Sociulist autorizat: pentru mfea burghe- zie rovolta Iu! apavea cao alitudine a unui anarhist, epitet ce trebuia si-] des- califice pe incorigibilul denuntator al aeesiel clase; in” schiinb, cerourile vinglic” ale societatii, in sensul vederilor lor exclamatia Tui Stok= man: .tmulfimea n-are niciodutd arep- tate, = I-au declatat drept un artsto- erat vare dispretuleste profund. masele, Nu mai putin contradictorii si false sint stichetols “aplicate suiccesiv. operei ma= relu{ dramaturg, consideraté sub rapor- til “conceptici ‘sale artistice : . creatorul jul Brand ‘cra ‘un romantic; valteoti era definit- ce un naturalist =. intrueit scris Strigoii ; sau un simbolist, in cali- fate de autor al Ratei. sdliatice, —vdacti nu chiar pur si simply un seriifor tezist, 8 In UA dusman al poporielui. © adevarat cd una’ din’ principalele condifii ale mari opore de arid este a cea gama infinitd de rezonanto pe care opera le provoued in epoei gi in medil di- verse si care o fae — prin reveptari Giferite — actual oricind ; acea roulti~ plicitate de fajete de briliant care: reyer bereazi lumini gi ape mereti incdite, va- 4 rind dupa finefea clzelirii, dupa natura pietrei, dupa lumine proiectata asupra et si dupa unghiul sub care se plaseaza con- templetorul. In cazul operei dbseniene, mal tiplicitatea interpretatilor se mai dalo- reste si taptului cA ideologia sa nu este. consecventa $i articulaté inir-un sis- jem. Acest caracter contradictoriu a creat’ confuzia in urma careia Thsen a ajuns casi alfii, si poate mai mult decit alti seriitori realigti ai trecututui, $8 ocupe: pozitia paradoxali a. artistulut great de paturile progresiste, ca gi de ele tetrograde, de proletariatul care a~ weciazé sensul protestalar si valoarea wiolentel sale criti 2, ott si de burghezia cave-i co in mod uni- lateral. opera, denaturindu-i-o, ‘Temelu- rile acestel agreari sint, asadar, diame- ial opuse. E Din acest punct de vedere, semnifica~ tiv este fapiul cf térlle in care teatrul lui Thseh “A fost mai repede: iradus si roprezentat, bucurindu-se de cel mal larg sucees, au fost Riisia gi Germania, Din motive cu total diferite insa. Asifel, in Rusia ultimelor doula décenii fle secolului trecut, publicul arata unle otest, pent ‘ga tie deosebit de apre- ai sectorul depreciat inainte. o 2+ sectorul (de care aveau ne> st’ vehomnent e ‘acesti dezabuzati) ce traduce relu: man a d ‘atiei tariste. “giul in iluzorfu, adica opere ca Rosmers- ‘le ie levenit popular la Moscoun holth, Rata silbaticd gi alte piese” din ales ta Petersburg, serie Stanislavs “altima sa perioad’, cu vagi contingente syeat simbolisto. ; Dacd In Rusia Ibsen a fost imbrafisat. de paturiic progresiste receptindu~i-be valentele protestatare, in Germania (mei ales incepind din epoca de ascensiune impetialismului prusac) Tbsen_a fost apre~ clat tit pretinsa sa apologie a. soir ‘cit si pentru vederile sale reformatoare, Céci pentru clasa_conducé toare a roderi, un asemenea ,.80~ dale : z nsiv, pre @ poate de ace Singura posibilitate de a aduce 0. oy rdirie in confuzia acestor int "veri unilaterale gi contradictorii a 9 clbseniene este cercetarea et in, cadiine po as oracle © asemenea incercar: Abound celui eer ee Scriltor itt car amaticd, aliturt de mul rusese, @ constituit una Puternice st regencratoare ay Fe care le-a avut literatura bur terial tna doua jumiitate recut, 4 contra demonilor inimdi si creieru: lui. A. scrie inseamné a pronunta tusins: ultima judecaté asupra tax“. »Lupta" de care vorbeste dramaturgul refléctata in majoritatea operei sale, este in. adevar impresionanta. Cu toate ac tie; ‘din ee, ee ; ¥ res de Henri Tbseri a sos” amis. jorlsoare: datats 16/Vist6i1 e8rora ae ‘ari danezi, incepe prin a te Suri satirice (in timpul studentiei rédac~ ‘ted chiar un séptaminal satirico~so. cial) ; lar cind, in aceasta opocd, abore | deaza genul grav, este peritr ituziasta oda “dedicate trot -ghiari din timpul revol ‘care tinarul. poet conch Cind generaptite: A Sub impresie. acest le doudizeci de. ant aa data un sp. “sa dr ta ne ttenagte 0 lume noua mai bund. lata=1 deci pe Ibsen angajindu-se inci de La masa opera intr-o lupta — ce se men: {ine ined le limitele unor Indepartate alu~ it cu societatea sa. ekg, ‘Versurile sale — ode patriotice, elegit ” si meditafit de. facturé romantica. — iF fac oan (si_va contin sé forte s ‘surf pi In 1871, cind le adund in volum: no patil: sen este si azi aprecit ect mai ynare virtuos al versului), a/23 de -aniveste m ‘miscari! literare nationale. capitala {ari nu avea nici un’ istoric care sao ‘lege: de tt “in -schimb era dominat 9iBergen, dipotriva, este considerat in Renicgla ‘ordsul-istorie prin” oxealont Paci tnlsmuldl veepieind an eer Imprepe Aut de -amintirile ‘treeutuhal ian, fel de Hae! Rorvegian. Aci, fa: otagul. in’ eane a Reseut i a trait compozitorul care @ ine Aupretat In muzica sade soem in med sla, Go Genial momentole ain Peer Chet acl, in orasul lui Griey, std Theen gage ani, regizind peste o. suta de piese, fnya- find s& cunoased: perfect ¢ 4 care patrioticl, refleciati tireste st th li- teratiira. In literatura romantic danozs (cea mai evoluata dintre litcraturile scan- dinave la acea data #1 predominindusle), femele istorice: sau’ legendare vente. In Norvegia ins’, seriftori primé entuziasmul patriotic prin. anumite Sublinieri' complimentare : prin preamé- tinea vointei personalitajilor istorice, prin elogicrea .eroicelor atitudini prin exaltarea energiei scandinave de odi. Mioar& sau prin. ironizarea i sei de per= Sonalitate a flintelor slabe si incongtiente rau. cu igh ox patriotice, 5I ale unef constructiisdramatice oj de. gi i situapict i 4g si cor le gravitetea momentului $i. situajici. bunthd: cl insugi 0: serie. de plese ice ‘Asemenea ‘trisaturi Ibsen le mentine, # Hie din folclorul si din istoria el in. opera-sa, complicindu-le ou aspecte eC engulul, Noaptea Sh tog, §1 Preocupari noi. CAci, spre deosebire-de Saute Ole Ullenkrans, Strbnecee Fomanticii- paseigti, el nu urmareste si Soihaug, Razboinicit tendenvit plese: neterminate Senlene se destdsoard. th. pind ons fomantiom national. Supush Genie see Ti aleneze, apoi » colet suedexe (pind in 3909), Norvegia:a: cuinoseut, iy Drina jus HiMlate 4 secolului trecut 6: puverniod ine 19 (0 ambianta social’, en, din Helgoland, Pres Fe-creieze 0, lume vagd si pitoreascd de Poevie romantic: dramele sale istorice Gin aceasta perioad’, inspirate de pasill~ nile violente relatate ‘de strdvechile 16- gende si povestiri istorice — din acele Sagase — si in acelesi. timp pastrind so- brietatea lor energicl si. spiritul lor pas gin, cauta sa reconstituie orealitate etick 8ungilor, ae t = dar nu:peninu Mea mitologici, of Senta Bs Yayurile epocii ‘vikingil nu-le aveau, el coboari postura ideatizaté de sembel it P plicatie naturalé. Interpretarea’ anavuralé a fantomelor sau a magiei ‘lor este éliminata gi din piesa inspi- rata din’ aceeagi surst folclorica, Sarbas toare tw Sothaug (1856), in care subiectul = drama unei femei orgolioase care. se cisitoreste din interes, pentru ca apoi 38 dovind o deceptionata si o nenorocita este un adevarat sublect de drama bur- ghezai". * La acest realism al observatiei — ita ce va ridica valoarea intregii opere Ibsentene — se adauga inci de pe acum primele enuntéri ale unor idei predilecte | dramatur, Ast i ideparte in « Omul cel __ferteit si cet mat mare este ‘acela... pe co Al infltcdredza aspirafitte latente ale epoc sale". Rezolvarea ramine insé ui ‘ani mal ti . Luata in. an roan se afirma | energie si de ii i sxclama Ibsen intr-0- poezie. animita. de ‘ideea, romantic’ a ancestrdiei umitati + scandinaves = In general, drama istoricé este pentru - Ibsen’un refugiu in legenda eroica sau in - folcler, uh refugiu din fafa mediocritatti ce-l inconjoara, a epocii sale de calcul egoist meschin, Dar un refugiu in dc 1p inorea. libertajii popoaretor _s; felul “acesta Igi concepe dre ‘gul mistunea — In comunfunea cu poporul, idee: pe care o exprim’ vursu~Britt suniete sf prin cuvinta, ef trétule ae: Ulmdceased. visurile sf dorurile poporulil 4ar Aeeste viburl 68 1e dezvalule gt sf le kimoariuses scelora ce nucsi. daw seams de maretta lor, Adevaratul sens al oj ¢ 4 apeasta aoe a! operet ibseniene din mantici este -vinte. Thsen s~ pst tdlmacoasca porului" * el ya : in 1064, Danemarea este doborita’ de: Prusia gi Austria, care anexeazi Schles- wig sl Holstein. Printre intelectualitatea ‘din. jarile nordulul ineepuse ined dinain © puternica miscare panscandinava, pe ‘spre a putea rezista ameninfarit. prusace, Aceastd migcare se intensificé acum 461 mai mult, . Seriitorii cauté s&_ intretin: prin serisul lor'o atiosfera de entuzi “patriotic, cheama poporul la actiune, in- -deamn’ la. eroismul:plin de abnegajie $iae ‘ebule sé stirseascd ‘saga dai _ Pejleapti-te, ‘curdjos.9t puternic, popor i ‘Pepta s& urmede repede visulut Q ¥ ie ‘Pratele nostru este in ‘primejdie ! Toate Ih asemenea imprejunini examatice, ‘ : _a st&rui pe linia ‘orice, nu at in- > la indatoririle it urmatoar¢ ‘nu 'e “bund decit. pentra’ weiterul: adevtkata ‘poere, poezia vi, est. Muna eu poate ured. pe ulmi, “Aue in versunt pe care’ le gain ji an sity in _Nersiune’a lul Brand (cunoscuté or gis © Btarea de spirit creaté in farile scandi- nave-in urma acestor imprejurari a favo- / nigat gi influenta: filozofului individualist danez Kierkegaard, misticul exaltat a cé+ ruil gindire a fost convertité de intelec~ tualitatea inaintati norvegiand in sensul intereselor acestor aspiralii_nafionale. Pontru Kierkegaard, singurul lucru eu a+" ‘devarat’ mare este ,,paradoxul", adic —~ in-ordinea vie}ii —' pasiunea. fmpins&. l @ ‘si care impune o tensiune tra- gic Intregii flint. De accea valoarea » omului, adevarata masurd’ a omului este: ‘data de intensitatea efortului si a sufe- ringetor sale. ,,Totul mic ta) devizé: pe care filozoful danez ad n opera sa Aléernativa — de rigorismul pe caré-1 implic&, st ‘deviza exaltatului pastor Brand, figura in teuctia céreia Ibsen a fost faré. in. jalé influenfat si de Kierkegaard,Aiton Gopate de po P reel de ani. Acest poor ech fe. Imba moderna ,ncendiu) este 'o opera singulard in literatura universalé, in ace~ lagi imp 0 generalizare pe plan uman $i © ilustrare pe plan individual a luptel im- ‘potriva lipset de vointa si lasitati cone -duediterilor poporului norvegian la acea data. Aceasté drami a abnegatici totale © care o implicd realizarea nei vocatii tuperioare (desi avind uneori un ton re- ‘toric, unele reactii psihologice nemoti- ate si adesea o elocventa prolixd) este rama unui fanatic al vointei si sacrifi- ‘dlului de sine: ,,Sint. ca pinul’ muntilor, ‘eq flotile cimpului. pline de frac joing este veacul, neamul a : fatia de a porni $4 vindeco nue de ispravi, care locu- ent wd Sandtat oe ebuie sé se vindece". $i pastorul Le re a trdi 0 asemenea viafd fa igi biciuleste el conten: poranii —. voi aveti nevoie de un dumne- eu care sd va priveased printre degete, de un dumnezeu.plesuv $i tnedruntit, ea neamul insusi.. Nu! acest dumnezeu ru este, al meu! Dumpezeul meu este fur= fund, of vostru nu e decit vint ; al mew este de. néinduplecat, al vostru e doar surd: al meu este numai dragoste, at nostru nue decit stibinog. Fata de lin ‘cezirea aceasta in lagitate, ipocrizie . 3i indolenté, pastorul Isi_vede misiunea ih= ty-o fupté dusA nu cu armia cuvintului, ci cua faptel. “ Acum igi incepe Brand grandiosul drum al ‘calvarului, alot de regenerare mo- ald a poporului séu-— si drama. exalt tului apostol al vointel gi abnegatiet pind Ja sacrificiul total se desfagoard i _ trun cadru adecvat, de aceeayi séibati vetie si austeritate, de zipezi fh fate gi vegnice, de fiorduri réscolite‘eh Brand 9a it ed ar fi facut, rh. Zadarnic. doce : pele ‘ ‘are in toate piesele sale an ee sub furia stibiifor doz. | vinta Injelegered’ umané, observarea fulte, "Nimeni nu indrézneste sti=t in- J fisurilor. $i limitelor conditiet_umane) - Soleaseti — decit Agnes. Puterea de cons § spune: jn cartea ta mare, vdd inscrisd vo- % deur 7 feptei lui Brand a cigtigat-o J inta barbdteased... Dar mai vad acolo. st pai is Adeaune ; de acum inainte Ag- | 0 pagind rémas@ atbd, parinte, — rubrica Seunt de Tea ine pentru toaté viata” ald. indurarit !"“Intransigenta lui ii inspaiminta: mastorate yO uatul. pestor. Dar tapta } pe tot cind, chemet insistent 1a eapitiiul CU Gatti ce Satigal. 5! poporul, care de |} muribundel sale mame spre ao. impér- Bepisttel de conducétor are nevoie — gi J tsi, el vefuz’ categorie, finded zgircita | Brand trebule sé se stabileasea in aceasta |. si hrépéreata batrind nu vrea sé lase bl- or. isi fi _ J sevicii decit nou& zecimi din averea ei “spre a c&pata impartésania. Dar, ca sé-si _ Rorotle ‘din ceeierul_muntilor. gi inteme lazA Un cémin, Agnes se dovedeste Vardsa ideal’ de-viati pentr rl - poatd mintui sufletul, ea ,,trebuie sa jert- “TAscolit’ de obsesia mai tél = feascd totul saw’ nimic". Da, este mama’ Nu existe culme oricit de asprd care aa Wh; $n rispunsul hott pe care. tre: TL poata fi urate ip buie sa-i-1 trimité wibreazd durerea umii Opler lon Ale cata ce pee “regret adine ¢ wAcian dowd mésuri sua eh, adhice 0 raza eald ime amental Lo pentru familia mea si alta pentru si “ghoaa a viel lot Beagay Agbtimea de Dini". Dar flindea nu are ,doud masu : oe wand =: OD Brena risck st-si_ pi Bee el 46 ~ sfinditate este ameninfata in aceasta Be aoliel / in- J giune salbatica. unde pastorul vrea siaprins insti de focul unei vo Henne a asec ict conducatorii sii ,i-au_ stors ‘singele ~ mai. bun, madduva curajului séu* op sfdrimat blocul de bronz. at suri, trebuie ajutat: : Si micul Alf este sacrificat, Actul T este patruns de un suflu wi intensd duiogie, care. di aren cl Vietll. In emoffonanta scend a noptii Craciun, pirintit tndureraji traiese povara grea a amintirii copilagulut lor, priv | mormintul ine& proaspat sub zépaa. tn. _sugi Brand devine mai uman ; ,,Ades ‘chit mi se tulourd, inima imi singercazt spiritul imi sldbeste. Nu intrevad dec ae oe de a puted sé pling. vagini sint cele. mai umane dir eee ‘onl vi leazdi cu renunla: jdealul Jul Brand si al ei. Bran meage pln acolo ct eruzimen — apt 9 scurté si grea lupti interioard — Incit 0 silegte sé dea unei femei sdrace toate iutele- copilului — ,,toate, comorile ie, spune Agnes, aceste rdmésite ale funei fericiri, ole unet vieti sfdirimal ceste boudtit al cdror pret nesfirsit nu if mai o mamd il poate intelege." Agnes i asculté, izbutind astfel s4 se clibereze de Hezitari ‘si compromisuri, dar cu pretul unui sacrificiu dureros céruia nu-i va pu- tea suprayietui mult timp. 1 Ramas faré Agnes, Brand, isi continud ipta pentru idealul pe cere Ins nu-! va putea atinge, caci ,,a lupta singur inseam a a lupta ‘fird nidejde". Este doborit “de forjele obignuintelor vechi, de puteri- Je mediocriti[ii, lasitagii, compromisulu. Alaturi de.strania figura a tinerel Gerd cu mintile 2atacite, care il cheama, spre ‘singuratate — asemenca unui simbol al: “eforturilor individului spre independenia {otala, eforturi convertite intr-un ins~° tinct de distrugere a altora sf de auto~Pan AC ~ ‘ditia omeneasch, 1asd ‘toral — nu a putut atit “juli ta fost infrint per ce »;pamintul'* omenescului — in hes, prin instinctele si sentimentele ora atagatéi de viafa read: ,Ceea vatit de aspru mumesti «eadaorut> — vor este Agnes — pentru mine tot copilut este, Trup $i suflet se contopese. Du nit le pot deosedi, asa cum faci tu. ie al aledtuiese decit un singur tot in chit mei. Acest Alf, care doarme colo, su sapada, acesta e Alf al meu, en pe et vida, Numai Agnes — igi aminteste Br mai tirziu — a stiut atinge idealul, ‘act ea nord legdtura de unire intre cer si pa- -ynint™, intre idealul urmarit si post reale ale omului. asupes th Ancontestabil tonifianti oral | eroul pare a fi un om , deo. impresionanta. integri- hate: ‘aracter. $i vointa, atrdgind asu- pra. sa admiratia, daca. nu totdeauna si simpatia — cel pujin pind la punctul unde cade in absurd; iar patosul tonului de predicd a ,.marilor adevaruri morale" st impetuozitatea sentimentului de revolia dau operci tun, aspect in acelasi timp cap— tivant si maiestuos, Abia lao mai atenté. analizd de fond apare adevarata natura a continutului de. idei. In primal rind, atit ‘revolta, cit. gi voinga lui Brand rémin elanuri. fara o- blect., Raul lipsei de vointd nu este atacat in. ¢auuzele Lui, “ol ul vointei - consta intr-un tel morel abstract, iar spiritul de evolté nu propune soluti{ pozitive, rami. ‘hind 0 _,revolta pentru revolt", incit 0 atmosiord nebuloasi invaluie articulatitle Adeologice ale operet.,,Totul sau nimi formula este cit se poate de revoiutio~ nara, dar termentil revendicat, acest ,jto-see porated 'sint pri ac gramul de-actiune pe care=1 pi Yiraii pastorul. Dar nici B se va intimpla apol, dupa ce vor truse -capcanele minciunii, lagiti compromisului, pentru ci nu cunogt nici céile adevarate ce duc la: schimt structurii acestei societiil. Atunel, nu ignorarea cauzélor reale ale réului. “nu ignorerea solujiflor constructive plan social este coea ce contribuie prahuisirea eroului, mai degrabé dectt ig noraréa conditiei umane? Oricum, aceas +a impreciziune a ideii il duce pe I lao oarecare impreciziune a imaginii ar ‘istice. : /Gulalte cuvinte, cimpul ideologiei ibse 1¢ se restringe prin faptul ca lupta sa a viciilor denuntate nu se 0 -asupra cauzelor sociale, rami In-sine, Ca urmare, | moral e li de caracter mordl... Legea mo- ald predicatd de Brand este tot asa de lipsitd de‘ «earacter moral», pentru ed rdmine un scop in sine." 4 Incepind din perioada’ poemelor sale dramatice, pentru Ibsen cauzele decdderii social-politice a tari sale rezida in de- cdderca moral a individului si, in primul rind, in spiritul compromisului, deficient’, pe care el o deduce probabil din nepasa~ rea celorlalte doud popoare, norvegian $i suedez, de a veni in ajutorul. poporului danez lovit de Prusia.’ Remediul indicat este 0 reconstructie moralé a_ individu- lui, ‘educarea unet vointe individual independenic, mergind. intransigent spre seopul propus — chiar dacti acesta, ri eigt” Piskbanoy, Lart et te vie. sootate.afi a y 1 forma politicé i se pare a fi} gimul politic jarist, céci Sear rea ins pir oamenilor cea mai, puternicé dorit de libertate. Aceeagi conceptie il face ss afirme alti dati cé..un guvern absolut: este cel mai favorabil Uibertdtii de gin- dire" Sau, intr-o alta scrisoare, abando- _nind forma paradoxulul si exprimindu-se amai explicit : Cea ce numesc eu lupta pentru fibertate nu este decit neincetata gi via cucerire a ideii de libertate. Cel ce Posedit libertatea altjel decit ca un bine | eu ardoare dorit, posedd un tucru fara, iale : ,ceea co importii este. t spiritulut omenesc", serie ol. N | problema in mod coneret, scriito- Henrik Ibsen 2 866 amis, Patis, ¢ datatd 41872, ck datata 17 Myieni * realizeaza farmecul, - reonstruciie b alti roi ibsenieni, “Solness, Rabek, “Borkman), spird doar spre. culmile unor ab- i ee. Dar intensitatea dramatic’ a _acestor clanuri si aspiratii ale eroului stu spre ‘un ideal’ etic, forya cu ‘care este expri- mata credinga autorului: in posibilitatea si necesitatea unel regenerari morale, ca- Grul maiestuos gi impresionant in care se desfaésoard drama, caracterele eroilor pro- tilindu-se puternic in acest. cadru, pre- ‘cum gi scenele in care vibreazd reactiile simple, intime, sincere, profund umane ale celor doi parinti si soli — sint ele- mentéle care dau piesei o valoare artis- ticd exceptionala. “Aceasta este. ceea ce far nu dis-— cursurile_numeroase e este expri- mati ideologia ibseniand si care nu acti neazd efectiv asupra impresici finale cu care ramine spectatorul sau cititorul. ‘Teoria ibseniand, enuntaté adesea pe un ton: sentehtios, chiar grandilocvent, poate _ fi limitata, obiectul artistic insi este ade- 2 Team enTe t la ob ‘iva a cititerulul 8 ‘determinate find de logica cat’ notatorului se constituie pe deasupra episoadele nu ramin de loc. abstr opiniilor formulate discursiv de autor ~ - eroii. sai sint doparte de a fi simple per ‘ce cad singure pe al doilea pian. ‘ sonificirl schematice ale ideilor enun Distinctiile acestea sint esenjiale inte- ¢j intotdeauna apar va niste exponent legerii din plin a operei ibseniene, intele~ ai-unor impulsuri sau convingeri moral gerii lui Brand ca gi altor piese ale sale. reale, sincere, Incit, consideraté in + pectul situ obiectiv, ca realitate artisti . opera este adeviiralé — chiar daca inter . -pretarea discursiva in care se complac ‘Tensiunea extrema cu care so desti- ‘autorul rémine uneori idealistd. Acca goard Brand fi cerea autorului un mo interpretare, oricit ar_vrea autorul s& ment de relaxare. Pentru a se destinde, sudeze de elaboratul artistic, sudura ¢ Ibsen scrie poemul dramatic Peer Gynt totugi sensibild pentru cititorul sau (1867) — amestec de comedie cu _mo- tatorul atent, caéruia nu-i va fi grew mente de. drama, de fantezic si realism. "_.seziseze limita dintre cele doua piese su de feerie si viziune caricaturala a viciilo — interpretarea discursivé pe. care compatriotilor si. Piesa este plind 3 earcl autorul, si realitatea artist - -eyoedri din. lumea folclorului si. viet : scandinave, eyocari destul de dificil: ‘felul acesta, enunjdirile discursi sezisat si apreciat de catre un strain, ~ ecum.exterioare operei, in s¢ »Dinire toate operele mele, Peer Gyi Jor nu altereaza ‘procestl] €24 care mi se pare mai putin Jucu‘Brand, Peer Gynt — in “-satira si apologie in momente © RATE % doventt. in opera genialultt dra= qnaturg un simbol al sufletului norvegian. ete Peer Gyné exclusiv o satiré a nor- yegianului, epocli? jn. multe. scene Tbsen- denunti — caricatural, nu cu ton de re~ chizitor — viciile societafii sale, Orlcurn, Satire lui Peer este indulgenta, blind, “femporata de un sentiment al traditiel, inet, autorul Iai Brand, severul flagela tor al mineiunii, de asté data aproape o& “ dermiarda pe’ mincinosul Peet. Caciin | Getinitiy viclul minciunii, pe care fléca ja invajat de la mama sa, insemn: 4 ej amindoi o consolare si un refugit: - ‘atal lui Peor era vn. betiv i viata ‘lor a Si apoi — spune Aase, a ak i, altié \driigit not ste-un min Te. plat in realitate. Si apol, Nmomente cind se revolta el insu impotriva iluzionismului siu— ca in me: morabila scena cu copacul (actul 3) ; to fusi, asomenea poporului sau, care a ind Gragit povestile, eroul simte organic ne- Voia de evadare dintr-o existenta strim= ta gi grea in lumee libera a visulul com= pensator. Dupa o serie de aventuri, goadele sentimentale alterneaz! liriee, lar viziunile folclorice cu infelesy= tile satitice, Peer ajunge acasa, unde mama sa il agteapté inainte de a inch! i ochii, Scena mortii batrinei Aase est o frumuseté rard prin” fantezia gi mul cu ecour! de poezie populard : morfii este interpretat in sensul $i atmosicra conceptiei populare, a. 0. care in lumea legendel, ca un -fapt. inscrie in ordinea normal a firll.comerfului cu. sclavi. = yorbegte el — toatd arta viefii. consta in a-fi inchide urechea la soaptele unet Gnumile mici reptile“ — congtiinta. Rui- nat prin furtul vasului stiu, Peer ajunge wprofet ia un trib arab, iar in Egipt vi- Ziteazi sfinxul si un ospiciu de abienati, unde fiecare nebun ,,se inchide in sine ca intr-un butoi" : definitia cea mai catego- rick a regalomaniei individualismului. Tn ultimu! act, Peer, dupa ce gi~a refa- cut averea in America, se intoarce in pa~ trie (aga cum fécoau multi contemporani ai si la acea. data), Realismul alterneaz& qereu cu fantezia si, intr-o asemenea ‘scend fantasticd, i se defineste sensuil personalitatii : .marele topitor al tumii" ‘va topi materialul Tiinjei sale spirituale, material in definitiv bun, pentru a-l t fa din now intr-un alt tipar ~ ca pe un isture de metal f4r& toarta + ..Destinat : i ca un nasture pe vesta -venit pe lume fara t e volnia, de perseverenta, de sinceritate, fe ideal moral ete.), $i finde nu este un persona] cu totul negativ, la capatul zbu- jumatului drum al vietii sale Peer Gynt a sa de liniste gi duiogie ingaga Solveig, care I~a agteptat timp: dle treizeci de ani si care-1 intimpina: cu ‘vorhe de odihnitoare afectiune : ft, care i facut din vialdé-mi un cintee de iu- Coal Peer Gynt este diametral opus lui Brand. in timp ‘os Brand era 0 gle: Peer Gynt esienegth, al dol aoa ie gi a silt “epocil. Peer Gynt este un ‘yvisului in permanent’ cutare a ces ffré risc si, mai tirziu, a unel egolste realizdri de sine: in acest sens, poemtl devine un fel de Faust intr-o editie s dinava uid. Complex gi contradictori eroul scapa unei incadrari intr-o- defini- tie ; céci in, Peer se intilnese visul 51 pla~ titudinea, idealismul moral gi. egoismull meschin, lirismul si excrocheria, lasi- tatea. si gustul riscului, bunul sim, rustic “si fanfaronada poltrond. Ibse gaseste figura lui. Peer (pe care apol ©. complieé cu elemente diferite) in po~ yestirea populara. Utilizeazi din pli folclorul jzli sale gi — cu toate elemen~ tele de satiré sociald si, precum vom ve- dea mai tirziu, de autobiografie spiritual ‘si do autoironie ce intervin pe alocuri — “nu urmareste decit 0 destindere printr-o jes ugoara". Dar, intrind in felul ace Sn intima comuniune cu poporul prin termediul patrimonfulut sau folcloric, _lunga (10 acte), nu -este bine adaptatt |, In patria vestigiilor antichi- riitorul nordi¢ este obsedat de imaginea prabusirii civilizatiel pagine sf ‘a victoriei crestinismului — imagine care se complicé in conceptia dramaturgului cu ideea antagonismului dintre paginul mindru, puternic, orgolios si bietul om al evului modern, incovoiat sub povara umi- lingei crestine. Din acest complex de imagini s-a ndscut drama impdrat si Ga- lilean, pe care autorul o considera princi: pala sa operé si pe care-chiar unii criticl © socotesc culmea perfectiunii ibseniene, Aprecierea este, desigur, mult exage~ rata. In primul rind pentru cé drama — pentru care istoric considerabl! — ¢ste neobignuit exigentelor scenei, personajele prea ml ' meroase (57, dintre care 40 sint istorice), gi abia schifate se pierd in prolixit decorului, conflictul dramatic se epuiz aproape exclusiv. pe planul intelectual sen a utilizat un-materialamiplal 2 de conee| pasiuni, de aspecte de multilatera ale uneia din cele mai interesante st mé ‘agitate perioade ale istoriei. *S Figura imparatului roman Tulian Apos- atul il tentase si pe Goethe. Ibsen a fost atras de caracterul atit de agitat al aces- ~tul impirat filozof, de reactiunea pagi- “nismului legaté de numele lui, de: sfirgitul lui tragic. Imparatul crestin strabate un -moment de puternica crizé morala : ereg- ‘tinismul { se pare prea ingust, impiedicind libera dezvoltare a personalitétii, dar nu-1 “satisface nici paginismul : nici ,,vechea Trumusete“ pégind nu mai e frumoasé, nici ,noul adevar“ crestin nu este adevé rat. Nu-l multumeste nici filozofia, Ade~ ‘ylrul iI giseste la magul Maximos, care tr-o scena de incantatii, eproape de hip- ism; fi reveleazi venivea celei de pardtie": in timp ce prima era pomul cunoagterii, iar a doua , wa treia imparétie" va e-oud, anterioare. Opo- iets ii vointel raomulul, sar betri~ asivitsti® cregtine & ‘a renunféril si resemndcil lutiona potrivit idei etheene a atmonizérii color doud cul~ tn sonsul reconeilierii for}elor contrn~ ‘a cdror prada este omul. " Sulian era chemat s& lucreze 1a inftip- juirea acestet opere morale, dar, in mo~ ecisiv, el «preferd sceptrul si Gominarea lumii — fapt ce echivaleazi cu propria sa infringore, pentru c& n= stiut, a fie el insusi, sisi cunoascé vocatia; fa sé-1 subordoneze toate actele sale, ostinismul, cregtinilor, dar-in cursul eucis de un soldat crestin. $i Tulian m cu sentimental amar al infringerii_pe pale, dar gi cu o consolatoare viitortlul.¥ i la tema’ principal a ibsehian : emanciparea morala a’ poi © Tita, a voinfei si a puterit de Seundinaviet in Norvegia in special, unde orindui gentilica s-a pastrat mai mult vrem coe site parti, unde feudalisinul, precum ai_tirziu capitalismul, s- e Thai’ siab chiar dectt In Danciarca a se dig, yrénimea lberé s-a on i re nit asupra. revolt geis intr-o serisoare, Norvegic it ovazia pentru a-si cuiceri 0 cons- vitutie cu mull . mat democraticd decit Dee altd -constitutie contemporand din Europa’, De asemenea burghezia, evoluind in. condi{ii istorice specifice, capita. un profil deosebit. ,Micul burghez norvegian, continua Engels, este fiu de faran liber, 1 in aceste imprejurari et este un om, in comparatie cu jilistinul german degene- rat. Tot asa; si intre mica burghezt nor- vegitind si sofia filistinului german este +o distanta ca de (a cer ta parmint... Dramele lui Ibsen. de: burgh oglindese intr-adevir 0, lume mici si mijlocii, insd.o lume “complet dijerité de tumea germani ~ 0: lume in care oamenii mai au caracter si inifiativa si care actioneazd in mod inde- pendent, chiar daca adeseori intr-un mod ciudat pentru conceptiite striine“.1. Opete dramatica a tui Ibsen cepata no dlemente de injelegere dac& consideram 1 Serisoare lize Paull Eenst_(Merz-Rngels des: | pre literaturd), Ed. PMR. 1955, p. 20-22, ie1% din. populatie — fape absenta figurilor de muneitori. din tee lui Ibsen, cit sia marei burghezii. 19 din suprafaja (arif nu era cultivat jar 88% din proprietatile. funciare cultivate. de proprietarii lor, Masa ponderent& a {aranilor mici_ proprictat obtine, contra marilor proprietari, maj ritatea in Parlament (Storting) inca 1852. Aristocratia lipsea, titlurile de hlete fuseseré suprimate in 1621, st ade varata ,,aristocratie™ era considerata ac functionarimea statului. ‘Aceastd burghezie micé si mijlocie era destul de neinstruité, iar in lpsa’ unui mediu intelectual (inchegat abia in juma tatea & dova a veacului) prinde influent “-acelui pietism ipocrit despre care ned ‘0 imagine pastorul din Stitpit societa Instructia poporului era definuta de ‘vijatori ambulanti. Si cu toate acestea ined la acca dat& aproape cf nu existat SGN cat = nsificarea relagiilor eapitaliste in ‘Notvegia se afirma sub influenta une ‘dezvoltiti mai accentuate a capitalismu- lui din alte tari, Dar mica burghezie. nor~ vegiana nu este inc& prea slibita de mer sul dezvoltaii sale economice precedente gi nu va ceda terenul fara rezistenta, de unde s{ atitudinea scriitorului nostru im- potriva amoralitétii pe care noile relagit © intensified tot mai mult. “ in alaré de aceasta situayie internd, evenimentee din 1871 (Comuna din Paris, razboiul franco-prusian) au intarit:- tonul critieii sale sociale si tendinfele lui reeliste. ,Marile evenimente conternpo: rane,’ marturisegte el. intr-o scrisoar imi ocupd in ratire miisura gindurile, trina Franta himerica e- darimatd ; in vind findra Prusie realistd va fi sufe aceeast soartd, vom intra dintr-un eré nous. Oh! cum se vor prtTrain dit evolutied sec "Ivana ¢ de mutt mestecatd si /cutd, Ideile au nevoie de alimente “| voltdri noi. Libertatea, egatitatea, - nilatea, mu mai sint ceea ce erau in timput “ defunctei ghilotine. Politicienii se incdipa- fineazt st nu infeteagd, si de aceea i urdse“.t Thsen este prezent In mijlocal event mentelor epocii, pe care Je noteazi cu indignare si pesimism : Palavee de-ctretuma i minelunt pottice, Tat hrana ce alinic ni se serveste.. Dincolo de apeturite ta berbarie | Viltorul se. pribugeste serie el intr-o poezie din Dresda (Cu ba- _ lonut, 1870). In poezia Serisoare, din 1875 Ibsen zugraveste Europa ca pe un duce povara trecutului, tientei, cadavrul: iner} 1 Lettres de Henrik tosen 1006." Serisoare datata 20)X0 ints bbucuele f ‘gl far’ de vintegss, “se gindoyte ef merge tnainte éucind ‘un cadayriy pe punter Tar in versurile din Asasinarea tui Lin« coin, Ibsen intrevede zirile sumbre ale noji ere : Se-enunta acum vremurl nous, ‘Acum. duhusi pestilentiale Se-nalji din crapéturile pémintulut. Este era in care contradiciiile Jatente si conflictele deschise din sinul societatti norvegiene devin tot mai acute, era: in care capitalismul se pregateste si. intre in stadful séu cel mai inalt — fapt care cetermina ¥i la Ibsen 0 profundé schim- bare de atitudine. Nu mai rémine decit 9 singura solujie: cine yrea si actioneze asupra vieii trebuie si se arunce in vil- toarea el, iar nu s& se muljumeasci ,sd-< arunce ctipastrul propriitor sale abstrae- tiund", dupa insési expresia dramaturgu~ 4 Tenth (ut oven |isa va face si Ibsen de-acum inuin Ge la chipul omului izolat. si problemel lui, va cobori in tumultul vietii. sociale, in mijlocul societafii gi epocii sale. ,,.Re- volta “imi multiplied fortele. Vor razboi? Ei bine, vot Jace ‘rizbui", ii scrie el lui Bjéenson’ in 1867. Brand a fost réu primit, Peer Gynt a fost viu criticat. Md vot face fotograf — continua indirjit dra~ maturgul. Vor pune sdi-mi pozeze ‘in fafa obieclivuiui pe tofi contemporanii ‘mei unul cite unul, Nu voi crufa nici copilut din sinul mamei sete, nici un gind, nici o intengie fugard ce cautt st se ascundd in dosul cuvintetor. $i Ibsen incepe seria pieselor sale rea liste, iar preccuparea de realism fl deter _ mina sa renunte pind gi la forma ce i se ee artificioasd, @ teatrului in yersuri — oe dala cind in intreaga nidinava creste mi ve lectivita to) e acum cigtigat de estetica ‘ur fi sa definesc rezultatul mele, scrie el la reintoarcerea; ‘in Italia, ag spune ea el constd in a ma fé-Jéeut sd abandonez punctul de vedere. at esteticti considerate ca avind 0 vatoure in sine, Acest fel de a veden era altédata exclusiv, ta mine. Azi, estetica astfel con- ceputd imi pare un blestem pentru poezie, intoemai ca teologia pentru religie" 1 Inainte de a termina Imparat si Gali- tean, Ibsen publica Liga tineretii, 0 come- die plini de spirit, a c&rei actiune se pe- trece in plin& realitate contemporana (pind la aceasta dati drama norvegian’ nu situa piesele in mediul contemporan, decit doar rareori in cel taranesc) pre~ zentind figuri vii, variate, bine studiate, de burghezi, cu toate intrigile gi interesele lor meschine, si intr-un limbaj pentru prima dati adeovat categoriei sociale, ca~ racterului si ocupatiei fiecérui personaj. ‘Din 1877 incep sa apara cele 12 drame mai cunoscute, socotite opera ,pur ibse- 1 Op, cit. Scrisoare datata 12/Ix/1865,yitam ‘cd ele oglindese societatea m0 “thie gi mijlociu burghezi, in care dicta: torul vietii spirituale este pastoral. in sare pastorilor (cu tot ,,protestantismul" sau, i teologia luterand a ramas, ca orice teo> logie, tot atit de dogmatica) este interzist orice atentie, orice consideratic fata de 0 pasiune. Sinceritatea sentimentului este excomunicaté, iar actul imoral Insugi este mai putin grav decit scandalul pe care 1 provoaca. Pastorul dirijeazé viata morala a Societatii in numele preceptelor religiei ; dar intrucit nici o religie mu elibereazé spiritul, nici protestantismul pastorilon nu face decit si-1 ingrddeascd in forme noi, | in aparenti mai libere, in realitate. mai “ ipocrite. Caci in societatea pe care‘o ata~ i Ibsen, forma cea mai puré a vietii so~ “ Giale este ipocrizia. Ideia aceasta este dez- ieatd amplu in Stilpii societdyi, “Cu Siilpit societétii (1877) Ibsen’ porne- 6 88 dermaste minciunile sociale, aparen- fole false. si ipocriziile conventionale pe care -rezidd aceasté societate. In micul ridecite ori aude e ‘u, seraté sau baluri. Doam= sint grupate in. comitete de: bine~ ‘facere, prezidate de domnul pastor, care vine. regulat in mijlocul lor si comenteze cuvintul Evangheliei pentru mintuirea a- cestor ,,prea cucernice” suflete. Este. un (ablou magistral al fariseismului burghez. Congulul Beraik este unanim consideret ca marele binefacéitor al oragelului gi col mai onorabil ,,stilp" al acestet societal Tati ins& cé aflam ca toata reputatia con: sulului se intemetazi pe minciund, lagi~ tate, imoralitate gi escrocherie. Din ace~ lagi egoism meschin pornese toate actele sale de filantropie ; din dorinfa de a-si ascunde trecutul su negru gi pentru a-si putea continua linistit afacerile veroase. Concluzia ‘autorulul este formulata la sfirsitul .piesei in termeni de predicator : wAdeuiirul yi libertatea — iatd adevdratii stilpi ai societagi'. Autorul nu ia pozitie contra relatiilor sociale in sine, nici chiar contra personajului care in piesé. repre- zinta, in primul rind, aceste relatii, capi~ (alistul gi armatorul Bernik, Thsén’ atacdpeondus da rile é A “fbsen intr-o serisoure. Totdea- cu preful ‘am recurs (a propria mea gindire si sau e putred, o stie prea ‘simfire. Tar ceca ce m-a facut si serite ¢ if trimite in larg! in punetele sale esen~ een seris a fost impresia puternict pe tiale, critica lui Ibsen rémine ideal, pre- care mi-a produs-o contradictia dintre de~ ferind formularea abstracté, rezumlndu-se care I omtlud si organizarile. sociale actu la-enuntarea ideii : intr-o scrisoare Ibsen. ale, pe care le-cu fondat oamenti. Aceasta se exprima clar ca libertatilor politice el wees “cocatia mea.” Este adevarat ch prefer ideea de libertate ; far in. Stilpii exaltarea sentimentului siu de ‘revolta con~ Kovietdtii, maestrul de santier Aune araté ealtaeste! contradietii il face s_excla- ch doreste progresul, in locul progreselor Ue de pila’, inte-o serisoare : »Trebuie concrete, adicd ideea de progres. Pe Thsen abolit statul, pentru.ca el impiedica ,ini- {I intereseazé mai degraba singularu!, no- fiativa individual" 2, sau, intro poezie ‘tiunea, iar nu realizirile practice gi par- (Prietenului meu oratorul revolutionar) = ‘Tiele : ined o trasdturd care ii mentine cri tica, exprimata discursiv, cu toata impe- Voi pune bucures 0 torpila, tuozitavea ei, pe un plan ideal. Sub mares corabie-a tamil, Dar cu aceasta am ajuns la punctul atit de discutat al ,socialismului" lui Ibsen. De unde, s-a tras prea pripit coneluzia ‘Nemultumirea sa faja de realitatea so- despre ,anarhismul" dramaturgului, core, eal, inclgnarca fa(é de oportunismul ~ jurghez sub toate formele ui, ura sa fatd 7 4s révltés. scanditiaves fe mineluna, lasitates, egoismul acestel seh Baton, Tee re jisint tot atitea elemente categoric po- 2p. cit. Serisoare datatd 17/11/07,‘revolutionaré, céci, in peimul rind, 2 ea gi val * ar implica considerarea in prealabil gf th H putut intiini consecinicle acestul —{elegerea cauzelor réului, far im al doites Studia irr opera sa, Dar in biogratia sau in” ‘rind, posibilitatea de a propune solufil po- ~ articolele sale de presd, singurele urme in itive. 1 acest sens le gasim doar la virsta de 23 TN. alitate, socialismiit loi thsen se gg de ani, cind fine citeva cursuri [a scoala pee nates Bile: dar ineficienta dorings jg, unel asociati muncitoresti, sau cind, 1 de a ridica nivelul material si moral al tr-un articol, se exprima foarte prudent poporului: ,,Transformarea raporturitor ~ impotriva masurilor de prevenire a pevol- eo co ireaiteste dei in Europa,s qj tei muncitorilor din Konigsbera, Cit pri vorbeste el adresindu-se, in 1885, munci- yeste opera sa dramaticé, aiel nu gasira torilor sindicalizati din Trondhjem, vi- thai mult decit o simpatie fireasea pentru» zeazd mai ales situatia vittoare a munei-” oamenii muneit manuale, dar o- simpatie torului gi a femeii. Astept aceasta trans= « esustinuti $i nefundamentata teoretic. Tn: formare, o sper, vreau sd actionez si vot opera sa, problema muneitorului € atinsé, aefiona in favoarea sa din toate puterile foarte ugor si in treacét, doar tn doul ple mete, tout viata mea. Dar, cinci ani mal se, In Liga tineretit Tntiinim figure tot Cee ane catten o& dramatargul $4 men grafului ratat Aslaksen, care se limbat e adeseori de necaz si care odata decla pit doar ee eerie ineyoitoare Sint un ley cind cineva vrea sit-mi i 4 de problema socialismaulul, dup’ cum iaouta de pine... cu nevasta Dotnavd in t 2 rpomTiont papte Singur 2 Dupe paler idle pat si un copil infirm...“ Tax in Sttlpié i s a Jemez a ca eel mal ve inte cietatii, Aune afigeazA 0 domoalé revolté Feo dar neain glisit niciodate timpal $a T Mariner Post 1990, nes 200:nu pot rabda sci muneivori destointet dat ofard a fa foame din cauza ceestor masini, “trea st va vid pe dumneavoastrd o in edininit unui asemenea lucrdtor dei fara? seara cind se intoarce acasa" Cam la aceasta se reduce ,,socialis lui Ibsen : un socialism" cit’ se poai inofensiv, si tocmai de aceca atit deb primit de cercurile care, temindu-se revolutie, preferau o reformé —- mat cind aceasta se mentinea pe planul yx fommelor morale ale omului', 4 ‘olusi ,,proletariatui, dupa primi criticul rus, iubeste in Ibsen fe ie writ profund oportunismal Purghez, si pe artistui care a aruneat. lumina atit de vie asupra psihotogiei a cestui oportunism''1, Superioara forme " G. Plekhanov, Op. eit: cei mai mari seriitori se ascunde sub aparentele ei ef de Jardate de care ‘ocietatea noastra se aratd atit de min- (ind? — se revolta un personaj al sdu. Pu- egai si_neant. Orice mordlitate ti tip- geste". Te indbusi aici, constaté Brand : miasme de mormint se ridicd din aceas wale strimta*. Opera de regenerare tre buie inceputa ,prin a sfarima lanturite joravurilor si’ ale obiceiuritor”, afirma alk din Comedia iubirii, Doctrinele poli- tice, dupa Ibsen — care n-a fost un gin- ditor politic cu un program coneret. gi sistematic — nu pot aduce nici o schim~ bare in societate dac& in prealabil nu s-a operat o schimbare radical in caracterul ‘omului. Regenerarea socictatii deci, in loc sa fie conceputa ca trebuind si porneascd de la-abolirea exploatarii, trebuie si in- ceapa prin regenerarea individului. Aceasta nu inseamnd cé opera sa ar naufragia in apele de agitatie sterili ale individualis- mulul: ,Un now edificiu, spune Brand, cheamé un suflet regenerat, un spirit pu-social decit. individual ‘tanta idealul dramaturgulut i cia ehuntat, ramine or ae Primul succes de riisunet european a jui Ibsen in domeniul dramei realiste esti reelizarea figurll Norei din Casa de pa pusi (1879). 4 Nici un dramaturg, dupa Shakespeare nea creat o galerie atit de yariata $i pro fund studiatd de personaje feminine i “Ibsen. Piné la Nora, femeia lui Ibsen er fie o valkirie energicé luptind elituri barbat i stimulindu-l (ca Hjérdis. sa Inger), fic o flin{é tandva gi devotaté pind Ja sacrifietu (ca Agnes ori Solveig). Nora sste-un caracter mai modern. gi,mai com~ ‘plex. Sotie devotat’, intreprinzdtoare to- si de viajA gi mama ‘sé 4 totus: pind in S-pioducé ,minuneat’ — rrintt= “fi infeleasé si ajutaté de’ soful au in aspiratia ei de a-si realiza persona~ fitatea, Dar cind vede cd totul e zadarnic, dupa un-greu proces de congtiinté, Nore frebule si-si pardseascd ciminul, Cécl inainte dea fi sofie si mama, ea este of {a omeneascd, vind inti datorii fala de Vine insagi : pentru a fi o adevdrata sofie $i mami, iar mu o papusi, ea trebuie sis cistige 0 personalitate. S¢ continua a se mai sustine ci piesa ex fi prin excelenta o pies cu te7é, 0 pledoarie pentru emanciparca temelt. in Peadevar, in epoca si in mediul mite chenez. in care tréia atunct dramaturgill, fuase 0 oarccare amploare ,iniscarea te ministé, accle ,efuzitini mai ‘rault sate That putin isterice ale arivistetor burghte- we si mici-burgheze" 3, cam se exprima Engels. Migearca a izbutit si impun a- SL TbIG: Op. elt, this‘proble sugdez Strindberg se, afirma brutal misogin furibund gi iremediabil. Pune de vedere al ui Ibsen, dest limitat, p: zinté totusi o rezolvare superioara. Pentru Ibsen, ceea ce constituie celula, unitatea sociald, este familia, Brand s-ar fi putut realiza integral numai prin fa~ milie $i el ajunge la convingerea ca, fara Agnes, cfortul sau ramine inutil, Aceeasi congtiinta 2 familiei 0 manifesta gi Borq~ heim din Micul Eyolf; iar Stokman, ,o- mul cel mai singur“, se adreseazi totugi ~familici sale, copiilor s&i: ,Vreau sd vd. serese eu insumi, vreau si vd fac oumeni Uberi si bunt. Aceasti familie Ibsen 0 ‘yrea puternicd, bazaté pe temeliile sind toase si solide ale adevarului si sinceri- tétii, Jar nu o familie bazata pe minciuna -cisdtortel de convenienta gi a neghijirii pturilon, omenesti ale fore Intr-o menea familie, fem rezerva il primordial dea te aie a soni oh la formarea 0 ce trebuie - careia tn viata fe” 34 DI ile funotii ge interior domestic. Cu un singur corec- 'y mai revolutionar ; dreptul femeli’ de asi ‘alege soful. Este vorba agadar, de preconizarea unci emancipari exclusiv pe planul moval. al drepturilor generale ale bmului — femeia urmind insé sé rémind fn vechea condijie sub raport social. in- treun discurs din 1879, dramaturgul care in mod exagerat a fost considerat. un Tup- Uitor pentru emanciparea: femeii, in stase asupra diferentei funciare si ive~ Guetibile intre barbat si femeie 3 primul, este singurul ce posed. ,,simful practic al treburilor“, in timp ee femeia mani~ fest in schimb (gi aprecierea are mal de- graba alura galanta de compliment) un “instinct genial ce merge drept la solu- fia juste. Eufemismul insé nu ne poate Geriita : in conceptia lui’ Thsen, ceéa ce la bérbat. este un ,,simf practic’, la femeie ramine un simplu instinct", fie el chiar si_.genial". ‘i in Casa de paipusi e concretizata aceastarozolvare @ probleme! femeli > menirea: ramine de mamf sf de. ajuieare a sop jul; singurul cf crept este de a-yi alege sobul si de anu fi trataté ca 0. ,PepuGe™ Tneolo, viata sociald este Tires sf o= partinad numai barbatului. Nici Stokimi ‘fAu-i permite. sofiei sale s& se ocupe de treburile publice ; Rebeca (din Rostierss holm) nu va ti capabilé si activeze ais rect deceit prin intermediul lui Rosmery ca si Hilda prin Solness. Incit pledoaria in favoarea Norei continuind pledoaria pentru Selma (din Liga tineretii) sail pentru Lona (din Stilpii societdftii) ramine © pledoarie pentru libertatea ideald a in+ dividului in genere. Interesul incontestabil ce-1 suscita pie~ sa este sus{inut intr-o mai mere miésuré de caracterul eroinei, gi mai ales de esa~ fodajul teatral al dramei. Piesa este drama victimei unei .casdto~ torii de convenienté, drama femeli nein- jelese gi nerespectate in drepturile ci, de ‘om. Acest tip este frecvent in romanul francez, de pildé, din prima jumatate a Yeacului trecut, unde il intilnim alatuci de un so} inevitabil réu, lipsit de con- yliinjA, si de delicateye. Dar sotii, birbatii 4 din piesele fui ibsert apar eu totul diferit cs nu sint antipatici, pentru c in fond nu sint ri; adeseori au inter|fi bune si au © constiinji, chiar daci se araté a fi ne- intelegitorl (Helmer, Wengel, Tesman), Ori, faptul acesia complica si agraveaz® eonflictul intr-un fel ; caci pe de 0 parte, ach bérbatil ar Ti rll, conflictul inive soti s-ar siimplifica pina la dialvetica # dows principli opuse; pe de alta parte, pirbafli neliind prezenteii ca vinovasl, simpatia spectatotulul nd este canalizeta éxclusiy. spre eroind, ci gi spre sol, cle pe seen’ apat dow: victime Gn provortil diferite) in loc de una singura — chiar aed sentimentul de compatinive al spec- tatorulul mu se repartizeaza in mod egal asupra celor doi sopi. Exists, apoi, o alts Geosebire fundamentald in ce privesie - tipul eroinel si atitudinea de viata pe cate © adopié ea; ih timp ce eroine francesa se opreste fara prea multé greutate ta so— jujia trlungblulul conjugal, emeie tut Theon este riguros virtuozs4. Iar daca se hhotdrasee totusi 8-61 lage cminul, este din motive pe care numai o constlinidl muneita de Intrebari serioase 5 grave Le poate concepe, Ca majoritatcs personaje— = ryated tal senJor ibsoniene, gi_ protagoniste Caset de papasi are 0 viet morald interioars (col Turin de la vin moment dat) gi © Prodi pure de 4a se realize De sine Noy toate aocbied, fare inaotula cH DORs tyu critica si pentre igtoria literara aveas= fe ama na vamine printre, cappdoperele fui Tosen — chiar daca pe: BCs i este de lier iviare efeet + maf precis ¢ tocmial ONT ca este extrem de teatrala Ge eehetatat oa veloaros aconica, €) Une piese sta in raport, direct proportional cu Crit cen de venligenee teu aun Taeeis’ proportional cu valoaree & fite= sre de opera dramatica” 5, elementals gpectaculoase de Feprezentabilitate | See pics desi nu déumeuza 10 mod: uecesar eon iverare, nu adeugs niciodat nue Je vatoarea Uterard @ capodoperilor Gra qracargiel universale.) De iecnceput, figura eroine! eeptivenA, ‘Nom, cote un personsy pomanuic, In, Seca) te pare @ tral intr=o lume care pa 2°16 fanies on’ corer dupe ce eonlictel >) vaincot, ayveapra ump, de dous Ale 8 fe profuca minunea’. Temmerantents' (% rar aegraba romantic, decit de #emsi® tersbraid obsedaié de revendicarlic: Bot- 4 86 (Este user 4 sonalitatif, aga cum de fapt ar solicita-o finalul, se preteaz perfect riumulul me- Jodramatie al primaelor acte. $i, intu-a- devar, pind 1a -up anumit moment, plese este 0 iclodramd. CAcl orice melodraina este construita pe um punct absurd : dack speataioran admile scest ‘pune! seu €a9 Hi goapl din vedore, piesa devine o drama de myae fect dar la'o considerave: ater ti, absurditatea acestul fept revelonz8 fnsasl inconsistenta logicll: drametice | a iMbregil piése, In Casa de papiist, acest: pune! slob este ideea semnarit pollfel ge Galve Nora, {ard ca’ ea sa se girdeasca 1a armani, “Aw seilmb nici une cin piepele Yul thse, In genere Sobte, Hu este atlt de seenica, abunding in’ abilitatile ce tin de. ordinal périferie el’ ,teatralulul’, de care abuze Ventrul frencez el lintel Scribe-D'Ennery “Sardou si care, astfel, dadeau acestut testa un earacier, artitielol.” Doainbil Tunde, de exetpld, fa este Un personel. GL un resort dramatic, ,coniidente’, al earci vol 6 de & ocaziona marcurisitile Nore! si de 4 provoca desnodamintul, ¢2- termintnd-l pe Kyogstad sa restitule pola: Tengiunea gancajului, “dey aseme-nea, este un procedeu foarte abil de fine tncordat dieniia timp de doui act Infrarile Int Keopstad, maf ales cind surprinde pe Nora juctidu-se eu copii docul de antiteze este ubilizat aici la ma- Rimula: bakd mascat conirastind. violent: €u iminenta’ drama: temilidréy spectral mortil ameninlineu=1 pe doctorul. Ranke #1 accentuind’ antiterd’ dintre © fertoiven aparenta a casniciei Norei si obsesia $2, in fine seona tarantoled, cind: Nora, pentra a mat ihtirzia’ momentul” dramiziieulul dernodamint, in vel mai greu moment din Visija $a, danseazi (scend intotdaduna ra- tats, chiat sido marile interprete, pen= trucé este inafard logicli\interivare a per= Sonajulai). — Evident, ‘procedeul: antite- Zelor multiplicate, procedeu agvesty Lea tral, prea ‘ostentativ scenic, nu este din= tre procedeele de calitate, Incepind din momentul transforipiéril Novel, Thsen 3 Inteles SA se debarasezs Ge “agemenca ariitied, pentrua reyent ta linta unel dva- Tae mal sobre. Dar inainte ce a ajunge Ia deznodirnint, Grama fost consumeté ; deznodimintul, ubiima scend, esie nedramatie : Nota isi 8 paraseste ciminul pentru a pleca undevt si mediteze, si se ldmureased asupra Grepturilor sale de om. Un final care tebuin si dea satisfactie in acclayl timp model ,,femninisimilul’ si = prin predi- Jeetia pentr ,disenfio! si pentru ambijia phealiainll de sine — ibsenisiaului. Un tinal care inst putea fy dramatic daca la hotétiren implacebila 8 Novel s-ar 1H adéugat sfisierea despértirii de copit — in care cay Nora ar Ti fost mai uman’ al chiat mai pe linia conceptiilor drama- tirgullil insusi, cere re¢unoscuse ‘ch pro- biema central a. c&snicici este crogtevoa sl ecuca(ia Copiilor, Adévdrul © ¢& Thsen realizuse — pentru sine — deznodamin= tul dramatic mainte de sceta findlay aces: final nu-l intecoeah prea mult, de aedea a $i acceplat att de ugér moditicarea in Veadueerea germant, versiuné In care Nova se hotateste totus! ei ramina, Urmatoares dram # tui thsen, Strigad, (1081) a fost de object igterprctatai a0. vepligg 2 precedentel, in sonstl ed Doum= ha Alving iustton® cara tragic al to oymoti care, in oporifie cu Nora, accept jugul conventiilor, renunja la .drephy tile sale de om si rémine mal departs cu dopravatel silu sol, Inverprotares est simplista st faled, ca Git sf situatille sint fundamental diferite, Soul doamnel Alving (are este ade= yarata eroind @ piesei, iar yu fiul su oun, gregit. se ‘sustine adegea) fusese un gtricat, po care ea voise Ja un momens dai sicl péraseasca refugiindu-se 1a pas forul Manders, Dar pastorul, pentru @ Jgalva\morala soclalé a respins-o,. sfi- fuind-0 si se intoarcé Jngh sof, cticl da- foris. el wonsia in a indure cu toatd | umilinta Cruces, Toate fetele bisericestl din teatrul lui Tosen (cu exceptia Il | Brand) sint tite ebsolut. meschine sub yaport moral; Manders insa apare aci ea jin persona} de-a dreptal’ netast, Céct fu se va Sacrifica réminind cu Alving, de- venind complice.a ofuiilor lui si dind na3- tore nenorocitulis Oswald, bolnay incura= hil truposte gi sulletcste. Condamnat ire- imediabil a nebunfe din cauza unui sifiliy congenital, constiinga mizerici sale i creazé o stare acuta de deprimare ; pe de~ asupre, a mai mogtenit si vieiile paradi- 70 selor artificiale ale beflet sf mortinel Singura salvare din ¢ragedia acestel ratéict © vede in fata din ces’, care pentru el Coprezint# bucuria tineretil, vielll ol S8> TeraHH, ind se boldrisc 6A se cuséter yeagea, doanma Alving le destaimuieste faevarul: titerii sing tralt, fata @ 08 ior atying cw fosta Tul servitoate: ate pieacd, far Oswald rarnine detinit fat Viel 6 speranya fina mame sa, Care 177 Tule scum sac] asiste: to orgiilé lly Bol Baw asteplind inevitebilul final — nevde hia i tinjind tot thmpul dupa ps0atens ‘Aceast capodoperd a teatrulul thse- ‘aiau. nu este puri simplu drama. ered tani cum so afirma de-obleel j BP OF Uidere apifel este casi cum in tala Ubul Tablou de Rembrandt t@-8l opti ssupta eompozitiel chimice a. ‘culorilor. Problema oreditatii, departe de a constitul tema piece, nul este decit un material awsllles, toat din magazia ge recuzita a literatarit Tituraliste — e adcverat — der_devenind tn simpli motiy artiste, nu Toat ca step Aci Subsvanta dramaticd a ple- ida nici in aspectul fizic al day “aylitate inexorabilé a eveditiyil. ‘Totusi, in Intelegerea grosits cu care a fost intim- pinat de obicei Ibsen, critica i-a atribuit in mod superficial ralifteativul de ,scri- {tox naturalist. Day, cind cineva I-a feli- cital ci acest sens se apropiase de ols, tsen i-a rdspuns: Cu deosebire ed Zola coboard in canal pentru a face bale; ek pertiw a curdtt candiul.! Fareorl un. réspuns al drematurgulti norvegian a fost atit de revelator, Ibson: ‘ia canalul cauzalitttii biologice. +0 atribuind réului o cauzalitate . soclals (desi, sub. acest report, piesa este mar- cata de lipsa de vigoate a unui protest deschis, formulat th tormioni explictti) ; iar in locul unei protinse: fatalitat bialo~ gice, aduee sensul uman al reactiilor unor congliinte. Este adevirat cd autorul lasd sd planeze asupra intreuii- opere atmos= fers apasatoare a unel fatalitati rele, fapt care d& piesel rezonante de tragedie greacd; dar accast8 fatalitate nu ere un eaveeter transcendent. (cum, de altfel, 9f fn teatrul grec rolul transcondentel fusese considerabil redus, incepind chiar cu So- focle), el este conditionata, este o tatall- 2 tate imanent’ — ceca ce inscamné a~ proape o negatie a unui caracter fatalis Nu problema eredilijii este tema piesei — a acestei drame a Doarmet Alving, vietima unui sof depravet, vietime filist- nismului pastorulut Manders gi, in ultima instant, a relatitlor Vicionse ale vier!i bun- gheze, Mai degrabé decit nipte’ tare ert ditare, .strigoit in viata sint toomal efectelé acostor relatit; imorelitatea, ipo- crizia, conyentiile, prejudeoaiile — ale ca ror consecinie si obsesii strivose, perso nelitatea gi parslizeazti vointa, constitu- indu-se intr-un adevarat sistem de ide! false in atmostera cérora energia 61 for tele viet se destramia, In acest sen: drama lui tbsen. devine “un: strigat de tevolta, nu impotrive datului biologic, i, @ineolo de aveasta, tmpotriva’ datelor so- ciale cae Tl determing, Dosi acest sens al Sbiigailor mu putea fi seaisat de Socictaten inpotriva relati- flor céreia cca indreptat, lotugi piesa a contribuit cel: mal mult a-l face cunoseut pe autor strdinatayli — desigur ci dato- rita faptului od aye un contlict dintre cele mai puternice. In primul rind, in toe de una epar act 78dou’ victime fremediabil condamnate, angajaie inbr-wn mers rapid spre eatas trofa ce nu mai poate fi evitata. Tensit hea drametic# © amplifieat® epol de feptul @ finalul tragic nu ¢-2 consumet, ramine stispendat intt-0 agtepiare de plumb, pri- vesie fix ca uf speetru obsetant, tnpla= abil, mereu prézent — si teroaren Agtop~ tarli, imbinata. cu. constiinta iminentet sfirgiiului tragic, este un element de un | fect dramatic met puternic decit const tmurea in sine @ actulul final. Fata din casa, ce personificd atit de apropinta sal- Yate @ lui Oswald, se araté a fi sora lui} ésie aci 0 abilitate de intrigd mogtenite desigur din teatrul francez al timpului, In schimb, cu tétul’ ibseniene sint alte clemiente ale conflictulul dramatic + dis- perarea patetiod a ratéril carieri $1 wietil fiului, eriza de cénptiinta a mamei care ge inte. vinoveté de a fi dat nastere acest nénorocit, dar pe cate in acelast timp il si compatimeste cu intinita mila a instinetului miiern — si, dominind to tal, sinistra pérspectiva a nebuniei imi nente, De 0 constructie clastcé, de o conecn~ trare oxtremd, de o factura pentru prima a“ gata pur .ibsentan’, Strigoti este stra- batuté de un suflu de tragedie antic Lipsita de orice patetic cdutat, Strigot este una din cele mai violente drame din literatura moderna ; 0 dear’ al ctrel con- flict cauta s& se consume in interior, mal inult o drama de congtiinta, acuta, inire= fupld uneott de izbucninh brusie — ca in acen Scena finalé deo potaie sumbri Si de o terifianta mretie’ tragied. * Puterhica drami a Strigoilor a proven cat un scandal cnotm. Ibsen raspunde Scrind ‘piesa Un dusman at poporalud (1882), réinareabilé mat ales Ga’ 0. impli hire a profilului ideologici ibseniene, Doctor! Scokman, medicul ballor din ircim otag de provinele este un’ progres sist entudiast : ,,Cit¢ de Cine, exclama: ol, sa ai Congtiinta ed esti folositor. con: cetdteniior si orasulud tau!" Dar el cons fata ca apa bailor este infectata gl ce, prin urmate, intreaya ‘conduct de apy feebuie infocuila, Aceasta ins ar necesita: oheltaieli: mari, inchiderea pentru doi ant a pallor — sactificii Ja care toi cel in 15veresafi se opun. Tatr-o gedinjd publica” Stokmen demunta cangrena secialé a ego= ismului meschin al profilorilor : Toala socielaten trebrte curdtita, dezinfectatd Toate sursele vietit noustre tntelectuale sind otrdvice si tntreaga noastrd sectetate este claditd pe terenul corupt at tain= eiunii. Ceca ce corupe sink sforfarile 0 Se [ac spre a abratiza poporul, e sardeia, Shit mizerille vietit... Imé (bese atit: de mull orasul nétal, incit as prefera’ sat pince decit 5 erind pe tere aul -mocirlos al minciunit si vielentei’. Tota sala, care Inainte il respects 9i i= bea, este acu atitati tnpottiva lul, con Mingi find cu toti ca ef reprezinté ma- jorftatea, cu prineiptile lor Jibetale, Par pdignumiul cel mai periculos at adevaru- lui, continud Siokman, este majoritaten completa. Dn, blestemata —majoriiate Compacts si tiberalt.... Majoritatea gre~ geste intotdcaund,., Minoritatea are tot deauna dreptate’. In jurul lui se orca~ hnizoazé 0 petsecutic sixinsi, tofi caro-st vad periclitate interesele, in trunte familia si prictenit lui, lovese in el ai sti, Convins de justetea cauzei sale, Stokman este hotarit si-si continue Iupta 76 chiar dacd ramine singur ; cdei ,ormut cel mae puternic din twane este omul care ramine mai singur." Un dusman af poporului 2 fost, atit de fals, interpretaia ea cea mei calegoricd formulare a pozitiei ,antidemocratice” a fui Ibsen. In realitate. poporul este cu totul absent alel: majoritacca, intreaga sala careia i se adroseaza. Stokman-lbsen este compusi din drupul de actionari af pailor si din mieli burghozi proprietary de imobile de inchiriat, la care se adauge aeolitii lot — cel dot gazeteri corapli. Acéasta € ,blestenata majoritate: com- qicetd si liberalat’ care ,greseste intolde= wid.” Der dacd Siokman-Ihsen hu este un @usman ul democrajiel, in schimnh ol este wa dusman categorie al demagogiel : jMultimea este clita, este floarea nuafie- Hii! Dar aceasta nu e deoit o minciuna ga zetareasea |" C8 ,gloata’ na este delor peniry tben 0 categorie socialé, ol fategorle mozalé, se vede clan din cuvine tele aceluiasi Stokman; ,Gloata de care vorbeso eu nu $e afla numal Ia fund ; ed indicate si misund in Jural nostra Si 0 dasestt chiar sf tn virfat sovietatit, “Acos= tttei categorii morale a ,gloatei’ pune categoria moralé a ,clitel. Intr-o Serisoare din 1865, Tbsen subliniaz’ clar nepesitatea clementelor de clit in viafa de stat — dar nu o elit de origine, sau de ayere, nici 0 elita a stiinte: say a ap- Miuicinilor exceptionale, cio elif a ca- Tacterahii, a yointei si a binulat stmt. Exclamatia jminoritatea are totdeauna dreptate” exprim’ tot abit de pupin o pretins’ concepliie ,,eristocratica® a lui Ibsert (cum Ie place ‘sa susfind unor cu. Noscugi comentatorl ai lui Ibsen ca vie contele de Colleyville, sau contele Prozor): Atitudinea distanta’ pe cate 0. afigcazti Uineori Thsen, nu traduce dectt constiinta Superioritarit sale morale taj de soc tatea burghezd pe care 0 atacd, In accoast scend chiar, delinind minoritaea despre Gate. vorbea,’ Stokinan-Ibsen precizeaza (precizare reluaté intr-o scrisoare din 1882): Ma gindese ta acea elitt care se oaseste printre noi sf care a adoptat toate Guevdrurile ce se nase, Avesti oameni se fla in primele rindurt de csangarael, atit ile departe incit mujoriatea compac- WG mu ia ajuns inca, Sf doolo, in avan- garda, &i Wipta pentru adevarurt care sint 78 ined prem noi fa tume pentra a fi tnfelese $i recunoscute de majoritate’ Accasté propozijic — ,Majoritatea gre- geste totdeauna — a fost, fireste, aplau- daié de mediul aristocrat si burghez din farile in care majorilatea 0 reprezenta proletariatul, © astiel do interpretare Grept,antidemocrattea’’ este’ gresita, penira cd este neconforma cu realitatea istorica. Plehanoy a iransat definitiv chestiunce : “,Aspiratile si opinific. tui lbsen s-au format intr-o fara unde nu euista “proletariat revolugionar si unde masa populatiet era mic-burghezd si ea, Si inty-ddevar, aceastit mast nu putea de- beni incarnarea unui deal avansat. De dceed orice miscare inainie ti apdrea po~ Sibi cao misoare a anet minoritat. In aie tari, unde productia capitalist ve mai dezoollatd, majoritatea era eaptou- tala; del, majorietea era eaploatatoare. ‘Aict, credinia m2 minorilate traduce aspi- patie progresisie ale unet odze intelec- tiaie, iar nu rexistenta conservatoare contra exigentelor revolufionare ale ma Set munieitoare." | 1G, Péeithanoy. Op. ett. 19Tn fine exclamatia inindrd a omulut atit mai puternic cu cit ramine mai sin gut, 1a o considerafie superficiala p; a exprime o pozijic individualista, du cum se obisnuleste a se atitma, Dar in: dividualism inseamna izolare intro exis tena individuela, in timp ce eroul Lui! tbsen nu se retrage, nu renunja sé exer- clic ttr-un fel o acjlune asupra socio- | (ili, “Sub. (acest raport’ conceptia sa | nu urméresie prevalareadrepturilor individului “asupra drepturilor — soeie~ tafil, ci cliberarea societatil prin elibera- née individului, edicé prin regenerares sa Mmorela: Dar’ peatru. aceasta individul tre- bude st se concentreze asupra [ui tosugt = aflrm’ Ibsen — si se. patrundi de congtlinia. yocatiel” sf puterilor sale, 4 Oreplurilor gi obligatiilor sale, 54 creases prin vointa de autenticitate gi actiune, Nedlijitd necesttatea primordiala a schim- bari relafillor sociale, care s& permita dezyollarea inir-ndevar Ibert a. perso- falitaii, Ibsen considera exclusiv efortul personal. Intreg tcateul lui Ibyon este © exaliare rity a individualisimului, egoist sf Meschin, ce pune interesele personale de- asupra intereselor colectivitatii, sustinin= 6 du-gi-le chiar in detrimentul ‘acestela, ci © exaltare a individualitajii (ceca co In seanma o pozijie direct opusa individue- fismulni), & individualilait care, —pretinde autorul, poate 6d realizeze prin energic propris gi sub o forma individuala carac~ ierelo unci omeniri: moralmeate. ‘super! ‘ona. Regenerarea Societapit prin “regenc~ ‘Takes fioralé a. individulul = fata nsuly evident ingust al acestui. agasaumite.in= dividualisin".bSerjan, sens care sary pus {ea concretiza in formula :"azte poseda gf ‘a te fidica moralinente mai: fptti pe tine) pentru @ t¢ putea apol dérul socletayii “gi 4.0 ridica: moralniente. Un Lduyman, at poportdui inchele a tecia perioadd din cramaturgia lub Ibsen. Sexiitorul nu se-va mat, ocupa dircet de jupta: politica sau .soeiala, nich de crities directa a societatil, si institupilior ei digemenea- critied mai debild ca ton, ve famine. implicatl th. fendul ideological drmatoatelot opt drame.’ Dak @cested, nut vor maj ataca direct ceca Ce Ibsen’ con gidera. ,bagcle societapii', “ek vor: arate rezulcatul Jor nefast: ‘de & inbusi/ saa @ 81 4 tealuitla Wosendobort personalitaiea. Nm detit o sizt- guré pretenjie, serie your Ibsen intr-o Serisoare, sm prezinl in fiecare din piesete” miele ut fragment at reatiettil’.’ Da, na tal ¢4 acum acesto Iragmente ‘vor fl mal feduse ca dimensiume si numar. Conflictul individuiul en sociciatca va deveni “acum un conflict al vointoi porsonale cu forje pe care nu Je: poate combate sh adescori nicl mu'le poate’ pricepé, Restringerea, ra~ gel de actiune “a criticil, téndinga “de: re Gicere a: aplorii. conflictulul Ta. dirnen- siunile eazurilor personale, miesorarea combativitalily deziltiziain’ postbilitatile omului — toate aceste note care dé-acum inainte “se vor ‘amplifica ” progresiy “in opera sa; tradue 24rd Mndoiald atitudinea unui” dezamagit.” in’ fond —’ atitudinea unui’ intelectual -mic-burghez,: tnaintat, animat: de intentit frumoase, . vigurotse, der partial: concepiite. Incit “dezamiigirea ee Incepe si. se -instaleze In opera thse fisné pare a. traduce- instal. eonstiinta unel stiri-de' stagnare deprimanta: a’ Viel! Acestela a’ micli: burghezii, stare in care © Apud M. Prozor, in peefale Is trad, try a Ra $0 sathotice, Paris,” Perel 4925,.p. 8, 82 nu se ivegte nici un element nou, dinamic i regenerator, . iawere ta piese (denumite de obicel pdramele psihologice’) interesul drama~ jurgulul se restringe tol mal mult asupra sludiwiui psihologic al tisior eroi ec ur maresc @ se realiza’pe ei ingisi (i chiar, hepulind acHoha asupra’ vielli, se miullpu~ ‘nese 4 se, realize ‘pé ei Insisi prin moar~ té, sumbru conceputa ca'o implinireia vie= ti) = iar/ultiniele’ pater” vor deveni de-a. dreptul-contesiunt foarte: personals, Rea~ lignrul observatiei se menjine: mea” acut 5 dar” aléturt ide ‘trasaturile, fundamentale réalistejepersonajele se apleaci amai mult agupra lor —insesl 3 dtamaturgul “face jail antit foriinei atinasiere de’ Ticks 2 fept care plea: a indrepltiti calificarea lor in anced gresit dtepe pur gi: simply dante sinboliste", Raja salbutiow (1684), de. pilday este inti-un felo parodic amara 4 lui Brand, inth-o yersiune de Hutoironic “ibseniana, de ironizare & propriilor sale “pretepte morale, In agolast timp. piesa este si 0 satira € nepubintel omului ‘mijlociu’de a infrunta edeyérul pentru a se ridi¢a de-asupra mincivnit vietii — care insi, unc oni, pentru acest om » ajuns si devi sinonima cu fericires. $1, urmind aceasi logics, Thsen ajunge: la’ conclazia parados xelb si alnéea ca raul mincjunil sociale al lipgel de Vvointd este Ati de inradicinal in Tea-omulu mijlociu, -ineth: a incere sie] extirpezi. inseam’: a1 xienotociy. in serINA Gind, 0 femeie simpli, dar cincerd, harniedy intrepritizitoare «5! foarte devotaté sofuldr, $0. cashinului,, Au i, 0 fotiias “pe .gingasa Hedwiga, sdulundata foaté ziua ih lector, desi psie iremedia~ bil coridamnara | s4-§1 -piandé- in curind yederear Gina. duce toat grija camindtut si chiar a ‘ateljorulul, ‘act Mjalmat. “este tot. timpill- preoeupat de ,vocapie’’. tule Si viaja se surge in. acest rtm: linistit fa casa dui “Hjalmar, Pind cindj-mtreo zi, apare. thardl Gregers Werle, ‘Imoralietul exaltat “pind. lo "ebsurdy. care“nu: adenite Ca, oainonii Sassi intemoicze Mata pel. s Bl ii va descopett Tui: Hjaimat adevanal: Gina, care inainte fasese/in ser= viclul. bitiualui. Wetlé, 2 fost: mance acelii om. de afaceri — si nici. Medwiga near tf tatachui Hjalmar; Gina, cu firea ®)pasivé, ca striini de propria~i viata, cunoapte tot. Hjalmar uité of de ta dal cisiitoriel lor Gina fusese © soiie moda si caminul lor uemeari sf se destrame drama se teria’ ca sinuciderea iment Hedwige, care presiinio. catastrofa far Hard: Bxaltanti, giv prin un diosul idealist) Gregors au, Inyelege ade Warul pe care: i-l spune doctor! Relling wASoUlta, dommule Weiles junior, que b mot servi. de deeasts . vorba “pompodst Gidedt),..cind noi. ite vorbirea curent i zigem dtit de’ minunat wnineiunt».., Daed jet in vacetast timp $i. ferivirea". Tippreoma eu Hjalmar.loculeste siuy bitelindl Eldal, £igues “episod! neiitat, fost in-tinerete vinator, pasional apoi intrat Intr-o .combinatie de » afacey oy wetlé, din cauza carla’ & faeut. inchiy oats, far_acum un om detfhitiv tnfein| Bateinul Bkdal « Sita’. pierdut’ yes luciditatea, Ga si.cum inte ¢l si lume 8-2 fi tnterpus O-pinza. El si-a creat un 1 de yotugid in lumea ihiiet: poduil cd fei,; pin cu, tob “felul de yechil cu brezi de cracian adunali in fice an, cu iepari de casd gi, intr-un cuibay 86 ov raja sétbetick ou aripa rénlti. Aicl ge velrage adesea batrinul, ca intr-o alt fume, si vineazé cite un lepre. Tpisodul ratel salbatice este folosit de dremoturg pentru a simboliza line tema framel, De obiee © ral sllbatica ramet cauta sa se seulunde, epre a~sl-da sists {a2 agcmence "prébusitilor -vieltt, Care cauta 8 .dispard “in thoarte.. sau “intro: Gadstenta vonugie Dor rata, lol Eda @ fost sconsé, le: Supratata: de Tun clipe de yingtoare (asemenea tur Gregers) 4 ed In eR huesi poate. tela: existenta inaintey thigéinet ca infrin|ilviet inainte de pre busirea dor morala., Plumbul Infringartl le pamine mered'in atlpa gi pentru arf sy porta-dureree) un estfcl de intrint arene ‘yoie,de mireiune: vital.ca deo iluzie to nici, Pentru-el adevarul este-de-a deeptul Hetest. Namal oamenil’ mordlmente: pa ferriicl si sandvosl pol suporta -aeprinea’ atevaruiui si ac{iunit. Slabului Hjelmar trebule sf se lase mineitinay care lf poate asipilta feticinen: c&mminului, lar secior ine vine in luptd vier, “cum este “batringl Pkdal, trebule sa ti Se jase podul casei”, tin loc dev refugiu din viatay activa, un joe vezervat iluaici si idealului, Toate per a asonajele din casa lui Hjaimer sint wf Yate silbatice puctind in aripa plumber Tatirll in iuinclund si pe care Gregers cy Beemenea clinch! de vinkisare — vrea S81 spalveze", sist adued Jay stipralads, tn 106. et dase i 6 slitseascx in) tandul ru dar rE i re Mee erots linigtit al BAMIP tinei exig. ‘Niet une. “thmmativ, Intro Seend de exaltars cal dol ohor-impreund-arunieindu-se-in acelasi ia a] mori: ‘ La ceractérul ligibru “@scenei finale conttibuie si figura episodict a-lutyBren- del, un ratatal yictii, cu sinistia sa inta~ figare de halucinat, obscdat de nostalgia wnarelul reant, despulat.de credinge si ilu “diy ,Aga. cig md. vezi, in oaptea a= aceasta; sint ca un.rege deposedat pe rui- wiele palatulul sie in conusd in Roymershoim, osie earacteristica pentru : 91aceasia faz a.creatiel ihseniene. Drama- ~ turgul maf schifewzi inea, i lini sinple = dar teri, un fond de fanaticm si de mes” chindrio politiciantsta, un fond pe care” se detabeaza drama nu a unul lupticor, ol @ unui yeleitar. Rosmer suplinesec.energia actiunii conerete- prin’ veleiiai\i de Tupi tor: Vreeu" $d ina si'en ‘parte In luptar bightin... Vredu -sd-nil.inteebuintez lodte pulerile fltnbei aéestui scop “wnie : intra naredin actustd tarda adevaratet “suve= sanitdti-a poporului:* Intention est® intrna~ devar grandioasi,...cars tmijloacelé. nani ideale $i deci la fel de “inoperante ca, sf programul anterior de actiune »atigab-ce Biand: ,eliberind spiritele. si purificind pointete, pretinde-Rosiner,Weisitarul Lup= tef'de purificare. a yointelor* este. cont plet: paraliztit’ de. protesele de~congtiinha, Je povata amintirilor, de sentimental cule pabilitatit sale ;.sicRosmer se pierdé, do- sorit do" obsediile’ Rosmorsholmulul, do sectrole morfilox, de\,,cait, albinde la Ros- nershotr' Drama’ lui Rosner — "cu @lefente pu- pnice dé poezie dramaticé, ples aproa- se lipsité deo acjiune: exterioaray acpi hea consuimindusse exclusiy in|eonstii— 2 fe — este, pentru autorul do alla data a lui Brand, inceputul cinteculul de tebada in care iocul vikingilor voinjei il yor lua oamenii striviti de congiiinta belnavé a fnulilitayit Tupcet. ibsensprezinta & Bogati galénie de per- gonaje femibine gh if ipostaze’ diferite Ca yece din ultimele .sale“douaspiezecs. piese foméla ccupkrol de prim plan, chia ¢ind ‘fli eBlé ea'erdina piesei) — dar intotdea- una: inte-o lumina de depling’ si bine~ merliati denitate umdna.” ‘Dimensiunes jdealtlui de lbertate 0 tealizeazs gi Bide (Femeia, merit, 1889); feniela indragostité de mare (ca i Ibsen, de allel, care miirtu siseat, ,Maceaveste ceca ce ma. atrage rut nuult ea ortee"); 6 taxgul mani. ria de fi= Ordtitl — odel ,upa Flordirilor e bolnaea'', ca lin compromis — giveste vrajita de mare; penton Gi mares simbolizeaza: forya helimizara. a prineipiudul, ibertatil, aga dupa cain Useaiul slnbolizeaz’ ‘inehisoa- Fea projudeos|ilorburgheze, Fagd dé celolalte ‘tigurl de tener din fvamele realiste, Hedda Gabler — éxoina piesel Cikvacelog! titlu. (1891) — este o ti %gura cu totul noud prin energia sa de val- ikric, prin profilul sau moral de statuie fa yointel, amintind femetle erdiee si le~ gendare cin plesele sale romantice, dar intr-o yersiune modern’ si mult: compli cata. Drama orgolioase! Hedda, o exaltata slapinitd de ambitia intélectuali, este de @ nu sé putea iripica cu luimea simplé mn care trAlegte, Ain ret 8 andl — isi Ox- plica dbsen intentia, depasita cu ‘mult de Fealizare, 06 producé.contoctul a dud mediisoctate te ru! se pot infolego". a geféralului Gablor este o..temeié fhuninast,-- disting’, impunatoare ;con- stil(e perféetiunti-tiziee 1 se fepercuteaza Si pe. planul. moral, “geherindd-i ambit de ordin: ,spitituall'y Dar-amnbitla ide 8 stimula pe. un om de geniu-oste. ratath: de japtul cd trebuié s& uralased «alaturi- de solu oly un oft de sliinta tnediocry, fara perspective. Congilinta ambifiel sale para livate in loc S-o0 prébusease’, £8. i pune: ai: da capt zilelor, in scena final pe care are,-grije 840 F0= gizese ‘cit ‘mai spectaculos : inainie de & Se Impusea. Ch mod demn-s in timpla, far niu Gum. proceddse Ak de-avulgar® fostul ei iubit, ffagindutgi un glonte in: stomsée), cai ge" agedzaesla. Splat (51. elnta o thelodic oxaltata. Iutteadevar, seeha ete de ete if nu lipsitd’ ce -grandoare: Eroina atesiai. drame — una din Capo~ doperclé ibseniene =oste'0 ereaiie unicd in. teaten! modcn, Toata atentis drama> turgului $-a concenteat asupra contri Wiel acestu! personal, intr=o piesé in tare pentra prima date lipseste orioe formu Jare dé.,,problemo™ Sau ,toze'ss Hedda este 6 Forté yoluataré devlata, ineliizindi-sofa~ 44 de tealitatea pe care o considera plata si cautind-& se situa deasupra el orgoliul fas imens; eluting s& depageased plana!1a € ironie fa{8 de propriile ae el Pus si fat de tezele pe care. le- “predicat pind acum cu atita convingere. | Retfel, aller-ego-ul sau Cregers din Rafa + sdibatica. este -prezentat de autor ca 0 flint’ ridicolé sinefasta cind acesta caul ‘si-l ,ibsenizeze™ pe bietul fotograt Ek- “dal, in Hedda, care, nereusind si. facd dintr-un ratat un geniu, ajunge datorité costel ,,superioare™ ambilii, cu conse- — sinte reprobabile, sé fach dintr-un geniu un ratat, putem deseifra teribila. si ‘astica autoironie a ambitiei morale apare in anul cind been ‘Intoarce definit in Peurle, Dupi 4 ‘Texte at Bose‘man (1896), personaj ce simbo= drama ambiguitati? unui’ om: ne- cu dubla sa natura de John’ ‘gi de’ Gabriel idealist. Este 1@ unui om prabusit de insueces, care, apropiindu-se de capétul gy Stam ah ‘oee, te mui drum lung $i greu, reflecteaz eee Ine GR se cnidice a 9@ lupe Be. eput ‘umiului 'parcurs cu melancolica — « sliinta a unei intringeri, Ae ge Constructorul. Sotness (1892) este axl ‘teetul ambitios, patruns de inalta “eat @ construi marete. ,,turnuri, it yease de locuit*. Dar simtint epaglt de Alsi confrati dupa ce ebru, spiritul siu' ineearcd o stare. d lezechilibru, de fricd, de ezitare. In de si Unel sseriened Inceredri: do” ying! Milton, Saltese Sate Hilda), Sol iS Se fann simbolic. ‘al createdo demenjé intermitenta, dupa ced desperare. dusese citva timp. o viafa Uibertinaj si care in nebunia oi se cred ~ Inoartd, (pentru. ca, in fond, n-2 4, “en adevavat niciodata), apare in casa | “Rubek. Cei dot inifeleg, abia_ ‘acum, “pentru un artist preocuparea de opera Nt {rebuie sa substituie: viala; altmintott ,cind noi mortii vorn invia, vom vedea “nea trait. niciodata, Cy desperarea a costei constiinte, ei vor sé reinceapé acum ‘viata. Prea tirziu ina : cind pornese in preuna sa urce inspre culm, 0 avalai Ji prdbuseste definitiy in prapastia | Uitimele plese au_un colorit, par intens. In genere, incepind eu, a patr soadé a creatiel ibseniene, adicd 0 Rata sau joarea cri problemel aainilor personale, gi smboliste jase ale fui Cehov — dove “neputinga autorului de a intelege Girectia de dezvoltare a realitatii, Or, soind arta unei societiti manifesto ten- dinta spre simbolism, observa Plehanov. ¢ ‘0. proba evidentd cd. gindirea acelei socie~ tati... rm stie s@ patrunda sensul adine al. dezpoltdrit sociale ce se implineste in fate ei, O gindire inarmatd cu infelegeret rea- Titi niu siznte de toc nevoia sd se tnjen- de in desertal simbotisnutui™! : drame ale. lui Ibsen, si In spe- -pilog al unel vieli denne $i rae pel inc atac de’ apoplexic nese. profilul moral. serlitor scandinay, arétindu-ni-1 nu nu- Imai ca pe un apostol sever al sinceritatif : L t = Plekhanov. Op. eit.‘sia, iticat viata ale goniulul sau ‘ene ideal sie om, yoet er ol cemn, D a prin’ aceasta — 0 piers dreapt . ““fntreg: acest contimut, de iaei, mai ‘sus, al teatrului ibsenian — Uneori doar implicate, adeseori insa expri- mate formal — a contribuit la insta a fost etichetata drept ,,drama eu ter “Teatrul lui Tbsen este un teatru de iar mu o literatura cu tezi. Dramats ne", nu-tine s8 ,inwetel', “sd sublinieze ‘ristalizauea 1 unui fapt. & nteza” tare pe plan intelectual a unui mat §i concret. In teatrul cu tezi see ina Seureba EME a taoe alirma(i,. inne ‘asupra cérora ne obliga tam, Wisindu-ne Hibertatea raiSh td lao até cind attt ‘taspunde la intrebaxt ‘idieat Ibsen, merit ramine in faptul cé a ridicat cu atita pa tos asemenea intrebéri in cadrul unor opere do.o realizare artistic, superfoards. Literature de idei prezinté ih persna- {ele sale. — oameni care tréiesc proble- mele vielii — niste constiinte si se hdre~ seaza unei constiinte aplicete spre tecre- ~ tizare, mai degraba decit unei ptari pur qi simplu sentimentale din. partea ‘cititorulul. Ea urmireste 0 cristalizare cit oe de teatrul esential it situatii, drama lui Tbsen ditueazd pe linia ,dramei de ide" jauguraté de Diderot, relaata de Vol-” ¢, continuaté de Tolstoi sau Strindber ‘si, mei aproape de zilele noastre, de cra qnaturgi ce Hauptmann. Bernard Shaw. Indiferent de tema in cal gint angajate, personajele sale sint p« manent preocupate suma mai mult pe planul constiintel, de jnir-o actiune exterioard : am vazut ch intreo drama ca Rosmersholm actiunea ipseste aproape total, 5 genete actiunea exterioars a dramelot gale este extrem de redusd si lipsita interesul unei migc&ri scenice cu care ne ‘obignuise teatrul romantic sau cel fran in veacul trecut. ©coe fa Pete cr ncaa ior ide erate, Aceste deharel imperartvele stencil Ui Gall a i el, a integritayil_mo: mi, a libert&tii gi a responsa- , — precum gi combaterea tut sspectelor ior negative, cu alte cuvinte “critica societditii salé. Conflictul brut. din- tre aceste imperative. sl aspectul lor ne= ativ din’ realitate Il intilIneste autorul, ‘tacolul vielii de toate zilele : la Rom: | Dresda, sau la Minchen,. Ibsen st: fiecare zi ceasuri intregi singur la 9 masa ‘cafenea, “scrutind sun sau. citind: €a pasiune rubrica tapi relor, In afara de accas! emporanii sai, precum © multisistent © convertire fortatA a he i a subs | attistice Intr-o serie de reprezentint weptuale lipsite de viaté. \ ‘Mimic teatral nici in gesturi, nici in re- ‘nici in constructia personajelor (cu : ‘psi " exceptil) ; comprehensi este dusa. la innita extreme siholo~ lui. si. suficientului. i “fehnicd directa : fard analize, tard, me fogurl interioare, {aré interpreti, fara ‘plici aparte. Personajele isi ‘revendica — dreptul de a se destainui mai mult spiri~ tual deceit sentimental, ex del pe care le exprimaser’t § ‘mantici, ¢ adevarat — dar acei : “osebita retoricd, cu multa ‘sonoritate, rdlucire in exprimare. In Jocul debit yerbal romantic, aci domina sincerit instaleazd 0 atmosfer ~-concentrare, de gravitate gi de me vintelectuald. “ Procedeul specific tbsenian de, tructie’a personajelor sale, in primul, cele principale, se complicé 1 pria ospectie —...Brand sint eu cele Bune momente ale mele, dupe \iea med personutd a dat rmult:Care wd gasit, intr-un’ anumit # in cinumite ceasurt, modetut in sine Meee : reveleaz nu numai considerin. opera in sine, cl st in comparayie

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)