oA CAME Vasile-Adrian Camaragan MIGRATIE $I POLITICI EUROPENE Genala Nationals de Studi Potitice Ad ive - SNSPA BIBLIQTES GL, Numar de Invern PUBLISHING 2013INTRODUCERE Migratia, ca fenomen care a marcat itor. omentry insotnd cevolutis avesteta in permanent, g \uxctar ian 4r matsin itt din partes analighlor yf tearehcieniior diverselor diseaphine cat 9b din partea practi@eniior p0 speciabyttor, asand= in vedere impliatile supra lUlUrOr aspectelor viet cotidione Iiteresul tad de tematica abordata aici se reflects dedicat mygratict in mod specuil cat y W Langengale acestea in cadrul unor studi, cefcetar 9: manogeaty contrate Mudiul economiet, al sociology, al dreptutur sau a alter discipline De asemenea, avind in vedere efectele deloc dv negliat pe care le are migraqa asupra statelor, asupra Comunmagilor y4 chiar asupra mecanismelor de relavionare stat-comunitite, abordainte practice ale tenomenulus, ta nivelul politicilor publice si al strategilor de implementare a acestora, contribute in mod evident la cresterea importante cercetarit migratiel raportind-o Ja problematicile tundamentale ale evolutiet $i dinamicii globate din viva de ai. Un alt aspect, deosebit de interesant si nu mai putin important, il constitute insdsi modalitatea de abordare a migrajies. Migraja benefinaz’ de abordan diverse, unele mai restrictive, altele mai Jargi, mai integrate, lenomenul reprezentind, din acest punet de vedere, un instrument util de cereetare si exaiicare a uner dinamici socale_intracum seacnaets A cy res hy aceasta ie HN prikima foryei lncarea torte de mhinca de-a BIBLIOTECA Argumentatie a de munca, defingnd migrSttT" Nurnberg“ Vasie sda Cedi agan Jungul fronterelor!™ Altil ennartit fans e aoa ‘ a Seri ni de cost 51 beneticn apreciind 6. fins > d rai i o investic apitalul uman, benetenle fi wl IA doc ae apa nme sr 62 Pe or actine cates tia care 1st sheare atecteaza star societatile din statele de destin. Realtaule aratate Ne fin statele de OFiRINE. GE St cle guy vondue spre st determina ahordare 4 pro orgie a in cadrul unor Pp eee eae) nu epuizeaza multitudines de tiger, extensive care suscepptebale ite acesta fenomen ae a sae ist preausd, abiectivele principale propa. Tes e au fost in numar de ire “in lucrarea de faye au “. Se dae ean une abordan pluridiseiplinare In prin) rind at neeesara relleetarea si sublintereacaracteryyy geograifico-temporal al migratiet avand ca scap att prezentires mecanismelor acestela sia dimensiunil temporal-istorice, cat yy sublinierea’ permanentei actualitagi a fenomenului, prin conectarea lui cu cel mai recent fenomen al umanitayit; globulizarea. Al doilea obiectiv este cel al analizarii principaletor efecte pe ~ care migratia le produce asupra statelor si comunitagilor care interacttoneaza cu aceasta. Imaginea si intelegerea migratici sunt imposibile fara a realiza prezentarea 3i analiza impactului economico-social al acestui fenomen atat direct, prin efectele produse de fuxuriie migratorii in interactiune cu institugiile: si mecanismele zonelor de destinatie, cat si indirect, prin cleetele luse de masurile adoptate de state in procesele de _ Pp management eficient al acestui fenomen, In sfarsit, un al treilea obiectiv important al lucrarii de fata se axeazd, in mod firesc, pe prezentarea, analiza 3) evaluarea Politicilor publice implementate la nivel international gi regional, ——Se eee ie BOs Economic Theory and International Migration", International ve ate Vol. 23, Nr. 3, Special Silver Anniversary Issue, Awtuitin LURO, astad, "The Costs and Returns of Human Migration’, Journal of Political Eoromy Vol 70,No. 5, October 1962 fe! wh of Politic mike bee me is [Fhe Age of Migration, International Population Movements ee ' Fourth Edition, revised and updated, Palgrave Macmillan, ——Aerob sal pocopene ” cue subir unor speciticitays aultate din abordarile vient evil la nivelul unr eng palitico-gooxratice er ae Unite ale Americ yi, iN Mod special, Uniunea am pear Eurorevatia celor trek obiective pemipale enumgate jn edndurte uss este rellectala pu bal in ullima seetiune a lucrariy, de wi onc care ist PROpUME .iplicares practicd . principiiloc si compa Melor corturate 31 articulate pe parcursul demmersului de muee st. seopl principal este aceld dea te quverneaz)— dinani ret Construct cnet tape. © A migratiel si mmecanisme ¢ uno gtrarea funepionalitatiy acestora in practica, evident oi nd Hevibilitatea nevesara in condigiile impunerii unor as ve natant gevgraficd (FR nF Jaiei autohtone pul roape COP Strainit Care tp perioadei mun ea at forgei de mune daeorig in statele europene Cr laqie. Intr-adovar, condiia de a th aN aa esr edo garantie si totodatd posibiltates tea o Cpderea Zidului Berlinului in 1989 a insemAat nov fluue ge rmigratie de la est 1a vest. Aceste Mauri, mojoritatea avin) motivatie economic’. dar refectate intr-un mare mumie ¢c soliatari de azil, au contribuit In mare masurd ta formarey percepriei cA Imigrantii soseau nu pentru a munci, ci peniry y bencficia de ayutoarcle sociale generoase, Pana in 1992, mai muh deo mee de persoane pe zi au solicitat avil in Germania. Desi 9 90% dintre sotictangi au fost respinsi, din momentul cererit pins in momentul respingerii ei, acestia erau indreptatiti la acordarva nei locuinge, mancare i fonduri de subyistenta, toate acest) plavte de contnbuabilii germani, Guvernul german a distribut solictangii de azil pe tot teritortul yarit astfe! inet multe neaye aveau locuinje dedicate acestora, locuinje in care tineri\ vare nu munceau duceau o viata de excese, Motivatie mai mult decit suficlents pentru curentul de opinie mpotriva imigragici™ In acelasi timp, ratele somajulut in cazul Strdinilor erau de daud Of mai mari decat in cazul tii de be Muncitorilor locali, iar miges 8 Reneratie aveaw dificultati fn a past locurt de quuned Sustinatorii imigeaties Pretindeau cA problemele migrantilie Bremee it, discriminatin $i soletoa impeeatir entry a aya MU9PtC misuri afirmative 31 alte actiunt simitere Ma migranti sa-5i giseasca locuri de munca, Pe de ll 2008, i fF inte. 2simigeation #oticy ana the Lat! Lessons for Europe, Springer Vetlat,Mearns yrttaemingerie partes wu caso satel! eleate on Mt! onvingered CO EL IVIL MET Az dee pentews a benchieia du yenerraiiates SOUITALION RAZdA yO eeF Cate au stable preinkt 1 potential anieminbtre pentru ca Au sunt anteyeagy Faticinut iy commualtagile gaizd.) a preadas eo dezhoter nteresanta in Hurepa Mulge leit CUFMpICHL CONSIUCTD LA Mntealfha este necesars penta prevent devtinal popalaper seal forye de erumea pe dew parte, dar yb oe eviba deelinul sistemelar de securitate seals barat pe neeesitatea dea aven suficenty muncitort eare sii sustind pe pensionari, pe de all. Contrar paren puliticienilor, inireurs sanclay YouGow realizat de prestygiaasa pubhicatic The Hconumest in curs anulul 2007, 74% dintre respondenyii pritanict cred ed sent pees multe imigranty in qara lor. De asemenes, mulls dintee cel chestionay sau exprimat ingrijorarea asupra faptulus cd) imigtantil exereita @ prea mare presiune asupra secvicilor publice exivtand, in avelast timp. percept asupra balan(er rasiale, « fated anfeachomalitaai yi a situayied pieyet focale de munea. ingriyorarca britaniclor nu este simgulara, rezultatele sondajului aratind cd liccare stat avansat are propriile: isentimente anti-imigrayic. De altel, aceste temeri exista yi acum, de find speculate intens de politicenii britanici pentru a fi promovate masuri discriminatorit care sd impiedice noi asa: fuxuri migratorii, uitindu-se in fapt ca libertatea de migcare in interiorul forntierelor Uniunii nu inseamnd migraie, ci recunvasterea si transpunerca in practicS a unor principil agreate de statele membre cu multe decenii in urma, Cu toate acestes, imigragia trebuie incurajatd masiy pentru stabilizarea papulayici, a forfei de muned si a sistemului sacial, stiut flind faptul cd unul din punctele torte ale Uniunii Europene este tocma: modelul social promovat in toate Tratatele constitutive. Acest lucru pare foarte greu de realizat din cauza ‘Aptulur cd integrares imigrangilor de pand acum se realizeacd feu, im ciuda politicilar adaptate la nivel comunitar”. ONU a im hivelurile Nuxurilor de migratic necesare pentru evitarea lu populatici, pentru mentinerea unui segment suficient de "WAG Camdrdsan, GE. Petreseu,art ct FH 9H intractoril n4gk irtapor itevasieagnan camraragor oryei de MURCS necesarye ru are and cold patru mari Bute, Folesinel anu oa ealia si Marea Britarue - insuRKau doy, ale UE~ Franja, Germ: entilor UE si primeau 88% din n umary| treims din aval rosiemsrimat 2 ACA Cele PAtEU State ist age total de imigrantl, S + Ja nivelul anular 1995, ele vor trebyj g tera por. de 13 237.000 pe an la 677.000 pe Mare erestere necesara in cavul lal, Peni fn, cea a Me muncd la velul anilor 1995, :Cel pate "vor ee ee eaasch numnarul imigraniior ta 1 milioane sp wrebui sd mae pentru a salva sistermul de securitate saciala ree penutat Tatre populafia activa si pensionari la un nive baie vor trebui sa mareasca numarul imigrantilor la aproape activa pent populate act rer an de pastra rata de tripleze sumarvl 9 milioane pe an. . "Midyieeropenl tu dorese noi thomri de migratic. Acest luce s a observat in modul de abordare a noilor state membre de catre Cele 15. in state precum Polonia si Ungaria rata gomajului este mare iar veniturile sunt miciin comparatie cu Germania si Austria, dar stubile asupra potenfialelor Huxurt migratoare din nile state membre au sndicat un numar modest de muncitori imigeang in brimutan - 335.000 de munciteri — numir preconizat ati in jurde 160.000 pe an in 2010. Cu toate acestea, numarul a pirat af foarte mare pentru Cei 15, mare Parte dintre aceste state insistind SUPA unei perioade de tranigie in care accesul jie piafa national mandi sd fe blocat pentru muncitorii provenind din nulle state membre sau candidate. Teama de Muxuri prea mari de Migratie este unul din factor care duc la ambivalenga multor europeni fata de Turcia @ aa Uniunea Europeand are in vedere un nou val ‘de bate late Fone 52 includa si Tureia, Aceasta ocupa 0 gene Seite terttoriutur ej se afa in Asia st, din punct i i rutcia a Servit atat ca bariers cat si ca punt intTe Europa si Asiati, Daca Turcia ar fi adi E, ar deveni Satu cu Cea it i otf aiisg tv UE, ar dose mare intindere Beografica, si al doilea * Word Popa Tesi terme” POSpects- WN Denariment af Ecotiosnie ane Social At MS Teitelbaum, p ‘ "82 on 3.2093" MamUn. Is Thirkey Ready for Europe’, Farergr Af" “ eeulatic. dupa Germania In trecut ture jnchnati¢ pentru mgratia economics jn cs, munca. mat mult de 1 milion de muncton agteptare de afi munciton sezonien, cand programul a incetat Mult europe i daca turcii ar beneficia de liberts sufocata de imigrant. Interviunle cu cetaten: : anilor “80, atunc: cand Turciei i s-a amanat 0 de kee in UE, au scos la tveala taptul c3 ares 20% dintre ture ar ps migra in cAutare de locuri de munca in Europa‘. ee vn, Matin, The Unfinished Story. TurkishLabor Migration to Western Europe Special reference to the Federal Republic of Germany. ILO, Geneva. 1991CAPLEOLUI DIMENSIUNEA ECONOMICA A MIGRATIEI Asa cum am concluzionat mai sus, efectele si implica migratici sunt multiple si variate. Ele se regasesc in toate aspectele viet cotidiene si ki toate nivelurile societapii, Cea ce este insa mai important este faptul cd migratia are o profunda dimensiune economic Argumentele care stau la baea acestei afirmarii sunt multiple si cupnnd 0 arie larga de domenii si abordri Un prim argument este acela al interesului aratat in literatura economicd, in special in statele traditionale de destinagie a imgrangilor. Desi migratia nu a fost si nu este un domeniu economic Sau un instrument specific acestei discipline susceptibil ‘4 duca la aparitia unor veritabile curente in abordarea acestui Fenomen, impactul asupra_mecanismelor eeonumice a facut ca economist de mared sau Urganivayii econumice — OCDE, 1LO, OIM sévacorde o atentic densebita, Acest lucru a dus la aparitia unei| apie adrian Camarasa and analize, sondaje. stauisty literaturt one repeed fenomenl sneraeet say progam, a an care trebuie evidentiat este acelg 5 ae aumeci r economice afectate, pOzitiv Sau nepatiy, et fate intr-adevar, @ serie de studi s¢ analy Sunes aint dedicate efectelor pe care inipratie Je are asupry statelor de origine si asupra statelor ae destinaye asuprs Neniturilor, asupra taxclar, ¢tc; De altiel, pentru a releva acey jucry, economistul american Julian Simon spunea: .Daci am considera alit statele de origine, cat yi cele de destinatie ca partes aceleiast lum, atunei efectul general al migrajiet asupra media standardulu; de viaya al populayie: de pe glob ar fi pozitis Explicapia acestul lucru este cd imigrantul pleaca dintr-un loc unde este: mai putin praductiy in alt loc unde este mai productiv. Astte) au crescut productia, standardele de viata ale comunitajilor gi ale imigrantilor in individualitatea lor" Intr-adevar imigrasia are efecte - negative sau pozitive - la toate nivelurile: pentru imigranyi, pentru statele de origine gi de destinajie st pentru sistemul internajional ca intreg, in fine, un ultim argument relevant este cel al abordarilor din teoria econamica. Astfel, economistii care abordeaza problematicd migraticl 31a efectelor sale asupra economillor statelor, sunt de acord asupra faptului cd aceste efecte sunt susceptibile de cel putin trei abordari: 0 abordare empirica, din punctul de vedere al Wworiei economice, & abordare stiintificd, din punctul de vedere 3! analizei economice, si @ abordare practica, pe baza datelor concrete furnizate de studil $i raportari periodice catre institut ile specialitate. Aceasts aburdare isi are originea in creyterta amen aceentuals !a nivel mondial din ultimii 50-60 de an S care contributia Nuxurilor migratorti au jucat un tol rbim de migratia foryei de mussca cu calificar® im de forya de munca necalificata. De asemene’ net fu Rowe ff conceput fara libera eirculite9 se bet + politicile economice care sustin acest ime fundamentate in teorie, luand i esential, fie C& vor inalta, fie ci vorbis mn, The eccmomie cans IMME Of Immigration, Basi Blackwell, Oxigre delves euro, considerare roate companentele care concurs in acest ¢ ET Ne fay8 propune @ analiza a implica Caprecanismelar economice care 8 reflect, asreatatea dimensiunii economice a migratie! Sfondrea teoretcd prvind Impactal imigratici asupea prey aii vaavea in vedere fapta ci, in complenitatea preter moat munynontele acesteid interactioneaza in Permanent’, tind Gmsbie la orice madificare survenita la un moment dav. aha Sordare semnificativa pentru definirea fenomenului eta ue a electelor migratiei asupra statelor de destinatie 51 de orgie, tn canciite in care orice miscare a populates, avand Is fed motive econamice, genereazd, la randul stu, efcere mmedilor cu care aceasta vine in contact, adru illo migeayie) macar partial, In acest sens, asupra 2.1 Aspecte teoretice privind efectele imigratiei asupra pietei muncii 244 CONSIDERATI GENERALE Abordarea efectelor imigratiei 12 Grd 2 stabili, de ta incep ‘sPorta analiza pe parcursul ei, in acest sens vorbim de piata muncii, iar in viziunea economic’ toe tose faptul c piata este un concept greu de definit 4 complexitati: sale, a diversitatii si a elementelor sale asupra piefel muncii nu poate fi ut, coordonatele la care se va42 | vote acre camaragan caractenstice® Complexitatea de care aminteam te, serie de componente Unit st variabile ire de ni wategoni ate pete de eee PE awestey san a intrumentele necesare analvver—economice te \ fenomeneler vine se manitest in Gadrul acestor pieye Mats este spat iy care se intalnese corerey ex leet Prefer mun este vorta de cererea de MUNA Sh Cty Se contorm anor alte tear, piat, vid Fines. iy st tn Tho dy AMUN este O pags eadiul Grew indivizn ist otera servile nut salanu alter indivizy sau firme de mung lor care Au ne semen’ Alttel “spuy. acest tueru presupune Lactonitor de produce munca capital, cure WRU ey Petta Muncie Antlizarea tileractian celor dor Haetory in combinari acestora, ne dd Posibililates de gy evalua, din 9 Pespestive, umpictul unor mdivizi sau grupun asupra Prefer mune, Git gt asupra evoluper prepulur ee: Peefurt care se tradue in cheltuels yi venituri ate munca st capital, contorm Praductivitagiy ace. twat ale preter De asemenea, pata muncit factom de Producti, unde Sddetna yt un altul analizer de tats, pray, sao sum de diy functional: Wit Stor tolostri tactiniyy Stora in anumite Ste spaul unde inte detinatorii unui factor di complementar Pe de alta pa Pte, st in interesyl 4 MUNCii Poate fi Perceputa, la un atumit mvy aun, de pepe ale Muncii atomizare, mat mici, mar organizate in funche de anumite caracteristic) la hivelul unet economy anume. 9 rezultanti tireas ractioneaea le producti pot iste aceea Gi, asupra piete) Muncit poate fi abordat din ul rand, imigrantii sunt Purtata unt exponentii factoruluj munea. Din acest tvidentia impactul si ofectele pe care tl au Supra salarizarij 31 asupra rate} de ocupare Tspectiva, asupra rate: somajului, In ceea ce TIru.O analiza edt mai riguroad Punct de vedere, se v3 Aluxunte Migratorii Siu dintr-o ait er Priveste acest din ui © Lobony, Microeconamia in fise Ed. Mirton, Tymigoa Sec OMOMICS. Second Edition The Irwin Series in EconomicMyrape rpobneveunapene este: yeorect) st imigeagien asapes preter mi persibelelor ctecte in contextual principatelor a peste jane cate sled a gu pbeire bt 921044 care imijgnaintii prot in aceasta situatie, teste } failuena evatupia cererie atal direct, jeu burs Evident oicest hier se acereril si oferte! pe piaga muncit hn perspectiva fe ligh ctl eyo anaes we fu count ene, thnte OTR at ca punct de pornire de cereetatorit si 71.2 MIGRATIA $I PIATA MUNCH CU FACTOR MUNCA OMOGEN Ineo analiza woreticd a ofeetelor imigratiet asupra_pietei munca. a intrebare fundamentald Gire se pane este: cum trebui percepupe imigranid? Imypwictul imigrapiel asupra preyed muncii poote fistudiat folosind un maddel clementar de cerere de torya de muncd*, Acest model este cel al unet economii Inchise ew factor muncd omugen >i capital fix, Dacd oferta touila de tactori de productie de la nivel loval (munca autohtond, capitalul) este fixd in dest tip de economic, cantilitile yi costurile facterilor de prxduce angrenati sunt determinate de cerere, Firmele ceo factorii de productie in asa fel incat s4. maximizeze inatni: in conditiilo unei concurenye perfect, tactorii de te sunt evaluati dupa productivitatea marginal — Prxductut suplimentars se poate objine in conditiil i “re untdh suplimentare dintr-uiy fa Lhe ee actor de productie’ - si dupa se wea A Utberbere, haber Eeona ‘ondon, England, 2004. ‘s mics, The MIT Press, Cambridge, uN ‘ SAWN. 1 Lobo, op cat7 | vauientran conden 2.2 Ffecte ale migrafiei aSUpra Stateloy de destinatie ed electele im wars, recut rane mm oe alee intr ie yt Os ie ont fosst anal din coma nee stan Serva cumanitaga Persaanicke 0 MIRTAT HH SE 9 dere ae tes miart CASURUFC sa mys jeu suet ni $i d Mei de fmbunaeien Yet ara prey 3 Mune dep ei tte i erestered caneurenses PE PAN HUNCH, dry, Hoa enna oevtemmelor statale de suport social. Fie Ci varbim ge canes intre diferne zone geografice a produs ctucr pecsounelor intre Din anal 2 ayupraacestara a eile oped cdetectele cele mai empertan ale Migrati| se produc asupra statelur de destinatie care sunt in mod direct beneticarele aportulut adus de migrant. Aga cum am vivzut maj sus, in eazul migratiei fortei de munca impactul cel mai vizibil este. asupra pleyei muncii, mai ales in ceea ce priveste nivelul salarizari, precum si rata somajului ; Etectele migratiei asupra statului de destinafie nu se rezuma | ins} numai fa piaga muncii, cu atat mai mult cu cat, asa cum am ardtat, migratia, ca fenomen complex, are diverse forme, Ceca ce este de subliniat si de analizat este faptul c& orice forma de migratie produce efecte asupra statelor de destina tie, Din analiza literaturii de specialitate, ca si a studiilor realizate in statele cu traditie in primirea de imigranti, constatam unanimitate asupra efectelor produse de imigratie. in cole ce urmeaza vom realiza 0 analiza a acestor efecte pentru a accentua dimensiunea economica a migratamplemental fosturs par rezonabile, posibihtatea deblochry eee dca Srairectionarea lar spre alte domeni pubjee ter tung Gaor economE COMSISEENLE Lt bupetole accion Male li rea vay umbinat cu electele regulator ake imigeanel SUE Acest hae anogeaice, HU POAT GECHE SA Constituce me tEPEE favearea efectelOr pozitive ale Woeratian eae imigeata. Politictor mre 2.2.4 COSTURI ASOCIATE CONTROLULUI FRONTIERE| Ffectele analizate pana acum ofera doare o dimen indirect. de masurare a impactului migratie: ASUpra stat: Wed destinagie. Aceasta calitate consta lor de : in aceea ca, de cele mai multe intonsitatea acestor efecte depinde te or mare masura de conditil demografice si sociale ale camunitatii, de intensnatea fluxutior migratoare, localizarea acestora, etc Avind in vedere insd constrangerile asigurarii securitagit interne, statele alocd sume importante destinate controlului migratiei, in special in ceea ce priveste controlul frontierelor si monitorizarea fluxurilor migratorii, atat la trontierele externe cat sila nivel intern, evident aceste aspecte avand diferite grade impact social si percepfiv publica Controlul frontierelor externe este poate cel mai vizibil si include necesitatea organizarii si dezvoltarii prezenyei militare sau politienesti la granita nationala si depistarea retelelor de traficanti de persoane”. in plus, statul trebuie sa aplice masuri restrictive la nivel intern pentru controlul imigratiei. Acestea se referd la: monitorizarea muncitorilor pentru verificarea permiselor de *P Martin, Bordering on Control; Combating Irregular Migration in North Amenca and Europe”, JOM Research Series no 13. Geneva. JOM, 2003, *M Alexandru, A C.Pristavu, Romania, parte of the European Area of Freedom, Secunty and Justice. Legal Aspects” - in G. Silagi, 0, L. Sima feds.), 0p: ctVasie Adrian Camarasar ( pietet negre, _aphcarea a ete Caracteristica munca, combatere expulzarea imygrantler legal a ae reestld 0 rete, f acestur tip de control este oo meee Cw Diticry pentru intervievared: inregistrarca, MONMOFIZarey pent reahizarea woul gistem national UMILAE 91 Cyye, evident” Activitatle: fegale costurs sentative de al dv controlul Nuxurilor mMigeaty, picet impartite Intre MsutLt, contorm competentelor sau inte diversele stat, bynered UNOF SUME CXACTE organizatn, sttel incit 0 c apa ph cum am aritat Mav rau, chiar yt in condis, sumele sunt cheltuite, de multe ori masurile se de inetinente, sute de nut de umigran}) iegali penetrand tr: fiecare an (Fig. 0F- 9) Figura 9 Situagia remiteriior in ‘anul 2008 conform datelor Bane.) Mondiale a 1 Aceste mecanisme sunt preluate de Jegislatia najionalé cu privire la regsmul strdinilor disponibild pe adresa web: www.orl.maigov.r0iy Figura 10 Situapia remteritar in anu Béacit Mondiale Concret, masurile adoptate de state in acest qrearea de sisteme transnationale de contr implementarea de noi programe informatizate miscarii persoanelor dintr-un capat a lumii in celalalt, infiintarea 51 decvoltarea unor institutt $1 structuri de coaperare Politieneasca, in acest domeniu masurile implementate la nivel eurapean pentru controlul imigrafiei sunt mai mult decat grditoare’. Mat mult, evenimentele din Statele Unite ale Amerieii din 14 septembrie 2001 si dupa atentatele teroriste din Europa de la Madnd si Londra, masurile au fost sporite atat in Privinta celor privind controlul frontierei, cat si cele Privind masurile intern SENS se referd Ig ‘ol al frontierei, de monitorizare 4 673, ———————— tant Simina, .On the New European Borders: The New Geography of the faropean Migration’, in. Silagt,0.L Simina (editor), op cit Tesch. Immigration Policy and Reactions 10 Terrorism after September Hath Ghebel d'Appotonia s$. Reich (editors), Immigration integration, ond America and Europe on Comparative Perspective, University of Putsburgh Press, 2008.6 | vase darian Camarasan 2.3 Ffectele migratiel aSupra stately de origine Cercetind lenomenul y amt de vedere S™MPHEK AES Ia yg pe care IMEC Te py pry eeonomulor statelor de destinape. Migragt ESTE TMS UH Tejin a tagete multaple Ba prespune existenfs dou.) prea generale fecal dintre ele avociate CU CHC MAL MULE say gy) putin poauve Este vorba de emigrapic st imigratic CIM ay jgete ale aceltnias fenomen, astlel ineit pentry inva dimensiuni econamice J MFapicy teh emigratic), adicd ale MIRFANEL ASUPCA stately, sunt cteetele vel J situnaqien Come spus. dowd f imtregi ins imag prezentate etectele de orine. / : Reteritor la acest subiect, emigratia duce in mad Hecesar fa 4 inrdutagire a situatie! statelor de origine, mai ales a celor saracy. [5 fel ca in cazul statelor de destinapie, efectele emigranes sunt grog de cuannificat inte-0 cifra exacta, dar, cu toate acestea, exist multe motive care duc la oreconsiderare a viziunlt generale, Din pacate, diile si analizele consacrate acestui aspect aj migragivi sunt reiativ pugine, acest aspect fiind consecinga may multor factori. Primul dintre acestia este lipsa datelor asupra emigratiei, in special in statele srace. Acest lucru este valabil nu doar in ceea ce priveste emigratia, Cl si in ceea ce fnseamna lipsa fondurilor, in conditiile in care costurile asociate domeniului statistic sunt mari, aceste studii si analize s4 fie neglijate, iar datele care cxista totus, datorita comnstrangerilor internationale, sunt fie prea generale, fie prea vechi, Un al doilea factor este lipsa interesului pentru studierea la nivel global a efectelor emigratiel, atata timp cat dinamice demografica. ne indica o crestere generala a populatiei. in conditiile date este mult mai interesant pentru literatura de specialiate si se adreseze imigratiei si asupra nevoilor de forga de ueMME OVE Bal europe entry statele dezvoltate decat S aun 0 inde sd devind traditional a fre «ace UT, COFOHOTICY ia trang de ayers © imagine CONCILGENLA ASuPra aspecteliyy Pe care le ere. Inetjecls economice $i Sociale, sunt mult man protunde 3 culoase in statele de destinage in cvea ce prive 3 MTata. spect ngerile de natura economics, politics, sociala SaU Colturaly Cos le sd analizeze, sa intocmeasea, <4 Actuaticere jp bt etd poltici pentru migragie. Aceste Necesitagi fac eg sul penteu intocmirea de noi studi Fanabire sa the i ti propa’ A Studieze . un in anumite ia rect jut asttel 'migratic! sunt trecute onal cu fondurile destinate cercetarii dumenul r problematicile referitoare la electele e aru ne evenind Ja tematica propriu-zisd trebuie spus faptul ca jgragia poate influenta dezvoltarea economica in, cel putin patru oe jig. Prima ar fi aceea a unei opumizari a raportulus dintre cerere si oferta pe piata internajionala a inuncil In at diiea rand, emigratia duce la o {ntarire 8 poritie’ de negociere a detinatarlor fer de muncd pe pietele muncii din statcle de origine De paren migrajia forfei de muncd produce o cantitate apreciabilé de capital in statele de origine ale migrantilur, sub forma remiterilor de bani. In fine, Migrantii care se reintore in statele de origine revin cu aport de capital, de cunostinge pe diverse pieje, ccea ce MU poate si aduca dex economiei statulul respectiv. Pentru o fundamentare mai bund a acestor aAspecte, considerim de interes abordarea dintr-o Perspectiva istorica a emigratiel. Una din explicagiile econamistilur clasici privind eresterea economica are in centru factorii demagrafici si imigratia. Asa cum Harry Johnson sugera inca in 1967, politicile privind imigratia in sutele dezvoltate stau la baza cresterii economice”!. Cu toate acestea, din diverse motive, migrafia joaca rar un rol influent in cadrul dezbaterilor contemparane privind dezvoltarea economica. in-adevar, unele dintre cele mai importante lucrari teoretice —— eee HG. Johnson, Economic Polictes toward Less Developed Countries Praeger, New York, 1967, Sl actes cat benefieii n| vavte Aariar camarana HW ST LESH mh satel avestion ingen, dedicate Revedutiet Ind! oa . dec eget Ue pa igtane ar toate pi Sa pri, erin migrate 34 , deterrminate. Este sresona wen i mary bene tion i soe XIN te me Tea ale ports Lander “ap et cup perth cae it Sar i sail Age ot Mass De agent eral coment SA hy Hen enad 3A Eurcapa i peciente att Lares emtest ucr deals in ee, convene ee pes rater d spurte evolfis! de eal Oct ar fH acumnulares tpi cor tiges rs este ei) pug eva tt Tp ; tehmolore 7 peng: poate Hi expHbGN PH MN acest wea Nu Boro ie a studdiat rotul yueat de MEAT PIIC CE gy voltare economica ake Europet stale Statelor Unite ai Anya #0 bones ja or aa voltare economic seraacdiee sbig OSCe COU AP Gee poo cel mai eocvent in aeest Senay ESte CLL AL EMTs ca ficut legatura intre emigeasin spre Lume ie 4 re eiren economics 2 Europe’. Thomas raph te in care muncitorit migranti din Europa au realizat a musa iy economia americana, exercitnd asiicl o influent formatiyg directs asupra condigillor tehnice de producti, precum ) , abiceiurilor americane de consum. Acest lucru a atras not values gy imigrangi, Pentru Thomas, cansecintcle pe termen lung in Amer, au fost clare: persoanele de origine americana $i persoancle din a > RL Helbroner, Fhe moking of Economy Society. 7th edn, Prentice Ma Englewood Cilfs 8). 1985: de asemenea, P-A. Samuelson, Economy Juth nh ‘McGraw-Hill, New York, 1976. 7, DS Massey. fconome Development and International Migration ip Comparative Perspective”. Population and Development Review, val 14, mas 1968, ime Aas, | Wilhamson. The Age of Mass Migration: Causes and Feunome Iapoct. Oxford Unwersity Press, Oxford, 1998, UT Bnoaley, Migration and Economic Growth: A Seu Study of Great Britain and the ‘elem Economy, Cambridge University Press, Cambridge, 1954.Merone 1 baht ewropene |» de amencant ay acces La locur; de FUCA the in ener Wucry AYE SD Creed ceretey ie Horna ate vine ere Mt RecA DOME ape, i one mun : fel nen IMRAN NU aL cu am aducdnd dimpotriy hu navn, Hed emuiratia agent Laptul Bae ovis ecimormed a Kurup d sBirgitut pasoecolulus XX Iteacea periint MIRE AL de 5 peer eal geograticd mare tur fluxuiy celts cu raspundites industraalizanu in ee eratura de speciaitate aptul ¢ eM ntycd cUrOpCANA Sa destasurat in strains, ee fomKe americane”™ in Furaps in agnculturd, preeum $1 Crestereg Popul surplus de forta de munca nec aliticara in « woh Aceastd presiune a urbunizaray 4 influcatat einpratiaig de un Nous, fenomenul jucdnd roll unu, smortizur al dcelof fluctuati economice europene din ace: Perwada Pe scurt, istoma sugereazd faptul c3 Migrayia Fepresinta un important care exphica cresterea coonumic4 atatin Europa, in Statele Unite ale Americ. Migratia excesuiy) de tora de ay nele de deficit poate genera Prospentate atar j pooch spre 201 mY in de origine, cat si in cele de destinatie Competentele, capitalul si tehnologia care insopesc aceste fluxun ay de asemenea m impact semnificativ asupra ratei de Crestere economic’ in In afara acestor aspecte generale privind implicatiile emigratiel aupra dezvoltarii economice generale, exist totusi efecte geciice ale emigratiei asupra statelor de Origine. Literatura de specalitate, desi siraca in astfel de analize - dupa cum am subiimiat mai sus - cade de acord asupra acestor efecte, Acestea samt: migratia fortei de munca calificata Sau exportul de inteligent’, transferul de bani in statele de origine si efectele aupra piefei muncii din statele de origine. She tut a MO ameringary ' ets Ast "MCAT UR tid conte in ‘lulue eax 5 URE NOTH ay are fv Yen 50 Cnt aty Wy Nurs eu Yeon MOP trite at pura Maree Ue au locun —_ “Wevoame, Migration and Business Gyetes, NBER, New York, 1926.Varie Aran Gaemaeayan Je mar mute ort ratia are UN Protund un fenomen socal prin excelenpy yt Je Aga IN, GINEE UY Gye yg andi viel ned acest persoane SUNT pura, pro Desi de cel economic, ea ete acestung find persete inst a aa sare protesiona “y percepyee ut rary, 31 alle COMPONEHLE «yh Waray, » hy i ecunamied sade NPC Sei Valor) atat intrinses! cata CAt yh eutrimyce tease ODE! SUNT purtatadee a requurnte ake oie HOST Teta adduse din 3,1 Statutul socio-cultural al imigrantilor fntr-o abordare simplista. unilaterala, dimensiunca soci. cculturald a migrayel ae putea fi ignoratd, atata timp: cat imran, sunt cer care ayune _nechemayi” in statele mai dezvoltate, Una din perceptiile cele mai de's exploatate de miscarile extremiste ting eewa ca imagrangit treble ‘s3 se supund regutilor de convictuire din societated statulul de destinapie, $2U, cu alte cuvinte sa se supund une! integrari prin asimilare’”. Mat mult, diferenjele lingvistice, religioase, si chiar cele care gin de tradigii devin de multe ort motive de conflict. Desi situatiile de acest fel sunt des tntainite in fumea de azi, putand fi analizate cao veritabila dimensiune politica a migrattel, cadrul de discutie trebuie nuanjat si prezentat intr-un mod cat mai obiectiv posibil. Concret, odatd ce am convenit asupra dimensiunii AR dolberg Keeping Them Out: Ethical Dilemmas of Irmmigration Policy’, Is fiber | Meyers (ed) - fnternatronal Ethics in the Nuclear Age, University Press of Amenca Lanham, MD. 1987. 2S cases, A Davidson, Citizenship and Migration: Glaballsation and the Politics of Belonging. Routledge, 2000.Mar 008 ¥ Dob wn ae wi Manctulul MAIRTAPLEO SISUPTA Societe TONE in ae me eeatievar, i comduile. wee Tian de ae Unureis 1) Amir anton este: oy He CAC / erst ‘ 0 cre exert i a eon Care samen na st cnalectival Inset oreo 0 bute ewan ale pe ety culturalesprezent tieviste Cee Te gb PeldgIOASE SE-ENISLENEA UTEL CoMUTILALL ate putbecing coral prin aeste (FISMUT He Festal populates, wa deat! war de legatura farmald de cetatenie nee statul de Fesedinga Realitat ile fareia stent TW fOFMEUZA asemenca grup avgeent ue NUMETEIsE, Ch Hinzand 8 obtina cetapenia mip) sh 52SEC anKegreee, astlel IMCL, Mu poste state 31 Itulul de fh exchusa iiitates ca Ut RTUP de straint 83 dewind o minoritates Acest posite cu atat mar evident, cu cat trasaturite de care york a iinmod necesar de cxistenta UNC ComuMItali de persoane ne oe ite, drepturile specifice alerente tor tind septa ipsividuale sinu colective” in aceastd argumentafie, situatia imigramilor preanta o smportanya din-ce in ce mai mare. Asa cum am subliniat, parerile fefentoare la statutul imigranpilor sunt contradictorii, Astfel, anti unor state din America Latin, au susjinut ca imigrangii mu pot pretinde un regim de minoritate in esenta, eiau venit in mod liber in statul respectiv, cu statutul de migrant in ulti’ instant, S-a afiemat c& minoritdtile ar rezulta rwaai din conflicte sau din transfer de teritorii de la un stat la aul, fara ca populatia respectiva sd fi putut s3-si exprime vointa A Wolfrum, The Emergence of .New Minorities” as a result of Migration’, in (atterne Brolmann, Rene Lefeber, Marjoleine Zieck (eds.) Peoples and Minarties sn cernauonal Law. .1993. "G Perre, Géopolitique des minorités, PUF, Paris, 1984. *RWolfrum, ort cit. SA Msuse, 8. Aurescu, C. Jura, Drept internagional Public ~ Sinteze pentru amen, ediia a Ill-a, Editura ALLBECK, Bucuresti, 2002.’ * | Wane Adrian Camara" In Jegaturd cu aceasta”! Conceptia este Prezenta 4 jp, chon aster din Ewropa occigentala~ Fanta, Germaniy carrie a fi recunaseute ey), ‘ “Uti, Vi wi cA minorititile, pent ; huitionale/etnice, arebuie S38 existat pe teritoriile respetiy oade Indelungate de timp Clip Re aur Shred ro) immigrant sear bucura de prevazuta de Convent din 1990) privind Proteetiy: «61% muncitorilor migrant t 4 membritor famillilor lor, ade, Mee rezolugia Adunarit generale 2 ONY: A/Res/45/ 158 din, ioqg, Pn consecinya, nu sae putea prevala 3! de standardete ; A minontagile In esent. pnsideram ca, practic, extstt doua ce gindire) una care tinde Intareascd protectia git minonitag” f sensul abligaticl la actiune afirmativa, de sp, Sie hur larga fata de acestea, uratind noile minoritayi in Content principiult nediscrminaril, 9 cea de-a doua, Conform cary, ul ne mulriennice atat minoritatile vechi cay ‘i a le societaple model nai sunt in me relugioase 31 de statului™ Caracterul subiectiv 9 lipsa de’ temel ale conceptiy, restrictive sunt mai mult decat evidente, Ele incearca si teen, prin mecanismele propril 0 discriminare institujtonalizag, excluzand a prior noii venigi din comunitate si pundnd asejy bazele unei segregari ante factum. Indiferent de faptul ca, prezena wu este voluntara i indiferent de unei comunitagi pe un teritori yorba de o comunitate stabil, perigada care S-4 scurs, daca este in statul respectiy, care isi Menfine trasdturile hotdrata s3 ramana ft etnice, lingvistice, culturale sau religioase distincte, nu exist’ nic un motiv $4 nu fie recunoscuta ca minoritate, cu toate consecintele Aproceda altfel, inseamna a nu accepta, care decurg din aceasta”. in fapt, ca persoanele care compun comunitatea respectiva sa-si pastreze jdentitatea proprie sia u rmari asimilarea lor. se discriminani rasiale, eyyi¢, e | la protectic egal din pap i ea od egal Supu aceea au dreptul Comisia a treta a Adundri 8-14, 18-23 Catherine Brolmann, Rese t Law, 1993. Pe © Reprecentanpi Braziliei $i ai statulul Chile fn Generale a0.NU, doc A/C.4/SR, 1103, 1963, paragr: SM, Nowak, -The Evolution of Minority Rights” in Lefeber. Marjaleine Zieck Peoples and Minorities in International *R Wolfrum, art. citMigrate » pokes europene sunt pugine comunitapi de imigranti, stabiliti In alte inp recunosc vee ca $i minority, desi numeric, sunt et “ fayade alte comunitay, recunescute Ca atare, Acest sraba de un grad ridicat de intoleranga 54 lipsa eo! ine inate din parted Ener societap, aspecte exploatate de FA invite ri politic pentru exacerbarea migcarilor de oe oat te insa 0 situate tranziterie, masurile adoptate ba “ nyzagiiloe internapionale si regionale propundndurgi ane cadrulut instituyional necesar coneretizarii acestor rete. Cu toate cd sunt state In care functioneaza ett . iavayamant bilingve sau alte institutt care urmaresc jpsotutl py deavoltarea Jimbii st culturii proprit persoanelor din acestea fac obiectul actelor de rasism, Te. respective. aun 9 intoteran astfel Incat protectia lor reprezinta o sel actuala”. problem? rat abordarile teoretice, situagia in realitate se poate onary forma unei diagrame - Diagrama imigrapei - care presenta jaat actoril implicati in fenomen cu caracteristicile tor, cori socio-culturale care jau nastere in urma interactiunii oor rupurl cat si efectele intermediare si finale rezultante ale wes eri Jiticilor publice in acest domeniu. Figura nr. 11 reprezentarea diagramei imigratiei cu specificatia cd, propune nta o matrice pentru orice procese socio a repreze rurale in cadrul unei comunitaji, putarid fi, finalmente, considerata iversitatl a fi o veritabilé diagrama a managementului *RWolfrum, art cit