit-ac.

CARBOLIC ACID

Desi Carbolic acid este folosit in principal ca remediu specific pentru

greata din timpul sarcinii, el are si o actiune profunda, fiind util in sari
grave de colaps. Kent descrie utilizarea sa in sari anafilactice severe
aparute dupa intepaturi de albine.

GENERALITATI - Secretii fetide, urat mirositoare. - Soc si colaps.

Anafilaxie, mai ales dupa intepaturi de albina.
CAP - Cefalee frontala, cu durere surd sau senzatie de banda stransa.
- Edem al fetei si al limbii dupa intepaturi de insecte (Apis). - Foarte sen-
sibil la mirosuri, simtul mirosului este foarte acut, senzatiile olfactive
sunt percepute foarte intens. - Rinita cronica cu obstructie nazala si
rinoree cu miros fetid. - Nevralgie faciala. - Faringita cu gat rosu, halena
si sete.
GASTROINTESTINAL - Greati in timpul sareinii cu cefalee
frontal puternica, pirozis, eructatii si voma..
PIELE - Urticarie pe tot corpul. - Eruptii veziculoase pe corp, dar mai
ales pe maini.
CLINIC: Anafilaxie. Cefalee. Faringia. Greata in sarcina. Nevralgie
faciala. Rinita. Sinuzita. oc. Uretrita. Urticarie.
COMPARATII Lac-ac. Sym-r. Tab. Sep. Colch.

77
 CARBONEUM SULPHURATUM
Acest remediu este indicat, la fel ca i Baptisia, in star toxice, cu
alterarea constientei mergand pana la star de confuzie, stupefactie (ca si
cum ar fi beat). Pacientul gandete i raspunde cu mare lentoare. Spre
deosebire de Baptisia, aceasta se datoreaza mai degraba intoxicarii san-
gelui (prin contaminare chimica) decat infectiei. Aceasta stare se poate
insoti de dureri fulgurante, brute, ca niste strafulgerari sau zvacniri, tul-
burari vizuale instalate brusc, discromatopsie (incapacitate de a percepe
culorile) si eruptii cutanate.

CARCINOSINUM

Carcinosinum era putin utilizat la Atena (in cadrul scolii lui

Vithoulkas) pe vremea cand eu studiam homeopatia si inch' si mai putin de
catre homeopalii americani. Cu totii Ii suntem indatorati lui Jonathan
Shore de la Clinica Hahnemann pentru eforturile pe care le-a facutyentru
a promova utilizarea acestui remediu. Carcinosinum s-a dovedit a fi un
nosod fundamental cu o gama foarte variata si interesanta de simptome,
aparent imprumutate de la alte nosode sau miasme. i experienta mea a
confirmat utilitatea acestui remediu nu atat in procesele maligne deja con-
stituite, cat mai ales in starile premaligne si la pacienlii cu antecedente
familiale de cancer sau de diabet. Niciodata nu s-a realizat un proving
veritabil al acestui remediu, de aceea, ca si in cazul altor remedii a caror
utilizare se bizuie pe experienta clinica, i despre Carcinosinum s-au for-
mula! o serie de concluzii deduse din utilizarea lui terapeutica. Ceea ce
urmeaza este o lista, probabil incompleta, a caracteristicilor pentru care
exista cele mai solide argumente.
Personalitatea conturata de acest remediu este de o remarcabila forta
si intensitate, plina de pasiune. Pacientul traieste adesea sentimentul
neimplinirii care il impinge spre o activitate excesiva.; el munceste peste
masura, intrecandu-se pe sine, adeseori forteaza lucrurile sau se arunca in
actiuni periculoase. Este nelinistit si agitat, intr-o permanenta cautare,a
ceea ce este stimulant, excitant, cu dorinta de a cala.tori cat mai mutt. In
ciuda acestei fin i exuberante, adesea descoperim in pacientul
Carcinosinum o persoana care a indurat nenumarate abuzuri si reprimari
In copilarie, fiind silit sa Ii inabuse trairile. El este legat de ceilalti mem-
brii ai familiei prin sentimente puternice, profunde. Toate acestea il pot
face sa devina, un revoltat, s aib in viat o atitudine de razvratit.

78
 Copiii Carcinosinum sunt sensibili, plini de compasiune si empatie;
sunt mai degraba timizi. Sunt deschisi, vulnerabili, usor de atins, de ranit
si se lash' reprimati de cei din jur. Sunt foarte sensibili la mustrare, once
cuvant dojenitor Ii afecteaza. Nu suporta s fie consolati (rareori mani-
festa ei trasatura contrail). Ajuni la varsta pubertatii si a adolescentei pot
avea porniri sexuale, sentimente si pasiuni erotice de o mare intensitate.

MENTAL - Pacienti plini de pasiuni si nizuinte care se implici in

prea multe activititi, Ii extind preocuparile i eforturile pe prea
multe planuri. - Tipicar, excesiv de scrupulos. - Dorinta de a cilitori.
- Relateazi multe imprejuriri cand a fost reprimat, mustrat, suit si
actioneze impotriva vointeiAli triirilor sale sau cand a fost apisat de
sentimente de vinovitie. "- plac dansul muzica. "- Adori senzatia
excitanti pe care i-o di furtuna cu tunete i fulgere. - Plini de compa-
siune i empatie. - Timid. - incatjat. - Frica de: Boala (pentru Ana:-
tate) si cancer. Examene. Aglomeratie, multime. - Concentrare dificila.
- Retardare mentala. - Nu suporta sa fie mustrat sau contrazis. - Anxietate
antictorie (ingrijorare pentru evenimente care urmeaz s se produca).
GENERALITATI - Calduros si In general agrav. de caldura. - Amel.
la mare (desi uneori este agrav. la mare). "- Antecedente personale de
cancer sau antecedente familiale de cancer sau diabet. Meriti si fie
luat in considerare atunci cand remedii aparent bine alese nu
actioneazi sau efectul lor dureazi prea putin. - Agrav. dupa-amiaza,
Intre 1-6 p.m. si mai ales intre 5-6 p.m. - Amel. seara. - Periodicitate.
- Amel. dupa ce trage un pui de somn. - Boala aparuta la varsta pubertatii.
- Raceli si boli acute frecvente. "- Agrav. dupi mononucleozi
infectioasi sau dupi tuse convulsivi. - Diabet. "- Aspect: Ten
intunecat, inchis, pimintiu sau cu nuanti caf au bait". Adesea
pacientul are alunite de culoare
CAP "- Sclere cu tenti albistrie, mai ales la copii. - Durere de cap
resimtita profund in creier. - Acnee. Tresariri, spasme ale muschilor
fetei, ticuri sau clipeste frecvent. - Sinuzite recidivante. - Senzatie de nod
In gat, agrav. cand inghite ingol,
A noaptea sau cand se trezeste din somn,
la caldura si amel. la rece. - drege glasul inainte de a vorbi.
GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: Sare. Grisime. Oua.
Fructe. Dulciuri. Mancare condimentata. Ciocolata. Ceapa i usturoi.
Sunca, stamina. Carne. Unt. - Aversiuni alimentare: Grasime. - Ii plac bau-
turile reci si cele alcoolice. Dureri abdominale agrav. intre 4-6 p.m.,
amel. de presiune, de bauturi calde, cand se apleaca in fata. - Scaun uscat
Si tare. - Durere ca o arsura la nivelul colonului ascendent, ,,m arde ca un
foc". - In literatura sunt citate cazuri de prolaps rectal vindecate cu acest
remediu. - Constipatie sau peristaltica redusa a colonului.

79
 PIEPT Astm sau bronsite recidivante. - Tuse agrav. cand vorbeste,
rade, casca., cand se imbraca sau se dezbraca, la aer rece. - Tuse
declansata de senzatia de gadilitura in gat. - Senzatia de opresiune, de
apasare pe piept. Sanii se umfla si devin durerosi inaintea menstruatiei.
UROGENITAL Dorinta sexuala crescuta.. - Se masturbeaza prea
frecvent sau de la o varsta timpurie. - Chisturi ovariene. - Menstruatia Ii
vine mai devreme.
EXTREMITATI - Slabiciune, amorleala sau durere mai ales la nivelul
coapselor. Tresariri ale muschilor. - Dureri de picioare amel. de caldura
sau de eforturi usoare.
SOMN *- Doarme in pozitia genu-pectorala (Med) sau pe partea
dreapta. Insomnie. Insomnie la copii, amel. daca este leganat pana
adoarme. - Insomnie, nu poate dormi din cauza gandurilor care il napade-
sc. - Se trezeste devreme, adesea la 4 dimineala. - Se simte foarte odihnit
dupa ce trage un pui de somn.
PIELE *- Alunite si nevi. - MinaTime agrav. cand se dezbraci.
- Acnee pe fala, pe spate si pe piept. - Furuncule. Vanatai, echimoze.
CLINIC: Abces. Acnee. Alergie. Alunite. Astm. Boli respiratorii.
Bronsita. Cefalee. Chisturi ovariene. Colita. Constipalie. Dezvoltare
intarziata. Diabet. Dismenoree. Imunitate deficitara. Insomnie. Nevi.
Oboseala cronica, sindrom de. Prolaps rectal. Sindrom premenstrual.
Sinuzita. Ticuri. Tuse.
COMPARATII Med - Plin de pasiune, dorinta sexuala crescuta, se
simte mai bine la mare, amel. seara, Ii plac dulciurile, grasimea, sarea si
bauturile reci, doarme in pozitia genu-pectoralk isi drege glasul, astm,
alergie.
Tub - Plin de pasiune, ii place s calatoreasca, remedii bine alese nu
aclioneaza, dorint sexuara crescuth, sclere albastre, boli respiratorii, ii
plac slanina, sunca, laptele si mancarurile sarate, agrav. la mare.
Nux-v - Plin de pasiune, tendinta sexual puternica, ii plac grasimea,
condimentele si alcoolul, insomnie, constipatie si probleme digestive,
tresariri, spasme.
Ars - Teama de cancer, tipicar, foarte scrupulos, agrav. la mare, ii plac
grasimea si alcoolul, insomnie, probleme digestive si respiratorii.
Sep - Ii place furtuna, ii place sa danseze, agrav. la mare, agrav. intre
4-6 p.m., ii place otetul, constipatie cu peristaltica diminuata a colonului.
Phos - Plin de compasiune si empatie, amel. dupa ce doarme, Ii plac
grasimea, ciocolata, condimentele, sarea, tuse, chisturi ovariene, dorinla
sexuala crescuta.
Calc-p. Nat-m. Caust. Staph. Con. Sanic.

80
 CARDUUS MARIANUS

Carduus marianus este un remediu utilizat mai ales pentru boli hepa-
to-biliare: litiaza sau colica biliara, hepatita acuta, hepatopatie cronica.
(hepatita cronica sau chiar ciroza hepatica).

GENERALITATI - Icter, care poate fi intens. - Staza venoasa din

cauza hipertensiunii portale cu varice esofagiene, varice la nivelul mem-
brelor inferioare, angioame stelate, etc..
GASTROINTESTINAL "- Durere la nivelul ficatului, mai intens
atunci and sta pe partea stinga.. - Durere abdominal sau hepatica,
agrav. in inspirul profund si la cea mai mica miscare. - Durere surda, con-
tinua la nivelul ficatului sau veziculei biliare, agrav. la miscare. - Limba
are un depozit albicios in centru dar marginile i varful sunt rosii.
- Ficatul marit de volum, inflamat, mai ales lobul stang. - Ascita.
Hematemeza. Scaun acolic, alb ca varul.
EXTREMITATI - Dilatatii varicoase; ulcer varicos.
COMPARATII Ptel. Chel. Lye. Chin. Mag-M.

CASTOR EQUI

Este un remediu specific pentru mastite sau inflamatii mamelonare

care se insotesc de crapaturi dureroase si chiar ulceratii.

COMPARATII Graph. Phyt. Sil. Nit-ac.

CAULOPHYLLUM

Caulophyllum actioneaza in primul rand pe uter si, intr-o masura mai

mica, pe articulatii si muschi. Este unul dintre cele mai bune remedii pen-
tru travaliu i in special pentru travaliu intrerupt.

GENERALITATI - Tremor interior este una din indicatiile lui Nash la

acest remediu. - Friguros si agrav. de frig. - Isterie, slabiciune, dispozilie
schimbaloare in timpul
GENITAL - Inertie uterina, metroragie sau sangerare excesiva post-
partum datorata slabiciunii musculaturii uterine. "- Travaliu Indrziat;
cervixul ramine rigid iar contractiile (percepute de catre pacienta ca find
violente) nu sunt ritmice (sunt dezordonate) si i pot schimba localizarea.

81
Deci este vorba de un travaliu ineficient. - Dureri postpartum. - Avort in
primul trimestru. -Iminen de avort: poate opri avortul sau poate deter-
mina expulzia fara incidente a embrionului daca avortul este inevitabil. -
Infertilitate. Amenoree. - Dureri menstruale violente cu senzatie de
tractiune resimtita in coapse si uneori pana in picioare. Leucoree.
EXTREMITATI Artrital a degetelor de la maini sau de la picioare.
Mai ales daca articulatiile degetelor sunt singurele afectate (Afectarea
articulara la Causticum este de obicei mai generalizata). - Dureri articu-
tare agrav. Inainte de menstruatie i amel. dupa ce apare fluxul menstrual.
CLINIC: Artrita. Avort. Dismenoree. Infertilitate. Leucoree.
Metroragie. Travaliu - intrerupt sau ineficient. Vaginita.
SIMPTOME COMBINATE Dureri articulare ci tulburari men-
struale sau avorturi.
COMPARATII Caust. Cimic. Pulls. Sabin. Xanth. Vib.

CAUSTICUM

Ca oricare alt policrest, Causticum poate actiona asupra oricarui sis-

tern de organe. Efectele lui vizeaza Insa mai ales sistemul nervos si tesu-
tul conjunctiv. Pacientul relateaza adesea star de slabiciune, rigiditate
sau intepeneala ori, daca patologia este suficient de avansata, de paralizie,
care au evoluat lent progresiv.
Causticum este o persoana serioasa, sensibila si impresionabila, avand
o anumita intensitate a trairilor. Adesea are o compasiune exagerata pen-
tru fiintele din jun plange cand asculta buletinele de stiri sau cand afla de
nefericirea altor fiinte, fie Ca sunt oameni sau once alte creaturi. Aceasta
compasiune poate s se manifeste sub forma implicarii in plan social, cu
intolerania pentru mice inseamn nedreptate si ura fata de toti cei care
genereaza aceasta nedreptate. Poate s fie un revoltat, mergand pada" la
extremism politic, violenta.
Patologia poate progresa pana in plan mental: mintea, gandirea devin
greoaie, pacientul incepe sa ii piarda memoria. Opacitatea si lentoarea
mentala pot provoca o mare anxietate, pacientul temandu-se ca ar putea sa
uite ceva. In final poate ajunge pana la veritabile manifestari nevrotice de
tip obsesiv-compulsiv: permanent el simte nevoia irezistibila de a verifi-
ca si reverifica, iar si iar, toate amanuntele, de teama s nu faca vreo omi-
siune periculoasa: de exemplu, el verifica dac a oprit focul, desi a mai
verificat acelasi lucru cu doar putin limp inainte si imediat dupa aceea
verifica din nou.
Copiii Causticum sunt sensibili si excitabili. Sunt foarte constienti de
ce se petrece cu ceilalli si sunt plini de compasiune pentru suferinta altora.

82
Emotiile sunt resimtite cu o mare intensitate. Pot s izbucneasca in plans
la cea mai mica provocare. Le poate fi frica de multe lucruri, dar mai ales
de intuneric. Pot s aiba un comportament obsesiv, compulsiv i per-
fectionist, resimlind nevoia irezistibila de face anumite lucruri.
Adolescentii pot fi niste revoltati, de un idealism extrem.

MENTAL "- Sinceritate, trairi intense, idealism. *- Intensi compa-

siune. Nu pot suporta sa vada pe altii ca sufera. "- Sunt cuprinsi de
manie and yid nedreptate, fie ca este fata de ei, fie fata de alti oameni:
de exemplu maltratarea unui camarad sau situatia precara a unor grupuri
etnice minoritare. - Furios, manios. Mantle sau preocupare exagerate
pentru starea mediului. "- Revoltat. Angajat politic. Uraste autoritatea.
Convins de propria dreptate. - Tulburari determinate de suferinta, de
pierderea unei fiinte dragi; adesea pacientul a avut multe suferinte la rand.
Alcoolism in urma unor suferinte repetate. Depresie. "- Verifica din non
si din nou ceea ce are de Bout. - Se balbaie, mai ales cand este excitat.
*- Iii este teama ca s-ar putea intampla ceva rau. - Frica de: intuneric.
Caini sau alte animate. Fantome. - Copii hipersensibili; prang din once
nimic. - Minte greoaie, opaca, slabirea memoriei. - Este grabit, mananca
repede; este pripit in tot ceea ce face. - Istoric de abuz sexual sau de vio-
lenta in familie.
GENERALITATI - Friguros i agrav. la rece. "- Prefera si este
amel. de vreme noroasi, umedi sau ploioasi. Agravare generala si
locala de curenti de aer. - Agrav. la 4 p.m. - Agrav. dupa suprimarea unei
eruptii (problemele neurologice etc.). - Dureri descrise adesea ca o tale-
tura" sau ca o rana". De asemenea poate sa aiba senzatia ca au o piatra"
inauntru. - Aspectul: slab, brunet, exprimand o anumita intensitate laun-
trica (train, emoiii de mare intensitate); poate sa fie foarte rafinat.
NEUROLOGIC - Paralizie, mai ales a muschilor flexori, mai ales pe
partea dreapta. - Paralizie lent progresivi. - Paralizie; accident vascular
cerebral sau tulburari neuro-degenerative. - Coree, agrav. in somn, mai
accentuata pe partea dreapta. - Tulburari convulsive, convulsii generali-
zate, agrav. in somn, in timpul menstruatiei, pe partea dreapta a corpului.
- Petit mal. - Tresariri, secuse, spasme, tremuraturi, convulsii dupa o
spaim sau dupa o suferinta. - Amorteala pe partea stanga a corpului.
CAP - Eruptii pe fata, mai ales pe "varful nasului (Aeth). - Veruci
pe nas sau pe pleoape. Nevralgie faciala dreapta, agrav. la vant.
- Paralizie Bell pe dreapta, agrav. la vant rece (Aeon). - Paralizia limbii.
- Greutate sau paralizie a pleoapelor. Strabism. - Tresariri ale fetei.
- Afectiuni sau spasme la nivelul articulatiei temporo-mandibulare, agrav.
pe partea dreapa. - Sinuzita. - Eruplii in regiunea occipitala. - Acnee.
Acnee rozacee.

83
 GAT - Dorinta constanta de a-si drege glasul. Simte a are secrelii
in gat pe care nu le poate elimina decat cu dificultate. - Raguseala, agrav.
aproape de fiecare data and este racit, agrav. dimineata, agrav. dupa
suprasolicitarea vocii, amel. de bauturi reci. Dorinta permanenta de a
inghiti. - Paralizia esofagului. Torticolis.
GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: Sarat. Sunca sau carne
afumata. Branza. Oua. Aversiuni alimentare: "Dulciuri. - Dureri de
stomac, amel. bauturi reci (Phos). Constipatie, amel. and sta in
picioare. Scaun acoperit de mucus. - Fisura rectala.
UROGENITAL Incontinenta urinara cand tuseste sau cand
stranuta, mai ales la femei varstnice. Incontinenta urinara de efort.
- Paralizia vezicii urinare; retentie de urina fiindca s-a abiinut prea mull
s urineze. - Senzatie de mictiune frecventa. - Enurezis (poate s dureze
pana la varsta adulta). - Pierde urina far sa simta. - Impotenia.
- Aversiune pentru contact sexual la femei. - Nu mai simte placerea,
chiar data' se produce orgasmul, atat la barbati cat si la femei.
PIEPT Tuseste din ce in ce mai profund, ca si cum s-ar stradui s
coboare tot mai adanc in tractul respirator, panh la nivelul unde se afla mucusul
acumulat, pentru a-1 elimina. Tuse, amel. de bauturi red, amel. daca se
apleaa in fata. Bronsita cu tuse iritanta, chinuitoare.
- Senzatie de tuna In piept, ca si cum ar avea o piatra" inauntru. - Astm
declanat de emotii intense sau de reprimarea emotiilor; agrav. dupa efort fizic.
SPATE - Durere de spate joasa (lombosacrata) i sciatica. - Senzatie
de tensiune in regiunea cervicala. Spondiloza. Torticolis.
EXTREMITATI - Tulburari reumatismale, agrav. la rece, supraso-
licitare si incordare (sfortare), and face baie, pe vreme uscata. Artrita.
(artroza) la maini si la picioare, devialie ulnara. Durere la nivelul
umarului drept. - Guth. - Neastampar al picioarelor noaptea in pat.
- Crampe la nivelul gambelor si picioarelor. - Sindrom de tunel carpian.
- Paralizie lent progresiva. Ataxie, isi taraste piciorul cand merge.
- Contracturi ale muschilor si tendoanelor. Tendoane tan, indurate.
Veruci pe maini, "mai ales in jurul unghiilor (periunghiale).
PIELE - Veruci. - Herpes. Eczema. Acnee. Furuncule.
CLINIC: Abces. Acnee. Alcoolism. Alergie. Anxietate. Adria. Astm.
Ataxie. Bronsita. Carpian, sindrom de tunel. Cerebral, accident vascular.
Compulsiv-obsesiva, nevroza. Constipatie. Contractura. Convulsii, tul-
burari convulsive. Coree. Disfagie. Durere de spate joasa (lombosacrata).
Eczema. Enurezis. Fibrozita (fibromialgie). Guth. Herpes. Impotenta.
Incontinenta urinara. Mialgii. Nevralgii. Neurodegenerative, tulburari.
Paralizie faciala periferica de tip Bell. Parkinson, boala. Reumatism.
Sciatica. Scleroza. multipla. Sexuale, disfunciii. Sinuzita.. Tendinita.
Ticuri. Torticolis. Tremor. Tuse. Vaginita.. Veruci.

84
 COMPLEMENTARE Coloc. Staph
INAMICE Phos.
COMPARATII Phos - Compasiune, teama c s-ar putea intampla ceva
rau, frica de intuneric etc., dorinta de bauturi reci, raguseala, reumatism,
tulburari neurologice.
Sep - Disfunctii sexuale, incontinent urinara, friguros, anxios,
plange, brunet si sublire.
Calc-p - Nemullumit, friguros i agrav. curenti de aer, reumatism
dureri in regiunea cervicala, Ii plac afumaturile i mancarea condimentata.
Staph. Plb. Tub. Nat-m. Nux-v.

CEANOTHUS

Ne vom gandi la acest remediu in afectiuni ale sistemului limfatic sau

ale celulelor sanguine de tip policitemie sau leucemie, mai ales atunci
cand exista "splenomegalie importanta si sensibilitate dureroasi mar-
cata a splinei. Eric Sommerman din Minneapolis a relatat la o prezentare
de cazuri din 1992 la Fundatia Internationala pentru Homeopatie o vinde-
care spectaculoasa a unui caz cu boala Hodgkin la care tratamentul a fost
inceput cu Ceanothus.

CEDRON
Atunci and intalnim acuze care se repeta periodic, .simptomele
reaparand exact la aceeasi ora in fiecare zi, trebuie s ne gandim la
Cedron, mai ales daca simptomele apar la 9 a.m.
CLINIC: Cefalee. Febra. Malarie i febra recurenta. Nevralgie.
COMPARATII Nat-n. Chin. Chin-s.

CHAMOMILLA
Nu exista vreun alt remediu atat de sensibil la durere Si cu o reactie
atat de inversunata, aproape acuzatoare In fata durerii. Adesea pacientul
pare s sufere mult mai mutt cleat ar justifica-o conditia patologica pe
care o are. Mai mullInca, in suferinta lui, el este ostil si vehement. Intot-
deauna starea pacientului este marcata de iritabilitate. Uneori, aceasta iri-
tabilitate este mai degraba a nervilor decal a mintii, determinand o hiper-
reactivitate la stimuli - ca Si cum nervii ar fi incordati la maximum. Desi
poate fi utilizata si pentru probleme cronice, profunde, cel mai adesea este

85
folosita in sari acute, la copii. On de cite on tulburarile unui pacient sunt
acompaniate de o iritabilitate extrema si 'flank (sail daca au fost
declansate de manie), trebuie s luam in considerare si Chamomilla
(Staph, Coloc, Nux-v).

MENTAL - Mani, Iritabilitate. , Copii iritabili, pot chiar s-si

loveasca pninii (sau pe medic). "- Trebuie s fie purtat in brae; este
cuprins de manie si ipa dac este lasat jos, asa cA pariniii trebuie sa.-1 tot
plimbe prin camera pentru a-1 liniti. - Copii pe care *nimic nu Ii poate
con sola. *Nu suporta s fie atins. Se trage in laturi furios daca incerci s
II atingi. *Capricios; cere un lucru, apoi ii arunca cat cobo (adesea intr-
una dintre persoanele prezente), imediat ce ii primete. *Teama de vant.
*Sensibilitate excesiva in durere. - Prange in somn. - Agitalie.
GENERALITATI: *- Hipersensibil la durere; durerile par s fie
insuportabile. Tulburari declansate de manie (febra, metroragie,
dureri). *Probleme legate de eruptia dintilor: diaree, febra, iritabilitate.
"- Agravare generala la 9 a.m. (sail 9-10 p.m.). - Agrav. noaptea.
Calduros, desi multe simptome locale pot fi ameliorate de caldura.
Agrav. de la cafea. - Spasme sau chiar fenomene convulsive, mai ales la
copii. Agrav. la vant. - Mulli autori mentioneaza durerile insotite de
amorteala drept un simptom cheie (Gnaph).
CAP "- Un obraz rosu si celalalt palid. Otita medic acuta sau
cronica (Puls, Mere). - Durere de urechi, agrav. la atingere, vant.
Nevralgie faciala. Fata si ochii cuprinse de caldura.. - ii transpira fata
dupa ce ma,nanca. Durere de dinti, agrav. la cafea, caldura (alimente,
bauturi calde), amel. la bauturi reci. "- Eruptia si cresterea
dintilor sunt dureroase, insotite de multe probleme.
GASTROINTESTINAL "- Diaree in timpul eruptiei dintilor.
Scaunul are miros de oui clocite". "- Scaunul are aspect de iarba
sau spanac tocate. Colica. Durere abdominala, agrav. la atingere,
cafea. - Amelioreaza greala si voma declanate de folosirea narcoticelor.
- Sete cu dorinla de bauturi reci.
UROGEN1TAL *- Hemoragie uterina dupti un acces de manie.
Dismenoree severa, cu dureri care iradiaza in coapse (Vib, Xanth).
- Dureri intense si iritabilitate in timpul travaliului.
PIEPT - Tuse, mai ales tuse uscata, agrav. la 9-12 p.m. - Copilul infu-
riat i tine respiratia. - Crup. Bronsita. - Astm.
EXTREMITATI - Picioarele Ii sunt calde, trebuie sal be scoata de
sub 'Altura in timpul noptii. *- Artrita dureroasa, agrav. noaptea in
pat, amel. daci se plimba prin camera. - Osteomielita.
SOMN - Somn agitat, se trezeste frecvent. Hinge in timpul somnului.

86
 STARI ACUTE
*Chita medie - copilul se trezeste noaptea tipand, furios, nimic
nu il poate consola, trebuie s fie purtat in brate (adesea medicul este
chemat la ore tarzii din noapte pentru astfel de cazuri), nu tolereaza
s fie atins sau examinat, reactioneaza aproape isteric cand medicul
incerc s se uite in ureche.
*Eruptia dintilor - copii iritabili, gingii dureroase, inflamate,
adesea determinand diaree.
*Coilea - copilul nu poate fi consolat, se arcuieste pe spate,
plange si tipa cu inversunare.
Febra - frison unilateral, roseata a fetei unilaterala, transpiratie
pe partite acoperite si pe pielea capului, sete, agitatie si iritabilitate.
CLINIC: Astm. Colica. Comportament, probleme comportamentale.
Dentitie, eruptia dintilor, dureri de dinli. Dismenoree. Febra. Menopauza,
bufeuri. Metroragie. Nevralgie. Osteomielita. Otita medie. Sindrom pre-
menstrual. Tuse.
COMPLEMENTAR Calc.
INAMIC Sulph.
COMPARATH
Cina - Copil iritabil, capricios, nu suporta s fie atins, trebuie s fie
purtat in brate.
Calc-p - Iritabil, se plange tot timpul, inconsolabil, transpiratie pe
cap, probleme legate de eruptia dintilor.
Ant-c - Copil iritabil, nu suporta s fie atins, diaree, calduros.
Pals. Sulph. Rheum. Hep. Nux-v. Coloc.

CHELIDONIUM
Desi este considerat a fi in primul rand un remediu hepatic,
Chelidonium este util pentru o gama larga de simptome, probleme mani-
festate pe partea dreapta a corpului. De cele mai multe oni aceste simp-
tome vor include si fenomene generate de o disfunctie hepatica sau biliara
(de exemplu, durerile de cap sau pneumoniile sunt adesea insolite de eruc-
tatii sau indigestie).
MENTAL - Persoana dominatoare.
GENERALITATI Simptome pe partea dreaptal a corpului (latera-
litate dreapti). Agrav. la 4 a.m. sau la 2-4 p.m. - Icter. Icter neonatal.
- Friguros, agrav. la rece sau la schimbarea vremii. - Amel. dupa masa de
pranz. - Agrav. la miscare.
CAP - Durere de cap sau nevralgie pe partea dreapta (mai ales
supraorbitala). - Senzatie de raceala, mai ales la nivel occipital. - Durere

87
faciaa iradiind spre dinti sau spre ochi. *- Nevralgie faciall, mai ales
cand se asociaza cu probleme hepatice. - Amorteala la nivelul felei, mai
ales pe partea dreapta. - Limba cu depozit galbui, adesea avand pe mar-
gine amprentele dintilor.
GASTROINTESTINAL - Durere in hipocondrul drept: de origine
hepatica sau biliar. - Durere abdominall cu iradiere in spate sau "spre
regiunea scapulara dreapta; amel. and sta pe partea stanga Cu
picioarele indoite, stranse la piept; amel. cand maniacal (Graph);
durere care se extinde in partea opus a abdomenului; amel. de caldura,
bauturi calde sau lapte cald; amel. de scaun. - Vomita tot cu exceptia bau-
turilor calde. Indigestie dupa ce mananca grasimi. - Indigestie, greara,
eructalii, flatulenta. - Dorinie alimentare: Branza. Bauturi calde. Lapte.
- Aversiuni alimentare: Branza. Spanac.
PIEPT - Pneumonie pe partea dreapti, cu dureri care iradiaza in
spate, cu dorinla de bauturi calde, tuse cu senzatie de durere, hemoptizie..
- Nevralgie intercostala pe partea dreapta, agrav. de miscare.
EXTREMITATI - Durere scapulara sau in umr pe partea dreapti
(mai rar pe partea stanga). Senzatie de raceal in varful degetelor.
- Dureri articulare (artralgii) mai ales pe partea dreapta. - Gatul intepenit,
dureros, mai ales pe partea dreapta.
CLINIC: Bursita. Cancer (tumori maligne). Colecistita. Gastrita.
Greala. flepatita. Icter. Litiaza biliara. Migrena. Nevralgie. Pneumonie.
COMPLEMENTARE Lye.
COMPARATII Lye Simptome pe partea dreapta, probleme biliare si
hepatice, pneumonie, o mana rece (si cealalta calda), eructalii, cefalee.
Bry - Agrav. la miscare, ii place laptele cald, pneumonie, nevralgie.
Chin. Sang. Sulph.

CHIMAPHILLA UMBELLATA

Chimaphilla umbellata este un remediu specific pentru probleme

urinare. Manifestarile caracteristice sunt senzatiile frecvente de micliune,
disuria si char hematuria macroscopica in cadrul unei cistite, uretritesi,
eel mai specific, asociata unei prostatite. Este aproape un remediu speci-
fic pentru retentia urinara, determinata de adenomul de prostata.
UROGENITAL - Retentie de urina; trebuie s se forteze mult pentru
a declansa mictiunea. *- Retentie de urin asociata adenomului de
prostati. Disurie. Nevoie frecventa de a urina. - Jet urinar bifurcat
(Thuj.). Strictura uretrala. Prostatita. Adenom de prostata. Senzatia
ea are o bill' la nivelul perineului.
COMPARATII Cop. Med. Thuj. Sulph. Con. Sep. Set. Puts.
Pa rein

88
 CHINA OFFICINALIS
tuz,e, ov
China a fost primul remediu experimentat (a constituit obiectul primu-
lui proving facut de Hahnemann) dar abia observatiile lui Vithoulkas an
clarificat personalitatea corespunzaloare acestui remediu. Sunt oameni
introvertiti, foarte sensibili i susceptibili, cu sentimente de o mare inten-
sitate. Launtric sunt de o sensibilitate care aminteste de Natrum
Muriaticum: se simt lezati, ofensati de ore, ducandu-ne cu gandul la
Nux Vomica. Aceasta persoana, idealista si atat de sensibila, atat de uor
de lezat, corespunde cel mai bine imaginii adolescentului, facand din
China un remediu foarte util pentru aceasth grupa de varsta. Adesea pre-
zinta hiperexcitabilitate, descrisa uneori drept eretism nervos". Aceasta
excitabilitate excesiva se manifesta in uncle cazuri sub forma unor nopii
nedormite in care imaginatia ii brodeaza scenarii fantasmagorice, impa-
nate de fapte eroice si de planuri marete de viitor. A doua zi insa, and se
trezeste, se simte jenat de aceste fantezii nocturne.
Textele clasice mentioneaza doua manifestari caracteristice pentru
acest remediu: tulburari declansate de pierderea de fluide (sub forma de
diaree, hemoragie, scurgeri purulente de la nivelul unor furuncule) i febre
periodice. Astazi insa ne confruntam mai rar cu aceste fenomene in forma
lor de odinioara, date find mijloacele moderne de tratament (perfuzii
intravenoase, antibiotice, antidiareice). Uneori beneficiaza de acest
remediu copii ai aror parinti au suferit de malarie si an fost tratati cu chin-
ina. China este utilizata mai ales pentru maladii ale tractului intestinal si
ale ficatului si, intr-o mai mica masura, in afectiuni ale capului i extrem-
itatilor (migrene, nevralgii, probleme ale sistemului muscular si osos).

MENTAL - Persoana iritabila, sensibila, care se ofenseaza usor.

- Seara i noaptea se Iasi purtat de vise extravagante in care el
savarseste tot felul de isprivi grozave din care el iese permanent
triumfator (amintind de personajul Walter Mitty, eroul unei naratiu-
ni a prozatorului american James Thurber). - Fria de animate, chiar
de *animate domestice. Fric de caini. - Posomorat, prost dispus, posac,
ursuz. Depresie. - Schimbari frecvente de dispozitie, stare de spirit
oscilanta. - Face greseli and vorbeste i and scrie. - Sensibili la stimuli,
mai ales la zgomote. - Fire poetica, artistica. - Adolescent foarte sensibil,
susceptibil, care se simte lezat de once fleac, capricios i schimbator, plin
de toane, sarcastic dar si idealist.
GENERALITATI *- Agrav. de pierderea de fluide (sub forma de
hemoragie, diaree, lactatie, scurgeri purulente, etc.). *- Periodicitate,
mai ales la fiecare doui zile sau la fiecare sapte zile. - Agrav. pe ceata,

89
vreme umedi Si rece, toamna. Agrav. la atingere dar amel. la pre-
, - A slmptomele
- - - locale cat si in general). - Nu suporta.
mune puternica (atat
atingerea, mai ales atingerea usoara. - Anemie. Agrav. la curent de aer.
- Debilitate, oboseala, slabiciune, colaps, paloare. - Transpiratii nocturne.
CAP - Cefalee amel. la apasarea puternica;- agrav. de hemoragie,
and sta intins pe spate; amel. and se ridica in picioare; cefalee period-
ica, in fiecare zi, la cloud sau la apte zile; cefalee asociata cu probleme
biliare sau hepatice; cefalee insotita de tinnitus. - Ii simte creierul
plutind liber in interiorul craniului i izbindu-se de peretii acestuia.
Sensibilitate a pielii capului; nu suporta s fie atins nici mkar pe par
(Sel). Nevralgie faciala sau ciliar. - Sensibilitate la mirosuri.
- Epistaxis. Transpiratie rece pe falai., mai ales in jurul nasului si a buzei
superioare. - Gust amar in gut* mancarea sau tutunul au gust amar.
GASTROINTESTINAL Abdomenul balonat, destins, plin de gaze
dar nu este amel. de eliminarea gazelor (sub forma de flatus sau de
eructatie). - Colecistopatii. Colica biliara. Zgomote hidroaerice, bor-
borisme, eructalii, flatus. - Diaree agrav. de peste, fructe, lapte. Colita.
- Diaree periodica. Diaree cronica. - Crampe abdominale amel. daca se
indoaie din mijloc (daca se apleaca in fata), agrav. cand are frison.
- Hepatita sau ciroza hepatica. Hepatomegalie. - Splenomegalie.
- Gastrita. Hematemeza.. Anorexie. Ii lipsete pofta de mancare Ins ii
revine dupa prima imbucatura. Foame exagerati noaptea, obligandu-1 sa
se ridice din pat i sa manance. - Tulburari de digestie dupa fructe, lapte,
grasime, bere. plac: dulciurile, sarea, condimentele. - Nu ii plac:
mancarurile calde, fructele, grasimile, untul.
GENITAL - Leucoree sanguinolenta. - Dismenoree severa..
- Metroragie cu sange inchis la culoare. Amenoree (anumite cazuri).
- Tremura in timpul menstruatiei.
PIEPT - Crize de astm toamna. Tuse agrav. cand rade, cand st
intinsa pe spate avand capul mai jos decat trunchiul. - Pneumonie.
Bronsita.
EXTREMITATI Pielea sensibill sau dureroasi la atingere and
are febra. - Dureri musculare si articulare agrav. de atingere. - Paloare a
membrelor inferioare asociata cu edem care Iasi godeu la apasare la
nivelul extremitatilor. - 0 mana rece si cealalta calda (Chel, Lyc).
- Sciatica.
SOMN Insomnie din cauza unor ganduri exeitante si a unor fan-
tezii eroice. - Insomnie, somnui Ii este tulburat de cele mai mici
zgomote.
FEBRA , Febra periodical, malarie sau antecedente heredocolat-
erale de malarie. - Frisoane care o fac s tremure din tot corpul,
alternand cu senzatie de caldura. - Febra hectica (cu oscilatii foarte man).

90
 CLINIC. Anemie. Adria. Astm. Cefalee. Colecistita.. Colon (boli
inflamatorii ale colonului). Diaree. Febra. Gastrita. Gripa. Hepatita.
Insomnie. Malarie. Mialgie. Migrena. Nevralgie. Oboseala cronica, sin-
drom de. Sciatica. Splenomegalie. Tuse. Utcere peptice. Vaginita.
COMPLEMENTARE Ferr.
COMPARATII Nux-v - Iritabil, hipersensibil, se ofenseaza imediat,
simptome digestive, friguros, nevralgii, agrav. de curentul de aer.
Nat-m - Febra., migrena, sensibilitate excesiva, insomnie, aversiune
pentru grasimi. Lyc. Ign. Ars. Chin-s. Chin-ars. Carb-v.

CHININUM SULPHURICUM

In multe privinte acest remediu seamana cu China officinalis. Exista

totusi cateva simptome care ne orienteaza preferential spre Chininum sul-
phuricum, care vor fi mentionate in continuare. In plus, vom prefera
Chininum sulphuricum atunci and in istoric vom gasi factori declansatori
asemanatori cu cei de la China dar simptomele apar dupa ce pacientului
i-a fost administrat sulfat de chinina, fie profilactic sau curativ in
malarie, fie pentru inducerea avortului.

MENTAL - Fria de diavol sau de ghinion. - Frica de animate.

- Anxietate pentru altii; anxietate legata de venituri, finante. - Simptome
mentale similare cu ale lui China.
GENERALITATI - Periodicitate, simptomele apar la aceeasi ora zil-
nic, mai ales la 3 p.m. - Febra recurenta zilnica. Pusee impresionante de
febra inalta. Frisoane, contracturi. - Se poate simti mai bine in timpul
acceselor de febra recurenta. Slabiciune si debilitate, mai ales dupd
pierdere de fluide vitale. - Febrat de cauza necunoscuta. - Aspect, fata
slaba cu cearcane in jurut ochilor. Fala are expresia unei suferinte cronice.
CAP - Sindrom Meniere (Cocc, Phos, Si). - Zgomote in urechi (tin-
nitus), agrav. in timpul frisonului, cand are ameteala (vertij). - Cefalee
care incepe In timpul somnului, mai ales la 3 a.m. - Senzatie de caldura
In cap in timpul durerii de cap, amel. de aplicatii reci. - Cefalee amel. de
presiune puternica. - Cefalee cu tulburari digestive. - Cearcane in jurul
ochilor.
GASTROINTESTINAL - Dureri de ficat sau splina agrav. in timpul
unei
MUSCULOSCHELETIC - Sensibilitate mare la nivelul coloanei.
Nu se poate lasa pe spate in scaun din cauza sensibilittii coloanei.
- Durere de coloana agrav. la inspir, atingere. *- Artrita acuti, mai ales
daca se asociaza cu eritem nodos.

91
 PIELE - Eritem nodos.
CLINIC: Artrita. Cefalee. Eritem nodos. Febra. Febra. recurenta.
Lumbago. Malarie. Meniere, sindrom. Migrena. Nevralgie.
COMPARATII Cedr. Chin. Phos. Sal-ac.

CHLORALUM

Chloralum este un remediu la care ne vom gandi and intalnim corn-

binatia "afectare cutanati insomnie severa. Se recurge la el in caz de
eruplii urticariene agrav. daca bea yin; urticarie cu senzatie de arsura.

CHLORUM
Chlorum este un remediu rar prescris si care este folosit mai des in
tulburari respiratorii, mai ales laringospasm. Este vorba de o constrictie la
nivelul glotei care produce stridor si senzatie de sufocare; se afirma ch
este agrav. in timpul expirului desi este agrav. si in timpul inspirului pre-
cum si in somn.

CICUTA

Este un remediu al sistemului nervos. Este indicat in cazurile de

epilepsie si de retardare mentala. Aceste persoane au un comportament si
o atitudine puerile la care se asociaz o stare de suprastimulare, de
supraexcitare. La putine alte remedii apar convulsii atat de violente ca la
Cicuta, adesea find insotite de opistotonus sau diverse alte atitudini cor-
porale, care mai de care mai contorsionata si mai bizara. Episodul con-
vulsiv este urmat de o faza postcritica cand pacientul se afla intr-o stare
de inconstienia, de somnolenia sau Intr-o stare tulbure, confuza, de reve-
rie cu durata neobinuit de lunga, chiar i o zi intreaga.". Uneori exista mai
multe episoade convulsive care se succed la intervale scurte de timp.

MENTAL - Comportament pueril; pacientul se simte ca un copil.

- Retardare mentala dup no traumatism la cap. - Nu suporta compa-
nia celorlali. - Delir. Dementa.. Anxietate si suspiciune. Anxietate pre-
cedand criza convulsiva.
NEUROLOGIC "- Convulsii violente. "Contorsiuni. Opistotonus.
Convulsii dupa traumatism la cap (Am, Nat-s, Hyper). - Striga inain-
tea declansarii convulsiei. - Convulsii agrav. de caldura, in timpul som-

92
nului, la zgomote, la atingere. - Tetanos, eclampsie, meningita insotita de
convulsii. - Petit mal cu episoade de absenta de durata lunga. - Spasme,
tresariri, convulsii brute si puternice. Coree.
CAP - Capul dat pe spate; spasme la nivelul muschilor coloanei
cervicale. In timpul convulsiilor trasiturile Ii sunt deformate
ingrozitor, en niste contorsiuni inspiimantatoare. - Eruptii la nivelul
capului; pustule dureroase (cu senzatie de arsura), care conflueaza
formand cruste galbene, groase la nivelul fetei sau al scalpului. - Ii
musca limba in timpul convulsiilor. (Senzatie de) lovitura, izbitura (soc)
la nivelul capului. - Expresie stupida, idioata a fetei. - Strabism.
GASTROINTESTINAL - Ii place si minfince lucruri nedigerabile -
noroi sau carbune. - (Senzatie de) lovitura, izbitura (soc) la nivelul la
nivelul abdomenului. - Varsaturi in timpul sau alternand cu episoadele de
convulsii.
MUSCULOSCHELETIC - Opistotonus. Se cambreaza, incordandu-
si spatele in extensie. - Spasme i tresariri ale extremitatilor. - Senzatie
de lovitura, izbitura, (soc) la nivelul membrelor.
CLINIC: Convulsii. Opistotonus. Pustule la nivelul capului. Retardare
mentala. Spasme, secuse musculare. Strabism. Traumatisme la cap.
Tresariri.
COMPARATH Art-v. Cupr. Bar-m. Bufo.

CIMICIFUGA

Actaea racemosa - sub aceasta denumire este mentionat in Materia

Medica a lui Kent - este un remediu cu actiune mai ales asupra nervilor
muschilor. Adesea pacientul vine acuzand o durere greu de diagnosticat
pentru ca, are atat caracteristici nevralgice cat si reumatice. Localizarea
durerii este de obicei musculara - gat, spate, uter fiind cele mai intalnite
Calitativ, durerea poate fi ascutita sau intepaloare, amintindu-
ne de durerile de la Berberis.
Pacientul Cimicifuga este excitabil, extravertit i deg*, o energie
foarte intensa - isi exprima cu multa forta simptomele. in mod obisnuit
vorbeste foarte mult i sare de la un subject la altul. Emotiile sunt de o
mare intensitate, foarte vii, de factura isterica. Pacientul sufera de fobii
intense: moarte, nebunie, lovituri. intr-un stadiu mai avansat, care de obi-
cei se instaleaza dupa, o cadere psihic5,, pacientul devine trist sau char
aluneca spre o dispozitie suicidara.

93
 MENTAL - Locvacitate (vorbeste mutt); sare de la un subject la
altul. Ofteaza. - Minte devine cetoasa si foarte greoaie in timpul
durerilor de cap. - Isterie. Dispozitie schimbatoare. - Tristete, amara-
ciune, proasta dispozitie. I se pare ea totul este anapoda in viata sa.
- Fria de: Nebunie. Moarte. Crima.
GENERALITATI - Coree agrav. in timpul menstrualiei, la presiune,
agrav. pe partea pe care este culcat; coree asociat cu reumatism. Agrav.
de menstrualie. - Agrav. de frig si curent. - Agrav. dupa' lovituri la nivelul
coloanei.
CAP - Dureri de cap severe, mai ales in vertex sau care iradiaza
catre sau dinspre regiunea cervicala. Cefalee several cu greutate in
gandire asociata cu redoare (intepeneala) intensa, extrema in regiunea
cervicala. - In crestetul capului (vertex) are o senzatie de plin, ca si cum
ceva dinauntru ar impinge sa iasa afara. - Durere de cap cu senzaiia ca
varful capului se desface sau se desprinde si este aruncat in afara.
- Cefalee insolita de dureri oculare si agrav. de miscarile ochilor. - Dureri
cu senzatie de intepatura in ochi.
GASTROINTESTINAL - Senzatie de gol, de slabiciune in epigastru.
GENITAL - Dismenoree sever* agrav. pe masura ce creste fluxul
menstrual. - Crampe, dureri brute la nivelul bazinului (care par sa
traverseze bazinul dintr-o parte intr-alta) sau in coapse in timpul
travaliului sau dupa nastere; Dureri schimbatoare. Travaliu ineficient
sau intrerupt (care nu progreseaza). Retentie de placenta. - Menstre nereg-
ulate sau care sunt suprimate de emoiii sau stress. - Dureri nevralgice in
ovare.
SPATE - Dureri cervicale severe, aproape nevralgice; redoare,
intepeneala i senzatie de tra,ctiune la nivelul gatului. Spasme ale
gatului. - Fibroziti (fibromialgie). Spasme ale musculaturii paraver-
tebrale. - Sciatica. - Lovituri la nivelul coloanei.
EXTREMITATI - Reumatism preponderent abarticular, afectand
In special muschii. Coree. Dureri intepatoare, sagetand in toate
directiile si care sunt agrav. de vremea rece si umeda. - Dureri articulare
agrav. de frig. - Fasciculatii musculare.
CLINIC: Anxietate. Artrita (artroza). Coree. Depresie. Dismenoree.
Fasciculatii musculare. Fibrozita. (fibromialgie). Fobice, tulburari.
Redoare in regiunea cervicala. Isterie. Migrena.. Nevralgie. Reumatism.
Sciatica. Travaliu.
SIMPTOME COMBINATE *- Reumatism i locvacitate.
*- Reumatism i dismenoree.
- Isterie i spasme ale spatelui sau gatului.
COMPARATII Caul. Lach. Ign. Calc-p. Phos. Arg-n. Lac-c.

94
 CINA

Desi nu se recomanda administrarea de rutina a unui remediu intr-o

anumita afectiune, este usor de inteles entuziasmul cu care vechii home-
opati au folosit Cina pentru tratamentul viermilor intestinali, in special
pentru oxiuri i ascarizi. Un copil cu asemenea paraziti intestinali prezin-
o stare de agitatie intensa - ai senzatia ca iesit din minti -, are iti-
tabilitate marcata, tendinta imperioasa sa se scarpine i s se scobeasca.
Acestea fiind caracteristicile lui Cina, intelegem de ce acest remediu a
fost folosit in mod curent ca tratament in verminoze.
Cina este un remediu necesar mai ales la copii. Copilul tipic este de o
iritabilitate dusa pana la extrem, uneori chiar mai mult decat Chamomilla.
Nu suporta s fie atins, ba uneori nici macar s fie privit sau tinut in brate.
Nimeni nu poate sa-1 linisteasca si este foarte capricios. Atunci cand se
simte frustrat, copitul ajunge uneori chiar s-i loveasca, s-i ciupeasc sau
sa-i zgarie pe parinti. Din cauza maniei poate avea accese de furie, cand
se tranteste pe jos demonstrativ i d din maini si din picioare sau are
chiar convulsii. Copilul poate fi precoce iar comportamentul lui vadeste
duritate; nu suporta s fie mustrat si nu tolereaza autoritatea parintilor
Convulsiile reprezinta o componenta importanta in tabloul acestui
remediu. Sistemul nervos este iritat, afectarea lui mergand pana la menin-
gita i epilepsie. Spasmele pot apare oriunde in corp.

MENTAL - Copii furiosi, care lovesc i ciupesc ('ham). - Nu

suporta sa fie atins totusi uneori cere sa fie purtat in brate).
*- Face convulsii dupa ce a fost certat, dojenit sau pedepsit. - Ti
NEUROLOGIC "- Convulsii asociate cu verminoze. - Face convulsii
sau spasme daca a fost atins sau certat.
CAP "- Paloare sau coloratie albastruie periorala. - Fata palida cu
piele foarte fink aproape translucida, prin care se vad venele. - Fara
palida chiar i in timpul febrei. - Valuri de caldura si roseata a fetei.
- Vede culori in fala ochilor. - Multi autori au subliniat tendinta la cascat.
*- Nevoia imperioasi de a se scobi in nas cu degetele. - Scrasneste din
dinti in timpul somnului.
GASTROINTESTINAL - Galgait in esofag in timpul tusei sau cand
inghite. - Crampe (dureri colicative) asociate cu diaree; vrea sa se aseze
in pozitia genupectorala sau peste umarul mamei; amel. la apasare, pre-
siune (pe abdomen). - Are multe pofte alimentare dar nimic nu-1 satisface.
Aversiune pentru laptele mamei. - Elimina viermi in scaun; viermi cilin-
drici (oxiuri, ascarizi). Prurit rectal.
PIEPT - Se ineaca din cauza tusei; tuse violenta cu spasme ale mem-
brelor. Tuse convulsiva.

95
 EXTREMITATI - Spasme ale mainilor si picioarelor. - Negi.
CLINIC: Bruxism. Colici. Comportament, tulburari de. Convulsive,
tulburari. Diaree. Febra. Otita medie. Tuse convulsiva. Viermi, in special
viermi cilindrici.
COMPARATII Cham. Arum-t, Med.

CINNABARIS

Sulfura de mercur este in mod traditional inregistrata cu numele de

Cinnabaris. Majoritatea simptomelor acestui remediu sunt foarte apropi-
ate de cele ale lui Mercurius solubilis. Ne vom gandi la Cinnabaris in
cazurile cu simptome tipice de Mercurius dar in care exist o predomi-
nanta a leziunilor rectale si genitale, care sun! caracteristice pentru
Cinnabaris.

CAP - Congestie si senzatie de plin, mai ales la nivelul fruntii si ver-

texului. Dureri care iradiaza de la unghiul interior al ochiului spre
frunte. - Sinuzita etmoidala si frontala.
GENITAL "- Condilom rectal. Condilom genital. - Condilom al pre-
putului. - Balanita. Secretie purulenta sub preput. - Ulcere ale penisului.
- Ganglioni inghinali tumefiati.
PIELE - Condiloame cu forma de evantai si care sangereaza usor.
CLINIC: Balanita. Condilomatoza. Fimoza. Sinuzita.
COMPARATII Nit-ac. Thuj. Nat-s. Merc.

CISTUS CANADENSIS

Este un remediu care trebuie luat in considerare mai ales in cazuri de

rinita cronica, sinuzita si afectiuni recurente ale cailor respiratorii supe-
rioare. Cistus este confundat usor cu Calcarea pentru ca pacientul este
adesea friguros, obosit iar in unele cazuri poate fi flasc, moale.

GENERALITATI - Friguros, agrav. de frig sau aer rece. - Senzatie

de rece: in gura, gat, stomac, etc. - Agrav. iarna.
NAS - Rinita i sinuzitA cronica. *- Senzatie de arsur sau rece ca
gheata in nas si faringe, agrav. de inspir, mai ales and inspira aer rece.
- Afectiuni recurente ale editor respiratorii superioare. - Secreiii groase,
- Paroxisme violente de stranut, agrav. de inhalarea de aer rece.
GAT - Secretie, scurgere posteronazala cronica. - Arsura in gat, agrav.
de inspir. Amigdalita. Uscaciune a gatului, amel. la inghitit.

96
Adenopatie laterocervicalA cu afectarea intregului lant ganglionar
(ganglionii sunt dispusi asemenea mArgele(or pe o sfoara).
STOMAC place branza.
EXTREMITATI - Raceala extremitatilor. - Degeraturi. Varfurile
degetelor sunt crapate si sangereaza in timpul iernii.
Adenita cervicala. Cancer, patologie maligna. Degeraturi.
Raceli recurente. Sinuzite.
COMPARATII Sit. Calc. Psor. Carb-an.

CLEMATIS
Actiunea acestui remediu se focalizeaza mai ales la nivelul aparatului
urogenital, si, intr-o masura mai mica, la nivelul pielii. De asemenea, este
un remediu specific pentru durerea de dinti.

CAP - Durere de dinti; agrav. la bauturi calde; amel. dac tine apa rece
in sau daca. trage aer rece pe gura, astfeH ncat dintii s ajunga in con-
tact cu fluxul de aer rece. - Conjunctivia. Coriza. Stranut.
UROLOGIC - Cistita, durere ca o arsura la inceputul mictiunii.
- Mictiune incompleta sau intrerupta. Mictiune involuntara.
GENITAL - Orhita mai ales la nivelul testiculului drept. "- Testicul
ascensionat prin retractia cordonului spermatic. Orhita, aparuta mai
ales dupa suprimarea gonoreei. - Testicule umflate i foarte indurate (au
duritatea unei pietre). Tumefiere dureroasa a testiculelor agrav. noaptea.
- Uretrita. Stricturi uretrale. Prostatita. - Adenopatie inghinala.
PIELE Eruptii veziculoase, cu senzatie de arsura; eczema. - Eruptii
agrav. dupa ce se spala.
Alergie. Cistita. Conjunctivita. Dureri de dinti. Eczema.
Orhita.
SIMPTOME COMBINATE Orhita i probleme dermatologice.
COMPARATII Puts. Arg-M. Rhod. Rhus-T. Med. Canth.

COBALTUM

Ne vom gandi la Cobaltum oricand vom intalni combinatia de polutii

nocturne si probleme ale spatelui (Nat-p, Staph, Nit-ac, Se). Durerea de
spate si sciatica sunt ameliorate in pozitia culcat i sunt agravate in poz-
ilia sezand; pot fi insotite de dureri sau senzatie de slabiciune in picioare.
Este de asemenea un remediu demn de luat in considerare in tratamentul
impotentei.

97
 SIMPTOME COMBINATE "- Dureri lombosacrate sau sciatica si
polutii nocturne.

COCA
Dei ne-am astepta s gasim simptome importante produse de abuzul
acestei substante, Inca nu au fost identificate simptomele mentale partic-
ulare. Hering si Kent au subliniat a este foarte rusinos si timid.

GENERALITATI "- Rau de altitudine; la altitudini inalte nu poate

respira, se simte slabit si Ii doare capul. - Tiuit sau bazait in urechi.
RESPIRATOR - Emfizem si dispnee la eel mai mic efort. - Dispnee la
pacienli in varsta.
GENITAL - Impotenia. Pierderea libido-ului.
PIELE "- Furnicaturi. Senzatia c are un graunte de nisip sub piele.

COCCULUS

Este un remediu care actioneaza mai ales la nivelul sistemului nervos

central si mai toti pacientii vor avea in tabloul clinic ameteala (vertij)
intr-un grad mai mare sau mai mic. Este un remediu pe care trebuie s-1
avem in vedere and ne aflam in fata unei tulburari neurologice progre-
sive. Serioase si introvertite, aceste persoane poarta adesea amprenta unei
slabiciuni funciare a sistemului nervos. Aceasta slabiciune se manifesta
initial ca o hiperexcitabilitate a nervilor, care genereaza neliniste,
ameleala si agitalie. Ulterior, pe masura ce tulburaTile neurologice
avanseaza, conducerea nervoasa este perturbata si incetinita pentru ca
apoi s se instaleze o stare de slabiciune si de confuzie. In stadiul final
conducerea nervoasa devine atat de lenta incat pacientul, aflat aproape
intr-o stare de stupoare, percepe stimulii tactili (o intepatura, de exemplu)
cu o intarziere de aproape o secunda.
Planul psihologic este marcat in stadiile timpurii de o puternica ten-
dinta spre anxietate. Adolescentele Cocculus, adesea descrise in textele
clasice drept firi sensibile si romantice", sunt extrem de tensionate si, de
multe ori, sufera de dismenoree. Anxietatea unui astfel de pacient are
drept object sanatatea si responsabilitatile sale. El este ingrijorat insa nu
numai de propria sa sanatate ci si de cea a celor dragi. Tinand cont de
aceasta anxietate, combinata cu slabiciunea sistemului nervos, intelegem
de ce simptomul cheie eel mai cunoscut pentru Cocculus este Agravare
and vegheaza noaptea sau dupa o noapte de veghe". Macinata de lipsa de

98
somn ca si de grija pentru sanalatea fiintelor iubite, aceasta persoana
cedeaza in cele din urma, instalandu-se o stare de slabiciune, punctata de
episoade de ameteala si de dureri de cap. Cocculus este unul dintre
remediile la care trebuie s ne gandim cand . aflam in fata unui pacient
cu manifestari patologice profunde, ce pare coplesit de grija nemasurata
pentru sanatatea fizica i mentala a unei alte persoane. Tensiunile, solici-
tarile, suferintele de once tip pot declansa simptomele. In stadiul final, la
pacientii cu o stare avansata de degradare, ne confruntam cu un tablou
amintind de Helleborus si Alumina, cu o stare accentuata de pasivitate,
minte greoaie i obnubilata i reactii incetinite.

MENTAL "- Consecintele nefaste ale suferintei, supirarii, maniei

sau ale ingrijirii unei persoane iubite. - Epuizata, suferinda, bolnava
din cauza anxietatii pentru o fiin draga. - Procese mentale inceti-
nite. Timpul trece prea repede. Stupoare. - Anxietate i nervozitate.
- Anxios in legalura cu propria sanatate; cere s i se faa analize pentru a
se exclude once boala. - Tristete i suferinta. - Persoane sensibile, pline
de compasiune i delicatete. Fete sensibile i romantice."
GENERALITATI "- Agrav. de lipsa somnului; chiar sit de o ora In
minus. Agrav. dupa o noapte de veghe", echivaland cu grija i pre-
ocuparea pentru ceilalti. - Sensibil la alcool, care ii induce o stare
accentuata de confuzie. - Episoade de lesin, adesea pe fond isteric. - Se
intinde din toate incheieturile noaptea in pat. - Insomnie din cauza ingri-
jorarii; nu se poate relaxa din cauza prea multelor griji pe care le are.
NEUROLOGIC - Conducere nervoasa incetiniti; perceperea stimu-
lilor tactili (o intepatura, de exemplu) se face cu o Intarziere de
aproape o secunda (Alum, Plb). - Coree, manifestata mai ales la nivelul
picioarelor. Convulsii. - Dupa o perioada de nemiscare, partile corpului
aflate in repaus sunt intepenite ca si cum ar fi paralizate. Cand incepe s
si le mite intai geme de durere i abia apoi si le poate mica normal. La
trezirea din somn nu-si poate deschide ochii, etc.. - Paralizie progresiva,
precum In scleroza multipla. Ataxie.
VERTU (AMETEALA) "- Vertij adevarat, lumea pare c se invarte
cu el. - Ameteala este atit de sever, limit trebuie si se 9eze jos; sen-
zatie de greata cand incearca sa se ridice. "- Rau de miscare (are greata,
diaree, etc.). Rau de mare. "- Stare marcata de ameteala cand priveste
obiectele aflate in miscare, sau cand priveste la obiectele de afara in
timpul calitoriilor cu masina sau cu trenul. - Se simte de parca ar fi
beat sau ca si cum ar fi separat de propriul sau corp. - Ameteala agrav.
and sta in sezut sau de lipsa somnului.
CAP - Cefalee sau migrena, agrav. cand calatoreste cu masina, de pri-
varea de somn, de consumul de alcool. - Nevralgie faciala. - Ii simte
limba prea groasa si nu si-o poate mica, de parca ar fi paralizata.

99
 GASTROINTESTINAL - Senzatie de greata marcata, agrav. de
miscare sau in timpul episoadelor de ameteala. Mirosul de mancare sau
chiar si numai gandul la aceasta Ii provoaca greala. - Ficatul i se umfla
i este dureros, mai ales in star de manie. considerat simptom cheie de
multi autori. - dureri abdominale ca si cum ar avea inauntru doua pietre
frecandu-se una de cealalta sau senzatia ca are o piatra in ombilic stint alte
doua simptome puse in evidenia de unii autori.
UROGENITAL - Dismenoree severa cu stare de slabiciune in timpul
menstruatiei. - Menstruatii abundente, agrav. and sta in picioare sau cand
umbla. - La nivelul uterului: inflamatii si proliferari tumorale.
SPATE - Senzatie de slabiciune sau paralizie in regiunea lombari,
agrav. in timpul menstruatiei. Ii simte muchii gatului atat de slabili
incat nu isi poate line capul ridicat. - Tremuraturi in zona spatelui.
EXTREMITATI - Senzatie de amorleala in maini i in picioare, con-
comitent sau alternativ, and la maini, and la picioare. - Paralizie mai
ales sau afectand initial membrele inferioare. - Tremuraturi ale mainilor,
agrav. cand mananc si cand ridica mainile. - Cracmente in articulatiile
genunchilor la micare. - Pete rosii pe piele, intens pruriginoase, agrav.
noaptea in pat.
CLINIC: Anxietate. Cefalee. Depresie. Dismenoree. Durere de spate
joasa (lombara). GreaIa. Maladii neurovegetative. Migrena. Oboseala
cronica, sindrom de. - Rau de miscare sau rau de mare. - Scleroza multi-
pla. Vertij, ameteala.
COMPARATII Alum. Con. Nat-m. Phos. Calc. Caust. Staph. Puls.
Ph-ac. Hell.

COCCUS CACTI
Aproape toate simptomele care arata specificul acestui remediu se
refera la aspectele tusei. Este vorba de accese paroxistice de tuse care
apar iarna sau dupa expunere la rece. Este unul dintre cele mai bune
remedii pentru tusea convulsiva. Coccus cacti este de asemenea un
remediu demn de luat in considerare in tratamentul colicii renale.

TUSE - Accese paroxistice de tuse. Tuse provocata de gadilarea

sau iritarea laringelui. - Tuse agrav. la 6 a.m., 11 sau 11,30 p.m. - Tuse
amel. daci bea, mai ales bauturi reci (Caust, Cupr). Tuse agrav. in
camera calda, de mancare sau bauturi calde. Tuse amel. in aer liber sau
aer rece. Tuse cu mucus gros, abundent, compact, copios, filant (Kali-
bi), adesea asocial cu icnete de voma sau chiar varsaturi. - Poate prezen-
ta de asemenea o tuse uscata persistenta. Tuse sufocanta, inecacioasa.
- Tuse convulsiva. Bronsita. Crup.
COMPARATII Rumex. Spong. Dros. Caust. Kali-bi.

100
 COFFEA

Efectele cafelei (substanta ca atare) starea de alerta, imbuniatirea

reflexelor si a atentiei - au fost exploatate de fiecare in perioada stu-
dentiei. De asemenea, am putut observa Ca, atunci cand cafeaua este
folosita in exces, ea produce nervozitate, agitatie, hipersensibilitate la
stimuli senzoriali. Astfel ca tipul Coffea este foarte sensibil, nervos i are
reactii exagerate. Atunci &and pacientul este oprimat, calcat in picioare,
este suit sa-si reprime pornirile firesti sau sufer abuzuri din partea fam-
iliei sau sotului / sotiei, voinla lui este subrezita si ajunge s tolereze si
s accepte situatii inadmisibile, la fel ca Staphysagria. Starea de supraex-
citare mentala poate atinge cote extreme (mergand pana la sari extatice).
Dar atunci cand mintea este suprastimulata si suprasolicitaa apar si mani-
festarile patologice.
Sarile patologice astfel generate afecteaza mai ales sistemul nervos,
incepand cu insomnia caracteristica si ajungand pana la nevrite, nevralgii
si stare de slabiciune generala.

MENTAL - Stimulare mentala. Perceptiile sunt acute jar gandirea

rapida. Apar ganduri necontrolabile, care se deruleazi rapid, ca intr-
o cursA. - Stan i extatice. - Bucuriile sau surprizele au efecte negative
(determina insomnie, slabiciune, etc.). - Once element care stimuleaza
sistemul nervos poate determine simptome. - Mare sensibilitate la zgo-
mote, senzatii olfactive si alp stimuli. - Mare sensibilitate la atingere.
- Tulburaxi aparute dupa star de mahnire si suparare. Compasiv. - Docil,
timid, isi reprima pornirile interioare.
GENERALITATI - Agrav. de stimulari sau emotii puternice.
- Agravare puternicii sau nervozitate dupa ce bea cafea. - Aspectul este
adesea cel al unei persoane slabe, bolnavicioase, trase la fata.. - Debilitate
i oboseala marcata la pacienti hipersensibili. - Tremor.
CAP - Cefalee agrav. de muzica, zgomote, zgomotul pasilor. - Cefalee
sau migrena cu senzatia ca are o unghie infipta in cap". - Durere de cap
sau faciala amel. de aplicatii reci. - Nevralgie faciala agrav. de zgomote si
de once fel de perceptii senzoriale sau alli stimuli. - Durere de dinti amel.
daca tine apa rece in gura. - Tinnitus; senzatie de bazait in cap, mai ales
la nivelul occiputului.
PIEPT Glande mamare emaciate. - Palpitatii la emotii.
SOMN - Insomnie. Se trezeste la eel mai mic zgomot. - Insomnie
din cauza activitatiimentale intense si 9 a numeroaselor ganduri.
CLINIC: Cefalee. Durere de dinti. Insomnie. Migrena. Nevralgie.
Oboseala cronica, sindrom de. Tremor.
COMPARATII Staph. Nat-m. Chin. Sep. Nux-v. Kali-p. Then

101
 COLCHICUM
Colchicina este de mutt cunoscuta medicinei si Inca este utilizata ca
unul dintre principalele remedii pentru guta, atat de catre homeopati cat si
de alopaii. Majoritatea indicaijilor homeopatice ale acestui remediu pot fi
deduse facand corelatia cu tabloul de guta. Astfel, majoritatea simp-
tomelor sunt osteomusculare jar cateva sunt renale, find rezultatul acliu-
nii cristalelor de acid uric pe tractul urinar. Colchicum are de asemenea un
efect puternic pe tractul digestiv producand greata, diaree, gastria si o
distensie abdominala impresionanta.

GENERALITATI - Agrav. la frig si la vreme rece si umeda. - Agrav.

la schimbarea vremii; ca urmare agrav. prirnavara, excepiie facand sin-
droamele diareice, care se declanseaza mai ales toamna. "- Mare sensi-
bilitate la mirosuri, care Ii provoaca greata, voma, lesin, etc.
CAP - Limba cu senzatie de intepeneala si depozit lingual.
GASTROINTESTINAL - Distensie abdominali impresionanta, gaze
Incarcerate. - Diaree care apare mai ales toamna, cu scaune apoase (dare,
transparente), gelatinoase sau sangvinolente. - Senzatie imperjoasa si
dureroasa de scaun. - Eforturi violente de voma si va,rsaluri. - Greata. ingro-
zitoare la mirosuri, mai ales de oua sau peste. - Greata in timpul sarcinii.
URINAR - Nefrita cu edeme masive. - Urina inchisa la culoare, une-
ori ca cerneala. Aparitia sedimentului in urina alterneaza cu acuzele
reumatice (Benz-ac) sau cu simptomele cardiace.
EXTREMITATI Guta en inflamarea importanta a articulatiilor;
dureri gutoase agrav. la cea mai mica miscare. Artrita cu dureri par-
Reumatism acut. - Artrita migratorie; durerile se deplaseaza
adesea de pe partea stanga pe partea dreapta. - Dureri articulare agrav. la
cea mai mica miscare (Bry).
CLINIC: Artrita. Gastroenterita. Greata din sarcina. Guth'. Nefrita.
COMPARATII Benz-ac - predispozitie crescuta la guta, dureri agrav.
de miscare, tulburari urinare, urina mirositoare, calculi renali, simptome,
manifestari aparute dupa suprimarea, disparitia sedimentului urinar, limba
dureroasa si cu depozit.
Bry. Berb. Lye.

COLLINSONIA
Collinsonia este un remediu pe care il vom folosi in cazuri cu patolo-
gie hemoroidala si rectala (Ae., Rat, Paeon).
RECT - Hemoroizi. Fisuri rectale. Senzatia ca rectul este plin cu ace
(Aesc). - Constipalie cu scaun tare.

102
 SIMPTOME COMBINATE - Alternanta sau combinatia de simp-
tome cardiace sau palpitatii i hemoroizi (Lycop).

COLOCYNTHIS
Acest remediu trebuie s ne villa in minte on de cate on intr-un caz
domina fenomenele colicative, fie la nivelul colecistului (litiaza biliara),
al uterului (dismenoree) sau al ureterului (litiaza renala); dar cel mai ade-
sea, in cazul acestui remediu, ele se von manifesta la nivel intestinal.
Colocynthis este util si in cazuri de nevralgie i sciatica. In toate aceste
situalii se pot distinge anumite trasaturi comune: durerile sunt ameliorate
aproape intotdeauna de presiune si adesea de aplecarea in fata a trunchiu-
lui si de aldura. De obicei pacientul este foarte agitat din cauza durerilor.
Au o fire retrasa, sunt persoane decente, cu o atitudine cumpanita si
rezervata. Au opinii radicale, avand convingeri clare despre ce este eau si
ce este bine, de aceea ii supara foarte mult and sunt contrazisi. i aceas-
ta mai ales atunci cand, intr-un fel sau altul, se simt umiliti sau ofensati.
Colocynthis este unul dintre principalele remedii pentru simptome
declansate de manie, indignare sau umilire, jignire. Exprimarea
metaforica in plan fizic a acestor stari, mediata de sistemul nervos central,
o constituie crampa sau nevralgia, care, simbolic vorbind, reprezint
manie manifestata la nivelul nervilor.

MENTAL , Consecintele nefaste ale maniei, indignarii sau ale

unei star de surescitare. - Nerabdator, se infurie din once.
GENERALITATI - Agitatie, neliniste mai ales in timpul durerilor.
- Ameliorare locala i generala la presiune puternica. Agrav. la 6
dimineata sau dupa-masa intre 16-17. - Amel. cand b. cafea (Chain, Ign).
CAP - Cefalee, amel. de apasare (presiune) puternica sau cand bea
cafea. - Nevralgie faciala stanga, agrav. de miscare, de atingere; durerea
apare in accese paroxistice, cu senzatii de intepatura sau arsura.
GASTROINTESTINAL - Dureri abdominale, amel. de apasare sau
and sta intins cu fata in jos; Amel. cand se apleaci in fatal.;
Agrav. de manie, indignare sau in starile de surescitare; dureri
abdominale intense, cu senzatie de taiere sau de crampa; agrav. inaintea
episoadelor diareice, agrav. cand bea; amel. de cafea. - Periombilical sen-
zatie de crampa sau contractie. - Diaree sau colica, agrav. and mananca.,
agrav. de fructe, agrav. de emo-tii intense. - Crampe iradiind spre regiunea
pubiana.
GENITAL - Dismenoree amel. de caldura si de presiune (Mag-p).
- Suspendarea menstruatiei dupa un acces de manic. - Dureri ovariene.

103
 SPATE - Dureri de spate, agrav. cand respira si cand sta intins.
- Sciatica pe partea dreapti, mai rar pe partea stinga, amel. de decubit-
ul pe partea dureroasa, agrav. de caldura patului.
EXTREMITATI - Crampe la nivelul coapselor si gambelor.
CLINIC: Cefalee. Colecistia. Colica la nou-nascut. Colon iritabil,
sindrom de. Dismenoree. Dureri abdominale. Gastroenterita. Litiaza
renala.. Nevralgie. Nevralgie faciala. Sciatica.
COMPLEMENTARE Staph. Caust.
COMPARATII Staph. Cham. Mag-p. Nux-v,

CONIUM

La Conium patologia este in general profunda, afectand niveluri mul-

tiple ale fiintei. in cadrul sistemului nervos ne confruntam cu boli degene-
rative severe jar in sfera genitala CU disfunciii severe. Mai mull chiar,
Conium este unul dintre principalele remedii in combaterea cancerului si
a starilor precanceroase. La Conium tulburarile se instaleaza lent si pro-
gresiv. Adesea pacientul este incapabil sa localizeze cu precizie in timp
momentul de inceput al bolii. In general rnanifestarile morbide vor fi con-
secinla unei paralizii progresive on a unei induratii progresive care
evolueaza spre cancer.
Vithoulkas a pus in evidenta esenta emotionala profunda a acestui
remediu, tabloul fiind imbogalit de Louis Klein din Vancouver, Canada.
Pacientul tipic este o persoand cu simt practic, materialist, cu picioarele
pe pamant. In sfera mentala patologia pare sa fie consecinta unei
durificari" progresive a mintii. In plan emotional se instaleaz treptat o
anumita, platitudine si rigiditate, o insensibilitate mergand catre indiferen-
si depresie. La nivel mental vom constata idei fixe si superstiiii. In cele
din urma se instaleaza o deteriorare intelectuala progresiva, cu pierderea
memoriei si senilitate.

MENTAL - Persoane care din punct de vedere emotional sunt

inchise, insensibile, lipsite de once relief. - Minte greoaie, inceata sau
chiar confuza. Surj, epuizare intelectuala (,Brain fag").
Depresie. Anxietate, isterie, tristete, depresie, toate ca urmare a
reprimarii instinctului sexual (dupa divort sau dupa moartea sotului).
Superstitie. - Senilitate.
GENERALITATI Agrav. dupa suprimarea tendintelor sexuale.
Tumori sau induratii ale glandelor sau ale ganglionilor limfatici,
uneori cu senzatie de mancarime la nivelul lor. - Tumori maligne sau
istoric de cancer ( de sin, etc.)."- Transpira cand inchide ochii.

104
- Se simte stabil, obosit si tremura dupa scaun.
CAP - ,a e
rasuceste in pat. - Fotofobie. *- Fotofobie insotiti de lacrimare. - Se
scobeste cu degetul in nas. - Cancer de buz mai ales la fumkori.
- Exoftalmie. - Dopuri de ceara in urechi.
GAT - Adenopatie cervicali dura. - Gusa cu exoftalmie.
UROGENITAL - Ejaculare prematura, uneori chiar in timpul pre-
ludiului. - Impotenta. - Imputls sexual puternic. - Adenom sau cancer de
prostata, senzatie de apasare, de greutate la nivelul perineului.
- Prostatoree (scurgeri de lichid prostatic). - Paralizia vezicii urinare.
- Fluxul urinar se intrerupe in ciuda sfortarilor, apoi se reia cu usurinta
cand pacientul se relaxeaza. Tumori, inclusiv maligne, de testicul,
prostata, ovar, uter. - Leucoree albicioasa, iritanta sau sanguinolenta.
PIEPT *- Cancer de sfin, tumora este dura adesea cu adenopatie
axilarL Cancer de sfin in antecedente. - Sfinii se umfla Si sunt sen-
sibili, durerosi la atingere inainte de menstruatie. - Manc5,rime la
nivelul sanilor. - Tuse agrav. and se intinde pe spate prima ()ark oblig-
and-o s se ridice in sezut. - Tuse declansath de senzatia de gadilitura sau
de uscaciune in laringe.
EXTREMITATI - Slabiciune, oboseali progresivfi mergfind pfinfi la
paralizie (Caust), care incepe de obicei de la nivelul coapselor sau mem-
brelor inferioare. Ataxie. *- Se ridici cu dificultate din pozitia ghemuit.
- Amorteala, parestezii.
CLINIC: Ataxie. Cancer. Cervicita (inflamatie a colului uterin).
Dementa. Depresie. Disfunctii sexuale. Displazie de col uterin. Ejaculare
prematura. Exoftalmie. Fibrom uterin. Hipertiroidie. Impotenta. Limfom.
Maladii degenerative la nivelul sistemului nervos. Prostatita. Scleroza
multipla. Senilitate. Tuse. Vaginita. Vertij, ameteala.
COMPLEMENTAR Tub.
COMPARATII Sep. Ph-ac. Cocc. Carb-an. Caust.

CORALLIUM RUBRUM

Ne vom gandi la Corallium rubrum in raceli, tuse, corize in care intal-

nim dorinta tipica de acru (si de asemenea dorinta sau aversiune fal de
sare). Adesea are o abundenta secretie nazala posterioara. Remediul
rezolva de asemenea tusea convulsiva si tusea cronica de intensitate
redusa.

SIMPTOME COMBINATE - Dorintfi de acru i alergie sau coriza.

105
 CROCUS SATIVUS

Crocus va fi 'vat in considerare atunci and gasim combinatia de

simptome mentale tipice si probleme vasculare sau hemoragice. In mod
caracteristic, hemoragiile sunt cu sange de culoare inchisa, cu cheaguri de
forma alungita, ca niste firisoare (filamente).

MENTAL - Isterie; dispozitie schimbitoare, alternanta (starile de

buna dispozitie alterneaza cu cele de proasta dispozilie). - Dorete s
cante, s danseze, s sari, sa imbratieze si s sarute pe toata lumea. - Ras
necontrolat. - Pe de alta parte, poate deveni iritabil sau chiar violent.
GENERALITATI - Hemoragie cu cheaguri filante, formand uat
adevarat irag.
CAP - Epistaxis cu eliminare de cheaguri, care uneori sunt filante, for-
mand siraguri. -Fasciculalii musculare ale pleoapelor.
GASTROINTESTINAL - Senzatia c are ceva viu sau care se mica in
abdomen (Thuj). - Senzatia sau iluzia Ca este gravida.
GENITAL - Metroragie cu sange negru, urat mirositor si cu cheaguri.
PIEPT - Palpitatii cu senzatia c Ii sare ceva in inima.
EXTREMITATI - Coree si fasciculatii musculare.
CLINIC: Aritmie. Coree. Epistaxis. Fasciculatii musculare.
Hemoragie. Iluzii. Isterie, Metroragie. Ticuri.
SIMPTOME COMBINATE Hemoragie i isterie sau fasciculattii
musculare.
COMPARATII Ign. Hyos. Zinc.

CROTALUS CASCAVELLA

Multe din veninurile de sarpe au urmatoarele simptome comune:

simptome cardiace, hipertensiune, hemoragie cu singe inchis la culoare,
adesea hemoragii pasive si nu suporth ceva strans pe gat (guler stramt). In
general veninurile au lateralitate stanga dei ambele tipuri de remedii
Crotalus au simptome importante pe dreapta. Ii vom diferentia pe Crotalus
Cascavella de celelalte veninuri pe baza unor simptome mentale si prin
tendinta la patologie cutanata.

MENTAL - Iluzii si senzatii de frica avand drept object stafii,

spirite, voci. *- Vise en paianjeni. Memorie slaba; dificultate in
respectarea instructiunilor. - Vorbeste cu dificultate; 1'0 simte limba
groasa, greoaie, parch" ii e greu s o urneasca.

106
 EXTREMITATI - Paralizie dreapta.
PIELE "- Urticarie violenta, en senzatil de arsuri, care apare in
valuri pe o singura regiune a corpului.
CLINIC: Dementa. Dizartrie, Hemoragie. Iluzii. Paralizie. Urticarie,
COMPARATII Man, Lach. Med. Strych.

CROTALUS HORRIDUS

Crotalus horridus afecteaza in principal sistemul cardiovascular si

sangele. Seamana, mull cu Lachesis dar are o tendinta mai mare la hemor-
agii si sari septice. Personalitatea lui Crotalus horridus este mai putin
intensa si agresiva deck la Lachesis. Adesea pacientul este melancolic
lent, greoi. Pacientul delireaza in timpul starilor septice i in accidentele
vasculare cerebrale.

GENERALITATI Sfingerari extinse pe o arie larga - sangereaza

prin once orificiu, (chiar si lacrimile si transpiratia pot s fie sanguino-
lente). "- Septicemie adesea cu hemoragie (sindrom hemoragipar) genera-
lizata ca in coagularea intravasculara diseminata. - Tendinta la sfingera-
re cu sfinge de culoare inchisA, dar fari cheaguri. - Agrav. in timpul
somnului. - Icter. - Stani de colaps.
CAP "- Hemoragie retiniana (Ham, Phos, Lach, Sulph).
- Varicozitali ale fetei i nasului. - Limba este umflata i iese afara din
- Epistaxis.
GAT - Faringita, amigdalita, abces periamigdalian, difterie, toate cu
lateralitate stanga, pacientul nu poate inghiti si are o stare generala
proasta. - Nu tolereaza lucruri stramte pe gat (gulere etc.).
GASTROINTESTINAL - Ii place carnea de pore. - Hemoragie digestiva.
PIEPT - Angina. Durere pectorala agrav. cand este culcat pe stanga
cand urea (face efortul de a o urea o panta, o scara etc.). - Hemoptizie.
EXTREMITATI - Varicozitati.
PIELE - Echimoze. Purpura. - Erizipel. Furuncule. Urticarie.
Abces. Amigdalita. Angina pectorala. Delir. Faringita.
Hemoragie. Infarct miocardic. Infectie. Purpura. Varicozitati.
COMPARATII Lach - Hemoragie cu singe intunecat, leziuni purpurii
sau negre, agrav. de gulere stranse, agrav. de somn, agrav. culcat pe partea
stanga.
Bapt. Sul-ac. Sec.

107
 CROTON TIGLIUM

Cele doua teritorii afectate de Croton Tiglium sunt pielea

intestinele.

GENERALITATI - Durere cu senzatie de tractiune (ca si cum ar fi tras

cu o sfoara) - la nivelul mameloanelor, ochilor (Par, Plb).
GASTROINTESTINAL "- Diaree in jet, senzatia este imperioasi si
evacuarea scaunului se face brusc, intr-un singur jet. "- Diaree agrav.
imediat dupa ce minnc sau ben. - Zgomote hidroaerice intestinale
(borborigme). Durere abdominala care iradiaza in jos spre rect. - Durere
abdominala amel. de lapte cald (Ars, Chel, Graph).
UROGENITAL - Eruptii veziculoase.
PIEPT - Durere cu senzalie de tractiune in mameloane. Durerea iradi-
aza de la mameloane spre spate. - Durere la nivelul mameloanelor in tim-
pul alaptarii. Durere la atingerea hainelor
PIELE - Eruptii veziculare cu prurit intolerabil. - Intoxicatie cu
planta Rhus Toxicodendron cu eruptii pe organele genitale i pe fala.
- episoade de eruptie cutanata alternand cu episoade de diaree.
CLINIC: Colita. Dermatita, mai ales dupa intoxicatia cu Rhus. Diaree.
Mastita.
COMPARATII Gamb. Ars. Rhus-t.

CUBEBA

Ne gandim la acest remediu mai ales la pacientii cu probleme urologi-

ce, inclusiv infectii (prostatite, cistite, etc.). Ne ghideaza in alegerea lui o
preferint alimentara specifica: Ii plac nucile.

CUPRUM

Ceea ce este relevant pentru majoritatea simptomelor acestui remediu

este o marcata tendinta convulsiva. Cuprum are crampe i spasme care pot
afecta potential once aparat sau sistem din organism: respirator (astm),
digestiv (colici si varsaturi eliminate spasmodic), musculoscheletic
(crampe la nivelul picioarelor) dar cel mai afectat este sistemul nervos.
Cuprum este eel mai important remediu specific pentru tulburari convul-
sive si pentru epilepsie. Imaginea pe care Vithoulkas a conturat-o acestui

108
remediu este aceea a unei persoane stapanite de emotii si impulsuri
intense care sunt puternic reprimate. Pentru a mentine sub control aceste
vii traini launtrice, pacientul blocheaza once manifestare exterioark once
portit de exprimare este ferecata cu intransigenta, incat impresia pe care
ti-o dau este aceea a unei persoane complet inchise, care refuza once
comunicare. Convulsiile si spasmele apar ca o izbucnire, ca o descarcare
eliberatoare a acestei tensiuni acumulate si strunite cu strasnicie. In cele
din urma pacientul devine atat de inchis incat mintea Ii devine greoaie si
inceata., ajungand pana in pragul senilitatii.

MENTAL - Persoane extrem de inchise, necomunicative. Minte

greoaie i lenta. - Manie. Comportament violent. - Team de foc.
NEUROLOGIC "- Convulsii sau alte probleme neurologice aparute
dupa suprimarea unor eruptii (Cic, Zinc). "- Scoate sunete nearticu-
late inainte de declansarea crizei convulsive: zbiara, ipa, rage.
- Convulsii, agrav. noaptea, in timpul sarcinii sau al menstruatiei, in
timpul somnului, cand este supirat, frustrat sau cand este excitat,
stimulat de anumite emotii, and se udA. Crampe si spasme muscu-
lare. - Manifestarile aurei care preceda criza convulsiva le resimte la
nivelul plexului solar sau al extremitatilor.
GENERALITATI - Amel. dupa bauturi reci. - Agrav. dupa supri-
marea unor eruptii.
CAP - Grimase ale fetei pe care el se straduieste sa le ascunda, sa
le camufleze sau si le disimuleze. - Convulsii ale fetei. - Se face albas-
tru la fa, cianotic in timpul convulsiilor sau al crizei de astm.
- Migren5. Durere de cap, mai ales la radacina nasului. Nevoia impe-
rioasa. de a scoate limba din gura.. - Ii pierde vederea inainte de
declansarea convulsiilor.
GASTROINTESTINAL - Contractie convulsiva brusca a stomacului
Cu varsatura. - Spasme abdominale si dureri colicative. - Crampe abdomi-
nale agrav. de miscare (Bry). - Varsa.turi care preced convulsiile. - Este
considerat unul dintre principalele remedii utile in holera..
PIEPT - Accese paroxistice de tuse, de o mare severitate. - Tuse
amel. de biuturi reci (Caust, Coc-C). "- Crize subite de sufocare,
agrav. la 3 a.m., la emotii. - Tuse convulsiva in crize paroxistice atat de
severe illicit se cianozeaza.
EXTREMITATI Crampe musculare, mai ales la nivelul mainilor,
picioarelor, gambelor. - Crampe musculare agrav. in somn si in timpul
actului sexual. "- Degetele mani stranse in palme si inclestate in
pumni. - Convulsiile incep de la maini si cuprind tot corpul. - Spasme,
tresariri ale muschilor, mai severe la nivelul degetelor de la maini si
picioare. - Coree (Caust, Cimic, Mygal, Rhus-t, Zinc, etc.).

109
 CLINIC: Astm. Cefalee. Colici. Convulsii. Crampe. Digestive, tul-
burari. Encefalita. Holer. Meningita. Migrena. Mioclonii nocturne.
Spasme, tresariri musculare. Ticuri. Tuse convulsiva.
COMPLEMENTAR
SIMPTOME COMBINATE "- Astm ci maladii convulsivante.
- Diaree crampe la nivelul extremitatilor.
COMPARATII Cic. Zinc. Bufo. Caust.

CURARE
Aceasta neurotoxina a fost utilizata medical pentru a paraliza activi-
tatea muscular la pacientii supusi intervenliilor chirurgicale sau venti-
latiei mecanice. De aceea si in homeopatie este indicath in cazuri de para-
lizii sau pareze progresive cum sunt cele din scleroza multipla, scleroza
laterala amiotrofica, etc. Louis Klein din Vancouver, Canada a relatat de
curand o vindecare stralucita a unui caz de miastenia gravis cu acest
remediu.

MENTAL - Crize violente. Autoagresiune - se musca sau se loveste,

Ii rupe hainele. Aversiune la companie, prefera singuratatea; se include
In ea insasi. - Iritabilsi agresiva.
NEUROLOGIC - Pareza progresiva, afectand mai ales grupele de
muschi extensori. Slabiciune, scadere a fortei musculare la maini la
pianisti. Deglutilie dificila - trebuie s bea putina apa pentru a
putea inghiti.
COMPARATII Plb. Caust. Con.

CYCLAMEN

Cyclamen mai este adesea numit Pulsatilla friguroasr din cauza

problemelor menstruale i a dificultatii cu care digera grasimile, care ii
provoaca indigestie. Pacientul sufera adesea de slabiciune, anemie si are
simptome vizuale importante. Putem diferentia Cyclamen de Pulsatilla
prin agravarea in aer liber si tendinta de a avea senzatie de sete. In plus,
pacienta Cyclamen rareori are aspectul robust si fata rosie pe care le pre-
zinta pacienta Pulsatilla. Pacienta Cyclamen sufera adesea de depresie si
remuscari; are impresia c si-a neglijat indatoririle. Profund, in adancul
sufletului lor poate fi un sentiment de suferinta. Atat Cyclamen cat si
Pulsatilla pot fi miloase, compasive, indispuse si an tendin-ta de a plange.

110
 GENERALITATI - Agrav. de rece. - Agrav. de suprimarea mens-
truatiei. Slabiciune si moleseala. agrav. de carne de porc si de grasime.
CAP - Ameteala (vertij) agrav. in timpul menstruatiei si de suprimarea
menstruatiei. - Cefalee cu ameteala (vertij) sau tulburari de vedere
(senzatia c imaginea palpaie sau tremura). Migrena.. - Fa-t palida cu
cearcane sub ochi. - Alergie.
OCHI Tulburari vizuale i senzatii de palpaire, licarire in fata
ochilor. - Seaderea acuitattii vizuale. Diplopie. Strabism. - Tumefiere in
jurul ochilor (umflarea tesuturilor periorbitale). - Otalgie (durere de
urechi) dreapta..
GASTROINTESTINAL - Indigestie de la grasimi si carne de pore. -
Mancarea si saliva au gust sarat. - Dorinta de Lamai. - Aversiune pentru:
Carne. Grasime. Pore. Unt.
GENITAL - Dismenoree several., cu dureri ca de travaliu. - Menstre
care sunt suprimate de factori minori, agrav. umezeala (daci pacienta se
uda), agrav. de efort (umezeala si efortul fizic favorizeaza suprimarea
menstruatiei). - Amenoree. - Menstre care apar prea devreme si care sunt
prea abundente. Menstruatie Cu sange negru si cheaguri. - Prostatita, agrav.
In timpul defecatiei si mictiunii, agrav. and sta jos sau merge.
EXTREMITATI - Calcaie sensibile, dureroase, agrav. and st jos
sau in picioare. Durerea o simte mult mai putin and merge. - Dureri de
glezne. - Crampa scriitorului resimtita de la antebrat pan la degete.
Degete contractate.
CLINIC Alergie. Anemie. Cefalee. Crampa scriitorului. Dismenoree.
Gastrita. Menstruale, tulburari. Migrena. Strabism. Vaginita. Vertij.
Vizuale, tulbura.ri.
COMPARATH Puts - menstruatie neregulate si usor de suprimat, per-
soane blonde cu temperament apos, flegmatic, cu aversiune si agravare la
grasimi si carne de porc, dureri de calaie, prostatita.
Chin. Sep. Nat-m.

DIGITALIS

Alopatic este folosit pentru a reduce alura ventriculara prea rapida din
cadrul unei fibrilatii atriale. Dimpotriva, in homeopatie este indicat atun-
ci and pulsul este foarte lent. Desi simptomele cardiace sunt cele mai
importante, acest remediu este utilizat si pentru probleme ale prostatei si
alte tulburari urinare, ca si in hepatiti, atunci cand acestea se asociaza cu
o bradicardie caracteristica.

111
 MENTAL - Teama de moarte determinata de simptome cardiace.
Teama ca i se va opri inima. Remusciri; sentimente de vinovatie.
GENERALITATI *- Puts& foarte lent, bradicardie importanta,
simptom care se poate asocia si Cu alte tulburari. - Agrav. dupa contact
sexual (indigestie, angina, etc.). - Lein, lipotimie si paloare. Cianoza.
CAP - Vertij si bradicardie. Vede un halo galben sau verde in jurul
obiectelor.
GASTROINTESTINAL - Hepatita, ficatul este sensibil si de consis-
tenta crescuta. - Icter en scaune acolice (deschise la culoare, albicioase).
- Greala cu o senzatie ingrozitoare, ucigatoare, de go!, de prabusire in
stomac. - Greata agrav. de mirosul alimentelor (Colch, Cocc, Sep, Ars).
UROGENITAL - Prostata manta de volum si inflamata, mai ales la
pacienti in varsta. Retentie urinara prin adenom de prostata. - Scurgeri de
lichid seminal sau prostatic. Nevoie permanenta de a urina in timpul noplii.
CARDIOVASCULAR - Puls lent; bradicardie sau tahicardie cu con-
ducere lenta (transmitere lenta prin blocarea conducerii la ventriculi).
- Senzatia ca inima va inceta A. mai bata, agrav. de efort fizic. - Angina
agrav. de contact sexual, emotii, sari de excitare, de efort fizic. - Dureri
anginoase cu iradiere pe bratul stang unde simte amorleala si slabiciune.
Insuficienia cardiaca congestiva. - Cardiopatie reumatismala.
- Palpitatii dupa o suferinta, dupa o trauma emotionala.
PIEPT - Hemoptizie dupa suprimarea menstruatiei (considerat
simptom cheie). - Dispnee sau chiar astm asociate en o boala de inima sau
In cadrul unei suferinte cardiace. - Se trezeste brusc din somn cu o respi-
rape grea, gafaind si en teama ca se va sufoca (Lach, Sulph, Op, Grind).
CLINIC Angina. Aritmie. Cardiopatie reumatismall. Greata. Hepatita.
Insuficienta cardiaca congestiva. Prostatita.
SIMPTOME COMBINATE Probleme hepatice i cardiace.
COMPARATII Chel. Nux-V. Spoug. Lach.

DIOSCOREA

Dioscorea este un remediu pentru tulburari gastrointestinale.

Simptomul care ne va indica acest remediu este tendinta de a se intinde
sau de a se lasa pe spate (intr-o pozitie avand coloana vertebrala in exten-
sie) in scopul de a-si usura durerile abdominale (invers fala de Coloc). In
timpul consultatiei, pacientul, asezat pe scaun, se va lasa cat mai mult pe
spate, astfel inat sa nu se indoaie din abdomen.

GASTROINTESTINAL *- Crampe abdominale severe, amel. daci

se Iasi pe spate sau daca sta en trunchiul drept. - Diaree acuta, uneori

112
hemoragica. - Crampe paroxistice, agrav. and se apleaca in fata, amel. de
eructatii. - Indicat la sugari care, atunci cand au colici, isi arcuiesc spatele
in extensie. Greata and se gandeste la mancare.
MUSCULOSCHELETIC - Dureri de spate joase. Sciatica, de obicei cu
lateralitate dreapta. - Crampe in degetele de la maini si picioare in timpul
travaliului.
CLINIC Colici. Gastroenterita. Litiaza renala. Sciatica.
COMPARATII Nux-v. Colo, Bell.

DOLICHOS

Dolichos determind un prurit ingrozitor pe tot corpul fail a fi prezen-

t eruppe cutanata. Mancarimea se poate datora si unei boli de piele,
dar cel mai adesea este generata de probleme hepatice, adesea asociindu-
se cu icter, sau uneori apare in cadrul unei sarcini on unui cancer aflat
intr-un stadiu avansat. Simptomele sunt agravate noaptea, uneori find
atat de intense inat i duc pe pacient la disperare sau chiar la ganduri de
sinucidere.

GASTROINTESTINAL - Hepatita cu icter si scaun acolic (decolorat

sau char alb).
PIELE Manarime ingrozitoare, insuportabila, Vara a exista
vreo eruplie. - Mancarime agrav. noaptea si in timpul sarcinii; amel. and
face bale.
COMPARATII Card-M. Chel. Sulph. Ars.

DROSERA

Este in principal un remediu pentru tuse, find renumit mai ales pen-
tru eficienta lui in tusea convulsiva. Poate fi ins util in once infectie res-
piratorie ca si in tusea declansata de iritatia laringelui. La acest remediu
intalnim de asemenea crampe musculare. Este interesant s observam cat
de frecvent remediile pe care le utilizam in tusea convulsiva prezinta
simptome neurologice.

GAT - Senzatie de usaciune si iritatie la nivelul gatului si laringelui,

care declanseaza tusea. - Senzatie de constrictie, de strangere la nivelul
gatului si pieptului, agrav. cand vorbeste, amel. cand merge.
TUSE "- Crize paroxistice violente de tuse, uneori atat de severe
Inct pacientul nu mai poate s respire, nu mai poate s traga aer in

113
piept sau se cianozeazi. Tuse agrav. dupa miezul noplii. "- Tuse atilt
de puternica luck incepe sa-i curga singe din nas. - Tuse agrav. cand
mananca. - Tuse agrav. imediat cc se intinde in pat noaptea. - Tuse urmata
de varsaturi. - Tuse dureroasa; din cauza durerii pacientul trebuie sa se
tind de piept cand tuseste. - Multi autori vorbesc despre utilizarea acestui
remediu in cazurile de tuberculoza..
EXTREMITATI "- Crampe ale mainii atunci cand apuca un obiect;
nu mai poate desface maim. - Tresariri, spasme musculare la nivelul
umkului.
CLINIC Bronsita. Crampa scriitorului. Crup. Laringita. Tuberculoza..
Tuse convulsiva.
COMPARATII Spong. Rum.. Coc-C. Cupr.

DULCAMARA

Dulcamara este un remediu care adesea este trecut cu vederea.

Agravarea cheie la vremea umeda este atat de frecvent intalnita incit este de
inieles de cc prescriem foarte des, in mod gresit, remedii precum Kali car-
bonicum sau Calcarea carbonica, cand ar trebui s ne gandim la Dulcamara.
Majoritatea acuzelor de Dulcamara sunt legate de seroase si mucoase. De
asemenea, este un remediu important in alergii si eruptii herpetice.
Pacientul Dulcamara este in general viguros, solid, mai degraba, ten-
sionat, incordat si dominator. Anamneza se centreaza adesea pe prob-
lemele si neintelegerile pe care pacientul le are cu familia sa. Uneori este
foarte dificil s intrerupi pacientul dintr-o asemenea discutie si s-1 aduci
inapoi la problemele lui de sanalate.

MENTAL - Anxietate legata de familie. - Este foarte dominator i

implicat in probleme de familie; loath' consultatia se consuma in jurul dis-
cutiilor legate de controversele de familie. - Incapatanat si incordat, ten-
sionat (cu nervii intinsi, parca pe punctul de a avea o izbucnire de manic).
GENERALITATI - Agrav. de vremea umeda sau umedi i rece.
Agrav. de schimbarea vremii mai ales cand zilele calde sunt urmate
de seri reci (toamna). Agrav. de suprimarea eruptiilor. - Agrav. daci
face il prinde frigul (conjunctivita, diaree, cistita, dureri lom-
bosacrate, etc.). - Agrav. de curenti de aer. - Atergie la pisici (Tub, Sulph,
Kali-c, Ars, Puls).
CAP - Cefalee care apare dupa suprimarea sinuzitei sau a erupiiilor
faciale. - Cefalee, sinuzita: agrav. de vreme rece, umeda, agrav. dupa fri-
son. - Cefalee amel. and elimina secretii mucoase. Paralizie Bell cu
dificultati de vorbire. - Nevralgie faciala dupa suprimarea unei eruptii

114
faciale. - Catar cu secretii groase, mucoase, galbui, care umplu sinusurile
i urechile. - Durere de urechi, mai ales pe sta,nga, agrav. noaptea, la frig
i umezeala. - Febra de fan care apare mai ales la sffirsitul verii sau
toamna. - Obstructie nazala, guturai sau coriza aparute dupa expunerea la
vreme rece, umeda. - Eruptii cu cruste pe cap sau pe fata. - Herpes in
jurul buzelor. - Tinea capitis. - Negi, veruci pe
GASTROINTESTINAL - Diaree, agrav. de vremea rece, umedi, sau
agrav. de mancarea rece. - Crampe abdominale.
UROGENITAL *- Necesitatea imperioasi de a urina atunci cand Ii
este frig. - Eruptii in regiunea genitala, mai ales intre scrot si coapsa.
- Herpes genital.
PIEPT - Tuse sau astm care apar and este vreme rece, umeda.
- Bronsita. - Pneumonie.
MUSCULOSCHELETIC - Reumatism. - Dureri de spate joase, agrav.
cand se apleaca in fata, agrav. cand este racit. - Frisoanele incep la nivelul
spatelui (Gels, Eup-per). - Articulatii intepenite si dureroase agrav. la
rece, umezeala, cand se uda. - Negi, veruci pe maini.
PIELE *- Negi, veruci plate, cu suprafata neteda. - Urticarie.
- Tinea corporis. - Tinea versicolor. - Eczema. - Impetigo.
CLINIC Alergie. Astm. Bell, paralizie. Bronsita. Cefalee. Colagenoze
(boli ale tesutului conjunctiv). Diaree. Dureri lombosacrate. Herpes.
Hipertensiune. Negi, veruci. Nevralgie. Otita. Pneumonie. Reumatism.
Sinuzita. Tinea.
COMPLEMENTARE Sulph. Calc.
COMPARATII Kali-c. Rhus-t. Calc. Sit.

ELAPS

Elaps este un venin de sarpe si, asa cum era de asteptat, are multe
simptome similare cu Lachesis. Pacientul este adesea suspicios, are train,
emotii intense si arogant. Prezinta in mod obisnuit hemoragii cu singe de
culoare inchisa sau chiar negru.

MENTAL *- Fria de ploaie. Fric de accident vascular. Frica de serpi.

CAP - Scurgere nazala urat mirositoare.
PIEPT - Hemoptizie cu sange negru. Angina pectorala. *- Senzatie
de rece in piept sau stomac, mai ales dup bauturi reci.
GASTROINTESTINAL - Senzatie de rece in stomac, agrav. de bai-
turi red. - Dorinta de: Gheati. Portocale. *Salate. Iaurt. - Aversiune pen
tru: Banane. - Gastrita. Ulcer peptic. Spasme esofagiene. - Dureri abdomi-
nate amel. daca se culca pe abdomen. - Hematemeza cu sange negru.

115
 GENITAL - Dismenoree severa, adesea cu un flux negru caracteristic.
- Sindrom premenstrual.
CLINIC Angina. Dismenoree. Esofagiene, spasme. Hemoragie.
Premenstrual, sindrom. Sinuzith. Ulcer peptic.
COMPARATII Latch.

EQUISETUM

Equisetum este un remediu pentru tractul urinar. Este util in cistita

simpla, necomplicata, desi nu este atat de frecvent indicat precum
Sarsaparilla, Nux Vomica sau Cantharis.

URINAR Senzatia de mictiune imperioasa este mai presanti

and vezica urinari este aproape goali; and este ceva mai multi
urini, senzatia este mai putin presanti jar disuria este mai putin pro-
nuntati. - Durere i senzatie de plin la nivelul vezicii, chiar si dupa
golirea acesteia. - Are frecvent dorinta de a urina, cu eliminarea unei mani
cantitati de urina. - Durere la sfarsitul mictiunii (Sars). - Enurezis.
- Senzatia permanenta ca,, vezica este plina in timpul sarcinii, neameliorata
dupa mictiune.
CLINIC Cistita. Enurezis.
COMPARATII Sars. Canth. Nux-V,

ERIGERON

Erigeron este un remediu pentru hemoragii, in primul rand, dar nu

exclusiv, uterine. Hemoragia este aproape intotdeauna agravat de
miscare.

GENERALITATI Hemoragie agrav. de cea mai mica miscare

(hematemeza, hematurie, metroragie). St in pat pentru a evita
declansarea hemoragiei.
CAP - Epistaxis cu fata rosie, imbujorata.
UROGENITAL - Avort spontan sau iminenti de avort. - Hemoragie
uterini agrav. de miscare sau efort. - Menstruatie sau hemoragii uter-
ine cu singe rosu aprins. - Iritalie intensa, severa, a vezicii urinare si a
rectului. - Hemoragie din cauza calculilor renali.
CLINIC Avort. Calculi renali. Epistaxis. Hemoragie. Ulcer peptic.
COMPARATI1 Ust. Mill. Sabin. Sec.

116
 EUPATORIUM PERFOLIATUM

Eupatorium perfoliatum este renumit pentru utilizarea sa in gripa dar

acoper de asemenea i sari febrile recurente sau malaria. Vom fi orientati
spre acest remediu de catre durerile osoase cumplite care insotesc starile
febrile. Pacientul se plange adesea de dureri insuportabile in membre sau
spate, uneori in muschi dar eel mai frecvent simtite direct in oase. Durerea
este descrisa astfel: parc oasele sunt zdrobite, rupte". Acest simptom l-
a ghidat pe Karl Robinson din Albuquerque, New Mexico spre a utiliza
Eupatorium perfoliatum in alinarea durerilor din fracturile osoase.

GENERALITATI - Durere cumplita, ca si cum oasele ar fi zdro-

bite, rupte". - Febra mare precedata de frisoane, mai ales de la 7 la 9 a.m.
- Dureri agrav. de miscare.
CAP - Cefalee periodica. - Cefalee in timpul sau dupa febra. - Ii
simte capul greu, trebuie sA-1 ridice cu mainile de pe perna.
GASTROINTESTINAL - Sete intensa Cu dorinta de bauturi reci, mai
ales in timpul frisonului sau chiar and apare racirea brusa ce
insoteste frisoanele. Dorinta de: Mancare rece. inghetata. - Greata
vomA agrav. in timpul frisoanelor, agrav. de miscare. - Sete inainte de frison.
PIEPT - Tuse aspra, dureroasa.
SPATE - Torturat de o durere de spate chinuitoare. - Durere de spate
care precede sau insoteste frisonul. - Frisoanele sunt resimlite mai intai la
nivelul spatelui.
EXTREMITATI "- Durere ca si cum oasele ar fi zdrobite, rupte'.
- Dureri cumplite i senzatie de intepeneala a membrelor, mai ales la
nivelul oaselor. - Poate ajuta la ameliorarea durerilor din fracturile acute
(Symph, Bry, Am).
STARI ACUTE
"- Gripi cu febra inalta, roseata, frisoane - uneori foarte
intense, tot corpul parand sa intepeneasca de frig -, cu sete avand, in
mod paradoxal (in ciuda senzatiei intense de frig), dorinta de bauturi
reci, transpiralie redusa. Pacientul este agitat si se plange de dureri
intense; descrie durerile ca fiind localizate in oase.
CLINIC Febra. Febra periodica. Fracturi osoase. GHIA. Malarie.
COMPARATII Bry. Pyrogen. Nat-m.

117
 EUPHRASIA
Unul dintre cele mai importante remedii pentru coriza i febra de fan
este Euphrasia. Ne vom gandi la Euphrasia cand ne aflam in fata unui caz
de coriza sau alergie afectand in special pe ochi.

CAP *- Coriza cu rinoree neiritanta si lacrimare abundenta si iri-

tanta (invers fala de All-c). *- Ochi iritati, cu senzatie de arsura; foto-
fobie; clipeste foarte des. - Secretie subtire, abundenth din ochi si nas.
- Puroi in ambele unghiuri ale ochiului (intern si extern). - Leziuni ale
ochilor.
PIEPT "- Tuse numai in timpul zilei, amel. in pozitia culcat, amel. in
pat noaptea. - Tuse insotith de lacrimare importanta. - Astm alergic. Astm
declansat de expunerea la fan.
CLINIC Alergie. Conjunctivita. Guturai (raceli). Irit. Rujeola. Tuse
convulsiva.
COMPARATII All-c. Sabad. Puts. Apis.

FERRUM
Uneori utilizarea homeopatica a unei substante coincide cu cea
alopata. Ferrum este un exemplu in acest sens. In alopatie organismul este
saturat cu doze masive din acest element de baza, facilitand productia de
hemoglobina, in timp ce homeopatul administreaza remediul Ferrum pen-
tru a inthri puterea de aparare a organismului. De multe on in literatura
homeopath a fost formulath ipoteza c rezultatele benefice obtinute prin
administrarea de fier de catre alopati s-ar datora tocmai actiunii home-
opatice a acestuia in anemia de diferite cauze.
Constitutia Ferrum este usor de confundat cu cea a altor man i poli-
creste, cum ar fi Calcarea sau Pulsatilla. Desi aparent bine cladit, pletoric,
pacientul este slabit si eel mai adesea sufera de tulburari circulatorii sau
de anemie. Slabiciunea pe care o acuza este adesea disproportionat de
mare fah de aspectul sau. Aceasta fiindca este rosu la fata si imbujorat,
infatisarea lui fiind luata drept semn de sanatate, ea fiind in realitate sem-
nul unor perturbaxi in distributia sangelui. Uneori la starea lui de slabiciu-
ne se asociaza iritabilitate si hipersensibilitate. Mai mult chiar, adesea el
este foarte preocupat de probleme materiale, de afaceri. Uneori are o fire
agresiva si dominatoare.

MENTAL - Mare sensibilitate la zgomote, mai ales la fosnitul har-

tiei. - Iritabilitate agrav. de zgomote si de contrazicere. Energic, hothrat
si preocupat de afaceri. Sensibil peste masura.

118
 GENERAL ITATI *- Agrav. de efort fizic sau and sta nemiscat. Cel
mai blue se simte cand se plimbi agale, in pas lent. - Valuri de cal-
dura, agrav. la eel mai mic efort fizic dar si la repaus. - Anemie, adesea
dupa pierderi de singe. - Obezitate. - Transpiratie abundenta. - De obicei
friguros, dar poate fi agrav. de caldura. - Agrav. dupa miezul noptii.
CAP *- Durere de cap continua, trenanta, adesea durand 2-3 zile la
rand; cefalee intr-un singur punct, la nivelul tamplei stingi; cefalee
frontala; cefalee pefiodica, mai ales la 14 zile; cefalee, adesea pulsatila,
agrav. dupa miezul noplii, amel. and sta intins pe spate. - Epistaxis.
Fata rosie, imbujorat sau palida, dar care se imbujoreazi foarte
usor.
GASTROINTESTINAL - Regurgitatii sau greata cu varsaturi, agrav.
dupa ce mananca sau chiar in timp ce mananca, agrav. dupa miezul noptii.
Varsaturi postoperatorii. - Pofta de mancare este and excesiva, and
absenta. - Dureri abdominale agrav. de miscare. - Diaree, adesea fara nici
un fel de durere, agrav. in timpul sau dupa ce mananca. - ti plac: dulciu-
rile, painea cu unt, rosiile. - Nu Ii plac: ouile, rosiile.
UROGENITAL - Metroragie insotita de valuri de roeata in obraji
(femeia se aprinde la faith"). - Fibrom uterin. Enurezis.
PIEPT - Dispnee, respiratie dificila, amel. and se plimba agale, in
pas lent. - Tuse, agrav. de miscare, amel. and se plimba cu pas lent.
Palpitatii agrav. de miscare.
EXTREMITATI - Durere de spate amel. and se plimba Cu pas lent.
- Adria, mai ales la nivelul extremitatilor superioare si a umerilor
(Ferrum Muriaticum si Ferrum Phosphoricum sunt indicate mai ales pen-
tru dureri in umarul drept). - Vance, agrav. mai ales in timpul sarcinii.
- Crampe in picioare. - Extremitati reci.
CLINIC Ameteala (vertij). Anemie. Aritmii. Adria". Bursita. Diaree.
Epistaxis. Gastrita. Hemoragie. Migrena. Obezitate. Oboseala cronica,
sindrom de. Sciatica. Vance.
COMPLEMENTAR China.
COMPARATH
Puts - Obez, iritabil, se imbujoreaza urr, cefalee, amel. de micari
blande.
Sulph - Obez, adesea agrav. de caldurk ii plac dulciurile si nu ii plac
ouale, gastrita, diaree.
Nux-v - Iritabil si preocupat de afaceri, friguros si sensibil la zgomote.
Chin. Ant-c. Graph. Calc.

119
 FERRUM IODATUM

Ferrum iodatum, fiind un remediu inrudit indeaproape cu Ferrum

metallicum, este eel mai adesea folosit in collie si, de asemenea, este un
remediu important in tratamentul hipertiroidiei. Ferrum Iodatum seamana
Inca i mai mutt cu Pulsatilla decat Ferrum Metallicum datorita agravarii
la caldura.

GENERALITATI - Obezitate. Agrav. de caldura; calduros. - Flata se

inroseste dupa cc bea vin. Agrav. de tutun si de fum. - Slabiciune, debili-
tate, transpiratie.
GASTROINTESTINAL - Conti asociati cu baionare, fermentatie,
eructatii. - Ii plac sardelele i pestele sarat.
EXTREMITATI Picioare fierbinti; le dezveleste.
CLINIC CoMA. Graves, boala. Gusa. Hipertensiune. Hipertiroidism.
COMPARATII Ferr. Suiph. Puls.

FERRUM PHOSPHORICUM

Acest remediu este adesea dificil de prescris deoarece pacientii care

au nevoie de el nu prezinta de obicei simptomele si localizarile caracter-
istice remediului. Este aproape un diagnostic de excludere. Pacientul tipic
prezinta febra inalta, care adesea ii d o stare de slabiciune, cu inflamatie
evidenta la nivelul regiunilor afectate (gat, stomac, plaman, etc.). Totusi,
in ciuda severitaiii bolii, simptomele sunt mai degraba de ordin general,
necaracteristice si nedefinite, incat nu ne putem orienta spre vreun
remediu anume.
Ca remediu constitutional, Ferrum phosphoricum configureaza o per-
sonalitate care imbina trasaturi caracteristice de Ferrum si de Phosphorus.
Este o persoana slaba, zvelta, adesea cu o nuanta rozA in obraji. Este o fire
deschisa, vioaie, cu nenumarate idei. De obicei tabloul este dominat de
probleme digestive si respiratorii.

GENERALITATI - FebraIna1t, adesea 39 C sau chiar mai mult.

Febra In absenta oricaror simptome caracteristice, nepermitand o
localizare a patologiei i nici individualizarea remediului. - Simptome
pe partea dreapta (pneumonic, durere de umar, etc.). - Anemic.
CAP - Rost' la fata sau palid, avand momente cand se aprinde la fata,
sangele navalindu-i in obraji. Pete rosii bine delimitate la nivelul obra-
jilor. - Fotofobie sau cefalee insotind febra. - Epistaxis. - Amigdalita;
amigdale tumefiate si rosii.

120
 GASTROINTESTINAL - Sete Cu dorinta de bamturi reci (mai rar,
prefera ba,uturi calde). - Vomita, dup ce mananca.
PIEPT - Pneumonie, adesea pe partea dreapta. - Hemoptizie cu sange
de un rou aprins. - Pleurezie.
CLINIC Amigdalita. Anemie. Bursita. Epistaxis. Faringita. Gastria.
Gripa. Hemoragie. Otia medie. Pleurezie. Pneumonie. Raceala.
COMPARATII Bell, Phos.

FLUORICUM ACIDUM

Personalitatea lui Fluoric acid a fost elucidata de Vithoulkas. Iat o

descriere succinta a trasaturilor tipului de Fluoric acid: persoana in gene-
ral materialisa, dominatoare si preocupata de implinirea dorintelor sale
sexuale. Pacientul pare a fi neglijent si indiferent fata de cei dragi sau
familie. Interior el se simte izolat si adesea anxios.
Multi homeopati au studiat efectele fluorizarii apei potabile asupra
sanatatii. Acest fapt ar trebui s ne dea foarte mult de gandit, avand in
vedere c remediul are o actiune profunda, afectand metabolismul, oasele
si tesutul conjunctiv.

MENTAL - Dominator, materialist i cu preocupiri sexuale.

- Ganduri lascive. Amoralitate. - Grabit, vorbeste repede; mananca
repede. - Izolat de ceilalli; indiferent fata de cei dragi. - Vithoulkas
mentioneaza c Ii este frica s nu sufere.
GENERALITATI - Agrav. de calduri, calduros la extrem. - Agrav.
de bauturi calde sau aplicatii calde. - Agrav. vara. - Amel. de WI reci.
CAP - Coriza. Secretie apoasa, abundenta.. Curge ca de la robinet".
- CAderea pArului; alopecie areati. - Cefalee agrav. daca nu urineaza si
amel. dupa ce urineaza. - Cefalee de-a lungul liniilor de sutura. - Dinti
colorati si care se sparg. Face usor carii dentare. - Durere in gat agrav.
cand inspira aer rece.
UROGENITAL - Dorinta sexuali excesivi, promiscuitate. Dorinte
sexuale perverse, deviante. - Priapism, erectii frecvente si excesive.
- Impotenta, de obicei dupa excese sexuale. - Hipertrofie prostatic Cu
mictiuni frecvente sau chiar involuntare. - Prolaps uterin sau rectal.
EXTREMITATI - Vene varicoase, adesea dureroase. - Unghii defor-
mate sau moi. - Picioarele sunt fierbinti si trebuie sa le dezveleasci in
cursul noptii. Picioarele au un miros neplacut. - Osteomielita. Carii
osoase.
CLINIC Alergie. Osoase, tulburari. Sexuale, tulburari. Ulcer peptic.
Vance.

121
 COMPLEMENTARE Sii.
COMPARATII Med - calduros, Ii dezveleste picioarele, hipersexual,
grabit, egoist.
Sulph. Calc-f. Sul-ac. Nit-ac.

FORMICA RUFA

Formica rufa acopera forme specifice de artrite migratorii.

Articulaiiile devin rosii, fierbinti, inflamate si extrem de dureroase in
special la cea mai mica miscare. Durerea persista intr-un anumit loc timp
de 24 - 48 de ore apoi dispare. Cand o articulatie a revenit la normal, o
alta articulatie se inflameaza, pe masura ce procesul migreaz de la o
articulatie la alta. Din aceasta cauz pacientul se plange ca nu poate dormi
confortabil intr-o singura poziie deoarece aceasta este alta in fiecare
noapte. Sindromul poate fi insoiit de erupiii sau elemente de vasculita
care seamana cu muscaturile de furnica rosie.

GAMBOGIA

Gambogia este utilizata mai ales in afectiuni ale tractului gastroin-

testinal. Poate fi folosit in gastroenterite acute sau in afectiuni cronice
cum ar fi colita ulcerohemoragica, sau boala Crohn.

MENTAL - Depresie severa., chiar ganduri suicidare. - Depresie psi-

hica care alterneaza cu episoade diareice sau care incepe dup suprimarea
diareei. - Hipersexualitate, mai ales la pacienti cu colita (Grat, Lyc).
GENERALITATI - Friguros; doreste un mediu cald si umed.
CAP - Senzatie de rece in nivelul dintilor sau sensibilitate la rece.
Afte Si stomatita.
GASTROINTESTINAL - Are concomitent diaree si voma (Ars,
Verat). Diaree sever cu scaune care sunt eliminate brusc, in jet.
"- Diaree la batrani. Diareea este precedata de o durere severa, cu sen-
zatie de arsura sau intepa.tura, situata periombilical. Dureri abdominale
care, in cazurile cronice, sunt ameliorate dupa scaun; in perioadele de
acutizare insa, dupa defecatie apar tenesme si stare de epuizare. - Scaun
galben sau verzui iar in unele cazuri chiar scaun cu sange. Borborigme
(chiorait de mate") in abdomen inainte de scaun. - Excoriatii anale.
EXTREMITATI - Reumatism. - Leziuni ale coccisului.
CLINIC Artrita. Colila (de once fel). Depresie. Gastroenterite.
Proctita. Reumatism. Sexualk patologie. Toxiinfeclii alimentare.
COMPARATII Crot-t. Podo. Ars. Grate

122
 GELSEMIUM
Ne gandim la Gelsemium atunci cand simptomul princeps este slabi-
ciunea sau cand problema principala este insotith de slabiciune. Aceasta
slabiciune poate fi sesizata la toate nivelurile - mental emotional i fizic.
Aproape toata patologia fizica a lui Gelsemium poate fi redusa, in ultima
instanta la aceasta slabiciune care pare s cuprinda toate structurile
fiintei. In faze avan sate poate s ajunga pana la pareza sau chiar paralizie.
Gelsemium este remediul la care ne gandim cand ne confruntam cu prob-
leme neurologice care evolueaza treptat spre paralizie.
In plan emotional aceasta slabiciune se manifesta prin lasitate sau
incapacitatea de a face fata, unei confruntari. Este consacraa utilizarea lui
Gelsemium pentru a contracara lasitatea soldatilor pe campul de lupta, s
speram ins5 c niciodata nu vom mai avea ocazia de a-1 mai utiliza In
acest scop. Ramane totusi un exemplu util pentru a ne reaminti caracter-
isticile acestui remediu. inaintea unei batalii (um a oricarei alte confrun-
majore se pot produce variate reactii si perturbari de tip vegetativ:
tremuraturi, slabiciune, diaree, nevoia imperioasa de a urina.
In sens mai larg si mai apropiat de aspectele cotidiene, Gelsemium
poate fi considerat principalul remediu pentru trac, atat ca simptom cron-
ic cat si acut. Pacientul are o senzatie de slabiciune si de neputinta care 11
paralizeaza on de cate on se confrunta cu o situatie mai deosebita.
Gelsemium este incredibil de eficient pentru ameliorarea anxietatii care
ne cuprinde adesea inaintea unor examene, intalniri, discutii importante,
evolutii pe scena in fata publicului.
In plan mental sesizam slabiciune, debilitate, scaderea memoriei,
ingreunare, opacitate in gandire. Poate ajunge pana la aversiune fata de
once activitate intelectuala, pacientul avand senzatia a nu este capabil de
nici cel mai mic efort de gandire. Poate prezenta toate semnele de
istovire, oboseal si epuizare. El pare lipsit de once v1aga in brate si in
picioare; daca i se ofera un scaun se prabuseste in el, parc incapabil de a
se mai tine pe picioare, ba uneori are char o ptoza palpebrala foarte car-
acteristica, de parc nici ochii nu si i-ar mai putea tine deschisi. In
cazurile mai grave, cronice, pacientul nu mai poate duce o viala activa,
cel mai adesea fiind obligat s renunte la once indatorire profesionala.

MENTAL - Timid, tient, retras si rezervat. - Lasitate. "- Trac.

Poate fi de fobs in situatii acute, ameliorand anxietatea teribila pe care
unii o au atunci cand urmeaza s intre pe scena. "- Tulburari declansate
de anxietatea cu care asteapt producerea unui eveniment. - Tulburari
care apar dupa o spaima puternica sau dupa ce primeste o veste proasta,

123
nefericita. - Teama: Cand se afla in mijlocul unei multimi de oameni. S
nu cacti. De examen, "Ca inima e pe punctul de a i se opri. - Oameni care
renunta la activitatea, la profesia lor, incapabili fiind de a mai face fata
solicitarilor. - Desi trist, nu poate s planga. Depresie.
GENERALITATI - Agrav. de asteptarea, anticiparea unui eveni-
ment, de spaima, vesti proaste, emotie, excitatie. *- Tremura din cauza
efortului, spaimei sau and asteapta on se gandeste Cu anticipatie in
un eveniment care urmeazi sa se produca. - Stare marcati de slabiciu-
ne si de oboseala; este atat de obosit inat este incapabil de a mai face
ceva. Amel. dupa ce urineaza (greutatea in gandire, durerea de cap,
nevralgia, bate se amelioreaza). - Agrav. la 10 a.m.. - Transpiratie
cleioasa, lipicioas pe tot corpul. - Frisoanele alterneaza cu valuri, bufeuri
de caldura. Frisoane insotite de tremuraturi. - Tulburaxi trenante, cu
evolutie torpida, instalate dupa o gripa. - Stare de slabiciune si de som-
nolenia in timpul travaliului. - Apatie si indiferenta faia de propria stare.
- Aspect: Fala are expresie blanda., blajina, cu riduri fine superficiale.
Rost' la NC cu un aspect somnoros. Pare epuizat, istovit, vlaguit.
CAP - Vertij, ameteala; senzatia pleaca din spate, din regiunea occi-
pitala; senzatia Ca e pe punctul de a cadea. "- Durere de cap care incepe
In zona occipitala sau in ceafa, iradiind apoi spre frunte; amel. cand
urineaza. - isi simte capul gr., ca i cum de abia ar putea s i-1
ridice. Durere de cap agrav. and bea vin, la 10 dimineata; durere de cap
innebunitoare. Coriza, mai ales pe partea stanga. - Nevralgie faciala.
- ti simte tuba grea si amortita.
OCHI *- Pleoapele Ii sunt grele, abia le poate tine deschise; ptoza
palpebrala. *- Diplopie, adesea inaintea sau in timpul unei dureri de cap.
- Diplopie din cauza slabiciunii musculaturii extrinseci a globilor oculari.
- Acomodarea vederii se face lent, cu dificultate.
GASTROINTESTINAL - Nu smite sete, rareori are senzatie de sete.
*- Diaree declansata de spaima, de vesti proaste sau de anxietate in
asteptarea unui eveniment. - Diaree insolit de mictiuni frecvente.
UROGENITAL - Dureri in timpul menstruatiei sau al travaliului care
iradiaza in spate.
PIEPT *- Are senzatia ca inima i se va opri si, de spaima, sane in
sus; se teme ca inima va inceta mai bati daca nu se mica perma-
nent. - Insuficienta cardiaca congestiva (Am-c, Ant-c, Ars, Carb-v, Dig,
Glon, Hydrc, Kali-c, Kalm, Lach, Laur, Lycop, Naja, Phos, Sulph).
Raguseala., Ii pierde vocea, afonie partiala sau totala, agrav. de spaima.
- Senzatie de gol in piept.
SPATE *- Frisoane care merg in sus si in jos pe spate. - Durere si
inlepeneala la nivelul cefei, care se extind spre frunte.
EXTREMITAT1 *- Tremuraturi in nivelul membrelor (mai ales in

124
picioare), dupa cel mai mic efort. - Frisoane care incep de la nivelul
mainilor si din picioarelor. - Mainile si mai ales picioarele ii tremura,
le simte grele. - Paralizie a membrelor. - Crampa scriitorului.
SOMN - Insomnie atunci cand asteapta cu anxietate producerea unui
eveniment sau cand este excitat, emotionat.
CLINIC Anxietate. Cefalee. Diaree. Diplopie. Febra. Febra de fan.
Gripa. Infectii ale tractului respirator superior. Insomnie. Laringita.
Miastenia gravis. Migrena. Nevralgie. Oboseala cronica, sindrom de.
Paralizie. Scleroza multipla. Tremuraturi. Vertij, ameteala.
COMPARATII
Stann - Slabiciune, tremuraturi ale membrelor, senzatie de gol in piept.
Sil - Slabiciune, trac, anxietate din cauza unor nimicuri, fleacuri,
cefalee care incepe in zona occipitala, mergand spre frunte.
Lyc. Mur-ac. Ph-ac. Sep. Laur.

GLONOINUM

Nitroglicerina (ca efect secundar utilizarii sale alopatice) produce

cefalee congestiva, pulsatila care este prima sa indicatie in utilizarea
homeopatica. Glonoinum are o actiune intensk dramatica asupra circu-
latiei, producand valuri de caldura. (bufeuri), palpitatii, hipertensiune si
afectare cardiaca.

MENTAL *- Confuzie legati de locul in care se afla. Se pierde in

locuri bine cunoscute'. - Este confuz and se trezeste noaptea sau cand
inhaleaza fum.
GENERALITATI - Agrav. de soare. Insolatie. - Simptomele apar si
dispar ()data cu soarele.
CAP - Durere de cap pulsatila, cu senzatia ca Ii crapa (explodeazi)
capul. (Bell. Lach, Meli, Puls). - Cefalee agrav. de soare. Cefaleea apare
si dispare odata cu soarele, chiar daca nu exista expunere directa la soare.
- Cefalee insotitii de sclere injectate, fats imbujoratA (hiperemie
facial) si de pulsatii ample ale carotidelor. Cefalee agrav. de bauturi
alcoolice, miscare, trepidatii, caldura, cand poarta guler stramt. - Cefalee
amel. la apasare, la presiune din afara., amel. daca sta culcat in intuneric.
- Bufeuri, valuri de caldura. Bufeuri de menopauza.
STOMAC - Ii place tutunul.
PIEPT - Senzatie de congestie, pulsatii si fierbinteala la nivelul piep-
tului. - Pulsatii intense ale inimii insotite de pulsatii vizibile ale carotide-
lor. - Angina pectorala. Sufluri cardiace. Aritmii. Insuficienta cardiaca
congestiva.

125
 CLINIC Aritmie. Bufeuri. Cefalee. Dementa. Hipertensiune. Insolatie.
Menopauza. Migrena. Valvulopatii.
COMPARATII Bell - cefalee intensa, agrav. de soare i trepidatii,
amel. in intuneric, pulsatii ale carotidelor, bufeuri, hipertensiune.
Meli. Pals. Lath.

GNAPHALIUM

Indicat in primul rand in sciatica, Gnaphalium produce senzatii alter-

nante de amorteala si durere in piciorul afectat. Alteori pacientul se
plange de o durere care '11 amortete" (are simultan senzatie de durere si
de amorteala). Senzatii similare de durere i amorteala pot s apara si la
nivelul altor aparate si sisteme producand dismenoree, nevralgie, etc.

MUSCULOSCHELETIC - Sciatica; partea dreapta este mai des

afectata cleat cea stanga. - Sciatica cu durere i amorteala simultan.
COMPARATII Cham. Coloc. Tell. Gins. Dios.

GRAPHITE S
Un Graphites tipic este grosolan, necizelat, stupid, genul de /Aranoi"
sau muncitor. Clasic, pacientul este descris ca fiind obez, cu pielea
ingrosata si gandirea inceata. Trebuie reamintit aici ca in cadrul fiecarui
remediu este un spectru larg al personalitaiii, astfel ca Graphites poate fi
prescris si la intelectuali sau artisti, atunci cand celelalte aspecte ale cazu-
lui se potrivesc cu tabloul acestui remediu. Adesea, acesti pacienti mai
putin tipici se vor plange eel putin de un fel de incetineala sau greutate
mentala, care este un indiciu ce ne va reaminti starea de baz a lui
Graphites care este mereu incelosat" la nivel mental.
Majoritatea cazurilor care necesita Graphites yin la cabinet pentru
afectiuni fizice legate de piele si mucoase. Ca la majoritatea remediilor
care coniin carbon, metabolismul este puternic afectat la Graphites, gen-
erand obezitate, formare de calozitali (piele ingrosata, bataturi), unghii
deformate si excrescente de toate genurile.

MENTAL "- Pacienti simpli, grosolani, nerafinati, din topor.

- Gandire inceati, opacitate, nehotarfire, concentrare slaba. Plange
cand asculta muzica (mai ales persoane greoaie, cu lentoare in gandire).
Anxietate si greutate, incetineala in gandire dimineata la trezire. - Anxietate
cu agitaie. - Agitatie si anxietate noaptea. - Este depresiv si plange fara nici
un motiv. - Iritabilitate. - Memorie slaba pentru evenimente recente.

126
 GENERALITATI - Mai frecvent friguros decat calduros. Poate avea
valuri de Ca1dur5. - Obezitate. - Agrav. dimineata la trezire (tfist, an-
xios, greoi). - Agrav. de suprimarea secretiilor. - Fisuri, mai ales la
nivelul zonelor de jonctiune dintre tegument si mucoase. - Episoade
brute de slabiciune la persoane cu aspect robust. - Simptomele au in gen-
eral lateralitate stanga. - Agrav. de caldura patului. - Vertij agrav.
dimineata, agrav. cand se ridica sau cand se apleaca in fata.
CAP "- Cefalee Cu senzatie de got sau amorteala (Cocc, Plat).
- Senzatia c ii este capul gol in interior. Senzatie ca si cum ar fi beat,
ametit. - Cefalee stanga. - Caderea pa.rului la tample. Alopecie. - Acnee
severa. - Eruptii ale scalpului, mai ales in zona occipitalL - Psoriazis
la nivelul scalpului. "- Crapaturi in spatele urechilor (retroauricu-
lare); eruptii in spatele urechilor. "- Senzatie ca si cum ar avea o
panza de paianjen pe fata (Alum).
OCHI - Fotofobie. - Conjunctivita acuti. sau cronia. - Cheratia.
Blefarita.. - Roseala la marginea pleoapelor. Pleoape aglutinate (lipite din
cauza secretiilor). - Crapaturi ale pleoapelor si la colturile ochilor.
Orjelete (urcioare).
URECHI "- Eruptii sau cripituri in spatele urechilor (Calc, Sil,
Lyc, Petr, Sulph). *- Scurgeri cronice din urechi, mai ales din urechea
stanga; agrav. (ca stare generala) de suprimarea otoreei. "- Otita externa.
Otita medie. Pierdere a auzului care se amelioreaza and exista un
zgomot de fundal (de exemplu, and merge cu trenul) - Tinnitus (zgo-
mote in urechi) mai ales in urechea stanga, agravare noaptea. - Secretii
groase din ureche.
NAS - Rinita alergica, polipi. - Raceli recurente. - Crapaturi la nivelul
pliurilor nazolabiale.
GURA - CrApaturi ale buzelor si colturilor gurii. - Herpes in cadrul
febrei (herpes febril). - Halena neplacuta, fetida, respiratie cu miros de
urina.
GAT - Gusa; gusa exoftalmica.
GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Pui. Bere. Dulciuri. Mancare
simpla. - Aversiune pentru: Dulciuri. Sare. Carne. Pete. Supa. Gastrita
sau ulcer cu dureri a mel. dupa ce mananci, amel. dupa ce bea lapte
(Ars) sau bauturi calde. - Sete cu dorinta de bauturi reci. - Senzatie de
gaze incarcerate. - Constipatie cu eliminare de scaun in cantitate mare si
consistenta crescuta (tare); materiile fecale se acumuleaza in rect fail a
declansa senzatia de defecatie. - Prurit rectal. Hemoroizi.
UROGENITAL - Eruptii genitale; eruptii pe fata supero-interna a
coapsei. - Herpes. - Activitate sexuala excesiva (dezvoltare precoce a
instinctului sexual). - Scaderea dorintelor sau a performantelor sexuale.
In stadiile ulterioare poate s apara aversiune fat de raporturile sexuale.

127
*- Pierderea erectiei in timpul actului sexual. - Tumori ovariene, afecii-
uni maligne uterine, condiloame cervicale. Amenoree.
PIEPT - Eruptii in axila sau sub sani. - Crapaturi ale mameloanelor.
- Astm dupa suprimarea erupiiilor. - Cancer mamar.
MUSCULOSCHELETIC - Unghii ingrosate si foarte tan. Unghii
deformate. *- Calozitate (piele ingrosata si batatorita) la nivelul
coatelor, genunchilor, mainilor. - Artrita. - Degetele de la picioare se umfla
In timpul menstruatiei. - Picioare fierbinli, urat mirositoare, pe care le
scoate de sub plapuma, patura. - Extremitati reci. - Amortealh in antebrate.
PIELE "- Piele groasa, adesea cu crapaturi. - Piele nesinatoasi -
face usor infectii, abcese si se vindeca incet. - Eczema. Psoriazis.
Descuamare. Tinea. Urticarie. Herpes. - Eruptii pruriginoase agrav.
de caldura patului si pe care le scarpina pn sfingereaza. *- Eruptii
din care exsudeazi o secretie groasa, galbena, melicerica mierea),
care se usuca si formeaza cristale, depozite aurii pe piele. - Cicatrice
cheloide. Intoxicatie cu planta Rhus toxicodendron. Erizipel.
CLINIC Abces. Acnee. Alopecie. Artrita. Astm. Blefarita. Bufeuri.
Cefalee. Cheratita. Cicatrice cheloide. Colagenoze (boli ale lesutului con-
junctiv). Conjunctivita. Constipatie. Demenia. Eczema. Fisuri. Fotofobie.
Gastrita. Gusa. Hemoroizi. Herpes. Impetigo. Neoplasm, afectiuni neo-
plazice. Obezitate. Orjelet (urcior). Otita externa. Otit medie. Psoriazis.
Sexuale, disfunclii. Surditate. Ulcer peptic. Vaginita. Vertigo.
SIMPTOME COMBINATE
*- Asocierea urmatoarelor aversiuni alimentare: pentru carne,
sane si dulciuri.
COMPARATII Sulph - obez, probleme cutanate - prurit agrav. de cal-
dura, leziuni cutanate exsudative etc. - gastrita, sete cu dorinia de lichide
reci, picioare fierbinti, mirosuri neplacute.
Calc - obez, personalitate plata, constipatie, piele uscata si crapata,
polipi, secretii si infeclii cronice.
Ant-c - obez, piele uscata sau crapata cu secretii groase sau ca mierea,
buze crapate, ulcer peptic, gastrita.
Puls obeza, nerafinata, plangacioasa., bufeuri, conjunctivita, otita
medic.
Fern. Phos. Med. Caps.

GRATIOLA

Cand vom intalni combinatia de exces sexual si probleme gastroin-

testinale . vom gandi la Gratiola (Lyc, Nux-v, Gamb). Este in principal
un remediu feminin i poate fi confundat cu Platinum din cauza carac-
terului arogant si a suprastimularii sexuale.

128
 MENTAL - Femei arogante, dispretuitoare (Plat, Lach, Sulph, Nux-
v). - Promiscuitate. - Senzatia ca are capul sau corpul de dimensiuni mici
(invers fala de Plat).
GENERALITATI - Simptome cu lateralitate stinga. - Multi autori
mentioneaza. simptomul: Ameteala. (vertij) in limp ce manancr.
GASTROINTESTINAL - Alternanta de constipatie si diaree. - Diaree
apoasa. - Gastrita. - Senzatie de rece in abdomen.
UROGENITAL - Nimfomanie. - Cohe'd renala stanga. - Tumor ova-
riand stanga sau dureri ovariene. Masturbare la fete tinere.
CLINIC Colica renala. Colon iritabil, sindrom de. Gastrin. Sexuale,
tulburari. Tumora ovariarn. Ulcer peptic. Vertij.
SIMPTOME COMBINATE Patologie sexuall tulburari gastroin-
testin ale.
COMPARATII Lyc - promiscuitate, acuze digestive, aroganta, colica
renala.
Plat. Nux-v. Gamb.

GRINDELIA

Grindelia este remediul pe care il vom lua in considerare in afectiu-

nile cardiace sau respiratorii foarte avansate, cand pacientul prezinta
simptomul caracteristic de apnee in somn. El se trezete din somn cu sen-
zatia de sufocare sau chiar in apnee (Lach, Dig, Samb, Spong, Sulph, Op).

GUAIACUM

Guaiacum este un remediu artritic al carui simptom cheie este amelio-

rarea la aplicatii reci (Led, Lac-c, Puls, Rad, Sulph). Multi fizioterapeuti
si medici recomanda folosirea ghelii sau a aplicatiilor reci in caz de artrin
astfel c pacientii nostri ne relateaza aceasn ameliorare la rece. Trebuie
s tinem insa cont de faptul Ca daca folosesti suficienta gheata, poti
amorti aproape once fel de durere. De aceea ar trebui s luam in conside-
rare acest simptom numai cand pacientul nostru foloseste instinctiv, din
proprie initiativa, aplicatiile reci pentru durerile sale.

CAP - Nevralgie faciala. - Senzatia c ochii sunt umflati.

GASTROINTESTINAL plac merele. - Diaree.
PIEPT - Guaiacum a fost recomandat de multi autori in durerile pleu-
ritice de origine tuberculoasi.
MUSCULOSCHELETIC Dureri articulare amel. de aplicatii reel,

129
agrav. de caldurk agrav. de miscare. - Sindrom de tunel carpian sau
dureri la nivelul articulatiei pumnului sting. - Reumatism acut.
Articulatia este fierbinte sau chiar arde la mana, cu agravare la cea mai
mica miscare. - Dureri de spate in regiunea dorsala (toracala). - Sciatica
agrav. la caldura. - Dureri articulare si inflamatii acute amel. la rece.
- Contracturi, in special la nivelul tendoanelor din spatele genunchilor -
care delimiteaza fosa poplitee - (Cimx). - Guta.
CLINIC Artrita. Cefalee. Guta. Nevralgie. Pleurita. Sciatica. Tune
carpian, sindrom de.
COMPARATII Led. Puts. Sulph. Viol-o.

HAMAMELIS

Cand patologia principala a unui caz este centrata pe sistemul circula-

tor si acesta este caracterizat de o slabiciune marcata a venelor, ne vom
gandi imediat la Hamamelis. Venele sunt dilatate, fragile, prezentand
frecvent flebite sau hemoragii.

GENERALITATI *- Vene slabe. Varicozitali si hemoragii pasive. -

Senzatie dureroasa ca de vanataie; leziuni insolite de echimoze sau hemor-
agii. - Menoragii sau hemoragii determinate de suprimarea menstruatiei.
CAP "- Epistaxis asociat cu varicozitati sau hemoroizi. - Epistaxis
agrav. in timpul menstrualiei (hemoragie vicarianta").- Contuzii in jurul
ochiului, echimoza periorbitala (ochi negru"). Hemoragie intraoculara.
Vance esofagiene.
GASTROINTESTINAL - Hemoroizi sfingeranzi. Melena. - Au fost
relatate vindecari ale unor cazuri cu hematemeza.
GENITAL "- Varicocel. *- Varicozitati vulvare. - Orhita.
EXTREMITATI Vene varicoase, mutt dilatate si dureroase, en
dureri intepatoare, care se irita si sfingereaza usor. Varicozitati,
varice agrav. in timpul sarcinii si al menstruatiei. - Tromboflebite. Ulcere
varicoase. - Echimoze. Purpura.
CLINIC Echimoze. Epistaxis. Flebita cu sau fara tromboza.
Hemoroizi. Traumatisme. Varicocel. Varicozitati.
SIMPTOME COMBINATE *Epistaxis Si hemoroizi sau dilatapi
varicoase.
COMPARATII Puts. Fl-ac. Arn. Aesc.

130
 HEKLA LAVA
flekla este un remediu util in abcese sau exostoze ale maxilarului, mai
ales and acestea sunt de origine dentara (au ca punct de plecare dinlii).
Abcesul determina adesea o tumefiere importanta care este foarte dura.
Pot beneficia de Hekla lava exostoze cu once localizare in corp.

COMPARATII Sit. Calc. Calc-f.

HELLEBORUS

La Helleborus toate tulburarile sunt insotite de o stare de stupoare, fie

ca. este vorba de o simpla migrena sau, dimpotriva, o afectiune organica a
creierului. Hahnemann descria aceasta stare de stupoare drept una in care
des.' simtul vazului este integru, nici o imagine nu este dark desi simtul
auzului este intru totul sanatos, el percepe numai sunete nedeslusite".
Pacientul pare rupt nu numai de lume, ci si de propriile ganduri si per-
Raspunde lent, cu mare dificultate. Memoria i puterea de concen-
trare Ii sunt aproape complet paralizate. Uneori pare complet lipsit de
once reactie afectiva, indiferent fata de tot ceea ce 11 inconjoara. Alteori
aceasta stare devine insuportabila, pacientul este cuprins de groaza, avand
sentimentul clan ca o catastrofa teribila, de nedescris urmeaza s i se
petreaca. De asemenea pacientul poate cadea prada unor sentimente de
remuscare si vinovatie.

MENTAL *- Stupoare cu lentoare, opacitate mentala. *- Minte

inceata, raspunde lent, ca i cum ar face un efort urias. *- Memorie
slab, Ii aminteste cu mare dificultate ceea ce i s-a spus. *- Mintea Ii
este complet goala, aproape lipsita de once ganduri. - Ii este foarte greu
sa' se concentreze. - Opacitate, lentoare mentala and are dureri de cap.
- Sentimente de vinovatie i remuscare. Uneori ii yin chiar ganduri de si-
nucidere din cauza prestatiei foarte proaste de care da dovada in tot ceea
ce face (performante reduse). Depresie. - Apatie i indiferenta.
- Existenta se transform intr-o adevarata tortura; neputand intelege ce se
petrece cu el, ii implora pe ceilalti sa 11 ajute. Mintea Ii este ravasita ca de
un ciclon dezlantuit, ca si cum toate s-ar invalmasi intr-un adevarat vartej.
*- Trebuie s se concentreze tot timpul la ceea ce face, altminteri mainile
lui uith ceea ce aveau de facut".
GENERALITATI - Agrav. intre orele 1600 si 2000 (Lyc, Alum).
- Friguros. - Delireaza in timpul episoadelor de encefalita sau meningita.

131
 CAP - Cefalee cu stare de stupoare. Cefalee occipitala, amel. cand
inchide ochii. - Ii rostogoleste capul dintr-o parte intr-alta alta, mai cu
seama in timpul episoadelor de meningita. - Expresia ochilor este tema-
toare sau plina de rugaminti on de intrebari. - Privirea ii este atintita in
go!, absenta, lipsita de once expresie. Ii scutura capul ca pentru a risipi
senzatia tulbure, de furtun dezlaniuita pe care o are. - Se tot mangaie i
se freaca pe frunte incercand s se concentreze. - Meningita, coma Cu
miscari de masticatie ale gurii. - Traumatism cranian (cranio-cerebral)
care determina o stare de confuzie, de opacitate mental" Contuzie cere-
brala. *- Fruntea incretita in timpul episoadelor de meningita sau ence-
falita. - Fruntea Ii este brazdati de riduri, mai ales atunci cand face
efortul de a se concentra sau de a g'andi.
GASTROINTESTINAL - Colita cu scaune abundente, continand
mucus. - Colita ulcerohemoragica. - Nu are senzatie de sete. - Nu ii plac:
*Merele. Legumele, zarzavaturile.
EXTREMITATI Neindemanare, mai ales and nu mai este intru
totul focalizat asupra a ceea face, fie si numai ca spune ceva. - Miscari
involuntare; hemibalism.
CLINIC Ataxie. Alzheimer, maladia. Cancer, tumori maligne. Cefalee.
Colita ulceroasa. Coma. Dementa. Depresie. Encefalita. Leucemie,
Meningita. Migrena. Traumatism cranian.
COMPARATII Alum - Opacitate, lentoare, greutate mentala., memorie
i concentrare deficitare, raspunde cu mare incetineara., agrav. la ora 16-
00.
Ph-ac - Mintea ii este slabita, indiferenta i apatie, raspunde cu
incetineala la intrebari. Coce - Minte opaca, inceata, stare stuporoasa,
rosteste cuvintele lent, coordonare deficitara.
Op. Bry. Merc. Phos.

HELONIAS

Helonias este un remediu util in cazurile de isterie, actiunea lui focal-

izandu-se pe sistemul genital si hormonal feminin. Celebrul sau simptom
cheie este ca.' pacienta are mereu o puternica priza de constiinta asupra
uterului, dar nu este obligatoriu s existe acest simptom pentru a prescrie
remediul.

MENTAL *- Este permanent constienta de uterul sau. - Problemele

se agraveaza cand se gandeste la ele (Ox-ac) si se amelioreaza cand
mintea este ocupata cu altceva. depresie; iritabilitate.
GENERALITATI - Diabet. In literatura sunt descrise vindecari ale
unor cazuri de diabet, atat diabet zaharat cat si insipid. - Oboseala marcata.

132
 GENITAL - Prolaps uterin, agrav. dupa sarcina. Ii line burta cu
mainile. "- Ii simte permanent uterul; 11 simte c se deplaseazi si Ii
schimbi pozitia muta la fiecare micare. - Fibroame uterine. - Durere
greutate in pelvis. - Leucoree. Vaginita. - Metroragie. - Iminenta, de avort
sau avort incomplet. - Sani durerosi mai ales la nivelul mameloanelor.
MUSCULOSCHELETIC - Durere i senzatie de greutate la nivelul
spatelui.
CLINIC Avort. Diabet insipid. Diabet zaharat. Dismenoree. Fibrom
uterin. Leucoree. Metroragie. Prolaps uterin. Spate, dureri de.
SIMPTOME COMBINATE Oboseala sau isterie combinate cu prolaps
sau alte probleme uterine.
COMPARATII Sep. Puts. Murx. Phos.

11EPAR
Personalitatea lui Hepar este caracterizata' de o stare de vulnerabilitate
la toate nivelurile: mental, emotional i fizic. Hepar este extrem de sensi-
bil la once fel de durere i frecvent se plange exagerat de mull, dispro-
portionat fata de afectiunea sau leziunea sa. Adesea parca pacientul nu
este protejat prin nici o bariera de fortele exterioare. Dorinta de protectie
pe care o simte pacientul Hepar il face a-0 limiteze activitatea, aducan-
du-1 pana in pragul agorafobiei. In scopul de a-si asigura o securitate de
lung durata, el prefera sa se casatoreasca cu o persoana dintr-o familie
bogata decat s astepte sa intalneasca pe cineva pe care sal. iubeasca.
Chiar si durerea altora ii poate afecta puternic. Cand aude de un accident
incepe s tremure din tot corpul sau chiar vomita. Cand pacientul simte ca
securitatea sa este amenintata, el reactioneaza prin furie sau manie. El are
impulsuri puternice, violente dar poate avea i impulsuri suicidare. Copii
Hepar pot fi iritabili si au un comportament abuziv.
Constitutia fizica a lui Hepar este vulnerabila. Pacientul face usor
infectii, atat sistemice - toate formele de febra sau chiar septicemie - cat
si locale, cu formare de abcese i supuratii. Mai mult decat atat, pacientul
este vulnerabil, sensibil la once influenla, stimul sau forta exterioara -
vreme, zgomot, lumina, substante chimice si mai ales la rece.
Evenimentele exterioare par sa-1 afecteze pe pacientul Hepar mai mult
decat in cazul oricarui alt remediu.

MENTAL - Hipersensibilitate la top stimulii externi, mai ales la

durere. - Agorafobie. - Anxietate si ipohondrie. - Iritabilitate si izbuc-
niri de manie. Critic. Nerabdator. Grabit. - Din cauza suferintei sale, se
descurajeaza sau are impulsuri suicidare. - Impulsuri violente. Impulsul

133
de a injunghia sau ucide. - Frica de foe, vise cu foc, impulsuri spre piro-
manie. - Frica de: Filme sau veti despre accidente violente. Lovituri,
leziuni. Dentist.
GENERALITATI - Friguros si agrav. de rece. Unul dintre remediile
cele mai friguroase. "- Intolerant la racirea chiar si numai a unei parti
a corpului. ek- Agrav. de dezvelirea unei maini sau a unui picior, agrav.
de atingerea unui obiect rece cum ar fi o sticla de la frigider. - Intolerant
la curenti de aer, mai ales la vant rece si uscat. - Miros puternic al
secretiilor, transpiratiei, etc. - mirosul este mai ales acru sau ca de branza
veche. Ganglioni limfatici mariti sau indurati (cervicali, inghinali,
etc.). - Dureri en senzatie de intepatura sau ca de aschie infipta
(Nit-ac, Arg-n, Sil). - Sensibilitate foarte mare la durere - se plange
foarte mult.
CAP - Caput este foarte sensibil cand este descoperit (otalgie,
cefalee, etc.). - Otita medie extrem de dureroasi, copilul se scoala
noaptea tipand si nu poate fi potolit (Chain, Bell, Lach). *- Urechile sunt
extrem de sensibile la vant sau aer deschis. - Otoree. - Irita. Ulcere
corneene. Conjunctivita. Eruplii in jurul pleoapelor. Blefarita.
Sinuzita cu secretii groase i scurgeri posteronazale. - Acnee severk
acnee rozacee. Abces dentar. Dureri de dinti.
GAT *- Faringita cu durere caracteristia in gat ca o intepatur
sau ca si cum ar avea o aschie infipta. Amigdale tumefiate si cu puroi
(amigdalita pultacee).
GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Grasime. Acru (mai ales otet).
Muraturi. Condimentat. Picant. - Scaunul are miros acru. - Constipatie cu
scaun moale. - Abces rectal.
UROGENITAL - Vezica urinara slabita care elimina urina in cantitali
mici (picura") si cu intarziere. - Stricturi uretrale. - Cistite sau pielone-
frite recurente. - Prostatita. - Balanita.
PIEPT - Crup agrav. de expunere la intemperii, agrav. noaptea.
Laringita. Polipi sau papiloame la nivelul laringelui. - Bronsita.
Pleurezie. Pneumonie. - Astm. - Abces pulmonar. - Mastita. Abces mamar.
- Furuncule in axila..
EXTREMITATI "- Paronichie. - Extremitati reci. Sindrom Raynaud.
PIELE Abcese extrem de dureroase. Pielea se vindeca incet,
supureaza urn - Pielea crapata i cu eczeme. Ulcere cutanate. Impetigo.
Negi.
CLINIC Abces. Acnee. Adenopatie. Agorafobie. Alergie. Amigdalita.
Anxietate. Astm. Balanita. Blefarita. Bronsita. Comportament, tulburari
de. Constipatie. Crup. Depresie. Eczema. Faringita. Irit. Laringita.
Mastita. Negi. Otita medie. Paronichie. Pleurezie. Pneumonie. Prostatita.
Rectal, abces. Sinuzita. Strictura uretrala. Uretrita.

134
 COMPARATH Sit - friguros, agrav. de dezvelire, abcese si supuralii,
durere ca de la o aschie infipta, otith medie, amigdalita, panaritii,
adenopatii, raceli, picioare reci si umede, transpiratie puternic mirosi-
toare.
Ars - agorafobie, anxietate, iritabilitate, friguros si agrav. de frig,
dorinta de grasime si acru, mirosuri puternice.
Calc. Sulph. Psor. Graph. Nit-ac. Nux-v. Mez. Merc. Rheum.

HYDRASTIS
Confundat usor cu Kali bichromicum, Hydrastis este un remediu pen-
tru infectii cu secretii groase si filante, in special la nivelul tractului res-
pirator superior. In cazul acestui remediu pot fi afectate toate mucoasele.
Hydrastis este un remediu cu o actiune mult mai profunda decal se con-
sidera in general, fapt dovedit de numeroasele relatari din literatura
homeopatic de cazuri cu afectiuni maligne, neoplazice (mamare, gastrice
etc.) care au fost vindecate cu ajutorul acestui remediu.

CAP - Eliminari de secretii groase, filante din sinusuri. - Secretie

mucoasa postero-nazala in cantitate mare. - Otoree cronica.. - Limba tume-
fiata, cu amprente dentare si cu depozit lingual. Dinti lipiciosi, acoperiti
de secretii. - Afte.
GASTROINTESTINAL - Ulceratie gastrica - benigna sau maligna.
- Varsaturi cu eliminarea din stomac a unui continut dens, filant.
- Constipatie.
UROGENITAL - Uretrita. Cervicita. - Leucoree cronica, galbena si
filanta.
PIEPT - Bronsita cu expectoratie groasa.
CLINIC Bronsita. Constipatie. Leucoree. Neoplazii. Otita medie.
Sinuzita. Ulcer gastric. Vaginita.
COMPARATH Kali-bi. Kali-s. Mere.

HYDROPHOBINUM

Vithoulkas a fost cel care a demonstrat pentru prima data profunda

natura fobica a acestui remediu printr-un caz dramatic de Hydrophobinum
la un pacient agorafobic. In majoritatea cazurilor, pacientul va avea In
istoric o imunizare antirabica, dar, daca simptomatologia este dark in sta-
bilirea diagnosticului este suficienta relatarea unei musc5,turi serioase de
atre un animal sau o imunizare antirabic la unul dintre parinti. G.

135
Mortelmans din Belgia a raportat (i eu pot confirma printr-un alt caz)
doua cazuri de fobie, mai ales N de aini, care a aparut dupa un accident
de masina. Richard Pitcairn din Portland este un medic veterinar care a
remarcat a Lachesis este remediul cel mai potrivit in tratamentul reacti-
ilor postvaccin rabic aparute la animale, subliniind astfel relatia sa cu
miasma lissinica. Louis Klein din Vancouver a asociat Hydrophobinum cu
un tablou cuprinzeind tulburari compulsive, comportament abuziv in
cadrul familiei, sentimente puternice de izolare, train i chinuitoare sau sen-
zalia, sentimentul de ridicol.

MENTAL - Frici si fobii: De sufocare si de inecare. De a conduce

masina. De lovituri. Claustrofobie. Frica de apa sau apa curgand. De
avioane. Fria de nebunie. De singuratate. Ca se va intampla ceva rau.
Agorafobie. Hiperconstienia si hiperactivitate a miniii urmate eventual
de ingreunarea intelegerii si de depresie. - Furie violenta. - Iritabil si crit-
ic. Mink urmata de remuscari. - Impulsul de a se injunghia. - Dorinta de
a musca and este manios. Wade. TulburAri compulsive. Comportament
ritualist. - Sentimentul ca este izolat si a este ridiculizat sau chinuit,
supus unui supliciu. - Istoric de abuz fizic s. sexual.
GENERALITATI "- Istoric de vaccinare rabica la pacient sau in
familie. Istoric de muscatura de animal, mai ales de animal imunizat
(vaccinat antirabic). Agrav. cand priveste obiecte stralucitoare, scan-
teietoare. Agrav. daca aude sau vede apa curgand (frica, iritabilitate,
necesitatea de a urina, etc.). - Convulsii agrav. de lumina, lichide, de
incercarea de a inghiti, and aude sunetul apei curgand. - Agrav. de soare.
- Hipersensibil la once stimulare - mirosuri, lumina, zgomot. Sensibil la
vant sau daca este ventilat.
CAP - Durere de cap and aude apa curgand. - Fotofobie; sensibilitate
La obiecte stralucitoare. Secretie salivara excesiva; simte frecvent nevoia
sa o elimine din gura, s o scuipe. Senzatie de inecare and inghite
pastile sau char si numai and inghite apa.
GASTROINTESTINAL - Dorinia de: Ciocolata. Tutun. Lucruri ciu-
date" in timpul sarcinii. - Aversiune fata de: Apa. "- Senzafie imperioasi
de defecatie atunci and aude apa curgand. - Diaree.
UROGENITAL "- Necesitate imperioasa de a urina sau mictiune
involuntara cand aude api curgand. - Infectii ale tractului urinar.
Energie sexuala excesiva. - Dispareunie. Vaginita.
MUSCULOSCHELETIC - Opistotonus. Durere in soldul drept.
- Cicatrice cheloide. Ranile se inchid prea repede.
CLINIC Agorafobie. Artrita. Cefalee. Convulsii. Diaree. Dispareunie.
Fobice, tulburari. Urinare, infectii. Vaginita.
COMPARATII Ars-fobie si agorafobie, impulsul de a se injunghia sau taia.
Mere. Ilep. Phos. Stram.

136
 HYOSCYAMUS

Tablout mental al lui Hyoscyamus este atat de pregnant, incat este

dificil s prescriem acest remediu fara ca macar un element al acestui
tablou s fie prezent. Totusi, pentru fiecare remediu exista anumite etape
de dezvoltare a patologiei, astfel incat nu vom intalni de fiecare data ma-
nifestarile exuberante, exhibitioniste sau maniacale. In aceste cazuri
tipice impresioneaza starea de hiperexcitare, surescitare, debitul verbal si
un comportament extravertit intrecand once limita. In stadiile initiate,
pacientul este vesel i glume, adesea insa cu o nuanta malitioasa, jucand
celorlalti feste on facand glume rautacioase. Frecvent au un mod prostesc
de a rade si de a se comporta, prezenta lor find de-a dreptul suparatoare.
Desi cel mai pasiv" dintre remediile maniacale, Hyoscyamus poate fi
malitios i calculat. Violenta sit agresivitatea pot atinge acelasi nivel ca
la Stramonium, dar in cazurile tipice ele sunt mai atenuate; este mutt mai
violent in ganduri si in vorbe decal in actiuni. De asemenea, pentru
Hyoscyamus, remediu prin excelenta hipersexual, gandurile i discutiite
pe teme sexuale sunt uneori la fel de savuroase ca i actul sexual in sine.
In multe cazuri frapeaza lipsa oricaror inhibitii sau restrictii de natura
morala., descrisa in textele clasice drept nerusinare". Acest comporta-
ment indecent este prezent la once varsta, adesea manifestandu-se prin
dorinta de a-si expune corpul i organele sexuale. Acest exhibitionism
este insolit adesea de o marcata stare de excitare sexuala i chiar de mas-
turbare in public. Reactia asistentei socate de priveliste constituie pentru
ei o placere in sine. Aceasta dorinta de a scandaliza, de a soca oamenii
poate chiar depasi uneori excitatia sexuala propriu-zisa.
Lipsa de pudoare este evidenta si in limbaj, injuraturi, glume
deocheate plasate in imprejurari nepotrivite. In starea de excitatie sexuala
are tendinta de a injura. In timpul consultatiei pacientul Ii relateaza
simptomele cu franchete i fara nici un fel de jena, reflectand in ultima
instanta aceeasi lipsa de decenta. Pe de alta parte putem intalni i un gen
mai moale, care este foarte pasiv, se rusineaza fara nici un motiv i once
dezamagire lb deprima i II raneste. Hyoscyamus este un remediu care tre-
buie luat in considerare cand ne aflam in fata unor manifestari depresive
sau maniacale declansate dupa ruperea unor relatii de dragoste.
La un remediu hipersexual ne asteptam sa descoperim i un element de
gelozie. Hyoscyamus poate fi la fel de gelos ca si Lachesis, fie ca este
vorba de relatia de iubire dintre doi amanti, fie de rivalitatea dintre frati.
El poate fi suspicios fata de intentiile ceborbalti , ii e teama sa nu fie ranit,
otravit sau s pateasca ceva. Printre multe allele poate sa ii fie fric de
caini, de animate si de apa. Suspiciunea la Hyoscyamus poate ajunge pana

137
la manifestari extreme: apar tot felul de iluzii (halucinatii) mergand pana
la paranoia veritabila. Este un remediu util chiar si in cazuri avansate de
psihoza. Tabloul unui Hyoscyamus surprins in deplina manifestare este de
o verva salbatica: se agita in toate parlile, in toate directiile, danseaza,
gesticuleaza, o adevarata, manic sexuala. Dansul are o anumita unduire,
este sinuos, amintind cumva de coree. Pacientul vorbeste repede, sarind
de la un subiect la altul, rade fara nici un motiv, se rostogolete pe podea,
Ii expune corpul s.a.m.d..
Copiii. Hyoscyamus este unul dintre cele mai importante remedii pen-
tru tulburarile de comportament la copii, cuprinzand un spectru larg de
astfel de dereglari. Copilul pare pur i simplu incapabil controleze
impulsurile - vorbeste, face glume, iar la momentul cel mai nepotrivit ii
apuca toanele si ii tranteste o criza de temperament de nu te mai poi
inielege cu el. Relatiile cu fratii / surorile sale sunt adesea foarte dificile,
fiind marcate de gelozie, de tendinta permanenta de a isca certuri,
neintelegeri si de a avea un comportament abuziv faia de ei. Copilul
Hyoscyamus trebuie supravegheat cu atentie pentru a evita actele de vio-
lenta. fata de fratii sai, acte cc pot deveni periculoase prin rautatea i
detasarea cu care sunt acute. In cele mai multe, dar nu in toate cazurile
exista o precocitate in comportamentul sexual, masturbatie, jocuri sexuale
In ascuns cu alti copiii, exhibitionism. Cand vorbeste face permanent
aluzii sexuale sau injura. Aceasta este o caracteristica importanta a aces-
tor copii insolenti: ei injura, injura mai ales pentru a oca.

MENTAL - Locvacitate, vorbaret. Gelozie. Suspiciune.

Tulburari dupa o dezamagire in dragoste. - Manie cu furie i forta
impresionanta, danseaza, vorbeste si rade frenetic, dezlintuit.
injura. Vorbe obscene. Glume deocheate. "- Exhibitionism. Doreste
si fie gol, dezbricat. Ii pipaie organele genitale. Comportament
prostesc, suparator, mai ales la copii. - Glume, glume nesarate,
deplasate. Joaca. feste. Face farse. - Dorinta de a ucide (fara s dea curs
dorinlei). - Impulsul de a face rau cu sange rece. - Gesturi coreiforme;
danseaza; neastampar al degetelor; tot apuca cu degetele lenjeria de pat,
hainele, trage de ele (carfologie). - Fria. de: Otrava. Caini. Apa. sobolani.
Singuratate. - Depresie si sentimente de rusine.
GENERALITATI - Convulsii, agrav. de spaima, de menstrualie, de
somn. - Tipa in timpul crizelor de epilepsie. Crize epileptice psiho-
motorii. Petit mal. - Coma, stupoare, delir dupa un accident cerebral,
alcool sau febra. Neliniste.
CAP - Senzatie de ameleala (vertij) sau zgomote in urechi (tinnitus)
inaintea convulsiilor. Scrasnesc din din-0 i fac spuma la gura in timpul
convulsiilor. Bruxism. Clipeste repede, are spasme, tresariri ale
pleoapelor. - Strabism.

138
 GAT - Disfagie, sufocare and inghite lichide.
GASTROINTESTINAL - Scaun involuntar in starile de excitatie.
- Blocarea colonului printr-un bolus fecal la oamenii in varsta. (impactare
de materii fecale).
UROGENITAL *- Dorinta de a se masturba in public; isi atinge, Ii
pipaie organele sexuale in public. - Masturbare la copiii mici.
Promiscuitate. Hipersexualitate. - Foloseste cuvinte obscene in timpul actu-
lui sexual. - Mictiune involuntara; incontinenta urinara in timpul convulsiilor.
PIEPT - Tuse sacaitoare, iritativa declansata de o senzatie de gadili-
tura, agrav. noaptea cand se intinde in pat.
EXTREMITATI Gesturi care sunt adesea ritmice i bizare. - Apuca
obiectele cu degetele. - Tresasiri i spasme ale extremitatilor, mai ales ale
mainilor si picioarelor. - Paralizie i hemipareza. - Convulsii.
SOMN - Insomnie din cauza agitatiei mentale. - Cosmaruri.
- Bruxism.
CLINIC Accident vascular cerebral. Comportament, tulburari de.
Convulsii, accese convulsive. Delir. Encefalita. Encopresis. Enuresis.
Febra. Hiperaciditate. Meningita. Paranoia. Psihoza maniaco-depresiva.
Schizofrenie. Stare septica, septicemie. Sexuale, tulburari. Strabism. Tuse.
COMPARATII Stram - Tulburaxi de comportament i manie, violenta,
frica de apa, hipersexualitate, convulsii, strabism, locvacitate, gelozie,
tresariri i ticuri.
Lach - Locvacitate, gelozie, teama s nu fie otravit, temperament vio-
lent, hipersexualitate, inghite cu dificultate, accidente vasculare cerebrale.
Verat. Tarent. Bell. Anac. Arg-n.

HYPERICUM
Este un remediu util in traumatisme, mai ales atunci and sunt afectati
nervii si maduva. Elementul distinctiv pentru Hypericum 11 constituie car-
acterul ascutit, iradiant al durerilor. Poate fi util in tetanos.

GENERALITA TI *- Leziuni: contuzii, laceratii, impunsaturi in

zone bogat inervate (varfurile degetelor, limba, dintii, ochii, organele
genitale). Durere dupa interventii stomatologice. - Leziuni ale nervilor
mai marl, de ex. leziuni ale nervului median prin rupere sau sfasiere.
- Convulsii determinate de traumatisme la nivelul capului sau maduvei.
- Comotii cerebrale.
SPATE *- Leziuni ale coloanei (fracturi, intinderi Hgamentare) en
dureri ascutite, iradiate, agrav. de ridicarea bratelor, miscare sau uri-
nat. *- Traumatisme ale coccisului determinate de cazaturi, lovituri,
travaliu i expulzia fatului.

139
 EXTREMITATI - Durere fantoma la nivelul unui membru amputat.
Cicatrice dureroasa.. "- Rani prin impunsAtura, leziuni prin laceratie
sau strivire ale varfurilor degetelor.
COMPARATII Led. Am. Nat-s. Ruta. Rhus-t.

IGNATIA

Fiecare dintre cele trei remedii cunoscute drept remedii ale suferintei -
Ignatia, Natrum Muriaticum si Acid phosphoric - are propriile lui caracter-
istici. Ne gandim la Ignatia atunci cand starea de suferinta are o nuania de
spasticitate si de isterie. Este un remediu utilizat predominant, dar in nici
un caz exclusiv, la femei. Desi pentru multi pacienti Ignatia este un remediu
constitutional, cel mai adesea o folosim pentru star de suferinla survenite
pe fundalul unui alt remediu constitutional, sari declansate de una sau mai
multe traume emotionale (in general pierderea unei fiinte sau a unui lucru
la care lineam foarte mutt). Aceasta i-a facut pe multi sa considere &A are o
actiune superficiala si de scurta durata. Este sigur c atunci and suferinta
a determinat modificari patologice la nivelul tesuturilor, modificari ce
depasesc stadiul tulburarilor functionale, degenerand in alterari morfologi-
ce, preferam sa folosim remedii precum Natrum Muriaticum sau Aurum.
Totusi, asa cum se va mai arata mai tarziu, Ignatia acopera un spectru larg
de tulburari specifice manifestate la nivel fizic, mai ales de natura. neuro-
logica. Pacientul Ignatia este genul romantic si idealist, aceste caracteristi-
ci reflectandu-se in toate raporturile sale cu lumea din jun. Daca adaugam si
hipersensibilitatea emotionala atat de frecventa la acesti oameni, este usor
sa intelegem cat de predispusi sunt la a suferi de pe urma dezamagirilor.
Acestea vor aduce tristele, amaAciune, inversunare, pentru ca in final s le
impietreasca sufletul. Excesiv de sensibil, pacientul Ignatia este usor de
ranit. Pe de alta parte, ii este foarte dificil, daca nu imposibil, sa isi exprime
emotiile, atat de intens traite launtric, dar de care nu se poate elibera. Ele
sunt relinute in interior, sunt blocate, ca intr-o inclestare a fiintei, ca int,
un spasm, ducand adesea la o atitudine generala defensiva a persoanei
respective, care devine astfel suspicioasa, necooperanta., mergand pan sa la
insolenta i sfidare in relatiile cu medicul homeopat.
Asa cum am mai aratat, Ignatia este adesea necesara in primele
momente dupa o suferinta, dupa o pierdere dureroasa.. Dar un pacient
Ignatia poate tine ingropate profund in adancimile sufletului dureri
sfasietoare, mahniri pe care nici o faptura omeneasca nu an 'Area capabila
sa le suporte. Desigur, mahnirea in sine nu reprezinta ceva patologic, anon-
mal. Numai atunci cand suferinta ramane blocata in structurile fiintei
umane si se prelungete peste masura, producand char simptome, doar
atunci este necesara administrarea acestui remediu.

140
 MENTAL "- TulburAri declansate de o suferintl, de pierdere cuiva
sau a ceva la care tinea foarte mutt fiinta, object, situ alie etc.
(durere de cap, amenoree, coree, etc.). *- Tulburari declansate de o
dezamagire de natura sentimentalL *- Foarte susceptibil la jigniri
mirunte, se ofenseazA usor (sentimente foarte vulnerabile, fapte
minore II ra'nesc profund). *- Ofteaza, mai ales pacientii in virsta, ade-
sea cat mai sonor si mai evident, ca pentru a atrage atentia. - Se strOdui-
esc sa nu planga, i lacrimile inabusite rabufnesc adesea sub forma,
unor suspine. - Nu suportA sal fie consolati. - Relatii furtunoase, mar-
cate de reprosuri i invinuiri. Gelozie. - Stani de spirit alternante,
oscilante - rasul i se transforma in plans (Puls, Merc, Croc). "- Isterie
sau manifestari isterice, precum senzatii de amorteala., furnicaturi,
parestezii, paralizie, etc. "- Teama de pasari sau gaini. Claustrofobie.
- Dorinta de si ameliorat de cltonie, - Marcata tendinta defensivA,
circumspectie, excesiv de sensibil si de susceptibil. Insolent sau suspi-
cios si neincrezator.
dENERALITATI - Tulburari locale si generate amel. de calatorie.
- Agrav. and mAnfina dulciuri (Arg-n). - Simptome paradoxale: artic-
ulatii inflamate, dar durerile sunt amel. la apasare, la presiune; dureri de
gat amel. cand inghite, etc. - Nu suporta fumul de tigara sau camerele
pline de fum. - Amel. &and st in ploaie.
NEUROLOGIC - Ticuri, spasme, tresariri, mai ales &and sunt
declansate de o suferinta. - Convulsii. - Petit mal. - Encefalita. Coree.
- Manifestari isterice de tip paralizie sau anestezie.
CAP "- Transpiratie numai la nivelul fetei; transpir mai intai pe
fala sau pe buza. - Durere de cap declansath de o suferinta. - Durere ca un
cui infipt in cap. - Alopecie, mai ales &and este declansata, de o suferinta
(Ph-ac). - Hirsutism. - Tendinta de a-si musca limba sau obrajii pe dinaun-
tru atunci and vorbeste sau mesteca. *- Senzatia de nod in gat.
GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: Branza. Fructe.
- Aversiuni alimentare: .Fructe. Bulimie. - Accese paroxistice de sug-
hit. - La nivelul rectului: spasme rectale, fisuri, hemoroizi, prolaps.
- Senzatie de pumnal, de vergea infipta in rect.
PIEPT "- Accese nestivilite de tuse fairl vreun semn de boalal.
*- Ofteaza. Casca. - Senzatie de constrictie sau de greutate la nivelul
pieptului insotita de dispnee. - Palpitatii declansate de o suferinta, (Dig).
MUSCULOSCHELETIC Spasme la nivelul muschilor spatelui,
mai ales declansate de o suferinta. - Adria. - Crampe sau dureri cu sen-
zatie de tractiune.
SOMN - Insomnie sau, mai frecvent, somnolenta exagerata declansate
de o suferinta. - Viseazii api sau valuri care i se sparg deasupra capului.
CLINIC Aritmie. Adria. Astm. Boli declansate de factori de mediu.

141
Bulimie. Cefalee. Coree. Depresie. Durere de spate joasa (lombara).
Encefalita. Glob isteric. Hirsutism. Isterie sau reactie de conversie.
Migrena. Obezitate. Oboseala cronica, sindrom de. Rect.. crampe, fisuri,
prolaps. Spasme. Ticuri. Tuse.
COMPLEMENTARE Nat-m. Sulph. Cale. Sep. Apis
INAMICE Nux-v.
COMPARATII
Nux-v - Spasme, crampe, ticuri, sensibil la critici, gelozie, patologie
rectala, constipatie. Nat-m - Tulburari declansate de suferinia, durere sau
dezamagire in iubire, isterie, nu suporta sa fie consolat, glob isteric,
ofteaza, dureri de spate.
Chin. Caust. Calc-p. Strych. Plat. Sep.

IODUM

Este binecunoscuta relatia dintre iod si glanda tiroida, de aceea nu este

de loc surprinzator faptul acest remediu contureaza un tahlou aproape
identic cu imaginea clinica a hipertiroidiei. Toate procesele metabolice
sunt substantial accelerate, generand o stare de agitatie, de neliniste;
pacientul este emaciat, dei are un apetit exagerat iar termogeneza este
foarte activa cu senzatie intensa de caldura. Starea lui este marcata de o
agitatie anxioasa pe care o stapaneste cu greu. Uneori apar manifestari mai
severe cu porniri impulsive, incontrolabile si nevroza obsesiv-compulsiva.

MENTAL - Grabit, nervos si agitat. - Impulsuri porniri violente,

daca este fortat s nu faa nimic. Iritabilitate extrema. - Nevroza obsesiv-
compulsiva. Verifica lucrurile de nenumkate on. Ritualuri. - Pacientul
vine la consultalie cu tot felul de liste care mai de care mai dezlanata.
- Anxietate, amel. de efort fizic, amel. cand mananca. Agitatie nervoasa.
GENERALITATI Amel. and face miscare sau efort fizic.
*- Agrav. and nu manilla si amel. dupa ce manfinca. - Senzatie
intensa de caldurA, unul dintre tipurile cele mai calduroase descrise in
materia medica. - Agrav. la caldura si amel. la rece sau dupa o bale
rece. - Agrav. daca este obligat s Ii stapfineasca dorinta nestivilita,
pornirea imperioasi spre activitate. *- Emaciere in ciuda apetitului
exagerat. Marirea de volum a ganglionilor limfatici, ficatului sau
splinei, la pacienti emaciaii. - Pulsajii resimtite in tot corpul, chiar si la
varfurile degetelor si picioarelor. - Se simte slabit cand trebuie s faca
efortul de a urea (o panta, o scara, etc.). - Amel. in aer liber.
CAP - Exoftalmie la pacienti cu hipertiroidie. - Alergie, febra de fan,
rinoree iritanta, coroziva. - Gusa, de dimensiuni marl si uneori dureroasa.

142
- Tresariri, spasme palpebrale, mai ales la nivelul pleoapei inferioare. - Ii
doare capul and e nemancat. - Nasul uscat i infundat, pierderea simtului
mirosului. - Aspect: Tenul i parul sunt inchise la culoare.
GASTROINTESTINAL - Pofta de mancare excesivi; nu pare si se
sature niciodata. - Emaciere deli minfinca Ora misura. - Icter cu
ficatul i splina marite. - Diaree cronica, la copii emaciati.
UROGENITAL - Atrofie a organelor sexuale - testicule, ovare, sani,
mameloane eventual dupa ce initial au fost marite de volum. - Leucoree
iritanta, coroziva. Leucoreea lasa gauri in lenjerie" (adesea mentionata
ca un simptom cheie). - Ectopie testiculara (testicul necoborat ).
TORACE - Palpitatii violente la eel mai mic efort, la caldur i amel.
la rece. Senzatie de gheara, de strangere la nivelul inimii (Cad).
- Constrictie laringian en senzatie de arsura la nivelul pieptului si al
laringelui. Spasm laringian. Astm alergic, cu accese declanate de fan.
- Tuse seaca, uscata, dureroasa. Crup. - Multe cazuri de pneumonie au fost
rezolvate en acest remediu.
EXTREMITATI - Accese de dureri reumatice, precedate de diaree.
- Pulsatii resimlite la nivelul extremitatilor. Tremor. - Ii roade unghiile.
CLINIC Adenopatii. Alergie. Anxietate, nevroza anxioasa. Aritmii.
Astm. Bronsita.
Casexie. Compulsiv-obsesivk nevroza. Diaree. Gusa. Hipertiroidism.
Laringe, spasm laringian. Leucoree. Pneumonie.
COMPARATII Arg-n. Lach. Brom. Spong. Tub. Tarent. Lycopus.
Sarurile iodate.

IPECACUANHA

intotdeauna, atunci cand greata si voma sunt elementele principale ale

cazului, trebuie s ne gandim la Ipecac. Teoretic, once sistem de organe
poate fi afectat de acest remediu dar intotdeauna exist o actiune con-
comitenta asupra stomacului. In ciuda tendintei aproape constante de a
vomita, nu exista ameliorare, ci mai degraba apare agravarea dupa varsa-
tura. In plus, mai sunt doti tipuri speciale de patologie in care Ipecac este
utila: astmul (sau bronsita astmatica) i hemoragiile.

GENERALITATI - Iritabilitate. - Periodicitate (Ipecac este inrudita

cu China din punct de vedere botanic). - Agrav. de voma. - Calduros in
general. - Hemoragie.
CAP - Cefalee migrenoasa en greati severa si vomi. - Cefaleea se
extinde la fata, cavitatea orala, dinti sau radacina limbii. - Fata conges-
tionata (rosie) sau fierbinte pe o singura parte (Aeon, Chain). - Epistaxis,

143
adesea cu cheaguri. Rigiditatea si contractura muschilor fetei si gatului
In timpul tusei. Limba extrem de curata desi pacientul are greata.
GASTROINTESTINAL , Great permanentg care il impiedici
faca once; senzatia c stomacul Ii atirna lipsit de tonus; greata
neusurata de vomg. - Gr.-0 si voma in timpul tusei. - Greata si voma in
timpul durerilor de cap (Meli, Puis, Iris, Sang). - Greata si voma in tim-
pul hemoragiei, metroragiei, travaliului. - Ii este sila de mancare sau chiar
si de mirosul de mancare (Colch). Crampe sau colici abdominale.
PIEPT *- Bronsita astmatiforma si tuse mai ales la copii. - Tuse
productiva care apare cand vremea este calda i umeda. - Tuse convulsiva
sau alte forme severe de tuse insotite de eructatii, voma., rigiditate si
cianoza. - Tusea este atat de severa incat nu mai poate sa respire.
Bronsiolita. Crup. - Hemoptizie.
UROGENITAL *- Hemoragie utering instalati brusc, cu singe ror
aprins incoagulabil, care firete in jeturi, insotitg adesea de greati,
vomg si lesin. - Metroragie agrav. de miscue, agrav. in timpul travaliului
sau postpartum. - Dismenoree severa cu greata. Iminenta de avort.
Hematurie.
EXTREMITATI Dureri de oase in special la nivelul coapselor si
gambelor.
CLINIC Astm. Avon. Bronsita.. Epistaxis. Febra. recurenta. Hematurie.
Hemoptizie. Hemoragie. Metroragie. Migrena. Tuse convulsiva.
SIMPTOME COMB INATE Greata i tendinta la hemoragie.
COMPARATII Tab. Kali-c. Kali-s. Sang. Ant-t. Puls.

IRIS VERSICOLOR

Iris este in principal un remediu antimigrenos. Vom apela la el in spe-

cial in migrenele clasice cu aura vizuala, hemicranie, cu senzatie intensa
de greata si voma.

CAP - Migrena clasici, in general cu lateralitate dreapta, adesea

centratg la nivelul tamplei, sub tampla sau deasupra ochiului. -
Cefalee alternanta (stanga-dreapta) (Lac-c). - Cefalee de weekend
(Sulph). "- Auri vizualg precedind durerea de cap - vederea devine
neclara, celoasi; amauroza cu cefalee.
GASTROINTESTINAL - Voma cu cefalee care no se amelioreaza la
nimic. Senzatie de arsura in interiorul tractului digestiv de la gurg
si stomac ping la anus; diaree excorianta. - Episoade recurente de
crampe si voma.
PIELE - Zona zoster, mai ales pe partea dreapta a abdomenului.
- Psoriazis.

144
 CLINIC Gastroenterita. Zona zoster. Migrena. Nevralgie. Ulcer peptic.
COMBINATII - Psoriazis sau herpes si migrene.
COMPARATII Sang. Kali-bi. Rob. Ip. Nat-m.

JACARANDA

In cazuri de balanita cu acumulare de secretie purulenta sub preput,

Jacaranda este aproape specific.

JALAPA

Acest remediu este recomandat mai ales pentru copii si sugari care
sunt agitati i pe care nimeni nu poate linisteasca - prang i nimic nu
pare sa ii consoleze. Simptomul-cheie Prange toata noaptea i doarme
toatA ziva" a fost confirmat in multe cazuri. Frecvent copilul are scaune
diareice, colici, indigestie, apetit redus si este emaciat.

JUGLANS CINEREA
Juglans cinerea este un important remediu cutanat, mai ales pentru
eczeme, atunci cand exista crapaturi adanci la nivelul mainilor
degetelor.

JUGLANS REGIA
Juglans regia este un remediu important pentru hidrosadenita care
determina abcese axilare recurente, severe si care lasa in urma. cicatrice.
Remediul are reputalia de a fi util in tratamentul durerilor de cap occipitale.

KALI ARSENICOSUM

Cumplita anxietate prezenta la acest remediu este in general legata de

sanatate, ca la Arsenicum Album, aceste dou remedii fiind usor de con-
fundat. Anxietatea lui Kali Arsenicosum este totusi in mod obisnuit cen-
trata pe inima si este punctaa adesea de atacuri reale de anxietate sau
crize de inima" isterice. Avand in vedere c pentru toate sarurile de pota-
siu este valabila tipologia umana de factura rezervath i conservatoare,

145
aceasta centrare a anxietatii asupra inimii este elementul diferentiator
pentru Kali Arsenicosum. Acest remediu este de asemenea indicat in
multe cazuri de astm, psoriazis si alte afectiuni cutanate, fie &A sunt sau
nu insotite de starea mentala tipica.

MENTAL - Anxietate legati de sinitate. *- Fria de boli de inimi

sau alte boli cum ar fi accident vascular, cancer. - Atacuri de panica.
GENERALITATI - Friguros, agrav. de frig si de intrarea intr-un loc
racoros. - Agrav. de mancare sau bauturi reci atunci cand este supraincal-
zit. - Doarme pe stanga cu mana pe piept ca i cum si-ar proteja inima.
Predispozitie la afectiuni maligne, neoplazice.
CAP - Alergie agrav. in aer rece. - Pleoapele de jos sunt umflate.
GASTROINTESTINAL - in epigastru are o senzatie de gol sau de
durere ca dupa o lovituri. - Diaree agrav. noaptea.
PIEPT - Astm agrav. noaptea, mai ales de la 1 la 3 a.m.
PIELE - Eruptii cu senzatie de arsura, pruriginoase, agrav. la dezbra-
care, agrav. la rece. Psoriazis. Eczema. Cancer cutanat.
CLINIC Alergie. Anxietate. Astm. Eczema. Epiteliom. Leucoree.
Psoriazis.
COMPARATII Ars. Nit-ac. Aur. Kali-c. Lach.

KALI BICHROMICUM

Kali bichromicum va fi primul remediu la care ne vom gandi in cazul

unui pacient care are secretii groase, lipicioase, mai ales la nivelul nasu-
lui. De asemenea, pacientul tipic Kali bichromicum are o personalitate
lipicioasa, cleioasr. Pacientul este mai degraba conformist si are tend-
inta de a adera in mod rigid la o rutina (la fel ca si mucusul care adera la
mucoase). Adesea pacientul raspunde printr-o fraza interminabila, desi o
propozitie simpla ar fi fost suficienta; parca ar vrea s-Ii atraga cu once
pre t atentia. La un pacient Kali bichromicum este neobisnuit s se planga
de probleme mentale sau emotionale, el mai degraba se focalizeaza asupra
patologiei sale fizice. Totusi, atunci cand pacientul constata ca nece-
sitatile sale materiale nu sunt implinite, poate deveni iritabil sau
morocanos.
Sunt afectate in special mucoasele, mai ales ale tractului respirator.
Aproape intotdeauna pacientul are probleme legate de prezenta anumitor
secretii, care sunt in cantitate excesiva si foarte dense, groase. Afectarea
articulatiilor si aparitia alternanta a diferitelor manifestari patologice la nivel
fizic (cand una se remite incepe cealalta si reciproc) sunt caracteristice.

146
 MENTAL - Conformisti. - Iritabilitate. - Persoana trista, posomoraa.
GENERALITATI - Frigurosi si agrav. de rece. Alternanta simp-
tomelor - simptomele tree de la un punct sau un aparat on sistem de
organe la altul, tree e la o regiune la alta. "- Dureri resimtite intr-o
zona foarte restransa., ca o pata mica sau chiar punctiforma. Agrav.
de umezeala rece (exceptie facand reumatismul care poate fi agrav. de
vremea calda). - Periodicitate: simptomele apar zilnic la aceeasi ora.
- Obezitate. Agrav. la ingestia de bere. Agrav. la 1 a.m.
CAP - Fotofobie urmat de cefalee si pierderea vederii. - Durere de
cap pe o zona foarte restransi - de marimea unei monede foarte mici.
- Durere, greutate si senzatie de arsura la ra.dicina nasului (Kali-i).
- Durere de cap sau nevralgie faciala, asociata cu sau determinata de
suprimarea unei secretii nazale. - Mucus gros, filant pe dinti sau in
faringe, formand adeva'rate siraguri. - Limba neteda, rosie i cu aspect
lucios (Pyrog). - Senzatia ca are un fir de par pe limba (Si/).
NAS "- Sinuzita - atat forme acute cat si cronice. Indicat in principal
in sinuzitele maxilare, dar once cavitate sinuzala poate fi afectata.
, Rinoree sau secrelie (scurgere) postero-nazala groasa, purulenta,
de obicei galbena si viscoasa, aderenta, Manta (se intinde in fire).
"- Voce intens nazonata (cu un puternic timbru nazal). - Senzatie de
presiune si de plenitudine la radacina nasului si in sinusuri. - Cruste
groase, aderente in interiorul nasului si care provoac sangerare daca sunt
indepartate. - Polipi nazali. Ulceratii ale mucoasei nazale s.
orofaringiene.
GAT - Secretie groasa eliminat din gat in timpul tusei. - Tumefierea
uvulei. - Raguseala; laringita.
GASTROINTESTINAL Simptome gastrice care alterneazi cu
reumatism sau astm. - Gastrita cu dureri ca o arsura in stomac. - Ulcere
peptice. - Durere intr-o zona foarte mica, circumscrisa. - Vomita mucus
aderent, vascos, filant, care se intind in fire, formand adevarate siraguri.
- Aversiune pentru came. - Dorinta de dulciuri. - Diaree agrav. dimineata
la ridicarea din pat, agrav. de bere. - Diaree estivala (in timpul verii).
Colita. - Diaree alternand cu reumatism.
UROGENITAL - Litiaza renala cu dureri intepatoare care iradiaza
spre vezica urinara. - Poate apare pierderea libido-ului desi in general are
un bun apetit sexual. - Chiste ovariene stangi.
PIEPT - Astm agrav. noaptea, in special intre 1 - 2 a.m. "- Astm sau
bronsiti cu tuse productiva, cu sputa verde groasi sau aderenta, vas-
coasi, Manta. - In timpul somnului respiratia este zgomotoasa din cauza
mucusului (la copii este recomandat Kali-s). - Tuse agrav. dimineata la
trezire, agrav. daca mananca. - Crup. - Senzatie ca de gadilitura la bifur-
catia traheei. - Senzatie de rece in regiunea inimii (Kali-N). - Dureri de
piept care iradiaza spre spate. Dureri in stern.

147
 SPATE - Senzatie de rece la nivelul spatelui sau gatului. - Sciatica. -
Durere in sacru sau coccis agrav. cand sta asezat, agrav. de actul sexual,
agrav. inainte de a urina.
EXTREMITATI Artrita migratorie. *- Dureri articulare care
alterneazi cu simptome respiratorii sau gastrointestinale. Durerile
articulare sau musculare apar si dispar brusc. - Dureri articulare agrav. de
vremea calda.
PIELE Ulceralii cutanate adanci i cu margini nete.
CLINIC Alergie. Artrita Astm, Bronsia. Cefalee. Crup. Diaree.
Gastrita. Litiaza renala. Lombosacrate, dureri. Migrena. Nevralgie.
Obezitate. Ovariene, chiste. Pneumonie. Polip nazal. Sciatica. Sinuzita.
Ulcer peptic. Ulceraiii cutanate.
COMPLEMENTARE Ars.
COMPARATH Hydr. Thuj. Si'. Mere. Cinnb. Puls. Celelalte saruri
cu KaHum.

KALI BROMATUM

Kali bromatum are sentimente religioase puternice care il pot merge

liana la iluzii si halucinatii de factura psihotica. Bromul aduce o compo-
nenta de paranoia, astfel ca vom intalni bine-cunoscutul simptom cheie
Simte ca asupra lui s-a abatut mania divina". Adesea existenla unui abuz
In copilaTie poate determina ulterior instalarea unor sentimente de izolare,
paranoia si teroare. Remediul este util la pacientii cu tulburari ale sis-
temului neuropsihic epilepsie, psihoza, catatonie. Recent, Ananda Zaren
din Santa Barbara, California, a relatat cateva cazuri edificatoare cu
pacienti agitai i furiosi care au raspuns la Kali bromatum. Zaren a sub-
liniat Ca la aceste cazuri era prezent bine cunoscutul simptom isi frange
mainile" la care se adauga tendinta puternica de a ofta.

MENTAL *- Simte c asupra lui s-a abatut mania divina sau ca a

fost abandonat de Dumnezeu. - Religiozitate excesivi. - Paranoia.
Catatonie. Delirium tremens. Autism. Retardare. - Disperat c sufletul sau
nu isi va mai gasi izbavirea. Se simte ca si cum ar fi infaptuit o crima.
Tendinia la suicid. - Sari de anxietate cumplita; star de nebunie cu anx-
ietate. - Frica (de): Otrava (s nu fie otravit). Leziuni, lovituri (sa nu fie
lovit). S fie singur. Nebunie (sa nu innebuneasca). - Manie si furie.
Psihoza maniacala. - Somnambulism si star de teroare nocturna. (pavor
nocturn). - Memorie slaba. Amnezie.
GENERALITATI Lateralitate dreapta. - Amorteala i anestezie.
- Convulsii. Petit mal.

148
 CAP - Acnee, mai ales pe frunte.
GENITAL - Fibroame uterine. Chiste sau tumori ovariene.
- Hipersexual.
MUSCULOSCHELETAL Dureri fulgurante sau ca niste descarcari
electrice la nivelul spatelui. - Sciatica sau durere de spate joasa. *- ti
frange mainile. Neastampar si agitatie a minilor. - Neliniste, agitalie.
- Neastampar al degetelor si picioare - le misc tot timpul (Zinc, Tarent,
Sulph, Caust, Med, Rhus-t). - Amor-teala a intregului corp.
SOMN - Teroare nocturna (pavor nocturn) (Strain). - Teama
noaptea; nu poate dormi daca este lasat singur. - Lipsa somnului.
Insomnie din cauza mahnirii, a supararii. Bruxism.
CLINIC Accidente vasculare cerebrale. Acnee. Ataxie. Convulsii.
Fibroame uterine. Isterie. Lombosacrate, dureri. Paranoia. Pavor nocturn.
Schizofrenie. Sciatica.
COMPARATII Ars. Puls. Sulph. Kali-c. Lach. Stram. Hyos.

KALI CARBONICUM

Kali carbonicum este unul dintre remediile esentiale, fundamentale,

actiunea sa find dintre cele mai profunde. Este printre cele mai impor-
tante remedii in tratamentul artritei, inflamatiilor catarale ale tractului
respirator, astmului, ulcerului peptic si chiar al afectiunilor maligne.
Rigurozitatea, intransigenta cu nuante coercitive sunt elementele care
caracterizeaza in linii marl personalitatea acestui remediu. Acesti oameni
respecta cu strictete un anumit cod de reguli, principii morale si etice. Le
este foarte dificil s Ii exprime sentimentele, ei impunandu-si un control
sever asupra emotiilor. Datoria reprezinta unul dintre cele mai importante
concepte, rigoarea in indeplinirea obligatiilor, in respectarea legilor si a
regulilor sunt cruciale. In ruptul capului nu va parca in zone interzise. Daca
la cumparaturi primeste rest mai mult decat trebuia, se va intoarce la maga-
zin pentru a inapoia banii primiti in plus. El vede totul doar in alb si negru.
Adesea este un stoic. El niciodata nu se va plange i nici macar nu va sesiza
tensiunile, solicitrile, dificultatile pe care le are de infruntat, decat atunci
cand situatia devine mult prea grava. Nu suporta lucrurile pe care nu le
poate controla, care il afecteaza sau II tulbura profund; de aici probabil
frica de intuneric (de nevazut), de fantome (de imaterial), de viitor dar mai
ales de board, mai ales atunci cand aceasta pare set" fie iminenta, pe punctul
de a se declansa. Adesea pacientul resimte aceasta frica organic, visceral,
cel mai adesea la nivelul plexului solar. Este demn de remarcat ca la aceste
persoane patologia nu avanseaza pana la stadiul de depresie on de confuzie
mentala, nu ajunge niciodata pana la alterari semnificative ale functiilor
intelectului, tulburarile limitandu-se in principal la nivelul corpului fizic.

149
 MENTAL "- Conservator, onest, loial, riguros, cuviincios i plin de
decenta, cinstit si integru, de o mare probitate, cu principii morale
stricte. *- Rigid, incapabil de a incalca nici cea mai minuscula regula.
- Dogmatic. Nu Ii plac schimbarile. - Frica de: Boala iminenta. SA fie
singur. intuneric. Fantome. Anxietate si ingrijorare. Resimte anxietatea
i alte emotii la nivelul epigastrului. Tresare usor la zgomote, etc.
- Iritabil. Permanent pus pe harp, in once moment este pe punctul de a
sari la cearta. - Nu suporta sa fie atins.
GENERALITATI - Friguros, agrav. la frig. *- Nu suporta i este
agrav. de cel mai mic curent de aer. - Uneori poate prezenta agrav. la
caldura, mai cu seama in timpul situatiilor acute. - Agrav. dupa ingestia de
bauturi reci atunci cand este supraincalzit (Bell-p). - Agrav. dupa contact
sexual (se simte slabit, deprimat, vederea Ii slabete). *- Agrav. intre 2 -
4 dimineata. Dureri ca o intepatura (Thy, Nit-ac, Hep).
- Frisoane care apar pe la 5 - 6 dupa.-amiaza. - Aspect: Solid, bine facut
sau chiar obez. Foarte conservator chiar si in felul de a se imbraca, piep-
tanatura este clasica. In timpul consultatiei are o postura, o atitudine
foarte rigida.
CAP - Dureri de cap, mai ales legate de o sinuzita. *- Are pleoapele
umflate, cea superioara sau cea inferioara; ptoza palpebrala. - Umflatura
ca o punga a pleoapei superioare in apropierea unghiului intern. - Edem
important al conjunctivei (chemozis), mai ales de tip alergic. Caderea
parului la nivelul sprancenelor. - Catar cronic nazal cu secretie groasa.
Sinuzita. Tinnitus (zgomote in urechi, acufene).
GAT - Faringita cu durere ca o intepatura in gat. Durere in gat agrav. de
curent de aer rece, cand raceste, cand inghite in gol. - inghite cu dificultate.
GASTROINTESTINAL - Ii plac dulciurile. *- Anxietate resimtita in
epigastru, adesea cu o senzatie de durere ca dupa o lovitura. -
Emotiile intense ii provoaca o stare teribila de rau, cu greata si o sen-
zatie groaznica la nivelul epigastrului. - Ulcer peptic. Gastrita. - Dureri
de stomac cand, supraincalzit fiind, bea ceva rece. Hemoroizi durerosi,
Cu senzatie de arsura si de inlepatura, agrav. noaptea. - Constipatie mai
ales inainte si dupa menstruatie. Varsaturi sau doar senzatie de voma
dupa ce tuseste.
UROGENITAL Menstrualii cu scurgere coroziva, excorianta, iritan-
ta. Menstruatie intarziata, sau absenta. (amenoree). - Metroragie. Fibroame
uterine. - Travaliu prelungit cu dureri puternice de spate. Avorturi.
- Litiaza renala cu dureri ca o intepatura. - Prostatita. - Insuficienta renal
cu edeme sau chiar anasarca, mai pronuntate la nivelul ochilor.
PIEPT "- Astm agrav. intre 2 - 4 dimineata sau la 3 dimineata.
- Respiratie dificil, dispnee agrav. cand sta intins, amel. cand sta

150
ridicat, cand sta aplecat in fata cu coatele sprijinite pe genunchi, and
sta cu trunchiul ridicat pe perna. - Dureri in piept sfasietoare, intepa-
toare, avand caracter migrator (Ii modifica localizarea). - Angina pec-
torala. Insuficienta cardiaca congestiva. - Palpitatii insotite de valuri de
caldura si de dispnee. - Senzatie de raceala in piept. Umflarea sanilor.
TUSE - Tuse spasmodica, cu senzatie de gadilitura in gat. - Agrav.
noaptea, mai ales intre 2 - 4 dimineala sau dimineata la trezire. - Tuse CU
sputa groasa, purulentk avand un gust neplacut ca de branza. - Tuse con-
vulsiva. Bronsita. - Pneumonic, adesea pe partea stanga, dar si la
nivelul lobului inferior drept. - Pneumonic la copii; copilul tipa din
cauza durerilor ascutite, ca un junghi, care apar cand trage aer in piept; nu
mai pot s manance, s bea sau sa doarma.
SPATE - Durere de spate joasa. (lombosacrata). Sciatica, mai ales pe
partea dreapta. Durere de spate care il face s se scoale noaptea din
pat; daca vrea s se intoarca pe partea cealalta trebuie s se ridice din pat,
agrav. la menstruatie, cand sta sau cand merge, amel. la presiune.
- Coloana vertebrala stramba, curbata.
EXTREMITATI - Adria deformanta. Dureri articulare, agrav. de rece
sau de umezeala. rece. - Are talpile picioarelor foarte sensibile, dureroase.
SOMN "- Sc trezeste noaptea, mai ales intre 2 - 4 dimineata. - Se
trezeste la 4 ore dupa cc a adormit. - Insomnie aparent fara o cauzi
anume, pur i simplu nu-mi vine sal dorm". - Tresariri, spasme cand
este pe punctul de a adormi sau in timpul somnului. Vorbeste in somn.
CLINIC Alergie. Anemie. Angina. Artrita. Astm. Cefalee. Colagenoze,
boll de tesut conjunctiv. Dureri de spate joase (lombosacrate). Fibroame
uterine. Hipertensiune. Insomnie. Insuficienta cardiaca congestiva.
Litiaza biliara. Litiaza rena15.. Migrena. Pneumonie. Prostata, adenom de.
Psoriazis. Sciatica. Sclerodermie. Sinuzita. Tuse convulsiva. Ulcer peptic.
COMPLEMENTARE Phos. Nux-v. Carb-v.
COMPARATII Cale - Friguros si agrav. de rece si de umezeala rece,
bine facut, cu o structura solida, simt practic, anxietate, isi asuma cu se-
riozitate multe responsabilitati si indatoriri, ii plac dulciurile, artrita,
picioare reci, litiaza renala sau biliara, procese de calcificare.
Ars - Riguros, serios, plin de anxietate, friguros, respiratie dificila,
dispnee amel. daca sta.' in sezut, insomnie, ulcer peptic, pleoape umflate.
Sil. Kali-bi. Dulc. Nat-m.

151
 KALI FERROCYANATUM

Acesta este un remediu important in cazuri de hemoragii uterine sau

menstruatie abundenta cu "singerare abundenta dar care este lipsita de
once dureri. Fibroamele uterine sangereaza asa de mult incat produc o
anemie several. Remediul are multe asemanari cu alte saruri de potasiu si
este indicat in cazurile de astm i alergii in care predomina hemoragiile.

KALI IODATUM

Acesta este un remediu antisifilitic foarte popular atat in randul

alopaiilor cat si al homeopatilor si multe dintre simptomele sale princi-
pale sunt analoge cu patologia sifilitica. Alte simptome ale pacientului pot
fi intelese daca le abordam din perspectiva patologiei tiroidiene si a efec-
tului pe care il au remediile continand iod asupra tiroidei. Pacienlii
recunosc ca este greu s te intelegi cu ei din cauza temperamentului tor
brutal, dur. Kent descrie pacientul Kali iodatum ca fiind iritabil si chiar
crud. Vithoulkas a adaugat acest remediu cu litere ingropte la rubrica
Frica de diavol (de rau)". In plus, Vithoulkas a atras atentia ca repetarea
remediului poate duce la reaparitia unor secreiii pe care pacientul le-a
avut inainte.

GENERALITATI - Calduros si agrav. de caldura.; valuri de caldura.

Agrav. noaptea, intre 2 - 5 a.m. dar mai ales la *5 a.m. - Agrav. in
camere inchise; doreste si este amel. de aer deschis, liber. - Agrav. la
mare, de aerul de mare. - Amel. de miscare, de miscare continua. - Dureri
osoase nocturne (sifilitice). - Tumefactii, abcese, atrofii ale glandelor
(mamare, testicule etc.) precum si ale ganglionilor limfatici.
CAP - Rinite alergice cu secretie groasa, galbena sau verde, cu sen-
zatie de arsura si de inflamatie a nasului. - Alergia este amel. in camere
calde dei pacientul se simte mai rau. - Sinuzita recurenta cu dureri de-
a lungul fetei si in special la rada.cina nasului. - Face sinuzita de fiecare
data cand raceste sau la schimbarea vremii. - Senzatie de arsura in interi-
orul nasului, agrav. la fiecare inspir. - Cefalee cu dureri ca o arsura sau
Intepatura, agrav. la 5 a.m., agrav. la caldura. - Irita, adesea sifilitica,
agrav.,noaptea, frecvent cu secretie verzuie. - Furuncule pe cap si fatal.
GAT - Gusa cu sau fara hipertiroidism clinic. - .Boala Graves; gusa
exoftalmica.. Afte si ulceratii in gura, pe varful limbii sau in gat.
Faringita agrav. cand vorbeste, tumefierea uvulei, a amigdalelor sau a
laringelui. - Durere la radacina limbii cand scoate limba.

152
 UROGENITAL - Uretrita cronica. - Urinarea frecventa inainte de
menstruatie este considerata de catre multi drept simptom cheie. - Atrofie
testiculara. - In literatura noastra este considerat unul dintre principalele
remedii pentru sifilis, atat in stadiul primar (sancru) cat si in stadiul
tertiar (gome).
PIEPT "- Pneumonie recidivanta. Pneumonie acuta, mai ales pe
dreapta. - Astm cu agrav. la 5 a.m. - Se trezeste din somn cu sufocare si
dispnee. - Furuncule pe piept si spate.
EXTREMITATI - Sciatica severa, agrav. dac se culca pe partea
afectata, agrav. data sta nemiscat, amel. de miscare si mers. - Artrita,
mai ales a genunchiului, amel. de miscare, de rece; agrav. de caldura.
- Dureri osoase nocturne. - Este considerat de unii autori ca un remediu
important pentru tumorile osoase si osteomielita.
PIELE - Furuncule recidivante. - Urticarie. - Prurit agrav. de caldura;
amel. de aer rece, baie rece.
CLINIC Abces. Alergie. Artrita. Astm. Cefalee. Gu. Hipertiroidism.
Hipotiroidism. Irit. Pneumonie. Sciatica. Sifilis. Sinuzita.
COMPARATII Kali-s. Lach. Iod. Puts. Ferr-i.

KALI NITRICUM

In prescrierea lui Kali nitricum pornim avand ca baza simptome

comune cu celelalte saruri de potasiu. Remediul este utilizat in primul rand
In afectiuni respiratorii cum sunt astmul, bronsita sau chiar tuberculoza.
Adesea pacientul prezint simptome de Nitric-acid (de exemplu, pastreaza
ranchiuna, are anxietate legata, de sanalate, are dorinta de grasime).

MENTAL - Anxietate legata de sanatate. - Vise cu calatorii.

GENERALITATI - Calduros si agrav. de caldura (cu exceptia tusei).
- Agrav. daca mananca carne de vile! (diaree, cefalee, etc.).
CAP - Obstructie nazala. Sinuzita cronica. Polipi nazali pe dreapta.
GASTROINTESTINAL - Dorinta de grasime. - Colita cu diaree
acida i crampe severe.
UROGENITAL - Diabet insipid. - Menstruatie cu flux negru ca
cerneala.
PIEPT - Astm agrav. la 3 a.m.; trebuie s se ridice in sezut.
- Dispnee severa, nu poate s bea din cauza respiratiei superficiale si
accelerate. - Senzatie de rece in jurul inimii (Nat-m, Kali-bi). - Tuse
agrav. noaptea, agrav. in aer liber sau aer rece, cu durere in piept.
- Pneumonie cu dispnee mult mai severa decal ar justifica-o patologia.
EXTREMITATI - Extremitatile inferioare reci si umede, cleioase.
- Amorteala in membre; senzatia ca acestea sunt de lemn.

153
 CLINIC Alergie. Astm. Bronsita. Colita. Diaree. Pneumonic. Rinita.
Sinuzita. Tuberculoza.
COMPARATII Kali-s. Nit-ac. Sang. Samb.

KALI PHOSPHORICUM

Ne gandim la Kali phosphoricum in cazuri de epuizare mentala si fizi-

ca cc apar mai ales dupa perioade de stres sau suprasolicitare. Este nece-
sar la studentii sau intelectualii care au facut eforturi enorme si care se
afla acum intr-o stare de colaps mental (Pic-ac, Con), mai ales cand la
marea epuizare si incetineala mentala se adauga o nervozitate si o sensi-
bilitate extreme. Pacientul este adesea extravertit si este tulburat, mahnit
imediat cc aude vesti proaste sau afla despre o nenorocire sau o catastroa

MENTAL - Oboseali mentala. Iritabil, nelinistit si anxios din cauza

efortului mental. - Tresare la zgomote; hipersensibilitate la toti stimulii.
- Se simte incapabil de a face falai solicitarilor, de a se descurca; deznadej-
de. Este cu nervii la pamant, Ii este groaza de once solicitare nervoasa sau
mentala.
GENERALITATI Friguros si agrav. de rece. - Agrav. de activi-
tatea sexuala. - Epuizare intensL - Slabiciune, astenie, debilitate dupa
chimioterapie sau operatii de cancer. - Agrav. noaptea in general.
CAP - Cefalee agrav. de efortul mental. - Are o secretie (scurgere)
cronica din ureche. - Gingiile sunt umflate si sangereaza, mai ales cand
are probleme de digestie.
GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Bauturi sau mancare rece.
Dulciuri. Otet. - Flatulenta, salietate precoce sau intoleranta la mancare.
- Diaree, adesea cu miros foarte neplacut, fetid.
UROGENITAL - Menstruatie sau leucoree urat mirositoare, fetide.
EXTREMITATI Artrita, amel. la miscare, amel. la caldura.
CLINIC Anxietate. Cefalee. Diaree. Indigestie. Neurastenie".
Oboseala' cronica, sindrom de. Scleroza multipla. Vaginita.
COMPARATII Gels. Cale, Sep. Ph.. Nux-v.

KALI SULPHURICUM

Kali sulphuricum este foarte putin prescris in ciuda faptului ca exista

multe indicalii clare pentru utilizarea sa. S-a subliniat frecvent ca in flo-
rile de Pulsatilla (anemone montane) se gaseste din abundenta sulfat de
potasiu, aceasta explicand marea asemanare dintre cele doua remedii. Kali

154
sulphuricum este numit adesea Pulsatilla iritabila" (desi Pulsatilla insa0
este suficient de iritabila!!). Remediile se aseamana prin patologia fizia
- catar otic, artrita i, mai ales, simptome cronice sinuzale si respiratorii,
In special astm.
Ca personalitate, Kali sulphuricum este mai degraba moale si timid,
precum Pulsatilla, dar dedesubt se afla o asprime si o iritabilitate la care
nu ne-am fi asteptat. Pacientul se poate plange de lipsa de incredere in
sine, suparari si depresie. Este conservator si anxios, respectand regulile
pana in cel mai mic detaliu, la fel ca majoritatea saTurilor de potasiu.

MENTAL - Iritabilitate. - Depresie si indolenta. - Lipsa de incredere

In sine.
GENERALITATI - Calduros, agrav. de caldura sau haine ciI-
duroase. - Amel. de aerul rece si aerul liber. - Uraste supraincalzirea desi
simptomele se pot agrav. la rece. - Agrav. de schimbarea vremii, de vre-
mea rece. - Amel. daca se plimba in aer liber. Agrav. in camera calda.
CAP - Mita cronica cu ureche lipicioasa", frecvent cu otoree gal-
buie. - Obstructie nazala cronica, frecvent cu scurgere galbuie postero-
naza15; agrav. daa este supraincalzit, agrav. de rece si vreme rece.
- Sforaie. - Cefalee agrav. in camera calda, amel. and se plimba in aer
liber. - Exsudat, depozit galbui pe limba si in faringe. - Febra de fan.
- Descuamare galbuie a scalpului.
GASTROINTESTINAL - Dorinta de: Dulciuri. Mancare rece.
- Aversiune pentru: Oua. Bauturi calde.
PIEPT - Astm agrav. seara sau noaptea; amel. in aer liber.
- Wheezing si raluri groase in piept in timpul somnului, mai ales la
copii (Kali-bi. Ant-t). - Wheezing agrav. in camere calde; amel. de aerul
rece. - Bronsita cu tuse slaba, infundata, cu expectoratie groasa si galbuie
pe care trebuie s o inghita , agrav. iarna. - Sforaie.
EXTREMITATI - Artrita agrav. de caldura, seara; amel. de vremea
rece, aplicatii reci (Led, Guai, Puls, Lac-c, Sulph). - Artrita migratorie
(Form, Berb, Puls, Kali-bi). - Maini si picioare reci (invers fata de Sulph).
SOMN - Vise terifiante fantome, moarte, hoti, crima.
PIELE - Epiteliom. Psoriazis. Eczema, amel. in aer liber.
CLINIC Alergie. Artrita. Astm. Bronsita. Cancer cutanat. Eczema.
Otita medie. Psoriazis. Raceli. Sinuzite. Tuberculoza.
COMPLEMENTARE Puls. Carb-v.
COMPARATII
Puls - calduros si agrav. de caldura, astm si alergie, catar nazal, artrita
migratorie.
Sang. Sulph. Calc-s. Alte saruri de Kalium.

155
 KALMIA

Kalmia este remediul la care trebuie sa ne gandim cand gasim combi-

nalia nevralgie - reumatism (Spig, Clinic, Berb). Pacientul descrie de la
primele cuvinte rostite o durere severa. In plus, cand patologia superfi-
ciala. (ex. reumatism, etc.) este suprimata, vom gasi tulburari cardiace, de
origine reumatica sau valvulopatii de alta etiologie.

GENERALITATI - Dureri care iradiaza de sus in jos (extinderea in

jos a durerii se regaseste si in interesarea descendenta a unor noi articu-
latii sau grupe musculare, pe masura ce boala progreseaza spre regiuni
inferioare). - Durerile se amplifica si diminueaza in cursul zilei odata cu
soarele (Glon, Stann, Sang, etc.) dei unele cazuri pot prezenta agravare
noaptea. - Friguros, agrav. de rece.
CAP - Nevralgie faciala, mai ales pe dreapta. Nevralgie post-zoste-
riana. - Durere faciala foarte severa, care se extinde la dinti sau ochi.
Senzatie de intepeneala, redoare, rigiditate, in jurul ochilor si
pleoapelor (Ruta). - Dureri in jurul ochilor, agrav. in timpul zilei,
agrav. de miscarea globilor oculari. Cefalee care se extinde dinspre gat
sau spate catre cap (Gels, Sid, Sang).
PIEPT - Durere toracia care iradiaza pe bratull i mina stanga (fie
In reumatism, fie in nevralgie intercostalk fie in afectiuni cardiace).
- Boala cardiaci organica, mai ales daca a aparut dupa suprimarea unei
artrite. - Valvulopatii, hipertrofie cardiaca sau endocardita - care deter-
mina insuficienia cardiaca, congestiva avansata.. Dureri de piept sau
palpitatii agrav. daca se cula pe partea stanga, amel. (Nei se culla pe
spate. - Palpitaiiile pot fi foarte intense; (s-a demonstrat ca) pacientii pot
s prezinte pulsaiii vizibile ale inimii si sufluri cardiace intense.
EXTREMITATI - Dureri articulare care iradiaza in jos. - Dureri
articulare care se extind descendent si cuprind progresiv noi articu-
latii, de sus in jos. - Artritii acuta, severa, cu debut brusc, agrav.
noaptea, agrav. de miscare. - Durere de umar, mai ales cand durerea se
extinde spre cot, articulatia pumnului sau mana. Bursita. - Inflamatie i
durere de genunchi.
CLINIC Angina. Aritmie. Artrita. Bursita. Cefalee. Fibrozita (fibromi-
algie). Guta. Nevralgie - faciala, intercostala, etc. Valvulopatie.
COMPLEMENTARE Spig.
COMPARATII Spig - combinatia de nevralgie si boala cardiaca, pal-
pitalii si sufluri cardiace, angina, reumatism.
Berb reumatism cu dureri acute, de tip nevralgic.
Lach. Cact. Spong. Phos. Ran-b. Rhus-t. Ruta. Bry. Cimic. Abrot.

156
 KREOSOTUM

Kreosotum este cunoscut pentru utilitatea sa in cazuri de excoriatii,

inflamalii i hemoragii vaginale, cervicale si uterine. Este un remediu
important in toate tulburarile menstruale i hormonale. SA ne gandim la
Kreosotum in once inflamatie a mucoaselor cu infectie purulenta ce deter-
mina," friabilitate tisulara i sfingerare.

MENTAL - Iritabil i alnos. Copii si sugari iritabili. - Sensibil la

muzia. - Femei cu frica sau aversiune fatA de actul sexual.
GENERALITATI - Excoriatii si inflamatii ale mucoaselor.
- Sfingerari si hemoragii anormale. - Miros puternic, neplacut, fetid al
zonelor inflamate. - Pulsatii in tot corpul. - Lateralitate stinga. - Agrav.
de la 6 p.m. la 6 a.m.
CAP - Cefalee agrav. inainte de men struatie sau in timpul menstrua-
tiei. - Cefalee intensa care iradiaza 'Ana la radacina dintilor, ca intr-o
nevralgie,
GURA - Sialoree in timpul sarcinii. Gura are un miros neplicut,
din cauza cariilor dentare sau gingivitei. "- Dintii de lapte sunt cariati,
dintii se cariaza imediat ce ies din gingii. - Dentitie dificili, copilul este
iritabil si plange (Chain, Calc-p). - Gingii inflamate, spongioase, care se
ulcereazi si sfingereaza usor.
GASTROINTESTINAL - JAN place mancarea afumata. - Greata i vorna
inainte si in timpul menstruatiei. - Greata si voma in timpul sarcinii.
- Gastrita sau digestie lenta. - vomita alimentele nedigerate la mai multe
ore dupa ingestie. - Eructatii. - Constipatie severa, tipa cand elimina
scaunul.
UROGENITAL Leucoree cu secretie fetida, excorianta i cu pru-
rit intens. - Leucoree care produce prurit, tumefiere si excoriere la
nivelul vulvei (excoriatia extinzandu-se char i pe coapse) si care deter-
mina o senzatie cumplita de arsura and urina traverseaza regiunea vul-
vara. - Leucoree agrav. in timpul sarcinii, agrav. inainte de menstruatie.
- Dispareunie severa. - Cervicia. Displazie cervical" - Neoplasm de col,
uter sau vagin. - Nevoie imperioasa., brusa de a urina; enurezis cu somn
profund. - Fluxul menstrual se opreste in timp ce merge. - Eliminarile
menstruale sunt excoriante si an un miros neplicut, fetid; flux abun-
dent si cu cheaguri. - Metroragie agrav. de actul sexual. - Sindrom pre-
menstrual cu iritabilitate, cefalee, greata, etc.
PIEPT - Tuse i bronsitai cu expectoratie fetida sau sangvinolenta..
- Tuse care apare cand Ii schimba pozitia in pat. - Tuse care-i provoaca
cascatur este considerata de multi autori drept simptom cheie.

157
 EXTREMITATI - Durere la nivelul policelui, mai ales pe stanga.
Prurit si excorialie cutanata, mai ales la pliuri.
CLINIC Bronsita. Cefalee. Dentitie (eruptia dintilor). Dismenoree.
Dispareunie. Gastrita. Gastroenterita. Hemoragie. Metroragie. Neoplasm.
Pioree. Sindrom premenstrual. Tuse. Vaginita.
COMPARATII Sep - vaginita, secretii excoriante, dispareunie, sin-
drom premenstrual, greal in sarcina, cefalee.
Murx. Nit-ac. Merc. Merc-c. Ter. Ars. Carb-an. Calc-p.

LAC CANINUM
Pacientul Lac caninum tipic este excitabil si extravertit (aproape ca un
Phosphorus). Se teme de multe lucruri iar comportamentul lui are o tenth
isterica. 1maginalia sa este suprastimulata generand o sumedenie de simp-
tome de factura isterica, intre care si frica, si ea isterica, faia de tot felul
de lucruri. Desigur c cea mai proeminenta este frica de serpi, dar el poate
avea o teama intensa legata de multe alte aspecte: sanatatea, s nu inneb-
uneasca, s nu lesine i chiar frica de moarte, meat este genul de pacient
care ii va telefona medicului la cele mai nepotrivite ore din zi si din
noapte. Uneori starea de suprastimulare mentala i imaginatia isi dau
mama pentru a genera felurite iluzii sau halucinatii: el vede serpi, sobolani
si tot felul de alte jivine sau are senzatia c pluteste on c ceilalti 11
privesc de sus etc..
Simptomele fizice au drept caracteristica variabilitatea: ele se muta
dintr-un loc in altul sau de pe o parte pe alta. Descrierea clasica este a
unor simptome cu localizare alternanta: se muta de pe dreapta pe stanga si
inapoi. Uneori insa simptomele doar migreaza dintr-un loc in altul, fara a
exista propriu-zis o alternanIA dreapta-stanga. De asemenea, pacientul
poate prezenta o sensibilitate exagerata la zgomot, lumina sau atingere.

MENTAL - Teama de serpi (Lach). - Frica de: Boli. Caini. SA conduca

masina. Cutremure. Furtuna. Lein. Moarte. Nebunie. - Anxietate pentru
propria sanatate. - Se concentreaza cu dificultate. Memorie slaba. - Nu are
incredere in sine si se subapreciaza. - Face greseli cand vorbeste sau cand
scrie. Senzatie de plutire.
GENERALITATI - Friguros dar ameliorat cand e vreme rece.
Simptome cu localizare alternanta, se muta de pe o parte pe cealalta.
CAP - Senzatie de ameteala ca si cum ar pluti, agrav. and merge,
agrav. cand sta intins in pat. - Durere de cap cu localizare alternanta
(care se muti de pe o parte pe alta), fie in timpul aceluiasi episod de
cefalee, fie de la un episod la altul. Durere de cap occipitala care

158
iradiaza spre frunte. Durere de cap agrav. dupa miezul noplii, agrav.
dimineata la trezire. - Are nasul infundat sau are o secretie nazala groasa,
verzuie cu localizare alternauta (cand o nark cand cealalta). - Maxilarele
Ii trosnesc in timp ce mananca. - Are nasul rece. - Cand inghite, lichidele
ii reflueaza prin nas. - Fotofobie.
GAT - Faringita, durere de gat cu localizare alternanta (se muta
de pe o parte pe cealalta). - Durere de gat care iradiaz spre urechi,
amel. de bauturi reci. - A fost considerat drept unul dintre principalele
remedii pentru difterie. Amigdalita.
GASTROINTESTINAL - Ii plac: Sarea. Condimentele. Piperul.
Bauturile calde. Whiskey. - Nu suporta laptele.
TORACE - Sanii se umfla si sunt durerosi, agrav. inainte de menstrua-
tie, agrav. la zdruncinaturi, trepidatii, adesea simptomele trec de pe o
parte pe alta. - Unii autori 11 recomanda pentru a favoriza oprirea secretiei
lactate la femeile care intrerup alaptarea copilului (la intarcare).
UROGENITAL - Apetit sexual crescut, dar agrav. dupa contact sexual.
- Pierderea libido-ului, diminuarea apetitului sexual. - Dureri ovariene cu
localizare alternanta (cand pe o parte, cand pe cealalta). - Dureri uterine
cu iradiere ascendenta. - Elimina gaze din vagin.
EXTREMITATI - Senzatie de c1dur i sensibilitate exagerata a
picioarelor. - Ii dezveleste picioarele. - Dureri la nivelul extremitatilor
cu localizare alternanta. (cand pe o parte, cand pe cealalta). - Fibrozia
(fibromialgie). Reumatism. - Sensibilitate exagerata a extremitalilor, tre-
buie s Ii tina degetele rasfirate sau picioarele indepartate ca nu cumva
s se atinga intre ele (deoarece nu suporta s i se atinga intre ele). - A fost
recomandaa in reumatismul articular acut. - Dureri de spate care i mo-
localizarea, sciatica cu localizare alternanta (cand pe o parte, cand
pe cealalta).
SOMN Doarme pe spate cu un picior steins la piept, astfel incat
talpa s i se sprijine pe genunchiul opus sau doarme pe o parte, ghemuit
strans, cu fala aproape Lipka de genunchi. - Viseaza erpi, caini si tot
felul de jivine.
CLINIC Alergie. Amigdalita. Anxietate. Artrita. Difterie. Faringita.
Fibrozita (fibromialgie). Fobii, nevroza. fobica. Hipertensiune. Migrena.
Reumatism articular acut. Sciatica. Sinuzita. Vertij.
COMPARATII Nux-v Extravertit, sugestionabil, frica si anxietate, Ii
plac sarea, condimentele, alcoolul.
Arg-n - extravertit, fobii, ii place sarea, faringita.
Lach - Teama de erpi, vorbaret, senzatie de plutire, trebuie s-si lila
degetele rasfirate., migrena.

159
 LAC DEFLORATUM

Lac Defloratum este un remediu la care ne gandim mai ales atunci

cand pacientul prezinta dureri de cap precedate de vedere tulbure,
inceiosata. Accesele de cefalee sunt adesea insolite de greata i varsaturi.
De asemenea este un remediu pentru diabet.

GENERALITATI - Agrav. dupa ce bea lapte.

CAP - Cefalee frontala eta great* varsituri si frisoane. Cefalee
amel. de comprese reci, cand sta intinsa., cand sta intins pe intuneric;
agrav. de zgomot, lumina, in timpul menstruatiei. - Cefalee periodica, mai
ales saptamanala. - Episoadele de cefalee sunt precedate de tulburarea
vederii (Iris). - Fotofobie. Valuri de caldura pe partea stanga a capului si
a gatului.
GASTROINTESTINAL - Constipatie la pacienti cu cefalee cronica.
- Scaun dur, in cantitate mare, Cu evacuare dureroasa. - Nu suporta
laptele, aversiune intensi pentru lapte, intoleranta pentru lapte.
UROGENITAL Cefaleea este insotia de micliuni frecvente, cu eli-
minarea unor cantitati mani de urina.
PIELE Sensibilitate cand se atinge de ceva rece.
CLINIC Constipatie. Diabet. Intolerania la lapte sau lactoza. Migrena.
COMPARATII Iris. Nat,.

LACHESIS

Potrivit lui Vithoulkas, esenta pentru Lachesis este o stare de supras-

timulare care i cauta o cale de exteriorizare", intelegand prin aceasta c
la toate nivelurile exista o stare launtrica de agitatie, de stimulare, de
excitatie, care trebuie sa se exprime fie prin simptome fizice, fie prin
comportament on vorbire. Mintea Ii este plina de idei si pacientul nu
suporta s i le retina' (locvacitate, este vorbaret). Este un pasional, emo-
tiile sunt de o intensitate extrema' si adesea si le exprima cu o vigoare
infricosatoare. In plan fizic descoperim o stare launtrica similara de
eretism, de excitatie peste masura, care se exprima prin senzatii pulsatile,
hemoragii, bufeuri si secrelii.
Intensitate. Pacientul Lachesis este caracterizat la toate nivelurile de
pasiune. Munceste din rasputeri, plin de ardoare se ia la intrecere cu
ceilalti, iubeste inflacarat, dar si cu gelozie. Cei care-I cunosc ii descriu
ca find o persoand plina de intensitate. Atitudinea lui este adesea egotica,
plina de ingamfare si aroganta. Pacientul Lachesis cunoaste punctele

160
slabe ale celorlalti si nu va ezita s loveasca in aceste locuri vulnerabile.
Are un spirit sarcastic, cuvintele sale sunt taioase chiar fata de prieteni on
-NO de medic.
Gelozie. Pasiunea si energia sexuala sunt impresionante. El trebuie s
si le exteriorizeze, sa gaseasca o cale de exprimare si de aici nevoia impe-
rioasa de relatii sexuale ca si atasamentul si posesivitatea fora de parten-
er, acestea pot merge pana la o suspiciune de multe on irationalk lipsita
de once temei. Atitudinea suspicioasa vizeaza insa nu numai relatiile cu
sexul opus, ci in general raporturile en ceilalti oameni. impinsa la extrem,
poate duce la o veritabila psihoza paranoida.
Locvacitate. Este eel mai vorbaret pacient. Nu se poate abtine. Sunt
atat de multe lucruri in interior pe care trebuie s le exprime, incat nu le
mai poate reline. De multe on torentul verbal este atat de navalnic incat
este imposibil ca cineva s mai strecoare vreun cuvant.
Tipul introvertit. Daca se suprima calea de exprimare a acestor
emotii intense, imaginea clasica de Lachesis se estompeaza. In schimb
pacientul este moale, placut si oarecum introvertit. Emotiile launtrice sunt
foarte intense, dar el nu si le exprima. Cand acest lucru se produce, Ii vor
face aparitia sentimente de inferioritate, un soi de invidie ascunsa, timidi-
tate, frustrare, tendinta de a critica pe aproape oricine din jun In aceasta
stare suprimat poate s cada prad fobiilor si anxietatilor paralizante.
Copilot Lachesis este de obicei incapabil s Ii controleze emotiile,
care sunt exagerat de intense. Adesea parintii isi vor aduce copilul la con-
sultatie pentru tulburari de comportament sau probleme psiho-emotionale,
care au inceput, in mod caracteristic, dupa nasterea unui frate mai mic.
Fata de acesta se va naste o gelozie teribila (Hyos, Verat, Stram, Calc-s).
Adesea aceasta gelozie va genera fenomene patologice in plan fizic, cum
ar fi astmul. Uneori copilul Ii declar urn fata de fratele mai mic (sau
sora mai mica). Un baiat Lachesis poate fi foarte gelos fatal de tatal sau.
El poate fi foarte posesiv si fata de prieteni, pretinzandu-le acorde
numai lui atentie si nimanui altcuiva. De asemenea el are o anumita pre-
cocitate in a patrunde si a intelege psihologia oamenilor din jur, fiind
capabil s le descopere punctele nevralgice; asemenea unui sarpe care
ataca, el va arunca vorbe care vor lovi exact locurile vulnerabile. Copilul
nu poate suporta s se afle sub autoritatea cuiva; nu tolereaza nici un fel
de restrictii. Acest model comportamental se poate prelungi pana in virs-
ta adulta, manifestand permanent o aversiune extrema fata de once autori-
tate, cum ar fi un supervizor in locul de munca on o sotie care ii cere s
faca anumite lucruri.

MENTAL - Pasional, cu train i emotii intense. Gelozie. Invidie.

- Suspiciune, uneori chiar paranoia. Vorbaret, locvacitate. - Mani,

161
Agresivitate. Uri si dorinti de rizbunare. "- Sarcastic. - Frica (de):
*- Serpi. Otrava. Boala de inima. Nebunie. Varsatura (ii e teama s nu
vomite). Teama ca cineva ar fi in spatele lui. - Anxios, cu constiinla incar-
cata. Iluzia ca ar avea o vina teribila; recunoaste orice delict cu
exceptia crimei (omuciderii)". - Depresie si anxietate, agrav. dimineata la
trezire. Tendinte suicidare. - Ii imagineaza propria inmormantare. - Mare
anxietate si tulburari fobice severe. - Tulburari declansate de pierderea
unei persoane dragi sau de o dezamagire in dragoste. Stani maniacale cu
nevoia imperioasa de a vorbi, presiune a cuvintelor, agresivitate si insom-
nie. - Sentiment de inferioritate, inhibitie (vezi tipul introvertit" descris
mai sus). - Alcoolism si toxicomanie sau dependenta de medicamente.
GENERALITATI - Cilduros, fierbinte; agrav. de cilduri (desi in
uncle cazuri este friguros). *- Agrav. inaintea menstruatiei. *- Amel. de
indati ce (sau dupa ce) incepe fluxul menstrual. "- Agrav. la
menopauzi sau in timpul sarcinii. - Agrav. dupi suprimarea unor
secretii. *- Simptome pe partea stangi. *- Simptomele incep pe partea
stangi si se deplaseazi spre dreapta. - Agrav. primivara i toamna.
Agrav. and pacientul nu-si mai poate manifesta pornirile sexuale
(dupi suprimarea exprimirii tendintelor sexuale). - Bufeuri, valuri de
cilduri. *- Agrav. and sti pe partea stangi. "- Coloratie violacee (a
fetei, a leziunilor de pe piele, a furunculelor, hemoroizilor etc.) cu un
aspect plin, congestionat, pletoric, ca si cum an fi pe punctul de a explo-
da. - Nu suporta atingerea sau apasarea. Hipertensiune.
NEUROLOGIC - Coma si delir asociate unui accident vascular cere-
bral, consumului de alcool, febrei. Convulsii. Eclampsie. Pareza,
Hemiplegie. Accidente (vasculare) cerebrale.
CAP - Dureri de cap migrenoase; pulsatile; cu senzatia ca ii
explodeaza capul; pe partea stanga sau in crestetul capului; agrav. de cal-
dura, agrav. inainte de menstruatie, amel. cand incepe fluxul menstrual,
agrav. in timpul sarcinii sau la menopauza., amel. de apasare (presiune).
- Bufeuri, valuri de calduil la nivelul fetei. - Otita medie stanga, cu
durere severa, agrav. noaptea. - Hemoragie retiniana. - Caderea parului,
mai ales in timpul sarcinii. - Epistaxis. tremurA limba and o scoate
din guri.
GAT - Faringita pe partea stanga sau extinzandu-se de la dreapta spre
stanga. Amigdalita. Durere de gat, agrav. cand inghite, mai ales lichide
sau saliva, dar amel. cand inghite alimente solide, agrav. de bauturi calde,
amel. de bauturi reci. - Durere de gat care iradiaza spre urechi cand
inghite. - Se ineaca, se sufoca atunci cand inghite. Senzalie de nod in
gat, amel. temporar cand inghite. - Dificultate la inghitit, mai ales pen-
tru lichide si saliva. *- Nu suporti gulere stramte, cohere (lucruri,
haine etc. stranse pe gat). *- Na suporti s fie atinsi pe gat.

162
 GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: Fainoase. Scoici,
stridii. Mancare picanta. Alcool. - Nu suporta haine stramte pe corp, pe
abdomen. - Colita cu ameliorare and are diaree. - Hemoroizi care sunt
congestionati, strangulati, de culoare violacee. - Diaree inainte de men-
struatie. - Hepatita. Icter.
UROGENITAL - Litiaza. renala. Nefrita cu urina inchis la culoare,
uneori aproape neagra. - Tumori i chisturi ovariene, mai ales pe partea
stanga. - Dismenoree severa, nu poate suporta hainele, amel. cand incepe
fluxul menstrual. "- Sindrom premenstrual - iritabil, gelos, deprimat,
cu dureri de cap, bufeuri. - Hipersexual, nimfomanie. Masturbatie,
dezvoltare sexuala excesiva i precoce.
PIEPT *- (Criza de) astm declansat(a) de gelozie sau de emotii
intense, agrav. noaptea, in timpul somnului, dimineata la trezire, intr-o
camera calda; amel. in aer liber, la rece, and sta aplecat in falai (Ka
Ars, Spong). - In timpul crizei de astm senzatia de sufocare il face s ii
sfasie camasa sau pijamaua. "- Se trezeste noaptea cu senzatie de sufo-
care, mai ales and e pe punctul de a adormi. - Angina pectorala.
Insuficienta, cardiaca congestiva. - Infarct miocardic cu senzatie de con-
strictie la nivelul pieptului i durere iradiind in bratul sting. , Palpitatii,
agrav. cand sti pe partea stangi, noaptea, in timpul somnului.
- Senzatie de opresiune, de apasare pe piept, agrav. and sta pe partea
stanga.
MUSCULOSCHELETIC - Ii rasfira degetele deoarece nu suport sa
i se atinga unul de altul. - Sciatica, pe dreapta sau pe stanga, cu hipersen-
sibilitate a picioarelor - simpla atingerea a cearsafului este insuportabila.
- Sciatica in timpul sarcinii. Varicozitati, varice, mai ales la nivelul
picioarelor, de obicei de culoare rozalie sau uneori foarte inchisa, aproape
neagra. - Extremitatile reci ca gheata. - Rareori ii scoate picioarele de
sub patura. - Zona zoster pe jumatatea stanga a spatelui. - Ulceratii la
nivelul picioarelor. Claudicatie. - Face usor echimoze. Purpura.
- Melanom. Leziuni ale pielii de culoare violacee sau neagra. Erizipel,
eruptii erizipelatoide.
SOMN "- Doarme pe partea dreapti, nu poate dormi pe stfinga.
*- Se trezeste brusc, sare din somn ca si cum s-ar sufoca. Apnee de
somn. - Cosmaruri.
CLINIC Accident vascular cerebral. Alcoolism. Angina. Aritmie.
Astm. Bufeuri. Cancer. Chist ovarian. Claudicatie. Colagenoze, boli de
tesut conjunctiv. Colita. Comportament, tulburari de. Cosmaruri. Diaree.
Dependenta de medicamente, toxicomanie. Faringita. Glob isteric (senza-
tie isterica de nod in gat). Emfizem. Endometrioza. Epistaxis.
Hemoptizie. Hemoragie. Hemoragii retiniene. Hemoroizi. Hepatita.
Hipertensiune, crize hipertensive. Hipertiroidism. Infarct miocardic.

163
Litiaza renala. Menopauza. Metroragie. Migrena. Nefrita. Otita. Paranoia.
Policitemie. Psihoza maniaco-depresiva.. Purpura. Scarlatina. Sciatica.
Tiroidita. Toxemie. Ulcer peptic. Valvulopatii. Vance. Zona zoster.
COMPLEMENTARE Lyc. Nit-ac. Hep.
COMPARATII Hyos - Locvacitate, gelozie, hipersexualitate, paranoia
i simptome de accident vascular cerebral, manie.
Crot-h, Naja, alte veninuri de serpi Simptome cardiace si circula-
torii, hemoragie, echimoze, septicemie, stare septica si simptome pe
partea stanga.
Cimic - Locvacitate, migrene si tulburari menstruate.
Lac-c - Teama de serpi, sensibilitate la atingere si dorinta de alcool.
Phos. Sulph. Apis. Med. Plat. Cact. Zinc.

LACTIC ACID

Lactic acid este un remediu specific pentru greata din sarcina. Mai
este indicat in diabet, artrita si gastrita.

GASTROINTESTINAL - Greata in timpul sarcinii, agrav.

dimineata, acompaniata adesea de hipersalivatie si eructatii, amel.
daca manfinca. - Eructatii, pirozis si greata.
UROGENITAL - Poliurie (elimina o cantitate mare de urina); diabet.
EXTREMITATI - Tumefactii articulare si reumatism.
SIMPTOME COMBINATE Diabet ji reumatism.
COMPARATII Benz-ac. Sep. Lac-d. Sym-r. Tab. Nat-s.

LACTUCA

Lactuca este un remediu la care ne gandim in hepatopatiile cronice

ajunse intr-un stadiu avansat (hepatita cronica sau ciroza hepatica).

LATHYRUS

Lathyrus este un remediu important pentru tulburari neurologice, mai

ales in boli neurodegenerative. Vithoulkas a demonstrat c starea
emotionala a acestui remediu este caracterizata de senzatia c nu mai are
nici o scapare din situatia in care se afla. este in general foarte emotiv i
ii lipseste foga interioara. Pacientul se simte prins fara iesire, ca intr-o
cursa, constrans de circumstantele exterioare, incapabil fiind s puna de

164
acord ceea ce Ii indeamna inima cu ceea ce i se impune din afara - el se
vede tras in doua directii opuse, suit s aleaga intre doua atitudini care se
exclud una pe cealalta, ireconciliabile. Dupa o astfel de perioada de
framantari, pacientul va observa aparitia unei slabiciuni care incepe de
obicei la picioare, simbolizand incapacitatea lui interioara de a iesi din
acea situatie. Am prescris Staphysagria fr nici un succes la o femeie
tanara cu scleroza multipla manifestata mai ales la nivelul picioarelor,
care a aparut dupa ce pacientei i s-a impus de &dire familie, prin santaj
emotional, sa faca ceva impotriva propriei vointe (factorul cauzal find
reprimarea dorintelor interioare). Vithoulkas i-a dat Lathyrus i rezultatul
a fost foarte bun.

MENTAL - Tulburari aparute dupa star conflictuale in care pacientul

simte ca nu are nici o solutie de a iesi dintr-o situatie intolerabila.
GENERALITATI Acuzele sunt insotite de cascat si somnolenta.
- Reflexele sunt in general accentuate, ajungandu-se pana la clonus.
- Ameteste daca sta in picioare CU ochii inchisi (semnul Romberg).
EXTREMITATI - Slabiciune progresiva a membrelor inferioare.
- Incapacitatea de a-si incrucisa picioarele clack' nu se ajuta cu
mainile. - 1i ciocneste genunchii unul de altul in timpul mersului.
CLINIC Neurologice, tulburari. Paralizie. Scleroza amiotrofica latera-
Scleroza multipla.
COMPARATII Caust. Staph. Con. Alum. Strych.

LATRODECTUS MACTANS

Latrodectus este aproape specific pentru simptomele clasice de angina

sau infarct miocardic. Are durere intens in piept care iradiaza spre axila'
sau in jos pe bratul sting, provocand amorteala i raceala mainii.

LAUROCERASUS

Optam in principal pentru acest remediu in cazuri de suferinte car-

diace sau respiratorii care duc pacientul in stare de colaps, cu raceala mar-
cata a tegumentelor (Carb-v, Ant-t, Camph). Simptomul caracteristic care
ne conduce la prescrierea acestui remediu este lipsa de reactie" - reac-
tivitatea scazuta: pacientul pare incapabil s se refaca dupa o boala
starea severa treneaza indefinit, fr nici un semn de ameliorare.
Vitalitatea este foarte scazuta, pacientul pare a fi pe punctul de a intra in
coma. Remediul poate fi folosit i pentru tulburari mai putin grave, cum

165
ar fi o pneumonie care treneazi sau chiar dupa o bronsita sau gripa, and
pacientul nu se reface complet, este foarte friguros si se simte foarte
slabit. 0 caracteristica neobisnuit a remediului este somnolenta impre-
sionanta resimtita de pacient dup ce ia remediul. Intr-un caz tratat cu
Laurocerasus, pacientul s-a refacut complet dupa o bronsita severa dupa
ce a dormit 20 de ore pe zi, limp de aproape o saptamana.

GENERALITATI - Tegumentele sunt foarte reci iar pacientul nu

tolereaza temperatura scizuta, frigul (intoleranta la rece). - Stani de
colaps. - Somnolenta. Episoade de lesin. - Cianoza. - Cianoza a nou-nas-
cutilor (Ant-t). Senzatie de raceala. interna.
CAP - Fata palida cu buze cianotice. - Transpiratie in special la
nivelul nasului.
PIEPT - Senzalie de raceala in piept. - Palpitaiii, puls slab si rapid.
Insuficienta cardiaca congestiva. - Cardiopatii congenitale - defecte sep-
tale, transpozitii de marl vase. - Dispnee, senzatie de apasare, opresiune
pe piept la cel mai mic efort (Stalin).- Bolboroseali, galgait in esofag
atunci and bea. - Tuse cronia
UROGENITAL - Jet urinar slab, mai ales pe fondul tulburarilor
cardiace si pulmonare.
CLINIC Bronita. Cardiopatie congenitala. Cianoza. Coma.
Insuficienla cardiaa congestiva. Lein (lipotimie). Pneumonie.
COMPARATII Carb-v raceala si sari de colaps, cu lesin frecvent
(Camph).
Stann - infectii pulmonare Cu slabiciune extrema.
Ant-t - cianoza si star de colaps in infectii pulmonare.

LECITHIN
Lecithin este un remediu de luat in considerare in cazuri de slabiciune
mentala. Prezinta o mare oboseala sau epuizare dupa un efort intelectual
(Pic-ac). 0 alta caracteristia puternica este aceea c somnul este neodih-
nitor (pacientul nu se reface aproape de loc dupa somn).

LEDUM
Ledum este bine cunoscut ca remediu pentru situalii acute in cazurile
de muscaturi, intepaturi si rani. Este un remediu important si in reuma-
tismul cronic. Congestia venoasa, edemul si hemoragiile pasive constitu-
ie trasaluri distinctive in situatiile cronice. Incredibil, dar de multe on
pacientul este ameliorat de bailie reci, ba chiar reci ca gheata.

166
 MENTAL - Unii autori au descris un caracter ursuz si morocanos. - Au
fost semnalate cazuri de alcoolism vindecate cu Ledum.
GENERALITATI "- Friguros, dar simptomele locale sunt amel. de
rece si agrav. de cildura. *- Amel. dupi. aplicatii sau hal reci ca
gheata. - Agrav. de caldura sau cand se incalzeste in pat. - Congestie, co-
loratie violacee si umflaturi, tumefactii (regiunea afectata este umflata,
vinetie, congestionata). - Hemoragie.
CAP - Kent ii descrie fata ca find patata, buhaita si tumefiata.
- Cefalee congestiva, amel. de aerul rece. - Epistaxis. - Echimoze
periorbitale (Symph, Am).
PIEPT - Bronsita. Hemoptizii. Kent semnaleaza vindecarea unui caz
de cardiopatie reumatismala.
EXTREMITATI - Reumatism, mai ales la nivelul membrelor infe-
rioare. "- Reumatism cu evolutie ascendenta, cuprinzand articulatii
tot mai proximale. Reumatism agrav. cand se supraincilzeste in pat.
*- Reumatism cu durere si redoare amel. de rece si de aplicatii reci.
"- Tumefierea sau inflamarea piciorului si a gleznei (elefantiazis), cu
dorinta irezistibila de a biga piciorul in api rece sau chiar rece ca
gheata. - Guta afectind mai ales genunchii si picioarele. Podagra.
Entorse, mai ales ta nivelul membrelor inferioare, cu echimoze impor-
tante si revarsat articular. - Dureri incrucisate, umarul stang si cotul drept.
- Paronichie.
PIELE *- Musaturi si intepaturi de insecte, insotite adesea de
umflitura si inflamatie proeminente. *- Rani prin impunsatura care
supureaza. Muscatura de pisica. Cui infipt in talpa (pentru cei care calca
pe un cui). - Rani in zone bogat inervate, rani in proximitate unor traiecte
nervoase (Hyper). - Echimoze i vanatai (Am, Sul-ac, Bell-p). Purpura
- Abcese amel. de bai sau comprese reci. - Celulita cu tumefiere si lirn-
fangita, agrav. de caldurbi si amel. de rece. - Eczema cu pielea foarte infla-
math', amel. de comprese reci.
CLINIC Abcese. Alcoolism. Cefalee. Echimoze. Elefantiazis. Entorse.
Epistaxis. Guth'. intepaturi. Hemoragie. Muscaturi. Paronichie. Purpura.
Rani. Reumatism. Vanatai.
COMPARATII Arn. Ruta. Guai. Puls. Hyper.

LEMNA MINOR

In caz de obstructie nazala severa, marcata, care nu raspunde la alte

remedii, desi aparent bine indicate, Lemna minor poate sa, fie eficienta.
Obstructia este produsa de tumefierea cornetelor nazale si, in general, nu
exista prea multe secretii. Obstructia este foarte mult agravata de vremea
rece, umeda.

167
 NAS Obstructie nazala fara multa secretie, determinata de tume-
fierea a cornetelor nazale sau de polipi. - Obstructie agrav. de vremea
rece, umeda. - Senzatie de miros neplacut (cacosmie) sau gust neplacut in
gura. - Anosmie (pierderea simtului mirosului).
COMPARATII Teucr. Stict. SUL Calc.

LILIUM TIGRINUM

Lilium tigrinum este in principal un remediu feminin, potrivit pentru

paciente isterice, clocotind de furie, cu train i si emolii intense. Adesea
exista in interiorul pacientei un conflict profund intre puternica sa natura
sexuala si o latura morala la fel de puternica. Acest conflict - sau once alt
tip de conflict interior puternic - produce un fel de frustrare care se exte-
riorizeaza mai ales sub forma' de manie. Putem spune ca Lilium tigrinum
este eel mai iritabil dintre toate remediile. Pacienta se va situp ofensata
indiferent cat de amabil este tratata. Alteori alterneaza intre o foarte mare
bunatate si sinceritate si aceasta stare de iritabilitate cale le face s fie
nesuferite si pline de manie. Pacienta poate avea de asemenea o intensa
stare de excitare sexuala, pana la stadiul de nimfomanie. Atunci cand ea
depaseste un anumit prag, ea devine foarte excitata si nu Ii mai poate opri
aceste porniri. Cu toate acestea, daca reapar sentimentele sale morale si
religioase, care sunt la fel de profunde ca si cele sexuale, pacienta este
cuprinsa de remuscari intense si de staxi de depresie. Astfel, in Materia
Medica vom intalni simptomele disperare religioasa care alterneaza Cu
excitare sexuala" sau lascivitate care alterneaz cu manie". Cand energia
sa sexuala este reprimata, pacienta este cuprinsa de senzatia foarte inten-
sa ca in capul ei se petrece ceva necontrolabil, ca si cum an fi nebuna
(Med). Pacienta poate fi cumplit de grabita. De multe on graba sa o face
sa fie atat de imprastiata meat este incapabila sa faca ceva eficient.

MENTAL - Mare iritabilitate sau mink; pacienta ii face pe toti cei

din jurul ei ,sa mearga pe coji de oua". - Depresie sau disperare in
legatura cu salvarea sufletului, chiar sari suicidare. - Are senzatia ca
In capul ei bantuie o furtuna dezlantuita. - Grabita. Simte ea trebuie s
faca ceva dar nu se poate concentra. - Conflict intre idealurile religioase
si sexualitate. - Manie dupa starile de excitare sexuala. - Sari mentale
alternante: senzualitate si culpabilitate (se simte vinovata pentru pornirile
senzuale), furie si remuscare. Frica (de): Malefic. Nebunie. Boli de
inima. CA se va intampla ceva rau.
GENERALITATI - Agrav. dupa actul sexual. - Agrav. de manie sau
excitare.

168
 CAP - Ameteala, vertij sau are senzatia c in capul ei s-a dezlantuit o
vijelie. - Cefalee dupa excitare mentala, agrav. in camera calda, amel. daca
merge in aer liber. - Scaderea acuitatii vizuale, agrav. de actul sexual.
GASTROINTESTINAL - Ii place sa manance car.. - Senzatie inefi-
cienta de scaun (Nux-v). - Are senzatie imperioasa de scaun dar elimina
numai urina. - Diaree dimineata la trezire. - Senzatie de corp strain in
rect, agrav. daca sta in picioare. - Hemoroizi.
UROGENITAL - Hipersexual. - Sindrom premenstrual cu mare iri-
tabilitate. - Senzatie de tragere, de impingere in jos, ca si cum
organele ar da s iasi in afara prin zona pelviana (Sep, Murx, Bell,
etc.), agrav. in timpul menstruatiei, agrav. de scaun, agrav. daca sta in
picioare. - Trebuie s Ii incruciseze picioarele pentru a scapa de senzatia
ca viscerele ii vor cadea in afara, iesind prin pelvis. - Prolaps uterin.
- Cistita cu arsuri uretrale.
PIEPT - Palpitatii in timpul sarcinii. - Senzatie de constrictie cardiaca
ca si cum o gheara de fier i-ar strange inima".
EXTREMITATI - Incapabil s mearga pe teren accidentat, denivelat.
- Tendinita.
CLINIC Aritmie. Boala bipolara. (sindrom maniaco-depresiv).
Cefalee. Cistita. Colita. Colon iritabil, sindrom de. Depresie. Dismenoree.
Hemoroizi. Isterie. Palpitatii. Premenstrual, sindrom. Prolaps uterin.
Sexuale, tulburari. Tendinita. Vertij. Vizuale, tulburari.
COMPARATII Lach probleme premenstruale, hipersexual, iritabili-
tate, disperare religioasa, dismenoree.
Nux-v - iritabilitate, sindrom premenstrual, senzatie ineficienta de
scaun.
Sep - senzatie de tragere, de presiune in jos, dismenoree, iritabilitate.
Murx. Med. Bell.

LITHIUM CARBONICUM
Lithium Carbonicum este indicat mai ales pentru probleme articulare,
In special la nivelul soldului. De asemenea, este indicat pentru manifestari
artritice (artrozice) la nivelul articulatiilor mici, adesea asociate cu noduli
caracteristici.

CAP - Durere de cap amel. cand mananca. - Kent (si Hering) il

mentioneaza pentru hemianopsie dreapta.
UROGENITAL - Litiaza renala. - Mictiuni frecvente; nicturie; durere
la nivelul colului vezicii urinare cand se abtine s urineze sau in retentia
de urina.

169
 PIEPT - Angina pectorala. - Un simptom meniionat de multi autori:
Durere in regiunea inimii, agrav. cand se apleaca in fala, inainte de si in
timpul mictiunii, dar amel. dupa mictiune."
EXTREMITATI - Artrita, mai ales la nivelul soldului. Noduli artri-
tici (artrozici). - Dureri la nivelul articulaiiilor mici.
CLINIC Artrita. Cefalee. Cistita. Litiaza renala. Tulburari cardiace.
SIMPTOME COMBINATE - Durere de sold i boala de inima.
- Reumatism i valvulopatie cardiaa.
COMPARATII Benz-ac. Calc.

LOBELIA INFLATA

Lobelia este uti1 mai ales in cazuri de anxietate legata de sanatate.

Pacientii par sa fie coneentrati pe zona inimii sau a pieptului deoarece an
senzalia unei apasari toracice care le creeaza o mare anxietate. Aceasta se
poate insoti de anumite forme uoare de patologie de tract respirator cum ar
fi un astm moderat dar en dispnee si agitatie disproportionat de exagerate.

MENTAL - Pacienti serosi si inchisi, introvertiti. Anxietate legata de

sanatate, frica de a muri de boli cardiace sau respiratorii. Dispnee psi-
hogena. Pacientul intra in panica dar la auscultatie plamanul este normal.
GENERALITATI - Agrav. de rece si curent rece. - Agrav. de schim-
barea temperaturii. - Agrav. de baie rece. - Remediu tuberculinic.
CAP - Sinuzita, mai ales pe dreapta, amel. de presiune. - Obstructie
nazala; pacientul se simte foarte epuizat, ca si cum s-ar sufoca.
- Nevralgie trigeminala, mai ales pe stanga. - Senzatie de nod in gat.
GASTROINTESTINAL - Se afirma ca este un remediu pentru greata
insolita de transpiratie marcata. - Gura uscata fr sete (Puls, Nux-m,
Bry). - Dorinta de: Dulciuri. Grasime.
UROGENITAL - Menstruatie suprimata de baia rece. - Durere uterina
amel. daca indoaie picioarele, amel. daca se culca pe partea stanga.
PIEPT - Dispnee agrav. de suparare, vexare, agrav. de curent, agrav.
de suprimarea menstruatiei, agrav. de efort, agrav. daca raceste.
"- Hiperventilatie. Respiratie dificila, (senzatie de) insuficienti res-
piratorie, chiar cianoza, dar plamanii functioneaza normal jar la aus-
cultatie nu se deceleaz nimic patologic. - Dispnee la un pacient cu
istoric de pleurezie, pneumonie, etc. - Senzatia ca inima s-ar putea opri
(Gels, Dig, Magnolia).
EXTREMITATI - Dureri de spate joase dupa suprimarea menstruatiei.
CLINIC Anxietate. Astm. Glob isteric (senzatie isterica de nod in gat).
Hiperventilatie. Lombosacrate, dureri. Nevralgie. Sinuzia.
COMPARATII Ars. Kali-ars. Ign. Latch.

170
 LYCOPODIUM

Este unul dintre remediile fundamentale, fiind clasificat, alaturi de

Sulphur si Calcarea, drept parte a triadei (Lyc - Sulph - Cale). Cuvantul prin
care Vithoulkas a caracterizat esenta acestui remediu este lasitate".
Pacientul are adesea sentimente profunde de inferioritate, pe care perma-
nent incearca sa le deparasca. El face fal acestei tendinte in doua moduri:
1) Inferioritate. Un tip de Lye resimte aceasta lipsa in intimitatea
fiintei sale si devine foarte timid, introvertit, moale, adesea se transforma
intr-un singuratic. Oamenii de acest tip au numeroase frici i chiar mani-
festari fobice cum ar fi agorafobia sau au anxietate pentru propria sana-
tate, le e teama s ramana singuri noaptea, au frici legate de moarte i
supravietuire. Totusi, adesea frica cea mai puternica este cea de oameni.
2) Egotism, ingamfare. Atitudinea celuilalt tip este o contrareactie la
tendinta fobica si la lipsa la.untrica de incredere in sine. Ca urmare pacien-
tul devine bombastic, ingamfat, fanfaron, este extravertit, incearca per-
manent afirme personalitatea. Lye este principalul remediu la rubri-
ca iubeste puterea".
Autocontrol. Un alt aspect se refera la lipsa unei discipline. De exem-
plu, dintre alimente eel mai mutt ii plac dulciurile, din care manilla pana
cand i se face rail. AceIasi lucru este valabil si in sfera sexuala, unde
coboara adesea pana la promiscuitate, facand avansuri oricarei femei vir-
tual disponibile, chiar i receptionerei. i aceasta nu fiindea ar avea eine
stie ce energie sexuala ci mai degralA dintr-un interes superficial pe care
incearc s si-1 satisfaca. de Cate on poate.
Angajare, implicare. Pacientul Lye se teme s se angajeze intr-o
relatie pe termen lung. 1i este teama asume o responsabilitate, o
indatorire. In aceeasi arie intra i teama de impotenta. Pacientul
functioneaza normal cu o noua partenera, dar ulterior i pierde interesul
initial, ajungand in cele din urma la impotenta. Totodata insa el poate fi
usor excitat de o alta femeie. In cele din urma ii va spune c pur i sim-
plu nu ii place de ea". Ba chiar incearca sa se convinga singur chi nu a
iubit-o niciodata cu adevarat.
Copiii. Ambele tipuri de Lye deserise mai sus pot fi regasite si la copii.
Multi dintre el sunt ramtaciosi, dominatori, i neciopliti cu parintii, care
sunt prea ingaduitori". Adesea insa parintii sunt uluiti sa afle ea laseoala,
unde o astfel de atitudine tiranica nu poate fi toleraa, copilul are din con-
tra un comportament frumos, ba chiar este apreciat pentru purtarea lui buna.
Mai frecvent insa, copilul Lye este extrem de timid. El are un sentiment
launtric de slabiciune si de multe on lipsesc de fapt rezistenta i taria nor-
male la aceasta varsta. Jocurile fizice dure 11 inspaimanta sau II epuizeaza,

171
neatragandu-1 in nici un fel. Trasaturile sunt de obicei fine sau chiar deli-
cate. Capul poate s fie disproportional de mare fata, de corp. Pe masura ce
inainteaza in varsta, el isi directioneaza tot mai multa energia catre activi-
tali intelectuale, cum ar fi cititul, vreun hobby sau calculatoarele.
Fizic. In plan fizic, eel mai frecvent atacat aparat este eel digestiv,
inclusiv ficatul. Acest remediu acopera o mare varietate de boli cronice si
este si un remediu important pentru boli acute. Desi eel mai adesea con-
siderat un anti-psoric, acopera bate miasmele. De asemenea, si acest
lucru este valabil pentru toate policrestele, multe cazuri in care trebuie
preseris Lye nu au nimic din personalitatea descrisa mai sus.
MENTAL "- Probleme legate de subaprecierea propriei persoane i
de lipsa de incredere in sine. "- Tiranic, dominator, arogant fatal de
familie si cei care au mai putini autoritate deck el, slugarnic si
linguitor fall de superiori. - Intelectual, retras. Depresie. - Anxietate
legati de: sanatate, conflicte, carierl. *- Flange in urma unor eveni-
mente sentimentale sau cand i se multumete. Inverseaza literele i
cuvintele cand citeste sau scrie. *- Trac, anxietate la intrarea pe scena.
- Fria sau fobie (de): Fantome. Cancer. Singuratate, noaptea. Oameni.
Claustrofobie. Asumarea unui angajament, a unei indatoriri, casatorie.
Vorbire in public. Agorafobie. Aversiune pentru companie, totusi Ii este
teama s fie singur.
GENERALITATI Probleme pe partea dreaptA, sau mergand de
la dreapta la strangle *- Agrav. 4-8 p.m. sau 3-7 p.m., dimineata la
trezire. - Amel. seara sau la miezul noptii. Agrav. cand sare peste /
pierde o masa sau cand tine post. amel. in aer liber (desi poate s fie
friguros). - De obicei friguros, dar poate sa fie si calduros. - Aspect:
trasaturi fine, riduri adanci pe obraji si pe frunte, alura anxioasa, calvitie,
obez sau numai coapsele si fesele disproportionat de marl.
CAP - Durere de cap, agrav. pe partea dreapta., 4-8 p.m., caldura pat-
ului. - Crapaturi la colturile ochilor. - Eruptii pe pielea paroasa a capului
sau retroauricular; acnee; eczema; psoriazis. - Obstructie nazala, agrav.
noaptea in pat; obstructie nazala la nou-nascuti. - Bitai ale aripilor nasu-
lui in astm sau in pneumonic. - Nevralgie faciala dreapta. - (Nita medie
dreapta. *- Riduri adanci pe frunte si pe obraji. *- PAr grizonat (pe cap
sau in,,barba) dispus in fish sau in pete, mai ales pe partea dreapta..
GAT - Faringita pe partea dreapta sau incepe pe dreapta, extinzandu-
se apoi si pe stanga. - Durere de gat, amel. bauturi calde, dar in unele
cazuri amel. bauturi reci.
GASTROINTESTINAL - Dorinie alimentare: *Dulciuri. Alcool.
Bauturi calde. - Aversiuni alimentare: Seoici (stridii). *Bauturi reci sau
mancare rece. Indigestie dupa scoici, ceapa., varza etc. - Zgomote in
abdomen. *- Abdomen umflat i destins, amel. eructatie si flatus,

172
agrav. chiar si numai dupi ingestia unei cantititi mici de hrana.
- Satietate precoce. - Pofta de mancare exagerata; imensa; pofta de
mancare creste pe masuri ce minfinci. - Se trezeste noaptea
manfince. Bulimie. - Dureri de stomac amel. cand se freaca, pe abdomen. -
Abdomenul sensibil la presiunea hainelor. - Scaunul este la inceput tare
sau constipat, pentru ca apoi s devina moale sau lichid. Hepatita acuta
sau cronica. - Colecistita cu dureri agrav. cand mananca sau trage aer
adanc in piept. - Hernie inghinala. - Pirozis. Eructatii acide (Rob, Sulph).
UROGENITAL - Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa. - Litiaza
renala dreapta. Urina cu sediment rosiatic. - Enuresis. - Prostatita. Adenom
de prostata. - Tumori sau chisturi ovariene drepte. - Promiscuitate sexu-
adulter. Frigiditatea este obisnuita la femeile Lye. Impotenta, mai
ales cand este cu propria nevasta. Ejaculare prematuri. - Herpes, mai
ales pe partea dreapta, extinzandu-se in jos pe coapsa.
PIEPT - Astm, tuse uscata, cronica, Cu senzatie de gadilitura.
- Pneumonie, mai ales pe partea dreapta. - Palpitatii, agrav. seara in pat,
cand are indigestie sau cand mananca peste masura.
MUSCULOSCHELETAL - Durere de spate amel. cand urineaza.
- Torticolis (Lachn, Caust, Nux-v, Strych, Rhus-t). - Sciatica, agrav. cand
sta pe partea dureroasa, amel. cand merge. - Durere de sold, agrav. cand
incepe sa mearga, dar amel. la miscare. - Podagra, mai ales pe partea
dreapta. - Ii dezveleste picioarele in pat. - Eczema. Psoriazis. Veruci.
Tinea. CrApaturi ale calcaielor. Mina sau piciorul de o parte mutt
mai reci deck de partea cealalta. Miros respingator al picioarelor.
SOMN - Doarme numai pe partea dreapta. - Se trezeste noaptea de
foame. - Se trezeste ca dupa o sperietura. - Dimineata se trezeste
complet neodihnit.
CLINIC Accident vascular cerebral. Alergie. Amigdalita. Anxietate.
Artrita. Astm. Bronsiolita. Bronsita. Bulimie. Cancer. Cefalee. Chist ovar-
ian. Ciroza. Cistita. Colagenoze (boli de Iesut conjunctiv). Colecistita.
Colica. Colita. Colon iritabil, sindrom de. Crohn, boala. Depresie.
Dezvoltare intarziata. Diabet. Eczema. Ejaculare precoce. Faringia.
Fibrom uterin. Guta. Hepatita. Hernie. Herpes. Hipertensiune arteriala.
Impotenta. Infectii ale tractului urinar. Litiaza renala. Lupus eritematos
sistemic. Migrena. Nevralgie. Oboseala cronica, sindrom de. Otita medie.
Pielonefria cronica. Pneumonie. Sarcoidoza. Sclerodermie. Sinuzita.
Tinea. Ulcer peptic. Uretrita. Vaginita. Veruci,
STARI ACUTE:
- Faringita, adesea pe partea dreapta sau incepe pe partea dreap-
si se extinde spre stanga, amel. la bauturi atat calde cat si red.
- Amigdalita.

173
 - Pneumonie, dispnee intensa, prostratie, sputa spumoasa, piep-
tul plin de raluri groase, utilizeaza muchii respiratori accesori, batai
ale aripilor nasului, fruntea ridata.
- Colecistita.
- Litiaza renala Cu colica renala, mai ales pe partea dreapta,
uneori cu sediment fop in urina.
COMPLEMENTARE
Puts. Lach. Nat-m. Suiph. Sep. iod. Chas
COMPARATII Thuj - Se subapreciaza singur, agrav. ceapa, friguros,
eczema, herpes, picioare cu miros respingator.
Ars - Anxietate, friguros, sete, bea in inghilituri mici, dorinla de bau-
turi calde, are nevoie de companie, probleme pe partea dreapta, astm.
Arg-n - ii plac dulciurile, abdomen destins, plin de gaze, eructatii,
anxios, claustrofobie, amel. aer liber.
Sulph Anxios i intelectual, Ii plac dulciurile, extravertit si arogant,
agrav. cand nu mananca, picioarele cu miros respingator, Ii dezveleste
picioarele, agrav. cand nu mananca, probleme gastrointestinale.
Mag-m Probleme hepatice si gastrointestinale, agrav. dimineala,
somn neodihnitor.
Med. Carb-v. Graph. Nat-m. Nit-ac.

LYCOPUS VIRGINICUS

Particularitatea acestui remediu este activitatea tumultuoasa a inimii

avand originea fie intr-o patologie primara cardiaca, fie in hipertiroidism.
CAP - Exoftalmie. Gusa. Hipertiroidism.
GASTROINTESTINAL - Hemoroizi suprimati.
PIEPT Dispnee, senzatie de opresiune toracica, agrav. de efort,
agrav. culcat pe partea dreapta. - Angina. - Valvulopatii cu sufluri intense.
Cardiomegalie. - Palpitatii violente cu pulsalii resimtite in tot corpul. -
Boala cardiaca asociata cu boala renala. - Dispnee asociata cu scaune moi,
diareice.
EXTREMITATI Varicozitati.
SOMN - Somn perturbat de palpitatii.
CLINIC Aritmie. Diabet. Exoftalmie. Grave, boala. Gusa. Hemoroizi.
Insuficienia cardiaca congestiva. Valvulopatii. Varicozitati.

174
 LYSSINUM
(Vezi Hydrophobinum)

MAGNESIA CARBONICA

Personalitatea acestui remediu seamana foarte mutt cu cea a remedi-

ilor inrudite, in special cu cea a lui Magnesia Muriatica (cel mai frecvent
prescris). Pacientul poarta pe chip expresia unei indelungate suferinte, a
istovirii. El nu suporta certurile, dorindu-si permanent pace, intelegere
armonie. Fata de Magnesia Muriatica, nota distinctiva - dac exista vre-
una - o reprezint o constitutie parc si mai slabita, mai prabusita, pacien-
tul avand un aspect bolnavicios, cu o fata pamantie. Aproape invariabil, el
se va plange de oboseala i slabiciune.
Exista o anxietate care II apasa i il face s proiecteze viitorul intr-o
perspectiva terifiana. Aceast anxietate poate s dureze toata ziva, accen-
tuandu-se mai ales dupa ce mananca ceva cald. Ea se risipeste insa' in
momentul and pacientul merge la culcare, find inlocuita de o senzatie
imensa de usurare.
Magnesia carbonica este unul dintre cele mai importante remedii pen-
tru copii cu deficit de crestere i dezvoltare. Copilul nu castiga in greu-
tate, dezvoltarea musculaturii este intarziata si nu poate tina capul
ridicat. De asemenea statul in picioare i mersul sunt realizate cu
intarziere. Tenni este palid sau galben. Lipsa de putere apare adesea pe
fondul unei patologii hepatice sau digestive.

MENTAL: Anxietate in timpul zilei, amel. seara in pat (and

merge la culcare). - Pacifisti, nu suporta certurile, disputele, conflictele,
neintelegerile, dizarmonia. - Teama de agresivitate si de violenta..
- Tremura, de anxietate. - Sensibil la zgomote. - Dimineala la trezire
prefera s taca, nu are chef s vorbeasca..
GENERALITATI: - Secretiile si in general diferitele forme de elimi-
nare (transpiratie, singe menstrual, varsaturi, diaree, etc.) au un miros
acru (Hep, Rheum). - Agrav. la 3 a.m. sau intre 3 si 4 a.m.; agrav. de
curent de aer (Kali-c, Sil, Psor, Hep); agrav. de mancare calda (cefalee,
nevralgie, anxietate). Obezitate sau tesuturi flasce, atone. - Agrav. de
sarcina (durere de dinti, durere de spate joasa, lombara, somnolenta., etc.).
- Agrav. inainte de sau in timpul menstruatiei - in fiecare tuna o doare
gatul, Ii curge nasul, se simte
CAP: - Nevralgie trigeminala, mai ales pe partea stanga. - Nevralgie amel.
de caldura, amel. la apasare, amel. daca se plimba; agrav. de curent de aer.

175
 GASTROINTESTINAL: - Digestie len* constipalie. - Diaree, mai
ales dupa ce bea lapte, agrav. dupa masa de pranz. Colita. - Colic abdom-
inala., agrav. and bea lapte. - Hepatita. Scaun albicios sau palid in cadrul
unor tulburari hepatice. - Preferinte alimentare: Carnea. Painea cu unt.
Legumele. Zarzavaturile. Aversiuni alimentare: Legumele.
Zarzavaturile. Fructele.
UROGENITAL, - Fluxul menstrual se oprete in timpul zilei, curgand
doar noaptea (Boy). - Menstrualia apare mai devreme (la 21 de zile).
EXTREMITATI: - Are picioarele calde, trebuie sa le dezveleasca.
SOMN: - Se trezeste la 3 a.m. si nu mai poate adormi la loc; insomnie
intre 3 si 4 a.m. - Dimineata la trezire se simte neodihnit, are nevoie de
eel putin o ora pentru a se dezmetici.
CLINIC: Colica. Constipatie. Dezvoltare deficitara (la copii).
Hepatita. Insomnie. Nevralgie. Oboseala cronick sindrom de.
Premenstrual, sindrom. Sarcina.
COMPARATII: Mag-m - ficatul slabit, cu deficit functional, somn
neodihnitor, Ii plac fructele, nevralgie, simptome mentale asemanatoare, etc.
Lye - nu suport conflictele, somn neodihnitor, Ii dezvelete
picioarele, ficat slabit. Cale. Rheum. Hep. Coloc. Chin.

MAGNESIA MURIATICA
inielegerea profunda a personalitaiii acestui remediu o datoram lui
Vithoulkas. Pacientul Magnesia Muriatica poarta pe chip amprenta unei
lungi suferinte, reflectate si in firea dificila, concretizata intr-o eterna
proasta dispozitie. La acestea se adauga o nota de oboseala, de slabiciune,
de istovire. Functionarea deficitara a ficatului ii face pe acesti oameni
incapabili sa suporte agresiunea sub indiferent ce forma. Ei au nevoie de
liniste si pace, atat launtric cat $i in tot ceea ce ii inconjoara, permanent
ei cauta s aplaneze conflictele, s aduca pace si intelegere pretutindeni in
jur, ei '100 subliniind aceasta tendinta, pacifista atunci and se descriu.
Copilul Magnesia Muriatica este afectat profund de certurile dintre
parinti. Un copil avand probleme cu ficatul, are nevoie cu mare probabili-
tate de Magnesia Muriatica, daca a asistat, dupa cum chiar parintii pot sa.
recunoasca., la frecventele certuri dintre acestia (sau fie si numai la o sin-
gura cearta, dac aceasta a fost foarte violenta).
Persoanele Magnesia Muriatica au un foarte puternic simt al datoriei, care
le face s isi asume din ce in ce mai multe responsabilitati. Cu timpul aceasta
va genera o permanent stare de ingrijorare si de anxietate. Cala vreme
pacientul are ceva de fault, anxietatea este mai redusa; ea se agraveaza ins
brusc la venirea noplii cand se intinde in pat pentru a adormi, devenind

176
dintr-odata atat de intensa incat il face sa sail" in sus, obligandu-1 sa
coboare din pat si sa umble prin camera. Anxietatea devine extrema mai
ales cand include ochii, fortandu-1 sa se ridice din asternut. Adesea se aso-
ciaza si o stare de neliniste, de agitatie (Ars, Rhus-t). Acesti pacienti au
somnul foarte perturbat si cu totul neodihnitor, ceea ce le accentueaza
starea de oboseala, de astenie, inclusiv cea mentala si psihica.

MENTAL: Nu suporta certurile; pacifist, se straduieste perma-

nent s'a aduca pacea in jur. - Pasivitate. Nu poate face fata solicitarilor
Depresie. - Anxietate noaptea in pat; anxietate cand se intinde
In pat, cand inchide ochii. Anxietate agrav. cand citeste, agrav. seara
sau la ora cinei, agrav. la menstruatie. - Neliniste, agitatie, mai ales seara
in pat sau cand inchide ochii. - Sensibilitate la zgomote. - Convins c pare
foarte in varsta sau &A a imbatranit dintr-o data.
GENERALITATI: - Friguros si agrav. de frig. - Doreste s fie in aer
liber desi este friguros (Lyc). - Agrav. la 3 a.m., dupa ce mananca sare
(Phos) sau lapte (Nat-c, Aeth etc.), cand se intinde in pat (anxietate, col-
ici, cefalee, diaree, etc.) sau in prima ora dupa ce s-a intins in pat,
dimineata la trezire, la mare (Ars, Mur-ac, Tub, Nat-m, Sep); agrav. la
atingere dar amel. la apasare puternica. infatisare: Riduri adanci
(Lyc, Plb), exprimand oboseala, sufefinta si proasta dispozitie. Ridurile
care ii brazdeaza fata si uscaciunea pielii II fac adesea s para imbatranit
inainte de vreme, istovit, tracasat, satul de cate a indurat.
CAP: - Durere de cap mai ales in tample, agrav. la menstruatie, amel.
la apasare puternica, la apasarea pe globii oculari sau daca mananca o
tamale. - Dureri de cap care pot sa dureze 2-3 zile (Ferr). - Coriza, rinita
alergica, febra de fan. - Nevralgie faciala, amel. la caldura, apasare,
presiune (Mag-p, Mag-c).
GASTROINTESTINAL: - Hepatita cu dureri care iradiaza in spate.
- Dureri de ficat, agrav. cand sta pe partea stanga (desi in general prefera
s stea pe partea stanga dupa ce faza acuta a durerilor s-a remis).
- Colecistita. Constipatie cu scaun dur, fragmentat; scaunul se
faramiteaza itnediat dupa ce este evacuat. - Diaree sau dureri abdomi-
nale agrav. de lapte, fructe sau grasimi. - Constipatie la copii mici in
timpul eruptiei dentare. Indigestie, dispepsie, eructatii, flatulenta.
- Preferinte alimentare: *Legumele si zarzavaturile. *Fructele.
*Mancarurile usoare. Salata. Dulciurile. - Aversiuni alimentare:
Legumele si zarzavaturile (cel mai adesea Insh ii plac). Grasimile.
UROGENITAL: - Retentie de urina, amel. and merge; trebuie sa se
forteze mutt pana incepe sa urineze. - Scapa urina pe el fara sa Ii dea
seama (Arg-n, Caust). - Cicluri menstruate neregulate.
EXTREMITATI: - Picioarele ii sunt calde si trebuie sa le dezveleasca.
- Amorteala la nivelul extremitatilor (maini si picioare).

177
 SOMN: Somnul perturbat, agitat. - Se trezeste ca dupa o spaima pu-
ternica sau ca si cum ar fi primit un soc electric; tresare cand este pe
punctul de a adormi. *- Se trezeste dimineata complet neodihnit,
ingrozitor de istovit; 4i simte capul greu, tulbure, de parca ar fi dro-
gat, beat, intoxicat; de abia dupa trei sferturi de ora (daci nu chiar
mai mult) incepe sit i se limpezeasca mintea si s se simta treaz.
- Doarme pe partea stanga (Nat-m, Bry, Thuj, Calc, Sulph).
CLINIC Anxietate. Cefalee. Ciroza. Constipatie. Diaree. Hepatita.
Nevralgie. Oboseala cronica, sindrom de.
COMPARATII Lye. Mag-c. Nat-m. Chin. Sep.

MAGNESIA PHOSPHORICA

La pacientul Magnesia Phosphorica, spre deosebire de celelalte saruri

de magneziu, ficatul este mult mai putin afectat, de aceea aceste persoane
sunt mult mai dinamice.
Este o fiinta tensionata, cu nervii incordati la maximum, iritabila si
foarte susceptibila, hipersensibila. Este unul dintre remediile consacrate
pentru cazurile de nevralgie. De asemenea, cand, la acelasi pacient, mani-
festarile colicative se asociaza cu cele nevralgice, Magnesia Phosphorica
Ii demonstreaza utilitatea intr-un numax de cazuri aproape la fel de mare
ca si Colocynthis.

MENTAL Iritabilitate. Poate avea sari de frica amintind de

Phosphorus.
GENERALITATI "- Amel. de caldura si apasare (presiune).
- Agrav. de rece, bai reci, aer rece, curenli de aer, - Lateralitate dreapta. (in
general are tulbuthri pe partea dreapta). Amel. daca Ii freach sau
maseaza regiunea afectata.
CAP - Cefalee agrav. la rece, amel. la cald sau comprese calde, amel.
de presiune, apasare. - Nevralgie faciala, pe partea dreapta, amel. de
caldura si apasare. Nevralgie faciala sau odontalgie (durere de dinti
nevralgica), agrav. de vant sau comprese reci.
GASTROINTESTINAL - Colica abdominala amel. de caldura, comp-
rese fierbinti (char foarte fierbinti); amel. de apasare. - Durere abdomi-
amel. de apasare, cand se apleaca in fath indoindu-se din mijloc,
amel. daca isi freaca abdomenul.
UROGENITAL - Dismenoree, amel. de caldura si apasare.
EXTREMITATI Crampa scriitorului. Crampa tamplarului, etc.
Crampe mai ales la nivelul mainilor si degetelor. - Sciatica, amel. de cal-
si apasare, agrav. de miscare si rece, pe partea dreapta.

178
 CLINIC Colica. Coree. Crampa scriitorului. Dismenoree. Durere de
dinti. Migrena. Nevralgie. Sciatica.
COMPARATII Coloc Amel. de caldura si presiune, colica, dis-
menoree, sciatica.
Nux-v - nevralgie, colica, amel. de caldura.
Chin. Dros. Cycl.

MANCINELLA

Mancinella este un remediu important in tulburarile mentale asociate

cu 0 fric intensa, iluzii si isterie. Ne putem gandi la acest remediu in
cazul copiilor care au capatat o spaima teribil dupa vizionarea unor filme
de groaza si incep s se teama ca vor fi posedati etc.. Psihicul pacientului
este perturbat de obsesii centrate pe ideea de malefic (diavoli, demoni,
forte ale raului, posesiune demoniaca). De asemenea, amestecate cu
obsesiile pot exista i idei sexuale. Chinuit de astfel de ganduri, pacientul
este convins este ingrozit de ideea ch va innebuni sau este chiar convins
a este pe punctul de a-si pierde

MENTAL Fria de irk', diavoli si posesiune demoniaci. - Fria de:

Nebunie. Intuneric. Fantome. Martieni. Pacat (s nu pacatuiasca). - Tulburari
obsesive. Idei fixe (Arg-n). - Ganduri compulsive de suicid sau automutilare.
- Este torturat de iluzii sau frici cand se afla in intuneric. - Simptomele apar
dupa ce vede filme de groaza (psoriazis, tulburari anxioase).
GENERALITATI - Calduros, agrav. de caldura. - Simptomele mentale
apar in perioada pubertatii sau la menopauza. - Amel. de miscare.
CAP - Rinita. - Ii simte capul de parc ar fi prins intr-o colivie de
sarma. - Nu suport lucruri stranse pe gat (guler stramt etc.).
GASTROINTESTINAL - Senzatie de sete accentuata, inainte de
menstruatie.
UROGENITAL Perversiuni sexuale. Hipersexual. Simte c sexul
este ceva rau, malefic.
PIEPT - Astm. Bronsita.
CLINIC Anxietate. Compulsive, tulburari. Paranoia. Psoriazis.
Schizofrenie.
COMPARATII Arg-n. Merc. Pulls. Kali-br. Cann-i.

179
 MANGANUM
Desi Manganum este unul dintre cele mai vechi remedii, nu s-a reali-
zat aproape deloc punerea cap la cap a simptomelor sale mentale pentru a
Nine un tablou bine inchegat al remediului. Caracteristica principala
care ne ghideaza in alegerea remediului este ameliorarea marcata a
tuturor simptomelor pe care pacientul o resimte atunci cand se intinde La
orizontala. Desigur ca fiecare pacient va exprima in felul lui aceasta par-
ticularitate, de aceea nu trebuie s ne cramponam de ideea ca pacientul
trebuie s afirme explicit ca se simte mai bine cand sta la orizontala - unii
pacienti vor exprima aceasta caracteristica spunand di se simt mai rau in
picioare sau in pozitie sezand, in loc s spuna c sunt ameliorati cand stau
intinsi.

GENERALITATI "- Amel. cand se intinde la orizontala. - Agrav. de

vremea rece si umeda.. Anemie.
CAP - Ameteala (vertij). - Otita medie cronica cu pierderea progresiva
a auzului. - Durere de dinti iradiata la ureche. - Ii simte ochii obositi sau
uscali din cauza suprasolicitarii vederii sau daca priveste calre o sursa de
lumina.
UROGENITAL - Femei anemice cu flux menstrual redus cantitativ.
PIEPT - Tuse amel. in pozilia culcat. - Catar cronic si senzatia de iri-
tape dureroasa (senzatie de carne vie) in laringe.
EXTREMITATI Durere periosteala mai ales la nivelul tibiei.
(Borland recomanda Manganum ca remediu pentru durerile de crestere,
mai ales cele ale tibiei). - Durere si amorteaa in membrele inferioare.
- Durere de clci. - Unii autori an observat tulburari ale mersului: Mers
plesnit", mers cu miscari balante. Merge inapoi (de-a-ndaratelea).
PIELE - Eczema. "- Mancarime (prurit) la nivelul zonelor transpi-
rate. - Eczema agrav. cand face baie in mare.
CLINIC Anemie. Bronsita. Eczema. Laringita. Osoase, dureri. Otita.
medie. Parkinson, boala. Surditate. Tuse. Vertij.

MEDORRHINUM

Acest nosod, alaturi de Carcinosinum, este probabil policrestul cel

mai slab reprezentat in repertoar. Aproape niciodata nu vom reusi s pre-
scriem acest remediu pe baza repertorizarii. Desi la multe cazuri nu exista
nici cea mai vaga urma din simptomele mentale tipice ale lui
Medorrhinum, adesea ceea ce ne conduce la prescrierea acestui remediu
este personalitatea pacientului.

180
 Extreme. Pacientul Medorrhinum poate fi descris ca un extremist.
Intr-adevar, atat in ceea ce priveste patologia la nivel fizic, cat si starea
mentala i practic toate aspectele vietii, pacientul sare de la o extrema la
alta: notele pe care le obtine sunt fie maxime, fie cele mai proaste posi-
bile; lucrurile pe care le realizeaza sunt fie sclipitoare, geniale, fie lipsite
de once valoare, stupide; relatiile sale sunt marcate fie de o iubire pati-
masa, fie de ura. Are un comportament eratic si pare s resimta o nevoie
obsesiva de a trail noi i noi experiente pasionale, pan cand ajunge la
forme extreme de comportament sexual, abuz de droguri si de alcool, vio-
lenta fizica etc..
Agresiune. Adesea pacientul are o anumita duritate. El poate fi agre-
siv si violent. El se comporta ca si cum nu ar avea nici un fel de relatie,
nici un fel de legatura cu cei din jur i aceasta nu fiindca ar fi retras din
fire, ci din cauza unei duriati launtrice si a egocentrismului. Poate ajunge
pana la acte de cruzime fata de copii i fata de animale. In alte cazuri sau
la alti pacienti putem sesiza chiar atitudinea opusa, de o mare sensibili-
tate. La acest tip de pacient descoperim introversiune i timiditate,
mergand pana la imposibilitatea de a vorbi in timpul consultatiei.
Anxietate. Pacientul se plange adesea ca procesele sale mentale sunt
atat lente i greoaie, cat si prea intense. El poate s uite ceea ce tocmai se
pregatea s spuna sau ii pierde firul gandurilor in mijlocul frazei.
Pacientul Medorrhinum poate s semene mult cu un Nux Vomica - genul
obsedat de munca. Alteori poate s resimta un soi de anxietate, de neli-
niste, de graba, care il fac nu numai s se repeada, s se precipite cand
intr-o parte cand intr-alta, dar ii genereaza i o stare launtrica tulbure,
mintea fiindu-i rascolita de o invalmaseala de ganduri si de sentimente
necontrolate. Unii pacienti Medorrhinum dezvolta o tendinta religioasa
excesiva - de obicei manifestata activ, energic, in foga, cu tendinta de a
castiga adepti, de a face prozeliti. Ocazional ne vom afla in fata unor
manifestari fobice si anxioase extreme.
Copiii. Copilul Medorrhinum este adus adesea pentru tulburari corn-
portamentale sau manifesta porniri de o agresivitate excesiva, asociate
problemelor fizice. Adesea este palid si are un aspect malnutrit, frecvent
suferind de eczema, rinita sau astm. Poate prezenta crize temperamentale
de o mare violenta, in timpul carora ii loveste parintii cu mainile
picioarele sau se bate cu alli copii. Asemenea adultului i copilul poate s
alba o fire excesiv de pasionala. Ali copii Medorrhinum sunt de o mare
sensibilitate, cu tendinta de a se retrage, izolandu-se de parinti si de fam-
ilie din c.za socurilor emotionale. Adesea se ataseaza excesiv de ani-
male, dar pot fi si de o mare cruzime fata de acestea. Dezvoltarea sexuala
poate s inceapa char de la varsta de 2-3 ani jar tendintele spre mani-
festari incestuoase sunt foarte puternice la acest nosod.

181
 MENTAL - Persoane excesiv de pasionale, ale caror probleme sunt
generate tocmai de nevoia intensa de a-si manifesta pasiunile.
- Dorinta de a experimenta once. Este ahtiat dupa ceea ce este interzis.
"- Extremisti. Actiuni dezordonate, neregulate. Cruzime fata de
animate. Iubire exagerata pentru animalele de cask mai ales la copii.
Agresivitate mergand pana la cruzime violenta. - Teama sau senza-
tia ca cineva se afla Fingal el sau in spatele lui. - Senzatie de tumult inte-
rior, de ganduri i sentimente riscolitoare care se invalmasesc in minte
(Lil-t). -Teama de intuneric, de monstrii and se afla pe intuneric sau
cand este la toaleta. - Claustrofobie. Teama de nebunie. Teama pentru
sanatate. - incepe o propozitie i uita ce vroia s spuna.. - Apreciere gresita
a timpului - are senzalia ca un eveniment recent s-a petrecut cu mult timp
in urma.. *- Tendint puternica de roade unghiile, chiar i unghiile
de la picioare.
GENERALITATI "- Amel. la mare sau cand face baie in mare.
Amel. seara; adora noptile. Istoric de gonoree, fie la pacientui
insusi, fie la parinti. Istoric de boli de inima survenite de timpuriu
la OHO. amel. dupa, ce se produce o scurgere, o secretie, o eliminare.
Agrav. pe vreme umeda.
CAP - Rinita si sinuzita cronice, care adesea au inceput din prima
copilarie. Conjunctivita. Sindrom Reiter. - Migrene destul de neclar,
imprecis descrise, dar totusi suparkoare, cu aura vizual multicolork
caleidoscopica. Otita medie cronica, mai grav la urechea stanga..
- Scurgeri retronazale cronice. *- ti drege glasul permanent.
GASTROINTESTINAL - Ukere peptice cu durere care il trezete
pe pacient pe la 2 dimineata. Constipatie, amel. cand se lash' pe spate.
- Dorinte alimentare: Carne. Carne grasi. Pest, Sare. Dulciuri.
"Gheata. "Fructe necoapte. "Portocale. Bauturi alcoolice. Tutun.
- Aversiune pentru: *Vinete. Mancaruri cu aspect gelatinos. Fasole si
mazare. - Sete cu dorint de bauturi reci.
UROLOGIC Uretrita nespecifica. - Nefrita. Cistit cronica, recidivanta.
GENITAL - Vaginita, uretrit sau cistita cronice, mai ales dac
survin la inceputul unei noi relatii sexuale. - Herpes genital. Veruci
genitale. - Orhita. Epididimit. Prostatia. Adenom de prostata. - Dureri
tumori ovariene; dismenoree severa. - Impuls sexual foarte puternic, de
o intensitate extrema: nimfomanie (la femei); satiriazis (la barbaii).
- Masturbatie, chiar si la copii. Comportament sexual excesiv,
impins la extrem, chiar patologic - incest, sex in grup etc. - lmpotenta.
- Copii care fac de la scutece o eruplie eritematoasa foarte net delimitata.
PIEPT - Bronsita cronica, bronsectazii, astm. - Astm pe care it are
din copilarie; asociere de astm cu eczema. - Dispnee ameliorata In pozi-
fia genu-pectorala. - Angina pectorala cu debut timpuriu.

182
 EXTREMITATI - Tumefiere importanta a gleznelor.
Sensibilitate marcata a talpilor. Nu poate sa mearga pe stanci.
- Picioarele fierbinti la copii - i scot ciorapii de indata ce li se per-
mite s o faci; le place s mearga cu picioarele goale pe podeaua rece.
- Ii descopera picioarele noaptea. - Artrita cu istoric de gonoree.
- Picioare nelinistite noaptea in pat. - Degetele de la picioare sunt reci.
PIELE - Eczema din primii ani ai copilariei. - Veruci sau tumori
cutanate. Urticarie severa, agresiva.
SOMN - Doarme pe burta sau in pozitia *genu-pectorala.
CLINIC Alergie. Angina. Anxietate. Artrita. Astm. Cistita, inter-
stitiala. Comportamentale, tulburari de. Eczema. Fibroza. pulmonara.
Herpes. Hipertensiune. Leucoree. Maniac-depresiva, psihoza. Migrena..
Otita. Reiter, sindrom. Sinuzita. Ulcer peptic. Uretrita. Vaginita. Veruci.
COMPLEMENTARE Thuj. Nat-s. Sulph. Cann-i. Puls.
COMPARATII
Sulph - Egotism, astm sau simptome alergice, dorinta de alimente
grase, dulciuri i bauturi reci, eczema, Ii roade unghiile, scoate
picioarele de sub patura etc.
Nux-v Mintea in permanenta alerta, astm, alergie, dorinta de ali-
mente grase, cistit, impuls sexual excesiv etc.
Lach - Pasional, gelos, nevoia de a avea o cale de exprimare, o moda-
litate de degajare a energiei, hipersexual, astm etc.
Care. Anac. Tub. Plat. Nat-s.

MELILOTUS
Melilotus este, in esenta, un remediu pentru durerile de cap. Cu greu
poate fi diferentiat de Belladonna sau Lachesis din cauza naturii conges-
tive a durerii. Andre Saine din Toronto a prezentat un caz i alte relatasi
din literatura care indica folosirea acestui remediu in sari maniacale.

MENTAL - Locvace (vorbeste mult), suspicios, frica de politie si de

otrava. - Wank in timpul menstruatiei.
CAP - Cefalee pulsatila de maxima severitate. *- Durere de cap
amel. de hemoragie - epistaxis, metroragie, etc. - Valuri de caldura la
nivelul fetei insotite de cefalee. Epistaxis cu congestia fetei. Hemoragia
nazala amelioreaza cefaleea.
GASTROINTESTINAL - Varsaturi in timpul durerilor de cap.
UROGENITAL Dismenoree sever5,.
EXTREMITATI Durere de genunchi. Doreste said intinda genunchii
desi asta nu-1 amelioreaza.

183
 CLINIC Cefalee migrenoasa. Dismenoree. Epistaxis. Hipertensiune.
Manic.
COMPARATII Lach - cefalee congestiva amel. de hemoragie.
Glen. Bell. Puls.

MEPHITIS

Acest remediu este indicat mai ales in tulburari respiratorii - astm,

tuse, tuse convulsiva, bronsita.

PIEPT - Tuse agrav. de vorbit sau citit cu voce tare, agrav. dad,' bea,
agrav. daca mananca, agrav. in clinostatism, agrav. de expir. - Paroxisme
de tuse agrav. dup miezul nopiii. - Se simte bine in timpul zilei, dar
noaptea apare tusea, in paroxisme de o maxima severitate, insoiita de
varsaturi.
COMPARATII Dros. Ars. Kali-bi. Rumex.

MERCURIUS
Constitutia fizica a lui Mercurius a fost comparata adesea cu mercurul
dintr-un termometru, sugerand sensibilitatea neobisnuita la modificarile
de temperatura. Aceasta metafora sugereaza ca pacientul este neobisnuit
de sensibil, dar nu numai la caldura si la frig, ci si la multe alte modificari
ale mediului in care tthieste. La multi pacienti descoperim ca aceasta
reactivitate excesiva se asociaza cu si de fapt chiar determina slabiciune
si debilitate. In repertoar sunt mentionati 62 de factori care determin o
agravare generala la Mercurius si numai 8 care il amelioreaza, dintre care
5 sunt legati de ideea de odihna sau de a se intinde la orizontala. La
Mercurius se combina slabiciunea si hiperreactivitatea.
Introversiune. In plan emotional pacientul Mercurius are tendinta de
a fi retras si introvertit. Launtric emotiile sunt de o mare intensitate, dar
rareori ele sunt exprimate in afara. Pacientul se simte altfel decal ceilalti
oameni, ceea cc il face s fie rezervat - in mod instinctiv el are o anumita
relinere in a se exprima sau chiar o suspiciune fata de ceilalti. El isi con-
struieste o falada de normalitate si conservatorism. Adesea pacientul va
confirma un simptom demn de luat in seama: pentru el este foarte impor-
tant ca persoana cu care vorbeste s Ii asculte cu maxim interes, cu cea
mai mare atentie, fara a mai fi preocupat de nimic altceva, in caz contrar
pacientul este incapabil sa mai vorbeasca. Tocmai necesitatea existentei
unei atat de profunde compatibilitati, afinitati cu persoanele cu care inte-

184
ractioneaza explica de ce multi dintre pacientii Mercurius se simt mutt
mai bine in cadrul unei relatii homosexuale.
Impulsuri. La pacientii Mercurius aceste emotii intense retinute iau
adesea forma unor impulsuri. Pacientul resimte un puternic impuls de a-1
lovi sau chiar de a-1 ucide pe cel care it jigneste. Dar aceste sentimente
intense nu sunt aproape niciodata marturisite celorlalti. De fapt, pacientul
Mercurius se manifesta adesea fata de cei din jur drept o fiinta foarte con-
servatoare, respectabila si decenta, aparenla pe care o va cultiva cu
asiduitate.
Anxietate. La unii pacienti Mercurius survin star mai severe de
epuizare, mergand pana la o totala prabusire in plan mental si afectiv.
Functiile intelectu ale i pierd din eficientk ceea ce reprezinta frecvent un
motiv de ingrijorare si, pentru a compensa aceasta, pacientul incepe sa se
fie grabit in tot ceea ce face, manat fiind de dorinta de a-si indeplini
responsabilitatile. In cele din urma ajunge sa fie intr-un permanent hires,
alergand tot timpul incolo si incoace. La pacientul Mercurius pot apare
sari profunde de team5, si anxietate, manifestari fobice, legate mai ales de
sanatatea lui mentala.. La consultatie el pare slabit, epuizat, prabusit din
punct de vedere emotional. Este un remediu demn de luat in seama, cand
ne confruntam cu forme avansate de depresie, paranoia sau chiar leziuni
organice la nivelul creierului sau imbecilitate.
Copiii. Copilul Mercurius manifesta adesea o precocitate, ade-
sea emotiile lui vadesc maturitatea unui adult. n Incomportamentul lui
exista o nuanta de cochetarie, este plin de sensibilitate iar starile afective
sunt de o mare intensitate. Emotiile sunt puternice si poate fi foarte iri-
tabil. Mai adesea insa este timid si retras. In mai toate cazurile rezistenta
la infectii este redusa, pacientul facand frecvent otita medie, adesea forme
cronice, faringita sau stomatia. La copilul Mercurius descoperim de obi-
cei cateva dintre simptomele cheie tipice care ne confirma alegerea
remediului.

MENTAL - Introvertit, inchis, cu o mare intensitate a trairilor

interioare i suspicios. - Impulsuri la.untrice, adesea idei violente, dis-
tructive (de exemplu de a injunghia pe cineva etc.). - Impulsul de a stri-
ga. - Graba. Iritabilitate. - Precocitate. - Fnic sau fobie (de): Boala.
Moarte. Nebunie. intuneric. Cimitire. Inaltimi. Fantome. Oameni.
Agorafobie. Teama de sarkie (foarte zgarcit). - Raspunde cu lentoare.
Balbaiala. - Anxietate si atacuri de panica insotite de o frica intens c an
putea innebuni. - Nevroza obsesiv-compulsiva.. - Retras si deprimat.
Ganduri de sinucidere.
GENERALITATI - Remediu sifilitic. - Agrav. noaptea. Agrav.
alit de la frig cfit si de la caldura. (Nat-c, Ip). - Agrav. cand se

185
incalzeste in pat, pe vreme umeda., in aer liber. - Secretii cu miros nepla-
cut. - Agrav. dupa suprimarea secretiilor. - Stare marcata de slabiciune si
debilitate. - Agrav. cand transpira. Transpiratii nocturne. - Aspect:
Are o mina serioasa, pielea i fata sunt palide, cu pete, avand un aspect
oarecum translucid, precum marmura.
CAP - Acnee cu tendinta la cronicizare, din leziuni puroiul se elimina
cu usurinp, lasa cicatrice. - Rinita cu evolutie cronica, torpida, cu
secretie verzuie. Afte in gura si pe limba. Gura si faringele prezinta
ulceratii. Otita medic, atat cazuri acute cat si cronice. *- Limba
pastreaza amprenta dintilor. *- Gust metalic in gura. Respiratie cu
halena fetida.. , Sialoree, saliva in exces, mai ales noaptea in pat.
- Gingivita. Durere de dinti.
GAT - Faringita acuta si cronica, limba incarcath, cu depozit murdar
si salivalie excesiva. - Adenopatie cervicala. - Eritem emotiv: la emolii
intense se inroseste pe gat i in portiunea superioara a pieptului (Nat-m).
GASTROINTESTINAL - Dorinie alimentare: *Paine Cu unt.
Dulciuri. Sare. - Aversiuni alimentare: Dulciuri. Sare. Anghinare.
- Gastroenterita acuta, diaree cu senzatie imperioasa de scaun i senzatia
consacrata ca niciodata nu elimina totul". - Scaun urat mirositor.
- Colita ulceroasa.
UROGENITAL Tendinie sexuale intense si uneori perversiuni
sexuale. Ejaculare prematura.
EXTREMITATI - Tremuraturi, mai ales la nivelul mainilor, agrav.
cand scrie sau mananci.
PIELE - Eczema. Mancarime, agrav. caldura sau caldura patului,
agrav. transpiratie. - Ulceratii la nivelul pielii, de obicei superficiale, cu
tendinta de a se extinde in suprafata. - Eruptii cu secretie urat mirositoare.
Psoriazis. Furuncule. Erizipel si eruptii erizipelatoase.
CLINIC Abces. Acnee. Amigdalita. Anxietate. Balanita. Bruxism.
Cancer, afectiuni maligne. Colagenoze, boli de tesut conjunctiv. Colita.
COMA ulceroasa. Conjunctivita. Eczema. Ejaculare precoce. Faringita.
Fobii, tulburari fobice. Gastroenterita. Glosita. Infectii ale tractului respi-
rator superior. frith', Orhita. Otita medie. Paranoia. Parkinson, boala.
Raceala. Rinita. Sifilis. Sinuzita.. Stomatita. Tulburari sexuale.
COMPLEMENTARE: Ars. Bad. Puls. Aur.
INAMICE: Sil.
COMPARATII Ars - Anxietate, avaritie, impulsivitate, porniri necon-
trolate, miros urat, diaree, ulceratii, tendinla sifilitic generala.
Puls - Otita medie cronica la copii, inflamaiii catarale cu secretie
mucoasa verzuie (muco-purulenta), ii place untul.
Plb Vorbeste lent, tulburari de memorie, tremuraturi ale mainilor,
boala Parkinson.

186
 Kali-br - Paranoia, nevroza anxioasa, teama ca va innebuni,
tendinte agresive, nevroza obsesiv-compulsiva.
Nat-m. Alum. Sit. Sulph. Nux-v.

MERCURIUS CORROSIVUS

Multe din caracteristicile lui Mercurius Solubilis pot fi regasite la

acest remediu; totusi el se distinge prin intensitatea deosebita a tenes-
melor si a manifesthrilor ulcerative, excoriante.

GENERALITATI - Agrav. noaptea. Secretii iritante, excoriante.

*- Tenesme.
CAP - Irit cu senzatie intensa de arsura, lacrimare si fotofobie.
- Ulceratii conjunctivale. - La nivelu1 faringelui: inflamatie (faringita) sau
ulceratie cu dureri ca o arsura si tendinta constanta de a inghiti in ciuda
durerilor ingrozitoare pe care le are la inghitit. - Senzatie de durere sau de
apasare in gat (in interior, la nivelul faringelui), agrav. daca este atinsa pe gat.
- Spasm faringian si esofagian la inghitire. - Salivatie, sialoree.- Pioree.
GASTROINTESTINAL *- Colita sau dizenterie cu tenesme perma-
nente, pacientul se forteaza (se screme) mutt la eliminarea scaunului
si continua sa se forteze i dupa evacuarea acestuia. - Scaun diareic,
amestecat cu sange, cu mucus abundent, insotit de senzatie de arsura.
- Diaree cu senzatia ca scaunul este fierbinte.
UROGENITAL *- Cistiti cu nevoie imperioasi de a urina, adesea
neameliorata dupa evacuare; tenesme. Dorinta permanenta de a urina.
- Disurie, senzatie de arsura pe uretra. - Uretrita cu secretie purulenta si
senzatie intensa de arsura' si de excoriatie. - Fimoza.. Balanita.
CLINIC Balania. Cistita. Coked. Crohn, boala. Faringita. Fimoza.
Uretrita.
COMPARATII Canth Nevoie imperioasa de mictiune sau defecalie insotita
de tenesme, diaree si urina sangvinolente, senzatie de arsura si excoriatie.
Merc. Nux-V. Ars.

MERCURIUS IODATUS FLAVUS

MERCURIUS IODATUS RUBER

In cazurile cu patologie acuta (sau chiar cronica) care respecta in linii

mad indicatiile de la Mercurius Solubilis dar simptomele au o puternica
lateralitate dreapta sau stanga, suntem obligati A. luam in considerare
Mercurius Iodatus Ruber (Biniodatus) sau Mercurius Iodatus
Flavus(Protoiodatus).

187
 Mercurius Iodatus Flavus este indicat and simptomele sunt local-
izate pe partea dreapta, mai ales cand e vorba de faringita, dar si otita,
amigdalita etc. Ba chiar si pentru nevralgie cu localizare pe partea dreapta.
Mercurius Iodatus Ruber este destinat tulburarilor situate pe
partea stanga; de fapt este principalul remediu pentru amigdalita sau
faringita pe partea stanga - mai important chiar decat Lachesis.

MEZEREUM

Mezereum este folosit in principal in boli de piele sau tulburari avand

ca punct de plecare pielea. Simptomele cutanate sunt intense si variate si
adesea apar supuratii, crapaturi i cruste la nivelul leziunilor. Adesea
pacientul este anxios si sobru (serios). Uneori simte in epigastru o senza-
tie groaznica de angoasa sau anxietate.
Mezereum a fost adesea supranumit Mercur vegetal" deoarece
tabloul lui include dureri osoase, probleme cu urechile, dureri nevralgice
si patologie cutanata, care toate mimeaza simptomele sifilitice ale mercu-
rului (desi Phytolacca ar fi mai indreptatita s I se atribuie denumirea de
Mercur vegetal").

MENTAL - Anxietate simtita in stomac (Ars, Calc, Kali-c, Kali-br).

- Anxietate and este singur.
GENERALITATI - Friguros si agrav. de rece. Rece, inghetat ',dna
In maduva oaselor" sau Inghetat bocna". Simte raceala doar pe o zona
mica, circumscrisa (punctiforma) sau pe un singur membru. Agrav.
dupa suprimarea eruptiilor cutanate (nevralgie, hipoacuzie - surditate,
sciatica, astm, anxietate, etc.). - Sensibil la atingere.
CAP *- Eczema, psoriazis sau alte probleme cutanate la nivelul
scalpului; cruste groase pe scalp care se crap si supureaza si imbibi
parul cu puroi. - Pielea capului sensibila; nu tolereaza s fie atins pe
pielea capului. - Cefalee sau nevralgie faciala dup suprimarea unor
eruptii. - Pierderea auzului dupd suprimarea unor eruptii. - Urechi sensi-
bile la vant sau aer rece; simte ca si cum i-ar sufla vantul prin urechi.
Eruptii faciale la marginea de inset- tie a parului sau pe sprancene; erupti-
ile prezinta adesea cruste, supuratii si prurit intens. - Zona zoster
- Buze crapate.
GASTROINTESTINAL - Senzatie de anxietate, angoasa, de gol,
resimtite in stomac, ca sicum ar muri . - Dorinta de: Grasime.c lun a
grasa (slanina). Sunca. - Gastrita. Ulcer peptic.
PIEPT - Astm dupa suprimarea unor eruptii.
EXTREMITATI - Dureri osoase mai ales tibiale, agrav. noaptea. -

188
Inflamatie a periostului. - Eczema tipica in fosa antecubitala i poplitee.
- Eruplii in soseta" sau in manusa" la picioare sau maini.
PIELE - Eruptii, eczeme, care debuteaza in general cu prurit intens si
formare de vezicule, cu senzatie de arsura, care il obliga pe pacient sa se
scarpine; din aceasta cauza se formeaza cruste sau tegumentul se ingroasa.
(lichenificare). - Prurit agrav. de caldura, de caldura patului; poate fi ame-
liorat de aplicatii reci. - Piele crapata; crapaturi dispuse geometric.
- Prurit fara eruptie. Dermografism. - Zona zoster. Herpes simplex.
CLINIC Anxietate, tulburari anxioase. Astm. Cefalee si nevralgie.
Eczema. Psoriazis. Surditate. Ulcer peptic. Zona zoster.
COMPARATII
Sulph - eruptii si dorinta de grasime, prurit agrav. de caldura, eruptii
suprimate, astm. Hep - eruptii, friguros, dorinta de grasimi.
Nit-ac. Mere. Graph. Psor. Kali-c.

MOSCHUS

Natura isterica a personalitatii i simptomelor lui Moschus sunt bine-

cunoscute. Pacientul se plange incontinuu dar simptomele sunt neregulate
si nu evolueaza intr-o ordine previzibila. Pacientul este anxios, se teme
pentru starea lui i simte ca ar putea s moara. Pot apare manie intensa sau
crize de furie. Simptomele fizice constau in special in spasme ale muscu-
laturii striate si netede. Michael Carlston din Santa Rosa, California, a
prezentat doua cazuri de astm vindecate cu Moschus. Aceste cazuri
prezentau in mod caracteristic crize astmatice brutale, severe, chiar
amenintatoare pentru viata, care apareau in special in timpul racelilor sau
dupa, bale i, in ambele cazuri, se asociau cu anxietate i dureri abdomi-
nale. Nancy Herrick de la Clinica Hahnemann a confirmat aceste obser-
vatii la un caz cu stare de eau astmatic, agrav. de fum, crizele survenind
brusc, pe neasteptate. Acest pacient avea atat un temperament violent cat
Si o stare de excitatie sexuala'.

MENTAL - Isterie. - Accese de manie; Se cearta pana se face vanat

la fata". - Anxietate; simte ca va muri. - Boala isterica sau boala simulata.
GENERALITATI - Lein isteric; lesina din cauza emotiilor i dupa ce
mananca. - Convulsii isterice. - Spasme musculare. - Friguros in general
sau numai pe anumite zone. - Agrav. inainte de si in timpul menstruatiei
(lesin, dispnee, etc.).
CAP - Glob isteric (senzatie isterica de nod in gat). - Un obraz palid
si celalalt rosu; un obraz rece i celalalt fierbinte.
GASTROINTESTINAL - Greata si voma la vederea mancarii.

189
- Flatus. - Ii place branza. - Durere abdominal asociat Cu astm.
UROGENITAL Mictiuni abundente, poliurie. Urina cu miros puter-
nic. S-au relatat vindecari ale unor cazuri de diabet cu ajutorul lui
Moschus. - Intensa excitatie sexuala. - Promiscuitate. - Masturbare.
PIEPT - Astm isteric i stridor. - Spasme la nivelul pieptului care ii
inspaimanta. Astm sever cu debut brusc (Cupr). - Palpitatii la pacienti
isterici.
CLINIC Astm. Aritmie. Convulsii isterice. Glob isteric (senzatie ister-
ica de nod in gat). Isterie. Lein. PaIpitaii. Sexuale, tulburari. Vertij.
COMPARATII Ign. Lil-t. Plb. Cupr. Tarent,

MUREX

Adesea descris ea find o Sepia hipersexuala", acest remediu este

centrat in special pe tractul urogenital. Frecvent, pacienta are o alura
zvelta, elastica si fibroasa (vanoasa), ceea ce reprezinta o noua similitu-
dine cu Sepia.

UROGENITAL Leucoree, excoriatie si hipersensibilitate genitalia.

Sensibilitate extrema a zonei genitale. Chiar si cea mai mica atingere
este dureroasa sau, din contra, poate provoca o excitatie sexuala puter-
nica. - Senzatie de tragere, de apasare in jos la nivelul pelvisului, care
o face s stea cu picioarele incrucisate. - Prolaps uterin. - Dureri in
uter, vezica urinara sau ovare, care iradiaza in sus spre piept sau sanul
contralateral. Dureri care iradiaza ascendent de la nivelul uterului.
- Instinct sexual exagerat. Promiscuitate.
CLINIC Cervicita. Cistita. Prolaps uterin. Vaginita.
COMPARATII Sep. Lil-t. Kreos. Plat.

MURIATIC ACID

Acizii, ea remedii homeopatice, sunt adesea recomandali in staxi de

colaps; Acidul Muriatic este in mod special indicat cand colapsul se man-
ifesta predominant la nivel fizic si mai putin la nivel emotional sau men-
tal. Acidul Muriatic va fi luat in considerare mai ales cand exista o slabi-
ciune profunda in timpul sau dupa o boala febrila prelungita. Pacientul se
simte complet stabil, incapabil s se ridice in pat; doarme 18 - 20 de ore
pe zi si se trezeste numai atat cat sa manance sau s bea. Bineinteles ca nu
vom Intlni intotdeauna acest stadiu avansat de boala.; putem recunoaste
acest remediu si la cazuri care prezinta slabiciune numai pe arii izolate -
in special la nivelul musculaturii sfincterelor urinar si rectal.

190
 GENERALITATI - Slabiciune stir de colaps. - Agrav. de baia in
mare. - Extrem de artagos, morocanos si slabit. - Agrav. culcat pe partea
dreapta. - Zace in pat sau pe scaun" din cauza slabiciunii.
GASTROINTESTINAL - Limba uscata, zbarcita si slabita. - Mucoasa
rectala prolabeaza in timpul efortului de defecatie sau chiar si in timpul
mictiunii. - Hemoroizi procidenti (care proemina, prolabeaza). - Hering a
formulat simptomul: Hemoroizi la copii emaciar. - Elimina involuntar
scaun in timpul mictiunii. - A fost considerat unul dintre cele mai bune
remedii in febra tifoida.
CLINIC Febra de origine necunoscuta. Febra tifoida. Hemoroizi.
Incontinenta sfincteriana. Mononucleoza. Oboseala cronica si staxi de
colaps. Prolaps rectal. Sepsis, stare septica.
COMPARATII Gels. Laur. Stann. Ph-ac. Carb-v. Carb-an. Sel.

NAJA

Naja poate fi greu de diferentiat de celelalte veninuri de sarpe, si mai

ales de Lachesis, din cauza asemanarii simptomelor. La Naja lateralitatea
stanga., intoleranta la gulere, sufocarile, agravarea in cursul noptii si mai
ales simptomatologia cardiaca se aseamana, toate destul de mult cu tabloul
lui Lachesis sau al altor veninuri. Dar trebuie s remarcam a la Naja
lipsesc tendinta la infectie si hemoragie, in schimb predominand simp-
tomele valvulare si cardiace. Predispozitia la leziuni valvulare este foarte
intensa, fapt ce 1-a determinat pe Kent sa 11 recomande ca remediu specif-
ic pentru leziunile valvulare la copii. Pacientul Naja este un Lachesis usor
temperat, lipsit de locvacitatea intensa si far gelozie si agresivitate.
Pacientul pare macinat de fleacuri, probleme neimportante sau minore si
isi exagereaza necazurile.

MENTAL - Ii exagereaza problemele; se gandeste obsedant la difi-

cultati imaginare.
GENERALITATI - Lateralitate stanga. Lein i colaps asociat cu
palpitatii sau boala cardiaca.
CAP - Durere de cap pe partea stanga, la nivel frontal si temporal.
- Febra de fan. - Senzatie de constrictie la nivelul gatului; nu suporti
lucruri stranse pe gat (gulere stramte etc.).
PIEPT "- Leziuni valvulare; este un remediu paliativ chiar si in
cazuri avansate. - Sufluri cardiace intense. - Angina' cu iradierea
durerii spre gat, ceafa, bratul si mina stanga. Dureri cardiace ascutite,
cu senzatie de intepatura. - Palpitatii violente, agrav. de cel mai mic
efort, agrav. cand se culca pe partea stangi., agrav. (lack' vorbeste.

191
- Puls rapid sau extrem de incetinit (Dig). - Astm agrav. noaptea. Astm
cardiac. - Cardiomegalie. Endocardita. - Stani de sufocare in cursul noplii,
agrav. cand se culc pe partea stanga, se trezeste cu sete de aer.
UROGENITAL Dureri sau chiste la nivelul ovarului slang.
EXTREMITATI - Edeme la nivelul membrelor.
SOMN - Nu poate dormi pe partea stanga.
CLINIC Alergie. Angina. Aritmie. Astm. Cefalee. Chiste ovariene.
Endocardita. Hipertensiune. Insuficienta cardiaca congestiva. Migrena.
Valvulopatii.
COMPARATII Lach afectiuni cardiace, senzatie de constrictie la
nivelul gatului si nu suporta lucruri stranse pe gat, lateralitate stanga,
astm, agravare nocturna, agravat cand se culca pe partea stanga, senzatie
de sufocare, etc.
Spig. Kalm. Spong. Phos. Crot-h. Elaps. Cact.

NATRUM ARSENICUM

In stadiul actual, cunostintele noastre despre Natrum arsenicum sunt

destul de limitate. Ceea ce ne poate orienta catre acest remediu este
asocierea de simptome de tip Arsenicum (cum ar fi anxietatea) i simp-
tome ale familiei Natrum (cum sunt starea de mahnire (durere
sufleteasca), aftele, etc.). in 1990, la Conferinta Fundatiei Internationale
de Homeopatie, Sheryl Kipnis din Seattle a prezentat un caz de sarcoidoza
pulmonara vindecata cu acest rernediu.

MENTAL - Anxietate legata de sanatate. Suferinta. Emoiii rept-1i-

mate. - Ambitios; ahtiat dupa reusite, fire practica, perfectionist; tipicar,
scrupulos.
GENERALITATI - Friguros. - Sensibilitate mare la fum (Spig).
- Stare de slabiciune, debilitate, astenie.
CAP - Cefalee, mai ales in mijlocul fruntii sau la radacina nasului,
agrav. de citit. Cefalee declansata de fum; cefalee in fumatori.
- Ochi uscati, obositi. - Afte. - Alergie si catar nazal.
GASTROINTESTINAL - Intoleranta pentru lapte.
PIEPT - Astra. Huruit, horcalt in piept (din cauza secretiilor acumu-
late in bronhii si trahee) si tuse productiva. *- Boal respiratorie deter-
minata de fum sau funingine (plaman de miner). - Sarcoidoza
pulmonara.
PIELE - Psoriazis (Sep, Ars, etc.).
CLINIC Alergie. Astm. Cefalee. Leucemie. Psoriazis. Sarcoidoza.
COMPARATII Nat-m. Nat-s. Spig.

192
 NATRUM CARBONICUM
Vithoulkas a fost cel care a evidentiat, inclinata spre sacrificiu de sine
a pacientului tipic Natrum carbonicum (Sii, Staph). De asemenea, el a
subliniat incapacitatea pacientului Natrum carbonicum de a asimila" atat
la nivel fizic (hrana este foarte slab asimilata) cat si la nivel emotional
(are intoleranta la anumite persoane). Natrum carbonicum poate fi destul
de greu de diferentiat de celelalte remedii care contin sodiu. In stadiile
patologice initiale, pacientul se va plange de probleme fizice, mai ales
tulburari digestive si intoleranta sau alergie la diverse alimente. In sta-
diile ulterioare vor iesi mai mutt in evidenla problemele emotionale
starile de depresie (care cu greu pot fi diferentiate de cele ale lui Natrum
Muriaticum) si care sunt produse de sentimente de mahnire sau de
pierderea a ceva (fiinta, object, situatie etc.) la care pacientul tinea foarte
mult. Adesea s-a observat c pacientul Natrum carbonicum pare vesel
jovial, desi launtric este suparat on trist. In ciuda acestei fin i agreabile,
placute, vom constata cu surprindere c pacientul are aversiuni puternice
pentru anumite persoane - char i membrii ai familiei - fara un motiv
anume. Aceasta aversiune ia forma unor prejudecati, preferinte, atitudini
partinitoare. Aversiunea poate lua chiar forma unor prejudeati etnice sau
rasiale care nu-i stau in caracter acestei persoane si de care pacientul
insusi se mira (Cu greu mi-as fi putut imagina c a fi capabil sa." am
asemenea sentimente, dar imi dau seama ca incep s am prejudecati fata.
de..."). In stadiile finale, din cauza epuiza.rii emotionale sau din cauza
proastei asimilari (probleme digestive cu asimilarea deficitara a ali-
mentelor, dar nu numai pacientul dezvolta o stare de slabiciune men-
tala cu incapacitate de concentrare i scaderea in general a tuturor
facultatilor intelectuale.

MENTAL - Oameni blanzi, rafinati, altruisti. *- Aversiunea fall de

anumite persoane, aversiune pentru membrii ai familiei. - Sensibili la
muzici; plange i devine melancolic and asculta muzia; canta in mod
intentionat piese triste. Tristete i suferinta. - Comportament vesel,
excesiv de vesel. Slabiciune mentala si epuizare. - Simptome apaTute
dupa efort mental sau dupa cc citeste. - Aversiune pentru companie, amel.
cand este singur. - Timid.
GENERALITATI "- Agrav. de soare. Insolatie (Glon, Carb-v).
*- Alergii alimentare, este sensibil mai ales la lapte. Sensibil atat la
cald cat si la rece (Mere); interval ingust al limitelor de confort personal.
Agrav. in timpul furtunii sau de schimbarea vremii. - Slabiciune neuro-
logica (scleroza multipla, pareza). Tulburari de metabolism (probleme
scheletice, cifoza, merge incovoiat, adus de spate).

193
 CAP - Cefalee in snare sou and este supraincalzit. Cefalee la efort
mental. - Cefalee care alterneaza cu probleme digestive. - Afte in gull i
nas. - Herpes al buzelor sau al felei. - I se descuameaz pielea de pe nas.
- Prurit la nivelul favoritilor. Tinea. - Febr de fan si obstructie nazola
cronica.
GASTROINTESTINAL - Dispepsie; indigestie, digestie slab, agrav.
de nereguli alimentare. - Alergii alimentare. Gastrita. Ulcer peptic.
Intoleranta la lapte diaree, flatus, etc. - Durere de stomac agrav. de
atingere, de lapte. Senzatie de gol in stomac. - Eructatii, pirozis, flatus.
- Diaree zgomotoasa cu flatus. - Dorinla de: Cartofi. Dulciuri. Lapte.
- Aversiune pentru: Lapte.
UROGENITAL - Cistit cronica; durere la sfarsitul mictiunii. Fisuri
sau iritalii uretrale Cu senzalia de arsura si intepaturi. - Herpes genital, pe
fese, pe coapse sau pe spate. - Sterilitate; sperma se scurge imediat afara
din vagin.
EXTREMITATI - Eczema pe varful degetelor sau in regiunea antecu-
- Herpes al coapselor sau feselor. - Slabiciune la nivelul gleznelor.
- Merge incovoiat (adus de umeri).
CLINIC Alergie. Alergii si intolerante alimentare. Cefalee. Cistita.
Colon iritabil, sindrom de. Eczema. Gastrita. Herpes. Infertilitate.
Scleroza multipla. Ulcer peptic. Uretrita.
COMPARATII Sil - blanzi, rafinati, metabolism slab, intoleranta la
lapte, cefalee.
Nat-m - suferinta, aversiune la companie, prefera sa fie singur,
sensibil la muzica, agrav. de soare, agrav. de lapte, herpes.
Staph. Lye. Mag-m.

NATRUM MURIATICUM

Natrum Muriaticum prezinta unul dintre cele mai complexe si impre-

sionate portrete psihologice din materia medica. Deoarece suferinia pro-
funda si amaraciunea sunt elementele definitorii ale tipologiei Natrum
Muriaticum iar aceste sentimente an marcat si au influentat viata oricarei
fiinte umane (sau o vor face la un moment dat), aproape fiecare dintre noi
va regasi, undeva in profunzimile fiintei sale, ceva din descrierea acestui
remediu.
Sensibilitate. Persoanele de acest tip sunt de o mare sensibilitate
Si rafinament. Este lesne de inleles usurinta cu care un astfel de om va fi
ranit de diverse evenimente, fie Ca este criticat, insultat, respins in mod
deliberat sau este confruntat cu o pierdere inevitabil (a unei fiinte dragi,
de exemplu). La Natrum Muriaticum aceste evenimente lasa rani adanci

194
jar pacientul se va inconjura de un adevarat zid psihologic pentru a evita
durerea pe care i-ar provoca-o o noua. trauma. De aceea el poate s tie
apara drept inchis, ba chiar dur, insensibil.
Introversia. Pacientul Natrum Muriaticum este introvertit si de o
seriozitate excesiva. Este omul pe care se poate conta, riguros in asumarea
unor responsabilitati, perfectionist. In multe cazuri este foarte cerebral,
cu un control mental excesiv. In timpul consultatiei informatiile pe care le
d sunt adesea foarte sarace, el ezita, inainte de a raspunde. Cu acest
prilej, de multe on iese la iveala o suferinta care 1-a marcat profund. El va
incerca s evite discutarea acestui subiect, manifestand chiar o anumita
ostilitate fata de sondarea unor probleme atat de intime, de personale;
adesea, aceasta Ii aduce in ochi lacrimi de amaraciune sau declanseaza un
acces de plans involuntar on isteric.
Isterie. Exista i varianta opusa, in care pacientul este excesiv de
deschis si este capabil s discute chiar aspecte intime, fara s para in
vreun fel jenat de aceasta. Acesta este mai ales cazul celor care au fa.cut
psihoterapie si au invatat s fie deschisi". Totusi acest comportament
este nefiresc pentru el si de aceea ne apare ca fortat sau chiar isteric.
Desigur, un mare numar de pacienti Natrum Muriaticum nu se vor incadra
In nici unul din aceste tipare oarecum extreme.
Rezervat. Sentimentele unei persoane Natrum Muriaticum sunt foarte
vulnerabile. Amintirea insultelor si a criticilor II framanta multa vreme
ii este foarte greu sa ierte. Once inseamna critica, umilire sau respingere
este pentru el de netolerat. Sentimentul de a fi umilit il face incapabil s
ceara ajutorul cuiva. De aceea el nu poate accepta, ba chiar este agravat de
consolare. In ciuda acestor inhibitii, pacientul este plin de compasiune
intelegere fata de problemele altora si multi oameni i se destainuie. Aceste
confidente ii sunt facute fiindca oamenii 11 simt ca pe o persoana cu un
suflet bun, dar i retrask inchisa, prea inchisa pentru a divulga un secret.
Suferinta. Cand sufera o pierdere (de exemplu moartea unei
fiinte dragi) sau cineva ii respinge sentimentele (iubire neimpartasita)
pacientul va parcurge o perioad5 de suferinta, tristete adanca, depresie,
care se va prelungi mult mai mult decat ar fi firesc. Adesea astfel de sufer-
inte vor declansa probleme fizice, de natura func-tionala sau chiar organ-
ica. Natrum Muriaticum este remediul cel mai important pentru probleme
declansate de suferintk de durere sufleteasca, mai ales and pacientul nu
a reusit Inca s depaseasca aceste momente.
Romantic. Are adesea o natura romantica, dar dupa o dezamagire
se inchide in sine, evita,nd alte relatii ani la rand. Rareori o relatie se rupe
din cauza unui astfel de om, el find loial i dedicandu-se trup i suflet
persoanei iubite. Adesea vom descoperi c a intretinut ani la rand o relatie
nefericita - fiind prea inchis fata de partenerra pentru a pune lucrurile la
punct, dar, in acelasi timp, prea loial pentru a-1 parasi.

195
 Perfectionist. Pacientul tipic are tendinta de a controla i verifica
totul, este un perfectionist, cu o pornire aproape irezistibila de a se ingri-
ji de cele mai marunte detalii, un tipicar care se,straduieste permanent A.
controleze mediul, sa nu scape nici un amanunt. In privinla sanatatii poate
s dezvolte un soi de ipohondrie care se concretizeaz in dorinia anxioasa
de a gasi cauza fiecarei pete sau bubuliie, oricat ar fi ea de mica. Aceasta
tendinta este de aceeai factura cu modul tipicar de a controla mediul si
cu perfectionismul. In spatele acestui control excesiv se poate ascunde o
natura launtrica isterica: in momentul in care bariera de inhibitii se
prabuseste el poate sa izbucneasca, intr-un plans isteric, sentimente de
manie multa vreme negate pot sa iasa la suprafata, ajungand uneori pana
la tendinte exhibilioniste.
Copiii. Copilul Natrum Muriaticum este bine-crescut, maturizat
parca inainte de vreme; e ca un mic adult". Resimte o nevoie stringenta
de afectiune si este peste masura de vulnerabil. Ca si adultul, prefera, sa
ramana singur cand este suparat, ba chiar va respinge cu o scuturare din
umeri incercarea vreunuia dintre parinii de a-1 consola cu o imbralisare.
Chiar si la varsta adolescentei se mentine aceasta problema a sensibilitatii
excesive si a incapacithiii de a accepta ajutorul care ii este oferit. Plin de
responsabilitate, Ii face cu constiinciozitate temele sau Ii asuma cu seri-
ozitate problemele casei si ale familiei. Nu trebuie uitat faptul c o per-
soana Natrum Muriaticum poate recurge la droguri (medicamente) pentru
a nu mai resimti durerea provocata de traumele emolionale.

MENTAL - inchis, rezervat, cu un aer plin de responsabilitate,

demnitate, gravitate, marcat de suferinta. *- Tulburari in urma sufe-
rintei determinate de pierderea unei persoane dragi on de o dezania-
gire in dragoste. indura in tacere. Depresie, mergand pana la tendinie
suicidare. - Prea serios, de o corectitudine si o responsabilitate exce-
sive. - Uor de jignit sau tulburari determinate de umilire.
*- Trist, dar totusi nu poate sa planga. Accese de plans involuntare,
isterice. - Nu doreste compania niminui. Dorete si este ameliorat de
singuratate. framanta fara incetare amintirea unor suferinte i
umiliri din trecut. - Tipicar. Perfectionist. Intotdeauna punctual. Pornire
irezistibila de a controla, verifica, regla cel mai mic amanunt.
7 Nu suporta consolarea. Frica sau fobie (de): Hoti sau spargatori.
Intuneric. Furtuni. Claustrofobie. Insecte. Microbi. Inaltime. -
Ipohondrie. Cea mai mica zgaiba, path, bubulita ii ingrijoreaza. - Sensibil
la zgomot si la muzica. - Foloseste alcoolul pentru a-si relaxa, reduce
inhibiiiile; Cand beau, toata lumea imi este draga." Sindrom premens-
trual cu iritabilitate 0 tristete. - Ii roade unghiile.

196
 GENERALITATI - Calduros i agrav. caldura, desi unii pacienti sunt
frigurosi. , Agrav. de soare. agrav. la 10 a.m. - Agrav. la mare; uneori
amel. la mare. - Tulburari periodice. Febra recurenta; febra periodica.
amel. de transpiratie. - Malarie sau istoric familial de malarie. - Anemic.
- Boli neurologice: remediul cel mai important in scleroza
- Tresariri si tremuraturi, mai ales ale fetei si ale capului. - Aspect:
Pacientul are un aspect serios. Pieptanatura este simpla, fara pretentii.
Poart o pereche de ochelari cu o rama groasa i incomoda. Fata i buzele
sunt subtiri i ascutite. Gatul este subtire si lung, dar, adesea, pacientul are
coapse i fese voluminoase. Pielea este palida si fink prin transparenta ei
putandu-se observa desenul venos. - Vertij, ameteala, agrav. de sarcina.,
agrav. cand bea ceai, agrav. cand priveste la distanta, determinand o stare
marcata de greata; Cu tendinta de a cadea, mai ales spre stanga.
CAP *- Durere de cap; migrena. - Cefalee agrav. de lumina, soare,
and citeste, inainte sau dupa menstruatie, la zgomot, dupa un traumatism
la cap. *- Cefalee agrav. la 10 a.m. sau intre 10 a.m. si 3 p.m. - Cefalee
cu senzatia ca un ciocan 11 izbeste in cap". - Cefalee cauzati de sufe-
Huta', de pierderea unei persoane dragi. - Cefalee la fete care merg la
scoali. - Cefalee amel. daca st intinsa intr-o camera intunecata, linistita;
amel. cand transpira, amel. de comprese reci. - Cefalee Cu once
localizare, mai adesea hemicranie dreapta, dar i occipitala etc.
- Amorteala la nivelul fetei sau buzelor (sau chiar in extremiati) inaintea
durerii de cap. - Nevralgie faciala, agrav. dupa suprimarea malariei sau
dupa abuz de chinink mai ales pe stanga. - Cruste albicioase la nivelul
scalpului; eruptii la marginea zonei acoperite de par (Sulph). *- Febra de
fan, mai ales la pacienti cu un control mental excesiv. *- Coriza cu
secretie albuminoasa (ca un albus de ou"). Raceala incepe cu stranu-
tat. "- Eruptie herpetica - buze, fata, colturile gurii, ale nasului, pe bar-
bie. *- Crapaturi ale buzelor, mai ales la colturile gurii. - Afte la nivelul
mucoasei bucale, gingivale, linguale; glosita.
OCHI *- Lacrimarea ochilor, agrav. in aer liber, la vant, cand
tuseste, cand citeste. *- Linie transversala prin mijlocul pleoapei
superioare, mai ales la copii. - 0 linie fina pe sub marginea pleoapei
inferioare. - Dureri oculare, agrav. cand priveste, cand citeste. Tulburari
vizuale precedand durerea de cap. - Vanatai" (hiperpigmentari) alergice
periorbitale.
GAT - Aspect emaciat al gatului i fetei. - Gusa i probleme tiroi-
diene. - Faringita cu dureri intepatoare. - Senzatie de nod in gat.
GASTROINTESTINAL - Ulcere peptice, adesea declansate de un con-
flict sau o suferinta. - Preferinte alimentare: *Sare. Acru. Lamaie. Amar.
Bere. Ciocolata. Pete. Mancare arsa sau paine prajita excesiv, arsa.
Paine. Lapte. Aversiuni alimentare: Grasime. Mancare grea. Mancare

197
gelatinoasa si albusul de ou. Carne de pui. Paine. Sare. Lapte. - Sete pen-
tru bauturi reci ca gheata (Phos, Sulph). - Colita cu senzalie imperioasa de
defecatie, urmata de un scaun diareic, rectoragie dupa scaun. - Hemoroizi
care sangereaza., agrav. dupa un scaun tare. Constipatie.
UROGENITAL Rinichi timid." Nu poate urina de fain Cu cine-
va. - Incontinenta urinard de efort. - Nefrita cronica. - Caderea parului din
regiunea pubiana. - Prolaps uterin. Leucoree cronica. - In timpul actului
sexual, simte nevoia de a folosi expresii vulgare. - Dispareunie.
Uscaciune vaginala. Vaginita. - Aversiune fata. de contactul sexual in
femei, mai ales dupa o blocare, reprimare a emoliilor determinata de
suferinia, de pierderea unei persoane dragi.
PIEPT "- Criza de astm seam, agrav. intre 5 si 7 p.m. - Palpitatii
noaptea, agrav. cand sta culcat pe stanga, agrav. la zgomot. - Suspina.
EXTREMITATI Durere de spate si durere lombara, amel. cand sta
Cu spatele pe ceva tare sau dada' se apasa Cu pumnul sau cu un obiect,
cum ar fi o carte. - Pielea de pe degete prezinta crapaturi.
- Descuamarea pielii la varful degetelor. - Unghii crapate. - Eczema.
Urticarie. Psoriazis. Herpes circinat. - Proliferare a repliului unghial (pielitta
de la unghii). - Tremor al mainilor (si al capului). - Li roade unghiile.
SOMN "- Insomnie; nu poate s adoarma deoarece 11 framanta
amintirea supararilor din timpul zilei si a evenimentelor neplacute
din trecutul indepartat. - Doarme pe partea stanga. - Viseaza hop.
CLINIC Afte. Alergie. Anemie. Aritmii. Astm. Cefalee. Colagenoze
(boli de iesut conjunctiv). Colon: colita, boala inflamatorie colonica, sin-
drom de colon iritabil. Depresie. Diabet. Dispareunie. Eczema. Febra.
Febr de cauza necunoscuta. Gastrita. Glob isteric, nod in gat isteric.
Graves, boala. Gush'. Hemoroizi. Herpes. Hipertensiune.
Hipersensibilitate la substante chimice. Insomnie. Lombalgii. Malarie.
Malignitate. Migrene. Nefrita. Obezitate. Oboseala cronica (sindromul de
oboseala postvirala.). Sindrom premenstrual. Psoriazis. Sciatica. Scleroza
multipla. Tulburari sexuale. Tendinte suicidare. Tinea. Tiroidita. Ulcer
peptic. Urticarie. Vaginita. Vertij.
COMPLEMENTARE Apis. Bry. In. Lye. Sep.
COMPARATII Nat-e - Dureri de cap, agrav. de soare, agrav. de lapte,
suferinia, sensibil la zgomote, afte, herpes.
Nat-s Durere de cap, tulburaxi gastrointestinale, suferinta si depresie
severk sensibil la muzick astm, lovituri la cap.
Ign - Suferinia, glob isteric (nod in gat), nu suporta sa fie consolat,
suspina etc.
Sep - Se retrage in sine, blocandu-si emoiiile, aversiune fata de con-
tactul sexual, amel. cand este singur, aversiune pentru sare, amel. de efort
fizic.

198
 Aur - Serios, mandru, suferinta si iubire neimpartasita, sensibil la
muzick simptome cardiace, depresie several..
Staph. Phos. Kali-c. Chin. Bor. Caust. Cocc.

NATRUM PHOSPHORICUM

Pacientul Natrum phosphoricum are atat predispozitia la tristete, mah-

nire, suferinta, depresie a lui Natrum Muriaticum cat si compasiunea si
fricile lui Phosphorus. In timpul consultatiei pare deschis, dispus sa
comunice, dar totusi este retinut, rezervat si atent la afirmatiile pe care le
face. El penduleaza intre dou aceste doua atitudini contrare: este cand
extravertit, cand rezervat. Simptomul cheie tendinia la polutii nocturne"
se poate reflecta in tulburari care treneaza multi ani dupa ce a avut o
perioada de polutii nocturne.

MENTAL - Pacienti extrem de delicati. - Frica de: intuneric. Furtuni.

Insecte. Moarte sau boala. - Slabiciune mentala dupa emisii seminale.
- Clarviziune; visuri clarvazatoare.
GENERALITATI - Agrav. de furtuni cefalee).
- Simptomele apar cand au loc emisii seminale.
CAP - Cefalee in timpul furtunii. "- Depozit galben pe limb, la baza
limbii sau gat. - Febra de fan.
GASTROINTESTINAL - Dorinta. de: OWL "Oui prajite. Sare.
Condimente. Pete. inghetata. Bere. - Hiperaciditate; eructatii acre.
UROGENITAL "- Polutii nocturne.
PIEPT - Astm agrav. seara, agrav. de efort.
EXTREMITATI - Tremuraturi sau slabiciune la nivelul extremitatilor
sau al spatelui dupd emisii seminale. - Remediu al reumatismului la copii.
- Contracturi ale tendoanelor. Contractura Dupuytren. - Podagra.. Guta.
- Eczema pe glezne.
SOMN - Vise erotice.
CLINIC Alergie. Astm. Contractura. Guth.. Reumatism. Tulburari sex-
uale.
COMPARATII Nat-m. Phos. Set. Cob. Staph. Kali-p. Pic-ac.

NATRUM SULPHURICUM

Natrum Sulphuricum este un remediu cu actiune profunda, util intr-o

mare varietate de situatii patologice, de la astm si colita ulceroask pana
La leucemie si cancer rectal. Semnificativ este si frecvenia cu care acest

199
remediu este prescris ca remediu specific" pentru anumite probleme fizi-
ce (de ex. lovitura la cap) sau pentru anumite combinatii de simptome (de
ex. astm asocial unui istoric de depresie severa sau astm cu istoric de dia-
bet etc.). Problemele fizice pot duce la prescrierea acestui remediu in
absenta simptomelor mentale tipice.
De obicei pacientul Natrum Sulphuricum este o persoana sobra,
serioasa, Cu un accentual simi al raspunderii, retras, inchis, cu tendinia
spre melancolie si depresie. In general este un individ ceva mai putin rafi-
nat decal celelalte tipuri de Natrum, este mai preocupat de problemele
legate de afaceri deal de relaiiile interpersonale. Totusi el poate fi de o
mare sensibilitate, de exemplu poate relata c plange atunci cand asculta
muzica, amanunt cu atat mai frapant la o persoana cu un simt practic atat
de accentual. Pe de alta parte unii pacienti Natrum Sulphuricum. pot s fie
mai necontrolati, cu o fire mai boema, mai salbatica, avand nevoie de
excitalie, de stimulare sexuala i de droguri, au anumite Inclinalii artis-
lice. Ca si la celelalte remedii din grupul Natrum, ideea de suferinia,
durere sufleteasca joaca un rol important si la majoritatea pacientilor care
au nevoie de Natrum Sulphuricum. 0 marcata stare de depresie poate con-
stitui o indicalie pentru acest remediu. Este unul dintre remediile cele mai
importante pentru tendinte suicidare, la originea carom se an fie o sufer-
inta, durerea pricinuita de pierderea unei fiinte dragi, fie o lovitura la cap
sau alte cauze organice. Pacientul poate relata cA trebuie permanent sail
reprime impulsul de a-si pune .01 zilelor.

MENTAL - Persoana inchisa, sobra, serioasa, preocupata excesiv

de responsabilititile pe care le are. *- Dorinta de a se sinucide, dar se
reline din cauza datoriei, a responsabilitatii pe care le are fata de fam-
ilie. Dorinta de a se spanzura sau de a se impusca. - Plange cand
asculta muzia. *- Stare de confuzie sau de lentoare (greutate, opaci-
tate) mentala dupa un traumatism la cap. **- Este vesel dupa ce are
scaun. Atasamente puternice. Devine neputincios, incapabil de a mai
face ceva dupa divorl sau dupa moartea sotului / sotiei. - Tipicar, meticu-
los. - Pacient cu un comportament necontrolat, incalcand normele, con-
sumator de droguri si cu un comportament sexual excesiv.
GENERALITATI - In general calduros. - Agrav. de vreme umedi
(ploaie, ceata etc.), vreme calda si umeda, "dupa un traumatism la cap
si la coloana vertebrala. *- Amel. dupa scaun. Episoade convulsive
care incep dupa un traumatism la cap. - Secretii sau zone discromice
cutanate de culoare verzuie. - Sicoza. Istoric de gonoree. Diabet
zaharat.
CAP - Cefalee de origine bilioasa sau gastrica - gust amar in gura,
varsAturi bilioase, indigestie insotit de cefalee. - Cefalee dupa un trauma-

200
 Med - Astm, veruci, catar, agrav. vreme umed, istoric de gonoree.
Chin. Chel. Dulc. Kali-c. Kali-bi. Sulph.

NITRIC ACID
Este un pacient dificil de tratat din cauza atitudinii negativiste fa de
via i sntate care-1 caracterizeaz. Este adevrat c unii dintre
pacien ii Acid Nitric sunt foarte nesuferii, dar totui nu trebuie s avem
o imagine stereotip despre acest remediu (de genul: ,,Nu poate fi Acid
Nitric, este un om prea cumsecade!). n fazele timpurii atitudinea fa de
cei dragi poate fi plin de buntate i compasiune, dei e ntunecat une-
ori de perioade de iritabilitate. Mai ales cnd se trezete dimineaa,
pacientul este att de iritabil nct nu se poate vorbi cu el iar cei din farni-
lie nva s-1 evite n astfel de momente. Cu tirnpul iritabilitatea se
accentueaz, pacientul devenind treptat o persoan fnoas i nesuferit.
Adesea pacientul menine perioade lungi de timp st ri conflictuale, certuri
nesfrite cu vecini sau colegi de serviciu. Imaginea consacrat este aceea
a certreului pe care nici o scuz nu-1 c1intete, care refuz mpcarea
orict i s-ar cere iertare; poate ajunge pn Ia atitudini extreme cnd
membrii ace1eiai familii refuz s i vorbeasc unul altuia ani la rnd.
Pacientul esle de un mare egoism i are impresia c i ceilali oameni sunt
anima i de aceleai interese egoiste ca i eI. De aici deriv atitudinea lui
nihilist, pesimist fa de via. i totu i, n anurnite momente, el poate
rnanifesta o mare n elegere, compasiune i delicate e mai ales fa de
suferina celor neajutorai, a persoanelor lipsite de orice sprijin.
O alt trstur de caracter marcant a pacientului Acid Nitric o con-
stituie anxietatea pentru sntate. Este cel rnai ipohondru remediu din
Materia Medica. E1 se teme mai ales de boli letale precum cancer sau
SIDA, tearn cel rnai adesea nejustificat, cu totul exagerat fa de starea
sa de sntate, vrsta sau antecedentele familiale. ntotdeauna cnd avem
de a face cu un pacient la care se asociaz ipohondria cu o intens tearn
de moarte, trebuie s lu m n calcul i acest rernediu, Nici cele mai ferrne
asigurri date de rnedic c o anumit leziune nu constituie nici un motiv
de ngrijorare nu l pot convinge. E1 rmne convins c are o boal foarte
grav i c diagnosticul rnedicului este eronat iar aceast convingere este
de nezdruncinat. Aceast atitudine fatalist poate genera chiar gnduri de
sinucidere.
Ref1ectnd un tirnp la psihologia unui astfel de pacient, n ace1ai timp
revendicativ prin natur i ipohondru, cu o teribil anxietate pentru sn-
tate, este uor de n eles felul n care poate face zile fripte medicului.
Pacientul va relata nu nurnai c nu a simit nici o arneliorare, dar starea lui

202
Fisur sau fistul anal. Abces anal. - Colit cu diaree iritant, excoriant,
cu miros respingtor. - Constipaie; senzaii de defecaie ineficiente.
Cancer rectal.
UROGENITAL - Veruci genitale, uneori foarte sensibile la atingere,
sngereaz uor. - Herpes genital. Gonoree. Sifilis. - Secreie uretral
cronic, care poate fi sangvinolent. Uretrit nespecific. - Ulceraii pe
organele genitale. Uretra prezint ulceraii sau stricturi cu dureri ca o
neptur. - Prostatit. Balanit. - Vaginit, cu mncrime nainte i dup
menstrua ie, agrav. de contactul sexual. - Leucoree iritant, excoriant.
- Irnpuls sexual excesiv. * Urina cu miros respingtor sau puternic,
,,precum urina de cal (Bez-ac).
EXTREMITI - Durere cle spate dup contact sexual. - Traumatism
la nivelul spatelui; minile i picioarele reci, umede, cu o transpiraie
rece, cleioas dup un traumatism la nivelul spatelui. - Dureri sub unghii,
ca i cum ar avea achii nfipte. Paronichie. - Transpiraie urt mirosi-
toare. Transpiraia miroase ,,precum urina de cal. - Cr pturi, fisuri la
plicile de flexie sau 1a degete. - Veruci. Psoriazis. Eczem.
SOMN - Se trezeste a 2 a.m..
CLINIC Acnee. Anxietate. Balanit. Cancer, afeciuni maligne.
Cefalee. Colit. Colit ulceroas. Durere de spate lornbar. Fisuri.
Gonoree. Hernoroizi. Herpes. Panic, atacuri de panic. Rect, cancer rec-
ta. Sifilis. Ulcere cutanate. Ulcer peptic. Uretrit. Vaginit. Veruci.
COMPLEMENTARE Ars. Calc. Lyc.
COMPARAII
Ars - Anxietate pentru sntate, iritabil, friguros, i plac mncrurile
grase, colit etc..
Nux-v - Iritabil, friguros, i place grsimea, probleme rectale.
Sulph. Rat. Lyc. Agar. Med. Aur. Anac.

NUX MOSCHATA

Starea de confuzie i somnolen a reprezint o trsturi principale ale

pacientului Nux Moschata. Acest tablou mental poate surveni n mod acut
dup un episod infecios, alergic, o stare de oc etc., dar i ca manifestare
constituional. Spectrul de intensitate merge de 1a o vag senzaie de plu-
tire, de dilatare, de rnpr tiere n spaiu pn la o stare marcat de obnu-.
bilare. Uneori acest remediu este greu de difereniat de Opium, Cannabis
Indica sau chiar Alurnina. Pacientul poate prezenta starea de veselie,
rsetele, ameeala plcut de la Cannabis Indica sau, dirnpotriv, starea
rnarcat de opacitate, nce oare rnental ori de stupoare, aa cum le
regsim la Alumina sau Helleborus. Memoria slab i starea de confuzie

204
 tism la cap. - Fotofobie, adesea n timpul durerii de cap. - Catar nazal
cronic, secreie retronazal; secreie verzuie. - Colora ie verzuie a limbii
(sau uneori gri). - Tinnitus (zgomote n urechi), mai ales n urechea dreapt.
GASTROINTESTINAL - Dorin e alimentare: *Ia ur t. Pete. Ghea.
- Aversiune pentru iaurt. - Gastrit sau ulcer peptic. .. Diaree dimineaa
dup ce se trezete. - Senza ie brusc, imperioas de scaun. - Diaree
nsoit de gaze, rezultnd un scaun mprocat, care stropete scaunul de
toalet. - Diaree dup ce mnnc zarzavaturi, finoase sau alimente acre.
- Diaree la copii care sunt alpta i i care au mame astmatice. - Colit i
proctit ulceroase. - Ilepatit acut i cronic; colecistit; n bolile de
ficat sau de colecist: dorin a de a sta pe partea dreapt, cu picioarele
str&nse la piept. - Ghiorit zgomotos, garguimente sonore n abdomen.
- Dorin imperioas de scaun, dar elimin numai gaze sau un mucus san-
guinolent. * Cancer rectal saii polipi colorectali transforma i malign.
UROGENITAL - Condiloame n regiunea genital sau perianal.
- Gonoree, gonoree suprimat ; secreie uretral verzuie.
PIEPT - Astm *agrav. la 4 dimineaa, de umezeal, de efort fizic. ..
Astm la copii. Astin dec1anat de o stare de m&hnire, suferin ,
sup rare. - Fenomenele astmatice pot s nceteze la pubertate i s recidi-
veze dup vrsta de 30 de ani. - Bronit cronic; tuse zgomotoas, ca un
hrit, cu expectoraie mucoas. - Senzaie de slbiciune n piept; trebuie
s se in cu minile de piept cnd tuete. - Pneumonie, mai ales de lob
inferior stng; tuse productiv cu sput verzuie. - Considerat de muli
autori drept un remediu important n tuberculoz.
MUSCULOSCHELETIC - Artrit, artroz la nivelul coloanei verte-
brale; sciatic. - Durere de spate, agrav. cnd se ridic de pe scaun.
Artrit, artroz de o1d stng. Veruci pe mini; veruci plantare.
- Mncrime dup ce se dezbrac, mai ales la nivelul membrelor inferioare.
SOMN - Doarme pe partea stng.
CLINIC Alergie. Artrit. Astm. Cancer, afeciuni maligne. Cefalee.
Colagenoze, boli de esut conjunctiv. Colecistit. Colit. Colit ulceroas.
Contuzie. Diabet. Diaree. Gastrit. Hepatit. Leucemie. Meningit.
Pneurnonie. Reumatism. Sinuzit . Tendine suicidare. Tinnitus.
Traumatism la cap. Ulcer peptic. Veruci.
COMPLEMENTARE Ars. Thuj. Med.
SIMPTOME COMBINATE - Astm i diabet.
- Astm i depresie.
- Astm i colit sau tumori benigne (polipi) sau maligne colorectale.
COMPARAII Nat-m - Persoane sobre, serioase, nchise, depresie, colit,
traumatism la cap, doarme pe stnga, tipicar, meticulos, sensibil la muzic etc.
Aur - Depresie cu tendin e suicidare la un individ sobru i serios, pre-
ocupat de afaceri, sensibil la muzic; suferin, mai ales dup pierderea
unei persoane dragi, dup ruperea unei relaii.

201
 Op - Somnolen, narcolepsie, constipaie, minte greoaie, opac.
Aluni - Constipaie, evacuare mecanic a scaunului (nu prin mecanis-
mul fiziologic), minte opac, greoaie, vorbire lent.
Hell. Cocc. Puls. Gels. Carb-s.

NI~x vOMICA

Pacientul Nux Vomica tipic este recunoscut fr probleme de orice

homeopat i de fapt acest renlediu este unul dintre cele nlai frecvent
prescrise.
Munc. Noiunea deja consacrat de personalitate de tip A" con-
tureaz foarte fidel pacientul Nux vomica tipic. Este nerbdtor, compe-
titiv i ambiios. Principalele lui preocupri sunt munca i realizrile sale,
spre care i dirijeaz mai toat energia. Are o ncredere deplin n sine
mergnd pn la arogan. n munc i n tot ceea ce face pacientul este
mnat ca de o pornire irezistibil, investete mult, se implic, ajungnd
pn la o dorin exagerat de ordine i curenie n cas i la birou.
Mnie. Oamenii avnd un mod de a ac iona att de focalizat au n ge-
neral o personalitate foarte agresiv, atitudine caracteristic pentru
pacientul Nux Vomica. E1 poate fi iritabil, 1a nceput numai ocazional,
dar, pe msur ce se apropie de domeniul patologicului, iritabilitatea se
transform n mnie, apoi n furie, ajungnd n final la violen. Totui, n
cazurile obi nuite iritabilitatea este generat de piedicile care apar n
calea ambi iilor sale. E1 se nfurie din cauza ncetinelii i a ineficienei cu
care se mic sau acioneaz colaboratorii si, clielnerii, vnztorul de la
cas etc.. Chiar i un obiect nensufleit poate s-1 scoat din srite: e n
stare s i sfie cmaa dac nasturii se desfac ceva mai greu; sau s
trnteasc telefonul de pmnt dac sun ocupat atunci cnd e vorba de o
convorbire important. El poate ntre ine perioade lungi de timp senti-
mente de mnie fa de prinii si sau fa de alte persoane. n stadiifle
mai avansate comportamentul su devine din ce n ce mai violent
ajungnd pn la rna.nil'estri crirriinale.
Competi ie. Persoana Nux vomica este conlpetitiv n mai toate
aspectele vieii. I,a jocul de cri el trebuie s ctige; cnd face jogging
trebuie s alerge mai repede dect to i ceilali; cnd conduce nu suport
ca maina de pe banda alturat s l dep easc; de aceea trece de pe o
band pe alta astfel nct s fie ntotdeauna pe banda cu vitez de rulare
maxim, chiar dac aceasta presupune s foreze lucrurile, bgndu-se n
faa unei alte maini. E1 vrea s probeze totul i nu prea ine cont de
riscurile la care se expune tot ncercnd un lucru sau altul. Orice tip de
stimulant - cafea, alcool, amfetamine, ba chiar cocaina l atrag pe un ast-

206
chiar s-a agravat extraordinar de rnult dup adrninistrarea rernediului. Nici
un pacient nu va arunca practicianului horneopat acuza ii cu o rnai rnare
vehernen. Chiar dac i s-a adrninistrat rernediul corect, pacientul Acid
Nitric va fi foarte re inut n a recunoate eficiena tratarnentului; de aceea
trebuie s firn foarte precaui i s nu ne grbirn s rnodificrn rernediul
cnd avern de a face cu un astfel de pacient. Dup ce rernediul a nceput
s i exercite ac iunea, pacientul va fi obsedat de grija c i-ar putea ani-
hila efectul i l va teroriza pe horneopat cu telefoane ntrebndu-1 despre
posibilele antidoturi din deodorante, parfurnuri, ceasuri electronice etc..
Nu uitai - observaie valabil pentru oricare rernediu - c putern prescrie
Acid Nitric nurnai pe baza sirnptornelor fizice, n absen a oricror
trsturi rnentale caracteristice.

MENTAL - Anxietate pentru sn tate. - Fric de: Cancer. Moarte.

SIDA. Srcie. Antidotarea rernediului. - Iritabil si tfnos, inorocnos,
mai ales dimineaa. Dorina de a ucide. - ine (minte) suprrile,
poart ranchiun, nici o scuz nu l c1intete. - Persoan dur, sufer-
inta i este spat pe fa. - Atitudine nihilist. Pesimism. Depresie.
- njur. Suprat pe via, rnnios. Acuz pe toat lurnea de problernele
sale. - Egoist preocupat de problernele i nevoile personale.
- Cornpasiune pentru suferina celor neajutorai. - l acuz pe rnedic c
tratamentul i face ru.
GENERALITI - Friguros i agravat de frig, dei unii tolereaz att
frigul ct i cldura. - Dureri cu senza ie de neptur, ca o achie.
- Miros neplcut al transpiraiei sau al secreiilor. - Agrav. cnd rnerge cu
rnaina, trenul etc. - Ulcera ii, rnai ales la nivelul rnucoaselor.
CAP - Durere de cap ca o presiune din afar, agrav. de apsare (pre-
siune) sau cnd poart plrie. - Irit. - Otoree cu rniros respingtor.
Senzaii de neptur n urechi; uneori se extind de la gt spre urechi.
- Coriz, secreie nazal iritant, excoriant. - Epistaxis, agrav. noaptea.
- Cracmente n articula ia ternporo-rnandibular. - Acnee sever, adesea
conglobat, cu forme cliistice. - Fisuri, ulcera ii la nivelul Iimbii. - Halen
fetid. - Erupii, herpes, veruci, fisuri n jurul buzelor, mai ales la
colurile buzelor.
GT - Faringit cu senzaie de neptur, ca o achie. - Ulceraii la
nivelul faringelui i al arnigdalelor cu dureri ascuite, neptoare.
GASTROINTESTINAL - Ulcer peptic. - Dorine alimentare:
*Grsime (ia grsirnea din farfuria altuia). Srat. Hering. Brnz. Pine.
Substane nedigerabile (pmnt, cret). - Aversiune pentru: Ou. Pine.
Brnz. - Indigestie i grea de la lapte. - Sete dirnineaa.
RECT - Hemoroizi cu dureri mari dup scaun, uneori cu durat de
niai multe ore. - Dureri ca o neptur sau ca o achie. - Veruci anale.

203
 GENERALITI - Friguros i agrav.de rece,vnt...rece.i. uscat.
-. Frisoane, frisoane cnd se mic sub ptur (cnd are febr). - Amel.
de cldur i aplicaii (comprese) calde. - Stri de oboseal i de colaps
diu cauza suprasolicitrii, a muncii excesive. - Agrav. dup ce mnnc.
- Convulsii, agrav. de mnie, de atingere. - Stare de 1ein, agrav. de miro-
suri, cnd muncete, cnd face efort. - Accident vascular cerebral cu parez,
afazie motorie, convulsii. - Agrav. pe vreme uscat, dup suprimarea
hemoroizilor (ulcerul peptic etc.), dup buturi alcoolice sau abuz de
alcool. - Se prbuete, cedeaz fizic i psihic din cauza abuzului de sub-
stane (stimulante etc.). - Mahmureala banal de dup o repriz de butur.
CAP - Durere de cap sau migren, agrav. de zgomot, lumin, activitate
mental sau stri de iritare, mnie, suprare, premenstrual. - Fotofobie.
- Alergie febr de fn, chiar crize de astm dup expunerea la fn.
Strnut i i curge uasul dimiuea a cnd se trezete sau cnd se
ridic din pat. - Cnd are guturai nasul i curge liber (are o secreie flu-
ent) ri cursul dimine ii, dar se nfund noaptea. Secreie nazal agrav. n
aer liber. Bruxism, scrnete din dini noaptea.
GASTROINTESTINAL - Dorin e alimentare: Condinientele.
Gr simea. AlcooluI. Cafeaua. Tutunul. Orice stimulant. - Ulcer peptic la
pacienii care au mania muncii. Gastrit determinat de abuzul de alcool.
Hepatit, fie infecioas, fie alcoolic. Hernie inghinal sau ombilical.
- Grea i vrs turi, agrav. la mnie, cnd consum alcool, cnd are dureri
colicative menstruale sau alte dureri abdominale, cnd fumeaz. - Dureri
de stomac agrav. de mnie, haine strmte, aniel. de cldur, comprese
calde sau b uturi calde. - Dureri ascu ite sau sub form de crampe n
abdomen, agrav. dup ce mnnc, agrav. Ia rece; amel. la cldur sau
dup buturi calde, amel. cnd are scaun. - Copil cu dureri colicative, care
de manie se incordeaza tot arcuindu se pe spate (in hiperextensie)
RECT * Constipaie cu senzaie de scaun permanent, dar inefi-
cient; elimin mici cantiti de materii fecale, senza ia se amelioreaz
pentru moment, dar revine imediat dup aceea. - Constipaiela copii,
scaunu1estetare,d, cu eliminare dureroas,, nct copilului ,ieste team
sa mai mearga la toaleta Diaree alternand cu constipa ie are permanent
senzaia de scaun, dar elimin doar cantiti mici de materii fecale.
- Diaree agrav. la rece, agrav. de alcool. - n timp ce urineaz are senza-
ie de scaun. - Hemoroizi; dureri amel. de cldur i dup scaun.
UROGENITAL * Cistit cu senzaie de miciune continu, dar
elimin numai caiititi mici de urin, aniel. de cldur sau cnd face
o baie cald. - Retenie de urin dureroas. - Dorin sexual crescut;
promiscuitate. - Litiaz renal. - Colic renal. - Pielonefrit.
- Dismenoree cu senza ie de scaun naintea sau n timpul fluxului men-
strual. - Spasme uterine sau rectale n timpul orgasmului.

208
I fac adesea s fie distrat i uituc; el intr n buctrie, dar nu-i poate
aminti ce caut acolo. Ne gndim la Nux Moschata mai ales atunci cnd
starea de confuzie i nce oare mental se asociaz cu somnolen. (Nux
Moschata nu este nrudit botanic cu Nux Vomica.).

MENTAL * Somnolen. Senzaie de somn cop1eitoare, irezistibil.

- Se simte ca ntr-un vis; senza ie de plutire, dilatare, ieire din corp.
- Ameeai. Veselie nvluitoare, care mpresoar mintea ca un abur
dens. - Uituc; gndurile i rtcesc prin minte, se risipesc i dispar.
. Uit pentru ce a venit n camer. - Se simte ca i cum ar fi intoxicat,
drogat. - Confuzie, gree1i de vorbire sau de orientare n spaiu.
- Vorbire ezitant. Plvrgeal. - Ameit i distrat. - Stupoare, agrav.
la menstruaie; i revine n fire cu o tres rire. - Stare de spirit schim-
btoare. - Team cnd vede snge.
GENERALITI - Friguros i agrav. de rece i umed. - Agrav. cnd
bate vntul sau este furtun. - Agrav. n timpul menstrua iei. - Accese lipo-
timice, agrav. cnd are palpita ii, agrav. cnd vede snge, 1ein isteric.
- Somnolen, agrav. cnd are frisoane i febr sau ntre episoadele de
frisoane, agrav. cnd rnnnc anumite alimente (alergie alimentar).
CAP - Cefalee, agrav. de micarea capului, agrav. cnd mnnc peste
msur. - Coriz, rinoree i obstrucie nazal; febr de fn cu accese pu-
ternice de strnut. - Ochii uscai; din cauza uscciunii deschide i nchide
ochii cu dificultate.
GUR * Gura i limba i sunt uscate; gura uscat de parc ar ine
vat n gur. *_ Limba i este att de uscat nct i se 1ipete de cerul
gurii. - Gura uscat cu o senzaie nepotolit de sete. - Gura uscat, dar
fr senzaie de sete; dorin de a ine ap n gur pentru a o umezi, dup
care o scuip afar. - Gura ncleiat de mucus sau saliv groas, lipi-
cioas. - i sirnte limba groas i amorit. - Plescie din buze.
GASTROINTESTINAL - Constipaie rebel; scaunul trebuie evac-
uat mecanic cu ajutorul degetelor (AIum). - Colic la nou-nscui aso-
ciat unei constipaii severe. - Ilernie ombilical, mai ales la nou-nscui.
- Distensie abdominal cu senza ie de plenitudine. - Alergie alimentar.
- Absena senzaiei de sete.
TORACE - Senzaie de greutate, de apsare n piept.
EXTREMITI - Artrit. Dureri articulare i musculare migratorii.
- Parestezii, amoreal a extremitilor.
SOMN * Somnolen irezistibil. Narcolepsie.
CLINIC Alergie. Alergii alimentare. Alzheimer, maladia. Colic.
Constipa ie. Narcolepsie. Petit mal. Psiho-organice, sindroame. Sincop.
Sindrom Sjogren. Vertij.
COMPARAII Cann-i - Stare confuz, tulbure, rde fr msur, ori-
entare deficitar n spaiu.

205
 Sulph - Ambiios, arogant, i plac grsimea i alcoolul, hemoroizi,
colit, insomnie, etc.
Aur - Mania de a munci, ngmfat, iritabil, insomnie, i place
alcoolul.
Calc - Mania de a munci, stare de epuizare din cauza suprasolicitrii,
a muncii excesive, friguros, constipat.
Ign - Se supr uor, se simte lezat de orice fleac, ambiios, crampe i
spasme, patologie rectal, dureri de spate.
Anac. Carc. Asar. Strych. Lyc. Stram.

OCIMUM CANUM

Ocimum este un remediu excelent n colica renal i ureteral.

Durerile sunt adesea foarte violente, localizate mai ales, dar nu exclusiv,
pe partea dreapt. Ocimum este primul remediu la care trebuie s ne
gndim n cazul pacien ilor cu Iitiaz renal, care au dureri colicative
nsoite de grea i vrsturi importante.
COMPARAII Berb. Nux-V. Coloc. Lyc. Lach. Bell. Sars.

OENANTHE

Oenanthe este un remediu specific pentru tulburri convulsive, adesea

asociate cu menarha sau cu perioada menstrual. Frecvent, convulsiile sunt
violente, generalizate, tonico-clonice. Multe cazuri din literatura noastr
au demonstrat capacitatea acestui remediu de a vindeca manifestri con-
vulsive care dec1anate n urma unor lovituri la cap (traumatisme cranio-
cerebrale), precum n corectarea unor deficite mentale (perturbri ale
facultilor intelectuale) sau a strilor maniacale de nsoire.

NEUROLOGIC * Convulsii nainte de sau n timpul menstruaiei.

- Convulsii agrav. n timpul somnulu, agrav. n timpul sarcinii, agrav.
de suprimarea menstrua iei, agrav. dup lovituri la cap. - Convulsii toni-
co-clonice generalizate (Grand mal). Petit mal. - Cade n timpul convul-
siilor. - Stupor profund dup un ictus. - Incontinen sfincterian n
timpul convulsiilor.
CAP - Convulsii faciale. - Fa a se cianozeaz n timpul convulsiilor
(Cupr). - i muc limba n timpul convulsiilor. - Face spum 1a gur n
timpul convulsiilor. - Risus sardonicus. Are maxilarele nc1etate.
GASTROINTESTINAL - Constipaie. - Incontinen sfincterian n
timpul convulsiilor.
EXTREMITI - nc1etarea minii (Cupr).

210
fel de om. n chestiunile sexuale, atitudinea lui poate fi una hedonist ,
cutnd permanent plcerea. El poate s evite cstoria, ba chiar se teme
de ea, dar nu dintr-o fric de responsabilitate cum este cazul la pacientul
Lycopodium, ci din cauza temerii c ar putea s-i piard libertatea sau ar
putea fi umilit prin cstorie.
Colaps. Este uor de neles c o astfel de persoan poate claca,
cznd ntr-o stare de colaps din cauza muncii peste msur ori a abuzu-
lui de substan e (stimulante etc.). Nux Vomica este unul dintre cele mai
bune remedii pentru astfel de stri de colaps, nu att pentru a trata colap-
sul n sine ct pentru a-1 face s fie rnai temperat pe viitor.
Fizic. n plan fizic, patologia se manifest rnai ales la nivelul tractu-
lui gastrointestinal. Deoarece multe dintre simptomele lui Nux Vomica
sunt legate de coninutul mare de stricnin, nu este de loc surprinztor c
spasmele i crampele sunt printre simptomele cele mai importante. n plus
apar perturbri i la nivelul sistemului nervos.
Copiii. Copilul Nux Vomica este iriti 1 i adesea sufer de probleme
gastrointestinale (colici, colit etc.). La coa1 este foarte competitiv la
sport sau cnd e vorba de note. Nupoateacceptas piard,iar cnd acest
1ucrutotui se produce se comport ngrozitor. Nu recunoate cu nici un
chip c a greit sau c nu are dreptate. Adesea apar probleme din cauza
geloziei faa de fraii si sau a invidiei fa de colegii de coa1 mai dotai
dect el. La adolescen el poate s aib puternice resentimente fa de
prinii s i. Este incredibil ct de brutal, de insolent poate s le vorbeasc
prinilor. Aceti copii sunt foarte preocupa i ca jocul s fie cinstit i
nimeni s nu ncalce regulile, indiferent dac aceasta i vizeaz pe ei sau
pe alii; din acest punct de vedere ei pot s apar chiar idea1iti. Muli
copii Nux Vomica au frici intense, mai ales de ntuneric.

MENTAL * Iritabil, nerbdtor, ambiios, mnat de o pornire

nestvilit, se impiic, investete mult energie. - Se ofenseaz uor,
se supr din nimic. - Mnios cnd este contrazis (Aur). - Tendina de
a sparge obiecte nst ri de mnie sau de frustrare. - Iritabilitate pre-
menstrual. * Nerbdtor - nu suport s atepte la coad, Ia semafor
saii cnd este un blocaj de circula ie. - Competitiv.
Muncete peste msur, munca este ca un drog pentru el. Porniri
irezistibile de a face anumite lucruri, comportament compulsiv.
- Tjpica ordonat, l irit cnd lucrurile nu sunt puse la locul
1or - Fri de Ctorie. Um.ilire. ntuneric (rnai aies la copii). Eec.
- Abuz de substan e (stimulante etc.). Alcoolism. Deliriurn tremens.
- Plnge din cauza rnniei (plnge cie ciudj. Plnge n perioada prem.en-
struala Nu suporta haine strarnte abia asteapta sa si scoata ceasul de
mn, inelu[, cravta etc. - Mare sensibilitate fa de orice stimuli:
lumin, zgomote, mirosuri etc.

207
 ONOSMODIUM

Onosmodium este bine cunoscut ca remediu pentru tulburrile de

focalizare a privirii i pentru dureri de cap determinate de suprasolicitarea
ochilor (ncordarea privirii). Generaliznd, putem spune c pacientul este
incapabil s se focalizeze asupra vieii sale. E1 nu se regsete pe sine i
nu-i afl rostul. Onosmodium este de asemenea un remediu important
pentru ceea ce literatura homeopatic denumete drept ,,neurastenie se-
xual , o stare de epuizare, de prbuire a organismului. Pacientul are o
preocupare intens pentru sex i este disperat c nu-i va recupera
potenialul i performanele sexuale pierdute.

MENTAL - Neurastenie sexual. - Debusolat (fr direcie).

Apatie. - Incapacitate de a se focaliza sau concentra. - Este iritabil i se
tot vait (se Iamenteaz).
CAP - Cefalee sau migren la suprasolicitarea vederii (Ruta,
Nat-m). - Vedere neclar, estornpat; i simte ochii obosii, surmenai.
- Uscciune a nasului i a gtului.
UROGENITAL - mpoten cu o intens preocupare sexual.
- Masturbare excesiv. - Polu ii nocturne. - Pierderea libido-ului.
EXTREMITI - Slbiciune a membrelor inferioare. - Amoreal i
furnic turi n gambe i picioare. - Tendin a de a ridica prea mult
picioarele cnd merge.
CLINIC Cefalee. Irnpoten . Oboseal cronic, sindrorn de.
Suprasolicitarea vederii.
COMPARAII Cann-i - pierdut i debusolat, patologie sexual,
obo seal.
Ruta. Agn. Sel. Phos.

OPIUM

S-a ncet enit de mult n cercurile homeopatice obiceiul de a ncepe

orice discu ie despre Opium prin a atrage aten ia asupra modului n care
este utilizat n rnedicina alopat, de natur s camufleze veritabilele simp-
torne ale pacientului, att de importante n horneopatie. Hahnemann sub-
linia faptul c, n cursul testrilor fcute pe voluntari (proving-uri),
Opium este singurul remediu care nu a produs nici rncar o singur sen-
zaie dureroas. O expresie lansat n anii ,,60, care a fcut vog Ia acea
vreme, descria starea pacientului Opium ca fiind una de beatitudine. Este
o stare euforic, de rnpcare, ca ntr-un t rm de vis unde domnesc pacea

212
 PIEPT - Tuse agrav. dimineaa (n cursut dimineii sau nainte de a se
ridica din pat). - Astm, adesea agrav. de efort fizic, noaptea, la 3-4 a.m.,
Ia rece, dimineaa. - Angin pectoral. - Palpitaii dup consum de cafea
sau cnd este emoionat, agitat, surescitat.
MUSCULOSCHELETIC - Durere de spate, agrav. noaptea n pat,
agrav. cnd se rsucete n pat (trebuie s se ridice pentru a se putea rsu-
ci; dac se rsucete cnd st ntins durerile se accentueaz), agrav. cnd
are febr, agrav. cnd are senzaia de scaun. - Fibrozit (fibromialgie),
agrav. la rece, amel. Ia cald. - Crampe i contracturi musculare.
- Tresriri, ticuri, tremurturi, spasme musculare n orice zon a corpului.
SOMN * Insomnie, se trezete mai ales pe la 3-4 a.m. i nu mai
poate adormi, fiind cu gndul la treburile de Ja serviciu, la lucrurile
pe care Ie are de fcut, la diversele proiecte i activiti pe care tre-
buie s le ndeplineasc. - Somnolen n timpul zilei, agrav. cnd
mnnc, cnd st aezat sau cnd se uit la televizor.
ACUT
- Grip sau alte stri febrile cu temperatur nalt i frisoane
violeiite (tremur din tot corpul), agrav. la cea mai mic micare ce
determin un curent de aer, orict de slab, pe sub pturile cu care este
nvelit.
- Cistit cu senzaie de miciune aproape constant, amel. de
comprese calde sau de o baie cald.
- Gastrit cu dureri declansate de abuzul de alcool sau de excese
alimentare.
- Dureri colicative acute - litiaz renal, colecistit - cu dureri
sub form de crampe amel. de cldur, agrav. de atingere.
CLINIC Accidente cerebrale. Alcoolism. Alergie. Angin. Aritmie.
Artrit. Astm. Cefalee. Cistit. Colic. Colit. Colit ulceroas. Colon iri-
tabil, sindrom de. Comportament, tulburri de. Constipaie. Crohn, boala.
Dureri lombare. Endometrioz. Fibrozit (fibromialgie). Fisur rectal.
Grip. Guturai. Hemoroizi. Hipertensiune. Insomnie. Litiaz renal.
Lupus. Migren. Nevralgie. Oboseal cronic, sindrom de. Pielonefrit.
Premenstrual, sindrom. Prostatit. Sciatic. Scleroz multipl.
Sensibilitate la substane chimice. Ulcer peptic.
COMPLEMENTARE Sulph. Kali-C. Phos. Sep. Staph
INAMICE Ign.
COMPARAII Med - Comportament oscilnd ntre extreme, rnania de
a muncii, i plac grsimea, alcoolul i condimentele, simptome urinare, etc.
Lil-t - Iritabilitate extrem, dismenoree, senzaii de scaun ineficiente.
Cham - Mnie, hipersensibilitate la stimuli, colic.
Sep - Iritabil, zvelt, slab, sensibil la zgomote, sindrom premenstrual,
constipaie, abuz de droguri, cistit, etc.

209
chiar de bucurie (Coff). *_ Anestezie. Afeciuni de obicei dureroase se
manifest la ei f r durere. - St ri alternante de stupoare i de agitaie.
- Transpiraie cald. - Uneori este recomandat n cazurile neclare pentru a
clarifica situaia. - Aspect: faa este adesea buhit, congestionat, roie,
cu buze groase i o expresie tulbure, obtuz sau vistoare, senzual.
NEUROLOGIC * Narcolepsie. - Convulsii agrav. de spaim, cldur;
eclampsie. - Tremurturi, coree. - Accident vascular cerebral. - Paralizie,
hemiparez.
CAP - Traumatisme ale capului (Nat-s, Arn, HelI, Cic, etc.).
Contuzie cerebral. - Aprins la fa , congestionat sau cu pete vine ii.
- Cefalee occipital. - mic ochii cu greutate, pleoapele i atrn pe
jumtate nchise. - Mioz sau midriaz.
GURA - Mandibula i atrn (i cade) - nu-i poate ine gura nchis.
- Paralizie a liinbii.
GASTROINTESTINAL - Constipa ie cu absena senzaiei de defe-
caie; fecalom care blocheaz tranzitul colonic. - Constipaie la nou-ns-
cui. - Strile de surescitare sau de spaim declaneaz diareea. - Crampe
i colici abdorninale. - Ocluzie intestinal; telescoparea anselor. - Ileus
postoperator (Carb-v, Raph) nsoit adesea de vrsturi severe.
UROGEN1TAL - Reten ie de urin, agrav. de spaim, adesea cu
tenesme, spasme ale sfincterului urinar. - Reten ie de urin la copiii alp-
tai la sn dup ce mama a trit o spairn puternic. - Enurezis dup o
spaim intens la copii care deprinseser obiceiul de a merge la toalet.
- Oprirea travaliului. Eclampsie.
RESPIRATOR * Respiraie lent, zgomotoas, ca i cum cile
aeriene ar fi obstruate. Respiraie Cheyne-Stokes la pacieni coma-
toi. *_ Sforit. - La fiecare respira ie produce un sunet pufit.
MUSCULOSCHELETAL - Tremurturi, agrav. de spaim. - Paralizie;
accident vascular cerebral cu hemiparez.
SOMN * Somn greu, stuporos din care e dificil de trezit. - Apnee n
somu (Lach, Grind, Sulph). * Narcolepsie; cnd vrea s se concentreze este
npdit de o soinnolen creia nu i se poate mpotrivi. - Insomnie, agrav. la
cel mai mic zgomot, agrav. n timpul sevrajului de narcotice. - Se trezete
brusc cu o senza ie de sufocare. - Vise plcute, pline de via.
ACUT
- Traumatism cranio-cerebral, contuzie cu somnolen i stare
con fuzional.
- Accident vascular cerebral, cu stare stuporoas, fa buhit,
cu pete vineii, temperatur corporal crescut i transpiraie, respi-
raie stertoroas, mioz.
- Com sau delir cu febr nalt, fa congestionat, transpiraie
cald (aproape fierbinte).
- Meningit. - Encefalit.

214
 CLINIC Constipaie. Convulsive, tulburri. Lovituri la cap.
COMPARAII Caust. Hyos. Bufo. Cic. Cupr.

OLEANDER

O gam larg de afeciuni cutanate, mai ales ale scalpului, rspund la

Oleander. Hahnemann a confirmat c poate fi utilizat i n afeciuni mai
profunde i chiar i n paralizii. Remediul este eficace i n multe
tulburri gastrointestinale.

GENERALITI * Agravare pronunat dup ce mnnc porto-

cale, citrice n general sau fructe acre, acide (roii, Iini). - Agrav. de
schimbarea vremii.
CAP * Mtrea i alte erupii descuainative ale scalpului cu
scuame de dimensiuni foarte mari, gigante (pn la un centimetru),
care cad de pe cap. Erupii ale pielii capului agrav. dac m nnc
portocale. - Psoriazis la nivelul scalpului cu cruste albicioase. Seboree.
Erupie seboreic acoperind ntreaga suprafa a pielii capului (ca o scu-
fie) la sugari. - Prurit i uscciune la nivelul scalpului. - Crpturi ale
feei. - Erupii n jurul ochilor. - Erupii retroauriculare. Vezicule, erupie
veziculoas n urechi. - In proving-uri au aprut multe cazuri de cefalee
ainel. dac privete piezi sau cruci.
GASTROINTESTINAL - Diaree agrav. de vremea cald (fierbinte), agrav.
dac mnnc fructe, mai ales portocale. - Foaine de lup (apetit nesios), mai
ales asociat cu diaree (Petr, Sulph). - Senzaie de gol n stomac neameliorat
dac mnnc (Sep). - Scaune apoase, bilioase i urt mirositoare.
EXTREMITI - Paralizii fr senzaii de durere, mai ales la nivelul
membrelor superioare.
PIELE - Psoriazis. - Eczem. - Herpes.
CLINIC Alergie alimentar. Cefalee. Colit. Diaree. Eczem. Herpes.
Mtrea. Paralizie. Psoriazis. Seboree.
COMPARAII Sulph - prurit al scalpului, diaree, apetit crescut.
Graph. Petr. Cit-v.

OLEUM ANIMALE

Principalul simptom cheie care indic Oleum Animale este ,senzaia

c are ap n stomac care se mic (cu zgomot, clipocind) dintr-o parte
n alta. Jonathan Shore a relatat o interesant vindecare a unui copil cu
dezvoltare ntrziat; remediul a fost stabilit pornind de Ia dorina puter-
nic de ou i cartofi.
 CAP - Cefalee resimit n anumie puncte de pe cap. Puncte dureroase
la nivelul scalpului. - Cefalee agrav. cnd se gndete la durere, agrav. de
vin.
GT - Rguea1 care nsoete sau alterneaz cu probleme cardiace.
GASTROINTESTINAL - Diaree. - Senzaie imperioas de scaun cnd
se gndete la intestine.
UROGENITAL - Dureri sfietoare sau nevralgice Ia nivelul epi-
didimului sau al funiculului spermatic.
PIEPT - Dureri anginoase ascu ite, ca o neptur, care se pot
extinde n umr, n bra sau n abdomen, amel. de odihn i agrav. cnd se
gndete la durere. - Dureri neptoare instalate brusc resimite n pori-
unea inferioar a plmnului stng. - Insuficien cardiac congestiv cu
dispnee, cianoz i fibrilaie atrial. - Palpitaii, agrav. cnd se gndete
a ele i cnd se ntinde pe spate.
MUSCULOSCHELETIC - Senzaie de amoreal a braului la
pacieni cu boal de inim (Naja, Acoii, Cact, Rhus-t). - Degete reci, cian-
otice. - Sunt relatate vindecri n cazuri de meningit spinal cu durere i
slbiciune a spatelui n regiunea lombar i cu senzaie de amoreal i
rceal a picioarelor.
CLINIC Angin pectoral. Aritmie cardiac. Cefalee. Diaree.
Insuficien cardiac congestiv. Meningit spinal. Nevralgie. Pleurezie.
Rguea1.
COMPARAII Cact - Angin pectoral, amoreal n braul stng,
aritmie, nevralgie, cefalee, cianoz.
Lach. Helon. Spig.

PAEONIA

Poate fi dificil s diferen iem Paeonia de celelalte remedii indicate n

hemoroizi i fisuri rectale. Afectarea rectal la Paeonia este asociat cu
dureri cumplite dup scaun, dureri care, n mod caracteristic, l fac pe
pacient s stea ntins la orizontal, minute sau ore n ir, inndu-i fese-
1e ct mai deprtate una de cealalt.

RECT - Henioroizi. Hemoroizi congestiona i sau trombozai. - Fisur

rectal. - Ulcera ii perianale. - Evacuarea scaunului (defecaia) este
extrem de dureroas. Durere la tergere (dup ce a avut scaun). - Durere
care dureaz foarte mult, uneori ore n ir, dup scaun. - Atingerea
rectului este insuportabil. - Trebuie s-i in fesete mult deprtate
pentru a ameliora durerile spasmele rectale.

216
 EXTREMITI - Ulceraii i escare.
SOMN - Comaruri terifiante.
CLINIC Cosmaruri. Fisur rectal. lIemoroizi. Proctit.
COMPARAII Aesc. Rat. Nit-ac. Sulph.

PALLADIUM

Dei Palladium este adesea comparat cu Platina (n natur, cele dou

metale se gsesc mpreun), personalitatea pacienilor (mai curnd
paciente) este foarte diferit. Persoana Palladium este frecvent descris ca
avnd o fire egotic, dar caracteristica sa de baz este nevoia de a fi apro-
bat sau ludat, cuplat cu un rafinat egocentrism. Pacienta se dovedete
a fi foarte agreabil i dornic de a-i intra sub piele, de a fi pe placul doc-
torului; pentru a-i c tiga aprobarea i simpatia i relateaz acestuia
evoluii favorabile dup tratament. Aceasta explic de ce pacienta ,,pare a
fi ntr-o form excelent cnd se afl n compania cuiva pentru ca, ulteri-
or, s fie epuizat . Simte o puternic nevoie ca ceilali s-i exprime
aprecierea fa de ea i s-i arate c o preuiesc. Este foarte vexat i
rnit dac simte c este ignorat de ceilali. Frecvent pacienta va afirma
c se simte ,,urnilit sau ofensat chiar dac nimeni nu a intenionat s-0
insulte. Este considerat un remediu pentru mndrie rnit, jignire, umilire.
Palladium este frecvent indicat la femei. Adesea, este remediu specific n
tratamentul chistelor ovariene.

MENTAL * Se simte imediat jignit, ofensat; are sentimentul c

este ignorat sau insultat. - Dorin puternic de a fi aprobat.
- Simptome aprute dup umilire, jignire. - Vesel i bine dispus n
compania cuiva, dei acest efort o extenueaz.
CAP *_ Cefalee care traverseaz capul n band, trecnd peste
cretet, de Ia o ureche la cealalt.
UROGENITAL - Chisturi i dureri ovariene pe partea dreapt.
- Dureri ovariene agrav. de trepidaii, zdruncinturi, agrav. dup menstru-
aie, agfav. fl strile de excitare; amel. dac ndoaie picioarele, amel.
dac st culcat pe stnga. - Prolaps uterin.
CLINIC Cefalee. Chiste i dureri ovariene. Tulburri uterine.
COMPARAII Apis - iritabil, se ofenseaz imediat, dureri i chiste
ovariene pe partea dreapt.
Nux-V. Sep. Bell. Lyc. Puls.

217
 PAREIRA BRAVA
Pareira este un remediu specific pentru tractul urinar, aciunea lui
exercitndu-se mai ales la nivetul prostatei. Principalul simptom care
indic acest remediu este retenia de urin determinat de un adenom de
prostat.

UROGENITAL * Reten ie de urin prin adenom de prostat.

- Necesitate imperioas dureroas de a urina. - Polachiurie, incontinen
urinar prin prea plin, scpri involuntare de urin, mai ales n prezena
afec iunilor prostatei. - Durere la nivelul vezicii urinare care iradiaz n
jos pe membrele inferioare i n coapse cnd se foreaz s urineze.
- Calculi vezicali sau renali. Uretrit.
EXTREMITI - Crampe n mernbrele inferioare n timpul miciuni.
CLINIC Adenom de prostat. Infecii ale tractului urinar. Litiaz
renal sau vezicular. Prostatit.
COMPARAII Chim. Caust. Berb.

PARIS QUADRIFOLIA
Vithoulkas a descris personalitatea lui Paris prin cteva detalii pe care
le voi men iona numai pe scurt. Pacientul are o iritabilitate intens. n
plus prezint un fel de asprime (duritate), negativism i sarcasm. n gene-
ral, pacienii se prezint pentru a-i trata o cefalee sau o migren.

GENERALITI - Senza ie de umflare, tumefiere. - Senzaie c i

este cald i respectiv frig (sau chiar c nghea de frig) la nivelul prilor
opuse - de exemplu: frig pe dreapta i cald pe stnga - sau cu localizri
opuse.
CAP *_ Cefalee cu senzaia c i s-a m rit capul sau cu senzaie de
presiune dinspre nuntru spre afar. - Simte n cap att cldur arztoare
ct i rceal. - Senzaie de constric ie a capului sau scalpului.
Senzatie de tractiune la nivelul globilor oculari sau senzatie c acestia
sunt tai napo de nite sfori. - i simte ochii mri i sau i ies afar
din orbite. - Senzaia c nu poate nchide pieoapele.
COMPARAII Nux-v. Plb. Ruta. Crot-t. Lil-t. Lach. Sep.

218
 PETROLEUM

Petroleum are nurneroase efecte n afec iunile cutanate i acioneaz

mai puin pe leziunile mucoaselor. Leziunile care rspund Ia Petroleum
sunt aproape ntotdeauna foarte uscate i este primul remediu indicat n
cazul n care pacientul se plnge de o uscciune ngrozitoare a pielii.
Uscciunea este att de intens nct nici o crem sau alifie nu poate s o
amelioreze. Cel mai frecvent acest rernediu este prescris pentru eczem i
fisuri, dar este indicat i la pacienii care prezint o asociere de eczern i
erupie herpetic.

MENTAL - Are iluzia sau i imagineaz c o persoan este culcat al-

turi de el sau c are dou corpuri; aceast senzaie a fost considerat mult
vrerne simptom cheie. - Frica sau iluzia c va rnuri curnd (c este aproape
de rnoarte). - Se rtcete pe strzi binecunoscute (Glon, Nux-m, Cann-i).
GENERALITI - Friguros i agrav. de frig. - Agrav. iarna.
Senzaie intern de rceal (piept, inirn, abdornen, etc.). - Arnel. vara.
- Slbiciune sau alte simptome mentale aprute dup ce inhaleaz fum sau
substane petrochimice (SuI-ac, Nux-v, Phos, Sep, etc.). - Agrav. de supri-
rnarea erupiilor cutanate. - Ru de mare. Ru de micare. Ru de avion.
CAP - Ameeal (vertij), ru de micare. - Eczem la nivelul capului
(n mod particular pe scalp). Erupii i crpturi n spatele urechilor.
- Cefalee sau greutate occipital care se extinde spre vertex i frunte.
- Obstrucie cronic a urechii cu pierderea auzului. - Crpturi la nivelul
nrilor sau la colurile ochilor. - Infecii ale ductului lacrirnal.
GASTROINTESTINAL * Foame de lup (apetit ieit din comun)
cnd are diaree sau dup scaun (Olnd, Sulph). .. Diaree numai n tim-
pul zilei. - Diaree de la varz sau varz murat. - Colit cu crampe, dureri
colicative nainte de scaun. - Senza ie de gol n stomac, ameliorat dac
mnnc (invers fa de Sep). - Senzaie de rece n abdomen. - Aversiune
pentru: Carne. Grsime.
UROGENITAL * Herpes genital. Herpes care se extinde spre anus
coapse. - Erupii i umezeal (erupii umede, exsudative) n zona geni-
tal, pe scrot, pe faa intern a coapselor. - Herpes i excoriaii perineale.
PIEPT - Tuse agrav. noaptea. - Astm asociat cu eczem sever.
EXTREMJTI * Crp turi pe mini i pe vrfurile degetelor.
Cr pturi adnci ale palmelor. - Eczem uscat pe mini la muncitori,
tmplari sau frizeri care lucreaz cu gudron (sau smoal) sau derivai
chimici ai petrolului. - Palrne uscate, cu aspect scorojit (pergarnentos)
sau aspect rnurdar al pielii de pe mini. - Dureri ca de achie nfipt n
clci, agrav. de mers i cnd st n picioare. - Degerturi.

219
 PIELE - Afec iuni cutanate - pielea este uscat i crpat. Adesea
crpturile sunt profunde i sngereaz. - Sirnptonie cutanate agrav.
iarna i amel. vara. - Pruritul, dei nu att de intens ca la Sulph, poate fi
uneori puternic. - n general pruritul este agrav. noaptea i de cldura pa-
tului. - Senzaie de rece pe piele dup ce se scarpin. - Pielea este nesn-
toas (leziunile cutanate sunt frecvente i se vindec greu); pe piele apar
rni care supureaz. - Psoriazis. Eczern. Herpes simplex i zoster.
Furuncule.
S1MPTOME COMBINATE Eczem i herpes.
CLINIC Astm. BoIi determinate de poluarea mediului. Cefalee.
Diaree. Eczem . Herpes. Otit medie. Psoriazis. R u de micare.
Surditate. Vertij. Zona zoster.
COMPARAII
Graph - fisuri, piele nesntoas, colit, aversiune pentru carne, catar otic.
Sulph. CaIc. Mez. Jug-c. Psor. Rhus-t. Sars.
Principalele remedii indicate n herpes genitai includ: Apis. Ars. Bor.
Caust. Crot-t. Dulc. Fl-ac. Graph. Lyc. Med. Merc. Nat-c. Nat-m. Nit-ac.
Petr. Plat. Rhus-t. Rhus-v. Sars. Sep. Sulph. Thuj.

PETROSELINUM

Petroselinum este un remediu specific pentru tractul urinar, mai ales

pentru uretr. Uretrit i cistit cu dureri intense, senza ii de furnictur
i de mncrime, acestea din urm fiind uneori att de intense nct
pacientului i vine s i nfig ceva n uretr pentru a scpa de ele. De
asemenea poate s prezinte o nevoie brusc de a urina. Descrierea clasic
a acestui simptom o constituie imaginea copilului care, cuprins dintr-o
dat de nevoia brutal i dureroas de a urina, ncepe s umble n toate
direciile, s danseze, s opie, s sar n sus i n jos.

UROGENITAL - Uretrit ; gonoree. - Nevoia intens, brusc,

irezistibil de a urina. - Senza ie intens de mncrime la nivelul uretrei
sau al vezicii.
COMPARAII Canth. Cann-S. Sars. Puls.

PHELLANDRIUM
n practica clinic a fost utilizat n principal n mastit. n plus, muli
autori au recomandat acest remediu n tuse i chiaf n tuberculoz.

220
 MENTAL - Vithoulkas a adugat acest remediu la rubricile ,,Anxietate
legat de sntate i ,,Frica c este cineva n spatele lui.
P1EPT - Durere n snul drept; dureri neptoare care se extind pn
n spate (Aster). - Dureri n mameloane n timpul alptrii.
COMPARAII BeIl. SiI. Phyt.

PHOSPHORIC ACID

Phosphoric Acid este un remediu al suferinei, indicat mai cu seam

atunci cnd pacientul este cop1eit de durerea pierderii pe care a ndurat-
o, fiind incapabil de a mai reaciona n vreun fel. Mhnirea I transform
ntr-o persoan slab, apatic, obosit, epuizat, care rspunde la ntrebri
cu o mare lentoare. Deprimat i indiferent, personalitatea lui i pierde
orice relief, orice nsufleire, nemairmnnd aproape nici o urm de
via. Durerea, suferina trec undeva n subsidiar, ceea ce domin n mod
caracteristic tabioul fiind starea de colaps, de epuizare. Mai mult chiar, nu
numai mhnirea, durerea pierderii pot duce Ia o stare de Phosphoric Acid,
ci i alte evenimente precum bolile debilitante, cum ar fi mononucleoza
sau o diaree cronic. De asemenea, consumul excesiv de droguri sau de
alcool poate genera un tablou similar.

MENTAL - Pacient deprimat, apatic - aproape mort luntric.

- Rspunde cu o mare lentoare. Uituc. Slbiciune mental declanat
de suferin. - Nepstor, indiferent fa de orice eveniment exterior -
vrea doar s zac pur i simplu i s se uite la televizor. - Tulburri
dec1anate de durerea pierderii unei persoane dragi sau de o dezam-
gire n iubire.
GENERALITI - St ri de colaps dec1anate de mhnire, boal
sau abuz de droguri ori de alcool. - Stare de colaps, de epuizare dup
o diaree trenant sau orice alt pierdere de lichide biologice (Chin).
- Agrav. dup contact sexual. - Amel. dup ce doarme, chiar i numai dup
un pui de somn.
CAP - Durere de cap cu senzaia de greutate, precum o povar care
apas pe cap. - Cderea sau albirea prului dec1anate de o suferin.
- Cderea prului, chiar din regiunea sprncenelor, pieptului sau alte
zone (SeI),
GASTROINTESTINAL - i plac fructele, sucurile de fructe sau ali-
mentele rcoritoare. - Diaree, scaunul este eliminat fr dureri i nu are
miros. Diaree dec1anat de suferin, mhnire. - Diaree cu scaun invol-
untar. Diaree declansat de un abuz alimentar minor. - Diaree abunden-
t, neurmat ns de starea de epuizare la care ne-am fi ateptat.

22 1
 UROGENITAL - Urina cu aspect lptos cu eliminarea unor fragmente
albicioase Ia sfritul mic iunii. - Impoten. Ejaculare fr erecie.
CLINIC Alopecie. Cefalee. Colit. Depresie. Diaree. Impoten.
Mononucleoz. Oboseal cronic, sindrom de. Septicemie. Stare septic.
COMPARAII Mur-ac. Pic-ac. Phos. Sep. Carb-v. Ign. Aur.

PHOSPHORUS

Fiind unul dintre cele rnai importante policreste, Phosphorus trebuie

clar n eles n diferitele etape ale patologiei sale. Este interesant c nici
unul dintre rnaetrii trecutului nu a identificat esena real a acestui
remediu pn la Vithoulkas. E1 o descrie ca fiincl ,,difuzia - asemeni
bulelor dintr-o butur gazoas. Adesea este o persoan spumoas i
deschis, extravertit. Pacientul pare s ,,sclipeasc de inteligen, crea-
tivitate i entuziasm. Cu toate acestea el d impresia c nu exist granie
ntre el i ceilal i; el nu are o baz solid i nici un centru, un punct focar.
Compasiunea lui merge pn la extrem, nu rareori implicndu-se pentru
persoane complet strine. Cu toate acestea, ndat ce atenia Iui s-a dirijat
spre ceva nou, el poate s uite complet de noul lui prieten, de aici impre-
sia c este ,,aerian. i place compania. Poate fi credul i sugestionabil.
Uneori este nzestrat cu clarviziune.
Aceti oameni pltesc adesea pentru lipsa de granie care i caracteri-
zeaz. n stadiile ini iale ale patologiei, descoperim o mare anxietate.
Orice idee i poate p trunde n minte provocndu-i anxietate. Totu i, el
este i foarte uor de lini tit. De obicei anxietatea ia forrna ngrijorrii
pentru sntate. Dar, pe rnsur ce patologia avanseaz, se contureaz tot
rnai pregnant o stare de anxietate nedefinit i teama c ceva ru s-ar
putea ntmpla. Pacientul are multe frici, legate mai ales obiecte sugestive
pentru ideea lipsei de grani e, cum ar fi utunericul, apa adnc, rnoartea
etc.. Aceste frici pot s evolueze pn la o stare fobic paralizant, debili-
tant. Ele apar rnai ales cnd pacientul este singur i sunt arneliorate n
compania cuiva.
In stadii rnai tardive pacientulesteatatdesensibillaaltii
liexteriori, nct disparebine-cunoscutadorin decompanj El prefer
s fie singur i nu suport nici un strin i nici s aud de problernele alto-
ra. Pe rnsur ce pierde tot mai mult din vitalitatea luntric, dispare i
firea lui ,,spumoas strlucitoare. n cele din urrn devine lent, indifer-
ent i apatic, apropiindu-se se tabloul lui Acid phosphoric sau Sepia.
Copilul. Phosphorus este sensibil, precoce i deschis. Poate comunica
cu oricine, fie el copil ori adult. P rinilor le e tearn cliiar c ar putea fi
rpit din cauza firii lui deschise i ncrez toare. El se apropie de ceilali

222
 avnd n egal msur compasiune i curiozitate. Adesea vom ntlni frici
intense i o puternic dorin de companie, nu rareori o mare anxietate c
ceva ru s-ar putea ntmpla prinilor si, nct cea mai mrunt boal a
vreunui membi il ingrijoreaza peste maura In multe cazuri
se produce o care poate avea chiar repercusiuni generand
...cboseal si o re1ii sczut la boli. O proportie important au epis-
.
taxis, gingii sangerande, vanatai sau alte

MENTAL * Deschis, sclipitor, excitabil, sugestionabil, anxios.

este singur, amel. n companie. Chiar i radioul poate
constitui o companie. - Fric (de): Singurtate. Moarte. Intuneric.
*Furtun. *C se va ntmpla ceva ru, o nenorocire. Boli. Viitor.
Pentru alii. Fantome. Nebunie. Hoi. Insecte. Ap. Cutremure. Orice
fric. * Compasiune. - Dependent de medic. Usor de Iinistit. - Credul.
- Clarvztor. Experien e extracorporale. - Tresare uor. - Orice i dis-
tra etentia cu mintea ngreunat (stadiu tardiv).
- nca ahiL 1 yreunefortmen - Rspunde lent.
GENERALITI - Ajt: subire i nalt, trsturi fine, degete
lungi. - lfriusau chiar nghea de frig, dar poate s fie i
foarte clduros. (n timp ce temperatura general este variabil, reacia la
temperatur a anumitor sisteme de organe este foarte constant : simp-
tomele legate de cap i de stomac sunt amel. la rece i agrav. de cldur
i comprese calde; cele care in de piept sunt agrav. la rece i amel. de
cald.). - Agrav. de modificri ale vremii. - Bufeuri de cldur. Bufeuri de
menopauz Ia orice emoie. - nii, cnd st pe
partea stng, agrav. cnd mnnc ceva condimentat, srat, mncare
cald, agrav. n amurg. - cnd mnnc, dup buturi reci,
cnd i freac regiunea afectat. - ?jnjic-
------
inclusiv hemofilie. - Se deshidrateaz usor. - Stri de slbiciune si de
colaps. - Simptome predominant pe partea stanga. - Mare sensibilitate la
mirosuri. Sensibilitate la substan e chimice. - Accidente vasculare cere-
brale; hemiparez. - Tumori. Proliferri fibroase i fibrochstice. Cancer.
- Diabet zaliarat.
CAP - Arneeal (vertij), agrav. cnd i solicit privirea, mai ales
uitndu-se n sus, agrav. cnd se ridic, amel. cnd se culc. - Boal
Meniere. - adesea migrenoas,
cnd tuete, la cldur; rece. - Dezlipire de
retin. Hemoragie retinian. Retinit. Nevrit optic. - Glaucom (Eser,
Phys, Osin, Calc). - Sclipiri, puncte str lucitoare n cmpul vizual (fos-
fene) agrav. cnd adoarme. - Pioree, gingiile sngereaz uor, inflamaii
periosteale dup intervenii pe canalul radicular. - Buze i limb uscate cu
deshidratare. - Mirosul foarte sensibil, agrav. cnd are durere de cap. Nu

223
suport parfumuri, mirosul florilor. - Febr de fn. *_ Epistaxis - frecvent
!a copii, uneori se menine pn la vrsta adult; snge rou aprins, fluid,
subire; sngerare cnd i sufl nasul. - Sngerare excesiv dup o
extracie dentar.
GT - Rguea1 (disfonie), de obicei fr durere, dei uneori poate
s fie foarte dureroas. pierde vocea cu totul (afonie). Laringit.
- Durere i sensibilitate Ia nivelul laringelui, agrav. la atingere, agrav.
cnd tuete.
GASTROINTESTINAL Ulcer peptic. Hematemez: snge rou
aprins sau n za de cafea. - Gastrit cu grea i vrsturi, simptornele
se atenueaz dup o butur rece, dar revin de ndat ce aceasta se
nc1zete n stomac. - Foame intens, uneori se scoal noaptea pentru a
mnca. - Foamea se accentueaz n timpul durerii de cap, cnd are
febr; la scurt timp dup ce a mncat i se face foame din nou. - Dorine
alimentare: *Ci ocola ta. *ngh eta t a sau mne rurile reci. Srat.
Condimentat. Orez. Lapte. Buturi aleoolice, mai a1es,y Pete.
Grsime. Hamburger, sandwich cu crnat. Ou. Carne de pui. Brnz.
Buturi - Aversiune pentru: Dulciuri. Mncare cald.
Ou. Scoici, stridii. Carne (cu excep ia unui hamburger). Fructe. Ceai.
Buturi gazoase. Pete. Sup de pete. * Sete intens cu dorin de bu-
turi reci. - Indigestie, eructaii, regurgitri. Diaree infecioas sau
inflamatorie sau chiar scaun involuntar. - Rectoragie, agrav. cnd elimin
scaunul. Hemoroizi. - Colit. Proctit. - Anus relaxat i parial deschis sau
senza ie cle destindere, uurare la nivelul anusului. - Hepatit. Congestie
Ciroz.
UROGENITAL - Scap urina cnd tuete. - Dorin sexual cres-
cut, sau chiar patologic. Fibroanie uterine. Prolaps uterin.
- Metroragie cu snge rou aprins, aproape niciodat cu cheaguri.
- Chisturi ovariene tumori mai ales pe stnga.
PIEPT - Infecii respiratorii recidivante; orice rceal coboar n
piept. - Tuse trenant, scitoare, iritativ, agrav. de aer rece, la efort
fizic, cnd vorbete, cnd rde, la modific ri de temperatur i de vreme,
cnd st ntins pe spate sau pe partea stng; amel cnd st n ezut sau
pe partea dreapt. - Pneumonie, mai ales pe partea stng, cu senzaia de
opresiune, apsare n piept i o tuse dureroas, ca o arsur, adesea cu
hemoptizii. - Tuberculoz pulmonar sau istoric personal sau chiar famil-
ial de tuberculoz. - Bronit cronic. Astm. Emfizem. - Mastopatie
fibrochistic. - Palpitaii, agrav. cnd st pe partea stng, n stri de
excitare, la efort fizic sau numai la o micare uoar, cnd se ridic.
- Sufluri cardiace, insuficien cardiac congestiv. - Angin pectoral,
dureri agrav. la solicitri, st ri de tensiune, de ncordare, agrav. cnd
st pe partea stng, amel. de buturi reci.

224
 MUSCULOSCHELETIC - Amoreal a degetelor, mai ales dirnineaa
ia trezire. - Scleroz multipl cu amoreal i slbiciurie a picioarelor.
Ataxie. - Durere de spate amel. de miscare cldur masaj. - Fibrozit
(fibromialgie). - Tresriri. Tremurtur.
PIELE -Pieleuscat. Psoriazis. czern. Ihtioz. - Mncrime agrav.
de cldur, agrav.naptea. - purpur.
SOMN - n general doarme bine i se trezete foarte odihnit. -
Doarme pe partea djpt, de cele mai multe ori nu poate dormi pe stn-
ga. - Sornnarnbulisrn. - Vorbeste n sornn. - n stadii tardive, sornn neodihni-
j- Copilul set t.enoaptea i vine n iTprini1oistran5
CLINIC Alcoolism. Angin. Anxietate. Aritrnie. Artrit. Astrn. Ataxie.
BoIi declansate de factorii de rnediu. Bronsit. Cancer. Cefalee. Ciroz.
Coagulopatie. Colagenoze, boli de esut conjunctiv. Crup. Dezlipire de
retin. Diabet. Eczem. Ernfizem. Epistaxis. Faringit. Fibrom uterin.
Gastrit. Grip. Hemofilie. Hernoragie retinian. Hemoragie uterin.
Hepatit. Hipersensibilitate chimic. Hipertensiune. Ihtioz. Infecii res-
piratorii. Insuficien cardiac congestiv. Mastopatie fibrochistic.
Meniere, sindrorn. Migren. Nevroz fobic. Oboseai cronic, sindrom
de. Petit mal. Pneumonie. Prolaps uterin. Psiiniaco-depresiv.
Psoriazis. Purpur. Rceli. Schizofrenie. Scleroz rnultipl. Scolioz.
Senilitate. Tinnitus. Tuberculoz. Ulcer peptic. Ulceraie cutanat.
Valvulopatii. Vertij, ameeal.
COMPLEMENTARE Ars. Nux-v. Kali-c. Tub.
INAMICE Caust.
COMPARAII Puls - Deschis, sirnte nevoia de ncurajarea celorlali, i
plac ngheata i mncrurile reci, nu suport rnncrurile calde, agrav. cnd
st pe partea stng, n arnurg, problerne cu pieptul, tulburri rnenstruale.
Caust - Cornpasiune, multe frici asernntoare (mai ales tearna c se
va ntmpla o nenorocire), problerne cu pieptul i rguea1, i place sarea
nu i plac dulciurile, amoreal a degetelor, scleroz rnultipl.
Ars - Multe frici i anxietate pentru ceilali, dependen fa de
rnedic, simptome gastrointestinale, astrn, i plac grsirnile, sete, dureri ca
o arsur.
Arg-n - Deschis i sugestionabil, anxieti i frici, dependent de
rnedic, dorete sare i grsime, problerne neurologice arneeal (vertij).
Sep - Epuizat, stul, leharnite, nu i place cornpania, apatic i cu
rnintea ngreunat. De asemenea, copiii Sep searnn cu Phos: deschii,
excitabili, cu multe frici.
Rhus-t. Suiph. Med. Tub. Sep. Coff. Thuj.

225
 PHYSOSTIGMA
Physosligma este un remediu peutru probleme ale ochilor, mai ales
dac palologia ocular corespunde sau se asociaz cu probleme neurolo-
gice sau ale musculaturii netede.

0C111 Miopie. Suprasolicitarea ochilor. - Vedere estompat ,

nceoat ; incapacilate de acomodare a privirii. Astigmatism.
- Fotofobie. - Spasme palpebrale. - Glaucom (ca i Eserine - ezeiina -, un
derivat al lui Physostigina).
UROGENITAL - Parez sau iritabilitate a vezicii urinare.
EXTREMITI - Spasme i crampe musculare. Rigiditate muscular.
- Inflamaii ale rnduvei spin rii (mielit). - Amoreal la nivelul regiu-
nilor distale ale membrelor.
CLINIC Ataxie. Glaucom. Infecii urinare. Midriaz. Miopie. Retenie
urinar. Spasme palpebrale.
COMPARAII Ruta. Ouos. Agar.

PHYTOLACCA
Kent a descris Phytolacca drept ,,Mercur vegetal datorit
numeroaselor simptome similare: relaia cu miasma sifilitic, ac, iunea
asupra oaselor, glandelor, ganglionilor limfatici i asupra gtului. In tre-
cut, Phytolacca a fost un rernediu important n tratarnentul difteriei.
Majoritatea simptomelor remediului sunt localizate 1a nivelul snilor,
parotidelor i arnigdalelor.

GENERALITI - Agrav. de frig i frig umed. - Agrav. noaptea.

Istoric sifilitic.
CAP * Dureri 1a erup ia din ilor sau dureri dentare amel. dac
nc1eteaz gingiile sau din ii. - Glogit. Depozit lingual. Vrful lirnbii
rou. - Durere la rdcina limbii agrav. dac scoate Iirnba. Irit.
GT - Dureri intense, mucoas hiperemic, de culoare rou nchis
i inflama ie Ia nivelul amgdalelor, faringelui sau la r dcina Iimbii,
mai pronunat pe dreapta. Dureri n gt amel. de buturi reci,
agrav. de b uturi calde. - Dureri de gt care iradiaz spre urechi n tim-
pul deglutiiei. - Durere n gt ca cum ar avea ,,o minge fierbinte, care
dogorete. - Parotidit. Oreion. - Literatura noastr abund n vindecri
ale difteriei cu acest rernediu dar n prezent poate fi pus la ndoial opor-
tunitatea i n elepciunea unei asernenea tentative de tratarnent.

226
- Turnefacii dure i dureroase ale ganglionilor cervicali. - Durere i
nepeneal a cefei agrav. noaptea, agrav. (mai sever) pe dreapta, agrav.
de cea ruai mic miscare.
PIEPT * Mastit. Dureri intense n timpul alptrii, mai pro-
nunate la snul stng i care iradiaz n ntregul corp. - Abcese
nianiare. - Crpturi la nivelul mamelonului. - Mastoz fibrochistic cu
sensibilitate a snilor, agrav. nainte de n timpui menstruaiei. - Tumori
dureroase la nivelul snilor. Este paliativ n cancerul mamar.
UROGENITAL - Orhit dureroas.
EXTREMITI * Dureri la locurile de inserie ale tendoanelor
(entese). Tendinit sau bursit. - Manifestri reumatice pe vreme rece.
Dureri agrav. de cldur. - Dureri osoase, mai ales de tibie, agrav.
noaptea. - Sciatic. - ,,Fasciit plantar cu chioptare (Steven
Subotnick, dr. n Psihologie).
PIELE - Psoriazis - leziuni de culoare violacee.
CLINIC Abces mamar. Arnigdalit. Artrit. Bursit. Faringit. Fasciit
plantar. Irit. Luxaie. Mastit. Mastoz fibrochistic. Oreion. Orhit.
Psoriazis. Sciatic. Tendinit.
SIMPTOME COMBINATE Psoriazis si dureri osoase. Reumatism si
adenopatie cervical sau parotidian.
COMPARAII Merc - faringit, adenopatie cervical, agravare gener-
al noaptea, probleme sifilitice, etc.
Sil. Be11. Calc. Con.

PICRIC ACID

Remediile acide sunt indicate cel mai frecvent n stri care au tendina
de a evolua spre colaps. La Acidul Picric colapsul vizeaz mai ales func-
iile intelectuale. La acest remediu, factorul cauzal l constituie adesea
efortul mental, cum este cazul studenilor care se suprasolicit n perioa-
da examenelor sau al anumitor profesioniti care muncesc peste rnsur,
ca de exemplu un avocat care se pregtete pentru un caz deosebit de difi-
cil sau foarte important. In aproape toate cazurile starea de colaps este
provocat de acest efort excesiv. Este indicat pentru strile de ngreunare,
ncetineal, oboseal mental dec1anate de o solicitare intelectuat de un
tip sau altul. Uneori pacientut relateaz c se simte bine i se poate con-
centra n primele momente cnd se apuc de studiu, dar c, dup numai
cteva minute, devine incapabil s mai gndeasc. n literatura de spe-
cialitate aceast stare este denumit prin sintagma ,,surrnenaj intelectual
(brain-fag).

227
 MENTAL * Minte greoaie, incapabil s se concentreze sau s mai
citeasc fie i numai cteva minute la rnd. Surmenaj intelectual.
- Stare de sl biciune i confuzie mental, incapabil de a-i asuma
vreua proiect de perspectiv.
GENERALITI * Epuizare sau agravare cnd citete sau face
vreun efort intelectual (stare de sl biciune, diaree, cefalee, durere de
spate). - Stare de sl biciune, agrav. de efort, cldur, cnd are scaun, cnd
se concentreaz mental. - Amel. cnd st ntins, cnd se odihnete sau
dup un somn bun.
CAP - Are n cap o senzaie apstoare, grea, tulbure, ca i cum 1-ar
avea plin cu ceva dens i opac, ceea ce-1 face incapabil s se concentreze.
- Durere de cap dec1anat de efortul intelectual. - Cefalee occipital i la
nivelul cefei. - Furuncule n interiorul urechii.
UROGENITAL - Dorin sexual crescut; gnduri lascive. Erecie
permanent (constant) i suprtoare. - Priapism.
MUSCULOSCHELETIC - Senzaie de slbiciune i greutate la nivelul
spatelui. - I)ureri cu senza ia de arsur la nivelul coloanei vertebrale,
agrav. de efortul intelectual. - La nivelul extremit ilor inferioare sen-
zaii de greutate, amoreal, slbiciune.
CLINIC Abces. Cefalee. Durere de spate. Oboseal cronic, sindrom
de. Priapism.
SIMPTOME COMBINATE - Probleme la nivelul coloanei verte-
brale i priapism.
Durere de cap cu senza ia de greutate, apsare i epuizare mental.
COMPARAII Ph-ac - Slbiciune mental i stri de colaps.
Kali-p - Epuizare n urma suprasolicit rii mentale.
Gels. Lec. Nat-c. Nux-v. Phos. Sep. Con.

PIPER METHVSTICUM
Sub form crud este utilizat la fabricarea buturilor alcoolice. Astfel
c nu trebuie s ne surprind faptul c n homeopatie este utilizat la
pacien ii care au un simptom particular: ,,senzaia c sunt permanent
ameii ca i cum ar fi be i. n unele cazuri pacientul descrie un fel de
cefalee n timpul c reia se simte ca i cum ar fi ,,beat.

PLATINUM

Platinum este un remediu fascinant prin tipul de personalitate pe care

l contureaz. Ne aflm n faa unei exalt ri a sentimentelor, a tririlor,

228
care sunt pline de pasiune i de intensitate, reflectate pe dou planuri: cel
al egoului i cel sexual. Platinum este cel mai ngmfat dintre toate
remediile. Ai senzaia c aceti oameni i consider sufletul nsui supe-
rior, elevat, deasupra tuturor celorlalte. Infatuarea, orgoliul lor par a se
sprijini nu att pe realizrile, pe faptele sale, cum este cazul la Aurum, ori
pe performanele i pe capacitile intelectuale, cum ar face un Sulphur,
ct pur i simplu pe propria persoan, pe fiina sa ca atare. n repertoar o
gsim la o rubric foarte expresiv: ,,Iluzia c este de spi nobil,
regeasc . n vremurile noastre sesizm echivalentul acestei tendine la
persoanele care i nchipuie c au o origine social i o educaie de cea
mai distins i cea mai select factur, ba chiar au senzaia c i din punct
de vedere spiritual sunt mult mai evoluate dect ceilali. Remediul este
prescris mai ales femeilor.
Dac infatuarea i centrarea asupra propriului ego sunt mai puin mar-
cate, ne vom confrunta cu manifestri patologice n sfera sexual. Aceste
persoane nu se dau n lturi de la nici un fel de exces sau ,,perversiune
sexual. Nimic nu este prea mult i nici anormal pentru ele, ajungnd une-
ori pn la promiscuitate. Iniial ns sesizm o fire excesiv de romantic,
avnd triri erotice de o mare intensitate. Aceast pasionalitate exaltat
face dificil meninerea pe o perioad mai lung a unei legturi amoroase,
astfel de persoane parcurgnd o succesiune de relaii furtunoase, de un
erotism clocotitor, mpins la extrem. De aici apar i germenii frustrrii, ai
imposibilitii rnanifestrii plenare a tririlor i dorinelor luntrice, care,
defulate, vor izbucni sub forma mniei, a impulsurilor violente sau a unor
fobii teribile care vin din profunzimile subcontientu1ui. Pacientul poate
fi sfiat de pornirea chinuitoare, de impulsul irezistibil de a ucide. n
mod firesc, el va proiecte aceste tendine crncene, nestpnite i asupra
celorlali, de aici nscndu-se iluzia i teama c va fi agresat.

MENTAL Persoane infatuate, arogante, afectate, egocentrice,

narcisiste, pline de adauiraie fa de propria fiin i preocupate doar
de persoana lor. - Fire peste msur de pasional, simte permanent
nevoia de triri intense, ct mai excitante, mai tulburtoare, vibrnd
de amploarea emoiei. *_ Impresia sau iluzia c este mai nalt dect
ceilali sau c i privete de sus, c se uit n jos dintr-un loc nalt.
*_ Iluzia c ,,n vine i curge snge regesc, ,,c este de spi regal .
- Comportament grosolan, impertinent i plin de insolen.
Dispreuitor i arogant. - Aversiune fa de copii; are senzaia c
acetia o vor incornoda, i vor ncurca treburile. - Impulsuri violente.
Irnpulsul de a ucide, de a-i ucide soul pe care l iubete, se terne c soul
va muri sau va fi rpit de fiecare dat cnd acesta pleac de acas. - Fric
de: Moarte. Violen. Boal (se teme pentru propria sntate). Fantome.

229
 Animale. Accidente vasculare cerebrale. - Team c va fi abandonat de
so sau c soul va muri. Atacuri de panic, crize de anxietate. - Plnge de
furie, de mnie. Gelozie. - Frapeaz prin mbrcmintea extravagant,
emannd senzualitate, care atrage privirile. Genul ,,Hollywood, poart
ochelari de soare ntunecai.
GENERALITI - Senzaie de constricie, ca i cum ar fi legat
strns cu ceva, bandajat n zona respectiv. - Simptome mentale
alternnd cu probleme fizice. Absen a durerii n zonele afectate (op).
Amoreal. Hipoestezie. Miasm sifilitic.
CAP - Senzaie de ainoreal sau de rceal n regiunea capului i
a feei, mai ales n jurul pome ilor i a buzelor. - Paralizie facial de tip
BeIl; paralizie facial nedureroas. - Nevralgie facial. Senzaia de durere
alterneaz uneori cu cea de amoreal. - Durere de cap constrictiv care se
instaleaz lent, progresiv, apoi dispare n aceeai manier. - Buze groase,
crnoase, senzuale. - Senza ie de amoreal, mai ales la nivelut dinilor,
atunci cnd excita ia sexual ajunge 1a maximum.
GASTROINTESTINAL - Bulimie. Constipaie agrav. cnd cl-
torete, la menstrua ie, n timpul sarcinii. - Senzaie de traciune n
regiunea periombilical (Plb).
UROGENITAL - Dorin sexual intens; promiscuitate; excese
sexuale; perversiuni sexuale. Excitaie sexual la cea mai niic atin-
gere. - Uneori i descrie problemele drept frigiditate, desemnnd mai
degrab sentimentul de a fi nemplinit dect pierderea instinctului se-
xual, a libido-ului. - Relateaz c a fost victima unui viol, a unui abuz
sexual. - Mnc rime cu senza ii voluptoase Ia nivelul organelor genitale.
Herpes genital. - Hipersensibilitate a vaginului; nu poate tolera pene-
trarea. - Chisturi ovariene, mai ales pe partea stng. - Tumori maligne la
nivelul uterului, ovarelor, testiculelor, organelor genitale externe.
- Menstrua ia se dec1aneaz mai devreme, este abundent, cu scurgere
filant, de culoare nchis. - Dismenoree, dureri rnenstruale de mare
intensitate, cu senza ia de presiune n jos.
EXTREMITI - Senzaia c este Iegat strns cu o band.
CLINIC Bell, paralizie facial de tip. Bulimie. Cancer, tumori
maligne. Cefalee, Constipa ie. Dismenoree. Fobie, tulburri nevrotice de
tip fobic. Herpes. Metroragie. Narcisism. Nevralgie. Obezitate. Ovar,
chisturi ovariene. Tulbur ri sexuale.
COMPARAII Nux-v - Tendin sexual intens, mnie, egocentrism,
infatuare, nevralgie, plnge de mnie.
Med - Porniri sexuale puternice, egocentrism, arogant, st ri de spirit
oscitante, capricioase, patologie genital.
Aur - Arogan, miasm sifilitic, impuisuri violente, patologie tes-
ticular i ovarian, uneori promiscuitate.
Sulph. PaII. Lach. Lil-t. Grat. Lyc. Hyos.

230
 PIUMBUM

La Plumbum bolile evolueaz Ient, nct, adesea, pacientul vine la

consultaie cnd leziunile sunt foarte avansate i n mare msur ire-
versibile. Principalele puncte de impact ale remediului sunt sistemul ner-
vos i aparatul circulator. Este unul dintre remediile cele mai importante
pentru patologia aferent arteriosclerozei, adesea fiind vorba de leziuni Ia
nivelul vaselor cerebrale determinnd simptome neurologice, cum ar fi
paralizia progresiv determinat de accidente vasculare mici repetate
(lacunarism cerebral). n existena sa pacientul s-a focalizat adesea asupra
aspectelor materiale i poate da impresia c nu i-a refuzat nimic n via,
fcndu-i mai toate poftele. n cele din urm ns, plictiseala i apatia au
ctigat tot mai mult teren. n cazurile avansate tabloul este ntotdeauna
marcat de depresie i minte greoaie, opac.

MENTAL - Persoan egoist, care nu i refuz nimic, satifcndu-i

toate poftele. - Memorie deficitar, i amintete cu mare greutate cuvin-
tele, din acest motiv exprimndu-se cu dificultate. - Lentoare n per-
ceperea senzaiilor. - Se preface bolnav (simuleaz boala).
GENERALITI - Aspect: Ten glbui sau msliniu, conform
descrierii din textele clasice; pacienii au adesea o culoare nchis sau
chiar pmntie a tenului. Frecvent faa le este brzdat de riduri adnci,
dei pacientul este slab sau chiar emaciat. Adesea la nivelul obrajilor pot
fi sesizate astfel de riduri profunde. - Dureri cu senza ie de strngere,
contracie sau de traciune. - Contracturi. - Emaciere a p rilor afec-
tate. - Hiperestezie cutanat, mai ales asociat cu paralizie.
- Ateroscleroz avansat (accidente vasculare cerebrale, claudicaie -
arteriopatie obliterant a membrelor inferioare etc.). - Anestezie n
regiunile afectate.
CAP - Ten uleios. - Parez facial. Tresri, spasme la nivelul feei.
- Simptomul consacrat - coloraia albastr sau violacee a gingiilor - este o
manifestare a intoxicaiei saturniene pe care pn n prezent nu am ntl-
nit-o n practic.
ABDOMEN - Senzaie de traciune n abdonien, localizarea cea
niai caracteristic fiind Ia nivelul ombilicului. Abdomen excavat.
- Colic; colica pictorilor (de la vopsele pe baz de plumb); amel. n
extensie dorsal (cnd se las pe spate) (Dios). - Dureri abdominale care
iradiaz n regiunea inghinal i pe membrele inferioare. - Ocluzie intesti-
nal. Telescopare (nvaginarea unor anse intestinale una ntr-alta).
- Constipaie sever; scaun eliminat sub form de scibale, buci mici, de
culoare nchis.

23 1
 DIGESTIV - Esofagit. - i plac mncrurile srate. Alergie la ou i
la pete.
UROGEN1TAL - Dorin sexual crescut. Impoten. - Retracie a
funiculului spermatic (retrac ie testicular). Vaginism. - Reten ie de urin
prin paralizia (pareza) vezicii urinare. - Avorturi.
TORACE - Angin pectoral. - Palpitaii agrav. cnd st pe partea
stng. - n piept are dureri cu senza ie de traciune.
EXTREMITI - Contracturi tendinoase. - La nivelul palmelor:
tendoane contractate, ngroate (contractur Dupuytren). - Emaciere
a membrelor paralizate. - Paralizie progresiv, adesea mai marcat la
nivelul membrelor superioare. - Paralizia extensorilor de la nivelul
antebra ului (paralizie de nerv radial, cu mna n gt de lebd) i al
gambei (paralizie de sciatic popliteu extern - n. peronier - , cu picior
balant). Paralizie mai ales a muchi1or extensori. - Tremur turi,
spasme, tres riri rnusculare, agrav. cnd scrie sau ncearc s mnnce.
- Dureri sfietoare, iradiate, ca o zvcnire la nivelul extremitilor, amel.
de masaj. - Picioarele au o transpiraie cu miros resping toare. - Sciatic
cu parestezii, amoreal pe membrul inferior. - Artrit.
SIMPTOME COMBINATE Meniorie slab i ateroscleroz sis-
temic.
CLINIC Accident vascular cerebral. Angin pectoral. Claudicaie
(arteriopatie obliterant a membrelor inferioare). Constipaie.
Contracturi. Demen . Diabet. Hipertensiune. Neurodegenerative, mala-
dii. Nevralgie. Parkinson, boala. Scleroz lateral amiotrofic. Scleroz
multipl. Tremor.
COMPARAII Alum Reac ii lente, memorie slab, constipaie,
paralizie.
Lyc - Riduri adnci, vorbete cu dificultate, constipa ie, i satisface
toate plcerile, nu se ab ine de la nimic, accidente vasculare cerebrale.
Merc - Percepii i reac ii ncetinite, tremor, porniri impulsive.
Med. Sulph. Cocc. op.

PODOPHYLLUM
Acest remediu este att de eficient n diareea acut nct ne gndim
iinediat la el n fa a unui pacient cu o astfel de patologie i vom adminis-
tra alt remediu numai dac simptomele propriu-zise ne oblig s o facem
(dac simptomele sunt foarte caracteristice pentru alt remediu sunt dis-
cordante fa de cele ale lui Podophyllum). Podophyllum poate fi utilizat
paliativ n colita cronic i n bolile inflamatorii colonice i, de asemenea,
ca remediu constituional la pacien i cu probleme intestinale, hepatice,
uterine i ovariene.

232
 MENTAL - n bolile febrile, n timpul frisonului sau imediat dup
acesta, pacientul poate s delireze, vorbind excesiv, fr ntrerupere (loc-
vacitate delirant). - Depresie.
GENERALITI - Slbiciune sau lipotimie (ori numai tendina de
a 1eina) dup diaree sau dup scaun. - Agrav. la 4 sau 5 dimineaa.
- n general este o persoan clduroas.
CAP - Durere de cap alternnd cu diaree.
GASTROINTESTINAL * Diaree abundent, scaunul este adesea
amestecat cu o mare cantitate de gaze, mprocnd scaunul de toalet.
- Diaree agrav. la 4 dimineaa sau n cursul dimineii, seara, cnd bea sau
mnnc, la cldur; nevoie imperioas, brusc de scaun. - Diaree perio-
dic sau diaree alternnd cu constipaie. - Scaunul este apos i abundent
iar uneori miroase ngrozitor - Scaunul poate s fie galben, pstos,
amestecat cu niucus sau chiar cu snge. - Dureri i crampe abdominale
care preced i nsoesc scaunul, amel. dup eliminarea acestuia sau cnd
se ine cu minile de burta ori se apleac n fat. - Poate avea i diaree
nensoit de nici o durere. - Senzaie neclar de disconfort nct nu poate
spune dac i vine s vomite sau s elimine scaun. * Eliminarea
scaunului este urmat de o stare anxioas cu senzaie de gol, de
prbuire, de slbiciune. - Bolboroseal in abdomen nainte de scaun.
- Eliminare involuntar de scaun. - Prolaps rectal agrav. n timpul
scaunului, cnd se screme sau n timpul sarcinii. - Prolaps rectal la copii.
- Durere de ficat amel. cnd se freac, se maseaz n regiunea ficatului
(considerat simptom cheie de ctre unii autori). - Colic biliar. Hepatit.
UROGENITAL - Durere si inflamatie ovariene, mai ales la nivelul
ovarului drept. Tumori i c1isturi ovaiene. - Prolaps uterin, agrav. n
timpul scaunului. - Dureri cu senzaia de apsare n jos n regiunea pel-
vin n timpul scaunului.
EXTREMITI - Dureri de spate sau dureri articulare n timpul
frisonului. - Durere de spate n timpul scaunului.
CLINIC Artrit. Boal inflamatorie colonic. Chisturi ovariene.
Colit. Diaree. Dizenterie. Gastroenterit. Hepatit. Proctit (inflamaia
rectului). Prolaps rectal. Prolaps uterin.
SIMPTOME COMBINATE - Colit reumatism.
COMPARAII Aloe - Diaree, scaun diareic amestecat cu gaze, scaun
involuntar, scaun abundent, bolboroseal n abdomen nainte de elimi-
narea scaunului, etc..
Ars - Diaree, senzaie de gol, de slbiciune, epuizare, 1ein dup
eliminarea scaunului, dureri ovariene drepte.
Sep - Senzaie de presiune n jos n regiunea pelvin, senzaie de gol
n stomac, prolaps.
Crot-T. Gamb. Lyc. Murx. Sulph.

233
 PRUNUS SPINOSA
Dei este un remediu mai rar folosit, Prunus s-a dovedit a avea o mare
eficien n anumite tipuri de dureri de cap sau migrene. Cefalea are n
general lateralitate dreapt i se poate extinde spre occiput. Caracteristic
este i cefaleea care cuprinde partea dreapt a frunii, cu senzaia c are o
tumor care mpinge dinuntru spre exterior, dnd s ias n afar sau ca
cum capul s-ar fi umflat i ar fi pe punctul de a exploda. Are dureri
nevralgice i n jurul ochilor sau care iradiaz dinspre cap spre ochi.

COMPARAII Sang. Bell. Par.

PSORINUM

Acest rernediu este primu nosod introdus n practic, fiind util nu

numai atunci cnd boala se exprim predominant la nivelul pielii, ci i
atunci cnd aceasta este suprimat n manifestrile ei superficiale, fiind
mpins spre regiuni mai profunde ale organismului, genernd lips de
vitalitate i tulbur ri mentale. De fapt slbiciunea constituional a unui
Psorinum permite suprimarea cu uurin i mpingerea spre zone mai
profunde ale organismului nu numai a erup iilor cutanate, ci i a transpi-
raiei, a secre iilor etc.. Puterea de aprare sczut se ref1ect de aseme-
nea n marea tendin spre boli acute pe care o descoperim la pacientu
Psorinum; ei rcesc imediat i vindecarea treneaz apoi foarte mult. n
textele clasice, pacientul este descris ca fiind murdar i mirosind urt, dar,
n condiiile societ ii contemporane, n care facilit ile igienice ori trata-
mentele dermatologice locale (cortizonice aplicate topic, de exemplu)
sunt att de accesibile, aceast descriere corespunde ntr-o mult mai mic
msur realitii.
Esen a acestui remediu o constituie srcia. Exist o expresie care
descrie bine aceast situa ie: ,,contiina srciei. Pacientul pare s
atepte, s invite permanent srcia i dezamgirea, nefiind parc n stare
s gndeasc n termeni rnai expansivi. E1 se mu1umete cu o slujb mai
modest ori cu condiii de via derizorii. Tearn i anxietate legate de
sntate, situa ie material, de viitor n general, care pot s genereze
depresie, dnd ntregii fiin e o tent de disperare. n cele din urm pot s
apar tendin e i gnduri de sinucidere.

MENTAL - Anxietate i disperare legate de viitor. Pesimism. -

Fric de: Srcie. Boal (se teme pentru sn tatea sa). Cancer. Viitor.

234
Eec. - Gnduri i tendine de sinucidere. - Stri chinuitoare de pro-
fund anxietate, care l tortureaz si l fac s se zbat n neliniste.
- Ne1inite plin de anxietate noaptea (Ars). - Disperare. i piede
sperana c se va mai nsntoi. Se simte prsit i izolat. - Chinuit i
disperat din caza bolilor de piele.
GENERALITI - Aspect: Pielea are un aspect soios, de parc ar fi
murdar, chiar dac pacientul s-a splat cu doar puin timp nainte.
*_ Friguros i agrav. la rece. Cel mai friguros remediu; poate s nu fie
att de friguros n cazurile n care Sulphur este urmtorul remediu. i
1ipsete cldura vital. - Agrav. n aer liber, de la cureni de aer, nainte
de furtuni, cnd se schimb vremea, iarna. - Amel. vara. - Transpir
abundent la cel mai mic efort. - Agrav. dup suprimarea erupiilor, a tran-
spiraiei i a secreiilor. - Agrav. cnd nu mnnc. - Boli acute
frecvente (Calc, Tub, Merc, Sulph, Bar-c). - Miros respingtor. Secreii
urt mirositoare, purulente cu orice localizare. *_ Se simte inexplica-
bil de bine n preziva dec1an rii bolii.
CAP * Trebuie s poarte o plrie clduroas, de blan chiar, tot
timpul anului, chiar i vara. - Dureri de cap, agrav. cnd nu mnnc,
dup supriinarea erupiilor, la cureni de aer, n aer liber. - Infecii croni-
ce ale ochilor, sinusurilor, urechilor. - Secreii cronice la nivelul ure-
cliilor, secreii iirt mirositoare. - Acnee. Acnee rozacee. Piele uleioas.
- Erupii retroauriculare, la nivelul gtului, feei, scalpului i capului,
foarte pruriginoase. - Erupii cu cruste i cu descuamare la nivelul capu-
lui i feei. - Urcior, orjelet. Blefarit. - Afte. - Febr de fn. * Faa are
un aspect murdar, chiar dac abia s-a splat.
GASTROINTESTINAL - Apetit nesios i totui adesea slab.
- Apetitul i crete nainte sau dup durerea de cap. - Apetitul crete
noaptea sau n timpul sarcinii. Trebuie s se scoale pentru a mnca.
UROGENITAL - Erupii n regiunea genital. - Aversiune pentru
activitatea sexual.
PIEPT * Tuse, bronit sau astm, cu dispnee i oboseal, amel.
cnd st ntins, mai ales cnd st pe spate cu braele desfcute, ca
cum ar fi ,,erucificat. - Tuse, agrav. n aer liber, Ia rece, la buturi reci.
- Palpitaii, agrav. cnd st ntins pe partea stng.
EXTREMITI * Erupii la nivelul plicilor articulaiilor. - Erupii
ntre degete n jurul unghiilor. - Sciatic i durere de spate joas
(lo mbo sacrat).
PIELE - Eczem, cu o mncriine insuportabil. - Mncrime, agrav.
noaptea, agrav. cnd este supranclzit, agrav. de la cldura patului; tre-
buie s se scarpine pn cnd i d sngele. - Insomnie din cauza pruritu-
lui intens. - Scabie recidivant sau suprimat. - Secreii galbene urt miros-
itoare. - Furuncule. Veruci. Pielea este uscat sau excesiv de uleioas.

235
 SIMPTOME COMBINATE - Depresie cu gnduri suicidare i miros
respingtor. - Foarte friguros boli acute frecvente.
CLINIC Abces. Acnee. Afte. Alergie. Anxietate. Astm. Bronit.
Cefalee. Colagenoze, boli de esut conjunctiv. Depresie. Dermatit.
Eczem. Faringit. Fobii, tulbur ri fobice. Furuncule. Infec ii ale tractu-
lui respirator superior. Insomnie. Otit medie. Psoriazis. Rceli. Scabie.
Sciatic. Ulcere cutanate.
COMPLEMENTAR Sulph.
COMPARATII Ars - Anxietate, team pentru sntate, pentru viitor,
fric de srcie, gnduri suicidare, foarte friguros, miros respingtor,
eczem etc..
Sulph - Boli de piele cu un prurit intens, apetit crescut, insomnie,
anxietate.
Nit-ac - Anxietate i disperare, friguros, boli de piele, veruci.
CaIc - Disperai c nu se va rnai nsnto i, anxietate pentru viitor,
team de srcie, boli frecvente.
Mez. Petr. Phos. Hep. Carb-an.

PTELEA

Ptelea este un remediu pentru tulburri digestive i mai ales hepatice.

GASTROINTESTINAL - Nu suport alimentele grele, grase, mai

ales carnea gras sau brnza. - Durere abdominal cnd st pe partea
stng, amel. cnd st pe partea dreapt. - Durere abdominal, adesea
pe partea dreapt sau n hipocondrul drept. - Eructa ii, flatulen, bol-
boroseal, zgomote hidroaerice n intestine. - Sirnptome digestive amel.
cnd bea limonad.
CLINIC Colecistit. Colit. Hepatit.
COMPARAII Mag-M. Card-M. Chel.

PULSATILLA
Dei este cunoscut tuturor homeopa ilor, adesea ntmpin m difi-
cult i n recunoaterea unui caz Pulsatilla, mai ales cnd ne ateptm ca
de fiecare dat s vedern un tablou tipic de Pulsatilla: blond, cu ochi
a1batri, cu o fire domoal i plngcioas. Acest lucru este cu att mai
adevrat cu ct sofisticata psihologie conternporan i-a nv at pe oameni
c trebuie s- i compenseze i s-i ascund tendinele naturale. De
asemenea, aspectele pe care le vom prezenta rnai ios pot s nu se aplice

236
ntr-un caz n care patologia se concentreaz la nivel fizic, fr ca pacien-
tul s fi dezvottat personalitatea tipic a remediului.
Moliciune. ,,Moale i schimbtoare, iat cuvintele care concentreaz
esena a acestui remediu. Este n primul rnd un remediu feminin. Cnd
un brbat are nevoie de Pulsatilla este n general genul de om moale i
blnd. Pacientul Pulsatilla are nevoie de un sprijin solid din partea celor
din jur. Este uor de dominat i de influenat. Adesea viaa i este marcat
de personalitatea puternic a unui membru al familiei ori a unui mentor
religios sau a unui profesor. Are nevoie de susinere i ncurajare. Este
totodat profund sentimental, emotiv i plin de compasiune.
Timiditate. Dei pacienta Pulsatilla tipic are relaii excelente cu
toat lumea, exist adesea la nceput tendina de a fi timid, sfioas. Se
nroete uor i se jeneaz din orice nimic. i totui aceast timiditate
ascunde n ea o nuant, de f1irt transmitnd
, dorinta
, intens de afectiune
, si
,
ncuraj are
PIngcioas. Una dintre principalele caracteristici ale pacientului
Pulsatilla este uurina cu care plnge. Adesea ea plnge n timpul con-
sultaiei atunci cnd i relateaz necazurile. De asemenea plnge ori de
cte ori se confrunt cu o problem sau are o controvers, o altercaie cu
cineva. Chiar i plnsul are o nuan de moiiciune i blndee. Pacientul
aproape c nu realizeaz ct de pregnant exprim nevoia de a fi accep-
tat, consolat, mngiat.
Consolarea. Exist adesea o dorin puternic de blndee i ncura-
jare la o pacient Pulsatilla tipic. Membrii familiei o aud adesea cu for-
mulri de tipul ,,M iubeti? sau ,,Spune-mi c m iubeti. Aceast
dependen este proiectat asupra medicului homeopat.
Schimbtoare. Pacienta este foarte emotiv iar strile ei de spirit sunt
foarte schimbtoare. Este cnd moale i plngcioas, cnd iritabil.
Muli homeopai aflai la nceputul carierei sunt surprini ct de iritabil
poate s devin o astfel de pacient. Aceasta se produce mai ales dac se
simte frustrat cnd cei din jur nu i acord atenia de care are atta
nevoie. Poate s fie i o ncpnat, mai ales n chestiuni care i-ar putea
afecta securitatea.
Dogmatism. Dac pacienta este dependent de un anumit sistem reli-
gios, ea l va apra demonstrnd o neateptat rigiditate a principiilor; n
nici un caz nu mai putem vorbi de o fire maleabil n aceste situaii. n
realitate aceste convingeri religioase reprezint tocmai sistemul ei de
securitate, pe care l apr cu un fanatism a crui resurs luntric o con-
stituie tocmai nevoia de a avea un suport, ceva care s o susin. Tendina
de a avea o gndire rigid se ref1ect i n ideile fixe c ar fi pctuit, c
sexul reprezint un pcat - idei ,,puritane. n stadiile finale, Pulsatilla
poate s cad ntr-o stare de apatie, de senilitate sau chiar catatonie.

237
 Copiii. Copilul Putsatilla tipic este timid i se aga tot timpul de
mama sa. Stnd n bfa ele mamei, ea se va sim i protejat i astfel va
comunica fr probleme cu medicul. Este vulnerabit n raporturile cu
ceilal i copii, care o domin i o tiranizeaz uor. Tnjete permanent
dup atenia i afec iunea cetorlal i. Mama va spune chiar c nu scap nici
un prilej de a i se aeza n bra e, de fiecare dat ntrebnd-o ,,Mmico m
iubeti?. i totu i, n alte momente poate s fie mbufnat i iritabil.
Adesea prinii se plng c vine noaptea s doarm cu ei n pat.
Fizic. Variabilitatea caracterizeaz problemele fizice. Chiar pacienta
poate s spun c nu are dou scaune sau dou menstruaii care s fie 1a
fel. Adeseori ns, aa cum a subliniat Nancy Herrick de la Ctinica
Hahnemann, homeopatul descoper aceasta dup o discuie frustrant n
timpul c reia pacienta este incapabil s i descrie simptomele, acestea
nerespectnd nici un tipar. Tocmai aceast tips a unui tipar indic
variabilitatea simptomelor.
Exist dou sfere de ac iune ale acestui remediu n plan fizic: sistemul
hormonal i cel circulator. Problemele hormonale sunt evidente mai ales
n rela ie cu ciclul menstrual. Este unul dintre cele mai frecvente remedii
pentru probleme menstruale: de la sindrom premenstrual pn la
amenoree i bufeuri de menopauz. Este de asemenea i unul dintre
remediile cete mai importante n sarcin tulburrite legate de aceasta.
n privina circula iei, pacientele Pulsatilla sunt pletorice conges-
tionate. Varicele, tendin a de a se nroi uor i roea a obrajilor, durerile
de cap de tip congestiv, conjunctivele congestionate etc. sunt toate expre-
sia unui sistem vascular lene, cu un exces de snge. De aceea orice
nsearnn r coare va ameliora simptomele, i orice mrete cldura corpu-
lui le va agrava.

MENTAL - Moale, timid, uor influenabil, dependent.

* Deschis i maleabil. Uor nfluenabil. * Plnge uor. - Plnge
n timpul interviului cnd i relateaz problemele (Sep, Med, Stapl.
- Triste e, agrav. ntr-o camer nclzit, agrav. nainte de rnenstruaie,
agrav. seara, amel. n aer Iiber. - Stri de spirit schimb toare. - Se simte
prsit. - Ii ntreab mania sau soul: ,,M iubeti?. - Dorete i
este ameliorat de consolare. - Fric sau fobie (de): ln lime.
Claustrofobie. Nebunie. ntuneric. Ho i. Oglinzi. - Idei religioase fanatice
sau rigide; puritan; se roag exagerat de mult. - Iritabilitate, agrav.
nainte de menstrua ie. - Gelozie. - Dezgust; are o reacie aproape
visceral fa de anumite evenimente sau obiecte.
GENERALITTI - Aspect: Adesea, dar n nici un caz exclusiv,
blond, cu obrajii roi, buze roi, plinu , cu un temperament fleg-
matic. - Clduroas i agrav. de cldur. - Agrav. de soare. Dorete

238
i este amel. de aer liber sau de o adiere de vnt. - Amel. cnd se
plimb agale, n pas lent n aer liber. * Agrav. n amurg sau seara.
agrav. la 2 p.m. sau 4 p.m. - Amel. pe vreme rcoroas, la aer
proaspt, nviortor. - Amel. de o baie rece. - Agrav. cnd se ud la
picioare. *_ Agrav. de la mncruri grase, grele, carne de porc, pine.
- Lein ntr-o camer cald, cu aer nchis, din cauza emoiilor, 1a men-
struaie. - Agrav. n timpul sarcinii, la menopauz, nainte de sau n
timpul menstruaiei, dup suprimarea menstruaiei. - Agrav. dup ce a
avut pojar. - Uneoriobezi . - Transp ie pe o singur parte. - Frisoane
nainte de i n timpul menstruaiei.
CAP - Ameeal (vertij), agrav. cnd se uit n sus, agrav. la menstruaie,
amel. cnd st ntins. - Dureri de cap, adesea migrene, care se produc
n ultima or a fluxului menstrual; agrav. la menopauz, la cldur, la
soare, la efort fizic, Ia stri de tensiune emoionale; amel. n aer liber, la
rece sau de la comprese reci, la apsare (presiune). Cefalee adesea pul-
satil sau cu senzaie de presiune spre n afar. - Obraji roii, roete uor.
Bufeuri de cldur care i cuprind fa. - Oreion; parotidit. - Hirsutism.
- Nevralgie facial. - Durere de dini, amel. la rece, agrav. la cldur sau
de la mncare cald. * Gura uscat dar fr senzatie de sete.
NAS - Febr de fn, coriz, strnut adeseaagra. n aerliber, agrav.
seara, agrav. ntr-o camer cald. - Secreie nazal neiritant, verzuie.
- Obstrucie nazal cronic.
OCHI - Conjunctivit, alergic sau infecioas. - Ductele lacrimale
blocate la copii mici (SiI). - Secreie conjunctival verzuie. - Mncrime,
lcrimare i dureri de ochi, amel. 1a comprese reci.
URECHI * Otit medie acut sau cronic. - Durere de urechi, ade-
sea agrav. noaptea, agrav. la cldur ; durere pulsatil. - Otoree
(secreie de la nivelul urechii). ,,Ureche lipicioas (N.T. termen desem-
nnd otita cronic cu secreie cat T 5sistent). - Auzul diminuat dup
o otit medie.
GASTROINTESTINAL - Dorinte alimentare: *U nt. *Frisc si frisc
btut. Brnz. Dulciuri. ngheat. Mncare r. Unt de alune. ua
fierte tari. - Aversiuni alimentare: Unt. *Carne de porc.
Mncare cald. - Indigestie dup grsirni sau mncare grea, carne de porc,
inglieata Gaze istensieabdomina1a Greata si varsaturi dupa dur
erea de cap. - Grea n timpul sarcinii. - Lipsasetei. - Diaree la copii.
- Hemoroizi.
UROGENITAL - Durere vezical, agrav. la sfritu1 miciunii, agrav.
dac ncearc s rein urina. - Miciune involuntar, agrav. n sarcin,
agrav. cnd tuete. - Prostatit. Hipertrofie prostatic. - Orhit, epididim-
it, agrav. pe partea stng, agrav. dup suprimarea gonoreei, agrav. de
oreion. - Energia sexual este mare, n unele cazuri chiar excesiv.

239
La femei accentul este pus mai ales pe ideea de contact emoional dect
pe cea de relaii sexuale. Uneori exist chiar o aversiune fa de relaiile
sexuale urmare a unor convingeri de natur moral sau religioas. Din
cauza nevoii de a avea o relaie profund, poate s existe o preferin pen-
tru homosexualitate. - Travaliul ntrziat sau ineficient. - Malpoziie
fetal; poate s faciliteze modificarea poziiei ftului chiar i n ultimele
zile ale sarcinii. - Menstrua ia uor de supriinat. Amenoree. De aseme-
nea metroragie. - Menstruaie de durat scurt. Menstruaii nere-
gulate. Flux menstrual schimbtor, variabil. - Dismenoree marcat
ncepnd de Ia pubertate. Endometrioz. - Prolaps uterin.
PIEPT - Astm, adesea astm alergic. - Dispnee i opresiune la
nivelul toracelui, agrav. cnd st ntins, seara sau noaptea, cnd
rcete, dup suprimarea unei erupii, la emoii, efort fizic intens, ntr-o
camer cald; amel. cnd st ios, n aer liber. - Tuse care apare noaptea
n pat, mpiedicnd sau ntrerupnd somnul, *mai ales Ia copii.
Bronit. - Palpitaii, agrav. noaptea n pat, agrav. cnd st pe partea
stng. - Galactoree. Mastit. Mastoz fibro-chistic.
SPATE * Senzaie de ap rece care se scurge pe spate. - Durere de
spate nainte de menstrua ie, n timpul travaliului sau dup suprimarea
menstruaiei.
EXTREMITI - Artrit migratorie. - Dureri agrav. la prima
micare dar amel. la continuarea mic rii, agrav. la cald, amel. la
rece. - Dureri de c lcie. - Dureri articulare, mai ales de o1d i cle
genunchi. - Deger turi. - Eczem i mncrime agrav. noaptea, agrav. de
cldur. - Ulcere la nivelul pielii. Eczem. Psoriazis. - Varice, agrav. de
sarcin, amel. la rece. - Senzaie de cldur n picioare, trebuie s le
scoat de sub ptur.
SOMN * Doarme pe burt sau pe spate cu bra ele deasupra capu-
lui. * Somnul este tulburat de un anumit cntec sau un fragment
diutr-un cntec care i tot revine n gnd.
STRI ACUTE
- Otit medie cu dureri care I trezesc pe copil din somn, plnge
are nevoie de consolare, lipsind ns mnia pe care o are
Chamomilla.
o - Infec ii ale tractului respirator superior sau grip cu secreie
nazal neiritant, strnut i conjunctivit.
- Tuse nocturn la copii.
o - Cistit. Pielonefrit.
o - Febr de fn, accese intense de strnut cu eritem i prurit la
nivelul ochilor.
o - Pojar. Oreion. Varicel.
- Mastit.

240
 CLINIC Alergie. Alergie alimentar. Amenoree. Anxietate. Artrit.
Astm. Bronit. Cefalee. Cistit. Colagenoze, boli de esut conjunctiv.
Conjunctivit. Demen. Depresie. Dismenoree. Eczem. Endometrioz.
Gastrit. Lupus eritematos sistemic. Menstruale, tulburri. Menopauz.
Metroragie. Migren. Obstrucie a ductului lacrimal. Oreion. Orhit. Otit
medie. Sarcin. Sarcoidoz. Sinuzit. Travaliu. Tuse. Uretral, strictur.
Uretrit. Urticarie. Uterin, prolaps. Varice. Vertij.
COMPLEMENTARE Sil, Lyc, Kali-s, F1-ac. Tub. Calc.
COMPARAII Phos - Fire deschis, amel. consolare, dependent, i
plac frica i mncarea rece, dorin sexual inlens, tulburri respiratorii.
Sulph - Clduros, amel. la rece, buze obraji reci, scoate picioarele
de sub ptur, agrav. seara n pat.
Arg-n - Fire deschis i emotiv, clduros i amel. la rece, i place
ngheata, aversiune pentru carnea de porc, indigestie.
Merc - Otit, i place s mnnce pine cu unt, agrav. noaptea, dezgust.
Kali-s - Astm i alergie, agrav. cnd este supranclzit, agrav.
noaptea, tuse, iritabil.
Sep. Staph. Bar-c. Lyc. Med. Caps.

PYROGENIUM
Tendina la supuraii a lui Pyrogenium n-ar trebui s ne surprind
avnd n vedere c remediul este obinut din carne putred. Anumite
forme de infecii, supuraii i chiar stri septicemice rspund la acest
remediu. Pn acum a fost folosit aproape exclusiv n probleme acute sau
afeciuni ce au avut ca punct de plecare infecii acute.

MENTAL - Se afirm c ar fi curativ n formele de delir cu simptome

asemntoare cu cele de la Baptisia (senzaia c inai este o persoan n pat
cu el, senzaia c trupul su acoper tot patul sau senzaia c are prea multe
brae i picioare). - Stare marcat de ne1inite i agitaie n timpul febrei.
GENERALITI * Discrepan ntre rata pulsului i tempera-
tur. De exemplu, pulsul are o frecven peste 140 dei pacientul are
numai o febr moderat i viceversa. - Agitaie, ne1inite, amel. de
micare (Rhus-t). - Eman un miros neplcut, respingtor. - Nu s-a mai
simit bine niciodat de cnd a avut o infecie sever.
CAP - Cefalee pulsatil amel. de presiune. - Limb roie i lucioas
sau cu depozit.
GASTROINTESTINAL - Vomit lichidele de ndat ce acestea s-au
nclzit n stonac (Phos). - Scaun cu miros respingtor.
PIEPT - Este n permanen contient preocupat de activitatea
inimii sale. - Palpitaii. - Bronit. Pneumonie.

241
 EXTREMITI - Dureri n tot corpul, ameL de micarea continu.
Dureri ca dup o lovitur, ca de la o vntaie; senzaia c patul este
prea tare (Rhus-t, Arn, Bapt). - Limfangit. - Frisoanele ncep din
regiunea interscapular (dintre omopla i). - Abces. Celulit.
STARI ACUTE
Grip: febr nalt, dureri, ne1inite, agitaie (Ars, Rhus-t,
Eup-per).
*Feb r puerperal cu dureri, secre iile i lohiile au miros res-
pingtor. Este un remediu aproape specific pentru aceast afeciune.
Febr tifoid: se spune c rspunde spectaculos la acest remediu
(dar aceast afeciune este acum foarte rar ntlnit n rile occidentale).
CLINIC Abces. Celulit. Endometrit sau febr puerperal. Grip.
Limfangit. Septicemie. Ulcere cutanate.
COMPARAII Bapt - stare septic, delir, secreii cu miros resping-
tor, dureri ca de la o lovitur (ca i cum ar avea o vntaie).
Rhus-t - febr, dureri, agita ie, limb roie.
Ars. Sulph. Ail.

RADIUM BROMATUM
Radium bromatum s-a dovedit a fi un remediu cu aciune profund. Cu
toate acestea, cunotin e1e noastre legate de acest remediu sunt incom-
plete. Cnd ntlnim combina ia de probleme cutanate cu simptome artic-
ulare trebuie s lum n considerare acest remediu. n orice tulburare
reumatic ce apare dup iadioterapie trebuie, de asemenea, s ne gndim
la Radium bromatum.

GENERALITI - Clduros. - Agrav. dac se nc1zete n pat.

- Agrav. noaptea. - Acuze aprute dup expunerea la radia ii sau dup
radioterapia afec iunilor maligne. - Simptomele se deplaseaz de la dreap-
ta la stnga sau de la stnga spre dreapta.
EXTREMITI - Simptome artritice, artrozice, gut ; sciatic.
- Dureri articulare care au modalit i similare lui Rhus-t mai ales agrav.
noaptea i amel. la micare. - Dureri amel. de aerul rece i agrav. de cl-
dura patului. - Dureri centrate pe regiunea genunchilor i a membrelor
inferi oare.
PIELE - Eczem. Psoriazis. - Herpes circinat cu leziuni perfect circu-
lare. - Erup ii cutanate uscate, cu senza ie de arsur. - Erupii la nivelul
coapselor i n regiunea genital.
STRI ACUTE
Grip cu cefalee occipital puternic.
Reumatism acut.

242
 CLINIC Artrit. Boal de iradiere. Boli ale esutului conjunctiv.
Eczem. Grip. Reumatism. Tinea.
SIMPTOME COMBINATE Probleme cutanate i acuze artritice.
COMPARAII Rhus-t. Sulph. Puls. Ars.

RANUNCULUS BULBOSUS

Ranunculus bulbosus este n primul rncl un remediu pentru suferine

articulare i reumatism, dei are o aciune puternic i asupra pielii, tractu-
lui respirator i nervilor. Este unui dintre remediile cu cea mai intens
reacie Ia frig i umezeal. n Iiteratura homeopatic s-a scris mult despre
utilizarea lui Ranunculus bulbosus la alcoolici. Cu toate acestea, n practic
s-a observat c alcoolul determin la pacienii de tip Ranunculus bulbosus
agravare sau chiar intoxicaie, dei, foarte adesea, ei au chiar aversiune pen-
tru alcool. De aceea, cu acest remediu se obin mai frecvent rezultate bune
n tratarea simptomelor intoxicaiei alcoolice acute dect n tratamentul con-
stituional al pacienilor alcoolici (consumatori cronici de etanol).

MENTAL - Iritabil i ultrasensibil. - Descurajare intens legat de

starea lui, disproporionat de mare fa de severitatea bolii.
GENERALITI - Agrav. de vremea rece i de vremea rece
umed, agrav. de schimbarea vremii. - Agrav. n aer iiber sau de la
curent; agrav. mergnd n aer liber. - Agrav. de alcool. - Agrav. seara.
- Agrav. dac se ud. - Nu suport s fie atins i este agrav. de atingere.
- Senzaie de durere i rceal la nivelul unor zone mici, circumscrise (ca
nite pete) de pe corp.
CAP - Cefalee frontal dreapt. - Cefalee de la buturi alcoolice.
- Cefalee reumatic agrav. de vremea umed sau de schimbarea vremii.
- Febr de fn.
PIEPT - Nevralgie intercostal, mai ales n partea inferioar a
hemitoracelui stng. - Dureri toracice agrav. de micare, agrav. de
inspir, agrav. cnd st culcat pe partea dureroas, agrav. cnd se de
rsucete pe cealalt parte, agrav. de rners, agrav. de atingere, agrav. de
rece; amel. dac respir ct mai rar, cu pauze ntre inspir i expir.
- Pleurezie. Pneumonie sau bronsit cu dureri la nivelul toracelui.
Respiraie dureroas. - Senzaie de rceal n piept i plmni, agrav.
dac respir aer rece. - Zona zoster toracic, mai ales pe stnga.
Nevralgie postzosterian.
GASTROINTESTINAL - Indigestie i sughi de la buturi alcoolice.
Dureri n hipocondrul drept sau la nivelul ficatului n timpul inspirului.
SPATE - Reumatism i senzaie de redoare, de nepeneal a regiu-
nii cervicale. - Dureri n jurul unghiului intern al scapulei stngi.

243
- Fibrozit (fibromialgie). - Muchii spatelui dureroi la atingere.
Durere ca un junghi interscapulovertebral. - Dureri de spate agrav. de
frig, agrav. de urnezeal, agrav. de mers. - Senza ie de rece sau de arsur
pe zone mici, circumscrise (pete) de Ia nivelul pieptului sau spatelui.
- Sciatic agrav. de vremea rece i umed. - Zona zoster la nivelul
spatelui.
EXTREMITI - Dureri articulare agrav. de vremea rece, umed,
agrav. de schimbarea vremii. stare de redoare (nepeneal) cronic a
articulaiilor. - Ulceraii ale degetelor. - Fibrozit (fibrornialgie).
PIELE - Zona zoster. - Erup ii veziculoase care formeaz cruste tari.
- Caloziti cornoase dure.
CLINIC Alergie. Artrit. Btturi (caloziti). Bronit. Cefalee.
Eczem. Fibrozit (fibromialgie). Gastrit. Zona zoster. Migren.
Nevralgie. Pleurezie. Pneumonie. Reumatism. Sciatic. Spate, dureri de.
COMPARAII Bry - pleurezie sau nevralgie intercostal stng,
agrav. de micare i inspir, reumatism, iritabilitate. Bryonia este amel.
cnd st culcat pe partea dureroas (invers fa de Ran-b).
Rhus-t - reurnatisrn, agrav. la vreme rece, umed , erupii veziculare i
zona zoster.
Dulc. Kali-c. Rhod. Calc.

RAPHANUS

Raphanus este folosit n principal n situaii acute, mai ales n cazurile

de ileus postoperator care dureaz mai mult ca de obicei. Simptomul cheie
la Raphanus este senza ia (i prezen a de) gaze ncarcerate, mai ales la
nivelul flexurii splenice.

GASTROINTESTINAL Senza ie de gaze ncarcerate, n special

n hipocondrul stng.
UROGENITAL - Hipersexual.
CLINIC Ileus postoperator. Ocluzie intestinal.

RATANHIA

Ratanhia a fost folosit aproape exclusiv n cazuri de patologie rectal

sau n probleme care au aprut dup suprirnarea simptomelor rectale.
Vithoulkas a descoperit, pornind de la observaii atente fcute asupra
acestei patologii tipice, c pacien ii Ratanhia sunt predispui la nevroz
compulsiv. Sunt persoane supersti ioase cu tendin e compulsive mai ales

244
de natur religioas. Comportamentul compulsiv vizeaz tot ceea ce fac,
dar mai ales igiena rectal. Formarea de fisuri - la rect, mameloane i n
alte zone - reprezint o tendin general la acest remediu.

MENTAL - Comportament i gndire de natur obsesiv-compulsiv.

GASTROINTESTINAL - Fisuri rectale i hemoroizi. - Dureri rec-
tale dup scaun care persist minute sau ore. - Dureri rectale cu senza-
ie intens de arsur, de tiere sau ca i cum ar avea achii nfipte sau sti-
cl pisat. - Durere rectal agrav. de atingere i cnd elimin un scaun
tare, de consisten crescut. - Dureri amel. de bi calde, amel. n clinos-
tatism, amel. cnd face o plimbare ri pas lent (agale). - Hemoroizii
proemin, protruzioneaz (ies n afar) n timpul scaunului. - Leziuni
excoriative i exsudative (prezint o secreie, o scurgere) la nivel rectal.
- Dorin de: Pui. Sare. Dulce. Grsime.
CLINIC Anxietate i nevroz compulsiv. Constipaie. Fisur rectal.
Fi suri. Hemoroizi. Rectalgie (durere rectal).
COMPARAII Paeon. Aesc. Coll. Nit-ac. Ars.

RHEUM

Rheum a fost folosit mai ales la copii i sugari cu sindroame diareice

subacute sau cronice i, de asemenea, n timpul erupiei dentare.

MENTAL - Copil plngre i iritabil, ip i plnge. - Este mai

suprat i agitat n cursul nopii (Jalap). - Capricios. - Nu vrea s se joace
normal, ca toi ceilali.
GENERALITI - Miros acru al transpiraiilor i secreiilor.
- Agrav. n timpul erupiei dinilor. - Obosit, transpir repede. - Transpir
excesiv la cea mai mic miscare.
CAP - Erupie dentar. - Saliv excesiv. - Transpiraie la nivelul
capului i feei, n special n timpul somnului.
GASTROINTESTINAL - Diaree, in special diareea care apare la copii
n timpul erupiei dentare. - Miros acru al scaunului. - Colici.
COMPARAII Mag-c. Calc. Calc-p. Hep. Cham. Jalap. Cina.

RHODODENDRON

Rhododendron este un alt remediu reumatic i majoritatea simp-

tomelor sunt la nivelul articulaiilor. Poate fi foarte dificil s difereniem
acest remediu de Rhus Toxicodendron pentru c ambele au agravare mati-

245
nal, ameliorare la micare i cldur i sunt puternic influenate de vreme
(meteorosensibilitate marcat). Toate simptomele lui Rhododendron sunt
puternic agravate nainte de furtun sau la modific ri barometrice mari.

MENTAL - Nervos i hipersensibil. - Stare de 1ein, confuzie, excitare

nainte de furtun. Fric de furtuni.
GENERALITI * Agrav. nainte de furtuni eu tr snete i ful-
gere, agrav. nainte de vijelii. - Agrav. de expunerea la vnt (mai ales
de vnturile caracteristice regiunii respective, cum ar fi ,,Fohn-uI, ,,Santa
Ana, etc.). - Agrav. de vremea rece i umed . - Amel. de micare.
CAP - Nevralgie sau cefalee agrav. nainte de furtun, agrav. cnd vre-
mea este rea sau se schimb; amel. de micare. - Durere de dini agrav. de
furtun.
UROGENITAL - Orhit. Epididimit. - Durere testieular, mai
frecvent pe dreapta, cu senza ia de zdrobire a testiculelor. - Dureri tes-
ticulare amel. de rnicare. - Dureri testiculare care iradiaz n sus spre
abdomen. - Testiculele sunt umf1ate, cu inflamaie cronic (orhit cron-
ic ). - Dureri testiculare sau ovariene agrav. nainte de furtun sau de
schimbarea vremii. - Au fost relatate vindecri cu acest remediu ale unor
cazuri de hidrocel.
MUSCULOSCHELETIC - Dureri articulare agrav. dimineaa, agrav.
de schimbarea vremii, agrav. de vremea umed; amel. de micare, de
mers, de cldur. - Dureri 1a nivelul membrelor superioare, tendoanelor,
degetelor de la mini i de la picioare. - Artrit migratorie. - Nocluli
artrozici. - Dureri a nivelul cefei i coloanei Iombosacrate, agrav. de
schimb rile de vreme, amel. de micare. - Dureri de clcie.
SOMN - Doarme cu picioarele ncruciate.
CLINIC Artrit. Bursit. Cefalee. Durere de din i. Epididimit. Gut.
Leziuni ale tendoanelor. Nevralgie. Orhit . Reumatism.
COMPARAII Rhus-t - artrit agrav. de vremea umed i nainte de
furtun, amel. de cldur i micare i de ntinderea articulaiilor.
Ran-b. Phos. Dulc. Ruta.

RHUS- TOXICODENDRON

Rhus Toxicodendron. este unul dintre cele rnai irnportantepolicreste.

Dei exist tendin a de a-1 considera un remediu util pentu suferine
articulare, el poate vindeca tulbur ri mentale ca i probleme patologice
severe neurologice, cardiace i practic ale oricrui alt sistem de organe.
Pacien ii cu suferin e la nivelul sistemului locomotor (articulaii i
muchi) sunt de regul neafecta i n plan psihologic. De aceea nu-i de

246
mirare c avem att de puine elemente care s ne permit o cunoatere
mai profund a personalitii acestui remediu.
n plan psihologic, persoanele de tip Rhus Toxicodendron. parcurg
mai mu1te etape. n faza tirnpurie sunt vesele, glumee i pline de via; au
un spirit vIu si sunt prietenoase dar au o anumita ttmditate Vioiciunea
caracteristica de baz a acestei prin te n1ocuit ulterior de o
stare 1untric de ne1inite agitaie; adesea pacientul devine iritabil i
orice nimic i d un sentiment de frustrare. DefaptRh jndxon.
fi un renedii foarte util i uj.brarie comportamentale ale copiilor
caracteriate prin agitatie iritabilitate marcata chiar rautate Persoana
du1t este foarte serioas, muncit6are, nerbdtoare, cu o teiidin per-
manent de a face ceva (este permanent montat, n priz), amintind de
Nux Vomica.
Pe msur ce patologia se adncete, rigiditatea i nepeneala din
plan fizic se extind i n plan emoional. n aceast etap el devine
morocnos i depresiv. n faze mai tardive el va cpta o rigiditate, fixi-
tate i n plan mental. Pot s apar cornportamente obsesionale, compul-
sive, mergnd pn la veritabile ritualuri. Rhus Toxicodendron. este unul
dintre cele mai pertiioase remedii. Pacientul are idei fixe, upta-
mentul incepe sa se desfasoare dupa schema unor ritualuri
Sistemu1 neivos rnucoasele seroasele si pielea reprezinta locurile
unde iu i exercit cel mai intens aciunea. Trstura defini-
torie o constituie nepeneala progresiv, care, adesea, se instaleaz dup
o perioad de agitaie i suprasolicitare (mental, nervoas, a unei articu-
laii, grupe musculare etc.)

MENTAL - Gluine, agitat, vesel. - Minte agitat, n continu

micare; sare de la un subiect la altul. -
Ajixietate pentru copiii sai Teama Ca va ucide pe cineva De otrav
- Tjiid,.. fios fl societate, complexat. - Deprirnat; morocnos.
- Superstiios; ritualuri; idei fixe. Tulburri compulsive.
GENERALITI * Agrav. vreme rece, rece i umed, curent de
aer, vreme noroas, nchis, ceoas, cnd se ud, cand se dezveleste
sau cnd o extremitate este expus la frig, nainte de sau n timpul unei
furtuni, toamna, dup un efort excesiv, seara dup eforturile din timpul
zilei, dimineaa 1a trezire. - Amel. de vremea cald, cnd face baie
cald, de micare (nu poate s stea Iinitit). - Tulburri pe partea stng.
Tulburari periodice mai ales frisoane si febra Frisoane periodice cu
apariie brusca agrav noaptea
NEUROLOGIC - Boal Parkinson, rigiditate marcat, amel. de
micare, pacientul este nepenit, rigid n emoiile sale ca i n expresia
facial, tremor. - Coree. Tres riri, spasme. Ticuri. - Hemiplegie, mai ales

247
pe partea stng. - Ameeal (vertij), agrav. la ridicarea din pat, tendina
de a cdea pe spate.
CAP - Dureri de cap, agrav. de vreme umed, de furtun, de schim-
barea vremii, amel. de micare. - Acnee rozacee. Erizipel la nivelul feei.
- Erupii pe vrful nasului (Caust, Aeth, Nat-c). - Herpes febril (herpes
aprut n timpul febrei) la nivelul buzelor, Crpturi la colurile
buzelor. - Pleoape umflate j inf1amate (Apis, Kali-c, Ars). - Irit.
OROFARINGE * Vrful limbii este rou sau are un triunghi rou
pe limb. - i trosnesc flcile. Sindrom de articulaie (artroz) temporo-
mandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala
agrav de utilizarea excesiva a vocli dar poate sa fie amel cand vorbeste
(ceea ce echivaleaz cu rniscarea corzilor vocale).
GASTRO1NTESTINAL - Dorin e alimentare: Brnz.
Dulciuri Aversiune pentiu Carne Sete bea cu inghiituri mici
Dorinta de bauturi reci
UROGENITAL - Herpes n regiunea genital. - Erupii pe organele
genitale sau n regiunea intern a coapsei. - Miciuni frecvente.
- Enuresis, mai alesla biei.
PIEPT - Astm, mai ales n asociere cu sau dup suprimarea unei
eczeme. - Tuse, agrav. la vreme rece i umed, agrav. nainte sau dup fri-
son. - Bronit. Pneumonie, adesea cu producere de sput ruginie.
- Palpitaii. - Hipertrofie cardiac. Valvulopatii. - Angin, agrav. de efort
fizic, cu iradierea durerii n bra ul stng.
SPATE - Durere de spate joas (lombar) i sciatic. Durere de
spate agrav. dup suprasolicitarea muchi1or, precum n accidentele
de trafic sau dup ridicarea unor greut i prea mari; agrav. cnd st
linitit, ceea ce l face s nepeneasc, amel. de cldur, bi sau
duuri calde, aniel. de micare (ceea ce l si1ete s se ridice i s se
mite), aniel. de presiune (ap sare) puternic i niasaj. - Ii trosnesc
gtul i spatele. Torticolis. - nepeneal i durere n por iunea cervical a
muchiu1ui trapez. - i simte gtul n epenit, ceea ce l face s se
ntind i s i mite capul, agrav. cnd este iritat, agrav. de rece
umed, amel. de cldur. nepeneala se poate extinde spre regiunea
occipital determinnd dureri de cap.
EXTREMITTI * Artrit, artroz, reumatism acut sau cronic;
*agrav. noaptea n pat, diminea a la trezire, pe vrenie rece i unied
sau nainte de furtun, la efort fizic; aniel. de cldur, baie cald,
vreme uscat, micare. - Durere n um rul stng. - Durere n pori-
unea supero-intern a scapulei stngi. - Agitaie la nivelul membrelor,
mergand pana la coree Agita ie a picioarelor n pat - Bursita
Tendinit. Entorse. - Amoreal dup ce a stat pe un bra sau pe un
picior. - Arnoreal a braului stng n afec iuni cardiace. - Cracrnente
articulare. - Noduli artrozici

248
 PIELE - Eczeni cu vezicule mici, intens pruriginoase. - Prurit,
amel. de ap fierbinte, clocotit. (Rhus-v) - Herpes. Zona zoster.
Erupie determinat de contactul cu planta Rhus toxicodendron.
- Urticarie. Psoriazis. - ngroarea pielii n afeciuni dermatologice cle
lung durat. - Eritem nodos. - Erupie cutanat maculoas cu pete de
culoare rou nchis.
SOMN - Somn neinitit, trebuie s se mite. permanent. n..ti.npul
somnului, neputnd s 1 gseasc o pozlie confortabil - Viseaza ca
muncete sau face o plimbare lung sau un efort fizic.
STRI ACUTE
Grip cu dureri intense care l oblig pe pacient s se mite tot
timpul. Febra se poate instala rapid, mai ales la 10 a.m.
Varicel. Impetigo. Scarlatin.
Faringit, amel. de buturi calde cu senzaie de disconfort
ne1inite n tot corpul.
Infecii ale tractului respirator superior.
Pneumonie, tuse producnd o sput ruginie.
Entorse cu o senzaie de nepeneal dureroas, dar pacientul
simte nevoia s flecteze i s i mite permanent ncheietura.
Traumatisme la nivelul spatelui.
Traumatisrne la nivelul tendoanelor sau muchilor, agrav. de
efort fizic.
CLINIC Angin. Artrit. Astm. Bronit. Cefalee. Colagenoze, boli de
esut conjunctiv. Comportamentale, tulburri. Compulsive, tulburri
nevrotice. Contuzie. Coree. Durere de spate lombar. Eczem. Entors.
Enuresis. Eritem nodos. Erupii cutanate. Faringit. Fibrozit (fibromial-
gie). Grip. Hemiplegie. Herpes. Impetigo. Laringit. Luxaie cervical,
leziuni ale coloanei cervicale prin mecanism de flexie-extensie.
Parkinson, boal. Pemfigus. Pneumonie. Reumatism articular acut.
Reumatism. Sciatica. Tendinit. Urticarie. Varicel. Zona zoster.
COMPLEMENTARE Bry. Calc.
INAMICE Apis.
COMPARAII Phos - Artrit cu dureri amel. de micare i cldur,
agrav. nainte de furtun, friguros, i place laptele rece, angin, tuse i
rgueal.
Tub - Suferine articulare cu modaliti asemntoare, agrav. noaptea,
la um.ed i rece, n timpul furtunii, agitaie, ritualuri, i place laptele rece,
eczem, probleme respiratorii.
Ruta - Artrit i traumatisme cu modaliti similare, nepeneal,
gtul dureros i nepenit.
CaIc - Friguros i agrav. la umed i rece, la efort fizic excesiv, i plac
dulciurile, crpturi ale pielii i eczem.

249
 Ars - Mai ales n situa ii acute poate fi confuz, febril, friguros, agitat,
are sete, bea cu nghi ituri mici, iritabil, manifestri cutanate, probleme
respiratorii, uneori i place laptele.
Apis - Reurnatism acut, febr, simptome la nivel cutanat, erupii
cutanate.
Ran-b. Rhod. Cimic. Dulc. Calc-p. Rad-br. Stel.

RHUS VENENATA
n cea mai mare pafte, Rhus Venenata seamn cu Rhus Toxicodendron,
cu diferena c se centreaz rnai mult pe piele i mai pu in pe articulaii. n
rnod special, la nivelul pielii se constat crpturi severe. Mai poate prezen-
ta eczerne cu caracteristici similare cu cele de Ia Rhus Toxicodendron: pru-
rit rnarcat amel. de ap clocotit. Cnd o eczem de acest fel nu se nsoete
de dorin a pentru lapte sau de simptornele articulare caracteristice pentru
Rhus Toxicodendron, vorn prefera Rhus Venenata. Este de asernenea un
remediu irnportant n tratarnentul sclerodermiei.

ROBINIA

Robinia este un remediu specific ta care ne gndim n principal n

cazurile de hiperaciditate sever. Senzaia intens de arsur de 1a nivelul
tractului digestiv este principalul sirnptom clieie care indic utilizarea
remediului.

CAP - Au fost sernnalate vindecri ale unor cazuri de nevralgii i

rni gren e.
GASTROINTESTINAL - Senza ie intens de arsur i aciditate la
nivelul ntregului tract digestiv. - Pirozis, agrav. noaptea i cnd se
ntinde n pat. - Eructa ii acide, acre, pirozis.
CLINIC Hernie liiatal. Reflux gastroesofagian. Ulcer peptic.
COMPARAII Sulph. Lyc. Ars. Phos. ris.

RUMEX CRISPUS

Rumex este n primul rnd un remediu pentru tuse, dei simptomul su

cheie ,,agravare la dezvelire sau dezbrcare a condus i la prescrierea sa
n afeciuni cutanate i digestive.

250
 GENERALITI - Agrav. de aer rece sau n aer liber. - Agrav. de
schimbarea temperaturii (n ambele sensuri). *_ Agrav. dac se
dezve1ete sau se dezbrac.
GASTROINTESTINAL - Senzaie cle plenitudine n stomac care urc
n gt i provoac tusea. - Diaree, n special diaree matinal.
LARINGE - Durere iritativ (senzaie de carne vie) n laringe sau tra-
hee, agrav. n aer liber. - Secreie (sput) mucoas abundent ce trebuie
expectorat, prezent n special la nivelul tractului respirator superior.
Kent menioneaz eficiena acestui remediu n Iaringita tuberculoas -
Catar (inflamaie descuamativ i exsudativ), iritaie i secreie mucoas
groas n laringe.
TUSE - Agrav. de aer rece sau n aer liber. Agrav. de dezvelire.
- Agrav. cnd trage aer n piept (cnd inspir), agrav. cnd respiraia
este neregulat, agrav. cnd vorbete sau cnd rde. - Agrav. n special
dimineaa la trezire sau la 11 p.m. *_ Agrav. de atingere sau apsare
(presiune) pe gt sau laringe. * Agrav. de schimbarea temperaturii (de
la cald la rece sau invers) - Aerul rece i provoac o senzaie de gdili-
tur n gt, care l face s tueasc. - Amel. dac suge o bomboan,
amel. dac bea ceva. - Tuse uscat, iritativ. Crup. Tuse convulsiv.
PIELE Prurit marcat care apare imediat dup ce se dezve1ete
sau se dezbrac.
COMPARAII Coc-c. Spong. Dros. Phos.

RUTA

Ruta este util rnai ales n afeciuni reumatismale i ale esutului con-
junctiv. Cea rnai pregnant caracteristic const n senzaia teribil de
nepeneal pe care pacientul o resimte n muchi i tendoane. De aseme-
nea Ruta este unul dintre remediile cele mai importante n leziuni i trau-
rnatisme. Vithoulkas a obinut cu acest remediu cteva vindecri remarca-
bile n cazuri de nevroza anxioas.

MENTAL - Anxios, iritabil, rigid. - Minte greoaie, obtuz; a gndi

este pentru el o mare povar, sirnpla idee de a gndi i provoac aversi-
une. - Suspicios. Plin de rernucri. Certre. - Tulburri nevrotice anx-
ioase i atacuri de panic cu team de moarte care se produc mai ales
n timpul episoadelor de febr sau cnd este supranclzit.
GENERALITI - Senzaie de nepeneal n tot corpul. - Obosete
uor, agrav. de efort fizic. - Agrav. de vremea rece i umed. - Amel. cnd
st ntins (unele dureri pot s fie agrav. cnd st ntins). - Dureri Ia nivelul
prii corpului pe care se sprijin. - Traumatisme la nivelul structurilor
conjunctive, tendoanelor i periostului. - Agitaie.

25 1
 CAP Ameeal (vertij), agrav. seara, agrav. dac st aezat vreme
ndelungat. - ncordarea (suprasolicitarea) privirii; senzaie de
nepeneal n jurul ochilor, cauzat i agrav. de solicitarea privirii, mai
ales n timpul unei munci migloase, cum ar fi cusutul sau ceasornicria
ori citirea unui text scris cu caractere foarte fine. - Ochii roii cu senzaie
de arsur. - Nevralgie facial, agrav. la rece, agrav. cnd st ntins.
GASTROINTESTINAL - Constipaie, efort de defecaie ineficient.
- Prolaps rectal.
SPATE Durere de spate, durere de spate loinbar i sciatic,
amel. cnd st ntins. - Gtul n epenit, redoare n regiunea cervical.
- Dureri toracice resimite n spate care jeneaz respiraia. - Senzaie de
slbiciune la nivelul spatelui.
EXTREMITI - Dureri articulare, agrav. de vremea rece i umed ,
de efortul fizic, de suprasolicitare. - Durere de tip inflamator, ca de la o
vntaie cu nepeneal. - Leziuni ale tendoaaelor dup suprasoli-
citarea sau sucirea, torsionarea unei articula ii care determin o
durere ca de Ia o vn taie eu nepeneal. * Bursit i teisdinit
acut, adesea cu rev rsnt lichidian. Traumatisme ale periostului;
vnt i, eehimoze la nivelul periostului. .. Trauinatizarea i supraso-
licitarea cronic a tendoanelor determin fibroz i proliferri nodu-
lare, fenomen frecvent mai ales la nivelul articula iei radiocarpiene.
- Slbiciune i nepeneal mpiedicnd ridicarea de pe scaun. -
Chisturi sinoviale. Neurinoame (neuroame).
CLINIC Artrit. Bursit. Cefalee. Durere de spate lombar. Entorse.
Fibrozit (fibromialgie). Muchi, suprasolicitarea muchi1or. Nevralgie.
Neurinoame. Ochi, suprasolicitarea ochilor. Panic, atacuri de. Prolaps
rectal. Sciatic. Tendinit. Traumatisme ale periostului i tendoanelor.
COMPARAII Rhus-t - nepeneal, agrav. diminea a, pe vreme rece
i umed, amel. de micare, traumatisme ale tendoanelor, gt n epenit.
Kalin. Ran-b. PIb. Caust.

SABADILLA

Sabadilla este indicat n primul rnd n febra de fn i n coriz.

Principalul simptom cheie l constituie accesele teribile cIe strnut i car-
acterul paroxistic aI acestor accese.

MENTAL - ,,Iluzii legate de starea corpului su - acest simptom este

considerat de mul i ca fiind un simptorn cheie, dar este rareori ntlnit n
practic. - Este iritabil i tresare uor.

252
 GENERALITI - Friguros i agrav. de frig. - Durere sau senzaie de
arsur pe zone Iimitate, circumscrise (ca nite pete). - Unii autori afirm
c simptomele se deplaseaz de la stnga la dreapta.
CAP * Febr de fn cu accese de strnut impresionante; afeciuni
n care strnutul este principala acuz. Crize paroxistice, salve de 10
sau mai multe strnuturi, agrav. de rece, agrav. de mirosuri i parfumuri.
- Prurit i gdilitur n nas. - Secreie nazal abundent, subire (apoas),
adesea iritant. - Simptomele corizei sunt mult ameliorate de cldur i
buturi calde. - Faringit care poate ncepe pe partea stng, amel. de bu-
turi calde, agrav. de aer rece. - Senzaia c are ceva n gt care I face s
nghit mereu.
GASTROINTESTINAL - Dorin de: Buturi calde. Lmi. Ceap.
- Aversiune pentru: Ceap. - Are reputaia de a vindeca orice fel de
verminoz.
PIEPT - Astm care survine n general n perioadele n care mediul este
bogat n alergeni i n sezonul febrei de fn. - Tuse uscat, iritant.
CLINIC Alergie. Astm. Faringit. Guturaiuri, rceli. Tuse. Verminoze.
COMPLEMENTARE Sep.
COMPARAII A11-c. Euphr. Ars. Sang.

SABINA

Sabina este util n special n probleme uterine: hemoragii i dureri

pelviene intense, chinuitoare, care apar n timpul menstruaiei, n timpul
sau dup travaliu ori avort, n caz de chiste sau tumori. Principala carac-
teristic a durerilor care ne ghideaz n alegerea acestui remediu este:
,,durerea de spate joas care iradiaz spre zona pubian . TOtU exist
multe cazuri care nu au acest simptom specific i la care durerile sunt inai
degrab resim ite n spate i n oasele pelvisului sau mai n interior.

CAP - Epistaxis.
GASTROINTESTINAL - Dorin de: Lmi. Sare. Lucruri rcoritoare.
UROGENITAL - Dismenoree sever sau dureri uterine de alt
natur (dect cele legate de ciclul menstrual), resimite iniial la
nivelul coloanei lombare sau n sacrum i care iradiaz n pubis. -
Dureri ,,ca i cum oasele s-ar rupe i s-ar desface. - Metroragie cu
flux puternic, cu snge ron sau rou aprins, care nete cu for i
este amestecat cu cheaguri. - Metroragie agrav. la menopauz, agrav.
de micare, agrav. de prezen a fibroamelor uterine, agrav. de retenia
placentei; n mod paradoxal poate fi ameliorat de mers. - Avort; este
util att n prevenirea apari iei unui avort ct i pentru a elimina predis-

253
poziia cronic a avort. Menstruaie ntrziat sau care vin prea
devreme. - Condiloame. Leucoree. - Dorin sexual crescut; apetit
sexual crescut n timpul rnetroragiei.
EXTREMITI - Dureri de spate n timpul rnenstrua iei, travaliului,
afeciunilor uterine. - Dureri de clcie. Dureri de coapse.
CLINIC Avort. Condilomatoz. Dismenoree. Epistaxis. Leucoree.
Metroragie. Retenie placentar.
SIMPTOME COMBINATE Tulburri uteriiae i epistaxis.
COMPARAII Sec. Bell. Phos. Ip. Erig.

SAMBUCUS NIGRA

Este un remediu eficient mai ales n afeciunile respiratorii, att ale

tractului respirator superior i nasuui ct i n afeciuni pulrnonare.

GENERALITI - ,,Cldur uscat (pielea este cald i uscat) n

timpul somnului, transpir mult n timpul zilei sau n momentul
trezirii este simptomul cheie, dar frecvent transpiraia este abundent pe
tot parcursul crizei (de astm) i chiar i nainte ca pacientul s se
trezeasc. - Transpiraie pe tot corpu cu excep ia capului. - Corpul este
foarte fierbinte dar picioarele sunt reci ca gheaa (BeIf). - Stare cle slbi-
ciune cu transpiraie excesiv.
CAP - Obstrucie nazal; fornie pe nas (mai ales nou-nscuii).
- Obstrucie nazal att de pronunat nct copilul nu poate suge la piept.
- Cianoz. Faa se nvine ete n timpul crizei de astm sau a accesului de
tuse.
GT Spasm laringian. - Rguea1 cu secreie rnucoas abundent
mucus n laringe.
PIEPT - Astm agrav. noaptea i dup miezul nopii. - Respiraie
dificil noaptea; pacientul sare din pat cu senza ia c se sufoc.
- Astm asociat cu transpira ie puternic. - Respiraie dificil, agrav.
cnd st culcat. - Astm la copii. - Crup. Tuse convulsiv. Bronit.
EXTREMITI - Picioare reci sau mini i picioare reci n timp ce
restul corpului este cald.
CLINIC Alergie. Astm. Bronit. Crup. Laringospasm. Rinit. Tuse
convulsiv.
SIMPTOME COMBINATE Astm i transpiraie important.
COMPARAII Lyc. Kali-c. Kali-s. Kali-n. Lach. Nux-v.

254
 SANGUINARIA

n general, Sanguinaria nu este considerat un remediu cu aciune pro-

fund, dar totui este utilizat n tratamentul unei game largi de condiii
clinice severe. Este un remediu cu o puternic Iateralitate dreapt. Este util
mai ales n alergii astm alergic, n dureri de cap migrenoase i bursite.

GENERALITI * Amel. de eructaii, flatus, vom. - Lateralitate

d reapt.
CAP * Cefalee migrenoas pe partea dreapt care ncepe n mod
tipic la nivelul cefei sau chiar de la nivelul muchiu1ui trapez de pe
partea dreapt i care se extinde ctre frunte i ochi. - Cefalee amel.
dac vomit, amel. de somn, amel. de flatus i eructaii. - Cefalee agrav.
de lumin, zgomot, trepidaii, agrav. dac nu mnnc. - In timpul durerii
de cap se aprinde la fa iar carotidele i zvcnesc puternic, cu pulsaii
ample (dans arterial). - Cefalee legat de probleme gastrice. - Dureri de
cap periodice, care adesea se repet la fiecare 7 zile. - Durere i senzaie
de c i explodeaz ochiul drept.
FA - Nevralgie facial. - Bufeuri cu nroirea feei la menopauz.
- Cercuri (contururi circulare) roii circumscrise la nivelul obrajilor.
NAS *_ Febr de fn, ,,rceal de trandafiri; pacientul este foarte
sensibil la mirosuri, flori i polenul purtat de vnt. - Coriz apoas;
strnut frecvent. - Coriz pe partea dreapt (Ars). - Senzaie de arsur n
nas, gur, gt. - Rceli de var. - Polipi nazali.
GASTROINTESTINAL - Vrsturi n timpul durerilor de cap.
- Esofagit, pirozis sever i reflux gastro-esofagian. Eructaii acide.
- Dorin de: Mncruri condimentate. - Eructaii provocate de tuse.
PIEPT - Astm alergic. ,,Astm de fn. Astm agrav. de mirosuri, de
flori. - Astm asociat cu pirozis i eructaii acide. - Reflux gastro-esofagian
i pneumonie de aspiraie. - Pneumonie, mai ales pe partea dreapt, cu
tuse dureroas, hemoptizie, dispnee i senzaii de arsur n membre.
*_ Tuse amel. de eructaii, de flatus i de vom. - Tuse agrav. n clinos-
tatism, agrav. de iritaia laringelui sau a fundului de gt (Rumex). - Tuse
convulsiv. Bronit. ,,Rceiile coboar n piept. - Sput cu miros res-
pingtor. - Kent i ali autori au recomandat folosirea lui n stadiile
avansate de tuberculoz.
EXTREMITI * Bursit, mai ales a umrului drept. - Durere de
um r agrav. cnd se rsucete n pat, agrav. noaptea n pat, agrav.
cnd st culcat, agrav. cnd ncearc s ridice braul. - Durere n del-
toidul drept. - Durere de umr care se extinde la ceaf i la cap sau n jos,
ctre mn. - Senzaie de arsur la nivelul palmelor i tlpilor.
- Picioarele sunt fierbini noaptea , le scoate de sub plapum.

255
 CLINIC Alergie. Artrit, artroz. Astm. Bronit. Bufeuri. Bursit.
Esofagit. Hipertensiune. Menopauz. Migren. Nevralgie. Pneumonie.
Polipi nazali. Rceli (guturaiuri). Tuberculoz. Tuse. Tuse convulsiv.
SIMPTOME COMBINATE Astrn i pirozis.
COMPARAII Bell - cefalee migrenoas, pe partea dreapt, ncepnd
din zona occipital, durere la nivelul ochiului drept, bufeuri, pulsatilitate
exagerat (dans arterial) la nivelul carotidelor, hipertensiune.
Lyc - lateralitate dreapt, pneumonie, eructaii i probleme gastrice,
astm cu probleme gastrice, i dezve1ete picioarele.
Ferr - dureri de um r, agrav. de ridicarea bra ului, migrene, bufeuri,
rnetroragie (Ferr-M).
Chel - durere n um rul drept, pneumonie pe partea dreapt, cefalee
legat de o suferin gastric, tulburri hepatice.
Puls - migren cu vrsturi, alergie, astm, i dezve1ete picioarele.
Sabad. A11-c. Kali-s. Sulph.

SANICULA

Sanicula nu este complet descris n literatura noastr dar este att de

folositor, mai ales la copii, nct trebuie s ne gndim la el aproape ca la
un policrest. Apa acestui izvor con ine urme fine ale unor remedii foarte
importante incluznd Natrum Muriaticum, Calcarea, Borax i Silica. De
aceea nu trebuie s ne surprind faptul c Sanicula are caracteristici ale
acestor remedii binecunoscute. La copiii care sunt iritabili, ncpnai i
agita i, remediul poate fi confundat uor cu Calcarea phosphorica sau
chiar cu Chamomilla. Copilul este obraznic sau chiar agresiv i nu suport
s fie atins. Pacien ii mai n vrst se plng de sl birea puterii de concen-
trare i de incapacitatea de a-i duce la capt treburile.
Tulburrile fizice au origine metabolic, fiind Iegate de absorbia i
asimilarea (deficitar a) oligomineralelor.

MENTAL - Copii iritabili, ar goi (capricioi) i ncpiiai (Sil,

Calc-p). - Slbiciune rnental, putere de concentrare slab; este incapabil
s realizeze pn la capt o treab. - Team (de): C se va ntmpla ceva
ru. ntuneric. Ho i. Coborre (micare descendent).
GENERALITI - Friguros, agrav. de rece i amel. de cldur.
*_ Secreiile au un rniros resping tor, rnai ales un iz de pete sau de
brnz stricat (Hep). - Agrav. de la 9 p.m. pn la rniezul nopii.
- Transpira ie urt inirositoare, mai ales pe zonele pe care se sprijin (pe
care se aeaz). - Slbiciune i epuizare.

256
 CAP - Transpiraie a capului, mai ales n zona occipital i n spe-
cial n timpul somnului. - Blefarit. Fotofobie. - Lcrimare agrav. de vnt
(CaIc, Euphr, Puls, Nat-m). - Secreii (scurgeri) urt mirositoare de la
nivelul urecliilor. - Senzaie de arsur la nivelul limbii; trebuie s-o lase s
atrne afar din gur pentru a se rcori. - Acnee n special n zona brbiei.
STOMAC - Dorin de: unc. Slnin. Dulciuri. Sare. Grsime.
Lapte rece. Ou moi. - Sete cu dorina de a bea cantiti mici de lichide.
- Vomit imediat dup ce mnnc. - Vomit n jet (exploziv). - Nou-ns-
cui care vomit frecvent, scuip mereu i au intoleran la lapte.
ABDOMEN - Constipaie; scaunul revine n rect fr s fie evacuat
(SiI). - Scaunul este voluminos i de consisten crescut (tare). Scaunul
este prea voluminos i nu poate fi eliminat iar uneori trebuie s foloseasc
degetele pentru a-1 evacua (trebuie extras manual). - Scaun involuntar.
- Diaree cu miros neplcut, fetid. - Abdomen mrit i flasc (moale,
liipoton).
UROGENITAL - Vaginit cu miros de (saramur de) pete sau ca de
brnz veche. - Enurezis. Miciuni involuntare. - Condiloame cu miros
neplcut, fetid.
EXTREMITI - Durere de spate joas (lombar) care se agraveaz
progresiv n cursul zilei. - Senzaie de rece la nivelul sacrului sau n
partea de jos a spatelui. - Manifestri reumatice la nivelul umrului, mai
accentuate pe partea dreapt, agrav. cnd duce mna la spate. - Crpturi
pe dosul minii i la nivelul articulaiilor. - Senzaie de arsur la nivelul
picioarelor, mai ales la nivelul tlpilor, din care cauz Ie dezve1ete.
- Transpiraie urt mirositoare a picioarelor.
CLINIC Acnee. Alergie. Blefarit. Condiloame. Constipaie. Diaree.
Eczem. Enurezis. dureri. Marasm. Otit medie. Reumatism. Spate,
durere de spate joas. Vaginit.
SIMPTOME COMBINATE Calcarea cu picioare fierbini.
COMPLEMENTARE Chamomilla este remediul acut al lui
Sanicula.
COMPARAII Sil - copil iritabil i ncpnat, i transpir capul n
timpul somnuui, constipaie cu scaun care revine n rect fr a fi evacuat,
transpiraie urt mirositoare a picioarelor, acnee.
CaIc - copil ncpnat, cu fric de ntuneric sau de viitor, este con-
stipat, dar scaunul nu revine n rect, transpiraie urt mirositoare a
picioarelor, dorin de dulciuri i sare (dar nu de grsime), crpturi ale
minilor, abdomen mrit i moale (flasc).
CaIc-p - capul i transpir n timpul somnului, se vait i este iritabil,
dorin de dulciuri, sare, slnin, durere de spate joas.
Sulph. Cham. Rheum. Tub.

257
 SARSAPARILLA

Sarsaparilla este unul dintre cele mai importante remedii specifice

pentru tractul urinar. Practic este cel mai bun remediu de care dispunem
pentru cistita simpl necomplicat i, de asemenea, este util i n boli mai
severe ale aparatului urinar.

GENERALITI - Kent descrie o stare de slbiciune, apatie, tor-

poare, ca fiind caracteristic acestor pacien i, dei aceste simptome sunt
n general absente n cazurile obinuite acute sau subacute.
UROGENITAL * Cistit cu lurere la sfrsitul miciunii. - Durere
ca o arsur n timpul miciunii cu senza ii frecvente de a urina. - Nu poate
urina dect stnd n picioare. Urin ncrcat de sediment, adesea de
culoare roie i care se depune Ia fundul recipientului n care a fost colec-
tat. - Hematurie. Pielonefrit. - Calculi renali sau vezicali cu senza ie de
arsur i hematurie. - Enurezis. - Erup ii cutanate i leziuni excoriative n
regiunea organelor genitale i a feselor. - Herpes.
PIEPT - Mameloane retractate.
EXTREMITI - Minile i t lpile prezint crpturi. Crpturile
pot fi dispuse perpendicular pe liniile cutanate. - Palme uscate.
PIELE - Piele groas i uscat. - Senzaie cle mncrime migratorie,
modificndu-i localizarea mai ales dup ce se scarpin. - Pielea formeaz
pliuri groase, mai ales dup ce pacientul scade n greutate.
CLINJC Calculi renali. Colic ureteral. Eczem cu crpturi ale
pielii. Herpes. Infec ii ale tractului (genito-)urinar: cistit, pielonefrit.
prostatit, uretrit.
SIMPTOME COMBINATE - Simptome lermatologice i simptome
urinare,
COMPARAII Canth. Equis. Jyc. Petr.

SCUTELLARIA

Louis Klein din Vancouver, Canada, a relatat cteva vindecri n

cazuri de sindrom de oboseal cronic la conferina Funda iei
Interna ionale pentru Homeopatie din 1 990. Principalele simptome pentru
care s-a prescris Scutellaria au fost oboseala, anxietatea, gndirea
nceoat i ame eala. Sindromul apare n general dup afeciuni de tip
gripal sau dup o sinuzit suprimat de antibiotice.

258
 SECALE

Secale acioneaz n principal pe sistemul circulator. n terapia

alopat, ergotaminele sunt folosite (n primul rnd) pentru proprietile
lor vasoconstrictoare; n homeopatie, Secale este utilizat pentru
dezechilibrele (alterrile) circulatorii de orice fel. O importan special
o are utilizarea sa pentru manifestri hemoragice i, n mod specific, pen-
tru hemoragiile uterine. Simptomul principal care ne ghideaz spre acest
remediu este agravarea teribil la cldur i ameliorarea la fece. Probabil
c este cel mai fierbinte remediu din Materia Medica i cu greu poi pre-
scrie Secale n absena acestei caracteristici.

MENTAL - Descurajare, indiferen ncetineal mentai.

- Senilitate. Confuzie mental. n sinea sa simte c i-ar putea pierde
minile.
GENERALITI * Este clduros, senzaie de cldur sau de
arsur. Agrav. de cldur (att local ct i general). - AmeI. de rece
cnd se dezveleste. - Amel. n aer liber si dac si face vnt. - Pielea
este rece la atingere, dar pacientul simte o fierbineal teribil
mergnd pn la senzaie de arsur i nu tolereaz s fie nvelit.
- Tendin hemoragic - hemoragii uterine, epistaxis, purpur, etc.
- Hemoragii pasive, cu snge de culoare nchis, fr cheaguri (necoa-
gulat), dar poate avea i hemoragii active. - Paralizie. Convulsii.
- Aspect: pacienii sunt n general slabi sau emaciai, au fee ridate,
mbtrnite i cu aspect epuizat - ,,ca de mort.
CAP - Epistaxis. - Faa are aspect mbtrnit. Facies hipocratic.
Riduri.
GASTROINTESTINAL - Diaree. Scaun involuntar. - Secale a fost
considerat unul dintre principalele noastre remedii n cazurile de holer
cu scaune sangvinolente involuntare i cu pielea rece ca gheaa. - Gastrit
cu senzaie puternic de arsur i cu hemoragie.
UROGENITAL * Hemoragie uterin, continu, dar totui pasiv,
adesea cu snge subire, de culoare nchis. - Snge rou aprins i cu
cheaguri. - Travaliu ineficient sau ntrerupt. - Endometrit. - Iminen de
avort sau avort incornplet, n special n luna a treia.
EXTREMITI * Claudicaie; crampe la nivelul picioarelor 1a
mers sau la efort. - Gangren constituit sau incipient la niveiul
zonelor distale, nsoit de amoreal. - Furnicturi ale extremitilor;
senzaie de amoreal sau de insecte care miun (furnictur), n special
la nivelul garnbelor. - Dureri cu senzaie de arsur, de constricie la
nivelul picioarelor, amel. la rece. - Convulsii ale minilor. - nc1eteaz

259
degetele sau, din contr, trebuie s le rsfire (Lac-c, Lach). - Nu suport
s fie strns (nu tolereaz senzaia de constricie) la nivelul membrelor;
sensibilitate marcat la maneta tensiometrului. - Sindrom Raynaud.
- Varicoziti, frecvent nso ite de dureri ca o arsur, agrav. de cldur,
amel. de aer rece. - Picioare fierbin i pe care trebuie s le dezveleasc.
PIELE - Ulceraii de culoare neagr cu senzaie de arsur (Anthr).
- Furnicturi. - Pete albstrui n zonele cu circulaie slab; echimoze.
CLINIC Avort. Claudica ie. Convulsii. Diaree. Echimoz. Epistaxis.
Gangren. Hemoragii uterine. Holer. Raynaud, sindrom. Ulceraii
cutanate. Varice.
COMPARAII Sulph - dureri ca o arsur i nu suport s fie nvelit,
agrav. de cldur i amel. de rece, emaciere, etc.
Ars - dureri ca o arsur, este slbit i epuizat, gangren, etc.
Sabin. Lach. Chin. Plb. Ham. Crot-h.

SELENIUM

Selenium este un remediu adecvat pentru strile de slbiciune,

epuizare, colaps, stri care au devenit att de frecvente n condiiile
suprasolicitante, stresante ale vremurilor pe care le trim. La Selenium
slbiciunea este urmarea unor excese sexuale (Agn, Phos-Ac, Onos) sau a
unor boli febrile prelungite. Adesea se asociaz i rnanifestri de dis-
funcie sexual (impoten , scurgeri de lichid prostatic, spermatoree,
emisii seminale). In repertoar, la sirnptomul ,,slbiciune din cauza cl-
durii Selenium este singurul remediu scris cu aldine (fiind deci conside-
rat cel mai important reinediu pentru aceast rnanifestare). Totui, acest
simptom este obinuit n cadrul sindromului de oboseal cronic ca i n
scleroza multipl, condi ii patologice pentru care adesea trebuie utilizate
alte remedii.

MENTAL - Tendin a de a teoretiza. - Moroc nos, prost dispus, fnos.

Iritabil. - Considerat util pentru alcoolici i pentru toxicornani. Kent
menioneaz acest remediu la sirnptomul ,,Abuz de alcool nainte de
men struaie.
GENERALITI - Slbiciune dup excese sexuale, pierderi de flui-
de corporale sau dup boli febrile. - Agrav. la cldur, soare, febr
sau supranclzire, agrav. dup efort intelectual (Pic-Ac), dup consum
de alcool, ceai sau alirnente. - Slbiciune dup contactul sexual. - Agrav.
dup somn, agrav. dup efort (fizic). - Pierderea prului (cu reducerea
pilozitii) de pe tot corpul (axile, regiunea genital, sprncene, etc.).
CAP - Durere de cap deasupra ochiului stng; agrav. de ceai, sare, cl-
dur i de expunerea la soare. - Durere cnd este atins pe pr. - Alopecie.

260
 GASTROINTESTINAL - i plac alcoolul i mai ales coniacul. - Nu i
place sarea. - Constipaie; inclusiv forme severe cu blocarea (impactarea)
materiilor fecale n colon.
UROGENITAL - Prostatit. Adenom de prostat. - Pierderi de lichid
seminal n timpul scaunului. - Ejaculare prematur. - Impoten.
Impoten cu scurgeri involuntare de licliid prostatic. - Polachiurie
(urineaz des i puin).
LARINGE - Laringit cu secreie mucoas abundent, senzaie de
excoriaie n gt i iritaie. - Rguea1 agrav. cnd cnt.
SPATE - Senzaie de slbiciune resimit n spate n timpui contactu-
lui sexual sau al ejacuirii.
SOMN - Doarme iepurete, se tot trezete i apoi aipete la loc.
CLINIC Adenom de prostat. Alopecie. Constipaie. Impoten.
Laringit. Oboseal cronic, sindrom de. Prostatit.
COMPARAII Onos. Calad. Sulph. Agn. Phos-Ac. Pic-Ac. Cann-I.

SENEGA
Senega este un remediu pentru bronita cronic sau catar al tractului
respirator. Prescrierea remediului este dificil deoarece nu exist un simp-
tom definitoriu de ghidare ci, mai degrab, un conglomerat de simptome
care ne conduce la acest remediu.

CAP - ncordarea privirii. - Inflamaii la nivelul ochilor i pleoapelor.

PIEPT - Bronit cronic cu secreie mucoas abundent, groas i
vscoas. - Tulbur ri cronice respiratorii la pacieni vrstnici.
- ,,Huruit, liorcit n piept (raluri groase care se aud de la distan)
(Kali-s, Kali-bi, Ant-t, Hippoz.) - Expectoraie dificil. - Tuse, agrav. cle
aerul rece sau de schimbarea temperaturii, agrav. cnd st culcat, agrav.
de iritaia laringelui. - Apsare, slbiciune i durere important la nivelul
pieptului. - Respiraie dificil, agrav. cnd st culcat, amel. dac st n
ezut, amel. dac trage adnc aer n piept. - Kent i alii afirm c poate
fi folosit n tuberculoza avansat.
LARINGE - Mucus i senzaie de zgrietur, excoriaie n laringe.
- Iritaie a laringelui cu rguea1.
CLINIC Astm. Bronit. Emfizem. Incordarea (suprasolicitarea)
privirii. Pneumonie.
COMPARAII
Phos - huruit n piept, agrav. cnd st culcat pe partea stng, amel.
cnd st n sezut.
Ant-t - huruit n piept, mucus vscos, apsare a pieptului la vrstnici.
Kali-bi. Kali-c. Kali-s. Samb.

261
 SEPIA
Ca frecven de prescriere, Sepia se numr n mod sigur printre
primele 10 policreste; la femei chiar ocup o poziie mult mai nalt, fiind
probabil printre primele 3 remedii prescrise. Este mult rnai dificil s iden-
tificm un caz de Sepia la brba i sau la copii, din aceast cauz fijnd pre-
scris mai rar dect ar trebui ta aceste categorii de pacieni. Potrivit lui
Vithoulkas, tema central a acestui remediu este ,,staza sau o stare care
rezult printr-o neutralizare a tensiunilor dinamice care anim orice fiin.
n plan fizic, aceasta se refect n laxitatea esuturilor sau a musculaturii
netede ca i n tulburri hormonale sau sexuale. Prolaps, constipaie,
varice, esuturi flasce, hipotone, toate reflect aceeai staz n plan fizic.
n plan emoional sesizm ace1ai efect neutralizant, care determin
indiferen i neimplicare, nepsare. La nivel mental descoperim din nou
staz, lentoare, opacitate, minte greoaie.
Copiii. n stadiile timpurii, adic la copii i adolescen i, nu descoperim
nici unul dintre sernnele tipice de staz. Copilu este pin de via,
excitabil i afectuos. Este adesea centrul ateniei. n acest stadiu tul-
burrile care pot s apar constau n frici, hipersensibilitate i hiperex-
citabilitate. Trecerea la stadiul urmtor al patologiei poate fi provocat de
solicitri, tensiuni, suferin e i dezamgiri. Copilul devine mai retras,
introvertit i nchis n sine. Copilul se va plnge mai ales de probeme fi-
zice, cum ar fi dureri de cap, tulburri menstruale i boli de piele, precum
psoriazis sau micoze cutanate (tinea, herpes circinat etc.).
Iritabilitate. Pacienta devine din ce n ce mai detaat , mai indife-
rent fa de familie i de comunitate. n ace1ai timp, este tot mai iri-
tabil, mai deprimat i mai indiferent. Orice solicitare din partea fa-
miliei este considerat ca o nou povar i ntmpinat cu mnie. Este
incapabil s se mai stpneasc: imediat i pierde calmul i se trezete
ipnd la copii.
Vinov ie i izolare. Adesea se simte vinovat i toate aceste modi-
ficri pe care 1e sesizeaz luntric o nfricoeaz; ea vine la consultaie
disperat i cu ochii n lacrimi. n cele din urm dispare orice legtur
afectiv cu ceilali, mergnd pn la a nu mai sim i nici un fel de
remucare pentru comportamentul ei. Datorit atitudinii detaate, indife-
rente, ste capabil s sesizeze cu claritate slbiciunile celor din jurul ei
i s le arunce n fa adevruri dureroase, cuvinte usturtoare, sarcastice,
intite n puncte nevralgice.
Brbaii. Brba ii de tip Sepia pot fi uneori dificil de identificat. Sunt
precum un aluat ori o cliiftea, altfel spus sunt slabi de nger, fr for
luntric, lipsi i de ncredere n sine i de masculinitate. Un astfel de

262
pacient poate fi dificil de difereniat de unul de tip Staphysagria,
Pulsatilla sau Gelsemium. El pare epuizat, stul de via, incapabil s se
mai adapteze, s mai fac fa solicitrilor, demn de toat mila. n multe
cazuri i este foarte dificil s i gseasc vreo motivaie pentru a mai
munci, adesea tnjind s renune la slujb i la orice responsabilitate.
Fizic. Problemele de ordin fizic la Sepia se focalizeaz adesea pe sis-
temul endocrin, mai ales cnd este vorba de o femeie. Dezechilibrul poate
s apar oriunde - legat de funcia menstrual, de libido sau de tot ceea ce
ine de maternitate -, manifestndu-se prin slbiciune, staz, insuficien.
Un alt punct important de impact l constituie musculatura neted, unde
perturbrile constau n slbiciune i laxitate, genernd constipaie,
slbirea p1aneu1ui pelvin cu prolaps genital, incontinen urinar,
fenomene Raynaud etc.. Dac pacienta se afl ntr-un stadiu timpuriu,
efortul fizic o nvioreaz, nlturnd lentoarea staza. Totui, n stadiile
ulterioare, pacienta Sepia este prea epuizat pentru a mai putea face vreun
efort fizic, orice solicitare de acest fel agravndu-i starea.

MENTAL - Persoan insensibil, cu o anumit duritate, indiferen-

t. - Cu ochii n lacrimi, mcinat de griji, patetic. - Plnge. Plnge
fr s vrea si fr s stie de ce. Face observatii sarcastice, tioase,
dup care adesea este uprins de remucare; inIuiete cu o mare pre-
cizie care sunt punctele vulnerabile, zonele nevralgice ale celorlali.
- Nepstoare, indiferent, lipsit de orice afectivitate fa de familie.
- Iritabilitate. - Mama care este suprat, mnioas i care ip la
copii din te miri ce. * Soia-gospodin iritat, copIeit de prea mult
treab. Se enerveaz pe copii mai ales cnd pregtete cina.
- Iritabilitate premenstrual, plnge i este deprimat. *_ Aversiune
pentru companie. * Ameliorat cnd este singur. - Aversiune pentru
companie, dar i este groaz s rmn complet singur. - Minte
greoaie, lentoare i stare de confuzie. - Fric de: Fantome. Srcie.
- Este disperat c nu se va mai nsntoi vreodat. - Depresie, mergnd
pn la tendina de a se sinucide. - Tulburri determinate de convingeri
reigioase care accentueaz necesitatea celibatului, interzicnd cstoria.
- i place s danseze. i plac furtunile cu fulgere.
GENERALITI - Friguroas i agrav. Ia rece. - Amel. de efortul
fizic intens sau de orice form de activitate (dei n multe cazuri este
epuizat de efortul fizic). - Amel. seara. *_ Agrav. ntre 2 i 4 p.m. sau
ntre 3 i 5 p.m., agrav. nainte sau dup menstruaie, n timpul gra-
viditii, dup pierderea unei sarcini sau dup un avort.
- Menopauz (tulburri legate de menopauz). Valuri de cldur,
bufeuri nsoite de transpiraie, agrav. noaptea. - Agrav. de contactul
sexual sau dac are frecvent relaii sexuale. - Agrav. de pierderea de

263
lichide, cum ar fi alptarea sau diareea (China, Phos-ac). - Periodicitate la
fiecare 28 de zile, chiar i Ia brba i i la femei care nu au menstruaie.
- Simptome pe partea stng. - Tendina de a leina. - Agrav. la mare.
- Stare general de colaps n urma abuzului de medicamente, alcool, acti-
vitate sexual. - Efecte adverse ale chemoterapiei - att grea ct i slbi-
ciune. - Un remediu care trebuie luat n considerare atunci cnd cazul este
ncurcat, tulbure sau neclar. - Aspect: 1) nalt, subire, cu pieptul plat i
o1duri nguste, fa coluroas, exprimnd duritate. 2) Planturoas, cu
forme pline, genul de ,,spltoreas , cu faa marcat de prea multe griji.
CAP - Dureri de cap pe partea stng, mai ales deasupra ochiului
stng; agrav. cnd nu mnnc, la menopauz, nainte sau dup menstrua-
ie. - Rinit. Sinuzit cu secreie retronazal care i provoac grea.
- Cloasm. - Zon de culoare glbuie sau brun dispus clare peste
rdcina nasului. - Herpes simplex. - Buze cr pate, fie Ia coluri, fie pe
mijloc n cazul buzei inferioare.
GASTROINTESTINAL * Senza ie de gol n stomac, neameliorat
cnd m nnc. - Grea i v rsturi n timpul gravidit ii. - Dorine
alimentare: Dulciuri. O et sau alimente acre. Pine. Sare. - Aversiuni
alimentare: Grsirne. Sare. - Constipa ie, de obicei fr senzaie cle defe-
caie. - Senzaie de corp str in la nivelul rectului sau al prostatei.
- Prurit la nivelul rectului. - Tumor rectal benign sau malign.
ORGANE GENITALE * Vaginit cu secreie albicioas, urt
mirositoare, excoriant. *_ Prurit Ia nivelui organelor genitale, deter-
minat de leucoree. - Menstrua ii: reduse cantitativ, apar prea devreme.
Amenoree. Dismenoree. - Sindrom premenstrual. * Prolaps uterin,
senzaie de apsare n jos n regiunea bazinului, ca i cum coninutul
pelvisului ar proemina n afar, oblignd-o s stea ios cu picioarele ncru-
ciate. - Graviditate: Vaginit sau prurit vaginal, senza ie de corp strin
n rect cu senzaii de defecaie ineficiente, grea i aversiune pentru
mirosul de mncare sau chiar pentru mirosul propriului so. - Sterilitate.
Avort, mai ales n primul trimestru. Contracii slabe n timpul travaliului.
- Herpes n regiunea genital, perineal sau perianal. - Veruci n
zona genital. - Aversiune pentru activitatea sexual, nu suport s
fie atins n zonele intime. - Dispareunie. - Homosexualitate (ca o
caracteristic, nu ca o boal ). - Impoten sau ejaculare prematur.
- Prostatit.
URINAR - Incontinen urinar de efort, agrav. cnd tuete, rde
sau strnut. - Enurezis. - Miciuni frecvente, senza ie brusc de miciune
irnperioas.
PIEPT - Tuse, agrav. noaptea, cnd st ntins, amel. cnd st n
ezut. - Lactaie insuficient. - Snii i pierd volumul i consistena,
aplatizndu-se.

264
 SPATE - Durere de spate joas (lombar), amel. de apsare (presiune)
puternic sau cnd st cu spatele pe ceva tare: pe podea sau pe un obiect
dur (Nat-rn, Rhus-t). - Durere de spate naintea sau n timpul menstruaiei.
EXTREMITI - Sindrom Raynaud. - i simte minile i picioarele
permanent reci, mai ales minile. - Are minile crpate.
PIELE - Piele ngroat, pergarnentoas. Piele uscat. - Psoriazis.
Tinea, herpes circinat. Impetigo. Vitiligo. - Hirsutism.
CLINIC Anemie. Avort. Boal inflamatorie pelvin. Bronit. Bufeuri.
Cefalee. Cistit. Colagenoze, boli de esut conjunctiv. Condilomatoz.
Constipaie. Depresie. Dispareunie. Durere de spate joas (lombar).
Endometrioz. Enurezis. Fistul rectal. Gastrit. Grea n timpul
sarcinii. Herpes. Hirsutism. Incontinen urinar de efort. Leucoree.
Menopauz. Migren. Oboseal cronic, sindrom de. Premenstrual, sin-
drom. Prolaps uterin. Prostatit. Prurit anal. Psoriazis. Raynaud, sindrom.
Rinit. Sclerodermie. Sexual, disfuncie. Sinuzit. Tinea. Tuse. Ulcer
peptic. Vaginit. Varice. Veruci.
COMPLEMENTARE Nat-rn. Nux-v. Sabad. Lyc. Ign.
COMPARAII Nat-rn - Introvertit, aversiune pentru companie, her-
pes, aversiune pentru contact sexual, amel. efort fizic, durere de spate
amel. presiune puternic, aversiune pentru grsime, agrav. la mare.
Puls - Probleme hormonale, plngcioas, iritabilitate, tuse amel.
cnd st ntins i agrav. noaptea, incontinen urinar de efort, durere de
cap etc.
Nux-v - Iritabilitate, agresivitate, sindrom premenstrual, constipaie,
durere de spate joas, rinit, migren etc.
Phos-ac - Indiferen, lehamite i apatie, durere de cap, libido sczut.
Carb-v - Indiferent, iritabil, cu limb ascuit, friguros, epuizat.
Carc - i place s danseze, i plac furtunile cu tunete i cu fulgere, are
o mare sensibilitate, constipaie.
Ign. Jetr. Lil-t. Murx. Thuj. Gels. Nit-ac.

SILICA

Se spune adesea despre acest remediu c exprim necesitatea de a

avea trie, vigoare luntric. Pacientul este adesea rafinat, delicat, sensi-
bil, maleabil. n linii generale, n plan emo ional sunt persoane destul de
echilibrate, cu excepia problemelor legate de prerea despre sine. ncre-
derea lor n sine este adesea foarte redus.
Pacientul se poate plnge de o oarecare ncetineal mental i un sen-
tirnent de ineficien. Se simte nesigur de propriile capaciti i se
ndoiete de tot ceea ce face. Aceasta l determin s insiste obsesiv

265
asupra unor detalii mrunte, parc pentru a-i compensa slbiciunea
(,,Contiincios n privina unor fleacuri). Nehot rrea i nesiguran n
privina propriilor percep ii i realizri aproape c l paralizeaz, avnd
momente cnd e pe punctul de a renuna s mai fac ceva.
Copiii Silica pot s fie hipersensibili, de fapt chiar iritabili i
ncpna i. n primii ani copilul poate avea tot felul de preten ii, dar, pe
msur ce avanseaz n vrst, ncepe s alunece ctre natur rafinat i
maleabil, att de caracteristic. Pe 1a 6 - 7 ani ne aflm n faa unui copil
cuminte, bine-crescut i serios. n camera de consultaie poate s fie
foarte timid, refuznd s rspund Ia vreo ntrebare. n schirnb i optete
rnamei rspunsurile iar aceasta trebuie s le transrnit mai departe
medicului. Face frecvent infec ii - rceli, otit medie, faringit. Adesea
rezistena organismului este foarte deficitar. Trsturile sunt fine i deli-
cate, prul este foarte subire, pielea este palid iar capul poate fi dispro-
porionat de mare.
Fizic. Foarte adesea au o rezisten sczut a organisrnului. Puterea de
aprare este sczut i de aici nurneroase infec ii, mai ales ale tractului res-
pirator superior, sinusurilor, urechilor. Pn i pielea i mucoasele au o
rezisten sczut, permind formarea de abcese instalarea unor infecii
trenante, rnocnite, la nivelul pielii, gingiilor, rectului i n alte zone.
Un al doilea aspect care polarizeaz problernele fizice la Silica este
metabolisrnul. Oasele, unghiile i din ii sunt adesea slabe i deficitare. n
orice situa ie de deficit n dezvoltarea sau men inerea acestor esuturi
dure, Silica poate fi luat n consideraie.

MENTAL - Pacieni maleabili, rafina i, delicai. Linitii i retrai.

- Lips de ncredere n sine. - Pacientul va recunoate c are convin-
geri pe care nu le discut , ba chiar d impresia c admite punctul de
vedere al altuia, dei luntric rmne la propria opinie. - Contiinciozi-
tate anxioas privind detalii minore. - Anxietate la zgomote. Anxietate
i depresie. - Trac, team cnd trebuie s apar n public. - Paralizat de
anxietate i nehot rre. - Anxietate cnd are de realizat ceva. Fobie fa
de examene - Minte greoaie. Nu suport sau este agravat de efortul int-
electual. - Memorie slab. Deteriorare intelectual. demen. - Team de
obiecte ascu ite sau de ace. - Copii ncpna i care ,,plng cnd sunt
mustrai. - Copii timizi care nu r spund direct, ci i optesc mamei
rspunsul iar aceasta trebuie s l transrnit rnedicului. - Capaciti psi-
hice; clarviziune. - Idei fixe.
GENERALITI - Friguros i agravat de vreme rece. - n tirnpul
unor problerne acute agrav. n camer cald, nchis, rnbcsit. - Agrav.
de curen i de aer sau cnd se dezve1ete, chiar i atunci cnd nurnai o
singur extrernitate - o mn sau un picior - i iese de sub ptur.

266
* Agrav. dup suprimarea transpiraiei, mai ales la nivelul
picioarelor. - Slbiciune i oboseal. Colaps. - Dezvoltare utrziat la
copii. Dezvoltare deficitar la copiii mici, sugari, nu pot s asimileze
lirana, nu tolereaz laptele mamei i pierd n greutate. - Rceli i gripe
frecvente. Adenopatii dure cu tendiu la supuraie. - Anomalii ale
oaselor, coloanei vertebrale, prului, unghiilor, dinilor, din cauza
unui metabolism mineral deficitar. - Transpira ie acr. - Agrav. de
lun nou sau de lun plin. - Agrav. dup vaccinare (convulsii, otit
medie etc.). - Frisoane naintea menstrua iei. - Tumori sau proliferri
fibroase, dure oriunde n corp. - Agrav. dup actul sexual. - Aspect: 1)
Copiii mici: adesea semne de emaciere i abdomen destins; la muli capul
este disproporionat de mare fa de restul corpului. 2) Adulii: plpnzi,
cu oase subiri i trsturi delicate; pielea mai degrab palid iar prul
deschis la culoare sau cliiar blond.
CAP - Transpir pe cap, mai ales n timpul somnului. - Acnee care
las urme - mici adncituri - pe fa. - Dureri de cap i migrene, care
ncep adesea la nivel occipital i iradiaz spre frunte sau spre partea
dreapt a capului. - Dureri de cap agrav. la rece i cureni de aer, efort int-
electual, menstrua ie, descoperirea capului. - Dureri de cap amel. cnd st
ntins cu ochii nchii i n ntuneric, cnd se nc1zete sau se nfsoar
cu ceva la cap. - Dureri de cap sinusale (determinate de o sinuzit).
- Cderea prului, che1ete prea devreme. - Poart o plrie chiar pe
vreme cldu (Psor).
OCHI * Infecii ale ductului lacrimal sau blocarea acestuia la
nou-nscui. - Urcior, orgelet.
OROFARINGE *_ Abcese dentare, fistule i infecii ale gingiilor.
- Erupia dinilor lent i dificil, dinii se cariaz i se sfrin uor.
Dureri de dini. - Senzaie de pr pe limb (KaIi-bic). - Faringit cu durere
ca de la o achie nfipt. - Faringit acut sau cronic; faringite i
amigdalite recidivante. - Adenopatii cervicale care pot s fie dure i
dureroase.
URECHE - Sindrom Meniere cu vertij sever asociat unei sinuzite
crouice. *_ Otit medie acut si cronic si otit seroas cazuri
trenante, mocnite de otit cu otoree: adesea cu ierderea auzului.
NAS - Sinuzit, frontal sau maxilar, cu secreie groas postero-
nazal. - Polipi nazali. *_ Obstrucie nazal cronic, uscat.
GASTROINTESTINAL * Constipaie cu absena senzaiei de defe-
caie; ,,scaun timid, care pare s se retrag la loc n rect cnd e pe
punctul de a fi expulzat; scaun tare, trebuie s se foreze, s se scream;
cu senzaia de evacuare inconiplet, senzaie c au mai rmas nc materii
fecale n rect. - Constipaie la copii. - Constipa ie naintea i n timpul
menstruaiei. - Dorine alimentare: Dulciurile. Oule. Rareori laptele.

267
 - Aversiune pentru: Gr sime. Carne. Sare. Lapte. Mncare cald. * Copii
mici care nu suport nici m car Iaptele mamei i adesea vomit laptele
(Aeth). - Crampe i diaree de la lapte. - Abces, fisur, fistul rectale.
UROGENITAL * Chisturi ale glandelor Bartholin. Vaginit cu
secreie urt mirositoare. - Erup ii n jurul organelor genitale. - Dureri
post-partum, agrav. n timpul alptrii. - Prostatit. - Adenopatii inghi-
nale. - Dorina sexual sczut sau normal. - Menstruaii ntrziate sau
suprimate. Amenoree.
PIEPT - Mastit la femeile care alpteaz. - Abces mamar. Nodul
rnamar. - Mastopatie fibrocliistic. - Tuse, agrav. buturi reci, amel. bu-
turi calde. - Bronit care dureaz toat iarna. - Astm mai ales la copii,
agrav. de efort fizic i de expunerea la rece. - Are reputaia de a fi un
remediu eficient, dar nu lipsit de periculozitate, n tuberculoz i ernpiem.
SPATE - Scolioz. - Coloan vertebral strmb, cu anomalii de
curbur, calcific ri i defecte. - Coccidodinie, dureri de coccis.
EXTREMITI Picioarele i transpir, adesea abundent i cu
miros nepl cut, la copii mai mult dect la aduli. Transpiraia poate
s fie coroziv, determinnd excoria ii ale pielii sau g uri n ciorapi.
- Artrit, artroz, care poate fi deformant, agrav. de vremea rece sau rece
i umed. - Monturi. - Unghii ncarnate. (Calc, Mag-aust). - Unghii
deformate, fragile, cu pete albe. - Infec ii fungice ale ungliiilor (oni-
comicoz) i ntre degetele de la picioare (dermatofiie interdigital).
- Crpturi ale pielii, mai ales la nivelul minilor i picioarelor.
PIELE - Abcese oriunde n corp. - Poate se favorizeze expulzarea
unui corp strin prin piele. - Herpes circinat (tinea corporis). Impetigo.
- Vitiligo (Sep, Ars-s-f). - Piele nesntoas, orice ran se infecteaz.
- Tumori, chisturi, cicatrice cheloide, veruci.
CLINIC Abces. Acnee. Amigdalit. Anxietate. Artrit. Astm. Bronit.
Cefalee. Cicatrice cheloide. Chisturi ale glandelor Bartliolin. Colagenoze,
boli de esut conjunctiv. Constipa ie. Faringit. Fibroame uterine. Fistule.
Fisuri. Infec ii respiratorii superioare. Mastopatie fibro-chistic. Meniere,
sindrom. Monturi. Oboseal cronic, sindrom de. Otit medie. Otit
seroas. Psoriazis. Rceli. Scolioz. Sinuzit. Tinea. Transpiraii noc-
turne. Unghii ncarnate. Urcioare. Vertij, ameeal. Vitiligo.
COMPLEMENTARE Puls. F1-ac. Calc. Thuj. Sanic.
INAMICE Merc.
COMPARAII Staph - Persoan rafinat, maleabil, retras, poate
avea aversiune pentru lapte, abcese i urcioare.
Calc - Friguros, agrav. la rece, agrav. la umezeal, oboseal intelectu-
al i slbiciune general, probleme legate de unghii, abcese, infecii
cronice, frecvent recidivante, transpira ie la nivelul pielii capului noaptea
n somn, agrav. de lun plin, i plac ou le, defecte ale metabolismului,

268
defecte de curbur ale coloanei vertebrale, artrit, artroz, picioare reci,
monturi, constipaie etc.
Hep - Friguros, agrav. cnd se descoper, infecii frecvente i piele
nesntoas, abcese, dureri de gt ca de la o achie nfipt, oboseal.
Sanic. Merc. PuIs. Nat-c. Kali-c. Nit-ac. Carb-an.

SINAPIS NIGRA

Remediu util n febra de fn i n alergie, Sinapis nigra are numai

cteva sirnptome caracteristice.

CAP - Coriz (rinit, inflamaia mucoasei nazale) pe partea

stng, care se poate asocia cu lcrimare pe partea stng. - Coriz uscat
(fr secreie), fierbinte (senzaie de fierbineal n nas), mai accentuat
pe stnga (nara stng). - Coriz care alterneaz cu obstrucie nazal.
- Coriz care se manifest alternant, cnd pe partea stnga cnd pe partea
dreapt. - Strnut frecvent, adesea agravat noaptea. - Afte. Halen
neplcut.
GASTROINTESTINAL - Aversiune pentru: Dulciuri.
COMPARAII A11-c. Arund. Sabad. Euphr. Wyeth.

SPIGELIA

Spigelia este cunoscut datorit lateralitii sale stngi, aproape exclu-

sive (dureri de cap i nevralgii pe partea stng, tulburri cardiace,
infestri, verrninoze ale colonului descendent, etc.). Cel mai frecvent este
folosit pentru dureri de cap migrenoase sau cu origine sinuzal dar este
util i n nevralgii, tulburri cardiace i parazitoze. Durerile la Spigelia
sunt dintre cele mai severe - ascuite, ca i cum l-ar strpunge un obiect
ascuit.
MENTAL - Fric de obiecte ascuite.
GENERALITI * Agrav. de fum i tutun. - Agrav. dac merge (se
plirnb) n aer liber. - Agrav. de atingere.
CAP * Cefalee extrem de chinuitoare pe partea stng (foarte rar
pe dreapta), n general deasupra sau n interiorul ochiului sau orbitei
stngi. - Durere de cap cu senzaie de neptur, care iradiaz din zona
occipital sau se extinde de la frunte sau ochi spre interior. - Cefalee,
nevralgie facial sau dureri oculare agrav. de micare, atingere i trepi-
daii, zdruncinturi, agrav. la aplecarea n fa, agrav. de zgomot, agrav.
n aer liber, agrav. de fum. - Sinuzit frontal cu dureri intense la nivelul

269
sinusurilor respective. - Otit medie stng. * Nevralgie facal sau ci-
liar pe partea stng ; durerea est aproape punctiform, nct pacientul
i indic precis punctul unde 1 doare. - Glaucom. Irit .
GASTRO1NTESTINAL - Viermi cilindrici sau de orice fel.
- Constipaie asociat cu boal cardiac. - Dorin de: Buturi calde.
PIEPT - Angin pectoral . Durere n piept, agrav. de micare sau
inspir, agrav. cnd st culcat pe partea stng, *alne l. de buturi
calde. Palpita ii tumultoase, vizibile prin peretele toracic. - Palpitaii
agrav. de inspirul profund, agrav. cnd se apleac n fa , agrav. cnd st
culcat pe stnga, agrav. de micare. - Sufluri cardiace. Valvulopatii.
EXTREMITTI - Reumatism.
CLINIC Angin. Aritmie. Cardiopatie reumatic. Cefalee. Dureri de
dini. Glaucom. I-Iipertiroidism. Irit . Migren. Nevralgie. Otit medie.
Pericardit. Sinuzit. Valvulopatie. Verminoze.
COMPARAII Kalm - nevralgie, tulbur ri cardiace, reuniatism.
Lach - lateralitate stng, tulburri cardiace, agrav. culcat pe stnga.
Naj. Spong. Cact.

SPONGIA TOSTA
Utilizarea acestui remediu n infec ii respiratorii i tuse este de
departe cea mai frecvent. Totui, exist i o serie de stri (condiii) cro-
nice n care el este indicat. n ce privete diferitele tipuri de tuse, nici un
alt remediu nu are un spectru att de larg, fiind indicat mai ales n formele
de tuse uscat i laringian (n crup). Totui Spongia Tosta este un
remediu important i n astm, tulburri cardiace, afec iuni ale testiculelor
i n gu sau boli tiroidiene. De vreme ce Spongia (buretele) este o
vietate de ap srat nu este de mirare c efectele lui sunt apropiate de
cele ale altor halogeni, cuin ar fi Ioduin, Bromium, Chlorum i remediile
muriatice (deriva i clorurai). Aceasta se ref1ect cet mai clar n domeniul
larg de ac iune n patologia laringelui i a tractului respirator ca i n
efectele asupra ganglionilor limfatici i a glandelor endocrine (pe care e
ntlnim frecvent i la Iodum i la srurile iodate, la Bromium, etc.).

GENERALITI - Agrav. de cldur , efort fizic, micare.

- Adenopatii, limfadenit , adenopatii inflamatorii (noduli limfatici mrii
i inflamai).
GAT I LARINGE - Senza ie de constric ie, de gdilitur, furnic-
tur i usc ciune n gt. - Durere dec1anat de tuse, atingere, vorbire,
cnd nghite. - Trebuie s-i dreag glasul (ca pentru a-i elibera gtul)
frecvent. - Rguea1. - Gu i probleme tiroidiene.
PIEPT - Tuse de obicei uscat , de obicei agrav. nainte de miezul

270
nopii, adesea cu un timbru aspru, strident, ca n crup (Iaringita
striduloas) sau ca un ltrat. * Tuse uscat semnnd cu zgomotul
produs cnd se taie lemne cu un fierstru sau cu sunetele emise de o
foc. * Crup agrav. naintea miezului nopii. Tuse declanat de o
senzaie de gdilitur, furnictur sau de iritaie la nivelul gtului sau
pieptului. - Tuse amel. cnd mnnc sau cnd bea, mai ales buturi
calde, amel. cncl rnnnc dulciuri. - Tuse agrav. de buturi reci. - Astm
agrav. noaptea sau n timpul somnului, n timpul infeciilor respiratorii
sau al rcelilor, la menstruaie, amel. cnd se apleac n fa, cnd d
capul pe spate, la ingestie de buturi i mncruri calde. - Senzaie de
sufocare, agrav. n timpul somnului i trezindu-1 din somn noaptea (Lach,
Grind, Sulph, Op). - Angin pectoral. - Valvulopatii cardiace.
- Palpitaii, agrav. noaptea, naintea menstruaiei, cnd se ntinde n pat
(n decubit). - n literatura homeopat sunt citate cazuri de tuberculoz
care au rspuns la Spongia Tosta.
UROGENITAL - Testiculele i epididimul sunt mrite de volum,
umflate, inflamate i dureroase.
EXTREMITI - Gut.
CLINIC Angin. Aritmie cardiac. Astm. Bronit. Crup. Epididimit.
Gu . Gut. Hipertiroidism. Orhit. Tuse. Valvulopatie.
SIMPTOME COMBINATE - Astm i probleme tiroidiene.
- Probleme respiratorii i dureri testiculare.
COMPARAII Phos - Rgueal, tuse, infecii respiratorii agrav. n
decubit lateral stng (cnd st pe partea stng), angin, palpitaii etc..
Lach - Astm agrav. cnd st pe paftea stng; tulburri cardiace; sen-
za ie de sufocare noaptea.
Rumex. Coc-c. Hep. Spig. Kali-s. Lycop.

SQUILLA MARITIMA

Menionat n unele texte sub denumirea de Scilla, acesta este indicat

n principal n tulburrile respiratorii - tuse, astm, bronit.

PIEPT - Tuse puternic sau violent, uscat sau productiv. - Astm.

- Infec ii respiratorii: bronit, pneurnonie. - Dureri ascuite mai ales n
partea inferioar a hemitoracelui stng.
UROGENITAL - Pierdere involuntar de urin n timpul tusei.
- Urin abundent (poliurie), limpede.
GASTROINTESTINAL * Scaun involuntar n timpul accesului de
tuse. - Are reputaia de a fi util n dureri i afeciuni ale splinei.
COMPARAII PuIs. Caust.

271
 STANNUM
Stannum are o valoare inestimabil n cazurile de slbiciune i
epuizare asociate n special cu tulburri respiratorii. Atunci cnd slbiciu-
nea este resimit n primul rnd ciiiar la nivelul pieptului, Stannum este
probabil cel mai indicat. n mod obinuit, aceast patologie este ntlnit
n timpul sau n faza final a unor infec ii respiratorii grave, cum sunt
pneumonia sau bronita. Stannum este de asemenea un remediu important
pentru tuberculoz (care din pcate, n unele rile vestice, din conside-
rente legale, nu este aproape niciodat tratat homeopatic) i pentru
pacienii cu oboseal persistent care apare dup tratamentul standard al
tuberculozei.

MENTAL - Este trist i plnge, n special nainte de menstruaie.

- Simplul fapt de a vorbi, cea mai banal conversa ie l obosesc peste
msur.
GENERALITI * Sl biciune agrav. de cel rnai mic efort, agrav.
dac vorbete, amel. dac se culc la orizontal. Prea sl bit pentru a
vorbi; de abia dac poate traversa camera. - Agrav. n timpul zilei sau
odat cu apari ia soarelui pe cer. - Agrav. de la 4 la 6 p.m. - Durerile cresc
i descresc gradat. Slbiciune foarte mare i mo1eea1; tremur din
cauza sl biciunii. - Transpira ii nocturne.
CAP - Cefalee sau nevralgie eare debuteaz i cedeaz n mod gra-
dat. - Nevralgia alterneaz cu leucoreea. - Vorbire dificil din cauza slbi-
ciunii gtului sau pieptului.
UROGENITAL - Prolaps uterin, agrav. de scaun.
PIEPT - Durere, iritaie i mucus Ia nivelul c ilor respiratorii supe-
rioare i al traheei. - Respira ie dificil sau slab ; dispnee la cel mai
mic efort, chiar i la traversarea camerei sau dac vorbete puin.
*.. Senzaia de gol sau gaur n piept. -. Nu poate vorbi sau face efort
din cauza senza iei de gol sau de slbiciune din piept. - Slbiciune a
pieptului care apare dup tuse i expectoraie. - Tuse aspr, dureroas i
profund, productiv, cu mucus gros, verde. - Trebuje s se in de torace
cnd tuete. - Expectoraie abundent, cu gust dulce sau srat, sau
urt mirositoare.
EXTREM1TI - Tremur turi ale minilor. - Crampe la scris.
- Durere i slbiciune a muchilor deltoizi.
CL1NIC Astm. Bronit. Cefalee. Febr recurent. Infecii respira-
torii. Nevralgie. Oboseal cronic, sindrom de. Pneumonie. Pneuinonie cu
Pneumocystis. Prolaps uterin. Tuberculoz. Vaginit.
COMPARAII Gels - slbiciune, oboseal, tremor, nevralgie i
ce falee.

272
 Laur - probleme toracice i oboseal, recuperare incomplet dup
infecii respiratorii, epuizare genera. Mur-ac - slbiciune cu febr,
prolaps.

STAPHYSAGRIA
Staphysagria este unul dintre cele rnai folosite policreste, dar cu toate
acestea n majoritatea cazurilor prescrierea lui nu se bazeaz pe inveri-
tarierea detaliat a simptomelor fizice i generale ori a simptomelor cheie,
ci mai degrab pe identificarea ,,esenei sau a cauzalitii specifice.
Fiin plcut, dulce. Au o fire deosebit de dulce, blnd, plcut i
aceasta frapeaz n timpui consultaiei. Ai senzaia c face tot ce i st n
putin pentru a fi un bun pacient i astfel atrage simpatia medicului.
Acest lucru este cu att rnai adevrat cu ct relatarea lui este rnai ncr-
cat de durere i de suferin.
Reprimarea. Cauza subiacent (subteran) a suferinei la pacientul
Stapliysagria este reprirnarea. n general pacientul este att de blnd i
supus nct este incapabil s i apere propriile drepturi. Remediul este
indicat mai ales pentru soiile asuprite de brbaii lor, pentru copiii cu
prini abuzivi i violeni, etc.. Este important s inem cont c dup
adrninistrarea rernediului pacientul va gsi fora luntric pentru a pune
capt unei cstorii sau unei relaii nefericite. De aici rezult rnarea
responsabilitate care va apsa pe urnerii medicului i pe care acesta tre-
buie s o ia n considerare cu seriozitate.
Manifestarea mniei. Staphysagria este cunoscut mai aies pentru
reprimarea sentimentelor de mnie. Este un remediu rnajor pentru prob-
lerne generate de insulte, ofense ngliiite fr a protesta, fr a riposta,
sentirnente de ninie nbuite. De fapt, de multe ori, rnai ales cnd este
vorba de cazuri cronice, pacientul afirm c nu se supr, nu se nfurie
niciodat, c nu simte nici o umbr de rnnie. De fapt mnia este n aa
rnsur reprimat, nct el se simte vinovat sau ruinat, jenat n situaii n
care n mod normal ar trebui s fie cuprins de rnnie. Orice confruntare
este foarte dificil pentru uri astfel de orn. Abia n etapele tardive, cnd
este deja mult prea intens pentru a mai putea fi reprimat, o astfel de per-
soan i va manifesta cu adevrat mnia i i-o va arta deschis. De multe
ori va fi sub forma unor izbucniri de furie rnarcate de tendina instinctiv
de a arunca cu obiecte, cel rnai adesea n persoana care a lezat-o.
Sexualitatea. Aproape direct proporional cu gradul de reprirnare a
sentimentelor este starea de excitare n plan sexual. Este o fire peste
msur de romantic, cu triri luntrice de o rnare sau chiar excesiv
intensitate. Aceasta se exprirn prin masturbaie frecvent, aceste

273
persoane fiind prea timide i interiorizate, prea pasive pentru a-i cuta
activ un partener sexual. Este unul dintre principalele remedii care trebuie
luate n considerare cnd pacientul a fost victima unor violuri, abuzuri
sexuale.
Copiii. Acetia seamn mult cu cei Natrum Muriaticum. Copilul este
serios, 1initit, bine crescut, cuminte, rezervat. Frapeaz prin sensibilitate,
vulnerabilitate, prin ct este de inhibat. Rareori are explozii de mnie sau
izbucniri ale unor emo ii prea mult reprimate. De cele mai multe ori aflrn
de existena unui p rinte abuziv qri a unui frate mai mare care l umilete
sau l asuprete. Trebuie s ne gndim n mod serios nainte de a adrninis-
tra Staphysagria unui copil constrns s iocuiasc ntr-un mediu familial
abuziv, expus la violen e. Dac strnim reactivitatea copilului, fcndu-1
s se rzvrteasc mpotriva unei for e care i es superioar, riscm s
agitm apele inutil, rscolind o situa ie i aa suficient de dificil, fr a
realiza nimic bun.

MENTAL - Pacient supus, blnd, cu o fire domoal i plcut,

reprimat, care ne atrage simpatia. - Tulbur ri dec1anate de suferin .
- Pacien i care au ndurat denenumrate ori suferin i durere de-a
lungul multor ani (Caust). - Tulbur ri dec1anate de n buirea unor
sentimente de mnie. - Tulbur ri care apar dup ce a fost insultat, jig-
nit, umilit. - i vorbete singur cu voce tare. * Cnd paharul mniei
s-a uniplut iar furia repriniata atinge cote extreme are tendin a de a
arunca, de a azvr1icu obiecte. - 11nge n timpul consulta iei. - Se
desconsider, se subapreciaz singur. - Depresie. - Sentirnental i
romantic, scrie poezii. - Furie (n stadiile tardive). - Fric de: nlime.
Medici. Mnia celor din jur. - Pacientul men ine cstorii nefericite,
ngrozitoare, justificndu-si atitudinea prin argumente morale, religioase,
spirituale. - Are n mod constant fantezii, reverii pe teme sexuale, uneori
att de frecvente nct l tulbur profund, devin chinuitoare, extenuante.
- Pacien i care au fost victima unui incest ori a unui abuz sexual sau au
prini alcoolici.
GENERALITTI * Agrav. dup ce trage un pui de somn n tinipul
zilei, mai ales dup-amiaza. - Agrav. dup somn (este iritabil, neodihnit,
etc.), dup interven ii chirurgicale, dup ce se masturbeaz. - Un remediu
predominant sicotic.
CAP - Durere de cap adesea descris ca un ,,bloc sau o bil de lemn
n frunte sau la nivel occipital. - Durere de cap agrav. de rnnie sau rnnie
reprimat, de suferine sau emo ii, de masturbaie. Urcioare sau
tumori a nivelul pleoapelor. - Irit. - Psoriazis sau alte erupii Ia nivelul
scalpului, mai ales la nivel occipital. - Alopecia areata dup o suferin, o
durere sufleteasc sau dup reprimarea sentimentelor. - Plgi la nivelul

274
ochilor prin sfiere, laceraie sau prin incizie, tiere. - Dini friabili, care
se sfrm uor la copii. Deteriorarea precoce a dinilor (carii, etc.).
- Durere de dini agrav. la rece, dup ce mnnc, la menstruaie.
- Nevralgie facial. - Tresriri, spasme ale feei sau ale pleoapelor.
GASTROINTESTINAL - Preferine alimentare: Dulciuri. Lapte.
- Aversiuni alimentare: Grsimi. Lapte. - Colic abdominal care a
nceput dup o intervenie chirurgical. - Durere abdominal dec1anat
de mnie. - Ulcer peptic. - Encoprezis, mai ales la copii.
UROGENITAL * Cistit cu debut dup primul contact sexual sau
care apare dup fiecare contact sexual. - Uretrit. - Are foarte frecvent
senza ia de miciune, dorina imperioas de a urina. - Enurezis.
- Condiloame dureroase la nivelul organelor genitale. Masturbare.
Nenumrate fantezii i reverii pe teme sexuale. - Dorin sexual inten-
s, se mpotrivete prea puin (nu prea are tria de a se mpotrivi), uneori
promiscuitate. - Ejaculri nocturne. - Prostatit. - Adenom de prostat;
retenie de urin. - Orhit, mai ales pe partea stng. - Tumori testiculare.
- Atrofie testicular. - Impoten.
PIEPT - Tuse cronic, n accese lungi, trenante, att de frecvente nct
l scot din inini dar accesele sunt domoale, lipsite de violen. - Tuse pe
fond nervos, dec1anat de factori emoionali.
EXTREMITI * Tremur la mnie sau a1te emoii intense.
- Tresriri, spasme. Coree. Parez. - Parez dup accidente vasculare
cerebrale.
PIELE * Psoriazis dec1anat de mnie sau de reprimarea mniei
sau a altor emoii, mai ales la copii. - Cicatrice sau tumori cutanate sen-
sibiie la atingere i dureroase. - Tumori cutanate, veruci, negi. tendin
la boli de piele; piele nesntoas, care se infecteaz uor. - Plgi, leziu-
ni la nivelul pielii. Incizii chirurgicale.
SOMN * ,,Este somnoros toat ziva, dar noaptea nu doarme (are
insomnie). - Insomnie nsoit adesea de gnduri i fantezii sexuale sau
cu masturbare frecvent care l ajut s adoarm.
CLINIC Accidente vasculare cerebrale. Cefaiee. Cistit. Colagenoze,
boli de esut conjunctiv. Condiioame. Coree. Depresie. Dini, probleme
dentare, tulburri legate de erupia dinilor. Dureri dup intervenii chirur-
gicale. Enurezis. Hemoroizi. Insomnie. Orhit. Prostatit, adenom de
prostat. Psoriazis. Scleroz multipl. Strabism. Ulcer peptic. Urcioare.
Ticuri.
COMPLEMENTARE Caust. Coloc. Nux-v.
COMPARAII PuIs - Persoan blnd, dulce, plngcioas, cu dor-
ine sexuale intense, uor de dominat, de asuprit, cefalee, probleme
urinare, i plac dulciurile, nu i plac grsimile.
Sil - Persoan blnd, supus, care cedeaz uor, maleabil, cefalee

275
occipital, urcioare, tendin la boli dermatologice, piele nesntoas, nu
i plac laptele i grsimile.
Nat-c - Persoan blnd, plcut, foarte sritoare, gata s ajute pe
oricine, ulcer peptic, nu i plac laptele i grsimile.
Caust. Anac. Nat-m. Nux-v.

STELLARIA MEDIA

Stellaria este un remediu utilizat n principal n manifestri reuma-

tismale, chiar i n cazuri avansate. Avem puine indica ii pentru utilizarea
sa; putem afirma ns c modalit ile sale sunt undeva ia rnijloc ntre cele
ale lui Rhus Toxicodendron i cele ale Iui Bryonia. Stellaria are dureri
mari la cea mai mic micare ca i Bryonia; tOtU acestea se amelioreaz
ia continuarea mic rii (ca i la Rhus Toxicodendron). Pacientul nu
suport s fie atins sau examinat. Cnd, la un pacient cu acuze reumatice,
nu avem succes cu Bryonia, putem lua n considerare Stellaria. Durerile
pot migra (i schimb localizarea) ca Ia Berberis sau Pulsatilla.

COMPARAII Rhus-t. Bry. Berb.

STICTA

Sticta este folosit n primul rnd pentru probleme nazale i are o uti-
lizare larg n tulbur ri alergice i n general n afec iuni ale ntregului
tract respirator. Este de asemenea un remediu reumatic. Sticta a vindecat
pacien i care acuzau o senza ie ciudat de plutire.

CAP * Catar nazal. Senza ie cumplit de nas nfundat. i vine tot

timpul (ca o nevoie imperioas) s-i sufle nasul, dar nu iese nimic.
- Secreiile nazale se usuc repede i formeaz cruste n nas.
- Obstrucie nazal cronic. - Durere i senzaie de plin Ia rdcina
nasului i la nivelul frun ii din cauza catarului care produce cruste
dopuri mucoase. - Sinuzit frontat. Secreie mucoas posteronazal
(retronazal). - Febr de fn. - Senza ie de furnictur n nas. - Strnut
intens, - Uscciune a gtului i palatului.
PIEPT - Astm alergic i tuse alergic. - Uscciune i senzaie de gdi-
litur n gt i laringe, care i provoac tusea. - Tuse nocturn care i
tulbur somnul.
MUSCULOSCHELETIC - Nash recomand Sticta n inflamaiile
acute aie articula iei genunchiului iar al ii l consider remediu specific

276
pentru ,,genunchiul de menajer (higrom, bursit prepatelar - umflarea
bursei prepatelare Ia persoanele care stau mult timp n genunchi, de exem-
plu menajerele care spal pe jos). - Senzaie de plutire Ia nivelul mem-
brelor inferioare. - Acuze reumatice i redoare (nepeneal) la nivelul
gtului i umerilor. - Artrit cu pete de culoare rou aprins pe tegumentele
de deasupra articulaiei afectate. - Redoare (nepeneal) i senzaie de
cldur n articulaii.
STRI ACUTE
- Reumatism acut sau bursit cu articulaii fierbini i roeaa
pielii.
- Grip.
CLINIC Alergie i rinit. Artrit. Astm. Grip. Sinuzit.
COMPARAII
Kali-bi - catar nazal cu senzaie de presiune n sinusurile frontale,
cruste nazale, artrit.
Teucr. Sil. Calc. KaIi-s. Lem-m.

STRAMONIUM

Gradul de violen care caracterizeaz cultura noastr a fcut din

Stramonium un remediu tot mai frecvent prescris, mai ales la copii. n
general ne ateptrn la probleme mentale grave sau la manifestri mania-
cale ntr-un caz de Stramonium, dar exist muli pacieni perfect normali
din punct de vedere mental i la care totui acest remediu are o aciune
favorabil. La aceste cazuri surprinse n etape timpurii se pot observa
doar sugestii ale violenei i fricii prezente n stadiile tardive. Totui,
ntreaga patologia a acestui remediu este caracterizat de o teribil inten-
sitate i energie. Stramonium este de asemenea un remediu important pen-
tru bolile acute nsoite de delir i convulsii febrile.
Elementul central la Stramonium este violena, violen n aciuni,
gnduri, simptome fizice, violen i teama de violen. Stramonium este
n principal un remediu al sistemului nervos. Violena pare adesea s fie
de tip neurologic, manifestndu-se ntr-un mod aproape convulsiv.
Epilepsia, strabismul, tulburrile de somn, atenia deficitar chiar
schizofrenia sunt toate manifestri obinuite 1a Stramonium, indicnd un
sistem nervos fragil i dezecliilibrat, ceea ce explic violena caracteris-
tic acestui remediu. Tocmai aceast stare de excitare, de ambalare a sis-
temului nervos contureaz sfera de aciune a acestui remediu. Orice
leziune neurologic poate dec1ana o stare de tip Stramonium, indiferent
de cauza care a provocat-o: febr, alcool, traumatism.

277
 La vrsta adult pacienii Stramonium pot s nu aib nici un fel de
manifestare de agfesivitate, dar n schimb tabloul este dominat de frici
intense. Aceste frici sunt aproape ntotdeauna legate de violen sau
moarte ori de lucruri care simbolizeaz moartea (ntuneric, cimitire) sau
violena (animale).
Adesea pacien ii Stramonium au o veritabil stare maniacal, putnd
fi de o violen nspimnttoare. Aceast stare de manie poate merge
pn la furie cu tendin e criminale. Acest remediu poate s vindece
pacien i cu probleme mentale foarte avansate.
Copilul. Strarnonium este adesea placid n cabinetul de consultaii
neartnd aproape nimic din violena descris de prini. Uneori copilul
cade ntr-o stare de visare ori somnolen n timp ce p rintele i descrie
problemele. Tulbur rile apar adesea dup o spaim puternic cum ar fi cea
dec1anat de un accident de rnain, un abuz sexual sau simplul fapt de a
fi martor la un act cle violen ori dup o leziune neurologic (meningit,
encefalit etc.). Evenirnentul declansator este adesea urmat de comaruri
sau manifest ri ngrozitoare de teroare nocturn (pavor nocturn), pentru
ca n cele din urrn s apar st ri de furie. Furia la Stramonium este
necontrolat i impulsiv, lipsind aadar inten ia malefic, premeditarea.
Se produce asemenea unei izbucniri, aproape ca o convulsie ori ca o
descrcare neurologic. La Stramonium rareori apare o astfel de violen
fr a fi nsoit i de frici de egal intensitate. Nu uitai c, din rnotive
Iesne de neles, prin ii vor fi reticen i n a prezenta fenomenele patolo-
gice n ntreaga lor arnploare.

MENTAL - Furie i violen . Este capabil de crime.

- Comportament violent de orice tip - rnuc, 1ovete, strnge de gt etc..
- Manie. n timpul acceselor de rnanie are fa a roie, pupilele dilatate i o
for suprauman. - Team de moarte - rnai ales de moarte violent sau
de crirn. - Team de ntuneric - doarme cu lumina aprins, noaptea
merge n patul prinilor. - Tearn de ap (mai ales in capu[ n
ap), fie i numai de un sirnplu du sau de apa care curge. - Teani de sin-
gur tate - mai ales noaptea sau n ntuneric. - Team sau fobie (de):
Anirnale. Cini. Oglinzi suprafe e reflectorizante. Boal. Fantome.
Traumatisrn. Nebunie. Sufocare. Claustrofobie. Agorafobie. - Tulbur ri
aprute dup o spaim - dec1anat rnai ales de evenimente violente sau
dup ce a fost la un pas de moarte. - Teroare uocturn (pavor nocturn):
copilul ip din rsputeri se ridic n ezut, este cop1eit de groaz, fr a
fi ns cu adevrat treaz, nu sesizeaz prezena prin ilor sau are irnpresia
c acetia vor s-1 loveasc i nu s-1 mngie, nu recunoaste pe nimeni;
ulterior, cnd se trezete cu adevrat, nu- i arnintete nimic din cele
ntmplate. - Gelozie. - Locvacitate (vorbre ). - njur. - Rde, rde n

278
hohote, cu un rs sonor, plin de cruzime sau slbticie. - Copii hiperactivi.
Tulburri cle comportament. - Se blbie; pacientul pare s fac un efort
nemaipomenit, se chinuiete s pronune cuvintele, pentru ca n cele din
urm s 1e rosteasc exploziv.
GENERALITI - Convulsii adesea violente. Convulsii la copii.
- Convulsii febrile. Delir violent. - Insolaie. - Tulburri neurologice
dup un traumatisrn la cap, vaccinare, spaim, rneningit. - Coree, atetoz,
tresriri ale muchitor sau ale unui ntreg membru, ticuri, gesturi. - Somn
neod ihn itor.
CAP - Tres riri, secuse violente ale capului. - Traumatism cranian. -
Dureri de cap severe, agrav. soare. Tresriri ale capului cnd are dureri de
cap. - Grimase. Ticuri. Tresriri. Bruxism. - Meningit, encefalit sau tul-
burri dec1anate de astfel de afeciuni. - Expresie temtoare a ochilor
a feei. - Strabism. Diplopie. Pupile dilatate. - Limba uscat i cu crp-
turi. - Hirsutism.
GASTROINTESTINAL - i plac dulciurile. - Diaree cu miros res-
pingtor. - Sughi violent. - Sete exagerat.
UROGENITAL - Dorin sexual violent, limbaj vulgar, agresiv,
obscen. - Masturbare. - Istoric de incest sau orice tip de abuz sexual vio-
lent. - Permanent i atinge organele genitale. - Enuresis, rnai ales dup o
spaim. - Metroragie.
PIEPT - Angin. Aritmii. - Tuse i bronit cronice. Astm cu fenornene
spastice importante.
EXTREMITI - Durere sau abces la nivelul o1du1ui stng.
PIELE - Abces.
CLINIC Abces. Accidente vasculare cerebrale. Angin. Aritmie. Astm.
Blbial. Cefalee. Comportament, tulburri de. Convulsii epileptice.
Convulsii febrile. Coree. Delir. Diaree. Enuresis. Fobie, tulburri fobice.
Hiperactivitate la copii. Hirsutism. Manie. Meningit. Metroragie.
Psihoz maniacal-depresiv. Schizofrenie. Sexuale, tulburri. Strabism.
Teroare nocturn (pavor nocturn). Traumatism cranian.
SIMPTOME COMBINATE
- Oricare dou din urmtoarele frici: ntuneric. Moarte. Singurtate.
Animale. Ap.
*_ Tulbur ri de comportament cu crize de temperament i frici sau
comaruri.
* Convulsii i frici.
COMPARAII Hyos - Manie, tent de sexualitate, locvacitate, vio-
Ien i mnie, njurturi, convulsii.
Bell - Convulsii febrile. Mnie i manie, team de cini, pupile
dilatate, for crescut n timpul acceselor de delir i manie.
Verat. Cupr. Lach. Anac. Med. Kali-br.

279
 STRONTIUM

Strontium a fost utilizat n principal n stri postoperatorii, cu un

tablou asemntor cu cel al lui Carbo vegetabilis: rceal a corpului,
colaps i pfostraie. Dac aceste simptorne apar dup o intervenie chirur-
gical, este de preferat Strontiurn. Vithoulkas menioneaz c pacienii
crora li se adrninistreaz ca remediu constitu ional sunt relativ sntoi
din punct de vedere mental i emoional, fiind persoane aparent foarte
vitale i active n societate.

GENERALITI - Stare de slbiciune, rceal, colaps care apare

dup interven ii chirurgicale. - Friguros i agrav. de frig i de vremea
rece i umed. - Arnel. dac se nf oar n ceva clduros (ptur, haine);
agrav. dac se dezve1ete. - I-Iipertensiune. - Lovituri, traurnatisrne (inclu-
siv chirurgicale) cu extravazri de plasrn sau snge n esuturi, herno-
ragii. Istoric de traumatisrn sever.
CAP - Senza ie de rece la nivelul capului; cefalee dac i dezve1ete
(descoper) capul. - Valuri de cldur la nivelul feei.
GASTROINTESTINAL - Dureri abdorninale dup ce rnnnc.
UROGENITAL - trnpulsul sexual este surprinztor de redus la o per-
soan att de vital. - Nefrit; suprimarea produc iei de urin (insuficien
renal cu anurie).
EXTREMITAI - Luxa ie a gleznei sau purnnului sau tendin a cronic
la astfel de luxa ii. - Varicozit i, varice. Vene dilatate.
CLINIC Cefalee. Lein (lipotirnie) postoperator. iLuxa ii.
Hipertensiune. Nefrit.

STRYCHNINUM
Multe din inforrna iile referitoare la Strychninum sunt obinute din
toxicologie i, de aceea, sunt bine descrise n special sirnptornele convul-
sive. Este bine s ne amintirn c stricnina este principalul constituent att
la Ignatia ct i la Nux vornica. Din punct de vedere psihic, este caracteri-
zat de o rnare triste e, sirnilar cu cea de la Ignatia, precurn i de iritabili-
tate, ca la Nux vornica. Mai rnulte cazuri au dernonstrat c pacienii au o
anxietate deosebit fa de for ele supranaturale.

MENTAL - Suferin. - Se sirnte constrns, prins n capcan de cir-

cumstanele vie ii sau are resentirnente fa de acestea (Jonathan Sliore).
- Percepe i este contient de prezena unor for e rnalefice, de care se terne
(J. Shore).

280
 GENERALITI - Spasme, tresriri, zvcnitiiri, secnse musculare.
- Convulsii agrav. de atingere, agrav. de curent, agrav. de micare.
- Tetanie. - Spasme, mai ales dac apar la cea mai uoar atingere.
CAP - Trismus (blocarea mandibulei prin nc1etarea maxilarelor,
nu-i mai poate deschide gura). Tensiune, spasm sau durere n articu-
laia temporomandibular. - Convulsii faciale care i distorsioneaz
trsturile feei. - Senzaie de sufocare, de constricie la nivelul gtului.
GASTROINTESTINAL - Crampe abdominale. - Constipaie.
SPATE - Tensiune (ncordare), nepeneal i spasme ale spatelui,
n special n regiunea cervical. - Opistotonus. Torticolis. - Spasme,
zvcnituri, contrac ii musculare brute la nivelul spatelui.
EXTREMITI - Convulsii ale membrelor. - nepeneal. - Crampe la
nivelul piciorului. - Spasme, tresriri, zvcnituri, secuse musculare cu
orice Iocalizare.
CLINIC Convulsii - epilepsie, tresriri, zvcnituri, fasciculaii,
crampe, spasme. Sindrom de articula ie temporo-mandibular. Torticolis.
COMPARAII Cupr. Zinc. Nux-v. Ign. Cic. Crot-C.

SULPHUR

A expune pe scurt ideile esen iale legate de Sulphur este aproape

imposibil deoarece spectrul remediului este att de vast nct aproape orice
caracteristic ce ar putea fi amintit pare s fie contrazis de simptome n
egal msur caracteristice, dar opuse. Fr ndoial, Sulphur este remedi-
ul cel mai frecvent prescris - Kent nsu i spunea cndva c nu se poate face
deosebirea dintre un practician experimentat i un novice doar pe baza
frecven ei cu care fiecare dintre ei prescriu Sulphur, ci numai bizuindu-ne
pe succesul prescrip iilor. Sulphur este mai frecvent indicat pentru brbai.
Exist dou tipuri de personalitate asociate acestui remediu:
l) Filosoful dominat de preocupri intelectuale, neglijent ns n
relaiile cu prietenii i cu familia. Este cu adevrat un gnditor profund,
sondnd ndelung i ntr-o manier detaat adncimile ideilor. Inteligena
lui l face s se izoleze de ceilali, lunecnd spre o atitudine egotic n
ceea ce privete propriul mental i realizrile sale. Dorina sa suprem ar
fi s descopere vreun adevr ori vreo noiune prin care s devin celebru.
Ambiie, intelect, detaare, iat ce-1 caracterizeaz. De aici atitudinea lui
cinic i condescendent. Ba uneori de-a dreptul dezgust fa de ceilali.
Nimic nu i poate zdruncina ncrederea n propria persoan.
2) Idealistul practic al crui interes se dirijeaz spre a ajuta pe
ceilali i spre interac iunea n plan social. Este extravertit, prietenos,
ncnttor, cuceritor i, ntr-o anumit msur, inocent. Oamenii se bizuie

28!
pe el; este plin de vitalitate i entuziasm. Are nevoie de ncurajarea i
afec iunea celor din jur; dei pare a fi plin de ncredere n sine, el caut
permanent recunoaterea, aprobarea celorlali. O 1udroenie egocentric
I caracterizeaz, naiv ns, i prin aceasta inofensiv. Poate fi foarte
generos. Poate avea o doz mare de anxieta e, adesea pentru propria sn-
tate sau pentru familie. Poate avea perioade cnd este morocnos i
anxios, alteori depresiv.
Femeile. Femeia Sulphur poate s prezinte o personalitate diferit de
cea ntlnit la brba i. Dei poate s fie o intelectual egocentric, ade-
sea pare s aib un interes mai mare pentru afaceri i probleme practice.
Este foarte competent, i place s fie permanent ocupat, s i
desf oare ac iunile ntr-un ritm alert, are un spirit ascuit. Mai exist un
tip de femeie Sulphur, care, dei inteligent i educat, cultivat, pare a fi
foarte mpr tiat i dezorganizat. De asemenea, exist adesea o not
masculin i dominatoare la femeia Sulphur tipic. Ii plac funciile care
presupun autoritate, control, responsabilitate. Simptomele emoionale vor
fi dezvluite mai degrab cle c tre membrii ai familiei dect de ctre
pacient. Ei se pot plnge c este ncpnat i iritabil. Exist uneori i
un grad de anxietate i ipohondrie. Este adesea bine fcut, cu o structur
corporal viguroas.
Lenea este una dintre marile caracteristici ale unui pacient Sulphur
Tot timpul e1 amn ceea ce are de fcut. Se gndete la multe proiecte,
dar rareori le pune n aplicare. Prefer s stea discutnd probleme filo-
zofice, dect s se ocupe de probleme practice. De exemplu, un pacient
Sulphur citea din reviste numeroase recenzii la crile noi aprute, cci,
dei dorea s fie la curent cu ultimele apari ii literare, el nu era totu i dis-
pus s depun efortul pe care i-1 solicita citirea crii nsei.
Neglijena este o alt caracteristic a lui Sulphur. Acest lucru era nc
i mai evident n trecut, cnd nu existau facilitile igienice uor accesi-
bile actuale (duuri calde, instala ii sanitare etc.) i nici metodele
avansate de a suprima orice leziune de pe piele (inclusiv cele tipice pen-
tru Sulphur, cu aspectul lor caracteristic ,,murdar). Cu toate acestea, i n
zilele noastre, pacien ii Sulphur sunt adesea nengriji i, au hainele ptate
cu mncare de mai bine de o sptrnn, prul slinos i nepieptnat,
cm i1e ncheiate greit sau ieite din pantaloni. Pacientului i e prea
lene sau nu suport s fac baie ori se spal doar pe poriuni. Casa sau
biroul lui pot s arate precum o zon calarnitat ofi Ufl teritoriu sinistrat,
cu teancuri de cr i i lirtii i vase murdare. Pe de alt parte, pacienii
Sulphur pot s fie exagerat de tipicari.
Simul critic este o alt trstur. Pacientul poate gsi nod n papur
oricui. Orice carte i-ar ninieri n mn, el se simte capabil s o scrie ceva
mai bine dect chiar autorul ei. Ba chiar poate s aib un soi de dezgust
pentru al i oameni, de exemplu pentru oamenii obezi i n vrst .

282
 Anxietatea este, de asemenea, foarte obinuit la un Sulphur, adesea
cu privire la sntate sau familie. E1 poate fi un ipohondru veritabil.
Uneori chiar poate fi cuprins de o anxietate iraional pentru cei din fami-
lie; dac cineva ntrzie, se gndete imediat la un accident de trafic.
Egotismul este o alt caracteristic, dei unii pacieni Sulphur au o
prere proast despre ei nii i au nevoie de aprobarea i susinerea celor
din jur. n general pacientul este foarte mndru de inteligena i ascuimea
minii sale. El are o mare ncredere n el nsui i i consider pe cei mai
muli oameni plictisitori, m.ai cu seam dac acetia nu se arat a fi fasci-
nai de personalitatea lui.
Copiii Sulphur sunt curioi, bine fcui, cu o voin puternic i
extravertii. Ei vor s fie n centrul ateniei i pot reaciona ntr-un mod
plin de mnie i gelozie dac altcuiva i se acord mai mult importan.
Arogana prezent la aduli o putem regsi i la copii. Cu mintea lor ager
i ptrunztoare bieii i imagineaz repede ntr-un mod foarte
mecanicist felul n care funcioneaz un lucru. De obicei sunt corpoleni,
grei i sar repede la ceart. Dac sunt buni din fire, ei se vor bucura de
popularitate ntre colegii de coa1 i vor deveni conductori. Dimpotriv,
dac sunt ri din fire, vor deveni nite btui sau copii cu probleme de
comportament. Copiii Sulphur pot fi ns i deschii i plini de inocen.
Le place compania adulilor i i deranjeaz cnd nu sunt tratai de pe
picior de egalitate, considernd c este nedrept s fie trimii la culcare n
timp ce adulii i continu conversaia.
Fizic. Orice problem fizic poate cdea sub incidena acestui
remediu. Mai frecvent patologia vizeaz pielea (abcese, acnee, eczem,
psoriazis etc.) i aparatul digestiv (diaree, ulcere, hemoroizi etc.).

MENTAL - Egotism. Egocentric, plin de siue fanfaron. - Lene.

*_ Murdar sau neglijent, dezordonat. i este indiferent cum arat. Nu
suport s fac baie, s se spele. * Intelectual, filozofeaz, teoretizeaz.
- Extravertit, zgomotos i prietenos. - Copil extravertit, cu nclinaii
pentru mecanic, tendina la efie, de a domina pe ceilali. - Anxietate
pentru sntate. - Anxietate pentru familie sau copii - accidente, boli.
- Ambiios. - Critic. *_ Dezgust - reacie visceral fa de mirosuri,
obiecte sau chiar oameni. - Team de nltimi, chiar si atunci cnd alti
oameni se afl ntr-un loc nalt. - Iric sau fbie (de): Boal.
Claustrofobie. Infecie. Cancer. Respingere. Eec. - Tipicar. Tendine
compulsive, pornirea obsesiv, irezistibil de a face anumite lucruri. i
roade unghiile. - ncpnat. - Incredere n sine sczut; simte nevoia s
fie ludat. - Colecteaz obiecte. Iluzia sau impresia c ,,zdreneie de pe el
sunt nepreuite. - Impulsul de a-i lovi pe cei din familie, ceea ce l sperie.
- Plnge la menopauz. - Repet ntrebarea nainte de a rspunde.

283
 GENERALITI - Clduros i agrav. de cldur, dei unii dintre
pacien i sunt friguroi. Local i general agrav. de cldura patului.
agrav. iarna. - Agrav. la 11 a.m. cu foame, durere de cap etc. - Agrav.
noaptea sau noaptea n pat. - Agrav. cnd st n picioare (l doare
spatele, l dor a1e1e, are diaree, Iein). - Agrav. cnd st ntins.
Aversiune pentru i agrav. dup ce face baie (dac se spal). - Miros
respingtor al secre iilor, scaunului, transpiraiei etc. - Transpir exce-
siv. - Agrav. dup suprimarea erupiilor sau a secreiilor. - Dureri eu
senzaie de arsur. - Agrav. la sfrit de sptmn. - Agrav. n zile
noroase, cnd soarele mijete printre nori. - Aspect: 1) Slab, deirat, adus
de spate, usc iv; sau 2) Rotofei, cu obrajii rumeni, pletoric, cu buze roii.
Pr nengrijit, slinos sau nepiept nat etc.
CAP * Dureri de cap Ia sfrit de sptrnn; adesea cu senzaia c
are capul strns ntr-o ching; n cretetu1 capului, uneori cu senzaia de
arsur, amel. de comprese reci; agrav. iarna, agrav. de mirosuri. - Erupii
pe pielea proas a capului (scalp) sau la marginea acesteia. - Seboree,
mtrea la nivelul ace1orai zone sau la sprncene. - Infecii dentare
recidivante. - Fa rumen, uneori, ca la butori, faa aprins sau cu
dilata ii venoase (venectazii) 1a nivelul nasului sau obrajilor. - Bufeuri,
valuri de cldur la menopauz. - Otit medie, otoree, mai ales pe partea
stng. - Acnee. Acnee rozacee. Acnee la nivelul nasului. - Buze roii.
OCHI * Sprncene groase, stufoase. * Conjunetivit cu senzaia
de nisip, corp str in n ochi. - Blefarit ; roea, arsur iritaie la
marginea pleoapelor. - Irit. - Retinit. Hemoragie retinian.
NAS - Mare sensibilitate la mirosuri. .. Aversiune fa de rnirosul
corpului altor oameni (dar at s u i place). - Sinuzit . Secreie nazal
cronic, purulent. - Febr de fn. - Polipi nazali.
STOMAC - Dorin e alirnentare: Dulciurile, Ciocolata. ngheata.
Grsimile. Mncarea condimentat. B uturile alcoolice, rnai ales bere
sau whisky. Carne. Alimente picante. Mere. - nainte de menstruaie
prefer dulciurile ciocolata. - Aversiune pentru: *Ou, mai ales glbe-
nuul moale. Pete. Mnc ruri acre. Msline. Dovlecei. Ficat. Rareori
dulciuri. - Foame intens , i place s mnnce. * Senzaie de gol n
stomac cu foame n fiecare zi la ora 11 a.rn. - Sete ntens pentru bu-
turi reci ca ghea a. - Gastrit. Ulcer peptic. - Pirozis, mai ales dup
excese atirnentare. - lndigestie n timpul menstruaiei.
RECT * Diaree sau scaun moale n fiecare diminea, adesea silin-
du-1 s se ridice din pat diminea a, rnai ales pe la 5-6 a.m. Poate s
aib rnai multe scaune n fiecare diminea . - Diaree dup bere.
- Nevoia imperioas, brusc de a avea scaun. - Scaun cu miros foarte
resping tor; mirosul se simte n toat casa, toat familia tie c a avut
scaun. - Flatus cu miros respingtor. .. Mncrime, senza ie de arsur

284
Ia nivelul rectului, agrav. de cldur, amel. de rece. - Hemoroizi.
Fistul rectal. - Scurgere perianal, foarte iritant.
UROGENITAL - Erupii n jurul organelor genitale. Herpes. - Cei
aparinnd tipului pletoric, au un impuls sexual puternic. Pentru cei
aparinnd tipului deirat, filozofic sexul este pe planul secund, ba chiar
i scrbete. - Impoten sau pierderea ereciei. - Enuresis. - Fimoz.
Balanit. - Prostatit, arsur la nivelul uretrei sau prostatei. Hipertrofie
prostatic. - Scurgere uretral. - Urin cu miros respingtor. - Leucoree,
galben i cu miros respingtor. Prurit vaginal. - Transpiraie cu miros
respingtor n regiunea inghinal.
CARDIAC - Angin. - Palpitaii, agrav. noaptea n pat, agrav. n tim-
pul somnului. - Cardiopatii n faze avansate.
PIEPT - Astm, agrav. cnd rcete. - Respiraia este mai dificil seara.
- Apnee n timpul somnului, sare din somn cu senzaia de sufocare. - Tuse,
agrav. noaptea n pat. - Pneumonie. Bronit. Ernfizem. Tuberculoz.
SPATE - i simte spatele slbit, zace prbuit n fotoliu. - Durere
de spate joas (lombar, durere de a1e) i sciatic. Durere de spate agrav.
cnd st mult timp n picioare, agrav. cnd se apleac n fa. - Nu poate
sta drept de spate. - Acnee la nivelul spatelui.
EXTREMITI - Dureri la nivelul umrului stng. - Suferin
articular (artrit, artroz etc.) agrav. de supranclzire i amel. de apli-
caii reci. - Artrit reumatoid. Gut. Artrit psoriazic. - Celulit, lim-
fangit, mai ales la nivelul antebraelor. Paronichie. - Varice. - Unghiile
groase deformate, mai ales 1a degetele de Ia picioare. - Picioarele i
transpir i au un miros respingtor. Picioarele se ncing i trebuie
s le scoat de sub ptur sau caut permanent un loc r coros pe
aternut.
SOMN - Insomnie. *Doarme bine 3-4 ore apoi se trezete i restul
nopii dormiteaz, tot trezindu-se i adormind la loc. - Apnee n timpul
somnului, se trezete cu senzaia de sufocare. - Rde n timpul somnului
(Lyc). - Comaruri, *mai ales cnd doarme pe spate. Prefer s doar-
m pe partea stng.
PIELE - Erupii de obicei umede i cu mncrime extrem de inten-
s. - Mnc rime agrav. cldur, cldura patului, noaptea, cnd se
spal, la contactul cu haine de ln. - Eczema. Psoriazis. Seboree.
Intoxicaie cu planta Rhus toxicodendron. Scabie. - Furuncule, dureroase,
adesea cu tendin la recidiv. - Herpes. Impetigo. Tinea. Varicel.
Erizipel. Celulit.
CLINIC Abces. Acnee. Alcoolism. Alergie. Amigdalit. Angin.
Anxietate. Aritmie. Artrit. Artrit reumatoid. Astm. Blefarit. Boal
inflamatorie colonic. Bronit. Bursit. Bufeuri de rnenopauz. Cancer.
Cefalee. Ciroz. Colagenoze, boli de esut conjunctiv. Conjunctivit.

285
Constipaie. Demen. Depresie. Diabet. Diaree. Durere de spate lombar.
Eczern. Esofagit de reflux. Faringit. Fisur, abces, fistul rectal.
Gut. Hemoroizi. Hepatit. Hernie hiatal. Herpes. Hipertensiune arteri-
al. Impetigo. Insuficien cardiac congestiv. Irit. Mtrea. Migren.
Oboseal cronic, sindrom de. Otit medie. Pneumonie. Polipi nazali.
Proctit. Prostatit. Psoriazis. Rinit. Sciatic. Scleroza Iateral
amiotrofic. Scleroz multipl. Seboree. Sinuzit. Tinea. Ulcer peptic.
ACUT
- n rceli, gripe, amigdalite, bronite, pneumonii trenante, ,,negli-
jate; pacient cu senzaia de cldur, transpirat, mbrcat cu nite haine
vechi, nu s-a mai schimbat de cteva zile, prul devine slinos, lipit de cap.
- Pojar (Apis, BeIl, Bry, Euphr, GeIs, Puls, Rhus-t).
COMPLEMENTARE Ars. Nux-v. Psor. Acon. Puls.
Ciclul: Sulph - Calc - Lyc - Sulph.
COMPARAII Nux-v - Ambiios, egotic, nerbdtor, i plac grsimea,
condimentele, tulburri gastro-intestinale.
Puls - Clduros, agrav. cldur, team de nlimi, iritabil, dezgust, i
plac dulciurile, durere de cap, picioarele i se ncing, probleme dermato-
Iogice.
Arg-n - Clduros, extravertit, team de nlimi, tulburri gastro-
intestinale, diaree, i plac dulciurile.
Psor. Aloe. Med. Lyc. Plat. Ant-c. Graph. Mez.

SUL1HURIC ACID
Acidul sulfuric este unul dintre constituenii principali ai gazelor
reziduale aprute n urma combustiei din orice fel de motor cu ardere.
Caracteristica directoare a acestui remediu este graba. Metaforic vorbind,
graba este rezultatul maniei vitezei care caracterizeaz societatea actual
dar aceasta poate fi i o cauz a ei.
Graba nebuneasc a acidului sulfuric apare n toate aspectele vieii
paeientului: mnnc repede, merge repede, face totul ntr-o aa grab
nct devine confuz i se siinte dat peste cap. O alt expresie a grabei este
preocuparea interioar de a planifica 10 treburi sau proiecte diferite deo-
dat, cu scopul de a Ie realiza simultan. Cealalt caracteristic major a
acestui remediu este sensibilitatea extrem Ia fum, gaze, aburi, vapori. Cu
acest remediu pot fi vindecate boli profesionale produse de factorii de
mediu precum i sindroame de hipersensibilitate la substane chimice.
n plan fizic predomin patologia inucoaselor, la care se adaug
tendina Ia hemoragii i echimoze.

286
 MENTAL - Grab. Vrea ca i ceilali s se grbeasc. - Este aa de
grbit c ncurc lucrurile, le face anapoda. - Minte mpr tiat, dar plin
de planuri pe care trebuie s Ie ndeplineasc. - Vorbete cu sine nsUi
(vorbete de unul singur). - Nemulumit i morocnos, fnos.
GENERALITI * Agrav. de aburi, vapori, gaze de eapament.
- Agrav. de fum, praf, substane chimice aromatice. - Friguros i agrav. de
frig. - Oboseal i epuizare, tremur din cauza slbiciunii. - Durerile apar
gradat i dispar brusc. - Lateralitate dreapt (cu excepia simptomelor de
ta nivelut capului). - Agrav. la menopauz. - Mirosuri acre (n stri febrile
sau septice). - Transpir Ia cel mai mic efort sau dup mncare cald.
- Somn agitat cu treziri frecvente. Doarme 2 ore dup care se tot trezete
din nou i din nou. - Comaruri nainte de menstruaie. - Tendin la
echimoze i hemoragii.
CAP - Cefalee i nevralgie, adesea pe stnga, care cresc treptat, lent
n intensitate, pentru ca apoi s dispar brusc, amel. la mare. - i simte
creierul micndu-se liber n interiorul capului. - Nevralgie postgripal.
- Umflarea glandelor parotide sau a glandelor submandibulare pe partea
stng. - Coriz i febr de fn cu senzaie de arsur i prurit la nivelul
palatului i nasului. - Senzaie (nedefinit de uoar constricie i uscci-
une) ca i cum ar avea albu de ou ntins pe fa. - Afte dureroase linguale
i jugale (pe limb i pe interiorul obrajilor) i de-a lungul ntregului tract
gastrointestinal, care, n multe cazuri, apar periodic.
GASTROINTESTINAL - Gastrit. - Eructaii i indigestie, agrav.
dac consum alcool. - Apa i provoac o senzaie de rece n stomac.
- Dorin de coniac (rachiu) i de alcool n general. - Aversiune pentru
ap dac nu i se adaug coniac sau lichior.
EXTREMITI - Echimoze, vnti; n general este administrat
dup Arnica n traumatisine acute. - Traumatisme la nivelul prilor
(esuturilor) moi. Gangren post-traumatic. - Prurit la vrful degetelor.
CLINIC Afte. Alergie. Astm. Boli determinate de poluarea mediului i
hipersensibilitate chimic. Cefalee. Echimoz. Gastrit. Luxaii. Purpur.
SIMPTOME COMBINATE Grab i stare de epuizare.
COMPLEMENTARE Puls. Arn.
COMPARAII Tarent. Med. Nux-v. Iod.

SYMPHITUM

Symphiturn este un remediu pentru traumatisme. Este utilizat mai ales

pentru fracturi, att n situaii acute, ct i atunci cnd fragmentele osoase
nu se sudeaz. Este util i n traumatisrne la nivelul periostului i oaselor,
cu dureri persistnd mult timp dup lovitur. Este un rernediu specific

287
pentru traumatisme oculare prin obiecte contondente, n timp ce Arnica
este inai util n traumatisme ale orbitei.

TRAUMATISME - Traumatisme ale ochiului i orbitei (Arn).

- Fracturi - att pentru durere ct i pentru a ajuta la sudarea frag-
mentelor osoase. - Dureri fantom la nivelul unei extremit i dup
amputa ie. - Dureri de periost persistnd dup vindecarea rnilor.

SVPHLINUM

Miasma sifilitic se caracterizeaz prin fenomene de distrugere la

toate nivelurile, care ns nu se produc ntr-o manier violent, ci
seamn mai mult cu un proces de eroziune. La nivel fizic oasele pot
prezenta zone de eroziune (de exemplu, oasele nazale etc.); n plan
emoional muli pacieni manifest un soi de nihilism sau sentimentul c
ar vrea s lase tot ceea ce i nconjoar s se duc de rp, s se distrug;
iar din punct de vedere mental degradarea, prbuirea func iilor intelec-
tuale poate merge pn la stadiul de nebunie. n general astfel de pacien i
nu ntrein relaii strnse cu ceilal i oameni. Familiile cu o ereditate ncr-
cat pe linie de alcoolisrn, se afl cel mai adesea sub spectrul miasmei
sifilitice.
Din punct de vedere fizic, pacientul sifilitic este palid iar pielea lui
are o textur fin, prin transparena ei fiind vizibile esuturile mai pro-
funde. Corpul este zvelt, sub ire iar mic ri1e au o anurnit graie. Iat
cteva caracteristici ale patologiei tipice miasmei sifilitice: 1) Agravare
general noaptea sau de la apusul pn la rsritul soarelui. 2) Dureri i
fenomene de distrugere la nivelul oaselor i mai ales dureri osoase
noaptea. 3) Pielea i mucoasele prezint ulcera ii. 4) Diformiti, malfor-
ma ii anatomice, adesea congenitale (trs turi faciale cu distorsiuni,
palatoschizis, strabism etc.). 5) Nevralgii.
S ne referim acum n mod particular la Syphilinum ca remediu i nu
ca miasm. Starea mental este caracterizat de fric i anxietate. Frica
vizeaz adesea probleme de sntate. Exist mai ales o fric intens de boli
infec ioase i de germeni patogeni. Mai ales teama de infecii profunde
cum a fi tuberculoza etc.. Dac avem pacieni care au o tearn nejustificat,
iraional de boli precum SIDA ori boala Lyme, trebuie s ne gndim Ia
Syphilinum (Ars, Bor, CaIc, Sulph). Aceast fric le va genera o aversiune
profund fa cle inurdrie: au oroare s ating un lucru murdar.
Exist i o tendin puternic de a verifica i rsverifica lucrurile:
,,Am nchis oare gazul? se ntreab e1 dup ce tocmai se asigurase c a
fcut-o. Aceast nesiguran l poate duce pn la comportamente com-

288
pulsive i nevroz obsesiv-fobic. Combinnd cele dou aspecte - nevroza
obsesiv i teama de infecii - ajungem la un important simptom cheie:
dorina de a se spla pe mini. Un astfel de pacient se poate spla pe mini
literalmente de o sut de ori pe zi. Ori de cte ori atinge clana de la o U
public, manevreaz bani ori d mna cu cineva este cuprins de dorina
irezistibil de a se spla pe mini. Dorina obsesiv de curenie vizeaz
i mbrcmintea. Evident, pacientul i d seama c pornirile sale sunt
nefireti, realizeaz c ceva grav se petrece cu el, sentiment care poate
merge pn la teama de nebunie. De fapt pacientul chiar se poate afla n
pragul dec1an rii unei grave perturbri mentale.

MENTAL - Verific i rsverific obsesiv. Se spal din nou i din

nou pe mini, incapabil s se abin. - Team de infecii, boal, nebu-
nie. - Alcoolism. - Marcat iritabilitate n timpul durerilor de cap.
- Megalomanie.
GENERALITI - Agrav. noaptea, gndul apropierii nopii l
ngrozete, deoarece tie c se va simi cumplit. - Agrav. ntre 2 i 4
a.m. - Dureri de oase - mai ales la nivelul craniului i oaselor lungi,
agrav. noaptea. Aici pot fi incluse i durerile de cretere la copii.
CAP - Cefalee, pe care o resimte n oasele capului, agrav. noaptea. -
Strabism. - Trsturi faciale distorsionate; dar poate avea i doar o
uoar asimetrie a feei (suficient ns pentru a ne duce cu gndul la
Syphilinum i la iniasma sifilitic). - Cancer nazal sau oral. - ,,Nas n a
(cu rdcina nasului prbuit). - Secreie retronazal (nazal posterioar)
cronic. - Salivaie abundent, mai ales noaptea n pat. - Cderea prului;
alopecie. - Dini deformai; carii cu degradarea dinilor sub linia de inserie
a gingiei. Dinii se rnacin, se sfrm din cauza obiceiului de a strnge din
ei. - Ulcere orale. - Palatoschizis. - Nevralgie facial, agrav. noaptea.
GASTROINTESTINAL - Dorin de alcool. - Constipaie.
PIEPT - Anevrism.
GENITOURINAR - Leucoree abundent, uneori de culoare verzuie, n
cantitate att de mare nct mbib tamponul i trece prin el. - Induraii la
nivelul funiculului spermatic.
EXTREMITI - Dureri de oase, agrav. de cldura patului, amel. de
comprese reci. - Durere de spate noaptea. - Osteomielit. - Deforinri
ale coloanei vertebrale. - Ulcere cutanate, rnai ales la nivelul picioarelor.
Psoriazi s.
SOMN - Insomnie, adesea se trezete ntre 2 i 4 a.m.
CLINIC Abces. Acnee. Alcoolism. Alopecie. Anevrism. Anxietate.
Cancer, afeciuni inaligne. Cefalee. Dureri osoase. Insomnie. Leucoree.
Nevralgie. Nevroz obsesiv-fobic. Psoriazis. Scolioz. Ulcer cutanat.
Ulceraii orale.
COMPLEMENTARE Ars. Aur. KaIi-i. Merc. Nit-ac. Phyt. Plat. Sulph.

289
 TABACUM
Tutunul provoac (i asta o poate confirma orice copil care a tras vre-
odat pe furi un fum de igar) o grea cumplit. Pacientul are senzaia
c a intrat n ceasul mor ii, devine rece, palid, pielea i se acoper de o
transpiraie rece. Aceast stare poate apare n cazul rului de mare sau de
micare, n gastrita acut, dup chimioterapie sau n orice alt situaie.
Tabacum este un rernediu indicat n tulburrile aprute dup abuzul de
tutun (att prin fumat ct i prin mestecare).

CAP - Cefalee nsoit de o senza ie de grea ncigtoare. - Este

tras la fa i palid. - Ameeal (vertij) agrav. la descliiderea ochilor, ame.
n aer deschis.
GASTROINTESTINAL * Grea ucig toare (pacientul simte c
i-a sunat ceasul); senza ie de 1ein, de gol, de pr buire n stomae.
- Grea cu sau fr vom, att de cumplit nct iiu mai este n stare
s fac nimic. - Grea n timpul sarcinii; icnete i scuip. - Grea
amel. de aerul rece de dezvelirea abdomenului, agrav. la
deschiderea ochilor. - Dorin de tutun. - Constipa ie mai ales la cei care
foosesc tutun. Face efort (se screme) i transpir n timpul defecaiei.
- Spasme rectale.
PIEPT - Eficien recunoscut n tratamentul manifest rilor cardiace
ale aterosclerozei a fumtori i consumatori de tutun n general.
EXTREMITTI - Spasme, tresriri, zvcnituri ale muschilor membrelor.
CLINIC Cefalee. Constipa ie. Gastrit. Grea. Ru de mare. Ru de
micare. Spasme rectale. Vertij, ameeal. Vom.
COMPARAII Ipec. Sep. Cocc.

TARAXACUM

Taraxacum este util n tulburri digestive i n colecistit. Principalul

simptom cheie l reprezint modificrile de culoare (discromia) de la
nivelul limbii, care are aspect de limb geografic.

CAP - Durere de cap occipital, agrav. cnd st ntins. - Limb

geografic, cu excoria ii. - Zone dureroase, cu senzaie de carne vie pe
suprafaa limbii.
ABDOMEN - Colecistit. Gastrit. - Indigestie agrav. de mncruri
grase.
CLINIC Cefalee. Colecistit. Gastrit. Glosit.
COMPARAII 1te1. Chel. Chin.

290
 TARENTULA CUBENSIS

Lsnd Ia o parte discuiile legate de originea remediului (preparat

dintr-un exemplar de pianjen alterat din cauza condiiilor de transport),
Tarentula cubensis produce i vindec sirnptome cutanate caracterizate de
leziuni cu senzaie intens de arsur, similare cu cele de la Anthracinum.
Leziunile includ infecii, abcese, ulcere i eczeme. La nivelul leziunilor,
tegumentul are o culoare nchis, vineie, cu pete albstrii. Tulburrile
pregangrenoase, n care este de asemenea indicat, sunt caracterizate de
prezena unei senzaii de arsur cumplit n tot corpul, care apoi se local-
izeaz la nivelul unei zone mici, circumscrise (ca o pat), reprezentnd
zona vulnerabil, cu risc de evoluie spre necroz.

CAP - Ulceraii bucale cu arsuri intense care se pot extinde pe tot trac-
tul gastro-intestinal (Ars).
PIELE - Paronichie n forme agresive, cu senzaii intense de arsur.
- Pustule, abcese, carbuncule. - Abcese cu dureri ca o arsur sau ca nite
junghiuri (senzaie de purnnal nfipt), care schimb culoarea tegumentului
determinnd apariia unor pete albstrii. - Kent a vindecat un caz de sifilis
cu un abces ganglionar inghinal. - Ulceraii cutanate cu senzaie de arsur. -
Zone cu senzaie de arsur, foarte dureroase, cu gangren incipient (Kent).
COMPARAII Anthr. Hep. Lach.

TARENTULA HISPANICA

Este un remediu adecvat pentru strile de suprastimulare a sistemului

nervos central, manifestat n primul rnd prin hiperactivitate: sunt
oameni foarte harnici, care muncesc cu mult asiduitate, munca fiind pen-
tru ei un adevrat drog. Aceasta reprezint mai degrab faza normal,
creia i urineaz ns, n cazurile patologice, o stare de grab nemsurat
i nerbdare extrem. Este probabil cel mai grbit dintre toate remediile
homeopatice. Nu nurnai c este hiperactiv, dar nici nu suport ca altcine-
va s se rnite ntr-un tempo mai lent. Se d n vnt dup muzic i dans,
dansul fiind pentru el cel mai adesea o dezlnuire vijelioas, slbatic.
Dac activitatea i micarea fizica excesive nu sunt suficiente pentru
a-i estompa starea luntric de suprastimulare, n fiina lui se vor nate
tendine distructive. Tarentula hispanica este util pentru stri maniacale
- sunt persoane capabiie de violena furia pe care le mai ntlnim doar
la remedii precum Stramonium, Belladona, etc.. Mai exist ns i o alt

291
faet a personalitii acestui remediu: exist o anumit abilitate, inge-
niozitate perfid, o anumit iretenie i viclenie. Fire alunecoas i ne1-
toare, el poate dirija o discu ie sau o situaie astfel nct s i ating pro-
priile scopuri; el d aceast turnur evenimentelor i conversaiilor nu
prin gesturi sau fraze conving toare, ci prin insinuri ne1toare,
ipocrizie i chiar minciun.
Pe plan fizic, Tarentula hispanica afecteaz mai ales sistemul nervos,
genernd ne1inite, tresriri, micri spastice i chiar coree. Alte local-
iz ri importante ale patoogiei la acest remediu sunt inima, pielea i
organele genitale.

MENTAL *_ Extrem de gr bit, stare de intens excitaie, agitaie,

tr iri de o mare intensitate. - Harnic, muncitor. Lucreaz ntr-un ritm
incredibil de alert. - Nerbd tor - nu suport ca aii s se mite mai
ncet. .. i plac muzica i dansul. Muzica l excit sau, dimpotriv, l
calmeaz. - Nu suport s fie atins. - Nu suport culorile puternice
sau anumite culori. - Viclean, maniputativ i lipsit de onestitate.
- Tendin e distructive - sparge, sfie, trntete obiectete care i
nimeresc n mn. - Mnie i st ri de furie, teribile prin intensitate, care
se manifest prin patim, mergnd pn la violen extrem i chiar dor-
in a de a ucide. - n timpul episodului maniacal, forele ui par s fie nze-
cite (Strarn, Bell, Hyos). - Manifest ri distructive brute, neateptate.
- Simulant, se preface bonav (Plb, Mosch, Verat). - ncpnat i nesu-
pus, neasculttor. Copii hiperactivi. - Rde fr msur; cornportament
dezlnuit, necenzurat.
GENERALITI - ngrozitor de agitat i amel. de efortul fizic. - 1
amelioreaz foarte mult niuzica (mai ales cnd este o muzic
dezlnuit, la un volum foarte puternic) i dansul. - Friguros i agrav.
de frig. - Periodicitate. - Emaciere (Iod).
NEUROLOGIC - Tresriri, spasme, secuse musculare. - Coree.
-Hiperestezie. Furnicturi. nepturi ca i cum ar avea ace nfipte n piele.
GASTROINTE STINAL - Dorin e alimentare: Mncrurile srate.
Mnc rurile condimentate. Alimentele n stare crud, neprelucrate.
Nisipul. - Aversiune pentru carne. - Administrnd acest remediu, Kent a
vindecat un caz de constipa ie nsoit de anxietate.
UROGENITAL - Persoane hipersexuale, cu un instinct sexual exa-
cerbat; promiscuitate. - Fibromatoz uterin. - Senzaie de arsur la
nivelul uterului. - Patologie a ovarelor i testiculelor, mai ales tumoral.
- Metroragie. - Prurit intens vulvar i vaginal, agrav. dup menstruaie.
- Sediment urinar; tenesme.
PIEPT - Angin pectoral. - Valvulopatie mitral. - Acces brusc i vio-
lent de palpitaii.

292
 EXTREMITI - Agitaie, ne1inite. - n pat i mic perinanent
picioarele, nu le poate ine ntr-un loc. - Coree. - Tresriri, micri
spastice, convulsive. - Hipersensibilitate a vrfurilor degetelor, amel.
dac i le freac. - Senzaie de amoreal n picioare.
SOMN - Somn agitat, se zvrco1ete n pat n timp ce doarme, nct
dimineaa aternutul e fcut vraite.
PIELE - Abcese. - Ulcere cutanate. - Furnicturi (Coca, Sec).
SIMPTOME COMBINATE - Patologie cardiac i ovarian.
- Grab permanent i prurit genital.
CLINIC Abces. Angin. Aritmii cardiace. Comportament, tulburri
comportamentale. Coree. Diabet. Eczem. Fibromatoz uterin.
Hiperactivitate. Manie. Metroragie. Mitral, valvulopatie. Picioare neli-
nitite, sindromul de. Sexuale, tulburri, Ulcere cutanate. Vaginit.
Valvulopatii.
COMPARAII Nux-v. - Grbit, activ, muncitor, harnic, mnios, frigu-
ros, i plac mncrurile condimentate.
Sul-ac. - Grab extrem, mnie, friguros, echimoze.
Ars - Agitat, ne1initit, iritabilitate, periodicitate, dureri cu senzaie
de arsur, lateralitate dreapt, vaginit, boii cardiace.
Lil-t - Grbit, hipersexual, accese de furie i mnie, patologie uterin.
Med. Bell. Stram. Hyos. Tub.

TELLURIUM

Dei folosit n mod curent n durerile acute lombosacrate (dureri de

spate joase) i n sciatica acut, Tellurium poate fi util i n unele afec-
iuni cutanate. Durerile de spate se aseamn foarte mult cu tabloul
clinic al rupturilor acute de disc intervertebral (hernie de disc): durere la
micare, la atingere, la efortul de defecaie i la tuse.

CAP - Otoree cronic cu secreie iritant, excoriant i urt mirositoare,

fetid, adesea cu miros de pete. - Erupie la linia de inserie a prului.
SPATE * Durere agrav. de atingere, tuse, strnut i la efortul de
defecaie. - Dureri severe de spate, care frecvent iradiaz n jos, pe
traseul nervului sciatic. - Sciatic pe partea dreapt. - Durere de spate
care iradiaz n cap la atingere sau presiune (Clarke).
CLINIC Eczem. Otoree. Psoriazis. Spate, dureri de (chiar i n caz de
metastaze vertebrale).
COMPLEMENTARE Sulphur urmeaz bine dup sau completeaz
tratamentul acestor cazuri.
COMPARAII Rhus-t. Coloc. Bry. Kali-i. Lach. Dios. Graph. Sanic.

293
 TEREBINTHINA

Terebinthina seamn cu Kreosotum prin tendina corosiv i senza-

iile de arsur Ia nivelul organului afectat ca i prin predispozi ia Ia
hemoragii. Este un remediu util mai ales n nefrite i n boli ale tractului
urinar nso ite de simptomul cheie caracteristic: urin foarte nchis la
culoare, fumurie.

GENERALITI - Dureri cu senza ie de arsur la nivelul oricrei

mucoase. - Edeme.
CAP - Lirnb lucioas (Kali-Bi., Pyrog.). - Mncrime 1a nivelul
pleoapelor. Umf turi sub ochi cu o colora ie violacee a tegumentului la
acest nivel.
GASTROINTESTINAL - Abdomen destins. - Diaree i rectoragii.
- Peritonit. Ascit.
UROGENITAL - Hematiirie inasiv, urin sanguinolent sau *cu o
culoare fumurie. - Urin cu rniros de violete. - Nefrit. - Infecii severe
ale tractului urinar, inclusiv pielonefrit, cu dureri ca o arsur n regiunea
rinichilor i stare de prostra ie. - Cistit hemoragic. Senzaie intens de
arsur n timp ce urineaz. - Tumori uterine sau infec ie uterin
(endometrit). - Uretrit cu senzaie intens de arsur; secreie uretral
cronic.
EXTREMITI - Edeme ale extremit ilor. - Purpur. - Transpiraie
sau transpira ie rece, mai ales la nivelul membrelor inferioare (a fost con-
siderat simptom cheie de unii autori).
CLINIC Bronit. Cistit. Nefrit. Peritonit. Purpur. Uretrit.
COMPARAII Kreos - Senza ie de arsur, inflama ie i hemoragie Ia
nivelul tractului urogenital, dei Kreos. acioneaz mai ales la nivelul
organelor genitale.
Canth. Merc. Apis.

TEUCRIUM
Este indicat n principal la pacien ii cu polipi. Teucrium este remedi-
u1 principal pentru polipi nazali (vegeta ii adenoide), dar este indicat i n
polipi uterini, de tract urinar sau colorectali. Acest remediu are reputaia
de a vindeca infest rile cu viermi cilindrici.

294
 THEA

Indicat rnai ales n afeciuni psihiatrice severe (cu alterarea profund

a strii psihice), caracterizate de impulsuri puternice, violente (Merc,
PIat, Ars, Iod, Hep, Nux-v, Sulph). Simte tendina imperioas de a omor
un membru de farnilie apropiat sau o persoan la care ine foarte mult i
nai ales pe proprii copii (Merc, Nux-v, Sulph, Arg-n). Pacientul se poate
plnge de tearna cumplit c-i va omor propriul copil i relateaz c, n
scopul de a-1 proteja, uneori chiar i trimite copilul la un vecin. ntregul
sistem nervos se afl ntr-o stare de excitaie.

THERIDION

Cnd ntlnirn combinaia arneeal (vertij), insomnie i sensibilitate

extrern la zgornote, Theridion este remediut indicat. Pacientul este
frecvent anxios, epuizat, slbit, supraexcitat i isteric. Theridion este mai
frecvent indicat la femei.

MENTAL - Sensibilitate marcat la zgomote (i provoac dureri,

dureri de dini etc.). - Isterie anxietate. Atacuri de panic.
CAP - Ameeal (vertij), agrav. de nchiderea ochilor, agrav. de
rnicare i de rnersul n main (sirnte c rnaina nc se rnic dei ea s-a
oprit); grea cu arneeal (vertij). - Ameeal (vertij) de natur isteric.
- Ameeal (vertij) cu durere de cap. - Durere de cap mai pronunat n
jurul ochiului stng, agrav. de micare, de vorbit. - Dureri de dini provo-
cate de zgornote. - Obstrucie nazal cu secreie verzuie, strnut.
GASTROINTESTINAL * Dorin de: Banane.
UROGENITAL - Poluii nocturne. - Arnenoree.
PIEPT - Palpitaii isterice.
SOMN * Insomnie rebel - nu poate dormi dei este frnt de
oboseal.
CLINIC Alergie. Anxietate. Aritrnie. Cefalee. Dureri de dini.
Insornnie. Nevralgie. Nevroz anxioas cu accese de panic. Poluii noc-
turne. Vertij, ameeal.
SIMPTOME COMBINATE
Sensibilitate la zgomote i vertij, ameeal.
Insomnie i vertij, ameeal.
COMPARAII Asar - sensibilitate la zgomote, ameeal (vertij),
isterie. Nux-v. Sep. Coff. Con. Cocc. Ars. Iod.

295
 THLASPI

Thlaspi este unul dintre primele remedii Ia care ne vom gndi pentru
manifestri hemoragice Iegate de sau care apar pe perioada sarcinii.

CAP - Epistaxis n tirnpul sarcinii.

GENERALITI - Sngerare n timpul sarcinii. Hemoragie n tim-
pul travaliului. - Avort sau iminen de avort.
COMPARAII Sabin. rig. Ip. 1hos. Mill. Ust.

THUJA

Bill Gray din Concord, California a avut o contribuie enorm la

n elegerea acestui remediu, pornind de la observa iile lui Vithoulkas.
Dei Vithoulkas vorbete despre o faz timpurie la Thuja caracterizat de
ncredere excesiv n sine i de arogan, pacientul obinuit are o tendin
marcat de a se subaprecia i de a se considera lipsit de orice valoare.
Aceast ndoial luntric l face s cheltuiasc o mare cantitate de timp
i energie pentru a-i construi fa de Iume o imagine agreabil, care s
corespund atept ri1or celor din jur. Concentrarea asupra acestei imagini
i strduin a de a ascunde aspectele nepl cute, l pot duce cu timpul la
tendin a de a se ascunde, de a tinui, ba chiar de a ne1a i de a rnini.
Depresia i subaprecierea propriei persoane sunt adesea motivele pentru
care pacientul vine la consulta ie. Adesea sunt oameni care n copilrie au
suferit de pe urma abuzurilor i a faptului c au fost neglija i. Exist n
general trei circumstan e principale care preced instalarea unui tablou de
tip Thuja: 1) Gonoree suprirnat. 2) Suprimarea unor veruci. 3)
Vaccinarea. Burnett este cel care a ini iat utilizarea acestui remediu la
pacien ii cu un istoric de vaccinare. n mod specific Thuja are o relaie
strns cu vaccinarea antivariolic, dei, e drept c ntr-o mai rnic
rnsur, are capacitatea de a ndeprta efectele adverse i ale altor forme
de imunizare. Patologia corespunde miasrnei sicotice - proliferri i for-
ma iuni tumorale, patologie sinusal i respiratorie cronic, probleme
genitale.

MENTAL - Autosubapreciere i sentimentul c este lipsit de orice

valoare. - Se consider dezagreabil pentru ceilal i sau pierde mult timp
pentru a-i desvri imaginea pe care o prezint spre exterior. -
Depresie. Singur tate i triste e generate de sentimentul izolrii, al sepa-
rrii de ceilal i. - Se str duiete cu disperare s fie adecvat, s se

296
potriveasc imaginii pe care ceilali ar vrea s o vad. - Sentimentul
c ,,celorlali nu le-ar place de mine dac m-ar cunoate cu adev rat.
- Iclei fixe sau iluzii: c are o ceva viu n abdomen; c este nsrcinat;
*c este fragil sau c este fcut din sticl i c s-ar putea sparge.
- Secretos, prefer s ascund adevrul, minte chiar i fl legtur cu
aspecte banale, legate de viaa de zi cu zi. *_ Cnd vorbete ultimele
cuvinte sunt mormite indistinct. - Dominator i dictatorial n etapele
timpurii. - Tearn: C alii nu l vor place. S se arate aa cum este. S flu
piard controlul.
GENERALITI - Friguros i agrav. la rece. - Frisoane la expunerea
la aer cald. - Agrav. pe vreme umed. - Probleme pe partea stng.
- Transpir pe prile neacoperite. Transpiraia este uleioas cu miros
dulceag sau respingtor. * Ameliorare general a unei probleme
cronice atunci cnd este rcit. Istoric de repetate vaccinri anti-
variolice sau reacii postvaccinale ori lips de rspuns la vaccinare.
CAP - Cefalee frontal stng sau temporal. - Cefalee cu senzaia
de ,,cui nfipt n cap. - Faa gras sau uleioas. - Acnee sever, mergnd
pii la leziuni cicatriceale. - Herpes febril (herpes labial aprut n timpul
febrei). - Degradarea dinilor (dini stricai, cariai) la limita cu gingia.
- Prul uscat, firele stau ridicate, zbrlite; nu poate s fie pieptnat.
* Sprncenele se subiaz sau dispar n jumtatea extern. - Veruci
sau tumori cutanate pe fa i pe pleoape. Urcioare.
NAS - Sinuzit cronic i scurgere retronazal groas cronic.
- Cruste i COji groase la nivelul septului nazal. Ulceraii pe septul nazal.
- Coriz, febra de fn. * Coriz n timpul scaunului.
GASTROINTESTINAL * Nu suport ceapa. - Dorin sau aversiu-
ne pentru ceap i pentru usturoi. - Dorin de dulciuri. - Bulimie.
- Senzaia c are ceva viu n abdomen. - Fisur rectal. - Condiloame
anale. - Diaree matinal.
UROGENITAL - Condiloame genitale. - Herpes. * Jetul urinar se
bifurc. - Uretrit, scurgere uretral recidivant. - Prostatit. Adenom de
prostat. - Tumori sau polipi uterini. - Chisturi ovariene, mai ales pe
partea stng. - Leucoree verzuie abundent. - Impulsul sexual este n
general rnare.
PIEPT - Astm agrav. pe vreme rece, umed.
SPATE - Scolioz.
EXTREMITI - Veruci pe mini i pe degete. - Veruci plantare
adesea dureroase. - Paronichie. - Unghii fragile sau deformate. - Erupii
ntre degetele de la picioare. - Picioarele crpate. - Picioarele cu transpi-
raie excesiv urt mirositoare. - Probleme reumatismale cu un istoric
de gonoree.
SOMN - Doarme pe partea stng. - Se viseaz cznd, ceea ce l
trezete din somn. - Se trezete la 3-4 dirnineaa.

297
 PIELE * Veruci, formaiuni care proemin, atrn sau orice fel de
tumori cutanate. - Eczem. Psoriazis. Tinea.
CLINIC Abces. Acnee. Adenom de prostat. Alergie. Artrit, artroz.
Astm. Bulimie. Cancer, afeciuni inaligne. Cefalee. Chist ovarian.
Colagenoze, boli de esut conjunctiv. Condilomatoz. Convulsii, tulburri
convulsive. Depresie. Eczem. Fisur rectal. Gonoree. Ilerpes. Insomnie.
Nevralgie. Oboseal cronic, sindrom de. Paronichie. Proctit. Prostatit.
Psoriazis. Reumatism. Scolioz. Sinuzit. Sicoz, manifestri ale miasmei
sicotice. Stricturi uretrale. Tinea. Tumori uterine benigne (polipi,
fibroame). Uretrit. Veruci.
COMPLEMENTARE Ars. Nat-s. Med. SiI. Sabin.
COMPARAII Lyc Lips de ncredere n sine, compensator
proiecteaz c tre exterior o imagine contrafcut, friguros, nu suport
ceapa, picioare urt inirositoare, diaree matinal, tlpile crpate.
S11 - Lips de ncredere n sine, friguros, transpira ie urt mirositoare
a picioarelor, sinuzit, efecte adverse dup vaccinare, scolioz, unghiile
deformate i fragile.
Staph - Se subapreciaz, i ascunde sentimentele, condiloame i
fibroame, dureri de cap, degradare timpurie a dinilor, tendin sexual
crescut.
Phos. Nit-ac. Nat-s. Ars. Med. Anac.

TUBERCULINUM
Pacientul Tuberculinum este cunoscut pentru nemulumirea sa lun-
tric, firea sa romantic, parc permanent tnjind dup ceva i nevoia per-
manent de schiinbare i de cltorie. mbrcmintea i felul de a fi
exprim adesea o sensibilitate aparte, plin de romantism i poezie.
Totui, dei romantismul este foarte atr g tor, poate genera un sentirnent
de plictiseal i de lehamite fa de rutina banal a vieii cotidiene.
Pacientul este incapabil s explice cauza acestei insatisfacii fa de tot
toate i o poate resim i drept un aspect obinuit, firesc al vieii. Adesea
acest sentiment de frustrare se manifest prin rutate, mai ales la copii.
Adulii sunt ntr-o permanent c utare a orice ar putea fi excitant, stimu-
lant: sporturi periculoase, droguri, via a de noapte din localuri de tot felu!
etc.. Via a acestor oameni este rnarcat de schirnbri frecvente: meserii,
rela ii sentimentale, prietenii, locuin e, la aceasta adugndu-se perma-
nenta dorin de a cltori, toate fiind manifestri ale ace1eiai tendine
generale de schimbare.
Un alt aspect al lui Tuberculinum este cornportarnentul compulsiv-
obsesiv, rnergnd uneori pn la adevrate ritualuri. Abia ieit pe u dup

298
terminarea consultaiei, pacientul este n stare s revin de 3-4 ori pentru
a mai preciza vreun amnunt insignifiant. Aceasta reflect o tendin
compulsiv luntric care se poate manifesta i printr-un comportament
ritualist.
Copiii. Tuberculinum este un important remediu pentru bolile
infecioase recidivante ale copilriei cum ar fi otita medie sau bronite
repetate. Este de asemenea uii remediu important pentru manifestri pato-
logice mai severe cum ar fi defectele de cretere i dezvoltare, malfor-
maiile, retardarea mental i tulburrile neuropsihice prin deficit de
atenie.
Tuberculinum este unul dintre remediile majore pentru copiii hiperac-
tivi. Copilul este incapabil s rmn mult timp n ace1ai loc, este zgo-
motos, preten ios, revendicativ i capricios. Ne gndim la Tuberculinum
mai ales atunci cnd prinii ne relateaz acte de rutate, acte distructive
svrite intenionat i cu snge rece. Copilul este n stare s sparg n
faa mamei vaza ei favorit dac este contrazis. E1 poate fi stpnit de o
mnie intens, ba chiar violen cu tendina de a-i Iovi pe cei din jur.
Pedeapsa i mustrarea par a-1 lsa complet indiferent. In ace1ai timp este
unul dintre principalele remedii utilizate n cazurile de retard mental sau
chiar autism. n aceste cazuri, patologia se manifest frecvent sub forma
comportamentului ritualist i a obiceiului de a-i izbi capul.
Fizic. Muli pacieni care au nevoie de Tuberculinum nu manifest
aceste tendin e psihologice, diagnosticul sprijinindu-se pe antecedentele
personale sau Iieredo-colaterale de tuberculoz ca i pe simptome cheie
ori simptome fizice. Ne gndim la Tuberculinum mai ales atunci cnd
exist o tendin marcat spre fenomene alergice i spre tulburri respira-
torii. Manifest rile febrile recidivante, uneori inexplicabile, bolile de
esut conjunctiv (colagenoze) sau reumatismale se numr printre prob-
lemele cele mai frecvente pe care le ntlnim la pacienii purtnd
amprenta miasmei tuberculinice.

MENTAL * Persoane pline de romantism, urm rite de sentimen-

tul nemplinirii, al insatisfac iei; cosmopolite (care cltoresc mult -
sau i doresc s o fac - , n diferite ri din lume, care mbrieaz
puncte de vedere variate, mprumutate din culturi foarte diferite). * Au
nevoie de schimbare i excitare. Schimb frecvent slujbele. Dorina
de a cltori. Pasionat de cl torii. - Iritabilitate si chiar violent.
- Comportament rut cios; sparge obiecte; distruge cbiectele preiose
ale celorlali. - Hiperactivitate. Tulburri comportamentale la copii.
- Fric sau fobie (de): *Pisici. Cini. Animale. Dezgust fa de pisici sau
animale cu blan. - Abuz de substane (droguri etc.). - Comportament
compulsiv-obsesiv i ritualist. - Senzaia permanent c a uitat ceva.

299
 Revine de mai multe ori Ia ua cabinetului pentru a mai relata vreun
amnunt nesemnficativ. - Strig n somn, mai ales femeile n perioada pre-
menstrual. - Minte, gndire lent, greoaie i concentrare dificil.
GENERALITI - Agrav. naintea furtunilor sau la orice schimbare
de vreme. - Amel. la munte, mai ales n pdurile de pini. - Agrav. pe
vrerne rece i umed, cnd se ud sau dup o baie rece, seara, la mare.
- Arnel. pe vreme cald i uscat, n aer liber sau conducnd maina cu
ferestrele deschise, - Constitu ie slab i einaciat. - Bufeuri de
rnenopauz nsoite de transpiraie. - Febre recidivante; stri febrile care
apar n mod regulat dup-amiaza i noaptea. - Rceli i gripe frecvente.
- Transpiraii nocturne. - Emaciere dei mnnc mult. * Alergie la
lapte. *.. Alergie Ia pisici (Kali-c, Ars, Dulc, Puls, Sulph).
CAP - Bruxism. - i izbete capul fie ca manifestare a mniei fie
ca un comportament compulsiv. - Cefalee sau rnigren, uneori cu senza-
ia c are capul ,,strns ca de o band de o el. L)ureri de cap periodice.
- Otit medie recidivant. - n literatura homeopat sunt citate multe
cazuri de meningit vindecate cu Tuberculinum. - Adenopatii i induraii
ale ganglionilor limfatici de la nivelul capului i gtului.
FA - Alopecie. Alopecie n regiunea brbii (pelad). Tinea capitis.
- Zone eriternatoase bine conturate la nivelul obrajilor, de natur
tuberculoas.
OCHI * Gene lungi i sub iri, mai ales la copii. - Astigmatism.
- Sclere albastre (Carc).
GASTROINTESTINAL - Dorin e alimentare: *Crnur i afumate
slnin. Carne de porc. unc. Salam. Lapte, rnai ales lapte rece.
Grsime. Srat. ngheat. - Constipa ie. Diaree. Diaree recidivant.
.. Alergie la lapte.
UROGENITAL - Hipersexual; prorniscuitate. Masturbare excesiv
sau de la o vrst mic. - Amenoree. - Cistit recidivant. Enurezis.
PIEPT - Infec ii repetate ale tractului respirator inferior: viroze,
bronite, pneumonii. - Infec ii respiratorii acute la persoane cu
istoric familial de tuberculoz. - Tuse constant, dificil, uscat, n
accese scurte. Tuse superficial cronic. - Pieptul subire, ngust.
- Plmni slabi, debili (cu deficit funcional). - Astrn, ane1. aer liber sau
cnd conduce maina cu ferestrele deschise. - Snii se uinfl i sunt sen-
sibili, dureroi la atingere, mai ales n perioada premenstrual.
SPATE - Fire de pr lungi, sub iri, de culoare nchis de-a lungul
coloanei vertebrale la copii. - Scolioz.
EXTREMITAI - Artrit, artroz cu dureri articulare agrav. pe
vreme rece i umed, agrav. cnd se ridic, agrav. noaptea (cnd sunt
nsoite de agitaie), amel. de cldur i micare (Rhus-t, Rhod, Ruta,
Phos). - Artrit migratorie. - Picior de atlet (tinea pedis). - Transpira ie pe
ttpi.

300
 PIELE - Tinea. Eczem, adesea nc de Ia natere. Psoriazis. Lupus
ciiscoid. - Mncrime, amel. de cldur, mai ales de cldur radiant.
SOMN - Doarme n poziia genu-pectoral. - Comaruri.
SIMPTOME COMBINATE - Probleme respiratorii i reumatism.
CLINIC Adenopatie. Alcoolism. Alergie. Alopecie. Amenoree. Artrit.
Artrit reumatoid. Astm. Astigmatism. Autism. Bronit . Bruxism.
Bufeuri. Cancer, afeciuni maligne. Cefalee. Colagenoze (boli de esut
conjunctiv). Comportament, tulburri de. Compulsiv-obsesive, mani-
fest ri. Crup. Enurezis. Hiperactivitate. Hodgkin, boala. Limfom. Lupus
sistemic sau discoid. Meningit. Menopauz. Osteomielit. Pneumonie.
Rceli. Respiratorii, infec ii ale tractului respirator superior sau inferior.
Retard mental. Scolioz. Sexuale, tulburri. Tinea.
COMPLEMENTARE Puls. Phos. CaIc. Con. Sulph. Stann.
COMPARAII Calc-p - Dorina de a cltori, nemulumit, agrav. la
rece i umed, dureri articulare, i place s mnnce carne i slnin afu-
mate, srat, ngheat.
Med - Astm, i plac grsimea i sarea, tulburri comportamentale,
excese sexuale, are nevoie de excitare.
Bac - Simptome tuberculinice, rceli frecvente, i place acru,
alopecie.
Carc. Sanic. Rhus-t. Verat. Plat.

URTICA URENS

Este utilizat mai ales pentru efectele benefice n afec iuni ale pielii,
cum ar fi urticaria, eczemele, arsurile. Burnett a folosit-o n reumatism,
malarie i febr recurent i, de asemenea, pentru agalactie. n aceste
afec iuni a utilizat remediul mai ales n doze materiale.

GENERALITI - Reacii alergice la scoici. - Tulburri dup supri-

marea erupiilor.
PIEPT - Lactaie absent (agalactie), deficitar (hipogalactie) sau
inadecvat.
UROGENITAL - Erupii cu prurit sau tumefiere la nivelul organelor
genitale.
EXTREMITI - Reumatism la nivelul umrului drept (atestat prin
experimentri - proving-uri - i cazuri clinice vindecate) (Caust). - Gut,
multe atacuri acute de gut au fost vindecate, utilizndu-se acest remediu,
de obicei n doze materiale.
PIELE - Arsuri, mai ales de gradul unU doi (Canth), poate fi uti-
lizat i local ca tinctur. - Urticarie cu sensibilitate local excesiv,

301
senzaie de arsur, dureri neptoare. - Urticarie dup supranclzire
sau efort excesiv. Mucturi sau nepturi de insecte (Led, Apis).
Varicel.
CLINIC Agalactie. Arsuri. Febr. Gut. Malarie. Reumatism.
Urticarie.

USTILAGO

Ustiago este un remediu pentru hemoragii uterine i avort. La confer-

ina Fundaiei Internaionale pentru Homeopatie din 1991, Laurie Dack
din Vancouver, Canada, a prezentat 3 cazuri de fibroame uterine, magis-
tral vindecate cu Ustilago.

UROGENITAL - Dureri ovariene sau pelvienie stngi, care iradiaz

spre picioare. - 1ibroame uterine cu hemoragie. - Metroragie care prez-
int frecvent cheaguri de culoare nchis. - Menstre abundente, excesive
(menoragii), n special n apropierea menopauzei. - Avort sau iminen de
avort n a treia Iun de sarcin. - Hemoragie post-partum. - Masturbare i
activitate sexual excesiv.
CLINIC Avort. Fibrom uterin. Hemoragie uterin.
COMPARAII Sabini. Sec. Kali-fer. Erig. Xanth.

VALERIANA

Valeriana este un remediu indicat n cazurile de isteric; exist o anu-

mit predominan a simptomele reumatice i neurologice. Utilizarea
fitoterapic a Valerianei n insomnie se suprapune celei homeopatice.
Astfel, Valeriana este recomandat a pacienii excitai, agitai i nervoi.

MENTAL - Pacieni care se excit uor, foarte dinamici, anxioi, iri-

tabili, agitai i distrai, cu schimbri mari de dispoziie. - Senzaie de
plutire.
GENERALITI - Agrav. de odihn i amel. dac se mic de colo
pn colo. - Dureri sau crampe cu variate localiz ri, care-i tot schimb
localizarea. - Valuri de cldur.
CAP - Cefalee i dureri ca o neptur la nivelul capului, feei i
ochilor. - Senzaia c i atrn o a n gt.
GASTROINTESTINAL - Intoleran pentru lapte.
SPATE - Durere de spate joas i sciatic, agrav. eznd, agrav. stnd
n picioare, agrav. n timpul sarcinii; amel. dac umbl, dac se plimb

302
ncoace i ncolo. - Nash a relatat un caz de sciatic la care durerile se
ameliorau dac sttea cu picioarele ridicate pe un scaun.
EXTREMITAI - Dureri reumatice, agrav. n timp ce st aezat; amel.
dac umbl, dac merge de coo pn colo. - Dureri n membrele infe-
rioare, glezne, tendoanele lui Ahile, ccie. - Tresriri, spasme.
SOMN - Insomnie.
CLINIC Anxietate. Cefalee. Dureri articulare. Nevralgie. Sciatic.
COMPARAII Cimic. Lac-c. Rhus-t. Zinc.

VERATRUM ALBUM
Veratrum album este utilizat mai ales pentru tulburri n sfera men-
tal, unde genereaz o stare pronunat de suprastimulare, mergnd pn
la manie. Din punct de vedere psihoemo ional planul mental este exacer-
bat, avnd preponderen (fa de cel afectiv) - sunt persoane foarte men-
tale, care triesc izolate, fr s comunice cu cei din iur. Inima lor pare
mpietrit, sentimentele inexistente, fiind substituite de o atitudine insen-
sibil, critic, plin de asprime. Exacerbate, aceste trsturi pot conduce
pn la acea stare de ncredere excesiv n sine, ngmfare i arogan
(stare bine cunoscut din descrierile consacrate ale acestui remediu).
Pacientul Veratrum este convins c numai el are dreptate i aceasta poate
merge pn la niveluri patologice, paranoide. El ajunge s se considere un
mesager divin, o fiin ,,ituminat . Se consider Iisus Hristos sau vreo
alt figur religioas. Imaginea clasic este cea a predicatorului care
propovduiete la colul strzii, cuprins parc de o adevrat psihoz reli-
gioas. E1 poate avea ns i stri de depresie, cnd este posomort i
ursuz, cuprins de disperarea c sufletul lui nu va fi mntuit.
Copiii. Primii germeni ai viitoarelor manifestri patologice sunt
coninu i n precocitatea dezvoltrii intelectuale, care ntrece cu mult
standardele vrstei. Copilul manifest o curiozitate vie i are o capacitate
de conceptualizare, de percepere a no iunilor abstracte care se apropie de
nivelul unui adult. Dar aceast incitare excesiv a min ii i va genera n
cele din urm o stare marcat de agita ie i nelinite. Sub imperiul unui
sentiment luntric de frustrare, se nasc tulburrile de comportament i o
atitudine de frond, de nesupunere. Exist o teribil agitaie interioar
care se reflect n gesturi repetitive, lipsite de sens, cum ar fi mania de a
t ia foi de hrtie n buc ele din ce n ce mai mici sau de a tot aeza
obiecte unu peste altul. n unele cazuri starea de agita ie i nelinite este
att de mare, nct nu poate nici mcar s stea aezat cnd mnnc,
sim ind o nevoie imperioas de a se mica fr ncetare. Uneori copilul
pare complet rupt de realitatea n care triete sau manifest o neobinuit
lips de sensibilitate, o indurare, o mpietrire afectiv. Nici o emoie nu

303
se ntrezrete, orice trire luntric pare abolit, chiar i atunci cnd este
mustrat sau pedepsit. Uneori acest remediu este dificil de difereniat de
altele frecvent utilizate n tulbur rile de comportament, cum ar fi:
Tarentula, Anacardium, Stramonium, Sulphur sau Hyoscyamus.

MENTAL - Copii hiperactivi i neasculttori. * Aciuni repetitive

lipsite de sens: taie sau sfie n continuu diferite obiecte
- Precocitate. Pune multe ntrebri; tendin de a filosofa. - Arogant,
ngmfat. - Religiozitate. Se roag tot timpul. - Iluzii, halucinaii
privind propria identitate i cu un con inut religios - se consider
fiina Christic sau vreo alt figur religioas (salvator, profet) trimis
spre a izbvi omenirea sau cu o alt misiune divin. - Manie, manifestri
maniacale; forme acute sau cronice de psihoz (acte violente, cheltuieli
absurde, nebuneti, etc.). - Spirit critic, necrutor; tendina de a cri-
tica aspru. Grosol nie. - Mnie i violen . Injurturi, blesteme.
- Gelozie. - Simulant, se preface bolnav (Mosch, Tarent, PIb). - Disperat
la gndul c sufletul su nu va fi mntuit. - Erotism. Se apuc s srute
sau s mbrieze n momente sau circumstan e nepotrivite. - Minte fr
nici o reinere i se comport de parc nici n-ar ti c o face. - Fuge de
acas la o vrst timpurie.
GENERALITI - Friguros i agrav. de frig. Senza ie luntric
de rceal sau sentimentul c prin vene i curge nu snge, ci ap rece ca
gheaa. - Stri de sl biciune sau de colaps, mai ales dup vrsturi sau
diaree. - Transpir n timpul menstrua iei. - Frisoane sau transpira ie n
timpul defecaiei. - Convulsii.
CAP - Ameeal nsoit de vrsturi sau de transpiraie rece.
- Cefalee sever, adesea nsoit de vrs turi. - Cefalee cu senzaie inten-
s de rece, rece ca ghea a, mai ales n cretetu1 capului. - Fa rece.
- Senzaia c apa pe care o bea alunec n jos nu prin interiorul, ci pe din
afara gtului. - Transpira ie rece abundent, mai ales pe frunte. - n
stri acute sau de colaps r suflarea i este rece; Iimba de asemenea.
GASTROINTESTINAL * Gastroenterit, are simultan vrsturi
diaree (Ars). Este considerat a fi unul dintre principalele remedii pentru
holer. Vrsturi diaree n timpul menstrua iei cu dismenoree.
.. V rsturi n jet. - Preferin e alimentare: Gustul acru. Fructele acre.
Lmile. Gustul srat. Ghea a. Fructele. Sardelele. - Sete intens.
- Crampe abdominale. Abdomen destins. - Diaree abundent, dup care se
simte foarte slbit. - Diaree, agrav. n timpul frisoanelor, agrav. in timpul
menstruaiei. - Tuse nsoit de vrsturi.
UROGENITAL * Dismenoree sever cu senzaie de rceal, vrs-
turi, diaree i stare de slbiciune s u prostraie. - Hipersexual.
PIEPT - Astm. - Pneumonie. Sput spumoas.
EXTREMITAI - Mini reci; sindrom Raynaud. - Picioare reci.

304
- Crampe, tresriri, secuse musculare.
CLINIC Cefalee. Comportament, tulburri de. Convulsii. Dismenoree
.Gastroenterit. Hiperactivitate. Hipersensibilitate (alergie) la substane
chimice. Holer. Maniaco-depresiv, sindrom. Manie. Nevralgie.
Pneumonie. Raynaud, boala.
COMPARAII Hyos - Hiperactiv, niur, exhibiionism, manie, con-
vulsii, iluzii paranoide, gelozie.
Ars - Agitaie, religiozitate, tendin a de a critica, disperat c sufletul
nu i va fi mntuit, are simultan vrsturi diaree, stare de slbiciune
extrem (prostraie) cu senzaie puternic de rceal, sindrom Raynaud, i
place gustul acru.
Tub. Med. Stram. Tarent. Camph. Plat.

VERATRUM VIRIDE
Veratrum viride este mai rar utilizat dect Veratrum album, dei simp-
tomele mentale sunt asemntoare. A dat rezultatele cele mai bune n
cazuri de pneumonie, mai ales n fazele precoce.

MENTAL - Agita ie, ne1inite i tulburri similare cu ale lui Veratrum

alburn. - Auto-agresiune (se 1ovete singur).
CAP * Dung roie pe mijlocul Iimbii. - Limb cu variate depuneri
(depozit) i modific ri de culoare, mai ales pe mijlocul limbii. - Congestia
capului, valuri de cldur. - Transpiraie rece a frunii.
P1EPT - Pneumonie cu debut rapid, anxietate, puls accelerat, vom i
febr nalt. * PuIs rapid (tahicardie) n timpul pneumoniei. - Puls
rapid, amplu (dans arterial).
EXTREMITI - Spasme, fascicula ii musculare.
COMPARAII BeIl. Verat. Ars.

VERBASCUM

Verbascurn este un remediu irnportant n tratamentul nevralgiei

trigeminale. Eficiena n tratamentul durerilor nevralgice, explic uti-
lizarea n otita acut sub form de aplicaii locale (ulei de lumnric -
Mullein oil),.

CAP - Dureri faciale nevralgice (prosopalgie), n general pe partea

stng. Nevralgie trigeminal. - Dureri agrav. dac vorbete sau mestec,
agrav. de micare, agrav. de schimbarea temperaturii i de expunerea la
aer. - Dureri care survin n paroxisme, crize severe. - ntr-o otita rnedie

305
acut, apticarea tocat (n ureche) de ulei de lumnric (Mullein oil)
acluce adesea o alinare rapid a durerilor.
PIEPT - Tuete profunct, ,,ca o trompet . - Tuse agrav. noaptea;
amel. dac respir profund.
CLINIC Nevralgie facial. Tuse i bronit.
COMPARAII Mag-p. Coloc. Caust.

VIBURNUM

Viburnum este un remediu uterin specific, util n dismenoree, travaliu

fals, dureri post-travaliu i n iminen de avort. Sirnptomul cheie princi-
pal este acela c durerite iradiaz de la sacrum spre pelvis i spre faa
supero-intern a coapselor.

GENERALITI - Dismenoree cu dureri care iradiaz spre coapse.

- Heinoragie uterin. - Avort.
COMPARAII Sabin - dismenoree cu dureri care iradiaz n jos pe
membrele inferioare, avort.
Cimic. Xanth. Caul.

VIOLA ODORATA
Viola Odorata are un simptom local specific: ea afecteaz articulaia
pumnului, n speciat a pumnului drept. Poate prezenta ns dureri accen-
tuate i amoreal chiar i n mn i degete, ca n sindromul de tunel
carpian.

COMPARAII Caust. Guai. Act-s.

VIOLA TRICOLORATA

Viola tricolorata are un simptom cheie mai puin obinuit dar confir-
mat de practic: urina sa miroase ca urina de pisic.

WYETHIA

Wyethia este un remediu specific pentru febra de fn.

CAP - Prurit cumplit la nivelul nasului, gtului i palatului care

306
uneori se extinde la urechi. - Pentru a ameliora pruritul freac put-
ernic limba de palat, micnd-o nainte i napoi. - Gtul este umflat i
iritat. - i drege mereu vocea (ca pentru a-i elibera gtul).
COMPARAII Arund. Arum-t. Nux-v. Agar.

XANTHOXYLUM

Xanthoxylum este utilizat mai ales pentru patologia uterin.

GENERALITI - Dureri ascuite, ca o zvcnitur, iradiante, nevral-

gice. - Senzaie suprtoare de amoreal.
CAP - Cefalee naintea sau n timpul menstruaiei. - Valuri de cldur
sau de roea la nivelul feei n timpul dismenoreei.
UROGENITAL - Dureri uterine sau ovariene care se extind la
coapse (Vib, Ciinic). - Dureri post-travaliu. - Hemoragie uterin.
SPATE - Durere de spate joas i sciatic. - Dureri de spate n timpul
menstruaiei.
COMPARAII Vib. Sabin. Cimic.

ZINCUM

Nota distinctiv a Iui Zincum este impresionanta stare de excitaie a

sistemului nervos, care genereaz o stare de agitaie, cu micri anormale,
micri involuntare, tres riri sau chiar convulsii. Corespunztor, n plan
mental pacientul parcurge iniial o faz de puternic stimulare i de inten-
s activitate mental. Aceast stare de suprastimulare este nlocuit ulte-
rior de una de colaps care determin lentoare i opacitate mental pe un
fundal de nemul umire, insatisfacie, depresie sever, mergnd pn la
porniri suicidare.
E1 este perrnanent rnarcat de iritabilitate sau chiar de izbucniri de
furie. Nemul umirea i tendin a cle a se lamenta permanent sunt, 1a acest
remediu mai pregnante dect la Calcarea Phosphorica. Pare c nimic din
ceea ce i ofer viaa nu l poate mul umi. Aceasta poate merge pn la
tendin e suicidare. n stadiile tardive se contureaz un tablou de deterio-
rare mental cu vorbire ncetinit (bradilalie), incapacitate de a se
concentra, de a-i focaliza gndurile, minte mpr tiat, prin care i se
perind tot felul de idei disparate, utilizarea n vorbire a unor cuvinte
greite i stare de confuzie.

MENTAL - Stare de hiper- i suprastimulare la pacieni hipersen-

sibili. - Se plng i sunt nemulnmii, ,,i duc pe ceilal i la disperare cu

307
 lamentrile lor fr sfrit. - n minte i nvlesc tot soiul de gnduri i
de idei ca ntr-un adevrat vrtej. Vorbre. - Iritabilitate i furie.
- Confuzie, greutate, lentoare, opacitate mental. - Stare confuzional put-
ernic agravat de ingestia de vin. - Repet ntrebarea nainte de a rspunde
(Sulph, Caus). - Gree1i de vorbire i de scriere. - Depresie i tendine
suicidare. - Se gndete cu calm la moarte, perspectiva morii 1initindu-1
i fcndu-1 s se simt mai bine. - Nu suport zgomotele, mai ales cnd
e vorba de o conversaie. - Superstiios. - ip, strig. - Manifestri deli-
rante cu izbucniri de mnie, vioen i dorina de a fugi altundeva, de a
scpa. - Tulburri comportamentale a copii.
GENERALITI - Agrav. dup suprimarea erupiilor cutanate.
- Agrav. dup suprimarea menstrua iei i amel. dup dec1anarea
fluxului menstrual. Se simte bine doar n timpul menstrua iei.
- Agrav. cnd bea vin i buturi alcoolice, dup vaccinare, la rece sau
dup o baie rece. - Amel. seara. - Se sirnte slbit dup un acces de mnie.
- Are un aspect ,,ofiit, vetejit, bolnvicios, cu faa ridat i mbtrnit .
NEUROLOGIC - Ne1inite, agitaie. Coree, manifestat rnai ales a
nivelul picioarelor i rnembreor inferioare. - Tresriri, spasme, secuse
musculare, fascicula ii. Convusii. - Boala Parkinson cu tremor sever,
parez, lentoare i opacitate mental. - Meningit, encefait, pacientul i
rostogo1ete capul, strig, delireaz, are convulsii, pentru ca n final s
cad ntr-o stare de stupoare.
CAP - Cefalee, rnai ales occipital. - Cefalee dup ce bea vin.
- Fruntea sau zona frontal sunt reci iar regiunea occipital este cald.
- Dinii i se mic n gingii i i cad. - Contuzie cerebral sau istoric de
traumatism cerebral.
FAA - Ticuri i grimase faciale. - Buzele i sunt crpate, mai ales la
nivelul colurilor. - Fa mbtrnit, ridat. - Buze groase.
OCHI - Fotofobie. - Strabism. - Dureri neptoare la nivelul comisurii
interne.
STOMAC - Gastrit. - Indigestie sau vrsturi dup ce mnnc.
- Indigestie agrav. de vin, pine, lapte, carne de viel. - Senzaie de gol,
de foame n stomac la 11 diminea a. - Aversiune pentfu: Pete. Dulciuri.
ABDOMEN - Colic, agfav. cnd mnnc, de zgomot i de conver-
saie. - Constipaie sau diaree dup ce bea vin. - Diaree nsoind durerea
de cap.
UROGENITAL - Reten ie de urin la pacieni care au probleme cu
prostata sau sunt paralizai. - Nu poate s urineze cnd st n picioare;
urineaz mai bine cnd este aezat sau cnd se las pe spate.
- Incontinen urinar n timpul convulsiilor. - Incontinen urinar de
efort, mai ales cnd tuete sau strnut. - Enurezis. - Prostat mrit,
adenorn de prostat. - Pierderi seminale n timpul scaunului (Sel).
- Pasiune sexual excesiv; promiscuitate. - Ej aculare prematur.

308
 TORACE - Astm dec1anat dup suprimarea menstrua iei. - Tuse
agrav. de dulciuri.
SPATE - Dureri ca o arsur n coloana vertebral, agrav. cnd st ios.
EXTREMITI - Agita ie a pieioarelor (sindromul picioarelor
neIinitite); i mic fr ncetare membrele inferioare, mai ales
picioarele (tlpile). - Agitaie continu a picioarelor sau extremitilor
noaptea n pat, somnul devenind astfel im.posibil. - Tresriri i spasme
afectnd oricare grup de muchi. - Mioclonii nocturne. - Dureri de cl-
cie, mai ales dup ingestia de vin. - Neuropatie periferic; parestezii i
senzaie de arsur.
SOMN - Insomnie din cauza agita iei ori a spasmelor i tresririlor
permanente. Bruxism (scrnete din dini noaptea). - Tresriri puternice
care mpiedic somnul, pacientul trezindu-se tot timpul. - Se trezete
noaptea ipnd, i fr s mai recunoasc pe nimeni.
PIELE - Eczem. Erupii cutanate. - Erupii uor de suprimat.
ACUT
- Meningit sau encefalit, pacientul scoate strigte ascuite, are
convulsii, tremurturi, i rostogo1ete capul sau i-1 nfund n pern;
stare stuporoas sau comatoas; dureri de cap ngrozitoare.
- Tulburri cronice dup suprimarea unei erup ii cutanate.
CLINIC Astm. Bruxism. Cefalee. Colit. Constipaie. Convulsii, tul-
burri convulsive. Coree. Demen . Depresie. Diaree. Eczem. Encefalit.
Enurezis. Gastrit . Incontinen . Incontinen urinar. Meningit.
Mioclonii nocturne. Nevralgie. Parkinson, boala. Picioare, sindromul
picioarelor nelinitite. Prostat, adenom de. Prostatit. Retenie de urin.
Spate, durere de spate joas. Ticuri. Traumatism cranian. Trem.or.
Tresriri, spasme. Tuse.
COMPARAII Nux-v - Suprastimulare, iritabilitate, spasme i prob-
leme neurologice, gastrit, constipaie, agrav. alcool.
Cupr - Convulsii, spasme, tresriri, probleme neurologice dup supri-
marea unor erup ii, strigte, grimase, astm, tuse, iritabilitate.
Stram - Spasme i convulsii, pavor nocturn, iritabilitate i tulburri
comportamentale.
Rhns-t - i mic picioarele tot tirnpul (sindromul picioarelor neli-
riitite), coree, erup ii cutanate, grimase, tulburri comportamentale,
probleme urinare, boala Parkinson, superstiios, friguros i agrav. baie
rece.
Agar. Cic. Caust. Lach.

309