a somo moo SSS SSRs , i oe ae GHEORGHE BENGA (EDITORUL SERIED, MEDICINA MOLECULARA, SOCIETATE $I SANATATE PUBLICA Vol. I EDITORI GHEORGHE BENGA DOUGLAS FOWLER. IOVANCAHAIDUC _ION MIHAI NASTASE EFECTE NEGATIVE MULTIPLE ALE INLOCUIRI SISTEMELOR CENTRALIZATE DE iNCALZIRE A BLOCURILOR DE LOCUINTE DIN ROMANIA CU DISPOZITIVE TERMICE INDIVIDUALE ALIMENTATE CU GAZ NATURAL (MICROCENTRALE “DE APARTAMENT”, CONVECTOARE ETC.) Edifia a 2-a (revizuta si addugitl) EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA “TULIU HATIEGANU” CLUJ-NAPOCA, 2004EpITORI VOLUMULUL Gheorghe BENGA, Medic, Chins. a Medien (Spectaltate Chile Bolg) ‘Medic Speiain Laverator Cli, Med Primar Genetich Medial Patlogle Genetic roter Unvestar, Seal Cadre! de Biologie Celular x Molecalart ‘Univertaten de Medicina Farmacie “Tala Hatiegyn4” din Cu} Sopoca $etal Laboratorall de Explorar Genet 1, Spitall Cle Judetean Cio Menbracorespondent al Academe Resse Mensa tsar 1 Academe e Stnfe Mediele Scltil Romine de Medicina de Laborstor Prepedine a Fill Cj a Soret amane de Milage Clr ‘Vicepryediate al Societal Romdne de slope Cellars ‘Vieepreeinte a Sci Romane de Genetic Medical ‘irc al Subprogramull de Medio Moleclard 9 Celairk iin eeral Programs National VIASAN Vit Sunt) Membr pe vine Avian Ameriand penta Promovares tne Vceprjeint al Avocljiel de Medica de Laberator Romine Anmeriend Douglas P. FOWLER ‘MLS. Pull Healt, BS. (Preventive Medicine) ‘PLD. (Environmental Health Scenes) Principal Contant Fowler associates Eavronmatal Health Services, edwod Clty, Caloris, USA) ‘sn Francie {(Gccupations [ener Course Director Univers af Calforala, Berkely ‘isagushed Vung Profesor ‘Universitatea de Medeind 9 Farmaie Tas Hafegana” din Clu-Napoce ‘Viating Profesor 9 Director de Crs Isa! de Sto Tnterauonale "Universitat "Babey- Baya” din Clo-Napoea ‘Cousaitt ylaie Cntral de Med Shalate Ch Napoca Tovanea HAIDUC ‘Chins, Dr.tn Chine Spettatn Chime Anite) ‘rofeer Univers, Catedra de Chime Anat Pradecan a Facade Saga # Tenaga Medial ‘Uaiversate “Babe - Baya” dn Ch-Napoca Toan Minai NASTASE Medic Dr tn Media (Spectaliata Medic Medic Prima Ball iateroe ‘Meaie Prima Diabet! Ball de wutrife Metie Cardy ‘Confereniar, Catedra Clea Medel Univertatea de Medical Farmacie Tull Haiegans” dn CafNapoca "Membr al ariameatu Rombae (Camera Deputior) ern) st aitara Medial Univestart “ttn. “illu Hapegane” Cla Napece ff Uoiverseaten de Medicina Farmacie “Tul Hasepane” Ci-Napoca Str, Ema Ine 13, 400023 Clu}-Napoca, ‘Telefon: +40-264 597256 a Pant sa nests oat ‘Tipe Rota ISBN 972-4585.88-1 oper: Po al Dr Livi Vind Temrdactr “Anient Unt Dr. Adrian Florea Principal: Asistent Univ. Dr. Adrian Flores ‘Prot Unly- Dr. Gheorghe Benga Colaborator: Secr. Gabriela Nila rd. Gheorghe Zsolt Neula a mona om oo oe oe oP eeSpa e woos eae oe oe MOTTO: Principiul 15 din Declaratia de la Rio a fntSlniri la nivel nat pe probleme dle media din 1992 afirma: “Unde existd ameninféri de alterareserioasi sau ireversbidy lies sigurantetstinffice cu siguranti nu va fi folosithea un motiv pentru amdnarea misurilor de prevenire a degradirii mediulul”, REZUMATUL VOLUMULUL partamente din blocurile de locainfe din Romdnia (circa 800,000 dia total de proximativ 2.700.000) 4e a sistema de alimentare centralizatl cu cilduri (termoficar) sunt: 1. eresterea taifelor la cvergia termicf, care a determinat_pe cei shraci si renunje la orice sursk de inelzie, iar cei x bani au ales ca solute alternativi (pentru a pti mai puja la cheltueile de tntrfinere, a plati cit consumd ji avea confortultermic dori) instalarea unor dispozitivele termice individuale (smite prescutat DTD; “microcentrale de apartament” (MTA), convectoare (CG), alimentate ‘eu gaz natural, care evacueazA gazele de ardee prin coguri orizonale (busi) prin peel exterior ai locurilor de locuinjes 2. reclama foarte agresiva a celor inteesai in promovarea DTT, care au preenlat numai avantajele DTI; 3. carenfe tn Informarea corecth a populafiei’privind EFECTELE NEGATIVE MULTIPLE ale instaliri DTI ta blocurile de locuinfe; 4 lipsa unor rmisuri adecvate ale forurile de decizie privind PROTEJAREA tntregli populafi a Romfniel, finded atunei cind numai unit proprietari dint-un condominiu ig instalesz’ DTI (cel mai des sumicrocenrale de apartament” (MTA) efectele negative sunt mult amplifcate pentru celal ‘oproprietari rimagi racordati la termoficare; 5. ignorarea de eftre autoritifile romine {faptului eX distrugerea instalatilor centralizate de alimentare cu eXldurd este in contradicfie cu tendinfele moderne din Uniunea Europeans. Acesteaspecte sunt prezeatate in eapitolele volumului de etre specalgi romnigistrtini, a clror competent in domeniile discutate nu poate fi pust Ia indoilt. Redim rezumatul acestora, pentru o informare completd este indicat si cileasedintreg volumul, Tl. ASPECTE JURIDICE (DETALIATELA PAG. 7-13) 1, Montarea DTI de cltre unii coproprietarifir8 acordultuturor coproprietarilor dia condominiu este un abuz, prin care sunt IncHlcate DREPTURILE PREVAZUTE IN CONSTITUTIE ale ecloriaiti coproprictari: - Eghlitatea tm drepturi (art 16 alin. 1 si 2) “Cetijenii sunt egali tn faa legit $i a autortlor publice fa pevilegit si flrd. diseriminds? Dreptul de proprietate (ar. 41). “Proprictaten privat este garantath in mod egal de lege, indfeent de tialar alin. 6: “Dreptul de proprctate obligh la respectarea sarcinilor privind protectin mediulut si asigurarea bunel vecinltif. Prin evacuarea gazelor arse DTI polueazi toate spartamentele vecine, iar explocia DTI sau a instalafiel de alimentae cu guz poste distuge integul bloc. De aceea montarea DTI in condominiu pune in pericol gi: dreptul la viafd, la integritatea fzied si psthick ale persoanei (art. 22), dreptul Ia ocrotires sinatifi (at 33), protectia copilor gia tinerilor (ar. 45) Prineipiul “fae ce vreau fn apartament meu" (cum afi cei ce-gi monteazd DTD) nu se Poste apica tnt-un bloc tn cre prin construct nial instalaile comune gi structra de reistnt& (Gia care face pate gi casa scilor gi fujad) se afi in proprietatea comund indivizk a taturor ‘oproprietarilor din condominiu. Realizarea instalaiet de gez pent alimentarea DT pe casa sckilor gi montarea de MTA sau CG cu gaz in apartamentele de bloc implica modified le insalaiior comune, ale casei scrilor gle fade), ir menfnerea DTI chia fd a funciona, es © potenjialé“bomba” ce poate orictnd explods, cind la dstrugereaintegului condominis, Persoanele care colaborea la instslarea DTI cu evacuatea gazelor arse la nivell de unde12 {gi inu oameni aerul de respira, dar mai ales forurile de decizie gi autritaile cu funeti de control le sutulut roman, care permit “gezarea” a milioane de cetafeni cu produsii de ardere ai gazului fatural, ar putes fi considerate complici la inedlearea drepturilor omului previzute gi in ocumenteintemationale. Art. 20 din Constituia Rominiei prevede: "Daca exist neconcordania fntrepactle gj tatatele privitoare la dreprurile fundamental ale omului, la care Rominia este pare, §legle interme, au prioritate reglementirile internationale” “Rominia este semnatari 8 Acordului de la Kyoto privnd limitarea emisiei de CO> si va deveni memra al Uniuni Europene, Charta Uniunii Europene afirmé “Principiul precautie’: fgoverncle trebuie si-gi bazeze politica regulatorie pe posibilitaea semnificatva « riscului [cjonind incl insinte de stringerea tuturor datelr.Instalarea acestor DTI, prin poluares medivlui, ‘ontravin lepslaieieuropene la care fara noastrl a aderat, Dreptal la informatie (art. 31 din Consttutie) prevede :~ alin “Dreptul persoanei de ‘aaven acces la orice informatie de interes public au poate fi ingridit”; -alin.2 “Autortiille publice, potrivit competenfelor ce le revin, sunt obligate sf asigure informarea corecti a Cetdtenilor supra treburilor public si atupra problemelor de interes personal”, Acest drept xe Incalearn Romania pin aceeac& autor publie, insti, n-au informatcetieni privind ‘ectele negative ale mont DTI In eondomini. Apo, prea pufine mijloace de informare in mas8 Gh informat sorect cetifenit supra pericolelor pentru vial 9i sinate pe care le reprezintt DTT instalate th Slocurile de locuinfe, despre zecile de morji violent, care s-au_produs deja prin intoxicail acate cu CO, prin explocit. Aviortle -au informat conducere fri si opinia publicd ‘despre mille de reclamatit ale celor ce simt efectele "gaziri” cu produsii de ardere a gazului fetural inflata spartamentele lor, de la microceatralele din vecinitate sau despre aspectele Socia-economice, pe cae le implict montarea unel microcentale si generalizarea “soli” DTT in Toculalimeniini centralizate cu cildurt 2. Leg gi alte acte legislative ineieate «= Legealocuinfe nr. 114/1996 cu modifictrleulterioare prevede fn art. 14 din Anexa 2 proprietar au poate inedlea sau prejudicia dreptul de proprietate comund sau individuala”, PiLegen 1099S privind calitatea in constructi, arts: .. c) siguranth la foc; d) igient, ‘inatatea oumenilor, refacerea si protectia mediulu.” PYVegea 45372001 pentru modificarea si completarea Legil S0/1991 privind autorizarea ‘xecutarii herfrilor de constructi, prevede in art.l: “Executarea lueritilor de constructie ‘Gite permist numai pe baza wnei autorizat de construire”, jar tn art.3: “Autorizatia de ‘constute se ellbereazh pentru: a) Inca de ...modifiare,.. sau de reparare a constructor de ‘vice fl, precum i a instalafilor aferente acestora”. Art. Se pot executa fird autorizati, de construire urmatoarele lucriri care nu modificl structura de rezistenth, caracteisticile {nitiale ale constructilor i ale instalafllor aferente sau aspectul arhitectural al_acestora: alin.) repanii la instalajile interioare, la brangamentele gi racorduile extrioae, de orice fel ‘ferente cousirucilor, m limitele proprieti, precum si montarea aparatclor individuale de ‘limatizare yisau de contorizare a consimuilor de wilt.” Interpretarea voit grestf a art. Sling din Legea 453/2001, inclusiv prevederle Legit nr. 41/2003, pentru a permite montarea MITA fara autorizafie de construire echivalez& realizarea insalajiei de alimentare cu gez cu Scontorizarea consumului de wtig(?” si DTI cu ,aparatele individuale de cimatizare”. DTT ‘alimentate cu gaz natural nu pot fi aslmilate eu dispoztivele de conditionare a aerului, care Sunt dispositive elecrice care controleazi mentin constanti in interiorul unci eamere (sau alte {ncinte) cel putin doi parametri (emperatura si umiditaten gi au posibilitaten de a crete sau Scidea acejl_perametr). Se ignori ci montarea DTI eu debranjarea apartamentului Tespectiv de Ia instalaia comund de incilzire a blocului este 0 modificare a caracterstclor inifale ale constructie; instalajia de alimentare cu gaz a DTT pe casa seirii implied trSpungerea diafragmelor (structura de rezisten(d), modifich aspectul arhitectural al casei ee ma naSees mwowoe ae oo =a mm a 1a sein, producind “urtiea spapilor proprietate comund (coridosrele blocurlor vor arta precum subsoluril,pline de jevi se scria in editorialul "Niste prog din “Rominia Liber"; montarea ‘copului de evacuare a gazelor arse de Ia DTI creeazh nol goluri in fajadi. Casa sciril, instalaile si fafada find proprietate comund indiviak este clar eh se depisese: Umitele De aceea pentru montarea unei centrale tenmice de apartament este obligaorie obtinerea autorizafiei de construire si acordal notarial al tuturor coproprietarilor imobilalui. Leges ar 41/2003 tebuie modifical spre a include obligatiaautorizatel de construire pentru moniarea DTI Explozile gazului natural pot produce deteriorti severe clin cu spartamente complet sau panjial distruse, si cu stmctura de reistenfa a clidiri afectat. In asemenca eveniments, mi ‘amen, dacd nu fy pierd chiar vata, pot f fn gi rimtn cu handicapuiserioase, i pierd bunurle si rimn flr8locuinjl. Proprietaral DTI trebuie sf poarte intreaga rispundere legald(civilt gi lf) pentru toate damnele produse oamenilor, bunutilor acestora si clAdiril prin explozi sau incendii datorate DTI. Ml POLUAREA PRIN GAZUL NATURAL SI PRODUSII SAIDE ARDERE IN DISPOZITIVELE TERMICE INDIVIDUALE (DETALIATELA PAG. 14-82) 1, Metanul, sub forma de gxz natural a fost consderat pnt mu demult cel mai cuat combustibil pentra prodacerea energei termice si clecrce, dar studii recente au dus In fdentificarea in gazcle de ardere a cel putin 70 de specl, uncle majore altele minor incluzdnd ‘hidrocarburi aromatice,aromatice substitute gi poliaomatice (PAH), produ eancerigent (la care ‘nu exist concentratic maxim admisibil). Acese studi ca gi cele ale funinginei, ale oxizlor de ‘azot, NO din flacdra de gaz metan aratfc8 tre reactiateoreticd de oxidare: CH, + 20; > CO +0 si realitatea practic cate o deosebire importantl cu conseciafeserioase asupra mediultd si ston, 2. Garul natural confine metan drept component principal, dar si alte hidrocarburt, ‘odorant ce contin sulf, radon (radioactiy), ea slo Varietate de impuritifi dupi sursa gxzului (compusi organometalici ete). Pe Ming aceasta, in DTI gazul natural este ars in aer, care confine ca 0 component’ majoritard azot, ce genereazd oxizi de azot. Arderea metanulul {mplicind zeci de reactichimice, multe dintre ele bazate pe mecanieme prin radical Uber, ta ‘mod incrent sunt generafiradicali liberi prin arderea gezulul natural in aer. 3. Evacudnd gazele arse in DTI prin cogurl orizontale ce strdpung peretlexteriori ai blocurilor de locuinfe din Roménia, direct in vecindtatea ferestrelor, balcoanclor sia altor deschideri im anvelopa clddiri, toi poluantl sunt adugi im zona de respirat x oameallor ce Jocuiese in clidiri, De aceea concentratile de poluanfi in gazele evacuate (copul) DT! nu {rebuie comparate eu VALORILE LIMITA DE EMISTE (aga cum ar fi cazul dact gazele arse ar fi eliminate prin copuri deasupra nivelului acoperigulu), ci ea CONCENTRATTILE DE. IMISIE (adiei eu concentrafile poluantlor in aerul respirabil). Autoriiie (de sEnstate ‘public si altele) din Rominia au fcuto grejealéserioasl si au dezinformat guvernal yi pe toft setifen (inclusiv pe acein care au ficut reclamafiisimfind efectele poluanfilor din pxzele arse) compariind concentraille compusilor im coguri sau In afara cosurlor “microcentralclor 4e apartament” cu NIVELELE DE EMISIE. 4. Concentrafia seade de 10 ori (deci Ia 10% din CONCENTRATULE DE EMISIE) la © distantl egald cu 30 de diametre ale coyulu. De exempla, poluanfi evacuafiprint-un cop avind 6 cm diametra (cum au multe dintre copurile “microcentralelor de apartament") vor seldea do 10 ori Ia o distanft de 180 em, care poate fi chiar distanta pln la fereastra sau balcomul vecinului tntrm bloc de locuinfe din Romania. 10% din CONCENTRATIA DE [EMISIE este de zeci de ori (sau de sute de ori) peste nivelal acceptat pentra aerul resprabil (acrul proteja din vecinatea eidirilor) in toate normele,incisiy cele din Romaey ‘Aceste date (cunoseute deja in Uteratura americana) pentru poluanti din gazcle ‘evacuate prin coguri; au fost confirmate in cazul MTA, atit prin calculeteoretice, cit si prin ‘asurdtor! de noxe in jetul de gaze de ardere evacuat de MTA (detalii la pag. 8 —82)- 'S- Oamenil eare loculese in apartamentul cu DTI pot fi ei isi deoarcce acestea pot reintra in cladire fm acelagi apartament, sau fanetie de migebrile aerului, Mai mult, gazele arse pot f purtate prin migcrile aeralui easupra acoperipulu i pot atinge partes opusi a clAdiri. In acest fel se formenzd o “pitura” sau pmanta” de aer poluat” tn jurul cli “6 Formarea unui inveliy de aerpoluat in jum blocurlor de locuine, este perceput de locatarit acestora prin aparifia in aet « unui miros speeifie de gaze arse, injpitor si necicios (Gatortsprezege oxiilor de azo}, care ereeazkdisconfon, provoacd tse, probleme de respingic, (fect de exp, ame(eli, senzafie de slabciune, grat si multe alte suferinge, asa cum se prezint ai Jon iat in detain volum, cum de altel au si relamat mii de oameni forurlor din Romans. Il. ASPECTE DE MEDICINA MOLECULARA, MEDIU SI SANATATE (DETALIATE LA PAG. 83 ~ 130) 1. Dupa cum este deja documentat prin mii de rapoarte ti diverse ji (nclusiv SUA si Rominia) este bine dovedit c& dispozitvele easnice de inclzire Giimestate cw gaz natural sunt potenfial periculoase pentru viata si sindtatea oamenilor, ‘suimalelor sf plantelor,Pericoleleinerente ale flosiei gazulu natural incase pentru incdlzce st {aut sunt mult crescute dact dispoitiveletermice individuae (*mirocentrale de apartament”, Eonvectoare), care sunt produse penirua fi folosite in ease f vile, ease de vacantl, spat Comercial, Sunt instalate tn apartamentele din blocurile nterioare special ‘construite pentru evacuarea gazelor arse mult deasupra nivetulul acoperigulut ate cunoscut faptuc& blocurile de loeuinge din oragele Roméniei consti in perioeds anilor 1968-1990, nu au fost prevlzute cu coguri de fum pentru evacuarea gazelor de ardere. Existenfa unoe coyuri de fum ar fi permis in multe cazui instalarea unor microcentale cu tra) Fatural Soca deschs, la fl si rezolvazea corecta a evacutti gazelor de ardere deasupa nivelulat ‘coperigulu cla. Inlipsa cosurilor de fun, s-a promovat inst instalarea unor microcenrae cu thy oat gi focar inchis (ip turbo) care evacuea gazcle de ardere prin tuburi concentrce direst petefi exterior ai eldiilor, sub ferestrele,balcoanee si gurle de aersire ale apartamertelor eecutlor de bloc dela etajelesuperiare, ceea ce a produs 0 poluare semnifiatva a micromedil {Gn imodiata vecindtate a acestortubusi de evacuare, cu consecinfe negative complexe asupre sit de sina a locatarilor. + Oriunde in lume, gazul natural a produs mort violente ale oamenilor. Aceasta se poate produce si in eazul famililor care loculse intr-un apartament previzut eu DTI, dar poate ‘fecta si oamenit ce loculese in toate apartamentele vecine, prin explozii sau incendit ale ‘Gceanului sau ale instalailor de gaz ce alimenteaza DTT, Aceasta sa intdmplat de multe or in ‘Sirti inclusiv in Romdni, st desi nu s-ficut mull publctat cele mai dramatice czar au fost raportate in mass media Probabilitatea produceri explozilor ereste odati cu cresterea numirului de exzane montate si a numirului de eonducte de gaz natural Ia interiorul unui bloc de locuinte, Tehvalind in mod gresit casa sedrii a unUl bloc eu un spatiu ventilat, Pentru motive de ‘Sigurantd (riscul scaparilor accidentale de gaz ducind la explozi si incendi) conductde de far suplimeatare sl contoarele de gaz necesare pentru alimentarea “microcentralelor de Spartament” sau a convectoarelor trebuieinstalate in afara elairi, au pe casa sca Tntrucit nu existi Ia ora actual fn lume instalatie cu grad de rise zero, in coné cexistenfei pericolului de explozie, se pun mai multe iatrebari:weoaeaonos we oo ee ee oe a 1s Sunt apartamentele din Roménia proiectate si rezste la exploit fird sit afecteze intreg, boc = Ce sisteme antiincendiu sunt montate fn apartamente fn blocurl? = Ce pirere au pompierit despre aceasta si care ar trebui si fle sistemul de autorizare in ccondifl in eare oragul i blocurile arf impanzite de brangamentede gaze? fin caz de cutremur care va fi comportamental instalatilor de gaze si al cazanelor in functiune? CCresterea cantitaii de gaz natural folost de citte DTI duce Ja seiderea presiunii in ‘conduct, stfel ed atitsistemul centralizat de alimentare cu cildurt, cit gi DTU se oprese $i ‘aceasia sz intimpla nd temperatura exterioard este foarte soazuti, ceca ce reprezina un rise trescut de explozii ale DTI cand se restabilestefhuxul gazuli. 3. DTI trebuie reeunoscute ea dispozitive potenfial periculoase pentru viafS mu numai ) produ prin adevea gazului natural in ar gi compusi formati ulterior HNOs, HONO, OH + NO) au tims de vie de ore gi sunt solbil in pa. Ei se dizolvs in ‘gparezulatl din arderi, rezultind astfel aerosolice pot i part pe distanje mari. Acestia pot intra fn tactulresprstor al camenilor din elidire, producing irtajia si inflamajiatactul respirator, sedzind rezistenfaImpotivainfecfilor fi producing exacerbares astmului sia altor bolt pulmonar. Copii indivi ou boli respirator au rise crescut din expunere la NO, 10. Ali compusi din exzele arse, PAH, PAC, VOC (precum formaldehida), funinginea si PM Ia fel si adonul, sunt eameerigen (produc in special cancer pulmonar) si mutageni(avind de asemenea efecte genotoxice) (ase vedea gi pag 115 ~ 130). TI Este clar ef existdefecte pe termen lung ale polulri prin arderea gazului natural fect ce pot foarte bine apdrea in anil sau decenilece vin, sau chiar la generale vitoare. 12, Stu recente au demonstrat c& cresterea numirulul de particule in aerul din multe frase ale lumii a fost clar corelath cu eresterea mortalitti generale, ca si cu creserea ‘morbiditafi prin boli cardiorespitator si alle boi, tm special la cop si persoane in virstl. In faze de ardere ale metanulul au fost evidenfiate particule foarte fine, similare cu cele din favele de egapament ale motoarelor diesel i care suat cele mai periculoase particule. 15, Gazele arse contin radical liberi (wii dintze ei cu vial hunga) gi este cunoseut azo tadicali liberi sunt implicai in toate procesele patologice, dela efeste genotoxice la Tmbirinire, de htolile cardiorespratoni, digestive, endocrine, neurologice Ia cancer. 4, Efectele de “deversare” (“pll-ove"), prejudiciul produs vecinilor de cate cei care {loses DTI sunt surse de tensiune, uneori de certuri mari, deteriorind climatul social fntr-un condominiu, generind stress tuturor colocatarlor. Totusi, cele mai stresate persoane vor fi ‘ele care nu au DTT instalate fn apartamentele lor, dar trebuie sf suporte povara pericolelor 1a toxiit{i produse de edtre vecinii lor eu DTI. 15. In imediata zond a blocurilo in care exist un numir mai mare de microcenrale s-2 cevidentatsedderea concentratelinilor negativi Ia valori care, raportate la caracteristicile 2onei nossre geografice, confirm 0 compromitere grav a microclimatulsione. ‘Cereetrle recente au demonstrat rolul important al jonilor negativi in meninerea ctilibrulu ecologi naturals efectele multiple asupra compului uman pe care seAderea eestor ion =o a ae ca a oa 0 0Soc Ie Ss Mw oO es Soo Ss = O Wa inegativi o are in procesele de apirare ale organismului sedderea capaci de racic sistemului imunitar; perturbareaechlibruli hormonal; tendinja crescuts Ie infesit espratoris eompromiterca calitaitsurfctantlui pulmonar, diminuarea mobili ililor de Ia niveul eilor respirator 91 scfdereaeapacitjii pulmonare; secreiecreseutt de serotonin la nivel elilor respirator, senzatie de git useat, bronite, tse, accese de asim gi alte reacfiialergice; greturi, inapetents, astenic nejustificsta;tulburdei de soma, de reactvitate pibis,tulburri de vedere, scdderea capacitaii de concentrae si de muncd; adeseori hemicranie; manifestiri confirmate sila subicfit din zonele poluate dint-un cartier mare din Cluj-Napoca (detail pag, 109 ~ 114), 16. Sunt prezentate (de eitre medii specialist in sintate publicS) exemple concrete de suferinfe datorate DTI iniran imobil unde se afld mai multe asenenea instalafi tulburdel cardiovascular, cerebrovasculare, dermatologic astenie, insomnii, cancere (detalii la pag. 131- 16, Eectele nocve ale guatlor de adere emise de MTA nu sunt luate in considerare de organcle iltate (Minister Sindajii, Directile de Stadiate Public, DSP). De pildé in rispansul. dat ‘eclamatilor DSP Cluj ii deciina responsabilitatea (adrsa cu Nr. 4807'29.07-2003) spunind ed Ord. (MSF 86227.11.2001 privind replemandrile de funcionare ale centalelortemice a fost abrogat gic DSP nu dispune deo aparsturd sufcient de seasibla penta a putea efetua un sudiy de impact pe Sindtate sugerind reclamantior si se adreseze unui centru privat de profil IV, ASPECTE PSIHOSOCIALE St ECONOMICE LA NIVELUL CETATFANULUL (DETALIATE LA PAG. 131 - 182, 189-191) 1. Cereetarea factorilor psihologic care au determina instlares DTI a dus la concuzia c& pe primul plan este factoral financir. Toate persoanele chestionategi-au instalat central termicS individuald tn primul rnd pentru a plat mal putin la cheltuelile de tntrefinere. Caleulcle corecte tebuie S8 iain considerare toate cheltuilile pe care le implied Instalarea unei MTA cu respectarea prevederilorlegale dar si dobinda ce s-ar putea realiza acd suma de 1500-2000 EUR (sau echivalental tn lel sar investi intr-an depozit banear, precum si cheltuielile Iunare pentru gaz si energia electric. 2. Compararea costurilor anuale (In EURO) de fncalzre si de furnizare a apei calde ‘menajere prin uflizarea unei centrale termice de tip evartal modernizath fafa de utllizarea ‘unei MTA, dupf primul an de exploatare a dus la concluzia ef diferenta dintre costuri est in {avoarea alimentiri centralizate! (detalii la pag. 189 ~ 191). Aceasta fird a fine seama ide faptul cd invechirea MTA va duce la necesitatea unor lueriri de reparatil care pot fi foarte costsitoare, In conditileaderirii a Uniunea Europeans, prin alinierea prefului gazului la preful piefel europene diferenta in defavoarea MTA se va mari considerabil. De aici reaulth ch pentru sedderea costurilor de fntrefinere solutia optima const in ‘modernizarea sistemelor centralizate si au in generalizarea montarii MTA. 3. Consumatorii ale clror apartamente rman conectate Ia sistemul centralizat de {ncdlzire trebuie si pliteased mai mult pentra se sunt serviti mai putiniutlzatori. 4, Faptalc& proprietari ce g-auintrodus MTA. nu mai contrbuie la pata fnclzii bloculul eu cot part caleulat corect este o mare nedreptate pentru coproprietariirimasi racordati la de Ia sistemul centralizat de alimentare cu cdldurd, care platese © parte din cildura de care beneficiazd cei ew centrale. Apartamentele eu cenrala proprie,relizeaz8 in pezento economie de ‘gaz metan, datortl faptulu cd fac pare din bloc, inte 30-68%, datorita fapului ed o parte din pereji nu sunt in exterior, temperatura acestora nu este de-20 °C, cide +20 °C, aceasta diferent de {emperaturé provine dela sistem centralizat gio pitese cei fia centrale termice, tern spune e& cei mai siract (deta la pag. 149-152). , deoarece costul este mai mare cénd1 5, Cresteren semnificativa a costurilor pentru servcile de inetlzire $i apd cald8 de consum pentru consumatorii rimagi brangati la sistemul centralizat se dabreard qi ‘iatunctioualitiilor majore in functionareaeficienth a sistemalui centraliza, prin amalgamul soniateme de inedzire creat: blocuri cu centrale termice de scar, pe acceasi sea® centrale ‘ice Je apartament, apartamente debransate total sau partial, apatamente cu sobe et, loear cu \Ertrumr ong de apartamente rimase branate la sistemal centralizat (detalii a pag 167 - 183) ne Tote necesard reglementarea impuneri la lati a consumatorilor debransat total sau parfialy eu sau fird sursa alternativi de incizire, a unei cote de intretiere pentru say Pit de incdlzre eentralizatl, avandu-se in vedere faptul ch: apartamentele in cauzd sunt [eTlocurt de locuinfeconstruite cu sisteme in comun (instalait de subsol,coloane verticale de Transport ete), se produce transfer de cildurd prin pereil i tavanele comune ale Spartameatelor iar fevile de legitrh inte apartamente nu pot fi eliminate gi acestea cedeazi arena Aceste {evi continu sk existe au numai In spapile comune, dar ifn intrirul SMeaentelor debrangate. Acestea cedeazh cildurs chiar gi atunci cind sunt folate, iar Penta termich poate iadepartath In timp de citre propritarul apartamentului debrangat la pag. 195 ~197). eae nul de alfmentare cu cildurd a blocurilor de locuinte este un sistem comun, mu numai din punet de Vedere al proprieti{il locatarilor, ci si din punct de vedere ten ‘luteal de incalzire cate parte organicd a blocului de locuinfe. Debransarea trebuieprivitt ca cross evolu, dupa primi! debragai weezi si al loatr. In final eajunge int-o situatie jareare sistemul de incdlzire nu va mai putea func(iona. Aceasth situate aduce pagube a teriate celor nedebrangat, prin urmare debransarea nu poate fi conceputl decit cu ‘despigubirea acestora. iS Subminarea sistemelor de alimentare centralizath prin incurajarea debransirilor ‘duce, pe fermen media si lung la incapacitatea piturii cele mal slrace a populajet de a-9i sMigure confortal termic.Altfelspus, acel segment de populate care nu fyi permite montarea ‘setgntale termice individuale riscA s4 nu poati gisi soluii de incilzie in momental in TEN Stemele centralizate ajung s4 si inecteze funcfionarea ca urmare 2 ‘hemoragii” artic si masive de cliefi Aceasta va lisa 0 mulfime de oameni mai siraci flra nici un fel ‘de incizie (aga ta intimplat Ia Baia Mare). 1D. electele negative pe care le suporth coproprietarii riimasi racordafi la refeaua ‘centralizata din parten celor care-si monteaza DTI (Giri aprobarea lor) sunt inst mult mai serach huim in considerare periclcle pentra viath si sintate pe care le aduce montarea bt. 10, Conflictele ce s-au produs in condominiintre cei ce au debrangat de a sstemul “entrasa eel rimagi racordaf se vor amplifia fn vor, aducind nu numal sess la nivel vial cl vor apare convulsl sociale. Tt Pe lngh ehectle ivecteasupra. stot, guzele ase de In DTT afecteazk habitat cameciloy dn bleeule de locuine, courte orizontale ce ics pin fifada cliilor produeénd cet lccual, nu mula in pont ce vedere exec, dar ind guzel ase produc ola rtrd atadel. Confenstl ai, necoleca in cazalevcutigazebr de edere aerate aconearh cic asopa vari din ecuial,transfomndl in sri soluble esr cin vinta ub forma unot pte icone 5 care fvorizer abso continuae rr areabt pind Ta eAderen tencuili, Degadarea consrucfilor prin aciunee chimict 2c sat eldest amplicals In anotimp rece, gers gi datoriti depunricondeastuli acid coacaaedt de Rncponare a DIT) pe pret construct sau pe frst utes, wma a I eet stagnare a microcentale, de fenomenul de inghet al condensin muke situa s= ree cet depunerea funingnk din gaee de ardere pe preil construc, Toute > ao oy coyule instal acc ce rung pre exterion a boul confer eestor di | oso me mMoeaew woe o See SeBees Moos Sooo o oo Ls ‘un aspect suburban. 12. Bfectele negative ale poluri Ia joast tnhime, provocate de microcentralele tip tubo, ‘due prejudili gi tuturor bunurlor materiale aflate in zona de acfiune a seruluipoluat cu gaze de ardere, atoturisme ete, De asemenca solu gi vegetatia de linga cldire sunt afecate, V. ASPECTE SI SOLUTI TEHNICO-ECONOMICE PRIN PERSPECTIVA MODERNIZARI ROMANIEI SIA INTEGRARI IN UNIUNEA EUROPEANA (DETALIATE LA PAG. 153-200) 1. In lipsa unui cadru lepislativ adecvat si real aplicabil are loc distrugerea sistemelor- de incilzire din comunitiile urbane si eu siguranfi, peste ani, edad nivelul de viafh tn Roménia va creste, cdnd fara noastrd Va fl admisé tn Uniunea Europeand, autoritfile ‘centrale locale or fl puse in fata sicuatiei si mecesitail de a constral alte ssteme, eforturile financiare ind incomensurabie 2. Conform estimarilor (Tribuna construcilor, vol. 41, nr. 291/15-21 oct. 2004) “din cele 2,696,380 de apartamentebransatelasistemul centralizat de cAidurt, s-au debrangt fn ulti 4 ani 776.000 de apartamente”. Aceasta inseamnd cd pentru montarea de MTA in apartamencle ti ai et ul ag Hi a 1 iif H bl i: a eg oesl ea iii iM if Hi Fal i | APE iaak an si ws l if a ee a puis a rn i bate Hh 1H ‘il it oak a ee Hi : a a cea a fit ae Tet a TIVUINSOOWONN) TTVNGINIONI HOTAWALSIS IUYZTWYNID + av udvinaog:tiyuynys: 18 Wank: Yuan 31319333; ANIA: WOONYYOWAM asompmooe we oopoa Sea Ss — uatae ae CCR A FL 000s ~ “Bed cr i » TOOT Aaquieaap { | OX UE (g79)a Epc amu ad fae ret VL IBIERSU H 3 B: Sto, ws ioe RP eo Re eae oe POLUAREA PRIN (MICRO} INDIVIDUALE “DE AD. signa rome oui 3 ) CENTRALE TERMICE ”ARTAMENT”)(i) GIDONID = .LNIWVLaAVdV 3G; :TTVAGIAIGN AQAA TIVAIN.ee nays suet ua eye “agar se eco raid ayo ave 200 [csv ‘yewoumweyd op op secu 8p Bunvaday 8 wERsL ifr won gg “us Be op ofa (9 guryere6 ou oveog 0-05 #212 9p eENaU sa eu ‘sd "unsuCO ep eYVRN WERE le eu wees “oe as p's, ens png e600 uPEHEE wt ™ imate he up svt 97060 08 9 FAG 8 09 RI eB MURS pon Sp” undize up eaguod eo Re eae pte nad are eoeucebeuny yard up ela os 628 Ba fp HEAL, lon ee syd a6] ing =. ‘aun zt "wart! ee, -bnge UMD B89 sed Wes dyed poseauesep 98 9 ‘see ep OR waked op semua zai ES ‘es exer pcan neie® UR wl nun on ‘jue sapis poste en eu WORN _nysg nape oun eo ENE nse opewoyed ugog F629 op SWI aeaUEZODIY op EDA RD; 2 Unpno op 000? eos prs 7ebita © NEES Uae) ud Ssnteu uNpINg Bs WDD ON quawepede ep 10jajeQUaDOI91N eatinse WLNUWe] sonpe pns-zeoLsiaBre me Bema wa oR oo oe we om = 2000 “Bah MARE AI MARE’ ‘ATENTIE LA CONVECTOARE. “DEE: SE DE«LA ULB HHCROGENTRALE! MeAlerne ey en ho cs, mu ei MAGCAZE, osm 5 dowd datas Gout rare e's fl oR: COME COREE Shy Cane a okey sine Guan oda a keaton Gcenunenatietoesetels MICRO CEMA LE vf Spe acre! Doc ses ofr, ena 1 nS | RPPRIAMENT = 3 Carstairs DSTRIGAZ pact ponu preva vere ion Pa RECU EN nna aE ee ae ic co CHD AL 8m 9 ronan sits eta e. eo np a f RETEve}, D meee eaten? Aut Ms 40 -J0h 37 decombrle 2001 - Patru maramureseni au intrat cu monoxid de carbon nen at ole ay Sonn Waal din ambele cats cet Seb ps eed spain ire crit sete 3 oucerea cl dus tags ‘sca aor nef dn Baa Mare, aie in” sunt netlaie ce echoes iisicae seul co mons cutee orotcay mage ctu 2004 = i mda (ey 4, ACTUALITATE jeesrarek 1am zn fl Familie intoxicata cu g monoxid de carhon TATEA R= Beso BRASOV a CLUE ATOM, 2003 Fre a gerade Poe oh “Sinema sae eet oO Cl se baa Pa ia AS a Se eR oie sehon ‘Selec ere qieetie hn Ger Bod pater Tu pofine de Neo emonem oe = intoxicata cu_ L monoxid de carbon | Melinda Laczko (20 ani) a fost gisitd, samiba-| t4, moarta in propria casi. | + ‘Ténara folosea pentru a- sigurarea céldurii un -in- cAlzitor pe gaz amplasat pe perete. Legistii spun] | c& fata s-a intoxicat cu monoxid de carbon.Howe Boma ee oS om a MARAMURES Eee ease oe ane eee) acu La aire de ekpticnind, 0. baimareanca s-a intoxi “cu monoxid de carbon at71G.JW 30 Nov 2002 SUSE SS SSSR | Doi copii si patru adulti au. murit din cauza| intoxicatiilor cu monoxid de carbon amon! mort pl cw sajelel, patry: ae Pets ineE Cotician de informatiy spor, civerisment, publicitaie Se muUmwe woe eee oeDupd ee sequ montat din orev eomtralede parame, fori ee pling de poluare Microcentrale = “-“sra« cu dureri de.cap ‘CiujGoii scteh doreri'de cap 8 la gaveteelibérate de centrilele de, gata @ Speratai eginedenecear nt al idling ‘erty depisafe venta pout W Insecta Santr, Protea! Mediu instil de State PU orgeizajileeccogine au’ - ealzato step pe een lng ssuprafenomensl afecteaza fetusul Poiuarea aerllpoatepiovoca i probleme t nasiare, aad un ‘Sui american, ola a Univer- Staten din Calforma, Sud ame can arth ol slecteepercuoase ‘do poluded aed pol f sje hat $168 al nenaseuk. Mal ult Se zoce suet ralzat in Statele Unite, ‘Braz, Europa, Mexc, Coreen co Sud si Tavan au Beno FP ee oe oo os [0 ‘familie ‘ntreags a | murit casa din eauza dfectiunilor aparute la centrala termicS insta- a Semonsva leu act dna lati Toening in ura pouare fi guuaea scizutd a cu _citeva -siptuma rowrdscute, nasa prema: ‘Aleandru Sorin. $30: ture, sere spores goal tiasa Nica, amt de ‘soa arta. Teg, acest stud : feoenta arate lee care sin #3.se aur tmprenmd cu ‘puta iat een 9 Si Yor e"19 and, dor. q ‘monoxide carbon preznt do at | eau in_momentul in rma esac aol care cogul de evacuare a Seon cop ca bd co pure, es | gazeor arse sa defectat 1 ‘Stim ao got ea cu probe | Codawle elon te au te carclce."Poluarea cu aloctea- £24 nual astrad sau camerilin Vira aah cre sgt Wel, SL pe col cae abia eau niscut, paling sit cemnvarajeze pe via: (Br coment unl are coord fait) suduui Cercatatori au (onstaal cf cele al man rca ‘Spar In a cous Wd de sarc, (aN) cul de medi legal iciAMUNT Pus iw cuTIA posrach 24 Locarart viv CLUJ pp ch PROTEJATI-VA CAMINUL ATI MUNCTT DIN GREU. AVETI UN APARTAMENT FRUMOS MOBILAT. / Ul fl Y-ATLINSTALAT_O scare poate EXP! UA aE He Aenea EL On ot produce INUNDATIL - USIMETALICE-care nu constitule 0 problema pentru HOTT -NU LE-ATLINSTALAT DVS. LE-AU_INSTALAT VECINII DVS. SCURILE SUNT ACELI VOASTRA. ¢ ARE PENTRU LINISTEA FAMILIFL JINCHEIATI 0 ASIGURARE DE Linigreftocuste st BONURT TR E St BUNURT LA SOCIETATEA DE ASIGURARI ¥BRA Sov ‘Explozia de fa Brad a | staat asatnar : c scrote Drodus pagube serioase | sacs sce55 intepiste Mag wi tir an Seti tr cS spies wae amt mene gg Ms caro pnts ames mock Maanieeadat pd ; eed a CHa SAAS ees Sethe ime Ros Eapaifete Geko e CR ae Senta Sad hited eta aies Tuas Seek aed ithge ties (ea anant Sachse ratmerch arg rant de sistde sna pac: Bs Seas Shae meeecay SLaee cuieece Gears Sctteeen's Suaciates rst = RouiGoa Sueheraeee Saccace fatten Reartaee Sate tee ol ee Blatioss a Sinans Seba Ee crite: “aerate Schad sheeees Set poe : conte GES sc a 3 2002= s 2 2 = a's s = = eS ° Se = aM tru unii 10 problem Bi I i i if i 3 fi ul ltd nan a if a i i Ht ilaTH eR at ri ale is ta wile wall itl ila 1a a TREE : i Hi esac a SSS Ss Fee wes es soe oeoem ooo eo ee SSSaes ooo ooo i i i a O 0 EDITORIAL, OPINII ROMANO-AMERICANE PRIVIND EFECTELE NOCIVE ASUPRA VIETI $1 SANATATH PRODUSE PRIN DISPOZITIVELE CASNICE INDIVIDUALE DE INCALZIRE ALIMENTATE CU GAZ NATURAL (“MICROCENTRALE DE APARTAMENT”, CONVECTOARE) IN BLOCURILE DE LOCUINTE DIN ROMANIA Prof: Dr. Gheorghe Benga ¢ Prof. Dr. Douglas Fowler”? ' Universitatea de Medicint si Farmacie “Tula Hafieganu” Cluj-Napoca ? Occupational and Environmental Health Sciences, Redwood City, Califoria » Central de Mediu gi Sanitate Chj-Napoca Dup cum este deja documentat grin mii de rapoartestinjfice si tn mass media din diverse tri (inclusiv SUA si Roménia) ese bine dovedit cd dlspozitivele casnice de tnedlaire alimentate cu gaz natural sunt potential periealoase pentru viafa i sindtatea oamenilor, animalelor i plantelor. Percolele inerente ale flosici gazului natural a case petra tnezie si git sunt mult crescute daca dispouitivele termice individuale (“microcentrale de apartament”, convectoare) pe care le Vom prescuria eu DTI, care sunt produse pentru case familial, vile si case de vecanj sunt instalate tn apartamentele din blocurile care nu sunt previznte cu coguri inteioare special construe pentru evacuarea gazelor arse mult deasupra nivelului acoperiglui. Aceasta este situajia cu sproape toate apartamentele din blocurle de locuinte din Rominia, unde din nefercire, incalzirea ceatrala este fnlocuit cu DTI, Deoarece un COX) + 2H0(g) + 888 kno} este puteric exotemmd (AHH =~ 888 kl/mol) si desi produgii de rescie ax nivelul de energie mai sotaut dee reactanjii (Gg. 2) reatia de ardere nu este spontand ci are nevoie de o energie de actvare, dupa cum se vede in fg. 3. reactant rodusi coordonata race Fig. 2, Combusta metanuti, reac produsi ‘oordonatareactei Fig. 3. Energia de ativare la combust metal18 ack axderea metanuli este complet, atunci compozitia gazului rezutat (pent raport stoechiometie CH oxigen este cea din tabelul 4. “Tabelul 4. Compoziia gazulu rezulat la arderea completa metanului si ‘emisia specifica de CO:, comparativ cu ali combust wa Tonibaatbil | Dion de | Apa aot isle carbon 0 N specifics de Cor cy eo Co: c) e, Fiogen [0 5 SF ‘ Tutor fT v uw 3 ‘Weta 3s 18H 71S 6 Fat Tro Tes ES qi Frere Th 15S TEs S Bulan TE 150 Bo : Jan TS Tar BE = Diesel 13 Ee 70 TE Weanat [10 Br 5 o anol 123 Tee OE or rl Reportul CO¥/H}0 pentru metan este mai mic fa de ali combusibii, ceea ce inseamnd produceres la ardere nel eanttji mai miei de CO; ~ gaz desert gi ea atare metanul poste fi Considerat drept combusibidu cel mai curt. ln realtate Iveruie staw usin mai altel si odats cu investigarea bazati pe metode mai prfetionates- stabiit compozitia gazelor de ardere in facia, laminar a metanulu, Is presiuneatmosferct ea find ce din tabell 5. ‘Tabelu 5. Conporitiagazelor de ardere a metanului fn flacSra laminar la presiune atmosferica. oe mee Tea co. 5 Hz # o NO- NO; Te aT. ‘37 az as ‘007 O18 005 005 ac wmnooo oe eo Se = = mm rr CChimia proceselor de ardere este extrem de complexd, implicdnd sute de reacit cu bet i zeci de speci chimice, char si pentru cea mai simpli hidrocarbur8 — metanul liberi ca He, Os, HO», «CH, «CoH, instill In condi normale pot f stabil la temperatuileinalte din act, Radielit liberi din flaca metanului pot fi implica t generarea unor poluanji atmosferici ca de exerpl formaldehida (CHO): CHO CO+H jt CH,O geoereat noi radical ibe CHLO+ R->-HCO+-RH In figura 4 este redat conjinstl de formaldhidt format in diferte gaze de andere entra guz mural 20 85% metan (MRS) se bine mai mult formaldehida decit la arderea combustibiluui Diesel FORMALDEHIDA 07 [g/km 4s: 40. 35: » 2 20| +s 0 wea ws vei) esa) esa Fg 4, Continual de CHO tn dferte gaze de andere. 'M.85=gaz natural 85% meta, Mecanismul arderii metanului in oxigen a fost si se studiazl inten. In tabelul 6 sunt trecute cele mai posibile 20 de reac20 ‘Tabelul 6, Mecanismul arderii metanului in oxigen. No. | Reacte Constanta de viteza AL__|ct+0H=CHy+H:0 [3x10 exp (5.00077) a2 |cHe+H=CHs +h 2x10" exp (11.9007) 43 [cu +0-cHs+0n 2x10" exp (6900/8) Bi__|cts+o+cH0+H 3.5x 10? exp (3.300787) 2 |crb+0:+cHO+OH | 1.10 exp(1s.000RT) ci |[cuo+m-co+m+m |2.10!ex(35.000R7) c2__|co+oH=cHo+H,0 | 25x10" exp¢.000RT) 3 |cio+0-cHo+oH —_|3x10” Di__|[cHO+O=CO+HO, | 3x10” p2__|cHo+oH=co+#o | 1x10" Bt |coron=co.+H 5.5 10" exp (1.08087) 2 | HO+OH=02 +10 25x10” [HoH =0H+ OH 210" exp (2.0007) FA |HO+H=0,+ Hh 6x10" exp (2.0007) FS [H+O+M=HOL+M | 14x10! exp (1.000RT) ci |a+o,-0H+0 22 x 10" exp (-16:8007RT) c2__|orm-oH+H 1.710" exp 9.460787) 2 [on+m=H,0+H 2.2.x 10" exp (-5200RT) mi |a+on+M=Ho+m —_|7x10%7" 13 |H+H+M=m+M 2x10 Tt au m moO o eS SS m= oomSam amo Oe SS SS = -— =» ca a {n cazularderi metanaui tn aerprocesul devine mai comple, ind implicate si reac de oxidare radicalic8 @ azorului molecular. Unul din produit de oxidare ai azotului este NO. Exist dou surse principale ale NO in combusie: 1) reset termice: N:+0>NO+N N+0;-9NO+0 N+ OH ->NO+H 2) react raicaice: CH4N: + HCN+N, N+0;-+NO+0 [NO se formeazi in cantitifi mici in Dacdrt, dar in amestec cu act, reactioneaza cu hhidrocarburle forménd_peroxiacel nitrt (PAN) CHsC(W)OONOs, compus lacrimagen ‘component al smoguluifotockimic. Principal poluany atmosferei generai prin combustie sunt: 1. Onizi de azot, NO, gi acai deriva 2. Oxide sulf, SO, si acai deriva 3. Aciai halogenai si deriva lor, 4 5. Plumb; Materiale carbonice (funingine), hidrocarburi aromatice polinucleare (PAH) gi ali ‘compugi aromatici polinuclear (PAC). NO, i SO, sunt poluani primari ai stmosferei, care fa uma reasilor din staturile -superioae gi sub nfluena radiaiei UV se transform tn poluay secundar (pli acide), In flacdre de metan, pre-amestecat cu parametri: sport echivalent 2,5; CIO 0,62, ensitate de carbon 1,25x10% (moV/CC Ia 298 K) s-au identiiest peste 40 speeilehimice, ine care numeroase hidrocarburl aromatic si poiaromatice. Din fig. 5 5i fig. 6 se observa cf la arderea metanuli se formeazA mai mult benzen respectiv mai multdnaftalina deci a ardereactanlui sau propanui [Nivelul PAH-unlor tn flacdds-a determinat conventional prin preconcentrares pe risini adsorbante ca TENAX si XAD, urmatt de extractia cu solve, reooncentrare si analiza GCIMS sau HPLC. Durataunei analize este Inte 24-48 h. Sau elaberat gi metode de analiza direct a sazelor firbinji ce conjin PAH, prin analiza GC/MS si durata analizel este 20-30 min. Alte produse de ardere, in special cind raportal CHO, nu este corespunzitor sunt produse sub forma de particule (“particulate”) fum = particule de carbon tn suspense gazoat funingine = particule de carbon aglomerate (depunere) ‘Comporita funinginei este tn majoritate carbon, insofit de hidrogen si cum hidrogenul reprezints 1% din greutate,funingines se sproximescs cu CH. Propriesile partculelor de carbon In facdrd depind pujin de tipul de fact, natura ‘combustibilului ars gi alte condi de formare. Cantitatea lo ese ins puterie influent de acest factor. Cele mai miei particule se formesza in Maca fir fum si funingine-Acestea sunt «ele mai periculoasefiinde8 pltrund mai adine tn pliméniFracje molar OU veetatiigcneli@ccye ettdg) Distant (mm) de la suprafaja de antere ig. . Rezultate comparative ale form Denzel la Maca preamestecat nom mmo ee Se oO = =race molar Cee atest ety ot ee ag Distany (mm) dela suprafja de ardere Fig 6. Nafalna produ tn flack hidrocarbuilr.Standardele internaionale admit 0 emisie de particule de 0.24 g/m? gar. Perculotates death penta staan unand a PMO (particle ain secu dhametal <10 jen) recente in fin gi funngine, a deternint auortijilenajionale gt intemaionale si sabileased. rraxime admis png 24h la 30 gy’ PMIO, iar aceasta Yaloare limit ebuie ‘Scat pin 2005 [a30 ig fm’ 2010 a 20 ng uningines coojne intotdeauna PAH-un, char si PAC-ur. Redtm tn fi. 7 streturile hidrocarbrlraromatice polinleare conjinnd we ping la gaseciclur benznice. Fig. 7. Strustura PAH-urlr. ome moe mE MoS ee Seeae uwunmeaowae oom coy Dintre aceste PAHL-ur, benzopirenul cancerigen ese prezent in fum si funingine i rdica raul de periculozitate al acestora ‘Mecanismul formarii PAH in flaca implic: + piroliza~scindarea materei organice in fragmente mai mici (in maoritate radial ber); ~ pirosinteza~recombinarea fragmentelor miei cu formarea de hidrocarburi poliaromatice In prezenga si alto elemente decat carbon si hidrogen ca de exemplu a oxigenuli, -sulfuli,azoflu, clorulu, se pot forma compusl aromatic! policilii (PAC) care conn aceste ‘elemente, cunosc sel ca substan cancerigene. Intabelul 7 sunt sumarzate reacileradicalice din Nacira gazului metan ‘Tabelal 7. Reaciradicalce fn flacara metanulu ‘Sioechiometia HacEA Radiealh Trepie de brmare ‘wderea mana im oxigen | H, 0, OFF, HOz H+0;=0708 0+ = OH +H (CHa +20; 280 + COs OH+ H=H,0+H CH.+R=CHy+RH (CH)+0=CH.O+H CiLO+R=HCO+RE NO ROT NP=N +20 O+NO=0;+N srderea crmpagilar an lf [FO OFF, SH, H>0,=0+ 08 (adaos la metan) O+ T= OH +H OH +H)=H,0 +H 2HsS +30; = 280, + 21,0 $+02=80+40 0+S:=80+8 S0+5)=8,0+8 $0+0;=S0,+0 Metanul, sub forma de gaz natural a fost consderat pind ne demult cel mai curat ‘combust, folosit I producerea energie termice gi clectie, Studi recente ale ci diftze gi laminae, metanser, metan/origen sau metanoxigen/argon au dus la identificarea n gazele de ardere a‘cel putin 70 de speci, unele majore,altele minore inchizind hidrocarburiaromatice, asromatice substitute si poiaromatice (PAH). Dine acestea benzenul ete cel ma abundent (450 pi), urmeazA naftalina (90 ppm), pirenul (35 ppm) si cilopenta(edpirenul (23 ppm). Sa ‘dentificat gi hidrocarbura aromatics policilicd cu mass molectlaré 225 (Cyl) care include benzo(ghifluorantren gi cyclopenta(cdpiren. Aceste studi cag cele ale funingine,aleoxiilor de azot, NO, din Mlicrile de gaz ale metanuli, hidrocarbura cea mal simplA, até c& intre reactiateoretich de oxidare: CH, + 20; -> CO; + H,0 i relitatea practicd este 0 deosebire ‘important cu consecinjeseroase asupra mediuli si sina26 (© problem particulars o reprezintS folosrea gazului metan drept combusibil tn interirul locunjelor (sobe de bucitri, instalafi de Inedlzire n apartamente, radstoare cu smetan, et.) care contribue Ia sa numita “poluae de interior” (indoor pollution) Prin arderea gazului metan, acral de interior se polueazA cu produgii de ardre: NO, CO, particule fine, PAH, VOC, inclusiv formaldehidd gi sute dealt substan chimice. Gazal natural (metana) este el fsusi un asfixiant ce confine impuriti si aditivi incusiv radon alte materiale radioactive, BTEX (benzen,toluen elilbenzen st xilen), urme de compusi frganometalici ea metilmercar, compusi arsendorganici, phumborganici, mereaptani si ale toxine Studile recente au mai artat e& gi vapor de ap, produsul principsl al combustic sctanului eeaza umiditate ddundtoare. In absenfaunei ventitaitperfecte umiditatea fciliteazs Itansportul particulelor respirabile gi compusiloeorganici volaili (VOC) adine in plimin stn orpul uman. ‘Drepiconsecinj, ined din 1994 “Canada Mortgage and Housing Corporation” (CMHC) a ecomandatinlocureaIneAliilor din interior pe baz4 de gaz cu cele bazate pe curentul electri. BIBLIOGRAFIE: Gaydan A.G., Wolfhard H.G., Flames, Chapman and Hall, London, 1979 2. Glassman L, Combustion, Academie Press, New York, 1987 ‘Chomiak J., Cembustion. A study in theory, fact and application, Gordon and Breach Sci. Publ., Landon, 1990 Fristrom R-M. Flame, Structure and Processes, Oxford Univ, Press, Oxford, 1995 ‘ones J.C, Topics in environmental and safety aspects of combustion technology, Whitles Publ, Sydney, 1997 ones J.C, Combustion science, Millenium Books, 1993 ‘Stegla D.C, Smith G.W., Particulate carbon, formation during combustion, Plenum Press, ‘New York, 1981 Formation of PAH in hydrocarbon combustion, premiera Measurements of CHO concentration in a CHa, non-premixed flame, hp:/www. firenist gov/Cfpubs/Sire99/art07 html 10, Castaldl M,, Vicltore A.M. Senkan S.M., Combust Se. Tech, 1995, 107, 1-19. 11, Senkan M.,Castaldl M, Combust. Si. Tech, 1996, 116-117, 167-181 12. Andrews J: E.,Bliobleemble P, Jiekells T.D, Lis PS., An introduction to environmental ‘chemistry, Blackwell Seence Ltd. London 1996. 13. Ritehie 1, Intoduction to indoor air quality, A reference manual, Washington DC, 1991, USEPAgency, EPA /400-3-91-003. 14, Bruce N. Perez-Padilla R,, Indoor air pollution in developing countries: a major txvironmental ind public healts challenge for the new millenium, Bulletin of Works Health Organization, 2900, 78, 1078-1092, 15. Smith K-Ry Zhang J. Greenhouse implications of household Stores, Annual Review of Energy and Environmental, 2000, 25, 741-763, 16. Reddy AKAN, Williams R.H., Johansson T.B., Energy after Rio: prospects and challenges. "New York United Nations Development Programme 1997. ae lr sea5suda edu—senknl mame oom eo eeeea POLUAREA AERULUI DE INTERIOR. NO, PROVENIT DIN SURSELE DE COMBUSTIE ‘Bobos L-D.*, Roba C.A.*. Haidue A.*, Oltean A.*, Haidue I. 4 *Pacultatea de Chimie 1 inginerle Chimica, UBB Cluj-Napoca **Pacultates de Sings Medill, UDD Cla)-Napoca 1. INTRODUCERE Potuarea acrului nu reprezinté un fexomen nou, De-a lungul istorii Terei in etmosferd au fost emanate gaze in urma eruptilor vulcanice, arderii biomase, volatiizaei compusilor organic ieliberiri de substan de ctr dversele organisme vi. Pariculele au fost impritiate ‘natmosfer prin vantsi, incendi, valu iéatorth forma sporilor,fbrelor si seminjclor. ‘Oamenii au contrbuit ta mare misurt la poluares atmosferic8. In uma extagerii minereuilor gi arderii combustbililor fosil, activitafipracticate cu mulfi ani tn urmf, a fost liberate in atmosfer metale, dioxid de sulf ($0 ), menoxid de carbon (CO), dioxid de carbon, (CO), oxi de azot(NO,) si mul alli compusi organiei si anorganici, Concenirafia contaminanjlor din atmosferd depinde de o serie de factor, ea varind in timp si spatiu. Industrializarea, vehiculele eresterea numArului populajei si urbanizarea sunt citeve dntre cauzele majore ale poluirii azulu. Poluarea aerului nu mai consttuie de mult 0 problem locals, ea afeetind un numa tot mai mare din populatia Globulu (1), |Inmomentul de fat poluareaaeruui este abordat din dou perspective: poluareaaerului de interior gi poluareaseruul de exterior. 2, POLUAREA AERULUIDE EXTERIOR 241. SURSE DE POLUARE EXTERIOARA, Susele de poluare exterisre pot fi clsficate tn doud mari categori: suse naturale surse antropogene. Mare parte din produsi poluanfi sunt emigi fn urma actviifit umane, Hind rezultatul procesului de industializare gi urbsnizare. Prinipalletipuri de suse de poluare exteroara sunt: + surse naturale: particule de poten, spri vegetal, praf, gaze eliberate in urma procesult de desompunere biomass erpanisilor, gas si pare proven fn urna erupilorvuleanice + surse antropogene: ~ surse mobile mijloace de transport (feroviar,navale,setiene sirutiere)... ~ suse staionue: industria (metalurgica,chimit, farmaceutcs, ‘energetict, sbortoae... [2]8 22, STANDARDELE DE CALITATE A AERULUI Inceptnd cu 1963, Stalele Unite altturi de ate piri dezvoltate au stabilit Standardul de CCaltae a Aerului i dupi o serie de Amendamente in numeroase iri sunt aplicate in prezent ‘Standardele Naionale de Calitate a Aerului Ambiental (NAAQSS) (Tabel 1). ‘Pentrs a monitotiza calitatea aerului ip rile din fntreaga lume inc din ani 70 au fost Infinjateorganizafit ca de exemplu Sistemul de Monitorizare Globald a Mediului Inconjuritor (GEMS), un proiect sponsorizat de WHO si UNEPLIn ceea ce priveste aerul ambiental in NAAQS sit enna ie pola perl: non, parte mal, ‘CO, $03, NO plumb rary Taba 1. Sunt prezentatestandardee de clita a arulu\ ambiental, adoptate de precum SUA, Germania gla nivel european (1][3]- ‘abel 1. Standarde de Calitate a Aeruli Poland ‘Concentrajie Timi | Comentarit ory EPA SUA, NAAQS~ pean Partcule particule materiale <10 ym, ‘valoarea medie pentru 24, wet WHO Buropa,ghid de calitate a serului ambiental, pent particule materiale <10- um, valoarea medie pentru 24-h 65 up? NAAQS , pentru particule materiale <10 ym, valoarea medi pentru 24-h. 120 nee? WHO Europa, toalitatea partculelor suspendate din aera ambiental, 24h, 480 yim? Standardul Germasiei penta ‘concentraia tila a particulelor dinexteror, Lh Diowid de az (NOY | TOO va ‘NAAQS, valour mille anal 150 yen? WHO Europa, calitates seruti ambiental, 24-1 oaioe WHO Europa calitatea aerulti ambiental, [+h eens om me oe eee eS let id eGeee ooo So a » [Monanid ae carbon (CO) TO NAAQS ER, 40 mg/m? NAAQS, I-h 30mg/m WHO Europa, -h. Caan 157 pair NAAQS, 6 235 up? NAAQS, Ih, | Dios ESO cores NAAQS, valore malic anual 365 pg? NAAQS, 24-4. ‘ioxid de eatbon (CO [9,000 meh Standard OSHA pet Bi 630-810 mein? NAAQS, nivele tice exterioare pentru zonele urbane. Formals CHO) | 100 ala? WHO Europa, valoare edie pmiru exterior 30nin, [Compan Organi Volar | malar ‘Amesiec de VOC-u nlite (OCs) desea in interior ‘Compas Oraaaie | Sa EPA-valon—limiti ia ascal ‘Semivolaili(SVOC3) sparfilcanceruu Pariculede asbest Obese ‘aloare mail Ta Toe = rmuncl 8. [Radon compugicuvadon_| TpCier EPA-valoae Gaon "EPA, Agenia de Protectie a Medial Taconjuriior + WHO, Organizatia Mondial a Sanit ‘NAAQS, Standarde Nationale de Caltate a Aeruui Ambiental “OSHA, Administajia Sinai gi Siguranfel Ocupajonale 3.POLUAREA AERULUI DE INTERIOR (Caluatea Aerului de Interior (1AQ) CCalitatea Aerului de Interior (AQ) se refer la calitatea aerlui din imeriral cladirlor reprezentind conceatraia poluanilor gi condtile termice (temperatura si umiditaterelativa), ‘Cae afecteazd sinitates, confortal si performanfele ocupantilor. Calittea aeului de interior vatiazl in nce de pul cladirlor, activi desftgurate tn interior acestara precum si de “clitatea aru din exterior [4] 3.1.SURSE DE POLUARE INTERIOARA Principalele cauze ale calitiii proaste @ aerului din interioral inaperlor se detoreazi surselor de poluareintrioar care emand inser diverse gaze si particule. Conform Agentiei de Protecie a Mediului Inconjurdtor din SUA, in interior nivelele de poluare sunt de dous pin a cinei ori mai mari deed in exterior, in unele cazuri puténd fi chiar de o sutt de ori mai mari Mare parte din actvitatea noasta cotidian, aproximativ 90%, se petrece Ir interior, agadar problemelereferitoare la TAQ nu trebuiese negate. Exist o varetate de surse de poluare ale‘Tipurile de surse de poluarefreeventtntlnte In aerl de interior sun + surse de combusti: petrol, g32, Kerosen, clrbune, lem, produ tabacci... ‘materiale de construc si mobilir:furir, adezivi, produsiizolton, tapete, covoare. + produse de curdjae a locuinjelor #1 brefinere personald: deinfecani,produsi de slefure gi cerure, deodorizante, parfum ‘sistem de incdlire gi rire: ite contaminate, jevi murdare,boilere, sobe, agai, + surzeexterioare: radon, pesticide, gaze subterane..(] Existto sere de tipuri de poluayi,dintre care cei mai repezentativ sunt + fom depigara ambierial: peste 4500 de compusi chimici + produit de ardere: CO, NO, PAH. * contaminatibilogici mieroorganisme.. produsi organicl volatliVOC):formalichia, benzen stren, cloroform.. + gazele subterane: radon, metan, VOC-ui + pesiciaele' insecticide, erbieide, fungicide, rodenticide. * partculle $i flbrele 34.1, POLUANTI REZULTATI IN URMA PROCESULUI DE ARDERE ‘Mai mult de jumatate din populatia Globului (peste 2 blioane) foloseste pentru git si Incitzit combustbil solid brut, biomasd, Aces fapt este redat gin Figural [5] Pepsi 1 content ns) Comane cote 1. Tar en economie de pit dezvolth 2 Fosta Uniune Sovitca gi Europa de Est 5 Ameria Latina i Caribe 4 Africa de Nord i Estal Mijocia 5.China 6 Sudal Asie’ stand 7 India 1 Affion Sahara Fig 1, Proven de populate de pe Gob, dn 1990, cae a flor divese tur de combust. ame mon mw ea oo oOo ooress oe oe ee eo ao Sm ms 4 3 In timpul fn care acepi combust ard in sob, in interior sunt enise cane importante de prod polanf. Majoraensobelor nu prevnts ventlaje crepunatons ‘tlc pola sit eves in ttle. Ate cd ace surt evacuate eter sadul de poluare din vecintatesloctingel pote crete semi. faruct isla de sat functioned inc in orice locuni, gradu de cxponre al persoeelor la polars de metion este mar. Expunerea inzegit popula la polo iteronrt ese mai mare deity ca poluiieeroare fp iusto Figure 2 (3) Procent ain 10° Toca 90 20 7 a a Saar iz Exterorrora a 1 tateior urban Interior ral 20 10 ° S Inenetiale sin curs de ‘Tipu de fara Fig, 2, Expuncrea nivel mondial a popula poluani sub forms de particule Sursle de combustic emit gaze anorpanice (H,0, NO, NOs, CO, COs) si price Paniculele ot fi funingine (czbune ars pal) sau minerale. In pis, in fant de tial de combusibil gi condijile de prliza, sursle de ardere pot emitehidocarburigazoase, vapor parcule organic. Unele suse de ardereinregisueazh temperaur fare riicate (900 C), tempera Ia care se formeacd azotul atomic gi azotafi. Din azotl atomic, forte react, contamina eli pot rela deri compu organi cu azt (6) Pedrderea gaselor Ardereagazelorreprezntt una din sursele principale de polureintrioart cu NO: si CO. raul de pluae tn locunjele cu aragazr tn general depageytegradl de plus din intial loeuigclorin care exist insaati electric [7] Sa consat cf emisile de CO proveit de la aragazur sunt de zece or mai mar decdt sata emisor de NOp, In condi obinuite In impulgatituliconceneaile ma deptgesc 10 ppm, In uete buch din oragul New York au fost inregstate concentaii mai ridicate de CO $i NO} @5 -$0 ppm) [8 D Instalpt de ndtre Insaaile de fete care fenconeazk pe bax de gaze naturale sau kerosen eit 9 serie de poluanis particule, CO, NO; unor chia i $03 atu! end In combusts 282 sult fa urma ardereit Kerosenului apar nite compusi pe buzi de carbon care au o puteic& ‘cfiune mutagenic (9) > drderea lemnului Tn urma proceselor de ardere din sobe sau geminee emisilerezulatate sunt evacuate spre exterior poludnd astfel imprejurimile, Instn eazl in care insalaile in cae are le procesul de SSmbuste nu sun perfect ctangtc,emisilerezulate in urma arderiiIeminului pot polua aval de {mec uncon nivelul coneentajici de particule putind ajunge pint la céteva sute de pg/m’ ‘Uncle studi efeetuate au indieat faprl e& in urma ardent lemnului apar compusi cu actiune Inutagenie3. Probele preluete din interiorl locuinfelor in care existau sobe cu lemne perfect ‘lanrate nu au indiat exstenacompusior cu scjiune mutagenic. Pe dealt parte concentrayia vest compusi reste semnificatv tn cazal louinfelor fn care se afl geminee sau surse de fur de ign (10](11). Alte surse de combustie fh farle deavoltate aprospe fiecare persoand petrece mult timp in automobile. sas autobzze, lind expus atfel emisilor provente de Ia acesta. Emisile pot pitrunde tn intrioral ‘ehiculelorfnegistrindu-se astel concentrai ridicate de CO, care uneori deplgese 50 ppm. O Sorc de cercetiri au artat cd in interior vehiculelor concentrafile de CO sunt mai ridicate deedtcele inregstrate in diverse locafi urbane fie (12](13). ‘Conccntrajile de NOs variazA in timp, ele depinzdnd de tpul de transport (mersul pe jos, biciclti sau automobil, in ultimul caz inregistrindy-se un nivel mai ridicat de poluare), smomentul din 2 sau traseu Pe Arderea tuwnului ‘Aiderea produselor din tutun reprint osurst de poluae interioari care emite un nami ‘mare de produ contarinanf. [n urma arderiratunulu ia nastere un amestec complex de gaze, ‘Vapod sf paricule materiale. in furmul de figard au fost identifica peste 4500 de compupi trhnici 50 din acesia find considera eancergen, Print comput cancerigeni sau suspects ft cancerigen!produsi de fiplrile fa fit, se numdca si: benzenu, hidrezina, 2-natilamina, ‘benzanracen, benzopien, niche, poloniv-210, et. [14]. ‘Fumul de fgard poate fi clasificat in tei categori ‘fumul degaat In momental in care persoana “trage” din tigart. in acest caz emisile confin gaze, vapor! $i particule provenite din fiir. In momenful in care persoans trage din figurs, In urma arderi tabaculut se ating temperaturi foarte ridicate de 900° C. La aceste femperaturl azotul molecular disociaza in azot atomic care reactonea(a si formeazi NO, NOn HCN gi N-nitozoamine, eu acfune cancerigen (14), “fuml degajat a momental in care jgara sth doar aprinst. In, acest caz temperaturle ‘nregistrate in urma areri tutunului sunt mai seat, aproximativ 400° C, In aceasta faz este mist nicotina. uma de jgard ambiental. Reprezintso combinaie Ine furl emanat in omental in care persona trage din figard gi fal degajat in timpul in care igarast8aprinst, acest din im find majontar. Consecinfele expunerinefumatorilor la fumul de igart ambiental depind ‘de padal de dilute al fumulu.Valorile concentrajillor particulelor materiale existente in femsl dde {ned ambiental pot atinge valori de la 100 pan la 1000 jg/m’. In spafile tnchise oncentrafia de nicoind variazA inte céteva g/m” pin la 100 pgm’ (USDHHS 1985). in Casceu fundtori concentafle de NO pot ajunge pind la citeva w/t’, iar cae ale benzenulu ‘sunteu 1-2 ppm mai idicate. amo eco mao oe =33 3.12. DIOXIDUL DE AZOT $1 DETERMINAREA LUI DIN AERUL DE INTERIOR Datoritt faptului c& NO; are multiple si variate consecinje asupra sinstii, este Jmporantt eunoasterea concenraieiacestuia in aeral de interior precum si menfnerea d sub Jimitele de siguran La inceputcercetiril ginjifice au abordat efectele expuneri la suse de NO ins doar in sacral de exterior. Stille efeetuate in ani "70 atit in laboratoaze cét i in locuinfe au aria ch gradul de poluare cu NO, si NO este mai mare fn interior dec tn exterior. Iii se formeaza [NO care apoi se transform in NO;, cu multiple efecte asupra init persoanelor din ineioral scestr incaper 'NO; est un oxidant sub forma de gaz care este solubil in fesuturi. -a demonsrat ck cea rai mare parte din dioxidul de azot inhalat este rejnut in pliméni, depozitat fn ete respirator si mica parte se depociteazt tn alveole. Datorttgradului idieat de solublitate din esutui NOz eacfioneazA att cu epitelil alveolar, dar gi cu endotlicapiarelor pulmonare, Odatsishalat [NO» se combind eu apa din plimni formind seidul azotic (HNOs) $1 acidul azotos (HNO,). ‘Acfiunea oxidant a dioxdului de azotrepreznt principal mecanism prin care acesta atch plamanii. fn concentra vicicate NO; eauzeazh grave afectuni pulmonate att la caren ct la ‘animale. Bronhopneumonie si edema pulmonard sunt edteva din bolile datorate expuneri ‘a un nivel ridicat de NO;, concentraii sedzute de NOz find asociate cu brongite bronhiole si ‘preumoni. Studile experimentale au indicat faprul e& expunerea repetas la NO> afecteazd ‘mecanisnul de autoaparate pulmonar cauzind bol respirator (riceals cronies, astm) preci gi boli pulmonare. Afadar efecele dioxidlui de azot asupra sindtaii mu tebuiese deloc negate U3} Exist o varietate de metode instrumentale pentru detecarea dioxidului de azot din atmosferd. Dintre acestea sa ales metoda pasva de prelovare a probelor, 0 metoda siml& st pujincostisitoare. Aceastf metodS se bazeazi pe difwzia moleculard de-a langultubulu a seul si fixarea NO; din aer cuajtoral unei substan absorbante[16][17} Tubugoarele de prelevare a probelor sunt confectionate din material plastic, find previzte la cele doud capete 7u cite un dopusor, in imediata veciniate a dopuluigri sunt montate doutplase confections din ofl inoxidsbil pe care se afl trietanolamina (TEA), un absorbant pentru NO3. Un astiel de tubugor este eda schematic n Figura 3[16), 1 Idowsdepitn Deno 2 semanas, \ + iam \ 1 pshioptine Fig. 3, Tub de prelevarepasivla probelot.34 ‘Tubugoarele vor fl ajezate in poztie verticala dup’ ce in prealabil dopul inferior de ceuloare alba fost indeplrat. in orm difziei aerulut prin bUHORTE AF Joc FEACia dintredioxidul de azot din ar #¢ trietanolamina din S18 cre fot Fat pe pase CHRON yoy _// HACHOH nZecrpcezon N+ NCcrnctaoH \ cincin01 No \Nitrozoaminele hidrolizeaz foarte ujor, formnd ompusi care prezinth gruparea NO; / ACHOH Sine nCcacron +10 © > NS CHRCHOH + Nop a \ xo Hl ‘Asiulszots format va reajiona cu ail sulfanilicformind sare de dizoni: xt i= No} eaacoott SosH H Sarea de diazoniu obtinu in reacfia precedent se va cupla cu nafilamina ,formind ‘un compus azo de culoare roz-violacee detetat de spectrofotometry6} i OO - Sot oO som rotosnd acest eto a fox monte arn content de NO, provenit de la diverse suse de combust, Datele OP sunt prezetate fn Tabeal 28 Figur 418) nema mweowooo oo Psme wea oo SS 38 ‘Tabel 2. Vasiatiaconcentraii de NO in functic de tipul si poztia susei de combust ‘robele au fost colecate tn perioada 27.11.2003-28.02.2004, Runte J ]2 73475678 5 70 proba ‘conenO; | 3053 | 29BT | ZURT | THAT | TaIE Y TBI | TIT TOOT 38 Geom) tg Py? SPP LP i ww Sor ototo" : ee Le a = | ig. 4, Varian concetail de NO: provenit din divers sure de combust, up cum se vede si dn Figura 4, concentratia de NO; ‘este mai ridicat in aera de interior fat de aerul de exterior (vei probele 1-6 fade probele 710) + Scade pe misurd ce ne indeprtim de surs (vezi probele 7-1) ‘interior varia in funcfe de instalaia tn care aré loc procesul de combustie .Astelpoluarea ‘cea mai mare cu NOs se inegistreazA fn eazul sobelor culemae i probele | si 2) si este de 1,5 ‘ori mai mare decdt in cazul microceatralelor de apartament Aragazele emit aproximativ aceeai ‘anttate de NO3ca si microcenralele (.814ppm gi 1,898ppm). ronda it tne vai comet ke NO inp ipamdi, in amplasarea_unor tubusoare de prelevare a_probelor in bucitiria unui estonda16.022004 and 22.02.2008, atl objiaute sunt prezaate In Tabell Figua 3 8)36 ‘Tabel 3. Varafia concentratii de NO} in eusulsiptiméni Ta Tat [Maggi] Mireur [Tor Viner Simba Duminicd Cone WO; [T1268] 12365 [14,781 | 13,920 [17876 [21982 — | 12.814 ob) ‘cone.NO2 (ppb) 25,000 | ==] { — Egasahia ae | Pil Fig 5. Varia. concentra de NOs in cursul siptimani Duplt cum se poste observe conceraile de NO; din cursulsiptiminil sunt mai seute ecit cele de la sfrsitulsiptiméni (vinerea si simbita), Aceasa datorité faptului 8 vinerea si ‘Simbita microcentralele, aagazurile gi sobele cu lemne funcioneszi mai intens decét in restul aillor. [Bde asemenea a fost menotorizaté si vaitia concenraici de NOs pe parcursul 24 de core. Probele au fost colectate din bucitiria unui apartament in data de 14:02.2004, Datele ‘experimental objinate sunt ilust ate in Tabelul 4 gi Figura 6{18) ‘Tabel 4, Varian concentratii de NO pe parcusul 8 24 de oe. ORA i os _|s__|iz_|16__|20_|4 Cone NOTPPAT | ORE] OSE] OSS | 0,625 JOSS | CAE [OATH qa ig 6. Varna concentra de NO, pe prcursl a 24 de oe \Variats concentric! medi de NO: pe parcursul unei zile prezintt o ujoarderetere Incepind eu ora 04:00 si continuénd cu ora 08:00, urmata de o seddere in jurul oe 12:00, iar Bfecte acute Efectele acute sunt cele care apar la scurt timp (in 24h) de la expunere. Produ chimici ‘emanaji din materialele de constuctii pot eauza dure de cap, usturimi ale ochilor si senzapia de ‘nas infundat Tr general acest efecte mint de scrth dora, ele disrnd 0 dat cn incetaren ‘xpuneri la susele de poluare. Pe de alt pare inst, expunerea la unit cotaminani bologict (fingi, bscteri, visi) apérjt tn condpit de umezeald si o ventilate inadecvata pot cauza probleme seriase,uneori char grave boi respirator unele dinte ele eronce. PFfececronice Bfectele cronice sunt rezultatul unei expuneri repetate si de lung’ durata la divers produsi poluan. Expunerea de lungl duratt fe gla concentraiisckzute de compusi chimici ‘poate conduce ls efete cronice. Una din consecinelefrecvent intlnte ca umare a expuneri de38 Tungs dura la contaminant de interior este aparitia cancerslui. Fumul de jigard ambiental, ‘compusii cu radon, azhest si benzen eres riscul april cancerulu. Disconfort Jn general disconforel este azociat eu conditileclimaterice, dar poate i provocat si de fin interior elddilor. Oeupangi scestor clad se plang de temperature prea eiicate sau prea sezute din interior sau de iritai ale ochilr, nasulu si gitului cauzate de {in nivel seat de umiditate. Senzaia de ae uscat poate apirea si datorittiitajilor mucoase nazale, rita provocete de diverse particule. Aeral imbaesit din incperi este rezultaul wnor {emperatusi prea rdieate sau lipsei venafel corespunzatoare, Aceste simptome sunt neplicue 4 pot induce oeupanflor o stare de discomfort, dar care in general nu are implica grave in ea ce privete sinitatea acestora,Performantelefiice gi psihice ale angajsilor pot fi seios Afectate atu! eind administrator clairlr refuzl sl rezolveaceste probleme. > Bfecteprivindperformanta Sea aidiat cd variapile de temperaturS si umidiate relativi conduc la modificst semnificative in ceca ce. priveste abilitjle de concentratte ale persoanelor, precum si performanfele fizice si psihice ale acestora, Studie recente sugereaza cf efecte similare sit Ssociate si eu poluarea de interior datoratl lips ventilaiei sau prezenfei diverslorsurse de poluare,acestea eauznd o scAdere de 24% In cea ce priveste performafele persoanelor [4]. 322. ROLL > Sindromul asoclat cladrilor(SBS) ‘Acesttermen face referie la unele afectuni acute pentra care nu s- gisit inc o caw ‘anume # pentru care testele medicale nu au ardtat nici un grad de anormalitate, Simptomele apar ‘tune cind persoanele se afl tn intrioal clidirlr gi dispar o dati cu prsireaacestor clad Persoanele care suferd de SBS se pling de aparitia unor simptome precum iitajii ale ocho, rasulu gi git, dueri de cap, nas infundat, obosealéexcesiv, ltarii iti ale pili P Bolt datoratecladiiior (BRD BRI se referd la o serie de boli a clrei cauzA este cunoscuts i care este rezultaul cexpuneri la aerl de interior. Cauza poate gi atit de natura chimica (formaldehida), dar gi de haturd biologie. Cele mai des intllnite surse de contaminare biologic8 sunt sistemele care fasigurd uniditates tn loin, sistemele de rcie sau suprafeele umede din cli. Simptomele Spetiice sunt cele asociatericeli, cade exepl fer, fisoan 5 use, ins pot apira gi serosse Sfecjiuni la nivelul plimnilor si elilor respirator, Boala legionarlor,hipersensibiliaea ‘palmonari gi febra umeds, sunt teva dnte bolile datotateclairlor. > Sensibilitate chimicd mulipla (MCS) ‘Unele persoane pot f sensible Ia nivelescdzute de poluare,nivele la care nu se observ efecte negative asupra sindiit populate! in general. Desi uniicompusichimiei nu au implicit supra sinitji oamenilor,ineh in combinafi cu ali compusi chimici acegtia produc aecfiuni rave, Studile au aitatc& existh persoane care prezintd o anumith sensibiltate la compa Chimici, sensibiltate care nu se regSsste In randul celoralte persoane, ‘Categorie de persoane cele mai vulnerable la poluareaaerului de interior sunt femeile i copii. Aceasta detorindu-se faptului eA petrec o mare parte din timp Tn interior cldiilor deci ‘unt mult mai expus le poluangi din interior [4]. event au fost reeunotcute costuile riicate tn dolari provocate de bolle ssociste listo, aesteaafectind in mod serios activitatea i moralul angajailor. Acestfapt a meus ao Bemoneseanoe as ©arena oe ao am m a 2, Haidue L, Bobos L.D., Fodor E., Determinarea NO>-poluant is 39 uarea de msuriimmeciate mn ceea ce priveste mentnereaclidirir int-o stare ct mai bund de funetionare. Putem afirma despre o clidire c& este o clidire “sinstoasi” dacd ine cont de tei aspecte [20] * rdspunsul perseanelor care locales fn intertora ert + nie un indciu clinic in rind persoaneor in ceea ce priveste boil asoiat cadiritor + frecvenfa bolilor si simptomelordarorate ine perl fie sub 20% + performanta intalailor =o ventilajeeficienta (peste 80%) a fecSru spat din interior = evitarea economiilorin ceea ce prveste folosirea energeieletrce si administrarea eficentS a acesteia sistemele de ventiaie exterioare s4 nu fie contaminate cu surse de poluare exogend si cendogent + maui de prevenre = instalail s fie create asfel inc tse aigure o functonare si nteinere ct mai usoaré ~ plingerie locatriorcu privie la proastacalitate a aeruli 8 fie soluionate edt mat repede posibil 4.CONCLUZIE Poluarea cu NO» a aerului de interior este un fenonsen complex care precintd multiple si variate consecinfe. Dutortl acesuifapt este necesar si stopdm sau si redacem pe eit este posibil poluarea eu NO> lath céteva remedii tn ceea ce priveste prevenirea sau reducerea.polutii aerlui de interior eu NOs controlaressurselor; igienizareslocuinelor; © bund izolare a louinfelor; ventilaie corespunzitoare; fblosieafirelor de aer; plantele de apartament; vyvvyy BIBLIOGRAFIE 1 Samet J.M., Nitrogen Dioxide, in vol, Indoor air pollution, The John Hopkins Press Lid, 1991, Londo, 1-7 ortant emis de susele de «energie a mijloacelor de transport, in vol. $tinga moderna gi energia, XXII, Risoprint 2003, Cluj-Napoca, 229-235, {3 hitp/worw mde state md us/Programs/AisPrograms/ar_planning/aqStandards.asp, Netional ‘Ambient Quality Standards, 2004,44. Intpufwww.cpa govlia/largebldgsf-beam_himl/chl-fund him, Indoor Air Quality In Large Buildings, 2002. 5, Smith FU, Indoor Air Pollution, in Pollution Management, no.4, The World Bank, August 1999, Wathington D. 6. Traynor G.W,, a al, Selected organic pollutant emission ffom unvented kerosene heaters, Seventy-ninth annual meeting of the Air Pollution Control Association 1986, 22-27 June, Minneapolis, Pittsburgh, 86-525, 7. Marbury M.C., Indoor residential NO; concentration in ATbuquerque, New Mexico, JAir Pollution Contol Assoc, 1988, 38:392-98. 8. ‘Sterling T-D, Coboyasbl Dy Use of the yas ranges for cooking and heating in urban dwelling, J Air Pollut, Contr Assoc, 1981, 29:238-41 9. ‘Sexton K. et al, Characterization of panicle composition, organic vapor constituents and mutagenicity of indoor air polution emissions, Environ nt, 1986, 12: 351-62. 10. Lewias J, Claxton L.D., Mumfird J.L., Human exposure to mutagens from indoor combustion sourees, in indoor air'87 Proceedings of the XIV international conference of indoor air quality and climate, 1987, Belin, 473-77. 11. Spengler J.D, Sources and concentrations of indoor air poltation, in vol. Indoor air pollution, The John Hopkins Press Ltd, 1991, London, 33-4. 12, "akland G.G. at al, Measuring human exposure to carbon monoxide in Washington D.C, Environ. Sct. Technol, 1985, 19:911-18. 13, Flachsbart P-G, Ot W.R, A rapid method for surveying CO concentrations in high-risk buildings, Environ nt, 1986, 12: 255-64. 14. US. Department of Health and Human Services, The health consequences of involuntary smoking, DHHS Publication, 1986, no, CDC / 87/ $398, 15, Samet J. M., Nitrogen Dioxide in vol. Indoor air pollution, The John Hopkins Press Ld, 1991, London, 170-208. 16, David Shooter, Nitrogen Dioxide and Its Determination inthe Atmosphere in J: Chem. Ed, 70, n0.5, University of Auckland, 1993, New Zealand, A133-A139. 17, Bebos L-D., Roba C., Oltean A., Haidue L, NOs-Indoor Air Pollutant, Mediu, Cercetae, Proteejc si Gestune, Environment & Progress Symposium, the 3°Th edition, 2008, Ciuj- Napoca. 18, Roba C,, Partea experimental in Indoor Air Pollution with Nitrogen Oxides Licence thesis, 2004, 50°38. 19, Barry RLP., Personal exposure to indoor sir pollution, in vol. Indoor air pollution, The John Hopkins Press Lid, 1991, London, 109. 20. Marbury CM,” Building-elated illness, in vol. Indoor air pollution, The John Hopkins Press Lt, 1991, London, 306.320. — ee ee= aoe eo Se oo noo ee a EMISIA DE LA FLACARILE DE GAZ NATURAL SI CONTROLUL, ACESTEIA Prof. dr. Douglas P. Fowler ‘Qeupational and Environmental Health Services, Richmond, California, USA Centr de Medi si Sandtate Cuj-Napoca Ca igienst industrial mi ocup eu recunoayterea gi controll pericolelor ce apat la locul de ‘munca.precum gi cu problemele de mediv. ‘Confirm ceea ce profesoara lovanca Haidue a mentionatc& problema combustii gazului natural este foarte complexd si eu introduc mibiestu conrolului emisiei de la combustia gazui satura In guzul natural pot fl prevente o mare varicate de hidrocarburi si pe Inga acestea gi ‘material necommbustbil, precum azotul, cae constiuie o majoritate substanjials in aer gi are valoare fermicd mic8, nu produce efldurt prin ardere. ‘In unele cazuri exstd gaze potential perculoase ca parte gazului natural: compusii eu sulf (FS, mercaptani) sin unele gaze natu, radon. ‘Mergem de la hidrocarburi foarte simple la hidrocarburi mai complexe. in funtie de prezenja hidrocarburilor mai complexe produsele de ardere pot mai complexe. Totusi, ‘subline e8 i eu hidrocarbura cea mai simpla CH, se dezvolt un numdr substanial de comput relat complecsi incluzind particule, ca $i hidrocarburi gezoase complexe, produse secundare de andere, Gazul radon este un compus deoseit, eoarece produce cancer pulmonar. Nu stiu dacd radonul este prezent in gazul natural cae est folositcurent sau va fi flosit in viltor in Romina. Datorttstracturiigeologice foarte complexe ("un amestes") a Rowe, ga atta pref contaminat eu radon. Consensul general de opinie este of gaz natural este un combustibil relativ cust, spre eosebire de cdrbune sau ifei care sunt structuri complexe gi sunt greu de ars altfel dectt in mod “‘murdar” (adicd producind mult fam). Desi gazul natural este un combustibilrelativ cua, in fasele ee sunt pezen composi poenfalpeiclgt ca: sul, radon uncle eubsanje ‘Daca sulfil este prezent in gazul natural, atunci SO> si alli oxi de suf sunt prezenti; in unelesurse se aflé HLS in mod obisnuit, tn atele este absent. Mercaptani sunt addugaf la gazul natural (eu pot mirosi in apartamental meu aici in Rominis). Radioactivitatea radonului ‘mde chiar daca radon este ars. ‘Oxizi de azot potential periculosi sun prezenf tn produsele de ardere a gazului natural in care susu de onigen este aerl (care confine 79% azot). Oxizi de azot apar in orice proces de ardere In care se folosest arul,a Moncxidul de carbon (CO) este 0 component foarte comund in produele de ardee 8 anual naturel finded temperatra na este sufcient de rida spre a produce arderea completa 1nCO, #40. Sunt e_asemenee compusi organici foarte complecsi, incluzind PAH (hidrcarbusi rlaromatce) PAC (compas poliaromat), care sunt sbstanje cu forte mare poten tn studi peanimale "Adesca vedem in emis (gazle arse evacuate) funingine ‘black s001), care poste varia dela carbon pur plod la materalele orgaice forte complene, ce pot prezente In particle cu meas foarte mii, een ce exe tiie pear gazul rs, de esapament de Ia motorele diesel, (aioe exhaust. "ate general accept cf fninginea este compusulcancrigen in gaul ars de la diese. SUA acesa (desl exhaust”) este identfiat cao substan cancerigend. TFuninginea se poste identifica deasupa emisict de la centalele temice indvidale (cwicrocenale “de apartament?) dupt cum se vede In fotografie Profesorului Benga (dspuse expo in bo). Tegat de oxzil de azot putem avea compusi ai azotlu fare complessi, care pot ft iran mod obgnut ef sun prezen ncaa arr le tempeatrh natn emisia moto ese. In cezlcentralelor termice de spartament este posbil ca oxi de aot si se giseasc in concentra potenfialpeicloase ‘CO eate un Component ce apare in emisiacenralclor termice de apartament; est un component foarte periclos te omoaré fn leva minute dacd esc in concentra sufcent de trae, Escinspctl perculs pet copii mic, femelle gravide si bola cardiac. Est un produ lardnt incomplete la temperatura scat (cum este cal enraleior de apartament) ‘Lega de SO; este posi sh apart in emisie dad exist sulfl in combustibl este forte Jimportnt se fact msurtor’ legate de confinutul de sulfaleombustbilu ‘Presopunind pentru moment caver o emsie potential peiculcash care ese eibeai tn ‘vecndatea medi de vii al camer din blocur st ne glndim ini ln cea ce este ur: “ontoulconiautli combust a puntal de compresi (lac este sul su radon). Tal dole rind st hui o abordae practic Tlturim sursa de emisi dn poi unde poate fen ara epiabil al oamelr ce louise In apartament. In general vrem st ‘dictm surse_de-emisie dearopre nivelut acoperigul. Exist o regu elementark: 1,3 * Intkimea eli, Dac8 avem lire inal de 10 m copul tebuie si fe la 3-m despre Thal trcitea rind, trebuie contolate condiile de ardere cu un exces de ar. ‘Acolo unde asemenea centrale termice de apartament exist, singurul control practic al cenisiei este inalarea copuii deasupra nivelului scoperiglu, astelc& emisile sunt indepartate din zona de respirat a oamenilor ce locuesc in apartamente. Aceasta poate fi fart dit i tn ‘Special costsitor pentra oamenii ce locnise la etajeleinferioare, deoaece coyurile trebuie sh fie ‘mai hing! gi cost®'mai mi ban Est foarte del saver design-ul special necesar pent ca, de ex. si avem copurile aliniate unul deasupra celulalt, eu eogul comun ridiat deasupra fscoperiglu gi sunt probleme dificil chiar datoatecurgeri guzelor arse. ‘Oamenii difer prin orle In care ocupl apartamentl si prin cernfle lor de incre: nu pomese toi inizarea la aceleasi ore in Hecate zi Este posibl saver ceea ce se mumeste curgerea Inapoi (“back flux”), cdnd gazele arse Ge la un apartament inferior curg nt-un apartament situst mai sus, Demo aw ee oe eSamo ooo ea i a Exist si alte probleme practice, deoarece are loc condemsrea, cu gezeledizolvate acide sau bazice, se produce un lichidcoresv i aceasta necesitt un design special al cosului, de obicet neces ofl inoxidabil Este de asemenea neces izolarea coguli, spre a reduce efectul de condensare pe pee cop in mod normal sunt necesare disporitive de deny la capa inferior al Recta 03 asfl ca lichidul fe drenat si indeerat In mod adecvat. ‘Cogul produce emise ce poate intra la orice nivel, pole reirula in jos in interior clad la rie nivel poste ital fel de bine in clade. Problema ce @ avem eu clase 9 cu vlntal suflind din drecia indica este arta tn figura 1. Avem ecrclaie emise in jurl spate lade ape va rentra i lie (ig. 2). Din punet de vedere practic avem un design rezonabil al cogulu, find cont ide viteza vant asl ca sf nu aver probleme dereirculai. In final aver probleme si cu tipul de acoperitor “cover” insalt pe cap eoguli, De bicelin Rominiacopurile au “pli chincasascd* deasupr, spre a preven plunder plo ‘in cog; acesta are o eficien de 30%, Pe lingl accast, este fonata curgerea gut In jos gi aceasta au are sens, In loc de acest dispoitv recomandim o * mneci * protectoare deasupra ‘apulucosul, eu circa 5 cm mai larga in diamera, i aceasta asigur 99% protectie (gure 3). lia nu cade aproape nciodat erica; aproapetotdeaina cade sub un anumit ugh “‘Mineca” protectoare nu va incetini eurgerea gazuhi, nici nil va timite in jos. Est relativ simp iin vem apc ei port spr dice ga dear cle. ice caz acest design este superior design-ulicueat unde emisia vine direct far pe partes lateral clidii i merge iapot tn clidirefScindu-s cae in sus (cum pute vedea din fotogafile Prot. Benga), trend pe lings feresrele de deasupr, “Tuburleorizontle de evacuare a gazelor ars repreznis un design impropriy gi poi neadecvat pent scopul desire emisiepotcaial peiculoas a distana de zona de repirat a ‘sora cement are locuise tn eladive.“4 Wing urolected by building eomines ~ Wing ot spot height we tegnation < __) in) Zoce of Taaeulating Tow A Centering to, potters erund © seen, 21 Real reetation rian 22 ign wanes Fin 23 ea! whe vomnsty 4 Section 5:6 8: ung Rrcreloion Comes AMERICAN CONFERENCE AIR FLOW AROUND OF GOVERNMENTAL BUILDINGS INDUSTRIAL HYGIENISTS fp-—5—yq—— pene Fig. ee oa em ow mom mm anares w= ae oe oS Say A: Elective stock height Bois wie toe ane wel od m/sr 8 Reg ana vale AS els For es fiat Sms, Ros, be iss m/s cxtensive Qonngah it rate of oe 8: Vote Downosh EFFECTIVE STACK HEIGHT AND WAKE DOWNWASH AMI OF GOVERNMENTAL USTRIAL HYGIENISTS eh4 a | 1] 1 id us ores amb 4 F Hy stoner an in baa Ht d IAT ost : ee tae I e VERTCAL OUSCHARGE OFFSET ELBOWS __ OFFSET STACK Ce STACKHEAD WEATHER CAP 4 2 (tes iy cons : : Ite rd : i i bo fel 4 a ereugune : ow ee a canara wanes 2 sounES comm ZN AVOID, PREFERRED. AMERICAN CONFERENCE OF GOVERNMENTAL INDUSTRIAL HYGIENISTS STACKHEAD DESIGNS Tie ee |aera oe eM ooe Se acoso mw u ” POLUAREA LA JOASA {NALTIME PRODUSA DE MICROCENTRALELE, DE APARTAMENT INSTALATE LN BLOCURILE Di LOCUIN] DIN ROMANIA (Core. Chim. Reka D. KOVACS S.C. SINERG CLUJ-NAPOCA Ceytere tier In energie eich din lilt ax deterinat Acbrantren cm mum din cence mai mare de consumatoiracordai la sstemul de alimentare centalizta cu cals cdutarea unor solu alierative la sistemele de indlze centaliata a bloculor de loeinf Solus slteraiv, de insalere a unor microcentrale "de apartament” care evacuea2dgazele do ardere prin tubur concentice pratcate tn peefilexeriri si blocurilor de loeuine, a produs 0 poluae semificaiva a miromediului din imedita vecinsate a scestortuburi de cvacuare,€1 ‘onsecinge negative complexe supra side sina a lcatarlor Este cunoseat fal ch blocurile de locuinfe din ragele Romfniei constute in peroada anilor 1965-1990, nv au fost previzute ev cogui de fm pentra evacuarea gnzelor de ardere Eisenia unor cori de fm ar fi permis in multe cezu insalrea unor nicrocentral eu irs natural ifocar deschs, afl rezlvaea corets a evacuictiguzelor de ardere deasupra nivel ‘scoperqul cdi In ipsa cogurlr de fam, s-8promovat inl intalareaunor microcetale 1 tira fora gi foca inchs (Gp turbo) care evacuazagazele de ender direct prin pee exteriors cladilr, sub ferestele, aleoanele gi gurile de acrisie ale apartamenelor vecinlor de blo dela tale sperioare. {in documenafiletehniceinsjitoare ale microcentralelor tip turbo, firmele producttoar> strine precizeazddomenil de utlizare a scestor mirocenral, cu puter termi insta de cca 25-27 KW, ee find desnate caselor familial, vilelor, caselor de odihnd gia allor consti aseminitoare, situ in spat deschise penta fvorizarea dapeseinoxelor relate din ardrea ombusibluai gazos abu ichid (gs. petolier licheRat) Totodatd. documentafile tence Insojtoare prezin& i tipuile de sisteme de evacuare a gezeloe de ardere:erzonale, vercale sat separate, recomandate de mele poducitoare in vederearezlvri corecte a evaciigazlor de ardere, firs pericol a aceston 5 plrundA in spate locut. In ig. sunt prezentate sistemele de vacuare a gnelor de ardere comercalizate de frma Tunkers Bosch Teemotehik ‘Dupl cum rel din gurl, cu excepia mansarde,gaele de ardere nu sunt evacuate diet ‘in atmosfra prin ret constr. Cosul de fim verical, special concept peri micrcenalle

You might also like

• It Ends with Us: A Novel

  

  From Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5839)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• I'm Glad My Mom Died

  

  From Everand

  I'm Glad My Mom Died

  Jennette McCurdy

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1608)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Psychology of Money: Timeless lessons on wealth, greed, and happiness

  

  From Everand

  The Psychology of Money: Timeless lessons on wealth, greed, and happiness

  Morgan Housel

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (813)
• Rich Dad Poor Dad

  

  From Everand

  Rich Dad Poor Dad

  Robert T. Kiyosaki

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1115)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• It Starts with Us: A Novel

  

  From Everand

  It Starts with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (856)
• The 5AM Club: Own Your Morning. Elevate Your Life.

  

  From Everand

  The 5AM Club: Own Your Morning. Elevate Your Life.

  Robin Sharma

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (345)
• The Courage to Be Disliked: The Japanese Phenomenon That Shows You How to Change Your Life and Achieve Real Happiness

  

  From Everand

  The Courage to Be Disliked: The Japanese Phenomenon That Shows You How to Change Your Life and Achieve Real Happiness

  Ichiro Kishimi

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (398)
• I'm Glad My Mom Died

  

  From Everand

  I'm Glad My Mom Died

  Jennette McCurdy

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (16236)
• The 7 Habits of Highly Effective People: 30th Anniversary Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: 30th Anniversary Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (41)
• The Housemaid

  

  From Everand

  The Housemaid

  Freida McFadden

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1628)
• The 48 Laws of Power

  

  From Everand

  The 48 Laws of Power

  Robert Greene

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2287)
• The Coworker

  

  From Everand

  The Coworker

  Freida McFadden

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1427)
• The Woman in Me

  

  From Everand

  The Woman in Me

  Britney Spears

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3505)
• Tom Lake: A Novel

  

  From Everand

  Tom Lake: A Novel

  Ann Patchett

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1795)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20101)
• Counting the Cost

  

  From Everand

  Counting the Cost

  Jill Duggar

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1087)
• The Teacher

  

  From Everand

  The Teacher

  Freida McFadden

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1799)
• Elon Musk

  

  From Everand

  Elon Musk

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (451)
• The Big Book of 30-Day Challenges: 60 Habit-Forming Programs to Live an Infinitely Better Life

  

  From Everand

  The Big Book of 30-Day Challenges: 60 Habit-Forming Programs to Live an Infinitely Better Life

  Rosanna Casper

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (64)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  From Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5722)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3311)
• Never Lie

  

  From Everand

  Never Lie

  Freida McFadden

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3355)
• The Inmate

  

  From Everand

  The Inmate

  Freida McFadden

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2606)
• Did I Kill You?: A Thriller Novel

  

  From Everand

  Did I Kill You?: A Thriller Novel

  Harper Shaw

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (981)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6698)