Gopyright © BREN, 2002 Toate drapturile acestei editi apartin edituri ‘Adresa: EDITURA BREN Str Lucdcesti nr. 12, sector 6 Bucuresti TevFax 223.4347 637.21 55 ‘Descrirea CIP a Biblitecli Nationale ‘SANDU, STEFAN, {storia Dogmelor/ Stefan Sandu -Bucuegt Bren, 2002 ISON o73-a143-07-x Vol. | ltoria Dogmelor din epoca postapostolick pana last loan Damaschin - 2002p. Biblog? Kean ovs-stanane Bun de tipar: 07.01.2002 ISBN 973-8143-87- IMPRIMAT IN ROMANIA Tipar: BREN PROD s.. Pr cont ¢r STEFAN SANDU ISTORIA DOGMELOR Vol. 1 ISTORIA DOGMELOR DIN EPOCA POSTAPOSTOLICA PANA LA SF. IOAN DAMASCHIN 28S Loar by Editura BREN, Bucuresti 2002‘Cuvdnt inane Scopul primului volum al atestei Iueriri de Istria Dogmelot urmireste si expund Istoria Dogmelor Bisercii vechi cuprinzind perioada din epoca postapostolick pind la SF, loan Damaschin, adil din secolul 1 pind in secotul al Vill-lea, Perioads descrish nici cuprinde exp storied a dogmelor, formularea si aprobarea dogmelor d Sinoadele ecumenice. storia invdjituri dogmatice in epoca Sinoadelor ecumenice ne arati ci in aceasth pericada sau formulat si sau definit de Sinoadele Seumenice dognle Bier cen, Dogme wind Dogma bristologick. Lucrarea care este prezentatd aici incearc sl fie 0 introducere in studi! Istoriei Dogmelor gi feu mam striduit s4 condensez materalul pe cit a fost posibil fri ca acesta af devind neinelgibil. Seopul facesteiluctiri este de a desrie Istria Dogmelor gi storia, ‘nvatituri dogmatice din epoca postapostolicd si in petioada Sinoadelor ecumenice. Pentru expunerea istoric 2 dogmelor am ficut apel In screrle Sfinjilor Paring gi seritorlbisericeti ga actee sinoadelor, care sunt izvoare ale Isforie’ Dogmelor. Astiel aceasth iucrare analizeazt fvoarele si Iueririle speciale din domenial Istoriei Dogmelor si incearet in acelapi_ timp si fac& 0 sistematizare a invipturi dogratce. Prin urmare, eu am adus ciate teologice din izvoarele originale si speranja mea este cf cele mai importante pasaje din izvoare vor fi site adunate aicl, Oincercare a critic istorice si ddogmatice este numa sugeratd. in unele luréri de Istria Dogmelor —s-a pus accentul pe cadrulistorico-bisericese a) decir -ceyine s_prezentre sit Instie de Cece dogmatic Mule coment le wot teolog asap eprobr Dog. Sfintel Treimi si Dogmel Iristologice, care au fost incluse la RARER BRRRRRRE RES: fost exclise Ia ulima revimure a pentru ef ucrare, in ciuda faptului cf yrea ‘0 schiff a Istoriei Dogielor,int-o oarecare Indsurd a depagit dimensiunile plinuite la inceput. ‘Anumite discuft $i comentarit ale unor teologi _privind txpunerea Istoriei Dogmelor nu sunt, strict vorbind, potrvite it-o lcrare, care urmarestesB preznte cu toath Fidelitaten formulares dogmelor si invatitura Biseici primele' opt veacuri cregtine din epoca Sinoadelor cumenice, Faptul c8 eu nu sunt de acord cu uni teologi fx A. Hamack, devine evident din paginile cae urmeaz8. Desi hucrarea lui A. Hamack are puncte de vedere genial, dups aprecierea majorititii teologilr, totusi_aceasth lacrare poartd pecetea constructor istorice ale teologiel Tiberale. Stidiul serios al Istoriei Dogmelor ne prezints dogimele Biserici, defile dogmatice si invitura de fredinja formulate si aprotate de Sfinii Pirin si Sinoadele ccumenice. in zilele noastre nu se poate ‘accentua in md sufcent cB. o sole eald a. problemelor ‘are implich eypunerea istrict a dogmelor gf formularea for de Sinoade’ poate s& fle gsi fra studi profinde in Istoria Dogmelor. Studiol Istorit Dogmelor cere 0 ascultare si necesitl 0 ingelegere profund8. Planul general Si argumentarea Iucrrii prezente au fost fixate dup Dregitirea preleerlor mele de Istoria Dogmelor. Dack Prelegerile au avut un caracter foarte didactic, sceastt Tucrare “urmirese #8 feo analiza a izvoarelor pe care se ‘nnemeiazA diciplina Istoria Dogmelor. Faptul ch ea este bzatA pe un studio al izvoarcor originale este evident in mod suficiem pentru ctitor. Cercetarea teologicd a relevat cd in domeriul Istriel Dogomelor hucrile hii A. Hamack, Lehrbuch der Dogmengeschichte (Darmstadt, 1959), F. LLoofs, Leitfiden zum Studium der Dogmengeschichte (7.AuM., Tabingen, 1968) si R. Seebers, Lehrbuch der4 Doumengschiche (Bal, 1960) sun unaentl in exist a reaper cares se pot compra Gu le. Din caus devo ect doen Inet Dogmclor a deve ote diel deel lucare de Isola Dogo gui trp a apr acca caw. heir) coletve, lr care conte al malt teolog. Cele males su reel M. Scrat (rg), Handbuch der" Dognengeschciue B'S (Grebrg, 2000). Cast" Andresen Handbuch det Dogme und. Thobsigesicie, Bl. '1'3 (2 Auk, Gotinge, 1968 nel top uni tog au conn ini screea unr tate sau aml rit Dognelr. Menfones aii dar pe. Higlund, Teolgine histor. a dognbistrist Overs (2 upp Lad 1911) i WoleDicterHawsch Lehrbuch der “Kitchen und Dogmengeschichte. Band 1. Alte Kirche und Mittelaker (Gitersloh, 1995). Band 2. Reformation und. Newzeit (Gitersob, 1999) ‘A serie 0 Istorie a Dogmelor in zilele oastre este un rise, Maile lucrdi din acest domenin, care ‘au fost scrse.in limba german la inceputul secolui al XXlea, smu au fost inlocuite prin’ altemative noi convingitoare si comprehensible, Aceasta in ciula faptului ci ifelegerea doginei gi Istoriei Dogmelor s-a Schimbat consideabil in Protestantism si Romano. CCatolcism de la inceputul secoluhii al XX-lea pin Drezent..[n incercarea do a serie o Istorie a Dogmslor, eu ‘am primi indrumarea din parte Prof. D. Dr. Ragnar Bring (Lund) si Prof. D. Dr. Bengt Higglund (Lund) in ani 1976-1981. In teologia evanghelicé. si romano-catlica se inceared si se acorde 0 nous inelegere a dogmei gi Istoriei Dogmelor. Aici apare o sarcind suplimentaré dieu de 9 intruchipa inelegerea.Istorek Dogmelor si astil si. demons valiitatea ei, MEABREREBEERHERERRERA s In prezenta tucrare ev am folosit, in afard de tzvoare, mai rite hire in linbile germand gi suedezd, pritre care manuale 9 totale de Istoria Dogmelor ale tu Schwane, Hammack, Loof, Seeberg, Aulén, Higglund si Lohse. Fark acest fel de_investigaie @ manulelor gi tratatelor de Istoria Dogmelorscrise in limba german ma teste posibil un studi al Istoriei Dogmelor. in srierea unei Tstorl a Dogmelor adresst unui audienfe mai largi dect cercul spéciligtilor, este-desigur imposibil de mentionat toate izvoarele si lcririle din domeniu, dar izvoarcle si Inerirle pe care eu le-am folosit sunt indicate in bitiograie. in notele de la subsol eu am mentionat ciate si referinge care sunt de © deosebits importing. Aici de 'semenea, desigur. numai select vor fi oferite. Eu sunt convins 8 in starea actuald a cereetil in et Klee, Marne de Hoare des Domes hn, Ps inne16 4 condor in care inva de ceding. cresting rit forma a dogmatic [Necesitatea Istoriet Dogme este evident. Diciptina Istoriet Dogmelor pentru 8 se mentine la velit expuneri Istorce a dogmelor cegtine Uebul se consider i ine sin ora lor. Numa in aceash conde concepia despre dogma este adevirah gi conformd obiectull alu. De asemenea,tebuie sl se adauge Istria Dogmelor ese necesard pentru a realiza in ed complet Wee dog sceea @ store ei. Ea exe condia demvoll perece a ‘ei i creingelerestine™ Joseph Schwane reprezni, de asemenea, punctul de vedere romano-catolic. El definege nojianes dogme Ih Calc in egiturt direct cu Tstora Dogmelor. Obiectul Istoriet Dogmelor sunt dognele Biserc, pe care Istria Dognelor tebuie se presime in expunerie bor isere!” Sin Pic au murs dogs ivr de cron i lege moral, care au fst propovidute ‘Domnul_tisus_Hrisios_si_deApastol, sau dogmele DDomnul imvgfturie erin, Decl, exit dogme ale crednjel i euvdtal dogma a fost rezeat exclsiv ‘vat de erein crete aceasta pe bund dreptate, ici invirule une reg dumezcietrevlate ising de docnele flosofor gale seollor lor in acca cl cl trebuie sie crezute drept cred dumneziasch 4e tof oanenil si cle pours carscteristicle adevirut bro, vei i imubiP™ * en Kle, Manuel de Hise des Dogme chron, Pal, It p10 Hen Kl, Manel de Hise des Dogme ction, Pai, iat p12 2 ksh Scinane Hse dos Dogme. Poe annie. Toe 1, ar, 1903, pt Sian, Hise dx Domes. Tet Paris 0, p. 2. ” Dogmele cregtine au deci acest specific cl ele au cx cobiect ore Invijiturh revelath dumnezsieste, cB ele ‘rebuie al fle dezvolate din credinja dumnezeiaseS pentru {oti oamenii si eh prin natura lor mu comporit nici fetensiune, nici crestere, nici _modificare —deoarece ‘restinismul este punctul culminant al tuturor zevelatidor tui Dumnezeu fy de umaniate™. Fondul Revelaiei dumnezeiegti exte depus in Stina} Scripts a Vechiuhsi gi Novlui Testament gi in Trad forali, dupt cum Istoria Dogmelor ve demonstra la loc fportun. Dec, se poate afirma, de asemenea, 8 substania oxmelor crestine trebuie 8 Be dezvotatt din aceste dou {avoare sau dintrunul din ele gi eX orice invatitur, care SSS ieee arc dn cone Tear pe A int ca invllaurs durmezeised gi Twuabil adit rept dogma Tn consecing pentru ca un adevir de cred, 0 dogma, ‘8 poatd sh se impunt taturor oumenilor ca obligatori, trebuie sf cerem ca aceasia sh fle admist de lerarhia Invitoae $i infill a src i propust erst roast’ “Aste, regula de ereding® ma este altceva decStinvpeura Bisercil universale sau a moyisteriuli invaqauri gi al ‘infin, care rezdA tn ea si fondu insusi al acestei credine trebuie sh se gseasct in cele dout izvoare ale Revell dumnezeieg. Aceste dout insusir ale dog! se numesc reciproce, Biszrica nu propune credinje! noastre ici © dogma, care simu fie conjinutd in izvoarele Revelaiei gi nici 0 invlyiturd de eredingh nu poate sf acd pane din invajiturile Scripturt si Tradijel fir si fe Fnvijatl de Biseric8. Pentru a explica in deal acest fapt 3 Sehwang Hise dos Dogmes. Teme Pris 1903. p23. 1 Schwane tle dos ges: Tome {Pai 1908, #3. 71 Schwane Hise des Des. Tome Pari 1903, pS18 cet hn conione dine lat ae Dupa Karl Rahner, Istoria Dogmelor este ex; metoticabtonaict Isr Dopmeloe toners i pars, fomulrea dogma a adevirior de resi It in pare 9 arsaruieeer ceding’ creine dip ncheres Revels Obs Ivor! Dogror ste doa, cars i ta ore! Dogo perro en este comacrals ore iyi a dogs in sure Gare advil despre Dunes ee eat ort de oul, care apartne aces hint iin care dogma. exe stevia disk Boer de Dunwens Obs $i ineareleIsoreiDognior sunt fouririe dopmate Ale Boeri, adel” dogmek, adevrule dogmatic ‘mage ivr xg Mirurle dered Tote docriae se Sond are sun forma Metoda Istoriei Dogrelor este man isto anume, fixarea formulirit originale, motivul care a stat la baz ogre, creas! mods! personal saa sock, care a poricpa le formulares dogmelr. Isr Dogmeloe 71 Star a Dag Tom Pt 10, 6 Siemans cian arco er iam a cad ae cea ce Beco maniecieaet ee fac dle ie ge tae eae es inane ecules patra eae {{Seste oes amacrine faaaaet rp Paces nie eee ves Eine tains aciae hho ye ae Seo on ne pe on pe Bsa cs ot ‘Sow Sad cant hee Sere eh Sete saree eee Soa eT Sent ce ne ft og ae Renee, Neh Ver, es segs Worth hig Panay eno a 1” lujegte ascel atit dogmele luate in parte, cit si integii constine dogmatce a Biseii crestine™. Pentru determinareanojiunl de Itoria Dogmelor trebuie se analizere, de asemenca, nojiunea de dogms din punct de vedere ortodox. Nofiunea de dogma & fost trate ‘profindat in teologinortodoxd In cele ee trea se prezit’ doar unele referee nofianea dogm “Zicos Rosis admite ca dogene ny nummsi devin definite de Sinoadele ecumenice, ci sl acelea care av fost ‘use in dscufc in Biseric& de fapt de vreo erezie, precum fiinvdtura nedeinit de Sinoadele ecumenice 3 Toca. In ceca ce priveste concepfia lui A. Harnack despre dogme, Zicos Rosis respinge argumentaea fui Hamack in legiturd cu opozitia si deosebirea dintre Evanghelie $1 dogma, avand in vedere elementul introdus in. dogma enind din filozofa greack $i stain Evanghelii, Dup eum susfine Ross, invajatuile privind ener necreate et Raber Hester Verrimis, Kleines hess ‘Werstoch 7, Aula rltrg i ag. 196K p77 puma ones de enn i ated a eden: PrN. Ciijoeu Deg gf vals cen in Stadt Teco, Stitoseian 2p 99.4; “Panag Brash La igieaton ‘Soome dans fa toe othe, nk" 10841988, Lge teria, Chevetoge, vl 21955, 197-206 N. Chiesa Fa mes tn Si Folge”, IX9STia 3p. 186210, Won, Diep denetaras Gagner in isdcgia ertedox remain In ‘etre Banat Vi 1058 7.280296 dan, Non end in takin eriodod comrperand in “Ordo $a¢i959yarp 331-38 Pr OED. Scfove, Naim deme 8 SrabiTeokpee, XVI(960har 810 9.538571, Panag N. Franken Depwaiqa Je TEglse Orodoxe Caiqu, Tome Prom. Tradatke fase pr TArchimangsite Pere Dum OS, Chev, 1966; LKumiri A Syms ofthe Dogme ‘Theology ofthe Cox Cate ChchFrats Frm the Gres Rey. G.Damoponis, Service, Pa, 1973. Sines Rose, Sst Dogaati Wierict Onadowe Risen, ‘Aicna 190%, 59a Panag. Tremble, op. i, 2.20 tle tui Dumnezeu, pe care el le tateaxd in dogme, ‘consituie un element esential al Evanghele, din care se ddezvolthsistemul dogmatic in -Biseric. Nu se introduce sici mimic, sthin gi nu apare nici 0 schimbare in fnvayatura™”, Pentru. Zicos Rosis, invitturile de credinys chiar in forma dezvohath, cla gi precist, pe care ele 0 iau in ormularea dogmei de cltre Biserics, chiar atuncicénd ele devin obieet al cunoasteri si sunt luminate de injelegere g1 adevirl lor intern gi motivaia lor sunt cunoscute, ele se sprijind totdeauna pe autoritatea dumnezeiascd gi utente, pe care cunoasterea nao face superfut Zicos Rosisspune de asemenea cA “in Sfinta Scrpturk gi in Tradiia adeviratd 2 Bisericii universle dinainte de schism, pe care o continud cu adevarat gi autentic numa Biseriea Ontodoxd Risiriteani, se cuprind vial i ‘concentrat dupi substan, mu numa dogmele definite i formulele sau in hotirrle Sinoadelor ecumenice, i $i cele doyie care ca necontestate de vreo erezie in vechea Bisericd dinate de schimi, mu sau defnit nici in Sinoadele locale, nici in cele ecumenice le Bisericii Uuiversale dinainte de schism. Dect deplina Tradite a| Biserci universale adevarate nu cuprinde numai dogmele efinite de Sinoadele ecumenice, ci si cele care, ca| ‘econtestate de vreo erezie in vechea BisericA dininte de| schisma dar cuprinse dup substan in Tradiia adevarat | sau deplina a el, mu au fost definite in formule ale Sinoadelor ccumenice dinainte de schism, ci in ‘eos Riis, Sistema Dog Bisel Onxowe Rares, ‘ona, 19D,” p. 6h, 62; P Trenbelas, Degatigue de Vgc (Othsoxe Cathie Tome Premier, Cheetgne, 186, p29. * Zhe Rosi Sistema! Dagnati ierc Onadoee Rite, ‘Ac, 1903, 7.6 2 Marursle Sinosdeloradunate in sc. XVII ale Bist Riktrtene™ Hrista Andrujosaratt cB. duphffelesl lor bisercese, dognele iseannd “adevirutie ce normeard visit req, dar mai ales imirleteoretice de cred care, find euprnse tn fina Scrptrh gt Sita Trade, fu fos define # dezvotate de Bisered si formulate it parte in sfintele sinoade“™. Andrujos afirma in continuare Sutoriatea dogmel."Caracter esenial al dogme! rine fi in limba Bscrizeased avoraes, Acesstnse pein Sub dou aspecte, pe de o parte dogma, provenind din SfintaSeriptra gi Sfinta Trade, voarcle autentice ale cuvintul dumperciese, este un adevir auloriar de exedin, care tebe print de toh care vole al © bhcure de mai in Fisus Hrsos in acl timp ea are sl aspect bisericese, mal esl pentru ch este invdtard ‘obligatorie pentru. membrii Bisericii lui Hristos, apoi Pema ch este dervolat, dts i fvajatd de Bere, expliatoaea ulti 's Sf Scripta si Stine ‘Tradiii si suocema instanid de judecatd ia conmoversele de -ccedin§. “Dogma are inah un aspect sublet 31 ‘peculativ, dat fin! ch la Yormulares gh desfigurarca Disericeascl a cuprinsull eredige i pare gi cupetaren, care confuntt invijturie ine ele seu toatd Goctring Formularea creel in doymne se fice de nthioare in chip indot CPpropoviduns adevirurle méntutoare prin apostoli si ferahiy sa find oficial prin irri adua in iopadle ecumenie, * Fm Rss, Sac Dogma Bl Onde Ree, ‘cn 103, p23. "This Andrwion Prgmatcn Aver! Ondo Rikrene Trade arth de Ptr, Dar Sano Si 1950 2 § ‘Meristu Andrutsos, Dogmatica Biscricl Ovodcme Rasiritene, Sibi, wo?2 invittura ortodoxd, cind aceasta este alterath de vreo ferezie, ce produce confue i turburare in congtinele crestor, Ca exerplu de formulae ofa, este dogma ‘unit file stabi la Niceea, cuprnsi nedezvoltt in Sf. Scripturd sb propovaduté totdeaura in Sf Tradiie; dogma formulatt la Calcedon, despre cele dour firi unite inerun jpostas uni, in Hrisos, de asemenea cuprinst in Sf. Scriptura si SE. Trad; toate celelalte dogme, care nu ‘-au bucurat de formalare oficial, s-au format si definit de ‘mult de eftre Biserca invdqhioare (Hristu Andrujos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe RAsirtene, Sibiu, 1930, p. 10-11), Andrujos precizeaza imediat c4, Dogmele, fxate oficial, sunt cuprinse in defnjile si Simbolurile Sinoadelor ecumenice si locale, a clror inviyiturh 3-8 recunoseut de vreun sinod ecumenic; iar ceelale, invite intotdeauna in Biserc8, se pot afla in monumentele srise, care exprima congtinja Biseic, gi mai ales ia Sf. Pini, fa clroropinie unanima este marturia autenic8 invayiturih dogmatice propoviduite de Biserich (Hristu Andrujos, Dogmatica Biserci Ortodoxe Rasiitene, p. 11). Dupt 1. Karmiris, dogmele ontedoxe, care_ constitu Invititura, sunt definite _ca_adevirwri_descoperte_de Dummezeu ntru aceasta ele ay _valabiliate dumezeias absoh eA gh oblgaforie pentru to} ‘credinciogi, Aceste adevirui, care sunt cuprinse in 5 Scriptura i care sunt mai mult sau mai putin dezvoltate teologic in Sfinta Tradije, au fost create inct din vechime de Biserict. O parte din ele au fost definite si formulate de Biseicd in mod sinodal, dar 0 parte au fost propoviduite in fopt, firk incetare si recunoscute de ongtinja comund a totaly credinciogilor. Pentru ‘oeasia dogmele ortodoxe care izvorise din Sfinta Seripturs si din Sfinta Tradiie pot fi caracterizate co cristlizare si expresie a credinjel comune gi a contin EEE REE EEE 2 soboriceyti a total, sau a Trupul Bisel in toate eacurle, adi clerlui gi e credinciogior. Totalitatea ‘este considera in Ortodoxe, ca purtdtosrea gi plitoarea credingelortodoxe, iar sinoadele ecumenice sunt considerate ca organcl si glasul Bisrii, de care acest fotaltate se folosege in. scopul formulii autentice, ‘oficiale i inflitile a gredijel comune a Biserci, prin inspraya Dubuhu Sfnt™ 1. Karaicis conchide e8 in cele spuse mal sus urmeaz cf pe de parte, dogiele ortodoxe, in sensl larg i real al cvinulu, mint toate adevirurle teoretice de eredin| escoperte de Dumpezeu. Ele sunt invjate de Stina Scripturt gi de Sfita Trade i sunt vestite din vechime fi pind in prezemt de Biserick, find crezute gi tite de Frreaga Biserc8.. Pe de alti pan, ins, im sens teologc, restrus i special le sunt edevirurile invite de_Sfimta Scripturd gi de Sina Tradite, care au fost define si formulate in chip ofctal de cele sate Sinoade ecumenice. Se inelege de la sine cd atit cele din, cét gi cele din urmd sunt adevdruri obligatori fn acelagi chip pera tft ‘eredinciogl, deoarece ele sun absohit necesarepentns mintuire™”. Karmiris afm ch mute din aceste ‘devirur, stun cind condiile 0 eer, pot s8 le implnite din invititura dogmaticd a Sfiniei Seripturl si @ Sfintel 7, arming A Synopsis of te Dogmate Tesogy of the Ortho (Cathie Church. Trans. From the Grek by Rev. G. Dimopoaes, Sermon, Pa, 1973, p. 2: Kari Sead expunere a Invi dogmatic a) Biel Caiice, Prolegomena Tnsenniaea 5h lnwaretedognelr codon ramdnete de Pr- Dr. Olimp Cacia, 1 asl cer” XXUC962), 5-6 pA, 2" armis A Sypal of the Dogma Thclogy ofthe Orthodox Catnli Cre, Scranton, Pa, 1973p 3; 1 Karis, Sart fexgnere a nvr prs a sre Catlin: Peleppene [isemiatea9 everele dopnater erode, i Gas Bis” YORII96D} 6p 60.4 ji, aceste dows ievoare de credint ortodoxe. Acesta cote sent ditinci, esenal gi Indispensail al orctrel fdozme ortodone. Mai sles pentru epoca veche - cele trl ‘acu dinate de convocarea Sinoadclor ecumenice — Tncral acestz se potivege intra chip absoht, Dea fant acestet petcade ‘de tinp, toate adevirule de tedinid descoperie au fost desemnate, irk nicl india, ca dogme, chiar gi acelea care se refreau te Gogma rntar i bstologet. Ele valor, ea ata, ate, chiar gi mai iaite de formulrea bor oficial, care +8 feut ts Sinoadsle ecumenice( Karmiis, op cp. 1 Karmir, Seurtd expunere a Invtitedl, dogmatkce Diserici Ontodoxe Catolie. Prolegomena.inermaaten iavoarele dogmelor ortodexe. In romineste de Pr. Dr Otimp Clee, br Clas Bisel", XX1 (1962)a05- fp.teo) Karmic ara c& horul aces confit gt epoca, ce urmeari dupl aceasta: vevile snoade Ceumenice au fost convocate In aproape irl vecert dup jf propovidhite yaw het incepuel or dar pera formaaen dopmctor au dt pr rtve ou total exere gi imprejure iudmptiare. Apel Geinirea dopmatiea de cire Sinoadele ccumenice #4 flout numa pind in veacul al Vite, dar en # cupring chip invederat. Printre acestea erau invjtura despre Blsercd, despre Taine, despre Harul dumnezeiese, despre indreptare. Acestea au pind astizi valoare de dogme, chiar mm MMB RRR REE 25 ack ele mu au dat prikjul ca si fie formulate in chip oficial de vreun sinod teumenic;clci Biserca Ortodoxd Invititoare, — plitoarea gi interpreta Descoperiti 3 3 : 9 Feo ae de mcnene,depte i ace c,d dade sede a tore Dogar, ate ani Bohai prtesnne. duh epoca’ Mirtrslor de ee hada i al mart pin fp ch ak fu ext un sep fat di sre eed dae pent co ofrmulare « ogmeor, sehen vera ina, se der otdeauna # ect o Shue tn puncal de_ vedere al Ire! Dogon Tne aceue ies pot consdemte ea Nate inte Pests inca intr Stott cate inutants deinen corel Mer sori Dopelr. Reforma principale se Sant a tema pe cet ge occa trebuie {Seance pctl de peli l sor Dogme in atmen Protease voc pits, tcolog ovnncrwut gt scolitXIX, ih nasa in care hncepiafndameralt refrmatoare foul sau fat Sees say ai mult sak pin forall. parial saa pt alse sche ga format teortic mal Be Brea efit, Difeuaten propria 8 cons in ft fut ome sorb despre anumte dieu formulae Se Reforms, care ar puter af se. agcze The pe dnvohareniteroort. Dar, aceasta dieutate olan al dj, exper periade! dain Ire Dogme. Pe dealt pare, Ia Dogrelorprelurah ir purc de vedere protean primes fora dn fips ch aceag caus, care produce acest dicul de scomene ostacole in ala unl wat mec #1 sablonate a Istoriei nofiunii invagaturit de credina”. Dope) Schone, dogzce. sure bietl store Dogmelor ail deck el aun obit Dogma Dopmatca is propine st sublease lpiura or 6. Aan, Dogar, Sock, 1927, p23. Ch Aun, gist, Sokol, 1927, 30 sistematich gi st dovedeasc’ adevirul lor dupt tzvoarele Revelaici si dupi rajune. Istoria Dogmelor considet ogiele din perspectiva itoricd, ea ne prezinth Aezvoltirle pe care dogmele le-auprimit in cursul Dogmele cregtiismului si ale Biserict mu pot fl tratate Istric in acelasi fel ca doctrinele sectelor ertice sale ‘roll flosofice. Aceste doctrine au origine umand, ele ‘sunt mscute sau impregnate de idelle unei epocl, cle sufed diferte schimbiri gi modifica, apo ele dispar fra revenire. Dogmele nu au 0 dezvoltreistoricd in sensu c8 ind de origine dumnezeasc, ele ar fi fost date umanitiji le pund in lucrare gis le administreze gi atl sh sufere transforms schimbir, Isoria Dogimelor este concept Jn acest mod de aceia care resping autortatea infil a Biserci gi care nu admit condita secundard, care cere ca © dogma si fie un punet indubitabil sau si fe 0 dogms ‘universe, In srt, nu exis o Istore & Dogmelor in acest sens c& prin discuji sau prin invitituraBisericii se mlreste ‘contnatul Revell sau cf revelaii noi survin fa cursul timpurilor. Biserica mu miresteniciodaté fondul insusi al deviruleregtin si niiodata ea mu a revendicat acest rept, dimpouriva, totdeauns,cind ea a fost obligatl sf dea dogmei o formull sau o expresie nou pentru a indrepta froarea sau pentru a indruma pe credinciog, ea 3-8 rmiginit sB invete ceea ce a primi de la Apostoll prin ‘Sflnta Seripturd si prin Traijiaorals”. : Totus, dogmele oferd anumite aspecte, care se preteazi la refljile istoie, Int-adevir, dacd aruncim 0 privre ‘supa difrtelorfeluri de dogme despre care se vorbest, Sewanee ds Does. Tae, Pars, 1903, p 9. 1 Sehrame Hie dex gms: Tome, Pare 190%, 9.10 1 Sewanee des ge, Teme, Paes, 1908, p12. ane a eee wot ah ae Fos ae i ier oe oa ‘expresia sa precisi. o : Sea oe cnt mio seem cree a,j pad a cn a Ceram Se ne ts fee rere ae nt a Sts Seer igs ac © ‘examinare special”. . ~ st re eo retetenn } seic se o tients Satin sl er cto coe Sa ie a se Se Set fue Ss tc ee tock pce ae fee ome, $e eal i ead male G ete ay tc ai cy se i Dap ee a ect ca i ee te og ae Se oe Sai a 7 Shwane Hiaaire dex Dope. Tome Paris. 1903, 1. 7, Scene He ds rome. ane Pats 10 7. Soitane Hie ves Dene Lame 1 Pas 1903a ani Je adevarului cregtin gi a le fixa in formal mat exactt”, 2. Metoda git ates Ici Dogmear. Ad von Haack once in elt tmpien or Dogmlor ch oi mi stem ahnge ak ble mere leet Doom ik mm pe ee ec ve udach pare iors ped « Dope, Ante be she renee cab gene ocala oy ted prone teipetve at cit eat pos a se ince panicle favs ‘dnd le col finde” Dupa Harnack, Istorie Dogmelor se imparte in patru part proces inmrendognet ervlares dope Conform concep me rg sa decker ogy ai dup onovere ara pl a pata pened ounce; dervohaeadogael. Apu aah Eira Fe Aug ph ou al okie Sop, neers” pevee dn Reon soci aa cir sn tart up Conta Ge ‘Trident gi in critica ilumimsmulai”. . — aor Dogaetr expunad’ omaee doarel corre resets, ‘ams Pte de Tred Dg Pat 13, AT Dromongscice & Ag, Tg, 193, 5- 6: amacs Ms de Fi gy Pa Tf Sohn punct de vedere dc nto, mat eee pitts Doge saa de asemenes, unitatea credi cane Satan Termes cet atens oe Ec aa sca fosas cel pela oat atacurile™, "bem Hi Tt oh Aes eee ieee pit spectros seman ar fees ee ee ae 8 ttn sect rer ig Elvis acta Geet tet i te ee es cers ee gaol eter um ue = met coi ese 2 a Dre ein Dre sera pin roe tice pcan te § tee eS emir Ay mes ofiunilor invighturii Bisericii". Dupa Seeberg. izvoarele ct treet ten op ct oe i ti Scr me a ma Ee St imiturile de credinj ale Biserici™ Sc ee wat SSE cacy om me cot a Be ee 8 Be tie sere es pa te a een Tennent oe 2 a, ar i weet ates he tht Rea ame en te Bees oct me Sie heer een ti orem tennis ina Sra Sieneter pet Berne ier re“ 1 Keeping mete a ipare orl Dopmcr, cr seth iid Inne ml 9 as oe Sed cat ge de 9 es emt ip an od aaa Sat fen ink tim fr aka dn ae pte de weet El afagl apt ed ee ae args St Invites novel Dogme in ae ett dea rpta dra ads prec c v sna pin pune nore ere ce re a sel inc Be a ‘eh ier pea a awe micgenne momento Tool R Sekery srt Move, ara sso mec aca et Imor’“Dogimlr, "1" "Seema poate ‘numai metoda sistematica. - . 1 Swan, moe Ine eee potion pe erect ont ecg g fic sect ge hse ites Boom ae oe a cr bet une anc tp sa ea © cede i ane'a tne ene perma Semin su alee hf om au dt cm nu cet pa opens snr mal ie at “aay “tage Urinal tga de ogee ee id rl tng oi Pa Pr tod ne prezinté dovezile traditionale ale Gees Deemenaschice dr alin Kirche, Erlangen nd ali 195, p TL Kes Manat dae Pans, THAR, p. 1314. = ans re des Des. Teme Ps 1903, 18 Dages chrétns, Teme pra, SRQUREBEEBRUKR REE 45 dye speciale, en ete mai ales monograicd cel ne ork ours Since ip verter fe ale progr TERA ‘oun meso a pid de profieine, dct some an dog gu a face dsp cen ce ‘existd individual i concret in dezvoltarea. dogmelor””. Rinne wee ec ese doun mete Ih storia pogoste El import water i dite periade, dar fo Pee peinne tte dogmcle separa a mal sin fea pena a ara ch substan arias otdemunt wes Feu ca wads in initrd, i Val oral gn ‘Sena cio temolr forme si proeresuh, cage Sere cc in imelegeren gi io expuneen intr Sthvune teen in iregine siping Isr SEU fo parte in pa pede: prin pred Pees pin a Sind de a Niet; a oun pron oan Sida VI de a Niwz: arin pera pi a Bea de a Trident iar apa peso pink alle inoastre™, Prima este perioada celor mai vechi marturi ale eet cregine a Pirnjor dinte de Nisa, care SE crniniamal Je nacurlepignismalt gle Riki Ace exe peioada aologeick. A dout ee DiUada desbetenor dogmaice din Bsr, a lupe Srarea creel inpottva ere A tela exe Pefuada Ett Mei, a dervokri ilecice # dognei Perma progres inter al reine. A patra eal pare'8 0 epoch a incegri roses & Bical qs raporurior sale x soul a rena ei trey cin sim plete deerile de le Trident Frat tac vente coninal le ered i Prarie In acete diverse periade, Schwan demo, Te pata copitole,autindu-se de stor ide mrrile pe 37 shone Haire des Danes. Tone 1, Schwane Hie ds Drones. Tne 21 SSitane Hise ds Des: Tame Pars 1903, p2046 nn ns tn foe sat”. In Istoria Dogmelor, poral na os imagine fideld a expunerii fe aie Dostana seh co iio nie eeee i Traditie, sub lucrareaD : Seg rane ope Smeets : apa ae erup”. Reunind ee Ie” fe te ab mae ee gee pec dara, Doms inprumuil die Dopeae Ket ‘prpits en dogs sa ce Sa tact careastatlaformiarea oes Mtn Principle = parten general 4 ara ‘cine ese 2. Scan iste dx Dogme Scheme Hite des Dogme. Tame, Par te acu at cs nash ee 20. ne mar dence ina carers etn mace hoy Saree pratt oe eras rie inp ‘Soe fol Rm pan mee fre a TE Schywane, Hise 9. Sewanee MRRP ” intemeietorul invbturll cregtine, incercrile adversaries CCevinismulai de. a senatura invafitura cresting Sfspunaul dat Sfitt Paring acest incerchri In partes Space el se ocupt de fecare problem doctinerd, care St sermbtate.decsivt in Biterica OntodoxA si aratd Serbuteril, care au urmnat asupra ei, oprindu-se. lo hotdririleSinoadelor ecumenice”. Tn legitra cu imparjizea Istoriei Dogneclor, T.M. Popesc aril c Istoria Dogmelor are de urmirit evolu fi progres pe care fixaen dogmne Ha incercat i storie Froparivea unui stutin al Istoriei Dogmelor ese dif din cauza concept deoscbite din cele tei mari Biserici ‘repine, Deosebiren de conceptie se manifest a romano- atolic, care ijley sf mai adauge dogine noi ca, dogma SNeplinek zimisli"(18S4) si dogma inal Fapale” (1870)", precum si dogma .Inahari ev tupol & ‘fei Fecioare la cer" (1 noiembric 1950). In mod logic fecare confesiune ar trebui sii studieze Istoria Dogmelor propre, dar aceasta este 0 imposiilitate eoarece in Istoria Dogmelor trebuie cuprinsd inteaga tnigare in jurul dogmeor, fa toate confsiunil. Din punt dev vedere cronologic, sar putea face urmatoarea {impanire: 1) Perioada veche; 2) Evul Medi si 3) Perioada Treudemnd. Accasia ar fio imparfre dup’ epocile principale tle istore, Peroada veche se intinde pind la Sinodul Vit fumenic (787). insh Harnack este de prere se intinde ‘pink la Fer, Augustin (354-430) gi de la Fer. Augustin Mediu, deci timpol cid Biserca era una Singur. Aji spun c& Evul Media incepe cu Papa Grigore ‘el Mare (590.604) si fine pink la Sinodul de la Trident (1545-1563, adicd la jumitatea sec, XVI La Protestant pe Ds arcana svg Dormer Bisel reine eran ast crest, 1893p 1213 a Desc Cr de ee Dogar, Dacre, 199, p. 1S8 El Matar pa in pnd a Re sini pi Tarile de Jos”. on fom. Isoxia Do i Dogmelr i de la Dordrese (eta9) fe fiecare autor ie cra ie vei Pane ef Te a Se, Se stalled ace idee in 2 ceo ‘8 la analitic’, ie = ar " ine storia flecdrei ae income de aa pea ne pay att probe separ, all dest ofe ikea pea tok! decat in pg mi Jona ain 8 caren onan puncte @ permite si se accent hoe ice oe hominate dino anumitaepoct Acer 8 renee mia oma sce a de cadrul complet a M. Popes, Cs de wc r wom, Inne aero ae sasesond (TM Ree Cn dea ‘ora Dremel, Buc. 199, 1, J.-M post Care hua en Date, Rice, 1030, Pg, HERES Pee ” wantajul de a indica legiturile gi subordonarea tine fat acl g de a prezenta vederile de ltnsaribla ale scritorlor despre care se vorbeste. Pentru feeasta se preferh ratods sinetcS, dar uneori este foniila yi chiar necesar, combnarea acestor dou Inetode in studierea Istoriei Dogmelor™. 3. Raportul Istoriei Dogmelor cu celeste discipline teologice, Istorin Dogmelor are legiturl rinse cu Dogmaria. Ea este una din stinele suxliare, care ccompletearA gi desivirgeste cunostinjele dogmatce pentru a ne inal in dispute aprinse susinate pentru adevérul ‘Gumezziese, din care au fest dogmele precise. Isto Doymelr ne di posibliaten si luim cunogtin de volfia succesivd a difrtelor dogme dup8 timpurile poatolice gine fice sh ifelegsi aperiia gi sensul lor ‘omplet Istria Dogmelor ne arti raportl epropiat, care Sxistl tre ivdjfturile din care se compune_sistemul Ccredinei crestie, fo care trebuie sf_chutim logica i Cotten sisicmuaki, modul cum erezia s-a indepértat ‘sdesea de adevar prin negarea unui aticol de credint st 8 ‘zat in cele mai grave eron”. Totus, imine 0 deosebire {hire Dogmatica gi Itoria Dogmelor. Daca Dogmatica are ca object, in afar de sarcina sa sistematicd de a deduce ogmele din izvoarele credinfe si de a le justifies prin fnvjtura Biscrc, ea ou urmireste acest scop_decit pentru dogmele speciice, ea nu se preocupal ca Istoria Dogmelor de a remarca cu precizie dezvotarea invituri penne Ttoria Dogmelor se distinge de o Istorie a Dogmatic hcl expunerea istrict « dogielor a inceput de secole, MPs, Cars de seria ogc, Bare 17 p18 1. 2, swans, Hire ds Dogme. Hane I Pas. 1908. 92 Se Hate des Drege. Tome Ta, 1903.50 ee pcre rier ea tree Se ene ae istoria erezilor '. aa 8 ne See han eter atta cae eran sient ad Slew a eS Sa cca ped te ieee ere reece sale Sa cct Se See atigs ae la int Serene ea Seen ee eee ee ra — oe : organic". a oo Dogme me eijed Pde otirSs, pe ere adore PEOLs Serene Si Apollon decree tees promae ua See a ernie eo ee ee Satie cis Se aged rite Weed pest SOROS Ae Se a ce ote enn ata see ‘cunoasterii dogmelor speciale, care incheie adesea Tuptele Series ae 1. Share are des Dyes Te Paris, 1903, p. 2425. elit Rise, Manne de Mire des Dag eras, “Teme Sse eee eeeeeeee st stupei clnd ele dau marr despre crediogs Biseic sure cveretiior wi Slozofior pentru a explca seul Sehesilor tnebujate de autor bsereesth ode Serrerthact conroversl in care s-a discutat fondul tadevdruluicrestin Tales cheazd ca tvoare ae Istoriel Bogmelor : Sinbolunie de credinl. provenind de la tsologii say rice paticulare, dar in mod special Simbolrle care pirat itocmite in numele Bisel universal gi ay fost Moma de ea ce regal de creda; hotirie simone: sdopifare mel sles actin ae Sinoxdelor ecumerice: Pate Phriajlor gi seitorior —bisericegt. Se. por aareticra, de asemenea, ca izvare secundare si impropriy erererrie mai mu sau mai pulin extinse, despre seem gt storia Dogmelor, care au fst compuse in i> doer Na incimien noes”. Duph T. M .Popescis came Isorict Dogmelor sunt : 1. Sfinta Seripturk sunt dogme date prin Revelajic; 2.Sfinta 1 'Simboturle i Mirturisile de cred ‘incadelor, autontaten Bisel, care a precizat on defn, autortatea sinoadcle locale, real Paine gi sertoror bisericests wi 4. Srieie Revert gi ertce, In Istorin Dogmeor, apart eteiios 9 ee SSsemenes, un rol important in stables dogmelor™. EP inskates Istoriei Dogmelor. Itoria Dogsnelor pare ca 0 diciplnd independents pentru prin dat in ‘Papal uml, Material de storia Dogelor, care ser tnege in hcrrile dogmatice xi de Istria Dogmslor Jo Sameera, Hire des Danes. Tie Pas 03, 125 1 SAREE mo de sae dex Dees ens Teme emis Bes Ie RSTn Pope Cre C2 Br 20, Deemer, Pasir 1901 P183 — Soar Sattler ete Riper tana ase eet cic ne rete Neen toe etre eee cl are so Oe keen a ce ce cea tanh ah cerca oad oat cots "Eidos ree mre ae Seema ee ome ‘de vedere rationalist moderat™®. O concepfie mai profunda, oe arene sr comin tea wae er ee cee Ci er areca Sinan cng aS Se cenit atten A Peretibnenes et heen a Cee eh, are eo crectareecnar te mee koe obey “cohen meme nee cs Seat ot ate ed irate cl sre gm Ca oa ee gts comet scary ciara Se amet tong tee sein on eres primit un caracter unitar si definitiv'’”. Influenja lui Fr. i oo er irri chen *= G, Aika, Dombi Sem, 1907, 3 {iad Statin er Doone Aull, 1 FG. Auden, Dogmbiera, Soci, 1927, pF, Loa, st at Sa eens 4. Ai 08 See eee ss ccentueazd, cu necesitte, intro anumith ordine stabi, feologia, brstologi,“antropologia, invitura despre Biseric, Wuerurile din urn gi formarea conyinutui credinjeicregtine. Gh. Thomasius, Die chvistiche Dogmengeschichte als Entwicklungsgeschichte des Iirchlichen Lebrbegrifs (1874-1876), in lcrarea sa foarte important vrea s8 arate modul in care Biserica a ajuns si dervolte credinja sa despre mintuie, care formeazi ‘conjinuful martursii sale actual. "Prezentarea lui ‘Thomasivs merge pind la Formula Concordiae ca punct final, Lucrarea cea mai imporanta in domeniul Istriei Dogielor din secolul XX a fost, conform cercetiilor hi ‘A. Ritschl, manualul lui Adolf von Hamack, Lehrbuch der Dogimgeschichie (4. Aufl, 1909-1910). Sarcina Istoriei Dogmelor, conform lui Haack este de a descrie dogmele, care s-au format in cadrul Biseriel cresine Dupt Harnack, sarcina Istorei Dogmelor este totodata de ‘a deserie aparia si expunerea ‘storied a dogmelor, precum si dezvoltarca invigiturt in Catoicism gi Protestantism. Urmind aceastd. determinare a Istriei Dogmelor a hii Hamack, teologi care au scris mai tarziu Istort ale Dogmelor au invajat foarte mult din cercetirle ‘aprofundate le li Harnack, mai ales in domeniulIstriet Dogmnelor primare™. Cea tai reprezentativa ucrare din omeniulIstoriei Dogmelor,alituri de opera hii Harnack, fete manualul lui -R. Seoberg, Lehrbuch der Dogmengeschichte (1. Aufl, 1895-1898), precum si ‘manualul lui F. Loo, Leitfaden um Studium der Dogmengeschichte (4. Aufl, 1906). Aceste doui Iueriri ‘duc examindrle lor pin la hovririle docrinare aceeptate mai tirziu in mod autorativ in Catolcism gi ‘Aen, Dogmhisria Sokol, 1927, 4) Fed Venison ns Seon ot Dogengachichie 4 Af ate. 1908 past Protestantism. Seeberg compltears inr-un mod ferict pe Hamack prin cercetirile sale de bazi din Istona Dogmelor din Eval Mediu. O examinare mai prescuratd ‘t acent special pe Istoria Dogme primare a fost lew de N. Bonwetsch, Grundrss der” Dogmengeschicte (1909), Modelul Iuerirt hui F. Che, Baur a avut un eprezentant in A. Domer,Grundtiss der Dozmengeschichte (1899). Otto Risch, Dogmengeschichte des Protestantsmus (1908 $i 1912), a claborat dus piri principale din Istoria Protestantism, in care rateazd poztia protestantsmului mai vech fh de Bible si Tradtie, precum gi invajtura despre justifcare © contribuje foarte importants la 0 privire asupeaIstoried Dogmelor a fost adust de E. Troeksch, prin lucrarea sa Protestantisches Christetum und Kirche in der Newzet® (2.AulfL, 1909), precum si prin ucrarea .Die Sozalebren er chrstichen Kirehen und Gruppen” (1912). Troeltch @ ais ate asupen importante, pe care 0 a probiemele ‘comunitailor erestine pentru Istorla Dogger’ ‘Continutatea in dezvotareaIstoiei Dogmelor trebuie fie totdeauna avuta tn vedore. Cind se face aceasth afimmaie ma se susjinc un tradjionslism, care in mod simplu tine la ceea ce este trecut gi, ea um rezuha, uk sarcinile prezentuui. Atengiatrebuie sh fe indreptat. att Pentru comtinaitatea dezvoliri trecute ct" pentru ‘actuaitatea problemelor¢ sarcnilor contemporane! 7G. Aut, Bogner Stakoim, 1927, p45. 11 Late, A Shor Hisery of Chien Borne. Fam the Fit {Century to the Present, Pildphia, 198, p12. Pen nomen ‘sini, meds 3 cminulten Iso! Bonelr se ween We Schone, Das Trem der Dogmengachiche. 100 Gers Adal vn Hamack in Zoned fr Thesoge oe Kirche" 48 Tabingen, pa3-39: F, Woll Keng td Degme ‘Aotwe, Fewscit ir Kar Rah Zao, 1986 pe 780 $0 ‘oer. Dogme, eihon te Theo ed Klee i, 8s ee jimi mes re Me ws pai ee Sec on Demet ee sored mg ees cece re fe oe ears Diet meres oo a prez war eres poath compara cu ele ory mn iiceas Sancta nae et oi a cracls ‘poarte rispunderea sa teologicd proprie si si Semadeae rts te tat os Soe re Ne ce a rece a eee Ts wt roa ot eat eae Stic tel ets eet oer pte Sa ae a oe ne ey oa ee meet ome ht Tee nares sabe bee rn Canc peer eee Frotre, see sham ed 195, col A6¥A7O FW. Konze, Evan Brgna De Revating > thoigihen “Pb der Dagnengschiche in Praesens, Sst 195 1 Las We wethen ir ne Dugcghicie, imei dc Eeerlicen Thee, n Kaya und Dp 182, p27 SS WarDicer Heachid. Drenerprcicnssnng Shcloche Re lpi Dn in, 192 0-12 "A Rade, Krstendomensbeiserta, 2p Land, 99S.56 revelat de Dumnezeu in mod nenijlocit, care se ‘ropoviduieste prin jerarhia Bisercii in mod cla $i defini ca object al credinpei catolce. Din aceastl definite reiese sarcina pentru storia Dogmelor catolice clasice. Aceasta este mei inti de toate Istoria despre Simbolurile de credingl, conelit i erect si euprinde tn sine Istria teologie, Acest program a regat mud vreme ereetares Istoriei Dogmelor pe teren eatolc si ait se poate vorbi despre o storie a Dogmelor in ens prope 28 ‘mai inti dup Iuerarea lui Jean Tixeront, Histoire des Dogimes dans. antiquité chrétienne (Llll, 1905-1912, 1950) (A. Rar, Krstendomens hina, Land, 1995, Pp ‘Cind se descrie dezvottarea Istoriei Dogmelor se obigmuiegte 58 se imparts cercotare Istorei Dogmelor in Patra grupe princiale. 1. Metoda rationalists, desriptiv8 Introdusd'de iluminism Conform acestei metode Istria Dogmelor si a Teologici este wn curent de concept care se inlocuese reeiproc. Aceas conceptic despre Istoria Doginelor se intemeiaza pe dstncia inte Istoria Dogmelor .enerali” gi special dntre care cea inti se ocupd cu Istoria Dogmatic, in timp ce cea din lurma are ca obiect Istria Dogmelor in parte 2. 0. descriere a Istorici Dogmelor’ in. diecta, care. se Indepirieaxd de iluminism este reprezemata de F. Chr. Baur. Obiectul Istoriei Dogmelor este .dowma in ftregul ‘iu cuprins cronologic si in toate hota, care su dezvolat din cele mai vechi timpuri pind in prezent, sors Dogmnelor ne aats cum Hea ereqnismu se lezvolt permanent cu 0 necestate absolut. Deficienga Drincipialé a metodei hui Baur consté in faptul e& nicl un sistem nu poate si sistematizeze toate faptele istorce i tn context unitar puteric" 3, A trea grupé este sceea "A, Rail, Kesendemensidhistora, Land, 1995, p. 1etS 7 eterminath confesional. Denumirea de ,confesional” au Tnscarnd aici 8 aceastd grup are 0 valoare sitfc8 mai mica decit celelate. Prine reprerenari cel mai vechi ai acestei prupe exist uni. care sunt desehizitori de drumuri 4 in parte sunt folost gi ast. Aici este vorba despre EDD. kliefoth si G. Thomasius, Acegtia au 0 perspectiva totalé in programul lor, Istoria Dogmelot demonstresza dezvoliarea insiaturiifdele Bibi. Schema formula de i sea pus amprente evidente pe Istoria Dogmelor a lu ‘Adolf von Harnack gi pe programele de cercetare ale lui Gustaf Aulén si Anders Nygren (A. Rade, Kristendomens idéhistoria, Lund, 1995, p.15). G. Aulén, Dogmhistora (1946), in lucrarea sa Jstoria Dogmelor”, care este 0 capodoperd, expic faptl csarcina prncipala 1 [storied Dogmelor este de a descr ‘storia noviuni majaturii crestine pind in actualitate. O aserenea inchelee a sarcinii Istoriei Dogmelor este intradevir singura care in mod principial fine de concepia, protestantl despre insemnaatea si positia dogmelor. Toate Incercirile de a incheia Istoria Dogmelor inten stadiu mai devreme, de exempla, fe cv prezenarea Reform, fe cu fixarea Marursirlor de credit reformatoare, se arat impotriva si dea nastere unei conceit strine despre Jmportanja dogmelor in Protestantism Dezvotarea Istrisi Dogmelor pind la Lather ese expus din punct de vedere istorc st sematic de A. Nyzren ‘Cercetaea Ini A. Nygren ih domeniul Isoried Dogmebor smmireie am sop hbla of adacd o coniie Imelegerea imponarei idl iubi cresine si si chucideze pancicle principale ale transformiri idl iubirlcretine in Gecursul isorei Nypen fice prezentare a Istorie Dogmelor pind la Reform ca si Haack. 4. A patra grup’ °5.G, Aun, Dogmhisor a Stxkht, 1927, p. 1 A Rypren oh Agape Shin 156.938 ee fom tas Sg tet tn imac ithomat es fee ink wn pa SST rt =e canaries srt mena det indo ss es re Cote arias ol fee Mea etl i, Se inca ey aM St Doers A, AE SaM Me ema ey eer, mek seam Semi Cu ate ‘te ee eS, ie a. Smee stl else ei sar ot na, ee te Sey aera een aul pty ses Me ia meer rear Sa poten comme discrepanja poate s& meare’ pani ta detalii" ee Se pet Sele een Soc tts a td spot ape Me ey @ ee See ha Sa Sel Suet me em Sue Sac Louw, Bet ac ict ys een Coan a Sat a A. Nad, Krscndmens cist, Land, 1995, 9.16; F. Lon "ado zum Soa der Degg, 4 Auf, Hal, 1908 fe, ‘A. Rad, Krstedaens his, Lund, 1995, pt MERGER UE 8 eioain Sinodetor cumerice,respectiv dup Sinodat Uitrceumeric (787, Servhareconresiat fomiaren de tol dogne, i tologin protestants dogmce Bie echt an fost iterpeateinr-un mod propia Concordat une! cu conepieteologke protestant fn teologa romano se vorbete despre o deze a dogo, cre se refer a Yormularen de dogo, dar inc! inp se tratenoh problema des ator Doped cx 0 dsc cae oe ccup ih mod spec cu fxpuneres torch ql sitermch a ogmelor. Pentru teapeca sprl prope al ror teooge cata! fost anor temenul de dezvoharen dogo cid fcut efi lamar aoe deItora Dogri teologin protestant, Ado von Harack gi Pedch Loot a precizt ck storia Dogmeor se refer ma aes ta peionda primelor op vac le nrc vec, cind dbgmete au fos forms aprbate de" Sioadee fcumence. Dach coli protean i caf trateah TstoriaDognelorcprinrind ra devotion invtitr‘regine dup -Shnodel VII ecimens roceeazi in acest fl avin tn vedere ch teologn GBioled exh 0 denolare a dogmcor dip periada SIhondelor science, nich dp an 77, ari lola protean, pr Reform hi Luter (1517, produ 0 Aervokare a tvditr resne cu apiia Mar inviyaturii s-2 inchelat, in Protestants ca Fo Concordiae (1577), respectiv Sinodul de la Dordrecht (0618-1619). In acest sens Harnack si Secberg au virut formarea dogmelor ca e epocd delimitat gi teminata din parten Protestanismolui cu Formula Concordiae si Sinodul de la Dordrecht. Teologit protestanyi mm sum de ‘cord asupra perioadelor pe care trebui si le cuprila Tstoria Dogmelor. Daci Harack gi Loof consideracy incd ioc Dopmelor cu Formuin Concordia Sinodl de it Dorie su spar: Marie ds cred tein rebate Seeboy ca Tote Dogmelor pin le Conc! Vatican fin linn Aulén, B. Higelund, Car! Andresen, W.'D. Hauschld, A, Radler atartcupvol atone Dogmeb pant Feriowln contemporandiachsi” Teobgi cae.) ‘Schwane si M, Schmaus au expus Istoria Dog . iepind "cu perada ameniccand "paces Samempurenne“Acst mp din Ten Aepine de concep or dese dopme, meee Una dite cele mai pun limite probe dogratce ote aceea a deri dogmas, tr tut congennse retin. Concept inde devote” a dogncor rere motion Aeros pec Sea ia. Stnerene rye per error i fees eer ae Seana aictme hanes worse iain nearee Sis ae ae Seo ante eeirecrs le 6 ‘cake incepe din primele veacur ale, crejtinismului gi se continu pind ast, dupa protestant”. ‘Aceastd introducere in Istoria Doginelor a urmarit si precinie notiunes, sarcinile, metoda, impiyies, ivoarcle i contintates Istoriel Dogmelot dintr-o. perspectivi ‘cual. Am apelat Ia manualele gi tratatele de Istria Dogmelor dup o metoda mai noud folosth in prezent, care vede contimuitateaIstoriei Dogmelor find seama de renukatele din trecut, dar gi de actualitatea problemelor gi ‘arcinlloe contemporane. Istoria Dogmelor poate. f definit ca disciplina care se ocupi cu expunerea metodich fi sistematich a dogmelor Biserci, a formulrii dogmatice 4 adevirurlor de credinys si a Tovaqiturit de_credins. Dogmele sunt obiectul Istoriei Dogmelor, dar itr-um alt ‘mod decat ele sunt oblectul Dogmatic. Dogmatica propune si stabileasc legitura sstematicd a dogmelor Sh dovedensot adevirul lor din izvoarele Revel, in timp ce Istoria Dogmelor expune dogmele dint-o perspectiva. istori si sistematcd, Istoria Dogmelor {rebuie injeleash ca 0 evolu istorics a dogmelor simu ca (0 dezvoliare a dogmelor. Duph invigitura Biserci Ortodoxe, dogmele sunt adeviruri de eredinglimuabile gi cobligatori, definite gi formulate de Sinoadele ecumenice si ‘nu pot fi schimbate sau modifcate. De aceea, “Aezvoliarea” dogmelor in teologia ortodoxd este injeleasd fnumai ca o inierpretare @ dogmelo, fir veo schimbare sau adtugre, Metoda de tratare a acestei lucie de Istria Dogmelor este sistematicl, injelepind aici combinarea ‘metodei analitice cu metoda sintetici. Aceast Iuerare de Tstoria Dogmelor este imply in tre pi. Partea iia. Istoria Dogmelor Bisericiicrestine din poe 17 Frog Dr. N Cif, Dene deraren dig i clea atch den th oe Raat VIN I9SH 79, oma Postapostolick pint in sc. VII cuprinde : 1. iovdtura ‘testnd in epoca postapostoic ‘A. Parc apostolic, B ‘Simbolul apostolic; 11, Invayatura apologetion. despre Dumnezeu si despre lisus Hristos. A- Locul. serecloe spologetice in Istria Dogmeor, i. invijtura despre Durmezeu, C. inti despre lisus Hristoss Hi fvagitura $f trinew sia lui Terai; A. invaqatra St Arinew, B. Invéyétura lui Tertlian; 1V~ invatatura hai Clement “Alexandrinul si ai Origen; V._ Evel anttriniare si invigituri cresting in see, IIL. A, Monarhinisml, B. iiristologia in timpul celei de a dows Piri a secoluhui al II-la, C. Nogiunea de Biseric la Sf iprian; VI. Istorie Dogme Sfimei Trem. A. Inviptars despre deofinjimea Fiukui cu Tatal; B. Dogma Sfinet ‘reimi pind la Sinodu 11 ecumenic de la Constantinopol C. ‘Simbolul niceo-constaninopolitan; D. lnvititura’ Fr Augustin si a SE. loan Damaschin despre Sfinta Treime Vil. storia Dogmei ristologice. A. Douma uni Ipostatice a celor dou fii in persoana teandiicd lal Hristos. Partea a doua. Istoria Dogmelor ia impul Evul Mediu (din sec. 1X pind in see. XVI), cuprinde: Controverse doctrinare in timpul Evului Media tinpuria; 1. [storia Dogmelor in timpal Scola (sec. XICXIV), A. Inceputurle Scolastiii (sec. XI-XII), B. Dezvolancy invdtiturit crestine in timpal eelei de a dous perioade a Scolastic sec. XII), C, Dectderea Scolastici (se. XIV), Partea a treia. Istoria Dogmelor in timpul Reform 9] pocii contemporane(din see. XVI pint in sec, XX} Aceast parte cuprinde: I. Formarea noiuni de inviiturd Protestant, Il. Dezvoltarc teologica de la Reforma pink ‘a Marturisile de creding; Ul. Dezvolarea dogmelor Biscrici Catolce dupi Reforma; IV. Protesantiomal |teran mai vechi: V. Istoria Dogmelor in Protestatim in sec. XIX; Vi.’ Dezvoltarea-dogmelor. in Romane, a SBP ROB REP MBM eee oe eee ee Cat Sy ft eee opiate | ale Parinjilor si scriitorilor _bisericesti, nee es Soc uct ew as geo aici mas es bet bee Sa cae eee soe Ses ee Sear eee ces inane eee chy ene arena eee See ee ee sacl me ‘Sree fe ee mel ea Ss aaa ee ee cad newtnie tes o Soe iy han aly pe esto ScmeSociacens otter Soe a eee ea felons a ee Dees aes eee et64 Parenti. sora Dogme din pec poston nit a Bara ge al Ponsenscles. A. Paringii apostolici "*, nar ‘aracteristici generale. in demu scot dem seed mo hasnt ysdeinh. tae see oe po rf ep dee Ce sot Spe hotsun ool gc ft fare nvr sal ecm dep Crt cent na ap Nl estan tna smog spent gen eed eee ‘apie complet iar de edit Din are cen dr nan cence pea Teanagt cred si Talia berg, care au exists ge rimei comunity cresting ™ ee res Ym m1 ri 1 at an te lo Ran oS A Hd ea wail sy (i ot Rt an si ue i Tee Vin et ae a ae Heusen 1992: Serirle Prine Apostle. Trad en i ha ol BS fh oa tayo roti hm ec eras ae Ao Sai aaa Sa Sancti Vole, rogaine Apestcici, in .Onededa”, RMO36), nd, 405-418 Woi-Dicer Hah, hr de sent pea a ite dm Saree ee ipa a nk Orsi, Land, See ee eee 6 Scririle Pirinlor _apostolict sunt enumerate in monuaiele de Istorin Dogmelor int-o ordine difeit, eet Trai mul teolog! le prezint in ordine eronologic8. Cele trai importante sie’ apostoice sunt: Tivifatura celor doveprezece apostoli_(Didahi), document care preci mirturit despre viet crestint din fen 30-70. Seeberg arati cf manuaiul Didshia stu Tnvatatura celor dolsprezece apostoli a apdrut fn Alena tn primi deceno al sec. 11(R. Seeberg, Text- took of the History of Doctrines. Vol. 1, Oregon, 1997, p. 135), Higglund consider8 ch Didehia dateaza din « doua jmttae a sec. I, find elaboratb probabil in Sma (B. Miagglund, Teologins historia. En dogmistorsk Oversikt, Lund, 1971, p.D. Prima epiola a Sfintului Clement Romanul, aproximativ’anul 95, serish din Roma (B. Higghnd, Prolgine historia, En dogmhistorsk Sversikt, Lund, 197K p 1). Secberg, crede ch aceasta a fost seis in anol 97 AR Sceberg, Tent-book of the History of Doctrines Vol I, Oregon, 1997, p55). ‘Sfinul ‘Clement “Romanul, Omilie, mumitii a dows pistol cAtre Corinteni. DuptSeeberg, asa mumita A dous Episold a hi Clement este iniradevir cea mai veche ‘Ome bisericeasch pstrath. Aceasta este mentionat& in Tl CCorinteni (7, 1), dup anul 140 (R. Seeberg, Text-book of the History of Doctrines. Vol. 1, Oregon, 1997, 9.55-56), ‘Cele sapte pistol ale Sfintului Ignatie al Antiohiet ttre Efesen, Magnezieni, Traieni, Romani, Fisdelfen, SSmirneni, si Sf. Policarp, sere tt aproximativ 110 (R. ‘Secberg, Text book of the History of Doctrines. Vol. 1. 1997, 9.55). TEpistol SE. Poliarp (70-156), in jurlanulu 110, sri din” Smimma(B. Higelund, Teologins historia. En66 Lund, 1971, p.1). Epistola este a peri sols, Episcopal de Hicapotis» srs ls aproxinadv 125, haa Expicrea enter ented as Donut in$ cir Def acl sur pasate Fageste moras la Sturn 9a Eucba (R, Scho Tee book ofthe Histon of Dactnes Voll, Oregon 159. pistol hi Barat, srs a Alesana. Conform cp. 43, aceasta aft seria a inp Neva (06-9) CR Secteg, Textbook of th Fis of Doctnes p33) ‘Pistoral hi Hema et here care pita Roma Sind impart in 5 vedi, 2 porun i 10 ple Cucon nai mare probbltate fst sod bare an 97-100, inp ce ali dupt tia nui Canon Muto a mets pnt 140-145 (R. Senberg, Tent took the istry of Doers, Voll, Oregon, 1997 p33). _Teokgia Prior apostolic mse reer real sine Apostl, ci di'o imagine obigui « credit rier com cee. Asemanre os aur nes stametri mu ebuie a Spin det de cence soul del alu ide ip ef vorboxe Spe ae exe pe cae oreprezin a rapon cu Now! Tess, dosh se pevnth ina les hacen tshirt tunes obipait mortal Pint epost Pepe £5 propovurs leg ocupt an te Inport haces sts deine in pare de azcach ee tt aes omuntiorrejine mi, ih cae se pun probes inoyi trade vehicn Tada esi P 2, Imajtra despre Sia Sepa, Scierle Pralor aposotet manifests © putemicdnecesiat dee inva eroding retin pe aorta aut ign, tog "zh todine hi En dog ner La nhsora, Sean, 192, p98 See eeeeeeses oa Normele de inviiitur au fost necesare la aprecierea propovtduii -profetice” apdrute, precum gi fal de erezi Print apostolic! interpreteazi afrmatile Vechiul Testament ca refertoare direct la Hristos gi la eregtni. O Insemnitate mai mare decit Vechil Testament au avut-o desigur—scrierile— nou-testamentare. ,Cuvintulul Domnului” i se atrbuie din epaca Apostollor avoritatea hotiritoare™, Papias di in hucrarea sa ,Fxplicarea ‘cuvinicfor de invéjaturd ale Domnului o interpretare a ‘Cuvdntului Dornmulu, pe care il cunoaste att din. serie’ ct i din Tradiia oral (G. Aulén, op. cit, p14). A doua pistol a Sfintulul Clement Romanul wimite la carjile profetice si ale Apostollor. .Deci, frail gi surorilor,

You might also like

• Crestini Si Pagani in Antiohia Sec 2-4 (Teofil Al Antiohiei)

  

  Document324 pages

  Crestini Si Pagani in Antiohia Sec 2-4 (Teofil Al Antiohiei)

  Constantin Liviu

  No ratings yet
• T. A. Szlezak - Cum Sa-L Citim Pe Platon PDF

  

  Document184 pages

  T. A. Szlezak - Cum Sa-L Citim Pe Platon PDF

  Elly Elly

  100% (1)
• Fragmentele Presocraticilor - 1

  

  Document238 pages

  Fragmentele Presocraticilor - 1

  liviusbogdanus

  100% (5)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Paul Evdokimov Rugaciunea in Biserica de Rasarit

  

  Document108 pages

  Paul Evdokimov Rugaciunea in Biserica de Rasarit

  aragorn2033

  100% (1)
• Aseara Pe-N Serate

  

  Document2 pages

  Aseara Pe-N Serate

  Constantin Liviu

  No ratings yet
• Foucault - Morala Si Practicile Sinelui

  

  Document6 pages

  Foucault - Morala Si Practicile Sinelui

  Doina Samoilă

  No ratings yet
• Pantelimon Golu - Invatare Si Dezvoltare

  

  Document128 pages

  Pantelimon Golu - Invatare Si Dezvoltare

  api-19980543

  No ratings yet