Angajare revolutionara in intimpinarea printr-o tru septembrie ‘deve sirbatoresc _pen- Trent. impresionant, try. Intregul nostru'tineret studios. Oe aceasté data, Inceputul de toamné a! cestui_ an a fost puternic marcat de ‘Angalarea plenar& 9 intregulul nostrs x in ample re @ documen- muntst Roman, 4 dine spirit revolutionar, co ieuirtpturee "obwctieot_oape, ac. Wale premerghioare.s pregstioara = Nout? atad Se eproare a Rome niet 204% cat cu. muita car Visune de ele crane tvar Yulul Nicolae Ceaujescu, de, Te Suttra Congress al Vesa Bde. prolectul Programulul-Directivd Bontry incinalut ‘itor sy perspec: {inn ai 200-2010, Qesbaario emocratice la. acestor. ‘docu. ‘nsomndtate eonstuinduae rdspundere pene tru colecivele de cameni'al munclt din tGute Tenure" sopomiel "nalonle lat veraicaia, polka Datrgticd a. Houari Pi Ray pre ie reaiogeea tov Suid!” ‘Nicolae ‘Caauyeesu In functie Soroma’ de screar genera! par Gutut Ta cel de-al XiVelon Congres. a POR. ariting ch relnvestiroa tovart- Sulit Neolee Comugencu in c08 mal ericpares “cu i 48 functie de partid este o optiune Istoric ce se constituie.Intr-o puter ‘led garantie pentru prezentul si vit ul patriel noastre, pentru, intaptuires Cu succes @ Programulul de faurire Sociotitit socialisto multilateral dez- voltate gi de inaintare a Romaniei spre ‘comunism. In acest climst de puternicé eferves- ‘contd creatoare si intr-o atmostera de ‘de vibra erioad’ premergitoare marelui fo- Fum- al comunigtior romAni, tovardsul Nicolse Ceaugescu ‘impreund. cu to- varisa Elena "Coauyeaeu au efectuat vizite de tugru in judefet Soave 8. Gctonant. (negra ‘So toate Tn efortul creator ce so desta goard la. scara.intregil_ tari, locultorit acestor judele au raportat secretarulut No ganeral al paniouiu! despre activation Jopusa 91 succesele oblinute, despre reocupérile lor privind ridicarea_In~ fregit activitat) pe un plan calitativ su- Perior, ta nivelut cerinjelor pe care le Fidie& dezvoltarea generald a tari ‘Nova #1 elocventa expresie a perma- nentulul dialog pe care secretaru_ge- eral al partidulul I-a purtat nemijiocit cu féuritorl de bunuri materiale. si Spirituale privind dezvoliarea {aril in ‘etapa actuala i in perepectiva, vizite de lucru au prilejult tot atitee analize Guprinzétoare ‘ale rezultatelor objinute de oamenii muncii de pe aceste me- feagurl ale "Moldovel. In dezvoltare economico-sociala a municipilior si colorialte ocalitéti ale judetelor vit stabilindu-se, totodaté, directile de actiune in vederea indepliniri cu bune ‘erultate & importantelor in in ral In céntrul analizelor atectuate de to- varigul "Nicolae Ceaupescu loculoamenitor munclt si corcetara stiintitica si aflat_rigicare nergels combustbiir. area’ color mai nol cuceri ale Cunoasterii_ ums entele nol tehnico-stlint- fice contemporane, stimularea com- Potente!” protesionale, — Imbunstapire Condifilor de munch si viata ale tutu For oamenilor muncil. Un accent deo- aebit a fost pus pe implicarea,stintel $1 tnvatémintutul_ foménes: ‘hatte competenta coo ‘o varigei academician doctor inginer Elena Ceaugescu, presedintele Consi Hiulut National al Stinfet yi Invatamir tulul, “in materiaizarea ° prevederilor planuriior si programelor ‘de dezvol- {are economico-eociala, “de moderni- 31 Innoire a productiel, tennolo- alls 3 prods ‘Adunarile lareorganizate cu aceste prigjunt mr municiptie. $F Botosani, cuvintérk Ceptionals insemnitate al 10/1989Congresului al XIV-lea al P.C.R. ul general al partidulul, tovaragul Nicolae ‘Ceauyescu, s-au constiult In importante st memorabile moment politice in inchelerea.rodnicelor dia- ogurl ‘de lucru eu oamenil muncil din Win Pe baza hatte 4 peniry ‘Congres a XiVion ‘Ml partidulul, Practic mal avem doud pind cind va incepe Congresul ‘rebut nu_numal 88 pa eer “sian fata sr tae nthe ia Sect Sab fe itii pentru a incepe infaptui- semester Seiad, sec nate Sa tak Sa rt hai Snes SF Sota tt als a ates Siaeloe Sraratecrian nero sew wat oot ahs eet ete ShareSpace Ciel el chet da are wane Ser St Sse tara tru dazvoltarea economicd, acestea Pregatit, tinte, a scoala intre atten m ‘pocil pe care cu legi rate clitoril ale itima ‘mindrie 0 Aumim "Epoca Nicolae Ceausescu” se afl, desigur, si invatamintul romanesc "un lnvatimint modern ¢i modernl- zator" prin actiunea. sa, prin efectole Selo, “adaptat cerinjolor societal, structurat astfel incit s& poatd oferi ac: tivitatil productive cadrele necesare 0 specialist. tar tormarea unor astte Se ‘oameni implica actiuni complexe de stimulare. $1 indrumare. .Nu exista ‘astazi obligatie patriotica gl" revolutio- ard mai inalta deck acoea dea Inva- {er puned Ia les, adresinduas tine retulul studios," tovardgul Nicolae Ceausescu, 0 chemare si_un indemn Indreptate inti de toate spre generatia tindrd, dar nu num ea, ch spre Intreaga societate romaneasct. Pen tru @ inféptul obiectivele consiruirl ‘comunismului in patria nostra, spu- ‘nea tovaragul Nicolae Ceauyescu In aceoas! cuvintare rostité ia asi, avem nevole, in toate domenille, des ligt, “de ingineri si tebnicleni, ‘ameni de cultura cu cele mai inalts ‘cunostinte. Recenta participare a conducétoru- ui partidului gi statulul nostru, tovara- sul "Nicolae Ceaugescu impround cu fovardsa, Elena Coaugescu ta deschi dorea noulul an de. hvatamint Zinta, fara indolala, 0 expresie. a {ici pe care conducerea superioara de partido manifesta conseovent pentru ‘titniriie ‘Secretarului idulul cu Muneitori, yaranil cooperatori, cadre Gidactice,’ cu numerosi studenti si ‘levi au fost tot atitea minun ‘acestora de a-si expri mentele de profunda stima, pretuire si Fecunostin’a. ale locultoror din ‘aceste judete, asemenea intregil noas- fay de tovardsul Nicolae Gamuyencu pentru fot coen oe ¢ tout I face spre binele $1 propasirea patri- farsa Romaniel pe noi si progres. pentru ‘prile- de {rai material 31 Spintual al poporulul nostru, Vibrantele cheman 91 indemnuri rostite 4 de acoasta data de secretarut artgulul,* fovardsul Ws gasit un puter- ‘Sufletsl miloanelor de os rotarulul general al partiduul {GU toate forjele in ina yi a sarcinilor de plan’ pe sane eeipe tenet oneness orite privind impli- hirea inaltelor exigente ridicate do timpinarea. mar forum: al comune; tilor romani GHEORGHE BADER a 10/1989 3 ee ee eee Le Le eeDEZBATEREA PROIECTELOR DOCUMENTELOR PENTRU CONGRESUL AL XIV-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Dezvoltarea industriei electronice si a tehnicii de calcul - obiectiv important al cincinalului 1991-1995 Or. ing. VASILE BALTAC, acts yoni Contra lode (Ge fucncs 9 Tabs Ee! ‘oua revolute industriala — de- de eloct ment in care, datorita ialtulul grad de Gezvoltare a sHinjel 91 tehnicil, omeni- rea, Posie lntuenia devenires, faving, timp, 0. participare constients, de amplosre, 1a dezvolta- fea. structurilor ‘economice gi sociale witoare. Punind ta baza dezvottarii in conti ‘nuare & principalelor ramuri_ ale @co- ‘nomiei nationale cucerirle gtlintei $i tehnicil “moderne, partidul si statul Nostry scordi 0 importanta Goguabita rograsului electronicil i tehnicii de Calcul in tara noastra, Prolectul Programulul — Directiva | Congresului al XIV-lea al Partidulu area economico-sociala In -cincinalul 1091-1895. 91 orientiile de perspectiva pind in anit 2000-2010 Continua peo treaptt superioard Orientarile ‘protund revolutionare Im Primate intregit opere de constructie Socialistd de c&tre hotiriile Congre- sulul al IXlea a} partidulul, dezyoitate Reabétut, corespunzator cerinjelor fiecarel stape, pe. baza gindiri crea- {toare,. stintifice, revolutionare a tova- ragulUl ‘Nicolae Ceaugescu, secretarul yeral_al partidulul.”Astfol s-au sta- iit Uinille directoare, ritmurile de ere. 91 prioritaile ‘pentru slectro~ ‘ied si tehnica de calcul, precum si pentru alte ramurl derivate ale acesto- Ya, demonstrind hotérires.societaiii ‘Aoastre de a folosi elementele noll re ‘Voluti industriale In slujoa progresului mai rapid al tari, pentru cregterea bu- stiri intreguiui popor "si ridicarea Calta. viet, In proceaul de tracere a Roméniel pe 0 noua treapta de dez- voltare Pe baza programelor elaborate, sub conducerea tovarasel academician doctor inginer ‘Coaugescu, rim-viceprim-ministru at Bresedintele » Consiliutul Stine 31 lavatdmintulul, UrmeazA 8&-$1 sporesci aportul ia dez- voltarea intensiva. a economiel_ nati fale, un rol important revenind indus- Wl eletronice 9! do tehnich de cal cu ‘Un oblectiv esential al perioadel ur- métoare Tl constituie promovarea. unor 4 tehnologil electronice nol care sa asi- gure reducerea consumurilor de. me {erii_ prime, materiale, combustbill gi electrich, ‘Incadrarea in. nor- ‘mele aprobate, in intreaga Industrie @lectronich urmarindu-se -dezvoltarea rionitara productiel de componente erfectionate si echipamente de eloc- fronica industria, ‘Directille stabilite pentru _principa- {ole domenii ale industriel electronice: ‘bunurt de larg consum, tehnica de cal- ul, electronics industrisla si profesio- ‘ala, radiocomunicatii_ gi componente, U4 ‘fost concretizate In programele Somalia de ecycliare pada, Deck at 11985 9 in. perspectiva, ola Borate $1 dezbatute de oamenii muncii Centraal tn cornle Sctuale ‘de “organizare’ superosra modernizare ‘«°produselor, valerice- toa eu. maxima ‘efcienta & maioriior rime el" materalsior” resureelor ener. Sef f mune eqn omental “bunurior electronice larg "contum, -pornnducee. de. 1a ‘ese o uma ork: gata do ‘eglstrare-redare "cu. pertormante Scnstatte,ampiiicatonre stereo, Hi Ge" 2100 W, smplifcatoare de eonor Suro auto, ‘radlorecepionre. portable Magic, televizoare.alb-nogru,‘Slamant 21S al 227, Wwoevizoare color Telecolor 5002" aint in ‘curs. Ge ‘cercetaresproiec- itre ‘nol tipuri de combine. radio-au- Glo, ‘radloreceptoare, "produse troscustice, televizotre ‘color wi ale Broduse sudlosvideo. cu ‘componente Fomanesti care vor conatitsr Daze duction ‘cincinaiul 1901-1998. Ads- ungha ‘sarcinilor trasale.privind dt oratearen‘bunuriorelectronice de tary consi "8 realzeea nor pror dduse do nivel tehnie # catty rate, Bar plate inten or anasto fats programabile pentru inate. pe oranul telovizorutut deatinate in pre smut rind tinerior, dar ovina apicath i Bent eelaatecereut argl de: con Eimatort mineasca - urmeazh Inte-o maaura din ce In ‘automatizarea _procesel fabricatia flexibila, robotizarea, lectarea.asistata de calculator, calla integrata cu calculatorul etc., ee Pentru cresterea productivitatii_ 91 Clentel activitatiior economico-socia- fe, incipale de dezvoltare ‘de mini si microcal~ ulat 16 si 32 bifl pentru uz indust economic, sisteme de ‘microealeulatoare Gu discurl magnetice de tip rigid si flexibil gi cu. benzi magnetice cu twanster_continuu, plotere, Imprimante Gu impact cu laser, sta rafice cu rezolutie ridicata si videoterminale. © nous orientare, de importants deosebita. pentru economi nal, ‘este constiivita de abordarea echipa: montelor bazate pe tehnica de calcul necesare centralelor -nuciearo-electri- 8, determinante pentru —asigurarea Controlului sigurantel si securitajii_in funetionarea acestora. Echipamentele de electronica _in- dustriaid si profesionala $1 radiocomu- ‘icatile se dezvolta ca o continuare fi- Teasc& a aplicatilor actuale din indus- {nile energetic, navala, petrolierd, metalurgic& etc... urmind a se realize, pe bazé de conceptie proprie, aparate # sisteme specifice domeniiior de mae furk. gl control, radiocomunicatilior pentru “aviatie. — ath 1a bord. cht si la Sol —, marina, radioteletonie terestra, @chipamente de microunde pentry ra dionavigatie si recep| atelor fransmise prin. sateliti, sparaturd. pon- try mecicin 9 pologs lal. progra or ‘ca. echip mentee “respective prog mutt ‘vind. inalté (8! flabiltate In functionare. de crestere din int @lectronich. Productia acestora se va ‘ealiza pe baza unor noi tehnologit Pentru projectare si fabricate. precum 41-2 utllalelor tehnologice specifica de Complexitate rigicata, realizate. in mare masura prin efort propriu. Pro- gresul tehnologic este conditionat in cest domeniu de trecerea la process wuprastructurilor de 100-160 mm 0 finejea linitior de ordinul microntior pentru circuitele integrate de. mare Gensitate, obtinerea componentelor ‘lectronice pentru. montajul ‘de supra fata, crestereaperformantelor legate de. putere, tensiune, frecventa, tempe- Taturd, socurl i vibratil.. Avantajelo principale pe care le reprezinta nolle fehnologli — ‘miniaturizara, ratio 2are, consumun reduse, fabilitato si altele —'vor contribul in mod efectiy |i reducerea costurilor de productie $1 érestorea productivtati munch Directiile prezentate se inscriu inca 0 pe acum in centrul. preccuparilor ercetatoriior, proiectantior si ingine- tilor, ale tuturor oamenior muncif din Industria electronica roméneasca $1 Vor atrage cu siguranté interesul tut ‘or tinerllor — elevi gi student de asta 21, speciallgti de mine — pentru care in prezent sint create de cétre partidul $1 statul nostru cele mai bune condi Ge Invajaturd si muncd. 10/1989© PRESTIGIOASA APARITIE EDITORIALA »Progrese in chimia si tehnologia polimerilor“ Expresie a apracierii deosebite de care se bucurd oper lui savant, chimist de ampla reputatie internationald, scademician doct nar Elena Ceaugescu, sub egida celui msi inalt for stintific egiptean — Aca Ie a Carell Silntfice @ Tennologice —. le Cairo fot publicall in limba engiezs, sud 0 Ingrijre stintitic itor iKceptie, monogratia ,Progrese ir ehimia 9 tehnclgga potimetor Lansarea oficiala a volumulul. .Progrese in chimia si tehnologia_polimerilor” ,8Vut oe, hy cacrul une! edunai festive organizate la Academie de Cercettri Stiniicg’ si Tehnologice a Egiptulul, Aula Academiei, mpodobita cu drapelele Toman $1 ogiptean Incadring portretul, pregedintelui Nicolae Ceausescu 9f im int ale intininior condugatorulul romén cu presedintele Hosni Mubarak, @ reu- ‘it personalitat! proeminénte ale vietii politice, stlintifice si parlamentare egip- tene. Au participa prot. dr. Aboul-Fotoun Abdel-Latit, presedintele Academiel, Mahmoud £1 Sayed, ministry de stat pentru relalil gtiintitice internationale, prot. Gr. A. Hebsiah, vicspresedinte al Academiel de Cercetéri Stiintifice si Tefinolo- ice, ‘prot. dr. Mohamed Kamel Mahmoud, pregadintele ‘Societatil chimistllor egipieni. Sayed Zaky, secretar al Partidulul’ National Democrat si presedintele ‘Asociatiel de prietenie Egipt-Roménia, membri ai guvernulul, condycator! a, ‘nor institute de. cercetari, conducatori 31 cadre didactice de la universitayie din Cairo, Alexandria, Aim Shams si Zagazig, alti oameni de stiinta. Cuvintul su, prof, dr. Aboul-Fotouh Latif 8 adus un cald omagiu per- sonalitati multilaterale_ a ‘academicianulul doctor inginer Elena Ceausescu, ale rei etorturl sint dedicate prosperitatil social-economice a tarii sale 9, In masurd, Intériri colaborérii’ i cooperérii oamenilor de stiinta de. pretutir Vorbitorul @ subliniat semnificatia deosebita a aparitiel in R. A. Egipt a monogra- fiei_ .Progrese in chimia si tehnologia polimeriior’, lucrare de inaltd tinuta stint fi¢8,"ce 86 bucura de o binemeritata projuire internationals, ¥ “Oameni de nia din KA. Eapt ou nat bach inffiea Sol penta cahostnis cu tatdacbe de cong. upor,Inporante “obecthe ale induce i ~ ght a ay o geese, . PtrSoe eran greens : 3 eoorecs, pt cm se, Tena unclear es care trebuia 88 huceze mn condi industiale "2: ornate pics no Shope or Agadar, o Intreprindere maturé care ® pornit acum mai bine de 20 de ari de ls elemente de automatizare convenfonale, valid tenor tere produse cum ae concenatoarle de ern CELERON ens, nba 2 £ SE etn, Ties ate eae St Se ee Se eens leh fonad ey rune seer ae fags, Say ea et an ea cane cea ara ierarhizat pe doud nivelun’ operat pentru lucrl timp reals acti pentru pelurari periodice, suai siptiminale, hina $ ‘ene base.» 6° in imagini - chova dintre produsele FEA. EE Repere ale modernizarii Aceat pachel de programe se senereaza pe baza une! iste de parametn specific! ‘Ce atinge tre tipur de activa: prima dintre ele este urmirirea operativa a starii utilajelor, cu ate uvinte, © dispecerizare a acestora, principalul beneficiar find gracniul pel care poate sh fh eel mament treo vt, tpedtarea Kr, cave dire oe rebul utdo nierene ee east. componentd este ‘exploatare la sectia de micro: productie de la ICSIT-Masini-Unete. A doua activitate 0 const {ole urmarires ‘A a stocurilor, destinatia principal f. ind serviciul de aprovizionare 1 productie care are fn orice mo ‘ment informati supra stocurlor ga tranzactilor de nrae/e sitet,» ten acute o constiule urmarren roduc aplicatia cen- {wal (procte in jurul esau dezvoltat cele doua), aphcape ‘esentiala' deoarece in orice moment se poate afl, pe de o parte, stadiul realizirit elective a comenzi de fabricate defacata pe re: Dee, iar pe Ge alta, se poate uri In timp real modul de rea ‘ate 2 progamull de brea Pe parte, de ura ro Sista ge implementarea sistemulu la Intreprin- Geren Sects w i forepeiren Ge Mecoiea Fear tors tenia de ume a sloeurlor ei curs implemeriare le treprinderea de Mecanicé Fina, ICSTMU s Intreprinderea de Fescit Oceanic Tules, ind ee implementa In FEA Buc regi, lata @ coordonat care.au lucrat la acest sistem: Bin Stnedgeanc, Gabriel Dumtrescu 9! Gheorghe Mitel, echipa 5 magacile din ireprindere, pentru a veden in crt eruter anemone EA 91a cen de gene un anurit specie de fabria ocean, ge cide cael. cele ‘minicalculatoare compatiie iat ca tru concentratoare ln care sin cuplate 20 de vAdeoterminale de Us gneral @ 18 termite, nds Pract, modal de icra ite urmatorul: ‘magazinerul int Sompacte's tering haustreh rile de materiale. Acestea sint prelucrate de cAtre minialculator, v9e actualizarea in timp real a bazei de date. Rolul ve: Oterminalelor - pe lings cel stiut, de vizualizare - este acela validare formala'a cererlr, tealzind si formatarea ecranuli acest mod, in orice moment, situaia reala este urmarits, avanta- Jele sistemului find evidente: eficentd, exactitate, operativjtate, toate conduchd, la cresterea productivitapi muncil bn tr ‘reprinderea noastr, ie lleroare au vedere uma Yea operative a realzirior pe fll tehnologe si urmarires ope ative. stadulit func vain adopiate de cel de-al XiVlea Congres al fr ‘h practics orientale g indicat teanspund pre e ‘urmarind #8 secretin gener ‘MIHAELA GonODCOV 10/1989Progresul, bundstarea stnt legate de moderaizare, de stins, de tun nivel Inalt al tehnieil. Aceasta este problema esentiald « socia- Usmulal gf comunismuul.” NICOLAE CEAUSESCU In. spirtul_orientériior cuprinse in Programul-Directiv al Congresului_ ab XiViea al P.CA.Cu priviro la dozvollareaeonomico-socialé a Romaniel 0 cin- Einalat 1999-1805. in perspectiva. ping nani 2000-2010, in aceasta. toa ‘i avut loc 0 serio do manfestértehnico-ginitice desicale ‘acestul Important voniment din vila sociala spoltiea a {art noastre. Prin lucrarle prerentate a aceste sesiuni de comunicari stiintifice, prin aplicatiile $i demonstratiile prac- ‘specialist romani gi-au propus 24 transpund in fapte indicatille $1 orienta tovarasulu! Nicolae Coau privire la implementarea progresulul ten 3.8 ekceriior stingtice In toate amurile de activate, Realizarile de pest iu incu ile deosebite ale tuturor specialistior de. or @ introduce noul in industrie, economie, invatamint etc., constituindu-se in con- Yingstoare fapte de munca dedicate Congresului al xiV‘ea al Partiauui Comu- nist Rom »Realizari in domeniul electronicii profesionale“ ‘ng. THEODOR DRAGOMIR, ‘Mertr pnp, LCE Boca i & tl Bs 38% pi A : Cais i = 1 i sional, en} td Mm fa 4 i i i if t BE 5 Ree Ro a sf il UI ft rn li "5 2 ip i : i B vi f i cu al i MANIFESTARI IN, CINSTEA. CONGRESULULAL XIV-LEA AL P.C.R. wcomnr ey ‘MEDINF ’89 Cal, deal Xil4ea Simpozion de informa eg Meals a fos ‘acest an de ‘gazdut Ih ‘Constanta. in a a In perioada fi acest ‘care au fost de at: fel, tn egald mésurd, reiefate gin lucrarle ie putem enumera, Besigur ch toate aceste Wier, ates:=< MANIFESTARI IN CINSTEA CONGRESULUI AL XIV-LEA AL P.C.R. ST Sesiunea de comunic ari stintiice ,Pro- Cup of alent pina ae, fo, prin herarie de. cerce're. fundamentals ofernd tn eptd misurd participant Sees ey proocare eet Drowctare aawtate tn orice Fils vom regain fonts acesten,(@ imate sels) ealcutoral pe postu ‘nut Inemument de cra com, eu valente alee careers nn 1 t Lars eee perso, genera ©-epropiere pmsl mare Inve utisator felice modes, consthundvae neo Sdevarata"snblozd sit de tert Dretenoase, uyor de maneviat chor Sie ierdcinare tu pita nous Ge ie iverdecpinare au cipfiat © nouk ‘ensiune @ cu tot ate valenfe, reunind, alitrl de ilormeticien! i med, geolog, Drolet ete, cu toMl aviad un muMior Eomun, merotacultond. 0a pre ‘dous dintre ental Mi CCRO.E gi microcalculatorul TIMS-PLUS, Considersem ‘pondere ze 8 F ii tap, care, alt! de INFOTEC, vor Intreg tradiia tehnicl de calcul st informaticn ro. nest i 10/1989Vacanta la cort Vasile Gregoriev este un monta- nlard impatimit.. Oatorita acestui Tuer, wis "cA "un traseu muntos lung, ‘sau departat de cabana, nu poate fi Parcurs tard cort. $1 mai ste c& orice ‘Gram carat In spate devine, pe masurd crest oboseala celul caren! duc jogram sau. ton&. Dac cortul cur parat de la -articole sportive” cinta reste 6 sau 10'kg, putine bagaje se mai ot traneporta fara ca drumetia sa fle tn calvart Bar Vasile Gregory nu astean si rezolve alti problema: bate pe fmol ‘ust Uni W aut aid ref Bin multele drumurt i’ rugdmint, i cova Tacatusirie 9 croltorie ia naster mul model de'cort. Este un glu’ Fle ugor, cu un diametru de 2°m si © Inditime ‘de 1,40 m, cu schelet din Bare de plastic, avind 14 cule pentru fixare. Modelul '‘trece cu succes, bote- zu! muntelui, dar 91 pe cel al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, unde ‘este considerat original ‘si deci ‘breve tat (in. 1982). Anil trec, cortul semiste- ric, cum a fost numit prin acte, adund ‘numeroase premil, flind a vigiatl) de numerosl Iubitori tui, care — coplindu-i executindu-l artizanal — entry drumeti. Intreprindera .Bara- Qanul” din Urzicent (profilata pe art Cole sportive, inclusiv corturi, titular {de brevet, I prezinta la unul din tirgu- la pavilionul expozitio: la Pata Scintali 91 noutaten eat apteptath pe plat, asteptatd, astopt in tocut ei, amatorii de vacante ia cort vor gisi tot vechile modele, cele care, grale ce sint.rup merical Care le cara (deducem cA ia Intreprin- derea.Béraganul" din Urzicent” nu prea ait amatorl de drumetii cu cor- Hu el ce gtiut). Intre timp, Vasile Grogoriev a mai sparut prin poienile muntiior #1 cu alte modele de ‘cortur Noi le-am vazut pe viu, dumneavoas- tr te pute observa In fotograie. Va plac’ Vara expeditionarilor ‘Sapte tineri entuziagt, atragi de ipo- teza ca In trecutul Indepartat actuala Vale Urluia (udetul Constanta) a fost avigablld, au pornit 1a drum, pe jos, entra @ stringe dovezi logice si mate: tiale in acest sens. Capriciu? Nicise- cum. Ideea organizarii expeditil, Aci deo expeditie e vorba, este mult mal veche, ea dorindu-se rezultatul practic al unoi_amanor Tnceput ‘icArit la. sesiunes. anuala a Muzeului Marinel. Romane din ‘Constants, Auto- rul/acesteia, Lucian Lich, @ fost gi co- mandant vorbim in limbajul sneer ” 3 Marius, Szetely, Alexandru Popa, Zar Spétaru, tof! coleg! cu Lucian Lic levi in clase a Xil-aa Liceulul Indus: inal of 8 Gin, Constanta Al aption a fost Cornel Pisicl (24 de, ani) de ta In- rindera vn. acela ul, expodt- inna ge Comietut rman ‘al UTC 91 de Muzeul inet La 2 lulie ac., expeditionarii au por- nit pe un “Wasou ce a urmért Indes: Prose rul Vall Utul, ‘strabating se Mord, etrogant "tut Sita Sore rosant. Tutant ipote, Uriula fon Corin, Foti, Aliman, Vian Rasova, presume toca as: {isl diaparuta. Gum-ar fl Cureanl Se- vondle sau Muzal. 9 adunind doverle Receaare_ demonatrarl potezel formu: Iate "tn cadrulsesiunk ‘Se ‘comuricdrl Pingtice amintta mal sus: Ser sit ie 10/1989 eRe peice sen, eae tice et ct eee Magan cocoa ees coca ue Be tar ae, a, Saas ocr nee genet eter ecg ea eae hrs Gare, ee, Pano Sao eo ceca Sr peer nee ade icies poor car aera Be ia Pt ote a fil_vall. Semnalares _unor urme mate- riale noi fata de ceea ce se stia pind eo aorta ie one Seen gees cae ces Se eet adiacente sint valle’ Rasova-Lespezi $i faerie! Rates thsi rie ei ante aa sere tay as ee iS waeerenide: sama ‘zanta acestor gapte tineri, dorinta lor ic deel Saat a i sai Sue Soares orbs ett os sree Papiad reelzett de TITI TUDORANCEA10/1989. gst iENZIMELE bA LUGRU n cadrul aventurii cunoagterii umane, descoperirea enzimel Ere enters piviniet ete niesrart Ge cea mai mare complexiiate din organi erie ian ren) Peers sires Poy Cerne) data separate sau sintetizate pe cale a tay SMe ae an ee rer er rae ene eee rer, eerie eee eee Taner Caron ai reser ire erent iat re ky Pesan rn Pier reer ine estima rit Parenter reeves ts ane ren ee) Pea mre eee eee oe oe ates cee ee Enzimele imobilizate ¢, sss sorsr 0 sem cu ‘multiple, nebanuite la st, i deosebit de Bret arene nea oo Practica, © reprezinta obtinerea de en: ue tec Mata a coma tul ca oe 4h Mate Senpciat neon hte ek sat. i scot tafe Screed Sects ue Soneer os ates Coeerene Selene ca att ene eee erence ies Stee oe cn tecent opeaiarean meee Ss bindesc, de regula, o rezistenta sporita la actiunea int iitcare's Sco ecsa recess mes ce Se os a eos ees Sapient penne a mee ie *Prncpall avena al enzimelo imobizate const hed tn post biltatea refolour lor repetate, Aceas!3propretate 0 [acuta aplcarea enzmalor h proccss devin extrem de attactva. din punet de vedere economic se convibut consderabl ls utes Feo lor tot ma lrgh intro" sere de ramort industrae. Aste, ‘hips terminares proces cham pe care catazeaza, ele pot for comele separate din mel de ence - pn ing tare pu cennfogare = fone din tou, updo Pena ep iat na bra, empiri pronl fa do renche cu enaine care, fy concile casice de tor, {orma sckbis,erau de‘bice sbandonae, la termanarea resi, mae rez, gin 9 prea activi lr {ntaiice ie prin cldurh, be pn adugarea de bon chimicy Stoves in rfebl ker, tepurdas gral ak prodarel Sonat Dar, mat ales, enainele nu puteau 'frecuperate 9 reloloste, ceed ce facea'nerentabil tehnologa bazats pe foloarea lor da Sos cst ety iat Or ag ump oi, red in ediicator. Posbiltatea Pdepartart emmple # completé Be iS ace einer a en reek : S fx ey CF fl ac ROE Se a ® » © te ia Es t ba ® [ad Sete ie Je7 Ey U: na din realizarle remarcabile ale enzimologiei, moderne, ve meee ‘un avanta) extraordinar in industria farmaceutica, la objinerea eniclinelor de semisintezs, date find difcutatile majore ale In epartari.urmelor de protein enzimatic activa din antibiotic ‘obfinut, precum qi datorité pericolului grav, riscului mortal pe ‘care aceste urme l pot prezenta pentru pacientul cAruia i se ad: Ministreaza respectivul medicament. ceamgeians practic a ensineloy ‘imobiizate mai rezida si tn cho vot adugate Indeptriae in once moment dn mas Seen een pot Laat cu suctes cx moa Metode de imobilizare a enzimelor Ping tn prezent, au fost elaborate un numar atit de mare de Se imoblizare a enzimalor ~ basal, ja tnd lor, pe alegeri de caracteristicle enzimei gi de scopul urmirt. Este de la sine Inyeles ca reactia de legare a enzimelor de suporturie insoluble trebuie «2 alba loc In condi energetice cit mai bade pentru ca ‘8 se asigure pllstrarea intactA a structurt lor spatiale, absolut ste alectatd struct ‘a avea de sulerit. In aceste condi $3 deoara complet sau af preste Procedesle uzuale folosite Ia obtinerea de preparate {ie imoblizate int prezentate schematic tn Bgura 1. Ble conatou ala tle = Asta oh 3 aie wh i pet, ah ese en er ro ( ey epren covet e un pote orgie nats de 4) imobizarea prin reticular enzimal cu un agent bfunctio rah a inchaderea zt un! ele denon le unt ein eit plmeanen melee. eine Samar © Adsorbsia. SUR Oe merece eae ot See team eens duce, practic, la modificari conformationale ale enzime gi nici nu siecack coe activ; ea este aes i eficienta, = hor Oa pe sopert tn Urapal fair, u "iuaria lorie tebe do - @ ionic profits de cara: i ‘proteinelor si se bazeaza pe le ‘ensme den suport nacho cu funcnd chim ‘de foni care pot fat bazice, cit gi acide. PrinEnzime si celule imobilizate in industria alimentara Or. chim OFELIA GO2IA ‘domeniu in care enzimele i ce- le microbiene imoblizate Ts ghsesc Jo larsé.aplcabiitate. lata, In'rindurle Prezentative © '@ Hidroliza lactozel. Laptele este un aliment nutriv excepfional, mai ales pen: tru sugar, Lactoza, dizaharid fee alimenteré reprezint8 un_im- Pentru studiat posibilitatea utiizaritinvertazel imo: tn aloae 4 anuitor forte once pin respectares unr vos cha eae de sip concoab a © Legarea covalent’. Aceasti metodi se bazeaz’ tga ensin de soprtl aci pr log covert sable Ete meted ceo al des float in presen pei motion de came 1 Raicularen,Prcedel se bazess pe ormare de legit covalent infe enzina # suport, care In eceat ca, nu este un aclu raph, Wocicareh male ins 1b inclodares, Meta inclaerd ve bazezd fe pe Inobaren ensimelr in reteaua tadimensionals 8 polmeruhi organ mos [i"tleat a" supor, Be in microcapatie. Procesul ma pres ‘och ung rise peniru traima gr actuatea ei caaiica, ea find re- tut doar mecanic In por fete apa in microcapsule Cu toate di cet Car engi rv eo en sup Prepare finale obteute sit conaderate tot ca imotizate, ‘nituck ee se Indes dei dt de pn Contra de nga e Zrmaicd {nuts in 1971 In SULA. Atunc, pentru © yensig imo. lichiorurior, -umpluturit_ bomboa cigcolata si a multor produse zaharoase. roducerea bilizate pe ‘diferte suporturi roasd, DEAE-celulozs, acetat Preparatele imobiizate sau © Reactii de izomerizare. Dintre izo- rmeraze, glucozizomeraza a fost cel mai in tens studiata pentru a i se determina posi biltatle. de aplicare tn procesele indus. triale. Enzima catalizeazs izomerizaréa re- versibilt a gucozei in frucioz8. Aproape toate glucozizomerazele cunoscute sint en- zime microbiene intracelulae. Studile pri zahiruki invertit sa bilizats" sa admis faptul ci este vorba despre ,o enzims ret ‘utd fizic sau chimic Intr-un spajia bine delimitai, cu pastrarea ‘ctivitsi i catalice, si care poate f folosits In repetate rindun # conta Suporturi_ insolubile Enista © mare varietate de suporturi care sint foloste cu suc ces pentru imobiizarea de enzime. Ele sint de natura organics ‘Sau anorganica. Cele de naturd organica pot fi att produsi natu- ‘all - cum sint, de pilda, polzahandele vegetale (agar, agarozh, Cceluloza, amidon, amiloza, amilopectins $2.) cele microbiene Gaanthan, dextran, scleroglucan, schizoflan 9.2) sau ul clt ¢ produs! de sinteza, cum ar fi derivath pe baza de palistien, ‘lcoolul polviniic, nailonul, poliscrlamidele, poimeri anhidridel mmaleice cu etiend ga. Din Tings cdrbunele activ, oxiai de titan, zirconiu, aluminiu, ofelul Imoxidabil, sticla poroass In. stare tre suporturile enorganice fac parte, te ‘aportrle se fox prezenta a foal lor sub dlerite forme: ca rane ‘peri fine, tabu te. fy maortaea renctomrelr Se prefera preparatele enzimatice imobilzate In stare care prez propneap, mecanice 9 tunctionale optime (ia 2). Sef see nat Cu rezultate bune In practca si enzime fate pe fe ‘ubulare sau pe tid 10/1989hicaiiiasiatabat vind aplicarea glucozizomerazei imobitzate ieomeriares gcoze 0 desta pe ruraul peste 22°e an, proc Sctulmente industrilzat Datorts cere crescute de zaharoz8, ty uitimit ani Su facut considerable eforiur peniru a se gisi al Indulctor. Fructoza ‘ste de mult timp recunoscutS ca o sursa Se indulie foarte buna (hind de 17 on tal dulce dect ssharoza). Ea prezinis, in ‘cela timp, o serie de propritap fice himice mai avantajoase. Pentru 2 prepara fcest important zahard ete utente ‘onizomeraza imobiizat® ea permite con. verte gucoze! din sitopul de porumb in Iructors: Sa. studit 0 gama largh de metode de imebiizare. Asie, Gucoztzomereza ® lost imabilzata' prin adsorbpe fics, legare io Met pe, DEAE cehlge. pe DEAE Sep: ey, Ftc ale ar acelag scop pot fi ulilzate i celle mi robiene halt producstoare de ghcorizo: zt "Dp prezent, pent scopuriindusrile se utlaeza 0 beie de preparate comerciae ca Sweetsyme, furnzat ‘de frma, ;Novo® {Banemarca},reazat prin reticlares eel lelor microbene cu aldehids gutanich, sau Optsweet 22, frnzat de firma «Mies Ka: KGhemie” (SUA), obSnut prin coplaren tnemei puriicate cu particule de don de ‘cis Totodala tna rebut mengonat fy {ule celulele mirobiene imobitzate con nnd gveoeitmerash ptf utter un feactor bienzimati, albus de ghicoamilaza imobilcata, pentru zahariicares contin 2 amoral @ Hidroliza refinozel, In funcie de clima, slcln de zahdr conine canta die fie de rafooed Der concenrap.sope Hoare valor de” 8% Ih rafnoedtmpiedich Gfaiaiznren zaharulu fy procest! indus: flte ae impune dec o hirotzs 8 raf toas, pha in sarost w glactoed, cu ak {oral ala gaactondazel Prin imobizarea tinal microorganism, alt produedtor de aa glactoziéar 0 reakzatfadrolza con fins ralinorel fh proporte de 8%, pre paral find’ uz np" de 25 ae. fark Parderen act “© Produceres brinzeturilor. Li cos aularea lap i producerea brinzturior 3s foloweye rena, © dais lerminata veer {, rerina pu mai poate fi vecupeats din testecUtlzarea enzinelor sb. forma imobiaats a permis eb conturates unui es coniia de congare. © apie rece. ens nc 0 serie de. probeme relectonre la eabiaten in tnp prepare {ths imobiaat, precum sin tpl Ge ree: tor cal mal edecvat pantry proce! res pect, proceded mu # oat We indus Be “© Pretucraren laptall. Apa ox sau, fr imin chime, perontal de ro: gen, este ura lrg fe stertzaren lapte Even hiltrares restrlor ce pee x, duphsterlizare, a. fost. brevetat uh procedet care utizeazs catalzh imobi ats prin legate covolent de rag carbo: Seorurse, “ipsa previne apaiia nor mirosur nerlicute ale pte provente din produ de onidare. Datortaprehridcat inc that et prin pestauratea lapel, enaima reo atlanre bia, Aceste mnpecrente 5 putut frezovate prin folosrea de trp Sind imobiicata prin egare coven ‘de sila poroest ji, 1071989 Aplicatii spectaculoase » MEDICINA in Biochimist JEANA CIOPRAGA osibilitatle de aplicare » enzimelor imobilizate In medicina au Tost, de Ssemenea,intens studate, inte rin proprietssle ni Jobin dite tn'urma igobilear, ote. larg per Spectve ‘de utlzare ty ferapa uno Sef: fli gosmiice su fbr abe ce umenet ree cess exemple mai reprezentalve de apicate 8 ‘engimelorimobiizate In medicina ‘enefal cd so adminstteazd ln eco pun ferapestice tn mod tepetat_enzime Groteine)- datorttTeache! antigen ant orp, aparegoeulanafloctic sa se" con: 8 paederea activi enzimel admins trate, De ‘ssemenes, exits @ posbaates ‘Sescompuneri' proteine! Je catte enzimele Droteoliice din organiam. Pentru ae ev teste nesiuneur, sa Incereat.terapia ‘enzime imobilzate, «condiionate™. ma ales rin inchideres loth rlcrocapoue sau M {abun cu. pereBsemipermesbi Uniizares microcapsillor enzimatice, in cate sama este eonurat deo man rand. semipermesbi,olers numeroose Svantaje, Asti un substrat cu greuate fmoleculard mich poste. trece prt mem Brana mecrocapeulh, iar dupa ‘ce reacta fnzimatics 2 avut loc hn inferior acestela rodusul lee’ prin dite tn medi ete “Enzima sts, find un polimer cu gre tate’ moleculrd’reatv ridieata, nu poate {rece prin membrana 9 este rent fn ms Crocapela. “Totodata, compust extern eu reutste molecuarh mare, cum af ens ele prteoice,antcrp su cele Producatoare de ‘antcorpt ra pot inten Iicrocapaule, “Aste, In cazul ensimeor microcap o gia det reac ee rologes, lar bicatalizatorul ll mentine etitate diets fof de substreturl de {reutate.moleculard micd pentru 0. pe: ar, freral, eficenia terapeuticd a ena melo imoblizste fost stadt mal ft pe. animale de: laboretor, Un exempt fh ia mretrcopounte a me ze oareci care pre- pour ocatinmemlatgncersis core jectarea de catalazs tbera, procedeut pre Finta avanaje nete. Aste, imediat dup in fectares intrapertoneald 8 calalaze! Roere, respectiv a celei microlncapsulate, a ad: mint ‘subcutanat perborate sod, Substrat al catalazei. Dacd injectitrepetate Cu catalaz8 ibera duc la, moartea animal fi, th -cazul catalazet micromncapsulate nu sau cbserat elecie secundare nit for area de anticorpt ‘Un alt sep congue ut caren a paraginazei microincapsulate In terapia leu- ‘Cemiei, maladie caracterizaté prin cregterea ere de ssgoragnd prezen Shoe timp ce asparaginaza liberd. mentine la zero) Sonceniala asparagine! de shoe doar timp de 2 zile, cea microtncapsulaté pastreaza la acelagi nivel 0 perioads de 6 Bile. Totodata sa constatat £4. administra fea asparagaze mcrobncapslte supra cresterea fumorlor penta © pericads| mai ‘mare de timp (69 de 2le) comparativ cu ‘administrarea’ enzimei libere (14 zie). ‘Aplicatile i medicind ale enzimelor imo bilizate nu s-au limitat-numai la administra. rea lor directa in organismele vi, O alta di reefie a constituito utlizarea acestora pen: ‘ru tratarea singelul In afara organismulu, printrun sistem de sunt extracorporal ‘Astiel, pentru terapia Jeucemiei prin sunt lulizat asparaginaz extrocorporal. § ‘mobiizata prin inciadere in ge de palace aaa prepaat cae ta So0ede hal ‘gin? dn punt de edere acai ak aginaza microlncapeulata. Agen teropeutic, 2 fost stabil. de ‘enzimele Proteoltice, i Lsparagina din shge oat ‘complet descompuss Pentru ecelaasi scoparia fost uslzats si asparagnaza imobiizath pe tub de nallon, preparat care. a dovedlt proprietitiadec: Wate curgeri shgeli, enzima find In. con tact diet cu acesta’ Sstemul de tracorporaleste superior administra d- fecte a enzimelor microhcapsulate gi poate ffolos, fn cazuri de urgents, si pentru de toxiferen sigeul tn urme ingerdiacciden- tale a unor eantita mart de medicamente Enzimele imobilzate au fost ulizate ca organe artical. In terapi tulburrior tremice, pentru insturarea unor metaboli fox co ureea si acid uric, ulicat treaza imobiicath. Acest prepara 2 acio- nat ca un fel de rnichi artical, dew mu a utut pres toate functle organi gy Lie)\ nieresante si variate sintaplcatle enzi tmelor si celllor imoblizate tn indus- {ha farmaceutca, Prin_propritatie lor Spectice, biocatalzatorimoblizati per ‘mit Oblineréa, comod8 i farb-un consum ‘considerabll de timp $i reactivi a unor com- {thats chimice relatv complexe, de un inte- es deosebit pentru ter Speciale. Pentru ‘celor air ‘mate prezentam In continuare ceva din aceste’ apicati. Preparatul_terapeutic L-DOPA 3,4-dihidroxi-Lfenilalanina _(L-DOPA), folosit Iq tratarea boli Parkinson, E : i 3 se adnugh cid ascorbic petra reduce {Ganares,chinonlor prin eniaren Ute tana '* LDOPA. Deonrece trormaze dn Produse farmaceutice de un interes deosebit Biochimist VASILE OSTAFE tracorporal, unde Litirozina din ser si fie convertita in. L-DOPA Produse medicamentoase prin oxidari dirijate Peniciline semisintetice ‘Acidul 6 aminopenicanic este un inter: rmediar In fabrearea penicineiot semisinte- fe Be ge ch acttatn pitch lecule de penelina depinde de substituen- {ul cupat la gruparea Gaming a acid Saminopenicianic. Penkiinelesemsinte: tice sink obfinute din scdul lanicprin introducerea In aceasta posite © Giertelor grupin chime. Acidul amino. dari este prepara, a findul shu, pr ‘enzimatica a peniciinelor G sau V {ih gelun de poliac a clatigat malta Speciation datos plan, saten frmch'8 proper si, in plus, fermics a prepara: ih catali “cctv imobitzat este crescula Enzima souibia este relat instabi, ar, prin_imobiizare, stabiitatea e este mk Gretta. Asti, pn nlaoaren pe ‘elinamidazel extrast din Escherichi fol, ea poate fi folostt continu fard 6 erdere "semnificatva de activiate (a tg de fs. Un aan) tes ‘const In faptul c& proteinele sau alte com Bieta care pot produce reacts alergce nu sine prezenfe tn acidul 6aminopeniclanic astel Inet acesta din urma poate f ca intermediar pentru obtinerea pe: ‘Relneloe smtetee- Sinteze asimetrice pentru obtinerea de compusi de uz terapeutic Att enzimele imobilzate, ctt i cehulele microbiene imoblizate au fost folosite cu pe cale industrials in fic Inca din 1973, aceasta find, de apicatie industrials din lume @ ‘microbiene imobiizate. ‘esential In metabolsmul celular, iar en's famaceutich 9 dat rezuat b sic seer oa @ Acidal Calle ese un, compusnine aplcaile practic ale enzime 9 eebllorsmobiizte, de un ree maine srt gt cee dn chia sonics Pentru 9 sven 0 imagine complet inant, dbinute In rad ‘eres conputior chimict cu autor ens tee, rete comparate metadele ce oo. tec namale in'sare tain cu eng care (Satterlee nabs ‘cesta comparaie este de regula in ava {fad folosi enaimelor imobieat. Asti sninele molblaate pot fuvor ru Sup reacte, prn centrtogare anu fra, St Spotrelokste de mat mate ont Izdlares Prodi de race pur ete ord ea eat Mat mut docd enzima imobiicad se as impachetata Into colond, este pos ert ep cyan con sh inp deluge. Sete eu enzne imobilate pres dect man avant su Sopectal floss in indus. Ee sere. tenes la automatzhn, asigua,randarsente niente, smplicsprocetd! de prowets pe pie de Con oe ESncnare condi eet prezentaren chorva exemple de apical Enamelor ibiza fs Gbjneren de com fue de © importana mar deosebes din Siseie chimed. Rezolutia izomerilor optici tn natura existd numeroase clase de compu optic acti; inte 6 arinoncss cups un be de trun in ceen ce prveste Spicae.In_ndustrile.lermaceunie, ah mena. chimics Product de aminoacat evo este una din cele ma importante apicale muse ae hcroazeor cate srt, poste, enasnele Sele’ mat frecvent folate fn procesee dusinle. Mosvele pentru care hdrolaele imobilate au clgigat teren faa de cele ithe cave de enine sin ® exstenta Une! mar \anela de tpun de hiolaze ® he Frlazle sit general, ename sabe © tie na necenia comnaime © hidrolazele de i,m ae pr aber ot losite dea lungul unei hung penoade de tip. Ih prezent Laminoacizi se obtin fe prin ‘inteze chimice, le prin procese fermenter ‘ive. Sinteza chimicd a aminoacizior duce Inch la amestecun racemice optic inactive de L’ § Dizomen Pentrua izola din armestecul racemic Laminoacidul, forma ‘Bologe activé, este necesara rezolulia op- 3 Esra ey See me emes aaa aro deer ean See Se rocmrranr te och See re nes a eeecceaiteey eter eee Peat eee eae See Beis en eran samen Sea eaee Eon eawes iss =a fates DEAE Sephadex, legarea luloza gi includerea in gel de poliscrlamids. Tn mod similar amincaclazei, sau folost * 10/1989 O interventie larga in chimia organica preparativa Biochimist 0. VASILE 1 alte hidrlaze imabiizate In vederea re Zaluteloptice a DLaminoaciaior. Un Wace ei conse carbon pone th olen de ea Fetmnopcieteeulss wnpechetat iio 25 teak a hcralseaa! "sess rama Go ner Pa cae ie cae poate 6 separat astiel de tzomerul D. rs Mas. sub forma de’ clorecen! Dalarna, ‘6 alts metoda de separare ® tzomerior optic este cea a ‘uc ane. Pepideza imobilzata, Aceasta, Inttun Emestec de amde ale D- Leminosczion, achoneaza numa asupra amidet Laminon “dul, isomer De ramet peschinot fn acest fel sau objmut Lalanna, [lew ing, Lfemlaonina, Prin folosrea"Laminoacid oxidazel se ponte separa Daaminascdul dint-un ames {ee de izomen Bg Ly oxiind la alace bei ra aemra L" eaah oe 4 poste prepara L-trosina un amencacid fxenfa, prin transaminare intre Dl-tenia: {ening 9 aecthidronlenipruvec, th cond mrneroke: Hidroliza_polizaharidelor fn. scopuri energetice Dotoritserzed energetice mondial, prezent se intreprind pe plan mera sis de energe sino substituent Scrbum acon aa ch ee 2 inept dea, numeroose sik Eese in’ objnerenmetanoliy efanokl Seu butanol pin ermentares nor ma teri prime natfae tine (degeut din dustrile fores laptelui etc) este posibil s8 se objina amidon sau zahsr ra, texts, a zanarul, a In acele zone ale ium unde fn canntat) mor la prewar reduse, aces Substonte: pot f cu ‘egurnta transforma in sleoob, ‘ot prin. procedee fermentative Folourea cellozel ca resureh de carbu tani Inhis este si ea are tena, ‘Toate planele supericsre contin cehiows lemma constind din nna, hemcehioe $i Celloas. ‘Cercetarea” botehnologcs, face fortuna pentru a gist metodele Cele thal eiiente Ge extragute 9 coldozei an itm § de converse sin forme degrada tie enimatic atl! inet n final sh se 0b {wd zaharun ferméntabile 61 transformable {F sloolt ‘Ghcote 26 objine, In prezent, ma ales pin agamumitele cmetode enairatice”, i Cadral earora amsdonul este hadolaat £3 itunes lla sau betaamlocelor sa. ahs Coamiaees Pentru a realza acest proces in thod Contre se uMisenda eneime encod Iv vederea.asiguranit fuxuui respect, afaamiloza 91 ghcoamaza.au fot tobi tate pe suporiun acide verate prin deri {Metode ‘cum ar th legarea covalenta. de Eheeluloes, legarea ionica de DEAE cehs Jozh, absorbite feed pe carbune act, dlodevea in get de pobecriamda. $2. In Skest domert, ebnologile industri srt dey bine puse la punet, ast! In in ume fe preparh asta’ mi de tone de Jucoza iq hidvoleaencimatich 9 aredonul Sat nk ected roc 0 ‘gel prin hitrolize ceilozel pe cale en mates. Celulazele necesare re pot ex ttage din diene mcroorganisme, dor au 0 actiate speciica scdeuay ceva ce duce tig de fact fare kang. co, al wehnloge, clhaza oie mas tot iealeta la 200° timp Ge 25 de ‘ute, find epoi micinata in parcule cu dametrul de 80-150. de. micron. Cy Sceastd pubere ee reslzeazdapor 0 sus porole br opt ln urea segu cauoce! Troblizate ~ ola din Tachodera wre ‘supra, suspense de ceils’ s¢ obine Se aces Cua ase procedeu american prevede separa rea hatin! de celuloss cu ajlora Outano. Tits “Calulora este supuss saharicart i termperatur ina, eu actunea cellazet termostabile extrass din TThermosctinomyces; zaharurle soluble te fate fermenteaza apot sultan ceaciie find catahaate de_catte Clstndum ther ‘mocelum, obtinindu se etancl Parael cu tesla se formeach butandl, pen fermen igre hemor sub nn Clsi um acetobutyicurAnalize Tra) Go canes chimice de mare finete ‘Dr. chimist Horst D. SCHELL tate a enzimelor, uneort de asemenea produs fimp ce enzima imobiizata ‘covalenta de un suport sibilt pentru orice tip de substrat, indfe- rent de greutatea sa molecular, ‘ncludere este accesibia doar Seer Seen ore cease imobilizate prin inch- Deceser petra electuces Une ana, fy Senja deseor! completS a uri reac ‘anume de detectare a produselor de reac: tie, precum i posblitatea decelari unor canta; de ordinul microgramelor din sub- ‘Stanfa de analzat au favorzat introducerea eS Fa ara a metodo de ana mich medicals folosirea tetrad este format de regu, dnt un ‘on-specific sau de oxigen care se ‘fis Int-an contact sina cu encima imobs lias 'ce trebuie 68 reactioneze specific cu rodusul ce, urmeazd- a fi determinat c , consumé unul din reactivi sau ‘mediului Incoriu Controlul cali Dotorty sensi selects nba, enznleimobaate pot ffl eel: rispuns. Aceste performanje depind, de- at de prope carscteaieg ale zie folosite, ch si de periormantele i: Strumentului de care sa atagat senzorul ie. Yer Weteieren celor elatate deapre elec Pariearaey tape on oreo, ‘oper aalice elecroxi mcroben aah cehié de microorgmisme mals Hate “Aa cb cet 9g ce ited ehlente const cu un das compus capabi st reocloneze cu resciva resell In inca, fapt eer Suce prin apartia unel colorats speciice Intenafatea Cults formate find propor raldcu concentraba.produsul metod te 1 0 dozare cantitatn 3 acestua rezent au fost puse la punct rt décatgare care permit detectarea simultana, ‘Srapla propia, char ga. mal mutor com ponent; acesta este cazul, de pd, a ce- {or pent determinarea simultand a’ guco 2, uree, birubinel si trigiceridelr sa Grupaj realizes, de PETRE JUNE 10/1989 eneda3: ita fits see é ee Uf 8 aretha = KR Ce na & ni i seu i a se fleet i. 3! a jet ial Hest ou A isi ili un ea i ital a aul fi rae ne ia : is fain yh om = i 3855 i i it ah i Ht 3 Iie 2 BSE! He a fe! Ui a it a a a i it <6 baht a I NCE O§ apt ali aah Lt j ee tilt Heat shel ZESSiTE He re i | ie Bs iE iy a jit 7 i apie 3 ° 2 9 ai if! af i fill i i aes © [nsdn aaa mera re maser rainiy bete 18 i sr sarangi inelgae aie i aa : elt sietedil peal + Pa al 1 ‘a ale et peti ca Fi unis itetntetiele er tiallne stintM, STRATULAT e Turbocompresoare reglabile Automatizarea BEE! i : i oyieetagtil HUE Tie ue Hi i ot a pentru electuarea luc 1H bl He ¥: 5 ‘cu echipamentelectvonic deci pee es proectoe i 1 i i . Motorul din’ plastic intra fn fabricatie Este vorba de soluia care are 4 ci t al oi 5B u di ' : a : = ® 255) & i 33 & is af n ty uy i Bt i ae i 3 . Hil ity Belli oz8 i 3) iF i atac al paletelor turbine, reducing simttor timpal de raspuns ia accelerare,fapt ' cconsecinje favorabile asupra dinamici cull 08 { i & Superautomobilul superscump Pentru a rdspunde provocari linsate prin modelele Porsche 959° gi Ferrari F40", compania bytanicd wogust® a lansat la fee ancia 1964 hcrae de prosctae ale una 0 pent Dee eit funetie€: hs) ~ (0 5) dad regula xy) ‘Contintaten, Fe x = a > 0. Vom de- smonsia ch ete contin tn. punetl Din existed sezuth valarea f(a, cate 3° Usface condiia «? ~ "diay? + fla) = 0. Prin deren sim (3) ™~ fa) 6) + FR) — ae a Fe (ip (0, =), ay — a, Result fs fa) 2", oir cor care ims HE U4) a) are limita gta) > 0, Desist OR et xa Play Fiala) + Pla) x si deci 3a? — f(a) 18 Tae # by Pentru discutiasolutilor _ecuatci gO) =x) —y' tay = 0, ‘sie parametra, " Dacd x <0, derivata g°Q) nu are ridicini reale si deci g(y) = 0 are solute realt mi WG), care defineste fancyia yy: (==, 0) = = CaO), x 0), Dacd x5 6,"rAdacinile derivate: g'6) seis FV ena tt y None LS sorte 80) 800") = ‘Am stabilt dea of gt") > 0. Serna ut 1") este dat de tabelu | a af iw 0 Lf By) O = o +, x Li cca {In conctuzie, pentru’ x (0, sia iniiald admite tei soluyil-y(s) < yin) <0 9 yas) > 0. care definese implicit tre: fanetl surjective, GHID PRACTIC PENTRU ELEVI Consideratii elementare privind , functiile definite implicit Cont unix. dr. COMSTANTIN UDAISTE, lector unix. CONSTANTIN BUCUR 604 Ve JL Yao.x- yoo, Boe UI ha tn wot Yo] rae 09 Fania eo siti fui ro ‘Goines saeco Risoe ut 2 dpe Oeonlens )Girte C ene seunuse grater funahony, yaya erent ayn Oeics a ners Secie scent ny et HO (a= 0 Osi = i vine oh lim ya) = 0, x70. im. x9 0td oblicd gi y's) > OV x E(— =, ys Busmcawen : LY, to 90) = "0, 5 AY Y's», tener <0. ct Yomi ia i a ee Him Qe-x) = L +: d “in, Gatien) = ya Lag i het 995) 0,¥ 20, Re ene seen ‘Curba C"este foliul lui Descartes (ig. 1). oti: Funcyile precedente pot fi expli- tate folosind formulele lui Cardon entra rezolvarea ecuatii de gradul al trilea ‘Comentarit re Fi 0 = Sh gw ph eaet 1. Interpretim F(x3)' = 0 ca fiind 0 in y Cu parametrul x. Existenta (Contioware in pap. 45) 33Y Be fare de observate.Incepind. din 1978.1 Gc 0 reducere Sobel a cantiats_ de Seon de cca i tn lta ani (Rg. 1). Ne ‘ai o mic fractune din aceasta red ote fatrbutaacivtath peteor sobre, te" manuraton, perionde mull TBboratora ‘Bepartamentuka de “Chine i 37 Unverstagi din. Invine, statu Calor. fia, a demonstrat reducetea sezonier3 9 Gorcentrapel de oz0n deasupre. focaltait ‘Arosa din Ehetia, pe baza.analzelor ml: Suratorior electunte. de laboratoarele te. festre din 1931 pind tn 1986. Aceast8 ane Tes indict 0 relucere de 6% tn hinle de lamas 0 reducere madie totals de cca * “din. 1970. In alte dous zone ‘aceeag_ nitude, Ia Carbon si Blomarck (North Dakota), UA, ab fost determinate reducer se. gonirsaeeminatoare”Conlie ncch ‘ “ecuator, re F = ‘situate ) an Pe be Freonii pericliteaza stra th aerosoli (sprayuri) inca de la sfsitul deceniul) trecut. jork din ‘aceste {ari au trecut a gaze alternative, Srgitl procesulut de Comunitatea internationals, con de faptul c& numai o re 1a nivel frondlal ar puten, doce iso reducere eh lenta a utilz8ri reonilor, a g facut primi Ph 1976, US. Environmental Protection ‘Agency (EPA) si Food and Drug Adminis fyaton (FDA) au comunicat c& tn termen de 18 luni urma a8 intre fn inter. ‘Sepa de’ fone’ 2 CEC. hae ractict. Cele dous fat ntercitia referoare Ia aer rezenta numai un prim pas Sram vast hr care cea dea doua faz ~ privind alte utiiaani ale CFC - avea a8 ur- eze fn scurt timp. fh realtate, a fost aminata th mod repetat, aL Beta et a Canada, Suedia si Norvegia, pate tate cara nteri fotonren CFC Berosol, au solicat ator far 88 proce deze ta fe, dar ates Eonomcd 'arepicat ch mura ratarea ‘generald'a tuturor utilzaelor CFC. a pu {ea reprezenta ‘o solube pe termen hing ‘Aparent efcienta @ udabia, posita ex Drimala, de CEE stabiea un plafon maxim Se productie a treonior, relerior tnei nu att Ta cantitatea electv realzata, lt a ca- Pacitatea.potentala. Aceasta era Inea, la Stet allen, cu 70% mal mare deci nivelutle de productie Ines ttc erau ty cure de inrare ih funejuneo serie de noi instalatt.. O aeemenea tare ar fi permis pro tul de ozon al Terrej!an STEFAN UDRESCU ductiei de CFC 88 continue 68 se extinds Considerabil timp de cel putin inca un de- cen, Necesitatea unui control mai vind’ utizarea ‘CFC a devenit data. cu_strigatul de_alarma escoperirea.,giuri™ din de a"“Antarctich. La Ambiental al 10/1989 .aradoxul mincinosului, (Eu acum mint") sau alte paradoxuri bazate pe autoreferire sit mult discutate fh matematica (inchosiv bn domeniul armuzamentelor matematice). Ideea auto-re- fer f ia flout tn Jocur, con ‘exemply, la un gen Seosebit de interesante (9 destul de dif sie ibis dous exemple, prehate din primal capil ‘al savuroosel Cart Metamagical y fie corect: Aceasth fraz8 con of tera ade 6 on ere 8 7 de 12 ori itera u, cle 6 singurd apari- eS Maelr v 6 ode 28. de on itera 2°. (Se numira toate aparifile litre fiecare tera apare mBcat 0. dat forma ,..itera x apare o singura data.) ‘Mirturisesc ch nam teugt $3 consi: ese 0 asemenea raza in mba romind (nici nam incercat prea mult; poate citito- ‘ul este mai rabdator); carte Iai D.R- Hof- de 30 de 5 ori litera 10/1989 Auto-referiri Or. GHEORGHE PAUN Enciclopedica. Voi relua aici chteva dintre ezuitatele respective (incksiv unele pro- 1. ‘Primal nd, pentru o singurd cis, ‘humal pentru ella 2 eastd frazh conhne de 2 ori cita 2” a ese ie eral, 8 presupunem Inst 8 fol citle a, ay ont oe che by, By sen bt 7 cliele a sint dlerite oud chte dows, iar 'by, on bs, d3c8 gint tot cre, trebuie si 8 ays wy ae In pls, Ir fraza este Ae, Dacd Unul dintre numerals b, ‘are doud cifre, atunei se poate araia cd. trebuie s3 avem k cel putin 9; In pls, nu Bet evita dout numete br de che dout folosesc 12 cifre. Cel pulin dout fin lente de 1 in pot 6 toate egal far daca una este dferta, atunci dlifenite), Avern deci cel roult patru cif inte By sy By, Prin urmare, toti by sint exact), ‘Cum spuneam, pentru = 10 ‘exitd numa doud solutt titoral interesat eis justiicarea fn caren amt). ‘doud fraze: * aceasta frazh, cif 0 apare de 1 ori, cifra 1 apare de 7 on. INTRE JOCURI $I MATEMATICA: 3 de 2 oni, cira 4.de-1 oni, cifra § de 1 oF, cia 6 de’ on, cifra 7 de 2 ori, cifra 8 de i fo, cia 9 de 1 ori", an aia een oy Serer, dodwreg icant! rena es eera tet cia 8 de 1 ori, cifra 9 de 1 oni.” : be Ini a Suma alert, secutive ior in fle 5 2 Be Gas i teza, ch ru pot f gtsite soli cu numere Gierte g cu suma mai mica de 26. Are ct neva © demonstrape (eventual pe calcula Bou scritori Florin, Omota, Lechin BistriaNeouud, si Eugen ‘azsr, Ploest) se ocupa de recordurke de minim aeupraProduse audio- radio © Miniradioreceptoarele cu amplificare directa RIC. ‘int _produs 3 gf Suse. Recepta postulul Gort din pam: Se UM 30 face prin action {Gl de subgame 91 8 butonulul de scora Tntruch acest fadiorecoptor miniatur zat esto dostinat aust’ fa microcascd, precum $1 pentru taptul cd se mane: ‘Wroaza sl se exploateaza ugor teste indispensabil fF utlaat nc tial drumefi fing ugor 8) comed Go ura ata variantele noi si modernizate re lizate, do Intreprinderea .ELECTR Nica’ ‘© RIC 2 cu semiconductoare discrete cu sil’ (6 tranzistoare, 2 diode) 1-3 cu circultul Integrat Com BU Tore N (oto 1) et Prezentim mai jos citeva dato teh- nice: benzi de_frecventa receptionat {game UM): 525-930 kre 918961 605 = sensibilitate maxima: 20. mv/m Pentru o tensiune de iesire de 60 mV: ‘bara ferita. incorporaté: yn Mimentare: 1"baterie R6—P do 3,5 ‘a consum maxim de la baterie: 10 a impedanta de borna casca 100. ‘® Radiocasetofoanele stereo- fonice RCS 002 (foto 2) #1 RCS 003 = Categoria: standard = Design modern Indicator de acord si nivel cu LED-uri sau bargraph cu diode electro- luminescente, "Game de_unda receptionate: UL. UM; US; UUS1 (OIRT); UUS2 (CIR) = Mecanism autostop = Puteres. de les 2x 25 Win cazul alimentirii ta rete bateri! = rejea de 220 Vv, 50 Hz: = baterii: 12. V (2 x R20) = acumulator. Combina muzicala stereo- fonica cu numar sporit de jame (fe Gere Sdesensed | OO ®) = Moggi de tune = Radioreceptor cu 7 \ungimi de unda: UL; UM: US1; Us2; USS; UUSt (OIRT); Uus2 (CCI) = Puterea de iesire audio maxima utilizabila: 2 x7 W/4 ohm 1de ‘la intreprinderea @ ,ELECTRONICA* @ yecelenta in incinte acus- tice cu dove sau rei ca, treble optio- ~ Pick-up_mono-stereo de calitate iperioard, cu doza piezoelectrica, litt ym do oprire automata; redarea stop si comutator Grom-dioxid si normal ~ Ampiificator audio de putere = Mula casca: mono-sterso = Puterea maxima absorbita de la rejea: 35 VA dioreceptorul cu pick-up Categoria: stancord Modu de func 00 Puterea de este audio. maxima uiiizaplar 2 x4: Wr4 ohmt eelenta in incinte acus- mono-ste- no-stereo pentru semnalele furnizate de plck-up-ul cu receptorul radio incorpo- Jo la curse de sommnal (magnetofon, casetofon). Putorea maxima absorbita. do la 40 VA rel 10/1989 Televiz duse de intreprindere: TRONICA" formeaza o familie cu prezentare ultramoderna, caracte- rizata prin parametri de nivel mon- ial 1. functionalitate — sporita’ (toto 4) Din caracteristicile tehnice mai importante amintim: — tub cinescop autoprotejat cu diagonala ecranului: = 31 cm (familia SPORT: — 44cm (familia OLT); = 51 cm (familia SIRIUS); — 81 cp (familia DIAMANT, foto 5) — antena telescopica (la televi- ale Portabile SPORT); — sasiu cu consum redus de energie; — componente semiconductoare exclusiv selectorul — 3-6 circuite inte- grate = 23-29 tranzistoare; — 11-24 diode — selector de canale FIF-UIF 1—12 §i 21-60); ‘omniprogramabil tip sertar cu 6 sau 8 taste —putere maxima —consumata ‘de ia sursa de alimentare: — Ia port 25 W (12 Vcc) 35 VA (220 Vea, 50 Hz) 60 VA (220 — la: stationare: Vea, 50 Hz) Toate produsele Intreprin- deri ,ELECTRONICA" be- neficiazd de garanpie timp de 12 luni.© orients aegnaie verts 20 2 — ae seul Pc rt ate coltoer 1. Sectoral ‘tehaled ‘de caleul, In ce: dra! colectvulal de instruire asista- ‘colaborarea specialiyiior de la Sreal ae higoscece it Doce. Cu ajutoral acest program se poate ses nied ached). ‘respuncitor — pronurfiritfonemetor, se PROGRAME COMENTATE © LABIOGRAF Ing. MIKAI MACAVESCU, 11.01 poate (corecta) st vizualiza ima ince ‘animand (Simullnd ‘pronunfarea cu intelor)” pentravtablirea corectitudini desenal. entra calenlo- Spectrum (HC 85, concept Incit pou fi wtiat de aria, cone ‘er ‘a cuinoeste tastele’ corespunsd- ‘oare difertelor ‘comensi. Prin. apdsarea tunel singure taste se" comandd “executia imediatd a secventei de program dorite Cuncte). Astfel, pornind de ta patra init supra- puse (son un desen anterior), se poste Fealiza ‘contural labial dort, prin deplesa- rea ,iateligentd” a unor puncte saw chiar porani de contar; spunem inteligensd de ‘nse pe orizonal sae depleat ii ele patra dred ig Departs se pol foce Tare 1 (ralarca impli) 31°9 ple. punca sau conde litre find Inlet am apnct cero” ce poste pechlonat rivide. peo Une imijeae. be Srzontal) Saw trecet pe ort i re are din cle i, ma aia tn perwn le fos econ Peniunl ele linllor de conar pot fi ster sau resonate dela pancal ‘trsor spre. exterior. reficidase actor ‘mat forma antriogrd serge ‘Dania este desnald extomit, dni superirt la 0 cots isd (masitora saperior Sx Imobit In tipi vor, tor cet fer ‘ort te indlinea’ la care sold carina pe ln a dove (ig. 2. Realaren fonda Treanecatcorespntitor ntrorabt "cov tat bacale se face automat, le cerere Ie Evident, acest spp pose jt condo In sederen tedesentrh Penira sud proportion dt dipont tile dead flat 46 rie: ane cw pas fc de 1" pitell 31 une. ci pas programabi geile one pot jt terse tame! cad na mal nt necesere Og 3- ate, de" asemence, posi armonia- rea desenulal gurl cx 0 figerd umand, de- sol sce Ge B, Shad comere regi special de aca, pr apdsaee is. {lor orerpencioere cu Gla. 5), care 1¢ exemplified vocoele © ultima verificare, oferind chiar condi’ concrete de Yestare @ coreciadl siiat neigh, se poate viualse pro- care vitezei misedrl buzelor ‘Desenul_asifel obsinat $1 verficat poate Af stocat i In memoria caleslaroralul $i pe cased megneticd sau pe dischetd. Elementele. memorate pot fl oricind rea duse tn cimpul de tucra, temporar saw de- Siativ, dupd. cum vrem doar sd le reve- ‘dem, sd Te corectdm sau sd le transfor. ‘mdm, pentru a obfine forma une! tabio- irame auemdndtoare. ‘Redectarea In Basie a Interpretorulul ‘peratind addugarea. de repdiaye divertor ampre dese sat ree de a me eon ace, Ehret onl Cx" pregrmil Lablope/ oe pot pe sa deer: rant ‘pecialitare, Prom Penten Insagirea qh ment Inreetehnell dé Tablolectard la cel cx de oe de ae: au Reema de In Jimbi strdine, we "entra "cel ineresetl, programa exe spon (a awtor. care Inereash a cole tind speciale sedi la Liceal de tne ‘destrie” Uhoard “sDimitrie Canter” din Bacar . 10/1989 .,‘de Calcul Electronic Arad, forn-urt (TEXTUE de caractore nou definit (se tasteaza cite un caracter care po plasare apasindu-se SPACE). doua procesoare:unul de intrare/iegire construit ty jurul mi- 1) suec{eat) = chrtord(car}+ 1) RB. chi(ord(0"}+2) 10/1989 “stApilar ote ‘Dr. CONSTANTIN 0. DRUGEANU reset cite Minsarl Stott de mal mult re me. Potent went" sexotrop Giiobien, Indleat"'n Terapia’ tuburarior uncial sexuale "se afla f prezent in tarmac, In primul rind ta punctul farmaceutic’ din cadrul Contrului Medical de, Apiterapie din ucuret Su. A. Roset nv. 3 De preci ck me. Gicamentul are doud forme — cea simpla, denumita drept ‘aro formd cu yohimbind, denumita dreptY. Numarosi cittor! rea ca unul care 001 Ia experiment lor modal iment, implicit asupra. procurait tu ita parte, ¢- sta tendinja unor pacientl de a solicita ta farmacit fara Droseripe madiaik” adminiarindura a ntatara, in Cele. ce urmoaza facem clieva precizari legate de acest ‘medicament sexotrop. “) Apllarritul potent Include In compoziia sa un com: pins de, subalante apcol, vogetale I Ge provenani cd, vind. capaciiate terapeutich ™ulisla: energlzant Rormonald, inchatv sexualizanta, atrodisiacd otc. tna bal us fara. componenta puternic.atrodi- dar care acjioneaz’. numel asupra unor anumitetipurl de sistem : de data al fa 0 pes one NEN. Sh tenrucch pela Prearinc eh ecosiaiBtcy) = Ode: eben Reames rast crane nege tanga imphcid' x iy. xe Eae-e und solte'by tn eral f=) Ecoinatacn servabiuatee iT ty Size arate o& ful toy ee convergent: puncte'a se pou sndie comefnd ie) alse calcuese "on Vyln carol cid, = renta Fix,ix)) — Fla,f(a)) = 0. Deoarece a= Frese 0 sum de moncame (Tj) = aay = 2sha,= 1 Va =2 . aS50 tipuri — suis, stan ‘sh eparate laser — conduc- ae pennies Resse uaiey) o ‘tructiv al materialelor, aparatura electronica masura -aparatura de laborator, cum ar fi cintare, sibs ajaranety, vores a wie Sen molt te a tru copili debili_ mintal foeerlokdectiog vA Sh IN STANDUL pictezi teoria pe tabla!“ ‘Ing. LIVIN PODGORNE! an Macagescu $2 niscut la 6 octombrie 1958 la Petros Vicecampson rational de jupion in 1974 91 1977. Campion na soa cu gee eck yroara br 975,697 Med St cu argnt 1986, Impreuna cu AEM-Timigoara, $ cele mai bune rezultate a masa a patra. Locul 2-3 la turneul de ‘mati maestr din 1979 de la Timisoara si prima norms de macs tru" international. Cistig8tor al Turneului international al Horde 1964 ol cell dea du nore de macs ner fhonal, cel mai mare succes sport de pina acum. De patru on ‘alist'al Campionatui national i Subinginer de TCM, edsdtort, are o fetta de sase ani siStimate maosire, cu mal bine de z0ce ani in urmé, pe ‘ind eram inc& junior, v-am intrebat fa o tinalé cum de ju- Gall aga bine. Mi-ati zimbit'si mi-ali soptt ,secret!” ca nu Gumva sd ne auda cineva. Am injeles $1 n-am Insistat. Revin ‘acum, 88 deschider ,arhivele™ $i sa 18 oferim publiculu ‘Aaths m-9g mai tce’c8 e un secret, 99 spune cd tot se ba zeazh pe o muncé formidabia i nu th ultimal rnd pe talent. anéa, muita ganéa. Dack tral noroc, nal nimic’ nicl la sah it au din iin, sil elec. Foarte mult contsars'@l med i Care te dezvol, locul unde evoluezi, Apoi calle native: ambi fa puteres de mance pt. No, rod, she ma tem ru ca al desigur. O atmosferd unic& th fara: turee pu: temice, organizare ireprosabilé, oameni minunati, iar din 198] acest club” AEM, la. care mam consacrat. 8 a. .lul™Petrosan! v-ati dus tocmal la 8h, in loc de. fotbal? * ‘De fapt, eu la fotbal m-am tnscris la tnceput, day intr-o buns 1 dirigntele, profesorul nosiru de matematica, 62 dus la tata. shu: Gata cu fotball. Si gata a fost, mam tac a ~ imi amintesc de faimoasa noastré echipa nafionala junior': Foigor, Mérasescu, Costiea lonescu, Negulescu. Ce rane ne puneam in el si cum ni s-au spulberal, rind pe find... Cum "se explicd aceasta plafonare? “Am $8 ncep cu mine: mult vreme am jucat, pe atunc, far8 siguranta, numai din intuige, Discerndmintul am cAp8tat’abia 'vreo zece ani de sah. Stiam teorie, Insé nui de ajuns 68 5 teori Imi ipsea profunzimea. Am mai acoperit aptonamente, dar cht putea face 9! tn cantona tr-adevar, a fost un moment unic th gahul ro- ‘manese, insuficient specula. "Mai putin Ovidiu Foigor, care este prin excelen{a un jucator laborios, tof cellali eram intuit, iar {alentul nus'a fost dublat de 0 munc& pe mAsura, Tuzla aceasta nea facut $4 pierdem tren dupa tren. = ‘Spuneti junioriior dumneavoastré de_azi? tind #8 nu-mi repete greselile. Mai tirziu sint greu = Gum va entrenati acum, dupa aceasta experienta? = De unul singur ¢ tot mai greu faci fafa exploziei informa fionale, mai ales cind nu ai acces la un sistem de informare de bund calitate. Cea mai bund solutie este munca In colectiv, =O voli invita 3an pe coa mica? = Dacd ova interesa, binehneles! Va dorese siuncl ea peste ciliva ani pe locul inti inOMUL $i COSMOSUL © Curat reto- ried, Retorica stiri din ,Re- torica — zlaris- tics" publicata z a wa” (7/8989)! svecracogye sTTE! | Ia IRI ln) srecricoitt voration | trea este gen! a iaristie | fnda- mental. Nici nu se poate vorbl, In gene- fal, de alaristicd fird exstenta sicilor. De altel, orice ait gen zlaristlc (Inter- Yiu, report, seu, comentaru et.) ny ‘este altceva’decit'un multiply de sur. Desigur, ¢ asemenea afirmatie pare ~ pentru flecare zlarist ~ 0 axioms. Ne permite totuy! $4 0 demonstra la ‘momentul potrivit™. Sintem fentat! si tngelegem = plecing de ls defines concept ge Zanes" DIVERTISMENT & = ef orl @ axioms, 31 atunc! mu trebule demonstratd, ort trebule demonstratd, $1 atuncl nu mai este sxlomd. Parca ‘mand nifel cu... yorl sd se. revizula%cs, Dprimesc! dar s4 nu se schimbe nimics: ft sh nw Se revizuiascd, primesc! dar atunc! si se schimbe peel pe colo, $1 anumme in punctele... esenyale...". © Incapatinate berzele din Albina” (2/1969) Ele au fbcut culbultocmal e unul din stilpii une! linil cu ¥0 ten- Sune de 225 killowati” 31 nu s-au lsat ‘mutate eu rel un pref. Dacd ar fl ptt le 'cdtenslunea se'matoart In vol! (sau kilovoly), dacd vreqi!), atunci ar fl atras atenpla ‘celor care au redactat stirea Sau l-ar fl invtat $8 se mai ulte din cind jn cind printr-un manual de fizicd de tz scolar sau svar fl cintat singure Pa sirled muti-t! culbul 51 te du!” susigcriv 449,19 conaum sine oe Seis Stn Uist pars ipuerindere bucuresteana — Eocaitate i Vietnam. & Zonal = AR cosmonast sovietic i acura. Iiior coamics Float ul Bicionariih EUR HAB. GEV, TPR. ANK maou sTOIANOV eeoeeeeeeee DEZLEGAREA JOCULUI DIN NUMARUL TRECUT v mise eect T cuGETAR DESPRE RELIGIE Caneaurd ov wc: APU Revista lunard, editatd de Comitetul Central al U.T.C. ANUL XL — SERIA A UA Redactor-yet: IOAN ALBESCU; Redactor-ge Secretar ferponsstii de recactie: ADINA CHELCEA igh: ADRIANA VLADU; Gorectura: LIA COMANICI, VICTORIA STAN ‘ARCADIE DANELIUC: 1258 — 1280. ADMINISTRATIA: Editura Scinsia (it nta tor 2411, ADA Prezentaren Foto: NICOL Redactia: talon 17.60.10, interiog 1181 — {eleton 17.6010, interior 2833 TIPARUL: Combinatut Pligrtic Casa Pata Sinton. 1, Bucurest. cod 797B%, ABONAMENTELE se. rin factorh postal cituzor dn Intepringor, hast gl do la sate \E ETRE; Tehnoredactarea: f adjunct: GHEORGHE BADEA ntl", telefon 17.60.10. ‘lectus Ta of titerh ain sy ok tee ene ee Slee ean aoe eka eee se es Bee ed eto Sa ote 10/1989VEINGT OS METEYET ELUM LOW LMS Re DM AVED TUDE) Boag tL ae aa rRontnE Ly Eaiuyazisie;uNys x ES