NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA $I EXECUTAREA CONSTRUCTIUILOR FUNDATE PE PAMINTURI SENSIBILE LA UMEZIRE INDICATIV P 7 — 88 Elaborat de: . . INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIT $I ECO- NOMIA CONSTRUCTHLOR — INCERC — Director adj. stiinjific: Dr. ing. R. Constantinescu Sef laborator FIN: Dr. ing. I. Ficdoara _ Responsabil lucrare : Ing. N. Riduinea . In colaborare cu: INSTITUTUL DE CONSTRUCTIT BUCURE Responsabil din partea ICCPDC: Dr. ing. C. Herghelegiu 6 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA - $I EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR FUNDATE PE PAMINTURI SENSIBILE LA UMEZIRE Indicatiy: P 7-88 Intocuieste PTT 1.,OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul normativ cuprinde’ principiile de bi misurile ce trebuie luate in proiectare, executie si exploatare in scopul de a evita degradarea constructiilor amplasate in zone cu piminturi sensibile la umezire 1.2. Prevederile prezentului normativ se aplicd pentru toate genuyile de lucriri, cu: adaptirile si detalicrile necesare, impuse de specificul investitiilor, conditiile de exploatare si de situa- tile conerete de_ teren. Adaptarile si detalierile privind executia si cxploatarea construc{iilor vor fi cuprinse in mod obligatoriu in caietele de sarcini ale fiecirui proiect de obiect sau ansamblu de obiecte: Pentru lucriri specifice (hidroameliorative, hidrocnergetice drumuri, cii ferate ete.), pe baza prevederilor prezentului nor: mativ, se vor elabora instructiuni departamentale adaptate in mod corespunzitor. 2. PRINCIPIL DE. BAZA PENTRU PROIKCTARE SI EXECUTARE 2.1. Paminturile sensibile la umezire (PS minturi care sub actiunea incdrcirilor transi sau chiar numai sub greutatea lor proprie se tas o dati cu cresterea umiditifin’ ) sint acele pi- se de fundatii, suplimentar, Etaborat de ; INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA = CONSTRUCTITLOR-INCERC in colaborare cu; INSTITUTUL ‘ONSTRUCTIL BUCURESTI Aprobat de; ISI DIRECTIVARE IN CONSTRUCJIL cu deciaia nr. 60 din 30 IX 19882.2. Identificarea $i caracterizarea PSU din punct de vedere al sensibilitatii la umezire se face conform anexei I. 2.3. Calculul terenului de fundare in cazul amplasamentelor caracterizate prin prezenta unor parminturi identificate drept sensibile la umezire se'va face cu respectarea prevederilor STAS- 3300/1-85. Teren de fundare. Principii generale de calcul” si FAS 3300/2-85. Teren de fundare. Calculul terenului in cazul Fundarii directe” precum si prevederile prezentului normativ. ‘2.4. Pentru constructiile din cadrul unor ansambluri_ de Jocuinte sau platforme industriale se va avea ‘in vedere la_pro- iectare posibilitatea umezirii pachetului de piminturi, sensibile Ja umezire pe intreaga grosime prin ridicarea generalé a_nive- lului apei. subterane. 2.5. Incercirile edometrice pentru stabilirea caractetisti- cilor de deformabikitate ale paminturilér sensibile la umezire se vor efectua potrivit prevederilor Anexei IIT la prezentul nor- mativ, pe probe aflate la umiditatea naturali gi pe probe inun- date initial, cu respectarea prevederilor STAS 8942/1-84 ,,Teren de fundare. Determinarea compresibilittii p&minturilor prin incercarea edometric : 2.6. Din punct de vedere al modului in care se .taseaz suplimentar, la umezire, terenurile de fundare care cuprind PSU impart in dow’. grupe: _. grupa A, cuprinzind terenuriie care la umezire, nu, se taseaza scmnificativ. sub propria lor greutate — sarcina geolo- gici — si care prezinti tasiri-suplimentare din umezirea tere- hului, numai sub actiunea inc&rcarilor repartizate de fundatii, sau alte incarc&ri exterioare. In mod conventional, se consider? ca nesei suplimentare, la umezire, sub actiunea greutdt depasese 5 em} giiipa B, cuprinzind terenurile care, la umezire, se taseazit supliméntar atit, sub actiunea incircirilor aduse de fundafii si constructii cit si, in mod semnificativ, sub actiunea greutatit proprii — sarcina geologic’. a : fncadrarea terenurilor care cuprind PSU intr-una din cele dou grupe, se face prin studin™ geotehnic al, amplasamentelor, nificative tasirile proprii, care nu pe baza probelor si criteriilor specificate in Anexele I si IIT ale prezentului normativ. 2.7. in figura 1 se di orientativ harta RSR — cuprinzind zonele cu paminturi din grupa A sau B., 2.8. Predimensionarea fundatiilor pe PSU avind S, < 0,8 se va face pe baza presiunilor conventionale de calcul ale ciror valori sint date in anexa IJ. Pentru constructiile indicate la pet. 2.12 se admite folosirea. valorilor respective si pentru dimen. sionarea definitiva a fundatiilor Pentru lucririle la care exist’ reultate experimentale sc vor folosi valorile presiunilor conventionale obtinute prin expe- rimentari- 2.9. Verificarea la starea limiti de deformatie a construc- fiilor va lua in considerare deformatiile totale ale terenului teaultind din insumarea deformatiilor inainte de umezire — c: culate conform STAS 3300/2-85 ca pentru un teren obignuit — cx deformatiile din umezirc, calculate conform anexei III. 2.10. Verificarea la deformatiile din umezire pentru din grupa A, nu este necesari daci presiunea efectiva pe teren, sub fundatiile.intregii clidiri, nu depigeste: — rezistenta structural (p,) a PSU, stabiliti conform anexei 1; mo ~— presiunea conventionala de calcul (Pen:), pentru cons- tructiile indicate la pct. 2.12 si daci PSU are tasari_ specific Ja umezire I, < 0,03 (ing este definit in anexa I). 2.41. In cazul cind umezirea locali intensivi a PSU este exclusi $i nu se intrevede ridicarea nivelului apei_subteranc, se va lua in considerare tasarca din umidificarea lent& sub cons- tructie in urma reducerii evaporarii apei“din pamint, stabilits conform anexei IIT. . 2.12, Se admite folosirea ptesiunilor conventionale de calcul (Pan) Ja dimensionarga definitiva a fundatiilor, criteriul “de capacitate portanti considerindu-se satisficut, pentru, urmitoa- rele tipuri de constructii; daci in interiorul lor nu au loc procese tehnologice umede: — cladiri industriale, depozite, magazii, cldiri agrozoo- tehnice si alte constructii similar, numai cu parter cu structurt Nous: Fig. 1 ta sfirsitul buletinulutde rezistenta putin sensibile la tasiri neuniforme gi cu incdrciri pe stilpi pind la 400 KN, sau pentru funddfii continue, pind la 100 kN/m; — clidiri de locuit si social culturale, fard structuri in cadre, cu indltimi pina la P -+ 2 etare, pe fundatii continue si cu incirciri pe teren pind la 100 kN/m Folosirea_presiunilor conventionale de calcul nu exclude evaluarea tasirilor suplimentare prin umezire, chiar daci in constructii nu au loc procese tehnolegice umede. 2.13. Cind fundarea directi pe terenul natural nu este po- sibili, datorit& depisirii capacititii portante a terenului sau a defprmatiilor admisibile pentru constructii, proiectantul va ana- 2a in mod obligatoriu urmitoarele solutii: a) Eliminarea sensibilitatii Ia umezire prin consolidarca terenului, dupa procedeele indicate in ,,Normativ privind imbu- ‘ifirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanicc indicativ C 29-85, respectindu-se urmitoarele conditii: — la compactarea cu maiul greu, pernele-de loess, sau combi narea lor, precum si lt compactarea cu maiul greu de form special sau cu maiul supergreu se va elimina sensibilitatea la umezire a PSU pe intreaga adincime a zonei de -deformatic a fundatiilor, definité conform anexei II — la compactarea cu coloane de pimint se va elimina sen- ibilitatea la umezire pe intreaga grosime a PSU; — preumezirea simpli sau cu explozii va elimina sensibi- litatea Ta umezire a loesului, pe adincime, cel putin in zona de tasare sub greutatea proprie a PSU (anexa III), In toate cazurile, in vederea calculului_terenului de fundare $i dimensionarii fundatiilor, conform STAS 3300/1-85 si STAS 300/2-85 si a precizirilor din prezeatul normativ, caracter ticile de rezistenti si de deformatic ale terenului consolidat vor fi determinate corespunzitor, prin incerciri de laborator si de teren, pentru pimintul in stare de intndare, la starea medic de compactare previzuta prin proiect. Pentru determinarea caracteristicilor de rezistent si defor- matie ale pamintului saturat se recomanda utilizarea incercirilor cu aparatul triaxial, acesta avind posibilitatea cunoasterii efor- turilor principale, controlului presiunii apei din pori si drenajului, 10 - b) Adoptarea unui complex de misuri constind din ~ eliminarea partiala a sensibilitatii la umezire a PSU {consolidarea pe adincimi mai mici decit cele indicate la pet. 2.13. a). : — micsorarea sonsibilit&tii _constructiilor la deformafiile terenului, prin: © sporirea rezistentei si rigiditatii spatiale a construc- tillor prin folosirea centurilor armate, separatea in tronsoane de lungime limitati prin rosturi de tasare dimensionate cores- punzitor, intirirea si rigidizarea parti inferioare (subsol-fun- dati) a constructiilor, alegerea unor forme in plan a construc; lor cit mai simple, de preferat dreptunghiulare, fara intrinduri $i ieginduri, ramificafii etc.) ; lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul in functie de caracteristicile terenului de fundare ‘gi structura de rezisten{i a constructici ; @ mirirea adaptabiliti{ii constructiilor la deformatiile te- renului, prin adoptarea unor structuri elastice sau din clemente ate, cu asigurarea stabilititii si rezemarii corespunzdtoare a fiecirui element; @ pprevederea «de dispozitive pentru readucerea controlat la nivel a élementelor de constractii sau utilajelor tchnologice ; — prevenirca umezirii terenului de fundare cu ape din pict deri la refele si constructii hidroedilitare, instalatii tehnologice etc. La caleulul structurii de rezistenti a constructiilor se vor Jua in considerare tasirile suplimentare la umezire ale PSU rimas neconsolidat, a ciror probabilitate de aparitie se va. es- ima in functic de masurile pentru prevenirea umezirii terenului, adoptate conform pet. 2.18. ©) Adoptarea unor sisteme de fundatii care si depiiseasc’ stratul de PSU (fundatii adinci, piloti, coloane ete.), care si se ‘sprijine pe stratul rezistent de la baza loesului si si climine integral efectul tasirilor suplimentare din umezire. ‘Aceste sisteme se vor adopta cu aprobirile legale, numa in cazuri temeinic justificate, cind limitele admise pentru de- formatii (tasiri, rotiri etc.) sint foarte reduse si nu ar putea fi respectate prin adoptarea misurilor previzute la pet, 2.13. a sau 2.13. (ex.: asigurarea funcfionarii fark intreruperi a unor MWpoduri rulante, mentinerca unor ccte fixe obligatotii pentru utilaje tehnologice ete.). 2.14, Alegerea, misurilor de mai sus in cadrul proiectului se va face, in fiecare caz, de proiectant, pe baza analizei urmi torilor factori *— clasa de importanti, caracterul si destinatia construc- fiilor, natura proceselor tehnologice pg care le adapostes — sensibilitatea la umezire a pimintului, respectiv_grupa in care se incadreaza terenul de fundare (A sau B), si mirimea tasirilor probabile prin umezire; >» — gradul de seismicitate ‘al regiunii in care este amplasat’ constructia — costul lucririlor si consumul de materiale si manoperi in réport cu solutiile alese, inclusiv costul misurilor speciale ce trebuie asigurate in timpul execntiei si exploatirii constructiilor. Masurile de protectie introduse in proiect vor fi justificate prin eficacitatea scontati. a miasurilor luate, in raport cu importanta constructiilor si cu cheltuielile suplimentare pe care le comporti introducerea masurilor respective. 2.15. Clasa de importanfii a constructiilor se va stabil po- trivit STAS 10 100/0-75 — ,Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor”, conform ta>elului 1. Tabelul ¥ Clasa de importants Ce 7 Construetii de important& exceptional& Constructii_a carer avariere are urmari catastro- fale, — Constructii a ciroy expioatare neintreruptd este 1 Constructii de impor-ant& deosebita . ~ Constructii a ciror avariere are urmiri deosebit de grave, — Construc{ii necesare pentru recuperare in urma unor evenimente catastrofale (constructii a c&ror avictuire este aecesard pentru asigurarea unui im de masuri in Yederea inkAturirii urmarilor 12 oe Ce rerizare de important Carat mt Chastructit de important’: medie —"Clasa cuprinde «majoritatea constructiilor, Construcfiile pentru care nu exist& indi incadrare in alte clase se Incadreazé in aceasté clasa, W Constructii de importanfa secundard —Constractii a caror avariere implicd un pericol redus pentru viata gi sindtatea oamenilor si pro- duce paguhe materiale reduse, V Constructii_ neimportante we "Constructii provizorii de importanta redusi, a Ghror avariere nu prezint& pericol pentru viata si sindtatea oameuilor, constructii pentru adapos- tirea temporara a animalel&. bo 2.16. Indiferent de grupa de teren si de solutiile adoptate, se vor lua intotdeauna misuri pentru evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata (precipitatii ete.), atit in perioada exccutiei, cit si in timpul exploatirii constructiilor. + Pe ling acestea, in functie de condifiile locale, se va evita pe cit posibil perturbarea echilibrului hidrogeologic din zona si ti- dicarea nivelului apei subterane, nerealizindu-se lucrari care pot bara cdile naturale de jesire a apei la zi si curgerea ei citre emi- sarii naturali sau artificiali in functiune. In cazul platformelor de constructii pe terenuri cu pante mai mari de 1: vor prevedea masuri de protectie impotriva apelor care se scurg de pe versanti, prin santuri de garda a céror sectiune si asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice. Platformele de constructie situate pe versanti se vor nivela in terase cu'pante de maximum 1: | care se vor acoperi cu brazde minti din (inierbare) sau, dup’ caz, vor fi prevazute cu imbri materiale locale. 2.17. Evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafitit se va realiza prin adoptarea urmitoarelor misuri obligatorii a).sistematizarea vertical si in plan’a teritoriului pentru asigurarea colectirii si evacuarii rapide de pe intreg teritoriul 13construit a apelor din precipitafii si din eventuale pierderi ma de Ja refele si instalatii in aer liber, citre emisarul in functiune pritt prevederea de pante de minimum 2%; se vor realiza initial lucrarile de sistematizare care si asigure lucrarile de executie, urmind ca celelalte si se termine o dati cu punerea in functiune a obiectivului, 5 b) Prin masuri adecvate (trotuare, compactarea. terenului in. jurul constructiilor sau executia de strate etange din argila, pante- corespunzitoare, rigole, cavalieri etc.), se va evita stagnarea. apelor in jurul constructiilor, atit in perioada executiei cit si pe toati durata exploataril In caz de necesitate? pentru protectia retelelor subterane din drul combinatelor industriale sau pentru evitarea poludrii pelor subterane din cauza pierderilor de substanje agresive din instalatii, rezervoare etc, se vor prevedea strate etanse din pi- mint tratat prin diferite procedee (mecanice sau chimice), care si asigure impermeabilizarea necesar’ ©) incintele sipiturilor pentru fundafii sau conducte vor fi amenajate (pante, puturi, instalatii de pompare etc.) astfel incit si permiti colectarea si evacuarea rapidi a apei din precipitatii, pe toata durata executici ; ; d) la fundarea direct pe teren neconsolidat si la conducte, stratul de pimint afectat de precipitafii se va indepirta imediat inainte de turnarca betonului. e) umpluturile in, jurul fundafiilor si perefilor subsolurilor sc vor executa imediat dup’ ce constractia a depisit nivelul tere- nului natural ; f) prin misuri adecvate, se va exclude umezirea terenului de fundare al viitoarelor construcfii prin lucrari de organizare, re- {ele provizorii de santier, probarea etanseititii la refelele 51 insta lafiile definitive ‘etc. 2.18. Pentru prevenirea umezirii terenului cu ape din refele, instalatii, constructii hidroedilitare etc, se vot adopta urmatoa— rele masuri: a) La proiectarea instalafiilor hidroedilitare, solufiile care se vor adopta vor fi corelate si analizate tehnico-economic im unit cu solutiile de fundare a constructiilor, alegindu-se solufiile éare. pe ansamblu sint mai economice gi. sigure in. exploatare. 14 La proiectarea retelelor de alimentare cu. api rece si de cana- lizare, pozitia de amplasare’a retelelor in teren, protejarea aces- tora in canale de protectie precum si materialele ce se vor utiliza, se vor stabili tn functie de grupa terenului, de sistemul de fundare, structura de rezistenta, unghiul de infiltrare a apei int teren gi de procedeele adoptate pentru eliminarea sensibilitatii la. umezire a PSU in zona de amplasare a constructiilor sia refelelor hidroedi- litare. In ansamblurile de clidiri de locuit, retelele de termoficare sau de incalzire si refelele de apa calda de consum gi de recirculare, se Vor monta in canale de protectie subterane, indiferent de grupa terenului, de sistemul de fundare, structura de rezistentA $1 pro- cedeele adoptate pentru eliminarea sensibilititii la umezire a PSU. Se va urmari in primul rind utilizarca spafiilof verzi, inal doilea rind a spatiului de sub trotuare si numai cind nu sint posi- bile alte solutii din punct de vedere tehnic sau economic, tinind seama si de necesitatea pozrii si a altor refele subterane, se va adopta’solufia de amplasare in zona .carosabili. La stabilirea, traseelor refelelor de termoficare sau incilzire, de apa cald’ de consum i de recirculatie din zonele industriale, se va urmiri folosirea clementelor de construcfii, estacadelor pentru montarea conductelor tehnologice sau amplasarea_supra- terani a conductelor la joasi inaltime si numai in cazuri in care amplasarea supraterani nu este posibili sau economici, se vor monta. in canale de protectie. Distanta minima de amplasare a refelelor hidroedilitare faja de fundatiile clidirilor este de 3 m in cazul refelelor montate direct in p&mint si de 1,5 m in cazul refelelor montate in canale de- protectie. Retelele de api rece si canalizare se vor amplasa direct in pAmint, fri canale de protectie, indiferent de grupa terenului de fundare, in cazul in care in eventualitatea unor pierderi de apa, sistemul de fundare, structura de rezistenti, misurile adoptate pentru eliminarea sensibilititii la umezire a P.S,U, unghiul de infiltrare in teren a apei provenite de la retele, nu conduc la di formatii sau deplastiri ale constructiilor mai mari decit cele ad- misibile. In cazul in care deformatiile sau deplasirile construcfiilor sint mai mari decit admisibile, se va urmiri marirea distanjei de amplasare a refelelor astfel incit deformatiile sau deplasirile constiuctiilor si nu fie mai mari decit cele admisibile. . 15in cazul in care mirirea distanfei de amplasare a retelelor nu este posibild sau economica, se ve analiza comparativ solutia de amplasare a retelelor in canale de protectie (fig. 2) sau luarea de m&suri pentru, eliminarea-sensibilitatii la umezire a PSU si in zona de amplasare a retelelor, conform pet. 2.13.a. pe portiuni strict ‘limitate adoptindu-se solutia cea mai economic’; toate retelele de conducte vor fi grupate in acelasi canal de protectie (fig. 3). UBL) DE CANALIZARE itv BETON She! CERAMICK ON 50cm. B/H 90/70 CONDUCTA DE APK RECE Aw OTEL BN 50min. 8/1280 /50 Seport oir QR Bele suport oir bolon ‘prefabricoP Fig. 2 — Exemple de montare a retelelor de prot feanivourl) Ape okt 04" rug PvC-1PE (isles) sb ic Fig. 3 — Exemple de montafe a refelelor in canale de protectie circulabile 16 In terenurile din grupa A sau in terenurile din grupa B la care s-au luat misurile de eliminarea sensibilititii la umezire 2 PSU in zona de amplasare a refelelor, se vor utiliza pentru retele de alimentare cu api si canalizare aceleasi materiale ca in terenu- rile normale. Folosirea conductelor metalice se admite numai in cazurile justificate de desimea racordurilor, ramificatiilor sau a schimbirilor de directie. In terenurile din grupa B la care nu s-au luat misuri de elimi- narea_sensibilitaii la umezire a PSU in zona de amplasare a retelelor, iar distanta de amplasare a refelelor fata de fundatiile constructiilor nu conduce la deformatii sau -deplaséri_ mai mari decit cele admisibile, se vor utiliza pentru retelele de apa conducte din fonti de presiune previzute cu coliere sat bride de siguranti, conducte din-ofel galvanizat imbinate cu mufe sau conducte din ofel imbinate prin sudur’ protejate la interior gi exterior impotriva coroziunii. In acest caz, pentru retelele de canalizare se vor uti- liza tuburi din gresie ceramic’, beton armat monolit sau conducte precomprimate, daca solutia este mai economic& decit amplasarea conductelor din beton prefabricat montate in canale de protectie. in cazul in care eventualele’pierderi de api conduc la defor- matii sau deplasari ale constructiilor mai mari decit cele admisi- bile, iar marimea distantei_de amplasare a retelelor nu este posi bili sau economic’, retelele de apa si de canalizare se vor monta in canale de protectie, urmarindu-se in primul rind amplasarea lor in comun cu retele de termoficare, incilzire, api caldi de consum si de recirculajie (fig. 3) si numai in cazul in care solutia nu re- zult& ca economic’ datoriti lungirii traseelor, se vor proiecta canale de protectie separate. In canalele de ptotectie se vor utili- ya accleasi materjale pentru refelele de apa si canalizare ca in terenurile normale. Trasccle refelelor exterioare hidroedilitare si gruparea lor se'vor alege astfel incit si se reduc& la minimum numirul intri- rilor si iegirilor prin fundatiile sau subsolul clidirilor. b) Pentru constructiile hidroetilitare si alte constructii purtitoare de apa.(rezervoare, bazine etc), se vor prevedea masuri care si permiti atit protectia constructiilor invecinate, cit $i protectia proprie. In principiu, se vor prevedea misuri de protectie proprii, tinind seama de prevederile de la pet. 2.13. Sistemul de colectare si evacuare a apei din pierderi sau accidente $i sistemul de con~ 17trol al pierderilor se vor stabili pentru fiecare caz in parte tinind seama de importanta acestor constructii gi de cons¢cintele care pot apare in eventualitatea unof pierderi de api necontrolate, c) In clidirile de Jocuit, administrative si social-culturale, instala{iile. interioare de alimentare cu api rece si canalizare, inclusiv conductele de distributie si canalele colectoare din subsol, se vor executa cu conducte din PVC. Coturile conductelor de cana- lizare de la baza coloanelor se vor executa din font de scurgere. Conductele de canalizare a apelor menajere care provin de la dusurile grupurilesanitare ale intreprinderilor industriale, ci- minele de studenti, clevi sau nefamilisti, de la oficii, bucatirii, spilatorii publice, spalitarii de bloc etc. la care exist’ pericolul depisirii temperaturii de 40°C, se vor executa din fonta de scurgere. Instalatiile de alimentare cu. apa rece’ gi canalizare la care in timpul exploatirii exist’ pericolul deteriorarii lor prin. lovire (depozite, magazii, inciperi cu circulatie intensi de marfuri ete) si nu li se poate asigura o protecjie eficient& contra lovituri- lor, se vor executa cu conducte metalice. Nodurile sanitare sé vor acoperi cu misti demontabile care si permit’ depistarea eventualelor defectiumi si executarea ope tivi a reparatiilor. : Instalatiile de incilzire se vor monta’ aparent find inter- zisi mascarea san ingroparea in clementele de constructii a co- loanclor si legiturilor la corpurile de incalzire. Conductele aflate sub pardoseala parterului se vor monta in subsoluri tehnice sau in canale vizitabile, pentru a se asigura con- trolul- lor permanent si pentru a se putea executa operativ reparatii- Je necesare. e Este interzisi montarea conductelor din cladiri in canale necirculabile. In cazul :clidirilor industriale, la care nu -este. economi realizarea de subsoluri tehnice sau de canale circulabile, se vor realiza canale in pardoseala, controlabile pe, toati lungimea lor $i care vor asigura conditiile necesare remedierii operative a defectiunilor. Se va reduce Ja minim numérul intrarilor gi iesirilor conduc- ielor din subsolul clidirilor, grupindu-se Ja un loc retelele purti toare de api. 18 , Conductele-care tree prin deschiderile. prevazute in goclurile sau funda{iile clidirilor se vor realiza astfel ineitisi proia:tasarea diferentiata a -clidirii: fata de canalele exterioare de. legiturd. fn figura 4 se dau exemple de realizare a unor astfel de traversiri, Se admite:trggerea, prin subsolul clidirilor a conductelor exterioare secundare.sau de serviciu, de alimentare’ cu api rece, CANIVOU CU’ CANIVoU ‘£- 8 CANAL TEHNIC (Y,TimEL : ong 19api caldi, de recirculare si de incilzire care asiguri legaturé dintre statiile de hidrofor, punctele termice sau centralele ter- mice ale ansamblurilor de clidiri si instalatiile din interiorul cladirilor. Este interzisi amplasarea in pardoseala subsolului a oricirui fel de conducte; in subsol, conductele se vor monta aparent. Golirea instalatiilor interioare de inc&lzire se va face prin intermediul unor pilnii de-colectare amplasate de preferat in subsol deasupra nivelului maxim de refulare al retelei de cana- lizare la care se racordeaz&, sau in cazul in care indltimea subso- Tului nu permite aceast amplasare, colectorul va avea pe racord © cana de inchidere. : 4d) Toate amenajirile (c&mine, canale de protectie, pardoscli la subsoluri tehnice sau tehnologice etc), care fac parte din si temul de colectare si evacuare a apei, sau pierderilor de apa si de dirijare a lor citre emisarii de evacuare a apelor, trebuic di- mensionate si etangate corespunztor scopului si mentinute per- manent in stare de functionare. ‘Apele provenite de pe pardoseala subsolurilor ‘sau a_canale- lor de protectie se vor evacua catre sistemul de evacuare a apelor provenite din exfiltrafii sau avarii, astfel incit si se evite perico- Tul de refulare sau patrundere a apelor in subolul clidirilor sau in canalele de protectie. Peritru asigurarea controlului permanent al subsolurilor si canalelor circulabile se va reatiza accesul normal personalului de exploatare cu sculele i materialele necesare pentru efectuarea remedierilor. Subsolurile si canalele circulabile vor fi ventilate natural. Canalele exterioare de protectie vor fi de tipul necirculabile pentru conductele a céror diametru nu depiseste 300 mm gi in cazul in care canalele nu sint amplasate in partea carosabilit; ele vor fi acoperite cu plici care si poata fiusor demontabile si se vor prevede cu cimine de contiol si de acces. Conductele Gin canalele de protectie se vor poza astfel incit si nu fie impie- dicat& scurgerea apei de pe radierul canalulai Se interzice amplasarea de bage sau rezervoare pentru colec- tarea apelor in subsolul clidirilor; se recomanda si nu se ampl seze in subsol stati de hidrofor, ‘puncte termice sau spilitori 20 : ©) Conditiile de calitate si de receptie a materialelor si a lucrarilor de instalafii, refele si constructii hidroedilitare sau altele, purtitoare de api, trebuie prevazute in mod expres in pro- iectele de executie, prin caiete de sarcini elaborate de citre pro- jectant. 7 Pentru lucriri de important deosebiti, pe lings prevederile normelor in vigoare, se pot prevedea conditii speciale de receptie care vor fi respectate cu strictefe de citre executant. 2.19. Verificarea lucririlor pe parcursul executiei si receptio- narea lor se va face in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice specifice diferitelor categorii de lucrari si cu reglementi- rile legale in vigoare, cu urmitoarele preciziri: a) Nu este admisi atacarea unei noi faze de executie fark executarea verificirilor fazei anterioare, atit pentru lucrarile ce devin ascunse cit si pentru lucririle de a ciror calitate depinde protectia impotriva infiltrarii apei in pimint, in fazele de executie sau etapele urmitoare. ‘ Toate actele privind verificarile pe faze de executie, inclusiv buletinele de laborator, diagrame, schife, se vor incheia in dublu exemplar si se vor pistra atit de beneficiar cit si de executant,” indosariate pe obiecte in ordine cronologici si se vor prezenta la receptie dupi care se vor anexa la cartea tehnici a constructiei ; dosarele cu aceasti documentatie vor fi tinute in permanent’ la zi gi Vor fi prezentate organelor de control si comisiilor de recep- tie preliminara, final si de punere in functiune a capacitatilor de productie. b) La receptie preliminari sau final se va verifica si consem- na in mod expres in procesele verbale de receptie, felul in care au fost respectate toate misurile previzute pentru prevenirea degradarilor datorit’ umezirii terenului de fundare. Eventualele defectiuni de naturi a conduce la _umezirea terenului nu pot fi incadrate in categoria deficientelor admise peritru a fi remediate ulterior; in asemenea cazuri, receptiile vor fi aminate pind la efectuarea remedicrilor. ¢) In cazul punerii in funefiune a unor obiecte de investitii, inainte de efectuarea receptiei preliminare in condifiile regle- mentirilor pentru receptii in vigoare, operatia de predare-pri- mire va cuprinde in mod obligatoriu si verificarea respectatii 21proicctn)ui 1 preseripfilor tehnjce prying condi de, evitare a umezirii terenului.., hy d) Ctiozazia receptici finale-a! ‘altimplud obieet, sin. cddrul uitui, Complex, :precutnr gi cu ocazia teceptiej definitive a, obiect vului, comisia de receptie va verifica comportarea obiectelor i dependente receptionate anterior; precum si gorapertarea de.ans: ‘bua intfegului complex, dind atentie special bunei func a instalafiilor gi refelelor. purtitoaxe de, apa,.si cale a teritoriului precum si tuturor masurilor late prin proiec- tare " execiltie, ‘in vederea evitt in -thinfezirea féretulyi de fundare. : wn | EXPLOATAREA’ ST INTRETINEREA ‘CONST. “THLOR St INSTALATHLOR AMPEASAT] i PR SU 3.1, Organizatiile socialiste care ex pips bead ‘Sain *fglosesc copstructii $i instalatii “amplasate pe terenuit sensibile Ta, ume- wire vor lua misurile necesdre ca urinirired, explodtarea’ $i intre- tinerga_constructiilor, instalat “amedajtiilor din interio- rul incingelor respective si se faci’ potrivit rév¢derilor caietului de sazcini, elaborat,de s pietant si normelor iit viggarté de Yntre- sn Bde Toate datele Privitoare 1a defectinnile erat la operatiile de remediere sau faparare exccutate, prgcum, 31.1a con- trolul prealabil. repunerii. in functie, se vor, trege’, cartea tehnick,.a, constructi¢i aflati, la, HenefiGiar, sfn,cazul in, care prin, proiect, si caietul, de a s-a,preVigut urmérirea nivelului apelar sublerané sau urmidrirea tasarilor, copiile sau figele de urmari i de proiectare cu care se va contracta, j terpretiar 1 inregisttarilor (eventual chiar urmarirea), 1a perioadete’ tne fn ‘calstiil de sarcini:’ sf 3.3, Unititile indicate -Ja’ pet. 3.1. Yor’ ‘adigura’imiediata Tepatare.a defectiunilor constatate dupa depisiazta Tor, 22 tatile proprii sau prin organizatii locale specializate, ‘apelind — in cazurile cind avariile sint de amploare — la 0 unitate de pro- jectare pentru stabilirea Incrarilor de remediere ce trebuie execu- tate. 00 . 3.4. Documentatia econdmica ‘4 invest va cuprinde in mod obligatoriu toate cheltuielile necesitate de aplicarea preve- derilor ‘prezentului normativ, inclusiv acelea pentru executarea lucririlor legate de urmérirea comportirii in timp a coystructii- lor si terenului (reperi de tasare, puturt de observatie a nivelului apelor subterane etc.). 3.5. Institutele care efectueazi studi si» prospectiuni geo- tchnice au obligatia de a pistra si sistematiza. toate. datele obti- nute in legdtura cu piminturile sensibile la umezire, in vederea utilizérii lor la completarea cartirii teritoriului RSR.‘ ANEXA T IDENTIFICAREA $I CARACTERIZAREA PAMINTURILOR SENSIBILE LA : UMEZIRE (PSU) 1. Identificarea gi caracterizarea pimintarilor sensibile la umezire (PSU) se face in baza studiilor geotebnice de teren gi laborator, efectuate conform pres eripfiilor fehnice in vigoare, cu precizirile de mai jos. Se considera sensibile la umezire p&minturile pentru care este indeplinit cl pufin unul din urmitoarele criter = criteriul I: ig % 2 em/m = 2%, unde niga" este tasarea specifics suplimentars prin umezire sub presiunea de 300 kPa, determinata prin metoda celor dou’ curbe (fig, 1/1): A : TT TT art HH 0,8 iar indicele 1 dat de relagia: ae tye are valori mai mici decft cele din tabelul 1/T, unde: ¢ este indicele porilor pentr pamintul cu structurA gi umiditate naturale, iar ez este indicele porilor coresputi- zitor umidithtii la.limita de curgere wy a’ pAmintului, Tabelul 1/1 Indicele de plastic: tate Ip al pAmintului] sub 10 10...14 14.22 | peste 22 (%) Indicele I | 0,10 | 07 | om | 9x0 2. In funcfie de compozitia lor granulometric&, PSU pot fi loessuri sau pamiaturi loessoide, Harta din fig. 2/1 prezint& raspindirea pe teritorisl Romaniei A diverselor tipuri litologice de loessuri si pAminturi loessoide, precum gi clasi- ficarea PSU fa funcfie de compozitia granulometricS. 3. PAminturile sensibile la umezire se caracterizeaz4 prin valoarea tasirit specifice la umezire jgp" si tezistenfa lor structural «pon, Tasarea specificd Ia umezire este definitS {a anexa III. Rezistenta structurala a PSU reprezint& presiunea minimA pentru care se produce fenomennl de tasare suplimentard prin tmerire (pind la saturare). Fa Corespund: ‘—" presiunii egale cu limita de proportionalitate pe graficul presiune-ta- sare, la inedreArile de probA cu placa efectuate in condifii de inundaze; — presiunii naturale (din greutatea proprie a PSU) la adincimea de la care ineepe sf se producK tasarea sub greutate proprie la inundarea de la supra- {aA in incinte experimentale, D 4. Cercetirile geotehnice pentru identificarea gi caracterizarea PSU in vederea stabilirii solufiilor de fundare si a m&surilor impotriva degradarilor construcfiiler ca urmare a umezirii terenului de fundare se vor efectua in confor- mitate ou prescriptiile tehnice fn vigoare, finind seama de urmatoarele precizari: Nota: Fig, 2/1 se afd la sffrgitul buletinului. 25a) Natura si volumul corcetarilor pentra caracterizarea sonsibilivatii Ia umezire a paminturilor din cadrul amplasamentulai unei constructit sau ansam blu de constractii vor fi stabilite conform STAS. 1242) 1-81 ,,Teren de fandare, Principii de cercetare geologicd-tehnica si geotebnick a terenului de fondare" {dv care unitatea de cercet&ri gi prospectiuni geotehnice, in colaborare cu proicc= {antul constructor gi tehnolog, finind seama de natura specificd a PSU, de na~ tura si importanta constrachiilor, faza de proiectare si gradul de cunoastere a tcrenului de fundare din studii anterioare. b) La efectuarea Iucririlor de prospectare gi exploatare conform STAS 1242/1-81 se va fine seama in mod obligatori de wrmatoarele condigii speciale impuse de comportarea caracteristica a PSU 3 — forajele geotehnice se vor executa namai int ugeat, iar probele de_pimint ‘se vor recofta cel pufin din metru in metru; se recomanda ca probéle,care or Servi inceredrile in edomettu sf fie tecoltate de preferinfa sub forma de monolili, Gin sipaituri deschise, pufuri sau foraje cu diametrul de peste un metra. (prin ‘lecupare gin strat). In cazel prohelor recoltate in stuturilor se vor folosi dispo- Zitive care sd asigure prelevarca netulburat a probelor. — se vor stabili in mod obligatoriu ratura si caracteristicile formatiunii sitwate la bara depozitului sensibil 1a umesire, precum si natura, extinderea $i caracteristicile evegtualelor intercalatii din cuprinsul acestui depozit. ¢) in afara Sacerctrilor de identificare i caracterizare a PSU, in functie de problemele ce se ridicd la proiectare gi exeoufie, se vor efectua, dupA az, 4 alte incercari de teren si Iaborator, prin care si se aprofundeze comportarea la umezire a terenului natural, modal de conlucrare dintre teren gi constructic, Clicacitatea procedeelor alese pentru imbundt&tirea terenului de fundare etc, (ae exemplu, incercéri pe fundatii la scard redust gi cu lada pe suprafefe de 1010 me) 4) incarcérite de probit pe pli se yor sfectua atit iu conditii de umiditate naturalé, cit si in conditié de inundare, Incercarea se a face pind la o presiune de cel putin 300 kPa, in trepte de 25...50 kPa, suprafafa minima de incircare find de 1Om®, La inundarea terenului de sub placd se va asigura mentinerea cconstanta a unei adineimia apet de 10,..15 sm in groapa de Incercare; pe. fun- ‘Gu? acesteia se va agterne un strat de pictrig margaritar de 3...5 cm grosime, Tnundarea va incepe cu cel putin 15 zile inaintea inctrcBrii si se va menti- ne pe toata durata acesteia {C6 lacinta experimentalé de inundare, pentru-delerminaren tasteii“elee- tive nly aub greutaten proprie a terenulul, va avea dimensiunite tn plan ect Pufia opie ed ghosimen deporitulul de loons saaibl le wmeeites dat nu attic decit 20X20 m*. Inundarea sub un strat de apt de 0,3.0,5 m grosime va fi mienfimutd ne- inererupt pind la emortiarea wearin, Se vor urma att tastrle de suprafal In interidral gi exteriorul incintet snundate {prin reper: borne topometric),tasrile diverselororizontaes din adtn- ime (ou, Ljuorelreperlor rlocantel, slevoinductivic radioacti ele) elt $1 Svanstvea uneniri Wadincime (pia dove de ueiditate,radiometrie ste}, ‘Amortizaren tasiilor ae considerdatinst atunci cind ritmal taskrilor de supraiafa peatra reper din ineinta nu depigeste T'cmsiptdintnd, Limp de cel ore ger 26 Fncercarea poate fi consideraté terminata dact timp de o luni mu se inre- aistreazd nic f) Incarcarea de prob a pilotilor se a face conform 612-83 Teron de fundare. Fundatii pe piloti. Incerearea in teren a pilofilor de proba", pind la ‘Sarcina de calcul, api terenal se va umezi; dupa‘care se va continua pina Ta sarcina critich/ "| t Ae ‘Umezirea piimintului in jurul pilotulisse, va face vastiel; = la terenuri de fundare din grapa A: inundarea se realizear prin 4 foraje umyplute cu material drenast, dispuse fh cruce la circa, im de axul pilotului gi avind adincimea egal cu fis acestaia, Incdrcarea se va face imediat dupi ferminarea inundarii; - — Ja terenuri de fundare din grupa B: inundarea in jurul pilotului saw al rupli de piloti se face, dupt-caz, fie intr-o:inointi cn dimensiunile indicate Ta pet. e, pentri a prbvoca tasarea terenului prin umezire sub greutate proprie yi a potea astfel pune in evidena efectul.frecirii negative asupra capacitagii por- tante a pilotulni san pilojilor, fie dupi metoda indicat pentru tercnurile dia grupe A/ dact se apréciaza ch frecagca negativd are.o influen{d. redusé. 5, Caracterizarea si comportarea paminturilor sensibile la umerite in func fie'e uniiditate ge tecomandi afi reprezentate prin diagrama de stare.. Sistemul prevede reprezentarea in abscist a umiditatsi ,w"" in procente, iar in ordonatd a Nolumului specific 7 in em? (voluynul corespunzAtor la 100 g de material, uscat). ‘Acest mod de reprezentare este descris detaliat in ,nstructiunile tchnice pentra proiectarea gi executarea constructiilor fundate pe péminturi cu umila- uri gi contractii mari (PUCM)" indicativ P 70~79, 2S ANEXA 1 PRESIUNI CONVENTIONALE DE CALCUL (Peony) PENTRU TERENURILE DE FUNDARE CONSTITUITE DIN PAMINTURI SENSIBILE LA UMEZIRE AVIND S, < 0,8 Tabelul 1/1r (Peone) (kPa) Natura pamintului | Paminturi cu structuré | Piminturi_compactate, (conf, tabelatui | natural, cu densi-atea | cu densitatea in stare din fig. 2/1) in stare useati pg,t/m* uscatd pa, t/m? [as seo 170 Nisipos + | 140.:.160__|_170...190 240.260, Argilos + | 150...170 | 190.210 | 240...260 | 290...310 Observagii: Pentru intervalele de mai sts valorile minime corespund PSU foarte umede (S, = 0,8), jar cele maxime celor uscate S, = 0,4, 1. Pentru PSU cu densita{i in stare uscat gi grade de saturafie interme- diare, valorile peony se determing prin interpolate. + 2. Presiunile Peon» date in tabel 1/1 ccrespund unei adincimi de fundare ‘Ge cel pufin 1,0 m $i penta fundafii de létime B = 1,0 m. Pentru adincimi D < 1,0 m, peoge s¢ CeterminS prin interpolare intre valoarea Peoge stabilité pentru D = 1,0 33 0.5 Peon pentru D = 0. 3. Pentru elemente portante, fundate pe teren neconsolidat, se vor avea im vedere urmatoarél —"dimensiunile in plan alo fundatiei se vor stabili potrivit prevederilor STAS 3300/1-85 51 STAS 3300/2-85, avind in vedere ca dimensiunea minim’ a Tundajiei si nu fle mai mics de 0,6 mix : {pent Taint ale Tandapiel, B = 06 m presiunea conventionala de calcul se va lua 2/3 din valoarea corespanmMtoare INjiiitt B = 1,0 m, iar pentre. isfimY intermediare se va interpola Tint ‘— pentru fundafiile exterioare, adincimea de fundare, va fi de minimam m_in-cazul constructiilor din clasele de important I...1II si de minimum ‘Om pentru cele din clasele’ ‘Peni fandafiile interioare x ‘ae itnporianta IV SamomniTe nitnimne de hundare vor i oe 10 wai Pespeeti 0.6m: — tAlpile fundafiilor se vor gasi sub pardoseala subsolului cu minimum (0,80 mia cazul construcfiilor dia ciasele de importanta I—Il}si. on 0,60 cazul construcfiilor.deimportant TV—Vi 7 = fundarea trebuie si se facd in mod obligatoriu sub zona cu frecvente ghuri de rozatoare gi trebuie si depageascd stratul vegetal, 28 ANEXA IIT EVALUAREA TASARILOR SUPLIMENTARE PROBABILE “PRIN: UMEZIRE ‘A PAMINTURILOR SENSIBILE LA UMEZIRE Prezenta anexi cuprinde modul de calcul pentru stabilirea urmitoarelor elemente: Tp — tasarea suplimentara prin umezire, sub sarcina geologici, Tm, — tasarea suplimentari prin umezire, sub incircarea transmisi de fundatiile constructiilor, S — tasarea totalé suplimentar& prin umezire (S = Img ++ Imp) AS — diferenta maxima de tasare suplimentar& prin umezire Valorile obtinute prin calcul se stabilesc pe baza rezultatelor incercirilor de compresibilitate efectuate conf. pet. 2.5. din normativ. 1. Tasarea suplimentard prin wmezire, sub sarcina geologicd (Img), se caleuleardé cu formula: hens Tg = Yy img he (om) (ym) oup asarea specifict prin umezire, care reprezintis diferenta intre tasarea specifica a plmfntului umezit (cp¢) sia pimintulai cu umiditate natural (cpy), sub sarcinile Beologice corespunaitoare acestor dowd stiri (7. fig, I/M1t}; acestea se calculeazA pentru adincimea cores punzatoare, mijloculué stratului elementar. Can Tee TkRe img = ot — Syn Fig. 1.111 — Curbe de compresiune medii pentru probe ‘netulburate, cu umiditatea natural (1) si inundate initial (2) 291.1, fnsumarea in formula (1) se face tinind seama de urmatoarele situatii: cazul inondarit de suprafaya, continui iudelungate a terenului, usu= fe" maven ae face penta Inregl pachet de trae, Incepind dela soprafaa tere Epi — tasarea specified a probei. iamndate de la Snceput, pentru” presinnar See ner eee no an incepind de Ja adincimea de-5 m (hgyy = 5m) ‘ Epa — tasarea specificd a probei cu umiditaie naturald, pentru presiunea: limita inferioara (hgq,) a deporitului sensibil la umezire pentru care se Syn — On + aout (tty face insimaree conform fortualet (1) nerve conidera la, adineimen pentru Care ‘, tasarea specificad la umezire i, 5, are valori mai mici de 2 cm/m, m care ee 2, Tasarea suplimentard prin umesire sub Bricdrcarea’taisinisd de fundetie: CUnmp)'se calculeard eu formula Pete Gptsden— presiunile geologice ale depozitulni in stare. imudat (643), re pectiv naturali (¢yq), corespunzdtoare adincimii zy a mijloculut stratului clemeniar de ordin i, aim 1 nye hm (6m ox resiunea sub fundatie, la adincimea 7; caleutar® conform SYAS ; Imp > a mp: Hye (om) (2yuayy Peat: "Dy : ! ( in care 2.2. Insumarea in formula (2/II1) se face pentru toate stratele de pamint : inp — tusnea spciicd uplimentart pein umetve a strtalal de pont de: ‘ate ent feat, pin bs 9 adtacis Ann sub is fae << 29 ordinal 1, Stabilité conform per. 2.1 2.3, Pentru fundatii continue si fundatii izolhte cu cea mai mick dimen- ig — grosimes steatulni de pamint de onlinal i (in m), se stabilegte fintnd ff Sione pind la 2,0 m, valoarea coeficientului conditiitor de Iucru se va lua astfel: ' seama de profilul litelogie gi mw trebuie sf depageascd. Lm, n= 2,0-- pentra stratele situate 1a adincimi mai mici decit 1,5 ort im ~ cocticientsil conditiilor de iucr, cont: pet. 2.3 Gimensiunea cea mai mick a fndatici, Dy = adincimea de fundare, m= 1,0 — pentru toate. celelalte strate, In cazul fundafiilor cu Istimi mai mari de 2,0 m se va considera m = 1,0. 2.1, Valoarea imy!se calculeads pe baza curbelor de compresiune-tasare ob! nate pentra pamintul cw wmiditare naturala gi respectiy iuadat inifial. (vex 1 4 ificarea Tent in cririi eu constructii SoS aoe si resp ial ( 3, Tasarea spécificd 1d umidificarea lent in urma acoperirii eu construct {pamintul fn stare niesaturatd), imp se determind eu formula: jmat=ing bimp imp = Ent ~ fon (Gym ! 2 Wy — iy Oa Vpn ele ing = 0,01 SL" Giyy — 0:01) (6)31) wy = ta iy = 001 timp ~ 001) cam wy os umiditatea final dup’ umidificarea tenté; iditatea minima (initialajsde 1a cai tari a PSU, sub presinnea oy; respect weap ~ wmniditatea corespunzitoare starii saturate a pamintului ficatie ca in formulele (1/TIT) respectir (2/111), se produce tasarea supliment 7 ing: imp = avecasi se 5 4, ‘Tasérile’ suplimentare diferentele de tasare suplimentara si inctinar ¢ fundatiilor izolate din zona de infiltrare a apei lateral fata de sursa de ume: (fig. 3/11), se vor determina tinind seama de limita Aha zonef de wmezire a stratelor inferioare, determinat& cu formula: if Fig. 2i111 ~Curbe de compresiune medii pentru probe netulburate, cu Aho Dy + haes ~ he ~ : Covditatca naterall (1) ai dnwedate dae) sn mig > 168 eS) 31SURBA DE UPEEIRE RS J ghdet wetted sande: 32 Dy este adincimea de fundarv fai de cota terenului nivelat jaey ~ adincimea de deformatie sub tava fundatiei rezultata din conditia ima < 2% S00 imp 2%: X -— distanta de la limita sursei de emezire pind la axa fondatic’ ana- lizate ' mg — coeficient, care ia in considerare variatia posibilé a unghiului de infiltrare lateral a’ apei in raport cn sursa de wmevire, datorita stratificatiei tercnului, care se va lua: © pentru terenuri omogene mg == 1 \ -@ dacg stratele superioare sint mai permeabile decit cele inferi- oare mg = 15 @ ‘ack stratele superioare sit mai putin permeabile decit c inferioare mg = 0.7 hg — adincimea Ia nivelat; = unghiul de infiltrare a apei in teren care se iat are se afl sursa de umezire fafi de cota terenului @ penten loessuri gi piminturi loessoide nisipoase 8 @ pentru paminturi loessoide argiloase 8 = 50°, Distanta I dela sursa de umezire, pe care se manifest’, neuniformitatea, tasisilor suplimentare (fig, 4/111) se determina cu formula Tm (Dy + aes — hang + 108 9yttt) unde notatjile sint aceleasi ca in formula 8/11 35° Suprolete defor mots @ kerenului es Suprefele delormete 1 @rerenuler G Fig. 4/111 — Deformafie sub greutatea proprie 2 PSU la_umezire : a) cazul umezirii pe suprafefe mari; b) cazul umezirii locale, pe suprafete de dimensiuni reduse. 5. Valoares tasitii maxime la umezire (735) din grentatea proptie a pimtn- tai {iig. 4/110) carp are loc la uimeritea iniensira de sus in Jos" po supratehe 3—c. 1073 33mai mari decit grosimea pachetului de PSU, sau in cazul ridictrif nivelului apei Subterane, se determina en formula 2/I1T, Ya cazul ridicarii nivetului apei subterane sau al umidific&rii lente a te- —renului de fundare, insumarea se va face numai in limitele acelei pisti din zona | EeMtasare'oub srevtatea proprie in care are Toe cresteren umiditii. 6. Tasarea probabil 1a wmezire sub grestatea proprie Uh) a suprafetet terenurilor din grupa B, la umeriri locale, de scurta. durata, pe suprafefe cu mensiuni B mai miei dectt grosimea /-a stratulu: sensibil la umezire (fig. 4/111) se determina cw formula: : Wya2 so/r1m 4 Zp-2) -2) (1oytmry 7, Tasarea la umerire sub greutatea proprie a pamintulu diferite puncte ale suprafejei de inundare gi in afara e: se determina cu formula 126?” 0,5 “gtr (1 + cee n+) (ayn unde Toll?) este tasarea maxim’ la umezire sau tasarea probabilé la umezire, sub greutatea proprie, in centrul suprafefei de umezire (inundare determinat’ conform pet. 5 sau pet. 6 din prezenta anexd, in cm; x — distanta, in em, din centrul suprafefei inundate sau de la limita parti orizontale a suprafefei deformate a terenului, pind la punctul in care se determin marimea tastrii (in limitele (0 < x <1); yea de calcul, in cm, a portiunii curbilinii a suprafejei de- formate a terenului, ce se determing cu formula: HO,5 + mp eB) (apm) in care notafiile sint aceleagi cu cele din formulele 8/1 gi 10/111. CUPRINS 1, Obiect si domenin de aplicare . . 2, Principiile de bazi pentru proiectare si exceutare 3, Exploatarea si intrefinerea constructiilor si instalafiilor am, persue en aes cuvodeeaseenae —rrr—r—™—r——=Sr———— Anexa' Il — Presiuni convenficnale de calcul pentru terenurite de fun. dare constituite din paminturi sensibile Ia umezire Anexa IU — Evaluaiea tasirilor suplimentare probable prin umesire a piminturilor sensibile la umezire . 35