Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Lexicon Maritim Roman Englez

    Uploaded by

    darieandreeag
    30 views428 pages
    lexicon maritim

    Original Title

    158417462 Lexicon Maritim Roman Englez

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    lexicon maritim

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    30 views428 pages

    Lexicon Maritim Roman Englez

    Uploaded by

    darieandreeag
    lexicon maritim

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 428
    LUCRARBA A FOST ELABORATA DB UN cOLRCTIV DE AUTORE ALCATUIT DIX GH, BIBICESCU COORDONATORUL LUCRARIT LPXPLOATARE MARITIMA, COMERT MARITIM, ASIGURARE MARITIME, AVARII, DAEPE COMERCIAL, MARITIN $1 INTERNATIONAL, CORVENTIS INTERNATIONALE, CLASIFICARE Sf NORME DE REGISIRU NAVAL, NAVE DE TRANSPORT St INSTALATIT DE BORD, UMLtyE FORTUARE, NAVE. PESCARESTI SU PROBLEME DE PESCARIE, TAKTING PROBLEME DE LIMBA ENGLEZK ANDREI TUDORICA CONSFRUCTII NAVALE I INSTALATII DE BORD, TEORIA NAVE, MANEVAE, MARINARIB, CLASIFICARE §{ NORME DE REGISTRU NAVAT, GauactuRistict D2 EXPLOATARE ALE NAVELOR GH, SURTU MARINARIE, OCEANOGRAFIE, HIDROGRAPIE, METEOROLOGIE MARITIMK, CQUOGRAPIE MARUTIOA, NAVIGATIC.§{|ASTRONOMIE. NAUTICK M. CHIRITK NAVIGATIE §f ASTRONOMIE NAUIICK eo EDITURA STIINTIFICA BUCURESTI © 1971 lexicon maritiim englez. roman cu termeni corespondenti in limbile: francezi germana spaniola rusa SUPRACOPERTA §1 COPERTA HARRY GUTTMANN oe Cuvint inainte Lexiconul Maritim Englez-Romdn este prima lucrare de acest gen publicaté in limba romini, Lista de cuvinte si expresii cuprins& in el, rezultat al unei munci asidue de cercetare gi de selectionare depuse de autori, abordeaz& toate domeniile de specialitate care privese constructiile navale, comerful si transportul maritim, navigatia si arta marindreasc& cu toate conexele ei, Limbajul marinaresc, atit cel folosit de echipajele navelor si de constructori, cft si de institufiile si intreprinderile care se ocip’ de organizarea comer{ului si transportului maritim, are un caracter cu totul specific, iar literatura noastr&, atit cea tehnic& de specialitate, cit si beletristica, I-a abordat pin tn prezent prea putin faf& de stadiul de dezvoltare in care ne aflim, si adesea cu multe ezitari. In acest sens apare evident caracterul inedit al prezentului Lexicon Maritim: el consemneazd, defineste si explicd terminologia de marin si de comert maritim, indeplinind prin aceasta si un rol cul- tural pe planul dezvoltarii modeme a societifii noastre. Ceea ce constituie ins& me- ritul deosebit al lucr&rii este caracterul siu utilitar. Dezvoltarea vertiginoas a flo- tei noastre maritime corespunde ritmului general al construcfiei noastre economice si asigur sectorului de transporturi maritime o pondere deosebit atit in desfigu- rarea relatiilor noastre comerciale internationale, cit si in cadrul reprezent&rii noastre competitive pe piata mondial4. Mile de specialisti necesari acestei vaste opere econo- mice se formeaza prin studiw si practict. Lexiconul Maritim Engles-Romén constituie {in acest sens o necesitate obiectiva, cu rol de instrument practic de Iucru, si sintem convingi c& acesta a fost considerentul de baz, principalul stimulent al colectivului de specialisti autori, in munca impresionant& de alcatuire si de redactare a acestei luer ari, Considerim ca foarte inspirat& inifiativa colectivului de autori de a pune la baza studiului terminologiei limba englez, ca cea mai utilizati in comerful maritim, si de’a reda corespondentii termenilor principali in alte patru limbi de mare circulatie (francez&, germani, rus&, spaniol), ceea ce face din lucrare un dictionar de specialiy tate de o necontestat& utilitate, cu atit mai mult, cu cit este stiut cl in dictionarele CUVINT INAINTE, bilingve sau poliglote tehnice tiparite 1a noi pin in prezent, terminologia de marin este destul de modest reprezentat. Folosind o bibliografie extrem de bogati si de variat’, de la lucrarile valoroase vechi pind la cele mai noi opere si publicafii periodice de specialitate, autorii au reusit, printr-o competenta munc& de selectie, si ofere o sintez& a lexicului fundamental in domeniul respectiv. Termenii tratafi sint insofifi de definifii stiintifice, stabilindu-se pentru fiecare nofiune de specialitate echivalentele terminologice romanesti cele mai adecvate. Un merit deosebit al autorilor const fn aceea c& in organizarea ¢i structura- Tea intregului material de limba, atft de vast, au folosit o tehnicd lexicografic& simpli, clara, unitar’, ceea ce finlesneste minuirea dicfionarului, In concluzie, este esenfial de remarcat faptul c4, punindu-se accent in confinut pe terminologia privind transportul maritim sub aspectele sale tebnice, economice si juridice, autorii au asigurat lexiconului o valoare documentari deosebita si un merit in plus fafa de lucrari similare de circulafie mondial curent&, in acest domeniu. Lexiconul Maritim Englez-Romén este prin natura sa o lucrare durabila, de imediat utilitate specialistilor romani si strdini, necesari oamenilor de stiint& si de litere, traduc&torilor, cft si marelui public in genere. Dup’ pirerea noastra el constituie inceputul — pasibil, fireste, de perfection&ri — unei viitoare enciclopedii de spe- cialitate. EDITURA : Din partea autorilor jzare, autorii au organizat materia astfel: Invederea realiztrii unui sistem oft mai lesnicios de — termenii principali fn limba englez4, dispugi.tn ordinea alfabetict, tnsofiti de sinonimi (tn paran- = corespondenfii In limba roman’, invofild de explicafli, mai ample saw sai succinte, In fancfie de fnsemn&tatea si de sfera circulatiei lor in tebnica si tn transportul maritim; — termeni compugi, derivafi ai termenului principal gi care, in genere, nu au mai fost tratafi in cuprin: expreslspecitice din limbajul marinAresc (tn apecial, tn cazul verbelor gi adverbelor $i preposition) {nsofite de traducerea in limba romAna ; aceste expreai lipaesc In majoritatea lexicoanelor de specialitate din fara noastrh: ~ coresponden{a termenului principal englez tn limbile: franceza, germand, spaniold si rusd. En cuprineal explicapilor difertlor termeni se fac timiteri gi la terminclogia urualk InruditS; ta acest fel cel ce consulta un anumit termen are posibilitatra si identifice ansamblul termenilor si expresilor Gin domenille taruaite. ‘Majoritatea termenilor sinonimi (dafi in parantesk pe ling termenii principal) sint reluafi tn lucrare, la ordinea lor alfabetic&, cu trimiterea la termenul de baz (V). Intructt terminologia de magini, instalafiielectrice, radiocomunics de Ta uscat, In Iuerore s-au jnclus cu prec&dere termrnii specific. In selectarea termenilor din diferite ‘domenii, autarii au pus accentul pe explicarea termenilor priviad comerful gi transportul maritim, ézeptol international, maritim, asigurisi maritime, avari, aalvin, arbitraje ‘ete, fapt care imprim& lucrdrii un caracter aplicatv gi fi conferd o noth de originalitate fafa de Iucrarile similare din literatura strain Un mumir de schite permite gi upureask identificarea semaificaiilor unor nofivni tebnice de bari, Pomind dela termini In imbe engless, lexiconul poste fi folost gi ea dietionar tm ese limbi, Ta partea final& a IuerBrii se poate consulta si ,Dictionarul maritim romdn-engles", necesar identificki fermenilor corespondenfi tn oricare dintze cele cinci bmbi strAine, In elaborarea acestul lexicon autor au folosit cunogtinfele gi experienta dobindite tn indelungata lor prac tick, au intreprins ample investigafii pi au ccnsultat un bogat material bibliografic in limbile romana, engleti, rust, franceat si germans. Complexitatea lucrini, difeultajile pe care le-a ridicat opera de selecfie gi analiz8 a termenilor, precum preocuparea autorilor de a trata succint materi atft de bogate si variate sar putea c& nu le fi permis #4 glacasct in toate cazusile solufia vea mai justi. fatructt este prima Iucrare de acest gen in domeniul maritim, posibilitatea perfectiondril ei este de agteptat, Colectivul de autori subliniara cl tn ceea ce priveste terminologia referitoare Ia transportul maritim, dreptul internafional, maritim, contracte de transport, clanze, asigur&i, salvér! efc,, ea, urmArit.redavea sen sului general al nofiunilor respective intfnit In comerval maritim international, fictndu-ce referiniln particu. Jaritatile legislatiei romane ori de cite ori a fost cazul. Colectivul de autori aduce pe aceasta cale mulfumin tuturor reerentilor gtinfifct ai Iucriri, tov. profe- soare Farca Eugenia, pentru controlol suinfifi delimb& engles4, tov. ing. Foacolo Petre, pentru contri butia sa la elaborarea nor termeni de magini marine si tov. S. Gh. RAdoi pentru sprijinul dat in materie e asiguric! maritime, este fn mare parte comond cu cea Lista prescurtarilor amer, american ; americanism aprox. aproximativ aig. mar, asigarare maritim§; asigurici maritime BIMCO The Baltic and international Maritime Conference Copenhagen ef. calo ferath; oki ferate CLOV.UM, Conyentia internationald pentru ocrotitea vietii umane pe mare ‘om centimetra od com. Cod comercial Goa, ctv. Cod civil God proc. civ. Cod proceduré civil C/P. Charter Party GP. cal putere je ex. de exemplu gal. imp. galon imperial (misuré, greut.) Bora LM.C.O, Intergovernmental Maritime Consultative Organisation (Organizafia Maritima Consultativa Tnterguvernamentala) fn. inch; ined in, ¢. inch cubic Jur. juridie Keal kilocalorii Kg kilogram Vitra m metra sm motra cub mm milimetra Mm mili marina Na nod (1 Nd mili mario’ pe ord) ple. picior (masuri lungime) Pe. picior cuble P. ext, prin extindere prese, prescurtat RP.AM. Reguli de prevenirea abordajelor pe mare secunda see, socal SULA, Statele Unite ale Americit t tona aw tond deadweight 41 tons longa : tom, tond, metricd TRB, tonaj registra brut TRN. tons} registru net U.K. Rogatul Unit UR.S.S. Unianea Republicilor Socialiste Sovistice ¥. vest AA: a plutire Sar; AAR, (ogainst all risks) contra taturor Hscurtlor A.& CB. (anchors and chains proved) ancore sl Janfuri verifeate (la probele de reristenja) A.B.; ab. (able-bodied seaman) marinar breveiat ‘abd. (abandoned) abandonat ADS, (American Bureau of Shipping) Societatea de clasificare americana i abt. (about) sproximatiy, cirea A. (account current) cont curent ‘AC. (after castle) duncta afe (account) cont ALG; ad. ald (alter date) dup& data (stabilitt) a (alongside date) data incdredrit ADCON (address commission) comision de adres ‘Admy (Admiralty) amiralitite ‘Ad. val. (ad valorem) tn raport cu valoarea ALF. (advance freight) avans din navlu Agey (agency) agenfic ‘Agt. (agent) agent Agt. (against) tmpotriva, contra ah. AJL (after hatch) gura magaziel pupa Alt. (altitude) indlfime. a.m, (ante meridiem) inainte de amiazd (always afloat) permanent tn stare de A (flag) pavilionul A (din codul international de semnale). Ridicat singur tnseamnd cl nava tn caush executs probe de viters. ABACA ROPE parimd de maatla, V. "Manila rope" ABACK mascat, Despre uh velier sau o veld care Primeste vintul direct din fat4, £88 efect propul- siv. all~ complet mascat;’ sails are ~ velele sint mascate; fo lay ~ a masca (velele). Fr. Masgud, Coisfé Ger. Back Sp. En facha R. O6cmenéunuit A.M.C. (armed merchant cruiser) crucigdtor auzilar Alor (andjor) qjsau AYP. (average payable) avarle platibila AP. (after peak) picul pupa AP, (after perpendictlar) perpendiculara pupa A/P (additional premium) prima suplimentard (de asigurare); (advice of payment) aviz de plata Appt. (epparent time) timp (solar) adevirat Appx. (appendix) anexd, apendice AIR (all risks) toate riscurile area. (arrived) sosit Ast. t. (astronomical time) timp astronomlc AJS (alongside) de-a lingul (navei sau cheulul) AZT, (American termas-grain trade) condifiile ame ricane pentru comerfal cu cereale ats (all time saved) tot timpul economisit atsbe (all time saved’ both ends) tot timpul lucrétor economisit la tneircare gf descdrcare ATIN (attention) atenfie AN. (ad valorem) fn raport cu valoarea ‘Ay (average) avarie; medie aw. (above water) deabupra apel, deasupra nivelu- ui mais awlsbe (all workable tinie saved both ends) tot impul Iucrétor economisit la ineXrcare gi descarcare Ae Gimoth) anteut ABAFT (aft) tnapoia...; spre pupa; citre pupa <> -~ the beam tnapoia traversulul; ~ the forepeak ingpoia forpicului; ~the funnel do la cogul navel spre pupai~the mast de la catarg eXtre pupa. In general tnseamnd cit mai apropiat de pupa, {in interiorul navei. De rogula, nu ge foloseste ct, ceva care ar fi tn afara pupei. V. "Astern. Fr. En arritre de...; Sur Varriire de... Get. Achtern: Achteraus; Hinten Sp. A popa: Por la popa R. Mozadu... a ie Reale ase ea! Singin ABANDON} ABANDON, to a abandona; a pirisl; a ceda; a renunfa la, fn terminologia maritima se disting dowa sensuri: a) a pardsi nava (prin evacuarea complet a pasagerilor gi echipajului de la bord). V. "Abandoa of ship"; b) a ceda asiguritorilor hava gijsau incdrcatura, in anumifo conditit (v. Abandonment"). fo ~ the property covered by a policy a renunfa in favoarea asiguratorului la Dunul asigarat; insured who no longer has the right to~asigurat care si-a pierdut dreptul de a abandona (obiectul asigurat). Fr. Abandonner: Evacuer le navire Gor. Abandonnieren: Verlassen; Absishen Sp. Abandonar R. Ocmaeanms; Toxudame ABANDON OF SHIP abandonare a navel. V. "Abandonment of ship" ABANDON-SHIP BILL rol de abandonare a navel. ‘Unul din rolurile parfale ale navel, privind organi. zarea activitafil echipajului si pasagerilor pentru cazul abandondrii navet (ropartizarea pe Posturi siatribufi, repartizarea in barel gi plute de salvare, ordinea “ambarciri, semnalele” de abandonare, semnale ausillare efe.). La cabinele echipajuiui 6 fextrase nominale; la cabinelo pasagerlor te "tadiel area. dp avate destnata lost V. "Muster list". Fr. Réle d'abandon Ger. Sicher- hsitsolle Sp. Roi de abandono R. Pocnucante 0a ocmaenewn Kopaben ABANDONED VOYAGE volaj abandonat. Voiaj cormat fnninte ca nava sh ajuagt Ia destioatie, Cind 0 navi devine inapt& pentru navigate, ca brmare a nul accident de sare 9 intl Int-un de efugiu, comandantel, actionind in numele Efmatovalul coe atch cu frodeapa tot core ce este posibil spre a conserva nava gi a clytige naviul pila terminarea volajului. El ate obligafia de a se tigriji de repararea navel gi de a transporta maria la destinatio cu nava sa. ‘Costal reparafiel havei se suporia ta tntregime de armator, afara de cazul Ia care dauna este rezuitatul nel avarit comune. Oprirea tn portul de refugiv, efectuarea Teparafiilor i transportarea marfit 1a destinatie eu aceeasi ava, reparats, sau cu o alt navd, constituie un ,,voia) intrerupt" (v. "Broken up voyage"). Armatorul nu este inst obligat sk repare hava spre a termina volajul dacd. costul reparatiei depigeste valoarea navel reparate, plus navlul ce Far clgtiga pria terminarea voiajului. In acest cas cl este exonerat de obligatia de a termina voiajul $1 poate declara ,voiaj abandonat”, avind dreptul Ja navlu pina la focul unde nava a fost declarata inaptd, Th cazul abandoniici voiajului, riscul.9f costal ‘transbordasii mirfi pi tansportisii ei Ta destinafie cu o alta navi sint suportate de proprie- taral marfii. Comandantul are last obligafia de a apira interescle proprietarolui ‘marfi,tngrijind fn contil acestuia procurarea unei alte nave ¢l efectuaten transbordaril tn timpul util, astfel tnctt Yoiajul s& nu fle 2hdamnicit. In cazui marfurilor perisabile, va lua aceste masuri chiar f8r8 instrue- ‘juni, din partea proprietarului mérfi. Conform* 10 duoptaateutaie egln, dash naval ete pie Sa eat arouse ere eos vl dee dada fos sibhaisipora tael ‘bie Duct anv va Math teas a el Pea icin cates? nage eae” St Ej are oof tat no” Conk ae gta chit cassava eat mats sGu'hetet tee ciate dept a eg mn wales se ee unde a abandonat voiajul. In cazul avariei comune, igi aorta ute sts prvsd & vole cae trate ead adetnta Cee input pentane a toni ok Po ale ak dope abc nel spy Eaton dap nan aus epenei Stn parorse Regaic, ox ‘Acees ss) provid ca Gats cheat a etabotars p Spore nu pa th poe 6 Cetra ine in Sven Sata lad conurees ake ili: eevnodone eebenathc tBu ap weysee Popups eandoned Ger loon? MOI ia’ Sp af Candace” pon ABANDONMENT abandon; abandonare. Yo sens’ faite a" bean colton aati aon free scare” preg poopetats eas teclamatic, protest etc. In comertul maritim .a, feral SLtthS heats diced tar ie Hisuee om coment Mo manne Ie gots witty Seas la drop & popebee as Sn astatencecalyroptcnch ceepeeeatht I shumltepdlg yout de ace Saul de asigurare. fn acest sons, de ex.,o nava fmpreund ch cual pass doesn mar ator donna oabipvi dovet popeaee ove ita Syste Bae pete Mstaneea oped (in dela’ eet att an af Ear tine plete aula pleduaea, dat ceo eta dnpedptaie tate B telat atta pad acl abandon. In dreptul maritim se disting trei cazuri fpecice do sata uval'co sank dean ‘Impreund sau separat: 1, In materie de asig. mar. wa Tammad cir f fone alputtaer © HoreBHl Pasurr edge a stan noe Gee SS ens ete Cancion clan echt Gnpagabil i opdcee tal we ines: Go Meewaile teal ae Be SCE ES ae cats lee aig do Eure: a) Hea couldee gate co oetis PE 2 SRL RMS Pees Bi icioce dsie again depagsee pte fee prt fell oe ae a pene ull a tans a tn favoateaasiguritorior, ea 0. piendere totaly inti shi deopagus Bes ees sum cu care nava a fost asiguraté, In acest caz, 2aputonir rete wnt tiStide § cgai ea ava’ toler ogee aoa ote a cB Soar ale, Angie! poxte ease Sepia Gedoatil ge ne dope din SATAN aE Eins ae eas si pliteascd valoarea, asi asigurate, inclusiv an rat. A." bunurilor se face tn. condifiile provazute in polifa de asigurare gi numai in cazurile previzute de lege, ca nautragin, prisd, oprire Gin ordinul unul stat strdin, oprize din’ ordinul guvernului dupa tnceperea c&lAtoriei, imposibilitatea nfsit tncdredsil, Ia nici ua saz dupa plecarea navel, fi tntotdcauna ca conditia ca valonren exacth sh ‘ba fi fost fixata mai tnainte im mod deGinitiv. Rozulth doot obligatia comandantulu ca In "notice sau fn planul de tncireare si indice canttatile eu “about”, Cind termenal “about” ge referd Ia data, fnckredri, folosinda-ee, do exemplu, oxprosia “expected ready for loading on about." (probabil gata do inchreare in jurul dato de...) fir exista © dath fixatd priatro. claush. de’ cesiliere (Ge Tezolufiune), (v. "Cancelling clause”), se acorda do obicat armatoralui o marjide 2—9 zile In car do fathriere, armatoral trebuis sh fach dovada ch fixarea datei la caro urma s& Inceapa inctrearea a fost dotorminata pe datelo reale ale momentulai cind a stabilit acetsta dath. In lipsa acestel doves, armatoral poate fi tras la rispundere pentra pier~ dorilo cauzate taciresterilor prin sosirea tntirziath a navel. Aceste pierdertenprind:locafile de vagoane 4 carmions), coutrastaile lopucion plata ingpalel tn care muncitori au fost in agteptare ete. Coman- danfittrebuie of informeze Ia timp pe inckredtor| do orice intiriere probabilé. sa reall a navel: in caz contrar sint expusi rdepunderilor ardtate mat sis, V."Allovance’ "ETA". Fr, Environ Ger, Eta; Zirha: Uma: Ongofair Sp. Cera desi Aprosimadamente Fe Onoao: Tpudsusumeasno ABOVE deasupra. ~ boord deasupra punt; ~dech component echipaj do. punte; ~ the hull easupra corpului navel; ~ the level of the sea easupra nivelului marity ~ mater craft nav do suprafata. Fr. Awdessus Ger. Uber; Oberhalb Sp. Sobre; Encima R. Had ABREAST travers de... la travers de... Indicd Poutia nel nave in mers, (aft de tan punct foc (iar, cap, navifar, geamandurd ete), in momentul cind directia a acsl punct esto perpendiculart — fn dreptul comexzit de navigatie— pe drumul navel. De atemensa, arath poaifia a doud obiecte de pe nava clad acosten se giese pe acoeagi Tinie transversald. ¢ fhe ship fs ~ (of) Tula nava este la travers de (farall Turia. Ase diferentia de”abeam'* Fr. Par le travers de... Ger. Dvars ab; Quer ab Sp. Por ef través Ro Ha mpasepse ABROAD 1. in atrdindtate, peste granifi. Tr. 4 Vetranger Ger, Aussmarts; Toe Auslande,befindlich Sp. En el extraxjero R. 3a cpanuny 2. inlfat; ridicat (despre un pavilion sau o veld) ABSOLUTE CONTRABAND contrabandi abrolutd. ‘Articole manufacturate, ca: arme, munifie, echic Pament militar elo. ce aint de prima. necesitate Ecoputilor mailitar tn timp de rAzboi gi eace, trans: Portate de onava aoutra, pot ficonfiscate, impreund tu nava, de edtre forfele armate alo statulai beli- gerant care a declarat blocada. V. "Contraband of pture”. Fr. Conirabande abvolue Gers | ; | 13 Absolute Konterbande Sp. Contrabando absotutos Conirabando incondicional R. Besyctoenas kowmpa- Ganda ABSOLUTE TOTAL LOSS ¥. "Actual total loss", ABSTRACT extras; rezumat, Act tn care sau reprodus fragmentar parfile esentiale dinir-un document. <>n~v of account extras de cont; ~ of log book extras din jurnatul de bord. Fr. Résumé; Extrait Ger. Aussug Sp. Extracto R, Ceodka ABSTRACT (extract) OF LOG BOOK extras fin jurnalul de bord. Act emis de comandantul navei gi certificat uncori de o autoritate portuars sau de'un birou de notariat, in care sint reproduse SIngcrierile din jarnalul de’ bord al navei dintr-o ‘anamit& perioadd de timp etnd s-a produs un eve~ iment oarecare ce se cere probat. Fr. Extrait du journal de bord Ger. Auszug aus dem Schiffstage buche Sp. Extracto deb diario del bugue R. Covdea, 13 eaxmennozo oxeypnaca ABURTON (Aburton stovage) stivuire transversald. ¥V. “Athwariship stowage” ACCEPTANCE SURVEY inspecfie inijiala (a navei).. V. "Initial survey". ACCEPTANCE TEST (acceptance’ trial) probi de recepfie. Verificarea tehnic8 a fonctionfrii instal lor, aparatelor simecanismelor de bord pe timpul inspectiei inifiale, inspectiilor anuale $i periodice, inspectillor ocazionale sau la iegirea navei din repa- rafii. Proba se executs dup normele gi sub supra- vegherea Registrului Maritim. V. "Dock trials", "Sea trials", Fr. Essai a Ia Hivraison Ger. Abnah- meversuch: Abnahmeprafung Sp. Prutba de recep- eién Ry Tipuéunoe uensimanue ACCEPTANCE TRIAL-TRIP voiaj de proba de recepfie. Y, "Trial-trip" ACCIDENT BOAT (emergency boat; ready life- boat; sea boat) barca de intervenfie, Barcé de pe snavele de pasageri, gata si fio lsatila api la semnal fm cazurile de ,om la apa". Are dimensiani mai mici dectt bircile de salvare normale si este deservitd de un armament. special. Fr. Candi d'ac- cident Ger, Unfal Boot Sp. Bole ds accidente Ra Aapansnax cnacamesenan waronta ACCIDENTS OF THE SEA (all perils, dangers and ‘accidents of the sea) accldente de mare ; toate perl- colele, primejdiile gi accidentele de mare, Expresii folosite in contractele de naviosie sau tn conosa- mete, drept clauze de exceptare, cu scopul de exonera de rispundere pe armatori, pentru orice ‘Pagube ce s-ar produce navei sau incdrcaturii, dato- ZitS unei cauze naturale, exclusiv tn legsturd cu ‘marea, manifestat prin acfiunea violenté gi ime- data ‘a vintalui gia valurilor, {&r8 interventia, fiinfet uimane, st care nu ar fi putut fi evitatd ‘oticltd grid reconabill s-ar fi depus de c&tre partile interesate, Rogulile de la Haga (art. 2 9i 4) exone- pierdere totals reali. AccouNT xeark nava, respectiv pe armator, de rispundere penirs pierderile sau avariile cauzato de astfel de accidente atit navei cit si m&rfurilor, Exceptia include i pierderile si avariile cauzate marfurilor de lipsa de ventilatie, ca urmare a Inchiderii gurilor de ventilatie pe vreme rea. Nu include insa pierde- rile sau avariile cauzate direct de o faptt sau 0 neglijen}ia cArkugului ori a persoanelor aflate in erviciul lui, dectt dac& in conosamente s-a inserat nolauza negiijentel". V, "Negligence clause”, "Mari- ime perils", "Perils of the sea, ,Marine risks", +t of God". Fr. Accidents de la mer Ger. Sceun- falle Sp. Accidentes dst mar R. Moperue cayuau- ACCOMMODATION CRAFT (captain’s entry erait) mahond de intervenfie/argentare. Mahon& inchiriats do comandantul sau armatorul unei nave, de regula prin intermediul agentului, tnlocuind astfel mahona ‘ce urma a fi pust la dispozitie de primitorul matfa- tilor, care tsi nu s-a prezentat s& preia maria cind aceasta era gata de descdtcare, Folosirea mahonei de urgentare are ca scop evitarea intirzierii navet glen deosebire a navelor de linie, ACCOMMODATION DECK piantea cabinelor. Puntea pe cate sint instalate cabinele gi celelalte amenajai 4 deservire ale navel. V. "Accommodations". F: Pont d'emminagement Ger. Wohnraumdech Sp. Gudierta “de alojamiento R. XKuaan nasyba ACCOMMODATION LADDER’ (gangway. ladder) ‘scard de bord. Scar& de acces la bord pentru ambar- area gi debarcarea persoanelor. Se instaleasS in plan tnclinat intr-un bord, Este confec{ionat& Gin lemn tare sau metal si previzuld ca trepte, ‘platforme la capete i uneori si la mijloc, precum si eu balustrad& demontabilé. Se manevreard cu raic speciald. Fr. Echelle dembarquement; Echelle de couple Get. Fallreepsiveppe: Patentjalireep Sp. Escala real, Escala de porlaén YR. Sabopmueit pan ACCOMMODATION RAIL copastic de belustradi. Ve "'Guard rat" ACCOMMODATIONS (quarters) cabiné ; amenajacl Spafille de pe nava destinate caztrii, deserviril gi Teeredrii echipajului; cabine, sili de mese, saloan instalafii sanitare etc. Norma spatiala destinats unui membru din echipaj este stabilita prin regulile Registrului Maritim. In mAsuratorile de tonaj fac parte din spafille deductibile (v. "Deductible spaces"). rw for passengers _amenajarijeabine pentru pasageri: crew's ~ amenajari/ cabine pentru ‘echipaj; sanitary ~v amenajari sanitare. Fr. Emmé- agements; Logements Ger. Einrichungen; Wohn- rawme Sp. Alojamientos; Acomodaciénes R. Ruse nomewenun ACCOUNT. 1. cont. Partida tn evidenta contabild unde se Snregistreazi debitele si ereditele opera- siilor comerciale, <—~ abstractlabstract of ~ extras de cont; ~ books registre contabile; w of payment ACCUMULATED RATE FIG. 1, ACCOMMODATION LADDER ~ SCARA DE BORD. A. Gangway lending ~ platirma soar de bord. 2. Gangway port aaberd" de Steet. Manropes, Hand rail ~ nut cu Fonts, 4 Fall-cureat (de palase). vans tn contul unei plAti; profit and 10% ~ cont do profit si plerdere; for ~ of our principal in contul mandantelui nostra; for own ~ia cont propria on ~ and risk of shippers pe contal gf riscul tnd cktorilor; f0 open an ~va deschide un cont; fo pay ‘onmva plati in cont; #0 settle an-~wa lichida un cont. 2, decont; socoteald; caleul. ~vof charges: disbursements ~ decont de choltuieli. Fr. Comple Ger, Konio; Rechnung Sp. Cuenta R. Sadamon ACCUMULATED RATE starea absoluté a erono- metrulul, V. "Chronometer correction” ACCUMULATIVE HOURS ore cumulative, V. wBaltcon Charter", "Cumulative hour ACLINIC LINE ecuator magnetic. V. "Magnetic « sanator" D> ACORN mar (de catarg) V. “Truck” ACOUSTIC BUOY (sounding buoy) geamandurk Sonord. Gearaandurd dotat’ cu clopot sau fluier care transmite automat semnale acustice. V. "Bell Duoy", "Whistle buoy". Fr. Boule sonore Ger. Gerduschboje; Heullonne Sp. Boya acistica R Anyenuseckuit Sy; Seyxooo4 By ACOUSTIC SOUNDER sond& ultrason, V, "Echo sounder” -porils", "Perils of the sea. Fr. Force majeure; u ACOUSTIC SOUNDING {acoustic depth: sounding ‘echo depth sounding) sondaj acustic. Metoda de misurare a adincimii apei cu ajatorul undelor sonore, bazati pe proprietatea acestora do a se Propaga prin api tn linie dreapt& ‘si cu viteri Sonstant (aproximativ 1500 mjs) si de ase reflects de fund sau de orice obstacol intilait fn cale, fiind receptionate apoi de nava care le-a emis. Aceasti metod const tn mAsurarea inter- Valuiui de timp dintre momentul emiterii undelor sonore si momentul reception&rii acestora, dupa reflectarea lor de fundul mari. fa prezent, masoraren dincimilor se executa aproape exclusiv cu ajatorul ‘undelor ultrason emise th apa de un aparat de navi- Satie special, numit ,sonda ultrason”. V. "Echo sounder", "Fathometar". Fr. Sondage acoustique Ger, Abustische Sondierung Sp. Sondao aciistico Anyemutecruii npomep ACT OF GOD caz de for} majors. Termen de C/P. #4 conosament folosit cu scopul de a exonera pé amator de rispundere pentru pierderl, avez, fatirzieri, tmpiedicdti etc., cauzate de deziintuirea forlelor naturii. Spro a avea-efectal cazurilor de ‘forya majora in sens larg si a exonera de raspundere trebuie fndeplinite doua condifii: 2) manifestarea for{elor natusii s& fi fost violent, imprevisibila qi inevitabild prin orice masura omeneascd rezonabil ') pierderile, avariile, iattreierile ete. sh 20 fi produs independent de actiunea omului, s4 nu fie Gatorate negiijenjei si si fi fost inevitabile, In spirital acestor condifii, un accident de navigatic, de ex. punerea navel pe uscat pe timp de eats, pe timpul refluxului sau fn navigatic pe un canal, nu intel im prevederile clauzei.""Act of God", deoarece forjele maturii nu au actionat violent sf imprevie ibil (ceafa, rofluxel, depunerile pe canal}, iar ‘punerea pe uscat a intervenit ca srmare a navi- gatiei greyite, deci a unei actiuni 2 omului gi au a fost inevitabils. Dack pagubele stnt cauzate mu namai de apele mati, dar $1 de culpa comandantului navel sau a. persoanclor aflate tn servieiul navei, exceptarea uu mai are-efect dectt dacd ea inserat in conosament clauza.neglijentel (v. “Negligence clause"). Spre_deosebire de “Accidents of the sea”, clauza "Act of God" so roferd la orice picrdere sau, avatie suferith de navi sau marfi nu numai pe ‘mare, dar chiar gi in timpul stationArii tm port, daca, este provocati de acfiunea violenté a vinturllor gi ‘Valusilor, de inghe} sau cildurd. V. "Force majeure’, “Accidents of the sea”, "Marine risks", "Maritime Fait de Dieu; Acte de Diew Ger. Hohore Gewalt: Elementarereigniss Sp. Fuerza mayor; Causa mac yor R. Cmuxuiinoe Bedcmeue ‘ACT OF WAR act de rizboi. Termen de asig. mar, C/P. si conosament, care se referd la folosirea forfel de chtze un stat, V. "War clause", “Blockade” "Capture", "Freedom of the sea". Fr, Acie ds guerre: Fait do guerre Get. Gewaltahie; Kriegitat Sp. Acto de guerra R. Boenwoe meponpuamue i 8 A el ll ‘ACTING CAPTAIN comandant inferimar: ‘Iniocui- toral unui comandant devenit indisponibil. Inde- plinegte in mod efectiv functia, desi nu figureaz& fa atare in rolul de echipaj al navel. Fr. Capitaine ‘par substitution Ger. Setzschiffer Sp. Comandante ‘nterino R. Hewmamusel xanuman; Henoannvousuit (p6azanvocmu Kanumana ‘ACTION (legal action) acfiune tn justifie; proces. epamafic Introduat de reciamant (‘patti’) 4a fata ansi tribunal (“court of law"), prin care se cere ca plritul ("defendant") si tndeplineascd 0 ‘anumité obligatie contractuald, s& plateasci o anu- mita suma de bani pe carear datora-o reclamantu- Tui, sf fack sau sf nu faci un anumit lucru, conform prevederilor legale. Fr. Procts Ger. Prosess Sp. Proceso; Accién R. Hpoyece ACTION IN REM acfiune reali, Actiune in justifio tinzind la punerea unvi sechestru pe navi. Insti- ‘tuirea in practica juridicd a unui drept real asupra navel este acordat inctrc&torilor prin lege, clauze de ‘conosament si de C/P. in caz de avarii cauzato ‘mirforilor; furnizorilor, tn caz de neplata furni- Earilor ste. Admiterea acfiunit are ea rezultat apli- carea sechestrului pe nava pind la satisfacerea drepturilor creditoriior, aga cum le aveau In momen- tal aplicarii sechestrului, Fr. Action in rem" Ger, Abtion yin rem" Sp. Accibn i ACTIVE RUDDER ctrmi activé. Clsmé compen- sath cate areca. particularitate constructiva 0 Dprotaberan\é do form hidrodivamics la jomi- Rates fnalfinil safranalui, prolungindase pe toatl liimea sa- La capital pups al acestei protaberante existio clice mich, lucrind i manta Kort (v. “Propsler’), scfionatd de un. clectromotor dia {gterioral etangat al protaberantei gi care primeste furent gi comensi ‘prin condactorii_ ce” strabat interioral axului cirmel, In pozifia ,zero" a clrmel FIG, 2, ACTIVE RUDDER ~ CIRMA ACTIVA, 4. Rude blade/plate ~ pana clrael;safean. 2. Rudder stock. Saul trmel, 3 Active rudder” propaley—elceacrmet secve 4 Sup inal alee, vt 3, Pioeles spe ‘Kteapafiol eee” ér Counterjoverhanging stern — puph cu ‘alta AD VALOREM FREIGHT eticea, de pe safran contribuie eu un supliment de Impingere la propuisia navel. fa porifie banda", Iucrul elicer Contribuie Ta crearea unet fpingert cblice care upureazé manevra navel, micsorindu-h Ginmetral de girafie. Tastalatia este indicata. tn Special pentru navele cu manevre speciale (leri- Poturi, Femorchere do port) si in general pentru tele ce manovrearé in locart tnguste, V. "Rudder". Fr. Gouvarnail actif Gee. AMorudder Sp. Timén activo Re Aemuansid py ACTUAL ALTITUDE inilfime aparenté; tndl- fime vizibilé. V. "Apparent altitude ACTUAL TOTAL LOSS (absolute total loss) pier- dere total reali. Asigurarea navei sau mérlii contra riscalui de pierdere total se manifesté tn. dows forme: ,pierdere totalé realA” si ,pierdere totals prin interpretare” (v. "Constructive total Joss"). O nav este considerats ca "p.tr.” clnd este complet distrusi sau atit de grav avariath tnctt mu mai poate fi reparath sau costal repartrii ar depisi vaicarea comercial a navei; de asemenea ind iu pot fi procurate materialele necesare repa- ratiei, asiguratul fiind astfel privat de folosirea navel. Cazurile clasice de ,p.t-.” slat: scufundarea, distrugerea.navei prin incendiu, precum si dispari- fia ei pe mare, f@r4 urme. ,P-tr." cu privire la mirforl se poate produce prin: disparitia m&rfii 0 dati cu scafundarea navel sau in incendiu; com- pleta ei dateriorare sau deteriorarea pini la un asemenea grad, inclt din punct de vedere comercial mnarfa nu mai poate fi negeciat& ca un bun de natura aceluia care a fost tncdrcat pe nav, nemaipatind Hi econdifionat&. Capturarca navel sau a mérfrilor de cXtro inamic In timp de rirboi si condamrarea ca prick legali" este de asemenea considerats @@ spar" Pentru a se objine plata asigurésii ia

    You might also like