TEA STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
‘TEA DE EDUCATIE FIZICA $1 SPORT.
REP EIFRS
FOTBAL
FUNDAMENTE STIINTIFICE
FEE: DK &
| eeesrs
GROSU BOGDAN-MARIUS
SUCEAVA 2014 ©GROSU BOGDAN-MARIUS. Repodaceres patil su ier a
exer fr acon torah et ines
‘Dserivea CUP a Biliotect Naf
GROSU, BOGDAN-MARIUS
otha -fundamente igifice/Groau Boydan-Mars,-Suoeavs
ium Universi "Sein cel Mae" 2014
bigs.
ISBN998.973-666-4144
196332
Referenti
Profesor universitar doctor PACURARU Alexandra
Universitatea de Stat de EdueatieFiict gi Sport Chin
Conferentiar universitar doctor TRIBOT Vasile
Universtates de Stat de Educate Fizid sl Sport Chisintu
Conferentiar universtar doctor GHERVAN Petru
Universitatea Stefan cel Mare” Suceava
ISBN 978-973-666-414-4
‘Tipu ost exeutt a
‘ipopaa Universi Stein cel Mar
Suceava
__AELIOTECA ay
BBBovs avte-H0FE/3 Y
Edita Universit Stefi cel Mate"Saceeve
CUPRINS.
INTRODUCERE,
CAPITOLUL I. FUNDAMENTELE STHNTIFICE ALE,
JOCULUI DE FOTBAL,
1.1, OBLECTUL TEORIEI JOCULUI DE FOTBAL
1 Forman-isciunsmunmirich |
11. FOTRALIL-MINOCAL DUCATI FRICESISPORTVE. 1
1.2, ORGANIZAREA FOTBALULUT PE PLAN INTERNATIONAL ST
NATIONAL nnn een
1.3, DBSCRIEREA JOCULUDE FOTBAb
14, CARACTERISTICILE JOCULUI DE FOTBALx
(CAPITOLUL TL. TENDINTE ACTUALE $1 PERSPECTIVE,
IN PRACTICAREA FOTBALULL..
2.1, FOTBALUL~ PBNOMEN SOCLALn at
22 VALOAREA FORMATIVA 4 JOCULUT DE FOTBAL.
23, FOTHALU, MIILOC DE MENTINERE A SANATATI
24 JOCUL DE FOTRAL PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITATI 3?
cAprroLut mt
{1 JOCUL CU SINGEA IN ANTICHITA TE
TORICUL JOCULUI DE FOTBAL 62
422, OCU CU MINGEA IN EVEL MEI 0
45, JOCUL CU MINGEA IN PERIOADA MODERN. 7
5. BVOLUT FOTBALULUT IN ROMINA 44 SCURTISTORIC AL JOCULUI DE FOTBAL IN OkAStL
suceave
‘carrrotu
41, NOTIUM GENERALE DESPRE TEHNICA JOCULUE DE
Porm.
(42, SISTEMATIZAREA TEHNICI IN OCU DE Fora.
£5 pusontenes rxewesTevon reuvicesecirice soctuur oe
Forma. 100
4.15 LEMEOTELE TENNER DE INtRARE I POSESL MING an
CAPITOLUL V. TACTICA JOCULUI DE FOTBAL
4.1. NOTIUNI GENERALE DESPRE TACTICA JOCULUY DE
POTHAL
{82 SISTEMATIZAREA TACTICH IN JOCUL DE FOTBAL wosensalB
53. ELEMENT TACTICE DE COLABORARE. senulS
54 ELEMENT TACTICE INDIVIDUALE.
CAPITOLUL VI. ORGANIZAREA SI MOMENTELE
FUNDAMENTALE ALE JOCULUI DE FOTBAL,
61. ATACULIN JOCUL DE For BAL,
(62, APARAREA IN JOCUL DE FOTBAL..
(63. TRANZTTI (RECUPERARE) IN JOCUL DB FOTBAL nsslI9
BIBLIOGRArH wt
INTRODUCERE
fn anut 2014 foalul este cel mai indrigit sport al zlelor
noaste, iar dispvitia Iii arInsemna cu adevirat srl lumi”
entra cei aproximatv cei 280 de milioane de oameni cre joaed
fothal in tat lumen. Nici un alt sport nu atrage ata spectator pe
stadioane gi in folatelevizoarelorademteniti de mirajl spectacolului
otunda asemtnatoareglobului
spon oferit de aeest jo cu ming
peimatese
Posbelul este eu siguranj att de popular si penis e8 este
jor de infeles gi de jucat. Nu aver nevo‘e de prea multe Iurur ea
sf jucam foal pe maidan sau in curteagcoll, ci doar deo minge,
ova echipe 51 dowl port simple. Fotbalul poate fi praticat de
‘ovine, att de tine et de ee in vst, de cei bogal tg de eek
‘mai nou societateaofera posbilitatea practic acestul
sri,
Joe hia i persoancor eu dzabitity
fn acelsitimp ftbalul niformizeazs start social aducind
lool cei mai dirt oameni, chiar daca nu au prea multe in
comun, ins foal trebue i joace ca o echipd pentru acai,
Fothalul este fn mod cert cet mai popular spor, iar pentru
‘nulfi cameni din Europa gi America de Sud, reprezinis o parte
indferent daed sunt jucttori sau suport
important din via
‘Nenumdcaiimpimiti i acestui sport se pregites toatl siptimina
pentru partida din week-end, asteptind-o eu emojie. Doar in
‘America de Noed si anumite pari ale Asiei exist spodtutt mai
Indrigie. ( att ta patra ani are loc un eveniment extrem de agreat,
fare se desfigoart pe purcusul a patra sAptimini, end cele mei
Tone echipe nayioate din tnveaga lume se ines pentru a
participa la Campionatal Mondial de Fotbal. Acest eveniment
constituie ntotdeauna un pilej special deoarece cei mai bun joaet
Impotriva celor mai bun, iar echipele participante provin din toate
colurle lumii. Pentru fobaligti, aceste paride seprezints 0
Jar pen suporeri un pile dea eunoste si
Ii suportei, pe ere nu a putea sii cunoaset altel
Societtea evolucara fn ritmuri din ce in ce mai rapide,
‘ampunénd analize permanente asupra efectelor pe care le produc
schimbérile pe difrte plan, [a whi 20 de ani, Romain a
junoscut impactul tendinfelor de evoluye a societiilor de tip
‘ovcidental activtiinformatizae,diminuarea mumdrutl de profes
cu activi’ preponderent fice, expansiunca mijloacelor de
‘omunicare modem (pres, inteme,tlefon mobil TV, ee).
Timpul petrecut ia aer liber si actvitiile Rzice sau
iminuat ea pondere din velumul zilnie de imp, la mat putin de
jumatate, firs ca organismal uman sie adapt In acest nou mod de
ViaS. Aste, valorle fundamentale ale omulii modern - vala
‘inftaea ~ sunt ameninate s deteriorate de insagtacestesehimbr
pe care om le-a dort i provocat
Se impune tot mai clarnecesitatea unui progsam integral de
politics si strate care s8 euprinds misuri privind educaia pena
Sindlae & tere generaii de la alimentatie sinstoash pind ta
egimul de vai: mune - odihna~ timp liber. Unt dinte cele mai
simple sila indemns mijloae de contacarare a efectelor negative
ale vie moderne il poate reprecinia fobelul ca alteative 2
fic. Pentru pracicare exerciilrfzie a crornevoie
6 resimgim tot mal fleevent, este nevoie de dout condita ti “eum
se fice? si a aven condijile materiale pentra aceasta. Deci, este
rnevoie de educatie pentm practicaea exeritilor fixce si de bare
sportive, Din picate, programa seolirs la educate fried ou mal
‘orespunde novo dea atte copii spre practcarea sportuilr din
‘auza lipset de timp, a spatiloe special amengjate ga continutulu
reatractv, neadapat Ie paticolaritiile in continud evolfie ale
clevilor.
Practicarea in mst a jocului de fra poate fo altrnatva tn
promovarca unui regim de vail corect gi singtos cu efte asupra
cresteicaitiivietit gi reducerea freevenjei bolilor asocate eu
still de va sedentar din socitata contemporan, side asemenca
o reconsiderare a simbolistili migedri, sinati, @ omului putenic
fie gi mental in cada soceti. CAPITOLUL 1. FUNDAMENTELE STHNTIFICE ALE.
JOCULUI DE FOTBAL,
41:1 OBIECTUL TEORIELJOCULUI DE FOTBAL
Datoritt polsemiei limbit romine, tn contest. sbordirit
fandaaeatelor stifice ale joculut de otha, este foarte mmportant
st delimit conceptul de joc” $j spore”. La intrebaren ce
«ste jocul ” mult specialist ai domeniuui nostra de educa fizicd
si spot sf din domenii conexe ale edvcae, au inceret sf rspund
li vreme, Antropologli au adus argumente 8 inet de la para
mul (homo ludens) acest ea si este un mare ubitor de activi
Ice. De ls nate si pnt la mourte, din copilirie $i pnt ta
botrnee,omul se joacain permanent din motive, tebuine, por
evo att intrnsect eat extrnse, pe tats dura vet sale
Concept de sport”, asociat adesea cu col de joc, repreintt
un complex de exeriji izice gi de jocuri practical in mod
Ietodic, cu scopul de a dezvli, dea inti i de a eduen ving
* (DEX, edija alla, 1998)
Majortntea defngjilor consemneaza cd jocul este activitate
ara, nitive i disepting
speciticd indvidulei in eadral provesului siu. de formare si
dezvoltare, mai ales in pesionda copilrci, Toate definite din
literatura de specialitate precizeazs doar anuniteaspeste i ltr ale
Joculu, Ins nie’ una nu poate da 0 dimensiune uniter si esegil a
In crave Teeminologia educatielfzice gi sporaui none
4e joe gijoe sporty sunt definite atk
ocul este 0 sctivitate complexa, predominant motes si
emojional, desfgurats spontan dps regulile prestabilit, tn scop
reereatiy, sporti i totodatl de adapare la realitates soa."
Foca sporti este jun complex de exerci ice pratiate sub
fonna de joc eu un anumit obieet (mings, pus, ete.) avind
imensiuni specifce, prin care dous echipe sau doi adversti se
Intree conform unor reguli de organizare gi desfgurare™™
‘Tot in eadrul acestel Ineriei se mai precizear eh practicarea
Jocwilor sportive umnireste realizaree
xcinilor educatek free,
evenind astel un mijloc ale acestea, realzaree tolodati de
performanfe sporive, devenind forma de intrcere si spectacol
sport, precum si miloe de reereere a celor care! practic in fara
{ormelor organiza institutional
voluia fotbalulut in timp a determinat sparijia sa ee un
domeniu de activitate distinct, ix necesiatea cunaterii acest
fenomen in proftnzime gi multilateral a costiit tn aceay imp o
conde eseniall petra clicientizaresaciuniloreelor care activeaz
{in domeniulrespectv. Activitate ftbalitc8 constiuie fr indoialt
orealilateobietva gi implicit un segment particular de eanosstee,
-Studierea acestuifenomen revine Teoriei joculu de fotba, ca
stinjicesportive - Fotba. Jocul de
parce eonsttuva a diseipin
folbal trebuie privit mutiateral, dar convergent si analizat dup
|Get Temistp Eve Fae 9 Spras p25 eS, cent
(979, Tamla Esp! ee Spr p27 Ed Sn, Bes
9 citer tinifice. Cunostinele din domeniul ftbalula, ait cele
refeitoare la informafia teoret
‘ntrun sistem deschis, ce se Imbogiveste, diversified gi se
aprofundears contin
In general domeniul teociei joclui de fotbal este axat si se
‘it gf ecle metaice, se constiuie
dealt distinct inte dice bine dtimitate si snumes activiten
juettoni, deen de joc si regulamentel de concurs. Aspctele
‘eortice prticlae specificejocului de fobs conse eu prectte in
confnuturreféritoare la elementele si procedeele tehniceasoiee cu
clementele tactic indviduale i de colaborare specifice monentelor
fimvamentae ale jocul,respectivatcul, ptrarea gi recuperarea sau
sspecteprivnd optimizarea componentelor sntrenamentuli, forma
sponiva selecfia std concepie de jo i de retire, ee.
Toate acesteaconsiue Tn ansambla teri oculi de otal ca
pare integrant si constituva in acelsitimp a teoriel generale a
ocurlor sporive, dar care are di
ceretare fi anume stuerea activi Indice specificejocul de
fotkal si in fluenfloracestuia asupra persnalitit umane.Pentra
aceast dspune i dun snsimblu de date practice, adit metodic,
sigur o baza propre de autopefetionare,
ict un domenin, propria de
“Teoria si metodica joculul de fotbal are metodepropti de
cetetare, paiculaizatefenomenuli,peecum si lepii specie,
coneretizale in prinepi, eevinle, norme si teguli caractristice
fothaitu, feleast in acest context, tora $i metadica fb
Daman M, (198 Crs de lS Unvsite deVe "Vase Gol
rate Eee PS nd
10
icarhexperienta domeniuti, transformfndu-o tn nore de
gener
lucra, prospectind posible de imbunatiie contins a efetului
activttt practice. Teoria fotbalului trebuie considera ca un
sistem deschis, dinamie, complex, adaptv si antcipaiv. Aceasta
scumuleszi si generalizeari elementele prctcl si cereeii
‘Winyice prope, precum si elementele parinind altorstinfe sau
activi eu care seal in coeaie. Toate acestea eprezint de fpt
rincipalele izvoare ale tori foxblul
Existenja une tori separate pent jocul de fora impas
ca © necesita, aceasta avand de rispuns la numeroase si
complexe probleme care au dervat dintrum dublu sens teorie ~
practic inverspractica —terie.
Gheorghe Neja in lncrarea sa ,Bazele jocului de Pothal”
prezint® suceint confinutul teoriei joculvi de fotbal, care dupa
‘opinia sa cuprinde si furnizeazs 0 serie de aspect. $1
cunostnge legate de
> confinutul weal al jocului competional
> concepfia de joc si pregltie a echipelor, la toate
cjantioanele:
> principiile formarii si perfeetionarii calitajilor si
Aeprinderlor motrce si tehnivo-tactice;
> analiza teoreticd a tehnici, biomecanicis tactic jocuu
cuantifcarea efortului solcitat de sctviatea
competitions > egitura jocului de fotbal cu sistemul diseiplinelor ce
compun slinja educafiei Fzice si sporti (anatomia,
fancjionad, biomecaniea,fziologa, psihologia, pedagogi,
sociologia)™
‘Muininea acestor aspecte ale teorei jocu de foal, pe
‘care le cupringe si teatenz8 din mai multe perspective, confer ca
si Mnaltae jocului de fotbat o abordare mulkipla si anume:
Aiscpling sinjiicd, mijloe al educatoi fizice si. sportve,
Aisciplina sportiva sport complements
1. FOTRALL~DISCILINA STUNEICA
De cele mai multe ri, dfiniven linet se realizeuz8 din
ppunctul de vedere al rezultteloe si consecinfelor la care aceasta
jung, find ase mal inti accesibilt beneficiarilr aesteia, poi
este genealizad gi are grad de semniicati in eadralsocieii.
Forbalol a parcurs de la aparita ui gi pind ast o Hung
perioads de dezvolire si progres, constituind-se astist inten
domeniu foarte complex al viet sociale, Inu-o cvilizate in cate
sting g tehniea ocupi un loe prioritar,cunoagterea muliaterala
sf sprofindat a unui fenomen constiie © necesitate si in acelai
timp 0 condije pentru a eficientiza actiunile twtaror celor care
studiaza si ativeaza tn acest dome,
Dac nem raporta strict la condile teoretice ale undi
domeniu de & tndeplini conditle unei gfinfe, cred 4 putem
“New (2005), and jaa de al 3535, Ea Rin Ce Napoce
b
consider jocal de fsb, ansambll Ii pit in eels imp dn
rmai_multe perspective, un domeaiu slic vertabi in
perspective enoseolopiei fotblul ese un ansamblu de ennui
deviate, organizate sub forma unor tcoit since, iar din
perspcciva legico-metodologich este un anssmblu de tehnici
metode prin care se validesza majoriates enunfurilor, Pespectiva,
seciologicd chiar cea flosofc8 inireste caraterul singiic al
forbalulul ca si disepling, prin rolul pe tare acesta Hare ca gi
‘eniomen socal penerat de evolu gi condi storice, ar din punet
de vedere flosofic ca form a consti sociale ce contribu major
4s conturarea unei concepil generale despre natu, edeatie si
societe
_Ceretare i fndamentarea ini in domenil faba sa
realizt eapizal, Dogata expesienfA practic, eercetarea. lines,
Tteratura de specaitae, numeroasele studi,
esereaimpresionant a
anti si caiaiisisemului competjona, au contbuit ta
acumularea de umeroase cunotinge feretice st practice, Aces a
avut ca eft si aprofundarea cunoasterii in acest domeni de
etivtate.Sistemul de cunoptinge specific fotbalului, att infrmatia
teoretid cits priepetile gi deprinderie tence, tactic si metodice
se imbogifese si dversiics continu.”
Studizea frballui ca dscplina sinfiek sporti in cadat
stil eduesie Rizice si sportuli a determing si realizar unei
beni M9 Gaal 7. nei de Yous Gls,
B ‘eminologitsinitce prop, ce euprinde un sistem de termeni si
nojlunt cu care se opereaz in tei i practca acest,
fn anut 2013 fotblul, ca o consecinfd a profesional sae,
beneficicazt de un limbaj stinilie propia, deschis, care este in
continu cresere, fenomen caracterstic de ale ereirai domenin
‘inj, Definrea temnenilor specific, elaborarea si precicaea
scestora Sa impus ca 0 necositate pentra interpretaree uniter’ &
nofimilor, ce permit comunicarea intr specials, precum $i inte
acest uct,
© ales component structural, care confer statul de discpling
stinfics fobaluu, o consiuie metodologis propre repezenttt de
tu asm de metode si teniedecercetre, prelurare gi nterpretare
4 dstelor Nu intimplator au fost infinfte centre tehnice, care ast
‘au devenit adevarste insiute de cercetare tn fotbal precum
CCoverciano fn alia, Claefoniine in Frans, Centro Autorizada de
Fonmaci6n “Ciudad det Fithot" in Spania, Hennes Weisweiler
Akademie fn Gemania, et,
Aplarea acestor metode de cercetare are un earactr complex,
ar gi de partiularizare, de sdaptare la speciiculjocului, Metodsle
de cercetae uilizate In fthal sunt specific sine educate! fzioe
si sportulu, precum sa eeloralte gtinfe conexe. © parte din aeeste
‘metode ar fl urmitoaree: documentares, analiza, observaree,
‘xperimentul, studi, modelarea, testaree sf misurarea, ancheta
ropometia sportiva, metode soclometice, tehncile cinematic,
fotografie si cinematogratie ete.
Ca o conchzie sbordisitfobaluui a 5 discipling sinitick
putem delimita componentcle constiutive ale acesteia si anume:
teoria jocului de fthal (istoric, deserieren joculu, caracteristii,
legile jocului, tenia, tacica, onganizareamomentelor
fundamentale), metodicajocului de foal (ealea de transpunere in
practic) si cercetarea stnice fundamentala si apictiva (care
permite stables de regul principi si metode noi eu ajtorul era
joculde foal Se poate ina sipefesiona edt mai rapid tn con
cptime)
1.12 FOTRALUL-AMILOC AL EDUCATIE PIZICE $1 SPORTIVE
Multe domenii sl activitai umane av nevoie deo multidudine
4e instrument 5 milloae cares asigure implementatea teoviet in
practicd. Nofiunea de ,zijloe” are largi semnfiajii, inst in
promovarea joculi de fetal pe integ mapaniondul,
> devel
> uilizarea fotbalulu ea us instrument pentru deevoltres umand i
res valejelor formative ale jocului de fob
socials
Py
> asigurarea.implementiit unor valori de bazi cum ar fi
utenticitatea, unitate, pacea, perfrmanta sin
evittes
> respectarea regulamentelor FIFA gi a regulamentlui de joe de
care toate fedeafie,
> ncurajaea organizaitjocului pentru amator gi profesionisti;
Federajia Intemational de Fotbal Asocijie (FIFA) are sellin
‘orapul Zutih din Elveia gar ca sever de eonducere umitoarele
orzanisme:
Congresul FIFA (organ legisla)
Y Comiteul exeeuiv saw Comitetal de urgena (sructr!
executive)
1 Secretaritul General (structurd administrating,
¥ Comisie permanente (asd Comitetul Executv in exretarea
Fanciior sae)
Congresul FIFA este sructura supremi de conducre a FIFA si
‘se reumey. la lecare 2 an. El poate & intunit sau convocat, ia mod.
extraordinary, in orice moment dacd 1/3 din membrit acestia solicits
fm seris acest inert, Comitetul execetiv se compune dintr-un
presente gi opt vicepresedinireprezentind continentele (ete unul
in fiecare continent exceptind Europa, cela fi revin doi
icepreyetng, si cele par federaifrtance care eu o functie de
icepreyedinte), precum si 12 membri (ite doi din iecare continent
si ptru din Europa). Acesta are sarcina de administrate gi gestune a
2s FIPA, intrunindse in fecare und. Membrii Comitetultexscutiv
lrebuie si paseasc sdinga daca se dezbate si se hotiriste un ltigin
care priveste federaia lor nafionsl8, Comitetul de urgengs este
compus din sapte membri, numifi de Comitetul Exscutv, i are
sarcina de a rezolva toate problemele care necesito hottie
imediatt. Comisle permanente ale FIEA sunt: Comisa de finante,
CComisia de organizare a Cupei Mondisle, 8 Turneulué Olimpie,
Comisia ebirilor, Comisiatehnics, Comisia de medisind spotivi,
Comisi pivind statutuljuetorulus, Comisia de dscipling, Comisia
de securtte gi Paieplay, Comisia masemedia, Comisia pentru
Probleme juridice, Comisia de protocol, te,
‘Stotual FIFA mai confine gi serie de prevedeiprivindlimbile
ofieile (engleza, franceza, spaniola si germana), comptiile
organizate (Campionatele Mondiele feminine, masculine la toate
‘categorie de virst si la nivel echipelor najonale, recent i
{Campionatul Mondial Chabrier), elie sporive intemajonale,
suspendatile temporace i definitive, drafter (in eaal echipelor
cae pomese confit mitre, nu respects regulametele in vigoate)
Tot pe plan international, inst Ia nivel de confederate tn zona
seografict a continentului Europa, fobalul este conus de etre
Unlunca European de Fotbal Asociatle (UEFA), car ae ei la
[Nyon in Elvetia gi flare ea pregedinte pe fostul mare jucttor al
Franfei Michel Plutini. La sindul ef UEPA asigurt respectarea
standardelorimpuse de FIFA gi eglementeaz8onganizareafobalului
26
european, UEFA este organizatljuridic si fonetonal aseminttor
FIPA, iar prinwe sctivtnle sale se enumert organizarea
Campionatelor Europene la toate virstele (masculin gi feminin) gi
‘competi majore la nivel de eluburi Champions League (to 4 i
Europa League (ro 5).
RB
e ER
CHaMBIons EUROPA
eencte DraGee
(ore ¢enbena Champs Levee) (Foto Soba apa League)
Pe plan national organism) de specialitae, cate are dept
indrumarea gi dezvoltares activi
Scop conducetea,organizarea,
fotbalistice din fra noose, este Federatia Romana de Fotbal
(ERP), fondatd in anul 1909, si care este o enttate consists
{urd in cone leg vind un earcte public. wo 6)
(te na FRE)
Federatin Romin’ de Fotbal (FRE) este constitu din
cluburle si asocafileteitorale de fothal din Romania, care sunt
afilite gi recunoscute de cite aceasta, FRF este membd FIFA gi
2 UEPA respectind aste struc si regulamenteleimpuse de acestea,
ir cluburle alate supunsindsse¢ ele de asentenea acestora,
Prineipalele atributi ale Federale Romine de Fotbal st:
+ organizarea si sprijnvea activi fobalisice din Roménia la
toate nivale;
‘+ promovarea fotblulu te nivel de echip& nafionali si cuba fa
‘compete inernajionale:
+ promovarea spiitului de ,Fair Play”, preveniren vilenfel in
spor, combaterea uilizari substanjelorinerse;
* prevenirs incleristautuli si regulamentelor FIFA gi UEFA,
precum sia regulfor de joc promovate de Intemational Football
Association Board
* deavolarca si mentinetea legiturilor cu Liga Profesionista
luburile atta, asociaile tetra si reprezeatanijuetoritoe:
‘+ replementaren pregiti si promovarié antrenorlr, able gia
altlorcategori de tehnieieni din domeniul fotbaltu;
‘+ stbiliten cchipel campicane, peecum si a cljtighosrelor
eclorllte competi, precum si validareaclasamentclor
‘competitile organizate sub egida FRE;
+ nsigurarea reprezentriiflbaluui din Roménia ia organismele
imternafionale FIFA 9i UEPA; :
igurarea egalitit si neadmiteea discriminditindiferent de
najonaltat,religie sau apartenent politica:
+ promovarea si invesiea unor proiccte de inftestracturd la nivel
‘gional eu partener publi sau privali (haze sportiv,stadoane);
*
RF igi desfgoart activitaten dupa urmstoarea organigrama
e109}
(a7 Orznirome FF site wre)
Federatei Romine de Fotbal organizes24 urntoarele
compo
® Campionatl Ligi I (18 Echipe)
Canpionand Lig a-ha (2 sorta cite 13 Echipe)
% CampionoralLigt a-ttl-a (6 seit ete 10-13 Fehipe)
Cup Romniel dupa terminarea faze jdejene pan’ la final
Jocurile de baraj pentru promovarea fn Liga at-a, Liga @-
Iasi Liga
Super Cupa Romdnel, bare campiocna fr sé edstigavoarea
Cupet Roméniet © Campionatal Noyional de Fotbal Feminin
Campionand Naional de Feasl
% Campiomateie nayionate de junior! A i B incepind de ta
Jocuri din seri pant a finals inelusiy
© Competii de junior C, Di E
Trofeul Gheorghe Ene
® Trofeu! Gheorghe Ola
jn. cadrut acestor competi jocurile se desig dupa
‘umitoarle ssteme:
> sistem campionat (u-retw, in care ficire chips joach ou
ficeare oda pe tren propria oda in deplasare;
> stem mew, n care fccare echiph joucd o singur8 data cu
fieware ecipt pe teremuiledesemnate de comisi de organizate;
> sistem eliminatoriu_in care echipele sable de organieatoi
Joac8 fre cle prin eliminre, invingttoarele partciind ta
‘tapete urmatore pind la desemnaresechipe cistigatoare;
Asociatile Judefene de Fotbal (AJE) sunt sracturite
‘organizatorice ale Federaiei Romaine de Fotba in tertoria g eupeind
‘ssosiatile spore, eluburil i seoile de foal, care sunt cupinse
{in sisterul competition judetan,
Misiunea, obectvele, drepturile si indstorriteasociatck deriv
tate i reeunoscute de aceasta,
din statute! si regulamentele FRE. Asocaja are statu de person
juriic, in conte leg, ind membrs a FRE si reprezentant legal
al acesteia in teritori. Aceasta reljiones2s pe deo pare eu
20
sociale sportve $i cluburle sportve gcolare cu secfi de fe
luburle din campionatl nations, iar pe de alts parte eu Directile
Judefene de Tineret si Sport, agent economici organiza sindicae,
‘nda de nee, pesa, adiul gi televiziunea Local
Principatele atribugi AJP:
Y organizesza, conduce, contoleaza. si deavoltt acivtaten
forbaisie judefeand Ia toate niveurile de copi, junio si
Y sabileste echipele campicane judefene, preeum
lasamenteleechipelor participant;
Y replementeaza pregatrea si promovarea spe
domeniuli la nivel conpetenfelor sale (licenfa C UEFA):
igtiloe
Mijloacele de aesune ale AIF:
~ organizeazcampionatelejudelene de fatal potrivtregulilor
stabilite de PRF;
¥ claboreazt regulemente, norme si normative organizatorice,
‘elie, fnancare, materiale, doa cu aprobarea FRF;
Structarite AIR.
¥ Adunarea Generals (structura de conducere;
¥ Biroul execu al asocigii (stryctu executiva $i
scininistativ);
Comisia de cenzor organul de control financae);
Y Comisile de specialiate (organismele de specialitate ale
Biroului ascii 1.3 DESCRIERE4 JOCULUT DE FOTRAL
Foxbalul este unul dinte cele mai rispindite si atactive
Jocuri sportve si implicit spectacole sportive. Datorita acestui
‘aspect apare necesitatea ea lupta sportivl,prestajia echipelo in
‘eren, 8 aibécarscteristcile unui spectaco, donna de principal
‘ir pay a
Scopuljocului tl constiuie inserierea, marearea in condi
‘egulamentare act msi multe golu, prin tmniteree ming in poata
adver, impiedicind totdata pe adversari si relizeze acest
Fucra,Jocul va fi etigat de echipa care va introduce de cele mai
‘mult oi minges in para avers
Fotbalul este un joe sporty colectiv cre se destigoard pe un
teren special amenajt, cu dimensiun tim
120m si lxinea inte 45-90 m) ava a cele dou capete 2 port de
‘imensiun si forma specifics, prevzute in reguementul dejo.
t anginea fire 90
Durata une paride de seniori este de 90 de minute Gunior
'80 minute si copit 60 sau 40 minute, imp in dou eprze exale
Ae cite 45 (respetiv 40, 30 5120) de minute fecare, eu o pauzd de
15 (0 sau 5) minute inte aestea, Terenul trebuie st fe deforma
replunghiulard si este mareat cu lini, Aces Tint fhe pate
itewrans din suprafeele pe cate le dlimitenz Cele dou fini de
demarcate mai lang se numese fn de margin, iat cele dou init
smal seurte se numese lin! de poarta, Lungimes tnitor de margine
trebuie si fie mai mare dec lungimes linilor de poart. ‘Toate
Iii suo take deco mult 12cm,
2
CCind mingea pariseste spatial delimitat de Fini de margine
este aut si se repune mingea in joe prin arunearea mingii de la
margine de cate adversari, iar etnd pleisese spatial delinitat de
line de poss se exceuts comer sa autal de poarth (in funcie de
cine este dati mingea in afar terenuli). Terenul de joc va fi
Imp in dout jum prin nia medina. Punctul dela centred
teremulul va fl mareat la mijlocul finiei mediane, in jurul acest
puncte va rasa un cere eu raza de 9,15 mrealizindy-se cercul dela
contrul teremului, de unde se executs lovitura de tneepere si de
reluare a jocului. La feare col al erenului de joe trebuie fxat un
steag al clr suport, neasuft, va avea o Taljime de eel payin 1,50,
‘de la pian. Dela fiecaresteag dela coll se va tasa un are de
‘ete cu za de | m in interior ierenului de joc. La fecare capital
linet mediane poate Bi fxat un stea.asemnindtr, la cel pin tm de
la inia de margin, tn exterior teremuui de joe.foto 8) Porfile trebuie fixate tn centul fiedre lini de pout. Ele
sunt alate din doi stp! vertcli care se vor monta la distan
zal de steagurile de la colt si vor unite ta vie print-o bard
transversal. Distnja dnt cei sttpi va f de 7.32 m, iar parca
inferiourt a bare tansversale se a ala In 244m deta pimdat. Cet
oi stp si bara transversal au aceeastgrosime g ime, care nu
ltcbuies8 depaseascd 12 om. Lia de poart ere aceasi ajime a
stip port i bara tmansversal Po fi montate pase fixate de poi
si a phmint in spate porflor, cu con ea eles fe bine pinse
Pentru nu jena portarl. Spi poi bara transversalé treble 88
fede culoare ab, in materiale ea len, metal sau alt moterial
proba, far forma poate fi patrath, dreptunghiulars, rotunda saw
lipo. (foto 9)
(Pe 9 Poona fo dnc)
‘La fiecare capital teenului de joe 3e vor tasa dou lini
Pespendiculare pe tnia de poart, Ia $50 de ta partes terion a
fect slp at por. Aceste lini se vor ntnde in terenul de joe pe
6 efstanid de 5,50 m gi vor f unite pinto lnie trast paratel eu
Hina de poarts Spatial detimitat de acest lini 5 nla de post se
mest suprafan cle poarté (care! mi)
Pa
Tot la capital terenului de joe se Vor trasa dou tint
perpendiculare pe iia de poart, a 16,80 m de la partes intrioata a
Fecrai stp al port. Aceste lini se vor inn fa teremul de joe pe
6 distant de 16,50 m si vor f unite print linietasat paral eu
linia de pours, Spauldelimitat de aceste fini gi linia de poart ge
snumeste supra de pedeopst (care! mare).
fn intriral fccorei supreije de pedeapst va} marcat
‘unetul loviturt de pedeapst Ya 11 mi de Ik miilocul linked care
neste spit pori sa egata stn de acest sap, In exteriorul
Aecaei suprafee de pedeapst se va tas un are de cere cu raza de
9,15 m care ae ea centru punctul lovituci de pedeaps foto 10)
(a 10- Tere eof dead
3s |
1
|
Mingea are forma sleicd si este confectonatt din piole sau
in alt material corespuneitor, eu o crcumferngs. de el mult 70cm
5] cel putin 68 em, greuate de cet mult 450 g sel putin 410 gla
nceputul mecilui si cu 6 presiune inte 0,6 i IL atmostere (600-
1100eem). Daca mingea se sparge sau se deterioceai in timpul
desfigurai joculul cesta va fi opt se va relua, #0 minge nou,
Print-o minge de arbiteu de pe local in cae se ala prima minge tn
‘momentulcnd a dettioat, Mingea nu poate falocui in timpol
Joculut deat cu permisiunea ebitrulu
La jocurile disputate in codrul competitor organizate de
FIFA sau in compile organizate de Contederai, se vor folosi
‘numai mingle mareate cu une din jnsemisile: FEA
APPROVED", FIFA INSPECTED", INTERNATIONAL.
MATCHBALL STANDARD". (foto 11)
AS cy B
EN AQ) er
(Pee Hsien vow)
Oree joe se disput intre dou echipe formate fecae din cel
sult 11 juedtor, din eare unl va fi portar, Nici wn joe me se poate
You might also like
- Muschii Membrului Inferior - CoapsaDocument33 pagesMuschii Membrului Inferior - CoapsaAdrian MoisiuNo ratings yet
- Muschii Membrului Inferior - GambaDocument43 pagesMuschii Membrului Inferior - GambaAdrian MoisiuNo ratings yet
- Muschii Membrului Inferior - BazinDocument31 pagesMuschii Membrului Inferior - BazinAdrian MoisiuNo ratings yet
- Muschii Membrului Superior - ManaDocument46 pagesMuschii Membrului Superior - ManaAdrian MoisiuNo ratings yet
- SUPORT DIDACTIC PENTRU Aplicarea CuricumuluiDocument152 pagesSUPORT DIDACTIC PENTRU Aplicarea CuricumuluiAdrian MoisiuNo ratings yet
