PRICAZMI ZPISIITI da MARCO TSEPENCOV pri LIMBA

MAKEDONESKA, TRDUSITI PRI LIMBA VLSHESCA MEGLENITU

DIALECT da
GEORGI D. TUMBOV

Ortografiia comparatsia cu slava latin:

/ = cusu vocal a ex.: cas (kas); rdic (rdik)

j = - ex.: jut (ut); judic (udic); coj (ko)... salde:

l ntru j = lj - ex: veglju (veglju) ; muljc (muljc)... shi
n ntru j = nj - ex: ttonj (ttonj); tsonj (conj); monj (monj)
c ntru e (ce) = e - ex.: ceshtin (etin)= ; ceshm (em); cenghiel
(engjel)

ci = - ex: cizbin (zbin); pici (pi); ciucan (ukan); ili

ci = i - ex.: cireshn (iren); cift (ift)
chi= - ex.: bichiar (biar); duchian (duan); chiaptini (aptini); ili
chi = i - ex.: chipru (ipru); duchimises (duimises); chirii (irij)
c = k urdina, slade nu ntru e shi i (videats mai tsupr)
k = k (mult runk)
i = i - ex: tind (tind); ubideam (ubideam) ili
i = j - ex.: iutinic (jutinic); vizui (vizuj);
ii (dou i)= ij - ex.: ii (ij); iiu (iju); mirudii (mirudij);
ghi = gj - ex.: ghiurluc (gjurluk); ghiaspi (gjaspi); ghium (gjum);
ghi= gji - ex.: ghiiats (gjijac); ghirdan (gjirdan); balighi (baligji);
ts = urdina c - ex.: vitsol (vicol); ntsert (ncert); cutsot (kucot);
sh = urdina - ex.: nclish (nkli); dshclish (dkli); roash (roa);
dz = dz - ex.: dzid (dzid); plondzi (plondzi);
gi = d - ex.: pingierc (pinderk); scungios (skundos); mangi (mand).

248

Sirumau shi ciurbagioia cu drobu

1
n zua di Zpustiri si ari dus un siruma uom la csapnits undi vrea
si cumpr un drob, su fac zua ca i mari srbtoari, ar pari di carni nu
vea fichiru. Bun ma, csapu i ubide di drobu un grosh, ar tsela sirumau
vea salde douzots di pari. Cum stia sirumau sha ntru csapnitsa la vizu un
ciurbagioi cari la zrugo sirumau s-ii duc un njel, jungljat shi bilit, pana
cas, di tse i urdinu, sii pltesc di portarea.
Ca li uzo csapu tseshti lafur da ciurbagioia, la zisi:
-Taman, bun ts zisi ciurbagioia, frtati ! Du-i la njelu pana casa-lui,
shi ciurbagioia la sts la pltesc drobu, cotsi tu nu ai sla ducumpr. Am
drept bra frats?
La lafurli di csapu cndisira shimidoi, sirumau shi fdulinu
ciurbagioi. La lo sirumau bilitu njel n una mon, ar drobu n lanta shi
chinisira. Ciurbagioia ninti cu cibucu n mon, sirumau dupu iel, lara
sucacu cutru cas. Cum mnara uneac btura pri un lant zinghi shi di con
si zisira bunzu, cum iesh shi nca vrin laf, nostru ciurbagioi i spusi la
lantu:
- mi ia, la csapnits ram frtati, shi nj cumpurai un njel di star, di
Zpustiri, ar la tsista sirumau i cumpurai un drob, shi iel la su fac zua
cu ficiorli, ca si zic birichiatversn la mini. Mi nuca bun drai?
-Mult bun ai drat ciurbagi, ca i ai cumpurat drob, cotsi un Domnu
shtii dali si ari mrsit tsista siruma di con ai fat. Ami nu i sha cum zish io?
i zisi la sirumau, cu ocliu cutru iel.
Con li sculto sirumau tseshti nisalam lafur da doili ciurbagioi fdulinj,
salde shlji duno numirli shi tseva nu la turno. Bun ma, saldi tse si disprtsara
doili ciurbagioi, shi dupu neac etca la un lant ciurbgioi. Shi la tsista ca la
primu si pufli ca ari cumpurat njel di Zpustiri, ar la sirumau i cumpuro
drob ca i picati snu aib tseva si gust cu fumeia la tari zua Domnului. Shi
ntru tsista ciurbagioi sirumau li duno numirli ma nu la zisi tseva. Anc cu
muljts vuts si veu nuibat, la tots la spune di drobu tse i la ari cumpurat
la sirumau. Ca li sculta sirumau, da ciurbagioia, lafurli cotsi i ari cumpurat
drob, mure di rushoni fichiru, bun ma svea ctsat n uoru shi nu putea
slas.
Elem, sfesi tsi sfesi, vinira n casa la ciurbagioia, la zccio sirumau
njelu di un direc shi vre si fug cas, ar dumachinu i la ve lat drobu din
mon la sirumau, ghioa slai la ztson pana sla zcciasc njelu. Ca la vizu
ciurbagiica cu drobu n mon, i vicni:

-Bree, dumachinuli, mi con veam mncat noi drob di nj ai cumpurat?

Droburli, trbushonjli, matsurli, las li manc sirumashili, ar noi salde
njelur shi pui !
-Mi ccon di noi la am cumpurat drobu, ha, mr dumchincu? La
sirumau i la cumpurai di star si aib cu tse sish zpustesc shi si zic
Domnu siart i zisi la muiar-sa.
-E, zr di iel la ai cumpurat, ha ? E, dilmi sha fostau, zcciala drobu
pri direcu ca napta sla le zisi muiarea ai las dspic cotiva lemni
uscati, di focu s-inj la zprind.
-mi, bun - ai zisi brbat-su - cotsi snu dspic? Spulai la Domnu,
nuri monjli sii tsi manc, de. A, tse zits tu frtatili, nui sha cum zic io?
-Bun, mcr ca nui sha, ciurbagi, sha la sii, sva dspic shi vrin
lemn shi cota la zisi sirumau cu jimitati roast, u lo bltiia, la dspico
cotiva lemni shi si priduno sish la le pustu drob.
Nu, lasla, lasla, nu la le drobu ! - ai vicni ciurbagoica la sirumau
ia le la coshu cu ghiurluc sla turesh neac mai diparti pana la ghiurluclocu,
tsi napta lets la drobu.
Ca sculto tor lucrur sirumau si znvirno, ctso snjur shi si spun
turlii di nibunii pri drobu tse sii la da, ama cu shuputiri snu la scult
dumchinjli:
-Ah, blastimat surmshtii shits zitse singur cu crelu cotsi iesh
cota rou, di un mitilav drob jimitati di zu izmet si dar !
Bun ma, vizu-nivizu sirumau, la rdico coshu, shi la turi la
ghiurluclocu. Con si turna sish la le drobu, ar la prishtito ciurbagiica cu
dou stomni disharti shi vrea sla trimet sirumau sduc panla izvoarca sli
ampli cu apu:
-Dar anc una bunitati, bri uomulu, sinj zcats neac apu, acu vear
shi da cieshma, neac mai diparti di ctunu, ar acu ts vini vrin putribii,
vrin uar, dumchinu meu s-ts ti jut. Asts acu ts ari dat drob, moini
trbushon sits da, pimoini matsur. Ami nui sha dumchinuli, cum i
prgjos la tsista uom?
-Sha i ami cum aii i zisi la muiar-sa surmashi acu au neac
respect la vutsli, nitsicon nori monc si vead, tse ari zis un uom. Acu
dar tsista fratilu un izmet asts, sle un drob, ar moini si dar tsevagodi
la lant loc shi cola sle trbushon, demec, la treilu loc matsur, shi con si
veaz, ssh-li zmrsesc ficiori.
Nu dshtito sirumau sduspun ciurbagioia, di tse si nvirno, i tsi
vinea si bat, shi i dedi di tot:
-Pust lasva rmon vostru ciurbagiloc, shi bunitatea vostra tse sinj
u drats cu vostru mitilav drob, cu vrin trbushon shi nishta matsur
nputsati, con mi mnciots jimitati di zu di un drob, di un grosh, ar io nj
la pirdui tot ghiunlucu di asts. E tsela bun nj la drash, ciurbagi. Greu shi
di picati la surmashi, acu shtet jutari da tor ciurbagii ca tini.

Dicon i tsi nprcjo sirumau la ciurbagiia, li clutsni cu picioru

stomnili, i la lso drobu shi dicon i scupi un scupet n trush, isho prin
porta nfar. Si dusi la un lui sots, lo vrin grosh la verb, sish cumpuro
carni shi lanti lucri trubuiti shi u dro Zpustirea cum ari zis Domnu.
vutu rmasi rushunat, cu roastu pricscat, di lafurli da sirumau.

251

Doi intcii: senaru shi crbunaru

2
Un uom vea cotiva livoz, cuse sen, u lsa la soari si usc atsi napta
u vinde shi sha u tritse ghiiatsa cu muiar-sa shi trei ficior. Un zu
senaru ncrco calu cu sen shi chinisi su vind la pzar. Pri drumu si
nuibara cu un crbunar din lantu ctun, shi iel cu dou sats pri cal mplini cu
crbun si dutse s'la vind crbunu. Ca si nuibara si dedira n pazrloc.
Senaru i zisi la crbunaru:
- Vear si drom un tramp, bra uomuli, cu tini ? Nats-u sena, ar tu
si'nj la dai crbunu.
-Dar frtati, dar - turno crbunaru - ama, acu nj pridai anc patru
groshur, sha si poti, ca crbunu i mai scomp di cot ta iarb. Acu nu vear
si dai patru groshur tseva di nostru pazrloc.
-Mi ai si dau bra draculi di uom, shi acu ca mi minciunj - i zisi senaru
- ai s'na dutsim pana mea cas, ca meu ctun i mai proapi, cola s'u fatsim
trampa.
Cndisi crbunaru, s'au dus n casa la senaru shi, di con u drara
trampa, dumchinu i tsi zrugo la crbunaru di patruli groshur s'la zshtet
uneac pana duminic dimneats. Tuntsea s'la shtet shi s'ii la pltesc
borgiu. Cndisi crbunaru, u ncrcara sena pri cal shi chinisi cutru lui
ctun.
n duminica, anc niprivizut, i tsi ari cundisit crbunaru s'li le
patruli groshur. Bun ma, senaru nu vea niet s'ii li da, tucu la zrugo panla
lanta duminic ala zshtet di tuntsea cu sigur ca s'ii li da. Shi sha la vea
minciunat proapi di trei mesh vcot.
-A, bra frtati - i zisi crbunaru la senaru dipoia uar - patru zgii
upints rupsh di ca vin di pusti patru groshur, s'ts spun ca ili nj li dai cmo,
ili din casa ts'u nu mi zmicicu.
Sha spusi shi i shzu n cas ntru boreu cu foc, ili parili s'ii li da ili
lant nu s'fatsi.

-Bun ma, biliau ra ca shimidoi si pugudira intcii.

Mindui senaru un mrifet cu muiar-sa, si mor di damla, di bilchim
cu tse turlii s'la ptresc crbunaru din cas. Sculco n lanta udai shi
ccon muri. Isho muiar-sa din tsea udaia cu plondziri shi i spusi la
crbunaru ca brbat-su muri.
-Cum, cum - i zisi niclisitu uaspits - muri brbat-tsu ? Acu di si
muri, n grop si antru cu iel priun ama, patruli groshur nu'i li las, shtii ili
nu shtii cafcu intcii sm io ? Di un purits iurganu la ard.
-E, bri frati shi tu iesh intcii, ama tsela meu brbat anc mai mari
intcii ra. Tucu cmo io sla duc n bserica su trec noptea, di moini s'la
ngop. Ar cmo, tu acu vear shoz, acu nu vear du-ti cas - i zisi muiarea la
crbunaru. La lo muiarea brbat-su pri spots s'la duc la bseric.
Dupu ia shi crbunaru si ari dus n bseric, s'ari culcat sup chiuru la
senaru, pana con si vin vcot di s'la ngop priun cu senaru, ciunki patruli
groshur nu i li ari dat.
Pri jimitati di nopte au vinit doi armii cu un torb mplin cu
furati furlinj. Vreau si zscund uneac di guneatsa dupu iei, shi napta s'fug.
Tuntsea unu fur la vizu mortu n chiuru, la scosi cutsotu shi vrea s'ii la tai
capu ca s'nveats la mort s'tai, di con s'ii cad la ghiu, s'nu aib fric s'la
junglj. Bun ma, un rdicari mona si moinesc cu cutsotu, scucni senaru
din chiuru. Furili si sprura snu si svmpiri mortu, dedira la fug, shi di
mari ngunisiri, di fric, pana shi torba cu furlinjli u lsara.
Tuntsea nostri frtats u grbnira torba shi li nprtsara parili.
Chinisira sfac si duc cas. La nprtsari, anc n ctunu, crbunaru la ctso
di guah senaru , la strinsi cu mari nvirnari shi cu vichiiri, i li priubidi
patruli groshur tse i li ari di dari.
-A bra frondzits-la capu di ua - i zisi senaru - dali neac pari chirish
cu meu sibap?
-Mra, ili'nj li dai patruli groshur ili nu ti las di ua ! - i turno
crbunaru.
La tari viciiri shi ntsertari, si au pridunat muljts lumi, di sha tots
ntsilesira di parli tsi li veu mprtsat. Vea uzot shi stupanu la parli, vini shi
i la li lo furlinjli, ar iei rmasira alb n oucli.
Un Domnu shti, poti ca anc s'ntsert shi si bat tseia doili intcii di
patruli groshur.
"To inati vgazi mati". (Inatu uocli scoti - da grtseasca).

264
Filosofu shi ichimu

3
Un filosof shi un ichim mirdzeu pri drumu priun shi au vinit n un
ctun. Veau cundisit la cunac n un cas di s'u treac noptea. Dumachinu
vutau doi ficior, mascuri. Unu di ficiorli mnca verdi, glushc, crstveti,
ara lantu glushc, niducopt lubinits. Cum mncau sha, vinira ntru
ichimu shi ntru filisofu, vreau s'ia vead ca rau ibngii.

-Frtati, nu veaz tse ts manc ficiorli, verdi krstveti shi glushc

lubinic ? - i zisi ichimu la dumchinu. - Acu ia lash si nmanc bun, sta
ser, fara lant, s'ts mor, ciunki n verdi crstveti shi niducopt lubinits
ari utrov. La shtii tu tsela lucru frtati, ili nu la shtii ?

-Nitsi tati la shtiia frtati, nitu io voi s'la shtiu - i zisi ctunenu.

-Ee, cotsi nu vear si shtii, di tse murits fara zu. - i turno ichimu.

Con si ntunico, di ca vremea fostau mult bun, fara nitsi un mic nor
pri tser, uaspitsli vrura s'dorm nfar, n trush.

-Va'ts va rog frtats, s'nu durmits n trush, ntrats n cas s'u

treatsits noptea cu licshor, ca sta ser ari niet si merg siln ploi. - La zisi
dumchinu la uaspitsli.

-Ha, ha, ha - si zrosi filisofu con li uzo tseshti lafur da ctunenu.-

Abra, ctunenuli, io cum ti cat tini, tu fostai shi ichim, em mghiesnic vear
s'ti fats di vremea s'u spardz.

-Io cat frtati, cotsi ca'n pez nj prgjosh, ama moini si dar lacrdia
cu tini. - i zsi ctunenu shi tcu.

Si culcara uaspitsli s-dorm n trush. Di mari ciudii, serta vea ctsat

si merg un siln ploi, di ia vea dshtitat nostri nvitsats lumi cum durmeu
n trush, di tse, curon, curon au ntrat n cas s'la dudar sonu pana
dimneatsa.

-Dali vizush sotsuli filosof - i zisi ichimu - ca cum zisi tsista

ctunenu, sha isho?

La filosofu nu i ra putaman lafu tsi i la zisi ichimu, shi ccon neac

si znvirno ama, tcu di tuntsea, shi lso di napcunta sla dar mubetu.

Moinista la sbaile si sculara tots din casa shi dinpoi uaspitsli.

Ficiori ar veu grbnit cti un verdi krsveti smanc pri gol buric.

-E, ichimbashi, ia-u ta shtiiri ichimesc, tse i zisish ier la dumchinu,

cotsi acu manc ficiori verdi crstveti ili lubinic, va s'mor fara lant. Ia ia
ghii ca turfan cupilash, shi ar manc virdeats pri gol buric.

-Gianam shi io nu pugudii ama, shi vostra miliust nu fesi bun ca nu la

sculto dumchinu con va spunea ca ser noapti si zmerg mult mari
ploi. Con si vizura doili uaspits rshunats di un nigrmotin ctunen, la
vicnira di s'la ntreb.

-S'ti nreb cevagodi bra frtati, di tser s'inj spunj - i zisi filosofu - di
undi shtiiai ca pri noptea si merg ploi? Tu carti nu virues ca si shtii, cum,
di pri tse, vizuah di shtiiai ca s'merg ploi?

-Istina, frtati, io di carti nu mi ntsileg di s'cont, bun ma io cat pri

imanja. Ier vizuj con vitsoli shi portseli jucau, di tse videari io cunuscui ca
s'merg ploi. Cot mai mult jucari shi mai mari ploi.

-Ia cum nu trubuiashti, icimuli, noi nvitsatsli s'na rdicom pri nalt cu
nostri shtiiuri, chiunki shi ninvitsatsi shtii cti vrin lucru cari noi nu la
shtim - i ari zis filosofu la ichimu, shi chinisira dupu lor lucru.

258

Con ia portau moshi n munti di s'mor

4
n vekiu vcot, n un tsar vutau un det: con si nbiturneasc oumu
shi s'nu pot vichim si sirbeasc, s'la duc pri un munti ta cola s'mor di
flmundeats. Un zu un tiniri uom sh'la ari ncrcat pri spots tat-su s'la
duc pri munti. Cum la purta sha pana vrin loc, la ari dsfat di pri spots pri
pimint.

-ts mi rog iljuli - i zisi moshu - nu mi las n tsista loc si mor,

ami du-mi neac mai tsupr.

-E cotsi nu la arisesh tsista loc, bri tati ? - la nribo tiniru tat-su.

-Of bri iljuli, of bri ficioruli meu - rspusi tat-su - dali i di risiri
grobu la ttonjlur? Shi io con ram ca tini tiniri, l'vui dus tat nju , con nj
nbiturni ua, tocmu n tsista loc, ta si mor di flmundeats, cum si mor
shi io cmo. Di tse, bri iljuli nu voi s'mi lash ua. ts mi rog anc un uar,
rdic mi di s'mi duts mai tsupr.

La rugciuna da tat-su, la rdico s'la duc mai tsupr pri muntilu. Bun
ma cu iel li purta shi lafurli tse i li spusi tat'su. Toti li vea pitricut prin
crel shi sish ari zis cu crelu sha:

Blastimat la s-iia tsela uom cari la ari smislit tsista rou det, s'ia
purtom ttonjli pri munti shi s'ia lsom ua di s'mor, fara s'na punim n
crel ca shi noi s'na afl tsela tse la drom con im tinir. Mi, shi meu ficior
con si nbiturnes s'mi duc ua ta s'mor di flmundeats ili smi manc vrin
lup. Ai s'inj la duc tati cas shi s'inj la cat pana con singur s'ish mor - di
lui morti. Di bilchim cu tari lucru tse s'la dar io, poti ca si sparg tsista
miretnu det. S'nu nj tsi rod sotsi shi cumshoi, scungios s'la duc cas, tsi
scuns s'la tson shi s'inj la cat.

Di con si vea priispit sha, con si ntunerico bun, ash la turno tat-su
serta cas pri timnic: ni cumshoi nitsi sots s'la vead di si bat pez cu
iel. Cati ser, con si turna tiniru din ciarshii, tucu sh'la vea zntribat
moshu di nishti lucri tse li vea vizut shi uzot pristi zu. Shi tucu s'vea
nvitsat cti vrin lucru da tat-su. Mult ra spulaitisit tiniru di tsea ca sh'la
zvigljo tat-su.

La mpiratu cari ghiia n tse casaba mult i ra monc di cotsi ia

portau moshi n munti di s'mor cola, flvmundz ili s'ia manc vrin
divutii. Bun ma la lumea tsela lucru la fostau det, ta iel nu vea tsea sdar.
Pristi tot tse, mpiratu shi acu la shtiia tsista miretnu det, ar shla bte
capu shi dra isapur cafcu mrifet s'la fac di s'ia dzvets iiurli s'ia duc
ttonjli n munti. Smisli mpiratu s'ia ngunesc tots tiniri brbats cari au
mosh tat, si dar un singir di pisoc. Vea dat puvel mpiratu n filian zu
s'dun tots tinir acu au ghiu tat.

-Scultats ua voi tiniri - la zisi mpiratu - io tsear s'inj drats un singir

di pisoc. Va dau muvlet n trei zoli s'la drats. Acu la drats, bun; ama acu
nu la drats singiru di pisoc, capitili sva li tai la tots ca la glinj, sha si
shtits.

Di con scultara tinirli tari fricos puvel, si nclinara la mpiratu shi

s'dusira si dar singir di pisoc. Tots si dunara n un loc, la mardzina di vali,
shi zctsara ghioa si dar singir di pisoc. Tutcau, pusteu ama, ici nu s'fatsi
si dar singir di pisoc. Zu, dou zoli , tseva nu drara. n tseli seri, tiniru
tse la turno tat-su din munti, nitsicum nu vea prgjot cu moshu di tse
monc tsi u vea. Bun ma, moshu pichisi ca nui bun lucru di la ntribo:

-A bri ficioruli meu - i zisi - tat-su - di tse iesh ca gailisit tseshti dou
serur ?

-Cum siu vesil shi bucuros bri tati - i rspusi tiniru con, anc moini
s'iu ghiu? Ciunki mpiratu s'na perd ca nu putum si'i drom singir di pisoc.

-Bree, di tse ai zdunat gaile ? mi io la sm-ts ghiu - i zisi moshu

- ami ia cum s'ii spunits la mpiratu: "Cestit mpiratuli, noi zctsom s'va
drom singir di pisoc, bun ma, s'nu na duc monca pri vint, ca noi cum veam
chinisit s'la drom, cari shtii dali s'la arisesh. Di tse vinim s'ti zrugom
s'na dai un urnec, cafcu vear sla drom shi pana star s'i zor, ca nu shtim
dali vear lung singir di pisoc, dali cus, mari, mic, larg ili strimt. Noi sla
drom ca cum i urnecu.

Moinista, si dunara tots tinir, sdusira la cunac shi tiniru i li spusi la

mpiratu tseshti lafur uzoti da tat-su.

Con la uzo tsista zbor da tiniru cari isho ntru tots, mpiratu fostau
zciudit cum i ari vinit n crel sha s'ii zic.

-Di undi ats vini pri minti, bra ficioruli - i zisi mpiratu - s'inj spunj
tari laf ?

Di con si zspru uneac tiniru, i spusi la mpiratu ca tat-su i ari spus

cum si da giuap.

Tuntsea mpiratu la ntribo cu urdini, cum la ari vegliat tat-su di

moarti n munti. Tiniru i spusi ca la ari dus tat-su pri spots n munti, shi
cum i ari zis tat-su, ta cum la turno npoi cas di la scunsi, shi cum i ari
spus la tat-su di singiru di pisoc, ar moshu i spusi tse s'ii zic la iel, la
mpiratu.

- Sha, da tat nju mi nvitsaj, cestiti mpiratuli. Con uzo mpiratu ca

da mosh uom i ishot tari crel, di giuapu tse i la dedi tiniru uom, mult si
bucuro cotsi la flo munasip la tinirli s'nu ia perd moshi.

- Ei ficior, vizuts ca da mintea la un mosh uom scpats ghii ? Ia cot

i vrednic mosh uom n cas, cu un laf si scap cota tinir sufliti di morti.
Di tse, di ua ncola, s'va ia vegljats moshi shi s'ia ctats pana s'ish mor
da Domnu, cotsi sa trubuits ca cum sa trubuits diretsli la casa.

Ca li scultara tseshti lafur da mpiratu, tots tiniri si zbucurara cotsi

vizura ca moshi sa trubuits di tari rou sat. Da tse zu si ari rnisit tsela
nibun det s'ia perd moshi lumi, sia duc prin munti. Shi pana asts
insanu la tsoni tsela zbor.

265

mpiratu, filosofu shi birberu

5
Un uar mpiratu vea ntribat un filosof:

-A, bra filosofuli - ai zisi mpiratu tu, ca cum iesh filosof tse
shtii s'mi nveats tsevagodi mult bun?

-Cestiti mpiratuli, ca di tini cum iesh mpirat nu trubuiashti

mult nvitstur s'ti nveats io. Salde un laf tse s'its la zic dosta s'i:

- Dar tse s'dar ama, shi di napta dun crel! Tsista laf, cestiti
mipatuli, nu salde di tini s'la vegljii, ami la i uom s'ii la spunj, acu
vear mari imanj si stucmesh tu pana iesh ghiu, shi dupu mortea s'la
lash tsela zbor di s'ti tson minti shi si prgjasc di tini.

Ai tsi spulaitisi mpiratu la filosofu di zboru cari la nvitso shi

di con i dedi bcshish la ndresi.

Moinista dimnets mpiratu la vutau vicnit birberu s'la

briciasc. La mpiratu i vini n crel lafu tse i la spusi filosofu shi
i la zisi la birberu prima:

-Dar tse s'dar birberbashi ama, shi di napta dun crel!

Salde tsi la uzo birberu tsela zbor da mpiratu, i tsi ztrimuro

mona di fric, shi i czu briciu din mon. Con vizu mpiratu ca
birberu la lso briciu sii cad din mon, i ticni ca birberu vea vrin
nibun niet.

-Cotsi bra birberuli la lsash briciu din mon? Spuni tse vrei s'inj
dar ca cmo capu s'ts la tai? - i zisi shi u skosi clocika.

- Iart mi, cestiti mpiratuli i rspusi birberu - pishim iarti

nju giiatsa di napta s'its spun.

-Ai, iartat las'iesh ! - i zisi mpiratu.

- Mi putplti sadriiazmu - i zisi birberu - di s'ti junglju cu

briciu.

10

Con uzo mpiratu tsista lucru da birberu, cu ciudiri vea rmas la

zboru da filosofu, tse i la vea spus di s'la spun urdina, la tots, shi
pana moinista mari imani prilo - giiatsa s'u scpo da birberului
mon. Mari bcshish i dedi la birberu shi napta sadriiasmu la trimesi
la judeats sla judic.

276

mpiratu shi moshu tse ra

Un vcot mpiratu si fesi tebdil, pridrat, priminit cu lanti rubi ca s'nu

la cunosc lumea, vea lat cotiva onsh din mezliciu cu iel shi chinisira si
shtiasc prin csabour shi ctunj di si vead cari tse sirbeshti shi tse
prgjashti di mpiratu. Cum mirdzeu sha pri drumu, la vini si trec pandi
un mosh uom cari sh la ra agru. S'turnara panla moshu s'vead cum ar
shi s'la ntrb di vrin shei.

-A bra moshuli tse ti mnciosh pri biturneats si ar? - i zisi pridratu

mpirat. - Zr nu ai fumeia sits jut di tu, n tseshti zoli n loc s'ti dzmurosh
tu la ar agru shi ti mnciosh?

-Mea fumei, frtati - i rspusi moshu la mpiratu pridrat - la

dunjau jut, ar io tsi sirbes n biturneats, csmet sam la lanjts, ciunki dou
uor pana cmo aramiili mi grbira shi anc un uar si tucmes s'mi
grbiasc. Ia di tse, frtati, io singur ar shi sirbes pri biturneats.

-Ami cu doili cum iesh: diparti ili proapi?

-Mult proapi sam co doili, frtati - i turno moshu.

-mi cu treizots shi doi cum iesh?

-Nu fac pari, nu sam bun shi cu iei - i rspusi moshu - cotsi fara
douzots shi uopt, treizots shi dou am.

-mi doili calj tse ia ai, ti scult li brem cti neac di taru s'ts la
poart? - i zisi mpiratu.

-Cot di calji, frtati, nu ntreb, cotsi doi, trei ia drai shi ar idvai nj
la poart taru - i turno moshu.

11

-mi s'its trimet cotiva goski, bra moshuli s'pots s'li pirdusesh bun?

-Cot di goski pirdusiri, frtati - i zisi moshu - mari maistur sam,

salde acu nj cad n monj.

Di con u rnisi mpiratu prgjatsea, shla lo cu iel mezliciu shi si

turno la srai. Cola ctso si spun mpiratu la tot mezliciu multi lucrur tse
veu vizut shi nuibat pri drumu. Dshclisi muabet cu tseia din mezliciu tse
rau cu iel shi ia ntribo dali ntsilesira tsevagodi di prgjatsea cu moshu.
Moshi din mezliciu i li spusira anc un uar lafurli tsi li zisi uraciu. Bun
ma mpiratu nu vrea s'ii li spun asli tseli lafur cum rau zis ntru moshu
shi mpiratu, tucu s'li prispun zbor dupu zbor tse si au zis doi con
prgjau.

-Scultats ua bun, voi mosh uaminj - la zisi mpiratu la tseia tse rau
cu iel pri drum - acu nu'nj spunits tse vream si zitsim cu lafurli tsi li spusim
io shi uraciu, capitili s'va li tai shi lant tseva. Va dau muvlet si minduits trei
zoli shi trei nopti !

Con li uzora tseli lafur da mpiratu, i tsi nclinara, shi si dusira cas,
di shzura sh'la bat capu cu cari zbor tse vreau si zic? Minduiau, trclau,
nitsi un zbor nu puteu s'la pugudesc. Dinpoi vinira n un crel: si duc
pan'la moshu uraci s'la rog di s'la spun. sh lara cu iei dosta pari shi
chinisira lang moshu la agru di s'la ntreb.

-A bra moshuli, ier con vinim cu un nostru sots lang tini, tse ti
ntriba iel shi tse i turnai tu? Ti rugom acu vear s'na spunj cotsi na veam
ctsat la bes cu nostru sots - ai zisira.

-Eidi frtats, zr voi vrets di bdiva, fara pari, s'nvitsats murfet? - la

zisi moshu. - Di sfac zbor trubuiashti s'inj numirats cti un sut di ltanj,
di sha s'va li spun.

Con la uzora mezliciari tsel zbor da moshu, mult monc la czu.

S'nvrtira, si suciara, bre la rugau, bun ma moshu shtiia ca sa trimes di s'ia
pirduseasc. Vizura, nuvizura mezliciari cndisira shi i numirara la moshu
cti un sut di altanj pri sfac laf di si la spun.

-Scultats frtats, cmo s'va spun, tse mi ntriba vostru sots. Pishim
iel mi ntribo dali am fumeia, mascuri, di s'inj jut, ar io i rspush ca am
fumei, ama sa feti, douli mrtati shi cola ia jut brbatsli lor. Dou uor
aramiili mi grbira shi anc un uar si tucmes s'mi grabesc, i zish. Tsela
laf i: dou feti mrtai, mult imani dupu iali am dat, shi di lanta feat tse
u am cas, ar mult pari shi dupu ia si dau. E, tse i tsela laf ca io sam
csmet la dunjau.

12

-Tse mi ntriba cu doili, dali sam diparti ili sam proapi. Iel mi ntribo
di uoclili, dali nj cat diparti ili proapi.

-Ara di treizots shi dou tse mi ntribo, di dintsli mi ntriba. Shi io i

spush ca salde patru dints am.

-Di doili calj tse mi ntriba, di piciorli mi ntribo. Dali mi tson piciorli,
ar io i turnai ca shi cu bstunu mi jut shi ar idvai mi poart.

-Ee, di goscili tse nj zisi ca s'inj li trimet s'li pirduses, goscili its
voi, frtats, ca nj li dedits parili. Etca tseli rau scunsili lafur tsi li prgjom
cu vostru sots, frtats. Shi vostru sots va s'i mult ncrilat uom di mi
ntriba sha, scungios.

Di con nvitsara mezliciari di lafurli, chinisira s'duc cas shi s'ii da

giuap la mpiratu.

-Iazc la s'n ii - la zisi tsela mai moshu la lanjtsli - ca im n mezliciu

la mpiratu, di crel sii dom, ama nu shtim di itrutii nitsi cot un uom
ctunen.

272

Treili puveli da tat la ficiorusu

Un mult vut uom la moarti i vea lsat trei puveli la lui ficior.

-Scult ua, iiuli - i vea zis - ia io sam la morti shi mult imania s'its
las di si giiesh ca ciurbgioi, ama acu ai dicat la tsesti trei puveli: Prima
puvel: Cu nitsi un ciapcn din casabau s'nu ti cunoshtisesh, shi s'nu ghiiesh
cu tor lumi. Doua, cu primu marli uom da judetsu, judicru, s'nu ti fats sots.
Shi trei, la muiari s'nu ai mult verb, ca la zor sat poti s'ti prida. Tot s'ii
spunj, ama tsevagodi ligat di judicari s'nui spunj, ca si veaz mari monc,
s'veglj Domnu. Tseshti trei puveli tse ts li spush iiuli s'li vegljii ca cum ti
ari vegljat mum-ta di foc con rai mic. Di ca i li spusi tseshti zborur sh
muri vutu uom.

Con la irto Domnu ciurbagioia, rmasi ficior-su cu mari imanj, shi

salde dupu trei zoli zctso s'duc la opcu di prima puvel: Duno dinzur di
iel ciapcnj, la dde din curon, curon tsinur, ruciets, shi lanjts argiur di
merca nfar, cu iei dra. Undi si dutse, iei dupu iel bdiau ca zgar, ghio

13

di rou la veglj shi sfac di iei i tsi tacsea cotsi ghiiatsa s'u da di iel acu,
snu da Domnu, la afl vrin rou shei. Undi shdea, iei dinzur di iel. Con si
scula di si duc cas, un ciouli i li pune pri picior, ar lantsli divan i
stiau. Tari dicat i drau, tse nitsi la zbit nu i tsi fatsi.

Tuntsea i tsi dusi crelu la tat-su shi s'ish zisi cu crelu:

-Eidi tatcu, Domnu la s'ti iart, ia di prima puvela tse nj u spush,

s'nu mi fac sots cu ciapcanj lumi, io mi fesh sots cu tor lumi shi tseva rou
nu vizui, ami cimet mari nj fac cupilashi, tu tsi ia slgiai di ciapcanj. Ia
zshtet unec si vead di doula puvel, tse rou s'mi afl da primu judicr, shi
cu iel s'mi fac sots.

Di con sh'li zisi tseli lafur, si sculo shi si dusi la cunac, ghioa di vrin
lucru, drept lang marli judicr. Cu un videri la prishtito judicru shi la
shzu pandi iel ca shtia cotsi ficioru i ovarda, licshor la mon di pltiri.
Osh, besh veau fat shi judicru la clisii tiniru ficior ar s'ii vin la mubet,
ca mult la miluiashti di cimetu lui priuzot n casabau. Vichim ctso si duc
tiniru n casa la judicru shi cola multi uor ra ztsnut ca uaspits la rucioc
ili tsin. Cu un laf, ghiiau di merca nfar.

Con i pritrebuiau pari la judicru, sh'lia cu ver da ficioru. Sha,

daima i tsne judicru vrin sut di liri da ficioru. Shi tse puvel tse i u
lso tat-su la ficioru, nu u risi, ciunki tseva nibun nu la flo, mi dicat mari
tse i dra judicru.

cmo, anc nivesta-su tinira s'u minciun cu vrin baiaghi nibun

lucru, di si vead dali si ias da ia tsevagodi nivernu, direp cum i vea zis
tat-su.

Misle, duma, shi dinpoi i vini pri minti cum s'ii dar: Ctso di s'ii
afl cti vrin man prin cas shi zctso su zntsert. Asts, moini u
ntserta, ama cti vrin uar shi u bte cti neac. tsi di tseli lucrur nivesta
ctso s'nu la va, ctso s'la pizmesc. Un zu i czu pri minti tse s'ii fac
la nivesta-su, salde si vead dali s'la prida, ili nu, ciunki di cotiva zoli vea
pichisit pri ia un niver. Un ser , fara s'vead nivesta, vea dus cas un
birbetsi shi la ligo n trush. n tse ser u vea ntsirtat muiar-sa uneac
mai mult, cu viciiri, shi tuntsea veu scultat mari truputnitsi da birbetsilu
nfar, scucni pri picior brbatu, lo un mari cutsot shi bdni n trush ghioa
svead dali i ntrat vrin fur. La grbni birbetsilu, shi la junglio , cu viciiri.

-Tu li bra coini di uom, vrei s'mi tlciosh, ia io tini s'ti utsid!

S'dusi pan la ush, ta i vicni la muiar-sa s'ias di s'ii zjut s'la ngop
uomo tse la jungljo. Bre frati, nu ca si zmicico nivesta din loc. Bre rog,

14

bre i tsi fle cu chiutec, tse niti barem: di undi iesh, tucu salde si nbuzo
shi i tsi fle ca s'la prida. Brbatu cota shteta. Ca vizu sha, s'dsfesi singur,
ta la ngrupo birbetsilu la ghiurulclocu shi s'turno cas. Mult i tsi nvirno
la muiar-sa cotsi nu sculo s'ii jut, shi i spusi ca dimi nu i tsi flo n tari sat,
nu u va, shi la sfug din cas. Tse, muiar-sa ra, sli tsela la ubide.
Scucni shi cu plondziri isho din porta nfar, si ari dus la cumshoili shi la
spusi ca brbat-su junglio un uom. Kumshoili ar, la veu pizmit brbat-su
cotsi vea cunoshtiri cu judicru. Moinista anc dimnetsa cumshoili s'au dus
la cunac shi la veu pridat cumshoia la judicru.

Di con ntsilesi judicru, shi da muiar-sa, lucru salam, vea trimes s'la
leg di s'ii la duc la cunac. Con la poartau pri cunac, lumiea din tota casaba
bdira s'la vead con s'la duc di s'la spindzur. Tots tse la ctau, la jlira
cotsi tari tiniri uom s'la perd, salde i tsi bteu pez ca ari drat tari
magrloc, ar ciapcanjli di frtats, cari ia guste i zu, i tsi usminea shi
capitili li nvrteu la lanta parti.

Un tsi la dusira ntru judicru, tsista pritspo:

-Nu nj la poartats tsela utsidar ua, tucu trgnets iu funja di spindzurats

la !

-A bra judictoru - i zisi tinirlu - pana ua li ra nostru frtatloc? Ami

brem judic mi di napta perdi mi. Fara di s'inj aflii tseva rou n mon, ici
nu s'fatsi s'mi spindzur.

Ca la uzo judictu tsela laf, mult s'vea nvirnat, s'vea dus pana casa
lui, u vicni muiar-sa shi u ntribo undi i ngrupat uomu cari la jungljo
brbat-su. mbrden isho muiar-sa shi spusi ca jungljatu uom i ngrupat
la ghiurluclocu.

- Cola la grupo nibunu meu brbat.

Con la dzgrupara, tse s'vead - birbetsi ngrupat !

Tuntsea si zrushunara judicru cu tot muiar-sa shi ciapcanjli cari i

tsi rudeu. n tsela sat si rdico tiniru brbat shi vea zis:

-Blastimat la-si ficioru cari nu u scult dipnpoia puvel da tat-su

shi da mum-sa !

15

Shi la vea spus tot pri urdini la judicru, la tots frtats shi dusmanj.

268

mpiratu shi grdinaru

Un mpirat avea vut un grdin cu toti turlii di chitci shi pomur.

Mighiu tots pomur n grdina, vutau shi un mic mer tse la vea dus mpiratu
di mult diparti loc. Tsela mic mer i dimnets sh ftse cti un ubav
mer, shi mpiratu s'dutse s'u rup cu lui mon.

Un dimnets, ntru s'vin mpiratu s'u rup mera, proini un

vrpcian pristi meru shi ctso s'u ciuplesc mera, tsi u sparsi. La vizu
grdinaru ama mnat, nu vea tse s'ii fac di con u duciupli mera. Con vini
mpiratu s'u rup mera, u flo tot ciuplit. Grdinaru i spusi ca vea vinit
un vrpcian shi u ciupli mera shi sha u sparsi.

mpiratu i zisi la grdinaru: - Shi puiu s'ish la afl bileu.

Moinista dimnets ar i vinit vrpcianu s'u ciuplesc shi su

sparg mera di pri micu mer. Tuntsea ari ishot un nprotc di pri meru, la
clucni puiu shi muri fichiru di pui.

Shi tsela lucru la vizu grdinaru, di con vini mpiratu s'u rup mera,
i spusi tot tse, shi cum s'fesi.

Ar mpiratu ai zisi:

-Shi nprotca s'ish la afl bileu.

Lanta zu grdinaru cum spa cu mtica n un loc n grdina, u tio

nprotca ndou. Moinista, con vini mpiratu s'u rup mera, i spusi
grdinaru ca u tlcio nprotca.

-Shi tu s'its la aflii bileu. - ai zisi mpiratu la grdinaru.

Dupu cotiva zoli mpiratitsa s'ari dus n grdina cu dou- trei laichi di
si bnjesc lang shadrvanu. La grdinaru ai veu zis tsela vcot s'nu
sirbesc n grdina shi s'fuga di cola pana si bnjesc mpiratitsa.

16

Bun ma, la prilo dracu, la minciuno satana, tsela cu un picior,

grdinaru shi la pusi n picat. Si ari scuns grdinaru n vrin iarbur crshi
shadrvanu di s'u vead mpiratitsa con si fac banj. Ctso mpiratitsa si
dispriminesc shi, di bile, una di laicili vea vizut uocli uomineshti n
iarburli.

-Cestit mpiratitsu - i zisi laica nj tsi fesi ca cum vizuj uocli

uomineshti cola, n iarba.

-Ia duti si veaz tse s'ii tsela lucru - i zisi mpiratitsa la tse laic.

Bdni laica shi, tse si vead: grdinaru scuns ztse n iarba. i spusi
laica la mpiratitsa ca grdinaru i scuns n iarba, shi tseasta un shi un
s'dusi panla mpiratu, si plonsi di iel, di grdinaru, cotsi si scund shi s'u
vead gol con fatsi banj.

Con li uzo mpiratu tseli lafur, trimesi cotiva onsh shi cu chiutec la
dusira grdinaru ntru iel.

-Abra grdinaruli, abra mgaruli mosh, tse i tsesta rushoni tse u ai

dus la mpiratitsa sh'la mini? Abra uomuli fara rushoni, dali poina mea ts
li ctso uoclili ili poina ts ntro n dints? Nu tsui ra picati di dicatu tse ts'la
fac, nu veai pri minti ca pot s'ti vead shi napta capu s'its la le?

Pritspo mpiratu:

-Gielatu, la tsista uom fara rushoni s'ii la tai capu !

-Aman, cestiti mpiratuli i zisi grdinaru - iart mi, cotsi dracu,

natema la mi minciuno, ca uom sfesi, napta shi io mi fesh pishman ama ra
mnat.

-Gielatuli fo tse zish ! - ar pritspo mpiratu s'lai la taia capu la

grdinaru, ciunki mpiratului laf npoi nu si tuorn.

-Bun, cestiti mpiratuli, smi piresh mini, tucu trubuiashti si shtii ca

tot tse ai spus tu, tot di istin isho: ai spus di vrpcianu, di nprotca shi di
mini cotsi s'nau la flom bileu, shi si tots na la flom. De, misle uneac cmo,
cestiti mpiratuli, s'nu tseva shi tu s'ish la aflii beleu.

Con la sculto mpiratu tsela laf da grdinaru, si zmisli uneac, si spru

s'nu ash la afl shi iel bileu, di la iarto fichiru di grdinar.

17

271

Ficioru la mpiratu cari s'fesi prusiac

Un mpirat vea un feat tse ra di tseli mai licinili pri vecu. Prima di
licinutiia lui priuzot prin tota car, ama shi cotsi ra mpiratesc ii, i
vineu muljts stroinits la mpiratu s'u ubidesc. Bun ma, mpiratu la tots
cupilash tse vreau si nsor cu lui feat la zitse:

-Scult bra tiniruli ficior, pishim s'ti duts un an di vcot si prusesh di

napta s'vinj di s'tsu dau mea feat s'u lei di nivest.

Nitsiun di iiurli mpiratesc tse u ubideu di nivest nu vea cndisit si

prusesc un an di napta s'u le. Nitsi ficior da cnezur nitsi la ciurbagioi nu
cndiseu. Tots zitseu:

-Mi cum nu, prusiac s'mi fac di un fetushc, ecsic la s'i shi
mpiratului feat shi licinutia lui. Ghiupc sleu, un sut di uor sii mai
bun, di cot s'leu mpiratesc ii shi prusiac s'mi fac. Cu cari ubraz s'mi
pridau nrtu dunjau con si pruses? Tots s'inj zic: aidi bra, nitsicafcu,
priprusish di un muiari s'lei. Ta s'inj pun shi vrin pricar, filjancishiia
prusiacu cari priprusi di un muiari.

Cu tse misl n crel tots tricura pri urdinu ama, nitsiun nu cndisi.
Dinpoi i vini urdinu la un mpiratesc ficior, din lant tsar, shi iel s'u
ubidesc feata.

-Bun ca u vear iia-nju bra cupilshuli - i zisi mpiratu - mi shtii ca

io ubides di ziniri vrin ficior tse ari zniat di snu u las moini, pimpini
mea feat flmund.

-E, cestiti mpiratuli, mi di mpirat tse am zniat, undi ari mai bun?

-Mr, mai bun, mai bun cotsi mpiratlocu i lesnic lucru. Cari nu poti
si mpiratesc?

-E, cari zniat s'la nveats, cestiti mpiratuli di sinj iu dai feata?

-Zniat di prusiri, tari znit s'ai. Tsela acu pots s'la zcats poti ca
s'tsu dau feata mea. Em salde un an voi si prusesh, di napta s'nu prusesh.

18

-Li sculto tiniru , mpiratului ficior din lant tsar, tseshti lafur tsi
cndisi si prusesc un an vcot, salde shi salde s'u le iia la tsista mpirat.
Ca di sefte ctso si prusesc da tat-su la feata:

-ts mi rog, cestiti mpiratuli, s'mi druiesh un mngar, di Domnu i

mari, snitati mult s'its da.

Scosi mpiratu un mngar shi la drui. Di con isho di lang mpiratu,

cupilashu pana undi nuibo shi vizu uom da tots pruse. Ar mpiratu vea
trimes un uom, shpiun, tucu s'merg dupu ficioru di s'vead dali pruseshti.

Ca prusi mpiratului ficior un an ntreg, si dusi shi u lo feata da

mpiratu tse la trimesi si prusesc, shi si dusi cas priun cu nivesta sia
zbucr tat-su shi mum-sa. Bun ma, nu shzu si ii mpirat tucu ar vea
chinisit la prusiri. i spusira la mpiratu ca zinir-su ar merdzi prin drumur
shi pruseshti. Di tse mpiratu, ded-su, i trimesi ber si duc lang iel.

-A bra ziniruli, cotsi ar ai prusit? Nuca lafu na ra salde un an si

prusesh?

-Istina i, cestiti mpiratuli, ca lafu na ra si pruses un an. Bun ma,

veam anc un laf - si am saglam zniat. Io n tsista an di vcot vizui ca
prusirea i epten saglam zniat, di tsela mai sigur nuari. Di tse shi di cmo
ncola nu va s'la las.

Con li uzo mpiratu tseshti lafur, tseva nui zisi, mi sh tcu, ara
ficioru la lantu mpirat, ziniru lui, vea rmas prusiac pana con fostau ghiu.

274

Shi paicu fostau da Domnu dat si fac bunitats

10

sh mirdzeu doi onsh drumu shi sh prgjau di tseva domnului

lucrur, ca di arburli pri munti, di iarburli, di puiurli, di ghiiatsili shi di toti
minutsli shi mcikatili bublki.

-Tot bun ari dat Domnu - i zisi unu la lantu - ama ari shi vrin
ghiiats tse nu'i trebn, shi fara ia si poti. Ia si zitsim, ca paicu, salde
piajinur dar prin cas, di tse la ari dat Domnu? Di tseva. Shi anc lanti

19

ghiiatsur ari dat nitsi di tseva, si shtii, un ciudii tor ari pri Dunjau. Tucu
neise, cum i tslela lucru salde un Domnu sh shtii.

-Nu i sha, frtati, nu, Domnu tseva nu ari drat fara s'ii di bunitatea
lui pishim, shi di bunitatea la lumili, ar nu ari drat tseva di rou lui shi
nostru.

La tseli lafur vizura ninti, pri drum, doi armii cu tufets shi
clociki, cari la la tiara drumu shi ia shtitau di s'ia grbesc.

-Brei, vizush bra frtati ca doi armii na la tiara drumu?

-Ia vizui, ia vizui. Ai s'na turnom npoi cotsi acu na nuib s'na
tlciasc.

-Nu, nu'i bun npoi s'na turnom, frtati, s'nu aib vrin pusiia cola,
tucu ai s'na dom la drepta parti, di cum s'na jut Domnu sha.

La prilo lantu zboru la sotslu shi dedira n drept. Fuzeu tse fuzeu,
shi ar ia vizura armiili undi ia shtetu la tse parti. Di con ia vizura cola,
btura la leva parti. Cum fuzeu ia ntunerico, flara tseva spinj di cpinki, si
scunsira nuntru shi cola u tricura noptea ca vrinj iepur, n spinj.

Taman si privizu, si sculara shi ar s'dedira la fug. Cum bdiau sha,

btura pri un del n muntilu, ciunki cola ia scosi drumu. Ca mnara prin
delu, si privizu bun shi con, vizura ntru iei un gaur di peashter.

-Frtati - i zisi unu la lantu - noi merdzim prin tsista delu ama nju
fric ca armiili s'na vead shi s'na cats, ai s'na ntrom n tsesta peashter
di s'na scundim. Star s'ishom shi s'fuzim mai ncola.

-E ai s'ntrom - i zisi lantu - saldi si scpom di tsishta iduts shi fur.

ntrara n peashter shi si scunsira nuntru.

n tsela vcot si ari flat cola un paic, ta cu mari ngunisiri mpliti un

mrej di u zctso tota gaura la peashtera. Mreja ra cot des tse uom nu
poti si pichisesc ca tuntsea i mplitit. Paicu vea sttut n mejluc la mreja
shi mbrden si zcciara cotiva mushiciki n piajina.

Di con si bitisi lucru la paicu, ramiili veu chinisit s'ia ubidesc tseia
lumi tse ia vizura dou uor, tsi la ari ticnit si merg dupu lor diri pristi raua.
Urm dupu urm vinira pandi peashtera di sttura ntru ia.

20

-Ha, ia ua sa ntrats tseia pizivents - i zisi unu la lantu ramii - ai

s'ntrom nuntru s'ia ctsom shi s'ia li tiom capitili la tsesta monc tse nau
dedira.

Lumili din peashtera con li uzora tseshti lafur murira shi ar nghiira
di pust fric. Bun ma Domnu, spolai iu mari, nu vrea s'ia prida la ramiili,
ciunki vre s'ii tsi prispun la unu di uaminjli cari vea vut flat man la Domnu
cotsi ari dat paicur shi lanti drebni ghiiatsur pri Dunjau. Vrea s'ii spun ca
paicu s'ia scap di moarti ca la dro piajina la gaura di peashtera. Shi sha,
con zisi unu armiia s'antr n peashtera, lantu i turno:

-Nu sa ntrats n peashtera, a frtati, nu, tucu sau turnat npoi pu dirili
ca iepuru tse si tuorn, cu merdziri npoi, ciunki acu veu ntrat nuntru s'vau
rup piajina, nu u veaz, ntreg. Ami ai s'na turnom pu dirili shi ar s'ia
flom pri munti, n tseva troscur shi spinj.

Sha zisira shi s'turnara s'ia ubidesc prin muntilu.

-Ei frtati - i zisi unu uom din peashtera la lantu tse si nvirna la
Domnu di paicur shi di lanti minutili ghiiatsur - vizush ca paicu na scpo
da armiili, trciau ca nu im nuntru con u vizura mreja paicului ntreg?
Eti ca shi paicu da Domnu i dat di bunitatea nostra.

-Istina i frtati, sha i, dreptu ai la ta parti. Di ciudii i Domnu, di

tot tse ari drat. Blastimat la s'ia tsela uom, di cmo ncola, tsi si spun shi
di tsea mai mica ghiiats ca i di bdiva dat da Domnu. Shi patruzots di
picatur la s'ii pisiiasc Domnu la tsela tse si tlciasc paic.

277

Priminciunari

11

sh veu trei frats un cas cari ftse nou mii di groshur. n cumshoi
vutau un mosh uom cari sh'vea feat mult licin. Nu vea cupilash cari nu
u vrea, cotsi ra mult ubv. Bun ma, moshu, tat-su, vrea s'u da la cupilash
cari poti s'la priminciun. Acu s'ii minciunat moshu, s'u iu da feata. Ar
acu s'ii minciunat cupilashu s'ii da la moshu trei mii di groshur.

Treili frats nvitsara ca moshu minciunos ari mult licin ii vichim

zor di mritari, shi tots vreau s'u le di nivest ama, nitsiun ntru iei

21

nu'sh spune la fratsli tseva. Tucu fesira niet s'u vind casa shi s'duca s'la
priminciun moshu shi su iu le feata di nivest. Un zu u veu vindut
casa shi li mprtsora parili, la sfac cti trei mii di groshur?

Pishim s'dusi tsela mai marli frati lang moshu si priminciun. i li

dedi treili mii di groshur, lang dedu s'ii pana si priminciun. i scosi
moshu un pugaci mult mari, ghioa s'u frong, shi i ntribo mai marli
frati:

-E, ficioruli, dali ai vizut pana cmo tari pugacia ubv shi cota mari?

-Bree, frati, bra dedu, undi putui si vead tari mari pugaci? - zisi
ficioru - tsesta pugaci i di ciudiri !

-E, ficioruli, vuzush cum ti minciunai? - i zisi moshu - Dou acu ai

anc trei mii di groshur, shi cu lant minciun s'na minciunom. Acu nu ai,
aidi s'its la vead spotsu, scol-ti shi, pana i vcot, fui !

Con la uzo tsela zbor, tiniru si sculo shi picior dupu picior, ctilin,
ctilin snu la pichiesc fratsli, s'dusi cas. Nu vea lant, u rdico mtica pri
numiri shi s'dusi si sap prin vinjur ca rgat cotsi shi cas nu vea vichim.

-Dupu un sptmon shi mejluclu frati si ari dus cu niet s'la

priminciun moshu di su iu le feata. Bun ma, shi iel nu putu s'la
minciun tucu sh li dedi treili mii di groshur pri vint shi s'dusi cas
nbuzot.

Mai micu frati ia vea pichisit fratsli ca sau dus lang moshu shi li au
pirdut lor parts di groshur, cti trei mii di groshur.

"Ia zshtet unec s'vead tsela mosh minciunos, sh zisi cu crelu

mai micu frati, tse mascuri sam io shi cum s'u iu leu feata-su !"

Shi tucu i tsi ari turnit la moshu un dimnets n cas. Con ntra
n trush, la vizu feata din pingierca tsi i trupni injma di iel, ciunki fostau
mult licinic shi nazlam pri amnarea. Di con fesira bunzu cu moshu, i li
dedi treili mii di groshur, direp detu tse la vea dumachinu. mbrden
moshu u vea scos marea pugaci:

-Ei ficioruli, dali ai vizut tari mari shi bun pugaci?

-Eidi bra deduli ei, eidi bra moshuli, meu tat, s'la iart Domnu, tse
vea un pugaci, un mii di uor ra mai mari shi mai ubv. Tot scer
mpiratesc la rne cu ia, pri sirumash rzdde, noi na rne, la cumshoi
cu turnari dde, la losh poarta shi ar toat rmne.

22

-Poti ca ra sha - zisi moshu - tse noari pri tsista vec, ama tari lucru
nu am uzot pana cmo.

-E, dimi ca i uzot tari lucru, donj u iia-tu shi meli treili mii di groshur
!

Bun ma moshu vrea s da feata cu bun. Di tsea si pugudira si fac

anc minciunj.

Lanta minciun ar u zctso moshu. Scosi un chiutuc di pin

mplin cu gurgashchi shi u pusi bltiia pri iel.

-Ami shtii bra ficioruli cum si dspic tsista ciutuc di pin?

-E cum s'nu shtiu, ca am ctat tati con dspica. Aflii iu jreashca, dira,
shi moiai cu bltiia, ia sha, cat moshuli cum s'la dspic ciutucu di pin.

La dspico shi u turi bltiia ntru moshu.

-E moshuli, ai anc minciunj? - i zisi ficioru - ili s'nju dai feata shi
treili mii di groshur!

Moshu anc inat ftse.

-Ia du-la mr iiu iedu-cal - i zisi la feata-su - di s'vead tsista ficioru

cari sam io !

S'dusi feata shi dusi dupu ia un mari ied cu cpestru di cal, smar shi
uzengii.

-E bra ficioruli, dali ai vizut tari cal pana cmo?

-Eidi moshuli, - i turno ficioru - tou cal salde pri tsar merdzi, ami
tati tsi vea un ccot-cal prin tser proia shi pri tsar mna, a nu ca tou ied cal,
cari poti smerg salde pri pimint, tse la flesh ua.

-Scult moshuli, cu ccot-cal tati tsi namur dra, di chidii. Veam un

kosh cu lbinj din cari scuteam njari di si dultsesc tota cas shi la cumshoi
ddem, ar lbinjli li veam shi n loc di buoi shi vats. Nishtili li mulzeam di
s'veam lapti shi cash n cas, ara lantili li njugam s'na li ar agrurli. La toti
lbinj tati, Domnu sla iart, la vea pus cti un numi: cari Cleshca, cari
Lisca, lanta Breza, la patrul Surca mai lanta Saghinca shi sha la toti lbinj
li vea btizat. Di tsi vea tati mult mirac pri lbinjli i ser va'sh shad proapi
di coshu di s'li prishtet albinjli da pashtiri shi s'li numir ca uoi la strang.
Va s'vine vrin shi tati u zgale cu mona. Ami tse rau crotchi tucu si shtii

23

moshuli ! Ca tseva njei ! Un ser cum li numira pichisi ca dou lbinj

nu vinira: Cleshca shi Lisca. Moinista anc dimneatsa la fesi zor ccotu-
cal, i scucni pri numiri, n smar, shi bdni prin comp s'li ubidesc lbinjli.
Ubide ua, ubide cola, con li vizu ama ziparti. Pristi balta undi un uom,
din lantu ctun, li vea njugat shi ra cu iali nloc di buoi. Tsire s'duc s'ish
li le, bun ma nu vea punti s'trec, nitsi vrin varc, s'anrt shi cu ia s'duc
pristi apa. Stia sha shi tucu si misle cum s'u trec balta di s'ish li le
lbinjli, ciunki shi tu tucu s'rai n lui loc, bra dedu, va si ubidei munasip s'its
li lei cotsi malu i mil. mi nui sha, moshuli?

-Sha i, cum poti s'nu i sha!

-E dimi ca sha ai doi-nju feata shi nu mi mncia anc s'ti minciun.

Tuku ai, s'u tsu rnises pricazma di s'its la veaz maisturu , bra moshuli.

-Napta bra dedu, cum stia tati cu monjli n giep, sh vea flat un
simints di ticf shi mbrden u vea sdit n tsar. Pan-si znvrti, ticfa vea
ishot pri videl, i tsi vea criscut un lstar pristi tota balt ca vrin punti -
la mini minciun la tini istin, dedu ! Vear viruiai ver nu viruiai. Ca la vea
vizut tati lstaru tins pristi balta, la ncalico ccotu-cal shi da shtevi pri
shtevi, scacara - scucara, vea tricut lang uomu tsi li vea furat lbinjli. i
pritspo shi mult la ntserto, di rushoni shi rizil la vea drat cotsi ksenj buoi
si njug. sh li lo lbinjli, li ncrco pri ccotu-cal shi pristi lstaru u tricu
balta npoi tsi shvini cas. Noi, con vizum ca li ari flat lbinjli, tots
bdnim din cas bucurosh, si nagrlim dinzur di lbinjli s'li bcicom shi
miluim. Ccotu-cal ra nsudat. Tati i la scosi smaru di s'u iu shterg
sdorea. Con, tse s'vead, sadn vea dshclis ccotu-cal, cogiamiti ran.
Baba mea ra ichimc cari shtiia si lecuiasc cu biichi cemerichi. Lo un verdi
ggosh, la stlcio cu tesla pri un rop tsi u pusi pri rana la ccotu-cal.
Dupu douzots shi patru di sati tucu vea criscut pri spotsu la ccotu-cal un
nuc mari, di ciudii mari ra. Zligo ggosh, moinista copsira shi ctsara
singurli si cad pri pimint, la mini minciun, dedu, la tini istin ! Tuntsea si
dunara ficiorlats s'dun ggosh, tureu cu grutchi di tsar shi tuiagur pristi
nuca. Di grutchili s'fesi un agru pri nuca di mirac sla cats. Con vizu tati ca
s'fesi agru, si pusi tsupra cu dou lbinj, la ro agru shi semino bustan. Vear
viruiai dedu, vear nu viruiai, pana moinista lubinitsili rau copti. Ca vizui io
ca copsira lubinitsili, mi dilmi ram ficior, mi push pri nuca n agru, rupsh
un mai mari lubinits shi u tiai. Con - tse s'vead nuntru? Un nprotc
znviit ca culac! Di fric pritsupra, u ded di pimint lubinica shi u clcai
nprotca cu picioru pristi jimitati. Di zortu tsi la vizu nprotca, tucu scosi
un ferman din roast, ia cot mari. Etca sha dedu, uzosh cmo tse sh spush ili
nu uzosh ?

24

-Uzoi bra sincu, tucu cum nu la cntash fermanu si veaz tse pisiiashti?
- i zisi moshu.

-Ami cum nu la cntai, trei uor, trei, la cntai ! Shtii tse spune
fermanu dedu? La s'tsu da mosu feata shi la s'nu prgjasc mult, bitisi
mubetu.

Nu vea lsat lant laf la moshu, dicot s'iu da feata la tsista itru cupilash.

257

mpiratu cari ubide bic snu mor

12
Filian mpirat ia duno tots ichimi din lui tsar shi la ubidi bic ili
vrin biic din urman, su be di snu mor nitsicon. Con la uzora tsela
zbor ichimi da mpiratu, tots shli dunara numirli shi nu prilara tari lucru,
pristi tot tse la tkse mpiratu ninumirat azn sla da. Bun ma, nitsicari
nu si nime sii da tari bic ili biic, vrin iarb di ciai, ciunki nu ari lsat
Domnu snu mor lumi, di tse shi biic nu vea lsat pri Dunjau.

-Cestiti mpiratuli i zisira tota mpiratesca azna sna-u dai, shi

tots ichim din tot vec sia vicnesh, ar nuari sti scap di tse con sits
vin zua sits mor ca sha i zis di Domnu.

Ca li uzo mpiratu tseli lafur da ichimi, mult si vea nvirnat tsi cu

mari nvirin ia ari ptrit dintru iel.

A uzo tsista lucru un mosh ichim , biicar, ca mpiratu ubideshti biic

da ichimi di snu mor shi, sh tricu prin crel.

Ia zshtet, io smi zduc panla mpiratu, sh zisi cu crelu - sii dau

un retset, pri carti pisiit, di snu mor.

Sari dus la mpiratului cunac shi i ari zis la mpiratu:

-Cestiti mpiratuli, uzoi ca ai ubidit vrin bic ili biic da ichimi di

snu mor: Io pot sits dau un retset fara si bei biichi cemeriki shi ar snu
mor nitsicon.

Con li uzo mpiratu tseli lafur da moshu biicar, si zbucuro mult shi
i tksi un tar di pari, acu poti sii da tari retset. Tuntsea biicaru la cndisi
mpiratu si ruciasc shi sish tsina ntru iel, biicaru, di napta sii da retset.

25

Cndisi mpiratu shi ubidi sii duc rucioc ntru biicaru.

-Cestiti mpiratuli i zisi moshu cmo si punj pri trpeaza di toti

turlii di richii shi mezeur tse ai biiut i zu, shi cu tsi ti ai mezit pana cmo.
Napta, spunj pri trpeaza: poini, carni, mongiur, vin, dultsets shi tot tse ai
det si mants shi si bei.

La satu, mpiratu dedi cumand sii duca tot pri trpez. Dusira
izmichiari tot shi lo biicaru un terezii. Tot tsi veu pus izmichiari pri
trapeza li miri bashca cu bashca tsi li zpisii n un tifter. Tuntsea i dedi
izim la mpiratu si be shi smanc cot i va suflitu. Mnco, biiu mpiratu
cot i vrea suflitu shi sculo di pri trpeaza. Pri tot tse la cni biicaru sish
manc anc neac, la mpiratu nu i tsi mnca. Ca vizu sha biicaru u primiri
rchiia tse rmasi shi ar pisii n tifteru. Li primiri shi lantili lucri tse
rmasira dupu ruciocu, shi ar zpisii n tifteru. La dro isapu shi vizu cot
vea mncat shi biiut mpiratu. Tsela lucru biicaru la dro shi la tsin. Napta,
toti lucri tsi li mnco shi biiu mpiratu li pisii pri un carti. Cot rchii si
be la rucioc, ni dram mai mult, ni dram mai neac, tocmu si ii. Li pisii shi:
poina, mongiurli, carnea, vinu, dultsimintili, shi toti lanti turlii. Ca la dro
tsista lucru i zisi la mpiratu:

-Cestiti mpiratuli, tsesta i mea retset tse sts u dau; di toti

mancturi shi beturi cti cot dramur ts am pisiit, cti cota si mants shi si
bei, ni dram mai mult, ni dram mai neac. Acu ti tsonj di mea retset, nu-ri
smor. Ar acu ti primants ili pribei, tuntsea nu voi sits ti burves tou
lucru.

sh u lo mpiratu retseta cu mult bucuros injm shi zctso sish

ruciasc shi sish tsin tot pandi dram trgit cu palantsa ca cum ra pisiit
n retseta da biicaru. La biicaru i dedi un tar di pari shi un srai di si
ghiasc mperatesc. Si zciudira tots mpiratului ichim la itreatsa da
biicaru tse u curdisi la mpiratu.

Mnca, beia mpiratu shi i zu Domnului giumbushur dra cotsi viruia

ca nu-ri smor.

lis shi biicaru si bucura di ca la vea minciunat mpiratu cu tari

murfet. Tricura cotiva anj, tsi nu shtiu cum sfesi ama mpiratu svea
nlushot shi nu vrea svead mncari. Curon, curon la trimesi izmichiaru
sla vicneasc biicaru di sii spun ca mult iu nibun, si ari nlushot, vuvet
nuari. Si dusi biicaru shi la vizu loshu mpirat.

-Nu nj tsi manc, ichimbashi, mult sam losh i zisi mpiratu

cafcu biic sinj dai cmo?

26

-Io ts am dat retset, cestiti mpiratuli shi ts am spus, acu nu mants

cot i pisiit, ili acu primants, poti ca shi smor. i zisi biicaru shi la lso
pri pustel mpiratu.

Di tseli lafur da biicaru si spru mpiratu tsi din zu n zu cde mai

losh, pri pustel, panla muriri. Tuntsea ia ari vicnit tots ichim di sla
licuiasc, bun ma, zr pandi cola i fostau zua, duno suflit smor. La vicni
mezliciu shi la pusi iiu-su sii mpirat n locu lui.

-Scult sincu, scult iiuli meu, - i zisi io, ia smor shi tu si iesh
mpirat. Con smi purtats la grobur, voi un urdin sinj dar. Pishim su
ncarcats tota azna pri arabour di smerg ninti, ntru mini, dupu azna
tots ichim las megr, dupu ichimi tot sker, shi iei ntru mini. Panla
grobur sha smi purtats, cu tsela mari sltanat tse srmon di prgjori.

Tseli lafur i li spusi mpiratu la ficioru-su shish la dedi suflitu la

Domnu. Sha, cum i vea zis mpiratu la iiu-su, sha i dro, cu tari mari
sltanat la ngrupo.

Di con shzu ficioru pri scandu mpiratesc, pri tronu, dshclisi mubet
cu tsela mai moshu din mezliciu tsi i si plonsi di tat-su ca la pusi sdar
cota mari lucru shi argiur di un sltanat, di sla duc la grobur.

-Cestiti mpiratuli, nu i sltanat tsela lucru tsi la drash la tat-tu, tucu

da tat-tu nvetstur. Iel vrea sits spun: cotsi acu i di pari snu mor
uomu, etca ti cu tarur pari; acu i di ichim, etca ia tots ichimi, ar acu i di
sker si nburasc shi sla veglj di mortea, etca la askeru; bun ma, con sii
vin zua di smor, tseva nu poti sla duveglj shi sla scap da mortea,
ni pari, ni ichim, ni sker niti retseta la biicaru. E, tse ari drat tat-tu di
sprgjasc panla vecur shi vec.

Ghiim li, murim li, noi nu im nostri, Domnului im.

(Acu Domnu nu u dar casa, nfile si mncios dzidari ...)

290

Scatu prusiac shi dripteatsa

13
Un scat uom, prusiac, shde la mardzina di drumu, proapi di casabau
shi pruse milustii da lumea cari ntrau shi ishau din casabau. (Tucu si shtiits
ca la toti casabour la noi ari tor prusiats, ama mai mult n Veles ia ari.) n
tsela vcot vine n casabau la pzrishti un dumchin, domnului uom,

27

priuna cu muiar-sa shi cu mgaru, Drumu ia dusi strec ntru scatu

prusiac. Tsista prusiac pishim i ubidi vrin manger la dumachinu, ca nuari
tseva di mncari, tsi napta ctso sla roga mult jalnu, ctso sii numira
lafur, sla burvesc shi Domnu, salde sla cndisesc ctunenu di sla
ncarc pri mgar shi sla duc panla casabau, ciunki fostau la scapitari.
Ami scatu vea mari dorur pri doili picior, nu pute si merg tsi nu pute
shi si rmon noptea n comp. Si ari rugat, shi plons cu lacrumi ca vali, si
vea rdicat pri monj totchi si scol ama ar cde pri pimint. La cota
plondziri shi rugari i tsi milusi suflitu la brbatu, ama mai mult la muiar-sa
di sla rdic shi sla ncarc pri mgaru n pnac.

-Aidi bri dumichinuli, aidi sla lom ca i picati di Domnu i zisi

sla ncciom fichiru pri mgar, ta sii drom un bunitati, di bilchim sna
cats vrin blugusov din cota blugusovi tsi li spusi tsista uom.

-E, aidi sla lom, dilmi tu sha zits mri dumchincu- i turno brbat-
su shi la pusira pri mgar.

Cu un viniri n casaba, n lui sucac, prusiacu, n loc di sdsfac di

pri mgar shi si spolaitesc, iel sh la butsni mgaru cutru casa lui shi
pritspo la muiarea:

-Muiari, dumchincu mea, undi iesh chinisit dupu tsela ksen uom
shi nicunuscut? Aidi trazi ntru mgar sna dutsim cas snu mi dsfac, ta
di pear sti duvlicies pana cas shi napta sits dau un chiutec cu vstgarca,
ca cum ti am btut ntru vrin zu. Napcunta sti nclid n udai shi sti tson
cola flmund ca ctsau shi fara apu ca cum ti am tsnut lant uar. Shtii
ili nu shtii; rou, bun, brbat sam la tini, smi dicsesh. Trubuiashti si shtii ca
nui licshor lucru sfuz dupu lant, ksen brbat, shi mgaru sinj la lei tsi na
rneshti shimidoi cota vcot. Domnu sti tlciasc, di snu ti dutlciasc,
gidi ruspiiu la dunjau, ghidi. Merdz ntru mini ca jimi tat-nju shi mumi-
nju sufliti, cmo capu sits la stlcios ca la nprotc, ai ntru mini de, cu bun
lasii !

-A bra, dsfo-ti di pri mgar, bra scatuli, sda Domnu uorb si merdz
- i zisi uomu, ctunenu tu fostai di toti veri nfar, surtuc niun. Ti jlii
la scatlcu, ti push pri mgar, di sits fac bun shi cmo sinj la lei mgaru,
ar muiarea-mi su dar ta, ptu (la scupi), aidpszu niun ! Dsfo-ti bra
blastimatuli, di pri mgar cotsi cmo sondzili sts la lucnes, shtii ili nu shtii?

Con la uzo scatu tsela laf tse i la vea zis: sondzili sts la lucnes,
dedi un vic cot la tsnu grclanu:

-Si veglj Domnu, dali ari judets pri tsesta Dunja, ili nuari, n mejlucu
di casabau un armii va sinju fur muiarea shi sinj la grbnesc mgaru,
ar mini mi spar ca smi junglj !

28

Viciiashti blastimatu scat cot poti shi nu poti, pearu sh la rupe

din cap. Bdira lumi, bra milu, da toti ports, di svead tse sfesi la cota
vichiiri. Tots tse li uzora vicutnitsili da scatu, tots iel la veruira shi la
scosira drept, ar uomu cari nu la cunushteau la tsne di criv. Cotiva onsh
bdnira la cunac si spun ca un uom ibangii va sii la grbnesc mgaru shi
muiar-sa la un fichir uom din casabau tsi shi scat disupr.

Con uzora di tari lucru seimenili, grbnira tufetsli shi mbrden cu

bdiri sdusira lang scatu, la ctsara iabangiia cu tot muiarea shi priun
cu scatu ia dusira ntru cdiia sia judic. Mgaru la ligara nfar.

-Tse vai cavga, bra lumi ia antribo cdiia di va ntsetast shi

ghiurultii drats, casabau pri picior u rdicats?

-Ia tse nai cavga, cadi-baba i rspusi uomu ibngii io cu muiar-

mi vineam la pzar shi, un na pruchiom pandi casabau, la vizum tsista scat
prusiac undi shde la mardzin di drumu shi pruse. Ctso cu plondziri
smi rog sla nccios pri mgaru shi sla duc pann casabau, ciunki
fostau scat, ar vremea ra mnat, snu rmon n drum. La jlii io, ama mai
mult muiar-mi la jli, tsi la ncciom pri mgar di la dusim n casabau.
Tuntsea, n loc di sdsfac di pri mgar iel pritspo la muiarea-mi si merg
ntru iel, la lui cas. Etca di tsea na ntsertam, cadi efendi, cu tsista ian-
chisigiia la cari i fesh mari bunitati, ar cmo tseri sinj la prile mgaru cu
tot muiarea. ts mi rog ca la Domnu, cadi-baba, sla judits tsista mang
di uom, cum i pisiit n tse grosa carti ntru tini, di lant uar snui cad pri
minti sfac tor murfetlots.

- E bra dilingi, tu tse vear si spunj la tseshti lafur i zisi cdiia.

-Aman, cadi-baba, tu shi Domnu, tu sinj iesh tat shi mum la mini
scatnicu, ts mi rog da tseru panla tsara, bun dicat si fats la tsista lucru di
smi scap di tsista zulumchiar shi pri alba zu armii, cari tseri smi
sugulesc, sinj la le meu mgar cari mi poart si pruses shi smi rnes cu
tot muiarea-mi, ciunki sam scat shi picior nuam asl, nu pot si merg ca
tots lumi pri Dunjau. Ami las tse va sinj la le mgaru, tucu shi muiarea
va sinj u le. Blstimat muiari, shi ia si ari uidisit cu iel shi va sfug dupu
iel. Cotsi sam scat nu mi va mini. Etca tse nai cavga, cadi efendi. Aman,
mult cimet ts am, dar un mai mari vcuf la tsista lucru, afl vrin culaj di
smi scap di tsista ian-chisigiia, tsi napta nu ts trubuiashti la agilc sti
duts con smi curtulisesh din roastu la tsista lup di uom. Aman, cadi-baba,
pola tsu bacicu si judits drept, nu di atr cotsi iel i priminit ca
ciurbagioia, ar io sam sirumau cu rupti rubi pri mini. ts mi rog, cadi
baba, judic na cmo cum i drept. Drepteatsa mila tser sias pri videal.

29

Di con li dsculto cdiia douli ports, baiaghi si vea zmislit cotsi

nicafcu crar nu putea sla da, niti la una parti, niti la lanta parti. Mindui,
mindui shi i vini n crel cum su afl dripteatsa.

Dedi cumand la muduru tots trei sia nclid bashca pu bashca:

brbatu n un udaia, muiarea n lant, shi prosiacu scatnic n treila udai,
sia ncluciasc di si zac noptea ca cum n apsna, tsi moinista sla da
crar la doi. Disupr la tse, cdiia la curdisi cti un uom la ushuli di udoili,
di nfar, si scult cari shi tse si prgjasc singur pana con i n apsna,
nclis.

Di con zshzura uneac n udoili, zctsara singurli sish zburasc,

sish fac lacrdii.

-E bri capu meu lemnosu sh prgja brbatu ibngia tse ts

trubuia sii fats bunitati la scat uom, cari shi Domnu la ari pedipsit, sla
ncciosh pri mgar di sla poarts n casabau. Ar tsela niranimaicu sits la
le mgaru, ama cu tot muiarea. Ai ftts mum-sa, tsi fostau sheret, drac,
blastimat la sii. Tots lumi ia cndisi ca istina i iel cum spusi, ami shi
cdiia ca cum la ari cndisit, tsi nju fric snu mi judic mini di sla perd
mgaru ama shi muiarea. Ah, mr nivestu, muiarea mea nipricupsit, tu la
ai tot cabet cotsi tu nj tsi ncrcash sla punim tsela coini pri mgar, a
nu lant !

Ar muiar-sa sh vea prgjot:

-Ee, io am cbt tse la ngunisii brbat-nju sla ncciasc pri mgar

tsela trcilaj (munciun shi fui, uom), di cmo shi mgaru sna la le tsi shi
mini di muiari va smi le. Domnu minti shi crel la sii da la cdiia su
afl dripteatsa mila di si judic drept, di lant tseva nu voi.

Shi scatu prosaic sish prgja di spune:

-Ami acu la scot tsista lucru pri cap, pana mardzini, ashcolsun muljts
di nostri prusiiats sinj zic. Mi dush la lov fara tufec, mgar shi muiaricik
chirii, nui rou; em cum nj tsi cat su prileu shi milusta la cdiia, ciunki
cdiia i mult miluzliv pri scatuli lumi, uorbi, luj shi pri tots fichiri
sirumash.

Tots trei onsh, tse scultau la ushur, sau dus lang cdiia shi i au
spus cari cum ari prgjot con rau singur n udoi. Moinista cdiia u judico
dviia di dedi drepteats la partea la uomu ibngiia. i la dedi mgaru cu
tot muiarea di sduc dupu lui lucru, ar scatu prusiac la judico ca criv shi
la pusi n apsna cotiva zoli.

30

279

Uomu cari u miluia dripteatsa

14
Un uom mult u miluia dipteatsa. Con ia cta cdiili shi lanjtsi judicar,
din casabau undi ghiia, ca nu judic direp dripteatsa, i umrzni si shad n
lui casaba. Di tsea vea chinisit si shtiasc din casaba n casaba, si ubidesc
undi ari judicar tse judic pri dripteatsa di cola si rmon shi si ghiasc.
Shtia din un loc n lant shi n sfac casaba drept si dutse lang judicari
si cat cum judic. Bun ma, nitsiundi nu vea uzot vrin judicar si judic drept,
sfac la judica dreptu criv, ar crivu drept. Sha, pichisi ca tots judicar judic
di rushvet shi di ator nu cu dripteats ninti. Dicon nu flo nitsiundi drept
judicar n lui mpitsoi tsirea sduca n vrin lant tsar.

Si ari dus n un lant diparti tsar shi cu ntrarea n prima casaba, di

acu fostau di tseli mai minutili casabour, cu prima sari dus lang cdiia si
scult shi svead dali si judic direp dipteatsa.

n tsela vcot si au pugudit doi onsh cari si judicau di un azn flat

n un agru. Unu i vea vindut la lantu un agru, tsi tsista cum spa n
cumpuratu agru vea flat un chiup mplin cu altanj shi la vicni vindtoru sii
la da chiupu cu altanj, chunki iel salde agru la ari cumpurat, nu shi cu tot
chiup cu furlini. Vindtoru i vea zis ca iel i la vindu agru cu tot tse vea
n agru shi nu vrea sla le chiupu cu furlini. Shi sha, doi nu putura si
pugudesc di tse sau dus lang cdiia, iel sla prijudic crui sa parili. Cum
nu pute nitsi cdiia sla ndreag lucru di sia cndisesc sli le parili, nitsi
unu nitsi lantu li vreau, i vini n crel sia ntreb dali au fumei. Unu vutau
cupilash di douzots shi tsints anj, ar lantu vutau feat di uoptsprtsi anj.
Ca uzo cdiia tseli lafur si zbucuro shi la pusi n crel la doi si dar
tucminits ca lucru i zor, ar chiupu cu furlini sla da la tinirli la zua di
nunta. Cu tot buric shimidoi la prilara tsela lucru shi iei bucurosh ishora da
cdiia shi sdusira cas. Drara nunt shi chiupu cu pari la dedira la tinirli.

Con vizu uomu tari judicari da tsela cdiia, cu mari ciudi rmasi shi
la Domnu si spulaitise ca i vinit n tsar undi judicari judic pri dripteatsa.
Di con blugusuvi la Domnu, i tsi spulajtisi shi la cdiia la lui judicari cu
mari dripteats. Cdiia si zciudi cotsi uomu i tsi spulajtisi cot mult di
judicarea cu doi lumi cu azna tsi la ntribo:

-mi acu ra la voi tsesta dvi, bri uomuli i zisi cdiia cum va si
judic vostu cdiia?

-Oc unt, la nostra parti i zisi uomu.

31

-Cum, oc unt, la nostra parti? Nu ntsileg, grei mi mai acic, nai

dshclis i zisi cdiia.

-Ia cum, cestiti cdiia, va si judic nostru cdiia pri un dvii i

rspusi uomu dicot am uzot shi vizut la nostri cdii. Un uar si judicau
doi onsh lang un cdiia. Unu i vea dat la cdiia rushvet un blti, ciunki
fostau cuvaci, ara lantu i vea dus un foli cu unt di uoi, ciunki fostau
picurar. Con si judicau, i zisi cuvaciu la cdiia: Aman, cadi baba, ts mi
rog drept si judits di su tai dviia ca cu bltii. Demec, cotsi i vea dus
bltii rushvet, di la lui parti si prijudic. Bun ma, bltiia ftse di mai mult
zetsi groshur, ara untu di uoi tsindzots di groshur, di tsea cdiia trubuia si
la mai greua parti, di i zisi: E, e, bun, su tai dviia ca cu bltii, bra
uomuli, ma tricu un vac shi fesi un balig pri drjaua la bltia, tsi cmo
nu ari di undi su cats. Con la uzo tsista laf, cuvaciu pichisi ca picuraru
ari dat mai mari rushvet, tsi la lui parti si cdiia. Shi sha sfesi, pri tot tsi
cuvaciu ra drept shi trubuia picuraru si judicat, cdiia la judico cuvaciu si
pltesc zetsi liri.

Ar di un lant dvii tse si ari judicat la noi un uar, shi cum judico
cdiia, nju rushini sits spun, cestiti cdiiu.

-Spuni, spuni, frtati i zisi cdiia snu ai rushoni, ciuncki io prileu

anc crel da tini cu tseshti lafur tse nj li spunj di vostri cdii, tsi napta si
judic anc mai bun.

-Peki, dilmi ca vear, sits spun i zisi uomu. Etka cafku judic si
judica la un nostru cdii:

Un tat vutau trei iiur, trei ficior, shi nitsiun nu vrea sla cat n
biturneatsa. Bun ma, shi moshu itruman, fesi un murfetloc shi ngrupo un
chiup zmari, ghioa cu liri, ama n loc di liri la mpljo cu ccats, sinj iartts
la lafu. Chiupu ra ligat la utvoru cu mishim shi muurlisit. Demec, ca smor
tat-lai, fratsi sla dzgrop chipu shi sli mprtsasc lirili. Vini satu shi sh
muri moshu. Dicon la ngrupara tat-lai, la dzgrupara chipu ama anc
nidsclis au ctsat si ntsert di mpartstura, cari di cari mai bun la ari ctat
tat-su di sle mai mult furlin. La cavga disupra, la dusira chiupu lang
cdiia di iel sla li mprtsasc parili. Un la vizu chiupu, cdiia li dshclisi
douli patru, shi mbrden smisli un murfet cum sla li mprtsasc ama la
iel mai mari parti sii cad.

-Shtits frtats, cum i drept, dirip tseshi corts ntu mini, sva li
mprtsos parlili din chiupu?

-Acu shtiiam, cadi baba, noari va svinim la tini sna li nprtsosh.

-E, dilmi ca sha, punits nj la chiupu pri cap shi voi shdets dinzur di
mini shi rshirets va li polili da ntiriili. Io sla moines chiupu di um cu

32

tsesta tuiaga, di sla frong shi, la cari cot liri sii cad n pol, toti las li
le, ar n me pol cot si cad meli sa, sinj li leu n loc di plat tse nj da
judetsu.

La tseshti lafur cndisira fratsli shi i la pusira chiupu pri cap la cdiia,
ar iei shzura dinzur di cdiia. La moini chiupu cdiia silnic cu tuiaga shi
la fronsi la trei suti di cumati, ama n loc di liri tsi shteta cdiia sii cad n
lui pol mai mult, ai czura mai mult ccats, smi iartts la zboru, ama sha
ra.

-Etca, tari sa nostri judicar, cestiti dreptuli cdii, ami nu saldi un, ili
doi, toats pana un sa rushvetcii shi grbtor. E, di tsea nidripteats tse u am
vizut da nostri judicar, am fuzit din nostra mpirtsoi shi, vinii n vostra
tsar di svead dali ari drept judicar. Spulai la Domnu, la voi, cestiti dreptuli
jucaruli, u vizui tot dripteats la juditsili, cmo nu am net smi duc n
lanti casabour, shi pri lanti mpirtsoi si ubides drept judicar, ciunki va vizui
voi shi mi spulaitisii.

Dicon la dsculto cdiia uomu din lanta tsar, si puciudi di lor judicar,
cotsi snu judic cu dripteatsa mila cum judic iei n lor tsar, shi i zisi:

-Ami ca veats tari judicar, bri uomuli, va iasi Sorli milu pri tser?

-Iasi, cum nu iasi, iasi shi bun na ncldzashti i turno uomu.

-Ami merdzi ploi? la ntribo cdiia.

-Merdzi, cum snu merg i rspusi uomu.

-Ami gron, ghipt va creshti vostra tsar? ar la ntribo cdiia.

-Na creshti cum snu cresc i zisi uomu.

-Mi imani veats: uoi, capri, vats, buoi, kalj, mgar shi lanti viti, lant
mal? ntribo cdiia.

-Veam, cum snu veam i rspusi uomu.

-Etka, di tsea, di amanii di malu tse la veats, va da Domnu: sori,

ploi, berichiet, cotsi acu ra di voi nitsi ropur nu va sva las din tser, cu tse
crivin tse u vutats n vostra tsar ai zisi cdiia la uomu di diparti.

Con li uzo tseshti lafur uomu da cdiia, si puciudi, virui la lui lafur shi
si dusi mult spulaitisit, tsi sh ari rmas n tse tsar si gihiasc.

33

280

Avutu shi ctunenca cari rudi ficior la agru

15
Un mult avut uom, ciurbagioi, vea ciflik. Con jundzeu agrili di
seatsirari, nime rgats di pri ctunj sli setsir. Vea uom cari la stupnise
lucru, ama ar shi iel singur stia pri agrur si cat cum sirbes rgatsli, mai mult
undi i mai copt ghiptu di moinista cola si setsir. Mighiu tots rgats, brbats
shi muier, vutau un greu sirumashc muiari. La greua muiari, cum setsira, i
vini satu shi rudi n agru. Si dusira cotiva muier shi u nfshara pija. Dupu
vrin sat sculo liunca si setsir ca snu la perd ghiunlucu. Dumchinu,
ciurbagioia, nu u lsa si setsira, i spusi ca noari sla perd ghiunlucu, bun
ma ia nu vrea snu sirbesc. La serta cu tots rgats vesil shi bucuros sh la
lo ficioru n brats, shi si dusira n ctun, lang avutu di si tsin. Dupu ca
tsino liunca si dusi cas singur cu ficiurlacu n monj.

-Donj mr muiari, un ntiricic shi un cpelc su drues tsea

rgatc, cari asts la agru rudi, tsi salde dupu un sat tsi zcu pri iarba, sculo si
setsir tota zua taman cu tots rgats shi shvini ua, la tsin, vesil shi
bucuros, cutot mcsomu. Di moini ar anj tsi tcsi svina la setsirari.

-Ia muiari n loc! i zisi ciurbagioia la nivesta-su. - Ashcolsun la tse

mum tse u ari rudit shi la tsela brbat tse u ari n cas. Ami tu mr nivestu,
anc n muierli ti numir? Ficior nj rudish cu trei suti di babi shi trei suti di
ichimur, shi ar idvai ia rudish. Ar dicon si rudeau, cu zoli liunc sish zatseai,
ubrazu cacon la mort tsi ftsea, cvcieai pana si divilesh la uomu. Ia tse
muiari muiari i, a nu ca tini, dumchincu, atoru snuts rmon, ama shi acu
ts rmon, con i sha, sha i, nu poti tseva si scimb.

-Io sti duc n crel, tini, dumchinuli i zisi la brbat-su cacon neac
la nvirineats, cotsi su dar di un rgatc, ctunenc, mai njos ama si
zshtets anc vrin zu di tuntsea singur si zits ca nu fostau sha cum zits cmo.

-Mara, bun ca vear smi undisesh, ama shi io nu shtiu cum.

-E, ai sveadem dali nuari sti duc n crel, su scimb minteatsa.

Tricu vrin sptmona tsi muiarea la ciurbagioia ia vea vicnit doi

izmichiar tsi ia trimiteu stai lemni n urman, shi la zisi:

-Scultats ua bun, voi izmichiar, moini con sva dutsits dupu lemni n
urman, sla lets shi atu, calu la stupanu, di sla ncrcats cu lemni dicot poti
shi nu poti si poart. La turnarea snu mnats ca la shtiri tucu si ngunisits

34

neac mai mult. ntsilesits ili sva spun anc un uar? Acu va ntsert stupanu
cotsi la veats lat atu, io sii la dau giuapu.

Peki ciurbsgiicu, la sla lom atu dumachinului ai zisira izmichiari.

Moinista izmichiari, priun cu mgarli la au lat shi atu, calu la stupanu,

ta la au ncrcat cu lemni mai mult di cot poti spoart. Tsupr pri tse, la
turnetsa ngunisira neac mai mult, ca cum la zisi stupanca. Con ntro atu
ncrcat cu lemni n porta di casa, si ari pugudit ciurbagioia si shad la
pingierca. La vizu atu ncrcat cu lemni, nsudat di ciudi shi cu spum pri
roast. Vea scucnit ciurbagioia ca moinit n cap shi sdsfesi n trush sla vead
lui at.

-A bra, cari va zisi sla lets meu at la lemni, bra lumi fara suflit, tse i
tsista tsi i veats drat la atu meu milnic, tse i tsesta sudari tse la veats nsudat,
cotsi la veats ncrcat cu cota mult lemni?

Con vichiia la lemnari shi muiar-sa fostau ishot n trush.

-Nu vichiia la lemnari, dumchinuli i vea zis muiar-sa cotsi singur

iei nu la lara tou cal mi io la zish sla le di sti duc n crel, bun sti ndreg
tini. Di lant uar pishim si minduiesh uneac con prgjosh cum am rudit io
direp ctunenca, rgatca tse rudi la agru. Ia veaz cot si ari umrot tou cal di un
ncrcari cu lemni tsi verues ca acu sha sdutsi un sptmon, cuvetu nu
spoti sish la le, suflitu prin dints sii ias. La veruesh, dumchinuli cai sha
ili nu?

-Mr, virues ca nj la nlushots atu, ditse ia ntsert, e alabeljaversn.

-Etca sha im shi noi muierili din casaba, ar mai mulut ciurbagioichili,
ca cum zatsi cmo atu tou, nu poti salucu sish la le, shi nui vredin nitsi cot
un mgar cari si dutsi i zu n munti spoart lemni. Ia, sha sa shi casabaliili
muier, dumchinuli. Ami, si zits cotsi sii tor? Cotsi nau vrin greu lucru, di
si znveats la tari lucrur tota zua shi sha sfac silni la snag. Etca di tse
rudes cu monc shi liunchili zac un ciud di vcot, ia ca calu tou ua, vizush!
Ar ctunenchili i zu sirbes mnciosi lucrur, ia ca nostri mgar, di tse rudes
cu licshor shi nu zac liunchi multi zoli. E cmo, dumchinuli, veruiesh ca am
drept ili nu veruiesh?

-Verues, nivestu, veruies, istina sha trubuiashti ca sii, ciunki mult bun
nj dspusish. Em, bravo voi sits spun ca iesh mult itr shi nj dspusish taman
cum trubuiashti.

35

283

mpiratu shi filosofu

16
Un mpirat shtia vrin zu prin cirshiia, shi cum shtia pri drumu
btu pri un filosof cari i fostau cunuscut di mult vcot.

-Undi ncua filosofuli, i zisi mpiratu undi ai niet sti duts prin
cirshiia?

-Shi io nu shtiu, cistiti mpiratuli, undi mi duc i rspusi filusofu.

-Lats-la filosofu shi punits la n apsan pana smi tuorn io, di tuntsea
sii spun la cari nui spuni undi sdutsi. Pritspo mpiratu.

-La lara filosofu shi la dusira n apsan. Di con fostau turnat mpiratu
da shtiri, la scosi filosofu din apsan shi ctso sla judic, tsi i zisi:

-Cotsi bra filosofuli, tu ntru neac, pri drumu con ti nuibai shi ti
ntribai, nu nj spusish undi ti duts?

-mi, di undi shiiam, cestiti mpiratuli, cotsi va smi nclis di sits

spun: -n apsan mi duc, cistiti mpiratuli.

Con la uzo mpiratu tsela rspus da filosofu, di ciudi vea sculat shi
mari bcshish i vea dat la tsista ncrilat uom.

-Istin sha i bra filosofuli i zisi mpiratu uomu nu shtii undi

sdutsi shi tse dar; salde un Domnu la ndrezi lucru.

285

Parili tse rau pusi n cmara

17

n vechia vcot, con insanu fostau drept, tsi napta ctsara si

urotesc, sari dus un sirumau uom lang un avut sii ubidesc cu domnului
ver un sut di groshur. Avutu i vea zis:
-Ia u cmara n dzid, frati, lets nu un, tucu dou suti acu ai
ihtiz di pari.
sh lo sirumau un sut di groshur din cmara shi sh la fesi
lucru. La zua tse ra spus di turnari, vini shi li dusi parili cu lafurli:

36

-Na, ciurbagiiu, un suta di groshur tse li am lat ualtra, ts mi

spulaites la bunitatea tse inju drash. Mari lucru svrshoi.
-Puni li di undi li lash i zisi avutu n cmara las sta, di
lant uar con si vinj ar sits li lei.
-Li pusi sirumau tseli un sut di groshur n cmara shi sdusi
cas. Dupu vrin vcot ar i pritrubuira pari la sirumau. Sari dus la
ciurbagioia shi ar sh li lo din cmara, shi dupu vrin zu ar cola li turno.
La treili uor ari lat din cmara ma nu li ari turnat n zua spus di turnari. Shi
pristi tse, ar si ari dus la avutu sii ubidesc anc un sut di groshur:
-ts mi rog ciurbagioiu, sinj daj un sut di groshur ca am
mari ihtiz i zisi sirumau.
-Cu tot buric frtati, sits dau shi dou suti nu salde un i zisi
avutu. Duti singur tu pandi cmara di leili.
Bun ma, avutu li vea scuns toti pari din cmara, ciunki vizu ca
sirumau nu la vea tsnut zboru. Sari dus sirumau panla cmara, shi con,
tse svead, niti un front par nu vutau n cmara.
-mi ciurbagioiu, nu ari pari n cmara i vutau zis.
-Nu ari, e poti ca nu li ai turnat tseli tsi li lash din cmara ca
cum li turnai niniti, npoi n cmara. Di tses cmara vasii dishart.
Rshunat, sirumau si dusi di undi ra vinit shi anc un uar porta
la avutu, ama shi bun uom, u znvrte di rushoni.

286

Carni si cumpr shi parili npoi sli duts

18
Un ncrilat uom vrutau sla nvets ficioru-su la itreats. i dedi
tsints groshur shi la trimesi la csapnits scumpr carni ama, parili ar
npoi sli tuorn.

Si dusi ficioru n cirshi, la csapnits. Shtia, ubide da csapi

carni fara pari, bun ma, nitsiundi nu i dideau carni shi parili npoi sish li
duc, sli tuorn cas. Sttu di smislesc ntru vrin mosh csap, stia
jlosnic, zmislit cota sfatsi. Moshu la cunuscu ficioru ca i mult gailelii,
ca ari vrin monc, shi la vicni lang iel, tsi la ntribo cotsi i cota n gaile,
tse monc ari. Ficioru i spusi cum i zisi tat-su.

Eighidi ficioruli, zrem di tsea ai zdunat cota gaile, iel nuntru, dedu
sits da tari carni di parili sii li tuornj la tat-tu. Shtii cari i tse carni tsi su
cumpr shi parili npoi sits li tuornj? Carni bun shi gros si cumpr, ca
tari carni sits li tuorn parili npoi, cotsi con si dar mangi mum-ta nu va
unt si pun. Di loiu si scot shi di lant mangi sii tsi afl unt la mum-ta

37

Lo ficioru gros carni da moshu csap, u plti shi mult i tsi

spulaitisi la crelu tse i la dedi. Con stuorno cas, tat-su ca u vizu carnea
gros, mult la fli cotsi cu un trimesiri la dro lucru cu crel.

294

ncrilat feat sfesi mpiratits

19
Un mprirat vrea snsor ama, ubide itr shi nrilat feat cari si
umizeasc di mpiratits. Bun ma, n casabau undi ghiia, nu vutau feat ca
cum vea ubidit iel.

mpiratu vutau lang iel un mosh uom cari tucu la ntiba di toti
turlii di lucrur. Lala la vichia mpiratu tsela mosh uom. Dshclisi un uar
mpiratu la Lala un mubet ca va si nsor.

-Scult mi ua Lala i zisi di mult vcot ca ubides feat itr shi

ncrilat cari si umizeasc di mpiratits. n tsesta casaba mpiratesc nu
ari tari feat: di tse io voi da tini sdar un zavmet, un bun lucru. Milusta ta
si rshtiasc prin tota tsar mea mpiratesc, di sinj aflii un feat ca
cum ts spush.

Con li dsculto Lala tseshti lafur da mpiratu, i tsi nklino shi la satu
vea chinisit si merg prin tota tsar mpiratesc, si ubidesc feat itr shi
ncrilat cari si umuzesc di mpiratits.

Cum mna sha pri drumu, Lala nuibo un uom cari shade la mardzina
di drumu shi sish si udmura. Shzu shi Lala si dzmurasc shi si
zcunuscura doi. Di con si dzmurara bun, doi priun lara drumu si amn
ncola. Mirdzeu tse mirdzeu shi vinira panla un sus. Shi pri tsela drum,
nsus, mnara vrin vcot ama, la Lala i tsi fesi mncos tsi i zisi la uomu:

-A bri uomuli, la mini nj vini mult mncos pri tsista drumu nsus
ama, cum cat, la tini tsi fesi anc mai mncos. Di sna vin mai licshor la
doi ai sna purtom unu lantu pri spots. Tu smi zports mini vrin vcot, napta
io sti zport tini vrin vcot shi sha, mai licshor sla treatsim tsista drum
nsus.

- Bree, sna purtom unu lantu i zisi uomu cari sna vead sna tsi
rod. Aidi mai bun cu lafur, cu prgjori, ctilin, ctilin sla tretsim susu.
Nu sfatsi!

-Ai sha las i i zisi Lala.

38

Cum mnau pri drumu au vizut un agru siminat cu brnits shi, nou
cunuscut, sotsu di pri drum, i ari zis la Lala:

-E, mashala tse bun brnits ari n tsista agru, taman di setsirari i
juns. Bunitati la stupanu tse u ari, sla mpli mbaru cu berichiet.

-Ha, undi veaz brnits n tsela agru i zisi Lala la uomu - tsela
berichiet la ari mncat stupanu anc sta vera tsi tricu. Sha, io nu vead
brnits.

La tseshti lafur uomu tseva nu i rspusi, ciunki trcia ca si rodi cu iel.

Mersira tsi mersira ncola shi la ntunicarea btura pri ctunu la uomu.
Dimi ca sha uomu la clisi Lala su treaca noptea n lui cas, uaspits sii
i. Taman tse shteta Lala, di i tsi turno n cas.

Uomu vutau un feat mult itr. Bun ma, salde nasu i ra neac ncrivit.

Shzura serta Lala shi dumchinu shi sh drau mubet. Feata la

uomu salde shde la parti pandi focu, salde sculta shi itru la cta Lala n
roast tse prgjashti. Lala, shi iel tucu u cta shi vrea su zburvesc n
mubetu di si vead tse shtii si spun siu vead mintea.

-Bun bra frtati, bun ca di tot ai: cas shi n casa lucrur, ama anc
ugiacu snuts ra criv, tuntsea nu vas vea cari si zic tsevagodi i zisi Lala.

Tsela laf nui la zisi di ugiacu, tucu di nasu la feata ca ra criv.

-E,e undi vizus criv ugiacu, bra frati i zisi dumachinu zrem sha
ts tsi cat la tini?

La tseshti zborur i vini n crel la feata cotsi di lui nas vea zis Lala,
shi mbrden i vea tuornat:

-Acu nai kriv ugiacu uneac, dedu, dilmi fumu na iasi ndrept, cari
ca noi?

Con la uzo Lala lafu da feata, vea pichisit ca featicica i umizit di

mpiratits, itr shi ncrilat. Dicon si culco Lala sdorm, tat-tsu la feata
sh dra lcardii tse uom i uaspitsu. Si ciude la lafurli tse li spune n cas
shi pri drumu con vineu.

Mr iiu i zisi tat-tsu di ciudii sii tsista uom cu lafurli tsi li

prgjashti. Con vineam n sus nj zisi sna purtom unu lantu pri spots, di
mai licshor sna ii drumu. Ici sfatsi tari lucru, io nu i cndisii sna purtom.

-E, ama, nu ts ari zis sva purtats pri spots, bre tati, tucu ts vea spus
sdrats lacrdii di mai licshor sva treac drumu.

39

-Bun di tse iiu i zisi tsela lucru poti ca i sha, mi con vizum un
agru cu brnits siminat shi copt di setsirari io u zflii ca stupanu sla
mpli mbaru. Iel nj zisi ca nu ari brnits n agru, ciunki fostau mncat
anc verdi.

-Shi tse tse ts ari zis, drept ts ari zis, ciunki agru fostau la vrin
sirumau cari n vera tsi tricu ari lat brnits la virisii shi u ari mncat. Mult
ncrilat va sii tsista uom tati, i zisi feata.

Toti tseshti lafur li vea uzot Lala, ciunki nu vutau zdurmit shi la vea
scultat mubetu. Da tseli rspusur pichisi ca feata i mult itr shi ncrilat.
Moinista i la dedi nishanu shi u tucmi di mpiratits sii.

Sdusi npoi Lala lang mpiratu shi i ari spus ca flo itr shi ncrilar
feat tsi u tucmi. Dupu neac vcot mpiratu vea curdisit nunt shi u lo
feata di nivest.

Dupu cotiva mesh con mpiratu nu fostau pri cunac, veu vinit doi onsh
di si judic: La unu i ari fat iapa moans sup arabau la lantu. Tsela cu arabau
la ari lat moansu, ghioa arabau i ari fat moans. Ca li sculto mpiratitsa
jalurli, vru sia judic shi sduc judicat.

-Tu, uomuli sii la dai moansu la tsista uoum crui iap la ari fat i
zisi mpiratitsa la tsela tsi ra arabau - ciunki arabau nu poti sfac moans.

-Pana con nu ies antru mpiratu cestit mpiratitsu i zisi uomu

di smi judic, nu la dau moansu.

-mpiratu sdusi n comp, bra uomuli, sli stup vadili cotsi tots
pesht ishora shi li pascura urizurli shi gronurli.

-mi peshti pasc uriz, cestita mpiratitsu?

-mi arabau poti sfac moans? i zisi mpiratitsa shi i la lo

moansu shi la dedi la uomu crui ra iapa.

Dicon vini mpiratu da prushetc, mpiratitsa i spusi di judicarea

cum vea judicat doi onsh di iapa cu moansu. Con u dsculto mpiratu
judicata da umpiratitsa, i vini nimilu cotsi ia si shtii si judic mai bun di
iel, shi n satu ia cum i zisi:

-Scult mi bun mpiratitsu, tu sits lei tse tsu mai milu di pri tsista
cunac shi sti tuornj la tat-tu, cotsi io nu ti voi.

Con la uzo mpiratitsa tsista laf, serta la vutau mbitat mpiratu cu

biichi cemerichi, la vea pus n un cucii shi shla vea dus lang tat-su. Ca
si dshtito mpiratu shi si flo n casa la tat-su la mpiratitsa, si zciudi di u
ntribo mpiratitsa tse ubideshti iel cola.

40

-Tu cum u veai dat puvela, cestiti mpiratuli, sinj leu tse nju mai
milu di smi tuorn cas la tati, io mai milu pri cunacu di tini lant nu veam, di
tse ti lai tini.

Cu scultari shi videari tseli ciudii da mpiratitsa, sh-u lo shi u

chierdisi la vecu.

298

Trei sats cu minciunj

20
Un cupilash ra taman di nsurari, bun ma fostau mult sirumau, di nu
pote snsor ciunki nu vea pari nunt sdar.

Un zu sari dus la pesht tsi i tsi ari pugudit si cats un mult shrot
peshti, cari sla vead miracu sii tsi fac di ca peshtu ra mult bun shrot.

Con si tuorna cas, vea tricut pri la portili la saraiur di cunacu

mpiratesc. Di csmet la ficioru sari pugudit feata la mpiratu cum stte
la port, di sish cat sir, cari si treac shi snstreac pri drumu, cotsi fostau
juns di mritari. Con tritse cupilashu cu shrotu peshti ntru ia, feata la
vizu peshtu shi la vicni ficioru di sla cumpr. Bun ma, cupilashu mult u
vea risit mpiratesca feat, ta tiru (vru) feat sish la dzgolesc picioru
panla znucliu di sii la vead, di napta sii la da peshtu fara pari.

Feata la mpiratu mult si zrosi la crelu di ficioru ca nu vrea pari tucu

goal picior vru svead.

-Douli picior sits li dzgules, bri ficioruli i zisi mpiratului ii

dilmi nu vear pari di peshtu.

Sish la dzguli feata picioru panla znuclju shi i la vizu ficioru, tsi
i la vea dat peshtu.

Moinista ar vea ctsat cupilashu tari shrot peshti shi tricu ntru
mpiratului feat.

-Ei, ficioruli, cmo sinj la vindz tsista peshti i zisi ili ar nu vear
pari?

-E, tse i drept, drept i featu, i zisi cupilashu la feat ca la tini nu

la vind di pari. Acu la rdits fustanu neac mai nsus di znuclju, ar fara pari
sts la dau shi tsista peshti.

41

-La tsela laf mpiratului feat la zrdico fustanu, shi ficioru i li vizu
piciorli anc mai nsus shi i la dedi lantu peshti.

-La treili zoli, ar vea ctsat anc un peshti shrot shi ar i la dedi la
feata mpiratesc di con i li vizu piciorili anc mai nsus.

Zctso tiniru ficior vechim i zu sduc di si cats pesht. Bun ma, ca

tseli shroti pesht nu vea ctsat anc un uar, acu ca tucu si dutse taman
n tsela loc di scats. Tot tsi vea ctsat nu fostau di mashala, ciunki nu
fostau din soi. Di ca rau tor, feat mpiratului nu i tsi pucto n uocli la
cupilashu niti la ntribo dali va sii la vind peshtu nishrot. Pana tuntsea iel
trcia ca feata la zvru di i li discupireshti piciorili, bun ma, con vizu cotsi
napta ni uoclili nu vrea sii li vead i vini pri crel ca featlui vreri fostau
di peshtili shrots, nu di iel.

Dupu vrin vcot, fesi niet mpiratu su mrit iia-su shi rzlso ber
la cupilashi prin tota tsar: cari cupulash si pugudesc cafcu nishan ari lui
feat pri snaga, siiu da di nivest.

Tots cupilash veau uzot tse puvel da mpiratu. Vea uzot shi
cupilashu cari i li vea vizut piciorili trei uor.

-Ha, etca cmo vini meu csmet sh vea zis ciunki io shtiu cafcu
nishan ari feata mpiratesc.

Sha sh vea zis shi n zua definita, con ra puvilit da mpiratu sdun
tots cupilash, svea dus shi ficioru tse i li vea vizut piciorili la feata
mpiratesca. Tots cupilash pugudeu sha, pri vint, nishanu la feata
mpiratesc. Bun ma, nitsicari nu pugudi , cotsi nitsiun nu shtiia cafcu bileg
ari feata, ca nu veu vizut.

Cupulashu peshtar cari shtiia cafcu nishan ari feata mpiratesc pri
picior, isho ntru mpiratu shi i spusi cafcu nishan shi undi ari lui feat.
Con li uzo mpiratu tseshi lafur, ama shi ca i spusira ca ficioru i din mult
sirumashc cas, nu i vini bun. Di tse nu vrea su da feata la tsista
cupilash. Bun ma, lafu mpiratesc nu stuorn npoi.

Di cum snu u da, mpiratu iia-su smisli un murfet: lo patruzots di

divi iepur shi i li dedi la cupilashu sia pasc patruzots di zoli fara si perd
nitsiun, tocmu patruzots ar sii duc con streac patruzots di zoli.

Ia lo ficioru patruzotsli di iepur, un cti un din mona la izmichiarili

mpiratesc shi ia pusi n un udai. Cola la prifronsi la tots iepur cti un
dinpoi picior snu pot sfug. Napta ia guni pana n munti di sia pasc.
Dupu cotiva zoli tse ia pscu, mpiratu vea trimes lumi svead dali tots
iepur i sa pri numir, snu aib vrin pirdut. Tots tse rau dus, ia veu numirat

42

cti dou uor iepuri shi tucu pri numir rau, patruzots fostau iepuri, nitsi un nu
i vea fuzit ili pirit.

Con ntsilesi mpiratu ca cota zoli, n munti, ia pashti iepuri shi

nitsiun nui ari pirit, si nvirui ca sia dupasc ptruzots di zoli shi siu le
feata-su. Bun ma, iel nu vrea siu da cotsi ficioru ra din mai gioas mon,
mult sirumau. Di tsea vea smislit un lant murfet. La fesi iiu-su tebdil,
pridrat cu rubi ca tugiar, tsi la trimesi si cumpr da ficioru un iepur, cot
pari sva cota la sii da. Sdusi ficioru mpiratesc n munti shi si dedira cu
cupilashu n pzar di un iepur tse vrea sla cumpr. La mardzin vinira n
laf: tugiaru sii da cota shi cota pari ama pristi tse, ficioru sii bat un muur
pri gol colc. Tugiaru, ficioru mpiratesc, la dusi iepuru la mpiratu shi tsista
mult si vea zbucurat ca lui ficior la priminciuno ficioru tsi pashtea iepur.
Bun ma, di muuru pri colc nu shtiia mpiratu, i ra rushoni la iiu-su sii
spun.

Dupu vrin zu mpiratu ia trimesi izmichiari sii li numir iepuri la

ficioru di svead dali sa treizots shi nou ili patruzots. Di con ia prinumirara
ar fostau tocmu patruzots, cotsi ficioru ca i vindu un iepur la tugiaru, i
vea dat multi pari la un luvaci, shi tsista vea ctsat un ghiu iepur shi i la vea
dus la ficioru. Shi la tsista iepur i la prifronsi un dinpoiu picior ca la lanjtsli
di snu pot sfug. Sdusira izmichiari lang mpiratu di i spusira ca
iepuri sa pri numir, tocmu patruzots. Tuntsea la mpiratu i czu mari
monc.

Ca vizura cotsi sii mncos cu tsista ficior sias la mardzini, si drara

tebdil pishim mpiratitsa, dupu ia shi mpiratu. Un cti un rau dush lang
ficioru scumpr cti un iepur cum di cum sla li cusesc iepuri. Bun ma,
ficioru fostau itru ca vrin drac. Ia vea pichisit ca sa mpiratitsa shi dupu
vrin zu mpiratu di la lo pari ninumirati mult, tsi shi la iei la btu cti un
muur pri gol colc. Ar ash cumpuro doi iepur da luvaciu shi ar ia vea
stucmit patruzots di iepur. Con sfesira patruzots di zoli ia dusi la mpiratu
tocmu patruzots di iepur.

Con vizu mpiratu, cu ciudia vea rmas, cum putu siia ntucmesc
ar patruzots. Vizu nu vizu mpiratu smisli un lant murfet.

-Scult ua bun, ficioruli i zisi mpiratu io sits iu dau feata-nju

ama, anc un lucru acu pots si fats.

-Gre, cistiti mpiratuli, tse i tsela lucru i zisi cupilashu acu pot
sla fac, ar acu nu pot nu va sla fac.

-Ia tse voi sinj dar i zisi mpiratu trei sats cu minciunj sinj amplii
shi sinj li duts la mini di napta fara laf sts u dau feata-nju. Ar acu nu
apmlii trei sats cu minciunj - si shtii ca sti perd shi cota sii.

43

-Pechi cistiti mpiratuli, io pot sits ampliu trei sats cu minciunj i

zisi ficioru ama acu nj dar nfar din casabau trei ciardats. Napta si dai
puvela ta mpiratesca la tots casabalii sdun lang ciardatsli, cola ntru
tot dunja sits li dau treili sats cu minciunj.

Li prilo mpiratu tseshi lafur, la sculto ficioru shi dro trei ciardats n
un larg loc. u vicni tota casabau, mic shi mari, tots si cat cum, ghioa,
sii li da ficioru treili sats mplini cu minciunj.

Tuntsea ficioru si pusi pri primu ciardac shi zccio un sac; spusi pri
lantu ciardac shi zccio lant sac; spusi pri mai lantu ciardac shi cola
zccio un sac. Di con li zccio treili sats, sttu lang primu sac shi la
dshclisi utvoru la sacu, ta la nvrti cutru tot insan shi zsttu prostum.
Tuntsea zctso si spun cum si fesi sibap di sii da mpiratu si pasc
patruzots di divi iepur, cum ctsara svin sii cumpr iepur, shi tse la dro
la cumprtori:

-Scultats ua lumi, io tsi sva spun, ama voi sinj viruits la zisi cu tot
glas. Io la pugudii nishanu tse la ari mpiratesc feat pri snaga tsi mpiratu
nu vru sinj iu da cotsi io sam din mai gios mon, cotsi sam sirumau. Pishim
nj dedi patruzots di divi iepur sia pasc n munti shi dupu patruzots di zoli
sii li duc cas tots patruzots di iepur. Con vizu ca tots iepur siia dupasc
shi sii ia duc cas, shi cum ia dush, la trimesi iiu-su tebdil, priminit ca vrin
tugiar sinj cumpr un iepur di siinj tsi scusesc iepurli. Bun ma, di con i
lai multi pari la ficior-su, i ded un iepur, bun ma i btui shi un muur
dinpoi pri colc. Acu nu viruets la sli smcnesc izmenili shi sla videats
muuru tse i la btui pri gol colc.

Con la uzo mpiratu tsela laf, mult si zspru snu spun sha shi di iel,
ciunki shi la iel i ari btut tari muur shi n tsela loc pri snaga, ami shi la
mpiratitsa, di tse si spru anc mai mult. Di tari fric mpiratu curon,
curon dedi puvel la mcikatsi din mezliciu si viciasc silnic ca tot tsi spusi
ficioru i minciuni. Shi iei pritspara:

-Minciuni, tsela i minciuni, mari munciuni !

Ca uzo insanu tsela laf da mcikatsi lang mpiratu, tots la prilara lor
zbor cu un mari vichiiri:

-Minciuni i tse tsi spuni ficioru, minciuni i, minciuni i, minciuni i

!

Pana vichiau lume sha: minciuni i, minciuni i, cupilashu sii shli

zsucio monitsli da cmesha, shi dra cacon tsrpeshti gron di pri pimint shi
la mplj sacu. Sha la li tsrpea lafurli la insanu con vichiau: minciuni i,
minciuni i shi curon, curon la mplja sacu. Ca ztacura lumea la ligo sacu
bun shi la pusi la parti pri ciardacu.

44

Da prima ciardac sdusi pri lantu. La tsista ciardac spusi ca shi la

mpiratitsa i vindu un iepur di cum shi la ia i btu un muur pri colcu. Shi
la tseli lafur insanu vichiia ca sa minciunj. Sha shla mpljo shi lantu sac cu
minciunj shi la ligo snu fug vrin minciuni. Si dusi la treilu cirdac shi
cola spusi ca shi la mpiratu i vindu un iepur tsi i pusi un muur pri colc.
Ar insanu vichia ca i minciun tse tsi zisi ficioru. Shi treilu sac sh la
mpljo cu minciunj di pri ciardacu. Tuntsea li lo treili sats shi i li dedi la
mpiratu mplini cu minciunj.

-Ashcolsun bra itruli ficior i zisi mpiratu cotsi fostai mult irbap
di nj iu lash feata nju. Aidi, lasits i cistit shi vecovit.

Cu tseli lafur shla lo mpiratu ficioru zinir pri cas. Poti ca pana
asts va si mpirat itru peshtar.

302

Crel am, ama pari nuam

21
Fostau un ficior neac mai zmari, taman di nsurari juns. Undi tritse
pri urdina vichiia:

-Crel am, ama pari nuam ah, ah! Pusti pari tse nu li am!

Con tritse ntru lumea, tucu sha vas zic:

-Crel am, ama pari nuam! Tucu svea vrin uom di mum rudit, cari
va sinj dar un bunitati, nitsicon nu va sla scot di pri minti, acu va sinj
da vrin dou mii di groshur, va smi fac ziniri la mpiratu, tsi napta n loc
di dou, patru mii va sii tuorn fara lcardi!
Asts, moini cu vichiiri ntru lumea, si vea flat un vut uom ama mult
strins, mult tmchiar fostau, ta si ari nmislit ca poti si chiruesc la douli
mii patru. Di sha vea scos shi i vea dat la ficioru dou mii di groshur. Li
grbni ficioru douli mii di groshur shi mbrden si dusi n casabau
mpiratesc. Cola sh ari cumpurat un chift di tseli mai bunili rubi. sh vea
nimit un uom ca izmichiar di smerg dupu iel. Napta si cundisi la un di
primili anur, tsela mai scompu an. Ctso srdic pri mari, cum i ca iel? I
dimnets si dutsea la cave undi si dutseu lumea mpiratesc shi tseia mai
marli ciurbagioi. Tots tseia mai vuts la plte caveu zetsi pari, ficioru la
pltea un grosh. La pusi izmichiaru sii poart corts pana con iel shde la
cave. Un dupu lant carti i dutse izmichiaru ghioa i vineu di pri urdina.
Tots ciurbagioi shi lumea mpiratesc i tsi ciudeu la cota corts tsi i vineu
shi la cota pari tse rgie. Iei trciau ca cari shtii crui ficior i, din vrin

45

mari cas mult vut. Ctsara marili uaminj si cunushtesc cu cupilashu shi
mari respect i drau di cota si fatsi.

Vea undisit ficioru cas, la anu, un sinduchi mplin cu galbini giamur

shi pridisupr vea pus cotiva altanj tse i veu rmas di totchi toti sa altanj.

Dupu cotiva zoli ghioa si vea nlushot ficioru ama, la iel dlacu nui
ra. La vea vicnit angiia di la rugo sii vicnesc vrin svetii sla confes shi
sla comnic. Dupu tse, sia vicnesc tots primili lumi din casabau shi
gramaticu mpiratesc di sli mpartsasc parili tse li ari cu iel. Gramaticu
mpiratesc si pisiiasc di srmon pri carti, negru pri alb, undi shi cota pari
sii dati dupu moartea lui.

Con la uzo angiia tsela laf vicni un svetii, tots ciurbagioi shi
gramaticu mpiratesc. Di con si confesi ficioru, shi svetiia la comnico, la
scosi kljuciu din giebu shi la dshclisi sinduchiu cu altanj. Lo cotiva altnj
di tseia tsi li vea pus pridisupr tsi i li dedi la svetiia di tse la confesi shi
comnico. Ca vizura ciurbagioi cota mult altanj, li svitnira uoclili patru shi si
ciudieu la cota mult pari tsi ari tsista ficior.

-Scultats ua, dedu svetiiu shi voi bluguvisits ciurbagioi, voi sva spun
tsevagodi di sla veats n minti shi martir la mini sits: Ca im tots cu suflit,
poteam si murim, cotsi salde cari nu sari rudit, salde tsela nuari smor.
Shi io cum mi cat, la injma sam mult losh, poti ca smor dupu vrin zu.
Io sam din mpiratesc soi, di mult diparti, tsi nu pot sha losh smi tuorn
cas, ciunki pri drumu poti ca smor. Io, dica sam din soi mpiratesc, am
lat un snduchi cu pari di si shtes prin tseasta tsar shi si rgies , bun ma,
cota fostau, etca ua czui losh shi poti ca si mor. Parili tse li am cu mini
trupni pri snduchiu poti ca sli rzgrbesc cartalji acu nu fac vrin
urdin, di tsea nj vini pri crel sva vicnes shi sva zrog sits martir la meu
dipoiu zbor cum sii mrtsati parili, acu zitsi Domnu, dupu mea morti
sli dats la tseli locur undi io fesh munasip. Con si nveats tati mult si
zbucur ca shi iel i domnului uom. Spunits cmo ciurbagioi blugusluvits
undi i munasip sli las parili di pri suflit shi scpari? La cari bseric, la
cari mnstir?

Di con i spusira ciurbagioi la cari bseriki shi manstirur sli

nprtsasc, la puvili ficioru gramaticu si pisiiasc:

-Pisiia gramaticuli, dou mii di altanj la marea bseric, un mii la

mica bseric, di mnstiru sta Buguroditsa un mii shi tsints suti, la sti
Nicola un mii shi dou suti, la lantsli mnstirur cti un mii di altanj. La
popu tsi smi cont un sut. Parili tse srmon sii mprtsati la sirumai
shi la featili sirumashchi, di mritari, n loc di pric. Va rog ciurbagioi, shi
pri suflitili vostri las, di tsista tse nrncios snu aib npoi, tot si drats
cum i pisiit n tsesta carti. Ar acu zitsi Domnu smi nsnatos (nu virues

46

ama, cum i Domnu milu nu i nitsiun) nuari sli dau parili tksiti, tuntsea
sii druiti cu mea shtiiri undi si dau shi undi nuari sdau.

Di con li dspusi lafurli, gramaticu li zpisii pri carti shi tots

ciurbagioi dedira lor muur pri cartea. Napta si sculara shi si dusira cas.
Prispusira prin tota casaba ca un ficior la vrin mpirat di diparti, i vinit si
shtiasc prin tsara nostra, poart un snduchi mplin cu altanj shi fostau
la morti, di ari tcsit multi altanj la bseriki shi la mnstirur. Tsela laf
sdusi panla mpiratu, mpiratitsa shi lor feat. mpiratu cu muiar-sa, shi
iei cu uocli dshclisi di furlin, sish au zis:

-Acu da Domnu si nsnatoas tsela ficior mpiratesc, ciunki i di

diparti, ai sla rugom sla fatsim un ziniri pri cas, la cota imanj tsi ari.

Dupu cotiva zoli, sfesi ficioru ghioa mai bun. Dali di rugciunili da
popur shi igumenulur cari si rugau smor ficioru di sli le altanjli tacsiti?
Bun ma, la ishora rugciunili pri vint, la uopcu: ficioru sfesi salam sntos.
(Di ca ra losh, de !)

mpiratu la vutau vicnit angiia tsi la vea ntribat cum i tsela lucru
shi cafcu i tsela cupilash. i vutau zis la angiia sla clisesc la cunac shi
sla ntreb dali ari niet snsor shi dali va su le feata mpiratesc ama,
ziniri pri cas sii.

Zctso angiia sii prgjasc la tiniru ficior di feata mpiratesca, ar

iel tocmu tse ubide, tari lucru shteta. n tsela vcot vea ctsat altanjli sia
amplj n torbi shi sia zpeciatesc cu roshi tsear, ca con sia trimet n
vrin loc. Con vizu angiia ca ficioru sfatsi zor di si fug, bdni la mpiratu
shi i spusi ca mpiratului ficior ia ligo altanjli n torbi shi va sia trimet
nu shtiu undi. -Mi spar snu tseva va sfug.

-Un shi un mpiratu ia trimesi gvazi sla le ficioru di la an. Vea

vinit ficioru shi mpiratu la ntribo dali sai si vea fat zor si duc cas, ili i
minciun. Tiniru i vea zis:

-Istina, cistiti mpiratuli, voi smi duc cas, cotsi ua nu para mi

ariseshti avau. Shi di tati nju jai snu tseva jleshti di mini ca nu mi ari vizut
niti uzot di mini baiia vcot.

-Scult tiniruli ficior i rspusi mpiratu io voi sits zic un laf, ama
trubuiashti si shtii ca io lafu npoi nu la tuorn, di tsea misle cmo dali sla
prilei meu laf ili nu. Acu la prilei , sla spun; ar acu nu la prilei snu la
spun. Cot di tsea nari rushoni, io sam mpirat ama shi tu iesh mpiratesc
ficior. Di tse sii mai bun sna la spunim lafu di ninti.

-Fara lant, cistiti mpiratuli, tou laf sla prileu tse va las zits, cotsi am
mari respect la tini i zisi ficioru.

47

-E, con i sha aidi sinj ti dar un ziniri pri cas, sts u dau ii mea di
nivest. Em cmo, la tsista sat sva ancurun. Gre cmo airliia shi baciku nju
mona.

-Ami, dilmi ai flat tari munasip, cistiti mpiratuli, ai las ii airliia, tou
laf dou nu la fac i ari zis ficioru shi u bcico mona la mpiratu.

Undisi mpiratu nunt shi la ncurno ficioru cu feata-su. Tricu vrin

vcot, i ticni la mpiratu sla ntreb zinir-su cum i numea la tat-su shi n
cari tsar mpirateshti. Ziniru u vea nvitsat numea la un mpirat cari vutau
un ficior cari svea necat ntru cotiva anj con si shtia cu ghimia pri mari.

-Io, cistiti mpiratuli, am tat mpirat, cari i n tsea diparti

mpiratsoi ama, cotiva anj nu mi am dus cas, ciunki cum shtiam pri
mari, ctso un mari bori atsi si virandisi ghemiia chi tots sker tse rau cu
mini si necara, pirira. Salde io mi scpai ama, tati nu shtii ca sam ghiu.

Con uzo mpiratu da zinir-su tse i spusi, mbarden trimesi ber la

tsela mpirat crui ficior fostau perdut cotsi iiu-su i lang iel shi zinir la
fesi. Un ca ntsilesi lantu mpirat cotsi iiu-su la au flat, fara si shtet si
sculara cu mpiratitsa shi cu muljts lumi da cunacu, vinira lang mpiratu.
Tsista ra, mari prishtetari la dro, ca cum la, zinirlui ttonj, olagiac. Uaspitsu
mpirat la bciko ficioru, shi tsista i bciko mon la iel shi la, olagiac,
mum-sa. Di ca rau mult bucurosh grishora sla ntreb dali istina i lor
ficior ili nu.

Shzura uaspitsli baia vcot shi napcunta tat-su ubidi izim da

dumachinu sla iart ficioru di ziniri pri cas lui shi sla las priuna cu
nivesta sduc la lor mpiratsoi. Cndisi dumachinu, scosi scompi darur,
ia drui mpiratu, mpiratitsa shi tots uaspits, shi cu mari bucurii ia
ndresi cas.

Etca, sha sfatsi. Itru uom cu minciunj panla mpiratesc ziniri shi
ficior si jung.

Con uzo tsela tmchiaru tse i vea dat dou mii di groshur, mult si vea
zciudit ama, shi zsprut di lui pari snu li perd ama, ficioru vea tsnut
minti shi i vea trimes patru mii di groshur n loc di tseli dou, taman cum la
vea dat lafu.

48

305

Uomu cari chinisi cu un mii di uau n Stambul

22
Un sirumau uom vea uzot da dunjau ca n Stambul uauli si vind cti
un grosh un uou. Tsela uom si ari fat niet di neac vcot si fac mult avut
acu dutsi cola un tar cu uau. Elem, n un pzar-zu vutau flat un mii di
uau shi li ari cumpurat doisprtsi shi jimitati di groshur di tot mii di
uau, cu niet sli poart n Stambul.

Bun ma, anc tse zu, la pzrishti, nu shtiu cum, si ari pugudit vrin
tugiar din lant loc cari ubide scumpr uau shi i li tsiru la sirumau sii li
cumpr. Si dedira n pzar, vur-tut, shi i li cumpuro tugiaru tota mii di
dousuti shi tsindzots di groshur. Cari uzo ca sirumau cumpuro un mii di
uour si li plti dousprtsi shi jimitati groshur tsi dupu vrin sat li ari vindut
di dousuti shi tsindzots di groshur, cu mari ciudi veu rmas cotsi sirumau
chirui cot multi pari. Tsista mari chiar tse la vea drat sirumau svea
priuzot prin toti casabour, ta panla Stambul.

Di nicsmet la sirumau, sh vea cumpurat ar un mii uour shi tseli

li vea pltit dousprtsi shi jumitati groshur toti cu niet sli poart n Stanbul
di sli vind cti un grosh uou. Pishim si ubidi ar sli vind la vrin tugiar
ama, con vizu ca nu poti sli vind cu mari chiar, li nvli bun cu pai n
dou coshur shi li ncrco pri mgaru tse la vea shi chinisi sduc n Stambul.
Un ishori din casabau nfar la ctso bjdargiia di svead tse poart.

-Tse poarts, bra ciuorbagioiu n coshur? la ntribo bjdargiia

sirumau. Ia dscupire svead!

-Tse ari di videri aga, uau poart i rspusi sirumau. Vream sli poart
n Stambul di sli vind. Etca tse poart aga.

-Aaaa, mult bun, demec tu iesh tsela tsi ai cumpurat un mii uour di
dousprtsi shi jimitati groshur shi li ai vindut di dousuti shi tsindzots
groshur. Tsista lucru la uzo tota dunja di ua panla Stambul. Dscarc pana
i curon shi doi nju un sut uour di bjdar, acu nu tuorn ti npoi.

-Bre, aman efendum, undi fostau tsela lucru di sits dau un sut uour?
ai zisi sirumau cu mari rugciun. Napta io tse si chirues? Io shtiu cum
i detu di la bjdargii. La bjdargii si da zetsi pari caveparesi, ia io sits
dau douzots. Buirum, nats douzots di pari shi las mi sinj la merg drumu.

-La tini ts zic bra cauruli i vicni bjdargiia cu mari nvirin

dscarc shi doi tsla bjdaru un sut uour acu vear snu ti rup di batiri!

49

-Aman, gianam aga, jiti capu mpiratesc, nui bini sinj lei cota mult
uau, cotsi mpiratu nu i cil la tari lucru. Ai tsi rog leili tsesti douzots
di pari shi las mi sinj la merg drumu ca diparti i Stambul.

-Ai anasn, tu i zits ante, iel ts zitsi antecurala! i pritspo

bjdargiia. A bra, si dai un sut uau di bjdar, ili vear sti tuorn npoi di
undi vear napta dar dvii.

Dica i ra mult monc la sirumau si da un sut uau la bjdargiia, si

ari turnat npoi shi drept si ari dus pri cunac si fac davii la cdiia cotsi sii
le un sut di uour. Bun ca iel sdusi ama, niti cdiia u ia sculto dviia,
niti capidanu la casabau u vizu dviia. Pridisupr, doi si btur pez cu iel
shi seimenji la ptrira cu sil da cunac.

-Eidi anasn, - sh zisi sirumau - shi ua, n casabau nostra nu vutau

dripteats. Niti cdiia ts scult dviia, niti capidanu ti slgiashti di uom.
Tucu shi nousuti di uour dosta sii sli duc n Stambul di si leu nousuti di
groshur, nu sa neac pari, sli duc cas di si cats vrin saglam lucru.

Tsela lucru i tritsea prin cap la sirumau, shi la gune mgaru cu

vstgarca. Vini pana la mardzini di casabau shi i dedi un sut uour la
bjdargiia shi chinisi sduc n Stambul.

Shla gune sha mgaru shi si stura cu crelu ca n Stambul si le

nousuti groshur di nouli suti uour. Tota zua mna cu mgaru shi junsi
proapi di un lant casaba. Cum mirdzea lang bjdarnitsa, fesi zor douzots
di pari sii li da la bjdargiia caveparesi n loc tsi sii da un sut uau. Bun
ma, bjdrgiia nu vrea sli prile parili con poti sii le un sut uau. Bre si
trgi sirumau, bre si roga, bre plndze di snu i le un sut uau. Niti
un mii di traziri, un mii rogcuni shi plondziri nu i jutara, salde un
sut uau shi tseva lant no fostau putut. Pana con nui lo un sut uau
bjdargiia nu la lso. Mult si nvirno sirumau shi sdusi la judeats n tsea
casaba shi si plonsi di bjdargiia, cotsi sii le un sut uau. Shi cola
judicaru n crel nu la pusi, salde la ptri.

Isho di cola sirumau shi cu plondziri sh la ndresi drumu di Stambul

cu uoptili suti uau tse i rmasira.

Ai la sinj ii airlii tseshti uopt suti uau sli duc n Stambul ca nu sa

neac pari uopt suti groshur tsi sia chirues. Uoptsuti groshur sa ntreg
sermii. Sha sh misle sirumau n crel shi sh mirdze drumu di
Stambul, fara si shtii tse la shtet mai ncola.

Vini n treila casaba shi cola i lara un sut uau. Vini n patrua
casaba shi cola i lara un sut uau. Vini n tsintsla casaba shi cola i lara
un sut uau. Shi sha i li veu lat toti uour pri la toti bjdarnitsi undi vea
tricut. Con ntro sirumau n Stambul cu disharti coshur ntro fara un uou.

50

Di tse mult ra nvirnat sirumau la bjdargii fara suflit cari i li furara toti
un mii di uour. Sdusi si jlesc shi sish la spun alu lang sadriiazmu.
ntro cutot mgar n saraiu, u scoasi shapca shi ctso peru shla rup shi
si viciasc cot la tsoni glasu. Con li uzo sadriiazmu tseli vicutnitsi shi
piscutnitsi da sirumau, ia trimesi seimenji sla bat shi sla ptresc.

-Nfar bra csenuli ghiur! i pritspara seimenlji, shi moiau undi

jundzeu, pristi cap, pristi iutinic cu plusnitsi shi bushur. Tse ai vinit, bra
pezevenc, ua si vichiesh shi sii la spardz ratu la sadriiazmu! Nfar bra
coini, ca cmo sti punim si sucesh funjur ghemidzisci pana con siesh ghiu!

-Aman efendm, nu mi ptrets, ami lsats mi smi duc ntru

sadriazmu di sii la spun meu al la zitse.

Nu bra frati, seimenji undi scult rugciun da sirumau? La nciupara

shi la turira din porta la sadriiazmu nfar.

Cu plondziri sirumau chinisi cu mgaru sduc nfar din Stambul di

sla pasc neac barem mgaru shi napta sla vind di si rnesc pana con
safl vrin loc si glvesc, vrin lucru. Isho din casaba nfar shi ntro prin
vrin grobur cotsi cola vea bun iarb spasc mgaru. La mpedico mgaru
ara iel si cundisi pandi un rop di anc un uar ia pritricu prin crel urotuli
bjdargii shi anc mai urotuli cdii. Si priculco sha shi misle:

Bre anasn, tse sii tsesta nidrepteats da cdiili shi sadriiazmu, snu
voar nitsi su scult dviia la un sirumau uom. Demec shi ua dripteatsa nu
vutau. Cari undi afl grbeshti: cari mnco mnco, cari ari dat ar sda.
Ha, zstoi tseva tsi nj vini n crel si dar shi sinj ghies: Io smi fac un
bjdargii la tseshi grobur. Cari mort sla duc ua di sla ngrop sla tsear
si pltesc cti un grosh bjdar. Voar nu voar sinj da cti un grosh bjdar,
costi acu nu voar si da, lasduc la cdii si plong di mini. Cola n loc di
slau scult dviia, sia bat shi siia ptresc ca la mini tse nj drara. Cmo,
io sinj aflu un carti dishart, alba carti, shi si pisies pri ia tot tsi shtiu shi
nu shtiu, di acu vrin nu va si pltesc io siiu scoat cartea pisiit cu tse shi
io nu shtiu, di sii spun ca tsela i ferman da mpiratu. Ashcolsun sii zic la
tsela tsi si pot su cont mea pisiiri di si ntsileg ca nu i mpiratului
ferman. Verues ca si dun pari di dunari shi nitsicari snu mi pichisesc, cotsi
ua ari cota armii di sii greu la mini sinj vin urdinu.

Cum sh vea zis sha dro sirumau uom. Primili cotiva zoli lume cari
poartau morts di si ngrop si ntsertau cu iel, nu vreau si pltesc bjdar,
bun ma shi sirumau svea fat zor la vutau dat fermanu sla cont. Muljts
di iei la veu lat n monj fermanu sla cont ama, cari poteau sla cont?
Nitsi dracu nu pute sli cont jreshkili shi dirili ca di pui tse li vea drat
sirumau pri alba carti. Disupr di tse, sfac nu pute si ntsert cu sirumau,

51

singur btizat ca bjdargiia la mortsli, di un grosh. Plteu shi la svrshau

lucru, un grosh a fostau, a nu fostau. Sha i, ama la sirumau un cti un si
ftseu douzots shi un.

Neac monc cu pltiri bjdar sirumau vea pana si le bjdar di vrin

zetsi morts, shi pana si priuzo prin tot Stambul ca tseri si pltesc nou araci
di mortsli. Dica la nvitsara tsela lucru stambolgii, ca ari bjdar la grobur,
nitsicari nu vea tseva si zic, tots i plteu cti un grosh shi si shla
ngropau mortu.

Dosta anj tricura tse ra fat sirumau bjdrgioi la groburli stambulesc.

n tsela vcot multi pari vea pridunat, fara vrin si ntsileg ca singur iel sh
si pusi bjdargii. Tots trciau ca ari ferman da mpiratu di tsela lucru. Ca
si vizu cu cota mult pari, sh dro un cas, cola, n loc, shi lo cotiva
seimenj, si veglj snu ngrop vrin fara si pltesc un grosh.

Tricu, tricu vcot tsi un zu i vea dus urdinu smor la sadriiazmu

muiarea. Cu un ntrari n grobur la isho sirumau sla ubidesc un grosh
bjdar. Con la uzo tsela laf sadriiazmu cu ciudii sttu.

-Di undi ai lat izim, bra ciurbagi i zisi sadriazmu di ai shzut ua

si lei bjdar la mortsli?

-Pltets tsla bjdaru, efendi, di la smi vicnesc sadriiazmu, acu vear

sits spun di undi am lat izim.

Con li uzo tseshti lafur sadriiazmu da sirumau, ca con si zspru

uneac, i dedi un grosh shi u ngrupo anmca. Di con si dusi la srai
sadriiazmu la vicni tefterdaru shi i dedi cumand si ubidesc prin toti
tefterur con sa vinduts groburli la bjdargiia. Ubiede tefterdaru, ubide trei
zoli shi trei nopti shi nitsicum nu vea flat ca groburli sa vinduts. Bre, shi
pana la mpiratu vea ntribat sadriiazmu, snu li ari vindut iel fara si shtii
sadriiazmu. Bun ma, shi mpiratu nu vutau ber di tsela lucru. Ca vizu tari
lucru mpiratu la duno mezliciu shi trimesi dupu bjdargiia svin di sla
ntreb di undi ari lat izim sfac bjdargii la grobur. Un viniri la
izmichiarili mpiratec , nostru uom mbrden ia lo cu iel seimenjli lui shi si
istupuri ntru mpiratu.

-E, bra ciurbagi, tu iesh bjdargiia la grobur - la ntribo mpiratu tse

ai lat cti un grosh pri mort?

-Io sam cistiti mpiratuli i rspusi bjdargiia.

-Ami di undi ai lat izim sti fats bjdargii, bra ciurbagi? la ntribo
mpiratu.

52

-Ami con pot fara izim smi fac bjdargii, cestiti mpiratuli i
turno sirumao cotsi si ubides izim? Si i ca fara izim io mi fesh
bjdargii la gobur cistiti mpiratuli i zisi sirumau ama ar io ram mai
isflii dicot lanjtsli bjdargii tse sa prin lantili casabour, ciunki io liam
salde un grosh pri un mort, nu mai mult, cum leu lanjtsi. Neise, cum fostau,
fostau, io ram cota anj bjdargii n mejlucu di Stambul shi chirii cota pari,
berichiatversn, shi shtiu, cistiti mpiratuli, ca vear sti nveats cu cafcu
sibap io mi fesh bjdargii. Ia cu cafcu sibam mi fesh, cistiti mpiratuli,
acu vear si shtii.

-E dur bacalm, ciurbagi, spuni si uzom i zisi mpiratu.

-Peki, cestiti mpiratuli, ia io zctsai sits la spun sibapu cotsi mi

fesh bjdargii. Ca ram mult sirumau n meu vilet, cumpurai un zu di
pzar un mii uau. Io li pltii dousprtsi shi jimitati groshur, ara li vindui
dousuti shi tsindzots groshur. n un lant pzresc zu ar flai un mii
uau shi ar ieftin li cumpurai. Tuntsea uzoi da dunjau ca n Stambul si vindi
un uou un grosh. La ncrcai mgaru shi chinisii si vin ua. Un ishori din
casabau mea, con tritseam ntru bjdargiia, mi turno shi nj ubide un sut
uau bjdar di si pot sinj merg drumu di Stambul. Io nui ded un sut
di uour tucu mi tuornai npoi shi mi dush lang cdiia smi plong, sii iu
spun me monc. Bun ma, ni cdiia nitsi capidanu la casabau nu vrura smi
scult di sinj u vead dviia, ami cu plusnitsi mi ptrira. Ca vizui ca nui
bun lucru, io ar mi turnai npoi di i dead la bjdargiia un sut uau shi
tricui.

Trciam ca la lant bjdarnits nuari sinj le un suta uau , mi cum

i detu sin le zetsi pari cave-paresi, ai las ii un grosh. Bun ma, isapu di
cas nu iasi la tularishti tse ari zis vrin uom. Un viniri pandi lanta casabau
tricui ntru bjdarnitsa, mi zprora shi nj lara un sut uau bjdar. Sha
nj drara n toti nou casabour tse li tricui, cistiti mpiratuli, urdina nj
lara cti un sut uau la toti nou casabour. Mi dutseam la cdiia, bun ma,
di urdina ram ptrit ca coini csapescu. Dinpoi, cistiti mpiratuli, nj
rmasira un sut uau. Con ntram n Stambul, trciam ca ua ari driptets
di belchim nuari sinj li le dinpoili un sut uau. Bun ma, shi ua
driptets nu flai, nj li lara toti un sut uau tse li veam n coshur. Mi
dush smi plong, smi jles ama cu plusnitsur mi ptrira. Ca nu veam tse
sdar ishoi nfar din casabau, la grobur sla pasc mgaru. Cola nj vini n
crel smi fac bjdargii, cotsi pri drum, con vinem n Stambul vizui ca di
tsela mai bun lucru nuari. Shi si sha sfesi. Ia, cota anj tsi tricura nitsicari
nu mi priubidi. Ia cmo mi ubidits shi acu am vrin cbaet judicats mi.

-Alla, alla zisi mpiratu shi si ctso di barb, si nu vutau driptets

shi judets n mea mpiratsoi! Ai mi cu sntati ciurbagi, ashcolsun

53

bjdarane, nu ai cbat tu, ami io tse nu nj li dshclid uoclili si shties di sia

cat judicari cum u judic raia, insanu cum la judic.

322

Popu u ncljucia pupdiia n cas

23
Un pop sh vea mult licin shi tinir pupdii. La i ishori popu di si
duc la bseric, ili n vrin lant loc dupu lucru, tucu va su ncljuci
pupdiia n cas, snu ias nfar, snu vead lumea di sla vini n crel
vrin urot, rushunos lucru di ia.

Asts, moini, vea tricut mult vcot di con popu u ncljucia pupadiia.
Fichirca pupdiia si ciudea tse u ari flat, si ghiasc n psana, ncljuciat
n cas, snu pot sias din casa nfar svead shi si zprgjasc cu vrin
muiari, ci vrin soats.

Un uar i ve zis la popu, la brbatu-su:

-Bre popi, popi, io tucu shod shi ts mi ciudes la tini, la crelu tou, cu
tsista lucru tse nj la dar, ca mi tsonj ncljuciat mini n cas, cacum sam
n psana. Tse cabat ts am drat? Ti rog, jiti curuna tse u veam, sinj
spunj.

-Cum snu ti ncljucios, mr pupdiiu i zisi popu con iesh tse

mai licin, di toti muier n casabau, disupr shi tinir.

-Ami, acu fostam licin shi tinir, bri popi, n psana si zac
ncluciat? Nu sfatsi tsela lucru. Io nu pot si shod cas ncljuciat shi cota.
Cari brbat ca tini u ncljuciashti muiiar-sa? Nuca shi io sam suflit, voi si
ies uneac nfar, smi duc la bseric, cum si duc toti muier, smi
zprgjos cu soatsili meli tsi li veam? Ar acu ti minciun minti cotsi cu
ta ncljuciari smi duvegljii di vrin nibun lucru si dar, tsela muttsla din
crel, cotsi shi di ua, undi sam ncljuciat, pot sits dar tsela mai rushunatu
lucru shi tu snu pots si pichisesh nitsi zushosh. Jimi tatnjlui suflit popi,
tucu voi si fac net, sti dar di pustina si cats, sha si shtii! Cat pana con ts
zic cu bun, ca con si zic ilala, bileuu sits la aflii ca singur shla ubidesh!
Sha i zisi pupdiia shi la lso sproiasc cu crelu ca vrin pui.

-Eidi, mr pupdiiu, zr cu tseli lafur vear smi spar shi smi cndisesh
snu ti ncljuciu shi sti las aimane si shtiesh ca pirdut bou. Cu tseshti li
lafur smi zspar? Pana la am capu pri numiri nuari sti las si shtiesh prn
sucats, di cari sti vead, sti njur shi sti trec prin crel cotsi iesh mult

54

ubv. Ai mai bun sha las ii shi ncola snu nj duts vrin pez pri cap,
popdiiu.

-A bri popi, tse ti dar nitocmu: dica smi vead dunjau di napta smi
treac prin crel ili smi njur pri minti, mi dica smi njur, tse pot
sfac? Pana con sam stignit cu fustan shi prigaci, con sam cesn
dumchinc, cu uoclili n pimint cat con merg, di nitsiun pri Dunjau nuam
fric: ciunki mplini uocli dsharti monj zic lumea. Tucu vinits pri minti,
nu mi ncliuci, cotsi pishman sti fats- i zisi muiar-sa shi tcu.

-Pisman, nu pishman, io sti ncliucios n cas pupadiiu, shi lant tseva

i zisi popu cu budlescu crel tse la vea.

Pupdiia cum ra itr, nmisli un tirtip si primrit shi lant nus fatsi
mai ncola cu tsista uom. Vutau un uom di curon rmas ubdvets. Tsela
brbat, con fostau cupilash, u vrutau pupdiia con fostau feat, su le di
nivest. Bun ma tat-su la pupdiia fostau cntat uom, di vutau chief di mai
cntat di iel su mrit iia-su shi sha u dedi sfac pupdii. Di tsea, misle
pupdiia ca poti ar va su le shi acu fostau pupdii, mrtat muiari.
Tsista uom fostau lor cumshoi, salde un dzid ia dsprtsa cu casili. Ctso
pupdiia si sap pri tsela dzid tse ia nprtsa shi asts, moini, cu spari vea
drat un gaur dicot spoti sias nfar, drept n casa la cumshoia. Tsara
tse u spa u pune sup rugujina fara si pichisesc popu, ar la gaura n
dzid vea pus pernitsi. Con si vizura pupdica shi cumshoia, cu mari mirac si
cndisira su le di nivest. Cu kafcu murfet, con shi cum, pupdiia i
spusi la cumshoia tse si dar shi cum si fac.

Un dimnets vea lat cumshoia un mer mai zmari shi sari dus la
popu cas. Fesira bun dimnets , cum iesh, bun sam shi sttu cumshoia
prostum, u scosi shapka shi i bciko mon la popu, signi n foli di u
scosi mera, ta u iu dedi la popu cu lafurli:

-Dedu popi ti clises star si vinj n mea cas la tsin shi smi
ncurunj, cotsi smi prinsor cu un ubdvits.

-O,o, Domnu sits da mult bunitati cumshoiu, tucu sai shi si clisesh,
airliia, airliia! Di undi ti tucmish? Di undi u flash nivesta? Vrin
dumchinc i la videri? Ili vrin rsplitit la roastu shi sveglj Domnu?

-Nu i rsplitit, dedu popi i zisi cumshoiia tucu salam

dumchinc, ar la videri, dedu popi, nuari anc un ca ia, pri fats shi pri
snag, pri uocli, pri zeanili, pri anj tinir, tot i ca ta pupdii, Domnu la
stsu giiasc shi vec cu ia si treats. Tucu salde shod shi mi ciudes, popi, cum
i nju dedi Domnu. Muljts u ubideu su le, di si flea la tat-su ca su
grbneasc cu sil cotsi i cot ubv, bun ma, meu csmet fostau. Iersear,
mult mnat, pri noptea mi dush n casalui shu lai fara smi vead nitsiun

55

uom. tsi, ts mi rog, dedu popi, sta sear si vinj mai curon la tsin, shi
sna ncurunj, pana con nuau ntsiles tseia tse vreau su grbnesc, cotsi
dracu ni ar ni sap, snu ia butsnesc grbaci di svin su grbnesc da
mini. Di tse ts mi rog dedu popi, shi sits plates di niniti shi pripltes n
dou di cot ts fatsi ncurnarea, salde shi salde mai curon sna ncurunj shi
la nitsicari snu spunj. Shi si shtii ca am cumpurat vin di tsela tse la miluiesh
tu, dedu popi.

Di ca la ndresi uomu, popu mult si zbucuro, cotsi vizu dou uor

pltiri, ca cumshoia ari di tsela vin tse la miluiashti iel shi la tsin la clisi,
ca tor lucrur nuari i zu. Di ca si ntunerico uneac, dedu popi curon scucni
pri picior, la grbni patrafilu shi mntiia, u ncljucio pupdiia n cas shi
si dusi lang cumshoia sla ncurun.

Pana si duc popu la cumshoia cas, pupdiia si pruvni prin gaura, tse
u vea drat n dzidu, shi vea sttut n una chiosh n cumshoilui udai cu
monjli dininti, pri ubraz, taman ca tinir nivest, cotsi si rushon.

ntro shi popu n tse udai, shi shzu pri scand proapi di focu, cu
mari mirac sli cat gvanjli cum iarb cu mongiur, mplini cu carni, di tsin.
i pusi cumshoia un scaf cu rchii, di tse mai buna. u blugusuvi popu
nivesta, u rdico scafa shi u biiu rchiia. Cu rdicari scafa shi beari, u
vizu nivesta cum vea sttut drept ca liminari shi mbrden i ari ticnit shi
sish zisi cu crelu: Mr tsesta nivesta pupdia mea va sii, ia zshtet smi
duc pana cas su vead dali i ncljuciat?

Pana con sduc popu cas, pupdiia si pruvni prin gaura npoi shi sh
shzu si mplitesc cirop, ca cum u lso popu, sdra ca tseva nu shtii shi
sh mplite.

Vinitau popu shi pishim din pingierc, din trush pridzirni dali i cola
pupdiia.

Ei, sla le dracu, cafcu sii tsista lucru? Ia, ua i pupdiia shi sh
mpliteshti cirop ca cum u lsai; E,e, nu fostau tsea, ia zshtet smi duc
sia ncurun dimi ca i sha. sh zisi popu singur shi ar sdusi la cumshoia
di sia ncurun.

Pupdiia ar si pruvni prin gaura shi vea zsttut ca cum ra mai niniti.
Vini popu lang cumshoia, shzu pri scandu, biiu anc un rchii, shi ar
ctso su cat noua ubdvits. Tucu shde shi si ciude pusti pop, shi ar
sish lfe cu crelu: Mr, tseasta muiari pupdiia mea i, shi lant tseva.
Sla ntreb cumshoia? Nu shtiu cum si fac, snu nui ia di smi dar di
rushoni, pez sbat cu mini cari si ud. Ai smi duc anc un uar cas
svead dali i cas pupdiia.

56

-Cumshoi, io smi duc pana cas su leu lanta carti, cu cari

sncurun ubdvets, cotsi tseasta tse u am lat di cupilash fostau. Duti dedu
popi, duti i zisi cumshoia ama ts mi rog si vinj mai curon sla
svrshom lucru, di napta tsina su curdisim.

Bdni popu cas shi ar u flo pupdiia undi mpliteshti. La treili uor
ar sha ari drat shi ntro n cas lang pupdiia di i vea zis:

-Mr pupdiiu, salde shod shi mi ciudes cu ubdvitsa la cumshoia tse

u ari lat.

-Ami cotsi ti ciudesh popi? Zer neac ubdvitsi ai vizut shi li ai

ncurnat, ta la cumshoiului ti ciudesh?

-Mr cum snu mi ciudes, pupdiiu, con tota ca tini umizeshti, cacum
tu siesh - i zisi popu pri ruba, pri snag, pri tot, nlis ca tini? Io mi
sprui snu iesh tu, di tsea trei uor, cu cmo, undi vin ua sti vead dali iesh
cas ili nu iesh.

-O, of, popi, popi, di rushoni sti fats, acu ti pichiseshti cumshoia! i
zisi pupdiia. Ami nuca ts spusi dimnets cumshoia, con ti clisi, ca
mult umizeshti la mini muiarea tse u ari lat? Zer un brez mgar ari, bri popi,
ami coti brez mgarur ari pri vecu, di shi muier tse umizes n ubraz shi pri
snag? Bdne popi, ncuruni ia di napta uaspits sii iesh la dultsi tsin, la
vrin vin di mirac, ta nu tucu vinj smi veaz mini, con sam cas cu dou
cljuciur ncljuciat.

Di ca li uzo popu tseli lafur da pupdiia, anc un uar virui ca nivesta

la cumshoia i vrin lant muiari. sh lo vrin lant carti ca sii spun la
cumshoia demec di cartea su le svea dus cas, nu di tseva lant. Sdusi
shi ia ncurno. Dupu ncurnarea pupdiia sh ntro n lanta udai ar popu
si curdisi la trapeza si tsin. i scosi dumchinu un rchii tse la arde
buricu. Popa biia shi meze fara si numira. Napta, cu tsina, i pusi ntru iel
vin, di tsela tse la vrea popu. Cum fostau lacum popu biiu shi mult vin di si
mbeto, ca lemnu sfesi shi zdurmi. Tuntsea lo cumshoia brichu shi i u
bricio barba popesc ama shi peru din cap, demec la dro ca uou lupit di si
ciudesc uomu tse la flo. Napta la primini cu vrin albi rubi di shaic, i pusi
un chiulav pri cap, upints pri picior, dou dsharti pishtolj n bron, shi la
lso sup trem sdorm, bet ca lemnu shi priminit ca cumit.

Durmi tse durpmi betu pop, pri dimneatsa anc pri temnits si ari
dshtitat, ciunki ra nvitsat i dimnets si scol n tsela vcot di si duc la
bseric. Scucni di undi la veu cupirit uneac, di sup scali nfar, shi bdni
pan la cieshma n trusha sish la spel ubrazu di si duc la bseric. Lo apu
n pulmu shi con vrea sish la spel ubrazu pichisi ca nuari barb, fesi cu
monjli nsus shi vizu ca shi lungu per nu la ari.

57

Bre, ftnjits , sh zisi singur io seara veam barb shi lung per,
ami cotsi cmo nuam? Misle sha popu ama ca la vizu chiulavu, u pucto
shi lanta rub tse ra pri iel, ca vizu shi dou pishtolj n bron ar sh zisi
Bre, cum sii tsista lucru? Popa sam io ili nu sam? Tsuc, tsuc, nu va sies
io popu, ha, ha. Acu ram popu undi nju barba, lungu per, mntia? Ha, poti
ca sam cumit. Sha, sha, cum cat trubuiashti ca sam cumit. Ia zshtet, jiti
Domnu, smi duc la cumshoia di svead tse si spun, dali sam popu ili cumit
sam.

n tsela vcot cumshoia cu pupdiia ctau seir prin pingierc tse dar
popu. Un viniri popu la ush shi ciukni, dedi vic cumshoia:

-Lumi, cumshoi, svead Domnu, jutats mi, dali ari ghiu uom sinj
vin la jutari ca armii nj ntrara n cas, vinits curon sva mi rog, ca smi
tlciasc!

Con li uzo popu tseli vicutnitsi sh zisi: Bre, si fostam cumit shi
dedi la fug prin port. Zamno prin sucac shi ar sturno la lui port shi
clucni di sii dshclid pupdiia. Un scultari pupdiia trupuiri la port, shi
ia dedi vic su jut cumshoi. Dimi uzo popu ca shi pupdiia nu la cunuscu
di dedi vic dupu iel, tuntsea verui ca i asli cumit, si dedi la fuziri shi prin
munti sh vea flat sots, asli cumits shi cola uasi lso.

Bileu sish la ubide, dou flo.

344

Tse sari fat i trucut shi tse svin streac

24
Un avut uom ra vinit n urdinu , ca sha fostau da Domnu zis, di
usirumsho cota mult tsi nu vea un mucicat di poini spun n roast, ara
di rubi nu vea coini di tse sla cats. Tsista uom vutau un ficior mult
ncrilat. Dica u cta ficioru lor sirumshtiia, un zu la zisi la tat-su shi la
mum-sa.

-Tati, mamo, cotsi cota sna mnciom cu tseasta pust sirumshtii,

snu veam un mucicat di poini n cas? Ia scotets mi n tularishti shi
vindits mi mini la vrin avut uom. Cu parili tse sli lats pri mini si ghiits voi,
ar io si sirbes shi smi rnes. Va rog tsista lucru sla drats un sat mai
curon, fara lant.

Con uzora tat-su shi mum-sa tse la zisi lor ncrilat ficior nibun la
czu. Bun ma, pust flmundeats ia uorbo di la dusira ficioru n tularishti

58

pri pzar zua, shi la vindura la un avut ctunen cari ghiia n un ctun proapi
di casabau.

Dupu cotiva mesh i tsi smilusi mult la mum-sa shi vrea sla vead
iiu-su, milu ficior vindut ca mai urot di izmichiar. Si sculo un dimnets
mum-sa shi si dusi n tsela ctun undi ra ficioru vindut. Sdusi n casa la
ciurbagioia, bun ma ficioru nu la flo cas cotsi fostau la rari, la un agru n
filiian loc. Sdusi muma pann comp sla vead ficioru-su. Con si dusi la
tsela agru la vizu ficioru cum ra cu doi buoi.

-Of bri iiuli la mama ami zer di tse ti am ctat? Cu buoi si ar, cu upints
ncltsat, ctunenuli rubi si poarts, tot zu sori sti frig shi vintu sti
bat. Ami zer di sha mislem io, bri iiuli meu?

-Acu, mamo, acu! Tot tse sari fat i trucut shi tot tse svin streac!

Di con la izbcico shi la izmilui, ficioru ia guni boi sar, ar mum-sa

cu plondziri si tuorno cas.

Dupu vrin vcot, ar i ticni la muma sduc si shla vead ficioru.

Ar si ari dus drept la agru shi la flo ficioru njugat n jug n loc di bou undi
ar singur. Vicni fichirca si plong, la grbni sla bacic shi sla dinjug
din jugu.

-Of, ficioru meu, inima nju arsish, dali di tse ti ctam si ar n loc di
bou. Lele, io fichirca, tse drai di mi ti vindui!

-Acu mamo, acu! i zisi ficioru - Tot tse sari fat i trucut shi tot
tse svin streac!

Sdusi fichirca muiari cas shi i spusi la brbat-su cotsi lor ficior n
loc di bou la au njugat shi ar.

Pri tsela vcot si ari pugudit di smor mpiratu shi telalu vichiia:
Tot tsi ari mascuri n mpiratsoiia svin cotsi si undisesc cari sla ii
mpirat. Di con sdusira tots lumi n casabau mpiratesc, ia fostau
urdinat tots n urdinur n un larg comp. Mighiu tots lumi cari fostau
pridunats, ca zsparut uneac, shi vindutu ficior ra cola. n tse mpiratsoi
vutau det si zgrpeasc un gulub si proinesc shi pri la cari numiri si zsta,
tsela uom sla pun mpirat. Di csmetu la vindutu ficior, gulabu pri lui
numiri vea czut shi iel mpirat la pusira.

Dicon i vea spus muiarea la brbat-su ca lor ficior ar n loc di bou,

mari monc i vea czut shi la tat-su. Cotsi ficior-su cota si mnciasc, bun
ma, nu vea tse sfac ca ficioru la vea vindut di pari.

u priduno un zu muiar-sa di si dusira n ctunu la ciurbagioia tse

la kumpuro lor ficior. Un di sla vead ficioru, shi lantu sii zic la

59

ciurbagioia snu la mntsiasc cota mult, cotsi i picati. Sdusira n tsela

ctun ama ficioru nula flara cola.

-Ficioru vostru la zisi ciurbagioia da izmichiar tsi ra la mini,

mpirat sfesi, Va rog sva dutsits n casabau ampiratesc sla videts shi
sva zbucurats priun cu iel ca i singur pri cunac.

Un ntsileziri mum-sa shi tat-su ca lor ficior mpirat sfesi, cu mari

bucurii veu chinisit shi sveau dus lang lor ficior, cmo mpirat. Cu un
videri cum shde lor ficior pri scandu mpiratesc, la veau ambrtsat shi
bcicat cu tot bucurii:

-Spolai la Domnu, iiuli nostru ca ti scpo da mult mncos izmichiarlc

shi mpirat ti fesi. Cum i Domnu nitsicari nui!

Istina, i tati shi mamo, cum i Domnu nitsicari nui! Ama, tot tse
sari fat i trucut shi tot tse svin streac! La zisi ficioru.

Shzura cotiva zoli tat-su shi mum-sa lang lor ficior mpirat, tsi
ctsara si fac zor di sduc cas . Mult si mncio ficioru sia cndisesc
snu fug, si ghiiasc cu iel la cunac, bun ma, la iei lau fostau jai di casa shi
di casabau lor. Dinpoi ca vizu ficioru-mpirat ca nus poti sia tson, ia
vutau druit cu mult imanj, di pana sii ghii smanc shi ar sla rmon.

Di con si dusira cas tat-su shi mumsa la mpiratu, vutau tricut mult
vcot shi ar la tsi fesi mirac sduc n casabau mpiratesc di sla vead lor
ficior, mpiratu. Pri tsela vcot iiu-lor, mpiratu, si vutau nlushot shi, di
con vizu ca smor, sh vea nrnciot sii dar un ploci di pristi grop pri
cari si pisiiasc: Tot tse sari fat i trucut shi tot tse svin streac! Shi
dicon muri u iu pusira plocia pri grobu. Dupu cotiva mesh sh veu dus tat-
su shi mum-sa lang mpiratu di sla vead. Veau vinit la porta di sraiu
mpiratesc, ama, skeru vegljar nu ia lso santr, ciunki mpiratu tsi la
ubideu iei, fostau murit ntru cotiva mesh shi grobu lui i n filjan loc la
spusi skeru.

Sau tuornat npoi brbat shi muiari shi si au dus la grobu. Con vizura,
pri plocia ra pisiit: Tot tse sari fat i trucut shi tot tse svin streac!

-Of bri iiuli, of bri ficioru meu zisi tat-su di mortea tse i ti ari fat,
tse ari lant streac? Toti monts li ai tricut pana con rai ghiu! sh zplonsira
la grobu shi si dusira cas.

Dupu un an, ca cum i detu, ar sdusira n casabau mpiratesc sii

dar parastos la grobu shi sii prind cti un liminari la ficioru lor. Con
sdusira la grobur, grobu nu puteu sla afl di si prind laminari, nu la vea
nitsiundi. Bre ubidira, bre ua, bre cola, grobu nu la flara, nu la vea. Sau dus

60

la vegliaru la groburli shi la ntribara di grobu mpiratesc, tsi la rugara sla

spun undi i.

-Grobu mpiratesc, bra mosh, nou mpirat la sparsi, prau shi

cinush la fesi, di locu snu i tsi cunosc undi fostau, ciunki nou mpiratu
mult si nvirno la iel cotsi pishim fostau izmichiar di napta svea fat mpirat.
Tuntsea pana vutau viruit tat-su la zboru la lui ficior cari zitse: : Tot tse
sari fat i trucut shi tot tse svin streac! - Shi iel tuntsea vea zis:

-Shi tsista lucru streac, shi snu va srmon.

308

Tmchiaru shi cscngioia

25
Un vcot n un tsar mpiratu sh vea doi izmichiar. Muljts anj
ia vea mpiratu lang iel di la li shtiia tbietulur. Di tse, mpiratu fesi
niet sla li spun greshchili la doi, di sish li vead shi si pridun, sla
vin crelu.

Unu izmichiar fostau mult tmchiar. Un dimnets la vicni

mpiratu shi i zisi:

-Sculta ua, frtati, tse am nmislit di tini tseasta nopti. Dica tu ai

tricut mult vcot tse sirbesh la mini, io voi sti dar avut uom, cu mari
imanj sti fac, di si zits vrinuar Domnu smi iart. tsi cmo ubide
tse tsaer sits dau, lafu meu sla tson, ama va si shtii ca di tse tsi svear
tu, la sotsu toi, dou uor mai mult sii dau. Shi lant, acu i la spunj la
tou sots tsista laf, nuari tseva sits dau la tini. Trei zoli muvlet ts dau
di si mislesh shi si vinj sinj spunj tse tsear sits dau.

Li sculto tmchiaru lafurli da mpiratu shi sdusi si mislesc tse

sii ubidesc.

Moinista la vicni mpiratu lantu izmichiar cari ra mult

cscngioi, shi la iel i spusi ca la tmchiaru shi la trimesi si misleasc
trei zoli tse sva sii da, ama la sotsu lui dou uor mai mult sii da.

n tseli trei zoli doi izmichiar monc mnciau tse si ubidesc da

mpiratu, cotsi tsela lantu dou uor mai mult si lea. Bun ca iel si aib
mari imanj, cot siish va, ama, lucru i cum di cum lantu snu lea tseva.

Dupu trei zoli sau vinit doi izmichiar ntru mpiratu, shi pishim
la ntribo tmchiaru, tse ari smislit sii da.

61

-E, frtati, spuni tse smislish sits dau?

-Mult bun smislii, cistiti mpiratuli zisi tmchiaru bun ma,

con nj vini pri minti ca la sotsu sii dai dou uor mai mult, io voi la
mini sinj dai un sut di tuioz pristi picior, ama la lantu dou suti. Etca,
tse tsear sinj dai, cistiti mpiratuli.

-mi, shi io zic mult bun, nuca tsea vear, tsea sits dau. Ia tu bra
frtati la ntribo cscngioia izmichiar spuni shi tu tsea vear sits
dau, cafcu imanj vear, ili shi tu tuioz pristi picior vear?

-Nu, cistiti mpiratuli rspusi cscngioia mi io voi sinj la

scots unu uocli ama, la sotsu doili. Etca, tse tsear sinj dai, cistiti
mpiratuli.

Ca ia dsculto mpiratu izmichiari la mari ciudii sfesi.

Tuf bre, ghidi sh zisi mpiratu n crel veaz cot sa uroti

cscndisetsa shi tmchiarlacu. Ia zshtet sla zculc unu, sla
zspar, di belchim si rnisesc di tseli lor ludurii.

-E, dimi ca sha tsireats, frtats, sva dau la zisi mpiratu ai

culc ti ua bra, sits dau un sut di tuioz, di napta sii dau dou suti la tou
sots. Dats nj li tuiozli bra, voi poartats nju falaca la zisi la lanjtsli
izmichiar di svead dali si culc tsista frtati.

Anc nidusi tuiozli shi falaca, si culco tmchiaru shi singur sh

li rdico piciorli, santr n falaca, zor sla bat. Ca vizu sha mpiratu
si puciudi la lui inat shi i vicni la csngioia izmichiar si shad pri vrin
scand.

-Dats nj un shil bra, la zisi la lanjtsli izmichiar sii la scot

unu uocli la tsista frtati, di napta siiia scot douli uocli la tsista tse i
culcat ua pri spots shi shtet sii dau un sut di tuioz.

Cscngioia izmichiar shzu pri scand shi zor shteta sii la scot
mpiratu unu uoclju. Dicon vizu mpiratu pana undi sau dus doi
izmichiar, cafcu urot injm au, ia sculo doi ntru iel shi zctso sia
judic shi sia nvets sha:

-E cari chiar si ai tu, bra frtati, acu ts dau un sut di tuioz, ar

la tou sots dou suti? mi tu bra uomuli, tse faid si fats ca sits la scot
unu uocli, ar la tou sots douli? Nitsicafcu faide nuari si drats, mi
salde ziian sva drats, btuts shi uorb sits, a nu avuts, ca cum va zish.
E, di tse sha va zish la doi, la unu cot sii dau, la lantu dou uor cti cota
sii dau. Shtiiam ca unu di voi i tmchiar ar lantu cscngioi. Vream
sva la spun tsela lucru di shimidoi sva li videats greshchili. Ai, di

62

cmo sva iart, ama lant uar tsista lucru snu la drats. Na va cmo cti
zetsi mii di groshur shi duts va cu sntati, si zctsats cti vrin lucru,
si sirbits shi smi veats pri minti.
Pricazmili sa zpisiiti pri limba makedoneska da Marco Tsepencov
Trdusiti pri limba Vlshesca, Meglenitu dialect da Georgi D.Tumbov
Veles, 2016. a.d.

63