BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vora 2003 1. PRESCRIPTH TEHNICE ‘Cod de practicd pentru executa elementelor prefabricale din beton, Deton armat si belon precomprimat",indicativ NE 013I2002, aprobai do MLPTL cu orginul nv. €51/26.03.2602 3penir gptogare fe "Cos de oracica pon execu elemenolstpefetncate dn baton, elon armatgbetonprecomprimat Sten Nangesageas OE “Avénd in vedere avizul Comittuui Tenric. de Coordonare neti 2125.02 2002, Tn conormiate ou prevederio“an. 28 ain, 2 cin Legea 0399 pind cltaiea in const, In tere prevederor art. 2 po. 45 si ale a ain. 2) cn ZWottries Guvernil nr. 912001 pivind ogrizares 91 lnchonarea TSP ei salsa Terao» Laguintey, aes eS eC FRRT = gos ee ul : SSE smtec uy ST A ‘ORDIN ‘Art. 1 ~ Se aproba reglementarea tohnica "Cod de practied pentru {executla elementelor prefabricate din beton, beton armat gi beton jprecomprimat", indicativ NE-013-2002, elaborald’ de PROCEMA ‘SAA. gi INCERC Bucuresti, prevézuta"Ih anexa ‘care face parte integranta din prezentulordin. Art. 2 > Reglementarea tonnica provazuld la ar.1 se publicd ia ‘Buletinul Constructilor prin gria“Direcjei Generale. Tehnice in “-Construch 8.3 eer ec yypoae inate pier un Bln loge psyecerie exer wa MINISTERUL LUCRARILOR PUSLICE, TRANSPORTURILOR $I LOCUINTE: sunnah SPIRECTIAGENERALA Tenn i CONSTRUCT ‘ELEMENTELOR PREFABRICATE DIN BETON, BETON:ARMAT $I BETON PRECOMPRI ELABORAT DE ata Diteston General: PROCEMA S.A ring, TRAIAN ISPAS Responsabillucrare: ring’ ON IONESCU Colaborator ing. WARIU COPACI 22 bin rot dring. |ORGU NICULA- UTCB NCERC-Bicregs iot.cring, AUGUSTIN POPAESCU Coordonat ge: Be Directia Generalé Tennicd in Construct Ditécior General ing JONSTANESCU P30 Responsabillucrare MLPTL: ing. ADRIAN ANTONESCUcuPRINS 1 Prevederi generaie 5 2. Prineipalele egiementar tennice in dome 8 3. Terminologie 51 nota 15 Matai, laste i. preparer, easly pert eazarea PIGMENEIO® preladrieale vu. inn 4 5. Ofeluriutizate la armarea'eiementelar prefabsicate 42 6. Connie priviie.caracterstice betoanelor si tour de beloane penteu. reaizarea slementelor prefabricate oe 7. Cerinje privine compozija gi stablirea compozijel betoaneloc uiizate is realizarea elementelr,pretabricate, 6 1 Tipare (coraje) pentes realizarea elementelor prefabricate. 9. Prepararea si ransportul betoanelor In unitalie de prefabrcate.. 87 10. Fasonavea $i montarea armatunior in elemente prefabrcate....93 15, Exigenle priving decotrarea elementelor prefabrcate si pentru transferul forelor de precomprimare la realizarea elementelor din beton precomprimat, ansportul in deposi de produse fite.. 124 18. Protectiaelementelor profabricale In interval! decofraresivrare. 126 17. Exigente privind controls! cali in unitstle de prefabrcate gi receptiaelementelar pe ganier wa? Anoxe ‘Anexa 4.1 135 ) Anexa 5.1 138 nexa 7.1 443 ‘nexa 7.2 154 anexa 73 . 156 Anexele 7.4:7.5,76,77 158 nea 9.1 prererarenre 160 ‘neva 9.2 188 Anexa 17.1 165 4 1, PREVEDERI GENERALE. 41.4. Prevederie prezentului Cod de practicé se aplca ia scutia_slementelor_prefabricate.din_beton, baton armat $i elon Brecomprimat, utizate.-ta. realzarea consiructlor Ge locunte s2cal-clirale indystiale, agrozootehnice, editare $1 gospodarest onstage r Ts reaciarea il a cod sunt prevézule cennle ce tebuie indesinte de materaiee componente (emer spregna, adsseen aa, 2p8 de presarare). balm poaspat tears ntnjel) ney elemantole pretabreate, armBiule g armarea etementlor dn cece aime, precomprimat sau postcomprma trtremosnyoccree y fovsaea,valarea betonis dn eeomente ete, sapincees cringe, bani satsfacotea acestorcerie in conton sulted See sigur eat contorm cu else n gears, 1.2. Prevederie codului de practicd vor fi adoplate si detalate prin calele de sarcin, specifcati tehnice sau alte reglemantar tonnice Iniocmite de provectant, In urmatearele eézun: + prefabricate din beton spacifice eaiior de comunicati rutere, feroviare, martime si aeriene (drumun, rojele stiadale our unele, piste de aerodrom, amenajéri portuare. 51 Canale navigable), construct hidrotehnice, platorme martime, centrale nucieare etc: ate Wuerér de construc cu structuri speciale de rezistenta Sau conditi' speciale de expioatare. Caracierui de Constructo sau structurd specialé’ se stabilesie “de Proiectant 5 se avizeaza cu provctul ens “Aprabat vesfadepmocena sin | musreut CucrAmior puBtice, | ‘olaberarecuINCERC Bucuresti | "TRanspORTURILOR $1 LOCUNTE, u erin ne «Stan 28093002 |1), e2nstructi proisciate pe" baza altor reglementari tennice, ~~ decdt cole roménest, sau construct la care urmeaza a fi uilzate, produse, echipamente si procedee cu caracter de outate ce trebuie agrementate conform normelor in vigoare: Prefabricate'din'diferite tipuri dn'betoane speciale (betoane igtele, betoane:cu polmeri, betoane tefractare, beloane de foarte inal performania, betoane decorative ete); +» procedee tehnologice speciale ca: torcretarea, vacuumarea etc 1.3. Caietele de sarcini elaborate pentru lucrarle menjonate la pet. 2. vor euprinde + cetinjeprivind materiale” “componente ale betonuiui, armature’ alte materiale ce'rmeazs a fi utiizate +. cerinjebrivind‘compdzita‘betonuiui gi proprietaje acestula in stare proaspaté i intarit; + cetine tehnologice (preparare, transport, turhare, masuri ia condi cimatice deosebite etc) proiecte ce tipare (cola): regul de tratare a belonuiu, daca este cazul rezstenja la decolrare, ansfer, ivrare etc: '" regull de control a producteis certiicarea gonformitai etc Inastle de’ situai’ se recomanda colaborare Ja, proiecare exécita Wuerdrior,” insiutelor de corcetare, Invakamant superior, laoratoare g specialigt autoriay. “4, Peni asigdrarea’durabltaielementelor,proiectantul va ‘ahalza!“concitle de expunere $1 agresivitatea medilui stabling clasa(e) de expunere, conform cap. 6 gi cernfeleimpuse priving: ‘+ compozija betonuiui, tpul de ciment gi raportul A/C maxim; + -gradul de impermeabiliate “ -Gtadul de gelivtate;» soa eventual tipul adiivulu gi adsosbor mineral 1.5. Stabirea regullor de execute 51 control a calf ‘lomenieior prefabricate se va face de unite de prefabricate prin Proceduri tehnice speciice cu respectarea prevederior prezentul £00, '& prevedetior proiectlor, a STAS-Ului 6857/1 gi a valor ‘eglementaritehnice in valabitate, > 1.6. Inainte de a reaiza un tip nou de elemente prefabricate Producdtorul are obigajia de-a examina proiectul de elemente, Semnalénd proiectantului eventuaiele lipsur 51 dificutati de execute recum si ipsa semnaturi si staple verficatorulu de proigct (unde acestea lipseso), 4.7. In cazul executéni de elemente prefabricale pe piste cexterioare, pe timp figures se vor respecta prevederie normativlui 16-84 1.8. Unitajile 6e pretabricate vor respecte in actviatea tor Normele specifice ce securtate a munci pent prepararea, \wansportul, tuarea betonuii i execularea luerior din beton, belon frmat_i_beton precomprimat aprobate de MMPS cu ‘Orcinu! 1, 1361/1995 51 normele de paza contra incendilor.Ba iBwOED IOPDNSHEIIEIES arRaILaN BO ] lonnzodsip #$ sapano.g ieuudwonard voieg #6 1euve tert ufvoieq “uoie up aeouaejad awawers 69-£12599] wisvOD InUIaING|SYIS _JoUspeRad eoveDyde _muved so}ewrupUy ser-gsi9| nize eld 2 ‘jaaube # Beuisnpur “ayn sOMPaRNSUOD ae] -nH1sveD nuWeINGreIo WP aIePNs JoWEUAU! eareH/E> PUALM AYeWLON veosio| eeez 28/9 20} ‘3u303) — Qreot of evez auede apsinoul wee fonasuog nunaIng ane sounuy du 24 ea, aivede ap sino ull on 22 sezeto| eze sassi o| ez ‘6661/01 8 6| = su xyionasuen raneng [uoieg up iowean eine aiuad eonzend 9p p09] 66210 3N| 122 S10 (OE zi Jro_mnuoroa _eaveorou_ruued _aouyor lunioaisul e459] 922 0 mieoipor [2 sero] szz jonas asee sesea] ¥2z voieq wip aipea ts-L006N} 222 sosno| 222 lepury naued loins eovernooxa 16 eaunigoje_punud AeWON $0919] BLVOIUGVaaue IS ILOMALSNOO NI ASAIO TNYINAWST9RE vez 2p z6-0014| 242 luoiea “uoreg up ow@woweja eaumneare 16 osuororsvis| V1 ~WHENgD WSLIVUVD ND MYLNSWSTIOR 1 e ~z L o apres soeaweBD) = meapo |e N) ‘AINSWOG Nj BOINH3L MHYLNaWS TORY TITANIABue Svs] Hee] o6's259 svis| LEZ w-06/Svis] @Ez — Geeveu svis| rez _ sxaeez svis| tie _ ce-so9 svis| cree oooz-ise svis| zi ez prmstiea spaemieu Heba.By ee2O9SVIS| Itz ro erevous 1 aueotag rived ‘i6 ex-1901 svis| oz URED Up APD # voGeD Bp BN {eo eosevuoing noun e a! te:12m61 aus] 6e2 “ovary © exienve3 lesxegioweg “owrwours © eveoioau op apoien| S6-r061 NauS| e62 {Wu ap 199007 e oneBadE arene) lop orepoien vowmuow e ere2ie0u1 2p apoien| S6-u061 NIUS| “Lez = ‘louy eoseusnog “uma w aeaecu1 sp pei] —P6-96I NSS] OE ——s t o Tao awa FL vee Pe aa op EN 29 spoieni|_ 16961 N3wS| Sez aoe 9001579) wows e aveniou1 9p epo1on| 16-1061 NaS | PER esis) seuocus| ez ‘eeoostus| ez, soaeeus| Ve SgUVONVIS zeizo| 622 ‘reno la ov rane yeuduono,d voy feu Nvrog up sojeuewoia ened op eouyor non ws-0119] 042 cto up sowryguue eoxepns navod aon eeazo| uize 70}9060}0 ie ned ote) avorio| avez Taayee aepns ase 9 ew yor) Tue SON) ooesal size z r ° TaSUOTNT memo [2‘Ba--T9EF SVS] THEE — ‘86-1082 OSI 5] OF ez 26-sers ostus| 6c Ce ax-soge svis| eee Zig6 Osi Uetz jeuwe voieg "UoIeg oP e651 svis| one ‘SiEHIeD op eUYaI IipuOD axy afijo0 u aiezHER hwown 9p voieg wp duweoesquy ‘unui ap uenM| seLieel svis| seez |'$ exeuotinayu09 nnvad widvasaid giuveja ep voieg| 06-2096 SviS| veez ze-vess9 svis| eoez Lesoss swis| ze ez ov-eree svis| wee ox-orrs svis| ocez L i al se-aise svis| eee Heo O5!|-ezez sod 8a1eDjU0A BuBOIeG Od uPSTeDU|| —GL-BLSE Svis| LZET. 0100 ( ede op vaHUOsce| _ eoveviaiag evedieg| —_Lebbyz SVIS| 9ZEZ 2oue5eu) OpTvasIza) EaTeU5I20| sesuzisvis| svez = langewowap aaveious sueoieg od ues0oul] ee-ozezsvis| sez | Sni30 79 nus Pareun=189) L edseo1d mnuoyea ad 1e0129u) “euedtaa ad ueria0u)| _9-6/0g svis| tzez. and ap mnymindaoure aay ajebasBe ap innInUTLeD iedseoud nuoiog od up2%234) ‘sueoied ad sees suis) zee "ade 8 Sieynsaibe ap mnpead 1 215 _njusd viduossig wow ap aveoiea| ceveree swis| iz ez BieruvojuG9 # afsipoId BjvewTopad Wesyoeds -uoIeE] 1 ved Goz NI| OE Z fubque eniedwal 56 ler_oumisen _e1 eavesidouy * anyeious Lzoo0r_ NB US| BLE Z - z n 2 wgesndag epee mm 7 nie Ng ‘in Beton, Beton armat si beton] sdee $i dsportive de veriicare a je Gn beton, Beton armat gi baton} ‘elemente prefabricate 2000 koi” 91 <2600 kg? 3.6. Beton greu - belonul a cdrui denstiale dup uscare este 2600 kgim? ne247. Beton usor - belonul a dr densiiate cupa uscarea in letuva este 2800 91: 2000 kgim! 3.8, Beton de inalta rezistenta - BIR - belonul cu densitate ormalé sau belonul greu, ce apartine unei clase de rezistenla la Ccompresiune egala sau suneroara clase: C50I60 §i betonul ugor co paring unei clase de rezisten la compresiune egala sau superioara clase’ C45I55. In siatile in care, penin:betonul de inata rezstenta sunt gavaniate si alle performante, exemplu un grad de impermeabitate minim PB. un grad de geliitale minim G10 ete. Detonul este denuma de inaila performanta - BIP, 39. Amestec de beton - cantiales de beton proaspat produss inie-un singur eu, de eatre un malaxor ciscontinuy, Sau cantiates Ge belon desedreat sub amestee continu ins-un minut 310. Transport de belon - cittatea de velon proaspat transporte cu un vehicul, conjnand unu: say ma: multe amestecun 3.11. Amestee de Beton proiectat - reprezinid betonul pentru care’ veneiciaryi speciicd perlormaniels necesare, iar producstorul fesle, fesponsabl sé furizeze un. belon care asigurd aceste perlorgiane gi eventualele caractersici supimentar. 2.12, Amestee de beton cu compozitio preserisa reprezinis belonul penty care benefciaral spectica materiale componente §} compoziia amestecului, producatoru! find responsabii de furizarea lun boton avind compoztia prescrsa, insé neréspunzind de performantete ta 3.43, Ciment (lant hidraulic) --matonal mineral, fin gdcinat care dun amestecul cu apa lace prize si se inléreste, prin reactile in procesul de hiatare, care cupa intéere ig. 3.14, Agregate minerale uuizare ta prepararea_botonuiui materiale granulate, aple pent Agregatele got ff naturale (de balastiera sau de concasaj), ariiciole sau recciale oblinule prin prelucratea matenaletruluzate anterior In construct 2.45, Nisip fin de corectia - matenal cuarlos fin ips ae Impuntaly utlizal pentru complelarea granulozitati agregatelor cu sort Sub 0,2-0.3 mm. 3.46, Aditivi - produse in solute sau jn pulbere, comoatisile cu Cemenlul, care se adauga in beton la preparare, sau dupe prepara, in proportie de max, 5% substania uscata din dozajul ce ciment, in ‘copul ditkri formar siucluri acestula gi imbunataini noe Droprietai ale malerialuia in stare proaspala $i intania, 347, Adaosuri minerale. - Uutizate Ia prepararea belaaneler in proporie 5% din dozajul do Cciment, in scopul amelorati unor proprietal ale acestuia. Adaosule rminerale sunt clasicale in adaosur de tip | (practic inerte) si adaosur de tip Il care au caracter puzolanic sau hidrauic latent 3.18, Material de cimentare - MLC. - amesiecul formal 'a prepararea betonulu din ciment gi un adaos mineral de tou 3.19, Cantitatea totald de apa din amestecul de beton » A formata gin apa addugaté Ia preparare, apa proventé cin umictatea agregaleler. din solula de adv, eventual apa arovenia ain umictatea adaosurlor sau din gheatafolosit la prepararea Detonul 3.20, Raportul Apa/Ciment - AIG - raporul in masa gine apa e preparare 51 dozajul do cament considerat 321. Luerabilitatea betonului proaspat - reprozinia propnelalea scostuia de 0:91 menine omogenilalea un timp sutient dupa preparate 9 de 8 asgura umperea tiparelor 1 inglobarea armatuslor pase $1 aclwe Lucrabitatea esle apreciatn pe Oza ” materale fine sau foare tine,Consistenjei betonului care se delermina prin metoda_tasari raspandir, a gradu de compactare, a remodelani VE-BE etc. 3.22, Aer oclus - reprezinté volumul de aor incu in beton la preparare in mod necontoat, 3.23. Aer antrenat - reprezinia buicle microscopice de er, Incorporate intentonat in beton la malaxare, prin utiizarea unor activ anirenori de aer (de regulé agent! tensioact). Bulele de aer antrenat sunt practic slerice gi au ingeneral un giameru de 10.300 um. 3.24. Fibre metalice FM pentru armarea dispersi a betoanelor - materiale objituie prin diferte procedee In industria metalurgicd. Unul din procedeele utiizate curent, pentru objnerea firelor metaice, este prelucrarea pe magini speciale 2 s&rmelor tai {in ofe carbon, a sarmelor pentru beton precomprimat. 3.25. Atmatura - armatura elementelor din beton_armat, formaté din bare, plase sudate, carcase etc, care nu este Supuss pretensionari sau postlensionari 3.28. Armétura activa (armatura precomprimata) - formats din cablun, sarme, bare etc, supusd precor prima prin pretensionare sau postlensionare. 3.27. Precomprimare - aciune prin care se introduc deforma $9 efortun intaleint-un element de constructie, 3.28. Pretensionare - acjunea de introducere a efortului de Inindere in armatura de inata rezistonta 3.29, Acmaturd pretensionata - armaturd de Inala rezistenta cu ajutoru careia se realzeaza precomprimarea. Se deosebesc dous tiour ae armatura pretensionata: = preininsa; postintinsa, 8 3.30. Armatura preintinsa - armatura care_se pretensioneazs $1 se fixeaza cu blocaje inainle de luerarea elementul, ine puncte fixe, pe cuei (a standun) sau pe tipare rigide, capabile $8 preva pana Ja angler efor din armatura pretensionata; armature preininsa esle inglobata tn betonul tumat, care prin inlaive asigura conlucrarea cu acesta prin aderenja. Transferui se efeciueazs dupa alingerea rezistentei prescnise a belonuiu, prin elberarea armaturior din blocaje lent sau brusc (prin taiee). Precomprmarea are loc piin antrenares bbetonult in tendinja de scurtare elastica a armatusior agerenta, 3.31. Armatura postintinsd - armature care se protensioneazs dupa lurnarea i intdrrea elemeniulu, armatura poslinins’ este _agezala fe in canale prevazute in inlerorul sectins elementulu, fe ke fexteriorul acestuia. Armatura postininsa se pretensioners ci ispoztive speciale care reazema diect pe element, ast inca ‘concomitent cu pretensionarea.afe. loc i transferul in caasts categorie se considers gi clementele i consirucile la” care precomprimarea se realizeaza pri infdguratea armaturh sub tensiune pe betonul inant (tubur,rezervoare etc.) up precomprimare, se realzea2d aderenta cu betonul 5 rotecia contra coroziuni, prin injectare, betonare sau torretare. 3.32, Blocare - operajnea de a slarstl pretensionani pr care armatura preintinsd este fata cu blocaje pe cule: sau tipar ‘metalic portant, réspecv armatura postintinsa este tnala cu ancoraje pe elemento 3.33. Armaturaneprotensionata pasiva - armoturc eptelensionaté cu rol preponderent consiruciw, in vlemente di bbeton precomprimat 3.34. Armaturd nepretensionatd complementara ~ armature e tip PC $2 sau PC 60 dispuss pe aceeasi direcje cu armature retensionala care paricipa impreuna cu armatura prelensionaté le Fealizarea solictéri capable necesare pen slarea linia de rezisten{@ avénd tolodalé rol esenjial in salistacerea condilifor de verticare la fisurare $i deformati 6eel nea tnsene mene mcranmaammctntis tin, 335. Elon de precomprimare, Ns, Nz + solicitors oe compresiune preluala de beton gi armature nepretensionaté dupa ‘ransler,reprezentand efectul precomprimar in sectunea elementul 3.36, Forla de pretensionare, Ny - fora exerciata asupre rit. de Gare utajele $i dispoztivele de pretensionare 2.37. Transfor - vansmiteres forte. de pretensionare asipra sulin 9 ands nepretensionate ale elementul 338, Ancorarea armaturi pretensionate prin aderenté - oncorared wilizata In elementele din belon ofecomprimat cu armatura preinunsa, realeala prin aderenta armalurspretensionate fa belon, pe 2139. Ancorarea armaturii protensionate cu ancoraje ancorare uilizala la elementole cu armatvra postitns realizaté cu Diese speciale de line Ia extremitalie armatuni pretensionate, care ol fi melaice sau din belon armal, inglobate in masa betonului sau transmit progresiv, la beton, pan aderenta, Lungimea de Iransmuitere se relerd numai la poriunea in care legatura dinire armature retensionala $1 belon se realizeaza in stadile de lueru elastic 5) elasto-plastic: 3.45. Zona de transfer - zon8 care cuprinde portnea de la capatu elementului gi pan la sectiunea in care forta de pretensionare ‘amasa in armalurd esie preluata in inivegime de beion 5 in care \doformaile speciice ale armaturi pretensionate 51 ale belonului devin gale 3.46, Lungimea de ancorare |, - lungimea minima necesar’ enttu ca armatura inglobald in elon s8 alingd capaciatea de ‘existent (de rupere), sau 0 fora data fra a se smulge 3.47. Canal pentru armaturi postintinse - canal reaizat inten flement de belon armal sin cate Se intradue armature postininse Pot fi ~-caplusie (Ia care teacafteava care formeaza canalul ramane. {efintv in Beton) necdptusite (Ia care teaca este extrasa, canalul ramanand cu suprafata din beton), 3.48, Procedeu de precomprimare - procedeu uliizat la fealzarea eforulsi de precomprimare cu armaturi oreintinse sau armaturipostininse. 3.49. Injectare - operatia de intoducere sub presiune a unui lamesiec (de regula pasta de ciment) in canaiete in care este agezat atmalurapostininsa. operate avind orepl scop alét reauzarea aderenjel acesiearmatun, cdl si protectia e) impotra coroziuni 350. Rezistenta caracteristicd) - reprezintd valoarea Fezstenje) sub care se pol situa maximum 8% din rezulalele incercarior efectuate pentru volumyl ge belon consideral (v ancka a) 2351. Rezistenja potential - reprezintd rezistenla la ‘comprasiune a belonului obtinut® pe epruvele cubice sau ciinarce, confectionate gi canservate in concili standarcizate, 3.52, Rezistenta structurala indirecta a betonului-reprezinla fexistenja la compresiune pe epruvele cubice sau ciingnce, Cconlectonale $1 conservate in condti ‘ce fabricd sau poigon de prefabricate. in condihi c3t mai spropiate posibi de elementele de Steucturé consicerate, 3.83, Rezistenfa structurala directa - repreznid rezistenia la ‘compresiune @ belonulu) objinula prin carotare sau pe epruvete paralelipipecice prelucrate din elementul de rezistenfa considera, 3.54, Clasa betonulul - este defin:a pentru detonul user betonul cu densiiate normal gi greu, e baze rezstentei caracteisice Jo compresiune In Nimm’, delerminala p2 enruvete ciindnce cu Hie = 300/150 mm, sau cubice cu != 160 mm, la varsla de 28 zie. Ciasa betonuiui este nolalé cu C, urmaté de valoarea rezistenier caracteristice determinata pe ciindnivaioarea rezsten(ei delerminala pe cubun. ex. C16/20.. C1001"15 3.55, Actiunile mediului Inconjurstor - reprezinta actuni faice, chimice 5 biologic, la care betonul es:e expus in exploatae. 3.56, Clase de expunere - reprezintd aciuneatil) mediul inconjuralor asupra elementeler $% lucrarior din beton, grupate dup ‘anumite enter, ex + Corozinea, datorata carbonatéri + Coroziunea, datoralé ataculu clorurlor de at origine decat cea marina + Coroztunea, datorata atacului clorurior din apa de mare + Corozwnea, datorata unui mediu chimic agresiv + Actiunea fenomenuiui de inghet-dezghet etc 22 3.57, Carbonatarea betonului - proces datorat revetet unot consituent a pietei de cimont gin beton, in prim rind a Ca(OH}, eu ‘oxidul de carbon din aimosterd (CO,) 51 translormarea acestula.in cearbonat de calciu (CaC0,). avand ea rozuliat reducerea valor: DH-ulu In belon, incepand de la suprafaia elementelor, depasivizind Stratul de acoperire a armaturior i favoreand procesu de coroziane 3 _acestora In anumite condi 3.58. Coroziunea - inleractiunea tizco-chimica dine betonfoeton armat i medial Inconjurdtor, ce ate ca rezuiat ‘odificarea in sens negaiv a proprietaior betonuluitbetonulu: armat. \egradarea acesiuia§1 2 mediuuiincanjurator 3.59. Producator de beton - persoand jurcied sau fizich ce produce beton proaspat, 3.60, Unitate do prefabricate - sect, ateliere sau poligoane. ce ‘24 dotarea, personalul necesar gi pregali, pentru cealzaree une! roduc de elemente prefabricate 3.61. Element prefabricat- element din beton, belon armat sav recomprimat, produs conform unui proiect sau une! norme, realizat g! Intaitnt-un oe dfert de ce in care va fullizat 3.62. Element compus - element prefabreat’ de. structurd completat cu belon tumat la locul de ménta, 3.63. Acoperirea armaturilor cu beton - stratl de belon sivat Intre suprafata elementuui gi armatura din ote. 3.64. Acoperirea armaturii conform proiect element valoarea acopeniti indicala de proiect, desemnang distania liber’ inte armaturd i suprafaa elementals 3.65, Acopericea reald a armaturii imensiunea staiula ce ‘coperire masurata pe produse fine 23Oo | 2.6. Bimensun principale ale elemento unineme, | Taboiul 42. atime Sau gos Caracteristcile fice ale cimenturlor | | iasa de Timpul de piza Constanta de 267. Tolerante de fabricate - scarul admis asvpre | volun gros, agen. atin, planet attr caracensicr ale | | existe | —Thoepat —] STBRTGTe | (expanstne) eremeriotorpretadrcate i minute mm | [azsresR 60 = #10 | Laasuazsr 4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR Casmse > a =i zo PENTRU REALIZAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE Tavelu! 4.2 | 45 Cimanturte Caracteristcle chimice ale eimentusitor uzuale (Anexa 4:1) | [Garcersica ] Teor] Clasa de | Limie% | 4.14 Cmenturie foloste 1a preparorea ‘vetoanetor penis cmenuui | rezsiena ‘entyate clanetor preabaeate, edule +o ingepinoasca cennjele || PirGana TWA] 988. 425.825 | 250 | din slandordcte najonae de predus Sa Gn slandardele profesional. caienare . | Sub aspect casolor de reason 9 ol carcconisclrfaicochimice, | | Rezidu msohbl | TWA | SES TAESTSEE TSO sua (S03) Vin | 925 .425,528 | 235 ! Tabet 44 7 425,825 | 240] Ciasele de rezistents ale cimenturitor conform wetness SR. 380-95. 1500-9691 3011-96 Congatlin | Toate tpunle | 325.425;525 ] sO [ Sis de [Reiter compres Nimo eu reasinia [Restenaintoge2 [Poe 28 ale | Pramsonatae | a anaes | LL zie i | ‘caincer- 5a] m7 325.525 puzzolan: | 7s] ‘i M25. 625 tate i wae 4252625 | 328 325 ' Obs: Pentru asiguarea durabitai elementelor prefabricate in | me 325 | vederea efecuasitunor analze uileoare. prin contacto de lvrare, | a © va cere fabralor de ciment 88 Inserie In bultinul de analiza & | ‘ Cement $ umatoaree date i 2a 2entry cimentutle de tip I hwate, conjnutl procentua in CA 5 alcali ain ciment (Na,O :K,0) Pentru cimentutie de tip I lvrate, coninutul fn alcali (Na,O ko) 41.2. Cimentunie fabricate pe baza standardelor najonale SR 388-96 : SR 1500-96 gi SR 2011-96, sunt ciferentate in functie de Procentul de clincher si adaosusi minerala foloste in fabricaje (la ‘macinare), is tiputie urmatoare + cimenturi Portand - tip |, obtinut orn macinarea clincherulu: de ciment Portland in proporie cv 95. 100%, componente iminore in proporie de 0. $%, exclusv sulfalul de calc necesarreglari timpului ge prza 5 activi + cimentun Portiand compozte ( 1.5% din rezistenta betonuiui marr, pentu flecare procent de oa8 de prepavare cedusé + sunt $i alte famili de adi gi produse recomandate co ‘eduction! sau superreducdton! de aps, sau produse rezulale din ombinarea unora cin produsele prezeniate mai sus (ex NFS si lignosuifonati, MFS si lignosulfonay etc) ale cBror efecte la uiiizare Sunt mai mult sau mai putin diferente 2 cele prezentate, fapt ce elermind obigativtatea efectuani unui anumt volum de incercari de compatibiltate ciment-adtv si incercani prelminare asupra belonciu: Preparat cu cimentul si aditvul selecionat la incercarie de Compatibiliate in condi tehnologice axstente in unlatea de prelabricate ) Atv: mics activi anttenor de aer reprezinta in princi Produse clasice pe bazd de lignosullonal (cei de oase, ra9im de Conifere etc), unele produse pe baza de NFS. care asigurd aiat o ‘educere e cantitati de apa de preparare cal 51 un procent de aer antrenat (sub forma de bule microscopice) in betonul provectal ca un beton rezistent la inghet-dezgnet repelat. La folosirea in canta) mar: 2 acestor adit pe langa eleciele sacundare semnaiate la grupele ce activi din care fac parte. poste surveni 9 recucere accenivalé a ‘zistenjel Delonulu datos procentuii mare de aer oclus In siuctura ‘2cestuia la preparare ©) Atv pe baza de siice amortd precipita, reprezinta de ‘asemenea 0 familie mai noud de produse. Acegli adivi sunt prezentay 54 forma unor suspensi stabil In apa de slice preciptaté amor, care amelioreaza propretatie betonului in. stare proaspala. prin Sreplerea omogenitapi structuri gi a lucrabitati, retinerea ape feducorea lendinjet de segregare, © anumité accelerare @ prize Cimeniului datoraté reactivilatiprecoce @ nanopariculeior de slice ‘amorfa cu unele produse de higratare ale cimentuli 5 mbundtaires Proprietor betonuiui Intarit prin reducerea macroporozilai 51 38 interconecténi microporior, reducerea permeabitai rezstenjelor mecanice ga rezstente la inghel-dezghet, ) Accelerator de prizé si inrice reprezinia numeroase grupe de produse pe baza de = elorur de calcu, sodiy, betonul armat g precomprimat + pe baza de sodiu 51 polasiu, itrai sini ge calew ete. care lwebuie ‘selectonati cu atentie, deoarece’ uni din acestia, contin substan interzise In cazul beloanelor arma si precarnprimate + pe beza de formiat de calcu, Irelanolamna etc uneort Drezentai sub denumirea de produse, cu elect de suparplastfiant 51 ‘accelerator de priza gi intaire far clon = pe bazé ce slice amor precipilaté in solute” apoasa, prezental ca accelerator de prizé nealcatin, fr clonun, Toli acceterateri, au ca:tuncte: principals accelerarea reactilor Ccimentuiui cu apa, reducerea timpului de prza gi cresterea ‘ezistentelorinijale ale etonului, Uni din accelerator au ca elect cresterea rapicd a rezisteniel iniiale, insa poi avea ca elect o reducere mai mare de 10-15% a rezistent’ fa 28 zile Selectia adiivior accelerator uiizal’ la prepararea Detoonclo: entry realizarea elementelor pretabricale se lace pe bazs de tester) de compatbiiate $i inceredsipreliminare urmatoarele: folosirea de adit tard clorur gi substanje necive pent beton si armatun, + accelerarea timpului de prizd, $8 se incadreze in rimil de execute (un rim lent de execute poate conduce la inceperea prizel betonuiui cu accelerator in ulajele de preparare, transport g. in are inainte de finsare cu toate consecinjele ce decuig din astlel de sitvati; + eresterea rezistentelor inijale (dupa 24 ore. Imire la ‘temperatura mediului ambiant) sé reprezinie minim 25-40%, in rapor ‘ betonul martor prepara fra accelerator = rezistenfa betonulti cu accelerator: de priza ta 28 zie sa reprezinte minim 90.95% din rezistenia betonulsi martor preparal in _aceleagi condi cresterea aluminiy ete. imerzise in éazul 38