OAMENI $I FAPTE ititorul va observa desigur_ghi imelele; aceasta pentru ca nu este vorba de vreo clogca cu puii de aur, ci de un alt fel de aur, cel al inteligentei_unui act de creatie stiintifica, atunci cind putine Tucrurj tl arata astfel. Ultima afirmatie se referd la strania ‘senzatie pe care © traieste_ ziaristul aflat tn documen: tare la ,Tezaur", adica printre tineri ‘care compun colectivul multidiscipl- nar ce ate drept obiectiv _,identifica ea conceptelor", sau, dupé afirmatia lordului Kelvin, de la'inceputul seco: lului, ,unificarea nomenclaturii i cla sificarl aparatelor. si, maginilor elec: frice". Un astiel de efort nu poate fi, ih Thod cert, facut de un. singur om, cu atl mai ‘mult cu cit de la prima editie a Vocabularului Electrotehnic International aparut, tn 1938 gi pina acum, in pragul sfirstului de secol, lucrurile sau cam schimbat, Este vorba de 0 participare la un efort sti injfic _patronat de Comisia Electro: tehnica Internationala prin Comitetul Electrotehnic Roman. Conceptia ge neralé apartine regretatului acad. Re: mus Radulet(vechi_preseinte al acestui for international, cao recu: noagtere a proprilor sale merite stiin- fice, dar si a scoliielectrotehnice ro- manesti, a specialistlor formati in spiritul ‘aceste! gcoli), care a benefi ciat de sprijinul Insttutului de Cerce- tari si Proiectéri pentru Electrotehni- c8, condus de prof. univ. dr. ing. Flo: rin Tandsescu. Dup& inceiarea_din vigya a acad. R. Rédulet, lucrarea a fost continuata sub_ coordonarea prot. univ. dr ing, Al. Timotn LPB.) sia dr. ing, & Ghetaru (LC.P.E.), cu Colaborarea Catedrei de_eiectroteh nica din LPB, condusd de prof univ. dr. ing. A’ Tugulea. Mentionam toate aceste lucruri pentru a sublinia fnc& 0 data participarea scolii romé: esti de electrotehnica la efortul. st: inific mondial ‘Sa revenim ins la obiectivul docu mentarii noastre. Ce este totusi Te zaurul"? Un ansamblu, organizat, de termeni, a caror structura este’ de scris& prin clteva proprietati atasate lor, precum gi printr-un grup de re lagi ierarhice, asociative si de sinoni ‘mie Intre termeni. Necontinind defi nifii precise, ,,Tezaurul" reflect con ceptele intr:o” manierd vaga si_totusi stabila si putin vulnerabila. “Fiecare oO VIZITA LA » TEZAUR“ termen este Insotit nu numai de cei superiori lui (care apar in mod nor. mal intro definite), dar gi de cei aso Ciati, precum, si de’ cel inferior lui din punct de vedere al tipurilor de relapi Ferathice care au fost introduse in structuré. Pe scurt spus, un ,tezaur" Poate furniza mai multe informati Gectt un dictionar si este un_miloc mult mai suplu “pentru situarea apida a. unui concept Intraun an samblu de cunostinte. Dac vreti, este vorba de o structurare seman fica limbejuli, structurare descrisa de ,tezaur", Tinportanta acesteia se _regaseste mai ales in domeniul {olosiri- miloa celor automate de prelucrare a date for si in ceea ce priveste regasirea tunel informafiitntr-o banca de date, pomind de la cuvintecheie care def esc obiectul cererii, $i pentru ca tot sintem la acest capitol, trebuie sé precizém c& aceste miloace automa {e, In speté calculatoarele, sint folo site si In procesul formari, ,tezaura lu", Pentru aceasta colectivil de ti- neri, specialisi de-acum In aceasta problema, format in prezent din C& talina Cetina (fizician, LC.P.E,), Au reliu Panaitescu (dr. ing, LP.B.), Ale xandru | Timoveanu (ing, 1.C.P.E.), Eugen Vasile ing, C.CSIT-CE); Ana-Maria_ Vizanti ~(matematician, LC.PRE), Ruxandra Lazdrescu (ing., Dorina Tudor (ing., Mihai Vasiliu (dr ing, LPB) 6 Cristina Peti (ing, LC.PLES are la dispozitie doud terminale le gate rin nie telefonica la un ister jang 200, utilizind pachetul de pro: grame elaborat de dr. ing. S, Gheta tu, dr. ing. D. Joan (LP.B.) gi ing. V. Constantinescu. (CPE). " Dialogul om-calculator se desfasoara in clteva secunde (timp de raspuns al calcula- torului instalat la LCP. la intreba- rile puse de la Politehnica), suficient de operativ pentru buna desfagurare a activitati si, In acelagi timp, sufici ent de lent (cuvintul nu este '‘tocmai potrivit, dar fl prefer pentru c& imi avantajeaza ideea pe care vreau s.o sugerez) pentru a crea acea senzatie stranie (de care aminteam i la ince- ut) ¢A aici, In acest laborator al Poli- fehnici, nu’ se identific’ concepte, ci se creeazA concepte. La toate acestea se adauga tinere: tea colectivulul. Credeti ca este putin ‘88 ai © participare internationals la cltiva (doar la citiva) ani de la termi area facultati, s& stii c& dupa sinte- zele tale stiiniice se vor ghida (intr-un efort de standardizare care 88 le permita accesul pe multiple piete) firme mai mari sau mai mici din Rumeroase {ari ale lumii? lat o in trebare la care raspunsul nu este eaparat unul orgolios, ci unul care 88 sugereze capacitatea de a rezista la un efort de curss lunga. Atentie, capacitate de sinteza si multa, multa rabdare. Si as mai adduga inca ceva: marea modestie care caracterizeaz’ acest colectiv tinar si entuziast, ce o garantie a seriozitati si a lucrului bine facut. . TIT TUDORANCEA 3/1989AGENDA POLITICA soma a park, ce pet cn 80 omnia es epiginecd stadt socialist’ In de dezvoltare 3s tara ie acestea un. loc. prioritar 1 constituie, ‘aga, cum. sublinia tovaragul Nicolae Ceauyescu, ,dezvoltareaintensiva a in- dustriel, agricuturt si celorlalte sectoare de activitate, realizarea unei noi caltati a ‘munci, si viefi. In viziunea secretarului al al partidulu, Romania a ajuns ‘un stadiu al dezvoltiri societagi so: Galste In care. caltatea intregi actvitah desiggurate, alaturi de buna organizare gi cond tuturor. sectoarelor, const ‘Dovada a consecventei poltici P.CR., a strategiei_dezvoltiri_economico-soc; 2 patriel noastre gia grill permanente fata de reaizarea programelor de dezvoltare izare wh moderizare & falte ramuri ale econo- le, pe baza celor mai noi cu: eriri ale stinjel si tehnici, o constitule desiigrarea sub presedinia toverdqull Nicolae Conuescu, la Inceputl hint fe tle cum. releva secretarul rtidulul, tovaragul Nicolae yeu, stadiul la care'a ajuns ecor EFICIENTA SI COMPETITIVITATE wmitetuui Central al partiguia rmuncii_ i “ealitabi produselor depinde, Sra hates coppice iro fore mare ur‘, tpetl ricultury, profundele trenslormiri core _munca-creatiate const rin nafonal - ae are in vedere productia nara be loco, care ‘stveara “oman, prezent, la nivelul multor fari mediu dez- a folate iar incheve. domenk importance au awt le fracestretimp m agrculs Ge veeponaabliateg cresvitate nue, chiar la nivelul unor tari puternic dezvol- - important domeniu al ecor i noas- eens een cera ereecens Ge tater ual A pert, ay npn ie pun tn rnd caacierl whic, be dovedae fw din eh ce mal nace. transformarea_acumularilor cantiathe ht in ‘creator al eee ‘agrare @ parti- sara in asigurarea noii calitati a muncii si ‘schimbari calitative de esenta. lata de ce Sahat nostru, rolul al tovardgului feta cave meen site ie ec Cul abla races ateceee near men Cate necenth aivarea iiegt se thu agree 8 tot ap ch ta Gap constuctve nafunt sub"semnul generat ‘a economaal nationale, consec: sou se vag moter apical ¥ chen ‘obi une cata} superioare » munci Gente. cu care a. rltat pentru reslzaren Gepinde ‘att de. csltalen telat’ sociale a rezuliatelor acestea, a Veli so: desvoltri qi modernisirh acestel_Impor- pe’ care le genereaza.socishemul ch W de oat Gotan stu tate ramus. de produce # pei tng. Cian cin a rerio uneh a {2 Ge'tara sociales mediu cezvolats pre: formaren” revolijonarés. reloflor de actttsi tale Dach cute frase al nbzush munet th acest mlenar domeniu de acti spre mai bine, mal frumos, al cant, iste, {Bt att de frése este de®’ da nol inpine Noa stunt de denotare a Romine dina allatne ‘manele tak Steg Tmczmateie s soceat¢ cere tal cate compete Smee et Produssor “fabricate, a exportull” ca fate in toate locunle de acthitete ‘activities generala i plan eco: ores de cregtere a’ vertu najonal,@ rol hotértor, aga cum sublnazh tovers- Sisemuli de organzare w conducere de: jul Nicolae, ‘Ceauyercu, f au onmend, "°Se'impung Gesl cu necesinte acel cl ‘ocratica a socielAbi, a proprietahl so- colectivele de oameni ai munci.Intr mat de competiivitte ce we formeacd Galste, a invafamintui, tinge si cultu- vreme in care lumea Mntreagha deverit se decvolth in acele ‘colectve de munch ti, Constienta c& resursele materiale sit imi- fh care domind pasiines respunderilq ‘Acasa ene, ema concen PCR, fate, Sirmaren. wp creaor, creye- todeparen, care be acfoneath Ih op ce pore eadcares sos vests ex oul aborscelor” ghey nde oul'doeumeriir parila oat, ‘multilateral dezvoltate, afirmats tncé 0 coperirea de noi solutii | Bente asiguracea rinjelor,,exigentelor i orientaror da de segretaragneal a peri een. maine ‘sh mare despand "dar cust ‘eran toverdsul ‘Nicolae Ceaugescu, cu ocazia ‘mportenta. Viala a demonstrat c& sport Nicolae Ceauyescu, secreiard general Conus de cu pe potie econo: rex, Genetic pe basa, aloft cal park mice dey CC. al PCR ce a avut loc fice, a reducer costuror Ih ee de 2-3 marte ac. Subinindsse Se produce, a consumurior de materi 4 In-urma cu patru decenii a avut oc Ple: prime si energie, 0 eresteri productiatapi GHEORGHE BADEA 3/1989 : 3Infaptuind neabatut hotaririle marelui foru Gontral elmpune, spunea secretaru! general al patidlu, tov CEAUSESCU, In Expunerea la. Sodin I Partidulul Comunist ‘Rom ul NICOLAE ‘Comitetului si Organizajillor de masa $l obstosti, 64 s0 acorde 0 atenjie deosebita reail- zéril prevederilor privind ridicarea nivelului tehnic, Imbundtatirea calitail tuturor produselor. Trebule 88 se injol ‘eincinal fara 0 puternica ridica ting din cainole fundamental acelasi timp, 14 bine C8 ny putem infptul oblectivele actualulu! plan 4 alta « nvolulul teh. A introgt noestre. acta trabulo' 94 punem cu mal mula pu constitule ‘i centrul atentiel tuturor sectoarslor cragterea eficientel si rentabiliti|Intregii activitaji economico-sociale, be baza reduceril cheltuiellor de productie $/ materiale, a Incadréril stricte in nor- ‘mativale economico-financiare.” isugindu-si pe deplin a f@ sarcini, comunisti, tofi oamenii muneil din patria ay Ifoles si Injoleg 88 rdspunda tehnico-stintitica mdemnurllor conducatorulul partidulul $i st in exemplars fapte de {Tulul nostru, tovardsul NIGOLAE CEAUSESCU. Semnificative in acest sens ni se par realizarlie colectivelor de oameni rin ‘aspirapi, de a Intreprinderea de ‘ustrie! roménesti, bine cunoscuté at ‘ealizarl va prezentém, sub semnatur ‘Gabriel Nistas facut rodul ut hnicieni de la IMGB. Etansari pentru pompe nucleare ‘Mai nt s2 precizam 4 asigurarea circu lager agentuht primar i a moderatorului (ir instalstilecreuitull) primar ale. une Centrale nucleare). revinepompelor nu- Cleare. Ele sin cel mal importaniconsu- ‘ator, fh cadrul serviclor interne ale unei Centrale nucleare gi trebule st Mndepl. eased o serie de condi, Inire care sigh: Tani bund functionare, moment de ner, Tare (e8 continue funcHonarea thor inveruper. de. scart dure al maniarn, energie elected). deponare woars, s2nu perma seurgerea agentul serie redionc dn ckeul ea et este condi impuse.pompelor Brine! de circulate se datorens aft rol at8 deci sufcignte motive pentru ca spe- bgt de ntreprinderes, de Masi Grele din Capitals s& treacd la asimilarea ompelor nucleare pentru centrale cu reac foare tip PHWR-700 MW si VVER-1 000 MW: Pentru acest din urmé sistem, pom, fexecutate poarianumele ‘de cod 195 Mg asgura circulaia agentul {ae won pin reat). “Au un me/h, 0 presune de reflare bari, o temperatura de tucru de Tucteaza intro singura treapta cu (ca fd de lucru)la'0 turabe ge sggeee eit 3 a # Find pompe de mare gabart, executate pal din materiale STAS si GOST probleme tenologe douse malls te een ce privese procedure de Turnare Sadar, execute Gpljor dinate, supra Tiseres ansambblul arbore ete ‘Un, subansambis deosebit de important, dari deosebt de pretenfos din punct de tedere tehnic, 1a constitu etansarea arbo Telul pompe, ati! Inc 8 nu fe posbis fcurgerea’agentului termic radioact. din Grout, att th timpul function, cit al pion scctentle. Etannares_ pore: FINGSS ‘M este de tp mecanie cu 4 4 ar 3 8 Ciprian ‘ultime preocupar ale colect ‘muneit, tinerl nu numal prin virsta, ci. $i ri de nou In in- 41 Constantin Tutugan, for de: muncitori, ingi= trepte (de, etangare), formate. din_perechi delinele din grat cu sic, sinterizat (he care treaptd este formata dintro perec de inele, dintre care una statoricd si una Totorics), reaizarea subansamblului find determinata de executia inelelor de etan re. ‘De remarcat Ins c& atit problemele hi- drostatice efectuate pentru fiecare pere- che, precum gi proba de stand a ansamblu- in cRectropomps au evident. comporta tea foarte bund a etangarilor realizate la IMGB. Pentru centrala CANDU.700 MW cu reactor tip PHWR colectivele de oameni ai muncit din aceast& mare citadeld bucu- resteand au th vedere asimilarea a inc& 7 ti- puri de pompe nucleare, Masini-unelte pentru aplicarea tehnologi lor echipamentelor energetice grele Necesiaten rear unor. stil de mo anes, a Jeahes koe arcane, comp te ae ec smentelor ‘Sooate il dence iSty mart (©6600), dar mai sles king Cave nu peer pegecrren pees oe foal i calnd” Verge de Nas Gide Bucarett, Degen 9 mans spe- cializata Cire S ey care ar ae ral alent seats ra in ste, de See tn satis oie ee en ee Cink ark igh de Sper itis, alezare, an erate) @ nu numai Der plee dt eaten, ct Bento {oare sau clindr "gn acs ot, creme sca main ete corpo foarte greu de realizat, necesitind in plus #1 a depiaiie epoca scent shui house conaie rare doar nachos de psicrares Past ti ‘impus ca solutie eile tune interoar, dus la concluzia€& varianta optims de con: Sruire @ noi magn este ublzarea de sub fnsamblufl ale unor masini din fabricaia Curent. Pentru aceasta sales utlizares Subansambluui batu-sanie, montat Rypre lund cu. actionarea avensurior pe axa X de Ja’ marina de alezat qi frezat AFP 200 4 N.C, ‘care corespunde din punct de ve dere’ al_parametrior functional necesita for masini de strunit carcase. Pentru Zarea sees au repolectat mal ib ansamblurle speciice masini de tip FRO RIEP (papusa mobil, platoul masini, bara de alezare cu mecanismele de transmitere omigearl etc) Practic, a rezultat © nous, magind, spe cialzats pentru strunjrea 9 alezarea carca selor de turbina cu parametri functional $ {ehnologel nol, corespunzatort necesitaior produchet ot fi efectuate prelucrari cu plan de se para (iturin) an fra pane se tip turbogenerator), avind’ lunges de" 200 mm dametnul maxim de 6 500 ‘mim. De asemenes, masina este dotatS cu Misi de cote pe dous axe 9 totaizeaz’ o putere instalta: de 125 KW. Linie de’ comunicatie ‘h scopul transmiteri operative a rezults telor ‘analize! fiico-chimice @ probelor pe fate de ofe, la IMGB sa tealza, cu forte Prope bnia’ de comunicatie intre labora foatele controlsui tehnic de caltate gi see P Secteteicte de pia fcteristicle de exploatare permit cu plorea a dous echipamente dierite cu in Ferfete standard (RE 252 sau bucle de cu rent) pentru transmisia datelor In sec; ‘ctualmente shit cuplate [a lnie echipamen {ele de analiza Quantovec 72 000 § (direct, fn line) gi Quantovac $1000 (off ine, pan {itermediul uni terminal. # eaboraren productie dn saci olelinie CHC, talons cipiare 192, anor 3 instalatia Vad-Vod) si cuplarea la un Caleulator pentru arhivarea i protocolarea automat a rezutateor i timpul transi ‘iei pe document imprimat, precum gi vizu- alizarea rezultatelor permanent (3_schim buri), fara 88 necesite forta de muncd su plimentara (transmisia este fcutd de ope: ratorii echipamentelor Quantovac), ‘De remarcat cA linia confine exclusiv ‘echipamente de tehnicd de calcul indigene Si echipamente specializate proiectate si Fealizate In IMGB, iar solutia tehnica, inca din faza de proiectare, a luat in conside- rare s condiile industrials deosebit de rele din hala otelariei electrice: praf, 90- uri electrice majore etc. In conditile in cate exacutla sl punerea ty functune, au fost realzate exclusiv cu forte proprii in IMGB, eficienta economic este semnificativa: se reduce tn totalitate timpul necesar_transmisiei prin telefon @ aproxi mativ §5 probe/zi (3 cuptoare i Vad-Vod fh 3 schimburi), deci si volurmul de munca rezultatelor, eliminind plus, economia de 13,5 lectricd are influent’ asi: porului de pro. ductie fizicd si beneficitor. . 5/1989 iO enaal democratiei muncitoresti-revolutionare Celula flexibila robotizata »Crusta“ cnsecings: a dezvoltri tence intensive, mai ales th do ‘menial construcfel. de magi, robot industrall se Impun ca elemente constitutive in orice proces tehnolo. ge modern, Crevterea rade fexbliate 0 site melor de productle, speriteanumérului operator de manipu tare a sculelor pleselor # sortarea interiasica 8 acestora, Scharbafen configura de" ogre recent de Teun produs Ta atu, pastrinduse aceleasi ulaje, sin ceva din prin- Sholele biective pentru care robopl industhal, organizal th clule sins de fabrcaje fexbile, represnta cele mar efciente Solu. Nolle realtah tehnologce’ wseazd_ nu ‘numal continda perlectonare a dverselor tipun de robo, cit mai ales structu- Fares, revederea integrals 2 modulul Im care se produc se ssambleaza. dversele componente ln industri, cu. precddere inindustria constructoare de magi Pornind de ia atermenea cerinje ale producti ~ de maderni- sare lehnolg de tezae » crutloycaramice pent tr area turboeullantelor -, specialigti din intreprinderea Hideo: rmecanica”-Bragov impreuna. cu un colectiv din ITCI specialzat th conducerea processlor cv caleuatorul qi cadre didactice ale Universitat Bragov ou propus si au realzat automatizarea Intro cells flexibis Geservita de un robot a intregull proces tehnologc Cum se realzeaz& aceste cruste? Un mul se acopera cu 0 cochlie ceramics, termore heres ruceesiva a 10 statu de nip. Manual, Ia realsares Scestor crust ceremice hau parte 5 muncitor Ficare munc: for manipula modelele in ordines: imerse mula) de ‘ceard tntrun anume tip de vopsea ~ care joaca rol unul adeaiv co Fespunzator stafulll specie etapel tehnolosice = 6 apo ino bale de nisip, dup care modell este depus la, usca cil te rein pentra fecare stat conform tehnologe. In prevent la Tealsares crustelor ceramice fu parte utsje specie formic Crustal, un robot Industral, un ransportor eu rodele 9 un operator care urmareste buna functionare a celulei, Modelul este luat de robot de pe transportor § trecut pin baile de vop Sea 9 instalatile de cernutrisp, dupa care este prezentat ope Fatoruki (a ceerea acestuia) sau depus pe trandportor. Princ! palele avantaje ale acestei celule robotizate sint: cresterea tit: Imictapi formard crustelor ceramice prin iiturarea factor ‘uman, desfiinfarea unui front de lucru cu calificare reduss, inla. furerea personelcui din mediol noc (zona. balor ‘de. vopses sia utlaelor de cemut nisip), precum $ cresterea producti Yagi munct prin educerea numeric’ 8 personallti ce’ concur de ceara (model) tent, prin, depu compune din: brat, articulat In coordonate sferice, cu trei artculafi si un picior rotitor =, dulapul de automatizare gi un microcalculator MS 100, acesta este un microcalculator de produce romaneascé, pio- fectat la TCI si produs de Fabrica de Memorii Timigoara, total ‘compatil cu M118, destinat aplcatilor industrale, dar folos Bil si ca mediu de dezvoltare software. Solutile mecanice $i de actionare electrica se tnscriu pe linia unor realizar clasice ‘n domeniu: transmisie prin cablu - reductoare planetare, ac fionare cu motoare disc gi elemente de comutatie static. Pozitionarea se realizeaza dinamic, intro bucls de reactie, implementa’ cu traductoare incrementale de rotatie (TIRO) ‘montate solidar cu axele motoarelor de actionare ale celor trei brate si platoului; precizia de poaitionare este de cel putin 0,3 mm, frecventa generarii migcéri este 30 Hz In condiiie asigu ‘aril unei viteze maxime de deplasare pe fiecare coordonata de 70 grade/s. Sarcina maxim& pe care © poate transporta este de 100N. Unitatea de comanda a intregii ie BX. {rem de concludent este ,testamentul” sci Ge olber- toand “necunoscutd din "Sucidava, see ee Mb ato fab oramentala cu un ve de Fc std ie ‘rine contneporuncl pentru AB seater tse Soak kee de ve pens OMdlgga i find © zond cu o viticuturd dezvotats i Indepsriats in timp, une mird faptul ‘cA sint plreri care evanseaza idea ‘acl, aceas vinuri, ar fl pamintul natal zeuhti Dionysos. 4 2¢ul Sabazius al rele! ed Bongoe, pret de gech Treo Dlance™ Char He i lcanice. Chiar Ho: mer precizeaza €& ,de acolo (din Tracia) soseau ztnic corabil Fetcate cu vin epee iaira. rector dn aia Troi. Cull eu Bachus,roeciorl viet de i, ra densa sl dn pres ung sculpt ceed Statio Aquensis (Cio ‘idicaserd. chiar 0 ‘statue. Zeul puria pe cap coroans acuta din Isstari wi ciorchini de via de ve. Atot- Bulerica i Bachus exe, dove '@ de staueta ce repre nezat pe tron, gAsiié In vicusul roman de la, Caracal zaul apare act purtind par Implett cu corchini, ducing Ia ‘urd un imbietorstrugur rina Tormage.crtografcs sauna existent etspindri vitei de vie tn Oltenia provine din Harta Tari Romanesti" a ict “Conamntin, Cantacuzina’ (170), Acesia ‘nich, trun chenar amplasat fy pariea de jos, dealurie care produc vinurt Bune. Din figureaza 0 localitate situata tn 8 ‘Ceracal. Mai Hreiu, tn harta viicold a fui Wilhelm Hamm fragment din Harta vitcola a Europe’), este mentionata tafea ,Caldrag, Inconiurata de vi Tneépind cu anul 1884, viticulture romAneasca este amenin- tatt de atacul distrugator al foxerei. Sinaurele zone unde vita 10 de vie, - In special soiurile indigene - a rezistat boli au fost ‘cele situate IM partea sudicd a Olteniei, adic& tocmai tn zona ‘Batu spate I adncimi mari au permis © denolare fn bune el niger gsr pe nitgur din audul Oltenei cuprinde centre vt coat cor ntindere de i mpresoneasa” Caargl ~"1 600 fa" Dasulen) “1 300 ha, Sadovn = 1200 hn, Ostrov = 900 Fi Janea = 600 ha et. conde une! cultuinastem hia Pets rps cal at marzo io tarte, ¢ culture viicole, pe de ala parte Aces es Gel ti Vil pe care's releato. Ar Perrin ee "2c eat de Irak cash Smigsaton oe pleat win deve iy apap de Ugh ci ont In . ca ornament. Altii, imbinind utilul cu frumosul, plrienninng eed corse atm y Srrare Trot bsrin vee oe, seta» ngorana alta categorie § cuprinde pe locuitori, ine rare siau facut plantatii la dimensiuni re- ful apne tepals oare care s- "sa ‘cel mai bine conditilor He Gil ols, Mroscopetis rica de teal top poo eziatenfa a vit. Dintre acestea se pot cite: jogioara (soi autchton, cel mai productiv dintre toate, varietd. {ie cultvate De neouri o col mal edepat), Berbecel, Paramac, "A neagr8, Negru moale, Negru virtos etc. Cercetarile stiintifice Intreprinse au scos tn evidenta faptul cant alte slur ce dau bune rezutate pe risipur: Saint E- nif, iG italian, Merlot, Cabernet, Sauvignon pentru vi lade Csaba, Chasselas intru vinuri de caltate superioaré. Dintre vinurile negre, soul Merlot se plasenzh in fruntentuturor, putind bsigura pro: nd calitate, i ‘prezent, productia de struguri a podgoriei pe nisipuri este orientata tn marea ei majoritate spre vinificatie, soiurle de stru- guri de masd detinind suprafeje mai reduse. ‘Vinurile care se Obtin au fost denumite vinunl ale regiunil Ci dar sau realizat gi vinuri speciale, cum ar fi ,Vinul -Ragior de Oltenia, vin cu o tae de 11 so acidtate echzua ‘Desi vticutura dBinuie de secole, in Otteniei munca denned de spes path fodion’y de alt Cal ore ‘fle de vlteahe' pn’ nude, mut neevoae, un sorlenent > prea Salant 2 soiuri de vita eee ca peed podoore dhch gel Bachus tae Pines ‘zabolazi mai mult fh patria nisipurlor, ‘mult | sa Intins Imp&rdtia gi, racorindu:se ,finutd. din soul Rosioard, ar hotérl ef raming 1 furil . 3/1989Atentie Or, docent TUDOREL BAICU, {fe tbrato la Cente de Cece penta Praca Paneer Bocureyo ejeurile $1 reziduurile diferitelor activiedg! umane D: deosebit de variate, unele dintre scestea flind foarte vizibile, lar altele detectindu-se numai prin analize chimice precise. Exista ins o serie de produse, extrem de active chiar la concentragil situ- ate ‘sub limita de detectie cu aparatura obignuits. Din- tre acestea in mod deosebit se detaseaz’ policlordiben- zofuranii s! policlordibenzodioxinele. © tristd celebritate caracterizeazs, mal_ales, 2, 3, 7, Btetraclordibenzodioxina (2, 3, 7, 8-TCDD). Aceastd substan era © componenth a erbicidulul orange” fo- losit in cadrul razbolulul chimic din Vietnam, care, In afara defolierli.pidurilor ji a distrugerii vegetasiel, a provocat plerderea a foarte multe viesi omenestl in Findul populagiel. Dar 2, 3, 7, &TCDD apare $i ca pro- dus secundar in sinteza unor pesticide. Prin purificarea lor, acest subprodus i alte dioxine se pot acumula in cantitisl mari. Ca deseu, el este greu de ihactivat sl nu Sau gisit metode eficiente de distrugere fra alte ris- furl pentru om 1 mediul inconjurator, Din sceasth cauz’ tot ce rezulet din purificari a fost stocat. Stocarea Tul nu este insd lipsita de riscurl 1 accideneul mal vechi produs la 0 astfel de uzind, in nordul Itallel, arati. po- tenglalul siu toxic foarte mare pentru om $1 mediul In- conjuritor. ‘Mal nou, sa constatat ch acest produs — Impreund cu multe ‘alte policlordibenzodioxine $i policlordiben- zofurani — apare §1 prin arderea degeurilor comunale ‘are consin mate plastice de diverse tipuri sau diferite produse clorurate. Prezenja in aer i inhalarea lor ot provoca intoxicayii Ia oamenil care le manipuleazd i le’ ard. Dar nu numa atit. Ele se depun pe plante. Atfel, pe 0 palit situata in aproplerea unul loc de ardere a deyeuriior comunale, conginutul in dioxine era de 200 ori mal mare decit cel ce se realizeazt prin sim pla inhalare a aerulul. Find extrem de stabile 4b liposo- lubile, ele apar in laptele animalelor care pase sau in grim, de Unde 9! acl de concencrare in langul to: je: arba-ranimal-elapte-com pina la niveluri uneor! diunitoare. Lanjurile trofice din natura, cu efecte supra altor animale, sine inst numeroase x! de aceea efectul substantelor de acest tip poate fi foarce ridieat 2, 3, 7, BTCDD este perlculoasi pentru ch este ex- trem de toxicé, DL 50 (doza letalé care produce o mor- talitate de 50% a animalelor de experienta) variaza intre 0,0006 mg/kg pind la 0,115 mg/kg. Pe sobolani DL 50 este de 0,022 mg/kg. (Pentru a ne da seama de nivelul acestel toxicledgi se poate cita faptul e& renum tul paration are DL $0 de 36-13 mg/kg.) Cu aparatura mai veche limita de detectie era de 0.1 mg/kgi, ceca ee a ficut ca acest produs extrem de toxic sh treach mult timp neobservat chimic, numai efectele lu! biolo- gice ducind la perfectlonarea metodelor de determina- fe. In momentul de fafa, prin analiza gaz cromatograficd combinati cu spectroscopla de mast, ea 51 prin alte me- tode, se pot determina reziduurile cu semnificagie bio- logics ‘© alta particularitate a acestel substange 0 constitule fapeul ch este practic la fel de toxict atit prin Inger cit #1 prin contact cu plelea sau prin Injectare Intraperl- toneals. Moarcea animalelor de experiengasurvine dupa citeva stpcimini, simptomele flind greu de deter- minat. Produce cel mal des acnee si, de asemenea, le DIOXINELE! gr 3/1989 tt 0: cu NS a cu Soe cL 2.87, BICDD este o substantA extrem de toxicd bi oxtram do Siadi ea actor Sau injectare i tin deseurie ce aiuni ale fleatulul. Experiengele de laborator au ardtat h are acglune embriotoxict, 2, 3, 7, B-TCDD prezinta o mare stabilitate in orga- nism, depunindu-se in fesuturile grase, precum In mediul inconjurator. De altfel, analiza, in 1987, a yesu- turilor grase ale soidasllor americani care au lansat er- bicidul sorange" araca csi acum ele au un conginut mal ridicat In dioxine (40-60 pirgi/trilion). Aceste sub- stange se glsesc in cancitagi extrem de mici In mediul inconjuritor, de unde, Impreuni cu produsele agricole, pot ajunge in hrana omulul. In RFLG. analizele recente Au demonstrat ci prin utllizaFea zllnie& a 30 g grasimi din lapte (bring, unt, lapte) se ingereazi 6 picograme de 2,3, 7, BTCDD. In japonia, studierea produselor agricole s1 a celor provenite din mare a demonstrat ch dibenzodioxinele policlorurate #1 dibenzofuranit poll clorurati se gisese, mal ales, in produsele mArii (molus- te, pest) #1 in carnea grast, des! pot fi gisite In cantiagi micl fn legume. $1 In acest caz, substangele pitrund tn organism mal ales prin rand, dar tn cantlepl mari 4,01-828 nanogramejom/zi. In $.U.A., pe baza unul mo- del matematic, s-a calculat ci 98% din dioxine sint inge- rate o dat cu hrana, media zlinicd de ingerare flind Inst mult mai micd, si anume de 0,05 nanograme/om. Modelul matematic ‘realizat permite ca, pe baza pro- prietiyilor fizice si chimice ale dloxinelor #! pe baza Unor ‘determiniri ale TCDD In diferite medi, si se aprecieze continutul in componentele mediulul incon- Juror in care nu se pot face analize chimice Stabllitatea acestor substange este deotebit de mare, In 1968, In Yusho (Japonia), ca urmare a utilizatil In hrant a ulelulul de orez impurificat cu hidrocarburl po- Wclorurate, populasia din zond a fost otraviea in mast. Dupa 9 ani in yesuturile lor grase se mal giteau ined dibenzodioxine policlorurate 1 dibenzofurani_policlo- ruragl in eantitagi de 50.de or! mal mart decte in testul opulasiel Japoniel. In 1981, 0 avarie la un transforma- tor dintr-o cladire din Binghampton State, care congi- nea 65% policlordifenili 41 35% policlorbenzoll, a. pro- Yoeat un incendiu. Ca Urmare, s-au format dibenzo- dioxine policlorurate 1 dibenzofurani pelleloruragl. La persoanele care au fost intoxicate tau constatat Insom- hil, oboseald, eresterea activiagii enzimatice a ficatulul fi alte efecce chiar mai grave. Acesti compusl se pis- treazio perioadi indelungsts in funingine. De ace a fost necesard o curdgare atents a clidicii, ea neflind Utilizaed decte in 1968, ‘Acest grup de substange necesied deci o atengle spo- rit mu humal in ceea ca priveteprotecia camenlor dar gl a mediulul inconjurator.tockholm. 1988, 7 000 de soeciaisti, venifi din intreaga lume, partic: pan la cea dea IV.a Conferin,s Internafionala “despre SIDA, au avut ocazia deosebita de a asista la o tre- ‘cere In revistd. a tuturor cercetarilor efec- ‘uate fntrun domeniu tn fie i aduce noi rezultate, unele pline de ranta ‘ului de imunodecienta:dobindita. poste Aven loc fr ca paciental sf” manfeste Sreun simptom al maladie! s flrdca el fe seropontiv. Pentru a Infelege dercope fea, ne vor Tefen, foarte pe scurt fa cele 'doud virus'ri responsable tn SIDA: Evi a HIV2 lumen mmunodeiency ss) ate tn_categoriaretrovirusurilor, ‘dich avind "patrimoniul genetic _stocat sub form de acid ribonucleic, ele sint previzute cu dous exemplare de RNA, si: fuate in partea lor centraia sau th aga'nu: 3200 mitul mez" $i constituite din ci nucleotide. Intregul ansamblu este incon: jurat de un tnvelis, alcétuit din glicopro- tein si fosfolipide. 'Ciclul de virusurilor comporta mai multe ce pot fi schematizate astiel fixeazA pe receptorul CD4 @ ,miezul” lui ined In cel © grate unei enim trans criptaza_invers’, RNA-ul viral va fi trans: zis in DNA © acest, eub forma cule 1a este integrat al gaz DNA-ul integrat —,furnizeaza™ RNAvurlle ce servesc la sinteza, de cAtre celula, a RNA-ului i proteinelor viele @ ele s¢ asambleazé i formeazd virusuril complete, care - prin Inmugurire - para: sesc gazda (celula. p Genomal’ RNAi viral. comport. mai mate "gene, B anume gene Transcript! Inverse gene protenton umesuk 9 ale glicoproteinelor tnveligului, o serie de gene co functs dverse, ‘putin conoweute la ora actuals. Cele doua virusuri se deo- see: “ve ley space doris a fente une! ents * abuentd "Vi, Hie ‘este. asemanator i eee ee ee fmacag * 8 poate af inacteze aceans ape Ger dar ‘babu IVY contaminessh Spirent cnpanses, {arb deconeares Soma Anbeeviruar sh waa traneenpiagn sinveraa autores" tans Copter RNA tn DNA, Gate 0" enzims ce se Wau een Loca 'o cat tn ce rh frie red puerta Ae, frum engur subiect se distin rai mute Variants Sle aceuiag! virus, probebil pro venite de la cel initial, introdus in momen: wa ifetar. Sa Tepe cS mutate ns Sout lento Sa ober ch ple, ge mula cu fant event sam wa nee modiicrs in nvel or mpiecilnd Shultphearee ulteoars a agentur lec vo HIV. HIV? contaminesté nur rote pa le orl Rat fate i singe B sperma, dar nce Ste pel sleet de: ph, Gra vitatea maladiei este legaté de faptul c& rum ilectess8 preferential snumite ce Ai ‘Se steel Eran, el spec limfocitele CD4. Apoi, simptomelor SIDA Ii se adauga gi cele ale diverselor maladii Opprtunste ce oe nsaenc prt de Sires spirani organs Aradar inet prekeatt a 12 FIN p regtsind tmloctdle CDs, Yiuau profs zenta moleculei CD4 la suprafata Celle pena 0 ae xa i para teroruPior Se gs, de chva tmp, $1 HIV2 infecteaza, de asemenea, macro: fagele fie fixindu'se pe receptor’ amit, fe folosindu-se de un mecanism indirect, Pentru a se apara, sistemul imunitar se reta. imunoglobuline “(anticorpi), ce. ac- Yioneazs impotriva, proteinelor inveligului viral. Ele posed’ doua situri: unul se f; xeazA pe virus, iar celdlalt pe macrofas, putind ‘astfel favoriza penetratia agentului Infectios. Contaminarea primara cu HIV se traduce prin simptome, care trec, ade- sea neobservate, comparabile cu cele ce Insotesc o infectle virala banala (de exem: plu, miciaccese de febré, erupfii cutana: {e)’ Maladia survine mai tira, fa cfva ani de la molipsie, cele doua virusuri facind, ealmente, parte din categoria celor denu. mite lente". Un subiect infectat de HIV, dar feprezentind semnele caracteristice bali esfe conser puratorsénaios, poate contagios, tranemitind. viru: Sul altor "persoane. Principalele cai de contaminare raminraporturie sexuale “si ‘singele esupus testelor de depistare 2 anticorpilor. Prezenta prin metoda ELI siinge acei_ anticorpi” speciici proteinelor {nyeliului gi, ,miezului viral sscoperiti recente au demonstrat {ap- tol grunt "mal sug "9 persoans poate fi contaminaté i totusi iu secrets Acestianticorpi. Explicatia? HIV Inseris ‘sub forms de DNA In genomul celular nu dirjeazd sinteza proteinelor sale, deci nu se vor forma alte virusuri gi nicl anticorpil Impotriva lor. Asemenea subiecti, deg In fectat, sint considerati seronegati. $i 10. {ual uni dine e produc, antcorn conta tunel proteine codihcate de o gen8 virals ‘humid nef". Aceastd molecula pares fie asociata cu latenta sau ,somnolenta rusului. O astfel de stare a fost htfinta la partenert_serual, permanent) ai sublet for seropozitvi, dar care continuau $8 r8 mind seronegativi, ca. cind nu ar fi sule: it contamainarea. Seropozitiitatea 1. ssurvenea, bizar, dectt multi ani mai trzi. Asadar,.” seronegativitatea nu reprezinta proba absoluta a neinfectari ‘Oar ib se gene aceasta sua? Specialist nu $e pot pronunja deocam- dita ci nu tu acto asemanea sare ‘este exceptionala sau curenta, dact astiel e-subiecti int, sau nu contagiog. Obeer: vatiaprezinta insa att aspecte pozitive, ct gi negative. Pe de-o parte, ea semnifica faptul ca ~ cel putin la uni indivzi ~"siste mul. imunitar veste destul de puternic pentru a reprima aproape complet ex. eet, vrupll (ge war expicasrurite isparii neasteptate ale seropozitiitagi Pe de alta parte, ea poste s& sugereze cA ‘exist un numar’ cu mult mai mare de su: biecti infectati decit cel evidentiat prin tes: telp utiizate astaai Hfocsrw deri ch ctodele de denie tare aplcate Ih centrele de transfuat san Sine rezint sigutans? Nu nu, ate Yorba despre aga ceva, In ultimi tei ai, {Se cind se aplca ssemenea teste, nemal onsiatindu-se cazun de SIDA induse ast fat"Gr," periosda. de incubate dupa 0 transfusie este relativ. scurta, cantatea de virusuci inoculate find aprecabla, Ra mine Jug un me ike cae 0 sper ova fined diminuat de’ note descoperi Probabi, in vitor se va detecta direct, celulele ‘donatorula, DNA viral sau an ‘Seorpil antiproteina’ynet Aceste teste le vor completa, pe cele. actuale. Nu foarte rid a, I aseparea Toe calc Sreazh Ty centele le tranlsl sanguine trebule $4 supuns donate I interogsto Hi serioase™ privind eventualele contacte 3/1989uur | we abcdSs | Sun EN iinet : ue still ) a i Pes na virusurile ¥ ; i eH |g t ila ae 355 ee ee nH else: cu persoane rezentind un oarecare sc, ‘chiar daca ele sin seronegative, "a dooms ‘Sin cotturs In sua tn care Hs, i i nib i Hele de ‘ile pane deo tere 8 agenumitul wid Interstelar este compus, "in mod predominant, din hidro: gen, gi heliu. Dar temperatura de numai 3 K ce domneste in spafiul cos: ‘mic este iotus’ mult prea ridicata pentru €a aceste gaze si condenseze, Exists inss ‘% mii corpuri solide, congelate, numite anule interstelare", ce sint alcatuite din emente chimice mai gree, provente din fenomenecle de fuziune termonucleara din stele i supernove. Acestea sint oxigenul, arbonul g azotul constituent esenpall ‘ai materiel organice - i, de asemenea, In ‘cantitati mai mici, magneziul, siiciu. i fe- ‘ul, Deci granulele interstelare pot fi con ‘Sderate af compuse aproximativ din cele fase elemente condensabile, asociate sau frew C proton, Seman enprtanys “pnts Ea “pent EEtronome, “ned Impostiiatea conics Sctunls de’ eleva probe din dul terstelar” este compensata de informatille Glee’ dechotopusce, eae da’ sale <. emae Acate"radail mterocioneass cu gran lle incertae cin regunie. pe, care Te traverseaza In drumul lor spre observato- rul de pe Terra, fapt ce permite uncle de- duct cu privire Ta atle fizice 9 compozitia acestora. In. ultimul timp, © ‘alta metoda care a dat informatit extrem Ge valoroase despre mecanismul formérit fi grab! chimice a, granueor,intersie fe a constat in simularea In laborator 3 interactuniior dintre gaze, solide 3 radi- ‘rave, in jurul temperaturt de ips (C" Sagen, 1980, ‘I. Greenbers, Formarea si evolutia granulelor interstelare Cercetarile astronomice si simularie in laborator au stabit ca sucha granule lor inerselare este complex; le shi Constitute dintran’ nucle, compos in EVOLUTIA MOLECULARA $i Originea vietii in Univers AOMULUS SCOREI, Lboatoral de Coachive Canbintl Chie Caos principal din ferosiicati, si o manta“volati Ey unde se acumuleaz’ ‘substantele orga: nice (fg.t). Mantaua granulelor este se diul unor reacti chimice intense, iar ciclul de viata al granulelor extrem de intere Sant: ele se nasc sub forma unor ,semin- Ie" de ferosiicati, ejectate de 0 stea ,ba: trina" si, dupa 0 importanta. evolutie ‘fai cochimics, la inceput Inteun nor difuz inferstelar,” apoi. intr-un' nor molecular, sfirgesc prin a fi componentele materiale din care Se formeaza sistemele stelare. ‘0 istorie.scurtd a. teorilor stintifice privind aparitia si evolutia granulelor_in- terstelare incepe cu anul 1935, cind astro, nomul suede B. Lindblad lanseaza ideea ‘cB acestea pot i materie condensata th ‘spatiul cosmic. In anul 1949, astronomul dlandez H. Van de Hulst a presupus c& ‘aceste condensate interstelare ar fi cris- tale de gheatd. La tnceputul anilor 1970 $2 stabilit cA stelele reci, numite ,cigan- te" i ,supergigante M", sint Inconjurate cde mci’ particule de sibcati, propulsate pe. riodic tn spatiul intergalactic de presiunea radiator emise de stea. Cind particulele foarte fine de ferosiicati se Indepa de locul nagteri’, temperatura lor scade pina’ fn jurul a 10'K, iar ele devin nuclee de condensare peniru materia volati Aceste nuclee silcatice sInt finalmente captate intrun nor molecular intergalac tic, unde densitatea th atomi. si molecule de’ gaz este apreciabils; atomil si molecu- lele se fixeaza pe nucleu gi, prin récire, se, formeazs mantaua de gheata primard.. Se resupune cd elementele condensabile cele “mai _abundente (oxigen, carbon, ‘azot) se combind cu atomit de la suprafata mucleelor de ferosiicat, re: zultind cristale de gheats, metan si amo- oH NHy ‘Manta CH30H ene CH3CN en HCO+ Granulele interstelare, veritabile reactoare chimice Unit specait sint de parere cd. man taua une granule este formate dineaun amestec de molecule de apa, metan amonioc tn stare solids cd raza aceste ste tn jurul a. 10 em. In aceste cond ste sucent cao granu s8 stea chive ‘ni in spatial interetelar pentru ca fuxul Se ‘oto ultraviolet s& ups. toate lepatu fle chimice din molecule. Si cum urate Se vieja a unui nor molecular este cu Drinsa fntre unl go suta de miloone de Bn, mantaua are toate sensele 88 sulere serie de transforma chimice rectele unei fotolze ultrovilete_asu pra mantale granule sin varia Ulravioleti pot tupe molecuele din marta ‘gi crea radical liberi, cum ar § OH, NH,, CH, ce ramin fixati in masa solid’, Acesti radical se pot reuni pentru a forma mole ulele iiiale on speci molecuare «ile te, sau pot s4.nu reactioneze gi af ramind rmulh ani In stares nesaturata‘chimic. Un radical este un fragment de moleculé ex: trem de react, cdci el poseda ‘un elec: tron. nelmperecheat;_ doi Fadical care. se apropie au tendinta de a reactiona, elibe- ‘hd 0 canthate de energie de ordinul @ 45 eV. Anaizele spectale astronomice au identiicat peste 60 speci’ moleclare in spaflinterstela. Procesele chimice care au loc tn intero- ral granulelor interstelare au ls baz me ccanisme cuantice speciice. temperaturior foarte jase. Reactile chimice tnire speci moleculare exctale prin. absorbie. de cuante “fotonice poarté denumirea de react fotochimice. Desfagurarea aces: tora la temperaturi foarte joase constitu: ie, la ora actualé, un domeniu de cerce: tare extrem de fecund, Dierenta. dine fotoreactii si reactille termice obisnuite Const th faptul ca, in fotochimie, molecu Tele indvidusle sint trecute in forme falt exciate, fara eect media asupra. mole Culler inconjurdtoore” Caracterul ‘uni al excitérii selective a moleculelor individu: Sle din otochimie este oarecum asemand for eu. posbiitates de aprinde # de face 8 ard intro claie de fy un singut ai, fara ca focul s4 cuprinda restul. Cercetarle noasire. teorelice asupra rmecanismulti cuantic de fotoexcitare fa femperaturi foarte joase aut presupus po. ‘teza existenjei unui principiu de Inchidere topologicé a informatiei chimice in clmp tlecine fuctuant # promovarea unei stir uantice coerente. prin cpoperarea speci lor moleculare exctiate. In acest context teoretic, un mecanism probabii de pol tmerare in’matricea feroclectricA 2 shell ‘anulelor interstelare, tn. care produsele de reactie pot fi polimeri peptidici sau ficleotiie, “este arstat in ‘Sgura. 2. El onsia. fh stunelarea” cuaniicd a unor 1a dicali sau molecule simple (CHO, HCN, OH), aflate intro stare cuantic’ avanta: joasd topologic. Complicatiille* cuantice Care se asc, cay considerarea spinor 3/1989a fp! GULSHgNEgpE SHI Ha aka Hid itil ale 2 git il [ik a Bay GG if So agen b ‘i a in i a ine oY | e! at ij Bea H k if i i fs sig ati nit “eal a Hit bel ta atin 5 ili WinREtH 3 ip aie ji aie i init it Fae 3 ! a Hi : ee | 2 heal Ha it une up fa at nares eel HP id tall ate a ae a Fe ae jeu wis z Ae “a Hub a S ne at li Ta alee i i call Pectin ahh lal tale! a He bunt ieSensibilitatea dolorica SEPTIMIU CHELCEA eee akeshsinrs werlaTad eee acne tenedl pears nate SE ee senzatiilor dolorice (din latinescul dolor durere). Ape- femeteerenanies ee atseorinle ean tea our stunt ec rs eno cape et (citi hlonlales dare taaaee ah tse eka Meeemacreess ons Se nies roocaty reap Sees tease cers tadepeeter (comes penis Tere). $i aceasta numai pentru a exprima intensitatea si durata, caracterul durerit find mai nuantat redat (120 de epitete). Ne- 122i, insingurat, gindea cé amara lui durere ,nime nu © stie/ aera siete esngr ee inoue” Gres ae Tee T ener En ns Eta eee ace neoedes wos dete fi ee a ates Sse em Weve (Vaal nec’ Sh hains" (I. Pillat), .neagra" (N. Filimon), ,palida" (O. Goga), Surda" (T. Arghezi) ¢a.m.d. (vezi Marin Buca, Dictionar de epi- ee or ane eles Sinhel 9 Ensaosele, Bare a Ce reflecta senzatiile dolorice? {dra etn essa du a lud_reciproc: teoria ,,intensitatii" si teoria ,specificitapi". Prima. teorie, mai veche, are si in prezent sustinatori. Ea se bazeaza Sec i etamin seeden es rosa c esentoe termici, mecanici, chimici, auditivi, vizuali etc. provoaca senzatii neplacute, durere. La o intensitate slaba, acesti stimuli dau nag- tere senzatillor de cald sau rece, de presiune sau de contact, senzatillor gustative, auditive sau optice. S-a constatat inst cA nu Sec peraar tnensah ck ee rece Suet” icanol stat skye rca ae Seececeetn se eee era eee eon a aoe ones ids es deretsns topics Uo etait Poke oe Saath one ce acaba” fsa y heceeoe weit mului nervos, Gh. calé, Bucuresti, 1978). ce fae Sot ee potent, Seen ons pastes ee: tii tactile sau termice; b) raspindirea diferentiata a fibrelor ner- rete erry eee ar cece aga eae ean eae weg ae ieee imams patton aete eseasce meneinee oriala cutanata; d) stimularea intensd a receptorilor tactili la ani- "Aeuinerastunide tolce ret tro rodaliate speci Sera Sooke relent nico modaiste spec statile agenpilor nocivi, semnalind pericolul distrugeni tesu- Eero nc nea rir face eenerees ing: acca ot Brg mene elg)resne sl ara Ce ‘maigie), prin stimularea electric (ligopatie sau baripatie), prin furnicéturi (mirmalgie) - vezi Dictionar encic ic de psiholo- ge, vol. I, Universitatea din Bucuresti, 1979, coordonator princt rsula Schiopu. In afara agentilor nocivi din mediul fizico-bio- , © serie de conditi algogene endogene” declangeazd a gn distensia organelor cavitare etc.), ecnnion clsel o erece aon cle oi Sr cularitéfj, asupra cdrora atrag atentia specialistii gi care sint de eae ett tates Boe epee Soeren, soe e Sepspueh es sun prog Se > tensitate. In diferite zone corporale, pragu! dolori ‘valori di- [ieetracttomeiees Cow oiett tmecel tose (Sao daesoricce Deseret deme eee a cokes pe cornee, un stimul nociv slab produce durere, in timp ce Bbdomen,'pe umer! w pe gambe, pe degetele tiriior stimula pec in tateneae cerca seve vtec aang Garon Se Ca Hop bones scmaciniolamttion ieemecie Pein pecan og olor 9a crater se Zoot pain! constant for Sree ridden tes Sa et oee ub te Geteact os ohccn deck keeeoes medicalé, iar tnaintea efectuarii unei injectii se obignuieste s& se bat& cu palma regiunea tn care urmeazA $4 patrur acul. 16 Spre deosebire de alte modaltap!senzoriale, stimuli nocivi nu se supun sumatiel spavlale, ci doar sumatiel temporale, dice pragul dolore ramine relat constant, ieiferent de arg fea ane! simulate, dar ee modifica tn cazul stimuart repetitive 9 Doplorai fore nervoose, five, senibitates doloricd se Inscrie Int-un eventai inguat oer mul: ce prgal nna rtensiatea ma Decesar pentru rea eensatie) 8 pragul maxim Gare funcponeszd sensblitatea) raportl este sub 1/2, mregitrat pentru ate simu. Subiectivitatea durerii Uni oament suporta. dures! considerate de alti atroce. De la individ la individ, sensibitatea dolorica variaza la nesfirgt. Den- tpt gta cel mai bine ecest heru,. Sencafile de durere sat con jonate nu numal de caractersiicle obiectve ale agentior no ‘oti, dar qi de trasdturie de personaltate ale celui care tralegte ‘experienta nefastd. Virsta isi spune cuvintul. Sensibiltatea dolo- ric& variazé in functie de virst, ca urmare a modificérilor orga- fice q fuologice survenite, dar sdatorta fenomenuii de con- ditionare. Cercetatorii sovietici K. Bikov, A.T. Pyonic, B.G. Ananiev, V, Cemigovski au demonstrat c& prin conditionare pot Fi provocate senzafi de durere in stimul ‘Namal apro pieren’ de Use cabinetlul stomatclogic I face pe Un 88 tesimia {durerea Inregiatrats in experientele anterioare. Aceasta probeazd faptul cB sensibitaten dotorict nu beneficiazs numa de meca- flame neurofiiologice perience, ci a de componente cortical, inte care se pot stabi legdturl eemporale, Avenumita ree faerie Seat conti coun toa febrale In sensiblitates dolores: dupa amputarea braflor sau pt Soult pacentt pot acura durer in membrele dapsnte, Ara ‘Tocleow Bogdan apreciazs ca In astel de cazuti se produce @ reactualizare cortical ® durerd anterior produsa Ta. nivelul ‘membrului acurn amputat (vezi Psihologe generala 41 psihologie ‘sociala, vol. I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973). jaz c& barbafi aint mai aensbli Ia durere deck fe meile. La recoltarea singelui pentru. ize unii, zdraveni, sand {bal mai mori ca muni, lexi. Fara a supralcta auperortatea sexulul slab in percephia algicd, ne putem Inireba: poate f dure masrah Set? aceasté directie $-au realizat recent progrese semnificative. ‘h Franta, dr. dean-Claude Wiler a pus iz punct un operat, mu: mit algomelnd", capabll ~ dup8 cum ne. informesza. revista Science et nr. 851, august 1988 - s& masoare obiectiv du- Fetea, Cu ajutorul acest aparat se tnregtreazd weflexul de re. Tinea 3/1989Bib; abe a8 Ee PSIHOLOGIE 3 rage” aunty citanat wena dei vvtl lez, conse ity stun ectrce nociepive. St utes elecroe! sabe {Enaf"Un orcbossop eatogie tn iregatator mogmtic gu mi emer iomaat eral manures Staecine 8 progu roe at reg ah ine pe coe ue de Singeazh reflex de retragere™ Apical lgomeih 3 ‘rutile: bi farmacologe, pentru evunrea, etectula placebo", pentru, dosares" meccarentelr, im apecal "a anagezcelo Sperade chiurgeale, pena Cunoafieres exactaos eect Shestesel, De abemenea, manures obec tured er putes Sent id depetaren nor rao xa ieee, preco # ctrminaren sensu dolorce induuale Tneerchrie Gs riccare olsctod o seneitag’ dolores se be ipoteza caracteruul dual al durerk, Conform aces urees arf cones a} dintro senzae indepen Greve reacte inet cu tonaltate emotional, 5 i hie ef kt i aE ip é i sensibilitatii dolorice Durerea ny reprints un proces pur fiiologc, un simply in ag cum press Rent Lerche craven ta ¢Ch- f'tensatle doiorice exprims confictul cnt ue eee a eae Ree Reet miata itudinea pe care trebuie s8 0 adoptam fata de durere. Un studiu al lui Mark Zborowski (,La diversité des atti- angie Stender, ed” Bs Pat 107) chat de Doug Ch od, BOE, Pane, 1972) iat Breton in lurarea Corp et socetés" (Libvarie des Merdins, Pars, 1985), iustreaza foarte convingStor diversitatea atitudinlor fata de durere impuss de cultura tn care individul #2, socializat Mark Zoorowski a urmarit in mai multe spitale din $.U.A. fet tn care reactioneaza la durere difertele grupe etnice. A compa: ‘at alitudiile adoptate de italieni, evrei gt americani (rezident in ‘SULA. de mai multe generati) vizavi de durere. Comparativ cu americanil, italien qi evreil se caracterizau printr-o sensibiitate doloricé mai accentuata, printr-o emotivtate crescuta, avind ten Sina de eagera sulin lor Tien se concent asupra ‘senzatilor dolorice, far8 a se interesa prea mult de cauzele pro: ‘duceri for, Cind, prin medicatia administra, durerea ceda, 1 ‘deveneau foarte vesel, casi cind boala Insasi ar fi fost Sess. Paciengi de rigine evreascd, din contr refuzau anal hele cutun, indica sint autorizat sie exprime,f6r8 res tne pi cunt, mimics get emo. nate cit, nor ‘male de comportament impun un control atent agupra exprimat femofilor. Dacd ne relerim la cultura rominesscd, remarcdm tk bertateg exprinari pubce wit bucure lt 4 suerte, In trecutul nu prea indeplrtat funetiona cao Institue socials de exprimare publics a dureri bocitul: Proverbele si icdtorle noaste fac Ins8.eogil mssuri in foot, sanctoneazs'abiltatea q instabiitatea emopionall. Nu din plies fn rs! A Cal prin ave st8teau lucrure In epatal nostru socio cultura ‘Tendinta contemporana este aceea de ‘2 modelelor cul: turale. Atragerea femeilor in activitati de muncd industrials, pro: fes lor tn domenti rezervate xclusiv bérbal- electuarea unui ‘cu tenacitatea, capacitatea de efort fizie gi rezistenta, onere Frese, nu treble 8 tragem de aici concluzi cn interiorul acelinh ‘cult tofcament reacfoneasd a fel fats de’ simul foci each mode awe vmx dea hing ou Fa. ‘ch societajie conternporare eat Garacterza prin algofoble, petro. fed boruvicossa, oboe. Santa fia de durere (ver! yDe lo douleur’, PUF., Paris, 195), nor conmers chy h preset, ivses ia peut de 2 soci cultural, ch progu de tolerant dure ‘ita redus pe mbsira sport consumul de analgezce. In te- "a are ronal suporteuSANS eth i or ygrijirea copillor cu_atectiuni chirurgicale intr-un cadru_orga- hizat dateaza din anul 1858 cing inflinjat 1a Bucuresti primul spital de copit din Tara Roméneasca. Drumul pe care I-a parcurs specialita- tea in col 130 de ani de existenta a fost lung, anevoios i s-a facut In etape bine determinate Spitalul, instalat initial intr-o cladire ain ‘age Dudes, cuprindea 40 de pe. {un in care copii cu atectiuni chirurgl- ‘ale erau internati Impreun& cu cel cu ‘afectiuni medicale. Spitalul, foarte clu- tat, devine curind neincépator si Eforia Spitalelor Civile muta dupa 6 ani intr-un local nou din'strada Dlaconese- etapa orgénizatorica. impo Chirurgia $e desparte de serviciul medi- ‘cal, geful secliel de chirurgie fiind nu- mit doctorul Romniceany, Aceasta iri copilor eu. afectiunt chin sa facut la Buuren Ih ela Zurich (1874) 31 cu Coll deo la. Mostova (1876). Dupa 20 de ani §/ aces focal nu mai corespunde nevollor de as modern de copii pe bilor, colt cu strada.Clopotarii Vechi. Cladirea nou a eptaluul 8 fost Inauguratd Ie 11 mal 41886. Cu timpul Eforia aduce spitatulul © serie intreaga: de Imbunatajic: dupa ‘wel ani, se introduce apa curenta roleaua oraguiul, dupa alti trel_ ani sk fac lucrari de canalizare, iar in 1899 se Introduce sistemul de lluminat cu gaz aorian. Privitor a activites hirurgicele destaguraté Intra 1878 91 1885 in cladi- rea din sirada.Diaconeseior, aflam din discursul doctorulul Sergiu, tinut 1a oulul spital, ch s-au inter- Inagl, mortalitatea tiind ‘area materialelor din gle ne permite sé rvfelul de chirurgie ‘80 internau bolnavi cu afectiuni chirur- 9 ctice o Chirurgie septica i foate putina chirur- ig amiseptica In anu! 1912, dupa pensionarea doc. torulut Romniceanu, timp de.un an. a fuctionat ca medic primar suplinitor vii- torul profesor lacobovici, Venirea unui Chirurg tindr, fost secundar al profeso- ‘ull! ‘Toma ionescu, a Insemnat foarte ‘mult pentru chirurgia de copii. In servi- clu. incepe practice 0 chirurgie aseptica, punindu-se bazele chirurgiel moderns, Acest Inceput de progres chi- urgical va fi continuat i amplificat © data cu Inflintarea, in foamna anului 4914, a Clinicil de Chirurgie Infantila $i Ortopedie, 1a a cirel conducere este humit-profesorul fon Sélacescu. Profesorul ton Balacescu (1870-1944), ‘secundar $1 colaborator al protesorului Toma lonescu, apol pro- fesor de_medicind operatorie 1a lagi, avea_o bogata activitate gtiintifica. In serviciul de chirurgie infantil, pe care Hadapteaza nevoltar unel clinich univer- ‘aduce un suflu nou, tidicind dis- ‘carela | so devotase la inaltimea Cerinjelor si progresslor de atunci ale gt lainaren clinic, sori pital sa intro- $1 Incdlzirea cen- 130 de ani de chirurgie, ortopedie SI traumatologie pediatrica Prot, de. decent, DUMITRU VEREANU, predne deoaar al Stebel de Chara 1 Oops ‘de Pada ffiturate 0 construiggte un amfitoatr in clagirea construita’ spre strada Gri- instaieazé serv lie nici Pesto 20 do ani, mn 1994 Incepe o noua ‘de ‘mari pretacerl 3 {ranstormariin-spitalVechiul focal liber -numal_ pentru oaiticat i mogernizat sectil de ortopedie. pentru adult foatd activitates sa din clinica, profeso- {ul Bélacoscy este sit de profesorul ‘agregat lon Marian. In 1938 profesorul Balacescu este pensionat, iar clinica 4 prelua si invatamintul de. chirur fantila. Intre 1938 si 1842, profesorui fi de. specialitate ‘nalt tic gi face demonstratii ope: ratoril' la spitalu! de copii In anul 1942 s@ reorganizeazé Cato- dra de chirurgie infantila. i !a conduce- ‘9a 0) este chemat de la 189i profesorul Alexandru Cosacescu, Protesorul Alexandru Cosdcescu (1888-1951) @ fost, ca $i predecesori lui, secundar al profesorului Toma lo- escu, iar acum venea de {a lagi, unde functionase mal tntil ca profesor de pa- tologie externd, apol de clinica chirur- QicalA si ortopedica. Preocupat de stu- iu! afectiunilor aparatului locomotor, Publica tat 1940, monografia Tumori gi distrofii osoase”, iar In 1948, Yolumul sinflamatil si fracturi", © data cu fidicarea de cadre pe care a stiut Te stimutaze 91 s8 le tormeze, a creat la spitalul de copii’ un adavarat for meto- dologic, apreciat in chip deosebit de Cétre. student, extern! gi interni, ‘mal ales de catre bolnavi. ‘Trecind ‘in revista etapa 1914—1950, putem spune cd cel trei titulari ai cate: rel au ridicat chirurgia $i ortopedia pediatricd la Inaitimea cerintelor mo- dere ale medicinel de atunci. Ulterior, Cunoasterea mai In profunzime a fiz __ 3/1989 logiel 94: fiziopatologiel difertelor pe- fioade ‘de deevoltare ale. copilutul = ‘medicamente au condus 1a. pro- tezie $1 reanimare. ‘succese chiturgicale o contri- Bute speciala au ‘avut descoperirea si Utlizarea antibioticelor 41 chimioterap Gelor. Toat is dus 1a dezvolt oa Unel chirurgil pediatrice din. ce: in emai indrianele, permiting elevilor Profesorulul Cosécescu s& treaca de la {noercdnite imide do. rezolvare a unor malformatit congenitaie de mica impor- {Tanta ta chirurgie malformatior majare de tub digestiv, de eperat urinar st apa fat locomotor. In acelas! spirit de: por Gescoperires nor” nol arate 31 ecient fectanare fost aborsats chirurgia i- pertensiunii. portal ‘malformatilor ulmonare. Progresul acesta a fost posibil atunci ind grija pentru copil a devenit o preo- srmanenta, 0 problemé de st ‘cA in 1999 mortal 1948 facultati de pediatri chirurgie toate din tard. Si pentru c& numacul p din clinick a devenit insuticient, alul demoda. “tn august 198," prin {grija deosebita'a forurlior noasire con- ‘Gucatoare, batrinul local al clinicil este si modernizat Preluind. personal, conducerea clini cil in 198%, am pornit ta lucru cu de rina de a realize nol progrese in rurgia §i ontopedia podiatrica. Ac ‘gat intr-o find trebuiastmulatd munca de cerca, congresele U. Pentru tnvatamint si practica de Pentru mai bun ‘lulu! s-a trecut la organi ‘Sectii in cadrul clinic, fapt care a per mis 84 38 fac progrese remarcabile in reanimare-terapie Intensiva, in rezolvé {fea malformatiior majore ale nousnds- eutulul si copilulul mic, in chirurgia rologicd, in ortopedie $i traumatolo- gie. Volumul de lucru din clinica a con- Uinuat 88 creasce propresiy 31 serviclul condus din septembrie 1976 de conto: renjiarul dr. Mircea Socolescu, a trebuit 84 se adapieze acestel situalil, Oaca in 1885 au fost Internati in spitai 919 co- pil, dupa un secol, in 1985, s-au inter hhat In clinica’ 12.625 bolnavi, adica de cca 14 orl mai multi. Dar mortalitate de 3.4% acum un secol @ scazut la 1,04 in, 1985, ‘In clinica din Bucuresti si-au facut ‘specializarea si, ulterior, pertectionare eleva serii de ‘secundarl, dar ea nu a ‘amas singura care 8 se ocupe de chi- Furgia copilulul, Din 1948 s-au inflntat clinic de chirurgie si ortopedie {rica In toate institutele: medico-tarm Geutice din tard. Alaturi de clinica din Bucuresti, ele au contribult din plin la formarea ‘de nol specialist, 1a progre- sole specialitatil gl la acordarea une) inte chirurgicale i ortopedice di ein ce mal bune pentru copl =CRIPTOLOGIA in istoria romaneasca ,cabinet negru“ la Hanul lui Manuc (i) ragoman ture, resident secret al usie, confident al hii Constantin inten tomer omn_ a Mose ve), mare negustor gom de. ale cen, Mantie-Bel foloseste raganul ® aca rma’ interventd Intre Rusia gt Turcla pen- fru a inira In diferte combinati pottice, Sconomice formative scope Spon consieabla” sa aver ea tele, ol gra periectionat proprile oteliere ranulactunere, 8. durat "un pod Biovin g' coeiut al mal ves im Capitals, care poarta humele, Aicl se faceaug! be deslSceau cele mai importante alacen, se uraeau tot fetal de intra police ¢ se destagura 0 in tensa, actitate de sprona) si cont ‘aj Alc! se afa.ystatulmajor” alll ‘e-Bal, carina 8 general de informs fis de observare a taincior discrete ple de rafinament dle: Onentulul Aicl se Sag ycabinetl 884 negra, dotat cu Strumerte de citare. si miloace de int cepts coresponene arhiva Museu de Istorie «i Art8 al Municipals! Bucurest se gasese sute de Gocumente refeioare’ ia activtaten pol ‘8, informativa qi comercild.destagurats Se Mane: Dine acesea,” dn. panctl rosin, de. vedere, atrag.atentia Seosebit door dus, ectise In. limba or means, care constiule codurile secrete (Co ahtoral ‘cérora, Manuc. Ia criptografia tmesajele secrete. Este vorbe, se. pare, de iste iste codice foloste in evul medii de alte diploma occidentale (in special ‘de Hla) tn care un. sour cuvint, de obk ‘ci foarte banal, inlocuieste terménul fea) ‘Gntrun mesa} care se. vrea et mai obiy ft #inolensiv, Fraze-oparent Tard inn portant, de tipul ,La Viena. am tntrit’ 0 Frullime de pricier, dar toh rau grabit puteau sé abba semnificafa de yLa Vidin, 3/1989 armata turcesscs se preastese de Ihptd"= Nu este" sigur decd aceste instru mente de. tifrre, care neau. parvent, rau foloste. In tranamiterea.datelor se Stk cw bepiiaie Ge ite mal ae iti ng tree co ooetura roprie, ‘Oricum,. sinter’ sigir cd mintea Graconicd a lu Manuc, ce a putut fen echibra,blormaty ‘ive inperile era fu'a folost nual aceste bate codice. Se fie cd hacen epoct armata ¢ diplomat {arta foloseau ‘runt de. subetube, cu Teprezentari neunilorme, iar tell un cod ‘onfecfonat in. Germania, Napoleon Bo- ie. introdusese "dous.isteme— un ‘Me cia, pentra'a coresponda cu auto: ‘aie mitre # cite din Parish timpul ‘ampeniior, si'un yMare ci” a. caru cheie nu ea Cunoecita deci de maresa Si Dar ambele sisteme rau dovedt 2 f lobe" deosrece "specialist uni le-au ‘pan co mult usarinia Ge spune c8. dupa ce Manuc-Bei a deve- nit -conailer deste Tings impératul Rie Alexandra 1 ou care ae afi ne Ing acl), pout roar Tigeret elo Lai, Nopo- parte, in fafa iminentel irvazt & peor coal, se retrage la Fontaine: Hest de unde “erie pe maresli ei Nejr Macdonald gt Cauancourt sf nego exe timpul tratativelor, Daratul Ruse, pentru ei console pe’ ma fev ances! pen hithgerie tere, lear 8 spun: “‘De'tun mare slutor nea fost faptul 8 noi eunogteam ‘dnsinte toate intenfile. fn plratult durmmeavossira, chiar cin pro- Prile tale ordine crate pe care nol leam IMterceptat g decriptat, n special cele din Ultele campent Nu este suprizsior ck dumneavods- tri afi putut’ decrpta meieleie nosstre, Interveni"cu tristeye Mactonald, deosrece invmod sigur'un tradstor va vindut ches lea nt de “\fa‘dau ‘cuvintul meu:de onoare - ar fi spus Alexandru ~ cd neste vorba Je ridun tradator la miloc. Specks nor 1m leau decriptat tnrun mod foarte sir , datoria special greselior pe care faces Din ‘fericire pentru Manuc-Bei, tn aces wreme, istoria nu consemneaza nici un fel de preocupsti ale otomanilor in ceea ce priveste criptanaliza, Probabil c& el gia dat seams (sau chiar gtia in mod sigur) 91 din acest moti ua recurs Ia cine ie ‘ce metode criptografice sofistcate, des: Pig, cate, in mod sigur, ave cundeini. ‘degrabi tnclinam s& credem c& a Josit In mod intens scrisul cu ajutorul cchidelor organice (aptele, ojetul, sucurie de fructe etc.) care poate fi f8cut vizibil printro ugoara tncalzre a hii. ‘Un rol deosebit a jucat Manuc i peri ech labo russe «spec, negocieror de pace dintre dous mari puteri aflate in conflict. Dups perm ung, autor conrbuia ha a st chiar hotarltoare: numai datorita. lui ‘sar fi Inchelat, pacea de la Bucuresti 16/28 mai 1812) Intr-un mod. avantajos ie tara fh defovonren Trcie #8 Titlor Romine, -Manuc di stun li Ru: ‘cum $8 ‘treteze cu plenipotentiarii ae cf eManuc 2 af permanente anturajul generalilor rupi" etc., raporta Metternich, ministrul de externe al Aus: trie, von Hakenau, agentul austriac la Bucuret Descoperind rolul nelast jucat de Ma tue in Wehetrea trataulal de pace de la Bucuresti, tureii au pus la cale asasinarea acestuia. (Dar agentit shi din Constantino- Galt averzenzt of Mancc fie in Trane Sania “appa Viena "Act partici ‘congresul diplomatiei europene 9 stabi leste relatii de amicite cu Capo distri, ministrul de externe tarist, pe care 1 va Inlorma,sistematic, chiar #dups ce se ve stabil la Hanesti, judeful Botosani, unde Isl cumparase o mare mosie. De pild3, Ih 1315, Faporeaza, despre activate, pol tara § administrativa a turclor din Selajle carte la 8 decembrie 1816 Minteo hots Content a Petersburg despre situatia din, Basarabia care fusese ‘cedaté de Turcia Rusiei prin tratatul din 1812; elaboreazd studi, memori, sinteze informative de mare ‘Intindere, enalize ‘economicofinanciare etc., pe care le. tr ‘mite, In parte codificats, servicilor #pe- ile’ sau autortatior centrale ale Ruse), ‘Din. aceasta succinta prezentare tem #8 ne dam seama de actvitatea i ‘mativa desfBgurais de Manuc, de anver. sale," chestuni potential formatiy ‘creat. de el, faptul 8 nua fost strain de multe intrig) organizate Ja Poar- 18, precum i abiltatea sa de a grefa preo- upfiile sale informative pe osatura’ afs- cenlor negustoresti. Faptal cha kucrat,Inteun fl su atl, pent servile specie ale’ marior pu. soci, inl by avons EP fate Rod ass feb intereaele vena Prin obires sa national, "Da Ber al 6s ore {at mai ses spre puterea, aflaté pe atunci fh ascensine, care promitea.elberarea opoareior it sudestul Europel de_ sub: Spresiunea i exploatarea Imperulul oto man. De asemenea, nu poate fi taghduita fippata 6 evident Td de mares de eiberare 2 popoarelor oprimate, inclusiv 8 rominor Teta de care" Manue anti Sentimente de pritenie. Printre ultimele sale prolecté ge ux ‘arb #1 construirea unui” orag = Alexan Gropol”—a"confivents,Protulii cu Duna fea, cam pe locul unde este situat oragl Reni de’ asta, Dar moartea sa, la 20 une 1ST, eum pe, ied oe by feren virstel (48 de an), La impledicat sB-piducd plan la bndepice. 7 WASTASE THUTERRA editerana Asiatiea maricio yf insul H nordul Auseralal fapt pentru care mal eite Genumith sl Mediterana Asiatico-Australt. Prin ozifa sa geografict, Mediterana Asiaticd constitule 0 Punte natura ce uneste continenele aii 1 aust: ian sl reprezines legitura cea mal lesnicioas’ incre ele Pacific $1 Indi Sicuac de parte 91 de aia a Ecuatorulul, Ine, 15° fatitudine nordict si 17° latitudine sudica, si thcadrat de idianele 105* si 143° longitudine stich, uriagul bar in maricim al Mediterane! Asiatice este subdivizt de numeroasele ingule $1 strimtori din cuprinsul stu, In nu ‘mal pugin de 13 mari: Sulu, Sulawesi (Celebes), Makasar (jung Pandang), wa, Bll Fores, Sawu, Timor, Ban- da, Maluku (Molucelor), Haimahera (Djallolo), Seram 3i ‘Arafura, insumind aproape 4 500.000 km?, intrecind de ‘aproape douk or! suprafaya Miril Mediterane. Unele dintre aceste mari sint epicontinentale, situate deasupra platformelor continentale ce unese farmurile ‘Australiel cu ale Noli Guinee (marile Arafura si Timor) ‘au dintre insulele Kalimantan (Borneo) si jawa (Marea Jawa), Insi cele mal multe sine mari cectonice, prove- nite prin pribuyirea uscatulul, unde abisurile depiyesc ‘adesea 4 000-5 000 m. Cea mal nordich dintre marile Mediteranel Asiatice se Marea "Sulu (248.000, km? situath in partea sud-vestich a Arhipelagulul.Filipinelor. Bazinulul. marl- tim principal — cupringinere Iaulle Palawan, Mindo- ro, Panay, Negros, Mindanao, Sulu 5! yirmul nord-estic al ‘mari’ insule Kalimantan (Borneo) — | se adaugt 9 micile bazine maritime incerioare (Sibuyan, Visaya, Sa mar, Camoces 91 Mindanao) ce despart principalele in- sule. ale arhipelagului. Spre nord-vest, Marea Sulu este despirsita de Marea Chinel de Sud prin insula Palas si clteva Intule mal_mici, in timp ce spre sud comuni ‘cu Marea Sulawesi (Celebes) prin insulele Sulu. Cu exceptia unor zone restrinse din partea de nord o a Calbayog a le 5s S ree TNegrgs a fe a ndo boung lie Marile si tarmurile Oceanului Pacific vo 10AN STANCESCU 41 sud-vest, unde adincimea nu depayeste 200 m, cea mal mare parte a bazinulul stu maritim este dominat de abi- ‘url ce coboara frecvent sub 3.000 m, care, la nord-vest de Insula Mindanao, ating profunzimea maxima de 5575 m, ‘Aceast’ mare interinsular&, agezatd tn lind zona tro- picald, unde valorile cermice ale apelor de suprafagt se ‘engin in tot cursul anulul Intre 26° 41 29°C, este risco- Pearse econ oe ete esate boa See pr ‘aproape in flecare an marl pa gible mazerisie p plerdarl os vies omenest ‘Cal tal cumplit dintre acestea a fost, des tembrie 1911, care a devastat in clteva zile ret sferturi din insulele ‘arhipelagulul, distrugind suce de sate $1 2ecl de orase 4) ficind peste 60 000 de victime. Prin pozitia sa geografica Marea Sulu reprezint’, de fapt. cea mal scurth pi mal leftind cale de acces incre numeroasele insule ale Arhipelagulul Filipinelor. Este si firese ca dea lungul sirmurilor sale, predominant muntoase #1 bine articulate, cu golfuri ce pitrund adine in interiorul uscatulut, st se fnsirule numeroase por- ‘url, unele ce depiyesc ca Importanga cadrul local. ‘ia sine porcunle Batangas (150000 locultor, aye- zat pe firmul sud-vestic al Insulel Luzon. al dollea ca ‘volum de marfurl (cca 8000 000 ¢ anual), dup Manila # Holo (300 000 locuitori) din insula Panay, ctrora_ It se adaugt: Calbayog (140.000 locultori) din’ Insula Sa- mar, Bacalod (160.000 locuitori) din insula Negros, Cebu (460 000° locuttori) din insula cu acelagl nu me, acest flnd gun Insemnat centru Industral cu- tural, 9p eT Jur, talfunul din sep, Mal extinsi ca suprafasa, Marea Sulawesi (435 000 km?), situath la sud de Marea Sulu, este delimitath_la vest de Insula Kalimantan (Borneo), ia sud de Insula Su- lawes!_ (Celebes), la nord-est de insula Mindanao, co- munleind spre nord printre Insulele Sulu cu Marea Sulu, lar spre est, printre Insulele Sangihe, cu Oceanul Pacific 31 Marea Maluku. In sfirsit, prin larga Strimtoare Maka- sar (110 km), apele sale se impreund cu ale Marll Maka- sar (Ujung Padang). Ea este cea mal adinet dintre marile ‘Mediteranel Asiatice, find situath in cea mal mare parte deasupra unor zone abisale ce depayesc frecvent 4.000 mm, care, Ia vest de insulele Sangihe, ating in fosa San- glhe adincimea maxima de 8 547 m. ‘Ayeratd in Imediata vecinétate a Ecuatorulul, Marea Sulawesi beneficiaza de un regim termic al apelor de suprafaph. deosebit de constant, din moment ce. dife- renga de temperatura dincre lunile februarie (27°C) 5) tuguse 0G) este dor de 1°C! unoscutt si sub: denumirea de Marea Celebes — care reprezints, de fapt, transcrierea in limba portu- ghert a denumiril originare mafaieziene (Sulawesi) —, aceasta mare ecuatoriala ‘muntoase inva: date de vegetatie luxuriant mal pugin ospitaliere decit ale vecine! sale dinspre nord. De aceea s! portur sale sine mici, de o Imporcansi aproape strict locald, cu © singurd exceptie — oragul Za (300 000" fo- cuitorl), din extremitatea sud-vestici a Insulel Minda- nao, al’ creilea dintre porturile filipineze, cu un trafic anual in jur de 6000 000 t, Este principalul punct de export pentru nucile de cocos si capre, dout din avu- sille de seama ale Filipinelor. . raeIACOB FELIX si afirmarea epidemiologiei pasteuriene 5 1889, deci acum tin seco}, 2 fost tip Tc ls Bucureg cel deal doien sok al Tracatul de igiend publich 9 _polisie sanitark, doctorul igcab Fel, la remnen eee profesor Facultatea de Medicina din Bucuresti si seful Serviciului sanitar al Capital. Apa- tt a ewan vena 0 2 constituit_ un’ eveniment memorabil miotege, Inca. pro: ef practice ale preveriti mise llr traarile une regen! lumina conceptiior med Cobiologie revolutionare ale. hi Pasteur, ieeroare ero hort al:microbt fh producerea ‘celor mai multe’ fmboina Felix publiase tn. 1869 primul volum al acest fraat, aici! defnibe iiena cas Inia experimentalteoretica gi ca. tehnicd aplcativgyanaizase ‘modal fy care sand tatea individu gi 9 colectivta eate‘con ifonata de mesial ambiant qi precionse ders de: sctivinte 8 nora ain poeple famurale_igenei. Urmatorul tom alta: ‘ubinituat Boalele.#! bolnavil ‘she consacrat " combateri fpiderior al als mijoacelo de Preinimpinare a contagosse. anful inelesese 8, 0\ data cu epocalele detcopern ae a Pater, Koch ator file tradifonele privind rok miesmelor q 4) putrelache in sparta. bor "infect Seat ata camp expe tmaniestarlepatologce. fn schimb, bac {eriologa faghduia 8 clriice mecanis mele contaminari_ organismuk uman 3 de desvoltrl ty acest organism a proce Seior morbide, Innoile tare. se prosuse Ser in gtinjele medico-biologice, ca ur- ‘mare a puneri in evidenta. a mictobllor patogeni, impuneau remanierea neaparata. i pideriologie ‘de notiuni. al Gnth care acorda parti epidemiologice lo- cul, tngemnatatea si dezvoltarea ce i se Studile Keene lea, ncelt 1s Prago, ic diplome de doctor ln medina a obtiiuto in 1857 la Viena. Indata dupa aceea a ve nit tn Tara Romianeascs, unde a fost nu- mat medical sip de carantind al ora fului Oltenita, Intre, 1859 si 1861 a func. onat ca medic al districtului Muscel si al spill dv Cimpuling. Acta pling ‘ond pe care a desfésurato aicl na Carol Davi putut 68 nu fie remarcata felul_administrafe: sanitare a ari Acesta 3 objimut, tn 1861, nurnirea lui Felix in post de’ medic al culori de Galben: di Capitals; in acelagi an, (0 Incredinfat tina rl doctor sarcnd "inet "una urs de igiena la Scoala napional icina. Ts {laral roulut curs nu era deacamdata re tribuit, dar importanta.includeri in_pro- rama gcoli bucurestene a unel aseme- fea materi de stud nu trebuie nicide 3/1989 cum subapreciats, Este drept c&, inca de | tnceputul secoluli, igiena fusese pre: data tn anumite institupi de fnvetamint medical din Europe, dar nu in cadrul une! gatedie independente, ‘ci sub oblacurea facie! sau a medicine! Legale. Prima ca ira aparte ’2 Ineeput $8 fune- fioneze 1859, 12 Scoala medicals mil {ard din’ Angia, Chir nan urmator, torul Felix devine profesor de. igien’ Ja Bucuresti, inainte ca’ predarea sistema tic a acestei discipline $8 fi fost oficial sala bh faculaie de medicng de pe cons tre, 1862 91 1865, el a ocu- BEES postal de ceispectr ‘general ui sanitar al Principatelar” Unite, secondind | astel pe doctor Davin in corganisare” administra me Seals el ost. Ment art, tre studille pe care le-a publicat In aceeasi perioada cel despre Apele de blue ale Bucurestiior (185), batat pe analze ch mice '§ pe investigati microscope, in are demonsttesa e8 apm consumats ature! e bucretei proven ne: Sbste_ din. rid Dimbovita, mu corespun dea can elemerare ae ene In, 1865, Felix a fost numit medic'e al Capitalel, post pe care la detinut, cu tnele intermitente, pind In. 1892 aceasta caitote a. depus neabonte efor fur tn vederea.asigurar salubritti ore ful, ameloranicondiiloriglenicosai- fare in sco g atelerele mestepughres, Derfecjondet asisentel lente populaie Seimedictofcia ih impo razboiul de independents ia revent sorcing de comandant a sptalelor mnitare dea TurmuMagurele, unde erau fvacuat pentru igre rani’ de pe cin: purile de lupta de dincolo de ire. Primal Congres. al mediior, veterinar- lor _g farmacigtilor din Romania, tinut la Bucuresti in 1884, a fost prezidat de lacob ix, care se doveden satel 2 f una din ele mal proeminente personaltat ale 3 intl noastre medicate Eminentul igienist sia Incheiat activita- tea din domeniu! sdnatati publice ca di- recto bea Secs sar Ro Be pe care la ocupat intre 1892 4H 1895,"ty aceasts funchie © tut 80 bn Sine fn model el mai ferct preocupSrle pe linie administra. i legislative cu cele de analiza aprotundata a problematic igerice 9 medicale a. ari noastre in preajma lui 1900. lacob Felix a adus con- tributii substantiale la investigarea stérilor de. hicrud din domeniul-medicosanitar, ‘elevnd sdeseor: racine soc econo: mice ale multor neajunsuri. Intr-un raport fraimat fr 1901 forurlor guvernamentale, Bio, cuz sla en logtei m medil rural, atrgen tend c& aceasté boalé a mizeriel se datoreaz’. ry in mcd masurd incapoctahorganelor Sdministrative dea lature. 101 ce. se pune progres, bunula ta, prosper ‘at "Focmai finde era convins co polis sanitarhefclnta nu se poste teaiza fara MEMENTO ‘© cunoastere temeinica a realitatilor con: temporane, doctorul Felix a Incurajat cer. cetirile de statistica i de geo. sgrafie medicald. Tot ii | se datoreaza pri mele studii de amploare asupea trecutului sanatatit publice la not tn fara, ineununa, rea acestor preocupa tala opers Istoria igi secolul XIX $i el secolulul XX, Scrierea a fost publicata, ‘cade fncepind cu anu, 1901,tn Anal! miei Roméne", distinsul_ igienist ‘membru_ activ’ al Snaltulul for de cultura ‘nea din 1879, Trebuie totodata. amintit cd acest savant, care beneficia deo aleasa pretuire In cercurile de specialtate din fard gi de peste hotare, a socotit cA este de datoria ui 88 tiptreasca numeroase ar ticole si brosuri de popularizare a cunos- tinjelor igienice si medicale, publica destinate mai ales 'storlor de cane de sate, Dintre lucratile sale care au trezit un pputernic ecou th: humea stintica semna- lim doar raportul pe care 1a prezentat in 1887 la Congresul international de igiend si demografie tinut la Viena, raport in care Televi necesitatea crear unior spitale des- tinate exclusiv izolail gi tratarii bolnavilor contagiosi, idee sustinuta de cei mal pro: gresigti epidemiologi ai epocit gi care, cu tnd, avea 84 fie pretutindeni pus In’ api lacob Felix a Incetat din. viajS Ja Bucu- rest, n ziua de 19 ianuarie, 1905, In artco: lu necrologic pe care Nicolae Jorga ba pu- blcat atunci in ,Samanstorul" aflam des- pre dustrul dispérat: ln viata gin scrisul Siu stinfifc, el a dat dovads de senti ‘mente inalte’ si curate, pe care le-a expri- ‘at, cu toata sfiala ce’era th fundul naturi sale, deschis, pe fafs; In. cugetarea, saa fost’ pitrundere gi tn cuviniele sale stites un gr de eros Si orga ait adauge: In doctorul Felix, taranul romAn pierde pe unul din putinil s8i prieteni ade vara, si lacrima pe care (téranul), in neptinta hui de oameni si lucruri, nu poate ‘880 verse el insusi, 0 plingem aici noi, ccarturari tiner, care gindim gi scriem pentru dinsul gi fn numele lu. . Dr. G. BRATESCUAnii de. studentie, deschiderea spre stiinte ntr-o perioadé de puternicé inflorire_a stintel. a cult Ti, & Cunoasteril umane in genera, Eminescu. porneste pentru studi universitare ta’ Viena’ si Berlin. in mono Horan e care -0 dedi, disinaa protescart 200 Du- mitfescu-Busulenga remarcé: Oar’ coea ce avea sa Schimbe intr-adevér ‘universul_xistenieltinarutut de ani 'erau Tacasurile. de culturd. cu. remarcabila. tra ‘Aci “la Viena, alse. inscrie la ‘Universtate, unde frec- Yvenieazé faculiatie ‘de Mlozotie, medicina, drept. audiind Cursurl de_anatomie $i fiziologia (Hirt Brucke), chimi (Teelu), filologie’ romanica(Mussafia), storia” Rome {asenbaen,.* drept roman” (hering).. crept aaminsiativ 1 economie nationaté (Lorenz St Fret ant mal tau, 1 i continud dosavieren univers tard la Borlin. acd profesor vienezi erau somitat al timpului in domenile tor. chive dintre dascali berlinezt Aint nume do reterinta. ale. culturi §1 stinjel din toate tim- purlle.-Amintim. pe unil dintre ei si cursurile urmate: Eu- Gen “DUMring “(ldgica, principle filozotie! etc). "Karl. hard “Lepsius (istoria Egiptului, monumentele Egiptu- Tui, obiceiurile st moravuriieegipteniion), Johann Christof gendort, (geogratia.fizicd), Emile Oy Bolt-Reymond {fiatologie genirala), Hermann. yon Melmnoltz (fizicd). La Acestia Yom adauga pe profesorul Weber si cursurie Jala do gramatica sanscrta $1 de interpretare de texte din Yechoa IRoratura indiana, cursun! hotaroare, fara indoial, Beniruo parte insemnaia din cresia se. poeticd. Ani Je Haan, notte cur, deachigaren Be care, acoaie lume inaceesibila fard-o.pro- surtele (2270 8 3H gi In care gasim nu se mérginesc ta ee ftulgera in egala masura in cele- lalte manuscrise, ca maxime, versuri sau simple ginduri notate aga cum irau venit St le reamintim pe, ceva, tard a urmari 0 ordino anume a stiintelor de Tegate sau vreo cronologie. Dar, pentru c& uns mai zguduitoare ale poezilior $1 dedicate cosmo- goniel 1 in general cosmologi.i, s& ne oprim mai inti la acest in fasu, Be atunci résare lumea, lund, soare $i sti De atunci si pina astazi colonil de {ui pierdut Yin din sure vil 06 chaos pe céréri necunoscute so afl Imaginii cosmogonice luniversurilor, ast ‘primordiala, originea ‘comuna tur (© forma de, exprimare una materiaie @ lumi si extraordinara, din ultimui ‘nastarii universurilor: dorul nemarginit care le fatrage In viata, care le da existent. Probabil ca este o Imagine unica in intreaga,creatie poetic. 9) Hlozo timpurilor, @ cérei céldura omeneasca ar focmal gétorita acestui iucru, nam face deci s& Te mic: grim prin orice comentariu. Dar s4 ne amintim, citing Aceste versuri, cuvintele lul Tudor Arghez!: .Fiind foarte roman, Eminescu este universal, asta o stie oricine cites- ee Sorisoarea | este una din posziile cele mai tulburdtoare ‘ale postulul prin grandoarea Imagini’ cosmologice pe mal ales punind-o in contrast cu marun- tole, dar att de dureroasele neimplinir ale vielil omenesti Eminescu din Scrisoarea | nu este inca un Cosmos", un univers ordonat (distinctie fécuta de Her: iit), iar cosmogonia si eschatologia pe care el ni le pri Zintd sint de origine indiana si nu elend. Acum acest tueru ‘este foarte interesant, mal ales daca Ml privim In contextul —— ; ‘eminesciene: gasim al roa ordinil din dezordin @ tuturor_componentelor INotd, In numérut trecut, fa artcolul .Bucuria de a si. ain cxarul ‘seriluut” Eminescu $1 $tinla” redactia a reprodue 9 fotografie proluata’ gin Tucrarea viata tu! Minal Eminescu: de George, cal heseu, aptruth incepind cu editia din 1038's! termining cu cea ain 1977. Orn ultimele corcetdri a relegh 8 Totograia ar apartine de ‘pF nul eotor lean jonice actuale. In Scrisoarea |, nasterea Universului este Inspirata de celebrul.imn al creajiunil din Rig Veda X.129. Este fascinant sa ie compari pe cel doud 91 $8 urmaresti pas cu pas geneza formel pe care ‘© avem astizi a acestor versuri. ‘Scopul nosiru.nefiind esta, ne vom opri doar Ia un aspect anume al cosmolo- ial indiene, prezent 1a Eminescu si readus in atenjia 1u- mit stiinjel doar in. ultimii 30 Este vorba despre modelul suticient de popular la ora actualé, pentru a mai JL nevole sé descriem, al Big-Bang"-ulul, elaborat George Gamow in 1983. Acest_ model, cu modificarile aduse pe parcursul dezvottaror ulterioare. este capabit $4 explice suficient de multe lucruri, pentru a fi acceptat intr-0. cvasiunanimnate, Printre corolarele des: ‘mult sau mai putin recente, in acest dom Si ideea ca expansiunea Universulul, af INA desfasurare, di inferioara cel Universulul, toe tundamentald 8 flozo- la fel ca si cea a pluralitatii universurilor. Prima’ o intinim in versurile descriind eschatologia, sfir- situl Universulul: ‘Soarele, c@ azi © mindru, oli! vede trist $i ros Gum se-nchige ca 0 rand printre nor! intunecosi, Cum planet tof) Ingheata ¢i s-azvirl rebell tr spat €), din trinele luminil $i ai Soarelvi scépati; Timpul mort si-ntinde trupui si devine vecinicio Caci nimic mu se intimpla in intinderea pustie ‘$i in noaptea nefiinjel totul cade, totu! ta ici in sine impacata reincep - eterna pace." ‘$8 ne oprim a ultimele versuri: ciclicttatea este impli- ita caci Tntinim verbul wreincepe’. In doar patru versuri Eminescu reugeste un tablou ta fel de Iniricogstor ca ‘acela din Upanisada Chandogya: Am cunoscut cumplita dezvoltare a Universului. Am vazui totul pierind iardsi si (ardsi (a sfirsitul fiecérui cictu. In vremea aceea teribila tlecare atom se dezvolta in apele primare, pure ale eterni- tall, de unde la inceput a iesit totul. Totul revine atunci imensitatea nepatrunsa, sibatica, a oceanului, care 3/1989.Sau, cum spune Eminescu: -La-ncoput, pe cind fiinté.nu ors, nici nefiinta vrorea aceasta este coa in care se nagte totul — u are in citata upanigadé. .bolboros in fiecare por al trupulul lui Vishnu sl, 0 data cu acest foul", $0 nasie si timpul, imagine deo putere unica. in oer timp care-si_,intinge trupul si devine ves- Ri murind. prin cleolvare in cerita, nastersa san mal Ininim’ — cel putin nu oxpuse U fore 9 oral Ge ici — in reo alta Grealie powtica, O- mal intlinim do In scenarila cosmogonice’ contemporane In ‘care. fiz Matematica, astronomia si chimia ‘contucreaz& pentru a ne da un tablou a earul grandoare nu cred 8 fie egalata ‘0 opera poetics, in atara strofelor din Scrisoarea 9 din Luceatarut te! unde-ajunge nui notar {tei imp ape concur Siremoecnoearch fy teger Bin'golun a neste cl $2 din a chacsutul vi Jurimprejur de sine Yedea carn rive c0a dint Cum tevored lumine sau a versurilor de inceput din Rugaciunea unui Dac: Pe cind nu era moarte, nimic nemuritor, ‘Niel simburul luminil de viata darator ‘Nu era azi, nici mine, nici eri, nici totdeaune, ‘Céci unul erau toate $i totu! era una; Pe cind pamintul, cerul, vézduhul, lumea toate Erau din rindul celor ce n-au fost nick Pe-atunci eral tu singur, incit mé-ntreb in sine-mi: ‘Au cine-i zeu! carui plecim a noastre inemi. Cosmogonia fizici. din zilele noastre, careia ii gésim ‘adinci corespondente in vechea filozotie indiana, aduce tun element care si situat in contextul strict al unel refatéri stiinjitice nu poate sd impresioneze in aceeasi masuré ca jaginea postica. Despre ce este vorba: Fizica teoretica & reusit performanta unei .calatorii” pina la inceputurile absolute “ale Universulul. Spectaculozi ‘hu este intrecuta decit de cea a a capatul drumulul. Céci pe masura ce timp, vedem cum rind pe rind fortele pe Sie stim actionind in jurul nostru,— forte | forta. tare (care leaga nucleonii in nucleu). "se unesc, mai inti, ut ‘80 adauga Intro forta gravitational te amomentul” cel ‘mal indepartat pind la care putem ajunge. Pentru ca din- Colo de et nu mat exista Yealizind superunificarea. Acesta hotar Nici timp spre a cunoaste adic, tn cuvintele noastre obisnuite, ne Timita Planck. Dincolo de’ ea, 9 Inch ajunge s& curbeze i spatiul si timpul, acestea nemaifiind mé u care stim s& operam, pe care ni le-a definit noi, ¢1 in contextul cArora putem cunoaste, e jentura fara precedent a mintil_ omenosti si acest’ moment de rdscruce in istoria noastra ca Univers: ‘este cuprins de Eminescu in Imagini singulare in intreaga Poezie a lumil. Daca recitim Luceaférul cu atentle deose- Dita pentru modu! in care poetul isi construieste viziuni timp gi. spati Eminescu traieste in multe din intr-un spatiustimp, © nojiune care avea s& aparé la mai ulin de doua decenii de cind el n-a mai fost 98 0 alle 2 dezvolta unul in altul 5 tarurilor sarmanulul Oionis $1 celor ale acestea doud se potrivesc ‘mal bine a fi discutate iuind fn considerare madul in care mitul ia au devenit sti= inile pe care Ie sim nol an asa 68 Te lasdm pentru alta at ‘AWORE! DOROBANTU Citiva dintre marii creatori ai epocii Charles Babbage (1792-1871) Henri Becquerel (1852-1908) Ludwig Boltzmann (1844-1906) Dimitrie'Brandza (1846-1895) ‘Charles Darwin (1809-1892) (Claude Debussy (1862-1918) Feodor Dostoievski (1821-1881) ‘Karl Eugen Dithring (1883-1921) Friedrich Engels (1820-1895) ‘Sigmund Freud (1856-1939) Spiru Haret (1851-1912) Hermann von Helmholtz (1821-1694) David Hilbert (1862-1943) \Vietor Hugo (1802-1885) Kail Marx (1818-1883) “Julius Robert Mayer (1814-1878) ‘Louis Pasteur (1822-1895) Wan Paviow (1849-1936) ‘Jules Henri Poincaré (1854-1912) ‘Nicolai Rimski-Korsakov (1844-1908) ‘Nicolae Teclu (1899-1916) ‘JJ. Thomson (1856-1940) Ley Tolstoi (1828-1910) Giuseppe Verdi (1813-1901) Fichard Wagner (1813-1883) Pasta" cs ¢ 3/1989 25PROGRES TEHNIC $I COMPETITI! IN LUMEA AUTOMOBILULUI Brooklands intre cele doua razboaie mondiale J. HEROUART. T. CANTA Gada de tnceput, find «doar apanajul ose de coment. Fo. cde asemenea la inceput (ca urmare a elo: turlor lui Ford” in SUA citroen” in Europa), riarea majortate 8 Constructor: for asamblindu-gautoturismele manual, cu, mijosce ‘destul de rudimentare. De la ele mai luxoese autoturisme i pina Ia ele mai ietine si mai simple se montau fhcd rol din lenin, iar la marea Tor major tale exista 0 caroserie deschisd, echipata uo. capoté replats in partea ‘dn spate Angas door ty car de timp nearer i. Stergitoarele de parbriz nu erau Inca inventate, fept c pati superioare a a ch de ch fh consecinis, ocupanti trebuiau 88 se Iimbrace foarte cAlduros,! iar automobiis- tele. s8+si lege palaile sub barbie, Uneor, suit dotat si cu un al doles pparbriz care urma $8 protejeze pasageri Se pe bancheta din spate. Putine autor ame europene vent demaror decir, ‘motoarele find. pornite cu ajutorul mani ele. Fritele pe’ puntea din fata nu erau fea inventate, fala panta cea mal mica Toditoarele capa Incepeau sh farb3. In céuda acestor neejunsun, conducerea au- omgbiului constitu 0’ placere. deosebi ta. Era perioada romantics. a automobil hui, Asemanares' ea cu hipomobiele gi ca lesilevremi nu era inca. total ruts ‘Rutornobiele anor "20 erau, th ansam bi, mul mai bine constrte 91 mal bine fingale fala de’ tpurle ‘vech, ‘ca’ urmare 2 expetienie doblndte in timpul_ primula: Taabol mondial in dome metalurgil si, fh particular, al euborari de abaje uyoare, © ‘absentia "totela a. seranalizari rutiere 4 caracterizat acei ani tiner a automobs fulul No existau ned eh panourt nd catoare de. semnalizare, nici semaloare, et Sep uice De asemenea, ru fie ferd elaborate regu de_prcare auto tmabilelor Cogmaral, modern al aglomera tor rutiere, al polusr era necunoscut Pune competi bucurau Tol de atta populartste ‘cd in, cosul cureelor au fomobilstice. Printre ele, una dintre. cele mal. cunoscute a fost Brooklands. Acest Greult & fost, intre’ cele dous, rézbosie ie eels Spec a (= cat a ae Impunea deschiderea So et recta de depasre ‘mondiale, un veritabil stup" al automobi lismului, unde zilnic se"petrecea un eveni- ment important. Pentru a permite desta. surarea curselor de automobile, In zona Tespectiva sau produs repetate transfor min, Broutlefrmelor "Vickers Arm strong” au_intrat tn posesia clubului, virajul denumit Byfleet” a fost desfinfat pentru 2. pulea” permite aterzarea "avioanelor tana “cilful Blt eo, ante den Yazia mongtilog auto “special preg pentru Marele Prem, 0 proprieiate lng 4g, aura. timpulprimulul_razboi mondial, Brooklands. a fost. rechiziionat “de. c& tre RFC. (Royal Flying Corps) si, drept urmare, camioanele grele cu rot) din, ban dio) mosiv au deterorat pista circuit Din “nelercire, ulleror, 'reparerea ps tei na fost corespunzétor execuiata, ceen gg. cea caplet ie runea, pur = Smplu din seaun in input concursul ursele de gutomable de. Ia Brook lands: au fost reluate in 1920, prima ed find cistisata de cunoscutul plot Malcolm Campbell la volanul unui automobil Tl bot Cu aceasta ocazie su alrmat # ali plogl ca AF. Seagrave si KL. Guinness, are va dobort recordul mondial de vitera {@15,20. kmvora), conducind automoblul de curse Sunbeam 350" cu motor cu 12 cling i ura aparte a acelor timpuria fost Louis Zborowsk, care a avut primul ideea de'a constr automobile de curee dotete fu... motoare de avioane, El a construt fa nceput 4 masin’ speciale, folosind 53 Siuri Mercedes’ qi motcore diene Mercedes", Benz", Maybach" ‘i yL. erty" Cat’ nlah cunoscut vehicul 8 avut tun motor »Maybach" de 231 (olosit pe avioanele «Zeppelin Un pilot talentat a, fost si Emest Ed Kcampion ‘mondial de’ vitezn la 12 Ihe 192, pe un aulomobl, Fat, cu teza de. 234,95" kevora), El’ a cumparat sFat"ul celebrulut pilot talon Nazzaro ‘a lunge sasil pe care. montat un motor cu 6 elingn ce’ dezvotta © putere de. 300 CoP nda sau, Alita Mille con. fruit o masind de curse, botezata_ Vipere Te pormind’ de la. un automodl ,Fisporo SUE Peg ba dott al'unhotor ca ‘linds'n Va unnes Wolsdey" Printre ‘personaiele Kegendare aie curse lor de la Brooklands a figurat si Parry Club" gh Veter Thomas, un inginer al uzinelor pLeyland”, care a montatpe un asia Leyland” un motor cu8 lind In line $0 ciindree Ge7 |, ea a. devenit una dntre maginie ele mai rapide ale epoci respective, cls find probe dups probe, Paralel cu amongtei™ dotati cu motoare de avion (hr mate parte. precursor a Grugsterelor actuale) ‘si cu" masinie de curse sofisticate, de tipul Bentley", au it atomoble deine’ Ha} ca SEM™ $i .Morgan’. Masini de curse Ss fou fabricate de Calthorpe, Filiman, Aston’ Martin (cu supape later to, FrazerNesh (Cu transmis cu lon), ‘Amilcar sa.md. A fost penoada in care mice motoare de 4 cilndri cu arbore_cu ‘came tn cap, dublu, cum au fost cele Tal: bet Darracq” de 1,5, construte de Louis oatalen, tu dominal categoria votre te (magini ugoare veriment deosebit la constituit lansarea pe piaié a automobiulu! Austin Seven, © biuterie mecanicé realizata de chipa ll Hecbert Austin's ever. apt elebra prin sute de concursutcistigate Acest automobl se eu sums, de 2700 ffanciavind totodaté sun certifcat care garanta atingerea vitezei de 120 Kemyors. La concurenta, un alt pasionat, pe nume Cecil Kimber, 2 hucrat-2i 3) Feapte in Garajl Mots din Onord, de inde ‘ntto bund 2 a jest un_automobil de except: M.G". Aceste doud magia 30 sdus'sportul automobilstic 1a dispos fa unut puble: mul met lrg, amator de ‘ntreceri Sportive. Astfel, un ‘uma mare de pl devenii celeb au’ debut ig Brodie i flay Austin 3 i Garage tion, Womor Car Club" (fondat in ae oon saeor. ‘nBriti % sien lubt)@ofganizat ‘eel. mai mare’ ‘concurs de "automobile “de “is Brooklands: © cursa cu 0 jungime: de. 320 km ‘pentru. categoria. ,voiturette”. Patra ani mai tiziu sa alergat cura ,One High Speed Trai" pen sutomobie de sport # turism. 1n 1926, RAC. a organizat pri frul Mare Prem al Angie tot la Brook 8 cu ee! Kinds (Citigate un aurora se jig {ish Racing. Drivers Club "a ‘organizat prima cures de’ S60 mie pentru mapin, de Eurse, etsbgata de. Jack Barclay” F.C: Glement a bordul nut automobl Bent ley" de. 48 1. O ald asociatie autor fie, Essex Motor Club, 0. organizat in 1927 0 cures de, andurania de ore, un fel de: she Mana” invminiaurs, urmata de © alta Iirecere de’2"x 12 ore, patronats la tindul ei de J.C.C: (Junior Car Club") Curae anil on Sian ght Car ar Cub, pentru au tomobile Jechi- Dupé cum se observa, tot Ge se putea imaging in materie de curse cde automobie sa derulel pe pista de Ta Boakdands Nici femelle nu s:au lasat mai pros la Brooldands. Aicl au devent cunoscute ai ‘Thomas, Elsie Mary” "Wisdom, Gwerda Stewart si Kay Pelvic. Ukimele ous su, Gdeputat “curse pentru il de ceo ‘mal rapa femete Sin ume condi un Cu 12 ciipde tn V'de 101 Kay) Hing bebrMe ct poly ub de'heT s compresor )- Dupa pe ‘mul tur "Kaya realizat viteza medie de B16 km/ora, "record dobort a ous, 2i de Gwenda (247 ian/ord), fecare avind emo i daonih perder Buyonl de benzina Fespecty, a esapamentul. * Astle, Brooklands, cu zecile lui de cconcutsuri anuale, cu fel de fel de event mente gi tntimplsri nu lipsite de rise, 2 intrat in legenda curselor de automobile.’ i 3/1989i Materiale memorie (Il) fre deosebire de materiale pls tice cu memoria formei lor, ali ajele metalice inzestrate cu aceasta Reobignita tneugre au fot desco: pari, de fot cu matte dace yu trradevar, era tn 1932 cind un grup de carcetton aetna stat es timplare la. scestchudat fenomen. ‘Totus, ctl err 8 os pt i de Sproape #0)'de_ ani doar cao. simph Smuzantt curostate de iaborator Ne ‘renin era intereset de strane materia feriment ru vedea cum sear putea gBsi te gre aplcatie proctica ‘Si totugi, th anul 1969, firma americans Raychem, beneicind “deo. insemnat Subvenie de ‘stat, pune la punct# apot Introduce fn fabecape pentru prime data in lume racorduri confectionate din aliaje €u memorie pentru complexa. tubulaturs extent In ca avoanelor. Ex: gentele beneficianlor sint draconice, iar testele la care sint supuse ole produse eo etic cu ton lia de oman Gu “ate acess, Inedtele matere ages dv in cae’ pe parr trdelngatelor § dilelelor cert nu Conaatt -riciala wreo.scurgere ‘de it chi aril de tocordui iets in ape: iil sor Prove 2 practic ~ i acensta trea domenis de als tehngtate ~ 0 data treeuta cu brio, alae metale cu Bign SUA, to tcepul anor ‘50, eu put aor 8, este fib Jeponie, ar pl al Fran, Soe tani 68, se lanseze plats” aplicatilor largindu-se cu tate. In prezent, conform sta- tisticlor, la fiecare doua le este depuis tn lume’ cite un brevet menit s8 protejeze apicati vitoare ale alajelor metaice cu Care este inst, tn cazul metalelor, se. get! memore lr? EI ‘bine, de aceasta , Fesponsabila pentru re 2 forme ‘infiale este structura cristalogr: ficd. Dupd' cum se gtie, In stare solids, un ital ge compune dint, muitiudiné de ‘tori dispugl in at In spat. formeazi'tn acest fel o retea cristaind de dimensiuni: mai mici sau mai mari, in func: fie de modul de objinere a respectivului material. La, rindul lor, cristalele. metalic siat_rombiate rd structure macro: Tach laid metic cu memorie este modelat inten anumit fel, iar apoi, adus este o anumita temperatura de tranaiie, f va fi schimbata forma, structura crista: nda acest oe va modica, Bl va © alta geometrie spagiala. a dispu- ner stomior aft care, a ice, ee v8 pos tra intact. Dar daca ‘acum va'avea loc 0 oud reincalzire a obiectulti, el Ig va ua tn mod spontan structura cristalogra: fic& initala, revenind, tn acelag timp, la forma cei fusese conierta la prima mode lare, inainte de deformarea la cald De fapt, tn cazulaliselor metalice, efec tul de memorie se poate manifesta. In dou men Et wort ‘primal ind, fectul simplu, cind actiunea une! forte exterioare deformeaza metal @ confer © nous configuratie; Incalzirea conduce la recapatarea formel’ de la care $a pornt. In cel deal doliea caz, cel al efectului dublu, aiajul va putea ,memora out forme diferte: una pentru’ tempers: [i 3/1989 cregterea temperaturii va aduce adop- occa ecera ae ere toes Sotemere’ ae eels aerasere ae ae ects Sa eens Ba etat Reena nse cs le trebuie ,,tnvatate” ce conf tie 88 adop- Eee ees Eo eee eerie chiar, in forma 'ce va fi redobindits apoi. Sos wera temo eee res core eoeeee ane sian es ees vieoe See eae a a seas seannes wees paw oacese Sateen aoe teartecms aoe es ee Eerie React seme Rea eee eRec nee mee meesest cea a produselor tehnice foarte sofistica- te. lata numai clteva exemple. In noiembrie 1985 au fost prezentate la when eee Seatee eae a ies encore Spor area Brauner a mere eer a: fost pus ln punc, mal nibh scopur pu cian Shareaae erie moased ote Saree ees were see eee Site Eeueees ‘h care Sie te pelt cores, sade ch Desir sberenen plea ct. dnire cele mai simple. Altele vizeaza, de exern plu, obtinerea de jaluzele ‘sau chiar obloane care se declangeaza singure. sub ‘ctiunea cAlduril solare. La fel de inter sant pare $8 tie 0. mind artifciala, dest hata robotior, prevazuta, cu o articulate din aliaj de nicheltitan, ce reactioneszé la trecerea curentului electric. La rindul for, constructor de automobile," Nissan $2u propus s& realizeze un detector de Caldurscapabil s8 comande automat in trarea in functiune a ventiatoarelor de 8. Cire th cazul depasirunet anumite tempe raturi alte_meridiane interesul_pentru stgetd fae Su enor ene a Se intens. In' SUA, de exemplu, ae Incearea laborarea de produse capable s8. etan- geze spontan eventualele fsuri ale schimy Eatoareor de, elldura ce, functtneaza le temperaturi si presiuni tnalte In mat centrale termoelectnce, De. asemenea, In URSSS. se are in vedere utiizarea ahaje- lor de nichel-titan tn chirurgia ortopedics Motivele? La temperatura de 3637°C a corpului, asemenea materiale se Intarese thi reduc. dimensiunile. Deci atelele sau Juruburile din alaje cu memorie nu numa 2 vor sustine oasele fracturate, ci le vor atejele, una Tings cealal {, grabind ast!” mult’ vindecarea. Ace. leasi_ alta recomanda fol de’ nicheltiian In indreptarea -coloanelor Vertebrale deformate. ©. dat8 implaniat, fis revine lent Ia forma initials, corect feventualele deforméri mult mai rapid, mai ficient si mai ips de dureri dect’ prin procedecle "chirurgicale clasice. “Acestor vantaje li se mai adauga unul foarte im- ortant: alg ‘nichel‘ttan este biocomps- Nbi, adicd. qu este respins de cAtre site ‘mul “imunologie al. organismulgazd8, Ba prec imp ol poate acoperit de tesut osos nou format, fi Sect nhs in cana ior de aplicati posible sau chiar deja th curs de realizare a aliajelor Tmetalice cu. memorie este impresionant e lungs. Ea ‘cuprinde, ‘printrealtele, co nectoare electrice sau ‘optice, cutii de vi {eze pentru automobile, mecanisme au- tomate sigure pentru deplerea panourlor solare ale sateitior artificial de telecomu- ical, ba chiar @ bijuteri cu geometric Variabla.Desigur, in calea extindert aces: tor aplcatl se interpune pretul Inca desta de ridicat al alajelor cu memorie. Totus fbstacolul nu este insurmontabil, avanta jele compensind costurie; iar extinderea for va aduce, evident, 91 ieffnirea aces: tora. . PETRE JUNIEAliaje performante eee ie een si ingineria de benzi Eyb- = aoa Dr. fiz. 1B. PETRESCU-PRAHOVA rventia_tranzistorulii, in. decembrie 1B apal a ue gears, are croprocesoruli, a Post ‘te pena automatzare 9 clbernet zare. Micfosectronica ural cA auza, motoral Une revolt In vs titi, dar are 1p sine trsttunle una proces revolujonar. In flecare an am asst 1a perlecionarea el continut micgoraren ci Iensunior tranzistoarelor in cadiul cpuli Se creul integral, cresterea dimensizilor ipul, cresterea numdrului de dispoztive integrate ‘pe. ch eens eitorare a technic tehno- ‘fost po ES oe. Cienid 9 propawaior sichia. mater Senuonduetr cratain cre conte ou ‘Pateral pentru dispocitvele microe tronic, Dezvolarea ulteioars dome. resupune Perfechionarea In continu sliciuhi, ceea ce va sok Sita imoginatia creatosre ® une! game specialist ~ inginen, fiicien, chimist Gherneticienl, Unde si cind se va. opr fcest drum al cdutisior? Este greu de Cut acum © previelne tot aga cum era d Gl de preveeut in 1947 ce’ drum va des hide invent. tranaistorus. Se pune Inirebarea freasca: decd oda si odala posible sliciul se vor epuia, {ru enistd alte materiale care sta locul | are sb: continue deumal tn mictoeectto ric ‘Mal este © nears nu ena ate materiale care pot indepini fungi’ nos, herealzable cu sbciul? Réspunsul la prima intrebare este toca incer, dar la. @ don eet alan, Dowd ofc mere se Imiconductoare din sistemele AlGaAs, InGaAsP s HgCdTe, care: pot 6 conside ‘tm primul rd partenect actual a st ‘svnu_neaparat continatort hi in vi tor, Benefcind de experienta acumulata In tehnologa slic, aceste. materiale ot suns deje la 0 maturtate ehnologcs vert fata in nepurodrate aplcai care sta leaza nol-desvolian. ‘Atentia noastrd se va oprl asupra ss- semellAiaAs. Edt” poatatea provectanilor #8 modtice banda inersch ¢ stl seraconductonr, cee ce ra posi tn caaudslicuia, Rearintin c& randetoarele pe baza de slic se obtain seni modiicnd in interior material fe'anurnte distanje, tipal dopard (0 sup} nivel dopa, Acest nou parametru ve abi, bands interes, permite explostarea prion posiotatlr olerte de rate talele semiconductonre Ge este banda interzisl 9! cum poate fi en modificatd? Material semesreue tone, Is datoreacs proprietile deplassri Sericonductoerior de deve Semiconductoarelor de tip p= 9i deplasari slectronlor din banda de conducts ines sul semiconsuctoatelor de tpn. (ig. 1} Banda de conducfee reprezinia interval welt énerge leconior de conduc tot aga. cu ‘banda de valenta:seprezinia tena valor ered cere de ‘ales, prin ipsa carom apa golunle terval! talorlor de energie cuprese fntre maxim benai de valent si mirimul ben Se conductie se numeste banda interzad s roleaetE,, Trecereseacronot din Shed nis a i oie ponte lace prin aport energetic corerpun Bir tune har pn, ede) ate soit de pari n'materell Iniconductor a perechllor electron procestl imvers, de recombinare” 9 un Eeciron coun gol se ellrencdo cart fate, de qneraie egala cu valoarea benzii in tert, In card watevoelor Gy seer] AiGahs, recombinaes electron ex o> iy an er yp on Fre tena fotomu exe" = Eyh (y= cone Panels san ‘bh Un material Al,Ga,.As din sisternul ‘AlGhasecomglira ds bsiecl en a mater proporie I-x cu ma: feral) AAs Th ‘Bana nter zis3 a GaAs este 1,4 eV, a AlAs este 2.1 EV. Bependente bez inlrzie de indicele de composife este artath i figura 2 La Sturaren a dout materale AG". ¢ ‘ALGay As cu bend interaise cf the arms de bensi are dcontrulay ee sce fea prezontate fn igure 3 gi noate cu Ey Eq. Electron care se indreapta din mate ‘alll cu banda intel that tied spre ce Cu bonds inersisa mal mare cyber discon Snutaten ABs cao balers de poten La Peet AE fs hie rath gle Poienb ro ickne paste, vile au tendinta s& se menfind ia maximul tena de valent, ea busi de nr ia supa fala. ape : ‘Cum se poate optimiza cu ajutorul vaio iei benzilor interzise functionarea unui tranzistor? Comparatia se va face cu un tranaistor de Si cu bands interes ‘con. tant; Dasani de bens le coor dak tranaistonre et prezentate figura, fa IS)'e4'b (AlGaAs). Diasramele de bens sit esemate ‘penta ancstoare non, rizate pentru fnctonare: prin one fiune, emitorul n ~ baza p, polarizaté in fone’ drect, cea de doun, ara p= colee tonal n, polarzals i sens invere: Polaris tea bn senel direct macyorenadbariera de potential pentru electron (dar si cea, pen tru goluri) gi permite injectia electronilor tn freceren br pon barh # colecares lor de’ cai colector. Funct de ampli care, care se pe treceren in emt for in colector a electtonior, se. inutb feste daca simultan cu electronii din emitor thn baza sint injectate goluri din baz In er tor Acest_dezavanta) major este iturat Simphu h casultangifori din AIGaAG, agezind o bariera suplimentara in calea go- UMlor. Bonera: ene produas de ferenia Intre bens inerase se emitoraki Eg 9 ale ace! Eyaltae Eye). Aceasta baters ‘Srimt cope necf alr ty aritor | permite obtinerea de valori record pen- fu cpiicren ranetoereor ‘Suprimarea totals injechel baza-emitor ofera posibilitates doparii la un nivel tnalt a. faze Oa traitor din St ‘= ecu ect ie ba 3 reaigeasA menfnind nivel dopsra Toe eas met copied center) coon Cera rind i, permite micgorarea gosta Sea far ca rezstena of cresech ava Jori care $8 pericliteze functionarea. Pe de aa ‘parte, Coo bach foarte subtree aes