,-

h-
I
t
I
-
TITLUL EPISTOLEI

Acesta estear5tatsirnpluca,,Evrei". Este interesantsAobservdmcd acestcuvdnt,,evreu" este

mentionat de treizeci gi patru de ori in Epistol6 gi limba ebraicd de zece ori. I-iteral numele de evreu
, inseamn6 ,, aparfindndlui Eber". Genesa1l versetul 14 aratdci Avraam a fost un strdmoqa lui Eber.
Totugi, existi un in{elesulterioral numelui careesteliteral ,,celcarea trecut rdul", rAul,binein(eles,se
J
refer[ la rdul Eufrat. in losua 24 versetul 3 atunci cind se referd la Avraam el spune,,, Eu am luat pe
,
tatdl vostru Avraam din cealaltdparte a Rdului, gi l-am purtat prin toatl lara Canaanului; i-am inmullit
sdmAnfa,gi i-am dat pe Isaac." Aceasta, bineinfeles,se referi la rAul Eufrat. Totu$i, existd o primd
menfionare imprtantd a cuvdntului ,,evreu" in Genesal4 versetul 13. Aceastd povestire vorbegtede o
-
lupt[ care a implicat pe Avraam gi pe slujitorii lui. inainte de acestevenimentnepotut lui Avraam, Lot,
s-a mutat in Sodoma gi Gomora. Oraqele au fost atacatede o coalilie a impdra{ilor Ei Lot, sofia gi
familia lui, impreun6cu averile lor, au fost pringi,impreunl cu oamenii in Sodomagi Gomora.Totugi,
Avaam a venit si-l salvezeqi sd-l elibereze,impreundcu alli locuitori din Sodomagi Gomora. Dupd
biruin{d,Avraam s-a int6lnit cu Melhisedec,regele Salemului,Genesal4 versetele18 la 20. Aeasti
- persoani apare in Epistola cdtre Evrei aqa cd este imortant sd ne gdndim la acest rege in legaturd cu
Avraam la care se referl ca gi evreu. Trei lucruri se spun despreMelhisedec.Mai intAi, el era un rege al
Salemului, care inseamni pace gi de aici s-a format cuvintul lerusalim. Al doilea, el era preot al
-:
Dumnezeuluii)rea inalt, st[pdnitorul cerului gi al pimdntului. Din nou, aceastaeste prima menfionare
in Scriptur5a Dumnezeului Prea Inalt, qi se face referire la Dumnezeu ca la conducdtorulcerului gi al
I
pdm6ntului.Im al treilea r6nd, Melhisedeci-a dat pdine qi vin lui Avraam gi Avraam i-a dat zeciuieli.
Doud lucruri pot fi observate;pe Melhisedecil vom descoperica un simbol al lui Hristos - rege gi
preot. In al doilea rdnd, Satan,in proclarnafiadin Isaia 14, a declarat cd va fi ca Cel Prea Inalt
L sugerdndcd dorea sd stSpdneascdcerul qi pdmdntul. DupS acest eveniment important, Dumnezeu a
| -- confirmat Legim6ntul Avraarnic cu un jurdmdnt solemn. Lu6nd in considerareacegtifactori, putem si
I
I

l
ajungemla aceasticoncluzie- Avraam a fost la origine evreu gi astfel Epistolaeste scrisi unui popor
specific.In al doilea r0nd, neamulevreiesca avut o relatie specialdcu Isus ca preot gi rege simbolizat
in MelhisedecAi, in al treilea rAnd,Durnnezeua promis sd indeplineascf,legdmdntuipe care l-a fbcut
I cu Avraam. Evreul, in condiliile jurdmintului solemn. Prin urmare, pentru a inlelege Epistola citre
Evrei trebuie si in{elegernacegtifactori qi in mod deosebittrebuie s6 tnlelegemcondiliile diferitelor
legdmintepe care Dumnezeu le-a fbcut cu poporul evreu gi in special natura temporari a Legdmdntului
Mozaic.Cu acestelucruri in minte, trebuie sd descoperimacum la ce perioadddin existentapoporului
I
evreuse va aplica invititura acesteiEpisole'cdtreEvrei. Dr. Lewis Sperry Chafer a spus odatd,,, Teatd
Scripturaeste scrisf, pentru noi, dar nu toatd $criptura este scrisd c[tre noi." De exemplu, in Numeri
l5 citim despreun om care aduna lemne in Ziua de Sabatpentru a face un grdtar. Cazul siu a fost adus
{ inaintealui Durrnezeu qi sentinfaa fost ca el sd fie executat.in termenii Legdmdntuluui Mozaic acest
om era in rdzvrttire directd impotriva Legii lui Dumnezeu gi trebuia sd moard. in mod clar Scripturanu
I
ne scrie acest lucru nou6, ci a fost scris pentru a ne dovedi ci nu existi nici o abaterede la cerinlele
,l neprihinite ale lui Dumnezeu; trebuia sd se pldteascdpentru un act.de rdzvrdtire.Totuqi, ?n aceastdzi a
harului, noi nu trebuie s6 suferim pedeapsacu moarteapentru cd facem un grdtar intr-o dup5-amiazdde
duminicS.Astfel, acest pasaj din Scripturd a fost scris pentru noi dar nuu cdtre noi. Acum vom vedea
I
ci aceasti Epistoli minunatd cdtre Evrei a fost scris6 pentru noi, dar nu ne-a fost scrisi noud in mod
direct; s-a adresat poporului evreu qi de aceea trebuie si ne punem o intrebare importanti - cdrei
perioadedin existenla naliunii de aplicd accast6Epistold? in primul rdnd, ar putea fi aplicatd accastA
EpistolSperioadeide la Moise la Hristos?Acest lucru nu esteposibil. Mai int6i, principiul dominantin
avea vreme era Legea. Epistola cdtre Evrei se bazeazdpe Legdm6ntul cel Nou - harul. in orice
Epistola a fost scrisi dupd Calvar. in al doilea rdnd, ,,estescrisi aceasti Epistold Bisericii dintre
Neamuri in vremea Bisericii?" Acest lucru nu este posibil. Mai intAi, pentru cd Israelul a fost pus
deopartegi, in al doilea rAnd,Epistolaeste adresatdin mod specific poporului evreu. Mai mult decAt
atdt,Epistolase ocupdmult de l,egdmdntulAvraamic ca fiind aplicabilin mod direct poporului Israel.
Factorul hotdrdtoreste, oricum, sd stabilim natura nidejdii viitoare care este exprimatd pentru acegti
evrei. Pentru Riseric[, nddejdeanoastri este rdpirea, dar nddejdeaexprimatd in aceastl EpistolS este

l5
 odihnapromisi.O vom studiain detaliumait6rziu,dar ea fac3ereferirela un un eveniment viitor des
p.e curePetrua vorbit cdnds-aadresatna{iuniiisraelitedupdCincizecime.ln capitolul3 versetull9 el
a vorbit desprevremurilede inviorarecarevor veni in prezentpDomnului gi Petrule-a reamintitde
asemenea de reagezarea acelorlucruri pe care Dumnezeule-a prezisprin gura sfinlilor Lui prooroci.
Din nou,cuvintul,,rea6ezare"facereferirela reinstaurarea teocraliei,la intoarcereaIsraeluluiin [ard,
agacum i-a promis lui Avraam Ei la momentulcdnd Israelva devenio binecuvdntare pentrutoate
nafiunile.A treia op{iuneestec[ Epistolase adreseazlpoporuluievreudin timpul Zilei Domnului.Ea
va avea loc, bineinteles,dupi ripirea Bisericii qi in mod deosebitin perioadacelor gapteani de
judecati.Ne amintimcd ApocalipsaI la 3 seocupdin mod specificde Bisericd,ea fiind meniionatide
noulsprezece ori. Oricum,capitolele4la 18 din Apocalipsase ocupi de cei gapteani din necazuicel
mare,aceanoaptedin ziua Domnului,undeexistd26 de referirila Israelqi nici una la Bisericl. Putem
sd rezumdmcd aceastlmareEpistol[ estepentrutot poporullui Dumnezeucarea existatde-alungul
perioadeide dou[ mii de ani. Oricum, Epistolaa fost adresatipoporuluievreuin mod deosebitdin
perioadazilei Domnului care va urrnadupd rlpirea Biseicii. [n mdsurain care poporul Israel este
preocupat, existdprecedente biblice pentruaceasta.De exempu,in Daniel I I versteleI la 35 se face
referirela impirafii din nord gi din sud.Aceastiperiadl sereferdla rizboaieledintreSiriagi Egipt care
au urmatdup[ moartealui Alexandrucel Mare.Poporula trecutprin unadin celemai dificile perioade
din istoriasa qi Dumnezeua adusin mod induritor, prin Daniel,o schili profeticba acelorzile pentru
incurajareaIsraelului.$i, mai deosebit,in versetele2l la 35, Dumnezeuse referl la perioadacdnd
Israqlula ajunssub stdpAnirea lui AntiohusEpiphanes. A fost una din cele mai periculoaseperioade
pentruIsraelcdndSatans-astriduit prin acestconducitorstricatsddistrugdoricevestigiual adevlratei
religii.Apoi, bineinfeles,in DanielI l:36 la 45, CuvdntulluiDumnezeu ne oferl o schip remarcabilf,a
Anticristuluiin timpul perioadeide qapteani d necazuluicel maredin ziua Domnului.Astfel scopul
Epistoleipoatefi rezumatin felul urmdtor:
in primul rdnd,esteintoarcereaIsraeluluila credinlain LegdmdntulAvraamic.Cu altecuvinte,
poporultrebuiesI priveasclla harullui Dumnezeu.
In al doilea rdnd, si intoarci Israelulde la Lesimdntul cel Vechi sau Mozaic - Lesea la
Legdmdntulcel Nou - Harul.
In altreileardnd,siintoarci lsraelulde lajertfireaanimalelorla marelesacrificiual Domnului
pentrucur6firegi iertare.
In al patruleardnd, sd aduci odihna promis6,ceea ce inseamn6zdrobireasatanocrafieigi
instaurarea conduceriilui Hristos.
Astfel.sepoatesugeraci Epistolaigi va g[si indeplinirea finaldin lsraeldup[ rdpireaBisericii.

l6

I
 EXPUNEREAEPISTOI,EI CATRB EVREI

Introducere: CAPITOLUL I, v. 1-3

TRECUTAFACUTAPARINTILOR
DESCOPERIREA

Versetul1: o'Dup5ce a vorbit in vecfrimeplrin(ilor noqtrii prin prooroci,in multe rdnduri gi in multe
chipuri,Dumnezeu."

Patru intrebdri se nasc din acest verset - Unu,,,cine erau pirin{ii?"; Doi,,,care a fost
descoperirea?"1 Trei.,,cine au fbst proorocii?"; Patru,,,cine erau cei care trebuiau si primeascd
descoperirea?"
Sd lulm prima intrebare,,cineerau pirin{ii?" Unele pasajedin Scriptur5,ca2Petru capitolul3
versetul 4 folosesc o expresie intr-un sens restrAnsgi fac referire la Avraam, Isaac Ei Iacov dar aici
sciitorul face referire la strimogii poporului evreu.
A doua, .,Care a fost descoperirea?" Descoperireaeste in primul rdnd cu privire la ?mpdrdtia
care vine. Dr. Alva J McCiain a agezat-ointr-un mod foarte succint, ,,Biblia este o carte. Dacd ar fi sd
ddm un titlu acestei cirli, pe drept am putea-o numi ,,CarteaVenirii impirdtiei lui Dumnezeu''' care
esteintr-adevdr tema ei centrald pretutindeni. Pentru confirmarea acesteiafirmalii nu trebuie sd uitim
Persoanagi lucrareaDomnului nostru Isus Hristos pentru ci El esteimpiratul veqnic gi nu poate fi nici
o impdri{ie finald in afard de El qi lucrareaLui ca miel injunghiat de la intemeierealumii." Astfel
descoperirea esterdzvritirea satanicd,rdzvrdtireaomului, satanocralia,promisiuneadin Genesa3: l5 cu
privire la sbmdn[afemeii, legdmintelecu Israel, venirea lui Mesia gi reinstaurareateocrafiei pe planeta
Pimdnt.
A treia intrebare, ,,Cine au fost prorocii?" Acegtia au fost proorocii Vechiului Testament
purta{i de Duhul Sfhnt. Petru a aqezatacest lucru atAt de bine in 2 Petru 1 versetul 2l,,,Cdci nici o
proorocie n-a fost adusi prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu,mdna{i de Duhul
Sfdnt".
A patra ?ntrebare,,,Cine erau cei care trebuiau sd primeascd descoperirea?" Observati cd la
inceputul versetului 2 ni se spune, ,,la sfhrqitul aacestorzile, ne-a vorbit"; ,,ne" este, binein{eles,
Israelul.Pavel a ardtatin Romani 9 versetele4 gi 5 vorbind despreIsrael,a lor esteinfierea,a lor este
slava,legimintele, dareaLegii, slujbadumnezeiasci,lbgdduin{ele,a lor sunt patriarhiigi dun ei a iegit,
dupd trup. Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeubinecuvintatin veci. Amin!
Obseva{irolul central pe care Israeluliljoaci in planul de rdscumpirareal lui Dumnezeu.Sir Robert
Andersona spus, ,,C)ameniivorbescdespreistoria divini a rasei umane, dar nu existi o asemenea
istorie. Vechiul Testanicnteste istoria divini a familiei lui Avraam. Chemarealui Avraam a fost
pr-lnctulcentral din punct de vedere cronologic intre crearea lui Adam gi crucea lui Hristos gi totugi
intreagapovestire a tuturor vremilor de la Adam la Avraam esteagezatiin unsprezececapitole. $i dacd
in timpul istoriei Israeluluilumina descopeririia rdmaspentruun timp asuprapopoarelorpagdnea fost
pentru cd na{iunea favorizatl a fost pentru un timp in robie. Dar Dumnezeu s-a ocupat de poporul
evreuin agafel incit ei sd poati fi un centru qi un canal de binecuvdntarecdtre lume. DatoritA mandriei
lor ei au ajuns sd se priveascdpe ei inqigi ca singurul obiectiv al binecuvdntdriidivine." Astfel
intreagadescoperiredin Vechiul Testament ne-a fost dati prin prooroci. Autorul a spus, ,,in multe
rdnduri", ceeace inseamndo mie cinci sutede ani. Si ,,in multe chipuri". A fost dati sub forma Legii,
a profeliei, istoriei, psalmilor, semnelor,simbolurilor gi pildelor gi descoperireaa fost progresivi.
Acest lucru se vede in mod specific in planul lui Dumnezeu de riscumpdrare care, intr-o formd
prescurtatd, este agezatin Genesa3.15 precum cd sim6n(a fbmeii va veni qi va zdrobi domnia lui
Satan.Apoi a fost chemarealui Avraam, Iacov gi familia lui care au cobordtin Egipt qi care au deveni
o na{iune;apoi a fost ordnduireateocratici sub Moise;apoialegereadivini a lui David gi din tinia lui
conducerealui Mesia; a fost alegerealerusalimului. Cind Vechiul Testaments-a incheiat, Israel
a$tepta,mai intAi, venirea lui Mesia, care era in termenii legEmintelor.Agteptau de asemenea

t7
instaurarea Legdmdntuluicel Nou; gi, in al treilearAnd,naliuneaagteptaintoarcerea Israeluluiin lara
Promisdqi aqezarea impirlfiei teocratice.Acest lucru se a$teptasub LeglmAntul Deuteronomic, care
eraLegdmdntulintoarceriiqi toatecelelaltelegdminte.VechiulTestamentse sfhrqeqte cu o observatie
ineresanti. in Mateahi capitolul 4 versetele 5 gi 6 proorocul a spus.,,Iat5, vd voi trimite pe proorocul
Ilie, inaintede a veni ziua Domnului, ziua aceea mare gi infricogatS.El va intoarce inima pdrinfilor
sprecopii,qi inimacopiilorsprepdrinfiilor,ca nu cumva,la venireaMea, s6 lovesc ]ara cu blestem!".
Obseva{i,copiii, caresuntpoporulevreu,au fost impica{i cu pirin{ii. Pirinfii la carese referi aici sunt
Avraam,Isaacqi lacov,ceitreioamenicu careDumnezeua fdcutlegdminte.Astfel IsusMesiaaveasd
aducdla indeplinirefbgiduin{elelegdmintelor. Ioan a venitin duhul lui Ilie qi mesajulpe carel-a avut
pentru Israel a fost cd trebuie si se pocdiascd pentru ci impdrdtiacerurilor este aproape.Ioan,
premergitorul,a fost respinsde Israel gi omordt.Aceata,bineinfelesa cauzatproblemecu ucenicii
pentrucd ei l-au intrebatpe Domnul desprevenirealui llie. DomnulS-areferit la aceastiproblemi in
Matei 17 versetelel0 la 13, ficdnd referirela profeliadin Maleahi.Dornnula explicat,,,Iliea qi
venit", ceeace inseamnicI facereferirela IoanBotezitorulgi Domnula continuats[ atragi aten{iacl
tiderii au ftcut cu el ce le-a pl5cut;adic[, l-au omordt.$i, apoi Domnul le-a prezisEl, Fiul Omului,
aveasI sufere.Oricum, inainte de a doua venirea Domnului Ilie va veni pe planetaP[mAnt qi va
intoarceinimile copiilor cdtreplrin{i. Ioan face referirela aceastain Apocalipsa.inainte de a doua
venirea Domnului,Israelseva pocdi.

VOCEA FIULUI

Versetul2.. "La sfirgitul acestorzile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus mogtenitoral tuturor
lucrurilor,gi prin carea flcut qiveacurile
(sau,lumile)".

,,A vorbit,la sfhrqitulacestorzile", cuv6ntulfolositeste,,eschatos". Literal,tnseamnl,,in cel

mai extrem,cumplit,din urmi timp sauun loc". Observa{ic[ aceasta estevoceaDomnuluicitre Israel
-,,ne-a vorbit". Astfel, acestaesteun mesajde sfhrgitpentruevrei,adic6Israel,Ei observafiFiul este
Cel carese adreseaziIsraelului.Fdrdindoiali, intorcAndu-ne la Evanghelii,ne amintimcd Isusa venit
-
numaila oile pierduteale caseilui Israel vezi Matei l0 versetele5 la 7. Pavelsubliniazdde asemenea
acestfaptin Romanil5 versetele 8 gi 9,,,Hristosa fost,in adevdr,un slujitoraltdierii imprejur,ca sd
dovedeascd credinciogialui Dumnezeu,gi sd intdreasciftgdduin{eledate pirinlilor;".Astfel, lsus a
venitsi indeplineasclfigdduinfeleleglmAntuluipe careDumnezeule-af6cutIsraelului.

AUTORITATEA $I RANGUL FIULUI

Doud lucruri ar fi de observat.

l. Autoritatea prin Numire: ,,L-a pus mogtenitor al tuturor lucrurilor". A pune
mogtenitor face referire la stip6nire - stdpdnireaDomnului nostru. Si ne amintim ce s-
a petrecut in vegnicia trecuti cdnd Lucifer, heruvimul uns, a primit autoritate in cer,
Ezechiel 28 versetul 14, dar Lucifer s-a rf,zvrltit gi a devenit Satan.Apoi, binein,teles,a
fost numirea lui Adam ca gi conducf,toral domeniului pimdntesc, Genesa L26; dar el
s-a rdzvrdtit. Acum, descoperim cd Fiul lui Dumnezeu, Isus Mesia, este numit
stdpinitor al tuturor lucrurilor. Numirea Lui a fost realizati datoritl intrupdrii Lui,
morfii, invierii giindlfdrii Lui.
2. Autoritate prin StIpffnire ca gi Creator: ,,Prin care a fdcut gi veacurile". Cuvdntul
,,veacuri" este ,,aionas". Acesta face referire la secole sau perioade de timp, dar gi la
toate acele lucruri din aceie perioade de timp, cum ar fi crearea domeniului ceresc,
crearea domeniului pf,mdntesc,;;i aga mai departe.Cuvdntul ,,fbcut" este interesant.
Este ,,poieo". Nu existi nici un cuvdnt in limba englezdpentru acestcuvdnt din greacd
dar el inseamnd ,.a face, a produce, a construe, a determina, a opera, a aranja in
ordine". Astfel, dreptulde proprietateal Fiului estepozitia Sa de Creator.

l8
SLAVA $I LUCRAREA SLAVITA A FII-]LUI

Versetul3: ,,E1,care esteoglindireaslaveiLui gi intipErireaFiin{ei Lui, gi care {ine toate lucrurile cu

CuvAntulputerii Lui, a f6cut curS{ireapiicatelor,gi a gezutla dreaptaMiririi ln locurilepreainalte."

Sunt trei lucruri interesantecu privire la slava Fiului. Mai, intdi este oglindirea slavei Lui.
Aceastaface referire la plindtateades[v6rr;irilorlui divine; radiereaslavei gi mdre]ia fiintei divine.
Aceastanu esteslavareflectatdde Tatdl, ci slava Tatdlui gi a Fiului. Al doilea lucru estecd lsus este
imaginea exacii a persoaneit,ui; adic6, Tatdl. intrelesulne indreaptd cdtre o reproducereexactd.
Domnul a spus.,,Cine N{'a vazut pe Mine a vdzut pe Tat6l." in al treilea rAnd, Fiul susfinetoate
lucrurile prin cuvdntul puterii Sale. Cuvdntul ,,sus{ine" este demn de luaat in considerare.Este
cuvdntuldin greaci ,,phero". Nu inseamridcd Domnul line lumea ca CharlesAtlas. O descrieremai
buni ar fi cd Domnul men{ine toate lucrurile. Pe l6ngi acestea,menfine coerenlatuturor iucrurilor
ajut6ndu-lesd se dezvolte pAnd la un sfhrgithotirAt. Astfel cd Fiul nu numai cd susline universul.
orbitelecu stelele.ecosistemul,dar El doregtesi le duci la bu sfdrgitullor dorit gi El face acestlucru
prin Cuv6ntulputerii Sale.,,Cuv6nt" esteaici ,,rhema" gi se rcferd la cuvdntulvorbit. Cdnd Mariei i-a
fost adusddescoperireade cdtre ingerul Gavril cu privire la nagtereasffintd, Maria a spus,in Luca, in
Luca 1.38, ,,Fac6-mi-sedupd cuvdntul tiu". Cuvdntul ,,putere" traduce cuvdntul ,,dunamis" qi
inseamndcapacitateaqi priceperealui Dumnezeu de a indeplini ceea ce a spus. Astfel, pentru a
rezuma,universula luat fiin{5 la cuv6ntul lui Dumnezeu;El continuds5 vorbeascf,pentrua-l men}ine,
pentrua-l sus{inegi, in cele din urmd, El va desdvdrgiuniversulpdn[ la incheierealui finali.

MINUNEALUI MAREATA

,,A fdcrrt curdfireapdcatelor"; versetulspune literal,,,ne-a purificat de pdcatelenoastre". in

gramaticdar putea fr parafrazat,,,Domnul ne-a curdfit de p[catele noastreprin El Insugi, pe El Insugi,
cu El Insugigi pentru El Insugi". Cuvdntul ,,cur[tit" este la tinrpul aorist,care aratdo actiunefbcuti
odatbpentru totdeauna;este o actriunecomplet6.Astfel susfinereaDomnului, ceeace inseamndducerea
istoriei la sffirgitul ei necesitd preocupareade p6catul qi rizvritirea omului. Domnul a confruntat
dezordineaqi haosul cauzatede plcat gi s-a ocupat de problema aceastaodatf, pentru totdeauna.

LUCRAREA DESAVAR.$ITA A RASCUMPARARII

,,A gezut la dreaptaMdririi in locurile prea inalte"; Domnul nostru este agezat,lucrareaeste
realizatd.in mod intdmpldtor, preo{ii din Vechiul l'estament in ordnduirea din Levitic nu se a;ezau
niciodati, lucrarea nu era terminatd niciodatd, pentru cd jertfele animalelor nu indepdrtau niciodatd
pdcatul.In greacd,verbul ,,aSezat" indici un act solemn, formal, o pozilie de demnitate gi autoritate,
daramintili-vdci din aceastdpozilie Domnul susfineinci toatelucrurile pdnd la consumarealor final5,
ocupAndu-se de plcat ca mare preot al nostru pentru c[ El trdieqtevegnic ca sd mijloceasc[ pentru noi.
Acum sd rezumdm acest verset rninunat. In primul^rdnd, Qq-mnulnostru este superior proorocilor. Ei
au fost purtdtori de cuvdnt, dar acum Fiul vorbeqte.In al doilea rdnd, Fiul mogtenegtetoate lucrurile; El
estenumit ConducdtorMediatorial. in al treilea r6nd, Fiul este gi Creator, qi conducdtoral tuturor
lucrurilorde-alungul timpului qi, in al patrulearAnd,Fiul oglindegteslavalui Dumnezeugi esteuna cu
Tatil. Cinci, Fiul este expresiaexactda Tatilui; El este Cuvdntul, Logosul. $ase,Fiul line bogdliile
universului,men(ine legiturile qi ll dezv<lltA.$apte, El gi-a vtrrsatsdngeleindepirtdnd picatele odatd
pentrutotdeauna.

l9
sA NEcoNCENTnAUASUPRA
iNcnRu,on
Versetul4: "ajungAndcu atAt mai presusde ingeri,cu cdt a mogtenitun Nume mult mai minunat decAtal
lor.tt

Trei fapte pot fi observateaici. Unu, Fiul a ajuns mai presusdecAtingerii. ,,Ajuns" este
cuvdntul,,ginomai".Cuvdntulestefolositpentrucreareauniversului. Astfel,Fiul a ajunsmai presus
decdtingerii prin ceeace a realizat.in al doileardnd,ne arnintimce s-a petrecutcu ingerii in istorie.
Lucifera primit tronul mediatorialin cer,Ezechiel28. El a fost heruvimulmesianic.Totug,Lucifer s-a
rdzvrdtit;el a devenit Satan,?mpotrivitorul.Astfel, Lucifer a fost moqtenitorulstrdlucit dar s-a
De asemenea?
rrazvrdtit. se poateobservactr ingerii au fost implica{iin Legimdntul Mozaic. Fdcdnd
referirela acestlegdm6nt,in Evrei 2 versetele2 gi 3 autorulspune,onCSci, dacdCuvdntulvestitprin
ingeri s-adoveditnezguduit,gi dacdorice abateregi orice neascultare gi-aprimit o dreaptdrdsplStire,
cum vom sc6panoi, daci stim nepisdtorifap de o m6ntuireagade mare,care,dupd.cea fost vestita
?ntdide Domnul, ne-a fost adeveriti de cei ce au auzit-o". Leglrn6ntulMozaic a fost, binein{eles,
temporarpentrucI a depinsde credincioqia omuluigi, in celedin urm6,a adusjudecatd,agacum Pavel
spune,,,slovaomoard".Astfel descoperirea Vechiuluitestamentprivind ingerii esterdzvrltirepe de o
partegijudecati pe de alta. Al treileapunctesteci moqtenirea Fiului estemai bunf,decdta ingerilor.
Acestlucru poatefi parafrazat, ,, Isusa mogtenitin trecutcu un rezultatprezentprecumci moqtenirea
estein stipdnireaLui permanent5".Acest lucru ceredou6intreb[ri. Prima,,,cemogtenireau primmit
ingerii?" Singuramogtenireardtat6in Scripturl estecea din Ezechiel28, unde Satana primit tronul
mediatorialcare este in cer. De asemeneane amintim c5 Satana uzurpatconducereadomeniului
pimdntesccare a fost pierdutd prin rdzvrdtireaprimilor nogtrii pirinfi. A doua intrebare,, Ce
mo$tenirea primit Fiul?" in cel de-aldoileaPsalm,careesteo schi15profeticda Tatdluicareil aSeaz|
pe Fiul ca gi conductrtoral planetei;in versetul6 se spune,,,Totug,Eu am uns pe impdratulMeu pe
Sion, munteleMeu cel Sfrnt.". Apocalipsa19 veseteleI I la 16 ne oferi o schili acestuieveniment
extraordinarcdnd Isus Mesia se intoarcepe planetaPimdnt, distruge Satanocra{iagi iqi ageazi
impir6fia in lerusalim.Astfel, mogtenireaprimiti de Fiul suntdrepturileregaleconferitein termenii
Leglm6ntuluiDavidic.Al treileapunctestecf,Domnula primitun Numemult mai minunat.,,Nume"
?nseamnisimplu,,natura,tot ceeace esteo persoani".MinundfiaNumeluiSduesteardtatlin Filipeni
2 versetele9 la I l, ,,Deaceeagi DumnezeuL-a in6l{atnespusde mult, gi I-a datNumele,careestemai
presusde oricenume;pentruca, in Numelelui Isus,si sepleceoricegenunchi al celordin ceruri,de pe
pimdnt gi de sub pdmdnt,gi orice limbd sd mdrturiseascS, spre slava lui DumnezeuTatdl, c5 Isus
HristosesteDomnul."

CONFIRMART,A LUI DUMNEZEU TATAL CU PRIVIRE LA ACEST ADEVAR MARET

Versetul5: -,,Cilci,cilruia dintre ingeri a zis El vreodat{:,,Tu egtiFiul Meu; ast6ziTe-amniscut?" gi

iaritqi:,,Euii voi fi Tat6,9i El imi va fi Fiu?'n

Este interesantcd autentificareaTatllui cu privire la Numele Fiului Slu este din Scripturi.
Exist6gaptecitatein VechiulTestament.
Citatul numirul 1: Psalumul2'.7, ,,TuegtiFiul Meu! Astizi Te-amniscut." Acestlucrunu a
fost spusniciodati ingerilor.intAmplltor,acesttext nu a avut de a facecu generarea
vegnicda Fiului
din f)umnezeu Tatdl sarr cu incarnarea Lui. Isus este Fiul vegnic. Psalmul 2 este o incoronare a
Psalmilor;vorbegtedespreIsus Mesia care va veni sd preia conducereaplaneteigi cuvAntul,,ntrscut"
nu facc refcrire la venirea in trup a Domnului nostru ci la slujba Lui de Conducdtor Mediatorial a lui
Dumnezeu.Poatefi patafrazat,,,Te-amnlscut Ia demnitateregal6".
Citatul numtrrul2: 2 SamuelT:74,,, Eu ii voi fi l'atd gi el fmi va fi fiu." Aceastaface referire
la LegdmdntulDavidic qi in mod deosehitla Solomoncare a fost un sirnbol al Domnului Isus.Totuqi,
Solomon a e$uat,dar Domnul lsus, realitatea,estemogtenitorulde drept al tronului davidic in termenii
Legimdntului Davidic. Astfel poate fi rezumat c5 Isus Mesia a evreilor este, mai int6i, Fiul lui
Dumnezeuprin generarevegnicd.in al doilea rdnd. Fiul lui Dumnezeuin incamareaLui. in al treilea

20
 rAnd,Fiul lui Dumnezeuesteintr-orelalicfbrmaldca Mesiacareesteo urmarea invieriiLui. Domnul
poatAsAindeplineascitoatepasajeleprofericedin Scriptura- El esteMdntuitor,Conducdtor,Regeqi
Preot.

DIRECTIVA TATALUI CU PRIVIRE LA TXCUNMBA ANGELICA

Versetul6: ,,$i,c6ndduceiarSgiin lumepe Cel intAi-nflscut,

zice:,,To{iingeriilui Dumnezeu
strI se
inchine!"

Citatul numirul 3: Obseva{icd acestversetface referirela a doua venire a Domnului. Citatul

de fala estedin Psalmul 97:7 - traducereacorectdar putea sd fie .,tnchinati-vdLui toli ingerii". Acesta
face referireIa acei ingeri care s-au rdzvr5;titimpreund cu Satanpentru ci inchinareala idoli estelegat6
de aceasttrchestiune.Ingerii alegi,cei care nu au vrut sd se rdzvriteascd,se inchind lui Dumnezeuin
orice caz. Observali, inci o dati, ci aaeataeste o referire a doua venire a Domnului ,,gi cdnd duce
iardgiin lume pe Cel intdi niscut".,,intdi n6scut" descriesuveranitatea lui Isus pestetoate lucrurile.
AcestaesteIsus Mesia in umanitateaLui slivitd ca Fiu mai mare a lui David. Acestaare de-a face cu
rangul, pozilia Domnului nostru..,intdi ndscut" este din cuvdntul ,,monogenes".Aceasta descrie
rela{iaunicd a Domnului nostrucu Tat6l in naturaLui divin6. ,,Lurne" face referire la lumea locuit6.
2
Conceptuleste cd atunci sind F{ristosse va intoarceingerii, aga cum s-a profe{it in Apocalipsa 19,
I
|l
Domnulva primi inchinare.

r
I
t Versetul7: "$i despreingeri zice:Din vinturi faceingeri ai Lui; 9i dintr-o flacirl de foc,slujitori ai Lui."
l,|
l' Citatul numirul4: Acest citat estedin Psalmul 104:4.Observa{icd Isus esteDomnulingerilor
IL gi ii pregite$te pentru slujirea Lui. in carteaApocalipsa descoperimcd fiinfele angelice care nu s-au

F
t
rdzvrf,titvor fi implicate foarte mult in judecata umanitdlii rdzvrdtite.

t
8-9: -,PecAndFiului I-a zis: ScaunulTAu de domnie,Dumnezeule,
Versetele estein veci de veci; toiagul
domnieiTale este un toiag de dreptate: Tu ai iubit neprihilnireagi ai urit nelegiuirea:de aceea,
Dumnezeule,DumnezeulTfru Te-a unscu un untdelemnde bucuriemai pe susdec6tpe tovardgiiTii."
ll
i'
I Citatul numirul 5: Acest citat estedin Psalmul45:6,7.Existd patru lucruri pe care Dumnezeu
L Tatdl le-a spus despreDumnezeuFiul. in primul rdnd, in raport cu tronul Sdu. in al doilea rdnd, in
: raportcu toiagul SIu. in al treilea rdnd, in raport cu conducereaLui care dovedegtedragosteaLui fatd
de neprihdniregi ura Lui fafd de idrddelegeqi, in al patrulear6nd, in raport cu ungereaLui.
J
i,
l. in raport cu tronul Siu: Obseva{ici dumnezeirealui Hristos este exprimatS,,,Dumnezeule,
scaunulTIu de domnie este vegnic". Gdndili-vi la tronul care i-a fost dat lui Lucifer in
LJ
domeniulceresc.Acestaa fost temporar.Cdnd va apirea Anricristul pe planetaP6m6nt,omul
J
fhrddelegiiva primi acesttron de la Satan.Pe ldngi aceasta,in Apocalipsa 12:7-10avem
dezviluirea uimitoare ci Satangiingerii rdzvrdtili vor fi alungafi din cer. Prin urmare, va veni
o zi cdndtronul lui Satanva cbdea,dar scaunullui Isus Mesia va dura pentruvegnicie.
J
2, in raportcu toiagul Sdu: LJntoiag este emblemadomniei. Prima men[ionarea toiagului este
in Genesa49 versetul 10. Aceasta este o profelie remarcabildcare aratd cd sdmdn[afemeii,
Conducltorul lui Dumnezeu, careva zdrobi satanocrafia,va veni din seminlia lui luda. incb o
dath,aceastidescoperirearat6.cd domnia neprihdnitda lui Dumnezeuprin Fiul vegnic va fi
realizall prin Isus Mesia potrivit cu Legdmdntul pe care l-a {bcut cu David.

3. in raportcu dragosteaLui pentruneprihdnire:imi amintescunul dintre cuvinteleDomnului,

,,Fac intotdeallna lucrurile care ii plac Tatilui Meu". Cuvdntui .,neprihdnire" este
--ll
,,dikaiosune"; inseamndstandarduldin punctul de vedere a lui Dumnezeugi tot ceea ce
inseamndcaracterulS[u sfAnt.Este interesantcd in Rornani3.26 avem adevdrulminunat cd
2l
 Dumnezeuestcdreptqi esteCel carefacedreptatetuturorcelorcarecred.Faptulminunateste
cd Dumnezeupoatedeclarape picdtos neprihdnitqi totugi sd rlmdni s{hntgi aceastaeste
datoritdGolgotei.Opusul dragosteilui Dumnezeufdla de neprihinire esteura Sa f6fn de
pdcat.Satanestedescrisin ScripturSca cel ftrddelege.Judecatalui Satanestesigur6fi toti
cei carevor rimdnr vrdjmagiai lui Dumnezeuvor fi judecafiimpreunf,cu el. Atunci, cei ftrd
Dumnezeuvor descoperiuraDomnuluinostrufall de fdridelege.

4, in raportcu ungereaSa:Ungereacu untdelemnera folositi pentrupreotqi rege.TotuEi,aici,

cel uns estea treia Persoanldin Trinitate,adicl Duhul Sfhnt.In Matei 3 versetele16 qi 17
vedem ungerealui Isus Mesia pentru slujba de prooroc,preot qi impirat. Observatide
asemeneaci aceasti ungereeste descrisi ca ,,untdelemnulbucuriei". Aceastainseamni
,,bucurietriumfdtoare". Uitdndu-nepesteEvangheliiobsevim ci dup[ ungereEl a fost
incercat,adici ispitit de cel rdu. in al doileardnd,ungereaLui L-a dus la crucegi Domnul
nostrua luat asupraSa picatelelumii. in al treileardnd,ungereaL-aaduspe Domnul nostru
la dreaptaTatdlui qi, in al patrulear6nd,ungereaca aveaca rezultata douavenirea lui Isus
Mesia ca Cel'Uns sd conduci.Totugi,toateacesteaproduco mullime de rf,scumpf,rati, care
vor fi'asemenealui Hristosde-a lungul veacurilornesfdrqite ale vegniciei.in ziua aceea
bucurianoastrdva fi fdrdmargini,dar bucuriaDomnuluinostruva intreceorice limite.

{
Versetele l0-12: ,,$i iar6gi:La inceputoTu, Doamne, ai intemeiatplmAntul;gi cerurileSunt lucrarea
mAnilorTale.Ele vor pieri,dar Tu rAmAi;toatesevor invechica o hainl; le vei facesul ca peo manta,gi
vor fi schimbate;
dar Tu egtiacelaqi;qi anii T{i nu sevor sf6r;i."

Citatul numirul 6: Acest citat esteluat din Psalmul102:25-27.Obsevati,mai intAi, cd Fiul

estedescriesca gi Creatoral cerului qi al pimAntului.,,Toatese vor invechi" inseamndcd ele vor
imbdtrAni.Cinevapoatesd-gifacdo imaginecu privire la magindvechecarea vdzutzilebunegi acesta
estetabloulpe carepsalmistulil are in vedereqi apoi esteadevlrul glorios,,darTu rdmdi". Avem un
Mantuitor neschimbatqi imuabil. intr-o zi aceasti ordine creatdva fi schimbatdcomplet pentru
vegnicie.Traducerealiterali a versetuluil2 ar puteafi urmdtoare&-,, $i ca o haindpe careo arunci,
a$avor pieri toate;ca o haini sevor schimbadarTu egtiacelagigi anii Tii nu sevor sf6rgi".

Versetul13:$i cf,ruiadin ingeri i-a zisEl vreodat5:,,$ezila dreaptaMea,pAni voi punepevrfrjmagiiTii

al picioarelor
aqternut Tale?"

Citatul numirul 7: Acestcitatestedin PsalmulI l0: l. Obsevafici Fiul esteasociatcu Tatdl?n

demnitateregall. Fraza,,$ezi la dreaptaMea" in lirnba greacdindici inloc permanentde demnitate
regali. Obsevaficd acolo este pozilia Domnului nostrupdndfiecarevrdjmagesteinvins. Scriitorul
atrageatentiacI o asemenea pozilie nu a fost ocupatdniciodati de o fiin1i angelici, inclusivLucif'er.
Concluziacu privire la ingeri, versetul 14, ,rNu Sunt oare to{i duhuri slujitoare trimise s6
indeplineasciio slujbi pentru cei ce vor mogtenim0ntuirea?" Existi cAtevagdnduriin acestverset.
Ni se arati cd fiinfele angelicesunr duhuri slujitoaregi sunt trimiqi sd slujeasc5pe moqtenitorii
mdntuirii.Se ridici doul intrebiri - ,,ce a vrut si spundautorulgi cum definegteel mdntuirea?o' gi
,,cine sunt mogtenitoriiacesteimintuiri?" Mdnfuireaeste,in primul rAnd,un cuvdnt din Vechiul
Testamentpe care il gdsimin mod deosebitin Psalmi.Sd ludm, de exemplu,Psalmul3 versetul8.
Psalmistulspune,,,La Domnul estesciparea:binecuvdntarea Ta sdfie pestepoporulTdu." SI luim de
aemeneaPsalmul 37l-39,,,Sc6parea celor neprihdnilivine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la
vremeanecrzului." Existi multe alte referintela acestcuvAntmdretin Psalmi,dar cuv6ntulestecel
mai bine demonstratin cuvintelebltrdnului Simeoncdnd L-a vdzut pe copilul Isus in templu.
Cuvintelesaledin Luca2 versetele 29la33 aducceamai bundlumin6.El spune,,, ,,Acum,slobozegte
in pacepe robul TAu, S6pane,dup6cuvdntulTdu. Cdci au vdzutochiimei mdntuireaTa, pe careai
pregitit-os6fie, inainteatuturorpopoarelor,luminacaresdluminezeneamurile,gi slavapoporuluiTdu
lsrael."Tatdlgi mamaLui se miraude lucrurilecarese spuneau despreEl." Simeon,bineinfeles, ci
aveasd sebazeze pe condiliileLegdmdntului Avraamicai pe promisinea din Genesa3.15c6 simdn{a
22
 femeii avea sd zdrobeascddomnia qarpelui.\/SzAndu-Lpe copilul Hristos, el a spus, ,,ochii mei au
vizut mAntuireaTa". Isus,binein{eles,nu era nimeni altcinevadecdtMAntuitorulcare avea sd aducd
rdscumpdrare pentru omenireapierdutbgi avea sd restaurezeteocra(iape planeta Pdmdnt. in termenii
Legimdntului Avraamic, Hristos avea sd fie o lumind care sd lumineze peste Neamuri qi avea sd fie
slava lui Dumnezeupentru poporul din vechime, Israel. Astfel, mdntuirea poate fi rezumatdin aceqti
termeni _. zdrobirea domniei lui Satan; aducerea rdscumpdrdrii; instaurareaimpf,rdliei teocratice;
anulareatuturor prejudiciilor care au fost cavzate de rdzvrdtirea omului gi inil{area lui Hristos,
impreundcu proslSvireardscumpirafilor.intorcdndu-rre la cuvdntul,,mclgtenitori"intrebareaeste,,cea
vrut s[ spund scriitorul prin aceastagi cine-sunt mogtenitorii?" in primul rand, cuvdntul se referi la
stdpdnire; acestaeste gdndul predominant.in Matei 2l versetul38 Domnul a relatatpilda acehii vier
rdu. In versetele37 gi 38 Domnul a spus,,, La urmd, a trimis la ei pe fiul sdu, zicdnd:,,Vor primi.cu
cinstepe fiul meul" Dar vierii, c6nd au vdzut pe fiul, au zis intre ei: ,,Iatd moqtenitorul;venili s6-l
omordmgi sd punem stdpAnirepe mogtenirealui." Prin,urmare,ftr5 nici o alti intrebare,Domnul este
mogtenitorul tuturor lucrurilor. ln primul rand prin creafie;in al doilea rdnd prin rdscumpdrare. Totugi,
Biblia ne descoperdcd cei riscumpdralisunt mogtenitoriimpreundcu Hristos.Pavelexplicd aceastain
Romani8 versetul l'1,,,9i, dacd Suntemcopii, Suntemgi moqtenitori:mogtenitoriai lui Dumnezeu,gi
impreund mogtenitori cu Hristos, dacS suferirn cu adevdrat impreund cu El, ca sd fim gi prosldvili
impreundcu El." Adevlrul minunat de aici este ci Biserica in calitatede Mireasi a lui Hristos, va
domni impreunl ci f{ristosj Bineinfelescd acestprivilegiu va fi acordatgi Israelului cdnd impdrdfia
Domnului va il stabilitd pe pdrn6nt,care va fi o implinire a Legdm6ntului Avraamic. Este interesant
momentulcdnd Domnul a dat stdpdnireprimilor noqtrii p[rin]i, Adam qi Eva. in GenesaI versetul26,
Domnul spunein mod specific.,,sdstdpAneascs" astfelcd mireasaprimului Adam a impdrtSgitdomnia
cu so{ulei. Este-foarteuimitor ceeace a dorit Lucifbr. heruvimul uns, gi anumesd fie ca Cel Pgeainalt
gi printr-o rdzvrdtire, vinovatd L-a negat pe Dumnezeu. Totugi, cei rdscurnpdrafi prin hhrul lui
Dumnezeuvor primi acest privilegiu. in impird{ie vor fi trei grupuri. Mai intAi, Biserica; ei vor fi
pdfiaqila tron cu Mesia, ca Mireasi a Iui l-lristos.ir, al doilea rand. este Israelul;ei vor fi susfindtorii
tronului lui Dumnezeu;naliuneapreoteasc6in ceea ce le privegtepe Neamuri. Al treilea grup vor fi
naliunile dintre Neamuri care vor fi supugiitronului lui Dumnezeu.Psalmul 2 este un comentariual
acestuifapt. Imi amintesc cd acum mulli ani in urmd la Congresul de la Keswick am auzit pe acel
predicatorAmerican vestit,Dr. Donald Grey Barnhouse.E,la povestitun incidentpu{in amuzanlcare a
avut loc cdnd predica el in unul din statele sud-americane.Gazda lui era un om de afaceri bogat care
aveao casdfoarte pldcuti qi mulli slujitori. Dupd serviciul d$ diminea[d gazdaDr. Barnhousea anunfat
cu regretcd masa de prdnz nu va mai fi servitd pentru ci slujitorul care era responsabilcu pregitirea ei
a fost tulburat de ceva ce a spus Dr Barnhousein timpul serviciuluide diminea!6.Prredicatorulfiind
un om foarte infelegdtor a intrat in bucdtdrie5i negresastitea pe un scaun suspindnd.Dr Barnhousegi-
a pus braqulin jurul umf,rului ei qi a intrrebat-o care era problema. Printre suspine,ea a explicat ci
intotdeaunaea s-a gdndit ci atunci cAnd va ajunge ?n cer va fi un inger, dar in timpul serviciului de
dimineali Dr Bamhouse a e.<plicatin mod aparentcd poporul rdscumpirat al lui Dumnezeu nu vor fi
ingeri. Predicatorul a cerut tinerei fete sd i se aliture intr-o cdntare bine ounoscutd, ,,Siguranli
binecuvdntatl" qi ei au cdntat impreund ,,Siguran{AbinecuvAntati, Isus e al meu, O, ce gust al slavei
divine,mogtenitoriai mAntuirii". Cdnd au ajuns la acestvers,Dr Barnhousea oprit-o pe tanArafatd din
cAntatgi i-a spus,,,cdnti acel vers din nou - nroqtenitoriai m6ntuirii" ceeace a gi fdcut, Apoi el s-a
referitla textul nostru din Evrei I versetull4 gi a inceput s6-i citeascdtinerei femei textul, ,, Nu Sunt
oare to{i duhuri slujitoare trimise sd indeplineascdo slujbd pentru cei ce vor mogteni mdntuirea?".
Predicatorula intrebat-o pe tdndr6, ,,Doregti sd fii o slujitoare pentru toati vegnicia?" Ea a spus, ,,Nu,
domnule" gi, foarte iubitor, marelepredicatora explicatci ea a fost rdscumpdratb de Domnul cu care
aveasd impdrtigeascldomnia lui Hristos gi care avea si fie slujit de ingeri de-a lungul veacurilor
nesfhrgite careaveausd vind. Ce privilegiu pentrupoporul lui Dumnezeu!

LJ
 CAPITOLUL 2

cu atAtmai mult trebuiesI nefinemde lucrurilepecarele-amauzit,ca strnu fim

Versetut1:,,Deaceea,
deplrta{ideele."

^ Acestcapitolincepecu un avertismgntcareestein mod specificun avertismentpentruIsrael.

Inainte de a privi la acestcapitol in detaliu,si ne folosim imaginaliasfinlitd qi sd incercdm si
apreciemcum va fi rdmdgilacredincioasd ?n Israeldupi rdpire.in prezent,Bisericaare privilegiul
imens gi responsabilitatea de a fi lumind intr-o lume intunecati.Pavel vorbegtedespreaceastain
Romanicapitolul11.El facereferirela nigtemlidile de mtrslincareau fost tiiate gi Neamurilecareau
fost un mislin sdlbaticaltoit in locul lor. Acest evenimentesteschitat?n carteaFapteleApostolilor
undeincepecu sdrbdtoarea Cincizecimiigi impird{ia oferitdIsraeluluiprin gura lui Petru.Citim cum
Israela respinsofertagi pe mlsurd ce ajungemla sfArqitulFaptelorApostolilorvedemcum Israeleste
pus deopartepi Evangheliamergela Neamuri.Totuqi,Pavelatrageaten{iacd mlddilelenaturalevor fi
altoitedin nou in m6slingi Israelva devenidin nou luminalui Dumnezeuin aceastilumeintunecatI.
Dupdrlpire Satanigi va produceomul siu, sdmdnfagarpelui,Anticristul.Daniela profelit,in capitolul
9 versetul27, cd omul lui Satanva faceun leglm6ntputerniccu mulfi din Israeltimp de o siptdmdn6,
ceeace inseamnio perioadi de gapteani dar dupi o perioad6de trei ani gi jumdtateel va faceca
inchinareain templu, care incd va mai exista in acea perioadd,si incetezegi va cere inchinare
universalS.Totugi,va fi o rimlgi1i credincioasd in Israelcare va proclamaEvanghelia,Evanghelia
lmpirdtiei carea fost predicatide Hristosgi uceniciin Evanghelii.Ea va fi vesteabuni a intoarceriilui
Hristospe p[mdnt pentrua zdrobi Satanomatia gi s6-giageze?mpirifia. Firi indoiald,ne amintimcI
rugdciuneape care Domnul ne-ainvifat sd o facemera, ,,Vie impirdfia Ta, precumin cer agagi pe
pimdnt". Nu estegreu sl presupunem cI acegtievrei credinciogivor citi Scripturile.Vor apirea doi
profefi pe scen6,Ilie Ei, probabil,Moise gi aceastirlmiqip credincioasligi va aminti ultimile doud
verseteale Vechiului Testament,,,Iat6, vd voi trimite pe proorocul llie, inainte de a veni ziua
Domnului,ziua aceeamaregi infricogatS. El va intoarceinima pdrinpilorsprecopii, qi inima copiilor
spre pdrintii lor, ca nu cumva, la venireaMea, si lovesclara cu blestem!" Rdm6gilacredincioasd
dintreevreiva recunoagte cu sigurantisemnificafiaacestorversetec5 Israelulca gi nafiunetrebuiesd
se pociiasci, si se ?ntoarc6la legimAntulpe careDumnezeul-a fdcutcu Avraam,Isaacgi Iacov qi sI
cautesdmdntafemeii,Mesiacel carea venit.Multi se vor intoarcela Evangheliepentruprima dati gi,
frri indoiali, vor citi foartesurpringigenealogia cu careincepeEvangheliadupl Matei gi vor citi cd
Isus a fost intr-adev[r Fiul lui David, Fiul lui Avraam.Pentruun evreu,acest lucru este cel mai
semnificativ.Ei vor recunoa$tec[ Isus Mesia pe care L-au respinsa venit sd indeplineascigi
LeglmAntulAvraamic,gi LegimdntulDavidic.Ei vor citi desprecelebrareaPagteluiin timpul cireia
mielul erajertfit gi ll vor recunoagte pe Isusca Miel al lui Dumnezeu,Riscumpir[torul care a luat
asupraSaplcatul lumii. I)e asemenea, Matei26 versetul28vafi de o semnificafie incredibildcititorii
iudeio,, cici acestaeslesdngeleMeu, sdngelelegimdntuluicelui nou, carese varsdpentrumul1i,spre
iertareap6catelor."Ei vor vedeain mod clar cI acesttrsus,Cel careindeplinegtelegdmintelepe care
Dumnezeule-a ficut Israelul,a venit si instaurezeqi si implineascf,Legimdntul cel Nou aducAnd
riscumpirare,iertare,pacecu Dumnezeugi, cel mai importantdintre toate,aSezarea impirifiei. Ni-i
putem imaginape aceqtievrei credinciogiintorcAnd la Epistolacitre Romani gi citind capitolul l1
versetul15,,,Cflci,dacdlepddarea lor (adici a Israelului)a adusimpicarealumii, ce va fi primirealor
din nou,decit viaf6din morfi?" ii vedemintorcdndpaginilegi ajungdndla minunatanoasirAEpistoll,
Epistolacdtre Evrei. Ei vor citi primele doud versetedespremodul in care Dumnezeua vorbit
poporului Israel gi tuturor genera{iilortrecute,dar acum ,,la sf6rgitulacestorzile" Fiul vorbegte
Israelului.Ei vor citi in versetul6 desprea douavenirea lui IsusMesiagi desprecum va primi El
inchinareaingerilor.Acegtiisraelilivor fi foartecongtien{ide rdzvrdtirea satanici.Vor vedeaingelarea
fui SatansubformaAnticristului.Vor citi in Efeseni6.12,,,Cdcinoi n-avemde luptatimpotrivacdmii
;i sdngelui,ci impotriva cdpeteniilor,irnpotriva domniilor, impotriva stdpdnitorilorintunericului
acestuiveac,impotriva duhurilor rSutdfiicare Sunt in locurileceregti." Pe scurt,ei vor recunoa$te
zilele foarteimportantein caretriiesc gi cd Dumnezeuva includedin nou Israelul in mlre{ul plande
-rdscumpiraregi cd Dumnezeuva adducela indepliniretoateleglmintelepromisegi toateprofeliiledin
VechiulTestament. $i atunciacegtiIsraelifivorajungelaprimul versetdincapitolul2,,,Deapeea, cu

24
 atdt mai mult trebuie sfi ne {inem de lucrurile pe care le-am auzit, ca sd nu fim depdrtali de ele." F[rd
nici o indoiali, israelilii iqi vor aminti de momentul in care Israelul, ca natiune, a respinsoferta
imp6rlfiei in termenii t,egimAntului cel Nou. A fost acel evenimentcare a implicat moartealui $tefan
gi cdnd a fost omordt el a strigat c'aL-a vizut pe Domnul stdnd la dreaptaTatilui; interferenlaera cd El
a$teptaca Israelul sd se pocdiascd,sd preia conducereagi sd zdobeascdsatanocratia.Ei vor recunoagte
de asemenea cd cei din Israel sunt mogtenitoriai mdntuirii. Ei vor citi, ferA indoiali, ceeace Pavel a
spusin Romani 4 versetele 13 la 16, ,,In adevdr, {Egdduin{aficutA lui Avraam sau semin.teilui, cd va
mogtenilumea, n-a fost {Ecutd pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihdniri, care se capdti prin
credinfd.Cdci, dacd mo$tenitori Sunt cei ce se lin de Lege, credinfa este zddarnicS,qi frgdduinla este
nimicitd; pentru cd Legea aduce m6nie; gi unde nu este o lege, acolo nu este nici cdlcare de lege. De
aceeamogtenitori Sunt cei ce se fac prin credin{6, ca sd fie prin har, qi pentru ca {hgdduin{asE fie
chezSguitd pentru toatd s5mAn{alui Avraam: nu numai pentru sdmdnlaaceeacare este sub Lege, ci gi
pentrusSmdnfaaceeacare are credin{a lui Avraam, tat6l nostru al tuturor". Imediat acegti israelili vor
recunoa$te faptul c[ promisiunile nu pot fi ob{inute prin Legdmdntulcel Vechi, adici Legdmdntul
Mozaicpebaza Legii, ci poate fi oblinute numai prin pociinli gi credinfd. $i obseva{icdt de personal
esteacestlucru,.,Trebuie sI ne {inem de iucrurile". Cine sunt ,,noi"? Ei bine, epistolaeste cdtre
Evrei. Adicd Israelul gi ei sunt indemnali sd pdzeasclacestelucruri. Ceea ce inseamni sd ,, si acorde
multi aten1ie". Dar ce atenfieputeau s6 acordeei? Fafd de pnomisiuniledin Vechiul Testament,fa{i de
darul impdrdfiei de la Domnul gi marea lucrare de riscumpdrare.ChemareafEcutd Israelului era si se
pocdiasclgi sd se intoarcd la Mesia. CuvinteleDomnului din Matei 4.17 vor deveni din nou cele mai
iplicabile, ,,De atunci ?ncolo.Isus a inceput sd propovlduiascS,gi s5 zic6: ,,Pocdi!i-vd,cdci impdrdfia
cerurilor este aproape." Dar avertismentulde aici este mai specific, ,,ca nu cumva si fim depdrtafi de
ele". Cuvdntul ,,depirta{i" este un cuvAntinteresant;este,,pararuomen"qi inseamnd,,aaluneca". In
unele aspecte,era Lrntermen nautic.Acum cAtivaani in urmi unul din fiii nogtrii s-a hotirdt gd igi ia
solia gi familia la o ieqirepe barc6.Au inchiriat un iaht in Norfolk Broads gi s-au gdndit cd navigarea
pe iaht va fi o opera{iunesimplS. Totugi au descoperitcd cereamulti indemdnare.La un moment dat,
in timp ce manevraudebarcaderula inceput s5 meargdprea repede.Una din frAnghiile de la odgoanes-
a incurcat cu una din tijele de la elice qi, spre oroareafiului meu, barca pur gi simplu se scufundagi a
trebuit si fie chemati o echipd de salvarepentru a reface iahtul. Acesta este pericolul cu care Israelul
se va confrunta qi, din nou, se leagdde ultimile doud capitole din Maleahi. Singura speranti pentru
planeti este pociinfa qi reimpdcareaIsraelului. Pe de alti parte, Dumnezeu ar fi trebuit sd loveasci
pdmdntul cu un blestem. Din fericire, aceasta nu se va intdmpla datoritd legdmintelor pe care
Dumnezeule-a fbcut cu Avraam gi cu David qi de care Dumnezeunu se va cdi. El nu se va rdzgdndigi,
de asemenea, acestelegiminte vor depindedoar de credinciogialui Dumnezeu.

PEDEAPS,A iN CONDITIILE PRIMULUI LEGAMANT, ADICA LEGAMANTUL MOZAIC

Versetul2: "Cdci, dacil CuvAntulvestit prin ingeri s-a doveditnezguduit,gi dacil orice abateregi oricc
neascultaregi-aprimit o dreaptf,r5spl6tire."

Scriitonri vorbeqteaici despreLegdmdntulMozaic carea fost instituit prin misiuneaingerilor-

Pavelspunein Galateni3.19, ,,Atunci pentru ce este Legea?Ea a fost addugatddin pricina cdlc6rilor
de lege,pdnd cdnd avea sd vin6 ,,Sdm6nfa"cdreiaii fusesefbcutd fhgdduin{a;gi a fost datd prin ingeri,
prin mdna unui mijlocitor"" Amintifi-vi cd acest legdm6nt era unul bilateral. Binecuvdntarealui
Dumnezeuera conditionatd de ascultareaIsraelului, Neascultarea avea ca rezultat condamnareasi
blestemelelegbmAntului, adicd Israelul avea sd fie izgonit din fard gi avea sd sufere apdsarea
rdzboiului,a foameteigi agamai departe.Acum versetulspuneci acestCuvdnt a vechiului Legim6nt
,.s-adoveditnezguduit". Cititorii evrei igi vor aminti istorialor, cim datoriti picatului qi neascultiriiei
au fost alungafidin {ar6 timp de qaptezeciani qi au stat in robie in Babilon gi Asiria. Totugi, acegtievrei
iqi vor amintide asemeneacf, in anul 70 d.Hr. templul a fost distrusde Cesarulroman,pe carenafiunea
l-a alesin locul lui Isus Mesia. "Iirnp de at6teasecole,Israel a fost departe de lara lor ftrd templu gi
{Erdimp[rat. intr-adev[rCuvAntul lui Dumnezeu este cle nectintit qi poate fi vdzut chiar gi in situalia
grea a Israeluluidin zilele noastre.Versetulse referl la fiecareabatereqi neascultarecare va primi o

25
dreaptirisplitire.,,Abatere"este,,parabasis"; inseamnf,,,aiegiin afamliniei". Dumnezeu a trasato
linie prin CeleZecePorunciale LegirndntuluiMozaic;pdgireain afaraacesteiliniei aduceajudecatd
pentruIsraelqi aduceaintr-adevtrrjudecati pentrufiecarepersoand.,,Neascultare"este ,,parakoe"l
esteformatdin doul cuvinte,,,pdta" careinseamnd.,ps ldngf," (noi oblinemcuvinetele,,paragraf' gi
,,paralel6"din acestcuv6ntdin greacd)gi ,,koe" careinseamnla auzi.Inseamnici esteo neascultare
care rezulti din neglijareaauzirii CuvAntuluilui Dumnezeu,gi nu doar neglijareaauzirii lor, ci
incSlcarea lor. Fiecareevreucitind acestversetva recunoagte cd neascultarea ?nVechiul Legimdnt a
adus judecat[ pestenafiune.Vor privi in urml la cele doui mii de ani de istorie gi vor vedeacI
nafiuneaa fost dusf,din fati gi a cunoscutun gradde persecufie pe carenici un alt poporin istorienu l-
a experimentat.

ixrRnnaRpA FARAnAspuNs
Versetul3: ,,Cumvom scApanoi, dacl stim nep6sitorifafil de o mAntuireagade mare,care,dup6ce a
fostvestitlint6i de Domnul,ne-afostadeveritideceiceau auzit-o."

CuvAntul,,cum" este subliniatin original. inseamni ,,cum este posibil". Cu alte cuvinte,
,,scdparea nu intrd in discufie". Din nou, cuvintul ,,noi" este scris apdsat.Binein{elesc[ se face
referirela Israel.,,Cumvom"(israelilii) ,,scipanoi dacEstim nepisltori" (negijih) ,,o mdntuireaga
de mare?" Acum din nou trebuie si ne oprim gi si ne gAndimla acestcuvdnt ,,mdntuire".Nu
inseamn6altcevadecdtzdrobireadomnieilui Satan,eliberareacelor riscumpirafi,a$ezarea impdrifiei
teocratice,stabilireaLui Hristosca gi conducltoral planeteigi prosldvireacelor riscumplrali. ZaneC
Hodges,in comentariullui cu privire la Epistolacf,tre Evrei, comentariulBible Knowledgefbce
urrnitoareaafirma{ie: - ,,Nu se poate presupunein mod automatci mdntuirease refertraici la
experienfatrecutda credinciosuluide regenerare. Dimpotrivtr,estecevaviitor, a$acum sugereaz[;i
cuvinteledin context,,vommogteni".(Serefer[ la capitolulI versetul14.)
Ca intotdeauna, scriitorulEpistoleicdtreEvrei trebuie?n{eles ca reflectdndla modulde g6ndire
din Vechiului Testamentin mod deosebitaici unde se formeazi un lan{ de referin{ela miezul
argumentuluisiu gi le gisim in mod deosebitin Psalmide undeel citeazdin mod deosebitin acest
capitolundetermenul.,mdntuire" are bine definit. tn Psalmi,acesttemense repetl pentrua descrie
eliberareapoporului lui Dumnezeude sub apisareavrdjmagilorgi bucuria lor consecventd datoritf,
binecuvdntlrilorlui Dumnezeu.in Septuaginta, Biblia in greaci,atdtde cunoscut[sciitorului,cuvdntul
,,mdntuire"erafolositin acestsens;inPsalmul3 versetul2, vesetul8, Psalmul18 versetul2, versetul
35, versetul46, versetul50, Psalmul35 versetul3, Psalmul37 versetul39, Psalmul7l versetul15,
PsalmulI l8 versetele l4 la l5 gi 21, Psalmul132versetull6 giin altepir{i. Acestinfelessepotrivegte
in mod unic aici undetriumful Fiului asupravrijmagilora fost dejamenfionat.Nu existi nici cel mai
mic motiv de indoialdci cititorii etau sub apAsireexterni. Ei au induratpersecu{ie in trecut gi erau
ruga{isi nu renunleacum.Aici, autorulle reaminteqte c[ victoriafinali asupravrdjmagilorapartine
imp6ratuluilui Dumnezeugi ci ingerii ii slujescin presentpe cei caresuntalegisdimplrt[geasclacea
slavf,,adici sdmogteneascl mdntuirea.
Apoi versetulcontinui si spuni, ,,dupi ce a fost vestitilmai intdi de Domnul". intdmplf,tor,
cuvdntul,,Domnul",,,kurios"esteechivalentul cuvdntului,,lehova"gi acelcuv6ntfacereferirela un
Dumnezeucareigi fine legbmintelegi bineinfeles,Legdmdntulcel Nou. Versetulse sffir5egte, ,,ne-a
fostadeverittr"(adic6, Israel),,decei ce au auzit-o", fhcdnd,binein{eles referirela ucenici.Ngamintim
ci Domnula oferit impdrdfiaIsraelului;Domnula proclamatin Israel,,,Pocdi{i-vd pentrucd impdrdfia
cerurilor este aproape". Dupf, invierea Domnului principalul subiectal ?nvifiturii Domnului era
venireaimpirifiei. FapteleApostolilorI versetul3 afirmi, ,, Dupi patimaLui, li ( adic5,ucenicilor)S-
a infrligat viu, prin multe dovezi,ardtdndu-li-Se deseoritimp de patruzecide zile, qi vorbind cu ei
desprelucrurile privitoare la impirdfia lui Dumnezeu." Ucenicii trebuie si fi avut acest subiect
predominant in mintea lor pentruc5, in versetul6, ei au intrebat:,,Doamne,in vremeaaceastaai de
gAndsd aqezidin nou impdrdfialui Israel?"Domnula fost atentla rispunsulSdupentruc5 El gtizictr
dupi CincizecimeIsraelulaveasi respingddin nou ?mpirdfialui Dumnezeuqi astfela spus,,,Nu este
treabavoastrdsd gtiti vremurilesausoroacele; pe acesteaTatdl le-a pdstratsub stdpdnirea Sa. Ci voi

26
vepi primi o putere, c6nd Se va pogord Duhul Sfdnt peste voi, gi-Mi veli fi martori in lerusalim, in
toatd Iudea, in Samaria, qi pdnS la ntarginile pimdntului." Dupi Cincizecirne, darul imp6rdfiei a fost
din nou reinnoit cbtre Israel. Si ne reamintim din nou predica lui Petru din FapteleApostolilor 3
versetele12la26. in versetul l2 Pavelde adreseaziaudien{eica,,Bdrbafi Israelili", 9i in versetul18,
Petru reamintegteIsraelililor cd Domnul a indeplini{ preziceriledin Vechiul Testamentcu privire la
putereaLui de a aduce impdrilia. De exemplu.Domnul a indeplinit toate profefiile din Isaia 53. Apoi
in versetul 19 era chemarea Israelului la pocbinfd. Aceasta avea s[ le qteargdpicatele 9i sf, aduci
vremuri de inviorare. DumnezeuTat6l avea sd-L trimiti pe Isus gi avea s[ reinstaurezetoate lururile.
Din nou, Petru folose$teexpresia,,palin genesia" - ,,din nou, genesis" Apoi, la sfdrgitulcapitlului,
PetrureamintegteIsraeluluici ei sunt fiii leg[mAntului,adicdai Leg[mdntului Avraamic.

MARTURIA LUI DUMNEZEU

Versetul4: ,,in timp ce Dumnezeuintirea mflrturia lor cu semne,puteri gi felurite minuni, gi cu darurile
DuhuluiSf6nt,imp6rfite dupii voia Sa!"

Observati natura m6rturiei lui Dumnezeu.Erau semne,minuni, puteri gi daruri ale Duhului
Sfdnt,toate potrivit cu voia lui Dumnezeu.Ele fac referire la putereaveacului sau lumii de a veni, gi
vom citi despreaceastain Evrei 5 versetul5. Isus a trebuit si dovedeascdIsraeluluilegitimitateaLui
de Mesia Dumnezeu. A trebuit si-gi dovedeasciputereaLui de a zdrobi pe Satan qi de a aduce
mAntuire,adic6 impiri{ia teocraticdpe pdmAnt.Mai int6i, erau ,,senlne". Semnul era o marcd sau un
simbol de naturdrnirar:uloasd. ln al doilea rdnd, ,,puterile"-Acestaera un evenimentatAtde puternic,
incdt putea fi vdzut qi din nou era de naturl miraculoas6.In al treilea rand, ,,minunile". Cuvdntul in
greach cste ,,dunamis" - un act supranaturalcare are in el puterea inerentd a lui Dumnezeu. in al
patrulearand,,,darurile Duhului Sfdnt". Aceastaface referire la putereaspecialf,acordati pentru o
sarcind specificd. De exemplu, lltefan a primit putere pentru lucrarea care i-a fost icredinfati. SI ne
gdndim doar pe scurt la minunile lui Isus Mesia. Mai int6i Isus, Fiul lui Dumnezeua fost adeveritde
DumnezeuTat6l ca Mesia al Sdu. Sd ludm, de exemplu,intdmplareadescrisdin Matei I I versetele2 la
5. Ioan Botezltorul era inchis gi, auzind desprelucririle lui Hristos, ii trimite pe doi dintre ucenicii sii
s6-L intrebe pe Domnul. intrebarea era ,,Tu egti Acela care are si vind sau s6 agteptdmpe altul?"
Rdspunsullui Isusaducelumind. in versetele4 gi 5 se spune,,, Drept rSspuns,Isus le-a zis: ,,Ducefi-vd
de spunefilui Ioan ce auzili gi ce vedefi:Orbii igi capdtdvederea,gchiopiiumbld, leproqiiSunt cur6{i!i,
surzii aud, morfii inviazd,^qisSracilorli se propovdduiegteEvanghelia." $i amintili-vi ci Evanghelia
predicatl era EvangheliaImpirdfiei. Aceste semneau dovedit cd trsus,ca Mesia lui Dumnezeu,a avut
putereagi capacitateade a zdobi pe Satan, de a reinoi pdm6ntul, aga cum a proorocit , de a nimici
moarteagi boala gi de a aduce riscumpdrare. Sd ne gdndim, pe scurt, la urmdtoareleintAmpldri - in
Matei 12. 22 la 30,I-a fost adus lui Isus un om stdpdnitde un demon, care era orb gi mut gi Isus l-a
vindecat.Astfel Domnul a putut s[ dovedeac5faptul cd putea si-l zdrobeascdpe Satangi pe ingerii
rbzvrdtili care erau impreund cu el. in legdturdcu reinnoireanaturii gi controlareanaturii, in Matei l7
versetele24 la 27 erao problemd cu plStireatributului. Domnul i-a spus lui Petru sd prindi un pe$te
care avea banii necesari in guri aritAnd cd Domnul avea poulere s[ controleze via\a animalelor. in
Matei l4 Domnul a liniqtit valurile, ardtdndca Dornnul avea putere sd controlezenatura.Domnul a
adus mdncaredin belgugpentru a hrdni pe cei cinci mii gi, mai tdrziu, patru mii ardtdndcd avea putere
sd anulezefoamea. Domnul a putut sd anulezemoarteagi boala ar6tatein invierea lui L,azdrgi in multe
altele, dar cel mai important dintre toate, Domnul a ardtatcd poate sd aducd rdscumpdrare.in Matei 26
versetul28 Domnul a spusla Cina cea de'faind, ,, cdci acestaestesdngeleMeu, sdngelelegdmAntului
celui nou, care se varsd pentru mul{i, spre iertarea p6catelor." Acum toate aceste minuni au fost
prezise in Vechiul Testamentin mod deosebitin cartea Isaia. Erau doud scopuri pentru minunile
Domnului Isus gi a ucenicilor Sei. in primul rand ele trebuiaustraratecl Isus puteasi agezeimpdrdlia
teocraticS.$i, in al doilea rand, pentru a dovedi c[ impirdfia avea str fie agezatddacd Israel se pocdia.
Aceste minuni au fost indeplinite in Israel gi pentru Israel qi au ardtat puterea veacului care avea sd
vind - vezi Evrei 6 versetul5.

27
-

. ixcnRrl FIITvDsLUJrroRr, NUpor DoNTNI

Versetul5: *in adevir, nu unoringeria supusEI lumeaviitoare,desprecarevorbim."

Bineinlelescd face ,"i"rir" la imp[rl1ia teocraticd,pe care Hristos o va agezape planeta

Pdm6nt.Satan,conduc[torulactual,esteun inger degi un inger cizut gi el nu va u""u cu siguranla
stlpdnireain veaculcarevine. Verbul ,,a supus" estecuvdntul,,hupotasso".Esteun termenmilitary
folosit pentru aranjareasoldalilor sub un Gneral Comandantqi termenul ,,lumea viitoare" este
,,oikoumene'o gi se referi la pimdntul locuit. Dou[ chestiuniimp<lrtante
ar trebui observatein acest
r verset.Prima,lumeava fi locuitdde omeniregi, a douagi, degiSatana avut conducerea planetei,ea ii
va fi luat6.Ar trebui sd ne amintim ci primii nogtrii p6rin{i i-au dat toiagul lui Satanla inceputul
istoriei gi Satanesteacum dumnezeulacesteilumi gi are stipAnireaplanetei.Scritorulcontinubs5
expliceci Adam a pierdutstipdnireaasupradomeniuluiplm6ntesc.De aceastase ocupdversetele6 la
8: scriitorulciteazAaici din Psalmul8.

PIERDEREASTAPANIRIIPAMANTULUI

Versetete6: ,rBainc6,cinevaa filcut undevaurmtrtoarea

mirturisire: Ce esteomul,ca sl-ti aduciamine
deel saufiul omului,ca si-l cercetezi?"

Scriitorul accentudaz[foarte putemic - cineva a mirturisit. inseamndo mirturie solemni,

gravl. Se facereferirela om gi la fiul omului.in greacdse sugereazlc[ toati omenireaestein Adam.
Ne vom ocupade conceptulimportantmai tdrziu dar avemaici prima aluziela Adam ca fiind capul
federalgi intreagarasi umanl estein el. intrebareasurprinzitoareeste,,Ceesteomul, ca si sd-fiaduci
amintede el?" gi cuvdnhrlfolosit ducecu el implica{iitandre.inseamni,,si privegtila om pentrua-l
ajutasaua-I aducebeneficii,pentrua-l supraveghea Saua aveagrijEde el". Tablouldin acestverset
esteacelom completnesemnificativ gi lntr-o condiliepierduti,dar un Dumnezeucu o grijl tandr6care
incd iubegteomenireaqi va aduceriscumpirare.Apoi in versetul7 scriitorulspunetrei lucruri despre
om, L-ai frcut pentru pu{infl vreme mai pe jos de ingeri, l-ai incununat cu slavi 9i cu cinste,l-ai
pus pestelucriirile mflnilor Tale.
Acest versetne duceinapoi ?nGenesa1.26.Literal, versetulincepe,,L-ai fdcut pentrupufinl
vrememaaipejos de ingeri". Apoia douachestiune pe carescriitorulo punein disculieestec[ omul
a fost incununatcu slavl gi cinste.Din nou, acestaprivegte?nGenesa1.26,,,omul a fost fbcut dupi
aseminarea lui Dumnezeugi a fost incununat".Cuvintul este,,stephanoo". Aceastanu esteo diademd
sauo cunundregali ci facereferirela omul carea fost?ndl!at;estecevaasemdnitorcu ceeace avealoc
la jocurileolimpice.Apoi, in al treileardnd,autorulafirmd,,I-aipus pestelucrlrile mAinilorTale".
Dumnezeua spus,,,Si stdpineasc6".Astfel, Adam a fost creatcagi cap federalprimind stlpinire gi
trebuiasi domneasc[pesteplaneti ca o teocra{ie.

CE A HOTARAT DUMNEZEU PENTRU OM, DAR CE S.A INTAMPLAT PRIN

nAzvnAuREA OMULUI
Versetul 8: ,,Toate le-ai supus sub picioarele lui. in adev6r, dacit i-a supus toate, nu i-a llsat nimic
nesupus.Totu9,acum,inci nu vedemci toateii Sunt supuse."

in primul rand, Adam a fost fdcut un cap federal; el a primit sttrpAnirepeste planet6; i-a fost
datd in control viafa animalelor qi viala plantelor. Apoi scriitorul spune, ,,dar acum incd nu vedem cd
toate ii sunt supuse". Ce s-a int6mplat? Ce a intervenit? Ei bine, mai int6i, va trebui sI ne gdndim la
conceptulctr Adam este capul federal.Adam a fost fbcut dup[ asem{narealui Dumnezeu qi a fost creat
trup, suflet gi duh. In ceea ce privegte duhul lui Adam, el era congtientde Dumnezeu. El era legat de
natura lui Dumnezeu. In ceea ce privegte sufletul siu, el era congtienr de el insugi gi, in legdturi cu
trupul siu, el era congtientde lume. Prin cele cinci simluri, el putea si apreciezetot ceeace Dumnezeu
a creat. Domnul l-a avertizatpe Adam c[ in ziua in care va fi neascultdtorva muri negregit.Oricum, in
28
 ebraicl este un joc de cuvinte ;i se refbri la o nioarte dubli - ,,murind vefi muri". Cind Adam nu
ascultat,rela{ialui cu Dumnezeua fost rupti - el a nrurit din punct de vederespiritualgi apoi, ulterior,
a murit gi fizic. intre timp, bineinfeles,el a transmisconducereaplaneteilui Satan.Totugi,in Genesa5
versetul 3, se spune, ,, Ld vdrsta de o sutS treizeci de ani, Adam a ndscut un fiu dupd chipul gi
asemdnarealur qi i-a pus numele Set." La inceput, Adam a fost creat dupi chipul lui Dumnezeu, dar
cdnd Adam a pdcdtuit i s-au petrecutcdteva lucruri semnificative.Aga cum am men{ionatanterior,el a
murit spiritual; relafia lui cu Dumnezeu a fost ruptl. Apoi el a trebuit sd infrunte o naturi plcitoasd;
adici o dispozilie de vrdjm[5ie fala de Dumnezeu.Aceastas-a int6mplat cu Adam c6nd Dumnezeu l-a
confruntat cu fapta lui gregiti. El a invinovdfit-o pe femeia care i-a fost datd gi prin aceastaL-a
invinovI{it pe Dumnezeu. in al treilea rdnd, avea sd moard dinpunct de vedere fizic. C6nd li s-au
ndscutcbpii lui Adam gi Evei, ei au fost dupd asemdnarealui Adam; adic6, mor{i din punct de vedere
spiritual,cu naturf, pScdtoasigi stdpdnili de moarte din punct de vedere fizic. De atunci toli cei care se
nascdin Adam au acesteprobleme qi astfel Pavel spune pe drept, ,,in Adam toli mor". Astfel, Adam
, estecapul federal al rasei umane. Pavel face aluzie la aceastain Romani 5 versetul 12, ,, De aceea,
dupdcum printr-un singur om a intrat pdcatul in lume, gi prin pdcat a intrat moartea,gi astfel moarteaa
trecut asupratuturor oamenilor, din pricind cd to{i au pic6tuit..." qi cuvdntul din greacf,sugereazSci
am putea citio ,,pentru cd to{i au pdcdtuit in Adam". Datoritd rizvrbtirii lui Aadam, Satan a preluat
conducereaasupra planetei. Ca rezultat al acestui fapt, intregul neam omenesc a fost afectat in mod'
drastic. Omenirea a fost instrdinatdde Dumnezeu gi moartea gi pdcatul au inceput si st6pdneasci.Pe
l6ngd aceasta,moartea pi putrezirea au venit asupra planetei. Astfel viafa animalelor gi a plantelor a
suferit ca rezultat al picatului lui Adam. In locul ordinei pe pianet6,a venit haosul, care va cregtepdn[
la sffirgitul veacurilor. De aceeaPavel spunein Romani 8 versetele22la23,,, Dar gtim ci pini in ziua
de azi, toatd firea suspind gi sufere durerile naqterii. $i nu numai ea, dar qi noi, care avem cele dintdi
roade ale Duhului, suspin6min noi, qi agteptdminfierea, adicd rdscumpSrarea trupului nostru."

pn OMUL CAZUT$r
ULTIMUL ADAM; NOUL CAp FEDERALCAREVA RASCUTUpARa
VA RECUPERASTAREAPIERDUTAA OMULUI

Versetul 9: ,,Dar pe Acela care a fost f?lcut;,prtru pu{initrvreme mai pe jos dcc6t ingerii" adic5 pe Isus,
il vedem,rincununatcu slavtrgi cu cinste"din pricina mor{ii pe care a suferit-o;pentruca,prin harut lui
Dumnezeu,El sfl gustemoarteapentru tofi."

Aceastaeste prima men(iunea numelui ,,lsus" in Evrei. Pentrucititorul evreu era ,,Jehoshua"
care inseamni literal ,,Iehovamdntuiegte".Acesta nu este nimeni altcinevadecdt Fiul vegnic al lui
Dumnezeu care S-a intrupat. Acesta este Isus din cele patru Evanghelii care, dupi ce a adus
rdscumpirarea,sti la dreaptaTatSlui gi va veni si aducd din nou, a$acum autorul Epistolei cdtre Evrei
spune,ceea ce vom numi ,,odihna lui Dumnezeu". Acest Isus, prin harul lui Dumnezett,a gustat
moarteapentru fiecare. Prin aceasta,lucrareasldvitd a harului lui I)umnezeu aduce iertare, nagteredin
nou,sfin[ire qi. intr-o zi, cdnd se va intoarce.prosldvire.Cei riscurnpirati au acum un nou cap federal
gi au fost mutati din pozilia ior in Adam, gi aEezaliin Isus Hristos,careestenoul Cap federal.

NOUANOASTRA
POZTTTE
iX HnrSrOS
\
Versetul10: ,,SecuveneA,in adevilr, ca Acela pentru care gi prin care Sunt toate,gi care voia si duci pe
mul{i fii la slavl, s5 desflvdrgeascil,
prin suferinfe,pe CtrpeteniamAntuirii lor."

Planulde mAntuireimplica cele Trei Persoaneale Dumnezeirii.Unu, Tatdl, ,,secuvenea", cd

El este Dumnezeu Tatdl. Adevdrata constitulie a lui Dumnezeu Duhul Sfhnt face rdscumdrarea
necesarS.Dupd toate scopul tuturor lucrurilor este Dumnezeu. Aga cum spune textul, ,,pentru care Ei
prin care sunt toate lucrurile". ln al doilea rdnd, Duhul Sfdnt, ,,care voia sd aducd pe rnulli fii la
slavd". Aceastaeste lucrareaDuhului Sffint de convingere, de regeneraregi de locuire in credincios.
Urrnitorul pas este prosldvireacAndcei rdscumpdragivor primi trupuri de slavd ca qi Domnul nostrurn
sldr,it.In al treilear6nd,Fiul. Se face referirela ,,Cdpeteniam6ntuirii lor"; ,,cdpetenie"in greacdeste
29
,rarchegos". inseamnS,,cel caremergeprimul saucel careconduce".Aceastaeste,unul caremerge
inainte.Ioan 14.6,Domnula spus,,, lsusi-a zis: ,,Eu^Sunt calea,adevlrulgi via{a.Nimeninu vinela
Tat6ldecAtprin Mine." Aici,.\rs spunecd estecalea.in Evrei l0 versetul20 sevorbeqte despreo cale
gi
noud vie gi cuvdntul,,cale" estein Gdndul
greaci,,road". din spatele acelui text este jertfa ceanou6
saucaleaceavie. Domnul nostrumesteCel carea mersprimul gi a fdcut posibil ca fiecare din noi sd
fie primit de Tatil. Autorul continudsi spundci Domnulne-adesdvdrqit prin suferinfi. ,,A desdvdrqi"
inseamnd,,a ducepdndla tinta desivdrqirii".Desf,vdrqireaglorioasia fost cI o rasl umani pierdutda
putut fi transferatlsub un nou Cap Federal,IsusHristos.Astfel, pozilia noastrl sl[vitd ,,in Hristos"
esteprin cruce.Domnulestecaleacarene ducela Tatil, dartotul esteprin Golgota.

NECESITATEA INTRUPARII _ 2:II-16

Lui nu-I esteruqinestr-i

qi ceiceSuntsfin{ifi,Suntdintr-unul.De aceea,
Versetull1: Cici Cel cesfin{egte
numeascil,,fra{itt.

Promisiunea din Genesa3.15 carefacereferirela simdn{afemeii,faceintrupareaesen{ial[..

Sunttrei adeviruriminunatein acestverset.Primul,se facereferirela cel caresfinleqteqi la cei sfinlifi'
Bineinplesc5 Domnl nostrumesteCel care sfin{egtegi a_fi sfin1itinseamn6si fii separate,unic 9i
special.Oricew pdcitos care vine la Hristosestedeclaratneprihlnit.Astfel, Il avempe Isus carene
sfinlegteqi pdd6tosulpociit estesfinfit. Al doileapunct la careface'referireacestverset,,,suntdintr-
unul". Interpretarea literaldeste,, din unul". Astfei,conceptuluimitor esteci Domnul Isus9i cei
sfin{ifi sut toli din aceeagisursd;careesteDumnezeuTatdl.Al treileapuncteste,,deaceeaLui", care
esteDomnulIsus,,,nu-Iesteruginesd ne numeascd'fra(i"'. Cuvdtttul,,fra{i" este,,adelphos".
inlelesulestedin acelapipAntece.Adevirul uluitor, careaparein acestversetestecd Domnul nostru
gloiios gi sfinlii au pe acelagiDunezeuca Tatd.Pavelfacereferirela acestadevir in I Corinteni1.30,
,,$i voi, prin El ( adici, DumnezeuTatil), Sunte{iin HristosIsus.El a fost frcut de Dumnezeupentru
noi inlelepciune( care esteinfelepciunealui Dumnezeu),neprihdnire(cdndvenim la Hristos ca Ei
pdcltoqisuntemsocotilineprihnni;i),sfinpireqi riscumpSrare."Ultimul cuvdntface referirela sfin{i
cAndvom fi proslivili gi vom aveatrupuri de slavl ca gi Domnulnostru.Atunci vom fi ca qi Hristos
incdt Lui nu ii va mai fi ruginesi ne numeascS fra{i. Acestaesteintr-adevdruimitor. Apoi, in versetul
12, scriitorul, pentru ci
a adeveri acesta este un adevdrdin Vechiul TestamentciteazdPsalmul22
versetul22. Multi teologi conservatorisustincd Domnul nostruma citat acestPsalmcAndat6rnape
cruce gi bineinfelesel incepe cu ,,DumnezeulMeu, DumnezeulMeu pentru ce M-ai pirisit?" In
versetele19 la2l Domnulnostrumse roag[ sdpoatdfi inviat dintrecei morfi. Apoi, in versetul22 este
implinirea sl[vitl a Domnului gi Domnul se bucurd in mijlocul frafilor, adici in mijlocul celor
rdscumpdra{i prin s6ngeleSdu scump.Apoi in versetele 23 la 31 Domnuladducemullumiri pentru
rugiciuneaascultatl gi pentru stabilireateocra{iei prin zdrobirea domniei lui Satan.Astfel vedem
suferinteleDomnului nostru dar qi bucuriaLui in aceatovdrigie nenumdratda celor care au fost
riscumpdrafiqi ftculi ca qi Hristos.Apoi in celedin urmi vom vedeadomniaDomnuluinostru.

in versetul13,incd o dat6,scriitorulciteazddin ScripturileVechiuluiTestament,,,$i iarfl9i:

,,imi voi pune incredereain El." gi in alt loc: ,,Iatf,-Mfl,Eu gi copiii pe care Mi i-a dat
Dumnezeu!tt
Pasajuldin Isaia 8 versetele17 gi l8 se ocupl de cuvinteleprooroculuiIsaia. El spuneci ;i-a
pus incredereain Dumnezeugi ci fiii s6i vor fi un semn pentruIsrael.Primul fiu al lui Isaia a avut cel
mai lung nurne din Scriptur5, Maher-shalal-hashbaz;inseamndgrabd de a strica, grabd in a prida. Prin
r.lrrnare,acest fiu era un semn de judecatd pentru Israel. Al doilea fiu era numit Shear-jashb;inseamnl
o rfmdEifi se va intoarce, care vorbegtede mi16.Cdnd venim la Domnul nostru 9i Mdntuitorul nostru
Isus l-lristos.descoperimci El gi-a pus incredereain DumnezeuTatdl gi apoi, ci fiii SAi sunt semne.
Astfel vedemaici doud principii - judecata,prelul plitit la Calvar gi mila - copiii rdscumpira{i.

30
Versetul 14: ,,Astfel, deci, deoarececopiii Sunt pSrtaqi singelui qi cirnii, tot aga gi El insugi a fost
deopotrivfrpirtag Ia ele, pentruca, prin moarte, sfr nimiceascl pe cel ce are puterea mor{ii, adic6 pe
diavolul.'o

Sunttrei puncte in acestverset.Mai intAi, pozilia copiilor; aceastabineinlelesne duce inapoi in

versetull3 unde scriitorul folosegtecitatul din Isaia,,,Iat[, eu gi copiiipe care mi i-a dat Domnul".
Poziliacopiilor este cd ei sunt pdrtagiai s6ngeluigi a cdrnii. ,,Pdrtagi" este cuvdntul ,,koinoneo" gi
inseamni,,a impirtdgi". Astfel pozilia comuni a intregii raseumane este cd ei sunt fbpturi din sAngegi
carne.Al doilea punct este pozilia Domnului. Scriitorul afirmd ,,El insugi a fost deopotrivi pdrtaqla
ele". Cuvdntul,,a fi pirtag" este ,,metecho" gi inseamnd,,a {ine cu". Astfel, Isus Fiul lui Dumnezeu
nu a avDf nimic in comun cu sAngelegi carnea. Ioan 4.24 afinni, ,, Dumnezeu este Duh; gi cine se
inchinSLui, trebuie sd I se inchine in duh gi in adevdr." Dar Domnul nostru S-a intrupat in carne gi
sdnge.Pin^urmare,Isus este Dumnezeu adevdrat qi Om adevirat. Al treilea purct ne oferd motivul
incarnirii.In primul rAnd,pentrua muri. Textul spune,,,pentruca prin moarteo'.In VechiulTestament
existdun principiu fascinantcunoscutca ,,principiul rlscumplrStorului de neam". CAnd copiii lui
Israelau intrat in Jara Promisf,ei au primit anumite suprafelede pdmdntcare rimAneau in familie de-a
lungultimpului. Totugi, Dumnezeua cunoscutstareade p6cata poporului din vechime gi c5, fie prin
neaten{iesau pdcat, ei vor pierde stSpAnireapimAntului. In acestecircumstanle, Dumnezeu a adus
legeardscumpdr6toruluide neam. In cazul in care un israelit igi pierdeaproprietateaqi mergeain-robie,
israelitul impreund cu proprietatea lui putea sd fie riscumpdrat de o rud5, adicd o rudi apropiatS.
Totupi, trei lucruri esenliale trebuiau sd caracterizezeruda r[scumplritoare.in primul rdnd, trebuia sd
fie o rudi apropiati; in al doilea rand trebuia si fie in pozilia de a plSti acel prej de rtrscumpirare;gi, in
al treilea rdnd, trebuia sd aib6 puireade a indepdrtaorice oriee uzurpator al propriettrlii. Cdnd primii
nogtrii pf,rin1i,Adam gi Eva, s-au rizvritit impotriva lui Dumnezeu gi au cedat stdpdnireaplanetei lui
Satan, Dumnezeu a promis, in Genesa 3 versetul l5 ci va trimite un rdscumpdrdtor.Aspus in acest
verset uimitor ci sdmdnfafemeii (adici un om, un element din rasa umani) va zdrobi caprrl lui Satan
(adic5 cel care a uzvrpat planeta PdmAnt).Dar obsevali ci pre{ul de rdscumpirare a-veasd ?nsemne
moarteardscumpdrltorului.De aceeain promisiuneadin Genesa3.15, Dumnezeua profeiit ci garpele
avea sd zdrobeascl seminfei femeii cdlcAiul. Cdnd un garpe i]i zdrobea cilcdiul aceasta implica,
bineinleles, moarte. Acum observafi in acest verset cd dupd ce preful rdscumpirdrii e fost pl6tit,
Dumnezeu a spus ci El avea sd nimiceascl putereamor{ii, adicd pe Diavolul. ,,A nimici" este un
cuvdnt interesantin original, Este ,,katergazornaio'; inseamnd,,a face fbrd efect". Adevdrul glorios este
cd in momentul mor-tii lui Hristos, puterealui Satana lbst zdrobiti gi observali de asemeneaqb versetul
aratdcL Satan a avut puterea morfii. Conceptul este cd Satanare suveranitatepeste un domeniu peste
care moarteadomneqte,ceeace inseamndbinein{elesSatanocrafia.Cuvdntul ,,putere" este ,,kratos" in
original. Acesta este simbolul puterii care are stdpdnirepesteun domeniu.Astfel, tabloul infdligeazd
numerogimembrii din neamulomenesccare s-aundscutin imp6rSlialui Satanundemoarteadomnegte
ca un impirat. Adevdrul glorios este cd to{i copiii lui Hristos au ficstriscumpdrali de pe tSrAmullui
Satanpentrua fi fii ai Tatilui.

POZITIAREZULTATA

15: ,,$isfl izblveascipe tofi aceia,careprin frica mor{iierausupugirobieitoati via{a

Versetul
lor.tt

Primul gdnd in acestverseteste izbdvirea.E.steun cuvdnt fascinantin original - ,,apallasso".

Semnificatiaacestui cuv6nt este cd el face referire la care doreqte eliberare dintr-o cdsStorie.Dar
eliberareade aici este de sub frica mor{ii. Acum observa{iproblema- toatd via{a lor a fbst supusd
sclaviei.G6ndul exprimat este o ner,ast6finutd in sclavia unui sof care ii pricinuiegteo fricd
permanenti.Copilul lui Dumnezeuesteeliberatintr-un mod minunat de aceastisclavie(frica mor{ii).
Astfel, cAndun pdcitos vine la Hristos gi este n6scut din nou, o asemeneapersoandeste eliberati de
sub satanocrafie:adicd din domeniul mor{ii qi trece din moarte la via[[. Pavel spune in Coloseni I
versetul13, ,,El ne-a izbdvit de sub puterea intunericului, gi ne-a stramutat in imp5r6triaFiului
dragostgiLui.",adicdin domeniulvielii.

31
5

1
.APIT'LUL s
t
RoLUL DOMNULUI NOSTRU PENTRU VENIR.EAIUPANATIEI $I A ODIHNEI CA
PRooRoc,PREorgt innrAnlr
Ludnd primul rol al Domnului nostrude prooroc,in Deuteronom18 versetull5 Moise a spus,,,
Domnul, Dumnezeul tdu, ifi va ridica din mijlocul tiu, dintre fralii tii, un prooroc ca mine: si ascultali
de el". Cuvdntul din ebraicl pentru,,prooroc" este,,nabi"; inseamni,,a vesti sau a proclama".
Astfel, ideea rundamentali cu privire la rolul proorocului este de om care proc.iamd,vestegtesau
comunicdun mesaj. Evreii care vor citi aceasti Epistol[ vor recunoaqteaceastadin capitolul I versetul
2, ,, la sf6rgitul acestor zile, (Dumnezeu Tatdl) ne-a vorbit prin Fiul". Astfel, la prima venire a
Domnului nostru El a indeplinit ceea ce Moise a declaratin Deuteronom 18 versetul 15. Moise
continui sEspuni in versetele18 qi 19, ,,Le voiridica din mijlocul frapilor lor un prooroc ca tine, voi
punecuvinteleMele in gura lui, qi el le va spunetot ce-i voi porunci Eu. $i dacd cineva nu va asculta
de cuvinteleMele pe care le va spuneel in Numele Meu, Eu iivoi cere socoteald".La prima venirea
Domnului nostru, atunci cdnd s-a adresatIsraeluluii afa cum este scris in Ioan 3 versetul34, El a
afirmat, ,, Cdci Acela pe care l,-a trimis Dumnezeu, vorbegte cuvintele lui Dumnezeu, pentru cd
Dumnezeunu-l di Duhul cu misurd". Astfel, Domnul a venit pentru a indeplini proorocialui Moise
din Deuteronom 18 gi amintili-vi ci acestecuvinte ale Lui se adresauevreilor; prin urmare,avem
avertizareadin Evrei capitolul 2 verseteleI la4,,,Cum vom scdpanoi dacd stdm nepdsdtorifafd de o
rndntuireaqade mare". Ar trebui sd observdmin pasajeledin Vechiul Testamentcd rolul proorocului
era cu totul diferit de cel al impdratului sau preotului. Moise qi David au fost excep{ii de la aceastd
regulddar descoperimin Vechiul Testamentc6 gi regii gi preo{ii erau mustrati de prooroc. Intr-adevdr,
chiar dacd David a fost un prooroc in adev6ratul sens al cuvdntului, el a fost totugi mustrat de
prooroculNatan cdnd a plcdtuit impotriva lui Dumnezeu.

ROLUL DOMNULUI NOSTRU DE IiUPANAT

Despre aceastas-a vorbit deja in Epistold in capitolul I versetul 8, ,, ps cdnd Fiului I-a zis:
,,ScaunulTdu de domnie, Dumnezeule,este in veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de
dreptate". Acesta este, bineinfeles, un citat din Psalmul 45 versetele 6 qi 7. Totuqi, in I Timotei 1
versetul 17, Pavel se referd la Domnul nostru ca fiind impiratul vegnic. Astfel, la a doua venire a
Domnului,El iqi va ocupa pozilia lui neprihdnitide Imp{rat.

ROLUL DOMNULUI NOSTRU DE PREOT

in Evrei 6 versetul 20 se afirmi. ,, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor,cdncla fost
fhcut ,,Mare Preot in veac, dupd rdnduiala lui Melhisedec".Acum lucrul interesantcu privire la
Melhisedeceste cE de fapt el a fost preot gi rege.Aceste slujbe nu au fost unite niciodatdin Vechiul
Testament.Dumnezeu a cunoscutstareade pdcat a omului gi ci dacd o persoani ar fi avut acestedoud
slujbe ar fi sfdrqit printr-un dezastru.in 1 Cronici capitolul 26 avemcazul marelui implrat Ozia carea
adusatdt de multi binecuvAntarepesteIsrael dar pentru cd s-a strdduit atdt de mult sd preia func{ia de
preot a fost judecat in mod aspru de Dumnezeu pentru aparilia lui nedoritSin slujba de preot. Totugi,
unirea acestor doud slujbe, preot gi rege, se gisegte in profetia Vechiului Testament. ln Zaharia 4
versetele11 la 14, tdndrul prooroc, Zaharia a avut viziunea celor doi mislini qi, in versetul 14 el
afirmd, ,,AceqtiaSunt cei doi unqi, care stau inaintea Domnului intregului pdmAnt."Acum, prima
implinire a acestei viziuni profetice s-a referit la Zorobabel, conducdtorul, gi losua, marele preot.
Totugi, indeplinirea finald a acesteiviziuni remarcabile va fi in Isus Hristos; El va sluji de pe tronul
Sdudin lerusalim ca PreoVirnpdratpesteintreaga lume. Acest lucru este adeverit in Zaharia6 versetul
13, unde se afirmd, ,, Da, EI va zidi Templul Domnului, va purta podoabS?mpdrdteascS, va gedeagi va

55
stdpdnipe scaunulLui de domnie,va fi preot pe scaunulLui de domnie,gi o desdvdrgitiunire va
domni intre ei amdndoi."Astfel, Domnulva imbinain mod perfectrolurile,mai int6i, de ProorocAi
implrat, Deuteronoml8 versetelel5 la l9 gi FapteleApostolilor3 versetele22\a23;qi Preot/impirat
in Psalmul110verseteleI la 7. AutorulEpistoleicf,treEvrei seva ocupade acestaspectin capitolele5
gi 7. Sub conducerea Domnuluinostruca Preotgi impdrat,Psalmul72 versetul17 rezumddomniaSa
neprihdnitdin cuvintele,,, Cu el sevor binecuvdnta
unii pe al1ii,gi toateneamurileil vor numi fericit."
La prima venirea DomnuluinostruEl a apdrutin rolul de Prooroc/Impirat;El a rostit cuvintelelui
DumnezeucdtrepoporulIsraelgi le-avestitci impdrdfiaceruriloresteaproapein persoana impdratului
lor, gi anumeIsusMesia.Totuqi,la a douavenirea Domnuluinostru,El va aplrea ca Preot/imp6rat.
Va trebui s[ studiemcalificirile Domnuluinostrude a lua aceastipozilie dubld dar ar trebui si ne
amintim c[ Domnulnu ar fi putut si slujeascila templuldin Ierusalim.in primul r6nd,pentrucd nu
era din semin{ialui Aaron; Domnul nostruproveneadin seminlialui Iuda. in acestfel, Legf,mdntul
Mozaicnu sepotriveacu PreoJiaDomnului.in condiliileLegimAntuluiMozaicAarona fost cel numit.
Av6ndin vedereacestlucru,trebuiasi fie un LegimdntNou cu o Preo{ienoui. Acum suntasemdniri
Ei deosebiriintreAarongi Domnuldar,mai intAi,sdne gdndimla Aaron.

PREOTIA LUI AARON

Versetull: "in adevir,oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, estepuspentruoameniln lucrurile

privitoarela Dumnezeu,casi aducildaruri gijertfe pentrupilcate."

Trei lucruri semnificativepot fi observatein legduri cu Aaron. in primul rdnd, el a fost luat
dintreoameni;a fost ales.in al doileardnd,el a fost numit si reprezinteomul inaintealui Dumnezeu;
gi, in al treileardnd,pentrua aducedarurigi jertfe pentrupdcate.Cuvdntul,,aducS"este,,prosphero"
qi inseamnl,,a duce ciffe sau spre"; astfel,Aaron trebuiasd prezintecevainaintealui Dumnezeu.
Acestedaruri erau simple in generalgi apoi eraujertfele careerauin mod specificjertfe de sdnge.
Vedemimediatasemlnlrile dintre Domnul nostrugi Aaron dar suntde asemenea gi deosebiriuriage.,
fi_
De exemplu,Domnulnostrunu a fost luat dintreoamenia;a cum a fost luat Aaronde Dumezeu.Petru
spuneacestlucruin I Petru I versetele18 la 20, ,, cdci qtifi cd nu cu lucruriperitoare,cu argintsaucu
aur,ali fost riscumpdratidin felul degertde vie{uire,pe care-lmogteniserdfi de la pirinfii vogtri,ci cu
u
sdngelescump al lui Hristos, Mielul idrd cusur i ftr6 prihan6.El a fost cunoscutmai inainte de
intemeierealumii, gi a fost ardtatla sffiryitulvremurilorpentruvoi". ScriitorulEpistoleicltre Evrei
confirm[ faptul cI Domnul nostruma rdspunsla aceastdchemarein capitolull0 versetul7, ,,Atunci
u
am zis:,,iatii-Md(in sulul cirfii estescrisdespreMine), vin sd fac voia Ta, Dumnezeule!"
It
SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON

Versetul2: ,,Elpoatefi ingAduitorcu ceinegtiutorigi rilticifi, fiindcitr

giel estecuprinsdeslSbiciune."

Se nascdoul gdnduri.Aaron trebuiasd fie ingiduitor cu cei neqtiutoriqi, in al doilea rdnd, T

trebuiasi aibd mili de cei in slSbiciune.
Sd lulm primul punct,,,ingdduitor
cu cei negtiutori".in
capitolul4 versetull5 se vorbegtedespreDomnulnostrucareare mild de sldbiciunilenoastre.in acel
versetcuvdntulfolosit ?n greac[ este,,sunpatheo"; sun cu patheo-,,a suferi". Cu alte cuvinte,
I
Domnul nostru suferi imprcuni cu noi. Totugi, in legdturi cu Aaron este folosit un cuvdnt diferit din
greac6.Este,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul,,metronom" gi
,,patheo"din nou ,,a suferi". Astfel, Aaronpoateaveadoaro judecatdm[surati cu privire la gregelile
il
altora.Apoi, al doileapunct,scriitorulne oferdmotivul,,,fiindcl gi el estecuprinsde slSbiciune".
Cuvdntul,,cuprins"este ,,perikeimai"gi inseamnf,,,a fi aproapebolnav" qi ,,slibiciuno" este
din care oblinerncuvdntulnostru,,astm6".inlelesulfundamental
ll
,,astheneia" este .,o slibiciune
mortaldcareii facepe oamenicapabilisi pf,cituiascd".Astfel, problemalui Aaron era ci el puteasi
aibi doaro judecatdmdsurat6pentrucd el insu;i era cuprinsde sldbiciunemoralI datorit5naturii lui il
pdcdtoase.Un reportajde gtiri recentardtacd unul din cincisprezece
doctoriin aceastifari suferddin
cauzaabuzuluide alcoolsaudroguri.Estegreusl ne imagindmcum ar puteaun asemenea doctorsf,
56 ll
lJ
stipdni pe scaunulLui de domnie,va fi preot p. .ruu"ut Lui de dornnie,qi o desdvdrgitE unire va
domniintre ei amdndoi."Astfel, Domnul va imbina in mod perfectrolurile,mai int6i, de Proorocqi
impdrat,Deuteronoml8 versetelel5 la l9 gi FapteleApostolilor3 versetele22\a23; giPreotlimpdrat
?ii"PialmulI 10versetele I la 7. AutorulEpistoleicdtreEvrei seva ocupade acestaspectin capitolele5
gi 7. Subconducerea Domnuluinostruca Preotgi impdrat,Psalmul72 versetul17 rezumddomniaSa
neprihdnitdin cuvintele,,, Cu el sevor binecuvdnta unii pe al{ii, gi toateneamurileil vor numi fericit."
La prima venirea DomnuluinostruEl a apdrutin rolul de Prooroc/Impirat;El a rostit cuvintelelui
Dumnezeu cltre poporulIsraelgi le-avestitcd impdrdliaceruriloresteaproapein persoana impdratului
lor, gi anumeIsusMesia.Totuqi,la a douavenirea Domnuluinostru,El va apirea ca Preot/impirat.
Va trebuisi studiemcalificirile Domnului nostrude a lua aceastdpozilie dubl6 dar ar trebui sd ne
amintimcd Domnulnu ar fi putut si slujeascf, la templuldin Ierusalim.in primul rdnd,pentrucI nu
era din semin{ialui Aaron; Domnul nostruproveneadin seminlialui Iuda. In acestfel, Legimdntul
Mozaicnu sepotriveacu PreofiaDomnului.in condiliileLegdmAntului MozaicAarona fost cel numit.
Avind in vedereacestlucru,trebuiasi fie un LegimAntNou cu o Preofienou6.Acum suntasemlniri
gi deoiebiriintre Aaron gi Domnuldar,mai int6i,ia ne gdgdimla Aaron.

PREOTIA LUI AARON

Versetul1: "in adev6r,oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, estepuspentruoameniin lucrurile

privitoarela Dumnezeu,ca sil aduc6daruri gijertfe pentrupf,cate.n'

Trei lucruri semnificativepot fi observatein legdurl cu Aaron. in primul rdnd,el a fost luat
dintreoameni;a fost ales.in al doileardnd,el a fost numit sd reprezinteomul inaintealui Dumnezeu;
qi, in al treilearAnd,pentrua aducedarurigijertfe pentruplcate.Cuvdntul,,aduc6"este,,prosphero"
qi inseamnd,,a ducecdtresau spre"; astfel,Aarontrebuias[ prezintecevainaintealui Dumnezeu.
Acestedaruri erau simplein generalgi apoi eraujertfele care erau?n mod specificjertfe de sdnge.
Vedemimediatasem[nlriledintre Dcrnnulnostruqi Aaron dar suntde asemenea Ei deosebiriuriage.
I
De exemplu,Domnulnostrunu a fost luat dintreoamenia;a cum a fost luat Aaronde Dumezeu.Petru
spuneacestlucruin I Petru 1 versetelel8 la 20, ,, cdcigtili cd nu cu lucruriperitoare,cu argintsaucu
aur,ali fost rdscumpdrafi din felul degertde viefuire,pe care-lmogteniserdli
de la pdrinfii vogtri,ci cu
ru
sdngelescumpal lui Hristos, Mielul fbrd cusur i fEr6 prihan6.El a fost cunoscutmai inainte de
intemeierea lumii, gi a fost ardtatla sfhrqitulvremurilorpentruvoi". ScriitorulEpistoleicf,treEvrei U
confirmi faptul cI Domnul nostruma rdspunsla aceastichemarein capitolul10 versetul7, ,,Atunci
amzis:,,iat5-Md(in sululcarfii estescrisdespreMine), vin sflfaovoia Ta, Dumnezeule!"
I
SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON

Versetul2: ,,EIpoatefi inglduitor cu ceinegtiutori9i rtrtflcifi,fiindcl gi el estecuprinsdesl6biciune."

Se nascdoui gdnduri.Aaron trebuiasi fie inglduitor cu cei neqtiutorigi, in al doilea rdnd, T

trebuiasi aibi mil6 de cei in sldbiciune.Sd ludm primul punct,,,?ngdduitor
cu cei negtiutori".in
capitolul4 versetull5 se vorbeqtedespreDomnulnostrucatreare mild de sldbiciunilenoastre.in acel
versetcuvdntulfolositin greacl este,,sunpatheo"; sun cu patheo-,,a suferi". Cu alte cuvinte,
I
Domnul nostru sufcrd imprcund cu noi. Totuq;i, in legdturi cu Aaron ests folosit un cuvdnt diferit din
greac6.Este,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul,,metronom" gi
o,patheo"din nou ,,a suferi". Astfel, Aaronpoateaveadoaro judecatl mlsurati cu privire la greqelile
il
altora.Apoi, al doileapunct,scriitorulne ofer5 motivul, ,,fiindci gi el estecuprinsde sldbiciune".
Cuvdntul,,cuprins"este ,,perikeimai"Ei inseamnd,,a fi aproapebolnav" gi ,,sl5biciung"este
din care oblinemcuv6ntulnostru,,astm5".lnlelesulfundamental
il
,,astheneia" este .,o sldbiciune
mortall careii facepe oamenicapabilisi pdcituiasci". Astfel, problemalui Aaron era cd el puteasd
aibd doaro judecatim6surat6pentrucd el insugiera cuprinsde sldbiciunemoralddatoritdnaturii lui li
p6cdtoase.Un reportajde gtiri recentardtacd unul din cincisprezece doctoriin aceastdtard suferi din
cauzaabuzuluide alcoolsaudroguri.Estegreusd ne imagindmcum ar puteaun asemenea doctorsf,
56 IJ
1
 ajute vreun pacient care are o problemd asem5nitoare.Doctorul insugi fiind cuprins de slabiciunecu
siguranfdva putea si dea un tratamentmisurat.

I URMATOARBA PROBLEMA A LUI AARON: EL TREBUIA SA ADUCA O JERTFA

PENTRU PACATELE SALE

Versetul3:,,$i,din pricina acegteisliibiciuni,trebuiesi aduciljertfe atf,t pentru plcatelelui, cAtgi pentru

ale norodului."

Aceasta binen[elesface referire la pdcatelelui Aaron. Cuvdntul ,,trebuie" este tradus din
cuvdntulgrec ,,opheilcl";inseamnS,,oobligafie,o necesitateimpus6". Referindu-nedin nou la Levitic
l6 care referire la proceduradin Ziua Ispipirii, ar trebui sh observdmcd inainte ca Aaron sI facd
ispdgireapentru popor, el trebuia mai intAi sd ia sAngeleunui taur in prezen\alui Dumnezeu gi sd facd
ispdgireapentru propriile lui picate. Cdt de diferit stau luc.rurilein legdturtrcu Domnul - El a fost un
Mare Preot perfect fdri slSbiciunile de card sufereaAaron gi a adus o jertfb des[vdrgitd. Cdt de bine
descrieacestlucru autorul Epistolei cdtre Evrei. Folosindmodeluljertfei din Ziua Ispigirii in Evrei 9
versetele24 la 28, el afirmb, in versetul 24, ,, Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare fEcut de
l
mdnd omeneascfi,dup6 chipul adevdratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se .j

infhligezeacum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu." Apoi autorul continud sd atragi atenlia cd El nu a
mers acolo ca mare preot sub Legimdntul cel Vechi ci in versetul 28 el ne oferd un adevdr glorios, ,, i

I tot a$a, Hristos, dupi ce S-a adusjert{E o singurl dati, ca sd poarte pdcatele multora, Se va arita a
doua oard,nu in vedereapdcatului,ca sd aduci mdntuireacelor ce-L agteaptS".

ASEMANAREA DINTRE CHEMAREA LUI AARON $I CHEMAREA DOMNULUI

Versetul4: ,,Nimeninu-gi ia cinsteaaceastasingur, ci o ia daci estechematde Dumnezeu,cum a fost

Aaron.t'

Slujba de mare preot cereao chemaredivind. Despreaceastagdsim in Exod 28 versetul 1,,,

Apropie de tine pe fratele tdu Aaron gi pe fiii sdi gi ia-i dintre copiii lui Israel gi pune-i deopartein
slujba Mea ca preoti: pe Aaron gi pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazargi ltamar".

a
t $r rsus MESrAA pRrMrr o CHEMAREDrvrNA
iN uon ASEMANAToR,
Versetul5: ,,Tot agagi Hristos,nu gi-a luat singur slavade a fi Mare Preot,ci o are de la Cel ce I-a zis:
i ,Tu egtiFiul Meu, astilziTe-alnniscut'."

Autorul Epistolei cdtre Evrei citeazd din Psalmul 2 versetul 7 gi descoperim ci Isus este
Marele nostruPreot pentrucd El esteFiul divin. Ar trebui si observlm cd dreptulde Fiu al Domnului a
fost impletit cu slujba Lui de Frooroc, Preot Ei impdrat. in greacdexist[ o afirma{ie retorici la s{hrgitut
acestui verset. Aparent aceastaeste ceruti in greac6.Ar putea fi cititi in felul urmitor: ,, Tot aga gi
Hristos, nu gi-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis: ,,Tu egti Fiul Meu,
astdzi Te-am ndscut." Acum limba greacSnecesitdurmltoarea afirrnafie, ,,Pe acestaunul singur T'atdl
L-a prosltrvit- pe Fiu fbc6ndu-Lun Mare Preot".

ACUM DEOSEBIREA _ SUPERIORITATEA PREOTIEI LUI HRISTOS

in primul rind, preo{iaDomnului nostru este vegnicdgi este ilustratdprin Melhisedeccare a

fost preot 9i rege.

Versetul6: ,n$i,cum ziceiarSgiintr-alt loc: ,Tu eqtipreotin veac,dupil r6nduialalui Melhisedec'."

57
 Cuv6ntul,,r6nduial6"inseamnd,,un aranjament". Cuvdntulestefolositin Luca 1.8cu privire
gi
la loanBotezltorul afirmd,,, Dar, pe cdndslujeaZahariainaintealui Dumnezeu,la rdndulceteilui".
Acestaeraun aranjament fbcutde impdratulDavid.in ce privegtepreo{iaDomnului,ea a fost aranjattr
de DumnezeuInsupi.Ce spuneBiblia despreaceastdrAnduiald? In primul rdnd,se ocupdde Domnul
nostruca Preotgi Impdrat.In Genesa14 versetul18, vorbindde Melhisedec,versetulspune,,,
Melhisedec, impdratulSalemului,a aduspdineqi vin: el erapreotal Dumnezeului Celui Preainalt".
Profeliadin Zaharia6, pestecaredejane-amuitat,facereferirela rolul Domnuluiin aceasticalitatede
PreoVlmpirat.In al doilearAnd,in leglturi cu numelelui Melhisedec;inseamn[,,impf,ratulmeu este
neprihinit".ln al treileardnd,nu avemnici o mdrturiecu privirela inceputulsausfArgitul vie{ii sale.
Citevatextedin Scripturl amintescacestfapt in leglturl cu Domnulnostru.In Ioan 1.1,de exemplu,
avemcuvintelesublime,,,La inceputera Cuvintul,qi Cuvdntulera cu Dumnezeu,gi Cuv6ntulera
Dumnezeu".Autorul Epistolei cltre Evrei va spunemai multe despreacest lucru in capitolul 7
versetele 23la25. Al patruleapunctin legdturdcu rdnduialalui Melhisedecestec[ el nu a fost fdcut
marepreotprintr-ochemareumani. Din nou,PsalmulI l0 versetul4 adevereqte acestfapt,,, Domnul
a jurat, gi nu-I va pdreardu: ,,Tu eEti preot in veac, in felul lui Melhisedec".Acum ar trebui sd
observimcu aten{ieci acestdasemlnareintre MelhisedecAi Domnul face referirela rdnduiali sau
aranjament. ln ceeace privegterolul de MarePreotal Domnuluinostru,El urmeazdmodelullui Aaron.
Acestlucru va fi explicatmai detaliatde autorulEpistoleicitre Evrei,in mod deosebitin legiturf,cu
proceduridin Ziua Ispdgirii.

DOMNUL DEVINE iN PREZENT MARELE NOSTRU PREOT PRIN MOARTEA $I

ixvrnRnasa
Versetul7: ,,El esteAcelacare,in zilelevie{ii SalepimAntegti,aducAndrugiciuni gi cerericu strigite
mari gi cu lacr6micitre Cel ce puteas5-L,izbilveascil
de la moarte,li fiind ascultat,din pricinaevlaviei
Lui.t' ii
Prima frazd, ,,in zilele vielii Sale pdmAnteqti"aratl cd acesteevenimenteau avut loc in
perioadac6nd Domnul nostrum$i-a plrdsit slavaSa. Acest versetne desoperdapoi catevalucruri Ilt
uimitoarein legbturi cu Domnul qi afirm[, mai intdi, ci ,,aducearugdciuni".Frazaestetradusi dintr-
un cuvdntdin greaci,,deesis".Acestaindicdo cererespecific[qi ar_putea
,,Doresc,am nevoie". De asemenea,
fi incadratiin cuvinteca
Domnulnostruaduceacerericu strigdtemari gi cu lacrimi.Acest u
lucrune descoperlci Isus era ascultatdin pricinaevlavieiLui. in acestcuvdnt,,,evlavie"ne este
descopeitiinima Domnului.Cuvdntuldin greacf,este,,eulabeia";inseamnd,,grijf,,reverenfi,fric[ de
Dumnezeu"darcon(inede asemenea gi conceptul
de dragoste.Acelagicuv6ntestefolositin Evrei l2
u
versetul28, unde se afirmi, ,,Fiindcdam primit, deci, o impdrSfie,care nu se poatecl6tina,sd ne
ardtdmmullumitori,gi sd aducemastfel lui Dumnezeuo inchinarep16cut6,cu evlaviegi cu frici".
Apoi ne estedescoperitscopulrugdciuniiDomnului,gi anumeca s5 ne izblveascf,de la moarte.Cdnd
lt
autorulfolosegte cuvdntul,,tk" trddus,,defa" el a avutde fapt doudcuvintedisponibile;el ar fi putut
s[ foloseasciprimul cuvdnt,,&po",inseamni,,dinapropierea morlii"; aceastaaratdcd am eliberaliin ll
moddesivdrgitde la moarte". Un alt cuv6nt,,ek" inseamnl,,aIi eliberatdin ceva". Autorul a folosit
al doileacuvdnt.Prin urmare,daci Domnul nostruma fost inviat din mo(i, rugdciuneaLui a fost
eficient[ gi El va putea si fie un Mare Preot eficient.Acest versetverificd addncimiledragostei l
Domnuluinostrupentrucei pierdu{i.Mulli clrturari considerici atuncicdndDomnul era pe crucea
repetatPsalmul22.in verseteleI la l3 avemo descriere grafici a suferin{elor inimii Domnului.De
exemplu,in versetulI citim ,,Dumnezeule! Dumnezeule!Pentruce m-ai pdr6sit?"Mai int6i, aeste ll
suferinfeeraudatoriti faptuluicl domnulnostrua fost pdrisit de DumnezeuTatll gi in al doileardnd,
pentruci era dispreluitde om. In versetele14 la 18 existi o descrierea suferin{elorfizice ale
Domnuluinostrugi apoi 19 la 2l rugdciunea pentruinviere.$poi, in celedin urm6,in versetele 22 la il
3l esterecuno$tinta Domnuluipentrurugdciuneaascultati.Intorcdndu-ne Ia versetul7, ni se spune,
,,in zilelevie{ii Salepdmdntegti,
cuv6ntva fi plin de insemndtate
aducdndrug[ciuni" . Cuvdntul,,aducdnd"este,,prosphero". Acest
pentruevrei intruc6tera fblosit de preoli cdndaduceauo jertld de
lr
sdngepe altar.Prin urrnare,avemadevdrulminunatci DomnulnostruS-a adusca o jertfd de sdnge.
Dar existl gi o alti laturtr.Domnul $i-a adusinima frdnti de durerepentrucei pierdufi^Dr Kenneth
58
il
I
4
Weist in carteasa,,studii clesprecuvinte'' afirmd urmdtorul lucru,,Acest preot dupi rdnduialalui
Melhisedec,S-a dat pe Sine Insugi ca jerfE, dar inainte de aceastaEl a adus o alti jertfd lui Dumnezeul
o inimi fiAntd de durere gi sufeinfd, un suflet in care conflictul de veacuri era dezlSn{uit;o luptd in
care DumnezeuFiul se confrunta cu puterile intunericului, purtdnd o bdtllie pentru omenireapierdutd;
o bdtAliein careera biruitor asupramorfii gi impotriva celui careaveaputereamortii, Diavolul".

CONDESCENDENTA FIULUI

Versetul8: "cu toate cfl era Fiu, a invi{at sfl asculteprin lucrurile pe care le-asuferit."

Este un lucru uimitor cd Domnul nostru a trebuit sd experimentezeascultarea.in vegnicia

trecuti Domnul Isus fbcea parte din Dumnezeire gi, bineinfeles,aceastl pozilie rdmdne de-a lungul
timpului gi in vegniciaviitoare.in Filipeni 2 versetul6 Pavel spuneci Isus avea chipul lui Dumnezeu
gi El nu trebuia si asculte de cineva. Totuqi, prin intruparea Lui, Domnul a ?nvd{atascultareagi a
devenit ascultdtor pAnd la moarte gi incd moarte de cruce. Versetul ar putea fi trades mai bine, ,,Degi
era Fiul lui Dumnezeu,DumnezeuFiul, Dumnezeuadevdratdin Dumnezeuadevdrat,totugi a invSfat
ascultarea prin lucrurilein carea suferit".

DESAVAR$IREA DOMNULUI NOSTRU

Versetul 9: n,$i dup5 ce a fost frcut desf,vdrgit,S-a ficut pentru tofi cei ce-L ascultf,, urzitorul unei
mintuiri vegnice."

Cuvdntul ,,desdvArgit"estc,,teleios". inlelesulde aici este,,aaduceo persoanisau un lucru la

linta fixatd de Dumnezeu". Procesulcarea fost folosit pentrua-L aducepe Domnul la fintd a fost via{a
Lui desdvAgitd,, crucea,moarteagi invierea Lui gi linta Lui a fost ca El sd fie urzitorul unei mintuiri
vegnice.Oserva{i, intdmplitor, cd atunci cdnd o persoani este mdntuit6 prin harul lui Dumnezeu,acea
mdntuireestevegnicf,gi observa{ide asemeneacd Domnul nostru'esteurzitorul unei mdntuiri vegnice.
CuvAntul,,urzitor" traducecuvdntu!din greacl.,aitios". inscamni,.cel careestecauzaexistenleiunui
lucru". Domnul, cu alte cuvinte. prin moartea qi invierea Sa este cauza m6ntuirii noaste veqnice.
Atunci intrebareaeste. ,,Cine sunt cei care primesc mdntuirea?" gi rdspunsuleste ,,toti cei ce-L
asculti". Ar trebui sd ne intrebim in ce aspectar trebui sd ascultdm?Apostolul Ioan ne dd r6spunsulin
I loan 3 versetul23, ,, $i poruncaLui estes5 credemin Numele Fiului Siu Isus Hristos,gi sd ne iubim
unii pe al1ii,cum ne-a poruncit El", Astfel, singuraobligalie pe care o are pdcdtosuleste si creaddin
urzitorulacesteimdntuiri gi in lucrareade rdscumpdrarea pe careEl a sdvdrgit-ola Golgota.

PECETEA DE APROBARI]. A LUI DUIVINEZEU TATAL

Versetull0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu:Mare Preot'dupi rAnduialalui Melhisedec'."

Cuvdntul,,numit" esle,,prosagoreuo";inseamnd,,a te adresaprintr-unnume in rnodpublic,a

salutein rnod deschis". Astfel, DumnezeuTatdl S-a adresat,L-a salutat pe Domnul gi MAntuitorul
nostruca Mare Preot dupd rdnduialalui Melhisedec.imi aduc aminte ca t6nir in ServiciulNalional,in
timp ce serveamin insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronareaReginei ElisabetalI.
Fiecaresoldat tindr l}rd ercep{ie a fost chemat la o paradtrspeciald qi fieare dintre noi era numit de
comandantulnostru sd salutepe noul Suveran.Dar aici adevirul minunat estech DumnezeuTatdl este
Cel care il salutdpe DumnezeuFiul. Pavelvorbegtedespreacestadevdrin Filipeni 2 versetele5 la l1
giin detalii grafice subliniazdcondescenfaDomnului Isus gi apci, in versetul8 el arati cum Domnul S-
a supuspdni la moarte qi incd moartede cruce;in versetele9 la I I el continudsi spun6,,,De aceeagi
DumnezeuL-a irrdlfatnespusde mult, Ei I-a dat Numele,careestemai presusde orice numei pentruca,
in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchial celor din ceruri"de pe pdm6ntgi de sub pdmdnt,;i

59

t
I
i

F
Weistin carteasa ,,Studiidesprecuvinte" afirn'1d urmdtorullucru ,,Acestpreotdupi rdnduialalui
Melhisedec, S-adat pe SineInsugicajerfE,darinaintede aceasta El a aduso altl jertft lui f)umnezeul
o inimd frdnti de'durereqi sufein{d,un sufletin careconflictuldg veacuri era dezldnfuit;o lupti in
careDurnnezeu Fiul se confruntacu puterileintunericului,purldndo bdtilie pentruomenireapierduti;
o bitdliein careerabiruitorasupramor[iigi impotrivaceluicareaveaputereamorfii,Diavolul".

CONDESCENDENTAFIULUI

Versetul8: "cu toatecfrera Fiu,a inv6{atsdasculteprin lucrurilepecarele-asuferit."

Este un lucru uimitor ci Domnul nostru a trebuit sd experimenteze ascultarea.in veqnicia

trecuti Domnul Isus fbceapartedin Dumnezeiregi, binein{eles,aceastipozilie r6mdnede-a lungul
timpuluiqi in vegniciaviitoare.In Filipeni2 versetul6 Pavelspuneci Isusaveachipullui Dumnezeu
gi El nu trebuias6 ascultede cineva.Totugi,prin intrupareaLui, Domnul a invdfat ascultareagi a
devenitascultitorpdndla moartegi incd moartede cruce.Versetular puteafi tradesmai bine, ,,Degi
eraFiul lui l)umnezeu,DumnezeuFiul, Dumnezeu adevdrat din Dumnezeuadev5rat,totu$ia inv5{at
ascultarea prin lucrurilein carea suferit".

DESAVAR$IREA DOMNULUI NOSTRU

Versetul 9: ,,$i dupf, ce a fost fficut desflvArgit,S-a filcut pentru to{i cei ce-L ascultii, urzitorul unei
mAntuirivegnice."

Cuvdntul ,,desdvdrgit"estc,,teleios". inlelesulde aici este,,a aduceo persoanisau un lucru la

finta fixatd de Dumnczeu". Procesulcare a fost folosit pentru a-L aduce pe Dornnul la fint6 a fost viala
Lui desdv6gitd,crucea,moarteagi invierea Lui gi finta Lui a fost ca El si fie urzitorul unei mdntuiri
veqnice.Oservafi, intimplitor, cd atunci c6nd o persoanf,este mdntuitd prin harul lui Dumnezeu,acea
mdntuireestevegnici gi observafide asemeneacI Domnul nostru.esteurzitorul unei mdntuiri vegnice.
Cuvdntul,,urzitor" traducecul'dntuldin greacd,,aitios". inscamni.,,celcareestecauzaexistenleiunui
lucru". Domnul, cu alte cuvinte. prin moartea qi invierea Sa este cauza mdntuirii noasteveqnice.
-mAntuirea?"
Atunci intrebareaeste. ,,Cine sunt cei care primesc gi rdspunsuleste ,,toti cei ce-L
ascultd". Ar trebui si ne intrebdm in ce aspectar trebui sI ascultArn?Apostolul Ioan ne di rdspunsulin
I Ioan 3 versetul23, ,, $i poruncaLui estesd credemin Numele Fiului Sdu Isus Hristos,gi s5 ne iubim
unii pe al1ii,cum ne-a poruncit El". Astfel, singuraobligafiepe care o are pdcdtosuleste si creadl in
urzitorul acesteimdntuiri gi in lucrareade riscumpdrareape care El a sivirqit-o la Golgota.

PECETEA DE, APROBART] A LUI DUNINEZEIJ TATAL

Versetull0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu:Mare Preot'dupi rinduiala lui Melhisedec'."

Cuvdntul ,,numit" este,,prosagoreuo";inseamnS,,a te adresaprintr-un nume in mod public, a

salutein mod deschis". Astf-el,DumnezeuTatdl S-a adresat,L-a salutat pe Domnul gi Mdntuitorul
nostruca Mare Prcot dupd rdnduialalui Melhisedec.imi aduc aminteca tdnlr in Serviciul Na{ional,?n
timp ce serveam in insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronarea Reginei Elisabeta ll.
Iriecaresoldat t6ndr fbrd excep{ie a fost chemat la o parad[ speciali qi fieare dintre noi era numit de
comandantulnostru sd salutepe noul Suveran.Dar aici adevirul minunat estecd DumnezeuTatdl este
Cel careil salutdpe DumnezeuFiul. Pavel vorbegtedespreacestadevir in Filipeni 2 versetele5 la l l
gi in detalii graficesubliniazi condescen{aDomnului Isus gi apoi, in versetul8 el aratdcum Domnul S-
a supuspAndla moarte qi incl moartede cruce;in versetele9 la I I el continudsd spund,,,De aceeagi
DumnezeuL-a inSl{atnespusde mult, Ei I-a dat Numele,careestemai presusde orice nume;pentrulca,
in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchial celor din ceruri. de pe pdmdntgi de sutr pdm6nt,;;i

59
orice limbd sd mdrturiseascS,spreslavalui DumnezeuTatdl,ci lsus HristosesteDomnul". intr-o zi
toti vor fi chemafis6-Lsalutepe Fiul.

PROBLEMA ACESTOR EVREI

Versetulll:,,Asupra celorde mai susavemmultede zis,qi lucrurigrelede tilcuit;fiindcl v-afi fllcut

greoila pricepere."

Ceeace scriitorulvrea si spunl aici esteci acesteinvi{ituri cu privire la Domnul nostrucare

esteMare Preotdupl rdnduialalui Melhisedecsuntgreude inerpretatpentruevrei.De^cese intdmpld
acestlucru?Ne estedat rispunsul;,,suntefigreoi". CuvAntul,,greoi"este,,nothros".Inseamnf,,,nici
un indemn"; ei eraugreoi,lird motivafiegi, pe ldngdaceasta, eraugreoi la pricepere.inseamndcl ei
g6seaudificili infelegereaacestoradevdruri.Problemacarea fost descrisiesteaseminitoarecuiva
care se striduiegtes[ explice ?ndrumirilecomplexeunei persoanegreoaiela pricepere.Av6nd in
vedereacestlucru,ei nu aveaunici un indemnqi nici o inlelegerea acestoradevdruri.Apoi in versetul
12 autorulexplicdcum ar trebuisi fie acegtievreiqi cum suntei de fapt.

Versetull2: ,,in adevlr, voi carede mult trebuiasil fi{i invn{6tori,ave(iiarfigitrebuinff,de cinevasi vI
invefeceledint6iadevlruri alecuvintelorlui Durnnezeu, gi a{i ajunssI ave{inevoiede lapte,nu de hran5
tare.tt

Acum ar fi bine si ne reamintiminci o dat[ contextul;aceEtievrei vor fi probabilla inceputul

perioadeiNecazuluicel Mare. Ei tqi vor da seamac5 eraunaliuneaaleaslpentruplanullui Dumnezeu
pentrua aduceimpdrlfia. Vor recunoagte de asemenea din Romani I I versetele23 la 25 cd ei erau
mlSdilelemislinului altoitela rIdlcintr. Dar apoiei vor in{elegemotivul pentrucareerauatdtde greoi.
Pavelexplici aceastain Romani l l versetele7 la 12.in versetul8 Pavelspune,,, (dupdcum estescris: t
,,Dumnezeule-a dat un duh de adormire,ochi ca sd nu vadfl,qi urechica sd n-aud6;)pdn6in ziua de
astdzi."ProblemaIsraeluluieracd ei au depinsde Legim6ntulce Vechi pentrum6ntuiregi nu gi-audat
seamaniciodati cd Domnul Isusla prima Lui venirea fost MediatorulLegSmdntului cel Nou aducdnd
I
mdntuirevegnicS.in versetul 12 din acestpasaj,Pavel spune,,,Dac6,,deci, alunecarealor a fost o
bogdfiepentrulume,gi pagubalor a fost o bogdliepentruNeamuri,ce va fi plindtateaintoarceriilor?"
Astfel, aceastf,dif,cultatede a pricepeva fi indepirtati; Israelil va recunoa$te aqacum vom vedea
il
ulterior gi aceastava avea ca rezultat o mullime de bogdlii peste lume prin binecuvdntiri frri
precedent. Apoi sciitorulaccentueazlcd in aceaperioaddei ,,ar fi trebuit" sd fie invifitori. Cuvdntul it
,,trebuia"cb erao obligafiemorali stabilitl pentruIsrael.Ca natiunealeasdei aveauo obligafie,pusd
de Dumnezeu,de a duce descoperirea dragosteilui unei lumi pierdute.f)ar apoi autorul scoatein
evidenfdproblema,,cd ei aveautrebuinli de cinevasI ii inve[e". Astfeloceeace evreii trebuiausI It
cunoasclerauprincipiilede bazi; adicdideileelementare cu privire la mdntuire;ABC-ul Evangheliei.
$i prin urmareestearuncaticritic[ asupraevreilor.Suntacuzafic[ au ajunssdaibdnevoiede lapte,nu
de hranl tare.Timpul folosit pentru,,auajuns" indici un processcarea fost incheiatin trecut, dar are fl
rezultatein prezent.Ceeace autorulvrea sI spuni aici esteci dn cauz6cd IsraelulL-a respinspe
Mesia orbireajudiciari a fost adusi asupranafiuniiavdndca rezultatfaptul cI ei trebuiausI invefe
acumABC-ulprofefiilorlui Dumnezeu. il
NATURA IMATURA A EVREILOR
I
Versetul13: ,.$ioricinenu sehrlnegtedecAtcu lapte,nu esteobignuitcu cuv6ntuldespreneprihlnire,
c6ci este un prunc."
I
Cuvdntul ,,prutrc" inseamnf,,,o persoani imaturd". O asemeneapersoandtriiegte doar cu
lapte.Cdnd Pavela scriscorintenilor,in I Corinteni3 verseteleI la 4, el subliniazdfaptul cd acegti
I
corintenierau imaturi prin firea p5manteascd,
dar evreii din cazul nostruerau imaturi prin lipsi de
60

I
a
{

-a pricepere.Rdspunsulpentru arnbele grupri este cd au nevoie de Cuvdntul lui Dumnezeu,hrana tare.

J Ceea ce vrea spund textul in mod literal este cd ei erau lipsi{i de experienfd in mesajul care este
neprihdnitin caracterullui. Acum amintili-vi obliga{ia pe care o vor avea evreii in timpul Necazuluice
l Mare. Acum ei trebuiau str fie cei care sI primeascd qi sd proclame acest mesaj al neprihlnirii.
Problemaevreilor din trecut a fost cdnd L-au refuzat pe Mesia al lor impreuni cu Legdmdntulce Nou
gi s-ausprijinit pe l.egdmdntulcel Vechi carenu puteasd le aductrmdntuire,ci numai condamnare. Ca
f rezultatal acestui lucru, Israelul a fost pus deopartegi Domnul a trecut la perioada Bisericii care va
culmina cu rdpirea.Dupdce scriitorul s-a ocupat de cei imaturi. acum in versetul l4 vorbeqtede cei
caresunt maturi,
l
Versetul.14: ,rDar hrana tare estepentru oameniimari, pentru aceiaa c6ror judecati s-a deprins,prin
? binelegi rf,ul."
intrebuin{are,sil deosebeascil

Astfel, hrana tare este pentru cei maturi; adici pentru cei care au infeles descoperirea
f Leglmdntului cel Nou. NIV descrieacest lucru foarte bine, ,, pentru aceia a cdror judecat6 s-a deprins,
prin intrebuin{are,sd deosebeascS binele gi rdul". Amintili-vd de problematrecutda Israeluluicareera
acceptarea legii ca gi cale spre neprihdnire;mai exact,se alipeaude LegdmAntufcel Vechi gi refuzau
LegdmAntulcel Nou.

f
;l
=l
f
T
-

=]

T
=l
J

,|
L.
.
LUCRAREA RASCUMPARATORULUI_ 2:16-18

NU Exrs'tA a"ruroR PENTRUiNcnnr

Versetul16:,,Cflcinegregit,
nu in ajutorulingerilorvineEl, ci in ajutorulseminfeilui Avraam."

,,Ajutorul" nu este in original gi am puteaciti, ,,Cdci negregitEl nu vine pentru ingeri",

Cuv6ntul,,vine" in original inseamnf,,,a fine in mdini. a stipdni ceva". Inseamnisi fii stipdnitde
scopulda a ajuta gi de a sprijini. Astfel, nu existdriscumpirarepentru fiin{ele angelicecare s-au
rizvrdtit impotriva lui Dumnezeu.Totugi, existd ajutor pentru om - ,,ci in ajutorul seminfeilui
Avraam".,,A veni tn ajutor" este acelagicuv6nt din greac6,,,a avea ca scop ajutorarea^sau
sprijinirea" qi observafi,in mod deosebit,autorulse referi la ,,simdnfalui Avraam", Israel.Intr-
adevir, cdndIsraelva treceprin Necazulcel Mare acestversetva fi o binecuvdntare nemaipomenita
pentruei. imi amintescci acummulfi ani in urmd cdnderamin ServiciulNafionalin Cipru, un grup
dintrenoi ne-amdecissI mergemsEinotdmintr-unbazin interiorin Cipru.Atunci nu puteamsi inot
foartebine qi in mod nebunescm-amindreptatspreadAncAi foarterepedeam avut probleme.Mi-am
dat seamacd eramin pericolgi am strigatdupdajutor.Acolo era un tAnlr din serviciulnafional,care
era un bun inotdtor.A venit spremine ca o torpil6,m-a ridicat deasupra apei gi m-a aruncatpe {irm.
Aceastaesteo reflecfiefoarteasemlnltoarecu ceeace Domnula fdcut pentrunoi to1i.El a avutca
scopsdajutegi sdsprijineomenirea.

!'crsetul 17: ,,Prin urmare,a trebuit sfl Seasemene

fra{ilor Siti in toatelucrurile,ca sfl poatilfi, in ce
priv,^gteleglturilecu Dumnezeu, un marepreotmilosgi vrednicde incredere,ca sf,faci ispilgirepentru
pilcateleroiudului."

Cuvdntul ,,prin urmare" ne duce inapoi la versetulanterior.PentrucI Domnul a venit in

ajutorulumanitblii,inclusivIsraeloa trebuit- ce minunat,acestcuvdnt,,a trebuit" - tradus,,opheilo"
inseamnd,,Dumnezeu a pus obligafiasfhnti asupralui Hristosde a aducemdntuire". Apoi versetul
continui sh spun6,,,sdse asemenefrafilor Sli". Din nou, acestane duce la promisiuneadin Genesa
3.15,ctr fromnul trebuiasd se facl ca unul din noi pentrua deveniriscumplritor.CdndDomnula
devenitca gi frafii SAi El devenitpirtag la intristirile, sdricia, ispitelelor gi, in final, la o moarte
violentd gi nemeritatn.Degi Domnul a suferit ?n toate acestemoduri, El a fost f6r6 pdcat.$i apoi
autoru'faceo afirmafie,carear puteafi plini de semnificaliepentrucititorii evrei - ,, ca s[ poati fi un
mare preot milos qi vrednic de incredere".,,Milos" inseamnd,, un sentimentde compltimire care
deternindpe cinevasd aciioezepentrua te eliberadin nenorocire"; gi vrednicde increderemergeun
pas:nai departe.Facereferirela cinevacaredoregtein credinciogialui site eliberezedin nenorocire,
Ap,ri scriitorulse referdla Domnulca fiind marepreotpentrunoi. Pentruevreiacestlucru ar fi plin de
in'emnitate gi ne duceinapoiin VechiuTestamentla jertfa Ziua lsplgirii agacum o avemdescristr in
Lcvitic 16. Doud gdndurisunt legatede pozilia de Mare Preota Domnului nostru.Mai ihtdi, reface
legiturilecu Dumnezeugi, in al doilearAnd,faceispdqirepentruplcatelenorodului.Sl IuIm primul
punct, ,,in ce privegte legdturilecu Dumnezeu"; aceastaeste cu adevirat o expresietehnici.
Intorcdndu-ne in Levitic l6 versetul2, Aaron,marelepreot,erainvifat si nu intretot timpulin sfAntul
locag.Aaron trebuiasd intre numai o datl pe an intr-o zi specificl,inZiua Ispigirii gi intr-un mod
specific.Aaron apdrea?numanitatealui, ca un rdscump6rdtor al poporului.De aemenea, el trebuiasi
vin[ imbrlcat in vegmintede in ar[tdnddeslvdrgirea lui in sfin1enie.In acestloc preasfhnteraChivotul
Legdmdntului.Aceastdcutie de aur confineatablele de piatri unde erau scrise cu degetullui
Dumnezeu.CeleZecePorunci.Capaculera de aur greugi se facereferirela el ca la scaunulmilei.Cu
fa{a spre acestscaunal milei erau doi heruvimi gi mai sus de acegtiaera slava Shekina,adevdrata
prezen{6a DurnnezeuluiSfdnt. Datoritl pdcatelorpoporului gi a incdlcirii LegdmAntuluiMozaic,
Aaron trebuiasd confruntesfinfeniainsultatda unui Dumnezeucaretrebuiasd intdlneascd judecata
noastr[. Agadar,capaculde aur de pa Chivotul LegdmAntuluiar puteasd se refere foarte bine la
scaunuldejudecatl a DumnezeuluiAtotputernic.Prin urmare,marelepreot,in ce privegtelegdturile cu
32
 Dumnezeu,trebrria si satisfacdintr-un fel dragosteaqi sfinlenia lui Dumnezeu. Al doilea aspect,,,si
faci ispigire pentru pdcatelenorodului"; inc6 o datd, se face referire la procedura din Ziua Ispiqirii.
Cuvintele,,a face ispdqire"sunttraducereacuvdntuluidin greacd,,hilaskomai".Vom vedeamaitArziu
in Romani cd acestcuvdnt cste tradus ,,impdcare".Acum sd ne gAndim pulin la proceduradin Ziua
Ispigirii qi la pozilia Dornnului ca Mare Preot pentrunoi. Mai int6i, estealegerealui DumnezeuTatdl
cu privire la Dumnezeu Fiul. Si incercdm sd ne imaginim cd suntem impreund cu israelilii in Ziua
marea Ispdgirii.Aaron, marele preot, ar cere doi fapi gi sorful ar fi aruncat.Unul ar fi lapul ispdgitorqi
celdlaltfapul Domnului. Acesta de pe urrni ar fi ales pentru ardereade tot. Domnul Isus in rugdciunea
Lui de mare preot in loan 17 versetele4 gi 5 afirmtr, ,, Eu Te-am proslSvit pe pdmdnt, am sfhrgit
lucrareape care Mi-ai dat-o s-o fac. $i acum, Tat6, proslflvegte-Mdla Tine insuli cu slava pe care o
aveamla Tine, inainte de a fi lumea." Din nou, in Evrei l0 versetul 7, autorul citdnd din Vechiul
Testament, afirmd, ,,Atunci am zis: ,,Iat6-MI (in sulul cdr{ii estescrisdespreMine), vin sd fac voia Ta,
Dumnezeule!"Apoi, in al doilea r6nd, este rugdciuneaFiului inainteaTatilui. Aceastadin nou este
ilustratdin Levitic 16. intorcAndu-nela Aaron, israelilii aveaus5 vadi cum el lua o cddelinldplind cu
cdrbuniapringi de pe altar. Apoi avea si pund tdmdia pe foc ;i, pentru a folosi expresiape care o gdsim
in Levitic I 6 versetul 13, ,,pentruca norul de fum de tdm6ie sd acoperecapacul ispigirii de pe chivotul
mdrturiei, qi astfel nu va rnuri." Pasajuldin Vechiul Testamentvorbegtedin nou despreAaron ca
avAndmdinile pline de tdmdie pe care o aduceain locul prea sfdnt. Intorcdndu-nela Marele nostru
Preot,Domnul Isus,in Marcu l4 versetele32la36, ilvedem pe Domnul nostru?nGhetsimanigiauzim
cuvintele minunate de pe buzele Lui, ,,Tat6,fic toate lucrurile i1i Sunt cu putinf6; depirteazdde la
'Iotug,
Mine paharulacesta! fac6-senu ce voiesc Eu, ci ce voieqti Tu." Din nou, in Evrei 5 versetul7
citim, ,, El esteAcela care,in zilele viepii Salepdmdntegti,aducdndrugdciuniqi cerericu strigfltemari
qi cu lacrdmi cdtre Cel ce putea sE-L izbdveasci de [a moarte, gi fiind ascultat,din pricina evlaviei Lui,
cu toate cd era Fiu, a inv6{at sd asculte prin lucrurile pe care le-a suferit." Apoi, in al treilea rdnd,
intrucAtstudiem migcdrilelui Aaron, il vedem cum injunghie fapul Domnului, ii strdngesdngeleintr-
un vas gi intrd cu sdngeleanimalului injunghiat ?n locul preasfhnt.Apoi imprdgtie singele pe scaunul
de judecat6, care devine scaunul indurdrii. intorcdndu-nein Evrei capitolul 9 versetele23\a26, citim
despre Marele nostru Preot, Domnul Isus, ,,Dar, deoarecechipurile lucrurilor care Sunt in ceruri, au
trebuit cur6{ite in felul acesta,trebuia ca inseqi lucrurile ceregtisd fie curdfite cu jertfe mai bune decdt
acestea.Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare ftcut de mdnd omeneascd,dupd chipul
adeviratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infr{igeze acurn,pentru noi, inaintea lui
Dumnezeu. $i nu ca sd Se aduci de mai multe ori jertfi pe Sine insugi, ca marele preot, care intrd in
fiecare an in Locul preaSffintcu un sdnge,care nu este al lui; fiindcd atunci ar fi trebuit s6 pdtimeasci
de mai multe rtri de la intemeierea lumii; pe cdnd acum, la sfhrgitul veacurilor, S-a ardtat o singurd
dati, ca s6 gteargd picatul prin jertfa Sa." In Romani 3.25, Pavel afirmd acelaEi lucru, ,, Pe El
DumnezeuL-a rdnduit mai dinainte si fie, prin credin{ain sAngeleLui, o jertfE de isp6gire." Cuvdntul
impdcareeste interesant;este cuvAntul,,hilasterion" gi are acceaqirdddcindca gi cuv6ntul din textul
nostru,,,a face ispigire (irnpdcare)".Cuvdntul din Romani poatefi tradusDomnul Isus a fost scaunul
nostrude indurare. l)omnul ne-a oferit o ilustralie puternicAa acestui lucru in pilda pe care o gdsim in
Luca l8 versetele9la 14.Este Pilda vameguluigi a Fariseului;,,Fariseulstain picioare,gi a inceputsd
seroagein sine astfel: ,,Dumnezeule.[1i mulpmesc cd nu Sunt ca ceilalli oameni,hrdpdrefi,nedrepli,
preacurvarisau chiar ca vamegulacesta." Totugi, desprevamegulpicitos citim, ,, nu indrdzneanici
ochii sd qi-i ridice spre cer; ci se bdteain piept, Ei zicea: ,,Dumnezeule,ai mild de mine, pdcdtosul!"
Acum lucrul uimitor este ci acestcuvAnt,,milos" este,,hilaskomai"; este acelaEicuvint folosit in
acestverset,,a face ispagire""Gdndindu-nela Romani3.25, ceeace spuneapdcdtosulera, ,, Doamne,
fii scauntrlmeu ce lnilS pentrumine, p6citosul". $i observalice a spusDomnul in versetul14,,, onrul
acestas-a pogordt acasd soc<ltitneprihinit." Cu alte cuvinte, Dumnezeu l-a declarat,,nevinovat". t.
Existdgi un alt aspect al procedurii din Ziua Ispdgirii, care este vrednic de atentie. in Levitic 16
versetele 20\a22 citim cd dupi ce Aaron a fbcut ispiqireapentru picate, el a luat lapul ispigitor, gi-a
pus mAinilepe capul {apului gi a mirturisit asupralui toate ftridelegile copiilor lui Israel.Apoi lapul a
fost dus departcin pustie pentru ca sd nu mai fie vizut niciodatd. In Matei 9 versetele2 la 8 citim
istoria unui om paralizat c5ruia Dornnul Isus i-a spus, ,,indrdznegte,fiule! Pdcatelei1i sunt iertate!"
Cdrturarii s-augAndit in ei inqigi cd aceastaera o blasfemie dar Domnul a dovedit eficacitateaiertd.rii
Sale pentrucd i-a poruncit omului sd se ridice qi sI umble. Cuvdntul pe care Domnul lsus l-a folosit

33
pentru,,iertate"esteinteresant. Estecuv6ntulgrec,,apohiemi";inseamnd,,atrimite departe"gi astfel
avemaici un tabloufrumoscu privire la ceeace Aaron a fbcutcu lapul ispdgitor;picateleomuluiau
fost aruncatedeparteodattrpentrutotdeauna. Din nou, citim in Mica 7 versetul19 ,, gi vei aruncain
fundul mdrii toatepdcatelelor." In leglturi cu acestversetimi amintesco intAmparemai degrabl
amuzantddespreBilly Bray, un miner de cositor care a fost mdntuit.Era cunoscutca un cregtin
zgomotospentrucd intotdeauna striga,,Aleluia" pentrubun[tatealui Dumnezeufap de el. Povestirea
spuneci Billy Bray a fost invitatin casaunui domninfluentgi pentrucEaveagi alli oaspefiseintreba
cum ar puteasdfind in frdu exuberantalui Billy Bray. A hotlrdt s6-l laseintr-o camerf,retrasi.undeera
un atlasal lumii. De indatddin camerds-aauzitun ,,Aleluia" puternic.CAndgazdaa cercetatsdvadi
ce l-a fbcutpe Billy sI fie atdtde entuziasta descoperitcd musafirulsiu a observatpe atlasun locin
OceanulPacificundeaddncimilenu puteaufi mdsurate. Billy Bray amintindu-qitextul din Mica 7.19i-
a spusgazdeilui ci toatepicatelesaleau fost aruncatein addncimilemdrii, dupi carea strigatgi mai
tare,,Aleluia". Isaia44 versetul22 vorbegtedesprepicatelenoastrecareau fost gterse;Psalmul103
versetul12 afirmi c[ atdt cdt estede departerfisiritul de apus,atdtde mult depirteazdElftrddelegile
noastrede la noi. Toateacestea,bineinteles,sunt demonstrate intr-un mod minunatin proceduradin
ZiuaIspdgirii.

DOMNUL, CEL CARE NE AJUTA

Versetull8: ,,$i prin faptul ci El insugia fostispititin ceeacea suferit,poatesdvini in ajutorulcelorce

Suntispiti$.t'

CuvAntul,,suferit" este,,pascho";inseamnS ,,a experimenta suferinfa;a indura" gi timpul

folositindicl o actiunecarea fostincheiatdin trecutdar cu rezultatecareexisti gi in prezent.Observali
ci lsus ,,El insugi" esteCel care a fost ispitit in ceeace a suferit.Cuvdntulinseamni ,,a punela
incercarepentrua vedeacareestebinelesaur[ul ?nprezent" sau,?nal doileardnd,poateinsemna,,o
ispitirepentrua facertru". Probabilambelein{elesuriau fost avutein vedere.Ispitirilepe careSatanI
le-aadusDomnuluiin Matei capitolul4 eraupenffua evitacrucea.In Matei 16.21 gi 22 cdndDomnul
le-adescoperitucenicilorcd El aveasI suferegi sd moari, Petrua fost cel careI--a sfttuit pe Domnul
sdevitecrucea.Domnulnostru,adresdndu-se in mod evidentvrdjmaguluiSiu carese foloseade Petru,
a spus,,,inapoiamea, Satano!" Domnul a suferit gi a biruit. De trei ori tn Matei 26. 36 Ia 46, in
ruglciuneaDomnuluinostrudin Ghetsimani,El a spus,,,nuvoia Mea s6 se faci, ci voia Ta" gi crucea
a dovedit infrdngerealui Satan.Aga cum este scris in Coloseni2.15, ,, A desbrdcatdomniile gi
stipdnirile,gi le-a ftcut de ocardinaintealumii, dupdce a iegitbiruitor asupralor prin cruce." Acum
dupdce Donul a ftcut toateacestea, autorulspune,,,poatesi vin[ in ajutorulcelor ispitili". Cuvdntul
,,ajutor" esteun cuvdntfrumos;inseamni,,a alergaIa strigdtulcelor caresuntin pericolgi a le oferi
ajutor". Sespuneaodat6o povestiredesprei.rntdndrcarea escaladat o falezdpe malul mlrii, a ajunsin
niqtedificultiti $i nu puteasd se migteintr-o partesaualta.A fost chematgrlnicerul gi ajutoaredar
pozilia in care era bliatul ftcea prea dificilA ajungereala el in siguranfl. Brusc biiatul a devenit
disperatqi a inceputsi strigede durere.in acelmomentmamasaa alergat?najutorulsdugi c[firdndu-
sepe rocl a ajunsla fiul ei gi l-a salvat.Dragosteaa g6sito modalitate;gi exactacestaestetabloulpe
careil avemin legdturdci Domnul nostrumgi despremodul in careEl vine in ajutorul nostru.cdnd
suntemispitili. Resursacredinciosului se gdsegte in 2 Corinteni2.14, ,,MullEmirifie aduselui
Dumnezeu, carene poarti totdeaunacu carulLui de biruinfdin Hristos"; observafici acestemullumiri
nu suntpentrunoi; numai f)umnezeuesteCel carene vine in ajutor.Orioum,doardoui lucruri sunt
necesare. In primul rdnd,trebuiesi fim conqtienfide inten{iilelui Satan.Pavelin 2 Corinteni2 versetul
11 ne avertizeazl,,,ca si nu lSs6mpe Satanasd aibSun cAqtigde la noi; cdci nu Suntem?nnegtiin{i
despreplanurilelui." Trebuiesd fim conqtienti,prin urmare,de strategialui Satangi, in al doileardnd,
trebuies6 fim congtienfide promisiunealui Dumnezeupe careo descoperim in Efeseni6 versetelel2
gi 13,,, Cdci noi n-avemde luptatimpotrivacdrniigi sAngelui, ci impotrivacdpeteniilor, impotriva
domniilor,impotrivastdpdnitorilorintunericuluiacestuiveac,impotrivaduhurilorrdutdliicareSuntin
locurilecereqti.De aceea,lua{itoatdarmdturalui Dumnezeu,ca sd vd pute{iimpotrivi in ziua cearea,

34
$i si rdmdnefi in picioare, dupd ce veli fi biri.rit totul." Observali cd aceasta este armdtura lui
Dumnezeuqitrebuies6 o ludm asupranoastrdprin credin{i".

35
-

CAPITOLUL 6

ixorvrnul cArRn EVREI- 6:l-3

Versetul l:,,De aceea,si lf,s5m adevfrrurileincep6toareale lui Hristos, gi s6 mergem spre cele
desivAryite,fdri si mai punem din nou temeliapocdinfeide faptelemoarte,gi a credin{eiin Dumnezeu."

Cuvdntul,,deaceea"din capitolul6 ne duceinapoila ceeace scriitorula afirmatin capitolul5

verseteleI I la 14.Evreii trebuiausi renunlela dietalor cu lapte5i si ia hranf,tare.Al doileacuvdnt
din acestverset,,si l6sim" estela un timp aorist;esteo ac{iunecarecauzeaz6 odati pentrutotdeauna
o separare.Imagineaestea unui alergltorin poziliade start.Pavelin 2 Timotei2 versetul5 afirmE,,,$i
cine luptd la jocuri, nu este incununat,dacd nu s-a luptat dupd rdnduieli" qi autorul explicl ce
inseamnipozifiade start- doctrinalui Hristos.A-qeEti evreitrebuiausi recunoascimai intdi cI Isus
esteMesiacel promis Israelului.Apoi estesfatul ,,sdmergem". in mod interesant,cuvdntulestela
diatezapasiv6.Aceastainseamn[c{ subiectul,evreii,suntinfluenfa}ide un agentexteriorgi ar puteafi
tradus,,slne ldsim dugimai departe".Acum sdne gAndimdin nou la Romani9 versetele 3l la 33 gi
sI ne amintim problemaIsraelului.Ei credeauci pot atingefinta lui Dumnezeuprin metodalegii gi
astfelau refuzatofertaharului,luiDumnezeu.Acum Dumnezeuspunetebuiesi privili la Mine pentru
indeplinireavoii Mele. $i careestepozi{iafinalf? Estedesivdrgirea careinseamnddezvoltaredeplini,
maturitatea Dumnezeirii.Amintifi-vi cd aceqtievreierauinchiqi?ntr-unsistemde fapte.Ei trebuiausi
recunoascd acum cE nu mai erau sub lege ca gi principiu dominant,ci sub har. Dr KennethWeist
citeazdnigte versuri,,,Legeacere fb aceastagi vei trdi, dar nu-mi dd nici mdinile, nici picioarele.
Evangheliaimi aduceun cuvdntmaibun,md facesi Zborgiimidn aripi." $i apoiscriitorulexplicice
trebuiesd lasein urmd. Ei nu trebuiaus[ puni din nou temeliapociinfei.Cuvdntul,,pocdin16"
inseamni,,schimbare a min{ei". Fraza,de faptelemoarte" vorbegte de fapteleLegii carein celedin
urmd nu vor aducedecAtcondarnnare. Aceastainseamndcd faptelelegii suntcontaminatede moarte,
Aminti{i-v6cd ?nfiecarean evreii trebuiausI vini la templuin Ziua Ispdgiriigi sd se pociiasci datoritd
neascultiriide Legedin nou qi din nou. Autorulsubliniaziaxestlucrumai in detaliu.in capitolul9
versetul14, el afirm5,,, Cn cAtmai mult sdngelelui Hristos,care,prin Duhul cel vegnic,S-a aduspe
SineinsugijertfE fErdpatd lui Dumnezeu,vd va cur6[i cugetulvostrude faptelemoafte,ca sd slujifi
Dumnezeului cel viu!" Apoi autorulspuneci nu trebuiesI ne mai punemtemeliapoc6in{eidecdtpe
credin{ain Dumnezeu.Vorbegteaici esprecredin{amdntuiriia$acum a fost experimentat6 de Avraam.
Acestaeste,bineinfeles, un act desivdrqitpentruinceputgi seocupdde mdntuireavegnicd.

APOr EVRETTSUNT inOnrvrNATr SA PARASEASCARTTUALUL

Versetul2: ,,invdfitura desprebotezuri,desprepunereamAnilor,despreinviereamorfilor gi despre

judecatavegnic6."

Sevorbegtedespredoui lucruri- mai intdi, doctrinabotezului.Pentruevrei aceastase referi la

ceremonialulde spilare. De exemplu,ei igi spilau m6inile inainte de mas[ qi aveau multe alte
ceremonialede spdlare.Totuqi acesteaerau ceremonialeexterioare;ceeace Dumnezeucereaera o
lucrarevegnicla inimii.Apoi, in al doilearAnd,,,punerea
mdinilor".Acestaacealoc cAndisraelituligi
mirturiseau picatele in templu. El igi punea mdinile pe capul animalului de jertfX recunoscdnd
animalulca pe un inlocuitor.Totuqi,acegtievreitrebuiausd recunoasclfaptul ci acestsimboltrebuia
abandonatpentru realitate.Aminti{i-vi ci ei trebuiausd meargi spre desdv6rgire; aceastainsemna
maturitatea
deplini a Dumnezeirii.

62
PARASINDJI]DECATA VE$NIcA

Ar trebui strne amintimcd sub legejudecataera sigur6.Autorul spune,,,inviereadin morfi gi

judecatavegnic6".CuvAntullui Dumnezeuaraldci vor fi doud invieri. Prima inviere estea celor
neprihdnifipentruviala vegnic6,Apocalipsa20 versetul6. T'otugi,existi clinvierepentrucondamnare,
Apocalipsa20 versetelell la 15.Aceastaestejudecatala MareleTron Alb c6ndtoli cei pierdu{ivor
stainainteaunui DumnezeusfhntEi Cuvdntullui Dumnezeuspune,,,vor fi judecatidupf,faptelelor".
Tofi acegtioameniin aceazi infricogItoarecdndvor stainainteaMareluiTron Alb vor fi trimigiintr-o
veqniciepierdutl gi va fi o judecati vegnicd.Acum acegtievrei sunt avertizalic[ aceastifrici de
judecatavegnicdtrebuiesi fie lisatd in urmd pentruci in condifiile Legdmdntuluicel Nou existd
promisiunea m6ntuiriiveqnice.Apoi in versetul3 -

Versetul3: ,r$ivom facelucrul acesta,

daci va voi Dumnezeu."

Acum ceeace scriitorul vrea sd spundaici este c[ acegtievrei vor merge spre maturitate
pdrdsindcondamnarea veqnicl qi acestlucru va fi prin voia lui Dumnezeu;adici prin harul lui
Dumnezeu.Cuvflntul,,va voi" esteinteresant.Dr KennethWeist subliniazdci in gramaticagreacd
estela conjunctivpresent,diatezaactivd.Aceastdexpresietehr\ici inseamni ci DumnezeuesteCel
care preia acliuneaqi implinegtesarcina;prin urmareEl esteCel careii va aducepe acegtievreila
deslvdrgire.Din nou, gramaticSaratbcI aceastideslvdrqiredepindein mod completde credinciogia
lui Dumnezeu.

AVERTIZARBA LUI DUMNEZEU PENTRU ACE$TI EVREI DIN VREMURILE DIN

URMA - 6:4-8

inainte de a ne intoarcela acestpasajcare a cauzaratdt de multe problemepoporuluilui

Dumnezeu, ar trebuisi observdmtrei lucruriimportante. Mai 6ntdi,pasajulnu seadreseazd indivizilor.
Observalice spunein versetul4,,,cdciestecu neputinfdca cei";astfelreferirea estefbcut6la un grup
sauo comunitate.in al doileardnd,in versetul6 ni se spune,,,gi caretotugiau cdzttt". Oricinear fi
acestgrup vom descopericd ei deja s-auindepdrtatqi, de fapt, au cizut. Prin urmare,acestaesteun
evenimentcaredeja a avut loc in istoriatrecuti a Israelului.In al treileardnd,despreacegtioamenise
spunein mod specificci erauevrei.Acestlucruestesubliniatin versetul9 undeni se spune,,, preo
iubipilor,totugi de la voi agteptdmlucruri mai bune". Acum pentrua infelegeacestpasajtrebuiesd
urmdrimsuccesiunea de evenimenteEi modulin careDumnezeuS-aocupatde Israel.in primul r6nd,
suntLegSmintele pe careDumnezeule-a frcutcu Israelul.Peocupdrile lui Dumnezeu'fap de Israelau
inceputci LegbmdntulAvraamiccarea fost adeveritlui Isaacgi lacov.Evrei I versetul1 reamineqte
evreilordespreaceasta, ,, Dupdce a vorbit in vechimepdrinlilornoqtriprin prooroci,in multe rdnduri
gi in multe chipuri, Dumnezeu,la sf6rgitulacestorzile." Prin Legirndntul Avraamic Dumnezeua
promisci sdmdn{a femeiiva veni,a$acum a promisin Genesa3.15.ca sdzdrobeasc6 Satanocratia;sd
aducdmdntuirevegnicdgi o impdrS{ie veqnici.Apoi, in al doileardnd,esteCuvdntulDomnuluipentru
Israel.In capitolulI versetul2 se spune,,, ne-avorbitprin Fiul pe careL-a pusmogtenitor al tuturor
lucrurilor,pi prin carea fbcutqi veacurile".Acum sd ne amintimcareera mesajulDomnuluipentru
Israel;era s6 se pocdiascpentrucd impird{ia cerurilorera aproape.Acestmesaja fost proclamatmai
intdi de loan Botezitorul;a fost mesajuldirectal Domnuluinostru;a fost de asemenea mesajulcelor
doisprezece ucenici;5i chiar?naintede ristignireaDomnuluia fost mesajulcelorgaptezeci c6treIsrael,
Luca 10 versbteleI la 12.Dar carea fost rezultatulacesteid[ruiri a impird{iei lui Israel?in primul
rdnd,citim in Matei 27 versetele2l la 22 cd erao cererede eliberarea lui Barabaqi de rtrstignirea
celui ce era lvlesiaIsraelului;qi observaficd aceastacererea fost ldcut5de reprezentanfii religiogiqi
poiticioficialiai nafiunii.In Ioan l9 versetull5 citim cf, Pilata intrebatpe aceeagi
conducdtori dacE,
pebazadecizieilor, s6-[.rdstigneascS peimpiratullor.Rispunsula fost,,unambiguous"- ,.Noinu alt
impdratdec6tpe Cezarul".Astfel,alegerea poporuluia fScutlegdtura directcu darulimpdrdtiei. Acum
sdne gdndimdin nou la planulsffintde rdscump5rare a lui Dumnezeu desprecarecitim in Levitic23.

63
Ne vom aminti ci acestaestedemonstrate in cele gaptesdrbStoriale Israelului.Dupice Israel qi-a
respinsimplratul, a fost sirbdtorit Pagtele.Potrivit calendaruluievreiescacestaera pe paisprezece
Nissanqi mielul de Pagteerajertfit la ora 3 dupd-amiaza. Matei aminteqteci acestaera momentul
exactin careDomnul a fost ristignit. In ziua urmltoarecareera Sabatulevreiesco incepeasdrbitoarea
azimilorcarelinea gapte zile. Drojdia,binein{eles, vorbegtede picat gi Domnula fost Omul desdvdrqit;
o vialAftrd pdcata devenit,datoritdcrucii,PdineaVieiii. Esteinteresant cb la Golgotapicatelenoastre
au fost puse asupraLui, dar prin acceptarea m6ntuirii Lui, neprihdnireaLui simbolizati in pdine
nedospitd,ne este atribuiti noud. Dupi Sabatulevreiesc,prima zi a sdptdmdniidin calendarul
evreiesc,era sirbitoarearoadelor.Aceastasimbolizainviereagi esteminunats[ observlmci Domnul
nostruma implinit exactin aceazi gi exactin acelmomentaspectulprofetical acesteisdrbitori.Dupi
sdrbdtoarea roadelorisraelilii trebuiausd numerecincizecide zile qiin a cincizeceazi era sdrbltoarea
Cincizecimii.ln FapteleApostolilor2 versetele I la 2 ne esteardtat,,,in ziuaCincizecimii,erautofi
impreunSin acelagiloc". Ar trebuisd ne amintimci nafiuneaevriasc[terminasede nurndratcincizeci
de zile gi in cea de-a cincizeciazi ucenicii agteptaucu nerdbdareca sd aibi un eveniment;gi s-a
petrecut.Versetul2 spune,,, Deodatda venitdin cer un sunetca vijiitul unuivdntputernic,gi a umpfut
toat6 casaunde gedeauei". Acest evenimenta fost inaugurarea Legdmdntuluicel Nou qi venirea
Duhului Sfhnt.Duplacestevenimentimpirdfia a fost oferiti din nou Israeluluiprin gira apostolului
Petru.In FapteleApostolilor3 versetull9 mesajulapostoluluiPetrua fost de fapt acelagicu cel pe
care l-a proclamatIoan Botezdtorul,uceniciigi Domnul nostru.Amintili-vd ci acestaera un mesaj
adresatdoarIsraelului,,,Pocdifi-vd, deci,gi intoarce{i-vila Dumnezeu".Apoi, in versetele20 gi 2l
Petrucontinudsd explice,,,$i s6 trirneatd" (adicdDumnezeuTatnl) ,,pe Cel ce a fost rdnduit mai
dinaintepentruvoi: pe IsusHristos" (Mesia),,pecarecerultrebuies6-Lprimeasc6, p6ndla vremurile
aSezdriidin nou a tuturor lucrurilor: despreacestevremuri a vorbit Dumnezeuprin gura tuturor
sfin{ilor Sdi prooroci din vechirne". Din nou, sd ne amintim ci a1ezare estetradesdin cuvintele
grecegti ,,palingenesia";Gnesadin nou.Apoi in versetele 25 Si26Petrua adusaminteIsraeluluici ei
eraucopiii proorocilorqi ai legdmintelor pe careDumnezeule-aftcut cu p[rin{ii gi in mod deosebit
LegdmAntulAvraamic. Din nefericire, incdo datdIsraelulcanafiune,arefszatdarul.InFaptecapitolul
7 $tefana fost adusinainteaSinedriuluigi interesant cAacestom evlaviosa redatintr-o formi precisi
istorianafiunii rdzvrdtite.,Aceasta a culminatcu moartealui $tefangi Lucain Fapte19 la 2l amintegte
cI CupI moartealui $tefanmulli iudei au inceputsi vind la Hristos.SpresfdrgitulFaptelorApostolilor il
Luca,relateazd cum Israelula fost pus deoparteqi Evangheliaa inceputsd meargi in primul r6nd la
Neamuri.inaintede a pdrdsiFapteleApostolilor,sI ne amintim?ncdo datdsdrbltorileIsraelului.Dupi
Cinoizecimeerauceletrei sdrbltoriprofeticecareaceauloc toamnaaproximativin lunaoctombrie.Era
l[
s[rbdtoareatrdmbilelor, reprezentdndreadunareaIsraelului;Ziua Ispiqirii, reprezentdndpociin{a
Israelului;sirbltoareacorturilor,reprezentdnd binecuvAnt[rile
loc niciodatdp6n[ in prczentdin punctde vedereprofeticgi agteaptd
impdrdtiei.Acestesdrbitori nu au avut
o zi carcva veni dupi perioadade
u
;apte ani a Necazului cel Mare.

POZITIA BISqRICII iN LBGATURA CU PLANUL LUI DUMNEZEU CARE ESTE

DESFA$URAT iN vECHruL TESTAMENT $r iN nprsrol,A CA.TREEVR.ET

Atunci cdnd aceqtievrei vor citi Epistolaplanul cu privire la Biserici va fi desivdrgitdupi

ripire. Pavelvorbegtedespreaceastain RomaniI I versetele25 la 29,,, Fra{ilor,ca sd nu vd socoti}i
singuriinpelepti,nu vreausd nu gtifi tainaaceasta: o partedin Israela cdzutintr-o impietrire,careva
line pdnSva intra numSruldeplin al Neamurilor.$i atuncitot Israelulva fi mdntuit,dupdcum este
scris:,,Izbivitorul va veni din Sion, qi va indepdrtatoatenelegiurilede la lacov". Ceeace Pavelne
descoperiaici este cd dupd rdpire Durnnezeuva incepesd se ocupedin nou de poporul sdu din
vechimeqi, in aceaperioadl,cele trei sirbltori profeticefinale din Levitic 23 vor fi implinite. Prin
urrnare,in ceeace priveqteEpistolacStreEvrei, perioadaBisericii estenuld. inaintede a ne uita la
urmdtorulpasajdin Evrei, trebuiesI ne gAndimla un evenimentcarea avut loc Ai l-a implicat pe
Ieremia,proorocul,desprecare citimin leremia capitolul 18. in acea perioadi Ieremia predicase
Israeluluitimp de patruzecide ani avertizdndu-lcI dacdnu se vor pocdi vor mergein robie timp de
gaptezeci de ani timp in careDumnezeu a poruncitca pustiirilesd vin6 asupralerusalimului.
Aceasta

64

I
1
 insemnac6 templu gi cetateaaveausd fle distruse.Cu aceast6imaginereceinainteaochilor, Ieremiaa
primit poruncdde la Domnul sd meargi in casaolarului.Citim in verseteleI la 4 din capitolul l8 cd in
timp ce privea Ia olar vasul de lut de care se ocupa s-a sfbrdmatin miinile oiarului. Pentru cf, leremia .
privea a observatcd olarul a luat aceeagibucatd de lut li a fbcut un vas care i p[rut mai bun. Apoi
Dumnezeui-a dat o descoperireslujitorului Sdu Ieremia.In versetele5 gi 6 spune,,,Aceastaestecasa
lui Israel". El a atrasatenfiaslujitoruluiSiu descurajatc6, degi Israelulca na{iuneavea si fie stricat,
lutul era incS in rndinile olarului gi intr-o zi naliuneaIsrael avea sf, fie fbcut un vas care si pard mai bun
Domnului. Pavel face referire la acest eveniment in Romani capitolul 9. De fapt, Romani 9 la I I se
ocupdin mod exclusiv de respingereaIsraelului fatd de Dumnezeu$i de asemeneade acceptareaqi
binecuvdntarea lor finald. in versetul2l,Pavel, vorbind despreintdmplareacu leremia, spune,,, Nu
esteolarul stdpAnpe lutul lui, ca din aceeagifrdmdntSturdde lut sd faci un vas pentru o intrebuinlare
de cinste, qi un alt vas pentru o intrebuinfarede ocard?" Observafi cu atenfie cd Dumnezeu folosegte
aceeagibucati de lut gi aceasta,bineinleles,face referire la nafiuneaIsrael. Pavel continud sd spundin
versetul22, ,, $i ce putem spune,dacd Dumnezeu,fiindcd voia sd-giarate mAnia gi s6-gi descopere
puterea,a suferit cu multd rdbdare nigte vase ale mdniei, fbcute pentru peire". Ieremia a mirturisit
respingereagi distrugereaIsraeluluiin zilele lui dar Pavel este foarte atent la modul in care igi alege
cuvintelein acestverset.CuvAntul,,frcute" este,.katartizo" gi construcfiadin greaci arat6cd acegti
oamenis-au fhcut ei ingigi pentrudistrugeregi. intr-adevdr,aceastaesteceeacc mdrturiseaIeremia.El
a pledat pentru Israel timp de patruzecide ani dar ei au respinsdarul harului lui Dumnezeu gi au
devenit un vas de ocari. Imi amintesc cd acum cdliva ani in urmd am vizitat impreund cu nepofii mei
un olar in Districtul English Lake. Copiii au avut posibilitateade a face un vas de lut pe roataolarului.
Unul din nepotii mei, Mark, era total incapabil sd formeze un vas gi de aceeaolarul i-a luat mdna lui
Mark in m6na lui pentru a-i conducedegetele.Totu;i, Mark insista si mdnuiascdel insupi lutul qi,
bineinfeles,vasul de lut era un dezastru.Dupd o perioaddolarul l-a convins pe Mark sd-i lase ca
mdinile lui sd fie modelatede mdinile olarului gi in cele din urmi sd modelezelutul. Rezultatula fost
un vas de care Mark era pe bund dreptatemdndru. Imi amintesccd atunci md gdndeam la acestverset
care spune cd lutul este lSsat in rndinile lui Dumnezeu gi de momentul in care Israelul a respins pe
Dumnezeulgi Impdratullor, acestlucru a cauzatdistrugereaoraguluiin zilele lui Ieremia.Totugi,Pavel
continudsd spundin versetele23 5i24,,, $i sd-giaratebog6liaslaveiLui fa{Ede nigtevaseale indurdrii
pe care le-a pregdtit mai dinainte pentru slavd (desprenoi vorbesc)?Astfel, El ne-a chemat nu numai
dintre ludei, ci qi dintre Neamuri'. Din nefericire.poporul Israels-a dovedit a fi de c6tevaori vasul de
minie a lui Dumnezeu.De exemplu,in722i.Hr.,zece din seminliiledin nord au fost luatein robie de
Asirieni. Aceasta s-a intdmplat datorita idolatriei lor strigitoare la cer. Din nou, in zilele lui leremia, in
586, doud din seminliile din sud, au fost luate in robie in Rabilon. Totugi, in anul 70 d.Hr., dupd ce
Israel L-a respins pe Mesia lor, oraqul a fost distrus, na{iuneaimprdgtiatdgi Israel pus deoparte.Pavel
menfioneazdaceastain 1 Tesaloniceni2 versetelel5 gi 16,,, Iudeii acegtiaau omordt pe Domnul Isus
gi pe prooroci,pe noi ne-auprigonit, nu plac lui Dumnezeu,gi Sunt vrdjmagituturor oamenilor,cdci ne
opresc s6 vorbim Neamurilor, ca sd fie mdntuite. Astfel, ei totdeaunapun vdrf pdcatelor lor. Dar,, la
urm6, i-a afuns mdnia lui Dumneze.)". Domnul nostrum care a previzut respingereaLui de cdtre
Israelul nepocdit a fbcut o profelie infricogitoare cu privire la na{iuneacare avea sd devind un vas al
mdniei.In Matci23 versetele37 la39 Domnula spus,,, Ierusalime,Ierusalime,careomoripe prooroci
gi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut sd strdngpe copiii tdi cum iqi strdngegSina
puii sub aripi, gi n-ali vrut! latd cd,vi se lasd casapustie;c6ci vd spun cd de acum incolo nu Md ve(i
mai vedea pdnE cAnd vefi zice: ,,Binecuvdntateste Cel ce vine in Numele Domnului!" Profe{ia
Domnului nostru c5 Israel se va pocdi intr-o zi nu era o descoperirecu totul noud. intr-adevdr, in
Zaharia l4 versetul 4, in contextul in care Israelul va fi in ultimile zile ale necazului cel mare, Domnul
a declarat c6, ,, Picioarele Lui vor sta in ziua aceea pe muntele Mdslinilor, care este in fap
Ierusalimului.sprerdsdrit;munteleMdslinilor se va despicala mijloc, sprer6s6ritgi spreapus,gi se va
face o vale foarte mare: jumdtate din munte se va trage inapoi spre miazdnoapte,iar jumitate spre
miazdzt". Apoi in Z,aharia12 versetul 10, Domnul vorbegtedespre poc[infa Israelului gi spune,,,
Atunci voi turna peste casa lui David gi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de indurare gi de
rugdciune,gi iqi vor intoarceprivirile spreMine pe careL-au strdpuns.il vor pldngecum pidngecineva
pe singurullui fiu, Ei-L vor pldngeamarnic,cum plAngecineva pe un int6i-ndscr.lt".Este uimitor si-l
privim pe soldatul roman cum ii strdpungeaindiferent coasta lui Isus in timp ce El atdrndndpe cruce

65
indeplineaaceastdprofelieuluitoare,gi la fel Dumnezeua profe{itcd LegSmintele pe carele-a fEcutcu
Israelulvor fi indeplinitegi aceastadatoritdcredincioqieiLui. In Matei 24 versetul24, Domnul a
declarat,,, Adevdratvd spunc6, nu va treceneamulacestapdni sevor ?ntAmpla toateacestelucruri".
Cuvdntul,,neam" este,,genea"qi insemna,,neam,fire, familie,origine,specie",astfelc5 putem
infelegec6, in ciuda faptuluicd Israelin primul secold.Hr. a devenitun vas al mdniei,nafiuneava fi
pdstratdgi cI intr-o zi Israelva fi un vas de indurare.Aceatava avealoc c0ndin celedin urmi poporul
se va pocdi gi va acceptape Mesia cel adevirat.Cu acesteconsiderente in minte si ne intoarcemla
acestpasajdin Evrei.

MOTIVUL PENTRU CARE ISRAEL A DEVENIT UN VAS AL UAT{NT

Versetele4-6:,,Cici cei ce au fost luminafiodattr,qi au gustatdarul ceresc, gi s-aufiicut plrtagi Duhului II

Sfhnt,$i au gustat CuvAntulcel bun al lui Dumnezeu gi puterileveaculuiviitor - $i caretotugiau cilzut,
estecu neputinfitsi fie inoifi iarilqi,gi aduqila poclin(5,fiindci ei rilstignesc
din nou pentruei, pe Fiul lui
I
Dumnezeu, gi-Ldausl fie batjocorit." I'

in primul rdnd in versetulpatru,scriitorulfolosegteo frazl care impuneinterdiclii, ,,estecu T

neputinfi". El continul sI enumere cinci fapte experimentatede natiunea de evrei gi care I
experimentdnd acestefapte,,,daci au c[zut, estecu neputinfi si fie inoili iardgigi adugila pociinfA".
inainte de a privi la acestecinci fapte, fraza ,oc6cieste cu neputin{i" inseamni ,,nu este posibil I
I
vreodati". Intorcindu-nela primul fapt, autorulspune,,,ceicarau fost lumina{iodat6". Ar puteafi I
tradusi mai bine ,,odat5pentrutofi cei luminali". Acum ar trebuisd ne uitim mai atentla gramatica
folositi. Cuv0ntul ,,luminafi" este aorist, are inseamndcI evenimentula avut loc odati pentru
totdeaunagi estede asemenealadiatezapasivi, ceeace inseamnici subiectul,adic6Israelul,a primit
faptul. Prin urmareceeace scriitorulvrea si spuni estecI atuncicdndin istoria Israeluluia venit
iluminareaasuprapoporului, Israelul a fost cel care a primit iluminareaintr-un sens pasiv. Este
adeveritin multe pasajedin Scripturi cd Isus a venit ca lumintr a Israelului.Si lu[m, de exemplu,
Matei 4 versetelel6 gi 17,,.Norodulacesta,carezdceain intuneric,avdzuto marelumind;gi pestecei
ce zdceauin finutul 5i in umbra morfii, a rdsdrit lumina."De atunci incolo, Isus a inceput sd
propovdduiascd, gi sdzicd:,,Poctrifi-v6,
c6ciimpdritia ceruriloresteaproape."Observaticd Matei aratl
cd luminaprimitd a avut o legdturddirecti cu proclamarea mesajuluiimpdrifiei. Din nou, in Luca 2
versetul32, se afirmd,,, luminacaresi luminezeneamurile,qi slavapoporuluiTdu Israel."Ajungdnd
la Evangheliadupd Ioan, sunt multe referin{e;de exemplu,Ioan I versetele4 la 9 gi capitolul 3
versetele 19la2l. Dar s[ luim, in mod specific,Ioan8 versetul12,,, Isusle-avorbitdin nou gi a zis:
,,Eu Sunt Lumina lumii;cineMd urmeazd pe Mine,nu va umblain intuneric,ci va avealuminavielii."
Din nou, Ioan 9 versetul5, ,, Cat Suntin lume,SuntLuminalumii". Din acestea gi din multe alte
pasajedin Scripturipoatefi doveditc5 lsusesteLumina lumii gi launmomentdat in istorieEl a venit h
th 'iS
ca lumin6a Isrelului.Al doilealucrupe careautorulil spunedesprenafiuneesteci ei au gustatdin lF

n
darulceresc.Din nou,acestaestela un timp aoristcareinseamndctra fostun evenimentcarea avut loc ; :,i
odatdpentrutotdeaunain istoria poporuluiIsrael.,,Gustat"estecuvdntul,,geuomai";inseamn5,,a
gustadar a gustaexperimental".Gustareadaruluiceresceraoexperienllactualia naliunii careil avea
pe Mesiain mijlocul ei. Existbmultetextedin Scripturdcarese referl la acestadar,in Ioan 3 versetul i ' {'{
[.'
13,se afirmi, ,, Nimeni nu s-asuit in cer,in afardde Cel ce S-apogorAtdin cer,adici Fiul omului, fi*
careestein cer" gi, din nou,in versetul3l, ,, Cel ce vine din cer,estemai presusde tofi; cel ce estede t"'
t :.i
pe pim6nt, estepimAntesc,9i vorbegteca de pe pimdnt. Cel ce vine din cer,estemai presusde to{i". t.i

Din nouin Ioan 6 versetele 3l la 33, se afirmd,,,Pdrintiinogtriau mdncatman6in pustie,dupScum

estescris:,,Le-adat sdmdndncep6inedin cer." Isusle-azis: ,,Adevdrat, adevdrat, vd spun,cd Moise nu
v-a dat pdineadin cer, ci Tat6lMeu vd di adeviratapdinedin cer;cdciPdnealui Dumnezeuesteaceea
carese pogoarddin cer, gi dd lumii via!a". Inceledin urmi in Ioan 16 versetul28, Domnul spune,,,
Am iegitde la Tatil, gi am venit in lume;acumlas lumea,gi Md duc la Tat6l."Din acesteagi din multe
alte textedin Scripturi se poatedovedicd poporulceresca experimentat darul ceresc,gi anumeIsus
Mesia.In al treilear6nd,versetulafirmd,,,gi s-aufdcut plrtagi Duhului S{?nt". ,,P[rtagi" esteformat
din doubcuvinte,,echo" ,,a aveasaua fine" gi ,,meta" ,,cu;agacd inseamnE ,,a line cu". Astfel,
naliuneaIsraelareo relatiecu DuhulSffintpentrua {inecevaagaci ce a {inutnafiuneaIsraelimpreuni l;
66
r't i
L

II
r}
 cu DuhulSf6nt?Inaintede a studiaaceasta, trebuiesd privim din nou la gramaticd.,,P6ftagi"esteun
verbla paticipiupasivaorist;aceastainseamnicd acliuneaaceastaa avut loc odatdpentrutotdeauna;
adicdin viafa poporuluiIsrael.in Fapte2 verseteleI qi 2, Luca relateazdcenireaDuhului Sfdnt la
lsrael.Amintifi-v5 cE aceastaera a patra sirbdtoarein calendarulde riscumplrare, slrbdtoarea
Cincizecimii.Ea era inaugurarea Legdmdntuluitel Nou promispoporuluiIsrael,in condiliilein car
prin moartealui Hristosnu era adusi doar riscumpSrarea, ci gi venirealui Mesia,a implrd{iei Lui gi
zdrobireaSatanocra{iei. Ea clarificdmesajullui Petrude adresare citre evreiin Fapte2 versetelel2 la
26 gi mesajulera, ,,Bdrbaliludei gi voi toli cei carelocuili in Ierusalim"qi din nou ?ncapitolul3
versetul12 la 26, Petruofer[ o explica{iecu privire la ceeace a avut loc. Din nou, el Ei-ainceput
mesajulspundnd,,, B6rba{iludei". Acum, si ne intoarcemqi sd incercdmsd descoperimce vrea sd
spuniprin poporulare p[rtdgiecu Duhul Sfbnt.inseamnici in ceeace prive$tepoporulIsraelnu era
preg6titpentruvenireaDuhului Sffint.Durnnezeu a adusmijloacepentruca Israels5 sepocdiasclqi sd
accepte mdntuircaLui. inci'o dati referindu-nela mesajullui Petrucitre popor,in capitolul3 versetul
19,el a chematnatiuneala pocdinfi,dupi careDumnezeuTatil aveasatrimiti pe Isuspentrua$ezarea
tuturorlucrurilor,desprecarePetruatrageaten{iacd a fost profe{itd?nScripturileVechiuluiTestament.
La sfbrEitulmesajuluisdu,in versetele25 5i26, el reaminteqte acestorevreicd eraufiii proorocilorqi ai
Legdmdntuluipe care Dumnezeul-a fEcut cu plrinfii, in mod deosebitcu Avraam, ci prin acel
Legimdntaveas[ fie adus6binecuvdntare universald.Al patrulealucru desprecareni se spunecd l-a
primitpoporulestemen{ionat in vgrsetul5, ,,$i au gustatdin Cuvdntulcel bun al lui Dumnezeu";din
nou, cuvdntul,,gustateste la uln timp aorist; a fost un evvenimentcare a avut loc odat[ pentru
totdeauna in istoria poporului.Esteposibil sI existedoui intelesuripentru.,Cuvdntulcel bun al lui
Dumnezeu". Primul,esteDomnulIsuscareesteCuvAntul;Ioan I versetele I gi 2 afirml, ,,Ld inceput
era Cuvdntul, gi Cuv6ntul era cu Dumnezeu,gi Cuvdntul era Dumnezeu.El era la inceput cu
Dumnezeu"qi de asemenea in versetul14 din acelagicapitol,Ioan afirmi, ,, $i CuvAntulS-a ftcut
trup,qi a locuit printre noi, plin de har, gi de adevir. $i noi am privit slavaLui, o slavi intocmaica
slavasinguruluindscutdin Tat6l". Dar facereferiregi la cuvinteleactualeale DomnuluipentruIsrael.
Ioanvorbegtede multe ori despreaceasta, dar sd observf,mcAtevaversete- Ioan 3 versetul34, ,, Cdci
Acelape careL-a trimis Dumnezeu,vorbegtecuvintelelui Dumnezeu,pentruci Dumnezeunu-I d5
Duhulcu mdsur6";loan 5.47,,, Dar daci nu credeficelescrisede el," (referindu-se la Moise),,cuin
vefi credecuvinteleMele?" ; Ioan 6.63, ,, Duhul esteacelacare d6 viapf6,carneanu folosegtela
nimic;cuvintelepe carevi le-amspusEu, Suntduh gi via15";gi, din nou,in versetul68 din acelaqi
capitol,,, ,,Doamne"I-a rispunsSimonPetru,,lacine sd ne ducem?Tu ai cuvinteleviefii vegnice".
Dupd cum am mentionat,existd multe alte versetecare vorbescdespreaceasta,dar un verset
remarcabil se gisegtein rugdciunea de MarePreota DomnuluiinIoan 17.In versetul8 Domnulnostru
afirmd,,, Cdci le-amdat cuvintelepe careMi le-aidat Tu. Ei le-auprimit, gi au cunoscutcu adev6rat
c5de la Tine am iegit,qi au crezutcd Tu M-ai trimis". Domnul,binein{eles, cd sereferpaici la ucenicii
SIi careau primit cuvinteleSale.Al cincileafapt experimentatde naliuneaIsrael este din nou in
versetul5,,,$i puterileveaculuiviitor". Cuvdntul,,puteri" este tradusdin cuvdntuldin greacd
,,dynameis". El vorbeqtede minuni aqacum ne suntredatein Evanghelie. CuvAntulestetradusin
Evanghelii in mai multefeluri - ,,lucrdriminunate,lucriri puternice, minuni,puteri" dar toateaceste'
cuvintedescriptivese referdla puterileveaculuiviitor. Cuv6nrul,,veac" estetraducerea cuvdntului
,,aion" qi s-ar traducemai bine,,veaculcareva veni". Dr KennethWeist in Studiilesaledespre
Cuvdntil descrie,,cao perioadi de timp cararacterizatd de un anumitmod de viafi saueconomiede
guverndmdnt". CdndDomnulqi uceniciiau proclamat Evanghelia imp5rS{iei qi au chematIsraelulla
pocdintl,mesajulDomnuluia fost adeveritde acesteminuni.in perioadaimpdrSlieicind Hristosse va
intoarcepe planetaPdmAntpentrua domni in Icrusalim,vor avealoc multe schimbSriremarcabile.
Schimbdrile vor avealoc in legdturScu vremea,lumeaanimal6,boli fizice 9i deformitdfi,carevor fi
eradicate; moarteanu va mai fi; u va mai fi foame.De asemenea, vor fi schimblri ecleziastice. De
exemplu, in leglturdcu schimbarea vremii,Isaia30 versetele 23la26 arati cd Dumnezeu va da ploaie
pestesdm6n{igi chiar pe orice munteinalt gi orice dealinalt vor izvori rduri, curgeride api. Lumina
lunii gi a soareluivor aveao intensitatemai mare.Pentrua dovedic5 Domnul puteasd aducdaceste
schimbdri,Luca 8 versetele22 la 25 relaleazdcum Domnul a linigtit furtuna.in ceeace privegte
animalelelumii, din nou, Isaiain pasajulfrumosdin capitolulI I versetele6 la 8 relateazd curmlupul
va locuiimpreunicu mielul qi pardosulse va culcaimpreundcu iedul,vifelul,puiul de leu gi vitele

67

---
ingrdgatevor fi impreuni gi le va mAnaun copilaq.CAndne intoarcemin Noul Testament, in Matei 2l
versetulZ il gasimpe Dbmnul intrdndin Ierusalim?nziua Rusaliilor.Pentruindeplinireaprofelieidin
Zaharia,capitolul9 versetul9,Els-a urcatcdlarepe un mdgSru$ aarenu mai fuseseinc6lecatniciodatd
dar relatareaaratd cd animalulera cu totul supusDomnului,din nou, aducdndla indeplinireprofe{ia
ldcuti in Isaia I l. intorcdndu-nela profe{iiledin Vechiul Testamentcu privire la veaculviitor, Isaia
declardin capitolul35 versetele 5 qi 6, ,, Atuncisevor deschide ochiiorbilor,sevor deschide urechile
surzilor;atuncigchiopulva sdrica un cerb,gi limbamutuluiva cdntade bucurie;cdciin pustievor {iqni
ape,qi in pustietatepiraie". Din nou,in Isaia33 versetul24, prooroculprezicec5 nimeni din cei care
vor locui in Sion nu va mai zice ci estebolnavgi pdcatelecelor carevor locui acolo vor fi iertate.
intorcdndu-ne in Luca 5 versetul17,avemo intAmplaredespreDomnulcdnda vindecatun sldb6nog.
Mai intAi,Domnuli-a iertatplcateleqi, pentrua dovedicd poatesdfacf,aceasta, l-a vindecatpe om. In
Matei 15 versetele 29 la3l, citim despreDomnulcarea vindecato mullimede boli gi versetul3l
afirmi cd oameniierau uimili cdnd vedeaupe muti vorbind,pe cei ciungi lbcuti bine, pe gchiopi
umbldnd qi pe orbi cipSt6ndu-givedereagi liuddndu-L pe Dumnezeullui Israel. Din nou, Isaia
profefeqte ci in veaculviitor moarteava fi un fenomenneobignuitgi in Isaia65 versetul22 proorocul
prezicecd nu se vor mai zidi caseca altul sd locuiasclin ele qi nu vor sidi vii ca altul s5 le m[ndnce
rodulcici zilelepoporuluiMeu vor fi ca zilelecopacilor, gi aleqiiMei sevor bucurade lucrulmdinilor
lor. Intorcdndu-ne in Ioan I I versetul43 citim despreinvierealui Laz\r, aritdndci Domnul era Mesia
promisgi puteasdaducdviafi gi nemurire.Din nou Isaiaprofelegte in capitolul40 versetelel0 gi I I cd
foameava fi eliminati. ProoroculafirmI, ,,Iat6,Domnul Dumnezeuvine cu putere,qi poruncegte cu
brafulLui.IatdcE,plata estecu El, qirfisplitirilevin inainteaLui, El lgi va pagteturmaca un Pistor,va
lua mieii in brafe,ii va ducela sinul Lui, qi va cllduzibl6ndoile carealdpteazd." in Luca 9 versetelel6
gi 17avemo intdmplare undeDomnulia cincipdiniqi doi pegtigi hrinegtemullimea.Din nou Vechiul
Testamentprofelegtecd vor fi schimbdrieclesiastice. in Psalmul48 verseteleI gi 2, citim, ,, Mare este
Domnul gi lSudatde to[i, in cetateaDumnezeuluinostru,pe munteleLui cel Sfdnt.Frumoasdinallime,
bucuria intregului pdmdnt,este muntele Sionului;in parteade miaz6noapteeste cetateaMarelui
Impdrat".Din nou,in Isaia56 versetul7, proorouldeclard,,, Ii voi aducela munteleMeu cel Sfdnt,
gi-i voi umpleade veseliein CasaMea de rugdciune.Arderilelor de tot qijertfele lor vor fi primite pe
altarul Meu, cdci CasaMea se va numi o casi de rug6ciunepentrutoate popoarele."La sfrrgitul
misiunii Sale,Domnul a curdfitintr-un mod uimitor Templu.Amintindu-neura marilor pro{i qi a
fariseilor,acestaafost un evenimentmiraculosrelatatin Matei 21 versetelel2 la 14. Acolo ni se
spune,,, Isus a intrat in Templul lui Dumnezeu.A dat afardpe toti cei ce vindeaugi cump6rauin
Templu,a rdsturnatmeseleschimbitorilorde bani gi scaunelecelor ce vindeauporumbei,gi le-a zis:
,,Estescris:,,CasaMea seva chemao casdde rugdciune."Dar voi afi fEcutdin ea o pegterdde tilhari."
Acum ar trebui subliniatc[ toateacesteevenimenteau fost experimentate gi gustatede Israel;toate
acesteaerau mdrturii ale veacului viitor; adicd a impirifiei Domnului de o mie de ani. Puterile
veaculuiviitor au fost, prin urrnare,experimentate de naiiune.Privind la versetul6, in Versiunea
Autorizatdse afirm5, ,, Dacd au cdzut,estecu neputinpds6 fie inoili iar6gi,gi adugila pocdinld".
tnainte deane uita la versetmai detaliat;acum cd{ivaani in urmd am fost privilegiali in biserica
noastrl si fim vizitali de f)r John Sproul,careestesavantin greacaantici; de fapt, el era implicatin
traducerea Noii VersiuniInternalionale. imi amintesccd in timpul conferinfelor lui el s-a ocupatde
pasajelede avertizaredin Evrei qi a atrasatentiaci gramaticaar puteafi schimbatdgi in Versiunea
Autorizattrgi in Noua VersiuneInternafionali.Gramaticacereca versetul6 si inceap6,referindu-se la
un evenimentcarea avut loc in trecut.El argumenta ci versetular puteafi citit, ,,odati ce au cdzutde
la pocdinli". Acestaestefolosit in cuvAntuldin greacipentru,,cdzlut" '
, careeste,,parapipto'. ,,Para"
qi
inseamnd,,peldnga" ,,pipto" ,,a cddea". Este de asemenea a un timp a.oristaga incdt acest
eveniments-a intAmplatnaliunii cvrelegtiintr-o perioaddspecificddin istoria lor gi este,potrivit
timpului folosit, o actiunecornpletigi incheiatd.Acum s5 aruncdmo privire asuprainceputului
versetului4. ,Afirmd,,, caretotugi au cdzut,estecu neputinf5sd fie inoili iardgi". Acum de unde a
cdz"utpoporulevreu?Autorul atrageatenfiacd poporula fost luminatatuncicAndHristosa venit la ei.
Domnulera darul ceresc;Duhul Sfdnta venit la Cincizecime; nafiuneaa avut Cuvdntulbun al lui
Dumnezeu;(cuvinteleadevdrate ale DomnuluiIsus)gi ele au mirturisit putereaveaculuiviitor. $i
autorulafirmi, ,,Israelacdzutde la ele". Lucacomenteazd acestlucruin Fapte28 versetele 25la29.
El afirmI, ,, Fiindc6ei au plecatacas6in neinfelegere unii cu alfii, Paveln-a addugatdecdtaceste

68
{

vorbe:,,Binea spusDuhul Sfdnt prin prooroculIsaiacdtrepdrinlii vogtri,c6nd a zis: ,,Du-tela poporul

{ acesta,gi zi-i: ,,Ve1iauzi cu urechilevoastre,9i nu vefi intelege;cu ochii vogtri veli privi, gi nu veti
vedea.Cici inima acestuinorod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile,gi-auinchis ochii, ca nu cumva
sd vadd cu bchii, sd audd cu urechile, sd inleleag6 cu inima, sd se intoarcd la Dumnezeu, qi si-i
t vindec."SA $titi, deci, cd mdntuirea aceastaa lui Dumnezeu a fost trimisd Neamurilor, gi o vor
asculta."Cdnd a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei". Astfel, pentru
generafiade evrbi, care a cizut sau s-a indepdrtat, cu toate privilegiile de partea lor, nu mai exista
{ pociinld, Dumnezeua adus orbireajudicialS asupralor. Pavel in Romani 1l versetele7 la 12 face
referire de asemeneala acelagi eveniment dar citeazbdin Psalmul lui David, 69 versetele22 la 23.
David spune,,, Sa li se prefaci masa intr-o cursd,gi liniqteaintr-un la{! Sd li se intunece ochii, gi si nu
il mai vad6, gi clatind-le mereu coapsele". Totugi, ar trebui si linem minte cd, degi poporul a fbst pus
deoparte,promisiunea lui Dumnezeu de mdntuire a fost fdcuti in mod individual evreilor. Apostoiii

3 evrei au fost mdntuili, bineinteles, aga cum a fost apostolul Pavel impreund cu cei trei mii in ziua
Cincizecimii. Pavel se referi de aemenea la aceastain Romani 11 versetul 20 c6nd vorbeqte de
mlddilele naturale ale mdslinului care au fost t6iate. De asemeneaDomnul se referi la aceastacdnd
3 pldnge pentru Ierusalim in Matei 23 versetele 37 la 39, ,, Ierusalime, Ierusalime, care omori p6
prooroci qi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut si strAng pe copiii tdi cum igi

*t strdngegdina puii sub aripi, qi n-a{i vrut! Iat6 cd vi se lasi casapustie; cdci v6 spun cd de acum incolo
nu ME vefi mai vedea pdni cAnd ve{i zice: ,,Binecuvdntateste Cel ce vine in Numele Domnului!"
Aceasti profe{ie infricoqltoare cu privire la casa lui Israel se referd mai intAi la templu, dar se poate
referi qi la na{iune despre care se spune cd vor fi pustiite. Acistd pustiire in ceea ce priveqte
{ Ierusalimul, a avut loc in anul 70 d.Hr., cdnd oragul gi templu au fost distruse gi nafiunea a fost
imprdgtiatS.Dar Domnul a ardtat cd va veni ziua c6nd poporul se va pocdi qi va proclama
,,Binecuvdntateste cel care vine in numele Domnului". Domnul nostru, fdrd indoiald, {dceareferire la
"l profelia din Zaharia 12 versetul l0 unde se afirmd, ,, Atunci voi turna peste casa lui David gi pesle
locuitoriiIerusalimului,un duh de induraregi de rug6ciune,qi igi vor intoarceprivirile spre Mine pe

,r careL-au strdpuns.il vor pldnge cum plAngecineva pe singurul lui fiu, gi-L vor pldnge amarnic, cum
pldngecineva pe un intdi-niscut. ". Acest evenimentva avea loc, binein{eles,atunci cAndHristos se va
intoarcepe Muntele Mdslinilor; Israel il va vedea pe Mesia pe care l-au respins gi se vor pocli in cele
din urm6. intorcdndu-ne ta versetul 6, textul afirm6, ,, care totugi au cdzut, este cu neputintd sd fie
;{ inoili, iarSgi,9i adugi la pociinfd". ,,inoi1i" este tradus din cuvdntul ,,anakinizo"; aceastaeste o
combinafiede doui cuvinte ,,anao',.inapoi sau din nou" gi ,,kinizo" ,,nou". Astfel, acea genera(ie,
avdnd o sentin{6judiciard trecutd asupra lor le'era imposibil sd se ?ntoarcdgi sd fie diferili. Apoi
scriitorul ne oferd motivul acestui lucru, care este dublu" Mai intAi, ,,fiindci ei ristignesc din nou
":l pentruei pe Fiul lui Dumnezeu". ,,Rdstignesc"este la participiu presen| aceastainseamndci esteo
t:l actiunecontinud gi repetatl. Privind la relatirile din Evanghelii, poporul Israel este cel care L-a
consideratpe Domnul demn de rdstignire;L-au consideratun hulitor gi in legituri cu Diavolul. in ceea
=l ce privegtepoporul Israel, ei au consideratci Domnul trebuia si moarl gi naliunea incd mai este in
pozilia aceastagi ei continul sd-L rdstigneascdpe Mesia al lor. in al doilea rAnd, textul afirmd, ,,qi-L
dau sd fie batjocorit". Atitudinea nafiunii din acestezile estecd inceeace ii privegtepe ei Mesia ar
=l puteainci sd steape cruce. in Daniel 9 versetul24 proorocul arati cI in perioadaanilor 490 Dumnezeu
va implini gase evenimentemari pentru lsraelul. Primele doud din acesteevenimentesunt pentru
incetareafbridelegii Ei pentru ispSgireap[catelor. Israel, la acel moment, ingrSmddeauplcat peste
:l plcat dar Dumnezeu le va pune intr-o zi capit. Aceasta va avea loe cdnd prezicerealui Zaharia va fr
indeplinitdinZaharia 12 versetul 10. Israel ca nafiune se va pocdi qi il va acceptape Isus Mesia ca
Riscumpirdtorul 9i Impbratul lor.
:l
O METAFON.q. OTFTAGRICULTURA
=
Versetul7: ,,Cind un pAmint esteadflpat de pfoaia care cadeadeseape el, gi rodegteo iarbi folositoare
celorpentru care eistelucrat, capiltl binecuvAntarede Ia Dumnezeu.t'
=
Sunt men{ionatepatru lucruri:-

T 69

:a
 I. pim6ntul
2. ploaia
3. iarba
4. binecuvdntarea.

Mai intdi,pimdntulreprezintf, Israelul.in al doilear6nd,ploaiasereferi la privilegiilepe care

naliuneale-a avut la prima venirea lui Mesia,qi anumeluminarea, darulceresc,partagicu Duhul
Sfdnt,Cuvdntulbun al lui Dumnezeu, putereaveaculuiviitor. in al treilear6nd,iarbafacereferirela
ceeace estefolositor fermierului.Ceeacp Dumnezeua cerut era pocdinfagi ulterior faptelebune.
Patru,binecuvdntarea lui Dumnezeuface referirela venirealui Mesia qi la agezarea impirdliei de o
mie de ani. inainte de a pdrdsiacestverset,sd privim incd o dat5 la gramaticace a fost folositd.
,,PdmAntul esteaddpat" estela un timp aorist;se referdla uneveniment inchgiat.privind la relat6rile
din Evanghelii,Israela avut perioadalui de oportunitate; ei au avui din abundten{dmarturiiprecumcd
Isus era Mesia cel prezisdar au refuzarsd se adape.Apoi fraza,,ploaiacare cade" este la timpul
present;aceastaimplicd o acfiunecontinudqi repetatd.Privind ?n Vechiul Testamentexistdo linie
lungi a proorociilordumnezeieqti pe careCuvdntullui Dumnezeule-a dat Israeluluidar, agacum
$tefana atrasatenfiaSinedriuluiin Faptecapitolul7 versetul51,,, Oamenitari la cerbice,netaiali
imprejur cu inima gi cu urechile!Voi totdeaunavd impotriviti Duhului Sf6nt.Cum au fEcutparingii
vogtri,agafacefi gi voi. Pe care din proorocinu i-au prigonit p6rin{ii voqtri?Au omor|t pa cei ce
vesteaumai dinaintevenireaCelui Neprihdnitpe careL-a{i vdndutacum,gi L-afi omorAt.Voi, carea1i
pr[mit Legeadat6 prin ingeri, gi n-afi pdzit-o!..!'Din nou, in acel pasajremarcabildin Matei 23
versetele371a39,domnulspunepoporului,, De cdteori am vrut si strdngpe copiiit6icum igi strAnge
gdinapuii subaripi,qi n-a{ivrut".

RECOLTA NEFOLOSITOARE

Versetul8:,,Dardacf,aducespinigi mfrrlcini,estelepildatpi aproapesii fie blestemat,

gi sfirgegte
prin a i
sepunefoc.t'

Expresia,,dar dacd aduce" este la timpul presentcare vorbeqtede o acfiune prezenti gi

repetati.Timp de doudmii de ani IsraelL-a respinspe Mesiagi incdfac acestlucru gi ?nzillle noastre.
Referireala,,spiniqi mdrdcini"ne leagf,inapoide Genesa3.18gi de bluestem. Astfel,natiuneaeste
aproapesi fie blestematiqi sffirgeqte
prin a i sepunefoc, reprezent6ndIsraelul.Acum, acestlucru i s-a
intAmplatde fapt Israeluluiin anul 70 d.Hr. intorcdndu-ne la Matei 23 versetul38, Domnul a splrs,,,
latd'cd vi se lasdcasapustie". Aceastdarderenu are nimic de-aface cu iadul qi pedeapsa vegnica.
AceastaestejudecataasuprapoporuluiIsrael.Totugi,o cdmpiearsi arat6o nddejde.Din nou,Maiei 23
versetul39, Isusa spus,,, Cdcivd spun" (gi ,,voi" estela plural),,cdde acumlncolo nu VI6 vefi mai
vedeapdnl cAndveti zice: ,,Binecuvdntat esteCel ce vine in NumeleDomnului" qi astfel?nprofelia
Domnuluivedemgi ardereadar gi ndde.idea.

,,LUCRURILE MAI BUNE'' ALE ACESTOR EVR-EI

Versetul9: ,,Milcarcf, vorbim astfel,preaiubi{ilor,totugide la voi am agteptatlucruri mai bunegi care

insofesc mAntuirea.tt

Gehera{iatrecuti de evrei a suferitjudecata gi apoi scriitorul folosegteo expresiefoarte iubitore

-,,prt& iubitrilor". El spune,,voi sunte{i prea iubi{i" dar cine este
cel care ii iubeqte?pavel cu
sigurantd a iubit poporul lui Dumnezeu din vechime; in Romani 9 versetele I la 3, eL afirma, intre
altele, ,,Cdci aproapesd doresc sd fiu eu insumi anatema,despdrtitde Hristos, pentru frafii mei, rudele
mele trupegti". Totugi, Dumnezeu este Cel care iubegte cu adevlrat naliunea. in tirnpul proorocului
Ieremia,c6nd nafiuneaera sub judecata qi blestemeleLegdmdntuluiMozaic, Dumnezeu
$i-a declarat
prin gura slujitorului Sdu credincios,Ieremia,dragosteaSa pentrunafiune.in profelia lui, capitolul
3l
versetul3 Dumnezeu sptlne,,,Te iubesc" (adic4'lsraelul) ,,cu o iubire veqnicd;de aceeaiji pastrez
bundtatea Mea". intdmpldtbr,obsevaiicd Pavelare aceeagiiniml cf, gi Domnul gi noi de asemenea
putemsi aritdm dragostef6ta de poporullui Dumnezeudin vechime.Apoi scriitorulle spunecelor
caresuntpreaiubili, ,,totuqide la voi am agteptatlucruri mai bune". ,,Am aqteptat"estela un timp
perfectcare face referire la o ac{iuneincheiatdin trecut,dar care are rezultateqi in prezent.Poate
ascesta ne indeamndsd privim din nou la Leg[mintelepe care Dumnezeule-a fhcut cu Israelul.Ne
amintimci Dumnezeua f6cutLegdmdntulAvraamic,Leg[m6ntulDeuteronomic, LegdmdntulDavidic
gi Leglm6ntulcel Nou gi le-a confirmatcuun jurimdnt. Cu alte cuvinte,erau legiminte unilaterale.
Ulteriorscriitorulva vorbi mai pe larg despreaceasta dar ceeace scriitorulspuneaici este,,,Am ajuns
la o convingerestabilit[" gi anumeCuvAntullui DumnezeupentruIsraelva fi indeplinit.Dar, ,,care
suntlucrurileruai bune?" V[ amintili cf, Israelula fost pusdeopartedatoriti necredin{ei.Prin urmare,
senascdoud intrebdri.
Mai intdi, ,,Caresuntlucrurilemai bune?" E,ibine,r[spunsuleste lucrurilecare
inso{escmdntuirea.Dar aceastaridici o a dou[ intrebare,,,ceeste,de fapt, aceastimdntuiregi care
suntlucrurilecareo tnso{esc?"Rtrspunsul ne determindsI ne intoarcemla Evrei I versetul14 unde
scriitorulfacereferirela evrei ca fiind mogtenitoriai m6ntuirii,gi anumecei carevor mogteniodihna
milenardgi mogtenireapromisdIsraeluluiprin Avraam.Trebuiesd subliniemci in acestepasajeeste
avutin vedereIsraelul.

MOTIVUL PENTRU INNNVTN

Versetull0: ,.Cici Dumnezeu voastrl gi dragostea

nu estenedreptca sil uiteosteneala pecarea{i ariltat-o
pentruNumeleLui, voi,carea(i ajutoratgiajutora{ipesfin{i."

Dou[ lucruri ar trebuiobservate - mai intAi,,,osteneala"gi, in al doileardnd,,,clragostea".

Din
ce estealc[tuitf, aceast?i gi
dragoste?in primul r6nd, estedragosteafata de Dumnezeu apoi esteo
dragosteslujitoarefafd de sfin]i. $i gramaticasugereazicb aceastaeste o slujire care continui.
Versetulafirmf,,,,C[ci Dumnezeunu estenedreptca sb uite ostenealavoastri", etc. ,,Uite" estela
infinitiv aorist.Conceptuldin spateleacestuiaestecd Dumnezeuvedeceeace ei fac acumdar le va
rispl[ti in viitor. S[ incercf,ms[ vizualizim ce vor infelegeevreiicdndvor citi acesteversete.Perioada
de timp in carevor,trli estenecazulcel mare,perioadanecazuluilui lacov;Anticristulva conducedin
Ierusalimgi va cere ca fiecaresi primeasclsemnulfiarei, Apocalipsa13 versetele16 Ia 18. De
asemenea, va fi un antisemitismfdr[ precedent, Apocalipsal2 versetul17.Acum lucrul interesant este
cd ceeace va caracterizape cei mdntuili estecf, ei vor fi cei care vor protejarim[gi1aevreiasci.
Domnul adeveregte acestlucru in Matei 25 versetul40, ,,Dreptrdspuns,Imp6ratul" (adicd,Domnul
Isus),,le va zice: ,,Adevdratv6 spunc6, ori de cdteori afi fdcut acestelucruri unuiadin aceqtifoarte
neinsemnafi frafi ai Mei,"(adicd,iudeii) Mie mi le-atifrcut." Astfel dovadadragosteifa{i de Domnul
va fi dragostea lor fafdde sfinfi.

DORIMA LUI DUMNEZEU PENTRU EVREI

Versetul 1l: ,,Dorinr insi ca fiecaredin voi sfl arate aceeagirAvn5,ca s5 pSstrezephnd la sfArgito deplinil
nIdejde."

Este cu siguranfi dorinta autorului dar in spatele ei este dorinfa lui Dimnezeu gi existf, o
accentuarepe ,,fiecare din voi". Aceasta sugereazSdou6 lucruri - mai intii, Dumnezeu cunoaqtepe
fiecare individ qi, in al doilea r6nd, Dumnezeueste preocupatde fiecare individ. Care a fost dorinfa lui
Dumnezeu?Ni se atrage aten{ia asupraa trei lucruri - primul, rdvna. Cuvdntul in original sugereazl
.,seriozitate,zel, preocupareserioasi cu un element de grab6". Acelagi cuvdnt este folosit in Marcu 6
versetul 25. intAmplarea vorbeqte de fiica lui lrod care a cerut capul lui Ioan Botezf,torul gi versetul
spune,,, Ea s-a grdbit sd vind indatd la impdrat" gi apoi face cerereaei qocanti gi s6ngeroasd.Totugi,
versetul demonstreazi folosirea cuvAntului aici in Epistola cltre Evrei; era preocupareserioasi cu un
element de grabl. in al doilea rAnd, Dumn ezeu a dorit ca aceqti evrei si pdstrezepdnl la sfrrqit.
Intrebareacare se ridicl; sffirgitul cui? Acegti evrei care vor trii in perioadanecazului cel mare vor gti
din Daniel calitolul 9 cd acea periodl va dura in mod specific qapteani gi, prin urrnare,ei trebuiau sa
7l
 J1
utrr,
lr"
I

tri
{It
aibd aceeagirdvni pdnl la sffirgitulacesteiperioade.Dornnul S-a gdndit la aceiaqilucru in Matei 24 rlJ

versetul 13. Vorbind despre aceastdperoadSlrl a spus:.. Dar cine va rdbda pdni la sffirqit, va fi
m6ntuit". in al treilea rdnd, l)omnul a dorit ca acegtievrei sd aib[ ,,o deplinl nidejde", gi anume sd il
.llJ
fie siguri cd acest lucru se va intimpla. Ceea ce autorul le spune acestorevrei este cd acest mod de a
tr[i le va line aprinsdlumina nddejdii. Bineinples, acestaestemesajul lui Dumnezeupentru poporul
siu din toatevremile. ir
llJ

iNnnnrNul ?J
Versetul12: ,,A$aincit sf, nu vtr lenevi{i,ci sf, c6lcafipe urmelecelor ce, prin credin{ilgi riibdare,
mo$tenescf,f,glduin{ele." tf
indemnulin acestversetestedublu.in primul rdnd,nu lenevili;aceasta inseamni leneq,greoi,
trdndav.$i, in al doileardnd, sd calcepe urm6;aceastainseamnds[ fie credinciogigi ribd[tori. Dar
este,careestescopul?Cititorilornu li se lasdnici o urmddeindoiali gi adevdrulesteacesta
intrebarea
il
- ci ei aveausd moqteneasc6 figdduinlele.Totugi din aceastase nasc doul intrebdri - care este
mogtenirea? $i care suntftgdduinfele? Scriitorulva explicaaceasta
mai detaliatin capitolul6 versetele
I
,cl
13la20 dar,maiintdi,el ia cazullui Avraam.

il
CAZUL LUI AVRAAM

Versetul13:,,Dumnezeu, cind a datlui Avraamfiglduin{a,fiindcflnu puteasil Sejure peunulhai mare $

decdtEl, s-ajurat peSineinsugi."

Autorul se referi la un pasajdin Genesacapitolul22 careva fi foarte cunoscutcititorilor. $

i
AceastaamintegteintdmplareaundeDumnezeul-a incercatpe Avraamqi l-a c5liuzit s6-ljerfeascipe &.r
fiul's6u pe un muntespecificin parteade nord de undetrdiael. Avraama doveditbundvoin{i gi cdnd :il ,
Avraama fost pe punctulde a-l jertfi pe Isaac,Dumnezeua intervenitgi adusun inlocuitor,adicdun I

berbece,careaveacoarneleprinseintr-untufiq.in versetull4 a aceluicapitolAvraama numit acelloc

Iehova-iire,arltAndcd Domnula promisun inlocuitor.Esteinteresant cd eraexactlocul undeDomnul
fEi!
-f
aveas[ fie rlstignit gi undeaveasEfie adusun inlocuit6ra lui Dumnezeupentruomul plcdtos.Apoi ?n
versetelel5 la 19 Dumnezeua pronunlatjurlmdntul qi i-a promislui Avraamcf, prin el va aduce
F
binecuvAntare universald. Versetelel6 la 18 afirmI, ,,$i a zis: ,,PeMine insumijur" zice Domnul
t:
trr '
,,pentrucd ai fEcutlucrul acestaqi n-ai crutatpe fiul tdu, pe singurultdu fiu, te voi binecuvdntafoarte
l:

mult gi-1ivoi inmulli tbartemult sdmdnta, gi anume:ca stelelecerului5i ca nisipulde pe fArmulmSrii;

gi sdmAnlata va stdpdnicetdlilevrdjmagilorei. Toate neamurilepimdntuluivor fi binecuvAntate in
fr:
f*l
s6mdnlata, pentruc5 ai ascultatde poruncaMea!" Astfel aici descoperim promisiunea gijurlmdntul pe
careDumnezeule-afdcutgi acestai,a fi indeplinitprin inlocuitorullui Dumnezeucareaveas[ vind din
neamullui Isaac.in acestfel, a5acum afirmi versetul13,cAndDumnezeu a iZcutpromisiunea El a
fr'
confirmat-oprintr-unjurdmdnt.Apoi autorulEpistoleicitre Evreiarati con{inutulfbgdduin{ei.
{
ll

OBIECTIVI.)L DIN SPATELE PROMISIUNII

d
a
pii{i voiinmulfifoartemult silm6n(a."
Versetul14:,,$ia zis:Cu adevlratte voi binecuvhnta,

Astfelpromisiunea insolitl de unjurdmdnta adusbinecuvAntareqi inrnullire.

Pentru a infelege semnificafiaacestuilucru trebuie sd ne intoarcemla zorii istoriei qi s5
t
descperim ce directivea dat Domnulpdrin{ilornogtrii.in GenesaI versetul28 citim, ,,Dumnezeu i-a
hinecuvdntat gi Dumnezeule-azis: ,,Cregtefi, inmullifi-vd,umplefipdmdntulgi supuneli-l;gi stdpdnifi
pestepegtiimdrii, pestepds5rileceruluigi pesteorice vie(uitoare carese miqcdpe pdmdnt."Astfel
3
primii nogtriiplrinfi au fbstindemnafisXaeinmulteascS, s5umplep[mdntulgi si-l supun6.
amintimcd Adam s-a rdzvrAtitimpotrivalui Dumnezeuqi a dat conducerea
'71
Totuqi,ne
planeteiCelui Rdu, lui il
fl
4
I
-
Satan.intreagarasbuman6estein Adam gi Paveldescrieacestlucrufoartegraficin Romani5 versetul
12,,,De aceea, dupdcum printr-unsingurom a intratpdcatulinlume,gi prin pdcata intratmoartea, gi
astfelmoarteaa trecutasupratuturoroamenilor,din pricini cd to{i au pdcdtuit"qi cuvintul din greaci
ne-ar putea sugeracd tofi au pbcdtuit in Adam. Totugi, in aceastdpromisiuneavraamic6este
perspectivacd Dumnezeuva aduceun Ultim Adamin agafel inc6tscopuloriginalal lui Dumnezeudin
Genesa gi prinjurimAntSatanva fi invinsgi
I versetul28 si poatdfi indeplinit.Astfel,prin promisiune
scopullui Dumnezeu va fi indeplinit.

CUM A DOBANDIT AVRAAM PROMISIUNEA

Versetull5: ,,$i astfel,fiindci a agtgptatcu rSbdare,a dobinditftrg6duin{a."

Dar ne intrebim cum a putut Avraam sd primeascdpromisiunea?Rdspunsulse giseqtein

cuvintul,,dobAndit".CuvAntuldin greacieste,,epitugchano"; inseamn[.,animeri sau a gdsio
persoand". Prin urmarecine era persoana? Cdsimrispunsul Cenesa22 versetele
in 2A h24. Esteo
relatarecu privire la Rebecace trdia la cdtevarnii de kilometride Avraam fiind aleasl in mod
providenfialsi fie so{ialui Isaacin agafel incdtlinia genealogicd sdmeargA mai departegi s6-L,aducb
pe Mesiain cele din urmi, Acestversetnu inseamndci Avraamnu s-a bucuratde indeplinireafinali
darin Genesa22aveminceputulei. Sd rezumlmpe scurtfundalulacestorversete. In vegniciatrecuti
eraun impirat veqnic,I Timotei1.17.Fiind impdrat.Dumnezeu aveanevoiede un domeniucu supuqi
de bunlvoie. Domnul a creatacestdomeniupe planetaPdmAntqi estedorinla Domnului nostruca
aceasticasi a Lui sd fie plini de supugide bundvoiecaresdimpirtSgeascldragostea gi slavaLui'.Luca
14.23sugereazd aceasto,,, $i stipAnula zis robului:,,Ieqila drumurigi la garduri,gi pe cei ce-i vei
gdsi,silegte-isd intre,ca sd mi se umplecasa". Dupd crealiea fost rizvrdtireaomului gi momentulin
careel i-a dat stdpAnirea acesteilumi lui Satantransformdnd-o intr-o Satanocrafie.
Apoi Dumnezeva
dat promisiunea minunati din Genesa3.15 ci sdm6n{afemeii va zdrobi Satanocratia. Dupi aceea
Dumnezeua frcut Legimdntul cu Avraam gi, in condifiile acestuiLegdmdnt,scopul vegnica lui
Dumnezeu aveasI fie indeplinit.

CNRTITUDINEA LEGAMANTULUI

Versetull6: ,,Oamenii,ce-i drept, obicinuiescsi jure pe cinevamai marel jurimAntul esteo chezSgie,
carepunecapit origicirei nein{elegeri
dintre ei."

in primul rdnd, estejurdmdnrul lui Dumnezeu in acest Legdmdnt; aceastainseamni si declare

ceva adevirat; a face o declaralie solemnd.Apoi ?n acestjurdmAnt Dumnezeu este martorul. Practica
din vechime era cd oamenii jurai pe cineva care era mai mare. La cu(ile noastrejudecdtoregti in
presentto{i martorii trebuie sd facd un jurimdnt solemn gi fac acestlucru cu mdna pe Biblie. cu cealaltd
m6ni ridicatd in sus,jurdnd cd tnaintea lui Dumnezeuei spun adevdrul,intregul adevir qi nimic altceva
decit adevdrul.

MOSTENITORII FAGADUINTEI

Versetul 17: ,,De aceea gi Dumnezeu,fiindci voia si dovedeascilcu mai multi tilrie mogtenitorilor
filgilduin{einestr5mutareaHotilririi Lui, a venit cu un jurflmint."

Un motrtenitorvorbegte,binein{eles,de o stdpdnire.Prin urmare, aceqtievrei vor fi stdpAnitorii

figaduinlei. Amintiti-vA care era promisiunea-- binecuvdntareuniversaldprin poporul lui Avraam,
trsrael.Evreii erau cei care primeau acea promisiunespecificl Apoi, versetulcontinui sd spund,,de
aceeagi Dumnezeu". Aceasta ne duce inapoi la versetul 16, obiceiul omenescde E promite sub
jurdmdnt.,,Fiindcdvoia" estecuvdntul,,boulomai" qi inseamni ,,o dorintdcarese na$tedin facultltile
rationalt ale cuiva". Ar puteali folosit qi un alt cuv6nt,,thelo" careinseamni,,o dorin{dcarese na$te
73
 Jl
/ ,dl

1j
-ir
din sentimente".Dar aici descoperimcd esteo tranzac{ielegali fEcuti de DumnezeulAtotputernic.
Apoi versetulspune,,voia cu mai multd tdrie". Aceastaaratdci dorintalui Dumne2euestecu nrult
mai mare decdtcea implicatf,de o tranzac{ielegalbuman6.Autorul voibeqtedesprenestrimutarea -,4
HotdrdriiLui (adici a lui Dumnezeu).CuvAntul,,nestrimutare"este,,ametatheton". Cuvdntulin =t
greacdf6r6,,a" inseamnd ,,a schimbalocul"" l)e aici infelegem o prin
ci este negare; agezarea lui ,,a"
-.4
in fatacuv6ntuluineag6acestlucru asaincdt ob{inernpromisiunea fermda lui l)umnezeuch El nu se >/
schimbi niciodatl in ce privegtepromisiuneaaceasta. Cuvdntul,,hotdrdre"inseamni,,o dorinfi care \l

vinedin ra{iune"pe careDumnezeu aconfirmat-ocu unjurdindnt.Cuvdntul,,avenit" esteun cuvdnt

_t
interesant- ,,mesiteuo";inseamni,,a acfionaca mediatorintre doui p6(i careau fbcut o infelegere
pentrua indepliniceva''".Cuvdntulestela un timp aoristceeaceinseamnlcd estecevace Dumnezeua
-''i
fbcutin trecutgi lucrareaesteincheiatd.Tabloulpe careil avemaici esteacesta.Dumnezeui-a fbcuto t
u
promisiunelui Avraam.Isus estemediatorulintre Avraam gi mogtenitoriipromisiuniiqi descoperim 'l L/

aici ci lsus,Mediatorul,are o dorinldlegalScareestenestrdmutatd; El nu se va schimbaniciodatdgi a

ti
pronuntrat un jur6m6nt pentrua adeveriacestlucru. Astfel intre promisiuneape care i-a fdcut-o lui T
Avraam gi mogtenitoriilEgiduinfei Hristos vine ca Mediator gi creditor ci promisiuneava fi 'l l/

indeplinit[.
]L
-,
,lL

LUCRURILE NESCHIMBATOARE
d.
I ll-

Versetul18: ,,Pcntruca, prin douf, lucruri care nu se pot schimba,gi in care estecu neputin{i ca -l
Dumnezeu si mint5,si gf,simo puternicdimbf,rbf,tarenoi,a citrrorscf,parea fostsfl apucim nfldejdea I

careneera pus6inainte." r-it

-l
,LI,

Scriitorulvorbegteacum mai pe larg de doud lucruri nestrimutatecare garanteazd nidejdea I

care a fost pusi inainteaacestorevrei. Versetulincepe,,,Pentruca prin lucrurile care nu se pot .t
schimba" E;icuv6ntul,,lucruri" estedin cuvdntulgrecesc,,prdgnlo"din careobfinemcuvdntulnostru -i
pragmatic.fnseamnd,,a face. a ?ndeplini,a efectua" in aqafel incdt autorulvorbegtedespredoud
-.h
lucrurinestrbmutate carespundesprefapteimplinite.Celedoul lucrurisuntpromisiuneagijurlmdntul da
'l
astfelcd acestaestepragmatismulf)umnezeuluiAtotputernicAi,a$acum scriitorulsubliniaztr,,,in care I
I

estecu neputinldca Dumnezeusd mint6". Apoi autorulcontinul si expliceci in acestedou[ lucruri J

noi glsirn o puternicdimbtrrbitare.Cuvdntul,,puternicd"esteceva asemnea
,,ischorus"; vorbegte de obstacolulimpotrivirii,gianurne o cetatedar o cetate
unui cuvdnt-tablciu,
inconjuratd de o armat[. T
J
,,Imbdrb6tare" este format din doui cuvinte
care il avem aici este ci promisiuneagi
,,p&tz" ,,pe
jurlmdntul
ldngf," ,,kaleo" ,,a chema". Conceptulpe
sunt asemenea unei cetifi sigureapdratdde o
armati gi Domnul ne-a chematin acestloc de o siguranti neclintiti. Apoi scriitorul subliniazi c[
*
,,scdparea noastrda fost" sI alergdm?ntr-unloc sigur.Imagineainvocatdaici va fi relevantEpentru -J
![n
minteaevreiascd.Conceptulestedescoperitin Deuteronom4. 42 in legituri cu cetilile de scipare -li
I
unde cineva puteasi alergedaci era urmirit dd o persoanlcare cdutardzbunare.Odatdajuns in
interiorulceEtii de scdpareMarelePreotfbceaispiqirea.Autorul va privi ulteriorlg lucrareaMarelui J
!L -!
Preot pentrujertfa de ispdgire.Dar tabloul pe care il avem aici estea unui om care fuge in mod -ll
tl
ocazionalde un rdzbunitorde sdngegi careserefugiaziintr-o cetatede scdpare, viatalui fiind ispngiti.
Dar toate acesteaaveauun scop, ,,pentrua apucanddejdeacarene-a fost pusl inainte". Care este
.J
lJr-d

nddejdea?EstezdrobireaSatanocraliei; a$ezarea Impdrdtieilui Dumnzeupe plm6nt, participareaqi "ll

rriatain aceaimpdr[fie.Vd aminti{icAndNicodim a venit la f)omnulnoapteain Ioan 3, acestlucruera
cel mai importantin minteaaceluilider religios.El a cerutsiguran{a nldejdii cd va intrain imp6rS{ia
J
f||r
lui Dumnezeugi, bineinfeles, Isusi-a spuscl singuracaleeraprin nagterea din nou.
-.r
I
Lll,

NADEJDEA $I ANCORA SUFLNTULUI

Versetul19:,,Pecareo avemca o ancoria sufletului; taregi neclintiti,carepitrundedincolo

o n5dejde
l
rd
de perdeaua dinfl untrul Templului."
I Dtr
l
"il
1A
I
-l
lilill
 t

,,Sufletul" se referi in mod specific la cunoaqterea mea de sine, la facultilile mele rafionaleqi
existddoul adjectivein legdturi cu ancora.Mai intdi, este,,tare"; cuvAntuldin greaci folosit estc
ineresant-,,asphale". A doua parte a cuvdntului.,sphale" este,,a cddeasau a equa" gi esteprecedat
de un,,a" care il neagd.Astfel cuvdntulinsearnnS,.ceva care nu cade sau nu egueazdniciodati". De
fapt, din acestcuvdnt grecesc a derivat cuviintul .,asfalt" care este folosit pentru construc{iastrAzilor.
Suprafelelede drum pot cddea, dar aceastdnbdejde nu va egua niciodatA. Al doilea adjectiv este
,,neclintit6" qi cuvdntul in greacdeste ,.bebaian" qi inseamn[ ,,nu se va ddrdma cdnd voi pune o
greutatepe ea". Am fost odati in casa unui prieten predicator qi dupd ce am servit o cafea prietenul
meu s-a ridicat dar, a-qi menfine echilibrul, s-a sprijinit de masd. Mai mult spre necazul prietenului
meu, piciorul s-a^rupt gi masa s-a prlbuqit cu prietenul meu. Totugi, aceastdnddejde nu va aduce
niciodatf, necaz. Imi amintesc cd atunci cdnd eram un tdnir creqtin la sala de misiune pe care o
frecventamin Gateshead,Tyneside, era un sfhnt al lui Dumnezeu,George Miller. in tinerefealui a fost
boxer gijucitor de cirfi dar a ajuns s[-l cunoascdpe Domnul gi sd fie mdntuit intr-un mod minunat. Nu
a fost un om invdfat dar a putut sd memoreze multe pasaje din Scripturd gi foarte multe cdntdri din
Golden Bells din care cAntam in acele zile din trecut. George s-a imboln[vit de cancer gi inainte de a
muri el repeta cuvintele ,,daci vreodatS,dacd vreodatS,daci vreodat6". Un prieten cregtin a spus la
cdpdtdiulpatului sdu ,,Dac[ vreodatl ce?" gi apoi bltrAnul sfhnt a repetatcuvintele dintr-o cdntarepe
careel o cono$teafoarte bine ,,Dacd vreodati te-am iubit atunci acel moment este chiar acum". Acest
fost pugilist dar in momentulactualsfAnta descoperitcd nddejdeasa era tare gi neclintitd.Apoi autorul
explici faptul cd aceastl ancorSa sufletului piitrunde dincolo de perdea gi construcfiadin greacd,antd
cd ancoraeste acum acolo. intr-adevdr,cuvdntul este mai putemic decdt at6t. Spune,,,ancoraesteacum
acolo gi va coninua si rdmdni acolo". Interpretarea literali ar putea fi ,,ancora este dincolo de
perdeauaTemirlului". Din nou, pentruminteaevreiasciacestaar reprezentaun adevir minunat.Acegti
evrei ar putea sI aibl o imagine foarte clari cu privire la jertfa din Ziua Ispdgirii. Sd incercdm sI ne
imaginim tabloul. Vedem sute de mii de evrei adunali in jurul Templului gi Aaron, marele preot,
indreptdndu-secu fapul spre altarul de aramd care reprezintd,bineinfeles,crucea lui Hristos. fapul este
injunghiat gi sdngelelui este strdnsintr-un vas gi, impreuni cu evreii, vom privi la Aaron care va duce
sdngelein Templu. Atunci cdnd Aaron slujegtein Templu, noi putem auzi clinchetulclopofeilorde aur.
Acegtiaerau pringi de jur imprejurul mantiei.Cind intra in templu, el mergeamai intAi in locul prea
sfdntunde era candelabrulcu gaptebrafe de aur reprezentdndu-Lpe Hristos care este Lumina lumii. La
dreapta lui Aaron era masa cu cele doisprezece pdini pentru punerea inainte reprezentdndu-Lpe
Hristos care este Pdinea vie{ii. in fata lui gi in fafa perdelei era altarul tim6ierii reprezentdnd
ruglciuneade mijlocire a Domnului. Apoi Aaron mergeain spateleperdeleiin Locul Prea Sfdnt unde
intdlneaslava Shekina, PrezenfasfAntda lui Dumnezeu;la acel moment, mdniati de picatele copiilor
lui Israel.Acolo inaintealui era Chivotul Legimdntului cu capaculde aur gi sub capactablelede piatri
cu poruncile neprihdniteale lui Dumnezeuscrise cu degetul Lui. Apoi Aaron i9i inmuia degetul in
vasulde sdngeqi stropeacapaculde pe Chivotul Legimdntului numit ScaunulMilei. In acel moment
sfinferliaqi dragostealui Dumnezeuerau satistEcute cdnd'vedeausdngele.in tot acesttimp ei ascultau
sunetulclopoleilor de aur; sunetul care le confirma c[ jertfa a fost primitd. Autorul Epist&ei cdtre
Evreine va oferi o explica{iemai clarda acestuilucru in capitolul9 unde in versetul24 el spune,,,Cici
Hristosn-a intrat intr-un locag de inchinare fhcut de mdni omeneascd,dupi chipul adevdratuluilocag
de inchinare,ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infbligeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu" qi
apoiin versetul28, autorul continud si explice, ,, Tot aga,Hristos,dupd ce S-a adusjertft o singurd
dat6, ca sd poarte pdcatele multora, Se va ardta a doua oard, nu in vederea p6catului, ca sd aducd
mAntuireacelor ce-L agteaptd". FrancesRidley Havergal in una dintre cele mai mdrele cdntf,ri scria in
felul urmdtor:
,,Tu vii, Mdntuitorul meu!
lu vii, impiiratul meu!
In frumus eyea Tafoarte st rdluc i toare,
In slava Tcttrandescentd:
Cat de bine este sd ne bucurdm Si sd cdntdm!
Vii! in rdsdt'itul cqre se de,schide,
$i vesteStestrdlucirea valurilor grele;
a Vii! Preotul meu sldvit,

75
 I
#
-tl

Nu auzim noi clopnleiiTdi de aur'?" LI

li
intorcdndu-ne la versetul 19, autorul spune,,,pe care o avem ca o ancord a sufletului; o nddejde -L
-r-J
tare qi neclintitS"" Barca nostre gubreddar putea si se clatine in furtunile viefii dar nddejdeanoastrenu -l

poate fi migcatf,niciodatd. I
_L
bu
rl
Versetul 20: ,,unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergtrtor,c6nd a fost filcut ,Mare Preot in veac,
.J-
dupfl r6nduialalui Melhisedec'." rrr-J
', t
Lixpresia,,inaintemergltor" este,,prodromos";inseamni,,unul caremergeinainte dar care de I
-"U-
asemeneane aqteapti s6-l urmdm". CuvAntul a fost folosit de grecii antici, de marinarii din acele zile atlt)

care instruiau pe unul din oamenii lor cum si ia ancora blrcii intr-o barcl micd pdnl la flrm qi si o
infingd intr-un loc sigur. Acum, daci am putea sA ne intoarcem la mintea evreiascd,acesta era un
concept cu totul nou pentru evrei. Nici unul dintre evrei nu putea si-l urmeze pe Aaron in SfAnta
il
r]rl
..l t
Sfintelor. Aaron era acolo in nurmeleevreilor. Dar aici autorul afirmi c6 Cel care a mers inaintea
noastrda intrat in prezen{asfbntd a lui Tatllui gi aqteaptdsi-L urmim. $i apoi autorul spune, ,,chiar Jt
lrI rl
Isus" gi cuvintul ,,IsLls" pentru evrei era,,Joshua". Punctul care este pus in discu{ie este acesta- 'l !
Joshua al nostru este Cel care a plecat inaintea noastri pentru a ne aduce odihna promistr gi acest I
Joshua a fost un preot vegnic dup6 rinduiala lui Melhisedec. Cu alte cuvinte, preofia Lui este {drd ,,1-
lll LJ
sfhrgit.Poateeste $i o altd chestiunegi de care ar trebui si ne amintim ?n legdturdcu Aaron atunci cdnd
mergea in Sfrnta Sfintelor. El avea pe umneri pietre de onix care purtau numele celor doisprezece
seminfii ale lui Israel gi, pe lAngi aceasta,pe pieptarul lui Aaron erau doisprezecepietre prefioaseqi de
asemeneaacesteaaveau numele celor doisprezecesemin{ii ale lui Israel. Este un adevir m[ref sd ne
l-
Itt,l
'll I
amintim c[ atunci cAnd Domnul a dus sAngeleSiu prefios in prezenfaTatSlui numele noastre erau pe
umeriiomnipoten{eiLui qi de asemeneanumelenoastreerau pe inima lui de o dragosteinfiniti.
J*
,rri'-l
'l !
I
*L
rrrlL.l
all!

tr'nl
tilt
tl
I
-L
ulf^J
||rl I
II
"il-
tr-l lrl
1l

-rt-
ttT a
rarl I

l
,"frb ,i, I
:
J-
[5
76
n=
-rl
I
*1
b'--
CAPITOLUL3

ISUSMESIA _ MAI MULTA SLAVA DECAT MOISE

Moise rimdne numai un personajdominantin Vechiul Testamentdeoareceel a fost un

mediatoral VechiuluiLegdmAnt.Moisein pozilia lui de conduc[tormediatorialesteun simbolal lui
Hristos.Principiuldominant,in misurain carevorbimde conducerea lui Moise,a fost Legimdntulcel
Vechi cu legile sale. Principiul dominant in ConducereaMediatorialda Domnului nostru este
Legimintul cel Nou careaduceiertare,locuireaDuhului Sfhntgi va determinaconducerea Domnului
in impird{ia Milenari viitoare. Si ne amintim,inci o dat6,definifia conducitoruluimediatorial.in
primul r6nd,vorbegtede conducerea lui Dumnezeuprintr-unreprezentant divin alescarevorbegtesau
ac{ioneazi pentru gi
Dumnezeu careii reprezintdpe cameni inaintea lui Dumnezeu.in al doileardnd,
se preocup[de conducere,carese refer5in mod specialla pimdnt Ei,in al treileardnd,conducdtorul
mediatorialtrebuia si fie un membrual rasei umane.Arucdndo privire pestepanoramabiblicda
conceptuluide conduceremediatorialddescoperim,mai int6i, cd i-a fost dattromului, Genesa1.26,
Dumnezeua spus,,Sdstdpdneascd". Ulterior aceastdconducerea fost pierduti cdndornul a trecutde
partealui Satanrdzvritindu-se?mpotrivalui Dumnezeu.in Luca capitolul4 versetul6, cAndSatana
aritat impiretiile acesteilumi lui Hristosgi I le-aoferit,El a folositexpresia,,ctrcimie imi estedat6",
referindu-se la conducerea impdrSliiloracesteilumi. El a spusacestlucru la un timp perfectpasiv,ceea
ce arati c[ stlpAnireai-a fost dati. Aceasta,binein{eles,face referire la primii nogtri pdrinfi cdnd
acegtiai s-aualSturatlui Satan?nrizvrdtireaimpotrivalui Dumnezeu.Al doileapunctpe caretrebuie
si-l observim in leglturd cu impdrd{ia mediatoriali este ci Dumnezeua prornis in termenii
LeglmdntuluiAvraamicc5 prin Avraamgi sim6n{alui vor fi binecuvdntate toatena{iunile.Observali
cd din nou aceastaface referire la o scenf,pdmdnteascd. Amintifi-v6, LegtrmdntulAvraamic este
fundamentalpentruplanul de rlscumpdrarea lui Dumnezeu- includeLegimintul de intoarcerein
Jara Promisi- Israel,pe careDumnezeul-a f6cutcu poporuldin vechime,includeLegdm6ntulpe care
Dumnezeul-a fhcut cu David c[ fiul siu va domni pe tronu^ldin Ierusalim;qi de asemenea privegtegi
spreLegimdntulcel Nou c6nd va fi adusdrtrscumplrarea. In al treileardnd,conducerea mediatoriall
sub Moise a fost numai imperfectrealizatl.Mai exact,prezenfasffintda lui Dumnezeuerain templu.
Totugi,cu principiuldominant,legea,qi cu Legdmdntulde naturi bilaterald,depinz6ndde credinciogia
lui Dumnezeu ca Eide credinciogia oamenilor, egeculerahotdrdt.Motivul egeculuiestecd pdcatuleste
interior,iar legeaesteexterioard.Al patruleapunct care ar trebui recunoscutesteaceastiimpirtr{ie
mediatoriali viitoare este tema majori a proorociiloratdt din Vechiul Testament,cat $i din Noul
Testament.Formagi conducerea ei viitoareestedescrisdin detaliuin ambeletestamente, gi anumectr
Impiratul se va agezape tronul lui David in lerusalim,va fi din linia davidici gi c[ termeniiNoului
Legimdnt vor fi principiul dominantin imp5rdfie.Mai^intdi, impdrifia a fost anunfati de loan
Botezdtorul,de lsus gi uceniciiS6i in Evanghelii.Totugi,Imp[r[fia a fot respinside Israel,adici de
poporulcu careDumnezeuincheiaseLegimAntul.Al gaselea lucru imortantestectr darulimp6rdfieia
fost proclamatde Petrudupl Ziua Cincizecimiiin condi{iileLegimAntuluicel Nou. Din nou, aceasti
chemareadresatiIsraeluluia fost respinsS. A $apteacaracteristicd importanti esteforma specialia
impSrdfieiin careapareea in perioadaBisericii.Aceastaestemarcatdde absen{aimpdratului.A opta
caracteristicd importantdestecd aceastf, conducere mediatorialdva fi stab^ilitd in impirllia de o mie de
ani cdnd Hristos se va intoarce si domneasclpe planetaPdmdnt.In ultimul r6nd, conducerea
mediatoriald va fuzionaintr-o identificarecompletdcu Impdr{ia universaliqi vegnicia lui l)umnezeu.
P a v eel x p l i c d a c e a s t ali nC o r i n t e nl i5 v e r s e t e l e 2 4 S i 2 5 ,I,n, u r m S , v a v e nsi f 0 r g i t u l , c d n d vEal d a
ImpirStiain m6inile lui DumnezeuTatdl,dupi ce va fi nimicit orice domnie,orice stdpdniregi orice
putere.Cdcitrebuieca El sdimp6rdfeascd pAniva punepe toii vrijmagiisubpicioareleSale."

36
 MOISE - UN SIMBOL AL LUI FIRISTOS

in primul rAnd.Moise gi Israelulau fost unili intr-un mod unic. Moise a fost numit de
Dumnezeusb ac{ionezeintr-o pozilie de conducere,Totugi principiul dominantpe baza cdruiaa
condusMoise a fost Legeagi din nou ne vom aminti ci a fost un Leglmdnt bilateral.Dumnezeua
promissd fie credincios,dar cereagi credincioqiaIsraelului.Privindacumla lsus Hristos,ar trebuisd
in{elegemcd Isus Mesia gi Israelulsunt lega{iintr-un mod unic Ai aceastain condiliile rela{ieide
conduceremediatoriald.Totugi, in cazul lui Hristos,principiul dominanteste harul Ei aceastain
condiliileLegimdntuluicel Nou. Astfel,vom vedeaci suntasemdnirigi deosebiri.Conducerea lui
- -
Moise qi principiul dominanta fost fost tenrorar Moise a e$uat,Israelula eguat qi Legdm6ntul
Mozaica fost pusdeoparte.Conducerea lui Hristosgi principiuldominantesteveegnic.Legdm6ntulcel
Vechi sub Moise a fost pus deoparteodati pentrutotdeauna.Legimdntulcel Nou sub Isus Hristosa
fost stabilitodatdpentrutotdeauna.Acum, cu acestelucruri importantein minte, si ne intoarcernla
Evreicapitolul3, vesetull.

,,ACUM AIi VREA CA VOI, EVREII, SA VA CONCENTRATI ASUPRA LUI ISUS'

Versetul l: ,,De aceea, frafi sfin{i, care avefi parte de chemarea cereascil, a{inti{i-vi privirile la Apostolul
gi Marele Preot al mtrrturisirii noastre,adicfr Isus."
5
t
, Ajungdndla aceastisec{iune,amintili-vd cf, in primul rAnd aceasti EpistolSeste adresati
evreilorgi existl patru punctela caretrebuiesd ne gdndimin acestverset.Mai intdi, autorulspung,
H
I ,,De aceea,frali sfinti". Prin urmare,acestcapitol ne cere sd intoarcemla capitolul anterior.In
capitolul2.l7,se vorbegte despreIsuscareS-albcutasemenea frafilorSdiqi desprefrafii Sdicares-au
f6cutasemenea lui Isus,adicl - sfin1i.in capitolul2 versetulI l, esteo afirmaliesurprinzitoareci prin
u
I lucrarearlscumplrltoare a lui Isus,lui nu-I esteruginesine numeascd frali gi, din nou,agacum deja
am mentionat,aceastainseamnS, ,,din acelaqi pdntece". In al doilea r6nd, despreacegtievrei ni se
i
tt
reamintegte ci ,,aupartede chemarea cereasc6".Acelagicuvdntpentru,,p6rtapi"estefolosit in Luca
) capitolul5 versetul7 undeintdmplarea aminteqte de pescuirea minunati gi uceniciiau f6cut semncu
t'
I
!
m6naaltor pescarisi vind sd-i ajute.Aceastaaratdcd.toli uceniciierau pdrtagipescuiriiminunate.
Conceptulardtataici esteci fiecareevreusaupersoanf,in Hristosestepirtaq cu Hristos qi observa{icI
: aceastaeste o p5rtigie la chemareacereascd. Cuvintul ,,chemare"este ,,klesis"; inseamn[',,o
vocafie".Astfel, tot ce esteHristosacumEi tot ceeace El va fi, noi vom implrttrgicu El. AI treilea
; punctdin versetestestrne a{intimprivirile la (a) Apostolul;gi (b) MarelePreotal mirturisirii noastre.
Expresia,,a alinti privirile" este,,katanoeo". inseamni,,ate gdndicu atenfie,a-!i indreptaminteagi
ochii cdtreceva" gi noi avemaici si (a) ne afintim privirile la Apostol.CuvAntulinsearnn[,,cineva
insdrcinatsi faci cevarecomanddri potrivite". Isusa fost trimis de TatSlca rdscumpdrdtor al nostrucu
putereapi capacitatea de a pldti pre{ulrdscumpdrf,rii gi care,ulterior,va zdrobisatanocra}ia gi va prelua
conducerea planetei.Apoi (b) Marele Preot;din nou, aceastane cere sd ne intoarcemin capitolul2
versetui17 undese vorbegte despreIsusca fiind un,,marepreotmilosqi vrednicde incredere, ca sd
fac6ispdgirepentrupdcatelenorodului."Preotultrebuias[ reprezintepe Dumnezeuinaintgaoamenilor
gi s6-I reprezintepe oameniinaintealui Dumnezeu.Numai Isus poateface acestlucru intr-un mod
adecvatprin lucrareade rdscumplrare.Al patruleapunct este ,,m[rturisireanoastrS,adicd Isus".
,,Mdrturisire"estecuvdntul.,homologia"gi ?nseamnd",,a spuneacelagilucru". Cuvdntulestefolositin
.l loan I versetul9, ,^I)acA ne m6rturisirnpdcatele,EI estecredinciosgi drept,ca sd nc iertc picateleEi
sd ne cur6feascdde orice nelegiuire." Conceptul de aici este cd credinciosuleste in armonie cu
Dumnezeu Tatdl in funcfie de mirtirisirea pe care ne-o di El tn Biblie despreFiul Sdu. Acum autorul
ne spune,,afintiii-vdprivirea la toateacestea".

5l
 1

I,UCRURI LA CARE SA NE ATINTIM PRIVIREA 4

A

Versetul 2: carea fost credinciosCelui ce L-a rinduit, curn gi Moise a fost ,,credinciosin toattr casalui
Dumnezeu.tt 4
-t
'fatdl
Isusa fostcu totulcredincois lui Dumnezeu careL-a rdnduit.Cuv6ntul..credincios"este
,,pistos";inseamn6,,demn de incredere, credindios, sigur,adevdrat'1.Timpul folositestecd Domnul
'I'at6l?
-l
-\
nostrucontinuI sd fie credincios.Carea fost rdnduirealui Dumnezeu Ei bine.din nou.aceasta
ne trimitela Genesa3.l5 - El esteslmdn{afemeii;Dumnezeu carea devenitom; El este Apostolul,
cel insircinatsi fie Mare Preotpentrunoi cu tot conceptulde rdscumpdrdtor in minte;qi a fi Mediator -l
I
in Legimdntulcel Nou. Urmitorul punct,careestecreatin acestverset,estec[ Isusa fost credincios
a$acum gi Moisea fost,,credincios in toatf,casalui Dumnezeu".intrebarea careseridic[ ,,Cevreasd
.il
spundprin casd?"CuvAntuldin greacieste,,oikos";inseamnd,,o unitateordonatl". Cuvdntuleste 4
folositin multefeluriin Scripturd;ise poateref-eriinmod literalla,,o clSdire,o locuinli". in Matei9
versetul6, Domnula spus,,,Ridicd-fipatulgi du-teacasf,"- ,,oikos".in al doilearand,la templuse -l
referdca la ,,oikos"; aceastaeste o unitateordonaticu preoliqi jerrfe,etc. TnMatei 2l versetul13, 4
Domnula spus,,,Casamrease va chemao casdde rugdciune".In al treilear6nd,se poatefacereferire
la o familie.In I Timotei3 versetul4 se afirmi, ,,sd-gichivemiseasci binecasa" gi de asemenea ?n
Luca2 cu 4, seal-rrmd, ,,pentrucd era din casa gi din seminpia lui David". in al patrulea rdnd,sereferd
la Biserici. 1 Timotei3.15afirmd,,, I)ar dacSvoi zdbovi,si gtii cum trebuiesd te por{iin casalui
Dumnezeu, careesteBisericaDumnezeului celui viu, stdlpulqi temeliaadevdrului."In al cincilea
r6nd, face relerire la Israel.in lrapte2 versetul36, Petruspune,,, Sd gtie bine, deci, toatdcasalui
Israel,cd Dumnezeua fhcut Domn gi Hristospe acestIsus pe care L-a{i rdstignitvoi." Din nou, in
Evrei 8 versetul8, se spune,,,Iatd,vin zile, ziceDomnul,c6ndvoi facecu casalui Israelgi cu casalui
Iuda un legdmdntnou". Acum, intrebareacare se ridic6, ,,Cirei casei-a fost credinciosMoise?"
pentrucd Moisegi casalui suntfolosilica un modelal caseilui Hristos.Acum amintili-vdcd expresia
folositdeste,,o unitateordonat6",dar si ne gdndimmai int6i la Moise. Moise a fost rdnduitsi fie
conducdtor mediatorial -vezi Exod 3 versetele 3la 14.PrincipiuldominanteraLegeagi Moisea fost
cel carea construitaceasticasi; adicdsistemullegii gi cortulintAlnirii.De exemplu,Moisea fost luat
pe munteqi I s-a spuscum trebuiasd fie cortul intdlnirii gi toatecelelaltelucruri legatede preolie.
Domnul,in Numeril2 versetul7, s-asprijinitpe credinciogia lui Moisec6nda spus,,El estecredincios
in toati casaMea." In celedin urmd.Moisea fost un prooroc,a$acum ni se spunein Deuteronoml8
versetul15.Astfelvedemcasalui Moisecareesteun modelgi o mirturiea viitoruluiproorocgi a casei
lui. S[ rezumdmacumpe scurtcasalui Moise care,bineinfeles,se referi la LegimdntulMozaic.Mai
int6i,erainsofitqi erao parteesenlialIa aqezdriiteocra{iei- Exod l9 versetele 4 la 6. in versetul6 este
o primi menliunea Impir5liei in Scripturd.In al doilea rdnd, Teocralia,mai exact conducerealui
Dumnezeu, a fost adeveritdde prezenfalui Dumnezeu- Exod 24.17.$iTeocrafiaa luat sfrrgitprin
indep[rtarea prezenteidivine,Ezechiell0 versetull9 gi ll versetul23.ln al treilearAnd,Teocra]ia
aveaun conductormediatorial,Moise,Fapte7.35.Patru,semneleau insotita$ezarea teocratiei,Exod3
gi 4. Erausemnecarei-aufostdatelui Moise;i Israeluidar,in moddeosebit, naliunilordintreNeamuri
subformacelorzeceurgii. Cinci, casalui Moiseacerutun sistemde inchinare.Era un cort al intdlnirii;
era un preot;eraujertfe qi, gase,era un principiudominant,care era Legea.Acum, din nou, s6 ne
amintim- casalui Moise a fost temporar5;aceastadatoritI incapacitdliilegii dea se ocupade natura
plcdtoasdinterioari.Jertfelenu puteausi indepirtezepicatul gi. astfel,nu puteasdaducdla indeplinire
condifiileLegdmdntului Avraamiccu binecuvdntarea divinScaretrebuiaadusdin moduniversal.

Versetul3: ,,CAciEl a fostgilsitvrednicsi aibtro slavilcu atit mai maredecAta lui Moise,cu cAtcelce a
zidit o casl are mai multf, cinstedecAtcasainsilgi."

Motivul pentru care Domnul a fost socotit mai vrednic dec6t Moise este pentru c[ Dumnezeu
estearhitectulfinal al casei,adicd al Israeluluiqi, prin urmare,firegte,trebuiesd primeasci mai multi
cinste.Acum, aceastane duce inapoi la LegbmdntulAvraamic,Genesal2 verseteleI la 3. Amintili-va
ce i-a spusDomnul lui Avraam, ,,Iegi din casa tatilui tdu gi te voi face (gi cuv6ntul in ebraici este

38

F
 a da nagtere")un neammare". Astfel,Dumnezeu
,,asah";literal,,aconstrue, caseilui
estearhitectul
Israel.

DUMNEZEU ESTE ARHITECTUL TUTUROR,LUCRURILOR

4: ,,Oricecasf,esteziditl decineva,dar Celcea zidit toatelucrurile,esteDumnezeu."

Versetul

Pavelne reaminteqte despreacestlucru in RomaniI versetelel9 gi 20. PutereaDumnezeului

gi
vegnic Dumnezeirea Lui se vedein mod clar in creafiegi, astfel,omul nu arenici o Scuz5.
Ar trebui
si avemde asemenea in minte cd Domnulnostruestecel carezidegteBiserica,Matei l6 versetul18,
,,voizidi BisericaMea,gi portileLocuinleimo4ilornu o vor birui."

MOISE, SLUJITORUL

Versetul 5: cAt despre Moise, el a fost o,credincios in toatil casa lui Dumnezeu" ca slugi, ca si
mf,rturiseascd despre lucrurile, care aveau si fie vestite mai tirziu.

TraducereaNIV este foarte util6 aici pentru cI afirm5, ,,Moise a fost credinciosca un slujitor in
toatd casa lui Dumnezeumdrturisindce avea si fie in viitor". Pot fi observatedoud lucruri. Primul.
Moise a fost credinciosin toatd casalui, adicdin casalui Moise ca slujitor.Aminifi-v6, casalui Moise
era LegdmAntul Mozaic dar obsevafi, in al doilea rdnd, el a fost credincios in toatl casa lui ca sd
mdrturiseascd.Acum lucru fascinant in leg6turd cu acest lucru este urm6torul: casa lui Moise. gi
anume, cortul int6lnirii, preo{ia, jertfele, au adus un model profetic a ceea ce Hristos avea si
indeplineasciin condifiile Legdmdntuluicel Nou. De exemplu,in Levitic 23 avemcele gaptesdrbdtori
ale Israelului, care sunt toate legate de cortul intdlnirii gi au adus o schi{d profetici a planului de
rdscumplrarea lui Dumnezeu.De asemeneasunt cele cincijertfe din Levitic I la 5 - jertfa pentru
ispdgire,jertfa pentru p6cat,jertfa de mulumire, jertfa de mdncaregi ardereade tot; acestejertfe oferi o
schi16uimitoare a promisiunii fbcute pentru copiii lui Dumnezeu prin cruce. Pavel ne reamintegte
despre-aceasta'in Coloseni 2 versetul 17. Vorbind desprecasalui Moise cu cortul intdlnirii, zilele de
sdrbdtoare,jertfele, Pavel afirmd,,,care sunt o umbrd a lucrurilor care aveau sd vin6".

HRISTOS,FrU PESTECaS,t r,Ur

Versetul6: ,.Dar Hristos estecredinciosca Fiu, pestecasalui Dumnezeu.$i casaLui Suntemnoi, dacA
pflstrim pAnl la sfffrqitincredereanezguduitSgi nfrdejdeacu care ne liludilm."

Primul lucru pe care trebuie sd-l finem minte esteci Domnul le scrie evreilor care vor trdi in
necazulcel mare dupd rdpirea Bisericii. Ei vor agteptaintoarcerealui Hristos pentru a-$i ageza
impdrdlialui de o mie de ani ca gi ConducdtorMediatoriala lui Dumnezeu.Moise a fost pestecasalui
ca slujitorgiamintili-vd cd aceacasdera Israel.Dar aici Hristosca FiuestepestecasaLui care,din nou,
esteIsraelulpentruci aqacum se afirmd in mod specific,,,gi casaLui suntemnoi", gi anumecititorii
evrei.Intotdeaunatrebuie si linem minte separatdgi deosebiti de celelalte na{iuni. Israel estenatiunea
Legdm6ntuluiprin care Dumnezeuva aduce binecuvdntareuniversali. Ei sunt de asemeneapoporul
Legdmdntuluipeste care Isus Mesia va conduce, ata cum a fdcut Moise. Amintili-vd be a-spus
apostolulPavelin Romani l5 versetul8,,,Hristos a fost, in adevdr,un slujitor al tdierii imprejur. ca sd
dovedeascicredinciogialui Dumnezeu,qi sd intdreasci fbgdduinfeledate pdrinlilor". ,,Pirin!i" face
referire la Avraam, Isaac^gi Lacov, oamenii cu care Dumnezeu a incheiat Legdmdntul de a duce
binecuvAntare universalS.In acest moment ar fi foarte util sd facem o scurtd excursie. Am descoperit
trecAndprin aceastdEpistold cd nddejdeaevreilor este total diferitdde nddejdea Bisericii. Nadejdea
fiecdruicopilal lui Dumnezeucare trdieqtein aceastl perioaddesterdpirea.Pavel vorbegtedespreacest
adevdrmdre!in1 Tesaloniceni 4 versetele13la 18. In versetelel5la 17, mareleapostolspune,,,latd,
in adevdr,ce vd spunem, prin Cuvdntul Domnului:"(Pavel accentueazdcd este un Cuvdnt de la
39
 ,1
DumnezeuInsuqi),,noi cei vii, carevom rimAneapdndla venireaDomnului,nu vom lua-o inaintea
celor adormi{i. Caci insugi Domnul, cu un strig6t, cu glasul unui arhanghelgi cu trdmbila lui
q
Dumnezeu,Se va pogorddin cer, gi intAi vor invia cei morfi in Hristos.Apoi, noi cei vii, carevom fi
rdmas,vom fi ripili toli impreundcu ei, in nori, ca sdintimpindmpe Domnulin vdzduh;qi astfelvom
fi totdeauna cu Domnul". Pentruficcaresf6ntal lui Dumnezeudin aceastiperioadinu moarteaesteo
:l
certitudine.ci venireaDomnuluiesteo certitudine pentruBisericd.Diferitdde nidejdeaBisericiieste
nldejdeaIsraelului,careva devenimai puternici in timpul Necazuluicel Mare. Amintili-vd,incd o
datd,mesajullui Ioan Botezitorul,a Domnuluinostrugi a ucenicilorcitre Israel.Era sl se pocliasci
4
pentrucd imp6rtr{iaceruriloresteaproape.Fiecareevreugtiace insemnaaceasta pentrucI proorociilor
din vechimeau prevestit amdnuntitslavaacesteiimpir[tii careavea si vin5. Acum observalicf, la
sfhrgitulversetului6 esteo condilie;ei vor fi numaio partea caseilui Hristos,dacd pdstrdmpdn6la
=t
sfhrgitincredereanezguduitdgi incredereacu carene l6udim". Acestversetnun e inva{6mAntuirea
condilionati.Este un ,,noi" colectiv ;l observali,in primul rdnd,ci se referi la casalui Israelgi ei +l
trebuies[ rf,mdndtari pdndla sfhrqit.Astfel intrebarea careseridic[, ,,Cares{hrgit?"Domnulnostruin
Matei l0 versetul22 afirmL,,,Darcine va rdbda pdni la sfhrgitva fi mdntuit". in acestpasajDomnul
nostrumse refereala perioadaNecazuluicel Mare pentruIsrael.la carese refer[ gi acestversetdin ;t
Evrei.Din nou, ,,mdntuito' in toateacestepasajeinseamnd,,a intrain binecuvdntSrile irnpdrS{iei"gi
observaficd Israelultrebuiesd rabdeNecazulcel Mare inaintede a intra.,,A indura" traducecuvdntul
,,hupomeno";inseamnd,, a rf,mdnesub". Astfel, Israelulva fi aceacasd,aceaunitateordonatd,aga
;l
cum au dncheiatleglminteledaci vor rdbdapAndla sfiirgitulNecazului cel Mare.Apoi apostolulspune
ce trebuies[ fac[ Israelulin aceaperioadi.Mai intdi,eitrebuiesd pdstreze; cuvdntuleste,,katecho";
esteun termennauticgi inseamni,,ar6mdnein cursacdtre". Cuv6ntulestefolositin Fapte27 versetul
FI
40, care relateazdistorianaufragiuluilui Pavelgi spune,,,S-auindreptatcdtremal". Observali,tn al
doileardnd,cf, ei trebuiesdpdstrezeincrederea
incredereaIsraelului?" Este binecuvdntarea
nezguduitigi increderea cu carene l6udim. ,,Careeste
impirdfiei gi in timpul celor gapteani groaznicidin
Necazulcel Mare ei trebuiestrrdmdnitari in credin{6pdni la sfrrgit,adici pdni la sfhrqitulNecazului.
F
I
:l 11
"t
,r{
O EXPLICATIE SI UN AVERTISMENT PENTRU ISRAEL - 3r7- 4zr3 FI d
Cuvdntul,care domind acest pasaj,este cuvdntul,,odihni". il intalnim de c6tevaori, dar
culmineazd in capitolul4 versetul9, ,, Rf,mine, deci,o odihni ca ceade Sabatpentru poporul lui 3
Dumnezeu" Inaintede a incepeacestpasajurmltor. trebuiesf,infelegemce vreasdspuni autorulprin
,,odihn5".Cuv6ntuldin ebraicdeste,,menuchah";qi inseamnl,,un loc de odihni". in Scripturi
descoperimcI acestcuv6nt,,odihn6" estelegat,mai intdi, de fara Promisl lui Avraamin condiliile =|
Leglmdntului Avraamic gi, apoi, in al doilea rdnd, descoperimcuvdntul,,odihn6" in leglturi cu
Leg5mdnulDavidic Ai cu venirealui Mesia.Apoi, in al treileardnd,acestcuvdntimportantestelegat
3 I
de Leglmdntulcel Nou. S[ ludm primul punct;Deuteronom12 versetele9 gi 10, ,,fiindcdn-afi ajuns
incd in locul de odihnd gi in mogtenireape care v-o d5 Domnul, Dumnezeulvostru"; vedem de I {
in Deuteronom3 versetelel8 - 20. Astfel, vedemdin acestpasajctrodihnaesteaici legati
asemenea
de Israelcareaveasi fie dus inapoiin fara Promisl gi aveas[ fie nafiuneabinecuvdntatlin condiliile
=l -{
LeglmdntuluiAavraamic.Apoi, in al doilearAnd,odihnaestelegattrde Leg[mdntulDavidic"; gf,sim ,]
acestlucruin Psalmul132versetul8 qi 1l la 14.Versetul8 afirmi, ,,Scoald-Te, DOAMNE, vino la
locul tdu de odihni, Tu qi Chivotulmirefiei Tale!" gi apoi in versetelel l la l4 Domnuladeveregte cu
=l I
x
un jurimAnt Leglm6ntul pe care l-a frcut cu David. Amintili-v6 ci Legimdntul era cE Fiul lui
Dumnezeuse va a$ezape tronul lui Davidin Ierusalimqi va indeplinipromisiunilefdcutelui Avraam,
gi anumecd prin el vor fi binecuvdntate
+l
toatenaliunileplmdntului.Psalmulafirmtr,,, DOMNUL a
jurat lui Davidadevdrul,gi nu Se va intoarcede la ce ajurat:,,Voi punepe scaunultiu de domnieun
fiu din trupul tdu. Daci fiii tai vor pdzi legSmdntul Meu, gi invd(SturileMele pe careli le voi da, vor FI
gedea gi fiii lor in veci pe scaunultdude domnie."Da, Dornnula alesSionul,l-a doritca locuinlia Lui
qi a zis:,,Acesta estelocu-lMeu de odihni pe vecie:voi locuiin el. cdcil-am dorit." Din nou,in Isaia
l l versetul 10, proorocul afirmd, ,, in ziua aceea,"(aceastaeste ziua cAnd Hristos va veni sI FI
domneascd gi s6-$i aqezeimplritia pe planetaPdmdnt),,VlSstarullui Isai va fi ca un steagpentru
popoare;neamurilese vor intoarcela El, li slavava fi locuintaLui." tn al treileardnd,,cdihnaeste
40
FI
e
#
 legatdde Legdmdntul cel Nou care, bineinfeles,este pecetluit cu s0ngelelui Hristos gi aduce iertare,
naltere din nou qi locuirea Duhului Sfint. Matei 1tr versetele28 qi 29 aftrmd,,, Venili la Mine, toli cei
trudifi qi impovdra{i, gi Eu vd voi da odihn6. i.uali jugul Meu asupra voastr6, gi invS{a{i de la Mine,
cdci Eu Sunt blAnd gi smerit cu inima;-gi veti gSsiodihnd_pentrusufletele voastre." Acum, din aceste
pasaje,putem concluzionaci odihna promisd se referd la Impird{ia de-o mie de ani, cu domnia lui Isus
Mesiape tronul lui David in Ierusalimin condiliile Legdmdntuluicel Nou. Sd ne oprim aici pentruo
clipi gi si ne amintim cii aceastl Epistold a fost adresati evreilor care vor trii pe pimAnt dupi ripirea
Bisericii gi a cdror nddejdenu este rdpirea,ci venirea odihnei, a$acum vor inlelege evreii din pasajele
ne caredeja le-am citat.

VOCEA DUHULI SF\NT -3:7-8

Aici Duhul Sffintaplicd ScripturaVechiului Testamentgi citatul estedin Psalmul95 versetele7

la 11. Pentru a infelege irnpactul pe care-l va avea asupra acelor evrei, si facem un studiu scurt al
Psalmului.Sunt doud pdr{i - Partea l, Psalmul 95 versetele I la 6. Psalmistul aduce in disculie trei
puncte.Mai intAi, mdntuireain versetull, ,, Venili sd cdntdmcu veselieDOMNULUI, gi sd strigdmde'
bucuriecdtre Stdncamdntuirii noastre." Observa{icd acestconceptal m6ntuirii in legdturdcu evreii nu
includedoar mdntuirea personald,ci qi nagtereadin nou pentru a aduce intrareain impdr6{ie.Observafi
de asemeneaci despreaceastaa vorbit Domnul nostru cu Nicodim cu privire [a impdrdfia actualf,a lui
Mesia cdnd El va prelua conducereaplanetei. Domnul nostru accentueazi faptul cd intrarea in
Impirilia Sa se poate face numai prin naqtereadin nou. Astfel, acestconcept al mdntuirii este de bazd
in Psalrn.Al doilea punct.pe care psalmistulil subliniazdin versetul2, este prezenlaactuald,gi vizibild
a lui Mesia,,,Sd mergem inainteaLui cu laude, sd fucem sd rdsune cdntece in cinstea Lui!" Observa{i,
este venirea celor rdscumpdra{iin prezenta actualS a Domnului cu laude. Apoi, in al treilea rind,
psalmistul reamintegteevreilor de stdpAnirealui Dumnezeu asupraplanetei ca gi Creator - versetele3
la 5, ,,Cdci DOIUNUL este un Dumnezeu mare, este un impdrat mare mai pesusde to{i dumnezeii. El
line in mAndaddncimilep5mdntului,gi vdrfurile munlilor sunt ale Lui. A Lui estemarea,El a fEcut-o,
qi mdinile Lui au intocmit uscatul". Acum, binein{eles,aceastaeste o provocare directd fa{i de Satan
care, la acel moment, nega dreptul de Cretor al lui Dumnezeu gi astfel stdpdnireaasupra planetei.
Totugi, aceastaeste o recunoagterecd Isus Mesia este,de fapt, Creator.Apoi, in al patrulearAnd,esteo
chemarela inchinare.In versetul6, ,,venifi sir ne inchindm gi sd ne smerim, sd ne plec6m genunchiul
inaintea Domnului, Fdc6torului nostru!" Acesta sustine prima parte a Psalmului. Intocdndu-nela
partea a doua, psalmistul se ocupi de relalia lui Dumnezeu cu Israelul in condifiile Leglmdntului
Avraamic.In versetele7la ll, psalmistulscoatein eviden![ cinci fapte semnificative.Primul, versetul
a
I
a
qapte,Israel este poporul lui Dumnezeu,,, Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noi.Suntem poporul
pdquneiLui, turma pe care o povdfuiegtemdna L,ui". Al doilea punct, pe care psalmistulil pune in
I discufie,esteci ei ar trebui si asculteglasulDomnului. La sfdrgitulversetului7, el afirmd, ,, O! de ali
I
t ascultaazi glasul Lui!" Acum aceastaa fost o chemarein zilele Jui David. Apoi, in al treilea rAnd,
psalmistulface o avertizarein versetele8 qi 9, ,,Nu vE impetrili inima, ca la Meriba, ca in ziua de la
I
,. Masa,in pustie, unde pdrinfii voqtri M-au ispitit, gi M-au incercat, mdcarcdvdzuseri lucrdrile Mele."
a Aminti{i-vi atitudineaaceleigenera}iide israeliliin pustie.Ei qi-auimpietrit inimile in necredinfi qi nu
au intrat in odihna lui Dumnezeur,adici in impirdlia lui Dumnezeu, a$a cum le-a fost promisi in
I
.l LegimAntul Avraamic. Apoi, in al patruleardnd, estesupirarea lui Dumnezeu gi rezolvareaproblemei.
a
Versetul10,,, Patruzecide ani M-am scArbitde neamul acesta,qi am zis: ,,Esteun popor cu inima
ratdcita;ei nu cunosc cdile Mele." Ne amintim cd na{iuneatrdia in timpul Legimdntului Mozaic qi
.l
J observa{icd problema acelei genera{iiera cd ei aveauo problemi a inimii; legea fiind exterioardnu
a
puteasi schimbeinima. Apoi se spunecd acel neam nu cunogteaciile lui Dumnezeu.Ceeace vrea sd
spunl Dumnezeuaici este ci mAntuireaestc adusd numai prin har, prin credin!6.Apoi, cinci, este
rl
J hotdrdrealui Dumnezeuin verlietul I l, ,, De aceeaarn jurat in mdnia Mea: ,,Nu vom intra in odihna
a
Mea!" Aceasta ridici o intrebare, de ce nu a reupit genera{ieaceea s[ intre? Rdspunsul ni-l oferi
J $criptura; ei nu au intrat in lara promisd lui Avraam, pentru cd in fari Dumnezeu avea si aduci
J
a binecuvdntarepoporului din vechime, care avea s[ aib6 ca rezultat o binecuvdntarecare sd se reverse
pestetoatefamiliile lurnii.
J
J 4l

J
I
 d
Acum s6ne intoarcemla Evreicapitolul3 gi sdob{inemo imagineintreagE.
Versetele
ca in
7-ll: ,,Deaceea,eumziceDuhulSf6nt:Ast5zi,dacfrauzi(iglasulLui, nu vtr impietri{i inimile,
ziua rtrzvritirii, ca ln ziua ispitirii in pustie,unde plrin{ii vogtri M-au ispitit, gi M-au pus la
,rf
incercare,gi au vlzut lucrilrileMelepatruzecide ani! De aceeaM-amdesgustat de neamulacesta,gi am
zis: Ei totdeaunaseriltflcescin inima lor. N-aucunoscutciile Mele!Am jurat, deci,in mAniaMea cil nu
vor intra in odihnaMea!"
FI
Astfel vedem imagineaintreagi a poporului din vechimein pustie.-in primul rdnd, ei se
pregiteausdintrein odihnapromisi de Dumnezeu- locul binecuvdntirii- in farapromisi lui Avraam.
=l
in al doileardnd,problemaeraci ei igi impietriserf,inimile.Principiuldbminantfiind Legeaa crescut
ugorcondamnarea lor inaintealui Dumnezeu.Si ne ditdm,din nou, doarpe scurt,la Leg6m6ntulcel .ql
Nou, Ieremia31 versetele 3l la 33 afirmi,,,,Iat6, vin zile,zice Domnul,cdndvoi facecu casalui
Israelgi cu casalui Iuda un legdmAntnou. Nu ca legdmdntulpe carel-am incheiatcu pirinfii lor, in
ziua cdnd i-am apucatde mdnd,s6-i scot din {ara Egiptului,legdm6ntpe care l-au cdlcat,mdcarcd FI
aveamdrepturide sot asupralor, zice Domnul." ,,Ci iati legdmdntul,pe care-lvoi face cu casalui
Israel,dupdzileleacelea,ziceDomnul:Voi puneLegeaMea in6untrullor, o voi scriein inima lor; qi
Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporulMeu." Scriindin acelaqitimp cu leremia,Ezechielspune FI
in capitolul36 versetele 26 5i27,,,VE voi da o inimdnouS,gi voi punein voi un duh nou;voi scoate
din trupulvostruinima din piatrS,qi vE voi da o inimd de carne.Voi puneDuhulMeu in voi, qi vd voi
facesE urmapiporuncileMele gi sd pdzili gi sd implinili legile Mele." Apoi, in al treileardnd, am
FI
observatsupirarealui Dumnezeugi lucrareaciudatddejudecatda lui Dumnezeuasuprapoporuluidin
vechime.tn al patruleardnd,sentinlalui Dumnezeu,,,Nu vor intrain odiTrna Mea". Oservafifolosirea
pronumeluipersonal,,,odihnaMea"; aceastaestecevape careDumnezeuaveasd o aduci prin harul
FI
Stru.
FI
AVBRTIZAREA, PERICOLUL, REMEDIUL * 3:12-13
FI
in primul rAnd,avertizarea, Versetul 12: Luafi seama,deci, frafilor, ca nici unul dintre voi
sf, n-aibflo inimfl rea qi necredincioasi,care sil vfl despartflde Dumnezeulcel viu.
Observaliexpresia,,,Luafiseama,fra{ilor". Aceastdavertizareestepentrua-I mflntuipe evrei. FI
Si aruncim o privire asupracapitolului3 versetul l, ,, De aceea,fra{i sfin}i, care avefi parte de
chemarea cereasci".$i avertizarea
esteinteresant;
estes6,,lua[iseama".Cuvdntulin greacdeste,,blepete"gi timpul
estela imperativprezentcu o ac{iunede durat6.Cele doui cuvinte,,lua{iseama" ar
=l
puteafi traduse,,fi{iatenfi sdpdstra{imereuun ochitreazvegnicdeschis".in aldoileardnd,pericolul.
Acestaesterezumatintr-un cuv6nt,, necredincioasd".
sd nu aibd". Existtrresponsabilitate
ObservaticE se spune,,,canici unul dintrevoi
individuali gi existdo descrieredatdnecredinlei- ,,o inimd rea gi
3
necredincioasE". CuvAntul,,rea" este,,poneros"gi inseamni,,un act de impotrivirefatl de bine".
Astfel,autorulexpunerdul necredinfeiqi aceastd
Dumnezeul
necrediniareca rezultatac{iunearea- despf,rfirea
viu. ,,Despdrtire"estecuvdntul,,aphistemi":din acestcuvAntoblinemcuvdntuldin limba
de 3
noastri ,,apostazie".insearnni,,,ase depdrlade". Autorul, dupd ce a dat avertizareaqi a aritat
pericolul,prezintialtreileapunct;remediallui Dumnezeu. ;|

Versetul13:Ci indemnafi-viunii peal{ii in fiecarezi, citl vremesezice:,,Astilzi"pentruca nici unul din HI

voi sA nu se impietreascit prin inqelf,ciunea picatului.

Autorul a folosit un cuvdnt interesantpentru ,,indemnafi-v5";sunt dou[ cuvinte de fapt, FI

,,plr?,')-,,pe ldngi"; ,,kaleo" -,, a chema".Scriitorulil folosegte
ca intirire; inseamnd,,a ruga,a
implora,a cere" gi apoiscriitorulspune,,cdtlvremesezice 'asttrzi'". Fdcdndaceasta, scriitorulne
indeamndsi privim ?ndpoila versetul7, De aceea,cum zice Duhul SfEnt:,,Astdzi,dacdauziliglasul
3
Lui, nu v5 impietrili inimile". Ceeace estesubliniatacestorevrei estecd impdrdfiaa fost oferitddin .;
nou Israelului.Cuvdntul din greacdpoate fi tradus astfel, ,,atdtatimp cdt ziua de azi este clar
men{ionat[". Astfel esteo avertizarefoarte clard gi cumplitdpentruacegtievrei credinciogi.Apoi
=l
scriitorulspune,,,pentruca nici unul din voi sd nu se impietreascd prin ingeliciuneapdcatului".
42 3
g
J
 impietrirea ne duce duce ?napoi la versetul 8, ,, nu vi impietrili inimile, ca in ziua rdzvrdtirii". ,
amintindu-le de ceea ce strAmo$iilor au lbcut in pustie. $i ei nu trebuiau si se impietreascdprintr-o
problemdspecificd- ,.ingel6ciunea".Cuvdntuleste,,apate"; inseamnd,,un truc, a fi ptrc[lit" agacum
au fost primii no$trii pdrinli de Satan.Apoi, autorul foloseqtearticolul hot6r6t dupd cuvAntul,.picat" -
,,pentruca nici unul din voi sa nu se impietreascSprin ingel5ciuneapdcatului", autorul referindu-se
astfel la pdcatulspecific al necredinfeicare l-a fbcut pe Israel ?ntrecut sd piardd odihna promisf,".

EVREII, PARTA$I AI LUI MESIA

Versetul14:.,,CAcine-amfficut pfrrtagiai lui Hrislos, daci pilstrim p6nfrla sf6rgit incredereanezguduiti

de la inceput."

E Referindu-se la acegti evrei autorul spune, ,,cAci ne-am fdcut pdrtagi"; timpul folosit face
referire la un eveniment care a avut loc qi a fost incheiat in trecut, dar are rezultate in present.
LL
Legmdntul Avraamic, bineinfeles,intotdeaunaa avut in vedere sd-i faci p6rtagi la binecuvdntdrilelui.
l- Evreii au cerut intotdeaunasd aibb credinfd a$a cum a avut pdrintele lor Avraam. Apoi autorul spune,
t
Lr
,,pdfta;iai lui Flrist-os";cuvAntul,,pf,rta;i" este,,metochoi" gi inseamnd,oase line de cineva care se
line de altcineva". Impdr6liaa,fostpromisdluilsus Mesia gi ceeace scriitorulspuneestecl lsraelulva
fi impreund cu Mesia. Dar este o conditie; ,dacd pdstrdm pdnd la sffirqit incredereanezguduit6de ia
L inceput". Din nou, ce sfbrgit a avut autorul in vedere?Este sfArgitulNecazului cel Mare qi Domnul in
Evanghelii, a;a cum de.jaam aritat, a fbcut referire la aceasta-vezi Matei 24 versetul 13.
i=
L
rL AVERTIZARTT,N DIN VECHIUL TESTAMENT

Scriitorul aduce in centrul atenliei prohlema cu care naliunea iudaicd s-a confruntat sub Moise

i'
]-
gi in condiliile Legamdntuluice Vechi. Problemaera necredinfa.Scriitorulnu o ia ca pe o trambulini gi
ii avertizeazd pe cititori ci aceeagi problernd a necredinfei ar putea si apard gi in condiliile
LegimAntuluicelNou.
t' Versetul 15: Citil vreme se zice: ,,Ast6zi,dac6 auzi(i glasul Lui, nu vil impietri(i inimile, ca in ziua
rAzvriltirii."
ld
Autorul merge inapoi la Psalmul 95 versetele7 la 11. in versetul 7 psalmistul reamintegte
Israelului de relatia lor cu Dumnezeu bazatb pe legEminte,,,Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noi
t Suntem poporul p6;unei Lui, turma pe care o povdpuieqtemdna Lui." Psalmistul prezintl scenaacelei
trr imprejurdri in care copii lui Israel au ajuns la Cades-Barneagi au trimis doisprezeceiscoadein fara
l!l

Promisd. Numai doud din cele doud iscoade au avut credinfd, losua qi Caleb; celelalte iscoade,
impreunl cu tot poporul Israel s-au pribugit in necredin{i. Acum poporul in perioada lui Moise a
tr
!rl cunoscutLegdmdnulAvraamic; cd era plin de indurarein naturalui; depindeadoar de credincioqialui
-
Dumnezeu gi tot ceea ce se cerea celor ce-l primeau era credinla lor. Dacd poporul ar fi intrat in fara
I
Ld
PromisS,Dumnezeu ar fi instauratTeocralia pe pdmAntgi at fi adus binecuvAntareuniversaltra$acum
;.fl
)a
i-a prornis lui Avraam. Autorul Epistolei cdtre Evrei ia aceastl ?nt6mplaregi o pune inaintea cititorilor.
Versetul ar putea fi tradus literal, ,,ASTAZI dacd vei auzi vocea Lui inceteazdsi-fi mai irnpietregti
I\{ ininra in rdzvr6tire". Ce,vrea sa spund autorul prin ,,rdzvrdtire"? Ei bine, privim inapoi la Cades-
frl
ls Barnea gi vedem cd aceastaa fost excluderea din fara Promisd. Astfel, indeplinirea Legimdntuiui
I Avraamic, pentru a instaura.Teocrafiagi a aducebinecuvAntareuniversalS,putea fi oblinutd numai prin
I
L
LJ
credinli gi anume credinta din parteaIsraelului. Acest verset i-ar determina pe aceEtievrei care vor trii
lI -
in aceastdperioadd cruciald a istoriei umane sd se opreascdgi sd se gAndeasc[in mod atent la istoria
I naliunii lor. Na(iunea a e$uatde ccl pulin cinei ori.IntAi, la Cades-Barneasub Moise. A doua oard
L na{iuneaa e$uatsub Iosua,Evrei capitolul4 versetul8 esteo dovadl a acestuilucru. ,, Cdci, dacd le-ar
IJ
IJ fi dat Iosuaodihna, n-ar mai vorbi Dumnezeudup6 aceeade o alta zi". Evreii igi vor aminti ci atunci
I
I c0nd strdrnogiilon au intrat in fard sub conducerealui Iosua ei nu au reugit sd-I izgoneasci pe
L locuitoriilarii agacum au fost cdlduzitide Dumnezeuqi nu numai cd s-aualiturat cananililor idolatria
l- lor, dar au continuatsd meargdchiar mai deparfein practicilelor odioaseimpotriva lui Dumnezeupdnd
cdndau fost alungali din Jari. in al treilear6nd, poporul a eguatsub David. Privili la Evrei 4 versetul
L
@
l"

,^l
J
 , .-L/
j-{

7,,, E1hotir6gtedin nou o zi:,,Astizi" -zicdnd,in David,dupdatdtavreme,cum s-a spusmai sus:

) --{
,,Astdzi,daci auzili glasulI.ui, nu vd impietri{i inimile!" Scriitorulne indeamntrsd ne uit[m din nou --{
pestePsalmul95. DupddomniaimpdratuluiDavid,na{iuneas-ainepdrtatdin nou de Domnulin timpul
lui Solomon.Ulterior, in timpul nepotuluilui David, Roboam,poporula fost impdrlit gi, in cele din
urmd,poporula fost luat in robie"Patru,nafiuneaa equatin timpul misiuniiDomnu.tuinostrula prima Fl
Sa venire.Mesajul Domnului nostrua fost numaipentruIsrael,,,Pocdi{i-v5, cici Impdrd{iacerurilor
esteaproape";adic6,Dumnezeuera gatasI reinstaureze teocratiaqi sdzdrobeascf,domnialui Satan
dacl Israel s-ar fi pocdit.La s{Ergitulmisiunii Domnului,poporula spus,,,Nu vrem ca acestom si FI
impdrd{eascb pestenoi" gi au declaratinainteaguvernatorului romancd ei nu au alt impirat decdtpe
Cezarul.Cinci, in timpul rnisiunii apostolilordupi Cincizecimegi stabilireaNoului Legdmdnt,
impirdfia a fost oferit6clin nou Israeluluiprin Petru.Aceastane este prezentatd in mod evidentin FI
Fapte3 versetele19 la 26 gi, in mod deosebit,in versetul19, Petrua spus,,,Pocditi-vi,deci, gi
intoarceti-vdla Dumnezeu,ca sd vi se qteargdpdcatele,ca sd vind de la Domnul vremurile de
inviorare" gi apoi el a reamintit poporului, in versetul 25, ,,Yoi Suntefi fiii proorocilor gi ai HI
legimdntuluipe carel-a fhcut Dumnezeucu pdrinlii nogtri,cdndi-a zis lui Avraam:,,Toateneamurile
pdmdntuluivor fi binecuvdntate in simAnfata." RispunsulIsraeluluia fost prigonireaapostolilorgi
uciderealui $tefan.Domnul in timpul misiunii Lui pdmdntegtia avertizatnatiuneactr pentru hul6
FI
impotriva Duhului Sfbnt nu mai este iertare.Este exact ceeace a lEcut poporul dupd stabilirea
LegimdntuluicelNou gi, astfel,in mod inevitabil,natiuneaa fost pusi deopartegi cetateagi templulau
fost distruse.La sf6rpitulc[rfii FaptelorApostolilor,capitolul28 versetele25 la 29, Pavel face o
trf
mustrareusturdtoareconducdtorilor'na{iuniiin Roma gi a culminat mustrareain versetul28 prin
afirmatia,,, Sd gti{i, deci, cd mdntuireaaceastaa lui Dumnezeua fost trimisfl Neamurilor,gi o vor
asculta."Amintindu-gitoateacestefapte,cititorii evreiai acesteiEpistolevor recunoagte ci Dumnezeu
trl
seocupddin nou de poporullor. Ei vor fi congtien{i, fdrtr?ndoial6,de cuvinteleapostoluluidin Romani
11.24,,,Fiindc6,dacdtu, (referindu-se la Biserici)careai fost tdiatdintr-unmdslin,caredin fire era HI
sdlbatec,ai fost altoit, impotrivafirii tale,intr-un m6slinbun,cu cdt mai mult vor fi altoili ei, (adici,
Israel) care Sunt ramuri firegti, in mislinul lor?" Astfel, acegtievrei crediniogise vor limuri ci
Dumnezeua avut odati planulSiu profeticcu privire la Israelqi S-aocupatde poporuldin vechime. HI
INTEROGAREA GENERATIEI PREZENTE A ISRAELULUI . 3:16-19
HI
Versetull6: "Cine au fost,in adevir,ceices-aurflwrtrtit dupilceauziserA?
N-aufostoaretofi aceia,care =|
din Egiptprin Moise?"
iepiserA

in aceastiinterogare,scriitorulle puneacestorevreitrei intrebdri.intrebarea

au fost cei cares-aurtrzvrtrtitimpotrivalui Dumnezeu?"NIV clarificdintrebarea,
num[rul I : - ,,cine f,
,,Cinesuntcei care
au auzitgi s-aurdzvrdtit?N-au oaretofi aceia,careie;iserndin Egipt prin Moise?" Astfel,descoperim
trei lucruriin leg[turi cu acegtirlzvrlti{i impotrivalui Dumnezeu.In primul rdnd,ei au auzitci era o 3
odihni promisi in fara pe care Dumnezeui-a prois-olui Avraam.In al doilea rdnd.ei au iegit din
Egipt; aceastainseamndci ei erau un popor riscumpdrat;au ieqit sub protecfiasdngeluiMielului
Pascal;gi, in al treileardnd,ei au iegitprin Moise;aceasta inseamnf,cf, erausubun legimdntal legii gi =l
nafiuneafunc{ionaca o teocrafiesubacestprincipiudominant.in realitate,prezentalui Dumnezeuera
cu ei. in I Corintenil0 verseteleI la 5 Pavelatrageaten{iacd ei erau,,botezali
aveanimic de a face cu botezulin apd dar implica un in{elesfundamental al
in Moise". Acestanu
cuvAntului din greac[ =l
,,baptiso", acela_c6 nafiuneas-aidentificatintr-unmod unic cu Moise,Totugi,in ciudaacestuilucru, I
Corinteni10.5arati cd tofi aceqtioamenicu aceste privilegiiimenseaupieritin pustie.
e
Versetul17: ,,$i cine au fost aceiade care S-a desgustatEl patruzecide ani? N-au fost oare cei ce
piciltuiseril, gi ale cilror trupuri moarte au c6.zutin pustie?"
3
A doua intrebareeste,,,cine a dezgustatpe Dumnezeutimp de patruzecide ani?" Rispunsul; =|
acei a cdror trupuri moarte au clzut in pustie.Cu alte cuvinte, ei nu au intrat in odihna lui Dumnezeu.

44) 3
a
e.
l,
 Versetul 18: .,Si cui S-a jurat El cii n-au sd intre in odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu
ascultasera?"

intrebareanumArul 3. Aceastaar putea fi parafrazati,,,Cui a jurat Dumnezeuca nu vor intra in

odihnaSa?Rdspunsul,celor care nu au crezut.

4
Versetull9: ,,Vedem,deci,ctrn-au putut sil intre din pricina necredin{eilor."

Acest versettrage concluzia.Dupd ce ne-am gdndit la interogare,si analizim faptele.in primul

rdnd, odihna promisd nu a avut nimic de a face cu mantuireave$nicd.Poporul a fost rdscumparatprin
L.
sdngecdnd a iesit din Egipt, ei au fost sub nor, adic[ slava lui Dumnezeu $i poporul prin cortul
lr intdlnirii qi prin alte daruri avea ocazia sd se apropie de un Dumnezeu Sfhnt. In al doilea rAnd, Moise,
Aaron, Maria $i bAtranii lui Israel nu au intrat in odihna promis6, adicd in Jara Promis6, dar fbri
L indoiall ci ei au fost mdntuili pentru veqnicie.De exemplu, Moise, Aaron gi Maria vor fi cu siguranlI
:i- in cer. in al treilearAnd,chiar gi atuncicdndpcporul a intratin Jard, prin losua,ei nu au obtinut odihna
promis6, aga curn autorul Epistolei cdtre Evrei atrage atenfia in capitolul 4 versetul 8. Astfel,
I descoperimacest fapt imortant qi adev6rat- odihna promisi esteindeplinirea Legdmdntului Avraamic
1;
rt gi, in mod deosebit, a relafiei lui cu Israelul pentru a aduce binecuvdntare universall in termenii
LegdmAntuluicelNou.
L
]L
11

COMENTARIUL ACESTUI EVENIMENT IN IERBMIA 31

{,-
]L
ta
Din nou, sd facem o scurtd excursie. De data aceasta,sd-l vizitdm pe Ieremia. El se confrunta
cu una din cele mai traumatice experienfe.Israel era alungat din fari datoriti rdzvrdtirii lor impotriva
1-
tlL lui Duinnezeuin termenii LegamdntuluiMozaic. La acel moment.IeremiapredicaseIsraeluluitimp de
r^a
patruzecide ani, dar ei au refuzatsd ascultegi au ajuns la momentulin care nu maiera remediupentru
popor. Cu aceastain minte, sd ne intoarcem la leremia 31. In versetul I al acestuiminunat capitol,
A-
citim desprelnareadeclara{iea lui DumnezeupentruIsrael,,,in vremeaaceea,zice l)omnul, Eu voi fi
Dumnezeul tuturor seminliilor lui Israel, qi ei vor fi poporul meu." Acum acestase refereala cele
-L doisprezecesemin{iiale lui Israel.in zilele lui Ieremii, cele zecesemin{iidin nord condusede seminlia
ltL
t
lui Efraim iegiserddin activitate. Aceastaa avut loc cu mai bine de o suti de ani inainte, aqaci aceasta
era o profe{ie pentru Ieremia gi pentru to{i cei credinciogidin Israel, ,,Eu voi fi Dumnezeul tuturor
-Ir,r familiilor din Israel". Aceastl profelie igi agteapti inc[ implinirea. Apoi Dumnezeu face o altd
ta declaraliemdrealdin versetul2. Citind din NIV, ,, Ata vorbegteDomnul: ,,Poporulcelor ce-auscdpat
de sabie, a cdpdtattrecere in pustie: Israel merge spre locul lui de odihnd." $i cuvdntul ,,odihn5"
l- inseamn5,, o odihnd de Sabat". lntdmplStor,referireala favorul descoperitin pustie vorbeqtedespre
!tl
ta Ezechiel 20 versetele32 la 38 cdnd Israelul va fi judecat. Ezechiel vorbegtedespreisraelili care au
trecut sub toiagul lui Dumnezeu,adicd sub toiaguljudec5liipentrua-i aducein legiturl cu Legdmdntul
4". cel Nou. Apoi in versetul3 Dumnezeuvorbegtedespredragostealui vegnicdfa15de Israel.El spune,
!,J
J
,,Domnul mi Se aratddedeparte:,,Teiubesccu o iubire vegnicS;de aceeaiti pAsffezbunitateaMea!"
CuvAntul,,bundtate" este interesant;este cuvdntul ,,hesed" gi inseamni ,,o dragostecare pAze$teun
l-
!,J legdmint". Dumnezeu face referire aici la LegdmdntulAvraamic. Versetele4 gi 5 vorbesc despre
J
naliuneacare va fi reconstruiti.Versetul6 vorbeqtedespreseminliile din nord care se vor inchina in
Sion, gi anumein Ierusalim.Acest lucru s-a intAmplatdupd anul 931 i.Hr. cdnd na{iuneas-a impdrlit.
1-
f,-J Apoi, in versetele 7 la 9, Dumnezeu vorbegtedesre Israel care se va aduna din nou in !ar6 gi se va
I'r
II pocdi" Versetele l0 gi l1 vorbesc despre Israel care va fi eliberat din robia popoarelorgi apoi, in
t- versetele12 la 14, esteo scenl minunati a binecuvdntdriigi a bucurieiin Sion. FdrI indoialS,Ierernia
LJ iqi amintea de Leglm6ntul pe care Dumnezeu l-a fbcut ci David c[ Fiul Sdu va sta pe tronul din
I
I
Ierusalimgiva reinstauraTeocra{iape planetaPdmdnt.Versetele23la25 amplificd aceasta;;ivorbesc
tr desprebinecuvdntarea lui Dumnezeuasupramuntelui sfrnt, care este lerusalimul.Apoi evenimentele
LJ
lr
iauointorsdturduinritoare,versetul26. Versetulafirmd,,,Laacestelucrurim-am trezit, qiam privit; gi
somnul imi fusese dulce." Ieremia se trezegte brusc qi realizeaz.S. c6 trecuse printr-un vis frumos.
I
t-- Totugi, in acel moment, Durnnezeuii descoperdlui Ieremia condiliile LegimAntului cel Nou -
tJ
lv 45
I
I
t-
LJ
lr
I
I

J
 CAPITOLUL 4
TEAMA IsR.AELULUIDE A NU TzBUTIsA rNTREix oorrxA pRoMISA - c:t-l

la capitolul3 versetul19,,, Vedem,deci,cd n-au

Acestcapitolne determindsi ne intoarcern
pututsdintredin pricinanecredinfei
lor."

TEAMA

Versetul l: 'oSil lu5m, deci, bine seama, ca, atita vreme cit rimAne in picioare fiigiduin{a intrfrrii in
odihna Lui, nici unul din voi sil nu se pomeneascilvenit prea tirziu."

,,Risc" aici are un sunet-amenin{5tor.Ar putea fi redat literal ,,a fi l[sat in urmi qi chiar a
r[mAne in urm6". Acum evreii citind acestavor recunoagtec[ promisiunea este cu privire la venirea
binecuvdntdrilorimpdrIliei gi problema este ci cineva ar putea sd creadd cd ei au cdzut pu{in de la
promisiune.inseamnd,,ei cred cd au venit prea tdrziu pentru aceasta". inci o datd este necesarpentru
noi sd intrdm ?n mintea evreilor qi si ?ncercdmsd descoperim ce impact va avea aceasti avertizare
asupra lor. Aminti{i-vd ci odihna promisd avea de-a face doar cu binecuvAntbrileimpdrS{iei promise
Israelului in lara unde avea sd domneasci Mesia ca impdrat in lerusalim. ExistI multe versete in
Vechiul Testamentcare le vor veni in minte acelor evrei, dar si luim de exemplu, Deuteronom 12
versetele9 la I l; ei igi vor aminti cuvintelelui Moise, ,, fiindcd n-ati ajunsincl in locul de odihndgi in
mogtenireape care v-o dd Domnul, Dumnezeulvostru.Dar ve{i trece lordanul, gi ve{i locui in fara pe
carev-o va da in stdp6nireDomnul, Dumnezeulvostru.El vd va da odihn6,dupSce vd va izbdvi de toti
vrdjmaqii voqtri care vE inconjoard, gi ve{i locui fbrd fricd. Atunci va fi un loc, pe care-l va alege
Domnul, Dumnezeul vostru, ca sE facd sd locuiasci Numele Lui acolo. Acolo sd aduceli tot ce vA
poruncesc,arderilevoastrede tot, jertfele, zeciuielile,cele dintdi roade,Ei darurilealesepe care le veli
face Domnului pentru implinireajuruinlelor voastre." Ulterior, binein{eles,locul ales de Dumnezeua
fost lerusalimul,dar poporul evreu citind versetulI din capitolul4 va aveaaceastiin{elegerespecificd
- cu privire la odihnaprornisS.

MOTI}'TJL TEMERII

Versetul 2: ,,Cilci pi noui ni s-a adus o Evanghelieca gi lor; dar lor cuvAntulcare le-a fost propoviiduit,
nu le-a ajutat la nimic, pentru cA n-a glsit credin{f,la cei ce l-au auzit."

in primul rdnd, trebuie sE descoperimce vrea sd spund autorul prin cuvdntul ,.Evanghelie".
J
Cuvdntul inseamnd,.vegtibune". In perioadaBisericii, in care trdim qi noi, folosim cuvdntulintr-un
sens ethnic. Descoperim aceastain I Corinteni 15 versetele I la 4, ,, Yd fac cunoscut, fratilor
Evanghelia pe care v-am propovdduit-o pe care afi primit-o, in care a{i rdmas, gi prin care sunteti
mdntuili, dacd o {ine{i aga dupi cum v-am propovdduit-o; altfel, degeabaati crezut. V-am invdfat
inainte de toate, a$acum am primit qi eu: cd Hristos a murit pentru pdcatelenoastre,dupd Scripturi; cd
a fost ingropat qi a inviat a treia zi, dupS Scripturi". in timpul acestei perioade, aceastaeste vestea
buni pe care noi o predicdm;ca phcStogiipierduli sd fie mAntuiliprin credin{ain moartealui Hristos.
Totugi, Noul Testamentfolosegtecuvdntul ,,Evanghelie" gi in alte moduri. De exemplu, in Luca I
versetul19,ingerul Gavril cAnda vestit nagterealui Ioan Botezdtorulaspus,,, Drept rdspuns,ingerul i-
a zis: ,,Eu Sunt Gavril, care stau inaintea lui Dumnezeu;am fost trimis s6-[i vorbesc,gi s6-fi aduc
aceastdveste bund." ,,Veste bund" traduce cuvAntul,,evangelizomai"gi este acelagicuvdnt tradus
,-1'
I
,,Evanghelie"in acestverset.Din nou, in I Tesaloniceni3.6. Pavel spune,,, Dar chiar acum a venit
Timotei de la voi la noi, gi ne-aadusveqtibune" (evanghelia),,desprecredinfagi dragosteavoa.str6, cd
'I totdeaunapdstralio plScutdaducereaminte desprenoi, qi cd dorifi si ne vedeti,cum dorim gi no! sd v5
.J
vedempe voi." trnaccstcontcxt,cuvdntul,,evanghelie",,,evangelizctmai" sau.,veStibune" a fbst
oferit evreilor din pustie dar gi evreilor din perioada Noului Testarnent.Ce era atunci aceastd
-i
J
47
 g
Evanghelie? Gdndili-vadin nou la Deuteronoml2 versetele9la ll;evangheliaeramogtenirea in lara
gi
lui Israel odihna Israeluluide to{i vrdjmaqii,potrivit cu LegimAntulAvraamic.Acum, autorul FT
Epistoleicd.treEvrei atrageatentiac5 genera{ia
de evrei din pustienu a fbst ajutatdcu nimic datoritd
lipsei lor de credin!5.Ceeace versetulspunedin punctde vedereliteraleste,,promisiunea
unitl cu credinfa".
nu a fost
Fil
ANTIDOTUL PENTRU TEAMA
HI
Versetul3: PecOndnoi, fiindcdam crezut,intrflmin ,,odihna"desprecarea vorbit El, cAnda zis: ,,Am
jurat in mdniaMea,cll nu vor intra in odihnaMea!" MitrcarcS
lucririle Lui fuseseriispriviteinc6 de la
HI
intemeierealumii.

Prima frazdar puteafi tradusi literal ,,noi carecredemintrim in aceaodihnd", astfelcf, sunt
FI
puse in disculietrei puncte.Mai intAi, credinciosulva intra in odihnapromisd.in al doilea rAnd,
necredinciosul nu va intra in odihnapromis6.Aici, din nou, iati ce spuneversetul,,,Amjurat in mdnia
Mea cd nu vor intrain odihnaMea!" In al treilear6nd,odihnaesteasiguratd. Din nou,textul spune,,,a
trl
fost isprdviti inci de la intemeierealumii". Acum, ce inseamndaceasta? Si ne amintim ce a spus
Dumnezeuprimilor nogtrii pdrinti in Genesa1.26,,, Sd stdpdneascS"; cu alte cuvinte,Dumnezeua HI
stabilit de la intemeierealumii cd acestpemantva funcfionaca o Teocratiesub conducereasau
stdpdnireaomului. Astfel, primii nogtrii pirin{i au primit o moqtenire.Existl un versetimortant gi
interesant in Isaia24 versetul5, carespune,,, c6cifaraa fost spurcatd de locuitoriiei; ei cdlcaulegile, HI
nu {ineauporuncile,gi rupeaulegdmdntulcel vegnic!" Acum leg[mdntulcel veqnicla care se referd
aici esteLeglmAntulpe care DumnezeuI-a ftcut cI omul aveasi conduci planeta.Ne amintim cd
omul i s-aaldturatlui Satanin rdzvrdtireaimpotrivalui Dumnezeugi astfelconducerea planeteii-a fost
ilf
inmdnatdlui Satan.
ill
FAPTE iN INCATURA CU ODIHNA LUI DUMNNZEU
.ql
Versetele 4-5:Cici intr-un loc a vorbit astfeldespreziuaa gaptea:,,Dumnezeu S-aodihnitin ziua gaptea
de toatelucririle Lui." $i aici estezisiaritgi:,,Nuvor intra in odihnaMea!"
H
56 ne amintimce s-aintdmplatla inceputulistoriei.Primazi a omuluipe planetia fostziuade
'Iotul
odihnda lui Dumnezeu. era pregitit pentrubucuriaomului qi conducerea asupraplanetei.Doui
lucruri ar puteafi observate. Primul,odihnalui Dumnezeueracompletd- Genesa2 versetele2 gi 3, ,, t
In ziuaa gapteaDumnezeuqi-asfhrgitlucrareape careo ltcuse;gi in ziuaa gapteaS-aodihnitde toatS
lucrareat,ui pe careo frcuse.Dumnezeua binecuvAntat ziua a $apteagi a sfinfit-o,pentruc6 in ziua
aceastaS-a odihnit de toatd lucrareaLui pe care o zidise gi o ficuse." Astfel, in ziua a gaptea, il
mogtenireaomului s-a desf,vdrgit gi el gi-a adoptatconducerea. In al doilear6nd,omul nu a intrat in
aceastiodihnd.Existi doubaspecteale acestuilucru - perioadade probl gi interzicerea. Genesa2.15
la 17 ne oferi detalii cu privire la perioadade probl carei-a fost lisati omului. Le era interzissi
t
mindncedin pomul cuno$tinleibinelui gi rlului; dar apoi dupl rizvrdtireaomului,existf,interzicerea
din Genesa3 versetele 23 la 24,,, De aceeaDomnulDumnezeu l-a izgonitdin grddinaEdenului,ca si
lucrezepimdntul,din carefuseseluat. Astfel a izgonitEl pe Adam; 9i la r6siritul gridinii Edenuluia
I
pusnigteheruvimi,caresd invdrteascd o sabieinvipSiat6,ca sd pdzeascd drumulcareduce la pomul
vie1ii."Astfel,descoperirea pe careo avemaici esteci omulnu a intratin odihnalui Dumnezeu; omul I
a fostindepirtatde Dumnezeu;lumeafuncfioneazd in termeniisatanocrafiei cu Satangi echipalui care
igi exerciti conducerea.DeoareceCuvintul lui Dumnezeuspune,,nNuexistl odihndpentrucei rii" gi
eu credci acestcuvint ,,odihn6"ar puteafi infelesaiciin sensullui cel mai profund. t
:r
48
I
:r
1
 oDTHNAcAREnAnnANr
Versetul6: ,,Deci,fiindci rimAne ca sii intre unii in odihna aceasta,gi pentru ci aceiaclrora li s-avestit
int6i vesteabunan-au intrat in ea,din pricina neascultf,riilor.n'

Obsevafi,mai intdi, doui lucruri. Textul spune,,,ca sd intre unii"aga cd aceastaesteo odihni
care este inci viitoare. in al doilea rdnd, evreii din pustie-nu au intrat datoritd neascultirii gi a
necredinfei.Apoi cuv6ntul ,,rdmdne" necesitdldmurire. Este tradus din cuv6ntul ,,apoleipo"; gi
inseamnS,,cel care rdmdnedin vremuriletrecute". Dar ce rdm6nedin vremuriletrecute'llntorcdndu-ne
la Genesacitim cd Dumnezeu S-a odihnit a $apteazi, Prin urfnare, aceastaeste ceea ce rdmdne -ziua
de odihnd a lui Durnnezeu.Dar intrebareacare se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu?
intorcdndu-nela cartea G'eneseidescoperimcd omul a primit conducereaplanetei, dar el trebuia sd
conduci recunoscdndconducereasupremi a lui Dumnezeu.Cu alte cuvinte, omul trebuia s5 conducd
in condiliileTeocrafiei.Astfbl, odihna lui Dumnezeupoatefi rezumati in felul urmdtor- omul careare
conducereaplanetei,dar func(iondndsub ciliuzirea lui Durnnezeugi intr-o pdrtdqiegi armonie perfectd
cu Dumnezeul dragostci.Acum sd ne amintim istoria nafiunii Israel. Israelul in perioadalui Moise
constituia o teocrafie; ei au fost fbcuti o impdrdfie de preofi gi aveau un conducdtor mediatorial, pe
Moise. Totugi, principiul de conducereera Legea.Ce s-a intdmplatca rezultatal acestuilucru? Ei nu
au intrat in odihna lui Dumnezeu a$a cum a fost previzut in Genesagi aceastas-a intAmplat datoritd
neascultbriiqi necredin!ei.

OFERIREA ODIHNEI SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA A T,IIT DAVID

Versetul7: El hotirAgtedin nou o zi: ,rAst6zi"-zicind, in David,dupi atdtavreme,cum s-aspusmai sus:

,,Astilzi,dactrauzi{iglasulLuinnu vf, impietri{i inimile!"

Psalmul 95, desprecare deja am discutat,este.bineinteles,un Psalm al lui David gi versetele7 gi 8

afirmd, in mod specific,,, O! de a1iascultaazi glasul Lui! ,,Nu vd impetri{i inima, ca la Meriba, ca in
ziua de la Masa, in pustie". Oferireaodihnei evreilor din pustiea avut loc cu cinci sutede ani inainte
de perioada lui David qi astfel se ridicS o intrebare,,,S-a oferit odihna gi in zilele lui David?"
Rdspunsuleste,,da". Sd privim in I Cronici l7 versetele9la 14.Capitolul 17 se ocupi, bineinleles,de
mareleLegdmdntDavidic gi in versetul9 Dumnezeuspune,,, am dat o locuintSpoporului Meu Israel,
gi l-am s6dit ca sd fie statornic acolo gi sd nu mai fie tulburat, pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascd
a$acum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul ll, ,, Cind {i se vor implini zilele, gi c6nd te vei
duce la pirinfii tdi, voi ridica sSmdnlata dupd tine, ;i anumepe unul din fiii tdi, gi-i voi intdri domnia".
Apoi, ?n versetul 14, ,,il voi agezapentru totdeaunain Casa Mea. gi in imp6r6lia Mea scaunullui de
domnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate inJelegedin aceste versete cI in perioada lui David
imdrdliei lui Israel i-a fost oferitd odihna a$acum a fost gi in timpul lui Mojse. Urmdtoareaintrebarear
trebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?"Rdspunsuleste,,nu". I Imp5ra{i ll.9 la l3 vorbeqte
despreacesteveniment.Capitolul se ocup[ de inima lui Solomoncare a fost intoarsdde la Iehovaqi in
a versetul9 se afirmd, ,, Domnul S-a mAniat pe Solomon,pentru cd igi abituse inima de la Domnul,
D u m n e z e u l l uI is r a e l , c a r e i S e a r S t a s e d e d o u 6 o r i .v" e
$ ri s e t e l e l l , 1 2 g il 3 a f i r m i , , , $ i D o m n u l i - a
zis lui Solomon:,,Fiindcdai lbcut aga,gi n-ai pdzit legdmdntulMeu gi legile Mele pe care {i le-am dat,
voi rupe impdrdfia de la tine gi o voi da slujitorului tiu. Numai, nu voi face lucrul acestain timpul
vie{ii tale, pentru tatel teu David. Ci din mina fiului tdu o voi rupe.Nu voi rupe insd toatdimpdr6{ia;
voi l6sa o seminliefiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina Ierusalimuluipe care l-am
ales." Ce s-a intdmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iuneaqi din perioadaaceeapoporul a
decdzutintr-o apostaziedureroasb.Cu alte cuvinte,inimile lor s-auimpietrit.
J
t

J
t

-l
a 49

J
J
 ODIHNA CARB N,{NIANT

Versetul6: ,,Deci,fiindcfi rflmAneca sil intre unii in odihna aceasta,gi pentru cil aceiac6rora li s-avestit
intii vesteabunan-au intrat in ea,din pricina neascultiriilor."

Obseva{i,mai int6i, doud lucruri. Textul spune,,,ca sA intre unii"aga c6 aceastaesteo odihnd
care este incd viitoare. in al cloilea rdnd, evreii din pustie.nu au intrat datoriti neascultdriiqi a
necredin{ei.Apoi cuvAntul ,,rdmdne" necesitl ldmurire. Este tradus din cuvdntul ,,apoleipo"; gi
inseamni,,celcarerdmdnedin vremuriletrecute". Dar ce ramAnedin vremuriletrecute?intorcdndu-ne
la Genesacitim cd Dumnezeu S-a odihnit a qapteazi. Prin urrnare,aceastaeste ceea ce rdmdne- ziua
de odihnd a lui Durnnezeu.Dar intrebareacare se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu?
intorcdndu-nela cartea Genesei descoperim c5 omul a primit conducereaplanetei, dar el trebuia sd
conduci recunoscindconducereasupremda lui Dumnezeu.Cu alte cuvinte, omul trebuia sd conducd
in condiliileTeocra{iei.Astfel, odihnalui Dumnezeupoatefi rezumatl in felul urmdtor- omul careare
conducerea planetei.dar funcliondndsub cdlduzirealui Dumnezeugi intr-o pdrtSgiegi armonieperfecti
L-
cu Dumnezeuldragostei.Acum si ne amintim istoria na{iunii Israel. Israelul in perioadalui Moise
constituia o teocrafie; ei au fost {Ecufi o impdrdfie de preo{i gi aveau un conducdtor mediatorial, pe
Moise. Totugi, principiul de conducereera Legea. Ce s-a intdmplat ca rezultat al acestui lucru? Ei nu
au intrat in odihna lui Dumnezeu aga cum a fost prevdzut in Genesaqi aceastas-a intdmplat datoritd
I
neascultbriiqi necredin{ei.
L-
li-.

OFERIREA ODIHNET SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA A I,UT DAVID

L-

i
Versetul7: El hotir6gtedin nou o zi: ,,Astilzi"-zicAnd,in David,duptratAtavreme,cum s-aspusmai sus:
I
,,Astilzi,dac6auzi(iglasulLui, nu vl impietri(i inimile!'n
L
t-
Psalmul95, desprecare deja am discutat,este,binein{eles,un Psalm al lui David ;i versetele7 gi 8
afirmd,in mod specific,,, O! de a1iascultaazi glasul Lui! ,,Nu v5 impetrili inima, ca la Meriba, ca in
l-
ziua de la Masa, in pustie". Oferireaodihnei evreilor din pustiea avut loc cu cinci sutede ani inainte
de perioada lui David gi astfel se ridicd o intrebare,,,S-a oferit odihna qi in zilele lui David?"
Rdspunsuleste,,da". Siprivim in I Cronici l7 versetele9la 14.Capitolull7 se ocup6,bineinfeles, de
{-
mareleLegdmdntDavidic gi in versetul9 Dumnezeuspune,,, am dat o locuin!6poporului Meu Israel,
gi l-am sddit ca sd fie statornicacolo gi sd nu mai fie tulburat,pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascd
a$acum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul 11,,, Cdnd !i se vor implini zilele, gi cAndte vei
duce Ia pirinlii tdi, voi ridica sdmAn(ata dupd tine, gi anumepe unul din fiii tdi, gi-i voi intdri domnia".
Apoi, in versetul 14, ,,il voi agezapentru totdeaunain Casa Mea qi in impdrd{ia Mea scaunul lui de
domnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate infelege din aceste versete ci in perioada lui David
imdrd{iei lui Israel i-a fost oferitd odihna agacum a fost qi in timpul lui Mo.ise.Urmitoarea intrebarear
trebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?"Rdspunsuleste,.nu". I Impara{i ll.9 la l3 vorbegte
despreacesteveniment.Capitolul se ocupi de inima lui Solomoncare a fost intoarsdde la Iehovaqi in
versetul9 se afirm[, ,, Domnul S-a mAniatpe Solomon,pentru c5 igi abStuseinima de la Domnul,
f)umnezeullui Israel,care i Se ar6tasede doui ori." $iversetele ll,12 gi l3 afirm5, ,, $i Domnul i-a
zis lui Solomon:,,Fiindcdai ibcut aga,gi n-ai pdzit legdmdntulMeu qi legile Mele pe care {i le-am dat,
voi rupe impdrd{iade la tine gi o voi da slujitorului tdu. Numai, nu voi face lucrul acestain timpul
vielii tale, pentru tatel teu David. Ci din mdna fiului t5u o voi rupe.Nu voi rupe insd toatd impdr6{ia;
_*I voi l6sao seminliefiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina lerusalimuluipe care l-am
--a
ales." Ce s-a intAmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iuneaqi din perioadaaceea poporul a
decizut intr-o apostaziedureroasd.Cu alte cuvinte, inimile lor s-auimpietrit.
s
--ta

.l
-t

--l
-t 49

.J
.t

--)
 DOVADA CA IOSUA NU A ADUS ODIHNA LA INTRAREA iN TARA PROMISA
I Versetul8: ,oC6ci,
dacl le.arfi dat losuaodihna,n-ar maivorbi Dumnezeu
dup6aceeade o altl zi."

Ceeace Psalmul95 ne aratl estecd Iosuanu a adusodihnapromis5.Motivul fiind, bineinfeles,

ci principiuldominantin timpul lui Iosuaera legeagi f)umnezeua hotirat,in condiliileLeglmdntului
celNou,ci odihnanu va fi realizatddecdtprin har.

CONCLUZIA

Versetul9: "Rf,mine,deci,o odihnflca ceade Sabatpentrupoporullui Dumnezeu."

Literal, rdm6neatunci o odihnd de Sabatpentrupoporullui Dumnezeu.Acest versetridicl

doui intreblri - prima,,,Cevreasf,spuntrprin odihnade Sabat?"Aceasta,bineinteles, ne duceinapoi
la odihnalui Dumnezeuin Genesaqi facereferirela lucrareadeslvdrpitda lui f)umnezeude creatiegi
la conducereaomului asupraplaneteica o Teocrafie.A doua intrebare- ,,Careeste poporul lui
Dumnezeu?"in uneleaspecte,tqfi cei rdscumpira{idin toateveacurilesuntpoporullui Dumnezesdar
aici, in mod specific,se face referirela Israelgi aceastadatoriti Legdmdntului
Avraamic.Prin Israel
aveasd vinl binecuvdntarea universald.Ceeace Dumnezeuspuneaici, prin autorulEpistolei cdtre
Evrei,estecI ceeace Dumnezeua prev[zutpentruom in Genesava fi realizat,in final. Va fi un alt
Adam careva zdrobiSatanocra{ia; va reinstaura Teocrafiagi va adduceodihnade Sabat.

CANN VA VENI ODIHNA PENTRU ACEI EVREI

gi el de lucrilrilelui, cum S-a odihnit

Versetul10: ,,Fiindcl cine intrf, in odihnaLui, se odihnegte
Dumnezeu de lucrflrileSale."

Patrulucruritrebuies5 {inemmintein legdturdcu'acestverset.Primul,evreii careil vor citi in

Necazulcel Mare. Ei vor gti din Danielcapitolul9 cd perioadaNecazuluicel Mare va fi limitati de o
perioaddde timp de qapteani. In al doileardnd,odihnala carese referdesteodihnalui Dumnezeu.
Cuvdntul este ,,katapusis"E;iinseamnd,,tncetaredin activitate". Construcfiadin greac[ aratdcd
aceastaesteodihnapersonalIgi privati a lui Durnnezeu. Totugi,al patruleaconceptestec[ pentrua
intrain odihnalui Dumnezeutrebuiesi experimenteze rdbdareapdn[ la desivdrgire.

GRABINDU.NE PENTRU A INTRA in onTHxA LUI DUMNEZEU

Versetul11: "Sf, ne grilbim,deci,sfrintrim in odihnaaceasta,

pentruca nimenisi nu cadiiin aceeagi
pildnde neascultare."

Se parec[ aici ar fi o contradicfie.

Dacdintrarea?nodihnalui Dumnez.u in intregimeprin
har gi prin credintd,atunci de ce trebuie sd ne grdbirn si intrlm? Totugi,trebuie "r,. gi
finem minte
circumstantele cu care se confruntauevreii. Aceastaeste o reluarea experien{eipe care a avut-o
poporulla Cades-Barnea, a$acu esterelatatiin Numeri l3 qi 14.C6ndisraeliliiau primit vesteade la
celedoisprezece iscoade,numai Iosuaqi Calebau ardtatcredinfd.Cuvintele,,,sAne grlbim" sunt
tradusedin ,,spoudaz";inseamnd ",agr6bi,a facein grab6,a sestrldui,a se sili, a acordaseriozitate".
il
Astfel, in{elesulestede inensitatea scopului.urmat de intensitatea efortuluipentrurealizareaunui
scop, care este odihna lui Dumnezeu;ceea ce inseamndbinecuv6ntarea imp[rdfiei. Prin urmare,
versetulesteexplicit:spune,,,sbne"(adici evreii)ddm silinfapentruca nimenisi nu cadi (ceeace I
inseamnddintreevrei) in aceeagipildi de neascultare; qi un exemplupe caream puteasd-l avemin
vedereesteintdmplareade la Cades-Barnea. Expunerea Psalmului95, pentrucd nu a fost des[vdrgitS
datoritdegeculuide a intra in odihnalui Dumnezeu,avertizarea a fost adus[ la o concluzie.Autorul a
gi r
folosit sabiaDuhului citAndPsalmul95 pentruavertizarea evreilorimpotrivapdcatuluinecredin{ei. in
50 I
I
versetelel2 gi l3 aceastdavertizareesteaccentuat5.Sunt doud aspecteale avertiz6rii.Primul, judecati
gi apoi m6ngdiere.Existd judecatd - descoperireaprob,lemei- gi mAngiiere - descoperirearemediului.
De aspectuljudecdtii se ocupdin versetelel2 qi l3 qide m6ng6iereversetele14 la 16.

I. JUDECATA _ NNSCOPERIREA PROBLEMEI _ 4:12-13

Versetull2: ,,C[ci Cuv6ntul lui Dumnezeuesteviu gi lucritor, mai tf,ietor decAtorice sabiecu doui
tiiguri: piltrunde pAni acolo cl despartesufletul9i duhul, incheieturilegi mSduva,judecl simfirile gi
gAndurileinimii."

Scriitorul afirmd, mai int6i, ce este Cuvdntul lui Dumnezeu gi apoi ce face Cuvdntul lui
Dumnezeu.in primul rAnd,CuvAntullui Dumnezeuesteviu. Timpul folosit aratdcd acestCuvdntal lui
Dumnezeu este activ gi lucrdtor in mod constant. Cuvdntul din greacd pentru ,,lucrdtor" este
,,energes"; gi din acest cuvdnt din greacd oblinern cuvdntul ,,energie"in limba englezd; gi astfel,
conceptul este de Cuv6nt al lui Dumnezeu care este activ, insufld energie. $i apoi Cuvdntul lui
Dumnezeu este mai tlietor decdt orice sabie cu doui tliquri. CuvAntul din greacd folosit pentru ,,mai
tf,ietor" inseamn[ simplu ,,a tdia".Astfel, Cuvdntul lui Dumnezeu are calitlli de p[trundere. In al
doilea rAnd, scriitorul subliniazd ceeace CuvAntul lui Dumnezeu face. Spune cd el este pitrunzitor.
Mai degrabd pdtrunde decdt imparte. Apoi scriitorul explicd mdsura in care pdtrunde. Ar trebui sd
observlm cd el se ocupi de partea spiritualSa omului. NIV interpreteazdacest lucru,,,pdtrunde pAnd
acolo cd despartesufletul gi duhul". Conceptul este cd acestCuv6nt a lui Dumnezeu pitrunde pentru a
descoperice este sufletescAi ce este spiritual.Trebuie sd ne oprim aici pentru a descoperiin{elesul
acestui lucru. Cuvdntul lui Dumnezeu descrie omul ca fiind o fiinli triuni - duh, suflet gi trup, I
Tesalniceni 5 versetul 23. in primul rAnd, omul este duh; cuvdntul din greacd pentrir ,,dllh" este
,,pneulr1&".Este amintit in Genesa,,,$i Dumnezeu i-a suflat in ndri suflare de via!6". Suflarealui
Dumnezeua creat duhul omului. in acestaspect,omul fiind duh, este conqtientde Dumnezeu.Apoi
CuvAntul lui Dumnezeu spune, ,,$i omul a devenit un suflet viu"; cuvdntul este ,,nephesh".Prin
urrnare,omul a devenitconptientde elinsugi. Dumnezeua alcdtuitparteamaterialda omului din farAna
pdmdntuluigi prin cele cinci simfuri ale trupului sbu, omul este congtientde lumea exterioarl. La
cddereaomului in pdcat,el a murit din punct de vederespiritual,relalia lui cu Dumnezeua fost ruptd gi
omul a devenit sufletesc gi carnal, Odati cu naqtereadin nou, omul este inviat din punct de vedere
spiritual.in loan 3 Dornnul i-a spus lui Nicodim cd trebuie sd se nascSdin nou. Totuqi,^problema
cregtinuluiestecarnalitatea,ceeace inseamntrcd omul nu estedominatde duh, ci de came, In Rornani
8 versetul 7 Pal'el spune, ,, Fiindcd umblarea dupd lucrurile firii pdmdnteqti (sau carnale) este
vrdjmdgieimpotriva lui Dumnezeu". in 1 Corinteni 3 verseteleI la 4, citim c[ cei din Corint credeau
cd sunt spirituali dar Pavel le spune cI sunt,,fireqti" sau,,carnali". Astfel Cuvdntul lui Dumnezeu
pdtrundepentru a descoperi.Apoi Cuvdntul lui Dumneeu se ocupb de partea fizicd'. Se referd la faptul
cd el ,,desparteincheieturile qi mdduva". CuvAntul ,,incheieturi" in original inseamnl ,,ceeace une$te
sau potrivegte". Pavel folosegteacelagicuv6nt in Coloseni 2 versetul 19,,, $i nu se fine strdnsde
Capul din care tot trupul, hrinit qi bine inchegat,cu ajutorul incheieturilorgi leg6turilor,igi primegte
cre$tereape care i-o di Dumnezeu".,,Miduva" vorbegtede,,sindtatea interioar6". Proverbe3.8
afirmd, ,, Aceasta va aduce sdndtatetrupului t6r,r,gi rdcorire oaselor tale." Prin urmare, Cuvdntul lui
Dumnezeupitrunde gi din punct de vederefizic. Cum ar puteasd o fac6?Ei bine, esenlachestiuniistd
in aceeacd Dumnezeu cunoagteformatul nostru fizic gi Cuvdntul Sdu se ocupd cu siguranld gi de
parteafizicdafiin{ei umane.in I impdrafi 19 verseteleI la 18 DumnezeuS-aocupatde slujitorul Sdu,
Ilie; el trecuse prin experienta traumaticd de pe Muntele Carmel gi era epuizat din punct de vedere
fizic, mentalgi spiritual.Aea nevoiede somn gi aveanevoiede hrand;i Dumnezeua eidustoateaceste
lucruri slujitorului Siu obosit. Cdnd Pavel i-a scris lui Timotei in 2 Timotei 4 versetul 13, i-a cerut
mantauapentru cdldurd gi cirfile pentru bundstarealui mentald gi de asemeneapdrtSgialui Marcu.
Pentru a rezuma acest verset, evreii ar fi putut sd se gAndeascdsd acfioneze din punct de vedere
spiritualintorcAndu-se la legeaVechiului Testament.Oricum. aceastale-araducedoar condamnare. De
asemeneatreb:rie sd se gdndeascdcum vor trece prin perioadanecazului cel mare din punct de vedere
fizic. Totugi, ei vor fi descoperitatunci c5 acestCuvdnt al lui Dumnzeu este viu; ceea ce inseamndcd
estemereu avtiv gi lucrdtor- ne insufli energiegi ne face activi. Acest adevdreste,bine?nfeles, un
51
cuvantpretiospentrufiecaresfdntal lui Dumnezeu.in acestfel a explicatscriitorulce esteCuvdniul
lui Dumnezeu;Ce face Cuvdntullui Dumnezeu;gi apoi el se ocupi de ce realizeazdCuvdntullui
Dumnezeu. La sfdrgitulversetului12,el afirmi, ,judeci simlirile9i gdndurileinimii". in priul rdnd,
Cuvdntullui Dumnezeudistinge.Cuv6ntuldin greacdeste.,kritikos"; inseamni,,ajudeca,a irnp[r{i, a
dilbren{ia".Dar ce judecd el? Rispunsuleste,,g6ndurile"omului. Se refer[ la adeviratelegdnduri
interioareale omului.Dardeasemenea Cuvdntullui Dumnezeu judeci,,simtirileinimii". Se referl la
concepfiile noastre cele mai addnci.Astfel Cuvdntullui Dumnezeujudec[ gi despartefiecareg0nd
interior gi fiecare concept al fiinlei noastreascunse.Apoi scriitorul ne oferl o descoperirc
surprinzitoare in versetul13.

de El, ci totul estegol gi descoperit

Versetul13: ,,Nicio filpturitrnu esteascunstr inainteaochilorAceluia,
cu careavema face."

Nici o fbptur5;aceastainseamndcd fiecarefiinfd creati gi ne includepe fiecaredintre noi.

Versetulspune,,,totul este descoperitinainteaochilor Aceluia cu care avem a face". Cuv6ntul r[
,,descoperit"esteun cuvdntineresantin greacS;este.,trachelos". Se referi la,,git sau g6tlej" gi
inseamni,,a prindegi a suci gaul". Ideeaesen{ialidin frazdeste,,a te retragegi a expunegdtul unui
animalde sacrificiula altar".Acestaesteun cuvAntfoarteexpresivpentruevreigi ei vor gti exactce a I
avut scriitorulin minte.Astfel Cuvdntullui Dumnezeudemascheazf, gi descoperice trebuiejudecatgi
ucis.in acestmod, scriitorulse ocupdde primul aspectal Cuvdntuluilui Dumnezeu, carejudecl gi
descoperd problema.
[j

2. TvTANCATRE_ DESCOPERIREA REMEDIULUI _ 4z 14.16

rfi
AVEM UN MARE PREOT u
Versetul14: ,,Astfel,fiindcil avemun Mare Preotinsemnat,carea stribfrtut cerurile-peIsus,Fiul lui
Dumnezeu-sA riminem tari in mfrrturisireanoastrtr." ru
Scriitorulpunein discu{ietrei punctegi apoi aduce qi un sfat.Primul punct,,,avm un Mare
Preot". Amintili-vi cdt de semnificativva fi acestlucru pentrupentruaceasti generafiede evrei. il
Pentrunoi. cititorii dintre Neamuri,avem nevoietotuqi de o explicatie.Pentruevrei conceptualde
Mare Preotar aveaconotafiievidente,dar estenecesarpentrunoi sf,ne g6ndimpufin la rolul Marelui
Preot.in capitolul5 versetull, el afirmd,,, in adevdr,oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, rl
estepuspentruoameniin lucrurileprivitoarela Dumnezeu, ca si aduc6darurigijertfe pentrupdcate".
Versetulse referf,laZiua Isp5giriicareera punctualculminantalrolului de Mare Preot.Proceduradin
Ziua Ispiqirii este descrisdin Levitic capitolul 16. Cititorii evrei ai acesteiEpistole nu vor avea
l
problemecu vizualizarea acesteiproceduridar sdincerclm sf,ne gdndimgi strne traslm ?nochii min{ii
noastrece implica ea. In primul rAnd,intreagaadunarea Israeluluiera aunat[ nainteaTemplului gi
Marele Preot trebuia si se imbrae cu hainelelui preofegti.Nu este timp si intrlm in detaliile
t
simbolurilorimplicatedar fiecareaspectal ?mbrdciminfiipreotuluivorbegtede cevadin lucrarealui
Hristospentrunoi. Apoi MarelePreotcereadoi lapi qi sor;uleraaruncat.Unul din fapi eradesemnat
fie {ap ispdqitorgi celilalt aveasi fie pentruDomnul.inaintede a faceispdgirea
sd
pentrupoporulIsrael
I
N'larele Preot lua o cidelnili plini cu ctrrbuni apringi de pe altar gi lua in mdnd tdm6ie gi o aducea in
templu.Ne amintimc[ templuaveadouf,compartimente. Primulaveaun candelabru cu qaptecu qapte I
brafevorbinddespreHristoscareesteluminalumii; masacu pdinilepentrupunereainainteaDomnului
vorbescdespreHristos care estePAineaViefii gi apoi era altarulde aur pentruardereatlmdiei care
descriarugdciunilede mijlocire ale Domnului.Mai era Chivotul Legdmdntuluigi prezen{alui t
Dumnezeu,slavaShekina.Inaintede a jertfi fapul,MarelePreotlua tim6ia gi cdrbuniiapringigi ardea
timdia in locul preasfhntdin templu.Aceastavorbegtede rugdciunileDomnuluiinaintede ristignire.
A fostmarearug6ciunede mijlociredin Ioan l7 gi de asemenea rugiciunileplinede agoniedin gr[dina x
Ghetsimani. Dupbaceasta MarelePreotveneain templu;jertfeatapulgi, dupdce ii strdngea sdngele
fapuluiintr-un vas,intra in Locul Preasffintin prezen{alui Dumnezeugi imprdgtias0ngelelapului pe
52
I
I
t
-J

-t capaculde aur al Chivotutui Legim6ntului la care ne referim ca al scaunulmilei. Apoi Marele Preot
_t iegeaincd o dati din templu gi luAnd lapul de ispSgireii punea mdinile pe cap qi mdrturiseatoate
picatele copiilor lui Israel gi ppul era trimis in pustie pentru a nu mai fi vizut niciodati. Trupul lapului
- jertfit avea sd fie ars in afara taberei. Toati aceastdprocedurl vorbegtede lucrareade riscumpirare a
{ Domnului. Autorul Epistoleicdtre Evrei va descrieaceastamai detaliat,dar estenecesarpentrunoi sd
avemo schili a prciceduriidin Ziua Ispdgiriiin acestmomenttn agafel in cdt sd puteminlelegecum va
t putea aplica aceastala Hristos. Pavel, bineinleles, a fbcut acelagi lucru in Romani'capitolul 3 qi in
_-
versetul25 el afirrnd, ,, Pe El Dumnezeu [,-a rdnduit (vorbind despreDomnul Isus) mai dinaintesd fie,
prin credinla in sdngele l.ui, o jertfb de isp5gire". Cuvdntul ,jertlb de ispdpire" poate fi redat ca
_-t ,,scaunulmilei". Totugi, punctul culminant al acesteiproceduriavea ca rezultatceeace in Levitic se
nume$te,.odihnade Sabat". Capitolul l6 versetele30 gi 3l afirmd urmitoarele:,, Cdci in ziua aceasta
se va face ispdqire pentru voi, ca sd v6 curilifi: vepi fi curdfifi de toate picatele voasfte inaintea
= Domnului.Aceasta sd fie pentru voi o zi de Sabat,o zi de odihnS,in care si vd smerili sufletele.
Aceastasd fie o lege vegnicd". Levitic ne aducesirnboluldar Domnul nostrueste anti-simbolul.El a
----1 suferit in afara taberei;sdngeleLui a fhcut ispiqirea;Domnul nostru este scaunulmilei dar rezultatul
-{
final va fi odihna de Sabat.Aceasta,binein{eles,face referire la a doua venire a Domnului; la zdrobirea
satanocra{ieigi la a$ezarea?mpdrdfieiLui. Apoi al doilea punct pe care autorul il aduce in disculie in
acest verset este c5, toate acesteafiind sdvdrgite,El a strdbltut cerurile. In templu ispdgireanu era
_r ficuti pAnbce s6ngele{apului nu era imprdgtiatpe scaunulmilei gi in acelaqifel ispSgireaDomnului
nostru nu a fost indeplinit6 pdnd cdnd sAngelesdu vdrsat nu a fost prezentatin locul sftnt, qi anumein
cer. Evrei capitolul 9 versetul 12 spune,,,$i a intrat, odat6pentrutotdeauna,in Locul preaSfAnt,nu cu
- sdngede {api gi de vi1ei,ci cu insugi sAngeleS6u, dupd ce a cdp6tato rdscumpdrareve;nic6". Acum
pentrua-$i prezentasAngele,El a trebuit sd strdbati cerurile.Scripturavorbeqtede trei ceruri; primul
cer vorbeqtede atnrosferadin jurul pdrn6ntului;al doilea,esteceeace noi numim spa{iulexterior,adici
J cerul instelat; qi al treilea. este sala tronului lui Dumnezeu.Satan locuieqtein primul cer. Efeseni2
versetul2 spune ci el este ,,prinful puterii vdzduhului" sau, aga cum scrie in NIV, ,,domnul puterii
-d v[zduhului". Fird indoiald, Satan a ?ncercats6-L impiedice pe Domnul sd ajungi cu sdngeleSiu
scump pAni la al treilea cer. Apoi esteal doilea cer - Efeseni6 cu 12 afirmf,, ,, duhurilor rdutdfiicare
Sunt in Iocurile ceregti" - observafi,cuvAntuleste la plural. in Apocalilrsacapitolul l2 se spune,,cd
= Satantrdgea dupd el a reia parte din stelele cerului, gi le arunca pe pdmAnt". in felul acestafiinlele
angelicesunt legate de al doilea cer. Apoi existd al treilea cer - Zaharia capitolul 3 versetul I afirm[, ,,
El (ingerul) mi-a ardtat pe marele preot losua, stdnd in picioare inaintea Ingerului Domnului, qi pe
= Satanastdndla dreaptalui, ca sd-l p?rascd".Din nou, in Apocalipsa12, versetul10, spune,,, pentrucd
pir?qulfralilor nogtri (Satan),care zi gi noapteaii pira ?nainteaDumnezeului nostru, a fost aruncat,jos".
1 In acestfel vedem ci Satantrebuie s5 I se fi impotrivit Domnuiui centimetru cu centimetru pentru a-L
_-J impiedica sd prezinte cu sdngele Sdu scump ca o ispdgire pentru p[cdto;i. Acum haide{i sd-L
observdmpe Marele nostru Preot care a strlbdtut cerurile. Pavel explicl aceastain Coloseni 2 versetul
15, ,, A desbrdcatdomniile gi stdpAnirile,gi lc-a fhcut de ocar6inaintealuntii, dupd cc a ieqit biruitor
= asupra lor prin cruce'". Cuvdntul .,dezbrbcat" este ,,apekduomai"; inseamnd ,,a se lepdda in
intregime"; aceastapentru propriul avantaj;,,a jefui, a dezarma". Depi Satan s-a luptat cu Dornnul
nostrucentimetrucu centimetrupentrua-L irnpiedicasi inainteze,Isus a biruit. Bineinfeles,Aaron nu
:=
a putut aduceit:rtaredar Marele nostru Preot,Domnul qi Mdintorul nostrum lsus Hristos ne-aadus.Al
treileapunct in versetul14 vorbegtede Isus,Fiul lui Dumnezeu.Nurneledin Vechiul Testamentpentru
I Isusestelosua. Iosuadin Vechiul Testamentnu a putut aduceodihnapromisddar acestIosuaesteFiul
*,4
lui Dumnezeu;astfel riscumpdrareaa fost adusi de Marele nostruPreot gi odihnade Sabatva fi adusi
de acest losua, Isrrs. Fiul lui Dumnczeu. Apoi scriitorul ne dd acost sfat, ,,sd rdmdttcm lari in
,l
_{ mirturisireanoastr5". El le spuneevreilor Einou5 ceicare credemci acestlucru esteadevdrat;acestea
sunt faptele Domnului nostru sl5vit gi noi trebuie si rlmdnem tari mai departe. Acest lucru este
---t importantpentrunoi dar cu atat rnai mult va fi pentruevreii din perioadaNecazuluicel Mare.
_t

---1
-'.,{
_{

=
--t 53

-J
cRrJA $I pREocUpAREAeRoFUNDAa novrNr;lur NosrRU nalA DENoI ToTr
Versetul15: ,,C!lcin-avemun Mare Preot,cares6 n-aibilmilfr de slf,biciunilenoastrelci unul carein
toatelucrurilea fostispititca gi noi,dar fiiril piicat."

Fraza,,caresi n-aibdmild" esteformatddin douhcuvintedin greaci,,sunpatheo".Celedoud

cuvintecombinate inseamnd.,cucei caresuferd".Din acestcuvdntobfinem,,simpatie".Gdnduldin
spateleacestuicuvdntdin greacdestecd intr-unmod unic Domnulnostrusuferdimpreunl cu noi. Am
un nepot carea avut pneomoniecdnd aveanumai doi ani. Pentrua-i oferi timp liber fiicei mele gi
pentruca si nu mai steamereucu Mark am fost de accords[ staucu el in spitaltimp de cAtevaore in
fiecarezi. Odat[ l-am l6satdormindpentrua merges[ servescmasala restaurantul spitalului.CAndm-
am intorsla patul lui Mark am descoperitcI el se trezisegi eraprofundsupiratpentruc5 bunicul s5.u
nu mai era cu el. imi amintescci atuncimi-a venit in minteacestversetqi am recunoscutcI intr-un
mod cu totul unic Domnul nostrusuferdimpreuni cu noi dar el nun e pdrdsegte nici o clipd.Observali
cf, in toateacestelucruriel a fost ispitit (sauincercat)ca gi noi dar {iri pAcat.Isusa suferittoateaceste
dificultdli,intristlri gi dureripe carele suferimgi noi gi, prin urmare,El poatesi aibdmili (sunpatheo)
de noi.
in iedereaacestoradeviruriuluitoareautorulexplici atitudineape caretrebuiesdo lubm.

Versetul16: ,,Sdne apropiem,deci,cu deplini increderedescaunulharului,ca sl cflpf,tf,minduraregi sI

gflsimhar,casAfim ajuta{ila vremede nevoie.'n

Amintiii-vi cf, acegtievrei vor fi in perioadaNecazuluicel Mare gi sfatul esteca ei ,,s[ se

apropiecu deplindincrederede scaunulharului". Din nou,minteaevreiasc[va aveain vederetemplu
cu locul preasf6ntundese gdsegte prezenlaSlavelui Dumnezeu. ChivotulLegdmdntului(aceacutiede
aur in care se fineauceleZece Ponrnci)pentruun plcdtos era tronul de judecatd,dar cu s6ngelelui
Hristosimprdqtiatpe capac,era scaunulmilei gi, prin urmare,scaunulharului. Scaunulreprezintd
autoritate;harul reprezintitoatebogi{iile lui Dumnezeupe cheltuialalui Hristos;gi observafici prin
venireaintrup c[pitim indurare.Domnula spuso pild6 interesantiinLuca l8 versetele 9la 14;este
gi
intimplarea vamegului a Fariseului.Fariseul depindeade bundtatealui, dar vamegul spunea
,,Doamne,ai mil6 de mine pdcltosul". Acum cuv6ntulpe careil foloseqte esteintereasnt.Literal este
pestemine picitosul". Domnul sfrrgeqtepildaafirmdnd,,,Eu vd spunci mai
,,mila Ta s[ fie aqezatd,
degrabdomul acestas-a pogordt acas6socotit neprihdnitdecdtcelalt". In aceasti pilde Domnul
definegteadevirul vegnicctr plcitosul pierdutgi condamnatpoatefi socotitneprih[nit prin sdngele
vdrsatal lui Hristos.Oservafic[ pentrucei carevor veni veni ca gi pdcdtoqipierduli care cautdmili
autorulspuneci vor c6pita induraregi vor glsi har, ca si fie ajuta{ila vremede nevoie.Conceptul
confinutin acestversetestecd Isusesteintotdeauna gatasdne ajute.

54
,-
h-
I
t
I
-
TITLUL EPISTOLEI

Acesta estear5tatsirnpluca,,Evrei". Este interesantsAobservdmcd acestcuvdnt,,evreu" este

mentionat de treizeci gi patru de ori in Epistol6 gi limba ebraicd de zece ori. I-iteral numele de evreu
, inseamn6 ,, aparfindndlui Eber". Genesa1l versetul 14 aratdci Avraam a fost un strdmoqa lui Eber.
Totugi, existi un in{elesulterioral numelui careesteliteral ,,celcarea trecut rdul", rAul,binein(eles,se
J
refer[ la rdul Eufrat. in losua 24 versetul 3 atunci cind se referd la Avraam el spune,,, Eu am luat pe
,
tatdl vostru Avraam din cealaltdparte a Rdului, gi l-am purtat prin toatl lara Canaanului; i-am inmullit
sdmAnfa,gi i-am dat pe Isaac." Aceasta, bineinfeles,se referi la rAul Eufrat. Totu$i, existd o primd
menfionare imprtantd a cuvdntului ,,evreu" in Genesal4 versetul 13. Aceastd povestire vorbegtede o
-
lupt[ care a implicat pe Avraam gi pe slujitorii lui. inainte de acestevenimentnepotut lui Avraam, Lot,
s-a mutat in Sodoma gi Gomora. Oraqele au fost atacatede o coalilie a impdra{ilor Ei Lot, sofia gi
familia lui, impreun6cu averile lor, au fost pringi,impreunl cu oamenii in Sodomagi Gomora.Totugi,
Avaam a venit si-l salvezeqi sd-l elibereze,impreundcu alli locuitori din Sodomagi Gomora. Dupd
biruin{d,Avraam s-a int6lnit cu Melhisedec,regele Salemului,Genesal4 versetele18 la 20. Aeasti
- persoani apare in Epistola cdtre Evrei aqa cd este imortant sd ne gdndim la acest rege in legaturd cu
Avraam la care se referl ca gi evreu. Trei lucruri se spun despreMelhisedec.Mai intAi, el era un rege al
Salemului, care inseamni pace gi de aici s-a format cuvintul lerusalim. Al doilea, el era preot al
-:
Dumnezeuluii)rea inalt, st[pdnitorul cerului gi al pimdntului. Din nou, aceastaeste prima menfionare
in Scriptur5a Dumnezeului Prea Inalt, qi se face referire la Dumnezeu ca la conducdtorulcerului gi al
I
pdm6ntului.Im al treilea r6nd, Melhisedeci-a dat pdine qi vin lui Avraam gi Avraam i-a dat zeciuieli.
Doud lucruri pot fi observate;pe Melhisedecil vom descoperica un simbol al lui Hristos - rege gi
preot. In al doilea rdnd, Satan,in proclarnafiadin Isaia 14, a declarat cd va fi ca Cel Prea Inalt
L sugerdndcd dorea sd stSpdneascdcerul qi pdmdntul. DupS acest eveniment important, Dumnezeu a
| -- confirmat Legim6ntul Avraarnic cu un jurdmdnt solemn. Lu6nd in considerareacegtifactori, putem si
I
I

l
ajungemla aceasticoncluzie- Avraam a fost la origine evreu gi astfel Epistolaeste scrisi unui popor
specific.In al doilea r0nd, neamulevreiesca avut o relatie specialdcu Isus ca preot gi rege simbolizat
in MelhisedecAi, in al treilea rAnd,Durnnezeua promis sd indeplineascf,legdmdntuipe care l-a fbcut
I cu Avraam. Evreul, in condiliile jurdmintului solemn. Prin urmare, pentru a inlelege Epistola citre
Evrei trebuie si in{elegernacegtifactori qi in mod deosebittrebuie s6 tnlelegemcondiliile diferitelor
legdmintepe care Dumnezeu le-a fbcut cu poporul evreu gi in special natura temporari a Legdmdntului
Mozaic.Cu acestelucruri in minte, trebuie sd descoperimacum la ce perioadddin existentapoporului
I
evreuse va aplica invititura acesteiEpisole'cdtreEvrei. Dr. Lewis Sperry Chafer a spus odatd,,, Teatd
Scripturaeste scrisf, pentru noi, dar nu toatd $criptura este scrisd c[tre noi." De exemplu, in Numeri
l5 citim despreun om care aduna lemne in Ziua de Sabatpentru a face un grdtar. Cazul siu a fost adus
{ inaintealui Durrnezeu qi sentinfaa fost ca el sd fie executat.in termenii Legdmdntuluui Mozaic acest
om era in rdzvrttire directd impotriva Legii lui Dumnezeu gi trebuia sd moard. in mod clar Scripturanu
I
ne scrie acest lucru nou6, ci a fost scris pentru a ne dovedi ci nu existi nici o abaterede la cerinlele
,l neprihinite ale lui Dumnezeu; trebuia sd se pldteascdpentru un act.de rdzvrdtire.Totuqi, ?n aceastdzi a
harului, noi nu trebuie s6 suferim pedeapsacu moarteapentru cd facem un grdtar intr-o dup5-amiazdde
duminicS.Astfel, acest pasaj din Scripturd a fost scris pentru noi dar nuu cdtre noi. Acum vom vedea
I
ci aceasti Epistoli minunatd cdtre Evrei a fost scris6 pentru noi, dar nu ne-a fost scrisi noud in mod
direct; s-a adresat poporului evreu qi de aceea trebuie si ne punem o intrebare importanti - cdrei
perioadedin existenla naliunii de aplicd accast6Epistold? in primul rdnd, ar putea fi aplicatd accastA
EpistolSperioadeide la Moise la Hristos?Acest lucru nu esteposibil. Mai int6i, principiul dominantin
avea vreme era Legea. Epistola cdtre Evrei se bazeazdpe Legdm6ntul cel Nou - harul. in orice
Epistola a fost scrisi dupd Calvar. in al doilea rdnd, ,,estescrisi aceasti Epistold Bisericii dintre
Neamuri in vremea Bisericii?" Acest lucru nu este posibil. Mai intAi, pentru cd Israelul a fost pus
deopartegi, in al doilea rAnd,Epistolaeste adresatdin mod specific poporului evreu. Mai mult decAt
atdt,Epistolase ocupdmult de l,egdmdntulAvraamic ca fiind aplicabilin mod direct poporului Israel.
Factorul hotdrdtoreste, oricum, sd stabilim natura nidejdii viitoare care este exprimatd pentru acegti
evrei. Pentru Riseric[, nddejdeanoastri este rdpirea, dar nddejdeaexprimatd in aceastl EpistolS este

l5
 odihnapromisi.O vom studiain detaliumait6rziu,dar ea fac3ereferirela un un eveniment viitor des
p.e curePetrua vorbit cdnds-aadresatna{iuniiisraelitedupdCincizecime.ln capitolul3 versetull9 el
a vorbit desprevremurilede inviorarecarevor veni in prezentpDomnului gi Petrule-a reamintitde
asemenea de reagezarea acelorlucruri pe care Dumnezeule-a prezisprin gura sfinlilor Lui prooroci.
Din nou,cuvintul,,rea6ezare"facereferirela reinstaurarea teocraliei,la intoarcereaIsraeluluiin [ard,
agacum i-a promis lui Avraam Ei la momentulcdnd Israelva devenio binecuvdntare pentrutoate
nafiunile.A treia op{iuneestec[ Epistolase adreseazlpoporuluievreudin timpul Zilei Domnului.Ea
va avea loc, bineinteles,dupi ripirea Bisericii qi in mod deosebitin perioadacelor gapteani de
judecati.Ne amintimcd ApocalipsaI la 3 seocupdin mod specificde Bisericd,ea fiind meniionatide
noulsprezece ori. Oricum,capitolele4la 18 din Apocalipsase ocupi de cei gapteani din necazuicel
mare,aceanoaptedin ziua Domnului,undeexistd26 de referirila Israelqi nici una la Bisericl. Putem
sd rezumdmcd aceastlmareEpistol[ estepentrutot poporullui Dumnezeucarea existatde-alungul
perioadeide dou[ mii de ani. Oricum, Epistolaa fost adresatipoporuluievreuin mod deosebitdin
perioadazilei Domnului care va urrnadupd rlpirea Biseicii. [n mdsurain care poporul Israel este
preocupat, existdprecedente biblice pentruaceasta.De exempu,in Daniel I I versteleI la 35 se face
referirela impirafii din nord gi din sud.Aceastiperiadl sereferdla rizboaieledintreSiriagi Egipt care
au urmatdup[ moartealui Alexandrucel Mare.Poporula trecutprin unadin celemai dificile perioade
din istoriasa qi Dumnezeua adusin mod induritor, prin Daniel,o schili profeticba acelorzile pentru
incurajareaIsraelului.$i, mai deosebit,in versetele2l la 35, Dumnezeuse referl la perioadacdnd
Israqlula ajunssub stdpAnirea lui AntiohusEpiphanes. A fost una din cele mai periculoaseperioade
pentruIsraelcdndSatans-astriduit prin acestconducitorstricatsddistrugdoricevestigiual adevlratei
religii.Apoi, bineinfeles,in DanielI l:36 la 45, CuvdntulluiDumnezeu ne oferl o schip remarcabilf,a
Anticristuluiin timpul perioadeide qapteani d necazuluicel maredin ziua Domnului.Astfel scopul
Epistoleipoatefi rezumatin felul urmdtor:
in primul rdnd,esteintoarcereaIsraeluluila credinlain LegdmdntulAvraamic.Cu altecuvinte,
poporultrebuiesI priveasclla harullui Dumnezeu.
In al doilea rdnd, si intoarci Israelulde la Lesimdntul cel Vechi sau Mozaic - Lesea la
Legdmdntulcel Nou - Harul.
In altreileardnd,siintoarci lsraelulde lajertfireaanimalelorla marelesacrificiual Domnului
pentrucur6firegi iertare.
In al patruleardnd, sd aduci odihna promis6,ceea ce inseamn6zdrobireasatanocrafieigi
instaurarea conduceriilui Hristos.
Astfel.sepoatesugeraci Epistolaigi va g[si indeplinirea finaldin lsraeldup[ rdpireaBisericii.

l6

I
 Tl Episrolacltre
(D

TYIOI

Eric Scott

l
 PREFATA

Prima rnea introducere la Epistola cdtre Evrei a avut loc in anii adolescenlei ca gi tdndr
cregtin. Din netbricire, aceastd primi introducere s-a dovedit a t-r una din cele mai traumatice
experienle.In acea perioaddmergeamla o sali a misiunii din nord-estulAngliei qi duminicd seara
impreuni cu un grup de adolescen{icare frecventauserviciul vizitam o zond in Newcastle unde sute
de oameni se adunauin aer liber pentru a ascultape predicatori.Acegti predicatoriveneau de la
Martorii lui Iehova,Mormoni, Cornunigtiqi mulli dintre ascultdtorierauacolo doar pentrua se distra.
Oricum, impreund cu prietenii mei suslineamun grup local de oameni evlaviogi, care in fiecare
duminicd searapredicaucu credinciogieEvanghelia.De-a lungul sdptdmAnilorqi lunilor, am ajuns sI
cunoscun numir destulde mare de asemeneavestitoricredincioqiai Evangheliei.Unul dintre acegti
oameni cu care am devenit bine familiarizat intr-o duminici seara pdrea s5 fie in adAncimile
depresiei.L-am intrebatdacd era bolnav. ,,Nu", a spusel, ,,citeamin Epistolacitre Evrei gi am dat
peste ceva ce indicd in mod clar ci, deoarece am pdcituit deliberat, nu mai este iertare, nici
pocdinfd." Prietenulmeu a deschisBiblia si a intors la Evrei l0 cu verstul26. Degetul lui a ardtat
cStre cuvintele ,,Cici, dacd pdcdtuim cu voia, dupd ce am primit cunogtinfaadevdrului,nu mai
rdmdnenici o jertfd pentru pdcate,ci doar o aqteptareinfricogatd,qi vdpaia unui foc care va mistui pe
cei rdzvrdtifi." Bietul om deprimata privit la mine qi a spus,,,siptimdna trecutdam picituit cu buni
gtiinfAqi prin urmare acum trebuie si fiu condamnatgi pierdut pentru totdeauna." Am fost profund
a
afectat s6-l vld pe acest cregtin odatd strdlucitor redus la o asemenea condi{ie deprimantd gi

t deznidajduitd.Mi-am pus incredereain Mdntuitorul la vdrsta de l3 ani la o intdlnire a lui Billy

Graham gi nu m-am indoit nici o clipd ca Dumnezeu m-a mdntuit cu adevdrat.Oricum^,sdptdmdna
urmdtoaream fost congtientcd am pdcdtuitqi am recunoscutcd a fost un picat deliberat.In urmdtorul
moment,m-am descoperitin inclegtareadisperdriidezniddjduitecare l-a atacatgi pe prietenulmeu la
: int6lnireain aer liber. Timp de dou6 sautrei zile am fost in addncimiledisperdriidureroase.Oricum,

I am continuat totuqi si merg la intdlniri gi imi aminesc cd intr-o marfi deara rdtdceam foarte abitut
cdtre intdlnirea creqtinddin Endevour la clddirea misiunii, pe care o frecventam.imi amintesccd
pregedintelea cerut si incepem intAlnireacu un refren bine cunoscutcare suna cam a$a:

t" ,,Dunmezeueste tntotdeaunape tron

$i eu imi voi aminti cd sunt ql Lui

t:
l'
Prin incercdri care ne pot apdsa
$i prin povet'i care ne pol obosi
El nu ne va ldsa niciodatd singuri.
Dumnezeu este intotdeauna pe tron
!i $i eu imi voi aminti cd sunt al Lui
l'romisiunea Lui cd nu le pdrdsi esteade,-dratd
Dumnezeu este tntotdequna pe tron. "

Cumva Dumnezeua vorbit inimii mele tulburateprin acestsimplu refren gi bucuria pe care o
di siguranfa pScateloriertate s-a reintors in inima mea. Oricum, am descoperitci imi era teamd sd
II
\- mai citesc Epistola c6tre Evrei. Ca gi tdndr, atunci cdnd mergeam la clddirea misiunii locale,
a obignuiam sd merg pe o scurtaturdin drum spre casi. Aceastd scurtdturdducea print-un tunel
intunecospe sub o cale ferat5.Din motive necunoscute, tunelul se numeaPodul Omului Mort. Ca gi
I
baiat md temeam sd merg prin tunel in mod deosebitin nopfile intunecoase.Oricum, scurtdturaera
adeseaatdt de ispititoare incAt imi ingrlrnddeam cu multd atenlie qapcasub bra!, imi ldsam capul in
I
t jos gi alergamprin acel tunel cdt de repedeputeam,trdgAndu-micu greu sufletul cdnd ajungeamin
I
sigurantdla celdlaltcapdt.CEi tAnir aceastdEpistol6cdtre Evrei a deveni pentru mine Podul Omului
Mort. CAndo citearn,in mod deosebitpasajelede avertizare,l6samcapul in jos gi alergamprin ele
cdt de repedeposibil sper6ndcd aceleindoieli ascunsenu md vor mai ajunge din urmd din nou. in
1954am avut privilcgiul de merge^laCongresulde la Keswick pentru prima datd. A fost una dintre
experienfelecele mai memorabile.Irni amintesccd a fost programatsd vorbeasciunul dintre cei mai
'finerilor
bumi inv6{5toriai Bibliei la int6lnirile gi spre plScereamea s-a anunfatci acestpredicator

!
mare va invdfa din pasajelede avertizaredin Epistolaciitre Evrei. imi amintescclar cd la prima
int6lnire,tinerii au trebuitsi repetecdtevaversuriscurte,neregulate.Sunau cam aga,,,Epistolacitre
Evrei esteo scrisoarecdtreevreipentrua spuneevreilorsi incetezea fi evrei." Esentaargumentului
acestuimareinvd{itor privind acestepasajede ?ngtiinlare era cd acegtievrei trebuiausd lasein urmd
fiecareaspectal trecutuluilor evreiescgi sd imbriliqezedin toati inima cregtinismul.F6rd nici o
indoiali, este adevdratcd am fost ajutatintr-unfel de argurnentele marelui predicator,dar incd
simteamci trebuiasdcercetezpasajelepentrua se potrivi conceptuluine-afost adus.Dupd ce am
ascultatcu atenlieseriilede predici,mI simteamtulburatin mod clar de acestepasaje.Mulfi ani mai
tdrziu,in bisericameadin Edinburghmi s-acerutsi preiauun serviciude duminici dup6-amiaz6. Un
grup de oamenicu vdrstemedii se adunain fiecareduminicdgi m-au insircinat sd predic Ai ?n
s[ptdmdnileurmdtoare. O duminici dupi acelserviciu,spreoroareamea,i s-afbcuts[ fac o exegez6,
versetcu verset,din Epistolacitre Evrei.Am incercats[ convinggrupulcd ar fi mult mai binepentru
noi sd studiem^ERistolacitre Filipeni sai EpistolacdtreEfeseni,dar ei au insistatci ar trebui si
studiemEvrei. Inci o datd.am fost silit sd privescmai atentla aceastdminunatSepistoldgi in mod
deosebitla pasajelede avertizare.Foloseamargumentele pe carele-amauzit la acelmarepredicator
la Keswickcu mulli ani inainte gi in timp ce audienlamea pirea s5 accepteexegeza,eu incl mai
aveamuneleindoieli ascunsecI argumentele nu erauin totalitatevalide.in addnculinimii mele
gtiamci acelecuvintespuneaucevacontrarla ceeace spuneamqi acestlucru imi dddeao nelinigte
clar6.Cdlivaani mai tArziuam dat pesteo cartescrisdde regretatulSir RobertAnderson,,,Simboluri
in Evrei". In paginile8 gi 9 ale cA{ii lui argumenta cu privire la dreptulde autora lui Pavella
EpistolacdtreEvrei. Sir RobertAndersonafirma,,,$i, presupundnd cE Pavel,esteautorulEpistolei
citre Evrei,carteaera lucrarea, nu a'apostoluluiNeamurilor', ci a lui Pavel,martorulmesianica lui
Israel." Acesta acordl o semnificafiedeosebiti timpurilor verbelor in deschidereapropoziliei,
,,Dumnezeu a vorbit pdrin{ilorgi proorociine-auvorbit in Fiul." in acestcaz,ca gi in altele,referirea
estela o descoperire trecutl gi incheiati.Nu estedescoperirea caracteristicdcregtinf,careerain curs
de promulgare ?nEpistolele cdtrebisericiledintreNeamuri,ci descoperirea lui Mesiain misiunealui
pimdnteasci- aceamisiunedesprecareEl insugia afirmat,,,Nu am fosttrimis decdtla oile pierdute
ale caseilui Israel." Pentrucd, agacum apostolulinsuflata scris,,,Hristosa fost un preotal tlierii
imprejur pentru adevdrullui Dumnezeuca si adevereascd promisiunilefdcute pdrinfilor gi ca
Neamuriles6-L poati sl6vi pe DumnezeupentruindurareaLui; {bg,aduinfele pentruIsrael,dar qi
indurareapentrucei careerau strdinide lhgiduinlelelegdmAntului."trn aceaperioadddinexperienla
mea cregtin[ am recunoscutci Dumnezeua lEcut cu Israel legdmintede unire gi ci atunci cdnd
Hristosa venit s[ slujeasclpe acestpim6nt, a venit la oile pierduteale caseilui Israel pentrua
confirmaacestelegdminteflcute cu pirinfii. Mdrturiabiblici, binein,teles, ne arati cd naliuneal-a
pe qi,
respins Mesiaa lor a$acum PavelsubliniazdlasfbrgitulFaptelorApostolilor,Israela fost pus
deopartegi Evangheliaesteproclamatila Neamuri.Oricum,Pavelesteatentsi scoatdin eviden{din
Romani9 la l1 cd Dumnezeunu a terminatcu lsraelul.Seva cedeain celedin urmi ci Dumnezeu
insuqi va pecetluiacele legdmintecu un jurdmdnt solemn,care afirmi cd Dumnezeutrebuie sd
plstrezeIsraelulca natiunegi s5-giindeplineasc[promisiunilepe care i le-a fdcut. Cu aceastain
minte,am inceputsi studiezaceastS epistol5minunati dintr-unpunct de vederediferit. in primul
rdnd,aceastd epistoldesteadresattr evreilor.in al doileardnd,aceastd epistolSpriveqtedincolodeera
Bisericiila perioadain careDumnezeuseva ocupadin de Israelgi igi va indepinipromisiunilefdcute
pdrin{ilor.Cdnd incepemstr studiemEpistoladin acestunghi, o noud lumini este adusi asupra
versetelordin aceastbepistoli mdreali.Problemelecu pasajelede avertizarepar si dispari ca ceafa
intr-o dimineapinsoritd.In multe aspecteaceastdepistoli mi-a devenitmai pretioasddecdtmi-am
putut imaginavreodatd.Acestaestemotivul pentrucare mi-am pus pe inirnl si tipdrescaceste
g6ndurisimple.
 TNTRODUCERE

Pentrua infelegeEpistolacdtreEvrei esteesenlialsI cunoagtemgi sd infelegemcele cinci

legdmintepe careDumnezeule-afbcutcu IsraelulpentrucI intregulmesajal epistoleiserotegtegi se
concentreazi pe acestelegf,minte.Aceasta,bineinleles,ridicd intrebarea,,,Ceesteatdtde specialin
legiturd cu Israelul?De ce a fdcut Dumnezeuacestelegdmintecu Israelul?Care este scopul
legdmintelor?In ce mod sunt incluseacestelegdmintein planul generalde rdscumpirarea lui
f)umnezeu?"Penlrua rispundeacestorintrebAriimportante, trebuiesi ne intoarcemun pasinapoiin
mirturia descoperitd.De fdapt, este necesarsd privim cu atentiein trecutul vegnic.Inainte de
facereacerului gi a pdmdntului, a ingerilorqi a oamenilor, eradoarDumnezeul Triun.in Dumnezeul
Triun erau toate perfec{iuniledivine - dragoste,bucurie,pace,sfin{eniegi slav6.Se pare cd in
trecutulvegnic,acestDumnezeual dragosteia dorit fdpturicaresi impirtigeascddragostea gi slava
Lui. Referirea la Dumnezeul vegnic qi nemuritoreste fbcuti in Isaia9 versetul6. Acestfapt incredibil
a fost scosin evidenp in rugdciunea de mare preot a Domnuluinostruin loan 17 versetul24.
Domnulnostruse roag5,,,Tatd,vreauca acoloundesuntEu, sd fie impreundcu Mine gi aceia,pe
careMi i-ai dat Tu, ca si vaddslavaMea, slavi pe careMi-ai dat-oTu: fiindcl Tu M-ai iubit inainte
de intemeierea lumii." $i apoi,in versetul26, Domnulnostruse roagddin nou: ,,Eu le-amfbcut
cunoscut Numele Tdu,gi li-L voi facemai cunoscut,pentruca dragostea cu careM-ai iubit Tu, sd fie
in ei, gi Eu si fiu in ei." Primul lucru caretrebuieobservatin trecutulvegnicprivindDumnezeul
Triun estec5 El estePbrintelevegniciilorcareaveanevoiede fbpturisaucopii caresi impdrtigeascd
dragostea gi slavaLui. Un al doilealucrucaretrebuieobservatin Scripturiprivindtrecutulvegnic
estecI Dumnezeul Triun esteun impdrstvegnic.1 TimoteiI .17afirm5,,,A impiratuluivegniciilor, a
nemuritorului, nevizutuluigi singuruluiDumnezeu, sd fie cinsteagi slavain vecii vecilor!Amin."
Astfel, privind cu atenliein trecutulvegnic,putemvedeaun Pirinte vegnicgi un impdratvegnic.Un
P[rinte vegnicaveanevoiede copii cu care sd poatd?mpdrtiqidragosteagi slavaLui. Un Impirat
vegnicpresupune un tron vegnic,un domeniupestecares6conduciqi nigtesupugide bunlvoie.Dr.
Alva J McClain a afirmatbine, ,,o cercetaregeneralS a materialuluibiblic aratf,ci acestconceptal
'impirS{iei' consider[o situafietotald conlindndcel pu(in trei elementeesen{iale;primul, un
conducdtor cu o autoritategi o puterecorespunzdtoare; al doilea,un regatcu supugi;gi al treilea,
exercitarea actualda funclieide conducere."Astfel sepoaterezumac5 impirilia vegnicdqi pdrintele
vegnicdorescsupugicares6 aibdo relaliede dragosteqi pdrtdgie, caresevor bucurade slavaacestui
Dumnezeu al dragostei, bucurieigi al pdcii.Pentrua satisface dorinfeleunuiDumnez.eu al dragostei,
Dumnezeua creatmai intii domeniulceresc.Ci acestaera un domeniuspecificesteconfirmat?n
Apocalipsa20 versetulI I carespune,,,Apoi am vdzutun scaunde domniemareqi alb, gi pe Cel ce
gedeape el. PdmAntul gi cerulau fugit dinainteaLui, gi nu s-amai gdsitloc pentruele." Locuitorii
domeniuluiceresceraufiin{eangelice, Acestlucruesteconfirmation Evrei capitolul1 versetele 6,7
gi 14. Versetul6 afirmd,,, $i, cdndduce iardgiin lume pe Cel intdi niscut,zice 'Tofi ingerii lui
Dumnezeu sd I seinchine!'". $i, in versetulT, ,,$i despreingerizice:,,Dinvdnturifac ingeriaiLui;
gi dintr-oflacird de foc, slujitoriai Lui". In cele din urmd,versetul74 aratd,,,Nusuntoareto{i
duhurislujitoaretrimisesI indeplineascd o slujbdpentrucei ce vor mo$tenimdntuirea?".Astfel
locuinfafiinfelcrr angeliceeradomeniulceresc.

CREAREA UNUI COND Aron MEDTATo

Definilia simplS a conducitorului mediatorial este ,,conducerealui Dumnezeu printr-un

reprezentantdivin ales". Un asemeneareprezentantavea, bineinteles,drepturi regale asuprasa gi
trebuiaca DumnezeulTriun si-i dea o autonomiea lui in calitatede coducdtormediatorial.Acum
poatear ajutao ilustrsatie.Acum mulli ani in urmd am fost numit directorla un birou de asigurdri.O

l-
 secliea birouluiincluzdnd?nprincipalfetetineretrebuiasdindosarieze. sdrdspundlla telefonqi aga
mai departe.Mi-am dat seamaimediatcA a$ puteaaveaproblemedacdagdori s[ controlezaceasti
secfiea biroului,aqaci am numit o lAnlrd ca directorpesteaceastlsecfie.I-am datun birou deosebit
pentrua-gidovediautoritatea;i-am majoratsalariul;gi i-am ddruito partedin autoritateameapentru
a conduceaceasecgiea biroului.De fapt,ea a fost ftcutd un conducitormediatorial.In Ezechiel28
verseteleI I la l7 ni se aratf,cd Dumnezeua numit un conducitormediatorialin domeniulceresc.in
versetull4 din acelcapitolne esteindicatcEo fiinfi angelic[puternicdnumit[ Lucifer a fost numitd
conducitorMediatorial.Estedescrisca un heruvimuns.Cuvdntulmimgac(uns) indici faptulcI era
un heruvimmesianic.in Scripturi aceasteungerese aplicanumai regilor qi preofilor.Versetul14
indicdde asemenea faptul ci Dumnezeua avut un serviciuce ordinarepentruaceast6fiinli angelicd
putemicd.Versetulafirmi, ,,tepusesem".Aceastainseamniaagezalntr-unloc. In acestmomentpot
fi observatedoul lucruri. Primul, Dumnezeui-a cedato parte din autonomiaLui lui Lucifer. Al
doilea,Lucifer era acumintr-o poziliein careputeasd ia decizii.intrebareacarese nagteimediat,,,
Nu qi-aasumatDumnezeyun risc uriaqfbcAndacestlucru?" Rispunsulpoatefi gisit in adevirul ci
Dumnezeudoregtenumai supugide bunivoie intr-o relafie de dragostegi ?nchinare.Urmeazi in
versetul15 o descoperire uimitoare,I-ucifers-arizvritit impotrivalui Dumnezeu.Versetull5 spune,
,,Ai fost fErd prihan6 in cSile tale,din ziua,c6ndai fost fEcut,pind in ziua c6nds-agSsitnelegiuirea
in tine." Exist5 trei aspecteale nelegiuirii lui Lucifer. Primul, Dumnezeul-a acuzatdq negof
necinstit.lnteresant,numele Lucifer inseamni ,,cel care poartb lumini". Trei cuvinte domini
Evanghelia dupdloan gi de asemenea ;;i epistolelelui. Cuvintelesunt,,via{d,luminI gi dragoste"qi
acestetrei cuvintein uneleaspectesunt o expresiea slaveilui Dumnzeu.Ludndprimul din aceste
cuvinte,,,viaf6",Ioan 1 cu 4 spune,,, in El eraviata,gi vialaeraluminaoamenilor."Din nou,Ioan5
versetele24-26afirmd,,,Adevdrat,adevdratvd spun,cd cine ascultdcuvinteleMele, gi credein Cel
ce M-a trimis, are viafa veqnicS,qi nu vine la judecatd,ci a trecutdin moartela via{5.AdevSrat,
adevdratvE spun,ci vine ceasul,gi acum a gi venit, cdnd cei morfi vor auzi glasulFiului lui
Dumnezeu,gi ceice-lvor asculta,vor invia. Cdci, dupdcumTatil are viala in Sine,tot a$aa dat gi
Fiului sd aibd via{a in Sine.". Astfel. DumnezeulTriun estevdzutca sursavielii, dar de asemenea
Ioan, in cdtevapasaje,indicl faptul ci Domnul nostruestedititorul de viaf6. De exemplu,Ioan
10.10spune,,,Hotul nu vine dec6tsi fure,si junghieqi sd pr6p5deasc6. Eu am venitca oile si aibi
viafi, qi s-o aibi din belgug."Al doileacuvAntcaredomindEvanghelia dupdloan gi epistoleleeste
,,lumin5".ln loan I versetul7, vorbinddespreIoan Botezitorul,apostolulspune,,,El a venit ca
martor,ca sd mdrturiseascE despreLumin6,pentruca tofi s6creaddprin el." Inci o dati, luminaeste
legati de slava lui Dumnezeupentrucd in Ioan 1.14,se spune,,, $i Cuv6ntulS-a fhcut trup, gi a
locuit printre noi, plin de har, gi de adevSr.$i noi am privit slavaLui, o slavi ?ntocmaica slava
singuruluiniscut din Tatil." Din nou,in Ioan8 versetul12,apostolulspune,,, Isusle-a vorbitdin
nougi a zis: ,,Eu.Sunt Luminalumii; cineMd urmeazd pe Mine,nu va umblain intuneric,ci va avea
lumina vietrii."In al treileardnd, cuvdntul,,dragoste"domindEvangheliadupd Ioan qi prima
men{ionare a dragosteiin Evangheliadup6 Ioan este Ioan 3.16,,,Fiindcdatdt de mult a iubit
Dumnezeulumea,c6 a dat pe singurulLui Fiu, pentruca oricinecredein EI, s6 nu piari, ci si aibd
viala vepnici." De asemenea, Evangheliadupi Ioan relateazdcum TatSl $i-a iubit Fiul gi I-a dat
toatelucrurilein m6naLui, Ioan3.35gi de asemenea in loan 14,versetul31,Domnula vorbitdespre
dragostea Lui fap de I'atil. intorcdndu-ne la rdzvrtrtirealui Satan,numelesdusugereazidescrierea
slujbeilui gi poateintr-un fel a fost folosit de Dumnezeupentruaardta slavaLui ?n dragosteaLui
fap de creaturileSale.Unsul lui Dumnezeu,Mesia,Isusa venit ca un purtdtorde luminf,pentrua
arita dragostea lui Dumnezeupentruo lume pierdut[.Separeci Lucifer a avut o numiresimilari in
domeniulceresclegatdde fiintele angelice.Acum, intr-un fel, Satanera implicat intr-un nego{
necinstit.Probabil,in loc sd oferetoatdslava,Lucifer gi-a pistrat un comisionpentruel. AI doilea
aspectal nelegiuiriilui Lucifer a fost mdndrialui, Ezechiel28, versetul17. Paveladucepu{ini
lumini asupraacestuilucru in I Timotei 3 versetul6 avertizindu-lpe Timotei cu privire la numirea
unui om intorsde cur6ndintr-un loc de autoritatein Bisericd.Apostolulspune,,, Sd nu fie intors la
Dumnezeude curAnd,ca nu cumvasdseingimfegi sdcad6in osindadiavolului." Al treileaaspectal
nelegiuiriilui Lucifer a fost in{elepciunea stricatd.Ar fi de mirarede ce o lbpturda lui Dumnezeuqi
un produsal dragosteiar intra intr-o asemenea cursdnebundde rizvrdtire impotrivaDumnezeuiui
5
Atotputernic. Este adevirat cd fiecare picat este o nebunie qi ci aceasti fiinf6 angelicl puternicd a
suferit datoritl infelepciunii stricate cauzatdde negoful necinstit gi de mdndrie.

REZULTATUL RAZVRATIRII LUI LUCIFER

in primul r6nd,tronul care i-a fost ddruit lui Lucifer de DumnezeulAtotputernics-a ridicat
impotrivatronului lui Dumnezeu.in Isaia 14 versetelel2la 14, Dumnezeuoferi un comentariual
proclamafieilui Lucifer.Dumnezeuspune,,,Cumai cdzvtdin cer,LuceafbrstrSlucitor,fiu al zorilor!
Cum ai fostdoboritla pdmdnt,tu, biruitorulneamurilor!Tu ziceaiin inimata: ,,Mdvoi sui in cer,imi
L
voi ridica scaunulde domniemai presusde stelelelui Dumnezeu;voi gedeape munteleadundrii
dumnezeilor,la capitul miazdnoaptei; mi voi sui pe vdrful norilor, voi fi ca Cel Preainalt." Mai
intdi, observalicd Lucifer a spusci igi va ridica scaunulde domniegi cdndva ajungeacolova fica
Cel PreaInalt, aritdnd faptul ci doreasi se agezepe tronul universalal lui Dumnezeu.In al doilea
r6nd,mulfi ingeri i s-aualdturatlui Lucifer in rdzvrdtirealui impotrivalui Dumnezeu.Apocalipsa
12.4afirmd,,,qicoadalui", referindu-se la fiara careesteo descrierea lui Satanin versetulanterior.
,, Cu coadatrdgeadupdel a treiapartedin stelelecerului,gi le aruncape p6mdnt."Domnulnostru,in
Matei25versetul4l,vorbegte despreDiavolgiingeriilui. Din nou,Pavelin Efeseni6 versetul12ne
reaminteqte ci ,, Cici noi n-avemde luptatimpotrivacdrnii gi sdngelui,ci impotrivacdpeteniilor,
impotrivadomniilor,impotriva^stdpdnitorilor intunericuluiacestuiveac,impotrivaduhurilorrdut5pii
careSuntin locurile ceregti."In al treilearAnd,Lucifer a devenitSatan.CuvdntulSataninseamni
potrvnic,acuzator.Lucifer cdnda luat pozi{ieimpotrivalui Dumnezeua devenitintunericuica opus
al luminii, un ucigagca opus al dititorului de viat6, un mincinosca opus al adevirului lui
Dumnezeu.Acest lucru estedemonstrat in Iov capitolulI gi Zaharia3 dar ceamai grafic6descriere
estein Apocalipsa12,versetul7. Ioandescrieun evenimentcaretine inci de viitor gi vorbeqtede un
rlu,boiin cer.Mihail qi ingerii luptAndimpotrivafiarei,careesteSatangi fiara luptdndcu ingerii ei gi
apoi Ioan afirm5 in versetul9 ,, $i balaurulcel mare,garpelecel vechi,numit Diavolul qi Satana,
acelacareingealSintreagalume,a fostaruncatpe pdmAnt;gi impreunScu el au fost arunca{igi ingerii
lui." Apoi in versetul10 ca rezultatal acestuilucru Ioan ne oferdo descrierea bucutieidin cer,,, $i
am auzitin cer un glastare,carezicea:,,Acuma venit mdntuirea,putereagi impdrdfiaDurnnezeului
nostru,gi stdp6nirea HristosuluiLui; pentrucd pirigulfrafilornogtri,carezi qi noapteaii pira inaintea
Dumnezeuluinostru,a fost aruncatjos." inaintede pdrlsi subiectuldomeniuluicerescqi a fiintelor
angelice,ar mai trebui observatedoui lucruri. Primul, majoritateaingerilor nu s-au rizvrdtit
impreun6cu Satan.Acegtiasuntmenlionatiin Scripturdca ingerii lui Dumnezeusauingerii sfinti gi
ei sunt acum pecetluiliin sfinlenialor pentruc[ le-a fost pusdinainte o alegeregi ei au ales sd
rimdnd in circumferinfadragosteiqi binecuvdntiriilui Dumnezeu.Al doilea lucru care trebuie
observateste ci probabil in aceaperioaddDumnezeua pregdtitun loc teribil numit iad pentru
incarcerarea lui Lucifer qi a ingerilorrizvr6tifi. Referindu-ne la Matei 25 versetul41, Domnulnostru
spunectr focul vegnica fost pregdtitpentrudiavol gi ingerii lui.Esteinteresantsd observimci iadul
nu a fost pregitit pentruoameni,nici o fiinfi omeneascinu trebuiasi meargi in iad, pentrucd
Dumnezeua pregdtitrdscumpdrarea pentrurasauman[. Din nefericire,mulli din rasalui Adam se
vor alSturalui Sataniniad pentruveqnicie,dar intotdeauna a fost in inima lui Dumnezeuca nici unul
s6nu piard,ci toli sdvind la pocdin{i.

CREAREA DOMENIULUI PAMANTESC

Relatareacu privire la crealie apare in Genesacapitolele 1 qi 2. Patru lucruri semnificative

trebuie observatein relatereadin Genesa.Mai intdi , Dumnezeu a creat un domeniu separatde cer,
domeniul pFmAntesc.Apoi, Dumnezeu a numit un conducdtor mediatorial peste domeniul
plm6ntesc.In Genesa1 versetul26 se spune,,,Apoi Dumnezeua zis: ,,Sd facem om dupd chipul

I
Nostru,dupl asemdnarea Noastr5;el sli st6pAneascd pestepegtiim6rii, pestepisirile cerului,peste
vite, pestetot pdmdnhrlgi pestetoatetdrdtoarele carese migcdpe pdmAnt."Doud lucruri uimitoare
trebuieobservate. Primul,omul a fost fbcutdupdchipullui Dumnezeugi, al doilea.omuluii-a fost
dati stipdnirea peste domeniulpSmdntesc. Ca gi in cazul lui Lucifer, acestlucru indicd faptul cd
Dumnezeu a ddruit o parte din autonomiaLui primilor nogtrii pdrinfi. Astfel au fost pugi intr-o
poziliein careputeaudecide.Se parecd intre privilegiileoferiteprimilor nogtriipdrinti,ei puteausd
conducdacest domeniu ca o Teocra{ie.Cu alte cuvinte, Dumnezeuera conduc[torul final gi
stdp6nitoruldomeniului pdmAntescca gi creator gi omul trebuia si guvernezeplaneta ca gi
conducdtor mediatorial subcdlduzirealui Dumnezeu. in al treilear6.nd, acestecapitolede inceputdin
Genesa descriudomeniulde conducere mediatorialS a primilor nogtrii plrin{i. In Genesa2 versetele
1 la 3 ne estearitat cd dupi creareacerurilorqi a pdmdntului Dumnezeu S-aodihnita Saptea zi. Cu
altecuvinteprimazi a lui Adama fostprimazi de odihni a lui Dumnezeu qi el a intratin tot ceeace
Dumnezeu a creatpentruel. Din nou,in versetelel9 gi 20 se observdc[ Adam a dat numetuturor
fiarelorde pe cdmp,ceeace sugereaziconducerea lui pestecreafie.Psalmul8 versetele4 la 8 repeti
inci o datdacestalucru,,,I-ai dat stSp6nire pestelucrurilernAnilorf'ale". A patra caracteristicd
semnificativicu privirela crearea omuluieracd Adama fostfbcutun capfederal,Cenesa5 verstul3
spunecd Adam,,andscutun fiu dupdchipulgi asemdnarea lui qi i-a pusnumeleSet." La acestlucru
ne vom gdndimai tdrziuc6ndvom privi la cddereaomului,dar ceeace trebuiesd observdmaici este
ci Adama nAscutfii gi fiice dupf,chipulgi asemdnarea sa.

CONDUCATOR MEDIATORIAL

VrSjmaqul lui Dumnezeu a apirut in domeniul pdm6ntescpentru a cluta s6-gi indeplineascl

scopul cu privire la conducereacerului gi a pdmdntului. Fdrb indoiali, Satana recunoscutautonomia
care a fost datd primilor nogtrii pirin{i gi cd Adam gi Eva se aflau in pozilia de a decide dacd sd
rdmAndin circumferin{adragosteiqi binecuvdntirii lui Dumnezeusau sd pdqeascdin afara acelui
cerc intr-o pozilie de rdzvrdtire a$a cum a fdcut Satan. Fdrii sd intrim in toate detaliile ispitirii lui
Satan,el i-a sugeratmai intAi Evei ch ar trebui sd se indoiascdde cuvAnfullui Dumnezeu.Genesa
3.1, ,, $arpeleera mai qiretdecAttoate fiarelec6mpuluipe care le thcuseDomnul Dumnezeu.El a zis
femeii: ,,Oarea zis Dumnezeucu adev6rat:,,56 nu mdncafidin toti pomii din grddind?"in al doilea
rdnd,Satana^negatcuvdntul lui Dumnezeu,versetul4, ,. Atunci qarpelea zis femeii: ,,Hot6rdt,cd nu
veli muri!" In al treilea r6nd, Satan a insultat caracterullui Dumnezeu.Versetul 5 spune,,,dar
Durnnezeugtie ci, in ziua cdnd ve{i mAncadin el, vi se vor deschideochii gi veti fi ca Durnnezeu,
cunoscdndbinele gi riul". Ceea ce a vrut s6-i sugcrezeEvei a fost ci Dumnezeu nu te iubegtein mod
real qi El i1i ascundeceva ?n mod nejustificat. In Genesa2 versetul 17 Dumnezeu i-a avertizat pe
pdrinfii nogtrii cd dacd vor mAnca din pomul cunoqtin{eibinelui qi r[ului vor muri. Evreul are o
expresiedestul de neobignuitdin care se spune, ,,murind ve{i muri". Cu alte cuvinte, ?n unele
privin{e era implicatl o moarte dubld. Scripturane descoperdcI omul este o fiinfd triund a$acum a
cret-o Dumnezeu, duh, suflet qi trup. in mdsura in care duhul este interesat, are pirtdgie cu
Dumnezeu.Cu alte cuvinte, el este congtientde Dumnezeu.in m[sura in care este interesat,omul
estecongtientde el insugi.El esteo fiin{I responsabilS din punct de vederemoral. in mdsurain care
trupul esteinteresat,prin cele simluri omul, estecongtientde lume. Acum, pentrumen{ionadin nou,
Dumnzeu a spusci aveasd fie implicatdo moaffe dubld ca rezultatal neascultirii.Primul lucru care
i s-a intdmplat lui Adam a fost cd a murit din punct de vederespiritual;a fost separatde Dumnezeu.
In capitolul 3 versetul9 Scripturaspune,,, Dar Domnul Dumnezeua chematpe om gi i-a zis: ,,Unde
eqti?" " Observaficd minciunna lui Satana fost demascatdpentru cd Dumnezeuii iubea incd pe
copii crea{ieiLui. In al doilea r6nd, hin{a ascunsda omuiui s-a amestecatcu naturapdcdtoasdsau cu
o dispoziliede vrijmSgieimpotriva lui Dumnezeu.Acest lucru esteardtatin Genesa3 versetelel2 qi
l3 pentru cd atunci cdnd Dunrnezeul-a confruntatpe Adam el a invinovdtit-o pe femeie. Cu alte
cuvinte, el a spus ,,Este vina Ta pentru c5 mi-ai dat femeia." $i cAnd E,vaa fost confruntatdde
Dumnezeuea l-a invinovi{it pe $arpe.in al treilea rAnd,a urmat moartea fizicd. Genesa5 versetul 5,
,,apoia murit". in al patruleardnd, lumeaaveaacum un nou conducitor numit Satan.CAnd SatanL-a
infruntat pe Domnul nosjru in pustie in Luca capitolul4 Satana fdcut o afirma{ie foarte semnificativi
in versetul6. A spuscd Ii va da toateimpirAliile acesteilumi lui Hristosin schimbulinchindrii Lui 9i
apoi a spus, ,, cdci mie imi este datd. gi o dau oricui voiesc." Construclia verbului in greacdeste la
pasiv qi Satan spune cd mi-a fost datd stdpAnireaacestei planete. Acum ar trebui s[ observim cd
Domnul nostru nu-l contrazice pe Satan in aceastl chestiune pentru ci de fapt atunci cdnd primii
nogtrii pdrin{i i s-au alifurat lui Satanin rdzvrdtirealui nebunl impotriva lui Dumnezeuei au pus
st[pdnireaplaneteiin vrijmSgiecu^Dumnezeu. in al cincilearfrnd,intregul sisternal lumii esteacum
sub controlul satanic gi demonic. In Ioan 12 versetul 31 Domnul nostru se ref'erdla Satanca fiind
stapdnitorulacestei lumi. Din nou, in Efeseni 6 versetul 12, verset la care deja ne-am referit, Pavel ,
vorbegtedespreingerii rdzvrdtilicareau conducereaacesteiplanete.Astfelintregul sistemal lumiiin
momentul de^fap este sub controlul demonic qi satanic. Lumea nu mai este o teocrafie, ci o
satanocrafie.In al gaselearAnd, prin faptul cd Adam este capul federal,omenireaeste nlscuti in
impird[ia lui Satan.Romani 5.12 spune,,, De aceea,dupd cum printr-un singurom a intrat pdcatulin
lume, gi prin pdcat a intrat moarlea,gi astfel moarteaa trecut asupratuturor oamenilor, din pricind cfl
to{i au pacatuit..." gi s-ar puteaadduga,,in Adam". in al gaptelearAnd,domeniul pe care l-a creat
Dumnezeu.numit domeniul p6rn6ntesccare era sub stipdnireaomului, este acum sub judecata lui
Dumnezeuqi estein moarte.Avdnd acestelucruri in minte, scopul lui Satanpoatefi rezumatastfel-
el doreqteconducereadomeniului pdrndntescca qi a celui cerescgi doreqtesi se agezepe tronul
universalal DunrnezeuluiAtotputernic.Pentru arealiza acestlucru, Satantrebuie sd facd trei lucruri
de bazd. Mai intAi, sd ?qi aducl omul care sd conducd domeniul pdmdntesc.in al doilea rdnd, el
trebuie sd oblina inchinareauniversaldgi, in al treilea rAnd,el trebuie sf, zdd6rniceasiorice plan de
salvarepe care f)umnezcu l-ar pune la dispozilie.Acum si ne intoarcemla scopul lui Dumnezeuin
'Iriun
vegniciatrecutd unde Dumnezeul a dorit fbpturi cu care si impirtdqeascdslava qi dragostea
Lui. Pentru a realiza acest lucru, Dumnezeu trebuie sd distrugd mai intdi satanocra{iade pe planetd
pdm0nt. in al trcilea rdnd, si se ocupe pentru veqnicie cle cei rf,zvrdtili pi in al patruiea rAnd, sd faci
ceruri noi gi un pimAnt nou pentru a implini scopul lui Dunezeudin vegniciatrecutd.De asemenea,
pentru a reliza acest lucru, Dumezeu trebuia si adr.rcdun Adam, ca gi conducdtormediatorial, un om
care s[ conduci planeta a$acum a preconizatDumnezeu la inceput in Genesa |.26, cdnd Dumnezeu
a spus,,,sdstdpdneascd".In al doilea rand, Dumnezeutrebuia si aducdun mijloc de rdscumpirare
pentruomenireapierdutd.Apoi, omul c6zut trebuia sd trdiascddin punct de vederespiritual.Cu alte
cuvinte, Dumnezeutrebuia si aducd intr-un fel o modalitateprin care omul sd fie nSscutdin nou.
Apoi Dumnezeu trebuia sd desfiin{ezcmoartea,putrezirea,boala, deformarea,hazardele,accidentele
qi violentra.Apoi, Dumnezeuva cere sf, invieze din rnor{i ;i, in cele din urmi, sd transfereoamenii
din imphrdlia lui Satanin irnpdrdfialui Dumnezeu.Avdnd acestelucruri in minte, Dumnezeua fbcut
in Genesa3.15 una din cele mai minunate declaratii din planul Siu de rdscumpdrare.Se poate
observa cb atuttci cdnd a fbcut aceastddeclaralie, Dumnezeu s-a adresat vrijmagului Sdu Satan,
spundnd,,, VrdEmdgievoi pune intre tine qi femeie, ?ntresdmdn{ata gi s6mdn{aei. Aceasta ( sdm6nla
femeii) ii va zdrobi capul gi tu ii vei zdrobi cdlcAiul." Patru persoanene sunt prezentatein acest
versetremarcabil.Una, garpele,a doua,femeia,a treia, sdm0ntagarpeluiqi, a patra,sdmdn{afemeii.
intreagaScripturd se ocupd de realizareaacesteiprofelii incredibile.Oricum, ea nu se implinegte
pdn5nu ajungem la cea din urmd cartea Bibliei, numiti Apocalipsa,unde descoperimevenimentele
care se vor desfEgura,infdptuind zdrobirea capului lui Satan, numit satanocrafie gi instaurAnd
impdrifia lui Dumnezeu,teocra{iape planetap6mdnt.$i ea rru se ?mplinegtepdnd la Apocalipsaunde
avem descriereafinalI gi fundamentali a celor patru personaje.Mai int6i, garpele- Apocalipsa 12
versetul9 spune, ,, $i balaurul cel mare, $arpelecel vechi, numit Diavolul gi Satana,acela care
ingeali intreaga lume, a fost aruncat pe pdmdnt; gi impreuni cu el au fost aruncali gi ingerii lui."
Agadar,nu este nici o problemdin descoperireaidentitdfii garpelui.Totu$i, cu femeia lucrurile stau
mai dificil. dar in Apocalipsa 12 verseteleI qi 2 loan spunei,. In cer s-a ardtat un semn mare: o
femeieinvdluitdin soare,cu luna sub picioare,gi cu o cununi de doudsprezece stele pe cap. Ea era
insdrcinatd,{ipa in durerile naqterii,gi avea un mare chin ca sd nasc6." Apoi in versetele5 qi 6 se
afirmi, ,, Ea a ndscut un fiu, un copil de parte bdrbdteascd.El are sd cdrmuiascdtoate neamurile cu
un toiag din fier. Copilul a fost rdpit la Dumnezeugi la scaunulLui de domnie. $i femeia a fugit in
 ca jertfb in locul lui Isaac.Dumnezeua nurnit acel loc deosebit,care a devenitmai t6rziu Ierusalim.
I Iehgva-iire, care inseamndDomnul va veghea sau va purta de grij6. intr-un mod cu totul remarcabil,
Dumnezeuaprevdzut ci sdmAn{alemeii. F-iulSdu,Mesia Isus,avea sd suferegi sd moari in acelagi
I
loc pentru a aduce rdscumpf,rare.Dupd acest eveniment Dumnezeu a lbcut un jurimfrnt solemn lui
Avraam,in carea promis ci ii va infrAngepe toii vrdjmagiilui, cd acestpopor va fi inmullit gi ci prin
el va aduce binecuvdntareuniversald.In unele privin{e, LegdmAntul Avraamic este central in
EpistolacdtreEvrei. in capitolul 6 versetelel3-20 se face referire la legdmdntgi versetelel9 Ei 20
afirmi, ,,pe care o avem ca o ancorda sufletului; o n6dejdetare gi neclintitd, care pdtrundedincolo de
perdeauadinduntrul Templului, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor, cdnd a fost fbcut
,,Mare Preot in veac, dupd r6nduiala lui Melhisedec". Pentru a rezuma, prin termenii acestui
legim6nt, Dumnezeu va aduce simdnla femeii, care va aduce riscumplrare. Pe deasupra,toate
aspecteleblestemuluiadus asupraomului datoritdrdzvrdtirii lui vor fi anulategi, in cele din urm6,
: binecuvdntarea universali va fi adusi prin legdmAntpesteintreagaomenire.

Acest lcgdmdnt a fost fbcut cu na{iunea Israel aproximativ cinci sute de ani dupd ce
Dumnezeua fdcut legdnidntulcu Avraam. C6nd lsraelul a iegit din Egipt ca naliune Dumnezeua
;
stabilt o teocra(ie,ceeace insemna o impdrdfie a lui Dumnezeu pe pimAnt. Ar trebui si subliniem cd
t- numai naliunea Israel era legatd de terrnenii acestei teocra{ii. In Exod capitolul 19 verstul 6
Dumnezeua spus in legiturd cu Israelul cd ei vor fi ,,o impdrdlie de preo{i gi un neam sfhnt".
Aceastaesteprima menliune a cuvdntului impdrd{ie in Scripturd.Aceastdteocra}ieera confirmati de
l- prezentadivin6. Exod 24.17 aratdcd ,,inldligareaslavei Domnului era ca un foc mistuitor pe vdrful
L_
. muntelui", care era muntele Sinai. Teocrafiacereaca Dumnezeusd numeascaun mediator.Faptele
Apostolilor versetul35 spune,,,PeacestMoise...Dumnezeul-a trimis ca stdpAnitorgi izbdvitor". Pe
L deasupra,semnele au inso{it a$ezarcateocratiei gi inaugurareaLegdmdntului Mozaic. Erau semne
pentru Moise, de exemplu, rugul arzdtorgi descoperirealui Dumnezeu insuqi - Marele EU SL|NT.
I
I
I
Pentru Israel era prdjina care a devenit un $arpe,rn6na leproasdgi apeletransformatein sdngegi erau
t-
semnepentru Egipt gi pentru naliunile din jur. Erau pldgile gi despdrlireaMdrii Rogii. Oricum, in
fond, legdmdntulera condilionat in natur6. Exod l9 versetele5 9i 6 afirmd, ,,dacdvefi ascultaglasul
Meu...ve{ifi o tmpdrS{iede preo{i". Aceasti chestiunepoate fi subliniati pentru c[ acestaera un
l-.
legdmdntbilateral. f)epindeade credinciogialui Dumnezeu,dar gi de credincioqianafiunii Israel.
Avdnd in vedere aceasta,legimdntul era temporar.Legeaimprrsd de teocra{ie era, binein{eles,de
I naturdexterioari -,,fb aceatagi vei trbi".Oricum, nafiuneaaveao problemi interioardnurnitdnaturd
picdtoasS. Astfel legea a adus rnoarte ;;i judecatd. Este intersant cd Legea Legdmdntului a fost
adoptatdin aceegizi ca Z,iua Cincizecimii. In mod ocazionat,se referd la ea ca la Cincizecimea
I
I
\- Vechiului Testament.Exod 32 versetele26la28 aratdci la adoptarealegirnAntuluiau fost judecaii
'Legdrndnt
gi omordli trei rnii de oameni. Se va vedea ulterior cd Ia inaugurareaNoului au fost
:
mAntuilitrei mii de oameni.Astfel termeniipe care s-aubazatc6nd s-aincheiat LegdmdntulMozaic
I
L- erauesenlialipentru un alt mediatorcun nou legdmdntcu sacrificii mai bune gi cu promisiuni mai
bune.De exemplu, Moise, mediatorul,a e$uat.Dumnezeua spus in Deuteronom3 ,,nu vei trece
t-
I

I Iordanul". Na{iunea a e$ua! Legea a adus judecati gi moarte. Jertfele nu indcp6rtau picatul sau
preocuparea fa$ de problemanaturii pdcdtoase. In cele din urmi, slava lui DumnezeuS-a indepdrtat
gi problemeleau eguatprin necredinfd.Nafiunea nu a intrat in odihna Iui Dumnezeu,in impird{ia
I I Promisda lui Durnnezeu.Oricum, I-egeaa aduso urnbrda lucrurilor careaveausi vind. De exenrplu,
L
cele cinci jertfe in pustie au adus simboluri deosebitea ceea ce Domnul avea s5 implineasci la
Calvar. De ascmenea,in Levitic 23 avem qaptc sbrbdtoriale Israelului care oferl un calenclar
remarcabila planuluide rdscumpdrare a lui Dumnezeu.
:
i-
IL_
i:I
L
r
I
L
I a
 DEUTER.ONO

Ne vom reamintic[ LegimdntulAvraamicdepindeade credinciogia.luiDumnezeu.Oricum,

LegimAntulMozaic a adusbinecuvdntare pentnrascultare,dar blestempentruneascultare. Pe ldngd
aceasta, gi
Leg[mdntulMozaic a fost un leglmdntbilateral depinsde credinciogia lui Israel la fel de
mult ca gi de credinciogialui Dumnezeu.intrucdtLegeaeraexterioar[,ea nu ar fi pututsd se ocupede
problemainterioar6a naturii plcitoase. Avdnd in vedereaceasta,egeculsub limitele Legimdntului
Mozaic era inevitabil.Toatd lbgeaaduceao cunoa$tere a pdcatului.Omul pdcltos avea nevoieca
Legeas5 fie interiorizati,si fie scrisde inma lui. Galateni3 versetul24.La sffirgitulcelor treizecide
ani pe care israelifii i-au petrecutpribegindprin pustie, Dumnezeua stabilit acest Leg6mAntal
intoarceriicu Israel. Blestemelesub limitele Leg6m6ntuluiMozaic au insemnatcd Israelul va fi
implgtiatgi va fi dusdin fara Promisi. SubtermeniiacestuilegdmdntDumnezeua promiscI va pistra
Israelulgi ii va aduceinapoi in fari pentrua-i binecuv6nta.Condiliile legdmdntuluise glsesc in
Deuteronom29 gi 30. In mod uimitor,Dumnezeua confirmatleglmdntulcu un jurlmint, Deuteronom
29 versetul12.Astfel, dupi ce s-auint6mplatblestemele LegimAntuluiMozaicDumnezeua promissd
aducf,Israelulinapoiin fari qi in termeniiLegtrmdntului
s[-i binecuvinteze Avraamic.

LEGAMANTULDAVIDIC

CondiliileLegdmAntului Davidicse gtrsescin 2 Samuel7 versetele8 la 17.Timpul cdnda fost

f6cutacestlegdmdntesteuimitor.David gi-ainvinstofi dugmaniigi doreasi construiasclo casdpentru
Dumnezeu,ceea ce insemnaun templu. S-a consultatcu prietenuls[u, Natan, proorocul,care a
sustinuthotdrdreaimpdratului.Totugi, Dumnezeua vorbit prooroculuigi i-a dat un mesaj pntru
impf,ratulsdu.Mesajula avut ca rezultatfaptulcd David nu mai construito casl pentruDumnezeu,dar
Dumnezeua construito casdpentru.Davidic,numit[ dinastie.Apoi Dumnezeua fbcut un legimdnt
precumc[ din davidici va ieqi un rege la fel de extraordinar,numit sdrndnfafemeii care va aduce
rdscump[raregi eliberaredin toate problemelecare au fost cauzatede pdcat qi rlzvrdtire. Acest
legimdntremarcabila fost confirmatprintr-unjurdmdnt,Ieremia33 versetele19\a26. Agadar,esteun
legdmdntunilateral,tnc[ o dat6,depindede credincioqia lui Dumnezeu.Bineinfeles,Leg[mdntula fost
implinit in persoanalui Isus Hristos.Din acestmotiv, Matei I verseteleI la 16 ne oferd genealogia
liniei regalea lui Iosif. Luca capitolul3 ne oferdgenealogia prin Maria. Astfel Isus a fdcut partedin
linia davidicdqi a avutdrepturiregaleasupratronuluilui David.in Luca I versetele 3l Ia 33 Gavrila
confirmatci Isus Mesia se va a;ezape tronul pdrinteluislu David gi, bineinleles,acesttron va fi in
Ierusalim.implinireaLegimdntuluiDavidictrineincl de viitor gi va fi instituitla a douavenirea lui
IsusMesia.Astfel Domnul Isus,ultimul Adam va primi st[pdnireape careprimul Adam a pierdut-o,
Daniel 7 verssetelel3 la 14 ne oferii un tablouuimitor a acestuimoment,undeDumnezeu,Fiul, este
adusinaintealui Dumnezeu,Tatil qi ?iestedat6stdpAnirea gi gloriagi o impirifie in caretofi oamenii,
toatenafiunilede orice limba il vor sluji. DanielcontinuAsd spuntrc[ stdpdnirea Lui esteo stdpdnire
vegnicicarenu va trecegi impdrdfiaLui nu va treceEi nu va fi nimicitl niciodati. Aceastf,impirilie
va fi de tip mediatorialgi Hristosva domnipdndva nimici pe fiecarevrijmag.

LEGAMANTULCEL NOU

in primul r6nd trebuie si ne g6ndim la raiiunea acestui Legimdnt Nou. Sub termenii
Legimdntuluicel Vechi sau Mozaic Israel a fost ales sf, fie o impirdfie de preofi pentrua aduce
binecuvdntare
na{iunilor.Leg[mAntula aduso or6nduireteocraticigi a fost marcatde prezen{adivina,
l0
 numit6 slavaShekina.'l'otugi,Legdmdntulcel Vechi sau Mozaic a eguatpentruci pdcatulesteinterior
qi Legeaera exterioarS.Ca rezultat al cdderii naliunii, lsrael a fost imprdgtiatr;i slava lui Dumnezeu s-a
departatde nafiune.AvAnd in vedere acest lucru, Dumnezeua adus un LegSm6ntNou care va implini
urm6toarelecerin{e:-
Mai intdi, trebuiau adusemijloace prin care omenirea sd trdiasci din punct de vedere spiritual.
Picatul a rupt relafia omului cu Dumnezeu gi se cereao nagteredin nou.
In al doilea rdnd, Dumnezeua adus un mijloc de transferarea oamenilor din impSr{ia lui Satan
in impirdlia lui Dumnezeu,qi anurneprin intermediul nagteriidin nou.
In al trcilea rdnd, toate consecin{elecare au decursdin rdzvratireaomului trebuiau anulate.De
exemplu, moartea, boala, deformarea, hazardeleaccidenteletrebuiau si fie eliminate. Dumnezeu a
trebuitsd inviezetrupurile din morfi. Dumnezeutrebuiasd reinstaureze mediul perfectpe planetd9i un
om trebuiasd guvernezeplaneta,a$acum Dumnezeua intenfonatcdnd a spusdespreprirnui Adarn, ,,si
stdpdneascd".Satan trebuia si fie detronat gi alungat, impreuni cu acei ingeri gi oameni care i s-au
alf,turatin rdzvrdtirea lui. $i, in cele din urmd, impdrIlia mediatorialSa lui Dumnezeu trebuia sd fie
restauratipe planetl a$a cum a preconizatin Genesa 1. Este interesantsd obsevimacea perioadd din
istoria cdnd Dumnezeu a fbcut acest Leg5m6nt Nou cu naliunea. Zedechiaa fost ultimul rege care a
conduspe tronul lui David. El a fost un irnpdrat rdu pi refuzat si asculte avertizirile care i-au fost
aduseprin gura unuia dintre cei mai mari prooroci, gi anume leremia. Acel om induritor a stiruit in
fata nafiunii timp de patruzeci de ani dar ei au refuzat si asculte qi, in consecinii, judecata lui
Dumnezeua venit asupra nafiunii gi asupra Ierusalimului. impiratul a fost detronat, Ierusalimul
1 distrusgi naliuneaimprdqtiati.$i astfel^Dumnezeu i-a descoperitlui Ieremiamai int6i condiliile Noului
L
Legdmdntgi se gisesc in Ieremia 31. In versetele3l gi 32 Dumnezeua declarat,,,Iatd,vin zile, zice
Domnul,cdnd voi fase cu casalui Israelqi cu casalui Iuda un legdm6ntnou. Np ca legdmAntulpe care
l-amincheiatcu pdrinfii lor, in ziua cdnd i-am apucatde m6n6,sd-i scot din tara Egiptului, legdmdntpe
care l-au c6lcat, micarcd aveam drepturi de so{ asupra lor, zice Domnul." In aceste versete, prin
proorocul lerenria, Dumnezeu a reamintit Israelului cd Legdmdntul Mozaic a fost un legdmdnt-
bilateral.A dcpins at6t de credincioqialui Dumnezeucdt gi de credinciogiaIsraelului.Dumnezeua
atrasatenfia na{iunii cd ei au incdlcat acel leglmdnt qi nafiunea a trebuit si sufere sub blestemele
'lsrael
legdm6ntului.Astfel Dumnezeu a spus cI va face un LegdmdntNou cu casa lui gi apoi in
versetul33 Dumnezeu a dezvdluit cd acest Legimdnt Nou va fi complet diferit. Dumnezeu a spus, ,,
,,Ci iatd legdmdntul,pe care-l voi face cu casa lui Israel,dup6 zilele acelea,zice Domnul: Voi pune
LegeaMea induntrul lor, o voi scrie in inima lor; gi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul
J
d Meu." Ne amintim cd Legdmdntul Mozaic a equat pentru cd pdcatul era interior gi l-egea era
exterioarS. Acum Dumnezeuspunecd in condi{iileNouluj Legimdnt EI va interiorizaLegeain agafel
d
incdt oamenii sd sufereo schimbareinterioardradicalI. In perioadain care Dumnezeua dat aceastl
descoperirelui l_eremjain Ierusalim, El i-a vorbit gi proorocului Sau Ezechiel care fuseseluat in
Babilon ?mpreundcu pringii de rizboi. Degi descoperireaera similari cu cea pe care i-a dat-o lui
u Ieremia,Dumnezeu a addugat gi alte informalii. Termenii Noului Legdmdnt a$a cum i-a fost dat lui
D
Ezechielaveau sd aducd regenerare,iertarede pdcate,locuirea Duhului Sfdnt, ascultare,o cunoa$terea
lui Dumnezeugi, pe l6ngdacestea,binecuvAntdrile na{ionalepesteIsraelaveausd aducdbinecuvdntiri
tl
I
internalionalegi rnondiale.Clualte cuvinte, prin instaurareaNoului Legdrndnt,avea si se aducd la
indeplinireceeace l)umnezeu ii promiseselui Avraam - binecuvAntare universald.Lucru remarcabil
cu privire la acest l,egamiintNou este c2i depindeadoar de credinciogialui Dumnezeu.El i-a fost
, descoperit lui Ezechielin capitolul 36 versetele32 gi 36. Di{brite pasajearatdcd acestLegdm6ntNou
-
nu estetemporarca gi Legdmdntul Mozaic. ci estevegnic. intruc6t ne intoarcem la Epistola citre Evrei
a , am descoperitci va fi un mediator al Noului Leg5mdnt care nu va fi nimeni altcineva dec6t slbvitul
I
IsusHristosMesia, Fiul Omului. Se vor preglti pentru un preot, numit Isus. Noul legdmAntavea si
ceardo jertfA. Ilristos a adus aceajertfb dar mai presusde orice avea sd aducd m6ntuire pentru omul
cdzut,Evrei 7 versetul 25. Legd,mdntulcel Nou a fost inauguratla sarbdtoareaevreiascda Cincizecimii,
I
a FapteleApostolilor capitolul 2. Ne amintim cd la inaugurareaLeglmdntului Mozaic au fost uciqi trei
mii de oameni.Totugi, la inaugurareaLegdmAntuluicel Nou au fost m6ntuili trei mii de oameni.Pavel
facereferire la aceastain 2 Corinteni 3 versetul6. Vorbind despreHristos, el spune,,,carene-a qi f5cut
I
I
in staresi fim slujitori ai unui leglmdnt nou, nu al slovei", care este vechiul LegdmdntMozaic, ,,ci al
Duhului", care cste Noul legdmdnt;,,c6ci slova omoard, dar Duhul d5 via(a." La a doua venire a lui

l1
HristosNoul Legimint va stabiliirnpirdfiamer.liatorialS a lui Hristos.La Cinaceade Tainl Domnuls-
a referit la el gi ritir d"rpre aceastain Matei 26 versetele26ita29,,,PecAndmdncauei, Isusa luat o
pdine;gi dupdce a binecuvdntat, a frint-o, gi a dat-o ucenicilor,zicAnd:,.[,uafi,mdncati;acestaeste
trupulMeu." Apoi a luatun pahar,gi, dupdce a mullumitlui Dumnezeu, li l-a dat,zicdnd:,,Be{itoli
din el; cdci acestaestes6ngeleMeu, sdngelelegdmdntuluicelui nou, carese varsdpentrumul{i, spre
iertareapdcatelor. V5 spuncd, de acumincolonu voi mai beadin acestrod al vi1ei,p6nain ziuacdndil
voi beacu voi nou in Impdri{iaTatilui Meu." Acum,dupi ce am privit pe scurtla celecinci legtrminte
cu Israelul,ar trebui si obsevdmdoui lucruri importante.Mai intdi toate acesteleg6minteau fost
fEcutecu na{iuneaIsraelgi, in al doileardnd,DomnulIsusa venit sI implineascilegtrmdntul qi ceeace
a promisin mod specificIsraelului.El a venit ca gi slmdnli a femeii pentrua zd,robisatanocrafia,
pentrua aducem6ntuireqi pentrua arezaimpdrd{ialui Dumnezeupe pdm6nt.Ne annintimc5 singura
rugiciune a Domnului nostrune invafd sd ne rugdmca ?mpdr6{ia Lui sE vie gi voia Lui sd se facl
precumin cer,agagi pe pimAnt.La prima venirea Domnuluinostrus-aupututobseirva cdtevalucruri
importante.in primul rdnd, Domnul', venit numai pentru Israel. in Matei capitolul l0 Domnul a
poruncitucenicilorS6i sd nu mearg[la Neamuri, ci s[ meargi,mai degrab6,la oile pierduteale casei
lui Israel.Adouacaracteristiclremarcabild estecI gi Domnulnostru,gi uceniciiau declaratc[ Israelse
va pocdi intruc6t impirdfia cerurilor esteaproape.Din aceastasde nascdoud intreb[ri importante.
Prima,de ce a venit Isusnumai la Israelqi, a doua,careera confinutulpredicirii lor? De exemplu,ce
au infelesDomnul gi uceniciicd inseamndimpdrdtiacerurilor?Pentrua r6spundela prima intrebare
trebuiesd intoarcemla Romanil5 versetul8. Pavelspune,,,Hristosa fost,in adevdr,un slujitoral
tdieriiimprejur", careerauisraelilii,,,cas5dovedeascicredinciogia lui Dumnezeu",gi obsevafifoarte
bine, ,,gi s5 ?ntdreascn fEgiduinteledatep6rin1ilor".Acum, careeraupdrintii?Avraam,Isaacai Iacov.
Eraucei trei oamenicu careDumnzeuftcuse legdmdntul, careincludeagi celelaltelegdmintepi astfel
descoperimdin aceastacI Domnul Isus a venit la Israelca qi simdnji a femeii, promisdin Genesi
3.15,pentrua zdrobi satanocralia, pentrua ocupatronul lui David, pentrua aducoriscumplraregi
binecuv6ntare universaldtuturor nafiunilorprin Israel.Acum Domnul Isusa venit in mod specificla
Israelpentrua confirmasaustabiliacestepromisiunifdcuteprin legdmAntlui Avraam,Isaacai lacov.
Sl ne intoarcemla ceade-adouaintrebare;careera conlinutulinv6f5turiiDomnuluiprivind impdrltia'
cerului? Si ne amintim cI primul Adam a transmisstipdnireaplanetei lui Satan,vrijmagul lui
Dumnezeu.Promisiuneadin Genesa3.15 a ardtatci sdmdn{afemeii va zdrobi capul garpelui,mai
exact,va zdrobi conducerealui Satangi va reinstaurateocra{ia.Astfel, impdr[fia careera predicati
popoarelorde Ioan Botezitorul, de ucenici gi de Domnul nostru nu era alta decdt reinstaurarea
teocra{ieipe planetdsub conducerealui Isus Mesia, ultimul Adam cdruiaii va lh dati st[pAnirea.
ProoroculIsaiaa prezisci atuncicAndva veni Mesiavor avealoc schimbdrivastepe planet6.Vremea
va fi controlat[;animalelelumii se vor schimba.Va fi o stArpirea bolii gi deformitirliifizice; moartea
nu va mai fi; nu va mai fi fbame.Acum cdndDomnulIsusa venit El gi-aconfirmatautoritatea Lui de
Mesiaprin implinireain partegi prin faptul cd ne-aoferit o mostrl din ceeace avrlasd fie via{a sub
conduceralui IsusMesia.De exemplu,Domnul linigtitfurtuna,ardt6ndci El areplniereasupravremii.
in ceeace privegteanimaleledin lume, Domnul nostrucdlitoregtepe un migar nesupusin oragul
Ierusalim,animalulrdmdnAnd tot timpul bl6nd.Petrua fost stbtuitsdprinddun pe$tocareaveabaniin
gur[ pentrua pl5titaxala Templu.Domnula vindecattot felul de boli gi deformitififizice;a inviatdin
morfi gi a hrdnitcinci miideoameni.Totugi,Israelula refuzatimpirdtia.In DuminicaFloriilor,Regele
Mesia S-a prezentat?n mod oficial poporuluiIsrael gi acestlucru s-a intdmplatpotrivit pasajelor
profeticedin Scripturi,.La sfrrgitul aceleisdptimdniconducltoriipoporuluiau ccrut ristignirea lui
IsusMesia.C6ndPilat i-a intrebatpe conducdtori,,,S6-Lrdstignesc pe impiratul vostru?" rispunsula
fost ,,Noi n-avernalt impdratdecdtpe Cezarul". Ulterior,Domnul nostrua fost crucificatin ziua de
vineri a aceleisf,ptlmini care,dupdcalendarulevreiesc,era paisprezece Nisan,ZiuerPaqtelui.Pentrua
intelegesemnificafiaacestuilucru trebuiesI ne intoarcemin Levitic 23 unde se gf,sesccele gapte
sirbf,toriale Israelului.Dr. LeymanStrausse rferd la acestcapitol ca la calendarulsffint al istoriei
r$scumplr[rii. El afirn:16,,,Printr-oserie de simbolurini se explicd nu numai fapte mdre{e,dar gi
ordineaexac6 in care s-au desf6guratdiferitele sceneale planului mlref de r[scumpdrarea lui
Dumnezeupntru omenirede-alungul timpului"."Primasirbltoare,dupi cum dejaam menfionat,este
Pagtele,care potrivit calendaruluievreiesc,avealoc pe paisprezece Nisan.Totugi, momentulactual
pentrujertfireamielului de Pagteera ora trei dup6-amiaz6. Matei amintegtein capitolul27 cd acesta

l2
 este timpul exact ca Dornnul nostru sd-$i dea duhul. Pavel in I Corinteni 5 versetul 7 afirmd,,,Cdci
Hristos, Pagtelenoastre,a fost jertfit." Este cel mai uimitor lucru cI Domnul nostru S-a dat pe Sine
insugi ca Miel al lui Dumnezeu care ridicl plcatul lumii exact in aceazi, exact in acel moment cdnd
mielul de Paqteera jertfit. A doua sdrbdtoareera sirbdtoareaazimilor. Aceasta dura timp de qaptezile
gi incepea sdmbdtS,cincisprezece Nisan. intotdeauna azimile in Scripturi vorbesc despre pdcat.
Domnul nostru a fost Pdineavie{ii care a venit din cer gi viata desdv6rgitl a lui Hristos ne este atribuiti
prin moartealui pe cruce.iA treia s[rbdtoaredin Levitic 23 este sdrbAtoareaprimelor roadel Aceastase
glsegte in t,evitic 23 veisetele 9 la I I gi sbrbltoarea incepea ,,a doua zi dupd Sabat".Aqadar,
sf,rbitoareaprimelor roade in momentul rdstignirii avea loc duminica, gaisprezeceNisan. Aceastaera,
binein{eles,dimineala invierii. Simbolul a fost un snop care a fost aqezatinaintea Domnului. Pentru a
potrivi simbolulcu mirturiile din Matei capitolul27 versetele52la 53 cu cele din Vechiul Testament,
sfinlii care au inviat gi au intrat in Ierusalimin dimineafainvierii gi, potrivit cu Levitic, ace$tisfinti
suntacumin cer ca primele roade ale invierii puternicecare tine inci de viitor. intruc6t Pavel afirmi in
I Corintenil5 versetul23, ,, dar fiecarela rdndulceteilui. Hristosestecel dintdirod;" (Observaficum
Pvel este atent sA foloseasc6pluralul) ,,apoi, la venirea Lui, cei ce Sunt ai lui Hristos." A patra
strrbdtoare in calendarul evreiesc este Cincizecimea qi ea se giseqte in Levitic 23 versetele 15 la 16.
Faptele Apostolilor 2 versetele I la 3 vorbegte despre acest eveniment important. Dupd venirea
Duhului Sfdnt au devenit disponibile trei mari lucrlri - na$tereadin nou, botezul cu Duhul Sf6nt,
venirea Duhului Sfhnt in inimile noastre, pecetluirea cu Duhul SfAnt gi umplerea cu Duhul S{hnt.
Acum putem observa cd aceste sbrbitori au fost indeplinite in mod literal in ziua exacti a slrbdtorii
J specifice. Dupi Ziua Cincizecimii ucenicii, care au celebrat aceste slrbdtori din copilarie, aau
-L
recunoscutc6 mai erau trei sirbdtori celebratein timpul toamnei. Sirbitoarea trdmbilelor, prezentati in
Levitic 23 versetele23la25, care frcea referire la intoarcereaIsraelului care avea sd se implineascdin
condiliile LegdmAntului Deuteronomic. A gaseasf,rbdtoare- Ziua Ispigirii. Versetul 27 aratd c5 in
aceaperioadl Israelul se va pocii in cele din urmd. Sirbdtoareafinalb - cea a corturilor, versetele34 la
35, vorbegtedespre venirea Domnului gi aqezareaimpir6{iei Lui. Dupi sirbitoarea Cincizecimii,
uceniciiqi cei care au fost mdntuili ca rezultatal propoviduirii apostolilor au rdmasin Ierusalim. Ei igi
vindeauposesiunilegi aduceauprofitul la apostoli qi impiriirea era ftcuti intre ucenici. Dintr-un punct
de vedereintorsitura evenimentelor pdrea sd fie bizard qi nebuneasci. imi amintesc c[ in calitate de
tdndrcregtin,vizitam Congersulde la Keswick pentru prima dat[. Mii de oameni ai lui Dumnezeu s-au
adunatin acel oraq frumos in districtul englezLake gi timp de o sdptdmdndam frecventatintAlnirile gi
am fost captivafi de mesaje. intdlnirile de rugdciune de diminea{a devreme erau inspirate in mod
deosebitdeoarecemii de oameni se adunau sd de roage 9i apoi in cele din urmd in ultima noapte a
Congresului a fost un serviciu de pirtdgie. Nu am mai experimentat nicioadati inainte ceva
asemlnitor gi cdnd s-a c6ntat cAntareade sfhrgit, o cAntaredesprerevenirea Domnului, ,,O, Doamne,
!
cdt de mult, cdt de mirlt vom striga cdntareade mullumire a intoarcerii lui Hristos, Aleluia, Amin", mi
simleamde parcd Domnul s-ar fi ?ntorschiar in acel moment. in ziua urmitoare cu tolii a trebuir si ne
JI facembagajeleqi sd mergem acasi gi imi amintesccd mi gdndeamca gi tdnir credincios de ce trebuie
ll
sd mai faci poporul lui Durnnezeu acest lucru, de ce nu am vinde totul gi am rdmAnein Keswick?
Oricum,Domnul vine in curAnd,g;a cd ar trebui sf,continuim Congresul,sd ne bucurdmde intdlniri gi
Jl
.I
si fim binecuvAntaficu pdrtdgie.In orice caz, acestlucru era bun acum cincizeci de ani in urm6. Acum
poporul lui Dumnezeu s-a imbarcat intr-o cursd care nu va duce decAtla dificultili gi ruini financiard.
Totugi lucru uimitor este cd aceastaeste ceea ce fbcea Biserica primari gi poate unii se intreab[ de ce
-tt
-r| fEceauei acestlucru? Gisim rdspunsulin FapteleApostolilorcapitolul 3 verstelel9la2l. Amintifi-va
cI acum ucenicii gi-au dat seama de semnificafia sdrbitorilor din Israel 5i de schi{a lor profetici.
Aminti{i-vdci ci au celebratsdrbptoarea Pagtelui,a azimilor,a primelor roadegi acum a Cincizecimii.
JT
Fiecaredin acestcsdrbdtori a marcat un pas semnificativ in planul de rdscumpLnre a lui Dumnezeu.
Ucenicii
aurecunoscut cdacumseinstauraLegamdntul celNouqi cI ei au fostpecetluiti
cu sengele
scurnp
al lui Hristos.
in Faptele
Apostolilor
capitolul
3, Petrus-aadresat Israelului.
In versetul
12el
.rI
JI afirmd,,,BdrbafiIsraelili" gi apoi privind la versetull9 cdnd vorbegteIsraeluluiel spune,,,Pocdifi-vd,
deci, qi intoarce(i-v6la Dumnezeu.ca si vi se gtearg6pdcatele,ca sd vini de la Domnul vremurile de
rl
inviorare". Cuvdntul ,,inviorare" inseamndun simbol al binecuvdntdriicare va aduce prospefimegi
I odihn6,gi obsevaticd aceastava veni prin prezenfain trup a Domnului. Apoi Petru continud sd spund,
in versetele20 qi 2l,,,gi sd trimeatd" (acestaeste DumnezeuTattrl),,pe Cel ce a fost rdnduit mai
T
I l3

j
I

i
I
 dinaintepentruvoi: pe IsusFlristos,pe carecerultrebuies6-Lprimeascd, pind la vremurileagezdriidin
nou a tuturor lucrurilor: despreacestevremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinfilor Sdi
proorocidin vechime." La ce sereferf,Petruaici?Cuvdntul,,aSezare" esteformatdin doul cuvintein
limba greacd,,,palingenesia".Din nou el inseamn[,,genesa".Aceastane duce inapoi direct la
promisiunea din Genesa3: I 5 cdndDumnezeua spuscd sdmAnla femeiiva zdrobicapulgarpeluiqi care
nu estenimic altcevadecdtreinstaurarea teocralieipe planetap6mdnt.Apoi in versetele25 qi 26 Petru
a spusunul din celemai semnificative lucruriblrba{ilordin Israel,,,Voi Suntelifiii proorocilorqi ai
leg6m6ntuluipe carel-a ftcut Dumnezeucu pdrinlii noqtri,cdndi-a zis lui Avraam:,,Toateneamurile
pdmdntuluivor fi binecuvdntate in sdm6n{ata." Dumnezeu,dupi ce a ridicat pe Robul SduIsus,L-a
trimis mai intdi vou6, ca si vd binecuvdnteze, intorcAndpe fiecaredin voi de la fErddelegilesale."
Petrumergedirect la Leg[mdntulAvraamicreamintindIsraeluluicd Dumnezeua promislui Avraam
c5 Israelva fi o binecuv6ntare pentrutoatepopoarelelumii, cd prin el va instaurateocraliagi de aceea
Israelultrebuie sd fie primul cdruias6-ipropovdduitiEvanghelia.Acum fine{i minte celetrei sdrbdtori
finale careaveauloc undevain octombrie.in primulrdndera sdrbdtoarea trdmbilelor,carevorbeade
intoarcereaIsraeluluigi fbcea referire la Legimdntul Deuteronomic;apoi este Ziua Ispdgiriicdnd
Israelultrebuiesi se pocdiasci.Ne amintim cd,inZiua Ispigirii marelepneotintra in SfbntaSfintelor
cu sdngeleunui animal qi stropeacu el capaculde aur de pe Chivotul Legimdntului.Acel capacera
locul imp[cdrii sau al indurdrii. Pavelne reamintegte ci Domnul Isus esteimpdcareasau indurarea
noastrdgi astfelZiua Isplgirii vorbegtedesprelsraelcareil acceptdpe Mesiaca Cel carepoartdpicatul
lor. Apoi sirbdtoareafinali, sdrbitoareacorturilorvorbegtedespreimpirilia binecuvAntatA, cea mai
?mbucurdtoare dintre sSrbdtorileereiegti.Totugi ?mplinireaacestorsirbdtori profeticenu a avut loc
niciodati gi trebuiesi ne intrebim de ce. In Fpte,leApostolilorcapitolul7 unul din discipoli,$tefan,a
fost adusinainteaSinedriuluigi a relatatconducdtorilorIsraeluluicum de-a lungul istorieitrecutea
Israeluluiei au respinsmesajulde neprihiniregi mi16a lui Dumnezeu, au omordtcu pietegi au ucispe
proorocigi au culminatcu r6stignireaDomnuluiSlavei.in loc ca lsraelulsd se pocdiascdaqacum a
poruncitPetruconducbtoriigi-auastupaturechilegi l-qauucis pe $tefan.Dup[ acestevenimentmulli
dintreNeamuriau venit la Domnulgi carteaFapteleApostolilorsesfhrgegte cu respingerea Israeluluigi
Dumnezeuincepeun plan nou carenu a fost niciodatdprev[zutsauprofelit in Vechiul Testament,gi
anumeadunarea Bisericiica Mireasla lui Hristos.Astfelplanulprofetical lui Dumnezeuin condiliile
legdmintelorcu Israelula fost pus pentruo vremedeopartepdni in vremeacdnd Dumnezeuigi va
strdngeBisericaSa.ApostolulPavela primit descoperirea minunatlcf, perioadaBisericiise va incheia
gi
cu rdpireaBisericii dupdacesteveniment planullui Dumnezeu cu privirela Israelva incepedin nou.
Dupi acesteveniment preocupirilelui Dumnezeu cu privirela Israelvor incepedin nou cu o perioadd
de timp cunoscutlin ScripturicaZiua Domnului.Aceastaesteo zi biblici careincepecu o noaptea
judec[fii gi se sfhrgegte cu o zi a binecuvAntlrii.$i Danielgi carteaApocalipsaarati cd noapteava dura
gapteani qi ziua binecuvdntatia impdrl{ieiva durao mie de ani,dupdcaretofi vr[jmagii vor fi zdrobili
qi va incepeimpirdfiavegnici.in carteaApocalipsa capitoleleI la 3 vremeaBisericiivorbegte despre
epistoleleDomnului cdtre cele qaptebiserici.Bisericaestemenfionatdde noudsprezece ori in acest
pasajgi Israelulnumaide trei ori gi atunciin sensnegativ.Oricum,in timpul celor gapteani de noapte
din Ziua Domnului,careesteperioadanecazuluicel niare,vezi Apocalipsacapitolele4la 18,existd
douzecigi r;asede referirila Israel,dar nici o singurdreferirela Bisericd.Apoi din capitolele19la22
cdndHristosseintoarcepeplaneyaP5m6nt.zdrobegte satanocra{ia gi iqi ageazd impdrifia,nu existi nici
referirela Israelgi gasereferiri la Bisericd.Chestiuneaimportanticaretrebuieobservatiacumestecd
Dumnezeunu se ocupd de Israel in aceastl perioaddca natiunealeasdexcepfie{bcdndpistrarea
poporuluievreuca identitatena{ionaliseparatipentruca legdmintelepe carele-a f6cut cu Israelulsi
poati fi indeplinitein celedin urm5.NumaidupdrIpireaBisericiiDumnezeu va incepesi seocupedin
noude Israel.
Cu aceastischil[ importantlin minte,ne intoarcemla Epistolacitre Evrei.

t4
 EXPUNEREAEPISTOI,EI CATRB EVREI

Introducere: CAPITOLUL I, v. 1-3

TRECUTAFACUTAPARINTILOR
DESCOPERIREA

Versetul1: o'Dup5ce a vorbit in vecfrimeplrin(ilor noqtrii prin prooroci,in multe rdnduri gi in multe
chipuri,Dumnezeu."

Patru intrebdri se nasc din acest verset - Unu,,,cine erau pirin{ii?"; Doi,,,care a fost
descoperirea?"1 Trei.,,cine au fbst proorocii?"; Patru,,,cine erau cei care trebuiau si primeascd
descoperirea?"
Sd lulm prima intrebare,,cineerau pirin{ii?" Unele pasajedin Scriptur5,ca2Petru capitolul3
versetul 4 folosesc o expresie intr-un sens restrAnsgi fac referire la Avraam, Isaac Ei Iacov dar aici
sciitorul face referire la strimogii poporului evreu.
A doua, .,Care a fost descoperirea?" Descoperireaeste in primul rdnd cu privire la ?mpdrdtia
care vine. Dr. Alva J McCiain a agezat-ointr-un mod foarte succint, ,,Biblia este o carte. Dacd ar fi sd
ddm un titlu acestei cirli, pe drept am putea-o numi ,,CarteaVenirii impirdtiei lui Dumnezeu''' care
esteintr-adevdr tema ei centrald pretutindeni. Pentru confirmarea acesteiafirmalii nu trebuie sd uitim
Persoanagi lucrareaDomnului nostru Isus Hristos pentru ci El esteimpiratul veqnic gi nu poate fi nici
o impdri{ie finald in afard de El qi lucrareaLui ca miel injunghiat de la intemeierealumii." Astfel
descoperirea esterdzvritirea satanicd,rdzvrdtireaomului, satanocralia,promisiuneadin Genesa3: l5 cu
privire la sbmdn[afemeii, legdmintelecu Israel, venirea lui Mesia gi reinstaurareateocrafiei pe planeta
Pimdnt.
A treia intrebare, ,,Cine au fost prorocii?" Acegtia au fost proorocii Vechiului Testament
purta{i de Duhul Sfhnt. Petru a aqezatacest lucru atAt de bine in 2 Petru 1 versetul 2l,,,Cdci nici o
proorocie n-a fost adusi prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu,mdna{i de Duhul
Sfdnt".
A patra ?ntrebare,,,Cine erau cei care trebuiau sd primeascd descoperirea?" Observati cd la
inceputul versetului 2 ni se spune, ,,la sfhrqitul aacestorzile, ne-a vorbit"; ,,ne" este, binein{eles,
Israelul.Pavel a ardtatin Romani 9 versetele4 gi 5 vorbind despreIsrael,a lor esteinfierea,a lor este
slava,legimintele, dareaLegii, slujbadumnezeiasci,lbgdduin{ele,a lor sunt patriarhiigi dun ei a iegit,
dupd trup. Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeubinecuvintatin veci. Amin!
Obseva{irolul central pe care Israeluliljoaci in planul de rdscumpirareal lui Dumnezeu.Sir Robert
Andersona spus, ,,C)ameniivorbescdespreistoria divini a rasei umane, dar nu existi o asemenea
istorie. Vechiul Testanicnteste istoria divini a familiei lui Avraam. Chemarealui Avraam a fost
pr-lnctulcentral din punct de vedere cronologic intre crearea lui Adam gi crucea lui Hristos gi totugi
intreagapovestire a tuturor vremilor de la Adam la Avraam esteagezatiin unsprezececapitole. $i dacd
in timpul istoriei Israeluluilumina descopeririia rdmaspentruun timp asuprapopoarelorpagdnea fost
pentru cd na{iunea favorizatl a fost pentru un timp in robie. Dar Dumnezeu s-a ocupat de poporul
evreuin agafel incit ei sd poati fi un centru qi un canal de binecuvdntarecdtre lume. DatoritA mandriei
lor ei au ajuns sd se priveascdpe ei inqigi ca singurul obiectiv al binecuvdntdriidivine." Astfel
intreagadescoperiredin Vechiul Testament ne-a fost dati prin prooroci. Autorul a spus, ,,in multe
rdnduri", ceeace inseamndo mie cinci sutede ani. Si ,,in multe chipuri". A fost dati sub forma Legii,
a profeliei, istoriei, psalmilor, semnelor,simbolurilor gi pildelor gi descoperireaa fost progresivi.
Acest lucru se vede in mod specific in planul lui Dumnezeu de riscumpdrare care, intr-o formd
prescurtatd, este agezatin Genesa3.15 precum cd sim6n(a fbmeii va veni qi va zdrobi domnia lui
Satan.Apoi a fost chemarealui Avraam, Iacov gi familia lui care au cobordtin Egipt qi care au deveni
o na{iune;apoi a fost ordnduireateocratici sub Moise;apoialegereadivini a lui David gi din tinia lui
conducerealui Mesia; a fost alegerealerusalimului. Cind Vechiul Testaments-a incheiat, Israel
a$tepta,mai intAi, venirea lui Mesia, care era in termenii legEmintelor.Agteptau de asemenea

t7
instaurarea Legdmdntuluicel Nou; gi, in al treilearAnd,naliuneaagteptaintoarcerea Israeluluiin lara
Promisdqi aqezarea impirlfiei teocratice.Acest lucru se a$teptasub LeglmAntul Deuteronomic, care
eraLegdmdntulintoarceriiqi toatecelelaltelegdminte.VechiulTestamentse sfhrqeqte cu o observatie
ineresanti. in Mateahi capitolul 4 versetele 5 gi 6 proorocul a spus.,,Iat5, vd voi trimite pe proorocul
Ilie, inaintede a veni ziua Domnului, ziua aceea mare gi infricogatS.El va intoarce inima pdrinfilor
sprecopii,qi inimacopiilorsprepdrinfiilor,ca nu cumva,la venireaMea, s6 lovesc ]ara cu blestem!".
Obseva{i,copiii, caresuntpoporulevreu,au fost impica{i cu pirin{ii. Pirinfii la carese referi aici sunt
Avraam,Isaacqi lacov,ceitreioamenicu careDumnezeua fdcutlegdminte.Astfel IsusMesiaaveasd
aducdla indeplinirefbgiduin{elelegdmintelor. Ioan a venitin duhul lui Ilie qi mesajulpe carel-a avut
pentru Israel a fost cd trebuie si se pocdiascd pentru ci impdrdtiacerurilor este aproape.Ioan,
premergitorul,a fost respinsde Israel gi omordt.Aceata,bineinfelesa cauzatproblemecu ucenicii
pentrucd ei l-au intrebatpe Domnul desprevenirealui llie. DomnulS-areferit la aceastiproblemi in
Matei 17 versetelel0 la 13, ficdnd referirela profeliadin Maleahi.Dornnula explicat,,,Iliea qi
venit", ceeace inseamnicI facereferirela IoanBotezitorulgi Domnula continuats[ atragi aten{iacl
tiderii au ftcut cu el ce le-a pl5cut;adic[, l-au omordt.$i, apoi Domnul le-a prezisEl, Fiul Omului,
aveasI sufere.Oricum, inainte de a doua venirea Domnului Ilie va veni pe planetaP[mAnt qi va
intoarceinimile copiilor cdtreplrin{i. Ioan face referirela aceastain Apocalipsa.inainte de a doua
venirea Domnului,Israelseva pocdi.

VOCEA FIULUI

Versetul2.. "La sfirgitul acestorzile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus mogtenitoral tuturor
lucrurilor,gi prin carea flcut qiveacurile
(sau,lumile)".

,,A vorbit,la sfhrqitulacestorzile", cuv6ntulfolositeste,,eschatos". Literal,tnseamnl,,in cel

mai extrem,cumplit,din urmi timp sauun loc". Observa{ic[ aceasta estevoceaDomnuluicitre Israel
-,,ne-a vorbit". Astfel, acestaesteun mesajde sfhrgitpentruevrei,adic6Israel,Ei observafiFiul este
Cel carese adreseaziIsraelului.Fdrdindoiali, intorcAndu-ne la Evanghelii,ne amintimcd Isusa venit
-
numaila oile pierduteale caseilui Israel vezi Matei l0 versetele5 la 7. Pavelsubliniazdde asemenea
acestfaptin Romanil5 versetele 8 gi 9,,,Hristosa fost,in adevdr,un slujitoraltdierii imprejur,ca sd
dovedeascd credinciogialui Dumnezeu,gi sd intdreasciftgdduin{eledate pirinlilor;".Astfel, lsus a
venitsi indeplineasclfigdduinfeleleglmAntuluipe careDumnezeule-af6cutIsraelului.

AUTORITATEA $I RANGUL FIULUI

Doud lucruri ar fi de observat.

l. Autoritatea prin Numire: ,,L-a pus mogtenitor al tuturor lucrurilor". A pune
mogtenitor face referire la stip6nire - stdpdnireaDomnului nostru. Si ne amintim ce s-
a petrecut in vegnicia trecuti cdnd Lucifer, heruvimul uns, a primit autoritate in cer,
Ezechiel 28 versetul 14, dar Lucifer s-a rf,zvrltit gi a devenit Satan.Apoi, binein,teles,a
fost numirea lui Adam ca gi conducf,toral domeniului pimdntesc, Genesa L26; dar el
s-a rdzvrdtit. Acum, descoperim cd Fiul lui Dumnezeu, Isus Mesia, este numit
stdpinitor al tuturor lucrurilor. Numirea Lui a fost realizati datoritl intrupdrii Lui,
morfii, invierii giindlfdrii Lui.
2. Autoritate prin StIpffnire ca gi Creator: ,,Prin care a fdcut gi veacurile". Cuvdntul
,,veacuri" este ,,aionas". Acesta face referire la secole sau perioade de timp, dar gi la
toate acele lucruri din aceie perioade de timp, cum ar fi crearea domeniului ceresc,
crearea domeniului pf,mdntesc,;;i aga mai departe.Cuvdntul ,,fbcut" este interesant.
Este ,,poieo". Nu existi nici un cuvdnt in limba englezdpentru acestcuvdnt din greacd
dar el inseamnd ,.a face, a produce, a construe, a determina, a opera, a aranja in
ordine". Astfel, dreptulde proprietateal Fiului estepozitia Sa de Creator.

l8
SLAVA $I LUCRAREA SLAVITA A FII-]LUI

Versetul3: ,,E1,care esteoglindireaslaveiLui gi intipErireaFiin{ei Lui, gi care {ine toate lucrurile cu

CuvAntulputerii Lui, a f6cut curS{ireapiicatelor,gi a gezutla dreaptaMiririi ln locurilepreainalte."

Sunt trei lucruri interesantecu privire la slava Fiului. Mai, intdi este oglindirea slavei Lui.
Aceastaface referire la plindtateades[v6rr;irilorlui divine; radiereaslavei gi mdre]ia fiintei divine.
Aceastanu esteslavareflectatdde Tatdl, ci slava Tatdlui gi a Fiului. Al doilea lucru estecd lsus este
imaginea exacii a persoaneit,ui; adic6, Tatdl. intrelesulne indreaptd cdtre o reproducereexactd.
Domnul a spus.,,Cine N{'a vazut pe Mine a vdzut pe Tat6l." in al treilea rAnd, Fiul susfinetoate
lucrurile prin cuvdntul puterii Sale. Cuvdntul ,,sus{ine" este demn de luaat in considerare.Este
cuvdntuldin greaci ,,phero". Nu inseamridcd Domnul line lumea ca CharlesAtlas. O descrieremai
buni ar fi cd Domnul men{ine toate lucrurile. Pe l6ngi acestea,menfine coerenlatuturor iucrurilor
ajut6ndu-lesd se dezvolte pAnd la un sfhrgithotirAt. Astfel cd Fiul nu numai cd susline universul.
orbitelecu stelele.ecosistemul,dar El doregtesi le duci la bu sfdrgitullor dorit gi El face acestlucru
prin Cuv6ntulputerii Sale.,,Cuv6nt" esteaici ,,rhema" gi se rcferd la cuvdntulvorbit. Cdnd Mariei i-a
fost adusddescoperireade cdtre ingerul Gavril cu privire la nagtereasffintd, Maria a spus,in Luca, in
Luca 1.38, ,,Fac6-mi-sedupd cuvdntul tiu". Cuvdntul ,,putere" traduce cuvdntul ,,dunamis" qi
inseamndcapacitateaqi priceperealui Dumnezeu de a indeplini ceea ce a spus. Astfel, pentru a
rezuma,universula luat fiin{5 la cuv6ntul lui Dumnezeu;El continuds5 vorbeascf,pentrua-l men}ine,
pentrua-l sus{inegi, in cele din urmd, El va desdvdrgiuniversulpdn[ la incheierealui finali.

MINUNEALUI MAREATA

,,A fdcrrt curdfireapdcatelor"; versetulspune literal,,,ne-a purificat de pdcatelenoastre". in

gramaticdar putea fr parafrazat,,,Domnul ne-a curdfit de p[catele noastreprin El Insugi, pe El Insugi,
cu El Insugigi pentru El Insugi". Cuvdntul ,,cur[tit" este la tinrpul aorist,care aratdo actiunefbcuti
odatbpentru totdeauna;este o actriunecomplet6.Astfel susfinereaDomnului, ceeace inseamndducerea
istoriei la sffirgitul ei necesitd preocupareade p6catul qi rizvritirea omului. Domnul a confruntat
dezordineaqi haosul cauzatede plcat gi s-a ocupat de problema aceastaodatf, pentru totdeauna.

LUCRAREA DESAVAR.$ITA A RASCUMPARARII

,,A gezut la dreaptaMdririi in locurile prea inalte"; Domnul nostru este agezat,lucrareaeste
realizatd.in mod intdmpldtor, preo{ii din Vechiul l'estament in ordnduirea din Levitic nu se a;ezau
niciodati, lucrarea nu era terminatd niciodatd, pentru cd jertfele animalelor nu indepdrtau niciodatd
pdcatul.In greacd,verbul ,,aSezat" indici un act solemn, formal, o pozilie de demnitate gi autoritate,
daramintili-vdci din aceastdpozilie Domnul susfineinci toatelucrurile pdnd la consumarealor final5,
ocupAndu-se de plcat ca mare preot al nostru pentru c[ El trdieqtevegnic ca sd mijloceasc[ pentru noi.
Acum sd rezumdm acest verset rninunat. In primul^rdnd, Qq-mnulnostru este superior proorocilor. Ei
au fost purtdtori de cuvdnt, dar acum Fiul vorbeqte.In al doilea rdnd, Fiul mogtenegtetoate lucrurile; El
estenumit ConducdtorMediatorial. in al treilea r6nd, Fiul este gi Creator, qi conducdtoral tuturor
lucrurilorde-alungul timpului qi, in al patrulearAnd,Fiul oglindegteslavalui Dumnezeugi esteuna cu
Tatil. Cinci, Fiul este expresiaexactda Tatilui; El este Cuvdntul, Logosul. $ase,Fiul line bogdliile
universului,men(ine legiturile qi ll dezv<lltA.$apte, El gi-a vtrrsatsdngeleindepirtdnd picatele odatd
pentrutotdeauna.

l9
sA NEcoNCENTnAUASUPRA
iNcnRu,on
Versetul4: "ajungAndcu atAt mai presusde ingeri,cu cdt a mogtenitun Nume mult mai minunat decAtal
lor.tt

Trei fapte pot fi observateaici. Unu, Fiul a ajuns mai presusdecAtingerii. ,,Ajuns" este
cuvdntul,,ginomai".Cuvdntulestefolositpentrucreareauniversului. Astfel,Fiul a ajunsmai presus
decdtingerii prin ceeace a realizat.in al doileardnd,ne arnintimce s-a petrecutcu ingerii in istorie.
Lucifera primit tronul mediatorialin cer,Ezechiel28. El a fost heruvimulmesianic.Totug,Lucifer s-a
rdzvrdtit;el a devenit Satan,?mpotrivitorul.Astfel, Lucifer a fost moqtenitorulstrdlucit dar s-a
De asemenea?
rrazvrdtit. se poateobservactr ingerii au fost implica{iin Legimdntul Mozaic. Fdcdnd
referirela acestlegdm6nt,in Evrei 2 versetele2 gi 3 autorulspune,onCSci, dacdCuvdntulvestitprin
ingeri s-adoveditnezguduit,gi dacdorice abateregi orice neascultare gi-aprimit o dreaptdrdsplStire,
cum vom sc6panoi, daci stim nepisdtorifap de o m6ntuireagade mare,care,dupd.cea fost vestita
?ntdide Domnul, ne-a fost adeveriti de cei ce au auzit-o". Leglrn6ntulMozaic a fost, binein{eles,
temporarpentrucI a depinsde credincioqia omuluigi, in celedin urm6,a adusjudecatd,agacum Pavel
spune,,,slovaomoard".Astfel descoperirea Vechiuluitestamentprivind ingerii esterdzvrltirepe de o
partegijudecati pe de alta. Al treileapunctesteci moqtenirea Fiului estemai bunf,decdta ingerilor.
Acestlucru poatefi parafrazat, ,, Isusa mogtenitin trecutcu un rezultatprezentprecumci moqtenirea
estein stipdnireaLui permanent5".Acest lucru ceredou6intreb[ri. Prima,,,cemogtenireau primmit
ingerii?" Singuramogtenireardtat6in Scripturl estecea din Ezechiel28, unde Satana primit tronul
mediatorialcare este in cer. De asemeneane amintim c5 Satana uzurpatconducereadomeniului
pimdntesccare a fost pierdutd prin rdzvrdtireaprimilor nogtrii pirinfi. A doua intrebare,, Ce
mo$tenirea primit Fiul?" in cel de-aldoileaPsalm,careesteo schi15profeticda Tatdluicareil aSeaz|
pe Fiul ca gi conductrtoral planetei;in versetul6 se spune,,,Totug,Eu am uns pe impdratulMeu pe
Sion, munteleMeu cel Sfrnt.". Apocalipsa19 veseteleI I la 16 ne oferi o schili acestuieveniment
extraordinarcdnd Isus Mesia se intoarcepe planetaPimdnt, distruge Satanocra{iagi iqi ageazi
impir6fia in lerusalim.Astfel, mogtenireaprimiti de Fiul suntdrepturileregaleconferitein termenii
Leglm6ntuluiDavidic.Al treileapunctestecf,Domnula primitun Numemult mai minunat.,,Nume"
?nseamnisimplu,,natura,tot ceeace esteo persoani".MinundfiaNumeluiSduesteardtatlin Filipeni
2 versetele9 la I l, ,,Deaceeagi DumnezeuL-a in6l{atnespusde mult, gi I-a datNumele,careestemai
presusde oricenume;pentruca, in Numelelui Isus,si sepleceoricegenunchi al celordin ceruri,de pe
pimdnt gi de sub pdmdnt,gi orice limbd sd mdrturiseascS, spre slava lui DumnezeuTatdl, c5 Isus
HristosesteDomnul."

CONFIRMART,A LUI DUMNEZEU TATAL CU PRIVIRE LA ACEST ADEVAR MARET

Versetul5: -,,Cilci,cilruia dintre ingeri a zis El vreodat{:,,Tu egtiFiul Meu; ast6ziTe-amniscut?" gi

iaritqi:,,Euii voi fi Tat6,9i El imi va fi Fiu?'n

Este interesantcd autentificareaTatllui cu privire la Numele Fiului Slu este din Scripturi.
Exist6gaptecitatein VechiulTestament.
Citatul numirul 1: Psalumul2'.7, ,,TuegtiFiul Meu! Astizi Te-amniscut." Acestlucrunu a
fost spusniciodati ingerilor.intAmplltor,acesttext nu a avut de a facecu generarea
vegnicda Fiului
din f)umnezeu Tatdl sarr cu incarnarea Lui. Isus este Fiul vegnic. Psalmul 2 este o incoronare a
Psalmilor;vorbegtedespreIsus Mesia care va veni sd preia conducereaplaneteigi cuvAntul,,ntrscut"
nu facc refcrire la venirea in trup a Domnului nostru ci la slujba Lui de Conducdtor Mediatorial a lui
Dumnezeu.Poatefi patafrazat,,,Te-amnlscut Ia demnitateregal6".
Citatul numtrrul2: 2 SamuelT:74,,, Eu ii voi fi l'atd gi el fmi va fi fiu." Aceastaface referire
la LegdmdntulDavidic qi in mod deosehitla Solomoncare a fost un sirnbol al Domnului Isus.Totuqi,
Solomon a e$uat,dar Domnul lsus, realitatea,estemogtenitorulde drept al tronului davidic in termenii
Legimdntului Davidic. Astfel poate fi rezumat c5 Isus Mesia a evreilor este, mai int6i, Fiul lui
Dumnezeuprin generarevegnicd.in al doilea rdnd. Fiul lui Dumnezeuin incamareaLui. in al treilea

20
 rAnd,Fiul lui Dumnezeuesteintr-orelalicfbrmaldca Mesiacareesteo urmarea invieriiLui. Domnul
poatAsAindeplineascitoatepasajeleprofericedin Scriptura- El esteMdntuitor,Conducdtor,Regeqi
Preot.

DIRECTIVA TATALUI CU PRIVIRE LA TXCUNMBA ANGELICA

Versetul6: ,,$i,c6ndduceiarSgiin lumepe Cel intAi-nflscut,

zice:,,To{iingeriilui Dumnezeu
strI se
inchine!"

Citatul numirul 3: Obseva{icd acestversetface referirela a doua venire a Domnului. Citatul

de fala estedin Psalmul 97:7 - traducereacorectdar putea sd fie .,tnchinati-vdLui toli ingerii". Acesta
face referireIa acei ingeri care s-au rdzvr5;titimpreund cu Satanpentru ci inchinareala idoli estelegat6
de aceasttrchestiune.Ingerii alegi,cei care nu au vrut sd se rdzvriteascd,se inchind lui Dumnezeuin
orice caz. Observali, inci o dati, ci aaeataeste o referire a doua venire a Domnului ,,gi cdnd duce
iardgiin lume pe Cel intdi niscut".,,intdi n6scut" descriesuveranitatea lui Isus pestetoate lucrurile.
AcestaesteIsus Mesia in umanitateaLui slivitd ca Fiu mai mare a lui David. Acestaare de-a face cu
rangul, pozilia Domnului nostru..,intdi ndscut" este din cuvdntul ,,monogenes".Aceasta descrie
rela{iaunicd a Domnului nostrucu Tat6l in naturaLui divin6. ,,Lurne" face referire la lumea locuit6.
2
Conceptuleste cd atunci sind F{ristosse va intoarceingerii, aga cum s-a profe{it in Apocalipsa 19,
I
|l
Domnulva primi inchinare.

r
I
t Versetul7: "$i despreingeri zice:Din vinturi faceingeri ai Lui; 9i dintr-o flacirl de foc,slujitori ai Lui."
l,|
l' Citatul numirul4: Acest citat estedin Psalmul 104:4.Observa{icd Isus esteDomnulingerilor
IL gi ii pregite$te pentru slujirea Lui. in carteaApocalipsa descoperimcd fiinfele angelice care nu s-au

F
t
rdzvrf,titvor fi implicate foarte mult in judecata umanitdlii rdzvrdtite.

t
8-9: -,PecAndFiului I-a zis: ScaunulTAu de domnie,Dumnezeule,
Versetele estein veci de veci; toiagul
domnieiTale este un toiag de dreptate: Tu ai iubit neprihilnireagi ai urit nelegiuirea:de aceea,
Dumnezeule,DumnezeulTfru Te-a unscu un untdelemnde bucuriemai pe susdec6tpe tovardgiiTii."
ll
i'
I Citatul numirul 5: Acest citat estedin Psalmul45:6,7.Existd patru lucruri pe care Dumnezeu
L Tatdl le-a spus despreDumnezeuFiul. in primul rdnd, in raport cu tronul Sdu. in al doilea rdnd, in
: raportcu toiagul SIu. in al treilea rdnd, in raport cu conducereaLui care dovedegtedragosteaLui fatd
de neprihdniregi ura Lui fafd de idrddelegeqi, in al patrulear6nd, in raport cu ungereaLui.
J
i,
l. in raport cu tronul Siu: Obseva{ici dumnezeirealui Hristos este exprimatS,,,Dumnezeule,
scaunulTIu de domnie este vegnic". Gdndili-vi la tronul care i-a fost dat lui Lucifer in
LJ
domeniulceresc.Acestaa fost temporar.Cdnd va apirea Anricristul pe planetaP6m6nt,omul
J
fhrddelegiiva primi acesttron de la Satan.Pe ldngi aceasta,in Apocalipsa 12:7-10avem
dezviluirea uimitoare ci Satangiingerii rdzvrdtili vor fi alungafi din cer. Prin urmare, va veni
o zi cdndtronul lui Satanva cbdea,dar scaunullui Isus Mesia va dura pentruvegnicie.
J
2, in raportcu toiagul Sdu: LJntoiag este emblemadomniei. Prima men[ionarea toiagului este
in Genesa49 versetul 10. Aceasta este o profelie remarcabildcare aratd cd sdmdn[afemeii,
Conducltorul lui Dumnezeu, careva zdrobi satanocrafia,va veni din seminlia lui luda. incb o
dath,aceastidescoperirearat6.cd domnia neprihdnitda lui Dumnezeuprin Fiul vegnic va fi
realizall prin Isus Mesia potrivit cu Legdmdntul pe care l-a {bcut cu David.

3. in raportcu dragosteaLui pentruneprihdnire:imi amintescunul dintre cuvinteleDomnului,

,,Fac intotdeallna lucrurile care ii plac Tatilui Meu". Cuvdntui .,neprihdnire" este
--ll
,,dikaiosune"; inseamndstandarduldin punctul de vedere a lui Dumnezeugi tot ceea ce
inseamndcaracterulS[u sfAnt.Este interesantcd in Rornani3.26 avem adevdrulminunat cd
2l
 Dumnezeuestcdreptqi esteCel carefacedreptatetuturorcelorcarecred.Faptulminunateste
cd Dumnezeupoatedeclarape picdtos neprihdnitqi totugi sd rlmdni s{hntgi aceastaeste
datoritdGolgotei.Opusul dragosteilui Dumnezeufdla de neprihinire esteura Sa f6fn de
pdcat.Satanestedescrisin ScripturSca cel ftrddelege.Judecatalui Satanestesigur6fi toti
cei carevor rimdnr vrdjmagiai lui Dumnezeuvor fi judecafiimpreunf,cu el. Atunci, cei ftrd
Dumnezeuvor descoperiuraDomnuluinostrufall de fdridelege.

4, in raportcu ungereaSa:Ungereacu untdelemnera folositi pentrupreotqi rege.TotuEi,aici,

cel uns estea treia Persoanldin Trinitate,adicl Duhul Sfhnt.In Matei 3 versetele16 qi 17
vedem ungerealui Isus Mesia pentru slujba de prooroc,preot qi impirat. Observatide
asemeneaci aceasti ungereeste descrisi ca ,,untdelemnulbucuriei". Aceastainseamni
,,bucurietriumfdtoare". Uitdndu-nepesteEvangheliiobsevim ci dup[ ungereEl a fost
incercat,adici ispitit de cel rdu. in al doileardnd,ungereaLui L-a dus la crucegi Domnul
nostrua luat asupraSa picatelelumii. in al treileardnd,ungereaL-aaduspe Domnul nostru
la dreaptaTatdlui qi, in al patrulear6nd,ungereaca aveaca rezultata douavenirea lui Isus
Mesia ca Cel'Uns sd conduci.Totugi,toateacesteaproduco mullime de rf,scumpf,rati, care
vor fi'asemenealui Hristosde-a lungul veacurilornesfdrqite ale vegniciei.in ziua aceea
bucurianoastrdva fi fdrdmargini,dar bucuriaDomnuluinostruva intreceorice limite.

{
Versetele l0-12: ,,$i iar6gi:La inceputoTu, Doamne, ai intemeiatplmAntul;gi cerurileSunt lucrarea
mAnilorTale.Ele vor pieri,dar Tu rAmAi;toatesevor invechica o hainl; le vei facesul ca peo manta,gi
vor fi schimbate;
dar Tu egtiacelaqi;qi anii T{i nu sevor sf6r;i."

Citatul numirul 6: Acest citat esteluat din Psalmul102:25-27.Obsevati,mai intAi, cd Fiul

estedescriesca gi Creatoral cerului qi al pimAntului.,,Toatese vor invechi" inseamndcd ele vor
imbdtrAni.Cinevapoatesd-gifacdo imaginecu privire la magindvechecarea vdzutzilebunegi acesta
estetabloulpe carepsalmistulil are in vedereqi apoi esteadevlrul glorios,,darTu rdmdi". Avem un
Mantuitor neschimbatqi imuabil. intr-o zi aceasti ordine creatdva fi schimbatdcomplet pentru
vegnicie.Traducerealiterali a versetuluil2 ar puteafi urmdtoare&-,, $i ca o haindpe careo arunci,
a$avor pieri toate;ca o haini sevor schimbadarTu egtiacelagigi anii Tii nu sevor sf6rgi".

Versetul13:$i cf,ruiadin ingeri i-a zisEl vreodat5:,,$ezila dreaptaMea,pAni voi punepevrfrjmagiiTii

al picioarelor
aqternut Tale?"

Citatul numirul 7: Acestcitatestedin PsalmulI l0: l. Obsevafici Fiul esteasociatcu Tatdl?n

demnitateregall. Fraza,,$ezi la dreaptaMea" in lirnba greacdindici inloc permanentde demnitate
regali. Obsevaficd acolo este pozilia Domnului nostrupdndfiecarevrdjmagesteinvins. Scriitorul
atrageatentiacI o asemenea pozilie nu a fost ocupatdniciodati de o fiin1i angelici, inclusivLucif'er.
Concluziacu privire la ingeri, versetul 14, ,rNu Sunt oare to{i duhuri slujitoare trimise s6
indeplineasciio slujbi pentru cei ce vor mogtenim0ntuirea?" Existi cAtevagdnduriin acestverset.
Ni se arati cd fiinfele angelicesunr duhuri slujitoaregi sunt trimiqi sd slujeasc5pe moqtenitorii
mdntuirii.Se ridici doul intrebiri - ,,ce a vrut si spundautorulgi cum definegteel mdntuirea?o' gi
,,cine sunt mogtenitoriiacesteimintuiri?" Mdnfuireaeste,in primul rAnd,un cuvdnt din Vechiul
Testamentpe care il gdsimin mod deosebitin Psalmi.Sd ludm, de exemplu,Psalmul3 versetul8.
Psalmistulspune,,,La Domnul estesciparea:binecuvdntarea Ta sdfie pestepoporulTdu." SI luim de
aemeneaPsalmul 37l-39,,,Sc6parea celor neprihdnilivine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la
vremeanecrzului." Existi multe alte referintela acestcuvAntmdretin Psalmi,dar cuv6ntulestecel
mai bine demonstratin cuvintelebltrdnului Simeoncdnd L-a vdzut pe copilul Isus in templu.
Cuvintelesaledin Luca2 versetele 29la33 aducceamai bundlumin6.El spune,,, ,,Acum,slobozegte
in pacepe robul TAu, S6pane,dup6cuvdntulTdu. Cdci au vdzutochiimei mdntuireaTa, pe careai
pregitit-os6fie, inainteatuturorpopoarelor,luminacaresdluminezeneamurile,gi slavapoporuluiTdu
lsrael."Tatdlgi mamaLui se miraude lucrurilecarese spuneau despreEl." Simeon,bineinfeles, ci
aveasd sebazeze pe condiliileLegdmdntului Avraamicai pe promisinea din Genesa3.15c6 simdn{a
22
 femeii avea sd zdrobeascddomnia qarpelui.\/SzAndu-Lpe copilul Hristos, el a spus, ,,ochii mei au
vizut mAntuireaTa". Isus,binein{eles,nu era nimeni altcinevadecdtMAntuitorulcare avea sd aducd
rdscumpdrare pentru omenireapierdutbgi avea sd restaurezeteocra(iape planeta Pdmdnt. in termenii
Legimdntului Avraamic, Hristos avea sd fie o lumind care sd lumineze peste Neamuri qi avea sd fie
slava lui Dumnezeupentru poporul din vechime, Israel. Astfel, mdntuirea poate fi rezumatdin aceqti
termeni _. zdrobirea domniei lui Satan; aducerea rdscumpdrdrii; instaurareaimpf,rdliei teocratice;
anulareatuturor prejudiciilor care au fost cavzate de rdzvrdtirea omului gi inil{area lui Hristos,
impreundcu proslSvireardscumpirafilor.intorcdndu-rre la cuvdntul,,mclgtenitori"intrebareaeste,,cea
vrut s[ spund scriitorul prin aceastagi cine-sunt mogtenitorii?" in primul rand, cuvdntul se referi la
stdpdnire; acestaeste gdndul predominant.in Matei 2l versetul38 Domnul a relatatpilda acehii vier
rdu. In versetele37 gi 38 Domnul a spus,,, La urmd, a trimis la ei pe fiul sdu, zicdnd:,,Vor primi.cu
cinstepe fiul meul" Dar vierii, c6nd au vdzut pe fiul, au zis intre ei: ,,Iatd moqtenitorul;venili s6-l
omordmgi sd punem stdpAnirepe mogtenirealui." Prin,urmare,ftr5 nici o alti intrebare,Domnul este
mogtenitorul tuturor lucrurilor. ln primul rand prin creafie;in al doilea rdnd prin rdscumpdrare. Totugi,
Biblia ne descoperdcd cei riscumpdralisunt mogtenitoriimpreundcu Hristos.Pavelexplicd aceastain
Romani8 versetul l'1,,,9i, dacd Suntemcopii, Suntemgi moqtenitori:mogtenitoriai lui Dumnezeu,gi
impreund mogtenitori cu Hristos, dacS suferirn cu adevdrat impreund cu El, ca sd fim gi prosldvili
impreundcu El." Adevlrul minunat de aici este ci Biserica in calitatede Mireasi a lui Hristos, va
domni impreunl ci f{ristosj Bineinfelescd acestprivilegiu va fi acordatgi Israelului cdnd impdrdfia
Domnului va il stabilitd pe pdrn6nt,care va fi o implinire a Legdm6ntului Avraamic. Este interesant
momentulcdnd Domnul a dat stdpdnireprimilor noqtrii p[rin]i, Adam qi Eva. in GenesaI versetul26,
Domnul spunein mod specific.,,sdstdpAneascs" astfelcd mireasaprimului Adam a impdrtSgitdomnia
cu so{ulei. Este-foarteuimitor ceeace a dorit Lucifbr. heruvimul uns, gi anumesd fie ca Cel Pgeainalt
gi printr-o rdzvrdtire, vinovatd L-a negat pe Dumnezeu. Totugi, cei rdscurnpdrafi prin hhrul lui
Dumnezeuvor primi acest privilegiu. in impird{ie vor fi trei grupuri. Mai intAi, Biserica; ei vor fi
pdfiaqila tron cu Mesia, ca Mireasi a Iui l-lristos.ir, al doilea rand. este Israelul;ei vor fi susfindtorii
tronului lui Dumnezeu;naliuneapreoteasc6in ceea ce le privegtepe Neamuri. Al treilea grup vor fi
naliunile dintre Neamuri care vor fi supugiitronului lui Dumnezeu.Psalmul 2 este un comentariual
acestuifapt. Imi amintesc cd acum mulli ani in urmd la Congresul de la Keswick am auzit pe acel
predicatorAmerican vestit,Dr. Donald Grey Barnhouse.E,la povestitun incidentpu{in amuzanlcare a
avut loc cdnd predica el in unul din statele sud-americane.Gazda lui era un om de afaceri bogat care
aveao casdfoarte pldcuti qi mulli slujitori. Dupd serviciul d$ diminea[d gazdaDr. Barnhousea anunfat
cu regretcd masa de prdnz nu va mai fi servitd pentru ci slujitorul care era responsabilcu pregitirea ei
a fost tulburat de ceva ce a spus Dr Barnhousein timpul serviciuluide diminea!6.Prredicatorulfiind
un om foarte infelegdtor a intrat in bucdtdrie5i negresastitea pe un scaun suspindnd.Dr Barnhousegi-
a pus braqulin jurul umf,rului ei qi a intrrebat-o care era problema. Printre suspine,ea a explicat ci
intotdeaunaea s-a gdndit ci atunci cAnd va ajunge ?n cer va fi un inger, dar in timpul serviciului de
dimineali Dr Bamhouse a e.<plicatin mod aparentcd poporul rdscumpirat al lui Dumnezeu nu vor fi
ingeri. Predicatorul a cerut tinerei fete sd i se aliture intr-o cdntare bine ounoscutd, ,,Siguranli
binecuvdntatl" qi ei au cdntat impreund ,,Siguran{AbinecuvAntati, Isus e al meu, O, ce gust al slavei
divine,mogtenitoriai mAntuirii". Cdnd au ajuns la acestvers,Dr Barnhousea oprit-o pe tanArafatd din
cAntatgi i-a spus,,,cdnti acel vers din nou - nroqtenitoriai m6ntuirii" ceeace a gi fdcut, Apoi el s-a
referitla textul nostru din Evrei I versetull4 gi a inceput s6-i citeascdtinerei femei textul, ,, Nu Sunt
oare to{i duhuri slujitoare trimise sd indeplineascdo slujbd pentru cei ce vor mogteni mdntuirea?".
Predicatorula intrebat-o pe tdndr6, ,,Doregti sd fii o slujitoare pentru toati vegnicia?" Ea a spus, ,,Nu,
domnule" gi, foarte iubitor, marelepredicatora explicatci ea a fost rdscumpdratb de Domnul cu care
aveasd impdrtigeascldomnia lui Hristos gi care avea si fie slujit de ingeri de-a lungul veacurilor
nesfhrgite careaveausd vind. Ce privilegiu pentrupoporul lui Dumnezeu!

LJ
.
LUCRAREA RASCUMPARATORULUI_ 2:16-18

NU Exrs'tA a"ruroR PENTRUiNcnnr

Versetul16:,,Cflcinegregit,
nu in ajutorulingerilorvineEl, ci in ajutorulseminfeilui Avraam."

,,Ajutorul" nu este in original gi am puteaciti, ,,Cdci negregitEl nu vine pentru ingeri",

Cuv6ntul,,vine" in original inseamnf,,,a fine in mdini. a stipdni ceva". Inseamnisi fii stipdnitde
scopulda a ajuta gi de a sprijini. Astfel, nu existdriscumpirarepentru fiin{ele angelicecare s-au
rizvrdtit impotriva lui Dumnezeu.Totugi, existd ajutor pentru om - ,,ci in ajutorul seminfeilui
Avraam".,,A veni tn ajutor" este acelagicuv6nt din greac6,,,a avea ca scop ajutorarea^sau
sprijinirea" qi observafi,in mod deosebit,autorulse referi la ,,simdnfalui Avraam", Israel.Intr-
adevir, cdndIsraelva treceprin Necazulcel Mare acestversetva fi o binecuvdntare nemaipomenita
pentruei. imi amintescci acummulfi ani in urmd cdnderamin ServiciulNafionalin Cipru, un grup
dintrenoi ne-amdecissI mergemsEinotdmintr-unbazin interiorin Cipru.Atunci nu puteamsi inot
foartebine qi in mod nebunescm-amindreptatspreadAncAi foarterepedeam avut probleme.Mi-am
dat seamacd eramin pericolgi am strigatdupdajutor.Acolo era un tAnlr din serviciulnafional,care
era un bun inotdtor.A venit spremine ca o torpil6,m-a ridicat deasupra apei gi m-a aruncatpe {irm.
Aceastaesteo reflecfiefoarteasemlnltoarecu ceeace Domnula fdcut pentrunoi to1i.El a avutca
scopsdajutegi sdsprijineomenirea.

!'crsetul 17: ,,Prin urmare,a trebuit sfl Seasemene

fra{ilor Siti in toatelucrurile,ca sfl poatilfi, in ce
priv,^gteleglturilecu Dumnezeu, un marepreotmilosgi vrednicde incredere,ca sf,faci ispilgirepentru
pilcateleroiudului."

Cuvdntul ,,prin urmare" ne duce inapoi la versetulanterior.PentrucI Domnul a venit in

ajutorulumanitblii,inclusivIsraeloa trebuit- ce minunat,acestcuvdnt,,a trebuit" - tradus,,opheilo"
inseamnd,,Dumnezeu a pus obligafiasfhnti asupralui Hristosde a aducemdntuire". Apoi versetul
continui sh spun6,,,sdse asemenefrafilor Sli". Din nou, acestane duce la promisiuneadin Genesa
3.15,ctr fromnul trebuiasd se facl ca unul din noi pentrua deveniriscumplritor.CdndDomnula
devenitca gi frafii SAi El devenitpirtag la intristirile, sdricia, ispitelelor gi, in final, la o moarte
violentd gi nemeritatn.Degi Domnul a suferit ?n toate acestemoduri, El a fost f6r6 pdcat.$i apoi
autoru'faceo afirmafie,carear puteafi plini de semnificaliepentrucititorii evrei - ,, ca s[ poati fi un
mare preot milos qi vrednic de incredere".,,Milos" inseamnd,, un sentimentde compltimire care
deternindpe cinevasd aciioezepentrua te eliberadin nenorocire"; gi vrednicde increderemergeun
pas:nai departe.Facereferirela cinevacaredoregtein credinciogialui site eliberezedin nenorocire,
Ap,ri scriitorulse referdla Domnulca fiind marepreotpentrunoi. Pentruevreiacestlucru ar fi plin de
in'emnitate gi ne duceinapoiin VechiuTestamentla jertfa Ziua lsplgirii agacum o avemdescristr in
Lcvitic 16. Doud gdndurisunt legatede pozilia de Mare Preota Domnului nostru.Mai ihtdi, reface
legiturilecu Dumnezeugi, in al doilearAnd,faceispdqirepentruplcatelenorodului.Sl IuIm primul
punct, ,,in ce privegte legdturilecu Dumnezeu"; aceastaeste cu adevirat o expresietehnici.
Intorcdndu-ne in Levitic l6 versetul2, Aaron,marelepreot,erainvifat si nu intretot timpulin sfAntul
locag.Aaron trebuiasd intre numai o datl pe an intr-o zi specificl,inZiua Ispigirii gi intr-un mod
specific.Aaron apdrea?numanitatealui, ca un rdscump6rdtor al poporului.De aemenea, el trebuiasi
vin[ imbrlcat in vegmintede in ar[tdnddeslvdrgirea lui in sfin1enie.In acestloc preasfhnteraChivotul
Legdmdntului.Aceastdcutie de aur confineatablele de piatri unde erau scrise cu degetullui
Dumnezeu.CeleZecePorunci.Capaculera de aur greugi se facereferirela el ca la scaunulmilei.Cu
fa{a spre acestscaunal milei erau doi heruvimi gi mai sus de acegtiaera slava Shekina,adevdrata
prezen{6a DurnnezeuluiSfdnt. Datoritl pdcatelorpoporului gi a incdlcirii LegdmAntuluiMozaic,
Aaron trebuiasd confruntesfinfeniainsultatda unui Dumnezeucaretrebuiasd intdlneascd judecata
noastr[. Agadar,capaculde aur de pa Chivotul LegdmAntuluiar puteasd se refere foarte bine la
scaunuldejudecatl a DumnezeuluiAtotputernic.Prin urmare,marelepreot,in ce privegtelegdturile cu
32
 Dumnezeu,trebrria si satisfacdintr-un fel dragosteaqi sfinlenia lui Dumnezeu. Al doilea aspect,,,si
faci ispigire pentru pdcatelenorodului"; inc6 o datd, se face referire la procedura din Ziua Ispiqirii.
Cuvintele,,a face ispdqire"sunttraducereacuvdntuluidin greacd,,hilaskomai".Vom vedeamaitArziu
in Romani cd acestcuvdnt cste tradus ,,impdcare".Acum sd ne gAndim pulin la proceduradin Ziua
Ispigirii qi la pozilia Dornnului ca Mare Preot pentrunoi. Mai int6i, estealegerealui DumnezeuTatdl
cu privire la Dumnezeu Fiul. Si incercdm sd ne imaginim cd suntem impreund cu israelilii in Ziua
marea Ispdgirii.Aaron, marele preot, ar cere doi fapi gi sorful ar fi aruncat.Unul ar fi lapul ispdgitorqi
celdlaltfapul Domnului. Acesta de pe urrni ar fi ales pentru ardereade tot. Domnul Isus in rugdciunea
Lui de mare preot in loan 17 versetele4 gi 5 afirmtr, ,, Eu Te-am proslSvit pe pdmdnt, am sfhrgit
lucrareape care Mi-ai dat-o s-o fac. $i acum, Tat6, proslflvegte-Mdla Tine insuli cu slava pe care o
aveamla Tine, inainte de a fi lumea." Din nou, in Evrei l0 versetul 7, autorul citdnd din Vechiul
Testament, afirmd, ,,Atunci am zis: ,,Iat6-MI (in sulul cdr{ii estescrisdespreMine), vin sd fac voia Ta,
Dumnezeule!"Apoi, in al doilea r6nd, este rugdciuneaFiului inainteaTatilui. Aceastadin nou este
ilustratdin Levitic 16. intorcAndu-nela Aaron, israelilii aveaus5 vadi cum el lua o cddelinldplind cu
cdrbuniapringi de pe altar. Apoi avea si pund tdmdia pe foc ;i, pentru a folosi expresiape care o gdsim
in Levitic I 6 versetul 13, ,,pentruca norul de fum de tdm6ie sd acoperecapacul ispigirii de pe chivotul
mdrturiei, qi astfel nu va rnuri." Pasajuldin Vechiul Testamentvorbegtedin nou despreAaron ca
avAndmdinile pline de tdmdie pe care o aduceain locul prea sfdnt. Intorcdndu-nela Marele nostru
Preot,Domnul Isus,in Marcu l4 versetele32la36, ilvedem pe Domnul nostru?nGhetsimanigiauzim
cuvintele minunate de pe buzele Lui, ,,Tat6,fic toate lucrurile i1i Sunt cu putinf6; depirteazdde la
'Iotug,
Mine paharulacesta! fac6-senu ce voiesc Eu, ci ce voieqti Tu." Din nou, in Evrei 5 versetul7
citim, ,, El esteAcela care,in zilele viepii Salepdmdntegti,aducdndrugdciuniqi cerericu strigfltemari
qi cu lacrdmi cdtre Cel ce putea sE-L izbdveasci de [a moarte, gi fiind ascultat,din pricina evlaviei Lui,
cu toate cd era Fiu, a inv6{at sd asculte prin lucrurile pe care le-a suferit." Apoi, in al treilea rdnd,
intrucAtstudiem migcdrilelui Aaron, il vedem cum injunghie fapul Domnului, ii strdngesdngeleintr-
un vas gi intrd cu sdngeleanimalului injunghiat ?n locul preasfhnt.Apoi imprdgtie singele pe scaunul
de judecat6, care devine scaunul indurdrii. intorcdndu-nein Evrei capitolul 9 versetele23\a26, citim
despre Marele nostru Preot, Domnul Isus, ,,Dar, deoarecechipurile lucrurilor care Sunt in ceruri, au
trebuit cur6{ite in felul acesta,trebuia ca inseqi lucrurile ceregtisd fie curdfite cu jertfe mai bune decdt
acestea.Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare ftcut de mdnd omeneascd,dupd chipul
adeviratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infr{igeze acurn,pentru noi, inaintea lui
Dumnezeu. $i nu ca sd Se aduci de mai multe ori jertfi pe Sine insugi, ca marele preot, care intrd in
fiecare an in Locul preaSffintcu un sdnge,care nu este al lui; fiindcd atunci ar fi trebuit s6 pdtimeasci
de mai multe rtri de la intemeierea lumii; pe cdnd acum, la sfhrgitul veacurilor, S-a ardtat o singurd
dati, ca s6 gteargd picatul prin jertfa Sa." In Romani 3.25, Pavel afirmd acelaEi lucru, ,, Pe El
DumnezeuL-a rdnduit mai dinainte si fie, prin credin{ain sAngeleLui, o jertfE de isp6gire." Cuvdntul
impdcareeste interesant;este cuvAntul,,hilasterion" gi are acceaqirdddcindca gi cuv6ntul din textul
nostru,,,a face ispigire (irnpdcare)".Cuvdntul din Romani poatefi tradusDomnul Isus a fost scaunul
nostrude indurare. l)omnul ne-a oferit o ilustralie puternicAa acestui lucru in pilda pe care o gdsim in
Luca l8 versetele9la 14.Este Pilda vameguluigi a Fariseului;,,Fariseulstain picioare,gi a inceputsd
seroagein sine astfel: ,,Dumnezeule.[1i mulpmesc cd nu Sunt ca ceilalli oameni,hrdpdrefi,nedrepli,
preacurvarisau chiar ca vamegulacesta." Totugi, desprevamegulpicitos citim, ,, nu indrdzneanici
ochii sd qi-i ridice spre cer; ci se bdteain piept, Ei zicea: ,,Dumnezeule,ai mild de mine, pdcdtosul!"
Acum lucrul uimitor este ci acestcuvAnt,,milos" este,,hilaskomai"; este acelaEicuvint folosit in
acestverset,,a face ispagire""Gdndindu-nela Romani3.25, ceeace spuneapdcdtosulera, ,, Doamne,
fii scauntrlmeu ce lnilS pentrumine, p6citosul". $i observalice a spusDomnul in versetul14,,, onrul
acestas-a pogordt acasd soc<ltitneprihinit." Cu alte cuvinte, Dumnezeu l-a declarat,,nevinovat". t.
Existdgi un alt aspect al procedurii din Ziua Ispdgirii, care este vrednic de atentie. in Levitic 16
versetele 20\a22 citim cd dupi ce Aaron a fbcut ispiqireapentru picate, el a luat lapul ispigitor, gi-a
pus mAinilepe capul {apului gi a mirturisit asupralui toate ftridelegile copiilor lui Israel.Apoi lapul a
fost dus departcin pustie pentru ca sd nu mai fie vizut niciodatd. In Matei 9 versetele2 la 8 citim
istoria unui om paralizat c5ruia Dornnul Isus i-a spus, ,,indrdznegte,fiule! Pdcatelei1i sunt iertate!"
Cdrturarii s-augAndit in ei inqigi cd aceastaera o blasfemie dar Domnul a dovedit eficacitateaiertd.rii
Sale pentrucd i-a poruncit omului sd se ridice qi sI umble. Cuvdntul pe care Domnul lsus l-a folosit

33
pentru,,iertate"esteinteresant. Estecuv6ntulgrec,,apohiemi";inseamnd,,atrimite departe"gi astfel
avemaici un tabloufrumoscu privire la ceeace Aaron a fbcutcu lapul ispdgitor;picateleomuluiau
fost aruncatedeparteodattrpentrutotdeauna. Din nou, citim in Mica 7 versetul19 ,, gi vei aruncain
fundul mdrii toatepdcatelelor." In leglturi cu acestversetimi amintesco intAmparemai degrabl
amuzantddespreBilly Bray, un miner de cositor care a fost mdntuit.Era cunoscutca un cregtin
zgomotospentrucd intotdeauna striga,,Aleluia" pentrubun[tatealui Dumnezeufap de el. Povestirea
spuneci Billy Bray a fost invitatin casaunui domninfluentgi pentrucEaveagi alli oaspefiseintreba
cum ar puteasdfind in frdu exuberantalui Billy Bray. A hotlrdt s6-l laseintr-o camerf,retrasi.undeera
un atlasal lumii. De indatddin camerds-aauzitun ,,Aleluia" puternic.CAndgazdaa cercetatsdvadi
ce l-a fbcutpe Billy sI fie atdtde entuziasta descoperitcd musafirulsiu a observatpe atlasun locin
OceanulPacificundeaddncimilenu puteaufi mdsurate. Billy Bray amintindu-qitextul din Mica 7.19i-
a spusgazdeilui ci toatepicatelesaleau fost aruncatein addncimilemdrii, dupi carea strigatgi mai
tare,,Aleluia". Isaia44 versetul22 vorbegtedesprepicatelenoastrecareau fost gterse;Psalmul103
versetul12 afirmi c[ atdt cdt estede departerfisiritul de apus,atdtde mult depirteazdElftrddelegile
noastrede la noi. Toateacestea,bineinteles,sunt demonstrate intr-un mod minunatin proceduradin
ZiuaIspdgirii.

DOMNUL, CEL CARE NE AJUTA

Versetull8: ,,$i prin faptul ci El insugia fostispititin ceeacea suferit,poatesdvini in ajutorulcelorce

Suntispiti$.t'

CuvAntul,,suferit" este,,pascho";inseamnS ,,a experimenta suferinfa;a indura" gi timpul

folositindicl o actiunecarea fostincheiatdin trecutdar cu rezultatecareexisti gi in prezent.Observali
ci lsus ,,El insugi" esteCel care a fost ispitit in ceeace a suferit.Cuvdntulinseamni ,,a punela
incercarepentrua vedeacareestebinelesaur[ul ?nprezent" sau,?nal doileardnd,poateinsemna,,o
ispitirepentrua facertru". Probabilambelein{elesuriau fost avutein vedere.Ispitirilepe careSatanI
le-aadusDomnuluiin Matei capitolul4 eraupenffua evitacrucea.In Matei 16.21 gi 22 cdndDomnul
le-adescoperitucenicilorcd El aveasI suferegi sd moari, Petrua fost cel careI--a sfttuit pe Domnul
sdevitecrucea.Domnulnostru,adresdndu-se in mod evidentvrdjmaguluiSiu carese foloseade Petru,
a spus,,,inapoiamea, Satano!" Domnul a suferit gi a biruit. De trei ori tn Matei 26. 36 Ia 46, in
ruglciuneaDomnuluinostrudin Ghetsimani,El a spus,,,nuvoia Mea s6 se faci, ci voia Ta" gi crucea
a dovedit infrdngerealui Satan.Aga cum este scris in Coloseni2.15, ,, A desbrdcatdomniile gi
stipdnirile,gi le-a ftcut de ocardinaintealumii, dupdce a iegitbiruitor asupralor prin cruce." Acum
dupdce Donul a ftcut toateacestea, autorulspune,,,poatesi vin[ in ajutorulcelor ispitili". Cuvdntul
,,ajutor" esteun cuvdntfrumos;inseamni,,a alergaIa strigdtulcelor caresuntin pericolgi a le oferi
ajutor". Sespuneaodat6o povestiredesprei.rntdndrcarea escaladat o falezdpe malul mlrii, a ajunsin
niqtedificultiti $i nu puteasd se migteintr-o partesaualta.A fost chematgrlnicerul gi ajutoaredar
pozilia in care era bliatul ftcea prea dificilA ajungereala el in siguranfl. Brusc biiatul a devenit
disperatqi a inceputsi strigede durere.in acelmomentmamasaa alergat?najutorulsdugi c[firdndu-
sepe rocl a ajunsla fiul ei gi l-a salvat.Dragosteaa g6sito modalitate;gi exactacestaestetabloulpe
careil avemin legdturdci Domnul nostrumgi despremodul in careEl vine in ajutorul nostru.cdnd
suntemispitili. Resursacredinciosului se gdsegte in 2 Corinteni2.14, ,,MullEmirifie aduselui
Dumnezeu, carene poarti totdeaunacu carulLui de biruinfdin Hristos"; observafici acestemullumiri
nu suntpentrunoi; numai f)umnezeuesteCel carene vine in ajutor.Orioum,doardoui lucruri sunt
necesare. In primul rdnd,trebuiesi fim conqtienfide inten{iilelui Satan.Pavelin 2 Corinteni2 versetul
11 ne avertizeazl,,,ca si nu lSs6mpe Satanasd aibSun cAqtigde la noi; cdci nu Suntem?nnegtiin{i
despreplanurilelui." Trebuiesd fim conqtienti,prin urmare,de strategialui Satangi, in al doileardnd,
trebuies6 fim congtienfide promisiunealui Dumnezeupe careo descoperim in Efeseni6 versetelel2
gi 13,,, Cdci noi n-avemde luptatimpotrivacdrniigi sAngelui, ci impotrivacdpeteniilor, impotriva
domniilor,impotrivastdpdnitorilorintunericuluiacestuiveac,impotrivaduhurilorrdutdliicareSuntin
locurilecereqti.De aceea,lua{itoatdarmdturalui Dumnezeu,ca sd vd pute{iimpotrivi in ziua cearea,

34
$i si rdmdnefi in picioare, dupd ce veli fi biri.rit totul." Observali cd aceasta este armdtura lui
Dumnezeuqitrebuies6 o ludm asupranoastrdprin credin{i".

35
 CAPITOLUL 2

cu atAtmai mult trebuiesI nefinemde lucrurilepecarele-amauzit,ca strnu fim

Versetut1:,,Deaceea,
deplrta{ideele."

^ Acestcapitolincepecu un avertismgntcareestein mod specificun avertismentpentruIsrael.

Inainte de a privi la acestcapitol in detaliu,si ne folosim imaginaliasfinlitd qi sd incercdm si
apreciemcum va fi rdmdgilacredincioasd ?n Israeldupi rdpire.in prezent,Bisericaare privilegiul
imens gi responsabilitatea de a fi lumind intr-o lume intunecati.Pavel vorbegtedespreaceastain
Romanicapitolul11.El facereferirela nigtemlidile de mtrslincareau fost tiiate gi Neamurilecareau
fost un mislin sdlbaticaltoit in locul lor. Acest evenimentesteschitat?n carteaFapteleApostolilor
undeincepecu sdrbdtoarea Cincizecimiigi impird{ia oferitdIsraeluluiprin gura lui Petru.Citim cum
Israela respinsofertagi pe mlsurd ce ajungemla sfArqitulFaptelorApostolilorvedemcum Israeleste
pus deopartepi Evangheliamergela Neamuri.Totuqi,Pavelatrageaten{iacd mlddilelenaturalevor fi
altoitedin nou in m6slingi Israelva devenidin nou luminalui Dumnezeuin aceastilumeintunecatI.
Dupdrlpire Satanigi va produceomul siu, sdmdnfagarpelui,Anticristul.Daniela profelit,in capitolul
9 versetul27, cd omul lui Satanva faceun leglm6ntputerniccu mulfi din Israeltimp de o siptdmdn6,
ceeace inseamnio perioadi de gapteani dar dupi o perioad6de trei ani gi jumdtateel va faceca
inchinareain templu, care incd va mai exista in acea perioadd,si incetezegi va cere inchinare
universalS.Totugi,va fi o rimlgi1i credincioasd in Israelcare va proclamaEvanghelia,Evanghelia
lmpirdtiei carea fost predicatide Hristosgi uceniciin Evanghelii.Ea va fi vesteabuni a intoarceriilui
Hristospe p[mdnt pentrua zdrobi Satanomatia gi s6-giageze?mpirifia. Firi indoiald,ne amintimcI
rugdciuneape care Domnul ne-ainvifat sd o facemera, ,,Vie impirdfia Ta, precumin cer agagi pe
pimdnt". Nu estegreu sl presupunem cI acegtievrei credinciogivor citi Scripturile.Vor apirea doi
profefi pe scen6,Ilie Ei, probabil,Moise gi aceastirlmiqip credincioasligi va aminti ultimile doud
verseteale Vechiului Testament,,,Iat6, vd voi trimite pe proorocul llie, inainte de a veni ziua
Domnului,ziua aceeamaregi infricogatS. El va intoarceinima pdrinpilorsprecopii, qi inima copiilor
spre pdrintii lor, ca nu cumva, la venireaMea, si lovesclara cu blestem!" Rdm6gilacredincioasd
dintreevreiva recunoagte cu sigurantisemnificafiaacestorversetec5 Israelulca gi nafiunetrebuiesd
se pociiasci, si se ?ntoarc6la legimAntulpe careDumnezeul-a fdcutcu Avraam,Isaacgi Iacov qi sI
cautesdmdntafemeii,Mesiacel carea venit.Multi se vor intoarcela Evangheliepentruprima dati gi,
frri indoiali, vor citi foartesurpringigenealogia cu careincepeEvangheliadupl Matei gi vor citi cd
Isus a fost intr-adev[r Fiul lui David, Fiul lui Avraam.Pentruun evreu,acest lucru este cel mai
semnificativ.Ei vor recunoa$tec[ Isus Mesia pe care L-au respinsa venit sd indeplineascigi
LeglmAntulAvraamic,gi LegimdntulDavidic.Ei vor citi desprecelebrareaPagteluiin timpul cireia
mielul erajertfit gi ll vor recunoagte pe Isusca Miel al lui Dumnezeu,Riscumpir[torul care a luat
asupraSaplcatul lumii. I)e asemenea, Matei26 versetul28vafi de o semnificafie incredibildcititorii
iudeio,, cici acestaeslesdngeleMeu, sdngelelegimdntuluicelui nou, carese varsdpentrumul1i,spre
iertareap6catelor."Ei vor vedeain mod clar cI acesttrsus,Cel careindeplinegtelegdmintelepe care
Dumnezeule-a ficut Israelul,a venit si instaurezeqi si implineascf,Legimdntul cel Nou aducAnd
riscumpirare,iertare,pacecu Dumnezeugi, cel mai importantdintre toate,aSezarea impirifiei. Ni-i
putem imaginape aceqtievrei credinciogiintorcAnd la Epistolacitre Romani gi citind capitolul l1
versetul15,,,Cflci,dacdlepddarea lor (adici a Israelului)a adusimpicarealumii, ce va fi primirealor
din nou,decit viaf6din morfi?" ii vedemintorcdndpaginilegi ajungdndla minunatanoasirAEpistoll,
Epistolacdtre Evrei. Ei vor citi primele doud versetedespremodul in care Dumnezeua vorbit
poporului Israel gi tuturor genera{iilortrecute,dar acum ,,la sf6rgitulacestorzile" Fiul vorbegte
Israelului.Ei vor citi in versetul6 desprea douavenirea lui IsusMesiagi desprecum va primi El
inchinareaingerilor.Acegtiisraelilivor fi foartecongtien{ide rdzvrdtirea satanici.Vor vedeaingelarea
fui SatansubformaAnticristului.Vor citi in Efeseni6.12,,,Cdcinoi n-avemde luptatimpotrivacdmii
;i sdngelui,ci impotriva cdpeteniilor,irnpotriva domniilor, impotriva stdpdnitorilorintunericului
acestuiveac,impotriva duhurilor rSutdfiicare Sunt in locurileceregti." Pe scurt,ei vor recunoa$te
zilele foarteimportantein caretriiesc gi cd Dumnezeuva includedin nou Israelul in mlre{ul plande
-rdscumpiraregi cd Dumnezeuva adducela indepliniretoateleglmintelepromisegi toateprofeliiledin
VechiulTestament. $i atunciacegtiIsraelifivorajungelaprimul versetdincapitolul2,,,Deapeea, cu

24
 atdt mai mult trebuie sfi ne {inem de lucrurile pe care le-am auzit, ca sd nu fim depdrtali de ele." F[rd
nici o indoiali, israelilii iqi vor aminti de momentul in care Israelul, ca natiune, a respinsoferta
imp6rlfiei in termenii t,egimAntului cel Nou. A fost acel evenimentcare a implicat moartealui $tefan
gi cdnd a fost omordt el a strigat c'aL-a vizut pe Domnul stdnd la dreaptaTatilui; interferenlaera cd El
a$teptaca Israelul sd se pocdiascd,sd preia conducereagi sd zdobeascdsatanocratia.Ei vor recunoagte
de asemenea cd cei din Israel sunt mogtenitoriai mdntuirii. Ei vor citi, ferA indoiali, ceeace Pavel a
spusin Romani 4 versetele 13 la 16, ,,In adevdr, {Egdduin{aficutA lui Avraam sau semin.teilui, cd va
mogtenilumea, n-a fost {Ecutd pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihdniri, care se capdti prin
credinfd.Cdci, dacd mo$tenitori Sunt cei ce se lin de Lege, credinfa este zddarnicS,qi frgdduinla este
nimicitd; pentru cd Legea aduce m6nie; gi unde nu este o lege, acolo nu este nici cdlcare de lege. De
aceeamogtenitori Sunt cei ce se fac prin credin{6, ca sd fie prin har, qi pentru ca {hgdduin{asE fie
chezSguitd pentru toatd s5mAn{alui Avraam: nu numai pentru sdmdnlaaceeacare este sub Lege, ci gi
pentrusSmdnfaaceeacare are credin{a lui Avraam, tat6l nostru al tuturor". Imediat acegti israelili vor
recunoa$te faptul c[ promisiunile nu pot fi ob{inute prin Legdmdntulcel Vechi, adici Legdmdntul
Mozaicpebaza Legii, ci poate fi oblinute numai prin pociinli gi credinfd. $i obseva{icdt de personal
esteacestlucru,.,Trebuie sI ne {inem de iucrurile". Cine sunt ,,noi"? Ei bine, epistolaeste cdtre
Evrei. Adicd Israelul gi ei sunt indemnali sd pdzeasclacestelucruri. Ceea ce inseamni sd ,, si acorde
multi aten1ie". Dar ce atenfieputeau s6 acordeei? Fafd de pnomisiuniledin Vechiul Testament,fa{i de
darul impdrdfiei de la Domnul gi marea lucrare de riscumpdrare.ChemareafEcutd Israelului era si se
pocdiasclgi sd se intoarcd la Mesia. CuvinteleDomnului din Matei 4.17 vor deveni din nou cele mai
iplicabile, ,,De atunci ?ncolo.Isus a inceput sd propovlduiascS,gi s5 zic6: ,,Pocdi!i-vd,cdci impdrdfia
cerurilor este aproape." Dar avertismentulde aici este mai specific, ,,ca nu cumva si fim depdrtafi de
ele". Cuvdntul ,,depirta{i" este un cuvAntinteresant;este,,pararuomen"qi inseamnd,,aaluneca". In
unele aspecte,era Lrntermen nautic.Acum cAtivaani in urmi unul din fiii nogtrii s-a hotirdt gd igi ia
solia gi familia la o ieqirepe barc6.Au inchiriat un iaht in Norfolk Broads gi s-au gdndit cd navigarea
pe iaht va fi o opera{iunesimplS. Totugi au descoperitcd cereamulti indemdnare.La un moment dat,
in timp ce manevraudebarcaderula inceput s5 meargdprea repede.Una din frAnghiile de la odgoanes-
a incurcat cu una din tijele de la elice qi, spre oroareafiului meu, barca pur gi simplu se scufundagi a
trebuit si fie chemati o echipd de salvarepentru a reface iahtul. Acesta este pericolul cu care Israelul
se va confrunta qi, din nou, se leagdde ultimile doud capitole din Maleahi. Singura speranti pentru
planeti este pociinfa qi reimpdcareaIsraelului. Pe de alti parte, Dumnezeu ar fi trebuit sd loveasci
pdmdntul cu un blestem. Din fericire, aceasta nu se va intdmpla datoritd legdmintelor pe care
Dumnezeule-a fbcut cu Avraam gi cu David qi de care Dumnezeunu se va cdi. El nu se va rdzgdndigi,
de asemenea, acestelegiminte vor depindedoar de credinciogialui Dumnezeu.

PEDEAPS,A iN CONDITIILE PRIMULUI LEGAMANT, ADICA LEGAMANTUL MOZAIC

Versetul2: "Cdci, dacil CuvAntulvestit prin ingeri s-a doveditnezguduit,gi dacil orice abateregi oricc
neascultaregi-aprimit o dreaptf,r5spl6tire."

Scriitonri vorbeqteaici despreLegdmdntulMozaic carea fost instituit prin misiuneaingerilor-

Pavelspunein Galateni3.19, ,,Atunci pentru ce este Legea?Ea a fost addugatddin pricina cdlc6rilor
de lege,pdnd cdnd avea sd vin6 ,,Sdm6nfa"cdreiaii fusesefbcutd fhgdduin{a;gi a fost datd prin ingeri,
prin mdna unui mijlocitor"" Amintifi-vi cd acest legdm6nt era unul bilateral. Binecuvdntarealui
Dumnezeuera conditionatd de ascultareaIsraelului, Neascultarea avea ca rezultat condamnareasi
blestemelelegbmAntului, adicd Israelul avea sd fie izgonit din fard gi avea sd sufere apdsarea
rdzboiului,a foameteigi agamai departe.Acum versetulspuneci acestCuvdnt a vechiului Legim6nt
,.s-adoveditnezguduit". Cititorii evrei igi vor aminti istorialor, cim datoriti picatului qi neascultiriiei
au fost alungafidin {ar6 timp de qaptezeciani qi au stat in robie in Babilon gi Asiria. Totugi, acegtievrei
iqi vor amintide asemeneacf, in anul 70 d.Hr. templul a fost distrusde Cesarulroman,pe carenafiunea
l-a alesin locul lui Isus Mesia. "Iirnp de at6teasecole,Israel a fost departe de lara lor ftrd templu gi
{Erdimp[rat. intr-adev[rCuvAntul lui Dumnezeu este cle nectintit qi poate fi vdzut chiar gi in situalia
grea a Israeluluidin zilele noastre.Versetulse referl la fiecareabatereqi neascultarecare va primi o

25
dreaptirisplitire.,,Abatere"este,,parabasis"; inseamnf,,,aiegiin afamliniei". Dumnezeu a trasato
linie prin CeleZecePorunciale LegirndntuluiMozaic;pdgireain afaraacesteiliniei aduceajudecatd
pentruIsraelqi aduceaintr-adevtrrjudecati pentrufiecarepersoand.,,Neascultare"este ,,parakoe"l
esteformatdin doul cuvinte,,,pdta" careinseamnd.,ps ldngf," (noi oblinemcuvinetele,,paragraf' gi
,,paralel6"din acestcuv6ntdin greacd)gi ,,koe" careinseamnla auzi.Inseamnici esteo neascultare
care rezulti din neglijareaauzirii CuvAntuluilui Dumnezeu,gi nu doar neglijareaauzirii lor, ci
incSlcarea lor. Fiecareevreucitind acestversetva recunoagte cd neascultarea ?nVechiul Legimdnt a
adus judecat[ pestenafiune.Vor privi in urml la cele doui mii de ani de istorie gi vor vedeacI
nafiuneaa fost dusf,din fati gi a cunoscutun gradde persecufie pe carenici un alt poporin istorienu l-
a experimentat.

ixrRnnaRpA FARAnAspuNs
Versetul3: ,,Cumvom scApanoi, dacl stim nep6sitorifafil de o mAntuireagade mare,care,dup6ce a
fostvestitlint6i de Domnul,ne-afostadeveritideceiceau auzit-o."

CuvAntul,,cum" este subliniatin original. inseamni ,,cum este posibil". Cu alte cuvinte,
,,scdparea nu intrd in discufie". Din nou, cuvintul ,,noi" este scris apdsat.Binein{elesc[ se face
referirela Israel.,,Cumvom"(israelilii) ,,scipanoi dacEstim nepisltori" (negijih) ,,o mdntuireaga
de mare?" Acum din nou trebuie si ne oprim gi si ne gAndimla acestcuvdnt ,,mdntuire".Nu
inseamn6altcevadecdtzdrobireadomnieilui Satan,eliberareacelor riscumpirafi,a$ezarea impdrifiei
teocratice,stabilireaLui Hristosca gi conducltoral planeteigi prosldvireacelor riscumplrali. ZaneC
Hodges,in comentariullui cu privire la Epistolacf,tre Evrei, comentariulBible Knowledgefbce
urrnitoareaafirma{ie: - ,,Nu se poate presupunein mod automatci mdntuirease refertraici la
experienfatrecutda credinciosuluide regenerare. Dimpotrivtr,estecevaviitor, a$acum sugereaz[;i
cuvinteledin context,,vommogteni".(Serefer[ la capitolulI versetul14.)
Ca intotdeauna, scriitorulEpistoleicdtreEvrei trebuie?n{eles ca reflectdndla modulde g6ndire
din Vechiului Testamentin mod deosebitaici unde se formeazi un lan{ de referin{ela miezul
argumentuluisiu gi le gisim in mod deosebitin Psalmide undeel citeazdin mod deosebitin acest
capitolundetermenul.,mdntuire" are bine definit. tn Psalmi,acesttemense repetl pentrua descrie
eliberareapoporului lui Dumnezeude sub apisareavrdjmagilorgi bucuria lor consecventd datoritf,
binecuvdntlrilorlui Dumnezeu.in Septuaginta, Biblia in greaci,atdtde cunoscut[sciitorului,cuvdntul
,,mdntuire"erafolositin acestsens;inPsalmul3 versetul2, vesetul8, Psalmul18 versetul2, versetul
35, versetul46, versetul50, Psalmul35 versetul3, Psalmul37 versetul39, Psalmul7l versetul15,
PsalmulI l8 versetele l4 la l5 gi 21, Psalmul132versetull6 giin altepir{i. Acestinfelessepotrivegte
in mod unic aici undetriumful Fiului asupravrijmagilora fost dejamenfionat.Nu existi nici cel mai
mic motiv de indoialdci cititorii etau sub apAsireexterni. Ei au induratpersecu{ie in trecut gi erau
ruga{isi nu renunleacum.Aici, autorulle reaminteqte c[ victoriafinali asupravrdjmagilorapartine
imp6ratuluilui Dumnezeugi ci ingerii ii slujescin presentpe cei caresuntalegisdimplrt[geasclacea
slavf,,adici sdmogteneascl mdntuirea.
Apoi versetulcontinui si spuni, ,,dupi ce a fost vestitilmai intdi de Domnul". intdmplf,tor,
cuvdntul,,Domnul",,,kurios"esteechivalentul cuvdntului,,lehova"gi acelcuv6ntfacereferirela un
Dumnezeucareigi fine legbmintelegi bineinfeles,Legdmdntulcel Nou. Versetulse sffir5egte, ,,ne-a
fostadeverittr"(adic6, Israel),,decei ce au auzit-o", fhcdnd,binein{eles referirela ucenici.Ngamintim
ci Domnula oferit impdrdfiaIsraelului;Domnula proclamatin Israel,,,Pocdi{i-vd pentrucd impdrdfia
cerurilor este aproape". Dupf, invierea Domnului principalul subiectal ?nvifiturii Domnului era
venireaimpirifiei. FapteleApostolilorI versetul3 afirmi, ,, Dupi patimaLui, li ( adic5,ucenicilor)S-
a infrligat viu, prin multe dovezi,ardtdndu-li-Se deseoritimp de patruzecide zile, qi vorbind cu ei
desprelucrurile privitoare la impirdfia lui Dumnezeu." Ucenicii trebuie si fi avut acest subiect
predominant in mintea lor pentruc5, in versetul6, ei au intrebat:,,Doamne,in vremeaaceastaai de
gAndsd aqezidin nou impdrdfialui Israel?"Domnula fost atentla rispunsulSdupentruc5 El gtizictr
dupi CincizecimeIsraelulaveasi respingddin nou ?mpirdfialui Dumnezeuqi astfela spus,,,Nu este
treabavoastrdsd gtiti vremurilesausoroacele; pe acesteaTatdl le-a pdstratsub stdpdnirea Sa. Ci voi

26
vepi primi o putere, c6nd Se va pogord Duhul Sfdnt peste voi, gi-Mi veli fi martori in lerusalim, in
toatd Iudea, in Samaria, qi pdnS la ntarginile pimdntului." Dupi Cincizecirne, darul imp6rdfiei a fost
din nou reinnoit cbtre Israel. Si ne reamintim din nou predica lui Petru din FapteleApostolilor 3
versetele12la26. in versetul l2 Pavelde adreseaziaudien{eica,,Bdrbafi Israelili", 9i in versetul18,
Petru reamintegteIsraelililor cd Domnul a indeplini{ preziceriledin Vechiul Testamentcu privire la
putereaLui de a aduce impdrilia. De exemplu.Domnul a indeplinit toate profefiile din Isaia 53. Apoi
in versetul 19 era chemarea Israelului la pocbinfd. Aceasta avea s[ le qteargdpicatele 9i sf, aduci
vremuri de inviorare. DumnezeuTat6l avea sd-L trimiti pe Isus gi avea s[ reinstaurezetoate lururile.
Din nou, Petru folose$teexpresia,,palin genesia" - ,,din nou, genesis" Apoi, la sfdrgitulcapitlului,
PetrureamintegteIsraeluluici ei sunt fiii leg[mAntului,adicdai Leg[mdntului Avraamic.

MARTURIA LUI DUMNEZEU

Versetul4: ,,in timp ce Dumnezeuintirea mflrturia lor cu semne,puteri gi felurite minuni, gi cu darurile
DuhuluiSf6nt,imp6rfite dupii voia Sa!"

Observati natura m6rturiei lui Dumnezeu.Erau semne,minuni, puteri gi daruri ale Duhului
Sfdnt,toate potrivit cu voia lui Dumnezeu.Ele fac referire la putereaveacului sau lumii de a veni, gi
vom citi despreaceastain Evrei 5 versetul5. Isus a trebuit si dovedeascdIsraeluluilegitimitateaLui
de Mesia Dumnezeu. A trebuit si-gi dovedeasciputereaLui de a zdrobi pe Satan qi de a aduce
mAntuire,adic6 impiri{ia teocraticdpe pdmAnt.Mai int6i, erau ,,senlne". Semnul era o marcd sau un
simbol de naturdrnirar:uloasd. ln al doilea rdnd, ,,puterile"-Acestaera un evenimentatAtde puternic,
incdt putea fi vdzut qi din nou era de naturl miraculoas6.In al treilea rand, ,,minunile". Cuvdntul in
greach cste ,,dunamis" - un act supranaturalcare are in el puterea inerentd a lui Dumnezeu. in al
patrulearand,,,darurile Duhului Sfdnt". Aceastaface referire la putereaspecialf,acordati pentru o
sarcind specificd. De exemplu, lltefan a primit putere pentru lucrarea care i-a fost icredinfati. SI ne
gdndim doar pe scurt la minunile lui Isus Mesia. Mai int6i Isus, Fiul lui Dumnezeua fost adeveritde
DumnezeuTat6l ca Mesia al Sdu. Sd ludm, de exemplu,intdmplareadescrisdin Matei I I versetele2 la
5. Ioan Botezltorul era inchis gi, auzind desprelucririle lui Hristos, ii trimite pe doi dintre ucenicii sii
s6-L intrebe pe Domnul. intrebarea era ,,Tu egti Acela care are si vind sau s6 agteptdmpe altul?"
Rdspunsullui Isusaducelumind. in versetele4 gi 5 se spune,,, Drept rSspuns,Isus le-a zis: ,,Ducefi-vd
de spunefilui Ioan ce auzili gi ce vedefi:Orbii igi capdtdvederea,gchiopiiumbld, leproqiiSunt cur6{i!i,
surzii aud, morfii inviazd,^qisSracilorli se propovdduiegteEvanghelia." $i amintili-vi ci Evanghelia
predicatl era EvangheliaImpirdfiei. Aceste semneau dovedit cd trsus,ca Mesia lui Dumnezeu,a avut
putereagi capacitateade a zdobi pe Satan, de a reinoi pdm6ntul, aga cum a proorocit , de a nimici
moarteagi boala gi de a aduce riscumpdrare. Sd ne gdndim, pe scurt, la urmdtoareleintAmpldri - in
Matei 12. 22 la 30,I-a fost adus lui Isus un om stdpdnitde un demon, care era orb gi mut gi Isus l-a
vindecat.Astfel Domnul a putut s[ dovedeac5faptul cd putea si-l zdrobeascdpe Satangi pe ingerii
rbzvrdtili care erau impreund cu el. in legdturdcu reinnoireanaturii gi controlareanaturii, in Matei l7
versetele24 la 27 erao problemd cu plStireatributului. Domnul i-a spus lui Petru sd prindi un pe$te
care avea banii necesari in guri aritAnd cd Domnul avea poulere s[ controleze via\a animalelor. in
Matei l4 Domnul a liniqtit valurile, ardtdndca Dornnul avea putere sd controlezenatura.Domnul a
adus mdncaredin belgugpentru a hrdni pe cei cinci mii gi, mai tdrziu, patru mii ardtdndcd avea putere
sd anulezefoamea. Domnul a putut sd anulezemoarteagi boala ar6tatein invierea lui L,azdrgi in multe
altele, dar cel mai important dintre toate, Domnul a ardtatcd poate sd aducd rdscumpdrare.in Matei 26
versetul28 Domnul a spusla Cina cea de'faind, ,, cdci acestaestesdngeleMeu, sdngelelegdmAntului
celui nou, care se varsd pentru mul{i, spre iertarea p6catelor." Acum toate aceste minuni au fost
prezise in Vechiul Testamentin mod deosebitin cartea Isaia. Erau doud scopuri pentru minunile
Domnului Isus gi a ucenicilor Sei. in primul rand ele trebuiaustraratecl Isus puteasi agezeimpdrdlia
teocraticS.$i, in al doilea rand, pentru a dovedi c[ impirdfia avea str fie agezatddacd Israel se pocdia.
Aceste minuni au fost indeplinite in Israel gi pentru Israel qi au ardtat puterea veacului care avea sd
vind - vezi Evrei 6 versetul5.

27
-

. ixcnRrl FIITvDsLUJrroRr, NUpor DoNTNI

Versetul5: *in adevir, nu unoringeria supusEI lumeaviitoare,desprecarevorbim."

Bineinlelescd face ,"i"rir" la imp[rl1ia teocraticd,pe care Hristos o va agezape planeta

Pdm6nt.Satan,conduc[torulactual,esteun inger degi un inger cizut gi el nu va u""u cu siguranla
stlpdnireain veaculcarevine. Verbul ,,a supus" estecuvdntul,,hupotasso".Esteun termenmilitary
folosit pentru aranjareasoldalilor sub un Gneral Comandantqi termenul ,,lumea viitoare" este
,,oikoumene'o gi se referi la pimdntul locuit. Dou[ chestiuniimp<lrtante
ar trebui observatein acest
r verset.Prima,lumeava fi locuitdde omeniregi, a douagi, degiSatana avut conducerea planetei,ea ii
va fi luat6.Ar trebui sd ne amintim ci primii nogtrii p6rin{i i-au dat toiagul lui Satanla inceputul
istoriei gi Satanesteacum dumnezeulacesteilumi gi are stipAnireaplanetei.Scritorulcontinubs5
expliceci Adam a pierdutstipdnireaasupradomeniuluiplm6ntesc.De aceastase ocupdversetele6 la
8: scriitorulciteazAaici din Psalmul8.

PIERDEREASTAPANIRIIPAMANTULUI

Versetete6: ,rBainc6,cinevaa filcut undevaurmtrtoarea

mirturisire: Ce esteomul,ca sl-ti aduciamine
deel saufiul omului,ca si-l cercetezi?"

Scriitorul accentudaz[foarte putemic - cineva a mirturisit. inseamndo mirturie solemni,

gravl. Se facereferirela om gi la fiul omului.in greacdse sugereazlc[ toati omenireaestein Adam.
Ne vom ocupade conceptulimportantmai tdrziu dar avemaici prima aluziela Adam ca fiind capul
federalgi intreagarasi umanl estein el. intrebareasurprinzitoareeste,,Ceesteomul, ca si sd-fiaduci
amintede el?" gi cuvdnhrlfolosit ducecu el implica{iitandre.inseamni,,si privegtila om pentrua-l
ajutasaua-I aducebeneficii,pentrua-l supraveghea Saua aveagrijEde el". Tablouldin acestverset
esteacelom completnesemnificativ gi lntr-o condiliepierduti,dar un Dumnezeucu o grijl tandr6care
incd iubegteomenireaqi va aduceriscumpirare.Apoi in versetul7 scriitorulspunetrei lucruri despre
om, L-ai frcut pentru pu{infl vreme mai pe jos de ingeri, l-ai incununat cu slavi 9i cu cinste,l-ai
pus pestelucriirile mflnilor Tale.
Acest versetne duceinapoi ?nGenesa1.26.Literal, versetulincepe,,L-ai fdcut pentrupufinl
vrememaaipejos de ingeri". Apoia douachestiune pe carescriitorulo punein disculieestec[ omul
a fost incununatcu slavl gi cinste.Din nou, acestaprivegte?nGenesa1.26,,,omul a fost fbcut dupi
aseminarea lui Dumnezeugi a fost incununat".Cuvintul este,,stephanoo". Aceastanu esteo diademd
sauo cunundregali ci facereferirela omul carea fost?ndl!at;estecevaasemdnitorcu ceeace avealoc
la jocurileolimpice.Apoi, in al treileardnd,autorulafirmd,,I-aipus pestelucrlrile mAinilorTale".
Dumnezeua spus,,,Si stdpineasc6".Astfel, Adam a fost creatcagi cap federalprimind stlpinire gi
trebuiasi domneasc[pesteplaneti ca o teocra{ie.

CE A HOTARAT DUMNEZEU PENTRU OM, DAR CE S.A INTAMPLAT PRIN

nAzvnAuREA OMULUI
Versetul 8: ,,Toate le-ai supus sub picioarele lui. in adev6r, dacit i-a supus toate, nu i-a llsat nimic
nesupus.Totu9,acum,inci nu vedemci toateii Sunt supuse."

in primul rand, Adam a fost fdcut un cap federal; el a primit sttrpAnirepeste planet6; i-a fost
datd in control viafa animalelor qi viala plantelor. Apoi scriitorul spune, ,,dar acum incd nu vedem cd
toate ii sunt supuse". Ce s-a int6mplat? Ce a intervenit? Ei bine, mai int6i, va trebui sI ne gdndim la
conceptulctr Adam este capul federal.Adam a fost fbcut dup[ asem{narealui Dumnezeu qi a fost creat
trup, suflet gi duh. In ceea ce privegte duhul lui Adam, el era congtientde Dumnezeu. El era legat de
natura lui Dumnezeu. In ceea ce privegte sufletul siu, el era congtienr de el insugi gi, in legdturi cu
trupul siu, el era congtientde lume. Prin cele cinci simluri, el putea si apreciezetot ceeace Dumnezeu
a creat. Domnul l-a avertizatpe Adam c[ in ziua in care va fi neascultdtorva muri negregit.Oricum, in
28
 ebraicl este un joc de cuvinte ;i se refbri la o nioarte dubli - ,,murind vefi muri". Cind Adam nu
ascultat,rela{ialui cu Dumnezeua fost rupti - el a nrurit din punct de vederespiritualgi apoi, ulterior,
a murit gi fizic. intre timp, bineinfeles,el a transmisconducereaplaneteilui Satan.Totugi,in Genesa5
versetul 3, se spune, ,, Ld vdrsta de o sutS treizeci de ani, Adam a ndscut un fiu dupd chipul gi
asemdnarealur qi i-a pus numele Set." La inceput, Adam a fost creat dupi chipul lui Dumnezeu, dar
cdnd Adam a pdcdtuit i s-au petrecutcdteva lucruri semnificative.Aga cum am men{ionatanterior,el a
murit spiritual; relafia lui cu Dumnezeu a fost ruptl. Apoi el a trebuit sd infrunte o naturi plcitoasd;
adici o dispozilie de vrdjm[5ie fala de Dumnezeu.Aceastas-a int6mplat cu Adam c6nd Dumnezeu l-a
confruntat cu fapta lui gregiti. El a invinovdfit-o pe femeia care i-a fost datd gi prin aceastaL-a
invinovI{it pe Dumnezeu. in al treilea rdnd, avea sd moard dinpunct de vedere fizic. C6nd li s-au
ndscutcbpii lui Adam gi Evei, ei au fost dupd asemdnarealui Adam; adic6, mor{i din punct de vedere
spiritual,cu naturf, pScdtoasigi stdpdnili de moarte din punct de vedere fizic. De atunci toli cei care se
nascdin Adam au acesteprobleme qi astfel Pavel spune pe drept, ,,in Adam toli mor". Astfel, Adam
, estecapul federal al rasei umane. Pavel face aluzie la aceastain Romani 5 versetul 12, ,, De aceea,
dupdcum printr-un singur om a intrat pdcatul in lume, gi prin pdcat a intrat moartea,gi astfel moarteaa
trecut asupratuturor oamenilor, din pricind cd to{i au pic6tuit..." qi cuvdntul din greacf,sugereazSci
am putea citio ,,pentru cd to{i au pdcdtuit in Adam". Datoritd rizvrbtirii lui Aadam, Satan a preluat
conducereaasupra planetei. Ca rezultat al acestui fapt, intregul neam omenesc a fost afectat in mod'
drastic. Omenirea a fost instrdinatdde Dumnezeu gi moartea gi pdcatul au inceput si st6pdneasci.Pe
l6ngd aceasta,moartea pi putrezirea au venit asupra planetei. Astfel viafa animalelor gi a plantelor a
suferit ca rezultat al picatului lui Adam. In locul ordinei pe pianet6,a venit haosul, care va cregtepdn[
la sffirgitul veacurilor. De aceeaPavel spunein Romani 8 versetele22la23,,, Dar gtim ci pini in ziua
de azi, toatd firea suspind gi sufere durerile naqterii. $i nu numai ea, dar qi noi, care avem cele dintdi
roade ale Duhului, suspin6min noi, qi agteptdminfierea, adicd rdscumpSrarea trupului nostru."

pn OMUL CAZUT$r
ULTIMUL ADAM; NOUL CAp FEDERALCAREVA RASCUTUpARa
VA RECUPERASTAREAPIERDUTAA OMULUI

Versetul 9: ,,Dar pe Acela care a fost f?lcut;,prtru pu{initrvreme mai pe jos dcc6t ingerii" adic5 pe Isus,
il vedem,rincununatcu slavtrgi cu cinste"din pricina mor{ii pe care a suferit-o;pentruca,prin harut lui
Dumnezeu,El sfl gustemoarteapentru tofi."

Aceastaeste prima men(iunea numelui ,,lsus" in Evrei. Pentrucititorul evreu era ,,Jehoshua"
care inseamni literal ,,Iehovamdntuiegte".Acesta nu este nimeni altcinevadecdt Fiul vegnic al lui
Dumnezeu care S-a intrupat. Acesta este Isus din cele patru Evanghelii care, dupi ce a adus
rdscumpirarea,sti la dreaptaTatSlui gi va veni si aducd din nou, a$acum autorul Epistolei cdtre Evrei
spune,ceea ce vom numi ,,odihna lui Dumnezeu". Acest Isus, prin harul lui Dumnezett,a gustat
moarteapentru fiecare. Prin aceasta,lucrareasldvitd a harului lui I)umnezeu aduce iertare, nagteredin
nou,sfin[ire qi. intr-o zi, cdnd se va intoarce.prosldvire.Cei riscurnpirati au acum un nou cap federal
gi au fost mutati din pozilia ior in Adam, gi aEezaliin Isus Hristos,careestenoul Cap federal.

NOUANOASTRA
POZTTTE
iX HnrSrOS
\
Versetul10: ,,SecuveneA,in adevilr, ca Acela pentru care gi prin care Sunt toate,gi care voia si duci pe
mul{i fii la slavl, s5 desflvdrgeascil,
prin suferinfe,pe CtrpeteniamAntuirii lor."

Planulde mAntuireimplica cele Trei Persoaneale Dumnezeirii.Unu, Tatdl, ,,secuvenea", cd

El este Dumnezeu Tatdl. Adevdrata constitulie a lui Dumnezeu Duhul Sfhnt face rdscumdrarea
necesarS.Dupd toate scopul tuturor lucrurilor este Dumnezeu. Aga cum spune textul, ,,pentru care Ei
prin care sunt toate lucrurile". ln al doilea rdnd, Duhul Sfdnt, ,,care voia sd aducd pe rnulli fii la
slavd". Aceastaeste lucrareaDuhului Sffint de convingere, de regeneraregi de locuire in credincios.
Urrnitorul pas este prosldvireacAndcei rdscumpdragivor primi trupuri de slavd ca qi Domnul nostrurn
sldr,it.In al treilear6nd,Fiul. Se face referirela ,,Cdpeteniam6ntuirii lor"; ,,cdpetenie"in greacdeste
29
,rarchegos". inseamnS,,cel caremergeprimul saucel careconduce".Aceastaeste,unul caremerge
inainte.Ioan 14.6,Domnula spus,,, lsusi-a zis: ,,Eu^Sunt calea,adevlrulgi via{a.Nimeninu vinela
Tat6ldecAtprin Mine." Aici,.\rs spunecd estecalea.in Evrei l0 versetul20 sevorbeqte despreo cale
gi
noud vie gi cuvdntul,,cale" estein Gdndul
greaci,,road". din spatele acelui text este jertfa ceanou6
saucaleaceavie. Domnul nostrumesteCel carea mersprimul gi a fdcut posibil ca fiecare din noi sd
fie primit de Tatil. Autorul continudsi spundci Domnulne-adesdvdrqit prin suferinfi. ,,A desdvdrqi"
inseamnd,,a ducepdndla tinta desivdrqirii".Desf,vdrqireaglorioasia fost cI o rasl umani pierdutda
putut fi transferatlsub un nou Cap Federal,IsusHristos.Astfel, pozilia noastrl sl[vitd ,,in Hristos"
esteprin cruce.Domnulestecaleacarene ducela Tatil, dartotul esteprin Golgota.

NECESITATEA INTRUPARII _ 2:II-16

Lui nu-I esteruqinestr-i

qi ceiceSuntsfin{ifi,Suntdintr-unul.De aceea,
Versetull1: Cici Cel cesfin{egte
numeascil,,fra{itt.

Promisiunea din Genesa3.15 carefacereferirela simdn{afemeii,faceintrupareaesen{ial[..

Sunttrei adeviruriminunatein acestverset.Primul,se facereferirela cel caresfinleqteqi la cei sfinlifi'
Bineinplesc5 Domnl nostrumesteCel care sfin{egtegi a_fi sfin1itinseamn6si fii separate,unic 9i
special.Oricew pdcitos care vine la Hristosestedeclaratneprihlnit.Astfel, Il avempe Isus carene
sfinlegteqi pdd6tosulpociit estesfinfit. Al doileapunct la careface'referireacestverset,,,suntdintr-
unul". Interpretarea literaldeste,, din unul". Astfei,conceptuluimitor esteci Domnul Isus9i cei
sfin{ifi sut toli din aceeagisursd;careesteDumnezeuTatdl.Al treileapuncteste,,deaceeaLui", care
esteDomnulIsus,,,nu-Iesteruginesd ne numeascd'fra(i"'. Cuvdtttul,,fra{i" este,,adelphos".
inlelesulestedin acelapipAntece.Adevirul uluitor, careaparein acestversetestecd Domnul nostru
gloiios gi sfinlii au pe acelagiDunezeuca Tatd.Pavelfacereferirela acestadevir in I Corinteni1.30,
,,$i voi, prin El ( adici, DumnezeuTatil), Sunte{iin HristosIsus.El a fost frcut de Dumnezeupentru
noi inlelepciune( care esteinfelepciunealui Dumnezeu),neprihdnire(cdndvenim la Hristos ca Ei
pdcltoqisuntemsocotilineprihnni;i),sfinpireqi riscumpSrare."Ultimul cuvdntface referirela sfin{i
cAndvom fi proslivili gi vom aveatrupuri de slavl ca gi Domnulnostru.Atunci vom fi ca qi Hristos
incdt Lui nu ii va mai fi ruginesi ne numeascS fra{i. Acestaesteintr-adevdruimitor. Apoi, in versetul
12, scriitorul, pentru ci
a adeveri acesta este un adevdrdin Vechiul TestamentciteazdPsalmul22
versetul22. Multi teologi conservatorisustincd Domnul nostruma citat acestPsalmcAndat6rnape
cruce gi bineinfelesel incepe cu ,,DumnezeulMeu, DumnezeulMeu pentru ce M-ai pirisit?" In
versetele19 la2l Domnulnostrumse roag[ sdpoatdfi inviat dintrecei morfi. Apoi, in versetul22 este
implinirea sl[vitl a Domnului gi Domnul se bucurd in mijlocul frafilor, adici in mijlocul celor
rdscumpdra{i prin s6ngeleSdu scump.Apoi in versetele 23 la 31 Domnuladducemullumiri pentru
rugiciuneaascultatl gi pentru stabilireateocra{iei prin zdrobirea domniei lui Satan.Astfel vedem
suferinteleDomnului nostru dar qi bucuriaLui in aceatovdrigie nenumdratda celor care au fost
riscumpdrafiqi ftculi ca qi Hristos.Apoi in celedin urmi vom vedeadomniaDomnuluinostru.

in versetul13,incd o dat6,scriitorulciteazddin ScripturileVechiuluiTestament,,,$i iarfl9i:

,,imi voi pune incredereain El." gi in alt loc: ,,Iatf,-Mfl,Eu gi copiii pe care Mi i-a dat
Dumnezeu!tt
Pasajuldin Isaia 8 versetele17 gi l8 se ocupl de cuvinteleprooroculuiIsaia. El spuneci ;i-a
pus incredereain Dumnezeugi ci fiii s6i vor fi un semn pentruIsrael.Primul fiu al lui Isaia a avut cel
mai lung nurne din Scriptur5, Maher-shalal-hashbaz;inseamndgrabd de a strica, grabd in a prida. Prin
r.lrrnare,acest fiu era un semn de judecatd pentru Israel. Al doilea fiu era numit Shear-jashb;inseamnl
o rfmdEifi se va intoarce, care vorbegtede mi16.Cdnd venim la Domnul nostru 9i Mdntuitorul nostru
Isus l-lristos.descoperimci El gi-a pus incredereain DumnezeuTatdl gi apoi, ci fiii SAi sunt semne.
Astfel vedemaici doud principii - judecata,prelul plitit la Calvar gi mila - copiii rdscumpira{i.

30
Versetul 14: ,,Astfel, deci, deoarececopiii Sunt pSrtaqi singelui qi cirnii, tot aga gi El insugi a fost
deopotrivfrpirtag Ia ele, pentruca, prin moarte, sfr nimiceascl pe cel ce are puterea mor{ii, adic6 pe
diavolul.'o

Sunttrei puncte in acestverset.Mai intAi, pozilia copiilor; aceastabineinlelesne duce inapoi in

versetull3 unde scriitorul folosegtecitatul din Isaia,,,Iat[, eu gi copiiipe care mi i-a dat Domnul".
Poziliacopiilor este cd ei sunt pdrtagiai s6ngeluigi a cdrnii. ,,Pdrtagi" este cuvdntul ,,koinoneo" gi
inseamni,,a impirtdgi". Astfel pozilia comuni a intregii raseumane este cd ei sunt fbpturi din sAngegi
carne.Al doilea punct este pozilia Domnului. Scriitorul afirmd ,,El insugi a fost deopotrivi pdrtaqla
ele". Cuvdntul,,a fi pirtag" este ,,metecho" gi inseamnd,,a {ine cu". Astfel, Isus Fiul lui Dumnezeu
nu a avDf nimic in comun cu sAngelegi carnea. Ioan 4.24 afinni, ,, Dumnezeu este Duh; gi cine se
inchinSLui, trebuie sd I se inchine in duh gi in adevdr." Dar Domnul nostru S-a intrupat in carne gi
sdnge.Pin^urmare,Isus este Dumnezeu adevdrat qi Om adevirat. Al treilea purct ne oferd motivul
incarnirii.In primul rAnd,pentrua muri. Textul spune,,,pentruca prin moarteo'.In VechiulTestament
existdun principiu fascinantcunoscutca ,,principiul rlscumplrStorului de neam". CAnd copiii lui
Israelau intrat in Jara Promisf,ei au primit anumite suprafelede pdmdntcare rimAneau in familie de-a
lungultimpului. Totugi, Dumnezeua cunoscutstareade p6cata poporului din vechime gi c5, fie prin
neaten{iesau pdcat, ei vor pierde stSpAnireapimAntului. In acestecircumstanle, Dumnezeu a adus
legeardscumpdr6toruluide neam. In cazul in care un israelit igi pierdeaproprietateaqi mergeain-robie,
israelitul impreund cu proprietatea lui putea sd fie riscumpdrat de o rud5, adicd o rudi apropiatS.
Totupi, trei lucruri esenliale trebuiau sd caracterizezeruda r[scumplritoare.in primul rdnd, trebuia sd
fie o rudi apropiati; in al doilea rand trebuia si fie in pozilia de a plSti acel prej de rtrscumpirare;gi, in
al treilea rdnd, trebuia sd aib6 puireade a indepdrtaorice oriee uzurpator al propriettrlii. Cdnd primii
nogtrii pf,rin1i,Adam gi Eva, s-au rizvritit impotriva lui Dumnezeu gi au cedat stdpdnireaplanetei lui
Satan, Dumnezeu a promis, in Genesa 3 versetul l5 ci va trimite un rdscumpdrdtor.Aspus in acest
verset uimitor ci sdmdnfafemeii (adici un om, un element din rasa umani) va zdrobi caprrl lui Satan
(adic5 cel care a uzvrpat planeta PdmAnt).Dar obsevali ci pre{ul de rdscumpirare a-veasd ?nsemne
moarteardscumpdrltorului.De aceeain promisiuneadin Genesa3.15, Dumnezeua profeiit ci garpele
avea sd zdrobeascl seminfei femeii cdlcAiul. Cdnd un garpe i]i zdrobea cilcdiul aceasta implica,
bineinleles, moarte. Acum observafi in acest verset cd dupd ce preful rdscumpirdrii e fost pl6tit,
Dumnezeu a spus ci El avea sd nimiceascl putereamor{ii, adicd pe Diavolul. ,,A nimici" este un
cuvdnt interesantin original, Este ,,katergazornaio'; inseamnd,,a face fbrd efect". Adevdrul glorios este
cd in momentul mor-tii lui Hristos, puterealui Satana lbst zdrobiti gi observali de asemeneaqb versetul
aratdcL Satan a avut puterea morfii. Conceptul este cd Satanare suveranitatepeste un domeniu peste
care moarteadomneqte,ceeace inseamndbinein{elesSatanocrafia.Cuvdntul ,,putere" este ,,kratos" in
original. Acesta este simbolul puterii care are stdpdnirepesteun domeniu.Astfel, tabloul infdligeazd
numerogimembrii din neamulomenesccare s-aundscutin imp6rSlialui Satanundemoarteadomnegte
ca un impirat. Adevdrul glorios este cd to{i copiii lui Hristos au ficstriscumpdrali de pe tSrAmullui
Satanpentrua fi fii ai Tatilui.

POZITIAREZULTATA

15: ,,$isfl izblveascipe tofi aceia,careprin frica mor{iierausupugirobieitoati via{a

Versetul
lor.tt

Primul gdnd in acestverseteste izbdvirea.E.steun cuvdnt fascinantin original - ,,apallasso".

Semnificatiaacestui cuv6nt este cd el face referire la care doreqte eliberare dintr-o cdsStorie.Dar
eliberareade aici este de sub frica mor{ii. Acum observa{iproblema- toatd via{a lor a fbst supusd
sclaviei.G6ndul exprimat este o ner,ast6finutd in sclavia unui sof care ii pricinuiegteo fricd
permanenti.Copilul lui Dumnezeuesteeliberatintr-un mod minunat de aceastisclavie(frica mor{ii).
Astfel, cAndun pdcitos vine la Hristos gi este n6scut din nou, o asemeneapersoandeste eliberati de
sub satanocrafie:adicd din domeniul mor{ii qi trece din moarte la via[[. Pavel spune in Coloseni I
versetul13, ,,El ne-a izbdvit de sub puterea intunericului, gi ne-a stramutat in imp5r6triaFiului
dragostgiLui.",adicdin domeniulvielii.

31
CAPITOLUL3

ISUSMESIA _ MAI MULTA SLAVA DECAT MOISE

Moise rimdne numai un personajdominantin Vechiul Testamentdeoareceel a fost un

mediatoral VechiuluiLegdmAnt.Moisein pozilia lui de conduc[tormediatorialesteun simbolal lui
Hristos.Principiuldominant,in misurain carevorbimde conducerea lui Moise,a fost Legimdntulcel
Vechi cu legile sale. Principiul dominant in ConducereaMediatorialda Domnului nostru este
Legimintul cel Nou careaduceiertare,locuireaDuhului Sfhntgi va determinaconducerea Domnului
in impird{ia Milenari viitoare. Si ne amintim,inci o dat6,definifia conducitoruluimediatorial.in
primul r6nd,vorbegtede conducerea lui Dumnezeuprintr-unreprezentant divin alescarevorbegtesau
ac{ioneazi pentru gi
Dumnezeu careii reprezintdpe cameni inaintea lui Dumnezeu.in al doileardnd,
se preocup[de conducere,carese refer5in mod specialla pimdnt Ei,in al treileardnd,conducdtorul
mediatorialtrebuia si fie un membrual rasei umane.Arucdndo privire pestepanoramabiblicda
conceptuluide conduceremediatorialddescoperim,mai int6i, cd i-a fost dattromului, Genesa1.26,
Dumnezeua spus,,Sdstdpdneascd". Ulterior aceastdconducerea fost pierduti cdndornul a trecutde
partealui Satanrdzvritindu-se?mpotrivalui Dumnezeu.in Luca capitolul4 versetul6, cAndSatana
aritat impiretiile acesteilumi lui Hristosgi I le-aoferit,El a folositexpresia,,ctrcimie imi estedat6",
referindu-se la conducerea impdrSliiloracesteilumi. El a spusacestlucru la un timp perfectpasiv,ceea
ce arati c[ stlpAnireai-a fost dati. Aceasta,binein{eles,face referire la primii nogtri pdrinfi cdnd
acegtiai s-aualSturatlui Satan?nrizvrdtireaimpotrivalui Dumnezeu.Al doileapunctpe caretrebuie
si-l observim in leglturd cu impdrd{ia mediatoriali este ci Dumnezeua prornis in termenii
LeglmdntuluiAvraamicc5 prin Avraamgi sim6n{alui vor fi binecuvdntate toatena{iunile.Observali
cd din nou aceastaface referire la o scenf,pdmdnteascd. Amintifi-v6, LegtrmdntulAvraamic este
fundamentalpentruplanul de rlscumpdrarea lui Dumnezeu- includeLegimintul de intoarcerein
Jara Promisi- Israel,pe careDumnezeul-a f6cutcu poporuldin vechime,includeLegdm6ntulpe care
Dumnezeul-a fhcut cu David c[ fiul siu va domni pe tronu^ldin Ierusalim;qi de asemenea privegtegi
spreLegimdntulcel Nou c6nd va fi adusdrtrscumplrarea. In al treileardnd,conducerea mediatoriall
sub Moise a fost numai imperfectrealizatl.Mai exact,prezenfasffintda lui Dumnezeuerain templu.
Totugi,cu principiuldominant,legea,qi cu Legdmdntulde naturi bilaterald,depinz6ndde credinciogia
lui Dumnezeu ca Eide credinciogia oamenilor, egeculerahotdrdt.Motivul egeculuiestecd pdcatuleste
interior,iar legeaesteexterioard.Al patruleapunct care ar trebui recunoscutesteaceastiimpirtr{ie
mediatoriali viitoare este tema majori a proorociiloratdt din Vechiul Testament,cat $i din Noul
Testament.Formagi conducerea ei viitoareestedescrisdin detaliuin ambeletestamente, gi anumectr
Impiratul se va agezape tronul lui David in lerusalim,va fi din linia davidici gi c[ termeniiNoului
Legimdnt vor fi principiul dominantin imp5rdfie.Mai^intdi, impdrifia a fost anunfati de loan
Botezdtorul,de lsus gi uceniciiS6i in Evanghelii.Totugi,Imp[r[fia a fot respinside Israel,adici de
poporulcu careDumnezeuincheiaseLegimAntul.Al gaselea lucru imortantestectr darulimp6rdfieia
fost proclamatde Petrudupl Ziua Cincizecimiiin condi{iileLegimAntuluicel Nou. Din nou, aceasti
chemareadresatiIsraeluluia fost respinsS. A $apteacaracteristicd importanti esteforma specialia
impSrdfieiin careapareea in perioadaBisericii.Aceastaestemarcatdde absen{aimpdratului.A opta
caracteristicd importantdestecd aceastf, conducere mediatorialdva fi stab^ilitd in impirllia de o mie de
ani cdnd Hristos se va intoarce si domneasclpe planetaPdmdnt.In ultimul r6nd, conducerea
mediatoriald va fuzionaintr-o identificarecompletdcu Impdr{ia universaliqi vegnicia lui l)umnezeu.
P a v eel x p l i c d a c e a s t ali nC o r i n t e nl i5 v e r s e t e l e 2 4 S i 2 5 ,I,n, u r m S , v a v e nsi f 0 r g i t u l , c d n d vEal d a
ImpirStiain m6inile lui DumnezeuTatdl,dupi ce va fi nimicit orice domnie,orice stdpdniregi orice
putere.Cdcitrebuieca El sdimp6rdfeascd pAniva punepe toii vrijmagiisubpicioareleSale."

36
 MOISE - UN SIMBOL AL LUI FIRISTOS

in primul rAnd.Moise gi Israelulau fost unili intr-un mod unic. Moise a fost numit de
Dumnezeusb ac{ionezeintr-o pozilie de conducere,Totugi principiul dominantpe baza cdruiaa
condusMoise a fost Legeagi din nou ne vom aminti ci a fost un Leglmdnt bilateral.Dumnezeua
promissd fie credincios,dar cereagi credincioqiaIsraelului.Privindacumla lsus Hristos,ar trebuisd
in{elegemcd Isus Mesia gi Israelulsunt lega{iintr-un mod unic Ai aceastain condiliile rela{ieide
conduceremediatoriald.Totugi, in cazul lui Hristos,principiul dominanteste harul Ei aceastain
condiliileLegimdntuluicel Nou. Astfel,vom vedeaci suntasemdnirigi deosebiri.Conducerea lui
- -
Moise qi principiul dominanta fost fost tenrorar Moise a e$uat,Israelula eguat qi Legdm6ntul
Mozaica fost pusdeoparte.Conducerea lui Hristosgi principiuldominantesteveegnic.Legdm6ntulcel
Vechi sub Moise a fost pus deoparteodati pentrutotdeauna.Legimdntulcel Nou sub Isus Hristosa
fost stabilitodatdpentrutotdeauna.Acum, cu acestelucruri importantein minte, si ne intoarcernla
Evreicapitolul3, vesetull.

,,ACUM AIi VREA CA VOI, EVREII, SA VA CONCENTRATI ASUPRA LUI ISUS'

Versetul l: ,,De aceea, frafi sfin{i, care avefi parte de chemarea cereascil, a{inti{i-vi privirile la Apostolul
gi Marele Preot al mtrrturisirii noastre,adicfr Isus."
5
t
, Ajungdndla aceastisec{iune,amintili-vd cf, in primul rAnd aceasti EpistolSeste adresati
evreilorgi existl patru punctela caretrebuiesd ne gdndimin acestverset.Mai intdi, autorulspung,
H
I ,,De aceea,frali sfinti". Prin urmare,acestcapitol ne cere sd intoarcemla capitolul anterior.In
capitolul2.l7,se vorbegte despreIsuscareS-albcutasemenea frafilorSdiqi desprefrafii Sdicares-au
f6cutasemenea lui Isus,adicl - sfin1i.in capitolul2 versetulI l, esteo afirmaliesurprinzitoareci prin
u
I lucrarearlscumplrltoare a lui Isus,lui nu-I esteruginesine numeascd frali gi, din nou,agacum deja
am mentionat,aceastainseamnS, ,,din acelaqi pdntece". In al doilea r6nd, despreacegtievrei ni se
i
tt
reamintegte ci ,,aupartede chemarea cereasc6".Acelagicuvdntpentru,,p6rtapi"estefolosit in Luca
) capitolul5 versetul7 undeintdmplarea aminteqte de pescuirea minunati gi uceniciiau f6cut semncu
t'
I
!
m6naaltor pescarisi vind sd-i ajute.Aceastaaratdcd.toli uceniciierau pdrtagipescuiriiminunate.
Conceptulardtataici esteci fiecareevreusaupersoanf,in Hristosestepirtaq cu Hristos qi observa{icI
: aceastaeste o p5rtigie la chemareacereascd. Cuvintul ,,chemare"este ,,klesis"; inseamn[',,o
vocafie".Astfel, tot ce esteHristosacumEi tot ceeace El va fi, noi vom implrttrgicu El. AI treilea
; punctdin versetestestrne a{intimprivirile la (a) Apostolul;gi (b) MarelePreotal mirturisirii noastre.
Expresia,,a alinti privirile" este,,katanoeo". inseamni,,ate gdndicu atenfie,a-!i indreptaminteagi
ochii cdtreceva" gi noi avemaici si (a) ne afintim privirile la Apostol.CuvAntulinsearnn[,,cineva
insdrcinatsi faci cevarecomanddri potrivite". Isusa fost trimis de TatSlca rdscumpdrdtor al nostrucu
putereapi capacitatea de a pldti pre{ulrdscumpdrf,rii gi care,ulterior,va zdrobisatanocra}ia gi va prelua
conducerea planetei.Apoi (b) Marele Preot;din nou, aceastane cere sd ne intoarcemin capitolul2
versetui17 undese vorbegte despreIsusca fiind un,,marepreotmilosqi vrednicde incredere, ca sd
fac6ispdgirepentrupdcatelenorodului."Preotultrebuias[ reprezintepe Dumnezeuinaintgaoamenilor
gi s6-I reprezintepe oameniinaintealui Dumnezeu.Numai Isus poateface acestlucru intr-un mod
adecvatprin lucrareade rdscumplrare.Al patruleapunct este ,,m[rturisireanoastrS,adicd Isus".
,,Mdrturisire"estecuvdntul.,homologia"gi ?nseamnd",,a spuneacelagilucru". Cuvdntulestefolositin
.l loan I versetul9, ,^I)acA ne m6rturisirnpdcatele,EI estecredinciosgi drept,ca sd nc iertc picateleEi
sd ne cur6feascdde orice nelegiuire." Conceptul de aici este cd credinciosuleste in armonie cu
Dumnezeu Tatdl in funcfie de mirtirisirea pe care ne-o di El tn Biblie despreFiul Sdu. Acum autorul
ne spune,,afintiii-vdprivirea la toateacestea".

5l
 1

I,UCRURI LA CARE SA NE ATINTIM PRIVIREA 4

A

Versetul 2: carea fost credinciosCelui ce L-a rinduit, curn gi Moise a fost ,,credinciosin toattr casalui
Dumnezeu.tt 4
-t
'fatdl
Isusa fostcu totulcredincois lui Dumnezeu careL-a rdnduit.Cuv6ntul..credincios"este
,,pistos";inseamn6,,demn de incredere, credindios, sigur,adevdrat'1.Timpul folositestecd Domnul
'I'at6l?
-l
-\
nostrucontinuI sd fie credincios.Carea fost rdnduirealui Dumnezeu Ei bine.din nou.aceasta
ne trimitela Genesa3.l5 - El esteslmdn{afemeii;Dumnezeu carea devenitom; El este Apostolul,
cel insircinatsi fie Mare Preotpentrunoi cu tot conceptulde rdscumpdrdtor in minte;qi a fi Mediator -l
I
in Legimdntulcel Nou. Urmitorul punct,careestecreatin acestverset,estec[ Isusa fost credincios
a$acum gi Moisea fost,,credincios in toatf,casalui Dumnezeu".intrebarea careseridic[ ,,Cevreasd
.il
spundprin casd?"CuvAntuldin greacieste,,oikos";inseamnd,,o unitateordonatl". Cuvdntuleste 4
folositin multefeluriin Scripturd;ise poateref-eriinmod literalla,,o clSdire,o locuinli". in Matei9
versetul6, Domnula spus,,,Ridicd-fipatulgi du-teacasf,"- ,,oikos".in al doilearand,la templuse -l
referdca la ,,oikos"; aceastaeste o unitateordonaticu preoliqi jerrfe,etc. TnMatei 2l versetul13, 4
Domnula spus,,,Casamrease va chemao casdde rugdciune".In al treilear6nd,se poatefacereferire
la o familie.In I Timotei3 versetul4 se afirmi, ,,sd-gichivemiseasci binecasa" gi de asemenea ?n
Luca2 cu 4, seal-rrmd, ,,pentrucd era din casa gi din seminpia lui David". in al patrulea rdnd,sereferd
la Biserici. 1 Timotei3.15afirmd,,, I)ar dacSvoi zdbovi,si gtii cum trebuiesd te por{iin casalui
Dumnezeu, careesteBisericaDumnezeului celui viu, stdlpulqi temeliaadevdrului."In al cincilea
r6nd, face relerire la Israel.in lrapte2 versetul36, Petruspune,,, Sd gtie bine, deci, toatdcasalui
Israel,cd Dumnezeua fhcut Domn gi Hristospe acestIsus pe care L-a{i rdstignitvoi." Din nou, in
Evrei 8 versetul8, se spune,,,Iatd,vin zile, ziceDomnul,c6ndvoi facecu casalui Israelgi cu casalui
Iuda un legdmdntnou". Acum, intrebareacare se ridic6, ,,Cirei casei-a fost credinciosMoise?"
pentrucd Moisegi casalui suntfolosilica un modelal caseilui Hristos.Acum amintili-vdcd expresia
folositdeste,,o unitateordonat6",dar si ne gdndimmai int6i la Moise. Moise a fost rdnduitsi fie
conducdtor mediatorial -vezi Exod 3 versetele 3la 14.PrincipiuldominanteraLegeagi Moisea fost
cel carea construitaceasticasi; adicdsistemullegii gi cortulintAlnirii.De exemplu,Moisea fost luat
pe munteqi I s-a spuscum trebuiasd fie cortul intdlnirii gi toatecelelaltelucruri legatede preolie.
Domnul,in Numeril2 versetul7, s-asprijinitpe credinciogia lui Moisec6nda spus,,El estecredincios
in toati casaMea." In celedin urmd.Moisea fost un prooroc,a$acum ni se spunein Deuteronoml8
versetul15.Astfelvedemcasalui Moisecareesteun modelgi o mirturiea viitoruluiproorocgi a casei
lui. S[ rezumdmacumpe scurtcasalui Moise care,bineinfeles,se referi la LegimdntulMozaic.Mai
int6i,erainsofitqi erao parteesenlialIa aqezdriiteocra{iei- Exod l9 versetele 4 la 6. in versetul6 este
o primi menliunea Impir5liei in Scripturd.In al doilea rdnd, Teocralia,mai exact conducerealui
Dumnezeu, a fost adeveritdde prezenfalui Dumnezeu- Exod 24.17.$iTeocrafiaa luat sfrrgitprin
indep[rtarea prezenteidivine,Ezechiell0 versetull9 gi ll versetul23.ln al treilearAnd,Teocra]ia
aveaun conductormediatorial,Moise,Fapte7.35.Patru,semneleau insotita$ezarea teocratiei,Exod3
gi 4. Erausemnecarei-aufostdatelui Moise;i Israeluidar,in moddeosebit, naliunilordintreNeamuri
subformacelorzeceurgii. Cinci, casalui Moiseacerutun sistemde inchinare.Era un cort al intdlnirii;
era un preot;eraujertfe qi, gase,era un principiudominant,care era Legea.Acum, din nou, s6 ne
amintim- casalui Moise a fost temporar5;aceastadatoritI incapacitdliilegii dea se ocupade natura
plcdtoasdinterioari.Jertfelenu puteausi indepirtezepicatul gi. astfel,nu puteasdaducdla indeplinire
condifiileLegdmdntului Avraamiccu binecuvdntarea divinScaretrebuiaadusdin moduniversal.

Versetul3: ,,CAciEl a fostgilsitvrednicsi aibtro slavilcu atit mai maredecAta lui Moise,cu cAtcelce a
zidit o casl are mai multf, cinstedecAtcasainsilgi."

Motivul pentru care Domnul a fost socotit mai vrednic dec6t Moise este pentru c[ Dumnezeu
estearhitectulfinal al casei,adicd al Israeluluiqi, prin urmare,firegte,trebuiesd primeasci mai multi
cinste.Acum, aceastane duce inapoi la LegbmdntulAvraamic,Genesal2 verseteleI la 3. Amintili-va
ce i-a spusDomnul lui Avraam, ,,Iegi din casa tatilui tdu gi te voi face (gi cuv6ntul in ebraici este

38

F
 a da nagtere")un neammare". Astfel,Dumnezeu
,,asah";literal,,aconstrue, caseilui
estearhitectul
Israel.

DUMNEZEU ESTE ARHITECTUL TUTUROR,LUCRURILOR

4: ,,Oricecasf,esteziditl decineva,dar Celcea zidit toatelucrurile,esteDumnezeu."

Versetul

Pavelne reaminteqte despreacestlucru in RomaniI versetelel9 gi 20. PutereaDumnezeului

gi
vegnic Dumnezeirea Lui se vedein mod clar in creafiegi, astfel,omul nu arenici o Scuz5.
Ar trebui
si avemde asemenea in minte cd Domnulnostruestecel carezidegteBiserica,Matei l6 versetul18,
,,voizidi BisericaMea,gi portileLocuinleimo4ilornu o vor birui."

MOISE, SLUJITORUL

Versetul 5: cAt despre Moise, el a fost o,credincios in toatil casa lui Dumnezeu" ca slugi, ca si
mf,rturiseascd despre lucrurile, care aveau si fie vestite mai tirziu.

TraducereaNIV este foarte util6 aici pentru cI afirm5, ,,Moise a fost credinciosca un slujitor in
toatd casa lui Dumnezeumdrturisindce avea si fie in viitor". Pot fi observatedoud lucruri. Primul.
Moise a fost credinciosin toatd casalui, adicdin casalui Moise ca slujitor.Aminifi-v6, casalui Moise
era LegdmAntul Mozaic dar obsevafi, in al doilea rdnd, el a fost credincios in toatl casa lui ca sd
mdrturiseascd.Acum lucru fascinant in leg6turd cu acest lucru este urm6torul: casa lui Moise. gi
anume, cortul int6lnirii, preo{ia, jertfele, au adus un model profetic a ceea ce Hristos avea si
indeplineasciin condifiile Legdmdntuluicel Nou. De exemplu,in Levitic 23 avemcele gaptesdrbdtori
ale Israelului, care sunt toate legate de cortul intdlnirii gi au adus o schi{d profetici a planului de
rdscumplrarea lui Dumnezeu.De asemeneasunt cele cincijertfe din Levitic I la 5 - jertfa pentru
ispdgire,jertfa pentru p6cat,jertfa de mulumire, jertfa de mdncaregi ardereade tot; acestejertfe oferi o
schi16uimitoare a promisiunii fbcute pentru copiii lui Dumnezeu prin cruce. Pavel ne reamintegte
despre-aceasta'in Coloseni 2 versetul 17. Vorbind desprecasalui Moise cu cortul intdlnirii, zilele de
sdrbdtoare,jertfele, Pavel afirmd,,,care sunt o umbrd a lucrurilor care aveau sd vin6".

HRISTOS,FrU PESTECaS,t r,Ur

Versetul6: ,.Dar Hristos estecredinciosca Fiu, pestecasalui Dumnezeu.$i casaLui Suntemnoi, dacA
pflstrim pAnl la sfffrqitincredereanezguduitSgi nfrdejdeacu care ne liludilm."

Primul lucru pe care trebuie sd-l finem minte esteci Domnul le scrie evreilor care vor trdi in
necazulcel mare dupd rdpirea Bisericii. Ei vor agteptaintoarcerealui Hristos pentru a-$i ageza
impdrdlialui de o mie de ani ca gi ConducdtorMediatoriala lui Dumnezeu.Moise a fost pestecasalui
ca slujitorgiamintili-vd cd aceacasdera Israel.Dar aici Hristosca FiuestepestecasaLui care,din nou,
esteIsraelulpentruci aqacum se afirmd in mod specific,,,gi casaLui suntemnoi", gi anumecititorii
evrei.Intotdeaunatrebuie si linem minte separatdgi deosebiti de celelalte na{iuni. Israel estenatiunea
Legdm6ntuluiprin care Dumnezeuva aduce binecuvdntareuniversali. Ei sunt de asemeneapoporul
Legdmdntuluipeste care Isus Mesia va conduce, ata cum a fdcut Moise. Amintili-vd be a-spus
apostolulPavelin Romani l5 versetul8,,,Hristos a fost, in adevdr,un slujitor al tdierii imprejur. ca sd
dovedeascicredinciogialui Dumnezeu,qi sd intdreasci fbgdduinfeledate pdrinlilor". ,,Pirin!i" face
referire la Avraam, Isaac^gi Lacov, oamenii cu care Dumnezeu a incheiat Legdmdntul de a duce
binecuvAntare universalS.In acest moment ar fi foarte util sd facem o scurtd excursie. Am descoperit
trecAndprin aceastdEpistold cd nddejdeaevreilor este total diferitdde nddejdea Bisericii. Nadejdea
fiecdruicopilal lui Dumnezeucare trdieqtein aceastl perioaddesterdpirea.Pavel vorbegtedespreacest
adevdrmdre!in1 Tesaloniceni 4 versetele13la 18. In versetelel5la 17, mareleapostolspune,,,latd,
in adevdr,ce vd spunem, prin Cuvdntul Domnului:"(Pavel accentueazdcd este un Cuvdnt de la
39
 ,1
DumnezeuInsuqi),,noi cei vii, carevom rimAneapdndla venireaDomnului,nu vom lua-o inaintea
celor adormi{i. Caci insugi Domnul, cu un strig6t, cu glasul unui arhanghelgi cu trdmbila lui
q
Dumnezeu,Se va pogorddin cer, gi intAi vor invia cei morfi in Hristos.Apoi, noi cei vii, carevom fi
rdmas,vom fi ripili toli impreundcu ei, in nori, ca sdintimpindmpe Domnulin vdzduh;qi astfelvom
fi totdeauna cu Domnul". Pentruficcaresf6ntal lui Dumnezeudin aceastiperioadinu moarteaesteo
:l
certitudine.ci venireaDomnuluiesteo certitudine pentruBisericd.Diferitdde nidejdeaBisericiieste
nldejdeaIsraelului,careva devenimai puternici in timpul Necazuluicel Mare. Amintili-vd,incd o
datd,mesajullui Ioan Botezitorul,a Domnuluinostrugi a ucenicilorcitre Israel.Era sl se pocliasci
4
pentrucd imp6rtr{iaceruriloresteaproape.Fiecareevreugtiace insemnaaceasta pentrucI proorociilor
din vechimeau prevestit amdnuntitslavaacesteiimpir[tii careavea si vin5. Acum observalicf, la
sfhrgitulversetului6 esteo condilie;ei vor fi numaio partea caseilui Hristos,dacd pdstrdmpdn6la
=t
sfhrgitincredereanezguduitdgi incredereacu carene l6udim". Acestversetnun e inva{6mAntuirea
condilionati.Este un ,,noi" colectiv ;l observali,in primul rdnd,ci se referi la casalui Israelgi ei +l
trebuies[ rf,mdndtari pdndla sfhrqit.Astfel intrebarea careseridic[, ,,Cares{hrgit?"Domnulnostruin
Matei l0 versetul22 afirmL,,,Darcine va rdbda pdni la sfhrgitva fi mdntuit". in acestpasajDomnul
nostrumse refereala perioadaNecazuluicel Mare pentruIsrael.la carese refer[ gi acestversetdin ;t
Evrei.Din nou, ,,mdntuito' in toateacestepasajeinseamnd,,a intrain binecuvdntSrile irnpdrS{iei"gi
observaficd Israelultrebuiesd rabdeNecazulcel Mare inaintede a intra.,,A indura" traducecuvdntul
,,hupomeno";inseamnd,, a rf,mdnesub". Astfel, Israelulva fi aceacasd,aceaunitateordonatd,aga
;l
cum au dncheiatleglminteledaci vor rdbdapAndla sfiirgitulNecazului cel Mare.Apoi apostolulspune
ce trebuies[ fac[ Israelulin aceaperioadi.Mai intdi,eitrebuiesd pdstreze; cuvdntuleste,,katecho";
esteun termennauticgi inseamni,,ar6mdnein cursacdtre". Cuv6ntulestefolositin Fapte27 versetul
FI
40, care relateazdistorianaufragiuluilui Pavelgi spune,,,S-auindreptatcdtremal". Observali,tn al
doileardnd,cf, ei trebuiesdpdstrezeincrederea
incredereaIsraelului?" Este binecuvdntarea
nezguduitigi increderea cu carene l6udim. ,,Careeste
impirdfiei gi in timpul celor gapteani groaznicidin
Necazulcel Mare ei trebuiestrrdmdnitari in credin{6pdni la sfrrgit,adici pdni la sfhrqitulNecazului.
F
I
:l 11
"t
,r{
O EXPLICATIE SI UN AVERTISMENT PENTRU ISRAEL - 3r7- 4zr3 FI d
Cuvdntul,care domind acest pasaj,este cuvdntul,,odihni". il intalnim de c6tevaori, dar
culmineazd in capitolul4 versetul9, ,, Rf,mine, deci,o odihni ca ceade Sabatpentru poporul lui 3
Dumnezeu" Inaintede a incepeacestpasajurmltor. trebuiesf,infelegemce vreasdspuni autorulprin
,,odihn5".Cuv6ntuldin ebraicdeste,,menuchah";qi inseamnl,,un loc de odihni". in Scripturi
descoperimcI acestcuv6nt,,odihn6" estelegat,mai intdi, de fara Promisl lui Avraamin condiliile =|
Leglmdntului Avraamic gi, apoi, in al doilea rdnd, descoperimcuvdntul,,odihn6" in leglturi cu
Leg5mdnulDavidic Ai cu venirealui Mesia.Apoi, in al treileardnd,acestcuvdntimportantestelegat
3 I
de Leglmdntulcel Nou. S[ ludm primul punct;Deuteronom12 versetele9 gi 10, ,,fiindcdn-afi ajuns
incd in locul de odihnd gi in mogtenireape care v-o d5 Domnul, Dumnezeulvostru"; vedem de I {
in Deuteronom3 versetelel8 - 20. Astfel, vedemdin acestpasajctrodihnaesteaici legati
asemenea
de Israelcareaveasi fie dus inapoiin fara Promisl gi aveas[ fie nafiuneabinecuvdntatlin condiliile
=l -{
LeglmdntuluiAavraamic.Apoi, in al doilearAnd,odihnaestelegattrde Leg[mdntulDavidic"; gf,sim ,]
acestlucruin Psalmul132versetul8 qi 1l la 14.Versetul8 afirmi, ,,Scoald-Te, DOAMNE, vino la
locul tdu de odihni, Tu qi Chivotulmirefiei Tale!" gi apoi in versetelel l la l4 Domnuladeveregte cu
=l I
x
un jurimAnt Leglm6ntul pe care l-a frcut cu David. Amintili-v6 ci Legimdntul era cE Fiul lui
Dumnezeuse va a$ezape tronul lui Davidin Ierusalimqi va indeplinipromisiunilefdcutelui Avraam,
gi anumecd prin el vor fi binecuvdntate
+l
toatenaliunileplmdntului.Psalmulafirmtr,,, DOMNUL a
jurat lui Davidadevdrul,gi nu Se va intoarcede la ce ajurat:,,Voi punepe scaunultiu de domnieun
fiu din trupul tdu. Daci fiii tai vor pdzi legSmdntul Meu, gi invd(SturileMele pe careli le voi da, vor FI
gedea gi fiii lor in veci pe scaunultdude domnie."Da, Dornnula alesSionul,l-a doritca locuinlia Lui
qi a zis:,,Acesta estelocu-lMeu de odihni pe vecie:voi locuiin el. cdcil-am dorit." Din nou,in Isaia
l l versetul 10, proorocul afirmd, ,, in ziua aceea,"(aceastaeste ziua cAnd Hristos va veni sI FI
domneascd gi s6-$i aqezeimplritia pe planetaPdmdnt),,VlSstarullui Isai va fi ca un steagpentru
popoare;neamurilese vor intoarcela El, li slavava fi locuintaLui." tn al treileardnd,,cdihnaeste
40
FI
e
#
 legatdde Legdmdntul cel Nou care, bineinfeles,este pecetluit cu s0ngelelui Hristos gi aduce iertare,
naltere din nou qi locuirea Duhului Sfint. Matei 1tr versetele28 qi 29 aftrmd,,, Venili la Mine, toli cei
trudifi qi impovdra{i, gi Eu vd voi da odihn6. i.uali jugul Meu asupra voastr6, gi invS{a{i de la Mine,
cdci Eu Sunt blAnd gi smerit cu inima;-gi veti gSsiodihnd_pentrusufletele voastre." Acum, din aceste
pasaje,putem concluzionaci odihna promisd se referd la Impird{ia de-o mie de ani, cu domnia lui Isus
Mesiape tronul lui David in Ierusalimin condiliile Legdmdntuluicel Nou. Sd ne oprim aici pentruo
clipi gi si ne amintim cii aceastl Epistold a fost adresati evreilor care vor trii pe pimAnt dupi ripirea
Bisericii gi a cdror nddejdenu este rdpirea,ci venirea odihnei, a$acum vor inlelege evreii din pasajele
ne caredeja le-am citat.

VOCEA DUHULI SF\NT -3:7-8

Aici Duhul Sffintaplicd ScripturaVechiului Testamentgi citatul estedin Psalmul95 versetele7

la 11. Pentru a infelege irnpactul pe care-l va avea asupra acelor evrei, si facem un studiu scurt al
Psalmului.Sunt doud pdr{i - Partea l, Psalmul 95 versetele I la 6. Psalmistul aduce in disculie trei
puncte.Mai intAi, mdntuireain versetull, ,, Venili sd cdntdmcu veselieDOMNULUI, gi sd strigdmde'
bucuriecdtre Stdncamdntuirii noastre." Observa{icd acestconceptal m6ntuirii in legdturdcu evreii nu
includedoar mdntuirea personald,ci qi nagtereadin nou pentru a aduce intrareain impdr6{ie.Observafi
de asemeneaci despreaceastaa vorbit Domnul nostru cu Nicodim cu privire [a impdrdfia actualf,a lui
Mesia cdnd El va prelua conducereaplanetei. Domnul nostru accentueazi faptul cd intrarea in
Impirilia Sa se poate face numai prin naqtereadin nou. Astfel, acestconcept al mdntuirii este de bazd
in Psalrn.Al doilea punct.pe care psalmistulil subliniazdin versetul2, este prezenlaactuald,gi vizibild
a lui Mesia,,,Sd mergem inainteaLui cu laude, sd fucem sd rdsune cdntece in cinstea Lui!" Observa{i,
este venirea celor rdscumpdra{iin prezenta actualS a Domnului cu laude. Apoi, in al treilea rind,
psalmistul reamintegteevreilor de stdpAnirealui Dumnezeu asupraplanetei ca gi Creator - versetele3
la 5, ,,Cdci DOIUNUL este un Dumnezeu mare, este un impdrat mare mai pesusde to{i dumnezeii. El
line in mAndaddncimilep5mdntului,gi vdrfurile munlilor sunt ale Lui. A Lui estemarea,El a fEcut-o,
qi mdinile Lui au intocmit uscatul". Acum, binein{eles,aceastaeste o provocare directd fa{i de Satan
care, la acel moment, nega dreptul de Cretor al lui Dumnezeu gi astfel stdpdnireaasupra planetei.
Totugi, aceastaeste o recunoagterecd Isus Mesia este,de fapt, Creator.Apoi, in al patrulearAnd,esteo
chemarela inchinare.In versetul6, ,,venifi sir ne inchindm gi sd ne smerim, sd ne plec6m genunchiul
inaintea Domnului, Fdc6torului nostru!" Acesta sustine prima parte a Psalmului. Intocdndu-nela
partea a doua, psalmistul se ocupi de relalia lui Dumnezeu cu Israelul in condifiile Leglmdntului
Avraamic.In versetele7la ll, psalmistulscoatein eviden![ cinci fapte semnificative.Primul, versetul
a
I
a
qapte,Israel este poporul lui Dumnezeu,,, Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noi.Suntem poporul
pdquneiLui, turma pe care o povdfuiegtemdna L,ui". Al doilea punct, pe care psalmistulil pune in
I discufie,esteci ei ar trebui si asculteglasulDomnului. La sfdrgitulversetului7, el afirmd, ,, O! de ali
I
t ascultaazi glasul Lui!" Acum aceastaa fost o chemarein zilele Jui David. Apoi, in al treilea rAnd,
psalmistulface o avertizarein versetele8 qi 9, ,,Nu vE impetrili inima, ca la Meriba, ca in ziua de la
I
,. Masa,in pustie, unde pdrinfii voqtri M-au ispitit, gi M-au incercat, mdcarcdvdzuseri lucrdrile Mele."
a Aminti{i-vi atitudineaaceleigenera}iide israeliliin pustie.Ei qi-auimpietrit inimile in necredinfi qi nu
au intrat in odihna lui Dumnezeur,adici in impirdlia lui Dumnezeu, a$a cum le-a fost promisi in
I
.l LegimAntul Avraamic. Apoi, in al patruleardnd, estesupirarea lui Dumnezeu gi rezolvareaproblemei.
a
Versetul10,,, Patruzecide ani M-am scArbitde neamul acesta,qi am zis: ,,Esteun popor cu inima
ratdcita;ei nu cunosc cdile Mele." Ne amintim cd na{iuneatrdia in timpul Legimdntului Mozaic qi
.l
J observa{icd problema acelei genera{iiera cd ei aveauo problemi a inimii; legea fiind exterioardnu
a
puteasi schimbeinima. Apoi se spunecd acel neam nu cunogteaciile lui Dumnezeu.Ceeace vrea sd
spunl Dumnezeuaici este ci mAntuireaestc adusd numai prin har, prin credin!6.Apoi, cinci, este
rl
J hotdrdrealui Dumnezeuin verlietul I l, ,, De aceeaarn jurat in mdnia Mea: ,,Nu vom intra in odihna
a
Mea!" Aceasta ridici o intrebare, de ce nu a reupit genera{ieaceea s[ intre? Rdspunsul ni-l oferi
J $criptura; ei nu au intrat in lara promisd lui Avraam, pentru cd in fari Dumnezeu avea si aduci
J
a binecuvdntarepoporului din vechime, care avea s[ aib6 ca rezultat o binecuvdntarecare sd se reverse
pestetoatefamiliile lurnii.
J
J 4l

J
I
 d
Acum s6ne intoarcemla Evreicapitolul3 gi sdob{inemo imagineintreagE.
Versetele
ca in
7-ll: ,,Deaceea,eumziceDuhulSf6nt:Ast5zi,dacfrauzi(iglasulLui, nu vtr impietri{i inimile,
ziua rtrzvritirii, ca ln ziua ispitirii in pustie,unde plrin{ii vogtri M-au ispitit, gi M-au pus la
,rf
incercare,gi au vlzut lucrilrileMelepatruzecide ani! De aceeaM-amdesgustat de neamulacesta,gi am
zis: Ei totdeaunaseriltflcescin inima lor. N-aucunoscutciile Mele!Am jurat, deci,in mAniaMea cil nu
vor intra in odihnaMea!"
FI
Astfel vedem imagineaintreagi a poporului din vechimein pustie.-in primul rdnd, ei se
pregiteausdintrein odihnapromisi de Dumnezeu- locul binecuvdntirii- in farapromisi lui Avraam.
=l
in al doileardnd,problemaeraci ei igi impietriserf,inimile.Principiuldbminantfiind Legeaa crescut
ugorcondamnarea lor inaintealui Dumnezeu.Si ne ditdm,din nou, doarpe scurt,la Leg6m6ntulcel .ql
Nou, Ieremia31 versetele 3l la 33 afirmi,,,,Iat6, vin zile,zice Domnul,cdndvoi facecu casalui
Israelgi cu casalui Iuda un legdmAntnou. Nu ca legdmdntulpe carel-am incheiatcu pirinfii lor, in
ziua cdnd i-am apucatde mdnd,s6-i scot din {ara Egiptului,legdm6ntpe care l-au cdlcat,mdcarcd FI
aveamdrepturide sot asupralor, zice Domnul." ,,Ci iati legdmdntul,pe care-lvoi face cu casalui
Israel,dupdzileleacelea,ziceDomnul:Voi puneLegeaMea in6untrullor, o voi scriein inima lor; qi
Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporulMeu." Scriindin acelaqitimp cu leremia,Ezechielspune FI
in capitolul36 versetele 26 5i27,,,VE voi da o inimdnouS,gi voi punein voi un duh nou;voi scoate
din trupulvostruinima din piatrS,qi vE voi da o inimd de carne.Voi puneDuhulMeu in voi, qi vd voi
facesE urmapiporuncileMele gi sd pdzili gi sd implinili legile Mele." Apoi, in al treileardnd, am
FI
observatsupirarealui Dumnezeugi lucrareaciudatddejudecatda lui Dumnezeuasuprapoporuluidin
vechime.tn al patruleardnd,sentinlalui Dumnezeu,,,Nu vor intrain odiTrna Mea". Oservafifolosirea
pronumeluipersonal,,,odihnaMea"; aceastaestecevape careDumnezeuaveasd o aduci prin harul
FI
Stru.
FI
AVBRTIZAREA, PERICOLUL, REMEDIUL * 3:12-13
FI
in primul rAnd,avertizarea, Versetul 12: Luafi seama,deci, frafilor, ca nici unul dintre voi
sf, n-aibflo inimfl rea qi necredincioasi,care sil vfl despartflde Dumnezeulcel viu.
Observaliexpresia,,,Luafiseama,fra{ilor". Aceastdavertizareestepentrua-I mflntuipe evrei. FI
Si aruncim o privire asupracapitolului3 versetul l, ,, De aceea,fra{i sfin}i, care avefi parte de
chemarea cereasci".$i avertizarea
esteinteresant;
estes6,,lua[iseama".Cuvdntulin greacdeste,,blepete"gi timpul
estela imperativprezentcu o ac{iunede durat6.Cele doui cuvinte,,lua{iseama" ar
=l
puteafi traduse,,fi{iatenfi sdpdstra{imereuun ochitreazvegnicdeschis".in aldoileardnd,pericolul.
Acestaesterezumatintr-un cuv6nt,, necredincioasd".
sd nu aibd". Existtrresponsabilitate
ObservaticE se spune,,,canici unul dintrevoi
individuali gi existdo descrieredatdnecredinlei- ,,o inimd rea gi
3
necredincioasE". CuvAntul,,rea" este,,poneros"gi inseamni,,un act de impotrivirefatl de bine".
Astfel,autorulexpunerdul necredinfeiqi aceastd
Dumnezeul
necrediniareca rezultatac{iunearea- despf,rfirea
viu. ,,Despdrtire"estecuvdntul,,aphistemi":din acestcuvAntoblinemcuvdntuldin limba
de 3
noastri ,,apostazie".insearnni,,,ase depdrlade". Autorul, dupd ce a dat avertizareaqi a aritat
pericolul,prezintialtreileapunct;remediallui Dumnezeu. ;|

Versetul13:Ci indemnafi-viunii peal{ii in fiecarezi, citl vremesezice:,,Astilzi"pentruca nici unul din HI

voi sA nu se impietreascit prin inqelf,ciunea picatului.

Autorul a folosit un cuvdnt interesantpentru ,,indemnafi-v5";sunt dou[ cuvinte de fapt, FI

,,plr?,')-,,pe ldngi"; ,,kaleo" -,, a chema".Scriitorulil folosegte
ca intirire; inseamnd,,a ruga,a
implora,a cere" gi apoiscriitorulspune,,cdtlvremesezice 'asttrzi'". Fdcdndaceasta, scriitorulne
indeamndsi privim ?ndpoila versetul7, De aceea,cum zice Duhul SfEnt:,,Astdzi,dacdauziliglasul
3
Lui, nu v5 impietrili inimile". Ceeace estesubliniatacestorevrei estecd impdrdfiaa fost oferitddin .;
nou Israelului.Cuvdntul din greacdpoate fi tradus astfel, ,,atdtatimp cdt ziua de azi este clar
men{ionat[". Astfel esteo avertizarefoarte clard gi cumplitdpentruacegtievrei credinciogi.Apoi
=l
scriitorulspune,,,pentruca nici unul din voi sd nu se impietreascd prin ingeliciuneapdcatului".
42 3
g
J
 impietrirea ne duce duce ?napoi la versetul 8, ,, nu vi impietrili inimile, ca in ziua rdzvrdtirii". ,
amintindu-le de ceea ce strAmo$iilor au lbcut in pustie. $i ei nu trebuiau si se impietreascdprintr-o
problemdspecificd- ,.ingel6ciunea".Cuvdntuleste,,apate"; inseamnd,,un truc, a fi ptrc[lit" agacum
au fost primii no$trii pdrinli de Satan.Apoi, autorul foloseqtearticolul hot6r6t dupd cuvAntul,.picat" -
,,pentruca nici unul din voi sa nu se impietreascSprin ingel5ciuneapdcatului", autorul referindu-se
astfel la pdcatulspecific al necredinfeicare l-a fbcut pe Israel ?ntrecut sd piardd odihna promisf,".

EVREII, PARTA$I AI LUI MESIA

Versetul14:.,,CAcine-amfficut pfrrtagiai lui Hrislos, daci pilstrim p6nfrla sf6rgit incredereanezguduiti

de la inceput."

E Referindu-se la acegti evrei autorul spune, ,,cAci ne-am fdcut pdrtagi"; timpul folosit face
referire la un eveniment care a avut loc qi a fost incheiat in trecut, dar are rezultate in present.
LL
Legmdntul Avraamic, bineinfeles,intotdeaunaa avut in vedere sd-i faci p6rtagi la binecuvdntdrilelui.
l- Evreii au cerut intotdeaunasd aibb credinfd a$a cum a avut pdrintele lor Avraam. Apoi autorul spune,
t
Lr
,,pdfta;iai lui Flrist-os";cuvAntul,,pf,rta;i" este,,metochoi" gi inseamnd,oase line de cineva care se
line de altcineva". Impdr6liaa,fostpromisdluilsus Mesia gi ceeace scriitorulspuneestecl lsraelulva
fi impreund cu Mesia. Dar este o conditie; ,dacd pdstrdm pdnd la sffirqit incredereanezguduit6de ia
L inceput". Din nou, ce sfbrgit a avut autorul in vedere?Este sfArgitulNecazului cel Mare qi Domnul in
Evanghelii, a;a cum de.jaam aritat, a fbcut referire la aceasta-vezi Matei 24 versetul 13.
i=
L
rL AVERTIZARTT,N DIN VECHIUL TESTAMENT

Scriitorul aduce in centrul atenliei prohlema cu care naliunea iudaicd s-a confruntat sub Moise

i'
]-
gi in condiliile Legamdntuluice Vechi. Problemaera necredinfa.Scriitorulnu o ia ca pe o trambulini gi
ii avertizeazd pe cititori ci aceeagi problernd a necredinfei ar putea si apard gi in condiliile
LegimAntuluicelNou.
t' Versetul 15: Citil vreme se zice: ,,Ast6zi,dac6 auzi(i glasul Lui, nu vil impietri(i inimile, ca in ziua
rAzvriltirii."
ld
Autorul merge inapoi la Psalmul 95 versetele7 la 11. in versetul 7 psalmistul reamintegte
Israelului de relatia lor cu Dumnezeu bazatb pe legEminte,,,Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noi
t Suntem poporul p6;unei Lui, turma pe care o povdpuieqtemdna Lui." Psalmistul prezintl scenaacelei
trr imprejurdri in care copii lui Israel au ajuns la Cades-Barneagi au trimis doisprezeceiscoadein fara
l!l

Promisd. Numai doud din cele doud iscoade au avut credinfd, losua qi Caleb; celelalte iscoade,
impreunl cu tot poporul Israel s-au pribugit in necredin{i. Acum poporul in perioada lui Moise a
tr
!rl cunoscutLegdmdnulAvraamic; cd era plin de indurarein naturalui; depindeadoar de credincioqialui
-
Dumnezeu gi tot ceea ce se cerea celor ce-l primeau era credinla lor. Dacd poporul ar fi intrat in fara
I
Ld
PromisS,Dumnezeu ar fi instauratTeocralia pe pdmAntgi at fi adus binecuvAntareuniversaltra$acum
;.fl
)a
i-a prornis lui Avraam. Autorul Epistolei cdtre Evrei ia aceastl ?nt6mplaregi o pune inaintea cititorilor.
Versetul ar putea fi tradus literal, ,,ASTAZI dacd vei auzi vocea Lui inceteazdsi-fi mai irnpietregti
I\{ ininra in rdzvr6tire". Ce,vrea sa spund autorul prin ,,rdzvrdtire"? Ei bine, privim inapoi la Cades-
frl
ls Barnea gi vedem cd aceastaa fost excluderea din fara Promisd. Astfel, indeplinirea Legimdntuiui
I Avraamic, pentru a instaura.Teocrafiagi a aducebinecuvAntareuniversalS,putea fi oblinutd numai prin
I
L
LJ
credinli gi anume credinta din parteaIsraelului. Acest verset i-ar determina pe aceEtievrei care vor trii
lI -
in aceastdperioadd cruciald a istoriei umane sd se opreascdgi sd se gAndeasc[in mod atent la istoria
I naliunii lor. Na(iunea a e$uatde ccl pulin cinei ori.IntAi, la Cades-Barneasub Moise. A doua oard
L na{iuneaa e$uatsub Iosua,Evrei capitolul4 versetul8 esteo dovadl a acestuilucru. ,, Cdci, dacd le-ar
IJ
IJ fi dat Iosuaodihna, n-ar mai vorbi Dumnezeudup6 aceeade o alta zi". Evreii igi vor aminti ci atunci
I
I c0nd strdrnogiilon au intrat in fard sub conducerealui Iosua ei nu au reugit sd-I izgoneasci pe
L locuitoriilarii agacum au fost cdlduzitide Dumnezeuqi nu numai cd s-aualiturat cananililor idolatria
l- lor, dar au continuatsd meargdchiar mai deparfein practicilelor odioaseimpotriva lui Dumnezeupdnd
cdndau fost alungali din Jari. in al treilear6nd, poporul a eguatsub David. Privili la Evrei 4 versetul
L
@
l"

,^l
J
 , .-L/
j-{

7,,, E1hotir6gtedin nou o zi:,,Astizi" -zicdnd,in David,dupdatdtavreme,cum s-a spusmai sus:

) --{
,,Astdzi,daci auzili glasulI.ui, nu vd impietri{i inimile!" Scriitorulne indeamntrsd ne uit[m din nou --{
pestePsalmul95. DupddomniaimpdratuluiDavid,na{iuneas-ainepdrtatdin nou de Domnulin timpul
lui Solomon.Ulterior, in timpul nepotuluilui David, Roboam,poporula fost impdrlit gi, in cele din
urmd,poporula fost luat in robie"Patru,nafiuneaa equatin timpul misiuniiDomnu.tuinostrula prima Fl
Sa venire.Mesajul Domnului nostrua fost numaipentruIsrael,,,Pocdi{i-v5, cici Impdrd{iacerurilor
esteaproape";adic6,Dumnezeuera gatasI reinstaureze teocratiaqi sdzdrobeascf,domnialui Satan
dacl Israel s-ar fi pocdit.La s{Ergitulmisiunii Domnului,poporula spus,,,Nu vrem ca acestom si FI
impdrd{eascb pestenoi" gi au declaratinainteaguvernatorului romancd ei nu au alt impirat decdtpe
Cezarul.Cinci, in timpul rnisiunii apostolilordupi Cincizecimegi stabilireaNoului Legdmdnt,
impirdfia a fost oferit6clin nou Israeluluiprin Petru.Aceastane este prezentatd in mod evidentin FI
Fapte3 versetele19 la 26 gi, in mod deosebit,in versetul19, Petrua spus,,,Pocditi-vi,deci, gi
intoarceti-vdla Dumnezeu,ca sd vi se qteargdpdcatele,ca sd vind de la Domnul vremurile de
inviorare" gi apoi el a reamintit poporului, in versetul 25, ,,Yoi Suntefi fiii proorocilor gi ai HI
legimdntuluipe carel-a fhcut Dumnezeucu pdrinlii nogtri,cdndi-a zis lui Avraam:,,Toateneamurile
pdmdntuluivor fi binecuvdntate in simAnfata." RispunsulIsraeluluia fost prigonireaapostolilorgi
uciderealui $tefan.Domnul in timpul misiunii Lui pdmdntegtia avertizatnatiuneactr pentru hul6
FI
impotriva Duhului Sfbnt nu mai este iertare.Este exact ceeace a lEcut poporul dupd stabilirea
LegimdntuluicelNou gi, astfel,in mod inevitabil,natiuneaa fost pusi deopartegi cetateagi templulau
fost distruse.La sf6rpitulc[rfii FaptelorApostolilor,capitolul28 versetele25 la 29, Pavel face o
trf
mustrareusturdtoareconducdtorilor'na{iuniiin Roma gi a culminat mustrareain versetul28 prin
afirmatia,,, Sd gti{i, deci, cd mdntuireaaceastaa lui Dumnezeua fost trimisfl Neamurilor,gi o vor
asculta."Amintindu-gitoateacestefapte,cititorii evreiai acesteiEpistolevor recunoagte ci Dumnezeu
trl
seocupddin nou de poporullor. Ei vor fi congtien{i, fdrtr?ndoial6,de cuvinteleapostoluluidin Romani
11.24,,,Fiindc6,dacdtu, (referindu-se la Biserici)careai fost tdiatdintr-unmdslin,caredin fire era HI
sdlbatec,ai fost altoit, impotrivafirii tale,intr-un m6slinbun,cu cdt mai mult vor fi altoili ei, (adici,
Israel) care Sunt ramuri firegti, in mislinul lor?" Astfel, acegtievrei crediniogise vor limuri ci
Dumnezeua avut odati planulSiu profeticcu privire la Israelqi S-aocupatde poporuldin vechime. HI
INTEROGAREA GENERATIEI PREZENTE A ISRAELULUI . 3:16-19
HI
Versetull6: "Cine au fost,in adevir,ceices-aurflwrtrtit dupilceauziserA?
N-aufostoaretofi aceia,care =|
din Egiptprin Moise?"
iepiserA

in aceastiinterogare,scriitorulle puneacestorevreitrei intrebdri.intrebarea

au fost cei cares-aurtrzvrtrtitimpotrivalui Dumnezeu?"NIV clarificdintrebarea,
num[rul I : - ,,cine f,
,,Cinesuntcei care
au auzitgi s-aurdzvrdtit?N-au oaretofi aceia,careie;iserndin Egipt prin Moise?" Astfel,descoperim
trei lucruriin leg[turi cu acegtirlzvrlti{i impotrivalui Dumnezeu.In primul rdnd,ei au auzitci era o 3
odihni promisi in fara pe care Dumnezeui-a prois-olui Avraam.In al doilea rdnd.ei au iegit din
Egipt; aceastainseamndci ei erau un popor riscumpdrat;au ieqit sub protecfiasdngeluiMielului
Pascal;gi, in al treileardnd,ei au iegitprin Moise;aceasta inseamnf,cf, erausubun legimdntal legii gi =l
nafiuneafunc{ionaca o teocrafiesubacestprincipiudominant.in realitate,prezentalui Dumnezeuera
cu ei. in I Corintenil0 verseteleI la 5 Pavelatrageaten{iacd ei erau,,botezali
aveanimic de a face cu botezulin apd dar implica un in{elesfundamental al
in Moise". Acestanu
cuvAntului din greac[ =l
,,baptiso", acela_c6 nafiuneas-aidentificatintr-unmod unic cu Moise,Totugi,in ciudaacestuilucru, I
Corinteni10.5arati cd tofi aceqtioamenicu aceste privilegiiimenseaupieritin pustie.
e
Versetul17: ,,$i cine au fost aceiade care S-a desgustatEl patruzecide ani? N-au fost oare cei ce
piciltuiseril, gi ale cilror trupuri moarte au c6.zutin pustie?"
3
A doua intrebareeste,,,cine a dezgustatpe Dumnezeutimp de patruzecide ani?" Rispunsul; =|
acei a cdror trupuri moarte au clzut in pustie.Cu alte cuvinte, ei nu au intrat in odihna lui Dumnezeu.

44) 3
a
e.
l,
 Versetul 18: .,Si cui S-a jurat El cii n-au sd intre in odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu
ascultasera?"

intrebareanumArul 3. Aceastaar putea fi parafrazati,,,Cui a jurat Dumnezeuca nu vor intra in

odihnaSa?Rdspunsul,celor care nu au crezut.

4
Versetull9: ,,Vedem,deci,ctrn-au putut sil intre din pricina necredin{eilor."

Acest versettrage concluzia.Dupd ce ne-am gdndit la interogare,si analizim faptele.in primul

rdnd, odihna promisd nu a avut nimic de a face cu mantuireave$nicd.Poporul a fost rdscumparatprin
L.
sdngecdnd a iesit din Egipt, ei au fost sub nor, adic[ slava lui Dumnezeu $i poporul prin cortul
lr intdlnirii qi prin alte daruri avea ocazia sd se apropie de un Dumnezeu Sfhnt. In al doilea rAnd, Moise,
Aaron, Maria $i bAtranii lui Israel nu au intrat in odihna promis6, adicd in Jara Promis6, dar fbri
L indoiall ci ei au fost mdntuili pentru veqnicie.De exemplu, Moise, Aaron gi Maria vor fi cu siguranlI
:i- in cer. in al treilearAnd,chiar gi atuncicdndpcporul a intratin Jard, prin losua,ei nu au obtinut odihna
promis6, aga curn autorul Epistolei cdtre Evrei atrage atenfia in capitolul 4 versetul 8. Astfel,
I descoperimacest fapt imortant qi adev6rat- odihna promisi esteindeplinirea Legdmdntului Avraamic
1;
rt gi, in mod deosebit, a relafiei lui cu Israelul pentru a aduce binecuvdntare universall in termenii
LegdmAntuluicelNou.
L
]L
11

COMENTARIUL ACESTUI EVENIMENT IN IERBMIA 31

{,-
]L
ta
Din nou, sd facem o scurtd excursie. De data aceasta,sd-l vizitdm pe Ieremia. El se confrunta
cu una din cele mai traumatice experienfe.Israel era alungat din fari datoriti rdzvrdtirii lor impotriva
1-
tlL lui Duinnezeuin termenii LegamdntuluiMozaic. La acel moment.IeremiapredicaseIsraeluluitimp de
r^a
patruzecide ani, dar ei au refuzatsd ascultegi au ajuns la momentulin care nu maiera remediupentru
popor. Cu aceastain minte, sd ne intoarcem la leremia 31. In versetul I al acestuiminunat capitol,
A-
citim desprelnareadeclara{iea lui DumnezeupentruIsrael,,,in vremeaaceea,zice l)omnul, Eu voi fi
Dumnezeul tuturor seminliilor lui Israel, qi ei vor fi poporul meu." Acum acestase refereala cele
-L doisprezecesemin{iiale lui Israel.in zilele lui Ieremii, cele zecesemin{iidin nord condusede seminlia
ltL
t
lui Efraim iegiserddin activitate. Aceastaa avut loc cu mai bine de o suti de ani inainte, aqaci aceasta
era o profe{ie pentru Ieremia gi pentru to{i cei credinciogidin Israel, ,,Eu voi fi Dumnezeul tuturor
-Ir,r familiilor din Israel". Aceastl profelie igi agteapti inc[ implinirea. Apoi Dumnezeu face o altd
ta declaraliemdrealdin versetul2. Citind din NIV, ,, Ata vorbegteDomnul: ,,Poporulcelor ce-auscdpat
de sabie, a cdpdtattrecere in pustie: Israel merge spre locul lui de odihnd." $i cuvdntul ,,odihn5"
l- inseamn5,, o odihnd de Sabat". lntdmplStor,referireala favorul descoperitin pustie vorbeqtedespre
!tl
ta Ezechiel 20 versetele32 la 38 cdnd Israelul va fi judecat. Ezechiel vorbegtedespreisraelili care au
trecut sub toiagul lui Dumnezeu,adicd sub toiaguljudec5liipentrua-i aducein legiturl cu Legdmdntul
4". cel Nou. Apoi in versetul3 Dumnezeuvorbegtedespredragostealui vegnicdfa15de Israel.El spune,
!,J
J
,,Domnul mi Se aratddedeparte:,,Teiubesccu o iubire vegnicS;de aceeaiti pAsffezbunitateaMea!"
CuvAntul,,bundtate" este interesant;este cuvdntul ,,hesed" gi inseamni ,,o dragostecare pAze$teun
l-
!,J legdmint". Dumnezeu face referire aici la LegdmdntulAvraamic. Versetele4 gi 5 vorbesc despre
J
naliuneacare va fi reconstruiti.Versetul6 vorbeqtedespreseminliile din nord care se vor inchina in
Sion, gi anumein Ierusalim.Acest lucru s-a intAmplatdupd anul 931 i.Hr. cdnd na{iuneas-a impdrlit.
1-
f,-J Apoi, in versetele 7 la 9, Dumnezeu vorbegtedesre Israel care se va aduna din nou in !ar6 gi se va
I'r
II pocdi" Versetele l0 gi l1 vorbesc despre Israel care va fi eliberat din robia popoarelorgi apoi, in
t- versetele12 la 14, esteo scenl minunati a binecuvdntdriigi a bucurieiin Sion. FdrI indoialS,Ierernia
LJ iqi amintea de Leglm6ntul pe care Dumnezeu l-a fbcut ci David c[ Fiul Sdu va sta pe tronul din
I
I
Ierusalimgiva reinstauraTeocra{iape planetaPdmdnt.Versetele23la25 amplificd aceasta;;ivorbesc
tr desprebinecuvdntarea lui Dumnezeuasupramuntelui sfrnt, care este lerusalimul.Apoi evenimentele
LJ
lr
iauointorsdturduinritoare,versetul26. Versetulafirmd,,,Laacestelucrurim-am trezit, qiam privit; gi
somnul imi fusese dulce." Ieremia se trezegte brusc qi realizeaz.S. c6 trecuse printr-un vis frumos.
I
t-- Totugi, in acel moment, Durnnezeuii descoperdlui Ieremia condiliile LegimAntului cel Nou -
tJ
lv 45
I
I
t-
LJ
lr
I
I

J
 CAPITOLUL 4
TEAMA IsR.AELULUIDE A NU TzBUTIsA rNTREix oorrxA pRoMISA - c:t-l

la capitolul3 versetul19,,, Vedem,deci,cd n-au

Acestcapitolne determindsi ne intoarcern
pututsdintredin pricinanecredinfei
lor."

TEAMA

Versetul l: 'oSil lu5m, deci, bine seama, ca, atita vreme cit rimAne in picioare fiigiduin{a intrfrrii in
odihna Lui, nici unul din voi sil nu se pomeneascilvenit prea tirziu."

,,Risc" aici are un sunet-amenin{5tor.Ar putea fi redat literal ,,a fi l[sat in urmi qi chiar a
r[mAne in urm6". Acum evreii citind acestavor recunoagtec[ promisiunea este cu privire la venirea
binecuvdntdrilorimpdrIliei gi problema este ci cineva ar putea sd creadd cd ei au cdzut pu{in de la
promisiune.inseamnd,,ei cred cd au venit prea tdrziu pentru aceasta". inci o datd este necesarpentru
noi sd intrdm ?n mintea evreilor qi si ?ncercdmsd descoperim ce impact va avea aceasti avertizare
asupra lor. Aminti{i-vd ci odihna promisd avea de-a face doar cu binecuvAntbrileimpdrS{iei promise
Israelului in lara unde avea sd domneasci Mesia ca impdrat in lerusalim. ExistI multe versete in
Vechiul Testamentcare le vor veni in minte acelor evrei, dar si luim de exemplu, Deuteronom 12
versetele9 la I l; ei igi vor aminti cuvintelelui Moise, ,, fiindcd n-ati ajunsincl in locul de odihndgi in
mogtenireape care v-o dd Domnul, Dumnezeulvostru.Dar ve{i trece lordanul, gi ve{i locui in fara pe
carev-o va da in stdp6nireDomnul, Dumnezeulvostru.El vd va da odihn6,dupSce vd va izbdvi de toti
vrdjmaqii voqtri care vE inconjoard, gi ve{i locui fbrd fricd. Atunci va fi un loc, pe care-l va alege
Domnul, Dumnezeul vostru, ca sE facd sd locuiasci Numele Lui acolo. Acolo sd aduceli tot ce vA
poruncesc,arderilevoastrede tot, jertfele, zeciuielile,cele dintdi roade,Ei darurilealesepe care le veli
face Domnului pentru implinireajuruinlelor voastre." Ulterior, binein{eles,locul ales de Dumnezeua
fost lerusalimul,dar poporul evreu citind versetulI din capitolul4 va aveaaceastiin{elegerespecificd
- cu privire la odihnaprornisS.

MOTI}'TJL TEMERII

Versetul 2: ,,Cilci pi noui ni s-a adus o Evanghelieca gi lor; dar lor cuvAntulcare le-a fost propoviiduit,
nu le-a ajutat la nimic, pentru cA n-a glsit credin{f,la cei ce l-au auzit."

in primul rdnd, trebuie sE descoperimce vrea sd spund autorul prin cuvdntul ,.Evanghelie".
J
Cuvdntul inseamnd,.vegtibune". In perioadaBisericii, in care trdim qi noi, folosim cuvdntulintr-un
sens ethnic. Descoperim aceastain I Corinteni 15 versetele I la 4, ,, Yd fac cunoscut, fratilor
Evanghelia pe care v-am propovdduit-o pe care afi primit-o, in care a{i rdmas, gi prin care sunteti
mdntuili, dacd o {ine{i aga dupi cum v-am propovdduit-o; altfel, degeabaati crezut. V-am invdfat
inainte de toate, a$acum am primit qi eu: cd Hristos a murit pentru pdcatelenoastre,dupd Scripturi; cd
a fost ingropat qi a inviat a treia zi, dupS Scripturi". in timpul acestei perioade, aceastaeste vestea
buni pe care noi o predicdm;ca phcStogiipierduli sd fie mAntuiliprin credin{ain moartealui Hristos.
Totugi, Noul Testamentfolosegtecuvdntul ,,Evanghelie" gi in alte moduri. De exemplu, in Luca I
versetul19,ingerul Gavril cAnda vestit nagterealui Ioan Botezdtorulaspus,,, Drept rdspuns,ingerul i-
a zis: ,,Eu Sunt Gavril, care stau inaintea lui Dumnezeu;am fost trimis s6-[i vorbesc,gi s6-fi aduc
aceastdveste bund." ,,Veste bund" traduce cuvAntul,,evangelizomai"gi este acelagicuvdnt tradus
,-1'
I
,,Evanghelie"in acestverset.Din nou, in I Tesaloniceni3.6. Pavel spune,,, Dar chiar acum a venit
Timotei de la voi la noi, gi ne-aadusveqtibune" (evanghelia),,desprecredinfagi dragosteavoa.str6, cd
'I totdeaunapdstralio plScutdaducereaminte desprenoi, qi cd dorifi si ne vedeti,cum dorim gi no! sd v5
.J
vedempe voi." trnaccstcontcxt,cuvdntul,,evanghelie",,,evangelizctmai" sau.,veStibune" a fbst
oferit evreilor din pustie dar gi evreilor din perioada Noului Testarnent.Ce era atunci aceastd
-i
J
47
 g
Evanghelie? Gdndili-vadin nou la Deuteronoml2 versetele9la ll;evangheliaeramogtenirea in lara
gi
lui Israel odihna Israeluluide to{i vrdjmaqii,potrivit cu LegimAntulAvraamic.Acum, autorul FT
Epistoleicd.treEvrei atrageatentiac5 genera{ia
de evrei din pustienu a fbst ajutatdcu nimic datoritd
lipsei lor de credin!5.Ceeace versetulspunedin punctde vedereliteraleste,,promisiunea
unitl cu credinfa".
nu a fost
Fil
ANTIDOTUL PENTRU TEAMA
HI
Versetul3: PecOndnoi, fiindcdam crezut,intrflmin ,,odihna"desprecarea vorbit El, cAnda zis: ,,Am
jurat in mdniaMea,cll nu vor intra in odihnaMea!" MitrcarcS
lucririle Lui fuseseriispriviteinc6 de la
HI
intemeierealumii.

Prima frazdar puteafi tradusi literal ,,noi carecredemintrim in aceaodihnd", astfelcf, sunt
FI
puse in disculietrei puncte.Mai intAi, credinciosulva intra in odihnapromisd.in al doilea rAnd,
necredinciosul nu va intra in odihnapromis6.Aici, din nou, iati ce spuneversetul,,,Amjurat in mdnia
Mea cd nu vor intrain odihnaMea!" In al treilear6nd,odihnaesteasiguratd. Din nou,textul spune,,,a
trl
fost isprdviti inci de la intemeierealumii". Acum, ce inseamndaceasta? Si ne amintim ce a spus
Dumnezeuprimilor nogtrii pdrinti in Genesa1.26,,, Sd stdpdneascS"; cu alte cuvinte,Dumnezeua HI
stabilit de la intemeierealumii cd acestpemantva funcfionaca o Teocratiesub conducereasau
stdpdnireaomului. Astfel, primii nogtrii pirin{i au primit o moqtenire.Existl un versetimortant gi
interesant in Isaia24 versetul5, carespune,,, c6cifaraa fost spurcatd de locuitoriiei; ei cdlcaulegile, HI
nu {ineauporuncile,gi rupeaulegdmdntulcel vegnic!" Acum leg[mdntulcel veqnicla care se referd
aici esteLeglmAntulpe care DumnezeuI-a ftcut cI omul aveasi conduci planeta.Ne amintim cd
omul i s-aaldturatlui Satanin rdzvrdtireaimpotrivalui Dumnezeugi astfelconducerea planeteii-a fost
ilf
inmdnatdlui Satan.
ill
FAPTE iN INCATURA CU ODIHNA LUI DUMNNZEU
.ql
Versetele 4-5:Cici intr-un loc a vorbit astfeldespreziuaa gaptea:,,Dumnezeu S-aodihnitin ziua gaptea
de toatelucririle Lui." $i aici estezisiaritgi:,,Nuvor intra in odihnaMea!"
H
56 ne amintimce s-aintdmplatla inceputulistoriei.Primazi a omuluipe planetia fostziuade
'Iotul
odihnda lui Dumnezeu. era pregitit pentrubucuriaomului qi conducerea asupraplanetei.Doui
lucruri ar puteafi observate. Primul,odihnalui Dumnezeueracompletd- Genesa2 versetele2 gi 3, ,, t
In ziuaa gapteaDumnezeuqi-asfhrgitlucrareape careo ltcuse;gi in ziuaa gapteaS-aodihnitde toatS
lucrareat,ui pe careo frcuse.Dumnezeua binecuvAntat ziua a $apteagi a sfinfit-o,pentruc6 in ziua
aceastaS-a odihnit de toatd lucrareaLui pe care o zidise gi o ficuse." Astfel, in ziua a gaptea, il
mogtenireaomului s-a desf,vdrgit gi el gi-a adoptatconducerea. In al doilear6nd,omul nu a intrat in
aceastiodihnd.Existi doubaspecteale acestuilucru - perioadade probl gi interzicerea. Genesa2.15
la 17 ne oferi detalii cu privire la perioadade probl carei-a fost lisati omului. Le era interzissi
t
mindncedin pomul cuno$tinleibinelui gi rlului; dar apoi dupl rizvrdtireaomului,existf,interzicerea
din Genesa3 versetele 23 la 24,,, De aceeaDomnulDumnezeu l-a izgonitdin grddinaEdenului,ca si
lucrezepimdntul,din carefuseseluat. Astfel a izgonitEl pe Adam; 9i la r6siritul gridinii Edenuluia
I
pusnigteheruvimi,caresd invdrteascd o sabieinvipSiat6,ca sd pdzeascd drumulcareduce la pomul
vie1ii."Astfel,descoperirea pe careo avemaici esteci omulnu a intratin odihnalui Dumnezeu; omul I
a fostindepirtatde Dumnezeu;lumeafuncfioneazd in termeniisatanocrafiei cu Satangi echipalui care
igi exerciti conducerea.DeoareceCuvintul lui Dumnezeuspune,,nNuexistl odihndpentrucei rii" gi
eu credci acestcuvint ,,odihn6"ar puteafi infelesaiciin sensullui cel mai profund. t
:r
48
I
:r
1
 oDTHNAcAREnAnnANr
Versetul6: ,,Deci,fiindci rimAne ca sii intre unii in odihna aceasta,gi pentru ci aceiaclrora li s-avestit
int6i vesteabunan-au intrat in ea,din pricina neascultf,riilor.n'

Obsevafi,mai intdi, doui lucruri. Textul spune,,,ca sd intre unii"aga cd aceastaesteo odihni
care este inci viitoare. in al doilea rdnd, evreii din pustie-nu au intrat datoritd neascultirii gi a
necredinfei.Apoi cuv6ntul ,,rdmdne" necesitdldmurire. Este tradus din cuv6ntul ,,apoleipo"; gi
inseamnS,,cel care rdmdnedin vremuriletrecute". Dar ce rdm6nedin vremuriletrecute'llntorcdndu-ne
la Genesacitim cd Dumnezeu S-a odihnit a $apteazi, Prin urfnare, aceastaeste ceea ce rdmdne -ziua
de odihnd a lui Durnnezeu.Dar intrebareacare se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu?
intorcdndu-nela cartea G'eneseidescoperimcd omul a primit conducereaplanetei, dar el trebuia sd
conduci recunoscdndconducereasupremi a lui Dumnezeu.Cu alte cuvinte, omul trebuia s5 conducd
in condiliileTeocrafiei.Astfbl, odihna lui Dumnezeupoatefi rezumati in felul urmdtor- omul careare
conducereaplanetei,dar func(iondndsub ciliuzirea lui Durnnezeugi intr-o pdrtdqiegi armonie perfectd
cu Dumnezeul dragostci.Acum sd ne amintim istoria nafiunii Israel. Israelul in perioadalui Moise
constituia o teocrafie; ei au fost fbcuti o impdrdfie de preofi gi aveau un conducdtor mediatorial, pe
Moise. Totugi, principiul de conducereera Legea.Ce s-a intdmplatca rezultatal acestuilucru? Ei nu
au intrat in odihna lui Dumnezeu a$a cum a fost previzut in Genesagi aceastas-a intAmplat datoritd
neascultbriiqi necredin!ei.

OFERIREA ODIHNEI SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA A T,IIT DAVID

Versetul7: El hotirAgtedin nou o zi: ,rAst6zi"-zicind, in David,dupi atdtavreme,cum s-aspusmai sus:

,,Astilzi,dactrauzi{iglasulLuinnu vf, impietri{i inimile!"

Psalmul 95, desprecare deja am discutat,este.bineinteles,un Psalm al lui David gi versetele7 gi 8

afirmd, in mod specific,,, O! de a1iascultaazi glasul Lui! ,,Nu vd impetri{i inima, ca la Meriba, ca in
ziua de la Masa, in pustie". Oferireaodihnei evreilor din pustiea avut loc cu cinci sutede ani inainte
de perioada lui David qi astfel se ridicS o intrebare,,,S-a oferit odihna gi in zilele lui David?"
Rdspunsuleste,,da". Sd privim in I Cronici l7 versetele9la 14.Capitolul 17 se ocupi, bineinleles,de
mareleLegdmdntDavidic gi in versetul9 Dumnezeuspune,,, am dat o locuintSpoporului Meu Israel,
gi l-am s6dit ca sd fie statornic acolo gi sd nu mai fie tulburat, pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascd
a$acum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul ll, ,, Cind {i se vor implini zilele, gi c6nd te vei
duce la pirinfii tdi, voi ridica sSmdnlata dupd tine, ;i anumepe unul din fiii tdi, gi-i voi intdri domnia".
Apoi, ?n versetul 14, ,,il voi agezapentru totdeaunain Casa Mea. gi in imp6r6lia Mea scaunullui de
domnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate inJelegedin aceste versete cI in perioada lui David
imdrdliei lui Israel i-a fost oferitd odihna a$acum a fost gi in timpul lui Mojse. Urmdtoareaintrebarear
trebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?"Rdspunsuleste,,nu". I Imp5ra{i ll.9 la l3 vorbeqte
despreacesteveniment.Capitolul se ocup[ de inima lui Solomoncare a fost intoarsdde la Iehovaqi in
a versetul9 se afirmd, ,, Domnul S-a mAniat pe Solomon,pentru cd igi abituse inima de la Domnul,
D u m n e z e u l l uI is r a e l , c a r e i S e a r S t a s e d e d o u 6 o r i .v" e
$ ri s e t e l e l l , 1 2 g il 3 a f i r m i , , , $ i D o m n u l i - a
zis lui Solomon:,,Fiindcdai lbcut aga,gi n-ai pdzit legdmdntulMeu gi legile Mele pe care {i le-am dat,
voi rupe impdrdfia de la tine gi o voi da slujitorului tiu. Numai, nu voi face lucrul acestain timpul
vie{ii tale, pentru tatel teu David. Ci din mina fiului tdu o voi rupe.Nu voi rupe insd toatdimpdr6{ia;
voi l6sa o seminliefiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina Ierusalimuluipe care l-am
ales." Ce s-a intdmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iuneaqi din perioadaaceeapoporul a
decdzutintr-o apostaziedureroasb.Cu alte cuvinte,inimile lor s-auimpietrit.
J
t

J
t

-l
a 49

J
J
 ODIHNA CARB N,{NIANT

Versetul6: ,,Deci,fiindcfi rflmAneca sil intre unii in odihna aceasta,gi pentru cil aceiac6rora li s-avestit
intii vesteabunan-au intrat in ea,din pricina neascultiriilor."

Obseva{i,mai int6i, doud lucruri. Textul spune,,,ca sA intre unii"aga c6 aceastaesteo odihnd
care este incd viitoare. in al cloilea rdnd, evreii din pustie.nu au intrat datoriti neascultdriiqi a
necredin{ei.Apoi cuvAntul ,,rdmdne" necesitl ldmurire. Este tradus din cuvdntul ,,apoleipo"; gi
inseamni,,celcarerdmdnedin vremuriletrecute". Dar ce ramAnedin vremuriletrecute?intorcdndu-ne
la Genesacitim cd Dumnezeu S-a odihnit a qapteazi. Prin urrnare,aceastaeste ceea ce rdmdne- ziua
de odihnd a lui Durnnezeu.Dar intrebareacare se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu?
intorcdndu-nela cartea Genesei descoperim c5 omul a primit conducereaplanetei, dar el trebuia sd
conduci recunoscindconducereasupremda lui Dumnezeu.Cu alte cuvinte, omul trebuia sd conducd
in condiliileTeocra{iei.Astfel, odihnalui Dumnezeupoatefi rezumatl in felul urmdtor- omul careare
conducerea planetei.dar funcliondndsub cdlduzirealui Dumnezeugi intr-o pdrtSgiegi armonieperfecti
L-
cu Dumnezeuldragostei.Acum si ne amintim istoria na{iunii Israel. Israelul in perioadalui Moise
constituia o teocrafie; ei au fost {Ecufi o impdrdfie de preo{i gi aveau un conducdtor mediatorial, pe
Moise. Totugi, principiul de conducereera Legea. Ce s-a intdmplat ca rezultat al acestui lucru? Ei nu
au intrat in odihna lui Dumnezeu aga cum a fost prevdzut in Genesaqi aceastas-a intdmplat datoritd
I
neascultbriiqi necredin{ei.
L-
li-.

OFERIREA ODIHNET SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA A I,UT DAVID

L-

i
Versetul7: El hotir6gtedin nou o zi: ,,Astilzi"-zicAnd,in David,duptratAtavreme,cum s-aspusmai sus:
I
,,Astilzi,dac6auzi(iglasulLui, nu vl impietri(i inimile!'n
L
t-
Psalmul95, desprecare deja am discutat,este,binein{eles,un Psalm al lui David ;i versetele7 gi 8
afirmd,in mod specific,,, O! de a1iascultaazi glasul Lui! ,,Nu v5 impetrili inima, ca la Meriba, ca in
l-
ziua de la Masa, in pustie". Oferireaodihnei evreilor din pustiea avut loc cu cinci sutede ani inainte
de perioada lui David gi astfel se ridicd o intrebare,,,S-a oferit odihna qi in zilele lui David?"
Rdspunsuleste,,da". Siprivim in I Cronici l7 versetele9la 14.Capitolull7 se ocup6,bineinfeles, de
{-
mareleLegdmdntDavidic gi in versetul9 Dumnezeuspune,,, am dat o locuin!6poporului Meu Israel,
gi l-am sddit ca sd fie statornicacolo gi sd nu mai fie tulburat,pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascd
a$acum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul 11,,, Cdnd !i se vor implini zilele, gi cAndte vei
duce Ia pirinlii tdi, voi ridica sdmAn(ata dupd tine, gi anumepe unul din fiii tdi, gi-i voi intdri domnia".
Apoi, in versetul 14, ,,il voi agezapentru totdeaunain Casa Mea qi in impdrd{ia Mea scaunul lui de
domnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate infelege din aceste versete ci in perioada lui David
imdrd{iei lui Israel i-a fost oferitd odihna agacum a fost qi in timpul lui Mo.ise.Urmitoarea intrebarear
trebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?"Rdspunsuleste,.nu". I Impara{i ll.9 la l3 vorbegte
despreacesteveniment.Capitolul se ocupi de inima lui Solomoncare a fost intoarsdde la Iehovaqi in
versetul9 se afirm[, ,, Domnul S-a mAniatpe Solomon,pentru c5 igi abStuseinima de la Domnul,
f)umnezeullui Israel,care i Se ar6tasede doui ori." $iversetele ll,12 gi l3 afirm5, ,, $i Domnul i-a
zis lui Solomon:,,Fiindcdai ibcut aga,gi n-ai pdzit legdmdntulMeu qi legile Mele pe care {i le-am dat,
voi rupe impdrd{iade la tine gi o voi da slujitorului tdu. Numai, nu voi face lucrul acestain timpul
vielii tale, pentru tatel teu David. Ci din mdna fiului t5u o voi rupe.Nu voi rupe insd toatd impdr6{ia;
_*I voi l6sao seminliefiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina lerusalimuluipe care l-am
--a
ales." Ce s-a intAmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iuneaqi din perioadaaceea poporul a
decizut intr-o apostaziedureroasd.Cu alte cuvinte, inimile lor s-auimpietrit.
s
--ta

.l
-t

--l
-t 49

.J
.t

--)
 DOVADA CA IOSUA NU A ADUS ODIHNA LA INTRAREA iN TARA PROMISA
I Versetul8: ,oC6ci,
dacl le.arfi dat losuaodihna,n-ar maivorbi Dumnezeu
dup6aceeade o altl zi."

Ceeace Psalmul95 ne aratl estecd Iosuanu a adusodihnapromis5.Motivul fiind, bineinfeles,

ci principiuldominantin timpul lui Iosuaera legeagi f)umnezeua hotirat,in condiliileLeglmdntului
celNou,ci odihnanu va fi realizatddecdtprin har.

CONCLUZIA

Versetul9: "Rf,mine,deci,o odihnflca ceade Sabatpentrupoporullui Dumnezeu."

Literal, rdm6neatunci o odihnd de Sabatpentrupoporullui Dumnezeu.Acest versetridicl

doui intreblri - prima,,,Cevreasf,spuntrprin odihnade Sabat?"Aceasta,bineinteles, ne duceinapoi
la odihnalui Dumnezeuin Genesaqi facereferirela lucrareadeslvdrpitda lui f)umnezeude creatiegi
la conducereaomului asupraplaneteica o Teocrafie.A doua intrebare- ,,Careeste poporul lui
Dumnezeu?"in uneleaspecte,tqfi cei rdscumpira{idin toateveacurilesuntpoporullui Dumnezesdar
aici, in mod specific,se face referirela Israelgi aceastadatoriti Legdmdntului
Avraamic.Prin Israel
aveasd vinl binecuvdntarea universald.Ceeace Dumnezeuspuneaici, prin autorulEpistolei cdtre
Evrei,estecI ceeace Dumnezeua prev[zutpentruom in Genesava fi realizat,in final. Va fi un alt
Adam careva zdrobiSatanocra{ia; va reinstaura Teocrafiagi va adduceodihnade Sabat.

CANN VA VENI ODIHNA PENTRU ACEI EVREI

gi el de lucrilrilelui, cum S-a odihnit

Versetul10: ,,Fiindcl cine intrf, in odihnaLui, se odihnegte
Dumnezeu de lucrflrileSale."

Patrulucruritrebuies5 {inemmintein legdturdcu'acestverset.Primul,evreii careil vor citi in

Necazulcel Mare. Ei vor gti din Danielcapitolul9 cd perioadaNecazuluicel Mare va fi limitati de o
perioaddde timp de qapteani. In al doileardnd,odihnala carese referdesteodihnalui Dumnezeu.
Cuvdntul este ,,katapusis"E;iinseamnd,,tncetaredin activitate". Construcfiadin greac[ aratdcd
aceastaesteodihnapersonalIgi privati a lui Durnnezeu. Totugi,al patruleaconceptestec[ pentrua
intrain odihnalui Dumnezeutrebuiesi experimenteze rdbdareapdn[ la desivdrgire.

GRABINDU.NE PENTRU A INTRA in onTHxA LUI DUMNEZEU

Versetul11: "Sf, ne grilbim,deci,sfrintrim in odihnaaceasta,

pentruca nimenisi nu cadiiin aceeagi
pildnde neascultare."

Se parec[ aici ar fi o contradicfie.

Dacdintrarea?nodihnalui Dumnez.u in intregimeprin
har gi prin credintd,atunci de ce trebuie sd ne grdbirn si intrlm? Totugi,trebuie "r,. gi
finem minte
circumstantele cu care se confruntauevreii. Aceastaeste o reluarea experien{eipe care a avut-o
poporulla Cades-Barnea, a$acu esterelatatiin Numeri l3 qi 14.C6ndisraeliliiau primit vesteade la
celedoisprezece iscoade,numai Iosuaqi Calebau ardtatcredinfd.Cuvintele,,,sAne grlbim" sunt
tradusedin ,,spoudaz";inseamnd ",agr6bi,a facein grab6,a sestrldui,a se sili, a acordaseriozitate".
il
Astfel, in{elesulestede inensitatea scopului.urmat de intensitatea efortuluipentrurealizareaunui
scop, care este odihna lui Dumnezeu;ceea ce inseamndbinecuv6ntarea imp[rdfiei. Prin urmare,
versetulesteexplicit:spune,,,sbne"(adici evreii)ddm silinfapentruca nimenisi nu cadi (ceeace I
inseamnddintreevrei) in aceeagipildi de neascultare; qi un exemplupe caream puteasd-l avemin
vedereesteintdmplareade la Cades-Barnea. Expunerea Psalmului95, pentrucd nu a fost des[vdrgitS
datoritdegeculuide a intra in odihnalui Dumnezeu,avertizarea a fost adus[ la o concluzie.Autorul a
gi r
folosit sabiaDuhului citAndPsalmul95 pentruavertizarea evreilorimpotrivapdcatuluinecredin{ei. in
50 I
I
versetelel2 gi l3 aceastdavertizareesteaccentuat5.Sunt doud aspecteale avertiz6rii.Primul, judecati
gi apoi m6ngdiere.Existd judecatd - descoperireaprob,lemei- gi mAngiiere - descoperirearemediului.
De aspectuljudecdtii se ocupdin versetelel2 qi l3 qide m6ng6iereversetele14 la 16.

I. JUDECATA _ NNSCOPERIREA PROBLEMEI _ 4:12-13

Versetull2: ,,C[ci Cuv6ntul lui Dumnezeuesteviu gi lucritor, mai tf,ietor decAtorice sabiecu doui
tiiguri: piltrunde pAni acolo cl despartesufletul9i duhul, incheieturilegi mSduva,judecl simfirile gi
gAndurileinimii."

Scriitorul afirmd, mai int6i, ce este Cuvdntul lui Dumnezeu gi apoi ce face Cuvdntul lui
Dumnezeu.in primul rAnd,CuvAntullui Dumnezeuesteviu. Timpul folosit aratdcd acestCuvdntal lui
Dumnezeu este activ gi lucrdtor in mod constant. Cuvdntul din greacd pentru ,,lucrdtor" este
,,energes"; gi din acest cuvdnt din greacd oblinern cuvdntul ,,energie"in limba englezd; gi astfel,
conceptul este de Cuv6nt al lui Dumnezeu care este activ, insufld energie. $i apoi Cuvdntul lui
Dumnezeu este mai tlietor decdt orice sabie cu doui tliquri. CuvAntul din greacd folosit pentru ,,mai
tf,ietor" inseamn[ simplu ,,a tdia".Astfel, Cuvdntul lui Dumnezeu are calitlli de p[trundere. In al
doilea rAnd, scriitorul subliniazd ceeace CuvAntul lui Dumnezeu face. Spune cd el este pitrunzitor.
Mai degrabd pdtrunde decdt imparte. Apoi scriitorul explicd mdsura in care pdtrunde. Ar trebui sd
observlm cd el se ocupi de partea spiritualSa omului. NIV interpreteazdacest lucru,,,pdtrunde pAnd
acolo cd despartesufletul gi duhul". Conceptul este cd acestCuv6nt a lui Dumnezeu pitrunde pentru a
descoperice este sufletescAi ce este spiritual.Trebuie sd ne oprim aici pentru a descoperiin{elesul
acestui lucru. Cuvdntul lui Dumnezeu descrie omul ca fiind o fiinli triuni - duh, suflet gi trup, I
Tesalniceni 5 versetul 23. in primul rAnd, omul este duh; cuvdntul din greacd pentrir ,,dllh" este
,,pneulr1&".Este amintit in Genesa,,,$i Dumnezeu i-a suflat in ndri suflare de via!6". Suflarealui
Dumnezeua creat duhul omului. in acestaspect,omul fiind duh, este conqtientde Dumnezeu.Apoi
CuvAntul lui Dumnezeu spune, ,,$i omul a devenit un suflet viu"; cuvdntul este ,,nephesh".Prin
urrnare,omul a devenitconptientde elinsugi. Dumnezeua alcdtuitparteamaterialda omului din farAna
pdmdntuluigi prin cele cinci simfuri ale trupului sbu, omul este congtientde lumea exterioarl. La
cddereaomului in pdcat,el a murit din punct de vederespiritual,relalia lui cu Dumnezeua fost ruptd gi
omul a devenit sufletesc gi carnal, Odati cu naqtereadin nou, omul este inviat din punct de vedere
spiritual.in loan 3 Dornnul i-a spus lui Nicodim cd trebuie sd se nascSdin nou. Totuqi,^problema
cregtinuluiestecarnalitatea,ceeace inseamntrcd omul nu estedominatde duh, ci de came, In Rornani
8 versetul 7 Pal'el spune, ,, Fiindcd umblarea dupd lucrurile firii pdmdnteqti (sau carnale) este
vrdjmdgieimpotriva lui Dumnezeu". in 1 Corinteni 3 verseteleI la 4, citim c[ cei din Corint credeau
cd sunt spirituali dar Pavel le spune cI sunt,,fireqti" sau,,carnali". Astfel Cuvdntul lui Dumnezeu
pdtrundepentru a descoperi.Apoi Cuvdntul lui Dumneeu se ocupb de partea fizicd'. Se referd la faptul
cd el ,,desparteincheieturile qi mdduva". CuvAntul ,,incheieturi" in original inseamnl ,,ceeace une$te
sau potrivegte". Pavel folosegteacelagicuv6nt in Coloseni 2 versetul 19,,, $i nu se fine strdnsde
Capul din care tot trupul, hrinit qi bine inchegat,cu ajutorul incheieturilorgi leg6turilor,igi primegte
cre$tereape care i-o di Dumnezeu".,,Miduva" vorbegtede,,sindtatea interioar6". Proverbe3.8
afirmd, ,, Aceasta va aduce sdndtatetrupului t6r,r,gi rdcorire oaselor tale." Prin urmare, Cuvdntul lui
Dumnezeupitrunde gi din punct de vederefizic. Cum ar puteasd o fac6?Ei bine, esenlachestiuniistd
in aceeacd Dumnezeu cunoagteformatul nostru fizic gi Cuvdntul Sdu se ocupd cu siguranld gi de
parteafizicdafiin{ei umane.in I impdrafi 19 verseteleI la 18 DumnezeuS-aocupatde slujitorul Sdu,
Ilie; el trecuse prin experienta traumaticd de pe Muntele Carmel gi era epuizat din punct de vedere
fizic, mentalgi spiritual.Aea nevoiede somn gi aveanevoiede hrand;i Dumnezeua eidustoateaceste
lucruri slujitorului Siu obosit. Cdnd Pavel i-a scris lui Timotei in 2 Timotei 4 versetul 13, i-a cerut
mantauapentru cdldurd gi cirfile pentru bundstarealui mentald gi de asemeneapdrtSgialui Marcu.
Pentru a rezuma acest verset, evreii ar fi putut sd se gAndeascdsd acfioneze din punct de vedere
spiritualintorcAndu-se la legeaVechiului Testament.Oricum. aceastale-araducedoar condamnare. De
asemeneatreb:rie sd se gdndeascdcum vor trece prin perioadanecazului cel mare din punct de vedere
fizic. Totugi, ei vor fi descoperitatunci c5 acestCuvdnt al lui Dumnzeu este viu; ceea ce inseamndcd
estemereu avtiv gi lucrdtor- ne insufli energiegi ne face activi. Acest adevdreste,bine?nfeles, un
51
cuvantpretiospentrufiecaresfdntal lui Dumnezeu.in acestfel a explicatscriitorulce esteCuvdniul
lui Dumnezeu;Ce face Cuvdntullui Dumnezeu;gi apoi el se ocupi de ce realizeazdCuvdntullui
Dumnezeu. La sfdrgitulversetului12,el afirmi, ,judeci simlirile9i gdndurileinimii". in priul rdnd,
Cuvdntullui Dumnezeudistinge.Cuv6ntuldin greacdeste.,kritikos"; inseamni,,ajudeca,a irnp[r{i, a
dilbren{ia".Dar ce judecd el? Rispunsuleste,,g6ndurile"omului. Se refer[ la adeviratelegdnduri
interioareale omului.Dardeasemenea Cuvdntullui Dumnezeu judeci,,simtirileinimii". Se referl la
concepfiile noastre cele mai addnci.Astfel Cuvdntullui Dumnezeujudec[ gi despartefiecareg0nd
interior gi fiecare concept al fiinlei noastreascunse.Apoi scriitorul ne oferl o descoperirc
surprinzitoare in versetul13.

de El, ci totul estegol gi descoperit

Versetul13: ,,Nicio filpturitrnu esteascunstr inainteaochilorAceluia,
cu careavema face."

Nici o fbptur5;aceastainseamndcd fiecarefiinfd creati gi ne includepe fiecaredintre noi.

Versetulspune,,,totul este descoperitinainteaochilor Aceluia cu care avem a face". Cuv6ntul r[
,,descoperit"esteun cuvdntineresantin greacS;este.,trachelos". Se referi la,,git sau g6tlej" gi
inseamni,,a prindegi a suci gaul". Ideeaesen{ialidin frazdeste,,a te retragegi a expunegdtul unui
animalde sacrificiula altar".Acestaesteun cuvAntfoarteexpresivpentruevreigi ei vor gti exactce a I
avut scriitorulin minte.Astfel Cuvdntullui Dumnezeudemascheazf, gi descoperice trebuiejudecatgi
ucis.in acestmod, scriitorulse ocupdde primul aspectal Cuvdntuluilui Dumnezeu, carejudecl gi
descoperd problema.
[j

2. TvTANCATRE_ DESCOPERIREA REMEDIULUI _ 4z 14.16

rfi
AVEM UN MARE PREOT u
Versetul14: ,,Astfel,fiindcil avemun Mare Preotinsemnat,carea stribfrtut cerurile-peIsus,Fiul lui
Dumnezeu-sA riminem tari in mfrrturisireanoastrtr." ru
Scriitorulpunein discu{ietrei punctegi apoi aduce qi un sfat.Primul punct,,,avm un Mare
Preot". Amintili-vi cdt de semnificativva fi acestlucru pentrupentruaceasti generafiede evrei. il
Pentrunoi. cititorii dintre Neamuri,avem nevoietotuqi de o explicatie.Pentruevrei conceptualde
Mare Preotar aveaconotafiievidente,dar estenecesarpentrunoi sf,ne g6ndimpufin la rolul Marelui
Preot.in capitolul5 versetull, el afirmd,,, in adevdr,oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, rl
estepuspentruoameniin lucrurileprivitoarela Dumnezeu, ca si aduc6darurigijertfe pentrupdcate".
Versetulse referf,laZiua Isp5giriicareera punctualculminantalrolului de Mare Preot.Proceduradin
Ziua Ispiqirii este descrisdin Levitic capitolul 16. Cititorii evrei ai acesteiEpistole nu vor avea
l
problemecu vizualizarea acesteiproceduridar sdincerclm sf,ne gdndimgi strne traslm ?nochii min{ii
noastrece implica ea. In primul rAnd,intreagaadunarea Israeluluiera aunat[ nainteaTemplului gi
Marele Preot trebuia si se imbrae cu hainelelui preofegti.Nu este timp si intrlm in detaliile
t
simbolurilorimplicatedar fiecareaspectal ?mbrdciminfiipreotuluivorbegtede cevadin lucrarealui
Hristospentrunoi. Apoi MarelePreotcereadoi lapi qi sor;uleraaruncat.Unul din fapi eradesemnat
fie {ap ispdqitorgi celilalt aveasi fie pentruDomnul.inaintede a faceispdgirea
sd
pentrupoporulIsrael
I
N'larele Preot lua o cidelnili plini cu ctrrbuni apringi de pe altar gi lua in mdnd tdm6ie gi o aducea in
templu.Ne amintimc[ templuaveadouf,compartimente. Primulaveaun candelabru cu qaptecu qapte I
brafevorbinddespreHristoscareesteluminalumii; masacu pdinilepentrupunereainainteaDomnului
vorbescdespreHristos care estePAineaViefii gi apoi era altarulde aur pentruardereatlmdiei care
descriarugdciunilede mijlocire ale Domnului.Mai era Chivotul Legdmdntuluigi prezen{alui t
Dumnezeu,slavaShekina.Inaintede a jertfi fapul,MarelePreotlua tim6ia gi cdrbuniiapringigi ardea
timdia in locul preasfhntdin templu.Aceastavorbegtede rugdciunileDomnuluiinaintede ristignire.
A fostmarearug6ciunede mijlociredin Ioan l7 gi de asemenea rugiciunileplinede agoniedin gr[dina x
Ghetsimani. Dupbaceasta MarelePreotveneain templu;jertfeatapulgi, dupdce ii strdngea sdngele
fapuluiintr-un vas,intra in Locul Preasffintin prezen{alui Dumnezeugi imprdgtias0ngelelapului pe
52
I
I
t
-J

-t capaculde aur al Chivotutui Legim6ntului la care ne referim ca al scaunulmilei. Apoi Marele Preot
_t iegeaincd o dati din templu gi luAnd lapul de ispSgireii punea mdinile pe cap qi mdrturiseatoate
picatele copiilor lui Israel gi ppul era trimis in pustie pentru a nu mai fi vizut niciodati. Trupul lapului
- jertfit avea sd fie ars in afara taberei. Toati aceastdprocedurl vorbegtede lucrareade riscumpirare a
{ Domnului. Autorul Epistoleicdtre Evrei va descrieaceastamai detaliat,dar estenecesarpentrunoi sd
avemo schili a prciceduriidin Ziua Ispdgiriiin acestmomenttn agafel in cdt sd puteminlelegecum va
t putea aplica aceastala Hristos. Pavel, bineinleles, a fbcut acelagi lucru in Romani'capitolul 3 qi in
_-
versetul25 el afirrnd, ,, Pe El Dumnezeu [,-a rdnduit (vorbind despreDomnul Isus) mai dinaintesd fie,
prin credinla in sdngele l.ui, o jertfb de isp5gire". Cuvdntul ,jertlb de ispdpire" poate fi redat ca
_-t ,,scaunulmilei". Totugi, punctul culminant al acesteiproceduriavea ca rezultatceeace in Levitic se
nume$te,.odihnade Sabat". Capitolul l6 versetele30 gi 3l afirmd urmitoarele:,, Cdci in ziua aceasta
se va face ispdqire pentru voi, ca sd v6 curilifi: vepi fi curdfifi de toate picatele voasfte inaintea
= Domnului.Aceasta sd fie pentru voi o zi de Sabat,o zi de odihnS,in care si vd smerili sufletele.
Aceastasd fie o lege vegnicd". Levitic ne aducesirnboluldar Domnul nostrueste anti-simbolul.El a
----1 suferit in afara taberei;sdngeleLui a fhcut ispiqirea;Domnul nostru este scaunulmilei dar rezultatul
-{
final va fi odihna de Sabat.Aceasta,binein{eles,face referire la a doua venire a Domnului; la zdrobirea
satanocra{ieigi la a$ezarea?mpdrdfieiLui. Apoi al doilea punct pe care autorul il aduce in disculie in
acest verset este c5, toate acesteafiind sdvdrgite,El a strdbltut cerurile. In templu ispdgireanu era
_r ficuti pAnbce s6ngele{apului nu era imprdgtiatpe scaunulmilei gi in acelaqifel ispSgireaDomnului
nostru nu a fost indeplinit6 pdnd cdnd sAngelesdu vdrsat nu a fost prezentatin locul sftnt, qi anumein
cer. Evrei capitolul 9 versetul 12 spune,,,$i a intrat, odat6pentrutotdeauna,in Locul preaSfAnt,nu cu
- sdngede {api gi de vi1ei,ci cu insugi sAngeleS6u, dupd ce a cdp6tato rdscumpdrareve;nic6". Acum
pentrua-$i prezentasAngele,El a trebuit sd strdbati cerurile.Scripturavorbeqtede trei ceruri; primul
cer vorbeqtede atnrosferadin jurul pdrn6ntului;al doilea,esteceeace noi numim spa{iulexterior,adici
J cerul instelat; qi al treilea. este sala tronului lui Dumnezeu.Satan locuieqtein primul cer. Efeseni2
versetul2 spune ci el este ,,prinful puterii vdzduhului" sau, aga cum scrie in NIV, ,,domnul puterii
-d v[zduhului". Fird indoiald, Satan a ?ncercats6-L impiedice pe Domnul sd ajungi cu sdngeleSiu
scump pAni la al treilea cer. Apoi esteal doilea cer - Efeseni6 cu 12 afirmf,, ,, duhurilor rdutdfiicare
Sunt in Iocurile ceregti" - observafi,cuvAntuleste la plural. in Apocalilrsacapitolul l2 se spune,,cd
= Satantrdgea dupd el a reia parte din stelele cerului, gi le arunca pe pdmAnt". in felul acestafiinlele
angelicesunt legate de al doilea cer. Apoi existd al treilea cer - Zaharia capitolul 3 versetul I afirm[, ,,
El (ingerul) mi-a ardtat pe marele preot losua, stdnd in picioare inaintea Ingerului Domnului, qi pe
= Satanastdndla dreaptalui, ca sd-l p?rascd".Din nou, in Apocalipsa12, versetul10, spune,,, pentrucd
pir?qulfralilor nogtri (Satan),care zi gi noapteaii pira ?nainteaDumnezeului nostru, a fost aruncat,jos".
1 In acestfel vedem ci Satantrebuie s5 I se fi impotrivit Domnuiui centimetru cu centimetru pentru a-L
_-J impiedica sd prezinte cu sdngele Sdu scump ca o ispdgire pentru p[cdto;i. Acum haide{i sd-L
observdmpe Marele nostru Preot care a strlbdtut cerurile. Pavel explicl aceastain Coloseni 2 versetul
15, ,, A desbrdcatdomniile gi stdpAnirile,gi lc-a fhcut de ocar6inaintealuntii, dupd cc a ieqit biruitor
= asupra lor prin cruce'". Cuvdntul .,dezbrbcat" este ,,apekduomai"; inseamnd ,,a se lepdda in
intregime"; aceastapentru propriul avantaj;,,a jefui, a dezarma". Depi Satan s-a luptat cu Dornnul
nostrucentimetrucu centimetrupentrua-L irnpiedicasi inainteze,Isus a biruit. Bineinfeles,Aaron nu
:=
a putut aduceit:rtaredar Marele nostru Preot,Domnul qi Mdintorul nostrum lsus Hristos ne-aadus.Al
treileapunct in versetul14 vorbegtede Isus,Fiul lui Dumnezeu.Nurneledin Vechiul Testamentpentru
I Isusestelosua. Iosuadin Vechiul Testamentnu a putut aduceodihnapromisddar acestIosuaesteFiul
*,4
lui Dumnezeu;astfel riscumpdrareaa fost adusi de Marele nostruPreot gi odihnade Sabatva fi adusi
de acest losua, Isrrs. Fiul lui Dumnczeu. Apoi scriitorul ne dd acost sfat, ,,sd rdmdttcm lari in
,l
_{ mirturisireanoastr5". El le spuneevreilor Einou5 ceicare credemci acestlucru esteadevdrat;acestea
sunt faptele Domnului nostru sl5vit gi noi trebuie si rlmdnem tari mai departe. Acest lucru este
---t importantpentrunoi dar cu atat rnai mult va fi pentruevreii din perioadaNecazuluicel Mare.
_t

---1
-'.,{
_{

=
--t 53

-J
cRrJA $I pREocUpAREAeRoFUNDAa novrNr;lur NosrRU nalA DENoI ToTr
Versetul15: ,,C!lcin-avemun Mare Preot,cares6 n-aibilmilfr de slf,biciunilenoastrelci unul carein
toatelucrurilea fostispititca gi noi,dar fiiril piicat."

Fraza,,caresi n-aibdmild" esteformatddin douhcuvintedin greaci,,sunpatheo".Celedoud

cuvintecombinate inseamnd.,cucei caresuferd".Din acestcuvdntobfinem,,simpatie".Gdnduldin
spateleacestuicuvdntdin greacdestecd intr-unmod unic Domnulnostrusuferdimpreunl cu noi. Am
un nepot carea avut pneomoniecdnd aveanumai doi ani. Pentrua-i oferi timp liber fiicei mele gi
pentruca si nu mai steamereucu Mark am fost de accords[ staucu el in spitaltimp de cAtevaore in
fiecarezi. Odat[ l-am l6satdormindpentrua merges[ servescmasala restaurantul spitalului.CAndm-
am intorsla patul lui Mark am descoperitcI el se trezisegi eraprofundsupiratpentruc5 bunicul s5.u
nu mai era cu el. imi amintescci atuncimi-a venit in minteacestversetqi am recunoscutcI intr-un
mod cu totul unic Domnul nostrusuferdimpreuni cu noi dar el nun e pdrdsegte nici o clipd.Observali
cf, in toateacestelucruriel a fost ispitit (sauincercat)ca gi noi dar {iri pAcat.Isusa suferittoateaceste
dificultdli,intristlri gi dureripe carele suferimgi noi gi, prin urmare,El poatesi aibdmili (sunpatheo)
de noi.
in iedereaacestoradeviruriuluitoareautorulexplici atitudineape caretrebuiesdo lubm.

Versetul16: ,,Sdne apropiem,deci,cu deplini increderedescaunulharului,ca sl cflpf,tf,minduraregi sI

gflsimhar,casAfim ajuta{ila vremede nevoie.'n

Amintiii-vi cf, acegtievrei vor fi in perioadaNecazuluicel Mare gi sfatul esteca ei ,,s[ se

apropiecu deplindincrederede scaunulharului". Din nou,minteaevreiasc[va aveain vederetemplu
cu locul preasf6ntundese gdsegte prezenlaSlavelui Dumnezeu. ChivotulLegdmdntului(aceacutiede
aur in care se fineauceleZece Ponrnci)pentruun plcdtos era tronul de judecatd,dar cu s6ngelelui
Hristosimprdqtiatpe capac,era scaunulmilei gi, prin urmare,scaunulharului. Scaunulreprezintd
autoritate;harul reprezintitoatebogi{iile lui Dumnezeupe cheltuialalui Hristos;gi observafici prin
venireaintrup c[pitim indurare.Domnula spuso pild6 interesantiinLuca l8 versetele 9la 14;este
gi
intimplarea vamegului a Fariseului.Fariseul depindeade bundtatealui, dar vamegul spunea
,,Doamne,ai mil6 de mine pdcltosul". Acum cuv6ntulpe careil foloseqte esteintereasnt.Literal este
pestemine picitosul". Domnul sfrrgeqtepildaafirmdnd,,,Eu vd spunci mai
,,mila Ta s[ fie aqezatd,
degrabdomul acestas-a pogordt acas6socotit neprihdnitdecdtcelalt". In aceasti pilde Domnul
definegteadevirul vegnicctr plcitosul pierdutgi condamnatpoatefi socotitneprih[nit prin sdngele
vdrsatal lui Hristos.Oservafic[ pentrucei carevor veni veni ca gi pdcdtoqipierduli care cautdmili
autorulspuneci vor c6pita induraregi vor glsi har, ca si fie ajuta{ila vremede nevoie.Conceptul
confinutin acestversetestecd Isusesteintotdeauna gatasdne ajute.

54
5

1
.APIT'LUL s
t
RoLUL DOMNULUI NOSTRU PENTRU VENIR.EAIUPANATIEI $I A ODIHNEI CA
PRooRoc,PREorgt innrAnlr
Ludnd primul rol al Domnului nostrude prooroc,in Deuteronom18 versetull5 Moise a spus,,,
Domnul, Dumnezeul tdu, ifi va ridica din mijlocul tiu, dintre fralii tii, un prooroc ca mine: si ascultali
de el". Cuvdntul din ebraicl pentru,,prooroc" este,,nabi"; inseamni,,a vesti sau a proclama".
Astfel, ideea rundamentali cu privire la rolul proorocului este de om care proc.iamd,vestegtesau
comunicdun mesaj. Evreii care vor citi aceasti Epistol[ vor recunoaqteaceastadin capitolul I versetul
2, ,, la sf6rgitul acestor zile, (Dumnezeu Tatdl) ne-a vorbit prin Fiul". Astfel, la prima venire a
Domnului nostru El a indeplinit ceea ce Moise a declaratin Deuteronom 18 versetul 15. Moise
continui sEspuni in versetele18 qi 19, ,,Le voiridica din mijlocul frapilor lor un prooroc ca tine, voi
punecuvinteleMele in gura lui, qi el le va spunetot ce-i voi porunci Eu. $i dacd cineva nu va asculta
de cuvinteleMele pe care le va spuneel in Numele Meu, Eu iivoi cere socoteald".La prima venirea
Domnului nostru, atunci cdnd s-a adresatIsraeluluii afa cum este scris in Ioan 3 versetul34, El a
afirmat, ,, Cdci Acela pe care l,-a trimis Dumnezeu, vorbegte cuvintele lui Dumnezeu, pentru cd
Dumnezeunu-l di Duhul cu misurd". Astfel, Domnul a venit pentru a indeplini proorocialui Moise
din Deuteronom 18 gi amintili-vi ci acestecuvinte ale Lui se adresauevreilor; prin urmare,avem
avertizareadin Evrei capitolul 2 verseteleI la4,,,Cum vom scdpanoi dacd stdm nepdsdtorifafd de o
rndntuireaqade mare". Ar trebui sd observdmin pasajeledin Vechiul Testamentcd rolul proorocului
era cu totul diferit de cel al impdratului sau preotului. Moise qi David au fost excep{ii de la aceastd
regulddar descoperimin Vechiul Testamentc6 gi regii gi preo{ii erau mustrati de prooroc. Intr-adevdr,
chiar dacd David a fost un prooroc in adev6ratul sens al cuvdntului, el a fost totugi mustrat de
prooroculNatan cdnd a plcdtuit impotriva lui Dumnezeu.

ROLUL DOMNULUI NOSTRU DE IiUPANAT

Despre aceastas-a vorbit deja in Epistold in capitolul I versetul 8, ,, ps cdnd Fiului I-a zis:
,,ScaunulTdu de domnie, Dumnezeule,este in veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de
dreptate". Acesta este, bineinfeles, un citat din Psalmul 45 versetele 6 qi 7. Totuqi, in I Timotei 1
versetul 17, Pavel se referd la Domnul nostru ca fiind impiratul vegnic. Astfel, la a doua venire a
Domnului,El iqi va ocupa pozilia lui neprihdnitide Imp{rat.

ROLUL DOMNULUI NOSTRU DE PREOT

in Evrei 6 versetul 20 se afirmi. ,, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor,cdncla fost
fhcut ,,Mare Preot in veac, dupd rdnduiala lui Melhisedec".Acum lucrul interesantcu privire la
Melhisedeceste cE de fapt el a fost preot gi rege.Aceste slujbe nu au fost unite niciodatdin Vechiul
Testament.Dumnezeu a cunoscutstareade pdcat a omului gi ci dacd o persoani ar fi avut acestedoud
slujbe ar fi sfdrqit printr-un dezastru.in 1 Cronici capitolul 26 avemcazul marelui implrat Ozia carea
adusatdt de multi binecuvAntarepesteIsrael dar pentru cd s-a strdduit atdt de mult sd preia func{ia de
preot a fost judecat in mod aspru de Dumnezeu pentru aparilia lui nedoritSin slujba de preot. Totugi,
unirea acestor doud slujbe, preot gi rege, se gisegte in profetia Vechiului Testament. ln Zaharia 4
versetele11 la 14, tdndrul prooroc, Zaharia a avut viziunea celor doi mislini qi, in versetul 14 el
afirmd, ,,AceqtiaSunt cei doi unqi, care stau inaintea Domnului intregului pdmAnt."Acum, prima
implinire a acestei viziuni profetice s-a referit la Zorobabel, conducdtorul, gi losua, marele preot.
Totugi, indeplinirea finald a acesteiviziuni remarcabile va fi in Isus Hristos; El va sluji de pe tronul
Sdudin lerusalim ca PreoVirnpdratpesteintreaga lume. Acest lucru este adeverit in Zaharia6 versetul
13, unde se afirmd, ,, Da, EI va zidi Templul Domnului, va purta podoabS?mpdrdteascS, va gedeagi va

55
stdpdnipe scaunulLui de domnie,va fi preot pe scaunulLui de domnie,gi o desdvdrgitiunire va
domni intre ei amdndoi."Astfel, Domnulva imbinain mod perfectrolurile,mai int6i, de ProorocAi
implrat, Deuteronoml8 versetelel5 la l9 gi FapteleApostolilor3 versetele22\a23;qi Preot/impirat
in Psalmul110verseteleI la 7. AutorulEpistoleicf,treEvrei seva ocupade acestaspectin capitolele5
gi 7. Sub conducerea Domnuluinostruca Preotgi impdrat,Psalmul72 versetul17 rezumddomniaSa
neprihdnitdin cuvintele,,, Cu el sevor binecuvdnta
unii pe al1ii,gi toateneamurileil vor numi fericit."
La prima venirea DomnuluinostruEl a apdrutin rolul de Prooroc/Impirat;El a rostit cuvintelelui
DumnezeucdtrepoporulIsraelgi le-avestitci impdrdfiaceruriloresteaproapein persoana impdratului
lor, gi anumeIsusMesia.Totuqi,la a douavenirea Domnuluinostru,El va aplrea ca Preot/imp6rat.
Va trebui s[ studiemcalificirile Domnuluinostrude a lua aceastipozilie dubld dar ar trebui si ne
amintim c[ Domnulnu ar fi putut si slujeascila templuldin Ierusalim.in primul r6nd,pentrucd nu
era din semin{ialui Aaron; Domnul nostruproveneadin seminlialui Iuda. in acestfel, Legf,mdntul
Mozaicnu sepotriveacu PreoJiaDomnului.in condiliileLegimAntuluiMozaicAarona fost cel numit.
Av6ndin vedereacestlucru,trebuiasi fie un LegimdntNou cu o Preo{ienoui. Acum suntasemdniri
Ei deosebiriintreAarongi Domnuldar,mai intAi,sdne gdndimla Aaron.

PREOTIA LUI AARON

Versetull: "in adevir,oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, estepuspentruoameniln lucrurile

privitoarela Dumnezeu,casi aducildaruri gijertfe pentrupilcate."

Trei lucruri semnificativepot fi observatein legduri cu Aaron. in primul rdnd, el a fost luat
dintreoameni;a fost ales.in al doileardnd,el a fost numit si reprezinteomul inaintealui Dumnezeu;
gi, in al treileardnd,pentrua aducedarurigi jertfe pentrupdcate.Cuvdntul,,aducS"este,,prosphero"
qi inseamnl,,a duce ciffe sau spre"; astfel,Aaron trebuiasd prezintecevainaintealui Dumnezeu.
Acestedaruri erau simple in generalgi apoi eraujertfele careerauin mod specificjertfe de sdnge.
Vedemimediatasemlnlrile dintre Domnul nostrugi Aaron dar suntde asemenea gi deosebiriuriage.,
fi_
De exemplu,Domnulnostrunu a fost luat dintreoamenia;a cum a fost luat Aaronde Dumezeu.Petru
spuneacestlucruin I Petru I versetele18 la 20, ,, cdci qtifi cd nu cu lucruriperitoare,cu argintsaucu
aur,ali fost riscumpdratidin felul degertde vie{uire,pe care-lmogteniserdfi de la pirinfii vogtri,ci cu
u
sdngelescump al lui Hristos, Mielul idrd cusur i ftr6 prihan6.El a fost cunoscutmai inainte de
intemeierealumii, gi a fost ardtatla sffiryitulvremurilorpentruvoi". ScriitorulEpistoleicltre Evrei
confirm[ faptul cI Domnul nostruma rdspunsla aceastdchemarein capitolull0 versetul7, ,,Atunci
u
am zis:,,iatii-Md(in sulul cirfii estescrisdespreMine), vin sd fac voia Ta, Dumnezeule!"
It
SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON

Versetul2: ,,Elpoatefi ingAduitorcu ceinegtiutorigi rilticifi, fiindcitr

giel estecuprinsdeslSbiciune."

Se nascdoul gdnduri.Aaron trebuiasd fie ingiduitor cu cei neqtiutoriqi, in al doilea rdnd, T

trebuiasi aibd mili de cei in slSbiciune.
Sd lulm primul punct,,,ingdduitor
cu cei negtiutori".in
capitolul4 versetull5 se vorbegtedespreDomnulnostrucareare mild de sldbiciunilenoastre.in acel
versetcuvdntulfolosit ?n greac[ este,,sunpatheo"; sun cu patheo-,,a suferi". Cu alte cuvinte,
I
Domnul nostru suferi imprcuni cu noi. Totugi, in legdturi cu Aaron este folosit un cuvdnt diferit din
greac6.Este,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul,,metronom" gi
,,patheo"din nou ,,a suferi". Astfel, Aaronpoateaveadoaro judecatdm[surati cu privire la gregelile
il
altora.Apoi, al doileapunct,scriitorulne oferdmotivul,,,fiindcl gi el estecuprinsde slSbiciune".
Cuvdntul,,cuprins"este ,,perikeimai"gi inseamnf,,,a fi aproapebolnav" qi ,,slibiciuno" este
din care oblinerncuvdntulnostru,,astm6".inlelesulfundamental
ll
,,astheneia" este .,o slibiciune
mortaldcareii facepe oamenicapabilisi pf,cituiascd".Astfel, problemalui Aaron era ci el puteasi
aibi doaro judecatdmdsurat6pentrucd el insu;i era cuprinsde sldbiciunemoralI datorit5naturii lui il
pdcdtoase.Un reportajde gtiri recentardtacd unul din cincisprezece
doctoriin aceastifari suferddin
cauzaabuzuluide alcoolsaudroguri.Estegreusl ne imagindmcum ar puteaun asemenea doctorsf,
56 ll
lJ
stipdni pe scaunulLui de domnie,va fi preot p. .ruu"ut Lui de dornnie,qi o desdvdrgitE unire va
domniintre ei amdndoi."Astfel, Domnul va imbina in mod perfectrolurile,mai int6i, de Proorocqi
impdrat,Deuteronoml8 versetelel5 la l9 gi FapteleApostolilor3 versetele22\a23; giPreotlimpdrat
?ii"PialmulI 10versetele I la 7. AutorulEpistoleicdtreEvrei seva ocupade acestaspectin capitolele5
gi 7. Subconducerea Domnuluinostruca Preotgi impdrat,Psalmul72 versetul17 rezumddomniaSa
neprihdnitdin cuvintele,,, Cu el sevor binecuvdnta unii pe al{ii, gi toateneamurileil vor numi fericit."
La prima venirea DomnuluinostruEl a apdrutin rolul de Prooroc/Impirat;El a rostit cuvintelelui
Dumnezeu cltre poporulIsraelgi le-avestitcd impdrdliaceruriloresteaproapein persoana impdratului
lor, gi anumeIsusMesia.Totuqi,la a douavenirea Domnuluinostru,El va apirea ca Preot/impirat.
Va trebuisi studiemcalificirile Domnului nostrude a lua aceastdpozilie dubl6 dar ar trebui sd ne
amintimcd Domnulnu ar fi putut si slujeascf, la templuldin Ierusalim.in primul rdnd,pentrucI nu
era din semin{ialui Aaron; Domnul nostruproveneadin seminlialui Iuda. In acestfel, Legimdntul
Mozaicnu sepotriveacu PreofiaDomnului.in condiliileLegdmAntului MozaicAarona fost cel numit.
Avind in vedereacestlucru,trebuiasi fie un LegimAntNou cu o Preofienou6.Acum suntasemlniri
gi deoiebiriintre Aaron gi Domnuldar,mai int6i,ia ne gdgdimla Aaron.

PREOTIA LUI AARON

Versetul1: "in adev6r,oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, estepuspentruoameniin lucrurile

privitoarela Dumnezeu,ca sil aduc6daruri gijertfe pentrupf,cate.n'

Trei lucruri semnificativepot fi observatein legdurl cu Aaron. in primul rdnd,el a fost luat
dintreoameni;a fost ales.in al doileardnd,el a fost numit sd reprezinteomul inaintealui Dumnezeu;
qi, in al treilearAnd,pentrua aducedarurigijertfe pentruplcate.Cuvdntul,,aduc6"este,,prosphero"
qi inseamnd,,a ducecdtresau spre"; astfel,Aarontrebuias[ prezintecevainaintealui Dumnezeu.
Acestedaruri erau simplein generalgi apoi eraujertfele care erau?n mod specificjertfe de sdnge.
Vedemimediatasem[nlriledintre Dcrnnulnostruqi Aaron dar suntde asemenea Ei deosebiriuriage.
I
De exemplu,Domnulnostrunu a fost luat dintreoamenia;a cum a fost luat Aaronde Dumezeu.Petru
spuneacestlucruin I Petru 1 versetelel8 la 20, ,, cdcigtili cd nu cu lucruriperitoare,cu argintsaucu
aur,ali fost rdscumpdrafi din felul degertde viefuire,pe care-lmogteniserdli
de la pdrinfii vogtri,ci cu
ru
sdngelescumpal lui Hristos, Mielul fbrd cusur i fEr6 prihan6.El a fost cunoscutmai inainte de
intemeierea lumii, gi a fost ardtatla sfhrqitulvremurilorpentruvoi". ScriitorulEpistoleicf,treEvrei U
confirmi faptul cI Domnul nostruma rdspunsla aceastichemarein capitolul10 versetul7, ,,Atunci
amzis:,,iat5-Md(in sululcarfii estescrisdespreMine), vin sflfaovoia Ta, Dumnezeule!"
I
SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON

Versetul2: ,,EIpoatefi inglduitor cu ceinegtiutori9i rtrtflcifi,fiindcl gi el estecuprinsdesl6biciune."

Se nascdoui gdnduri.Aaron trebuiasi fie inglduitor cu cei neqtiutorigi, in al doilea rdnd, T

trebuiasi aibi mil6 de cei in sldbiciune.Sd ludm primul punct,,,?ngdduitor
cu cei negtiutori".in
capitolul4 versetull5 se vorbeqtedespreDomnulnostrucatreare mild de sldbiciunilenoastre.in acel
versetcuvdntulfolositin greacl este,,sunpatheo"; sun cu patheo-,,a suferi". Cu alte cuvinte,
I
Domnul nostru sufcrd imprcund cu noi. Totuq;i, in legdturi cu Aaron ests folosit un cuvdnt diferit din
greac6.Este,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul,,metronom" gi
o,patheo"din nou ,,a suferi". Astfel, Aaronpoateaveadoaro judecatl mlsurati cu privire la greqelile
il
altora.Apoi, al doileapunct,scriitorulne ofer5 motivul, ,,fiindci gi el estecuprinsde sldbiciune".
Cuvdntul,,cuprins"este ,,perikeimai"Ei inseamnd,,a fi aproapebolnav" gi ,,sl5biciung"este
din care oblinemcuv6ntulnostru,,astm5".lnlelesulfundamental
il
,,astheneia" este .,o sldbiciune
mortall careii facepe oamenicapabilisi pdcituiasci". Astfel, problemalui Aaron era cd el puteasd
aibd doaro judecatim6surat6pentrucd el insugiera cuprinsde sldbiciunemoralddatoritdnaturii lui li
p6cdtoase.Un reportajde gtiri recentardtacd unul din cincisprezece doctoriin aceastdtard suferi din
cauzaabuzuluide alcoolsaudroguri.Estegreusd ne imagindmcum ar puteaun asemenea doctorsf,
56 IJ
1
 ajute vreun pacient care are o problemd asem5nitoare.Doctorul insugi fiind cuprins de slabiciunecu
siguranfdva putea si dea un tratamentmisurat.

I URMATOARBA PROBLEMA A LUI AARON: EL TREBUIA SA ADUCA O JERTFA

PENTRU PACATELE SALE

Versetul3:,,$i,din pricina acegteisliibiciuni,trebuiesi aduciljertfe atf,t pentru plcatelelui, cAtgi pentru

ale norodului."

Aceasta binen[elesface referire la pdcatelelui Aaron. Cuvdntul ,,trebuie" este tradus din
cuvdntulgrec ,,opheilcl";inseamnS,,oobligafie,o necesitateimpus6". Referindu-nedin nou la Levitic
l6 care referire la proceduradin Ziua Ispipirii, ar trebui sh observdmcd inainte ca Aaron sI facd
ispdgireapentru popor, el trebuia mai intAi sd ia sAngeleunui taur in prezen\alui Dumnezeu gi sd facd
ispdgireapentru propriile lui picate. Cdt de diferit stau luc.rurilein legdturtrcu Domnul - El a fost un
Mare Preot perfect fdri slSbiciunile de card sufereaAaron gi a adus o jertfb des[vdrgitd. Cdt de bine
descrieacestlucru autorul Epistolei cdtre Evrei. Folosindmodeluljertfei din Ziua Ispigirii in Evrei 9
versetele24 la 28, el afirmb, in versetul 24, ,, Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare fEcut de
l
mdnd omeneascfi,dup6 chipul adevdratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se .j

infhligezeacum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu." Apoi autorul continud sd atragi atenlia cd El nu a
mers acolo ca mare preot sub Legimdntul cel Vechi ci in versetul 28 el ne oferd un adevdr glorios, ,, i

I tot a$a, Hristos, dupi ce S-a adusjert{E o singurl dati, ca sd poarte pdcatele multora, Se va arita a
doua oard,nu in vedereapdcatului,ca sd aduci mdntuireacelor ce-L agteaptS".

ASEMANAREA DINTRE CHEMAREA LUI AARON $I CHEMAREA DOMNULUI

Versetul4: ,,Nimeninu-gi ia cinsteaaceastasingur, ci o ia daci estechematde Dumnezeu,cum a fost

Aaron.t'

Slujba de mare preot cereao chemaredivind. Despreaceastagdsim in Exod 28 versetul 1,,,

Apropie de tine pe fratele tdu Aaron gi pe fiii sdi gi ia-i dintre copiii lui Israel gi pune-i deopartein
slujba Mea ca preoti: pe Aaron gi pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazargi ltamar".

a
t $r rsus MESrAA pRrMrr o CHEMAREDrvrNA
iN uon ASEMANAToR,
Versetul5: ,,Tot agagi Hristos,nu gi-a luat singur slavade a fi Mare Preot,ci o are de la Cel ce I-a zis:
i ,Tu egtiFiul Meu, astilziTe-alnniscut'."

Autorul Epistolei cdtre Evrei citeazd din Psalmul 2 versetul 7 gi descoperim ci Isus este
Marele nostruPreot pentrucd El esteFiul divin. Ar trebui si observlm cd dreptulde Fiu al Domnului a
fost impletit cu slujba Lui de Frooroc, Preot Ei impdrat. in greacdexist[ o afirma{ie retorici la s{hrgitut
acestui verset. Aparent aceastaeste ceruti in greac6.Ar putea fi cititi in felul urmitor: ,, Tot aga gi
Hristos, nu gi-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis: ,,Tu egti Fiul Meu,
astdzi Te-am ndscut." Acum limba greacSnecesitdurmltoarea afirrnafie, ,,Pe acestaunul singur T'atdl
L-a prosltrvit- pe Fiu fbc6ndu-Lun Mare Preot".

ACUM DEOSEBIREA _ SUPERIORITATEA PREOTIEI LUI HRISTOS

in primul rind, preo{iaDomnului nostru este vegnicdgi este ilustratdprin Melhisedeccare a

fost preot 9i rege.

Versetul6: ,n$i,cum ziceiarSgiintr-alt loc: ,Tu eqtipreotin veac,dupil r6nduialalui Melhisedec'."

57
 Cuv6ntul,,r6nduial6"inseamnd,,un aranjament". Cuvdntulestefolositin Luca 1.8cu privire
gi
la loanBotezltorul afirmd,,, Dar, pe cdndslujeaZahariainaintealui Dumnezeu,la rdndulceteilui".
Acestaeraun aranjament fbcutde impdratulDavid.in ce privegtepreo{iaDomnului,ea a fost aranjattr
de DumnezeuInsupi.Ce spuneBiblia despreaceastdrAnduiald? In primul rdnd,se ocupdde Domnul
nostruca Preotgi Impdrat.In Genesa14 versetul18, vorbindde Melhisedec,versetulspune,,,
Melhisedec, impdratulSalemului,a aduspdineqi vin: el erapreotal Dumnezeului Celui Preainalt".
Profeliadin Zaharia6, pestecaredejane-amuitat,facereferirela rolul Domnuluiin aceasticalitatede
PreoVlmpirat.In al doilearAnd,in leglturi cu numelelui Melhisedec;inseamn[,,impf,ratulmeu este
neprihinit".ln al treileardnd,nu avemnici o mdrturiecu privirela inceputulsausfArgitul vie{ii sale.
Citevatextedin Scripturl amintescacestfapt in leglturl cu Domnulnostru.In Ioan 1.1,de exemplu,
avemcuvintelesublime,,,La inceputera Cuvintul,qi Cuvdntulera cu Dumnezeu,gi Cuv6ntulera
Dumnezeu".Autorul Epistolei cltre Evrei va spunemai multe despreacest lucru in capitolul 7
versetele 23la25. Al patruleapunctin legdturdcu rdnduialalui Melhisedecestec[ el nu a fost fdcut
marepreotprintr-ochemareumani. Din nou,PsalmulI l0 versetul4 adevereqte acestfapt,,, Domnul
a jurat, gi nu-I va pdreardu: ,,Tu eEti preot in veac, in felul lui Melhisedec".Acum ar trebui sd
observimcu aten{ieci acestdasemlnareintre MelhisedecAi Domnul face referirela rdnduiali sau
aranjament. ln ceeace privegterolul de MarePreotal Domnuluinostru,El urmeazdmodelullui Aaron.
Acestlucru va fi explicatmai detaliatde autorulEpistoleicitre Evrei,in mod deosebitin legiturf,cu
proceduridin Ziua Ispdgirii.

DOMNUL DEVINE iN PREZENT MARELE NOSTRU PREOT PRIN MOARTEA $I

ixvrnRnasa
Versetul7: ,,El esteAcelacare,in zilelevie{ii SalepimAntegti,aducAndrugiciuni gi cerericu strigite
mari gi cu lacr6micitre Cel ce puteas5-L,izbilveascil
de la moarte,li fiind ascultat,din pricinaevlaviei
Lui.t' ii
Prima frazd, ,,in zilele vielii Sale pdmAnteqti"aratl cd acesteevenimenteau avut loc in
perioadac6nd Domnul nostrum$i-a plrdsit slavaSa. Acest versetne desoperdapoi catevalucruri Ilt
uimitoarein legbturi cu Domnul qi afirm[, mai intdi, ci ,,aducearugdciuni".Frazaestetradusi dintr-
un cuvdntdin greaci,,deesis".Acestaindicdo cererespecific[qi ar_putea
,,Doresc,am nevoie". De asemenea,
fi incadratiin cuvinteca
Domnulnostruaduceacerericu strigdtemari gi cu lacrimi.Acest u
lucrune descoperlci Isus era ascultatdin pricinaevlavieiLui. in acestcuvdnt,,,evlavie"ne este
descopeitiinima Domnului.Cuvdntuldin greacf,este,,eulabeia";inseamnd,,grijf,,reverenfi,fric[ de
Dumnezeu"darcon(inede asemenea gi conceptul
de dragoste.Acelagicuv6ntestefolositin Evrei l2
u
versetul28, unde se afirmi, ,,Fiindcdam primit, deci, o impdrSfie,care nu se poatecl6tina,sd ne
ardtdmmullumitori,gi sd aducemastfel lui Dumnezeuo inchinarep16cut6,cu evlaviegi cu frici".
Apoi ne estedescoperitscopulrugdciuniiDomnului,gi anumeca s5 ne izblveascf,de la moarte.Cdnd
lt
autorulfolosegte cuvdntul,,tk" trddus,,defa" el a avutde fapt doudcuvintedisponibile;el ar fi putut
s[ foloseasciprimul cuvdnt,,&po",inseamni,,dinapropierea morlii"; aceastaaratdcd am eliberaliin ll
moddesivdrgitde la moarte". Un alt cuv6nt,,ek" inseamnl,,aIi eliberatdin ceva". Autorul a folosit
al doileacuvdnt.Prin urmare,daci Domnul nostruma fost inviat din mo(i, rugdciuneaLui a fost
eficient[ gi El va putea si fie un Mare Preot eficient.Acest versetverificd addncimiledragostei l
Domnuluinostrupentrucei pierdu{i.Mulli clrturari considerici atuncicdndDomnul era pe crucea
repetatPsalmul22.in verseteleI la l3 avemo descriere grafici a suferin{elor inimii Domnului.De
exemplu,in versetulI citim ,,Dumnezeule! Dumnezeule!Pentruce m-ai pdr6sit?"Mai int6i, aeste ll
suferinfeeraudatoriti faptuluicl domnulnostrua fost pdrisit de DumnezeuTatll gi in al doileardnd,
pentruci era dispreluitde om. In versetele14 la 18 existi o descrierea suferin{elorfizice ale
Domnuluinostrugi apoi 19 la 2l rugdciunea pentruinviere.$poi, in celedin urm6,in versetele 22 la il
3l esterecuno$tinta Domnuluipentrurugdciuneaascultati.Intorcdndu-ne Ia versetul7, ni se spune,
,,in zilelevie{ii Salepdmdntegti,
cuv6ntva fi plin de insemndtate
aducdndrug[ciuni" . Cuvdntul,,aducdnd"este,,prosphero". Acest
pentruevrei intruc6tera fblosit de preoli cdndaduceauo jertld de
lr
sdngepe altar.Prin urrnare,avemadevdrulminunatci DomnulnostruS-a adusca o jertfd de sdnge.
Dar existl gi o alti laturtr.Domnul $i-a adusinima frdnti de durerepentrucei pierdufi^Dr Kenneth
58
il
I
4
Weist in carteasa,,studii clesprecuvinte'' afirmd urmdtorul lucru,,Acest preot dupi rdnduialalui
Melhisedec,S-a dat pe Sine Insugi ca jerfE, dar inainte de aceastaEl a adus o alti jertfd lui Dumnezeul
o inimi fiAntd de durere gi sufeinfd, un suflet in care conflictul de veacuri era dezlSn{uit;o luptd in
care DumnezeuFiul se confrunta cu puterile intunericului, purtdnd o bdtllie pentru omenireapierdutd;
o bdtAliein careera biruitor asupramorfii gi impotriva celui careaveaputereamortii, Diavolul".

CONDESCENDENTA FIULUI

Versetul8: "cu toate cfl era Fiu, a invi{at sfl asculteprin lucrurile pe care le-asuferit."

Este un lucru uimitor cd Domnul nostru a trebuit sd experimentezeascultarea.in vegnicia

trecuti Domnul Isus fbcea parte din Dumnezeire gi, bineinfeles,aceastl pozilie rdmdne de-a lungul
timpului gi in vegniciaviitoare.in Filipeni 2 versetul6 Pavel spuneci Isus avea chipul lui Dumnezeu
gi El nu trebuia si asculte de cineva. Totuqi, prin intruparea Lui, Domnul a ?nvd{atascultareagi a
devenit ascultdtor pAnd la moarte gi incd moarte de cruce. Versetul ar putea fi trades mai bine, ,,Degi
era Fiul lui Dumnezeu,DumnezeuFiul, Dumnezeuadevdratdin Dumnezeuadevdrat,totugi a invSfat
ascultarea prin lucrurilein carea suferit".

DESAVAR$IREA DOMNULUI NOSTRU

Versetul 9: n,$i dup5 ce a fost frcut desf,vdrgit,S-a ficut pentru tofi cei ce-L ascultf,, urzitorul unei
mintuiri vegnice."

Cuvdntul ,,desdvArgit"estc,,teleios". inlelesulde aici este,,aaduceo persoanisau un lucru la

linta fixatd de Dumnezeu". Procesulcarea fost folosit pentrua-L aducepe Domnul la fintd a fost via{a
Lui desdvAgitd,, crucea,moarteagi invierea Lui gi linta Lui a fost ca El sd fie urzitorul unei mintuiri
vegnice.Oserva{i, intdmplitor, cd atunci cdnd o persoani este mdntuit6 prin harul lui Dumnezeu,acea
mdntuireestevegnicf,gi observa{ide asemeneacd Domnul nostru'esteurzitorul unei mdntuiri vegnice.
CuvAntul,,urzitor" traducecuvdntu!din greacl.,aitios". inscamni,.cel careestecauzaexistenleiunui
lucru". Domnul, cu alte cuvinte. prin moartea qi invierea Sa este cauza m6ntuirii noaste veqnice.
Atunci intrebareaeste. ,,Cine sunt cei care primesc mdntuirea?" gi rdspunsuleste ,,toti cei ce-L
asculti". Ar trebui sd ne intrebim in ce aspectar trebui sd ascultdm?Apostolul Ioan ne dd r6spunsulin
I loan 3 versetul23, ,, $i poruncaLui estes5 credemin Numele Fiului Siu Isus Hristos,gi sd ne iubim
unii pe al1ii,cum ne-a poruncit El", Astfel, singuraobligalie pe care o are pdcdtosuleste si creaddin
urzitorulacesteimdntuiri gi in lucrareade rdscumpdrarea pe careEl a sdvdrgit-ola Golgota.

PECETEA DE APROBARI]. A LUI DUIVINEZEU TATAL

Versetull0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu:Mare Preot'dupi rAnduialalui Melhisedec'."

Cuvdntul,,numit" esle,,prosagoreuo";inseamnd,,a te adresaprintr-unnume in rnodpublic,a

salutein rnod deschis". Astfel, DumnezeuTatdl S-a adresat,L-a salutat pe Domnul gi MAntuitorul
nostruca Mare Preot dupd rdnduialalui Melhisedec.imi aduc aminte ca t6nir in ServiciulNalional,in
timp ce serveamin insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronareaReginei ElisabetalI.
Fiecaresoldat tindr l}rd ercep{ie a fost chemat la o paradtrspeciald qi fieare dintre noi era numit de
comandantulnostru sd salutepe noul Suveran.Dar aici adevirul minunat estech DumnezeuTatdl este
Cel care il salutdpe DumnezeuFiul. Pavelvorbegtedespreacestadevdrin Filipeni 2 versetele5 la l1
giin detalii grafice subliniazdcondescenfaDomnului Isus gi apci, in versetul8 el arati cum Domnul S-
a supuspdni la moarte qi incd moartede cruce;in versetele9 la I I el continudsi spun6,,,De aceeagi
DumnezeuL-a irrdlfatnespusde mult, Ei I-a dat Numele,careestemai presusde orice numei pentruca,
in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchial celor din ceruri"de pe pdm6ntgi de sub pdmdnt,;i

59

t
I
i

F
Weistin carteasa ,,Studiidesprecuvinte" afirn'1d urmdtorullucru ,,Acestpreotdupi rdnduialalui
Melhisedec, S-adat pe SineInsugicajerfE,darinaintede aceasta El a aduso altl jertft lui f)umnezeul
o inimd frdnti de'durereqi sufein{d,un sufletin careconflictuldg veacuri era dezldnfuit;o lupti in
careDurnnezeu Fiul se confruntacu puterileintunericului,purldndo bdtilie pentruomenireapierduti;
o bitdliein careerabiruitorasupramor[iigi impotrivaceluicareaveaputereamorfii,Diavolul".

CONDESCENDENTAFIULUI

Versetul8: "cu toatecfrera Fiu,a inv6{atsdasculteprin lucrurilepecarele-asuferit."

Este un lucru uimitor ci Domnul nostru a trebuit sd experimenteze ascultarea.in veqnicia

trecuti Domnul Isus fbceapartedin Dumnezeiregi, binein{eles,aceastipozilie r6mdnede-a lungul
timpuluiqi in vegniciaviitoare.In Filipeni2 versetul6 Pavelspuneci Isusaveachipullui Dumnezeu
gi El nu trebuias6 ascultede cineva.Totugi,prin intrupareaLui, Domnul a invdfat ascultareagi a
devenitascultitorpdndla moartegi incd moartede cruce.Versetular puteafi tradesmai bine, ,,Degi
eraFiul lui l)umnezeu,DumnezeuFiul, Dumnezeu adevdrat din Dumnezeuadev5rat,totu$ia inv5{at
ascultarea prin lucrurilein carea suferit".

DESAVAR$IREA DOMNULUI NOSTRU

Versetul 9: ,,$i dupf, ce a fost fficut desflvArgit,S-a filcut pentru to{i cei ce-L ascultii, urzitorul unei
mAntuirivegnice."

Cuvdntul ,,desdvdrgit"estc,,teleios". inlelesulde aici este,,a aduceo persoanisau un lucru la

finta fixatd de Dumnczeu". Procesulcare a fost folosit pentru a-L aduce pe Dornnul la fint6 a fost viala
Lui desdv6gitd,crucea,moarteagi invierea Lui gi finta Lui a fost ca El si fie urzitorul unei mdntuiri
veqnice.Oservafi, intimplitor, cd atunci c6nd o persoanf,este mdntuitd prin harul lui Dumnezeu,acea
mdntuireestevegnici gi observafide asemeneacI Domnul nostru.esteurzitorul unei mdntuiri vegnice.
Cuvdntul,,urzitor" traducecul'dntuldin greacd,,aitios". inscamni.,,celcareestecauzaexistenleiunui
lucru". Domnul, cu alte cuvinte. prin moartea qi invierea Sa este cauza mdntuirii noasteveqnice.
-mAntuirea?"
Atunci intrebareaeste. ,,Cine sunt cei care primesc gi rdspunsuleste ,,toti cei ce-L
ascultd". Ar trebui si ne intrebdm in ce aspectar trebui sI ascultArn?Apostolul Ioan ne di rdspunsulin
I Ioan 3 versetul23, ,, $i poruncaLui estesd credemin Numele Fiului Sdu Isus Hristos,gi s5 ne iubim
unii pe al1ii,cum ne-a poruncit El". Astfel, singuraobligafiepe care o are pdcdtosuleste si creadl in
urzitorul acesteimdntuiri gi in lucrareade riscumpdrareape care El a sivirqit-o la Golgota.

PECETEA DE, APROBART] A LUI DUNINEZEIJ TATAL

Versetull0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu:Mare Preot'dupi rinduiala lui Melhisedec'."

Cuvdntul ,,numit" este,,prosagoreuo";inseamnS,,a te adresaprintr-un nume in mod public, a

salutein mod deschis". Astf-el,DumnezeuTatdl S-a adresat,L-a salutat pe Domnul gi Mdntuitorul
nostruca Mare Prcot dupd rdnduialalui Melhisedec.imi aduc aminteca tdnlr in Serviciul Na{ional,?n
timp ce serveam in insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronarea Reginei Elisabeta ll.
Iriecaresoldat t6ndr fbrd excep{ie a fost chemat la o parad[ speciali qi fieare dintre noi era numit de
comandantulnostru sd salutepe noul Suveran.Dar aici adevirul minunat estecd DumnezeuTatdl este
Cel careil salutdpe DumnezeuFiul. Pavel vorbegtedespreacestadevir in Filipeni 2 versetele5 la l l
gi in detalii graficesubliniazi condescen{aDomnului Isus gi apoi, in versetul8 el aratdcum Domnul S-
a supuspAndla moarte qi incl moartede cruce;in versetele9 la I I el continudsd spund,,,De aceeagi
DumnezeuL-a inSl{atnespusde mult, Ei I-a dat Numele,careestemai presusde orice nume;pentrulca,
in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchial celor din ceruri. de pe pdmdntgi de sutr pdm6nt,;;i

59
orice limbd sd mdrturiseascS,spreslavalui DumnezeuTatdl,ci lsus HristosesteDomnul". intr-o zi
toti vor fi chemafis6-Lsalutepe Fiul.

PROBLEMA ACESTOR EVREI

Versetulll:,,Asupra celorde mai susavemmultede zis,qi lucrurigrelede tilcuit;fiindcl v-afi fllcut

greoila pricepere."

Ceeace scriitorulvrea si spunl aici esteci acesteinvi{ituri cu privire la Domnul nostrucare

esteMare Preotdupl rdnduialalui Melhisedecsuntgreude inerpretatpentruevrei.De^cese intdmpld
acestlucru?Ne estedat rispunsul;,,suntefigreoi". CuvAntul,,greoi"este,,nothros".Inseamnf,,,nici
un indemn"; ei eraugreoi,lird motivafiegi, pe ldngdaceasta, eraugreoi la pricepere.inseamndcl ei
g6seaudificili infelegereaacestoradevdruri.Problemacarea fost descrisiesteaseminitoarecuiva
care se striduiegtes[ explice ?ndrumirilecomplexeunei persoanegreoaiela pricepere.Av6nd in
vedereacestlucru,ei nu aveaunici un indemnqi nici o inlelegerea acestoradevdruri.Apoi in versetul
12 autorulexplicdcum ar trebuisi fie acegtievreiqi cum suntei de fapt.

Versetull2: ,,in adevlr, voi carede mult trebuiasil fi{i invn{6tori,ave(iiarfigitrebuinff,de cinevasi vI
invefeceledint6iadevlruri alecuvintelorlui Durnnezeu, gi a{i ajunssI ave{inevoiede lapte,nu de hran5
tare.tt

Acum ar fi bine si ne reamintiminci o dat[ contextul;aceEtievrei vor fi probabilla inceputul

perioadeiNecazuluicel Mare. Ei tqi vor da seamac5 eraunaliuneaaleaslpentruplanullui Dumnezeu
pentrua aduceimpdrlfia. Vor recunoagte de asemenea din Romani I I versetele23 la 25 cd ei erau
mlSdilelemislinului altoitela rIdlcintr. Dar apoiei vor in{elegemotivul pentrucareerauatdtde greoi.
Pavelexplici aceastain Romani l l versetele7 la 12.in versetul8 Pavelspune,,, (dupdcum estescris: t
,,Dumnezeule-a dat un duh de adormire,ochi ca sd nu vadfl,qi urechica sd n-aud6;)pdn6in ziua de
astdzi."ProblemaIsraeluluieracd ei au depinsde Legim6ntulce Vechi pentrum6ntuiregi nu gi-audat
seamaniciodati cd Domnul Isusla prima Lui venirea fost MediatorulLegSmdntului cel Nou aducdnd
I
mdntuirevegnicS.in versetul 12 din acestpasaj,Pavel spune,,,Dac6,,deci, alunecarealor a fost o
bogdfiepentrulume,gi pagubalor a fost o bogdliepentruNeamuri,ce va fi plindtateaintoarceriilor?"
Astfel, aceastf,dif,cultatede a pricepeva fi indepirtati; Israelil va recunoa$te aqacum vom vedea
il
ulterior gi aceastava avea ca rezultat o mullime de bogdlii peste lume prin binecuvdntiri frri
precedent. Apoi sciitorulaccentueazlcd in aceaperioaddei ,,ar fi trebuit" sd fie invifitori. Cuvdntul it
,,trebuia"cb erao obligafiemorali stabilitl pentruIsrael.Ca natiunealeasdei aveauo obligafie,pusd
de Dumnezeu,de a duce descoperirea dragosteilui unei lumi pierdute.f)ar apoi autorul scoatein
evidenfdproblema,,cd ei aveautrebuinli de cinevasI ii inve[e". Astfeloceeace evreii trebuiausI It
cunoasclerauprincipiilede bazi; adicdideileelementare cu privire la mdntuire;ABC-ul Evangheliei.
$i prin urmareestearuncaticritic[ asupraevreilor.Suntacuzafic[ au ajunssdaibdnevoiede lapte,nu
de hranl tare.Timpul folosit pentru,,auajuns" indici un processcarea fost incheiatin trecut, dar are fl
rezultatein prezent.Ceeace autorulvrea sI spuni aici esteci dn cauz6cd IsraelulL-a respinspe
Mesia orbireajudiciari a fost adusi asupranafiuniiavdndca rezultatfaptul cI ei trebuiausI invefe
acumABC-ulprofefiilorlui Dumnezeu. il
NATURA IMATURA A EVREILOR
I
Versetul13: ,.$ioricinenu sehrlnegtedecAtcu lapte,nu esteobignuitcu cuv6ntuldespreneprihlnire,
c6ci este un prunc."
I
Cuvdntul ,,prutrc" inseamnf,,,o persoani imaturd". O asemeneapersoandtriiegte doar cu
lapte.Cdnd Pavela scriscorintenilor,in I Corinteni3 verseteleI la 4, el subliniazdfaptul cd acegti
I
corintenierau imaturi prin firea p5manteascd,
dar evreii din cazul nostruerau imaturi prin lipsi de
60

I
a
{

-a pricepere.Rdspunsulpentru arnbele grupri este cd au nevoie de Cuvdntul lui Dumnezeu,hrana tare.

J Ceea ce vrea spund textul in mod literal este cd ei erau lipsi{i de experienfd in mesajul care este
neprihdnitin caracterullui. Acum amintili-vi obliga{ia pe care o vor avea evreii in timpul Necazuluice
l Mare. Acum ei trebuiau str fie cei care sI primeascd qi sd proclame acest mesaj al neprihlnirii.
Problemaevreilor din trecut a fost cdnd L-au refuzat pe Mesia al lor impreuni cu Legdmdntulce Nou
gi s-ausprijinit pe l.egdmdntulcel Vechi carenu puteasd le aductrmdntuire,ci numai condamnare. Ca
f rezultatal acestui lucru, Israelul a fost pus deopartegi Domnul a trecut la perioada Bisericii care va
culmina cu rdpirea.Dupdce scriitorul s-a ocupat de cei imaturi. acum in versetul l4 vorbeqtede cei
caresunt maturi,
l
Versetul.14: ,rDar hrana tare estepentru oameniimari, pentru aceiaa c6ror judecati s-a deprins,prin
? binelegi rf,ul."
intrebuin{are,sil deosebeascil

Astfel, hrana tare este pentru cei maturi; adici pentru cei care au infeles descoperirea
f Leglmdntului cel Nou. NIV descrieacest lucru foarte bine, ,, pentru aceia a cdror judecat6 s-a deprins,
prin intrebuin{are,sd deosebeascS binele gi rdul". Amintili-vd de problematrecutda Israeluluicareera
acceptarea legii ca gi cale spre neprihdnire;mai exact,se alipeaude LegdmAntufcel Vechi gi refuzau
LegdmAntulcel Nou.

f
;l
=l
f
T
-

=]

T
=l
J

,|
L.
-

CAPITOLUL 6

ixorvrnul cArRn EVREI- 6:l-3

Versetul l:,,De aceea,si lf,s5m adevfrrurileincep6toareale lui Hristos, gi s6 mergem spre cele
desivAryite,fdri si mai punem din nou temeliapocdinfeide faptelemoarte,gi a credin{eiin Dumnezeu."

Cuvdntul,,deaceea"din capitolul6 ne duceinapoila ceeace scriitorula afirmatin capitolul5

verseteleI I la 14.Evreii trebuiausi renunlela dietalor cu lapte5i si ia hranf,tare.Al doileacuvdnt
din acestverset,,si l6sim" estela un timp aorist;esteo ac{iunecarecauzeaz6 odati pentrutotdeauna
o separare.Imagineaestea unui alergltorin poziliade start.Pavelin 2 Timotei2 versetul5 afirmE,,,$i
cine luptd la jocuri, nu este incununat,dacd nu s-a luptat dupd rdnduieli" qi autorul explicl ce
inseamnipozifiade start- doctrinalui Hristos.A-qeEti evreitrebuiausi recunoascimai intdi cI Isus
esteMesiacel promis Israelului.Apoi estesfatul ,,sdmergem". in mod interesant,cuvdntulestela
diatezapasiv6.Aceastainseamn[c{ subiectul,evreii,suntinfluenfa}ide un agentexteriorgi ar puteafi
tradus,,slne ldsim dugimai departe".Acum sdne gAndimdin nou la Romani9 versetele 3l la 33 gi
sI ne amintim problemaIsraelului.Ei credeauci pot atingefinta lui Dumnezeuprin metodalegii gi
astfelau refuzatofertaharului,luiDumnezeu.Acum Dumnezeuspunetebuiesi privili la Mine pentru
indeplinireavoii Mele. $i careestepozi{iafinalf? Estedesivdrgirea careinseamnddezvoltaredeplini,
maturitatea Dumnezeirii.Amintifi-vi cd aceqtievreierauinchiqi?ntr-unsistemde fapte.Ei trebuiausi
recunoascd acum cE nu mai erau sub lege ca gi principiu dominant,ci sub har. Dr KennethWeist
citeazdnigte versuri,,,Legeacere fb aceastagi vei trdi, dar nu-mi dd nici mdinile, nici picioarele.
Evangheliaimi aduceun cuvdntmaibun,md facesi Zborgiimidn aripi." $i apoiscriitorulexplicice
trebuiesd lasein urmd. Ei nu trebuiaus[ puni din nou temeliapociinfei.Cuvdntul,,pocdin16"
inseamni,,schimbare a min{ei". Fraza,de faptelemoarte" vorbegte de fapteleLegii carein celedin
urmd nu vor aducedecAtcondarnnare. Aceastainseamndcd faptelelegii suntcontaminatede moarte,
Aminti{i-v6cd ?nfiecarean evreii trebuiausI vini la templuin Ziua Ispdgiriigi sd se pociiasci datoritd
neascultiriide Legedin nou qi din nou. Autorulsubliniaziaxestlucrumai in detaliu.in capitolul9
versetul14, el afirm5,,, Cn cAtmai mult sdngelelui Hristos,care,prin Duhul cel vegnic,S-a aduspe
SineinsugijertfE fErdpatd lui Dumnezeu,vd va cur6[i cugetulvostrude faptelemoafte,ca sd slujifi
Dumnezeului cel viu!" Apoi autorulspuneci nu trebuiesI ne mai punemtemeliapoc6in{eidecdtpe
credin{ain Dumnezeu.Vorbegteaici esprecredin{amdntuiriia$acum a fost experimentat6 de Avraam.
Acestaeste,bineinfeles, un act desivdrqitpentruinceputgi seocupdde mdntuireavegnicd.

APOr EVRETTSUNT inOnrvrNATr SA PARASEASCARTTUALUL

Versetul2: ,,invdfitura desprebotezuri,desprepunereamAnilor,despreinviereamorfilor gi despre

judecatavegnic6."

Sevorbegtedespredoui lucruri- mai intdi, doctrinabotezului.Pentruevrei aceastase referi la

ceremonialulde spilare. De exemplu,ei igi spilau m6inile inainte de mas[ qi aveau multe alte
ceremonialede spdlare.Totuqi acesteaerau ceremonialeexterioare;ceeace Dumnezeucereaera o
lucrarevegnicla inimii.Apoi, in al doilearAnd,,,punerea
mdinilor".Acestaacealoc cAndisraelituligi
mirturiseau picatele in templu. El igi punea mdinile pe capul animalului de jertfX recunoscdnd
animalulca pe un inlocuitor.Totuqi,acegtievreitrebuiausd recunoasclfaptul ci acestsimboltrebuia
abandonatpentru realitate.Aminti{i-vi ci ei trebuiausd meargi spre desdv6rgire; aceastainsemna
maturitatea
deplini a Dumnezeirii.

62
PARASINDJI]DECATA VE$NIcA

Ar trebui strne amintimcd sub legejudecataera sigur6.Autorul spune,,,inviereadin morfi gi

judecatavegnic6".CuvAntullui Dumnezeuaraldci vor fi doud invieri. Prima inviere estea celor
neprihdnifipentruviala vegnic6,Apocalipsa20 versetul6. T'otugi,existi clinvierepentrucondamnare,
Apocalipsa20 versetelell la 15.Aceastaestejudecatala MareleTron Alb c6ndtoli cei pierdu{ivor
stainainteaunui DumnezeusfhntEi Cuvdntullui Dumnezeuspune,,,vor fi judecatidupf,faptelelor".
Tofi acegtioameniin aceazi infricogItoarecdndvor stainainteaMareluiTron Alb vor fi trimigiintr-o
veqniciepierdutl gi va fi o judecati vegnicd.Acum acegtievrei sunt avertizalic[ aceastifrici de
judecatavegnicdtrebuiesi fie lisatd in urmd pentruci in condifiile Legdmdntuluicel Nou existd
promisiunea m6ntuiriiveqnice.Apoi in versetul3 -

Versetul3: ,r$ivom facelucrul acesta,

daci va voi Dumnezeu."

Acum ceeace scriitorul vrea sd spundaici este c[ acegtievrei vor merge spre maturitate
pdrdsindcondamnarea veqnicl qi acestlucru va fi prin voia lui Dumnezeu;adici prin harul lui
Dumnezeu.Cuvflntul,,va voi" esteinteresant.Dr KennethWeist subliniazdci in gramaticagreacd
estela conjunctivpresent,diatezaactivd.Aceastdexpresietehr\ici inseamni ci DumnezeuesteCel
care preia acliuneaqi implinegtesarcina;prin urmareEl esteCel careii va aducepe acegtievreila
deslvdrgire.Din nou, gramaticSaratbcI aceastideslvdrqiredepindein mod completde credinciogia
lui Dumnezeu.

AVERTIZARBA LUI DUMNEZEU PENTRU ACE$TI EVREI DIN VREMURILE DIN

URMA - 6:4-8

inainte de a ne intoarcela acestpasajcare a cauzaratdt de multe problemepoporuluilui

Dumnezeu, ar trebuisi observdmtrei lucruriimportante. Mai 6ntdi,pasajulnu seadreseazd indivizilor.
Observalice spunein versetul4,,,cdciestecu neputinfdca cei";astfelreferirea estefbcut6la un grup
sauo comunitate.in al doileardnd,in versetul6 ni se spune,,,gi caretotugiau cdzttt". Oricinear fi
acestgrup vom descopericd ei deja s-auindepdrtatqi, de fapt, au cizut. Prin urmare,acestaesteun
evenimentcaredeja a avut loc in istoriatrecuti a Israelului.In al treileardnd,despreacegtioamenise
spunein mod specificci erauevrei.Acestlucruestesubliniatin versetul9 undeni se spune,,, preo
iubipilor,totugi de la voi agteptdmlucruri mai bune". Acum pentrua infelegeacestpasajtrebuiesd
urmdrimsuccesiunea de evenimenteEi modulin careDumnezeuS-aocupatde Israel.in primul r6nd,
suntLegSmintele pe careDumnezeule-a frcutcu Israelul.Peocupdrile lui Dumnezeu'fap de Israelau
inceputci LegbmdntulAvraamiccarea fost adeveritlui Isaacgi lacov.Evrei I versetul1 reamineqte
evreilordespreaceasta, ,, Dupdce a vorbit in vechimepdrinlilornoqtriprin prooroci,in multe rdnduri
gi in multe chipuri, Dumnezeu,la sf6rgitulacestorzile." Prin Legirndntul Avraamic Dumnezeua
promisci sdmdn{a femeiiva veni,a$acum a promisin Genesa3.15.ca sdzdrobeasc6 Satanocratia;sd
aducdmdntuirevegnicdgi o impdrS{ie veqnici.Apoi, in al doileardnd,esteCuvdntulDomnuluipentru
Israel.In capitolulI versetul2 se spune,,, ne-avorbitprin Fiul pe careL-a pusmogtenitor al tuturor
lucrurilor,pi prin carea fbcutqi veacurile".Acum sd ne amintimcareera mesajulDomnuluipentru
Israel;era s6 se pocdiascpentrucd impird{ia cerurilorera aproape.Acestmesaja fost proclamatmai
intdi de loan Botezitorul;a fost mesajuldirectal Domnuluinostru;a fost de asemenea mesajulcelor
doisprezece ucenici;5i chiar?naintede ristignireaDomnuluia fost mesajulcelorgaptezeci c6treIsrael,
Luca 10 versbteleI la 12.Dar carea fost rezultatulacesteid[ruiri a impird{iei lui Israel?in primul
rdnd,citim in Matei 27 versetele2l la 22 cd erao cererede eliberarea lui Barabaqi de rtrstignirea
celui ce era lvlesiaIsraelului;qi observaficd aceastacererea fost ldcut5de reprezentanfii religiogiqi
poiticioficialiai nafiunii.In Ioan l9 versetull5 citim cf, Pilata intrebatpe aceeagi
conducdtori dacE,
pebazadecizieilor, s6-[.rdstigneascS peimpiratullor.Rispunsula fost,,unambiguous"- ,.Noinu alt
impdratdec6tpe Cezarul".Astfel,alegerea poporuluia fScutlegdtura directcu darulimpdrdtiei. Acum
sdne gdndimdin nou la planulsffintde rdscump5rare a lui Dumnezeu desprecarecitim in Levitic23.

63
Ne vom aminti ci acestaestedemonstrate in cele gaptesdrbStoriale Israelului.Dupice Israel qi-a
respinsimplratul, a fost sirbdtorit Pagtele.Potrivit calendaruluievreiescacestaera pe paisprezece
Nissanqi mielul de Pagteerajertfit la ora 3 dupd-amiaza. Matei aminteqteci acestaera momentul
exactin careDomnul a fost ristignit. In ziua urmltoarecareera Sabatulevreiesco incepeasdrbitoarea
azimilorcarelinea gapte zile. Drojdia,binein{eles, vorbegtede picat gi Domnula fost Omul desdvdrqit;
o vialAftrd pdcata devenit,datoritdcrucii,PdineaVieiii. Esteinteresant cb la Golgotapicatelenoastre
au fost puse asupraLui, dar prin acceptarea m6ntuirii Lui, neprihdnireaLui simbolizati in pdine
nedospitd,ne este atribuiti noud. Dupi Sabatulevreiesc,prima zi a sdptdmdniidin calendarul
evreiesc,era sirbitoarearoadelor.Aceastasimbolizainviereagi esteminunats[ observlmci Domnul
nostruma implinit exactin aceazi gi exactin acelmomentaspectulprofetical acesteisdrbitori.Dupi
sdrbdtoarea roadelorisraelilii trebuiausd numerecincizecide zile qiin a cincizeceazi era sdrbltoarea
Cincizecimii.ln FapteleApostolilor2 versetele I la 2 ne esteardtat,,,in ziuaCincizecimii,erautofi
impreunSin acelagiloc". Ar trebuisd ne amintimci nafiuneaevriasc[terminasede nurndratcincizeci
de zile gi in cea de-a cincizeciazi ucenicii agteptaucu nerdbdareca sd aibi un eveniment;gi s-a
petrecut.Versetul2 spune,,, Deodatda venitdin cer un sunetca vijiitul unuivdntputernic,gi a umpfut
toat6 casaunde gedeauei". Acest evenimenta fost inaugurarea Legdmdntuluicel Nou qi venirea
Duhului Sfhnt.Duplacestevenimentimpirdfia a fost oferiti din nou Israeluluiprin gira apostolului
Petru.In FapteleApostolilor3 versetull9 mesajulapostoluluiPetrua fost de fapt acelagicu cel pe
care l-a proclamatIoan Botezdtorul,uceniciigi Domnul nostru.Amintili-vd ci acestaera un mesaj
adresatdoarIsraelului,,,Pocdifi-vd, deci,gi intoarce{i-vila Dumnezeu".Apoi, in versetele20 gi 2l
Petrucontinudsd explice,,,$i s6 trirneatd" (adicdDumnezeuTatnl) ,,pe Cel ce a fost rdnduit mai
dinaintepentruvoi: pe IsusHristos" (Mesia),,pecarecerultrebuies6-Lprimeasc6, p6ndla vremurile
aSezdriidin nou a tuturor lucrurilor: despreacestevremuri a vorbit Dumnezeuprin gura tuturor
sfin{ilor Sdi prooroci din vechirne". Din nou, sd ne amintim ci a1ezare estetradesdin cuvintele
grecegti ,,palingenesia";Gnesadin nou.Apoi in versetele 25 Si26Petrua adusaminteIsraeluluici ei
eraucopiii proorocilorqi ai legdmintelor pe careDumnezeule-aftcut cu p[rin{ii gi in mod deosebit
LegdmAntulAvraamic. Din nefericire, incdo datdIsraelulcanafiune,arefszatdarul.InFaptecapitolul
7 $tefana fost adusinainteaSinedriuluigi interesant cAacestom evlaviosa redatintr-o formi precisi
istorianafiunii rdzvrdtite.,Aceasta a culminatcu moartealui $tefangi Lucain Fapte19 la 2l amintegte
cI CupI moartealui $tefanmulli iudei au inceputsi vind la Hristos.SpresfdrgitulFaptelorApostolilor il
Luca,relateazd cum Israelula fost pus deoparteqi Evangheliaa inceputsd meargi in primul r6nd la
Neamuri.inaintede a pdrdsiFapteleApostolilor,sI ne amintim?ncdo datdsdrbltorileIsraelului.Dupi
Cinoizecimeerauceletrei sdrbltoriprofeticecareaceauloc toamnaaproximativin lunaoctombrie.Era
l[
s[rbdtoareatrdmbilelor, reprezentdndreadunareaIsraelului;Ziua Ispiqirii, reprezentdndpociin{a
Israelului;sirbltoareacorturilor,reprezentdnd binecuvAnt[rile
loc niciodatdp6n[ in prczentdin punctde vedereprofeticgi agteaptd
impdrdtiei.Acestesdrbitori nu au avut
o zi carcva veni dupi perioadade
u
;apte ani a Necazului cel Mare.

POZITIA BISqRICII iN LBGATURA CU PLANUL LUI DUMNEZEU CARE ESTE

DESFA$URAT iN vECHruL TESTAMENT $r iN nprsrol,A CA.TREEVR.ET

Atunci cdnd aceqtievrei vor citi Epistolaplanul cu privire la Biserici va fi desivdrgitdupi

ripire. Pavelvorbegtedespreaceastain RomaniI I versetele25 la 29,,, Fra{ilor,ca sd nu vd socoti}i
singuriinpelepti,nu vreausd nu gtifi tainaaceasta: o partedin Israela cdzutintr-o impietrire,careva
line pdnSva intra numSruldeplin al Neamurilor.$i atuncitot Israelulva fi mdntuit,dupdcum este
scris:,,Izbivitorul va veni din Sion, qi va indepdrtatoatenelegiurilede la lacov". Ceeace Pavelne
descoperiaici este cd dupd rdpire Durnnezeuva incepesd se ocupedin nou de poporul sdu din
vechimeqi, in aceaperioadl,cele trei sirbltori profeticefinale din Levitic 23 vor fi implinite. Prin
urrnare,in ceeace priveqteEpistolacStreEvrei, perioadaBisericii estenuld. inaintede a ne uita la
urmdtorulpasajdin Evrei, trebuiesI ne gAndimla un evenimentcarea avut loc Ai l-a implicat pe
Ieremia,proorocul,desprecare citimin leremia capitolul 18. in acea perioadi Ieremia predicase
Israeluluitimp de patruzecide ani avertizdndu-lcI dacdnu se vor pocdi vor mergein robie timp de
gaptezeci de ani timp in careDumnezeu a poruncitca pustiirilesd vin6 asupralerusalimului.
Aceasta

64

I
1
 insemnac6 templu gi cetateaaveausd fle distruse.Cu aceast6imaginereceinainteaochilor, Ieremiaa
primit poruncdde la Domnul sd meargi in casaolarului.Citim in verseteleI la 4 din capitolul l8 cd in
timp ce privea Ia olar vasul de lut de care se ocupa s-a sfbrdmatin miinile oiarului. Pentru cf, leremia .
privea a observatcd olarul a luat aceeagibucatd de lut li a fbcut un vas care i p[rut mai bun. Apoi
Dumnezeui-a dat o descoperireslujitorului Sdu Ieremia.In versetele5 gi 6 spune,,,Aceastaestecasa
lui Israel". El a atrasatenfiaslujitoruluiSiu descurajatc6, degi Israelulca na{iuneavea si fie stricat,
lutul era incS in rndinile olarului gi intr-o zi naliuneaIsrael avea sf, fie fbcut un vas care si pard mai bun
Domnului. Pavel face referire la acest eveniment in Romani capitolul 9. De fapt, Romani 9 la I I se
ocupdin mod exclusiv de respingereaIsraelului fatd de Dumnezeu$i de asemeneade acceptareaqi
binecuvdntarea lor finald. in versetul2l,Pavel, vorbind despreintdmplareacu leremia, spune,,, Nu
esteolarul stdpAnpe lutul lui, ca din aceeagifrdmdntSturdde lut sd faci un vas pentru o intrebuinlare
de cinste, qi un alt vas pentru o intrebuinfarede ocard?" Observafi cu atenfie cd Dumnezeu folosegte
aceeagibucati de lut gi aceasta,bineinleles,face referire la nafiuneaIsrael. Pavel continud sd spundin
versetul22, ,, $i ce putem spune,dacd Dumnezeu,fiindcd voia sd-giarate mAnia gi s6-gi descopere
puterea,a suferit cu multd rdbdare nigte vase ale mdniei, fbcute pentru peire". Ieremia a mirturisit
respingereagi distrugereaIsraeluluiin zilele lui dar Pavel este foarte atent la modul in care igi alege
cuvintelein acestverset.CuvAntul,,frcute" este,.katartizo" gi construcfiadin greaci arat6cd acegti
oamenis-au fhcut ei ingigi pentrudistrugeregi. intr-adevdr,aceastaesteceeacc mdrturiseaIeremia.El
a pledat pentru Israel timp de patruzecide ani dar ei au respinsdarul harului lui Dumnezeu gi au
devenit un vas de ocari. Imi amintesc cd acum cdliva ani in urmd am vizitat impreund cu nepofii mei
un olar in Districtul English Lake. Copiii au avut posibilitateade a face un vas de lut pe roataolarului.
Unul din nepotii mei, Mark, era total incapabil sd formeze un vas gi de aceeaolarul i-a luat mdna lui
Mark in m6na lui pentru a-i conducedegetele.Totu;i, Mark insista si mdnuiascdel insupi lutul qi,
bineinfeles,vasul de lut era un dezastru.Dupd o perioaddolarul l-a convins pe Mark sd-i lase ca
mdinile lui sd fie modelatede mdinile olarului gi in cele din urmi sd modelezelutul. Rezultatula fost
un vas de care Mark era pe bund dreptatemdndru. Imi amintesccd atunci md gdndeam la acestverset
care spune cd lutul este lSsat in rndinile lui Dumnezeu gi de momentul in care Israelul a respins pe
Dumnezeulgi Impdratullor, acestlucru a cauzatdistrugereaoraguluiin zilele lui Ieremia.Totugi,Pavel
continudsd spundin versetele23 5i24,,, $i sd-giaratebog6liaslaveiLui fa{Ede nigtevaseale indurdrii
pe care le-a pregdtit mai dinainte pentru slavd (desprenoi vorbesc)?Astfel, El ne-a chemat nu numai
dintre ludei, ci qi dintre Neamuri'. Din nefericire.poporul Israels-a dovedit a fi de c6tevaori vasul de
minie a lui Dumnezeu.De exemplu,in722i.Hr.,zece din seminliiledin nord au fost luatein robie de
Asirieni. Aceasta s-a intdmplat datorita idolatriei lor strigitoare la cer. Din nou, in zilele lui leremia, in
586, doud din seminliile din sud, au fost luate in robie in Rabilon. Totugi, in anul 70 d.Hr., dupd ce
Israel L-a respins pe Mesia lor, oraqul a fost distrus, na{iuneaimprdgtiatdgi Israel pus deoparte.Pavel
menfioneazdaceastain 1 Tesaloniceni2 versetelel5 gi 16,,, Iudeii acegtiaau omordt pe Domnul Isus
gi pe prooroci,pe noi ne-auprigonit, nu plac lui Dumnezeu,gi Sunt vrdjmagituturor oamenilor,cdci ne
opresc s6 vorbim Neamurilor, ca sd fie mdntuite. Astfel, ei totdeaunapun vdrf pdcatelor lor. Dar,, la
urm6, i-a afuns mdnia lui Dumneze.)". Domnul nostrum care a previzut respingereaLui de cdtre
Israelul nepocdit a fbcut o profelie infricogitoare cu privire la na{iuneacare avea sd devind un vas al
mdniei.In Matci23 versetele37 la39 Domnula spus,,, Ierusalime,Ierusalime,careomoripe prooroci
gi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut sd strdngpe copiii tdi cum iqi strdngegSina
puii sub aripi, gi n-ali vrut! latd cd,vi se lasd casapustie;c6ci vd spun cd de acum incolo nu Md ve(i
mai vedea pdnE cAnd vefi zice: ,,Binecuvdntateste Cel ce vine in Numele Domnului!" Profe{ia
Domnului nostru c5 Israel se va pocdi intr-o zi nu era o descoperirecu totul noud. intr-adevdr, in
Zaharia l4 versetul 4, in contextul in care Israelul va fi in ultimile zile ale necazului cel mare, Domnul
a declarat c6, ,, Picioarele Lui vor sta in ziua aceea pe muntele Mdslinilor, care este in fap
Ierusalimului.sprerdsdrit;munteleMdslinilor se va despicala mijloc, sprer6s6ritgi spreapus,gi se va
face o vale foarte mare: jumdtate din munte se va trage inapoi spre miazdnoapte,iar jumitate spre
miazdzt". Apoi in Z,aharia12 versetul 10, Domnul vorbegtedespre poc[infa Israelului gi spune,,,
Atunci voi turna peste casa lui David gi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de indurare gi de
rugdciune,gi iqi vor intoarceprivirile spreMine pe careL-au strdpuns.il vor pldngecum pidngecineva
pe singurullui fiu, Ei-L vor pldngeamarnic,cum plAngecineva pe un int6i-ndscr.lt".Este uimitor si-l
privim pe soldatul roman cum ii strdpungeaindiferent coasta lui Isus in timp ce El atdrndndpe cruce

65
indeplineaaceastdprofelieuluitoare,gi la fel Dumnezeua profe{itcd LegSmintele pe carele-a fEcutcu
Israelulvor fi indeplinitegi aceastadatoritdcredincioqieiLui. In Matei 24 versetul24, Domnul a
declarat,,, Adevdratvd spunc6, nu va treceneamulacestapdni sevor ?ntAmpla toateacestelucruri".
Cuvdntul,,neam" este,,genea"qi insemna,,neam,fire, familie,origine,specie",astfelc5 putem
infelegec6, in ciuda faptuluicd Israelin primul secold.Hr. a devenitun vas al mdniei,nafiuneava fi
pdstratdgi cI intr-o zi Israelva fi un vas de indurare.Aceatava avealoc c0ndin celedin urmi poporul
se va pocdi gi va acceptape Mesia cel adevirat.Cu acesteconsiderente in minte si ne intoarcemla
acestpasajdin Evrei.

MOTIVUL PENTRU CARE ISRAEL A DEVENIT UN VAS AL UAT{NT

Versetele4-6:,,Cici cei ce au fost luminafiodattr,qi au gustatdarul ceresc, gi s-aufiicut plrtagi Duhului II

Sfhnt,$i au gustat CuvAntulcel bun al lui Dumnezeu gi puterileveaculuiviitor - $i caretotugiau cilzut,
estecu neputinfitsi fie inoifi iarilqi,gi aduqila poclin(5,fiindci ei rilstignesc
din nou pentruei, pe Fiul lui
I
Dumnezeu, gi-Ldausl fie batjocorit." I'

in primul rdnd in versetulpatru,scriitorulfolosegteo frazl care impuneinterdiclii, ,,estecu T

neputinfi". El continul sI enumere cinci fapte experimentatede natiunea de evrei gi care I
experimentdnd acestefapte,,,daci au c[zut, estecu neputinfi si fie inoili iardgigi adugila pociinfA".
inainte de a privi la acestecinci fapte, fraza ,oc6cieste cu neputin{i" inseamni ,,nu este posibil I
I
vreodati". Intorcindu-nela primul fapt, autorulspune,,,ceicarau fost lumina{iodat6". Ar puteafi I
tradusi mai bine ,,odat5pentrutofi cei luminali". Acum ar trebuisd ne uitim mai atentla gramatica
folositi. Cuv0ntul ,,luminafi" este aorist, are inseamndcI evenimentula avut loc odati pentru
totdeaunagi estede asemenealadiatezapasivi, ceeace inseamnici subiectul,adic6Israelul,a primit
faptul. Prin urmareceeace scriitorulvrea si spuni estecI atuncicdndin istoria Israeluluia venit
iluminareaasuprapoporului, Israelul a fost cel care a primit iluminareaintr-un sens pasiv. Este
adeveritin multe pasajedin Scripturi cd Isus a venit ca lumintr a Israelului.Si lu[m, de exemplu,
Matei 4 versetelel6 gi 17,,.Norodulacesta,carezdceain intuneric,avdzuto marelumind;gi pestecei
ce zdceauin finutul 5i in umbra morfii, a rdsdrit lumina."De atunci incolo, Isus a inceput sd
propovdduiascd, gi sdzicd:,,Poctrifi-v6,
c6ciimpdritia ceruriloresteaproape."Observaticd Matei aratl
cd luminaprimitd a avut o legdturddirecti cu proclamarea mesajuluiimpdrifiei. Din nou, in Luca 2
versetul32, se afirmd,,, luminacaresi luminezeneamurile,qi slavapoporuluiTdu Israel."Ajungdnd
la Evangheliadupd Ioan, sunt multe referin{e;de exemplu,Ioan I versetele4 la 9 gi capitolul 3
versetele 19la2l. Dar s[ luim, in mod specific,Ioan8 versetul12,,, Isusle-avorbitdin nou gi a zis:
,,Eu Sunt Lumina lumii;cineMd urmeazd pe Mine,nu va umblain intuneric,ci va avealuminavielii."
Din nou, Ioan 9 versetul5, ,, Cat Suntin lume,SuntLuminalumii". Din acestea gi din multe alte
pasajedin Scripturipoatefi doveditc5 lsusesteLumina lumii gi launmomentdat in istorieEl a venit h
th 'iS
ca lumin6a Isrelului.Al doilealucrupe careautorulil spunedesprenafiuneesteci ei au gustatdin lF

n
darulceresc.Din nou,acestaestela un timp aoristcareinseamndctra fostun evenimentcarea avut loc ; :,i
odatdpentrutotdeaunain istoria poporuluiIsrael.,,Gustat"estecuvdntul,,geuomai";inseamn5,,a
gustadar a gustaexperimental".Gustareadaruluiceresceraoexperienllactualia naliunii careil avea
pe Mesiain mijlocul ei. Existbmultetextedin Scripturdcarese referl la acestadar,in Ioan 3 versetul i ' {'{
[.'
13,se afirmi, ,, Nimeni nu s-asuit in cer,in afardde Cel ce S-apogorAtdin cer,adici Fiul omului, fi*
careestein cer" gi, din nou,in versetul3l, ,, Cel ce vine din cer,estemai presusde tofi; cel ce estede t"'
t :.i
pe pim6nt, estepimAntesc,9i vorbegteca de pe pimdnt. Cel ce vine din cer,estemai presusde to{i". t.i

Din nouin Ioan 6 versetele 3l la 33, se afirmd,,,Pdrintiinogtriau mdncatman6in pustie,dupScum

estescris:,,Le-adat sdmdndncep6inedin cer." Isusle-azis: ,,Adevdrat, adevdrat, vd spun,cd Moise nu
v-a dat pdineadin cer, ci Tat6lMeu vd di adeviratapdinedin cer;cdciPdnealui Dumnezeuesteaceea
carese pogoarddin cer, gi dd lumii via!a". Inceledin urmi in Ioan 16 versetul28, Domnul spune,,,
Am iegitde la Tatil, gi am venit in lume;acumlas lumea,gi Md duc la Tat6l."Din acesteagi din multe
alte textedin Scripturi se poatedovedicd poporulceresca experimentat darul ceresc,gi anumeIsus
Mesia.In al treilear6nd,versetulafirmd,,,gi s-aufdcut plrtagi Duhului S{?nt". ,,P[rtagi" esteformat
din doubcuvinte,,echo" ,,a aveasaua fine" gi ,,meta" ,,cu;agacd inseamnE ,,a line cu". Astfel,
naliuneaIsraelareo relatiecu DuhulSffintpentrua {inecevaagaci ce a {inutnafiuneaIsraelimpreuni l;
66
r't i
L

II
r}
 cu DuhulSf6nt?Inaintede a studiaaceasta, trebuiesd privim din nou la gramaticd.,,P6ftagi"esteun
verbla paticipiupasivaorist;aceastainseamnicd acliuneaaceastaa avut loc odatdpentrutotdeauna;
adicdin viafa poporuluiIsrael.in Fapte2 verseteleI qi 2, Luca relateazdcenireaDuhului Sfdnt la
lsrael.Amintifi-v5 cE aceastaera a patra sirbdtoarein calendarulde riscumplrare, slrbdtoarea
Cincizecimii.Ea era inaugurarea Legdmdntuluitel Nou promispoporuluiIsrael,in condiliilein car
prin moartealui Hristosnu era adusi doar riscumpSrarea, ci gi venirealui Mesia,a implrd{iei Lui gi
zdrobireaSatanocra{iei. Ea clarificdmesajullui Petrude adresare citre evreiin Fapte2 versetelel2 la
26 gi mesajulera, ,,Bdrbaliludei gi voi toli cei carelocuili in Ierusalim"qi din nou ?ncapitolul3
versetul12 la 26, Petruofer[ o explica{iecu privire la ceeace a avut loc. Din nou, el Ei-ainceput
mesajulspundnd,,, B6rba{iludei". Acum, si ne intoarcemqi sd incercdmsd descoperimce vrea sd
spuniprin poporulare p[rtdgiecu Duhul Sfbnt.inseamnici in ceeace prive$tepoporulIsraelnu era
preg6titpentruvenireaDuhului Sffint.Durnnezeu a adusmijloacepentruca Israels5 sepocdiasclqi sd
accepte mdntuircaLui. inci'o dati referindu-nela mesajullui Petrucitre popor,in capitolul3 versetul
19,el a chematnatiuneala pocdinfi,dupi careDumnezeuTatil aveasatrimiti pe Isuspentrua$ezarea
tuturorlucrurilor,desprecarePetruatrageaten{iacd a fost profe{itd?nScripturileVechiuluiTestament.
La sfbrEitulmesajuluisdu,in versetele25 5i26, el reaminteqte acestorevreicd eraufiii proorocilorqi ai
Legdmdntuluipe care Dumnezeul-a fEcut cu plrinfii, in mod deosebitcu Avraam, ci prin acel
Legimdntaveas[ fie adus6binecuvdntare universald.Al patrulealucru desprecareni se spunecd l-a
primitpoporulestemen{ionat in vgrsetul5, ,,$i au gustatdin Cuvdntulcel bun al lui Dumnezeu";din
nou, cuvdntul,,gustateste la uln timp aorist; a fost un evvenimentcare a avut loc odat[ pentru
totdeauna in istoria poporului.Esteposibil sI existedoui intelesuripentru.,Cuvdntulcel bun al lui
Dumnezeu". Primul,esteDomnulIsuscareesteCuvAntul;Ioan I versetele I gi 2 afirml, ,,Ld inceput
era Cuvdntul, gi Cuv6ntul era cu Dumnezeu,gi Cuvdntul era Dumnezeu.El era la inceput cu
Dumnezeu"qi de asemenea in versetul14 din acelagicapitol,Ioan afirmi, ,, $i CuvAntulS-a ftcut
trup,qi a locuit printre noi, plin de har, gi de adevir. $i noi am privit slavaLui, o slavi intocmaica
slavasinguruluindscutdin Tat6l". Dar facereferiregi la cuvinteleactualeale DomnuluipentruIsrael.
Ioanvorbegtede multe ori despreaceasta, dar sd observf,mcAtevaversete- Ioan 3 versetul34, ,, Cdci
Acelape careL-a trimis Dumnezeu,vorbegtecuvintelelui Dumnezeu,pentruci Dumnezeunu-I d5
Duhulcu mdsur6";loan 5.47,,, Dar daci nu credeficelescrisede el," (referindu-se la Moise),,cuin
vefi credecuvinteleMele?" ; Ioan 6.63, ,, Duhul esteacelacare d6 viapf6,carneanu folosegtela
nimic;cuvintelepe carevi le-amspusEu, Suntduh gi via15";gi, din nou,in versetul68 din acelaqi
capitol,,, ,,Doamne"I-a rispunsSimonPetru,,lacine sd ne ducem?Tu ai cuvinteleviefii vegnice".
Dupd cum am mentionat,existd multe alte versetecare vorbescdespreaceasta,dar un verset
remarcabil se gisegtein rugdciunea de MarePreota DomnuluiinIoan 17.In versetul8 Domnulnostru
afirmd,,, Cdci le-amdat cuvintelepe careMi le-aidat Tu. Ei le-auprimit, gi au cunoscutcu adev6rat
c5de la Tine am iegit,qi au crezutcd Tu M-ai trimis". Domnul,binein{eles, cd sereferpaici la ucenicii
SIi careau primit cuvinteleSale.Al cincileafapt experimentatde naliuneaIsrael este din nou in
versetul5,,,$i puterileveaculuiviitor". Cuvdntul,,puteri" este tradusdin cuvdntuldin greacd
,,dynameis". El vorbeqtede minuni aqacum ne suntredatein Evanghelie. CuvAntulestetradusin
Evanghelii in mai multefeluri - ,,lucrdriminunate,lucriri puternice, minuni,puteri" dar toateaceste'
cuvintedescriptivese referdla puterileveaculuiviitor. Cuv6nrul,,veac" estetraducerea cuvdntului
,,aion" qi s-ar traducemai bine,,veaculcareva veni". Dr KennethWeist in Studiilesaledespre
Cuvdntil descrie,,cao perioadi de timp cararacterizatd de un anumitmod de viafi saueconomiede
guverndmdnt". CdndDomnulqi uceniciiau proclamat Evanghelia imp5rS{iei qi au chematIsraelulla
pocdintl,mesajulDomnuluia fost adeveritde acesteminuni.in perioadaimpdrSlieicind Hristosse va
intoarcepe planetaPdmAntpentrua domni in Icrusalim,vor avealoc multe schimbSriremarcabile.
Schimbdrile vor avealoc in legdturScu vremea,lumeaanimal6,boli fizice 9i deformitdfi,carevor fi
eradicate; moarteanu va mai fi; u va mai fi foame.De asemenea, vor fi schimblri ecleziastice. De
exemplu, in leglturdcu schimbarea vremii,Isaia30 versetele 23la26 arati cd Dumnezeu va da ploaie
pestesdm6n{igi chiar pe orice munteinalt gi orice dealinalt vor izvori rduri, curgeride api. Lumina
lunii gi a soareluivor aveao intensitatemai mare.Pentrua dovedic5 Domnul puteasd aducdaceste
schimbdri,Luca 8 versetele22 la 25 relaleazdcum Domnul a linigtit furtuna.in ceeace privegte
animalelelumii, din nou, Isaiain pasajulfrumosdin capitolulI I versetele6 la 8 relateazd curmlupul
va locuiimpreunicu mielul qi pardosulse va culcaimpreundcu iedul,vifelul,puiul de leu gi vitele

67

---
ingrdgatevor fi impreuni gi le va mAnaun copilaq.CAndne intoarcemin Noul Testament, in Matei 2l
versetulZ il gasimpe Dbmnul intrdndin Ierusalim?nziua Rusaliilor.Pentruindeplinireaprofelieidin
Zaharia,capitolul9 versetul9,Els-a urcatcdlarepe un mdgSru$ aarenu mai fuseseinc6lecatniciodatd
dar relatareaaratd cd animalulera cu totul supusDomnului,din nou, aducdndla indeplinireprofe{ia
ldcuti in Isaia I l. intorcdndu-nela profe{iiledin Vechiul Testamentcu privire la veaculviitor, Isaia
declardin capitolul35 versetele 5 qi 6, ,, Atuncisevor deschide ochiiorbilor,sevor deschide urechile
surzilor;atuncigchiopulva sdrica un cerb,gi limbamutuluiva cdntade bucurie;cdciin pustievor {iqni
ape,qi in pustietatepiraie". Din nou,in Isaia33 versetul24, prooroculprezicec5 nimeni din cei care
vor locui in Sion nu va mai zice ci estebolnavgi pdcatelecelor carevor locui acolo vor fi iertate.
intorcdndu-ne in Luca 5 versetul17,avemo intAmplaredespreDomnulcdnda vindecatun sldb6nog.
Mai intAi,Domnuli-a iertatplcateleqi, pentrua dovedicd poatesdfacf,aceasta, l-a vindecatpe om. In
Matei 15 versetele 29 la3l, citim despreDomnulcarea vindecato mullimede boli gi versetul3l
afirmi cd oameniierau uimili cdnd vedeaupe muti vorbind,pe cei ciungi lbcuti bine, pe gchiopi
umbldnd qi pe orbi cipSt6ndu-givedereagi liuddndu-L pe Dumnezeullui Israel. Din nou, Isaia
profefeqte ci in veaculviitor moarteava fi un fenomenneobignuitgi in Isaia65 versetul22 proorocul
prezicecd nu se vor mai zidi caseca altul sd locuiasclin ele qi nu vor sidi vii ca altul s5 le m[ndnce
rodulcici zilelepoporuluiMeu vor fi ca zilelecopacilor, gi aleqiiMei sevor bucurade lucrulmdinilor
lor. Intorcdndu-ne in Ioan I I versetul43 citim despreinvierealui Laz\r, aritdndci Domnul era Mesia
promisgi puteasdaducdviafi gi nemurire.Din nou Isaiaprofelegte in capitolul40 versetelel0 gi I I cd
foameava fi eliminati. ProoroculafirmI, ,,Iat6,Domnul Dumnezeuvine cu putere,qi poruncegte cu
brafulLui.IatdcE,plata estecu El, qirfisplitirilevin inainteaLui, El lgi va pagteturmaca un Pistor,va
lua mieii in brafe,ii va ducela sinul Lui, qi va cllduzibl6ndoile carealdpteazd." in Luca 9 versetelel6
gi 17avemo intdmplare undeDomnulia cincipdiniqi doi pegtigi hrinegtemullimea.Din nou Vechiul
Testamentprofelegtecd vor fi schimbdrieclesiastice. in Psalmul48 verseteleI gi 2, citim, ,, Mare este
Domnul gi lSudatde to[i, in cetateaDumnezeuluinostru,pe munteleLui cel Sfdnt.Frumoasdinallime,
bucuria intregului pdmdnt,este muntele Sionului;in parteade miaz6noapteeste cetateaMarelui
Impdrat".Din nou,in Isaia56 versetul7, proorouldeclard,,, Ii voi aducela munteleMeu cel Sfdnt,
gi-i voi umpleade veseliein CasaMea de rugdciune.Arderilelor de tot qijertfele lor vor fi primite pe
altarul Meu, cdci CasaMea se va numi o casi de rug6ciunepentrutoate popoarele."La sfrrgitul
misiunii Sale,Domnul a curdfitintr-un mod uimitor Templu.Amintindu-neura marilor pro{i qi a
fariseilor,acestaafost un evenimentmiraculosrelatatin Matei 21 versetelel2 la 14. Acolo ni se
spune,,, Isus a intrat in Templul lui Dumnezeu.A dat afardpe toti cei ce vindeaugi cump6rauin
Templu,a rdsturnatmeseleschimbitorilorde bani gi scaunelecelor ce vindeauporumbei,gi le-a zis:
,,Estescris:,,CasaMea seva chemao casdde rugdciune."Dar voi afi fEcutdin ea o pegterdde tilhari."
Acum ar trebui subliniatc[ toateacesteevenimenteau fost experimentate gi gustatede Israel;toate
acesteaerau mdrturii ale veacului viitor; adicd a impirifiei Domnului de o mie de ani. Puterile
veaculuiviitor au fost, prin urrnare,experimentate de naiiune.Privind la versetul6, in Versiunea
Autorizatdse afirm5, ,, Dacd au cdzut,estecu neputinpds6 fie inoili iar6gi,gi adugila pocdinld".
tnainte deane uita la versetmai detaliat;acum cd{ivaani in urmd am fost privilegiali in biserica
noastrl si fim vizitali de f)r John Sproul,careestesavantin greacaantici; de fapt, el era implicatin
traducerea Noii VersiuniInternalionale. imi amintesccd in timpul conferinfelor lui el s-a ocupatde
pasajelede avertizaredin Evrei qi a atrasatentiaci gramaticaar puteafi schimbatdgi in Versiunea
Autorizattrgi in Noua VersiuneInternafionali.Gramaticacereca versetul6 si inceap6,referindu-se la
un evenimentcarea avut loc in trecut.El argumenta ci versetular puteafi citit, ,,odati ce au cdzutde
la pocdinli". Acestaestefolosit in cuvAntuldin greacipentru,,cdzlut" '
, careeste,,parapipto'. ,,Para"
qi
inseamnd,,peldnga" ,,pipto" ,,a cddea". Este de asemenea a un timp a.oristaga incdt acest
eveniments-a intAmplatnaliunii cvrelegtiintr-o perioaddspecificddin istoria lor gi este,potrivit
timpului folosit, o actiunecornpletigi incheiatd.Acum s5 aruncdmo privire asuprainceputului
versetului4. ,Afirmd,,, caretotugi au cdzut,estecu neputinf5sd fie inoili iardgi". Acum de unde a
cdz"utpoporulevreu?Autorul atrageatenfiacd poporula fost luminatatuncicAndHristosa venit la ei.
Domnulera darul ceresc;Duhul Sfdnta venit la Cincizecime; nafiuneaa avut Cuvdntulbun al lui
Dumnezeu;(cuvinteleadevdrate ale DomnuluiIsus)gi ele au mirturisit putereaveaculuiviitor. $i
autorulafirmi, ,,Israelacdzutde la ele". Lucacomenteazd acestlucruin Fapte28 versetele 25la29.
El afirmI, ,, Fiindc6ei au plecatacas6in neinfelegere unii cu alfii, Paveln-a addugatdecdtaceste

68
{

vorbe:,,Binea spusDuhul Sfdnt prin prooroculIsaiacdtrepdrinlii vogtri,c6nd a zis: ,,Du-tela poporul

{ acesta,gi zi-i: ,,Ve1iauzi cu urechilevoastre,9i nu vefi intelege;cu ochii vogtri veli privi, gi nu veti
vedea.Cici inima acestuinorod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile,gi-auinchis ochii, ca nu cumva
sd vadd cu bchii, sd audd cu urechile, sd inleleag6 cu inima, sd se intoarcd la Dumnezeu, qi si-i
t vindec."SA $titi, deci, cd mdntuirea aceastaa lui Dumnezeu a fost trimisd Neamurilor, gi o vor
asculta."Cdnd a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei". Astfel, pentru
generafiade evrbi, care a cizut sau s-a indepdrtat, cu toate privilegiile de partea lor, nu mai exista
{ pociinld, Dumnezeua adus orbireajudicialS asupralor. Pavel in Romani 1l versetele7 la 12 face
referire de asemeneala acelagi eveniment dar citeazbdin Psalmul lui David, 69 versetele22 la 23.
David spune,,, Sa li se prefaci masa intr-o cursd,gi liniqteaintr-un la{! Sd li se intunece ochii, gi si nu
il mai vad6, gi clatind-le mereu coapsele". Totugi, ar trebui si linem minte cd, degi poporul a fbst pus
deoparte,promisiunea lui Dumnezeu de mdntuire a fost fdcuti in mod individual evreilor. Apostoiii

3 evrei au fost mdntuili, bineinteles, aga cum a fost apostolul Pavel impreund cu cei trei mii in ziua
Cincizecimii. Pavel se referi de aemenea la aceastain Romani 11 versetul 20 c6nd vorbeqte de
mlddilele naturale ale mdslinului care au fost t6iate. De asemeneaDomnul se referi la aceastacdnd
3 pldnge pentru Ierusalim in Matei 23 versetele 37 la 39, ,, Ierusalime, Ierusalime, care omori p6
prooroci qi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut si strAng pe copiii tdi cum igi

*t strdngegdina puii sub aripi, qi n-a{i vrut! Iat6 cd vi se lasi casapustie; cdci v6 spun cd de acum incolo
nu ME vefi mai vedea pdni cAnd ve{i zice: ,,Binecuvdntateste Cel ce vine in Numele Domnului!"
Aceasti profe{ie infricoqltoare cu privire la casa lui Israel se referd mai intAi la templu, dar se poate
referi qi la na{iune despre care se spune cd vor fi pustiite. Acistd pustiire in ceea ce priveqte
{ Ierusalimul, a avut loc in anul 70 d.Hr., cdnd oragul gi templu au fost distruse gi nafiunea a fost
imprdgtiatS.Dar Domnul a ardtat cd va veni ziua c6nd poporul se va pocdi qi va proclama
,,Binecuvdntateste cel care vine in numele Domnului". Domnul nostru, fdrd indoiald, {dceareferire la
"l profelia din Zaharia 12 versetul l0 unde se afirmd, ,, Atunci voi turna peste casa lui David gi pesle
locuitoriiIerusalimului,un duh de induraregi de rug6ciune,qi igi vor intoarceprivirile spre Mine pe

,r careL-au strdpuns.il vor pldnge cum plAngecineva pe singurul lui fiu, gi-L vor pldnge amarnic, cum
pldngecineva pe un intdi-niscut. ". Acest evenimentva avea loc, binein{eles,atunci cAndHristos se va
intoarcepe Muntele Mdslinilor; Israel il va vedea pe Mesia pe care l-au respins gi se vor pocli in cele
din urm6. intorcdndu-ne ta versetul 6, textul afirm6, ,, care totugi au cdzut, este cu neputintd sd fie
;{ inoili, iarSgi,9i adugi la pociinfd". ,,inoi1i" este tradus din cuvdntul ,,anakinizo"; aceastaeste o
combinafiede doui cuvinte ,,anao',.inapoi sau din nou" gi ,,kinizo" ,,nou". Astfel, acea genera(ie,
avdnd o sentin{6judiciard trecutd asupra lor le'era imposibil sd se ?ntoarcdgi sd fie diferili. Apoi
scriitorul ne oferd motivul acestui lucru, care este dublu" Mai intAi, ,,fiindci ei ristignesc din nou
":l pentruei pe Fiul lui Dumnezeu". ,,Rdstignesc"este la participiu presen| aceastainseamndci esteo
t:l actiunecontinud gi repetatl. Privind la relatirile din Evanghelii, poporul Israel este cel care L-a
consideratpe Domnul demn de rdstignire;L-au consideratun hulitor gi in legituri cu Diavolul. in ceea
=l ce privegtepoporul Israel, ei au consideratci Domnul trebuia si moarl gi naliunea incd mai este in
pozilia aceastagi ei continul sd-L rdstigneascdpe Mesia al lor. in al doilea rAnd, textul afirmd, ,,qi-L
dau sd fie batjocorit". Atitudinea nafiunii din acestezile estecd inceeace ii privegtepe ei Mesia ar
=l puteainci sd steape cruce. in Daniel 9 versetul24 proorocul arati cI in perioadaanilor 490 Dumnezeu
va implini gase evenimentemari pentru lsraelul. Primele doud din acesteevenimentesunt pentru
incetareafbridelegii Ei pentru ispSgireap[catelor. Israel, la acel moment, ingrSmddeauplcat peste
:l plcat dar Dumnezeu le va pune intr-o zi capit. Aceasta va avea loe cdnd prezicerealui Zaharia va fr
indeplinitdinZaharia 12 versetul 10. Israel ca nafiune se va pocdi qi il va acceptape Isus Mesia ca
Riscumpirdtorul 9i Impbratul lor.
:l
O METAFON.q. OTFTAGRICULTURA
=
Versetul7: ,,Cind un pAmint esteadflpat de pfoaia care cadeadeseape el, gi rodegteo iarbi folositoare
celorpentru care eistelucrat, capiltl binecuvAntarede Ia Dumnezeu.t'
=
Sunt men{ionatepatru lucruri:-

T 69

:a
 I. pim6ntul
2. ploaia
3. iarba
4. binecuvdntarea.

Mai intdi,pimdntulreprezintf, Israelul.in al doilear6nd,ploaiasereferi la privilegiilepe care

naliuneale-a avut la prima venirea lui Mesia,qi anumeluminarea, darulceresc,partagicu Duhul
Sfdnt,Cuvdntulbun al lui Dumnezeu, putereaveaculuiviitor. in al treilear6nd,iarbafacereferirela
ceeace estefolositor fermierului.Ceeacp Dumnezeua cerut era pocdinfagi ulterior faptelebune.
Patru,binecuvdntarea lui Dumnezeuface referirela venirealui Mesia qi la agezarea impirdliei de o
mie de ani. inainte de a pdrdsiacestverset,sd privim incd o dat5 la gramaticace a fost folositd.
,,PdmAntul esteaddpat" estela un timp aorist;se referdla uneveniment inchgiat.privind la relat6rile
din Evanghelii,Israela avut perioadalui de oportunitate; ei au avui din abundten{dmarturiiprecumcd
Isus era Mesia cel prezisdar au refuzarsd se adape.Apoi fraza,,ploaiacare cade" este la timpul
present;aceastaimplicd o acfiunecontinudqi repetatd.Privind ?n Vechiul Testamentexistdo linie
lungi a proorociilordumnezeieqti pe careCuvdntullui Dumnezeule-a dat Israeluluidar, agacum
$tefana atrasatenfiaSinedriuluiin Faptecapitolul7 versetul51,,, Oamenitari la cerbice,netaiali
imprejur cu inima gi cu urechile!Voi totdeaunavd impotriviti Duhului Sf6nt.Cum au fEcutparingii
vogtri,agafacefi gi voi. Pe care din proorocinu i-au prigonit p6rin{ii voqtri?Au omor|t pa cei ce
vesteaumai dinaintevenireaCelui Neprihdnitpe careL-a{i vdndutacum,gi L-afi omorAt.Voi, carea1i
pr[mit Legeadat6 prin ingeri, gi n-afi pdzit-o!..!'Din nou, in acel pasajremarcabildin Matei 23
versetele371a39,domnulspunepoporului,, De cdteori am vrut si strdngpe copiiit6icum igi strAnge
gdinapuii subaripi,qi n-a{ivrut".

RECOLTA NEFOLOSITOARE

Versetul8:,,Dardacf,aducespinigi mfrrlcini,estelepildatpi aproapesii fie blestemat,

gi sfirgegte
prin a i
sepunefoc.t'

Expresia,,dar dacd aduce" este la timpul presentcare vorbeqtede o acfiune prezenti gi

repetati.Timp de doudmii de ani IsraelL-a respinspe Mesiagi incdfac acestlucru gi ?nzillle noastre.
Referireala,,spiniqi mdrdcini"ne leagf,inapoide Genesa3.18gi de bluestem. Astfel,natiuneaeste
aproapesi fie blestematiqi sffirgeqte
prin a i sepunefoc, reprezent6ndIsraelul.Acum, acestlucru i s-a
intAmplatde fapt Israeluluiin anul 70 d.Hr. intorcdndu-ne la Matei 23 versetul38, Domnul a splrs,,,
latd'cd vi se lasdcasapustie". Aceastdarderenu are nimic de-aface cu iadul qi pedeapsa vegnica.
AceastaestejudecataasuprapoporuluiIsrael.Totugi,o cdmpiearsi arat6o nddejde.Din nou,Maiei 23
versetul39, Isusa spus,,, Cdcivd spun" (gi ,,voi" estela plural),,cdde acumlncolo nu VI6 vefi mai
vedeapdnl cAndveti zice: ,,Binecuvdntat esteCel ce vine in NumeleDomnului" qi astfel?nprofelia
Domnuluivedemgi ardereadar gi ndde.idea.

,,LUCRURILE MAI BUNE'' ALE ACESTOR EVR-EI

Versetul9: ,,Milcarcf, vorbim astfel,preaiubi{ilor,totugide la voi am agteptatlucruri mai bunegi care

insofesc mAntuirea.tt

Gehera{iatrecuti de evrei a suferitjudecata gi apoi scriitorul folosegteo expresiefoarte iubitore

-,,prt& iubitrilor". El spune,,voi sunte{i prea iubi{i" dar cine este
cel care ii iubeqte?pavel cu
sigurantd a iubit poporul lui Dumnezeu din vechime; in Romani 9 versetele I la 3, eL afirma, intre
altele, ,,Cdci aproapesd doresc sd fiu eu insumi anatema,despdrtitde Hristos, pentru frafii mei, rudele
mele trupegti". Totugi, Dumnezeu este Cel care iubegte cu adevlrat naliunea. in tirnpul proorocului
Ieremia,c6nd nafiuneaera sub judecata qi blestemeleLegdmdntuluiMozaic, Dumnezeu
$i-a declarat
prin gura slujitorului Sdu credincios,Ieremia,dragosteaSa pentrunafiune.in profelia lui, capitolul
3l
versetul3 Dumnezeu sptlne,,,Te iubesc" (adic4'lsraelul) ,,cu o iubire veqnicd;de aceeaiji pastrez
bundtatea Mea". intdmpldtbr,obsevaiicd Pavelare aceeagiiniml cf, gi Domnul gi noi de asemenea
putemsi aritdm dragostef6ta de poporullui Dumnezeudin vechime.Apoi scriitorulle spunecelor
caresuntpreaiubili, ,,totuqide la voi am agteptatlucruri mai bune". ,,Am aqteptat"estela un timp
perfectcare face referire la o ac{iuneincheiatdin trecut,dar care are rezultateqi in prezent.Poate
ascesta ne indeamndsd privim din nou la Leg[mintelepe care Dumnezeule-a fhcut cu Israelul.Ne
amintimci Dumnezeua f6cutLegdmdntulAvraamic,Leg[m6ntulDeuteronomic, LegdmdntulDavidic
gi Leglm6ntulcel Nou gi le-a confirmatcuun jurimdnt. Cu alte cuvinte,erau legiminte unilaterale.
Ulteriorscriitorulva vorbi mai pe larg despreaceasta dar ceeace scriitorulspuneaici este,,,Am ajuns
la o convingerestabilit[" gi anumeCuvAntullui DumnezeupentruIsraelva fi indeplinit.Dar, ,,care
suntlucrurileruai bune?" V[ amintili cf, Israelula fost pusdeopartedatoriti necredin{ei.Prin urmare,
senascdoud intrebdri.
Mai intdi, ,,Caresuntlucrurilemai bune?" E,ibine,r[spunsuleste lucrurilecare
inso{escmdntuirea.Dar aceastaridici o a dou[ intrebare,,,ceeste,de fapt, aceastimdntuiregi care
suntlucrurilecareo tnso{esc?"Rtrspunsul ne determindsI ne intoarcemla Evrei I versetul14 unde
scriitorulfacereferirela evrei ca fiind mogtenitoriai m6ntuirii,gi anumecei carevor mogteniodihna
milenardgi mogtenireapromisdIsraeluluiprin Avraam.Trebuiesd subliniemci in acestepasajeeste
avutin vedereIsraelul.

MOTIVUL PENTRU INNNVTN

Versetull0: ,.Cici Dumnezeu voastrl gi dragostea

nu estenedreptca sil uiteosteneala pecarea{i ariltat-o
pentruNumeleLui, voi,carea(i ajutoratgiajutora{ipesfin{i."

Dou[ lucruri ar trebuiobservate - mai intAi,,,osteneala"gi, in al doileardnd,,,clragostea".

Din
ce estealc[tuitf, aceast?i gi
dragoste?in primul r6nd, estedragosteafata de Dumnezeu apoi esteo
dragosteslujitoarefafd de sfin]i. $i gramaticasugereazicb aceastaeste o slujire care continui.
Versetulafirmf,,,,C[ci Dumnezeunu estenedreptca sb uite ostenealavoastri", etc. ,,Uite" estela
infinitiv aorist.Conceptuldin spateleacestuiaestecd Dumnezeuvedeceeace ei fac acumdar le va
rispl[ti in viitor. S[ incercf,ms[ vizualizim ce vor infelegeevreiicdndvor citi acesteversete.Perioada
de timp in carevor,trli estenecazulcel mare,perioadanecazuluilui lacov;Anticristulva conducedin
Ierusalimgi va cere ca fiecaresi primeasclsemnulfiarei, Apocalipsa13 versetele16 Ia 18. De
asemenea, va fi un antisemitismfdr[ precedent, Apocalipsal2 versetul17.Acum lucrul interesant este
cd ceeace va caracterizape cei mdntuili estecf, ei vor fi cei care vor protejarim[gi1aevreiasci.
Domnul adeveregte acestlucru in Matei 25 versetul40, ,,Dreptrdspuns,Imp6ratul" (adicd,Domnul
Isus),,le va zice: ,,Adevdratv6 spunc6, ori de cdteori afi fdcut acestelucruri unuiadin aceqtifoarte
neinsemnafi frafi ai Mei,"(adicd,iudeii) Mie mi le-atifrcut." Astfel dovadadragosteifa{i de Domnul
va fi dragostea lor fafdde sfinfi.

DORIMA LUI DUMNEZEU PENTRU EVREI

Versetul 1l: ,,Dorinr insi ca fiecaredin voi sfl arate aceeagirAvn5,ca s5 pSstrezephnd la sfArgito deplinil
nIdejde."

Este cu siguranfi dorinta autorului dar in spatele ei este dorinfa lui Dimnezeu gi existf, o
accentuarepe ,,fiecare din voi". Aceasta sugereazSdou6 lucruri - mai intii, Dumnezeu cunoaqtepe
fiecare individ qi, in al doilea r6nd, Dumnezeueste preocupatde fiecare individ. Care a fost dorinfa lui
Dumnezeu?Ni se atrage aten{ia asupraa trei lucruri - primul, rdvna. Cuvdntul in original sugereazl
.,seriozitate,zel, preocupareserioasi cu un element de grab6". Acelagi cuvdnt este folosit in Marcu 6
versetul 25. intAmplarea vorbeqte de fiica lui lrod care a cerut capul lui Ioan Botezf,torul gi versetul
spune,,, Ea s-a grdbit sd vind indatd la impdrat" gi apoi face cerereaei qocanti gi s6ngeroasd.Totugi,
versetul demonstreazi folosirea cuvAntului aici in Epistola cltre Evrei; era preocupareserioasi cu un
element de grabl. in al doilea rAnd, Dumn ezeu a dorit ca aceqti evrei si pdstrezepdnl la sfrrqit.
Intrebareacare se ridicl; sffirgitul cui? Acegti evrei care vor trii in perioadanecazului cel mare vor gti
din Daniel calitolul 9 cd acea periodl va dura in mod specific qapteani gi, prin urrnare,ei trebuiau sa
7l
 J1
utrr,
lr"
I

tri
{It
aibd aceeagirdvni pdnl la sffirgitulacesteiperioade.Dornnul S-a gdndit la aceiaqilucru in Matei 24 rlJ

versetul 13. Vorbind despre aceastdperoadSlrl a spus:.. Dar cine va rdbda pdni la sffirqit, va fi
m6ntuit". in al treilea rdnd, l)omnul a dorit ca acegtievrei sd aib[ ,,o deplinl nidejde", gi anume sd il
.llJ
fie siguri cd acest lucru se va intimpla. Ceea ce autorul le spune acestorevrei este cd acest mod de a
tr[i le va line aprinsdlumina nddejdii. Bineinples, acestaestemesajul lui Dumnezeupentru poporul
siu din toatevremile. ir
llJ

iNnnnrNul ?J
Versetul12: ,,A$aincit sf, nu vtr lenevi{i,ci sf, c6lcafipe urmelecelor ce, prin credin{ilgi riibdare,
mo$tenescf,f,glduin{ele." tf
indemnulin acestversetestedublu.in primul rdnd,nu lenevili;aceasta inseamni leneq,greoi,
trdndav.$i, in al doileardnd, sd calcepe urm6;aceastainseamnds[ fie credinciogigi ribd[tori. Dar
este,careestescopul?Cititorilornu li se lasdnici o urmddeindoiali gi adevdrulesteacesta
intrebarea
il
- ci ei aveausd moqteneasc6 figdduinlele.Totugi din aceastase nasc doul intrebdri - care este
mogtenirea? $i care suntftgdduinfele? Scriitorulva explicaaceasta
mai detaliatin capitolul6 versetele
I
,cl
13la20 dar,maiintdi,el ia cazullui Avraam.

il
CAZUL LUI AVRAAM

Versetul13:,,Dumnezeu, cind a datlui Avraamfiglduin{a,fiindcflnu puteasil Sejure peunulhai mare $

decdtEl, s-ajurat peSineinsugi."

Autorul se referi la un pasajdin Genesacapitolul22 careva fi foarte cunoscutcititorilor. $

i
AceastaamintegteintdmplareaundeDumnezeul-a incercatpe Avraamqi l-a c5liuzit s6-ljerfeascipe &.r
fiul's6u pe un muntespecificin parteade nord de undetrdiael. Avraama doveditbundvoin{i gi cdnd :il ,
Avraama fost pe punctulde a-l jertfi pe Isaac,Dumnezeua intervenitgi adusun inlocuitor,adicdun I

berbece,careaveacoarneleprinseintr-untufiq.in versetull4 a aceluicapitolAvraama numit acelloc

Iehova-iire,arltAndcd Domnula promisun inlocuitor.Esteinteresant cd eraexactlocul undeDomnul
fEi!
-f
aveas[ fie rlstignit gi undeaveasEfie adusun inlocuit6ra lui Dumnezeupentruomul plcdtos.Apoi ?n
versetelel5 la 19 Dumnezeua pronunlatjurlmdntul qi i-a promislui Avraamcf, prin el va aduce
F
binecuvAntare universald. Versetelel6 la 18 afirmI, ,,$i a zis: ,,PeMine insumijur" zice Domnul
t:
trr '
,,pentrucd ai fEcutlucrul acestaqi n-ai crutatpe fiul tdu, pe singurultdu fiu, te voi binecuvdntafoarte
l:

mult gi-1ivoi inmulli tbartemult sdmdnta, gi anume:ca stelelecerului5i ca nisipulde pe fArmulmSrii;

gi sdmAnlata va stdpdnicetdlilevrdjmagilorei. Toate neamurilepimdntuluivor fi binecuvAntate in
fr:
f*l
s6mdnlata, pentruc5 ai ascultatde poruncaMea!" Astfel aici descoperim promisiunea gijurlmdntul pe
careDumnezeule-afdcutgi acestai,a fi indeplinitprin inlocuitorullui Dumnezeucareaveas[ vind din
neamullui Isaac.in acestfel, a5acum afirmi versetul13,cAndDumnezeu a iZcutpromisiunea El a
fr'
confirmat-oprintr-unjurdmdnt.Apoi autorulEpistoleicitre Evreiarati con{inutulfbgdduin{ei.
{
ll

OBIECTIVI.)L DIN SPATELE PROMISIUNII

d
a
pii{i voiinmulfifoartemult silm6n(a."
Versetul14:,,$ia zis:Cu adevlratte voi binecuvhnta,

Astfelpromisiunea insolitl de unjurdmdnta adusbinecuvAntareqi inrnullire.

Pentru a infelege semnificafiaacestuilucru trebuie sd ne intoarcemla zorii istoriei qi s5
t
descperim ce directivea dat Domnulpdrin{ilornogtrii.in GenesaI versetul28 citim, ,,Dumnezeu i-a
hinecuvdntat gi Dumnezeule-azis: ,,Cregtefi, inmullifi-vd,umplefipdmdntulgi supuneli-l;gi stdpdnifi
pestepegtiimdrii, pestepds5rileceruluigi pesteorice vie(uitoare carese miqcdpe pdmdnt."Astfel
3
primii nogtriiplrinfi au fbstindemnafisXaeinmulteascS, s5umplep[mdntulgi si-l supun6.
amintimcd Adam s-a rdzvrAtitimpotrivalui Dumnezeuqi a dat conducerea
'71
Totuqi,ne
planeteiCelui Rdu, lui il
fl
4
I
-
Satan.intreagarasbuman6estein Adam gi Paveldescrieacestlucrufoartegraficin Romani5 versetul
12,,,De aceea, dupdcum printr-unsingurom a intratpdcatulinlume,gi prin pdcata intratmoartea, gi
astfelmoarteaa trecutasupratuturoroamenilor,din pricini cd to{i au pdcdtuit"qi cuvintul din greaci
ne-ar putea sugeracd tofi au pbcdtuit in Adam. Totugi, in aceastdpromisiuneavraamic6este
perspectivacd Dumnezeuva aduceun Ultim Adamin agafel inc6tscopuloriginalal lui Dumnezeudin
Genesa gi prinjurimAntSatanva fi invinsgi
I versetul28 si poatdfi indeplinit.Astfel,prin promisiune
scopullui Dumnezeu va fi indeplinit.

CUM A DOBANDIT AVRAAM PROMISIUNEA

Versetull5: ,,$i astfel,fiindci a agtgptatcu rSbdare,a dobinditftrg6duin{a."

Dar ne intrebim cum a putut Avraam sd primeascdpromisiunea?Rdspunsulse giseqtein

cuvintul,,dobAndit".CuvAntuldin greacieste,,epitugchano"; inseamn[.,animeri sau a gdsio
persoand". Prin urmarecine era persoana? Cdsimrispunsul Cenesa22 versetele
in 2A h24. Esteo
relatarecu privire la Rebecace trdia la cdtevarnii de kilometride Avraam fiind aleasl in mod
providenfialsi fie so{ialui Isaacin agafel incdtlinia genealogicd sdmeargA mai departegi s6-L,aducb
pe Mesiain cele din urmi, Acestversetnu inseamndci Avraamnu s-a bucuratde indeplinireafinali
darin Genesa22aveminceputulei. Sd rezumlmpe scurtfundalulacestorversete. In vegniciatrecuti
eraun impirat veqnic,I Timotei1.17.Fiind impdrat.Dumnezeu aveanevoiede un domeniucu supuqi
de bunlvoie. Domnul a creatacestdomeniupe planetaPdmAntqi estedorinla Domnului nostruca
aceasticasi a Lui sd fie plini de supugide bundvoiecaresdimpirtSgeascldragostea gi slavaLui'.Luca
14.23sugereazd aceasto,,, $i stipAnula zis robului:,,Ieqila drumurigi la garduri,gi pe cei ce-i vei
gdsi,silegte-isd intre,ca sd mi se umplecasa". Dupd crealiea fost rizvrdtireaomului gi momentulin
careel i-a dat stdpAnirea acesteilumi lui Satantransformdnd-o intr-o Satanocrafie.
Apoi Dumnezeva
dat promisiunea minunati din Genesa3.15 ci sdm6n{afemeii va zdrobi Satanocratia. Dupi aceea
Dumnezeua frcut Legimdntul cu Avraam gi, in condifiile acestuiLegdmdnt,scopul vegnica lui
Dumnezeu aveasI fie indeplinit.

CNRTITUDINEA LEGAMANTULUI

Versetull6: ,,Oamenii,ce-i drept, obicinuiescsi jure pe cinevamai marel jurimAntul esteo chezSgie,
carepunecapit origicirei nein{elegeri
dintre ei."

in primul rdnd, estejurdmdnrul lui Dumnezeu in acest Legdmdnt; aceastainseamni si declare

ceva adevirat; a face o declaralie solemnd.Apoi ?n acestjurdmAnt Dumnezeu este martorul. Practica
din vechime era cd oamenii jurai pe cineva care era mai mare. La cu(ile noastrejudecdtoregti in
presentto{i martorii trebuie sd facd un jurimdnt solemn gi fac acestlucru cu mdna pe Biblie. cu cealaltd
m6ni ridicatd in sus,jurdnd cd tnaintea lui Dumnezeuei spun adevdrul,intregul adevir qi nimic altceva
decit adevdrul.

MOSTENITORII FAGADUINTEI

Versetul 17: ,,De aceea gi Dumnezeu,fiindci voia si dovedeascilcu mai multi tilrie mogtenitorilor
filgilduin{einestr5mutareaHotilririi Lui, a venit cu un jurflmint."

Un motrtenitorvorbegte,binein{eles,de o stdpdnire.Prin urmare, aceqtievrei vor fi stdpAnitorii

figaduinlei. Amintiti-vA care era promisiunea-- binecuvdntareuniversaldprin poporul lui Avraam,
trsrael.Evreii erau cei care primeau acea promisiunespecificl Apoi, versetulcontinui sd spund,,de
aceeagi Dumnezeu". Aceasta ne duce inapoi la versetul 16, obiceiul omenescde E promite sub
jurdmdnt.,,Fiindcdvoia" estecuvdntul,,boulomai" qi inseamni ,,o dorintdcarese na$tedin facultltile
rationalt ale cuiva". Ar puteali folosit qi un alt cuv6nt,,thelo" careinseamni,,o dorin{dcarese na$te
73
 Jl
/ ,dl

1j
-ir
din sentimente".Dar aici descoperimcd esteo tranzac{ielegali fEcuti de DumnezeulAtotputernic.
Apoi versetulspune,,voia cu mai multd tdrie". Aceastaaratdci dorintalui Dumne2euestecu nrult
mai mare decdtcea implicatf,de o tranzac{ielegalbuman6.Autorul voibeqtedesprenestrimutarea -,4
HotdrdriiLui (adici a lui Dumnezeu).CuvAntul,,nestrimutare"este,,ametatheton". Cuvdntulin =t
greacdf6r6,,a" inseamnd ,,a schimbalocul"" l)e aici infelegem o prin
ci este negare; agezarea lui ,,a"
-.4
in fatacuv6ntuluineag6acestlucru asaincdt ob{inernpromisiunea fermda lui l)umnezeuch El nu se >/
schimbi niciodatl in ce privegtepromisiuneaaceasta. Cuvdntul,,hotdrdre"inseamni,,o dorinfi care \l

vinedin ra{iune"pe careDumnezeu aconfirmat-ocu unjurdindnt.Cuvdntul,,avenit" esteun cuvdnt

_t
interesant- ,,mesiteuo";inseamni,,a acfionaca mediatorintre doui p6(i careau fbcut o infelegere
pentrua indepliniceva''".Cuvdntulestela un timp aoristceeaceinseamnlcd estecevace Dumnezeua
-''i
fbcutin trecutgi lucrareaesteincheiatd.Tabloulpe careil avemaici esteacesta.Dumnezeui-a fbcuto t
u
promisiunelui Avraam.Isus estemediatorulintre Avraam gi mogtenitoriipromisiuniiqi descoperim 'l L/

aici ci lsus,Mediatorul,are o dorinldlegalScareestenestrdmutatd; El nu se va schimbaniciodatdgi a

ti
pronuntrat un jur6m6nt pentrua adeveriacestlucru. Astfel intre promisiuneape care i-a fdcut-o lui T
Avraam gi mogtenitoriilEgiduinfei Hristos vine ca Mediator gi creditor ci promisiuneava fi 'l l/

indeplinit[.
]L
-,
,lL

LUCRURILE NESCHIMBATOARE
d.
I ll-

Versetul18: ,,Pcntruca, prin douf, lucruri care nu se pot schimba,gi in care estecu neputin{i ca -l
Dumnezeu si mint5,si gf,simo puternicdimbf,rbf,tarenoi,a citrrorscf,parea fostsfl apucim nfldejdea I

careneera pus6inainte." r-it

-l
,LI,

Scriitorulvorbegteacum mai pe larg de doud lucruri nestrimutatecare garanteazd nidejdea I

care a fost pusi inainteaacestorevrei. Versetulincepe,,,Pentruca prin lucrurile care nu se pot .t
schimba" E;icuv6ntul,,lucruri" estedin cuvdntulgrecesc,,prdgnlo"din careobfinemcuvdntulnostru -i
pragmatic.fnseamnd,,a face. a ?ndeplini,a efectua" in aqafel incdt autorulvorbegtedespredoud
-.h
lucrurinestrbmutate carespundesprefapteimplinite.Celedoul lucrurisuntpromisiuneagijurlmdntul da
'l
astfelcd acestaestepragmatismulf)umnezeuluiAtotputernicAi,a$acum scriitorulsubliniaztr,,,in care I
I

estecu neputinldca Dumnezeusd mint6". Apoi autorulcontinul si expliceci in acestedou[ lucruri J

noi glsirn o puternicdimbtrrbitare.Cuvdntul,,puternicd"esteceva asemnea
,,ischorus"; vorbegte de obstacolulimpotrivirii,gianurne o cetatedar o cetate
unui cuvdnt-tablciu,
inconjuratd de o armat[. T
J
,,Imbdrb6tare" este format din doui cuvinte
care il avem aici este ci promisiuneagi
,,p&tz" ,,pe
jurlmdntul
ldngf," ,,kaleo" ,,a chema". Conceptulpe
sunt asemenea unei cetifi sigureapdratdde o
armati gi Domnul ne-a chematin acestloc de o siguranti neclintiti. Apoi scriitorul subliniazi c[
*
,,scdparea noastrda fost" sI alergdm?ntr-unloc sigur.Imagineainvocatdaici va fi relevantEpentru -J
![n
minteaevreiascd.Conceptulestedescoperitin Deuteronom4. 42 in legituri cu cetilile de scipare -li
I
unde cineva puteasi alergedaci era urmirit dd o persoanlcare cdutardzbunare.Odatdajuns in
interiorulceEtii de scdpareMarelePreotfbceaispiqirea.Autorul va privi ulteriorlg lucrareaMarelui J
!L -!
Preot pentrujertfa de ispdgire.Dar tabloul pe care il avem aici estea unui om care fuge in mod -ll
tl
ocazionalde un rdzbunitorde sdngegi careserefugiaziintr-o cetatede scdpare, viatalui fiind ispngiti.
Dar toate acesteaaveauun scop, ,,pentrua apucanddejdeacarene-a fost pusl inainte". Care este
.J
lJr-d

nddejdea?EstezdrobireaSatanocraliei; a$ezarea Impdrdtieilui Dumnzeupe plm6nt, participareaqi "ll

rriatain aceaimpdr[fie.Vd aminti{icAndNicodim a venit la f)omnulnoapteain Ioan 3, acestlucruera
cel mai importantin minteaaceluilider religios.El a cerutsiguran{a nldejdii cd va intrain imp6rS{ia
J
f||r
lui Dumnezeugi, bineinfeles, Isusi-a spuscl singuracaleeraprin nagterea din nou.
-.r
I
Lll,

NADEJDEA $I ANCORA SUFLNTULUI

Versetul19:,,Pecareo avemca o ancoria sufletului; taregi neclintiti,carepitrundedincolo

o n5dejde
l
rd
de perdeaua dinfl untrul Templului."
I Dtr
l
"il
1A
I
-l
lilill
 t

,,Sufletul" se referi in mod specific la cunoaqterea mea de sine, la facultilile mele rafionaleqi
existddoul adjectivein legdturi cu ancora.Mai intdi, este,,tare"; cuvAntuldin greaci folosit estc
ineresant-,,asphale". A doua parte a cuvdntului.,sphale" este,,a cddeasau a equa" gi esteprecedat
de un,,a" care il neagd.Astfel cuvdntulinsearnnS,.ceva care nu cade sau nu egueazdniciodati". De
fapt, din acestcuvdnt grecesc a derivat cuviintul .,asfalt" care este folosit pentru construc{iastrAzilor.
Suprafelelede drum pot cddea, dar aceastdnbdejde nu va egua niciodatA. Al doilea adjectiv este
,,neclintit6" qi cuvdntul in greacdeste ,.bebaian" qi inseamn[ ,,nu se va ddrdma cdnd voi pune o
greutatepe ea". Am fost odati in casa unui prieten predicator qi dupd ce am servit o cafea prietenul
meu s-a ridicat dar, a-qi menfine echilibrul, s-a sprijinit de masd. Mai mult spre necazul prietenului
meu, piciorul s-a^rupt gi masa s-a prlbuqit cu prietenul meu. Totugi, aceastdnddejde nu va aduce
niciodatf, necaz. Imi amintesc cd atunci cdnd eram un tdnir creqtin la sala de misiune pe care o
frecventamin Gateshead,Tyneside, era un sfhnt al lui Dumnezeu,George Miller. in tinerefealui a fost
boxer gijucitor de cirfi dar a ajuns s[-l cunoascdpe Domnul gi sd fie mdntuit intr-un mod minunat. Nu
a fost un om invdfat dar a putut sd memoreze multe pasaje din Scripturd gi foarte multe cdntdri din
Golden Bells din care cAntam in acele zile din trecut. George s-a imboln[vit de cancer gi inainte de a
muri el repeta cuvintele ,,daci vreodatS,dacd vreodatS,daci vreodat6". Un prieten cregtin a spus la
cdpdtdiulpatului sdu ,,Dac[ vreodatl ce?" gi apoi bltrAnul sfhnt a repetatcuvintele dintr-o cdntarepe
careel o cono$teafoarte bine ,,Dacd vreodati te-am iubit atunci acel moment este chiar acum". Acest
fost pugilist dar in momentulactualsfAnta descoperitcd nddejdeasa era tare gi neclintitd.Apoi autorul
explici faptul cd aceastl ancorSa sufletului piitrunde dincolo de perdea gi construcfiadin greacd,antd
cd ancoraeste acum acolo. intr-adevdr,cuvdntul este mai putemic decdt at6t. Spune,,,ancoraesteacum
acolo gi va coninua si rdmdni acolo". Interpretarea literali ar putea fi ,,ancora este dincolo de
perdeauaTemirlului". Din nou, pentruminteaevreiasciacestaar reprezentaun adevir minunat.Acegti
evrei ar putea sI aibl o imagine foarte clari cu privire la jertfa din Ziua Ispdgirii. Sd incercdm sI ne
imaginim tabloul. Vedem sute de mii de evrei adunali in jurul Templului gi Aaron, marele preot,
indreptdndu-secu fapul spre altarul de aramd care reprezintd,bineinfeles,crucea lui Hristos. fapul este
injunghiat gi sdngelelui este strdnsintr-un vas gi, impreuni cu evreii, vom privi la Aaron care va duce
sdngelein Templu. Atunci cdnd Aaron slujegtein Templu, noi putem auzi clinchetulclopofeilorde aur.
Acegtiaerau pringi de jur imprejurul mantiei.Cind intra in templu, el mergeamai intAi in locul prea
sfdntunde era candelabrulcu gaptebrafe de aur reprezentdndu-Lpe Hristos care este Lumina lumii. La
dreapta lui Aaron era masa cu cele doisprezece pdini pentru punerea inainte reprezentdndu-Lpe
Hristos care este Pdinea vie{ii. in fata lui gi in fafa perdelei era altarul tim6ierii reprezentdnd
ruglciuneade mijlocire a Domnului. Apoi Aaron mergeain spateleperdeleiin Locul Prea Sfdnt unde
intdlneaslava Shekina, PrezenfasfAntda lui Dumnezeu;la acel moment, mdniati de picatele copiilor
lui Israel.Acolo inaintealui era Chivotul Legimdntului cu capaculde aur gi sub capactablelede piatri
cu poruncile neprihdniteale lui Dumnezeuscrise cu degetul Lui. Apoi Aaron i9i inmuia degetul in
vasulde sdngeqi stropeacapaculde pe Chivotul Legimdntului numit ScaunulMilei. In acel moment
sfinferliaqi dragostealui Dumnezeuerau satistEcute cdnd'vedeausdngele.in tot acesttimp ei ascultau
sunetulclopoleilor de aur; sunetul care le confirma c[ jertfa a fost primitd. Autorul Epist&ei cdtre
Evreine va oferi o explica{iemai clarda acestuilucru in capitolul9 unde in versetul24 el spune,,,Cici
Hristosn-a intrat intr-un locag de inchinare fhcut de mdni omeneascd,dupi chipul adevdratuluilocag
de inchinare,ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infbligeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu" qi
apoiin versetul28, autorul continud si explice, ,, Tot aga,Hristos,dupd ce S-a adusjertft o singurd
dat6, ca sd poarte pdcatele multora, Se va ardta a doua oard, nu in vederea p6catului, ca sd aducd
mAntuireacelor ce-L agteaptd". FrancesRidley Havergal in una dintre cele mai mdrele cdntf,ri scria in
felul urmdtor:
,,Tu vii, Mdntuitorul meu!
lu vii, impiiratul meu!
In frumus eyea Tafoarte st rdluc i toare,
In slava Tcttrandescentd:
Cat de bine este sd ne bucurdm Si sd cdntdm!
Vii! in rdsdt'itul cqre se de,schide,
$i vesteStestrdlucirea valurilor grele;
a Vii! Preotul meu sldvit,

75
 I
#
-tl

Nu auzim noi clopnleiiTdi de aur'?" LI

li
intorcdndu-ne la versetul 19, autorul spune,,,pe care o avem ca o ancord a sufletului; o nddejde -L
-r-J
tare qi neclintitS"" Barca nostre gubreddar putea si se clatine in furtunile viefii dar nddejdeanoastrenu -l

poate fi migcatf,niciodatd. I
_L
bu
rl
Versetul 20: ,,unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergtrtor,c6nd a fost filcut ,Mare Preot in veac,
.J-
dupfl r6nduialalui Melhisedec'." rrr-J
', t
Lixpresia,,inaintemergltor" este,,prodromos";inseamni,,unul caremergeinainte dar care de I
-"U-
asemeneane aqteapti s6-l urmdm". CuvAntul a fost folosit de grecii antici, de marinarii din acele zile atlt)

care instruiau pe unul din oamenii lor cum si ia ancora blrcii intr-o barcl micd pdnl la flrm qi si o
infingd intr-un loc sigur. Acum, daci am putea sA ne intoarcem la mintea evreiascd,acesta era un
concept cu totul nou pentru evrei. Nici unul dintre evrei nu putea si-l urmeze pe Aaron in SfAnta
il
r]rl
..l t
Sfintelor. Aaron era acolo in nurmeleevreilor. Dar aici autorul afirmi c6 Cel care a mers inaintea
noastrda intrat in prezen{asfbntd a lui Tatllui gi aqteaptdsi-L urmim. $i apoi autorul spune, ,,chiar Jt
lrI rl
Isus" gi cuvintul ,,IsLls" pentru evrei era,,Joshua". Punctul care este pus in discu{ie este acesta- 'l !
Joshua al nostru este Cel care a plecat inaintea noastri pentru a ne aduce odihna promistr gi acest I
Joshua a fost un preot vegnic dup6 rinduiala lui Melhisedec. Cu alte cuvinte, preofia Lui este {drd ,,1-
lll LJ
sfhrgit.Poateeste $i o altd chestiunegi de care ar trebui si ne amintim ?n legdturdcu Aaron atunci cdnd
mergea in Sfrnta Sfintelor. El avea pe umneri pietre de onix care purtau numele celor doisprezece
seminfii ale lui Israel gi, pe lAngi aceasta,pe pieptarul lui Aaron erau doisprezecepietre prefioaseqi de
asemeneaacesteaaveau numele celor doisprezecesemin{ii ale lui Israel. Este un adevir m[ref sd ne
l-
Itt,l
'll I
amintim c[ atunci cAnd Domnul a dus sAngeleSiu prefios in prezenfaTatSlui numele noastre erau pe
umeriiomnipoten{eiLui qi de asemeneanumelenoastreerau pe inima lui de o dragosteinfiniti.
J*
,rri'-l
'l !
I
*L
rrrlL.l
all!

tr'nl
tilt
tl
I
-L
ulf^J
||rl I
II
"il-
tr-l lrl
1l

-rt-
ttT a
rarl I

l
,"frb ,i, I
:
J-
[5
76
n=
-rl
I
*1
b'--
 CAPITOLUL 7

Suntempe punctulsi incepemcel mai lung pasajde expuneredin Evrei qi aceastaar trebuisi
arateimportanfalui in aceastdepistoldmirea{i. Temaincepede fapt in capitolul5 versetele1 la 10
undeesteexplicatci Domnul nostruesteun Mare Preotdupl rdnduialalui Melhisedec.Acest pasaj
subliniaziadevdrulcd Domnulnostruesteun preotmai maredecAtAaroncu o misiunemai mare.

MARETIA LUI MELHISEDEC

1-3:,,in adevtrr,
Versetete Melhisedec preotal Dumnezeului
implratulSalemului,
acesta, Preainalt,care
a intimpinat pe Avraam c6nd acestase intorcea de la mlcelul impdrafilor, care l-a binecuvintat, care a
primit de la Avraam zeciuialil din tot, care, duqf, insemnarea numelui siiu, este intAi ,imp6rat al
neprihflnirii'apoi gi,Implrat al Salemului'adicii,Impirat al p6cii'; f?lfrtatil, {iiri mamtr,fir5 spifil de
neam,neavAndnici inceputal zilelor,nici sf6rgital viefii,dar carea fost asern6natcu Fiul lui Dumnezeu,
riimAnepreot in veac."

Istoria scurti a lui Melhisedeceste descrisi in Genesa l4 versetelel8 la 20. Aici Scriptura
afirmi, ,, Melhisedec,impdratulSalemului,a aduspdinegi vin: el era preot al DumnezeuluiCelui Prea
I inalt. tvtelhisedeca binecuvdntatpe Avram qi a zis: ,,BinecuvAntatsd fie Avram de Dumnezeul Cel
Preainalt, Ziditorul cerului gi al pdmdntului.Binecuv6ntats5 fie DumnezeulCel Prea inalt, care a dat
pe vrijmagii tai in mdinile tale!" gi Avram i-a dat zeciuialddin toate."Patru lucruri ar trebui observate
lI . in aceastdmtrrturie istoricd scurtd.Mai intdi, Melhisedec este descrisca ,,preot al Dumnezeului Celui
Prea inalt". Aceasta este prima menfionarein Scripturl a expresiei,,DumnezeutCel Prea inalt" gi
avdnd in vedere acest lucru are o semnificafiedeosebiti. Intregul verset l9 din pasajul din Genesaaratd
I
a cd DumnezeulCel Prea inalt este stdpdnitorulcerului qi al pimdntului. Este interesantcA in Isaia 14
unde Satan gi-a expus proclamalia sa cd el declard ci va fi ca Cel Prea inalt. Cu alte cuvinte, intenfia
lui Satanera si stdpdneasclcerul gi pimdntul. Al doilea lucru de observatin pasajul din Genesaeste cd
Ia Melhisedeceste descrisca imdrat al Salemului,adicl al lerusalimului.Astfel Melhisedecera preot gi
impdrat. O astfel de combina{ie nu a fost cunoscutf, niciodatS in perioada Vechiului Testament.
lmpiratul Ozia, despre care se vorbea in general ci a fost unul dintre cei mai buni impdrafi ai
I Israelului, a fost lovit cu leprd pentru cI a incercat sd se introducd?n slujba de preot. Al treilea Iucru de
observateste cd Melhisedecl-a binecuvdntatpeAvraam carea primit promisiunileLeglmAntului lui

I Dumnezeu.Apoi, patru, Melhisedec a primit zeciuiali de la Avraam. Autorul Epistolei citre vrei
accepti toate aceste fapte in capitolul 7 versetele I gi 2 gi le conferd o proeminen{[ speciald. $ase
lucruri sunt subliniatein acestedoul versete.Primul Melhisedeca fost imp[rat al Salemului.Al doilea,
'frei,
I preot al Dumnezeului Cclui Prea inalt. l-a intAlnit pe Avraam ca biruitor. Patru, Avraam i-a dat
zeciuialI din toatd prada pe care a oblinut'o. Cinci, scriitorul subliniazdci Melhisedecinseamni
impdratul neprihdnirii qi, gase,Melhisedecera impdratul Salemului, care inseamndpace. Apoi, in
I versetul 3, scriitorul subliniazi doud caracteristiciinteresanteprivind mirturia biblici legatS de
Melhisedec.Primul, nu existdnici o mdrturiecu privire la pirintii lui. Autorul afirmi cd a fost ,, Ilrd
tat6,fhrd mamd, fbri spi15de neam". Cititorii evrei vor recunoa$teimediat semnificaliaacestuilucru.
I SubLeg6mintul Mozaic preo{iatrebuiasd vind din semin{ialui Levi prin Aaron. Astfel, genealogiaera
absolutesentiali. A doua caracteristicdin acest verset care trebuie subliniatf, este ci nu existd nici o
I mirturie cu privire la nagtereasau moartealui MelhisedecAi, folosind cuvinteleautorului,,, neavdnd
I nici inceputal zilelor, nici sfdrqital viefii". Apoi autorultrage o concluzie.El afirml ci Melhisedeca
fost,, aserndnatcu Fiul lui Dumnezeu". ",Aseminat" este la un timp perfect, diatezapasivd astfel cd
arati cd este ceva ce i s-a petrecut lui Melhisedecdin afard gi este ceva ce Melhisedeca primit.
o,Asemdnat" estecuvdntulevreiesc.,aphomoioo"qi s-artraduceprin .,facsimil"; adicb,,o copie sauo
reproducere exacti". Astfel scriitorulafirmi cb scriitorulcb lvlelhisedec esteo copie fideld a Vechiului
Testament pentruFriullui Durnnezeu"
17
 LECTII DIN FACSIMIL
t
Argumentulfundamentalcare trebuiefolosit estec5, mai intAi, un leg[mAntcereaun preot;
adicdpe cinevacaresd aducdcelepdrti ale legdrnAntului impreund.In al doilear6nd,Legim6ntulcel
Vechi sauMozaic l-a avut pe Aaron gi pe descendenfii lui ca preo{idar acestlucru implicatprobleme
uriaqe.Mai intdi preotulmureagi, in al doilearAnd,jertfelenu puteausd indepdrteze pdcatul.Apoi, in
al treilear6nd,autorulsubliniazlc[ facsimilul,adici Melhisedec,eraun preotmai maredecdtAaron.
El nu aveanici spi{5de neam,nici inceputal zilelor,nici sffirEital viefii. Avraami-a dat zeciuielile
pentrupreot gi impdratgi l-a binecuvdntat. $i, patru,argumentulestefolosit pentrucd realitateaeste
lsus Mesia gi astfel este mai mare dec6t preofia lui Aaron. Ne vom referi in cele din urmi la
Legdmdntul cel Nou careuneltepromisiunile mai bunecu o jertl6 mai buni, qi anume,Hristosinsugi.
Legimdntulcel Vechi purtaporunca,,supune-te gi vei tr6i". Totugi,Legdmdntul cel Nou, cu jerrfa gi
promisiunile Lui superioare, afirmi simplu,,,credegi vei trdi". Astfel,scriitorulfoloseSteargumentul
ci dacdfacsimilulestesuperiorcu cdt mai mareva fi realitatea. Sd lulm o ilustrafiesimpl6,cinevaar
putealua facsimilulunei bacnotede o sutdde lire; in acelaqitimp eu a$ aveain m6n[ o bacnotl de
cinci sutede lire; ceeace facsimilulfaceestesddemonstreze c6 o bacnotdde cinci sutede lire estecu
mult mai valoroasddec6to bacnotdde o sutdde lire. in acelagifel, Melhisedecpreotulgi impiratul
t.
demonstreazi superioritateapreo{ieilui IsusHristos. t

lr
A$A CA HAIDETI SA STUDIEM F.ACSTMTLUL- 7:4-10

Versetul4: ,,Vedefibine,deci,cAtde marea fostel, daciip6nl 9i patriarhulAvraami-a dat zeciuialidin

prada de rilzboi!"

Versetulincepecu acestcuvdnt,,vede!i"carevinedin cuvdntulgrecesc ,,theoreo".Cuvdntula

fost folosit de un generalcare iqi inspectain mod official armata.Pentruun spectatorobignuitarli
folositun cuvdntdin greacldiferit-,,theaomai";sereferdla un spectator cu un interessuperficial.
In
1953serveamin ServiciulNa{ionalin Cipru.incoronarea RegineiElisabetaa Doua a avut loc in timp
ce eu serveamin capitalaIslandei,Nicosia. in Ziua incorondriieram cu to{ii implicafi in parade
specialegi cea mai mare parte a populagieilocale pirea sd ne vad6.O parte din procedurl era ca
guvematorulIslandeisf, inspecteze trupele.Imi pot aminti incd foartebine emofiamomentului.Acum
guvernatorula privit la fiecaretAnlr inspect6irduniformanoastr6,insignade la boneti qi aqamai
departe.$i acestaestetabloul careesteevocataici. Autorul doreqtesi ne gdndimmai atentla acest
preotqi ?mpiratdin VeohiulTestament.$i autorulafirmf,,,, Vede{ibine,deci,cdt de marea fost el".
,,Cdtde mare" nu esteat6t de mult o interogafie,cdt esteo exclamafie;agacum cinevaar puteasi
spun6,,Cdtde mareesteCascada Niagara". Apoi autorulcontinuf,si enumeremirefia lui Melhisedec.
Mai intAi.el afirmd cf, patriarhulAvraam i-a dat zeciuial6din pradade rizboi. ,,Patriarh"inseamni
,,primultati" qi cititorilorli sereamintgte
cI Avraama fostprimulpdrinteal neamuiuide evreiqi ci el
a datzeciuialidin pradalui de rizboi. Cuvdntul,,pradi" estedintr-uncuvAntdin greacice inseamnd
.,celmai bun lucrudintr-o mul{imernare".Cu altecuvinte,nu eradoaro zeciuial5obignuitd din prada
lui, ci tot ce eramai bundin ea.Unii ar puteafolosiexpresia,, Era cremarecoltei".A douachestiune
esteadusdindiscufiein versetul5, preo{iidinLeviticluauzeciuialide la fra{iilor.Versetulspune,

Versetul5; ,,Aceiadintre fiii lui Levi, careindeplinesc slujbade preofi,dupfi Lege,au poruncAse ia
zeciuialilde la norod,adicitdela fra{ii lor, cu toaleci 9i ei secoboarldin Avraam."

Ne amintim cf, seminliade Levili care ajutau pe preo{i la inchinareaIa templu primeau
zeciuialide la Israeli{idar legeacereaca Levilii si deao partedin zeciuialalor lui Aaron9i fiilor s[i.
Astfel argumentulcareesteadusin discu{ieaici estec[, degiIsraeliliigi Levilii setrdgeaudin Avraam,
ei trebuiausI pldteasci zeciuialIfiilor lui Aaron.A treiachestiune
adusf,in discufieeste?nversetul6.
Melhisedec nu eradin spilade neama lui Aaron.

+ 78

E
_-
 Versetul6: ,,Iar el, care nu se coboradin familia lor, a luat zeciuialflde la Avraam, gi a binecuvintatpe
T cel ce aveafilglduin{ele." F

Aluzia care este fbcutd aici este ci nu era o constrdngeresau o porunci a legii impusd lui
Avraam de a-i da zeciuiali lui Melhisedec.Astfel, Avraam fiind primul pdrinteal neamuluievreiesca
recunoscutcd Melhisedec ii era superior.Apatra chestiuneestetratati tot in versetul 6. Melhisedec l-a
binecuvAntatpe Avraam care avea lEgiduinlele LegimAntului. Prin urmare, Melhisedec a acceptat
pozilia inllfatd pe care Avraam i-a acodat-ogi l-a binecuvAntat.Punctul cinci este tratat in versetul 7.
Cel care binecuvdntatrebuia sd fie mai mare decAtcel binecuvdntat.

Versetul7: ,,Dar filri indoialit cii cel mai mic estebinecuvflntatde cel mai mare."

Conceptul din spatele binecuvdntirii nu inseamni doar bundvoin{i fafa de Avraam, ci o

bundvoinli care obline rezultate actuale. Cu alte cuvinte, aceastl binecuvdntare din partea lui
Melhisedec il imbogd{egtede fapt pe Avraam intr-unmod specific gi autorul Epistolei citre Evrei
subliniazi acest fapt qi afirm6 ,,acestaeste un adevir ftri indoial5". ,,indoialA" traduce cuvAntul
,,antilogia";,,anti" este.,impotriva" qi,"logia" ,,cuvdnt" aga cd autorul spune,,nu poli spuneun
cuvint impotriva acestuilucru"" Al gaseleapunct in legiturl cu Melhisedecestediscutatin versetul8.
Intr-un fel Melhisedecprimegtezeciuial6vepnic.

Versetul8: ,,$i apoi aici,cei ce iau zeciuialI,sunt nigteoamenimuritori; pe cAndacolo,o ia cineva,despre

care se mlrturiseqte cil esteviu."

Acum trebuie sd {inem minte cd incd ne uitim la o copie a adevlratului Isus Mesia gi sunt
descoperitedoud adev6ruri:
l. nu este nici o mdrturie cu privire la moartealui Melhisedecaga cd el a primit zzeciuialS
vegnic:gi
2. preofii din Aaron nu primesczeciuiali din Aaron pentrucd ei mor.
-1

A gapteachestiuneeste discutatI in versetele9 gi 10 gi esteaceasta.Aaron era ?n Avraam cdnd

Avraam i-a dat zeciuialf,lui Melhisedec.
-1

_.-.j
_!a
Versetele9-10: ,,Mai mult, insugi Levi, care ia zeciuialii,a pltrtit zeciuiala,ca sil zicem aga, prin
Avraam. CAci era incil in coapselestrimogului silu,cind a intimpinat Melhisedecpe Avraam."

in englezi avem fraza r,$i intrucdt am putea sI spunem aga". Totugi in greacd am putea citi
,,Sunt pe punctual de a face o afirma{ie neobignuiti". Acum inci o dati trebuie sI ne amintim cl
Melhisedecera doar un facsimile al adevdratuluiIsus Mesia. Pentru ca noi Neamurile sf, infelegem
j
acest verset trebuie sd {inem minte cd in mintea gi in teologia evreiasci ereditateaera de o importan{i
vital6. Avraam a fost primul pdrinte al neamului evreiescgi Legdmdntul pe care Dumnezeu l-a fdcut cu
-.,J el a fost ftcut cu Avraam gi cu sf,mdnfalui. Preofiaa fost dati unei semintii,Levi qio familie specifici,
_1 familia lui Aaron. Un principiu similar a apirut cdnd Iosua a intrat in {ard qi a dat pdmdntdiferitelor
familii Ei seminlii. Pimdntul trebuia sd rimAnd in stipdnirea familiei pentru totdeauna.Astfel, agacurn
---,1 am men{ionat, era ceva natural in teologia poporului ci ereditateaaveao importanli deosebitd.Astfel,
J
argumentul este folosit este cd intrucdt Levi a fost in Avraam cind acesta i-a pl5tit zeciuiald lui
Melhisedec,Melhisedeca fost mai bun decdtLevi. Totugi, Sirul nu se sfbrgeqteacolo. Aaron a fost in
-'4 Levi gi astfel preo{ia lui Melhisedeca fost superiordpreofiei lui Aaron. Autorul a subliniatcd preolia
-t
lui Isus este dupd aceeagir6nduialdca a lui Melhisedec.Prin urmare,preo{ia lui Isus a fost mai bund
decdtcea a lui Aaron. Argumentulva continuain felul urmdtor:-
-1 Aaron a fost preot al Legdmdntului cel Vechi, pe cAnd Isus este Marele Preot al Legimdntului
J
celNou. Prin urmare,I-egdmdntulcelNou estemai bun dec6tLegim6ntul cel Vechi.
I

_J 79

---{
J
DEOSEBIREA INTRE I,EGAMANTUL CEL VECTfi $I I.EGAMANTUL CEL NOU

Existi cdtevaasemdndri gi deosebiriintre Legdmdntul

cel Nou gi LegdmAntul ce Vechi. Sd
privimmai intdi la asemdnlri:-
l. ambeleseocupi de agezarea Teocra{iei; \
2. ambeleleglmintesuntmarcatede prezenfadivinS;
3. ambelecer un Mare Preot:
4. ambelecereauo Jertfr;qi
5. arnbelerecunoqteau stareade pdcata omului gi nevoilefundamentale ale omului. gi
anumecd omul pdcEosaveanevoiede rdscumpirare, nagteredin nou gi putereaDuhului
Sffint.

Totugi,existi gi diferen{efoartemari intre celedoui legiminte:-

l. Principiul dominantal Legdmdntuluicel Vechi era legea;principiul dominant al
LeglmAntuluicel Nou eraharul.
2. LegimAntulcel Vechi nu seocupade naturapictrtoasdinterioard.Adev6ratanaturea legii
. eraexterioarS. Sub LegdmAntulcel Nou esteadusl nagterea din nou prin caarelegeaeste
interiorizati,scrisdpe inim6"
3. SubLegdmdntul cel Vechijertfblenu indeplrtaupicatul;subLegdmAntul celNou Hristos
s-aadusca jertfi odatdpentrutotdeauna ca s[ poartep[catelemultora,Evrei 9.28.
4. Sub l,egimdntul cel Vechi nu era o preo{iecontinul; sub LegimAntulcel Nou era o
PreofievegnicS.
5. Legimdntulcel Vechia aduscondamnare gi moarte;Legimdntulcel Nou a adusiertareqi
via[d.
6. in celedin urm6,Legimdntulcel Vechi nu puteasdaduci Teocrafiagi zdrobireadomniei
lui Satan.Totugi, Legdmdntulcel Nou va instauraTeocra{iagi va aduceimpdrd{ialui
Dumnezeu.

LEGAMANTUL cEL vEcHI NU A FACUT NIMIC DESAvAR$IT

Versetul11:,,Dac6,deci,desflv6rgirea
ar fi fostcu putin{trprin preo(iaLevi{ilor,cici subpreofiaaceasta
a primit poporul Legea-Dacfl,deci, desiv6rgirea ar fi fost cu putin{6 prin preo{ia Levifilor, cSci sub
preo{ia aceastaa primit poporul Legea-cenevoiemai era sf, se ridice un alt preot ,,dup6 rAnduiala lui
Melhisedec"gi nu dupf, r6nduialalui Aaron?cenevoiemai era sil se ridice un alt preot,ndupilrSnduiala
lui Melhisedec"gi nu dupl rAnduialalui Aaron?"

Problema fundarnentali cu preofia din I.evitic era c[ ea nu puteasd aducf,desf,vdrgire.Cuvdntul

,,desiv6rqire" este traducerea cuvdntului grecesc ,,teleiosis"; inseamn[ ,,actul sau procesul
desivdrgirii". ,,Teleiosis" a fost exprimat intr-un mod tehnic in acestfel, ,,o institulie este perfecE
cdnd afecteazdscopul pentru care a fost instituittr gi produce un rezultat care corespundeideii ei". Ag
dori str folosesco ilustralie simpl6. CAnd eram bliat am ascultatpe un rnisionar din China care a
petrecut cincizeci de ani in aceafard. Intr-o anumit[ imprejurare el a infiinfat un Club pentru a-i inv[{a
pe bniefii chinezi sd joace fotbal. El a numit lideri de Club gi le-a l6sat o carte in care erau explicate
regulile fotbalului. Misionarul a trebuit sd plce din zona aceeapentru o perioadi de timp gi c6nd s-a
intors i-a intrebatpe liderii de club dacdbdie{iiau inceputfotbalul. Spreuimirea lui liderii i-au invdlat
pe tinerii biie{i toate regulilejocului dar niciodat5nu i-a inv6}atcum sd joace de fapt fotbal. Cu altc
cuvinte, ceea ce misionarul a instituit nu a fost adus niciodatd la deslv6rgire.Institutia nu gi-a atins
scopul pentru care s-a format. Acum scopul preoliei era dublu. Maiintdi, pentru a indepdrtapf,catuldin
viala unei personaegi, in al doilea r6nd. pentru a face posibil accesulomului pdcdtosla Dumnezeu.
Chestiuneaadusdin discufie aici este cd preo{iadin Levitic nu a putut realiza acest lucru. Problema
infruntatdde institulia preo{ieidin Levitic eracd ea trebuia sd funcfionezesub principiul dominant al
legii. Oamenii pe care preo{ia ciuta s6-i ajute aveau o naturd picdtoasd interioard care i-a ftcut
cdlcltori de lege. Intr-un cuvdnt, legeaera exterioari gi natura picitoasi interioari care avea cdrezultat
numai condamnareaIsraelililor.Versetul ll vine sub forma unei intrebdri gi intrebareaculmineazdin
acest mod, .,Ce nevoie mai era sd se ridice un alt preot ,,dup6rAnduialalui Melhisedec"gi nu dupd
80
 rdnduialalui Aaron?" Cuvdntul,,alt" estetraducerealui ,,heteros"gi inseamnd,,un alt fel". Problema
discutatdaici estecd preotiadin Levitic nu puteasa aducdsfargituiproblemeip6cdtosuluicondamnat.
Prin urmare,trebuia sd fie un preot diferit.

L)
PREOTUL DIN LBGAMANTUL CEL VECHI TREBUIA SA
VINA DTNSEMINTIA LUI LEVI.IAR PREOTUL DIN
L-
LEGAMANTUL CEL NOU DIN IUDA -7:12-17
L

Versetul12: ,,Pentrucil,odattrschimbatf,preo{ia,trebuianumaidecAt
sf,aibfl loc Aio schimbarea Legii."

Odati cu schimbarea preoliei era nevoie gi de schimbarea legii care, in acest aspect era
principiul dominant. Cuvintele ,,odati schimbatf," este traducerealui ,,metatithemi"; inseamn[ ,,a
\1
transpune";adic:d,a pune un lucru dintr-un loc in altul. Pavel vorbegtedespreaceastain 2 Corinteni 3
versetul6, ,, carene-a qi fhcut in staresd fim slujitori ai unui legdmdntnou, nu al slovei." (Legdmdntul
cel Vechi) ,,ci al Duhului; c6ci slova omoar6, dar Duhul dd via(a". Pavel subliniazd faptul cd
rL-i
l) Legdmntulcel Vechi nu poateaducedecdtcondamnaregi rnoartedar LegdmdntulcelNou a adusvia{i
prin lucrareacrucii gi prin Duhul Sfdnt.De asemenea, in legdturdcufraza,,schimbareaLegii", Pavel
facereferire la aceastain Romani 8 versetul2, ,,In adevdr,legeaDuhului de viald in Hristos Isus,m-a
Li
lJ izbdvit de Legea pdcatului gi a morfii". Si ne amintim, incd o dat6,cd la inaugurareaLegimdntului cel
Vechi au murit trei mii de oameni,Exod 32 versetul28.La inaugurareaLegdmAntuluicel Nou ai fost
L_----a mdntuili trei mii de oameni,FapteleApostolilor2 versetul31.
lJ

O SCHIMBARE A PREOTIEI CEREA O SEMINTIE NOUA

\1

Versetull3: "in adevir, Aceladesprecare Sunt ziseacestelucruri, face parte dintr-o altll semin{ie,din
care nimenin-a slujit altarului."
\4

,,Alt6" este, din nou traducereacuv6ntului ,,heteros" care inseamnd ,.un altul diferit".
Cuvintul folosit pentru ,,ahar" ar putea fi semnificativ pentru mintea evreiasci. Este traducerea
cuvdntuluigrecesc.,thusiasterion";?nseamn6,,un altar pentrujrtfirea victimelor". Cu alte cuvinte,un
altar evreiesctipic.

DOMNUL NOSTRU A VENIT DIN IUDA

-. ---.i

Versetul14: ,,Cflciestevf,dit ci Domnul nostrua iegitdin luda, seminfie,desprecare Moisen-a zis nimic
- - i
cu privire la preo{ie."

Promisiunea profetici precum cd eliberarea avea sd vinl din Iuda o gisim in Genesa 49
versetele8 la 12. Aceastd promisiune profetici a fost fhcuti inainte de inaugurareaLegdmdntului
Legdmdntului cel Vechi. Versetul l0 in acestpasaj este interesantintrucdt face referire la l-egdmdntul
Davidic, ,, Toiagul de domnie nu se va depdrtadin luda, nicitoiagul de cArmuiredintre picioarelelui,
pdn6 va veni $ilo, gi de El vor asculta popoarele". Autorul folosegteexpnesia,,Cdci este vddit ci
Domnul nostru a iegit din luda".,,VAdit" traduce,,prodelos'";inseamnd,,careevident qi deschis
pentrutoli". in Evangheliiavem relatareageneaiogicda lui Isus Mesia. O gdsim in Matei i verseteleI
la 17 gi Luca J versetele23 la 38. Genealogiadin Matei se ocupi de ceea ce este legat de Iosif;
genealogiadin Luca - de ceea ce este legat de Maria. in acestetabele genealogiceacem o dovadd
impdtritd cd Domnul nostru a venit din luda. Mai intdi, Domnul este sdmAnfalui Avraam. intorcdndu-
---I ne la promisiuneadin Genesa3.]1! cu privire la lam6nfa femeii ne amintim c[ am subliniatci femeia
este Israel gi Domnul nostru a venit din Israel. in Genesa12 verseteleI la 3 avem prima aluziela
Legimdntul Avraamic gi astfel Domnul a venit in condiliile LegdmdntuluiAvraamic. Acest lucru este
adeveritde Pavel in Galateni 3.16,,, Acum, IEgdduinfeleau fost fhcute,,lui Avraam gi seminteilui".
8l
l. \'
lbt

L > '
Nu zice:,,$i seminfelor"(cagi cumar fi vorbadJ mai mutte),ci ca gi cumat fi vorbanumaide una:,,9i
seminfeitale" adicdHristos". in al doilearAnd,relatareagenealogicldemonstreazd ci Domnulnostru
a venitdin seminfialui luda pentruindeplinirea promisiuniiprofeticefdcutein Genesa49 versetele8
la 12.Mdrturia arutdcd lsus a venit din spila nedmuluilui David pentruindeplinireaLegdmdntului
Davidicstabilitin I Samuelcapitolul7. Patru,mlrturiile genealogice demonstreazi cd IsusesteFiul
Omului,agacum estescrisin relatareaiui l-ucapentruindeplinirea promisiuniidin Genesa3.15 cd
Riscumpirdtorulva fi om cu adevirat.Apoi autorulin versetul14 afirmi, ,,Domnulnostrua iegitdin
luda". Cuvdntul,,a iegit" se traducedin,,anatello".Cuvdntulfacereferirela,.risdrireaunui corp
ceresc",de exemplu,soarelesauluna.Fird indoiald,autorula avutin minteprofe{iadin Maleahi4
versetul 2, ,,yd rdsdri Soareleneprihdnirii,gi tdm6duireava fi sub aripile Lui". Cuvdntul
,,Domnul"subliniaz[ o idee.Traducecuv6ntul,,kurios".AcelaqicuvAnta fost folositin Septuaginta,
traducerea in greacda VechiuluiTestament, pentrua traducenumelelui Dumnezeu,Iehova.Prin
unnare,Isus esteIehovalui lsrael.intdmplitor, cuvdntul,,Iehova" are conotafiaunuia care igi line
Legimdntul.Aceasta,bineinfelesleagbnumelede Legimintelepe careIehovaDumnezeule-a f6cutcu
Israelul.Apoi autorulafirmi,,,desprecareMoisen-azis nimiccu privirela preofie".Astfel,adev[rul
care estesubliniatestecd Isus Mesia nu estelegatniciodatl de Legdmdntulcel Vechi cu excep{ia
faptuluic5 s-anlscut sublegeqi a plStitpedeapsa pentrupdcatin termeniilegii. I
L

Versetul15: ,,Lucrul acestase face gi mai luminosc6nd vedemridicAndu-se, lui

dupfi asem6narea
un alt preot"
Melhisedec,

Fraza,,gimai luminos" estetraducereacuvdntuluigrecesc,,katadelion"; inseamni,,inseamnd

cu totul evident".Doui lucrurisunt puternic
sugerate in verset.
acest Primul, preolia din Leviticnu se
ridica la indl{imeaporuncilorde a aducepe pdc[togiipierdufila Dumnezeu; qi, in al doilear6'nd,se
cereaun alt preotasemindtorlui Melhisedec.Din nou, aluziase frcea la un preotcareaveas[-l duci
pe omul pdcitosIa Dumnezeu. I

uN CONTRAST GLORIOS $I IMPORTANT

Versetul16:,,Pusnu prin legeauneiporuncipimintegti,ci prin putereauneiviefi neperitoare."

Preoliadin Vechiul Testamenta fost numit6,potrivit acestuiverset,prin legeaunei porunci

fireqti. Cuvdntul ,,firesc" traduce,,sarkines";inseamnd,,carnal".Astfel, preofii in termenii
Legimdntuluicel Vechi a venit dintr-oanurnitdseminlie,Levi. gi dintrOofamilie deosebit5, Aaron.
Calificarileerauin itregimede naturdfizicd,"in afarafaptuluicI trebuiasd fie un membrual familiei
lui Aaron,preotultrebuiasi fie {brf,vreodefectiunefizicd gi perfectdin punctulde vedereal ritualului.
Totu;i, intorcAdu-ne la IsusMesia,El a fost preotprin putereaunei vieli nepieritoare. ,,Nepieritoare"
estetraducerea. - gi
a trei cuvinte ,,a" careeste,,nu"; ,,kata",jos" ,,lutos",,a sl6bi". Cuvdntul intreg,
int6mpl6tor, este,,akatalutos". nu se destram[,nu se
Astfel, infelesuleste,,nu sldbegte, dezbin6".
intocdndu-ne la preolii din VechiulTestament, nu contacdt de bolnavi,cAtde deformalisaurefractari
ar fi fost ei erau numili n slujbl ca rezultat al originii lor. Preotul trebuia s6-gi indeplineasc[
indatoririledin constrdngere gi apoimurea.Atunci cdnda fost inauguratd preofiacitim in Levitic l0 ci I
doi din fiii lui Aaronau murit,NadabEi Abihu datoriti uneiformede nelegiuiripe careau slvArgit-oin
tinrpul slujbei de Preot.Ne amintim,de asemenea, oazullui Eli gi a fiilor lui care erau totali
n*"o.".punzdtoripentruaceastlsarcind.TotuEi,intorcdndu-nela Preotul Legimdntuluicel Npu, ll
I
vedempe Isuscarea fost numit Mare Preotprin putereaunei viefi nepieritoare. IsusesteFiul veqnicai
are dragostedesSvdrgitipentrucei pierdufi.Vedemsfinpnia gi bunlvointaLui desdvArgitlcu legeagi
de asemeneapoziliaLui de Fiu al Omului. El a venit in lume ca Cel care poartdptrcatul,a suferit
I
moarteape cruce,a inviat gi acum estela dreaptaTatdlui.Planul Sdu viitor estesd vin[ pe planeta
Pim0nt ca Judecitorgi Conductrtor,sd zdrobeascd Satanocralia qi s6 reinstaureze Teocrafia.Toate I
acestefapteil numescpe DomnulnostruMarePreot.
I
I
I
82
t
1
 CONFIRMAREA SCRIPTURII

Versetul l7: ,,Fiindciiati ce se rndrturisegtedespre El: ,Tu egti preot in veac, dupii rflnduiala lui
Melhisedec'."

Acesta este un citat din Psalmul ll0 versetul 4 care leagd preolia veqnici a Domnului de
pasajeleprofeticedin Vechiul Testament.

VE HIU LEGAMANT MOZAIC ESTE PUSDEOPAR

ISU MESI
CEL NOU - 7zl8-22

Acesteverseteintre lucruri subliniazdaspectelenegativepi positive ale celor doui Legiminte.

Este punereadeopartea LegdmAnluluicel Vechi, care aduceacondamnareqi deznidejde gi aducerea
Legdmdntuluicel Nou cu o nddejdemai bund.CuvAntul,.nddejde"inseamndde fapt ,,o siguran{dmai
D U n a. .'

Versetul 18: ,,Astfel,pe deoparte,se desfiin{eazlaici o poruncil de mai inainte, din pricina neputinfei gi
zSddrnicieiei."

CuvAntul ,,se desfiinleazd" inseamni ,,a inlitura ceva ce a fost stabilit inainte". intregul
sistem mozaic a fost pus deoparte.De c ear trebui sd fie aga?Rbspunsuleste de neputin{agi zdddmicia
lui. Din nou ne reamintim ci pf,catul este o problemi interioard, in timp ce legea este complet
exterioardgi, pe lAng6aceastajertfelenu puteausi indepdrtezepdcatul.

Versetul19: ,,CilciLegean-a lEcut nimic desiv6rgit-gipe de alta, se punein loc o nldejde mai buni, prin
carene apropiemde Dumnezeu.t'

Se subliniazdcuvAntul ,,nimic": inseamnd,,nici mdcar un singur lucru nu este fdcut

desdvirgit". Din nou, cuvdntul ,,desivdrgit" este traducereacuv6ntului ,,teleioo" care inseamnd,,a
completa.a duce la bun sfArgit" gi aici se face referire la mdntuireacelor pierdufi. $i apoi autorul
afirml, ,,se pune un loc o nddejdemai bun6". Cuvdntul ,,nddejde" este ,,siguran{ddes[vdrgid" $i
aceastaa inlSturat in mod desdv6rgitLegdmdntul cel Vechi care aduceacondamnareqi deznddejde.$i
aceastd ntrdejde mai bund in termenii Legdm6ntului cel Nou este cea care ne ajuti mereu sf, ne
apropiemde Dumnezeu.

PREOI.]A DOMNULUI NOSTRU CONFIRMATA CU UN TUNANNANT

Versetul20: ,,$i fiindci lucrul acestanu s-af6cut fir6 juriimAnt."

-j Din nou, autorul priveEtela Psalmul I l0 versetul4 care afirmd, ,, Domnul a jurat, gi nu-l va
pSreardu: ,,Tu egti preot in veac, in felul lui Melhisedec." Astfel, in preotia lui Hristos s-a fost fblosit
un jurimdnt gi, in versetul2l, autorulsubliniazdcd in preofialui Aaron nu se folo'seanici un jurlmdnt.

-\ Versetul2l: ,,Cilci,pe cAndLevi(ii se l?lceaupreo{iff,rn juritmAnt,Isus S-a flcut preot prin jurlmintul
-_J
5J Celui ce I-a zis: ,Domnula jurat, gi nu Seva cii: Tu catipreotin veac,dup6 rAnduialalui Melhisedec'."

_J Din nou. autorul subliniaz[ superioritatea

preotieilui Hristos.
L,,J

_ ,-l
5.J
83

l. -|

,-a
l,<
Versetul222,,Princhiarfaptulacesta, unuilegimAntmaibun."
[l s-allcut chezfrgul

,rChezagul"inseamni ,,cel care garanteazd".Astfel, Domnul nostru este mereu gi pentru

totdeaunaPreotulLegimAntuluicelNou. Inferioritatea lui Aaronestesubliniat[in versetul23.
preotriei

Versetul23: ,,Mai mult, acoloau fost preofiin marenumlir,pentruci moarteaii impiedicas6 r6mAnfr
pururea."

Astfel Legimdntulcel Vechi cu preolialui nu puteasI aducdniciodat[mAntuirepentruomul

cdzut.Scriitorulsubliniazdtrei lucruri importante.Primul, Domnul nostruestevegnic.In al doilea
rdnd,El aveao preotievegnic6qi, in al treileardnd,El il va mintui pe credinciospentruvepnicie.

Versetul24:,,DarEl, fiindc5rfirnine,in veac'areo preo(ie,carenu poatetrecede la unul la altul."

Expresia,,care nu poatetrecede la unul la altul" estedin trei cuvintegreceqti, ,,a" careneagi

gi, gi
ceeace urmeazd in acestc'az,poatefi tradus,,nu"; ,,pafa" ,,pSte" ,,bation" ,,a pigi". Prin
urrnareexpresia,,care nu poatetrce de la r.rnulla altul" arputeafi tradusi), carenu pdgegte peste". In
ParlamentulBritanic din cdndin cAndun membrual Parlamentului aparlindndunei Camerespecifice
treceo treapti gi iqi schimbdcrezul.Scriitorulsubliniazdci aceasta nu va lua niciodati locul Preoliei
lui Hristos.

Versetul25: ,,Deaceeagi poatesi m6ntuiasctr in chip desivArgitpe ceiceseapropiede Dumnezeuprin

El, pentrucfltriliegtepurureaca sl mijloceasclpentruei."

PutereaDomnuluinostrude a-i mdntuiin chip desivdrgitpe cei carevin la Dumnezeuprin El

con{ineun ?nfelesprofund.Mdntuireanu estedoarde la iad ci inseamnlasemlnarecu Hristos;i un loc
in cer. Expresia,,in chip deslvirqit" este traducereacuvantului,,panteles";din acestaoblinem
cuvdntul,,panorame".Inseamnia-i aducepe cei pierdulila un bun sf6rqit,la final". Prin urmare,
inseamn[sd fii mdntuitin mod cornplet- trup, sufletgi duh. $i apoiautorulexplicl in ce mod poatefi
implinit[ aceastdmAntuire,,,pentrucd tr[iegtepurureaca sd mijloceasctr pentruei". ,,Mijloceasci"
este un cuvAnt interesanttradus din ,,entugchano":inseamnd,,a intervenicu un scop". Include,
bineinSeles, cruceaSi privehereaDomnuluinostrum,protec{iagi grija Lui pentruturm6.Domnul nostru
'rtgb.tr:1 -t:rwz':;pt':la'ua'nirem'cn'ta'fiddcsacnecesar.Acesrava li un aJutordeosebitpentru evrei in
timpulperioadeiNecazuluicelMare cAndomd lui Satan,Anticrist,va dominascenamondiald.

MARELE NOSTRUPREOT A FOSTFARA PAC.IT -7:26.28

Versetul261,,$i tocmai un astfrl de Mare Preot ne ttehuia: Stilnt, nevinorat,llrl pattr, desptrr\itde
ptrctrtoii,giinllfat mai presusdeceruri."

Primafrazddin versetne descoperd un adevdrprefios.Ea afirmd,,,Un asrfelde Mare Preotne

trebuia". Cuvdntul,,trebuia"estedin cuvdntulgrecesc,,prepo"qi inseamntr,,a devenicevacare
umpleo nevoie".NIV-ul prindegdndulfoartebine,,,UnastfeldeMarePreotcaresi intdmpinenevoia
noastrh" Esenfial e-cte:i -ru:.-nrrrrtrrr prndLryr'll 4v'rlll urr rirhrs Pl"cor cafe lnamplna neVotlg
picitosului. Prvind inapoi la viala Domnului nostru,El a primit autoritateaesen{ialdde la Tat6l,
impreund cu bundvointaFiului de a deveni purtitorul picatelor noastregi mijlocitorul nostru
permanent.Cind Domnulnostrua venit,El a spus,,,Vin si fac voia Ta". Voia Tatilui era sbintdmpine
nevoiaplcdtosului.Noi, picdtoqii,avemnevoiede un Mare Preotqi Isusestetot ceeace avemnevoie. I
Un marepredicatordin secolulnouf,sprezece, Dr A B Simpsonera preocupatde lipsa de putereEi de
biruin!f, din viala lui. A citit despreevanshe\istulAmerican,Dwight"L MccCy tl s-a h,ct?.1f,sA

84

I
fl
 cdldtoreascip6ni la Chicago pentru a-l intdlni pe Mr Moody qi pentru a descoperi secretulputerii gi
biruinfei lui. Dupd cdlStoria lungd, cdnd Dr Simpson a ajuns la Chicago, spre exasperareasa a
descopeitcd mareleevanghelistera plecatdin orag.Totugi,in orice caz,el a mers la bisericalui Moody
. gi acolo s-a intdmplat sd fie un sfAnt b5trAnevlavios care conduceaintAlnirea.in timpul remarcilor pe
carele-a l}cut el a improvizat un comentariucu privire ia faptul cd avem totul in Isus gi Isus estetotul.
Imediat Dr Simpson arealizat adevdrulacestuiverset mdret qi a recunoscutfaptul cd el niciodatf,nu ar
---a
fi putut obtrinebiruin{a sau putereain misiunealui prin lupti ci prin acceptareafaptului cd Isus este
Marele nostru Preot care int6mpini nevoia noastrd. El s-a intors la misiunea lui gi a scris cuvintele
urmdtoareicdntdri:-
,,Odatda fost hinecuvdntarea
AcumesteDomnul
Odatda fost sentimental
AcumesteCuvdntulSdu
Odqtddoreamdarurile Lui
Acum it ampe Cel care mi le dd
Odatdcdutamvindecare
AcumEl singur
Estetotul in toatepentru lotdeauna
Isu.svoi cdnta
Totul tn Isus
$i lsus estetotul".

Apoi autorul a enumeratcinci adeviruri cu privire la Marele nostruPreot.Primul, a spuscI El

este sfAnt. Autorul fcrlosegtecuvdntul grecesc .,hosios" care vorbegte de sfinlenia personali a
Domnului. Un alt cuvdnt grecesccare este util este ,,hagios" care vorbegtede stareadesepararea lui
Dumnezeu.Totugi. este interesantsd Duhul SfAnt alege cuvdntul ,,hoqios" cu exactitate.Aaron era
sfdnt .,hagios" prin faptul cd el era pus deopartepentru Dumnezeudar relatareadin Genesaarati cd
Aaron nu se bucurade .,hosios". sfinteniapersonal6.De f-aptel era cel careii determinape Israelili sd
se rdzvrdteascddar Marele nostru Preot este sfdnt in El Insugi dincolode imagina{iagi descrierea
noastr6.in al doilea r6nd, scriitorul aratd,cd Marele nostru Preot este nevinovat. Cuvdntul este
,,akakos" gi inseamn5,,nici un rdu"; Domnul nostru nu a fdcut nici un rdu, nu are nici o vini gi nu
ascundenici o viclenie. til este absolutsincer.in al treilea rdnd, Domnul nostru este descrisca fiind
frrl pat[. Cuvdntul din greacdfolosit este ,,amiantos";inseamnl ,,carenu eite deformatsau stricat".
Acest cu.rdntar putea s[ evoce multe lucruri in mintea evreiascl. Pentru a aduce un animal ca jertfb lui
lehova, animalul trebuia s[ fie desdvArgit;orice defect sau deformare ar fi fdcut animalul nepotrivit
pentrujertft. Adevlrul ardtataici estecd Domnul nostruesteMielul luiDumnezeu, o jertfb desdvdrgitd
pentru ptrcat.lratru, Marele nostru Preot este despd(it de pdcdtogi.Domnul nostru este cu totul unic,
neintinat gi, cinci, El a fost indilat mai pe sus de ceruri. Din nou, acest lucru poate fi semnificativ
pentru mintea evreiasci intruc6t Marele nostru preot a intrat in SfAntaSfintelor cu sdngeleSdu scump
- o jertli desdvdrqitipentru plcitogii pierdu{i.Prin urmare,Dr Simpsona c6ntat,,,Avem totul in Isus
qi Isusestetotul".
5J

ILUSTRAREA JERTFET DIN ZIU A ISPA$IRII.

Versetul2'li ,,care n-are nevoie,ca ceilal{i mari preo{i, s6 aducfljertfe in fiecare zi, intAi pentru pficatele
sale,gi apoi pentru pilcatelenorodului,cici lucrul acestal-a lEcut odati pentru totdeauna,cAndS-aadus
tr -J jertff, pc Sineinsug."

t' Acest verset ne duce inapoi la proceduragi jerfele din Ziua Ispdgirii care sunt descriesin
\.r Levitic capitolul 16. Aceasti zi importantdin calendarulevreiescera a gaseasdrbltoarein Israel;
trebuia sd fie o zi de jale gi in Levitic 23 versetul27 Dumnezeu a spus Israelililor, ,,si vd smerili
)--i sufletele,qi sd aduce{iDomnuluijertfe mistuitede foc". Aaron, a;a cum ne amintim, trebuiasd adune
LJ
pe toti Israelilri gi sd ia doi lapi; un tap cra al Domnului gi era oferit ca jertli gi celdlalt era {apul
ispdgitor.Totugi, inainte sd aducd sdngelefapului pentru pScatul poporului, Aaron trebuia sI ia mai
L-i int6i un taur qi sd-l aducdpentru el pentru a face ispdgireapentru el insuqi qi pentru casalui. Aceasta
}J
85
L-\
LI

PT
subliniazdfaptulcf, Aaron era pdcdtosgi aveanevoiede ispdgire. Sdngeletauruluiera dus in Locul
PreaSfhntgi stropitpe,Scaunul Milei, adicdpe capaculde aur careacoperea Chivotul..Lgdmdntului, cu
CeleZece Porunci.Apoi Aaron trebuiasd ia sAngllefapului,incd o dat6,in Locul'PreaSfdnt qi sd
stropeascicu el ScaunulMilei, de dataaceasta pentrupopor.Dupi aceea,Aaroniqi puneamdinilepe
capul lapului ispEgitorgi mlrturiseapicatelecopiilor lui Israel gi, apoi, fapul era trimis departein
pustiepentrua nu mai fi vizut din nou dovedindpoporuluiIsraelcd pdcatelelor au fost iertateqi
uitate.Totugi,marelepreot din Vechiul Testament,avea o problemi cu aceaexpresie,,in fiecarezi"
pentrucd trebuias[ aductro,jertfd, mai intdi pentrupicatelesalegi apoi pentrucele ale poporului.
int6mpldtor,cAndtextul men{ioneaz5 ,,in fiecarezi" se referdla Ziualspdqiriicareavealoc in fiecare
an. Totuqi,jertfa Marelui nostruPreotestecompletdiferiti. El S-a dat pe Sine insugi odati pentru
totdeauna.In acestversetesteun joc de cuvinteinteresant, ,,in fiecarezi" (zi de zi, in englez6,n.t.)
marii preofitrebuiausI aducdjertfe pentrupicate.Totugi,Domnulnostrua adusaceastijertft odati
pentru totdeaunagi prin ea suntemcur6!i{i zi de zi de fiecarepdcat.Pe l0ngi aceasta,Domnul
mijlocegtein fiecarezi pentrusfin{i.

CONCLUZIA ARGUMENTULUI

Versetul28: ,,in adevf,rn Legeapune mari preofi pe nigteoamenisupugislibiciunii;dar cuvintul

jurf,mintului,filcut dup6cea fostdati Legea,punepeFiul,careestedesilvirgitpentruvegnicie."

Maiintii, versetulvorbeqte despremetqdalegii;adicd.LeglmAntulMozaicestecel careii face

pe oamenimari preoli.Ni se spunecd acegti,,oamenisuntsupugisllbiciunii". Cuv6ntul,,sl6biciune"
estetradesdin ,,astheneian" gi inseamnd ,,o manifestare
deosebitiaa slIbiciunii". Din acestcuvAnt
provines-aformatcuvAntul,,astm[" careindici o condifiede sldbiciune. imi amintescci acumc6fiva
ani am vizitat Spitaluide Pediatriedin Edinburghgi un biiat de doisprezece ani a suferit un atacde
astm[.fi se rupeainima si-l vezi pe copil luptdndu-se
si respire.L-amintrebatpe despreabilitAtilelui
de a mergela gcoal6,de a sejuca gi agamai departegi, in mod tragic,el era privat de toate aceste
lucruri. Tabloul care se formeazl aici este ci legeanumegteoamenicare sunt slabi din punct de
constitulional;prin aceastase infelegesldbiciunetnoralS,spiritualdgi fizic6.Esteun fapttrist gi totugi
uluitorci marii preofidin zilele Domnuluinu numaicd L-auprigonitci au cerutgi rtrstignirea. Autorul
subliniazf,c6 in Legdmintul cel Nou avem siguran{a jurdmAntului lui Dumnezeuc5 Domnul este
MarelenostruPreot.ObservaficI autorulspunectr acestaa fost f6cutdupdce a fost dati legeagi ci
Fiul lui Dumnezeueste desdvArgitpentru vegnicieca Mare Preot. ,,Des[vdrgit" este traducerea
cuvdntului,,teleioo" gi inseamnd,,a adducela desivdrqire".Adevdrul mdre{ ardtat aici este cI
jurdmdntullui Dumnez"uil facepe DomnulnostrumslSvitMarePreot.

t
I
I
86
l
t
 CAPITOLUL 8 A
\
TJN CORT AL INTALNIRII MAI BUN. CU SLUJIRE MAI BUNA PENTRU MARELE
NOSTRUPREOT

Versetul1: ,rPunctulcel mai insemnatal celor spuseestece avem un Mare Preot, care S-a agezatla
dreaptascaunuluide domnieal Miririi, in ceruri."

TraducereaNIV incepe versetulin felul urmdtor: ,,Punctul cel mai insemnat al celor spuseeste
acesta". Scriitorul nu face referire doar la ccea ce s-a spusin capitolul 7 ci, in mod deosebit,ci gi la tot
ceeace avea sf, se mai spun5.Autorul aducein discu{iedoul chestiuniimportantein acestverset.in
primul r6nd, un Mare Preot este agezat;este interesantci preo{ii din Vechiul Testamentnu se a$ezau
niciodatd; lucrarea lor nu era niciodatd desdvArgitd,pentru cd jertfele se dovedeaucomplet ineficiente.
inci o datd, adevdrul care trebuie subliniat este ci legea cu jertfele ei era exterioard in timp ce natura
picdtoasd este o problemd interioard. in al doilea r6nd, Nlarele nostru Preot este arezat la dreapta
scaunuluide domnie al {dririi, in ceruri.Acest versetne duce inapoi la marelePsalmmesianic,110 qi
versetul 1, ,, Domnul a zis Domnului meu: ,,$ezi la dreaptaMea, pdnd voi pune pe vrdjmaqiiTdi sub
picioarele Tale." Prin urmare il vedem pe Domnul nostru domnind ca impirat din lerusalim. Apoi, in
versetul4,,, Domnul a jurat, ginu-l va pareardu: ,,Tu egtipreotin veac,in felul lui Melhisedec."Acest
Psalm este de fapt o schild profeticdscurtda capitolelor4 la 19 din Apocalipsa.in acestecapitoleil
vedempe Mielul injunghiat pe scaunul Sf,u de domnie dupf, ce a pldtit pre{ul rdscumpf,ririi. il vedem
pe Miel ludnd titlurile care reprezintddreptul Domnului inviat de a conduce planeta.Vedem in aceste
u-J capitole din Apocalipsa alungareaUzurpatorului din cer qi de pe pimAnt gi agezareaTeocra{iei.

ril
UJIREA MA TAA
FANT I\{AI B AD AMANT AI BUN - 8:2
rJ

SLUJIREA MAI INALTA A DOMNULUI NOSTRU

Versetul2i ,,caslujitor al Locului preaSf6ntgi al adevlratuluicort, care a fost ridicat nu de un om, ci de

Domnul.tt

\ - J .
,,Slujitor" traducecuvdntul grecesc,,leitouros".Prima partea cuvdntului spunedin punct de
vedere literal,,,care a par{ineoamenilor" qi a doua parte,,,lucrare". Prin urrnare,sugereazdlucrarea
Domnului nostru pentru oamenii lui Dumnezeu.Acest conceptnu ca fi cu nimic nou pentru cititorii
\ -rl
evrei intrucdt acesta a fbst rolul slujbelor preofegti din Vechiul Testament. Capitolul 5 versetul I
subliniazdaceasta,,, [n adevdr,orice mare preot,luat din mijlocul oamenilor,estepus pentru oameni
in lucrurile privitoare la Dumnezeu,ca sa aducd daruri gi jertfe pentru p6cate". ,,Loc Prea Sfdnt"
: -.1
traduce doui cuvinte ,,ton" - locuri ,,fu1gie[" - s{6nt. Prin urmare, M0ntuitorul nostru acfioneaz6
pentrunoi inaintealui Dumnezeuin locurile sfinte in cer. $i apoi versetulafirm5, ,,al adevdratuluicort,
5 -.d carea fost ridicat nu de un om, ci de Domnul". ,rCort" se referi Ia cortul intAlnirii. Adevdrul mdre! gi
fundamental al acestui pasaj din Scripturd este cd Dumnezeu iubegte omul p6cdtos.Acesta lucru s-a
vlzut incd ce la inceputul istoriei in Genesa3 versetul 9 dupd ce primii noqtrii pirinfi s-au rdzvrdtit
\J impotriva lui Dumnezeuqi s-au asounsde El, citim, ,, Dar Domnul Dumnezeua chemat pe om gi i-a
zis: ,,Undeegti?"CarteaLevitic dezvoltbtrei subiecte- cortul intdlnirii, marelepreot gi sdngelevirsat
gi este interesantcd titlul original al Epistolei cltre Evrei a fost luat din primele patru cuvinte ale
LJ capitolului I versetull,.,$i Domnul a vorbit". in perioadaVechiului Testamentcortul intdlnirii era
singurul loc unde Dumnezeuintdlnea ornul pdcdtosdar, in acestverset,autorul vorbeqtede ,,adevdratul
>J
cort". CuvAntul,,adevdrat"traduce.,alethinos"gi inseamnd,,original ca opus al copiei". Acasdbm
\J un tabloual Lacului District al unui pictor vcstit, lleaton Cooper.In tirnp ce picturase aseamSnd foarte
bine cu originalul, este de fapt doar o copie sau un xerox al^originalului.Cr.l alte cuvinte, aceastd
!-J lucrarede art[ nu este o lucrare originalS a acestuiartist vestit. In acelagifel. cortul pdmdntescnu este
L.J

87
!--J
l.J

d
o-a
veritabil;estedoar o copie a celui original din ceruri, $i apoi autorul afirmi c5 acestcort a fost ridicat
nu de om, ci de Domnul. Acey loc sfAnt din ceruri este un loc unde Dumnezeul SfAnt intdlnegte
oamenii pdcdtoqi gi observa{i cd a fost creat de Dumnezeu gi nimeni altcineva decdt Domnul nostru
IsusHristosnu ne va sluji.
t

NUMIREA MARELUI PREOT

Veersetul daruri gijcrtfe.Deaceeaera de trebuin{i

3: ,,OricemarepreotestepussAaduci lui Dumnezeu
cagicelillaltMare PreotsAaibflcevadeadus."

Acestversetaratdci IsusMesiatrebuiasd aibdde asemenea darurigijertfe de oferit din partea

omului.Cuvdntul,,dar" traducecuv6ntul grecesc,,doron"; inseamnd,,un cadou" gi,in acestcontext,
face referirela o jerttb adusdca dar. Gdndulesteexprimbtin I SamuelI versetull l unde Ana ii
promitelui Dumnezeucd dacdEl iqi va arnintide ea gi ii va da un fiu eail va ddrui Domnuluiin toate
zilele viefii lui. Agadar"prin implica{ie,sugereazdceva foarte pretios.,,Jertfd" traducecuv0ntul
,,thysias";acestcuv6ntarati cd atuncicdndaduciaceastd jertf6 trebuiesI existeo victim6.Acest
versetne duceinapoila marelepreotdin VechiulTestarnentman{ionatin capitolul5 versetul1,,, in
adevdr,oricemarepreot,luat din mijloculoamenilor, estepus.pentru oameniin lucrurileprivitoarela
Dumnezeu,ca sa aducadaruri gijertfe pentrup5cate".Acestversetne determini sd ne intoarcemla
Ziua Ispiqirii cdnd sdngele{apuluijertfit era luat in SfhntaSfintelorqi stropitpe ScaunulMilei.
Aceasteaerau daruri gi jertfe ale preotilordin Vbchiul Testament.Acest versetaratl ci Isus Mesia
trebuiasi aducl o jertfd. Evrei l0 versetele5 la 9 vorbescdespredarul gi jertfa adusede Domnul
nostru., ,,De aceea,cdndintrd in lume,El zice: ,,Tu n-ai voit nici jertft, nici prinos;ci Mi-ai pregdtit
un trup;n-ai primit nici arderide tot, nici jertfe pentrupdcat.Atunci am zis: ,,Iatd-Mi (in sulul cdrfii
estescrisdespreMine), vin sd fac voia Ta, Dumnezeolet" Dupd ce a zis intdi: ,,Tu n-ai voit gi n-ai
primit nicijertfe, nici prinoase,nici arderide tot, nici jertfe pentrupdcat"(lucruri adusetoate dupd
Lege),apoizice: ,,Iat6-M6,vin sd fac voia Ta, Dumneze[le."El desfiin{eazd astfelpe celedintdi,ca sE
pun6in loc pe a doua". Astfel, darulDomnuluinostrua fost ascultareafal6 de Tatil, ,,Iattr-mi,vin si
fac voiaTa, Dumnezeule!"gijertfaa fosttrupulSdu,,,Mi-aipregdtitun trup". Uu asemenea dar gi o
asemenea jertft cereun rispunsdin parteafiecirul'copilal lui Dumnezeu. Pavelne oferdrisounsulin
Romani 12 versetul l, ,,Ve INDEMN, deci, frafilor, pentru indurarealui Dumnezeu,s5 aduce{i
trupurilevoastreca o jertfb vie, Slbntd,plflcutdlui Dumnezeu:aceasta va fi din parteavoastr6o slujbd
duhovniceascd". intr-o imprejurarecdndmarelemisionarHudsonTaylorerain SUA a vizitat Mission
Hall undesuperintendentul, careera un vdduv,lucraimpreundcu fiica lui. HudsonTaylor a observat
imediatci era o relafiefoarteapropiati qi pre[ioasiintre tati gi fiicn. DupI una din intdlniri Hudson
Taylor a intrebatdacf,estecinevagatasl-gi dediceviefile pentruChina4i dacl estesi arateaceasta
prin ridicareain picioare.Fiica misionaruluis-a ridicat imediat.Dupi serviciu,HudsonTaylor a
observatc[ fafa superintendentului era udi de lacrimigi marelemisionari-a spus,,,I-a!iadusun dar
foartescumpDornnului".R[spunsulmisionarului a fost,,,Nimicnu estepreascumppentruDomnul",
Dupi o perioadi imediaturmdtoareacestei?ntdmplSri, aceastdfrazda devenitlozincaMisiunii Inerne
din China.Dar existl gi un alt aspectal acestuiadevdrmiref gi acestaestefaptul ci Domnul ii va
prezentaintr-o zi pe cei riscump[rafiTatilui ca pe cel mai pre{ios$ar.Iuda74 afirmd,,,Iar a Aceluia,
carepoatesd vd pizeascdde orice cddere,gi sd vd facdsd v6 inftligati ftrd prihani gi plini de bucurie
inainteaslaveiSale,singuruluiDumnezeu,MAntuitorulnostru,prin IsusHristos,Domnul nostru,sd fie
slav6,mdre{ie, puteregi stipdnire,maiinaintedeto{i vecii,qi acumqi in veci.Amin".

SLIIJIREA MARELUI NOSTRU PREOT iN CBN

Versetul4: ,,Dacilar fi pepf,rnint,nici n-ar mai fi preot,fiindcl Suntceiceaducdaruriledupi Lege."

I
Preofiip[mAnteqtidin neamullui Aaron slujeauin cortul int6lnirii in condiliileLegimdntului
cel Vechi.Prin urmare,Domnulqi Mdntuitorulnostruslujegtein cortulceresc;mai exact,acestaeste
I
88
I
1
 cortul adevdratcare funcfioneaziin condifiile Legdmdntuluicel Nou. Darul gi jertfa sl5vitd a
Domnuluinostrusuntacolovizibile.

EXPLICARBA PREOTIEI LUI AARON

Versetul 5: ,,Eifaco slujbfl,careestechipulqi umbralucrurilorceregti,

dup6poruncileprimitedeMoise
de la Dumnezeu, c6ndaveasi facilcortul:,Ia seama'i s-azis ,sfrfaci totul dupi chipulcare{i-a fost
arftat pemuntet."

Autorul afirmd cI acestcort pdm6ntesc era un chip gi o umbrd.Cuv6ntul,,chip" traduce

cuvdntul,,hupodeigma"; inseamnd ,,o schi!6sugestivd a unui lucru". Cel mai bun exemplupoatefi
vdzutin personajele de la deseneanimateundeartigtiiprin folosireacAtorvalinii pot descrie,de
exemplu,un politician.,,Umbr6"traducecuvdntul,,skia" qi inseamnd .,un lucrucarenu existi in el
insuqi".Esteo povestireintereantlspusdde Dr DonaldGreyBarnhouse despremomentulcdndel s-a
confruntatcu experienfa ceamai difici16gi triiumatic6.So{ialui a murit gi l-a l6satcu doi copii. Dr
Barnhouse s-ahotdrdtsd ofociezeserviciulde inmorm6ntare al nevesteilui gi ?ntimp ce mergeaspre
bisericdcu maginacu cei doi copiiin spatea trebuitsi seopreascd la semafor.Chiaratunciun camion
uriaga venit l6ngdmaginalor gi a acoperitluminasoarelui.Dr Bamhouses-aintorscdtrecopiii care
stlteau pe scaunuldin spateal maqiniigi i-a intrebat,,,S-arputea ca umbra camionuluis6 ne
-J rdneascS?". Copii au rdspuns,,Nu,bineinleles, nut. $i apoimarelepredicator citdnddin Psalmul23,
le-aatrasaten{iaci degica familieei treceauprin valeaumbreimorfii nu trebuiausd seteami de vreun
riu. $i ceeace a spusel a fost corect,deoarecepentrucei rf,scumpdrafi, moarteanu mai esteceva
material,ci estedoaro umbrd.Problemaadusdin disculiein acestversetestecd acestcorl pSmdntesc
nu mai estecevamaterial;ci estedoaro schili sauo umbrI a realitAliiceregti.

t- rJ

CONCLUZIA GLORIOASA

l,- J Versetul6: ,,DaracumHristosa cilp6tato slujbi cu atAtmaiinaltl cu cAtlegimintul al cdrui rnijlocitor

esteEl, e mai bun,cici esteagezatpefitgf,duin{e
mai bune,"

1,. J PrindarulgijertfaDomnuluiEl a obiinuto slujbdmai inaltd;ceeace inseamnlslujbi mult mai

inaltddecdtpreoliadin Leglmdntulcel Vechi.intotdeaunas[ linem minte cf, slujbaMarelui Preotera
pentruoameniinaintealui Dumnezeu.Aceastdslujirea Domnuluis-a bazatpe un legim6ntmai bun;
L-J
adicdLegdm6ntulcel Nou. Prin moarteaDomnului,ne esteadusi iertareagi nagterea din nou gi este
aqezatpe l6gdduinfemai bune.,,Agezat"traducecuvAntul,,nomotheteo"qi inseamnd,,a promulga
legi". Privindla LegdmAntul MozaicformulatinExod l9 versetele 3 la 6, vedemcd eraun legdmdnt
trJ
bilateral.AtAt cdt depindeade credinciogia
lui Dumnezeu depindeagi de credinciogia qi de ascultarea
Israelifilor.Totugi,Legbm6ntulcel Nou eraunilaterAl;esteprezentat,
mai intdi,in Ieremia3 versetele3
5.J
la 6 gi adeveritulterior cu un jurdmAnt,in Ieremia31 versetele35 la 37. Astfel indeplinirea
Legdmdntului cel Nou depindeadoarde credinciogialui Dumnezeu. Nu numaiat6tdarLegdm6ntul cel
Nou implica gi fbgaduinlemai bune.De exemplu,legeaesteinteriorizat6, esteadusdiertareaqi Duhul
b" -,1 Sfbntestecel carevine si locuiascdin noi. I)ar atuncicandevreii vor citi Epistola,igi vor aminti ci
Legimdntulcel Nou includeapromisiuninafionalepentruIsraelprin caretoatena{iunilepdm6ntului
aveausi fie binecuvdntate.
lrr

lE-
La

>*
t-

il
L-
89

;-
1\l

,J
|1
kt
 NTUL CEL VECHI
LEGAMANTUL CEL NOI _ 8:7,13

NEVoTAul\rur lncAuANT Nou

Versetut7 - ,,in adevir, daci leg6mAntul
dint6i ar fi fost filrli cusur,n-ar mai {i fost vorba si fie
inlocuit cu un al doilea."

Primul punctadusin disculieestec[ primul Leg5mdntera intr-un fel deficient.Expresia,,ibrf,

cusur" traducecuvdntul,,amemptos"giinseamnd,,frrdvin6". Astfel ceoace scriitorulvreasd spund
estec[ legeapoatefi vinovatdde ceva.Prin urmare,sd ne gAndimin ce mod era legeadeficientdgi
vinovatI. Amintili-vi cd Leg6mdntulcel Vechiera bilateral.In primul rdnd,erauporuncileneprihdnite
ale lui Dumnezeuqi apoi obligalia-omuluide a fi ascultltorde aceleporuncineprihdnite.Apoi, in al
doilearAnd,ca principiudominantera impusi poporuluiIsrael.NaJiunea a acceptatlegeaca prinicipiu
dominantrecunoscAnd-o necesitatea de a ascultarqide asemenea recunoscAnd ci neascultareaaveasi
aducdasupralor blestemeleLegtrmdntului. Totugi problema Israelililorera ci ei aveauin interior o
naturi picdtoas[.Romani7 versetul7 aratdci legeaaduceacunoagterea pdcatului,,, Deci ce vom
zice?Legeaestecevapdcdtos? Nici de cum! Dimpotriv1,pdcatulnu l-am cunoscutdec6tprin Lege.De
pildd, n-agfi cunoscutpofta,dacdLegeanu mi-ar fi spus:,,Sdnu poftegti!"Pavelarat6ci ceeace era
destulde riu eracE legeaactivanaturainterioaripdcltoasi.Romani7 versetele8 gi 9 afirmi, ,, Apoi
pdcatula luat prilejul, gi a frcut si se nascdin nline prin poruncatot felul de pofte; clci ftri Lege,
pdcatulestemort.Odinioari,fiindcderamfErdl-ege,trdiam;dar cdnda venitporunca,pdcatula inviat,
qi eu am murit". Apoi Pavelarat6.cd rezultatulfinalal lucririi legiiestecondamnarea gi moarteacare,
bineinfeles, inseamnidespir{irede Dumnezeu. Romani7 versetele10 qi 11,,, $i porunca,ea,care
trebuias6-mideaviata,mi-a pricinuit moartea.Pentruc6 pdcatula luat prilejul prin ea m-a amdgit,gi
prin ins6gi,poruncaaceastam-a lovit cu moafteao'.Totugi,Pavelse gr6beqtesi accentueze cd legea
estein ea insdgisfrnti, dreaptdqi bun6.Capitolul7 versetul12,,, Aqacd Legea,negreqit,esteSfrntd,
gi poruncaestesfdnt6,dreaptdgi bun6". $i, apoi,in cele din urmd,Pavelaratf,cd problemaestecu
naturaplcltoas[ interioard. Romani7 versetele13 qi 14,,, Atunci, un lucru bun mi-a dat moartea?
Nicidecum.Dar pdcatui,tocmai ca sd iasd la iveal6ca pdcat,mi-a dat moarteaprintr-un lucru bun,
pentruca pdcatulsd searateafarddin calede p6cdtos, prin faptulcd se slujeade aceeaqiporunci.$tim,
in adev6r,cfl Legeaesteduhovniceascl:dar eu Suntpimdntesc,vdndutrob pdcatului". Prin urrnare, I
am descoperitcu stiteau lucrurile cu legea.Ca rezultatal naturii p[cdtoaseinterioarea omului,
impunerealegii aveaca rezultatcondamnarea gi moartea.Acum si rezumim rezultatelepractice.Cu
tofii ne nagtemcu o fire plcdtoasd;legeaa venit qi a ?nviatfirea p[citoasi pentru a dori lucruri
I
interzisede legegi, prin urmare,picatul sau firea pdcdtoastr au folosit poruncapentrua-mi pricinui
moartea.Cu mulli ani in urmderamin ServiciulNafional.in timp ce serveamin Cipru am observatun
tdnir obignuitcareera mai in vdrsti decit noi cei din ServiciulNafional.Era inteligentgi arlta bine'gi
I
m-am intrebatde ce era incd un soldatde r6nd,ceeace insemnarangulcel mai de jos din Armatd
Britanici. Am descoperitcd odat6 fuseseofi1erdar datoritl vielii sale destrlbilate i-au fost luate
gradele.Oricdndveneaun nou recrutdin Anglia acestsoldatin vdrstdil invitatimp de o noaptein orag,
I
il aprovizionacu vin ieftin gi il imbita. Apoi acestom inenfionatil lua pe tdnlrul soldatla un centrude
verificare unde era Polilia Militar5. Apoi tAndrulsoldat era arestatqi acuzat ci a fost beat gi I
dezordonat.imi amintescci md g6ndeamatunci cd aceastailustreazl lucrarealui Satangi firea
pic[toas6.La sfirgitulversetului7 ni se spune,,, n-armai fi fost vorbasEfie inlocuit cu un al doilea";
mai exact,al doileaLegdmdntcu un principiudominantnou. in Ezechielcitim despreindepf,rtarea
prezenfeidivinedin templu,Ezechielll versetele 221a25.Acesteveniment tragica venitca rezultat
u
al neascultiriiIsraeluluiin termeniiLegim6ntuluicel Vechi.Prinurrnare,a fost intotdeaunaun dor
dupi Legdmdntulcel Nou caresI aductriertareqi o eliberarede subdomina{iafirii pdctrtoase. T
il
T
90
i
\
 LEGAMANTULCEL Nofi $I ISRAELUL

Versetul8: ,,Cflci ca o mustrare a zis Dumnezeului Israel: Iattr, vin zile, zice Domnul, cAndvoi face cu
t_t casalui Israelgi cu casalui Iuda un legSmAnt
nou."

J
Acesta este unul din rnultele versetedin EpistolScare,subliniazdfaptul cd Dumnezeu a avut in
minte in primul rdnd poporul evreu.inci o datd, ar trebui si ne amintim cd Dr Lewis Sperry'Chafer
spuneac6,,nu toatd Scrpturane esteadresat5,ci toatd a fost scrisi pentru noi". $i in timp ce aceastd
--J Epistold este cu siguranfi pentru evrei, pentru Biserica din aceastdperioadd, sunt adevdruri prelioase
a!
care se aplicd fiecdruia din noi dar gi tuturor sfiulilor din toate vremile. In acest verset ne este
descoperitunde se afli adevdratavind. Fraza,,, Cdci ca o mustrarea zis Dumnezeu lui Israel", arltAnd
cd Israel era vinovat. Deoar'eceapostolul Pavel a subliniat rdu in lege, ea era sfantd, dreapti gi buni.
Problema real6 era cu Israelul gi cu firea picdtoasd interioari. Cuvdntul ,,mustrare" este trades din
,,memphomai"; este intr-o formd puternicdgi inseamni,,a invinov5ti". Amintili-v6 cd Dumnezeua
incheiatcu lsraelulI-egimAntulMozaic qi apoi Ieremiain capitolul3 I versetele3l la 34 afirmd, ,,latd,
vin zile, zice Domnul, cdnd voi face cu casa lui Israel gi cu casa lui luda un legdmdntnou". Sd ne
gdndim din nou la circumstan{elein care Dumnezeui-a ldcut aceastddescoperirem[rea!6 slujitorului
L+ Sdu, Ieremia. In anul 931 i.t{r. nafiuneaa fost impi(ittr; cele zece semin{ii din nord l-au numit pe
Ieroboamimpirat al lor qi cele doud seminlii din sud l-au ales pe Roboam care era, bineinleles,nepotul
imptrratuluiDavid. Seminliile din nord s-au?ndepdrtat imediat de Dumnezeugi, datoritdacestuilucru,
Iog
acestesemin{ii au fost duse in roble sub domnia asiriani in 722 i. Hr. Degi acesteseminli din sud au
fost martore ale acestuieveniment,din nefericire,ele s-au scufundatintr-o stare de picat qi o riticire
gi mai rea. Robia seminfiilordin sud a inceputin 605 i. Hr., prooroculDaniel fiind unul din cei luafi in
L-r
robie. Ulterior, templu gioragul au fosldistrusein 586 i.Hr. De atunci a dominat o perioaddcunoscutl
ca ,,PerioadaNeamurilor". Acestaa prevdzutcd Ierusalimulva fi sub dominafiaNeamurilor pdni c6nd
Mesia se va intoarce si-gi instaurezeimirdfia. Pe l6ng5 aceasta,blestemele LegSmdntului, aga cum
l-!
erau formulate in Legdrndntul cel Vechi au fost impuse poporului Israel. Atunci c6nd Dumnezeu a
dezvdluitconditiile Legdm6ntuluicel Nou prin gura lui Ieremia,semin{iiletreceauprin ultimile stlri de
Lr!
rdtdcire. Prin urmare, descoperireatrebuie s6-i fi fost dat6 lui leremia intre 596 gi 586 i.Hr. Este
interesantcd in acea perioadi de rdtdcire profundd a Israelului Dumnezeu a adus nidejde in termenii
Legdm6ntului cel Nou. Ar trebui sd observdm foarte atent cd acest Legdmdnr era fdcut cu intregul
l- _J
Israel;adic5,Israeluletnic. Dumnzeua spusprin Ieremia,,,latl,vinzile, zice Domnul, cdnd voi fa0e
cu casalui Israelgi cu casalui Iuda un legimdnt nou". Obsevalici Legimdntul se aplici in mod egal
atdt celor zece seminlii din nord, care au mers inainte in r6ticire gi in robie, cdt gi celor doui semin{ii
L^ iJ din sud. Cuvdntul ,,face" traducecuvAntul,.sunteleo";inseamn6,,adesdvArgi,a incheia". intrebarea
care se ridicd, Ce va desivdrgi gi ce va tncheia Dumnezeucu poporul Israel?Ne amintim cd toate
legdmintelepe care Dumnezeule-a fhcut cu Israelulerau legatede Leglrndntul Avraamic. Acestaeste
5. -t formulatin Genesal2 verseteleI la 3, l7 versetele4la 7 gi Genesa50 versetele24 5i25. Legamdntul
avea trei aspecte.Promisiunileerau ficute lui Avraam. in al doilea rdnd, erau promisiuni na{ionale
E-J legate de poporul Israel gi, in al treilea r6nd, promisiunile mondiale legate de toate familiile
ILJ
pdmdntului.D;rr LegSm6ntulAvraamic era legat gi el de promisiuneadin Genesa3 versetul l5 gi
anume ci Dumnezz.euva aduceun om car6 va aducerdscumpdrareneamul omenesc cdzut.
u--|
lbC

LEGAMANTUL CEL NOU NU ESTE ix cONToRMITATE CU LEGAMANTUL CEL

!
l-J
r\
VECHI

Versetul9: ,,Nu ca legimAntulpe carel-am liicut cu pirinfii lor, in ziua cind i-am apucatde mAnil,ca sf,-
L--J i scot din fara Egiptului. Pentru cil n-au rAmasin leg6mintul Meu, 9i nici Mie nu Mi-a pfrsatde ei, zice
t!t
Domnul.tt

L-
Ll
-4
Fraza ,,Nu ca legdrn6ntul pe care l-am lbcut cu pSrinlii lor" face referire la Legimdntul
Mozaic. Cuvdntul .,legdmAnl"in aceastdfi'az5estetraducereaa dor"td cuvinte din greacd,,dia" ,,dou6"
,,tithemi" ,,o pune". Prin unnare, este subliniat cd legdmdntul avea doud pdrli, fiecare cu
rf responsabilitltispecifice dar ceea ce autorul spune este cI regulile Legimdntului cel Vechi nu se
91
r.*!--!
at

J:
a-----'1
z.t
aplicaucelui Nou. Totugi,dragostpa i
lui Dumnezeuestevhzutdqi in Legdmdntulcel Vechi;acestlucru
estedoveditin fraza,, in ziua cAndi-am apucatde mdnd,ca s6-i scotdin lara Egiptului". Aceastane
I
oferf,un tabloufrumosa unui tatl iubitorcareiqi ia copilulde mdndpentrua-l ducedepartede pericol.
Motivul pentrucarepoporulaveanevoiede un LegdmntNou eracd ei ,,n-aurdmasin Legdm6ntul I
I
Meu". CuvAntul,,fdmdne"traducecuvdntul,,ammeno";insearnni,,apersevera, aducemai departe, a
fi adevirat,a rimdne credincios",Amintili-vi incd,o dati, ci Legtrmdntulcel Vechi era o infelegere
bilateraliintre Israelgi Dumnezeu.Istorialungi a lsraeluluia fost unade rdzvritire gi neascultare
fald
de Dumnezeu.Din cauzaaceasta,Dumnezeua spus,,,$i nici Mie nu Mi-a p5satde ei". ,,Pisat"
inseamni ,,4 nut e mai ingriji de". Prin urmare,Domnul i-a luat de mdn6, aritdnd dragostealui
Dumnezeudar poporulnu a stiruit in acqastf, dragostegi astfelau st6mitm6nialui Dumnezeu.Acum,
aceastarezumdLgimAntulcel Vechi.

LEGAMANTULCEL NOU

Versetul l0:,,Dar iatl legfimAntul,pe care-l voi face cu casalui Israel, dupi acele zile,zice Domnul: voi
pune legile Mele in mintea lor gi Ie voi scrie in inimile lor; Eu voi fi Dumnezeullor, gi ei vor fi poporul
Meu.tt

Versetulse cite$tein greacf,,,,AcestJesteLegf,mintulcu careme voi legacu casalui tsrael.

Prin urmare,esteo aiguraredubln,Leg[mdntultcel Nou depindedoarde credinciogia lui Dumnezeu.
Apoi autorul scoatein eviden{f,patru lucruri importante.Unul, pA4ile l.egdmdntului- Dumnezeu
spuneci va face legimdnt cu casa lui Israel;adic[, cu Israeluletnic. In al doilea rAnd, perioada
LegimAntului- ,,dupdacelezile"; poatear trebuisI ne ?ntreblm,carezile?Acestlucru se poatereferi
doar la zilele irr care se deslbquraLegimdntulcel Vechi. Trei, intrebarease ridici cAnda inceput
Legdmdntulcel Nou? Domnul ne oferi rdspunulla aceastain Matei 26 versetele26 la 29,,, Pe cdnd
mdncauei, Isusa luat o pdine;gi dup6ce a binecuv6ntat, a frint-o,qi a dat-oucenicilor,zicdnd:,,Lua{i,
mdncapi;acestaestetrupulMeu." Apoi a luatun pahar,gi,dupdce a mullumitlui Dumnezeu,li l-a dat,
zicdnd:,,Be1itoli din el;cdci acestaestes0ngeleMeu, sdngelelegimdntuluicelui nou, care se varsd
pentrumul1i,spreiertareapdcatelor.Vd spunc6, de acumincolo nu voi mai beadin acestrod al vi1ei,
pdndin ziuac6nd?l voi beacu voi nou in impdrd{iaTatilui Meu." Patru,autorulprezinttrcondiliile.El
afirmi, ,, Voi pune legile Mele in mintealor gi le voi scriein inimile lor". Cuv6ntul,,pune" esteIa
+
timpul presentcare indicl o acfiunecontinui. Cu alte cuvinte,Dumnezeunu numai c6 va interioriza l
legea,ci va rimdne cu prezenplui in viatacredinciosului. Frazacontinudsi spunl, ,,giin mintealor".
Astfel Dumnezeuva da credincoisului prin interiorizarea
legii capacitatea de a cunoaqtevoia gi scopul
lui Dumnezeuin mod complet.,,Scriepe inimd" traducecuvdntul,kardia";reprezintd omul ascuns,
sursagi centrulexisten{eiunei personae,Acum amintili-vdcd in perioadaLeglmAntuluicel Vechi
legeaerascrisi pe tablede piatr6;eraexterioar[.in perioadaLeglmdntuluicelNou, legeaera scrisi pe
inim6; acumera interioarl.$i apoi Dumnezeudeclar6,,, Eu voi fi Dumnezeullor, gi ei vor fi poporul
T
Meu". Relafiacredinciosuluicu Dumnezeueste acum in siguranfi cu desdvdrqire. Dup[ invierea
f)omnului,in Ioan 20 versetul17,El a spus,,,M6 sui la Tatil Meu gi Tatdlvostru,la DumnezeulMeu
gi Dumnezeulvostru."Cum puteafi indeplinitacestlucru?Din cauzdcd Leglmdntulcel Nou fusese
I
inaugurat,Matei 26 versetul26. q
REZUI,TATUL INTERIORIZARII LBGII _ O CUNOA$TERE DEPLINA A DOMNULUI
u
Versetulll: ,,$i nu vor mai invilfafiecarepe vecinulsaupe frateleslu, zic6nd:,Cunoagte
pe Domnul!'
Cdci tofi Mi vor cunoagte,de la cel mai mic pAni la cel mai mare dintre ei."
I
Natura complexl a Legdmdntului cel Vechi era a;a incdt Israel a avut nevoie de ?nv5{dtori.De
exemplu, citind cartea Levitic avem ceva idee de complexitatea"legii"cu priVire la jertfe. Totugi, in
Leg6mAntulcel Nou aceasti metodf, nu se mai aplicd. ,,$i ei nu vor mai invdta fiecare pe vecinul sdu";
T
adic5, pe concetd{eanulsdu, ,,sau pe fratele s[u", sd cunoasci pe Domnul. Un joc interesanteste in
legdturl cu acest cuvdnt, ,,cunoasc6". Se traduce din ,,ginosko" qi inseamnd ,,a primi cunogtinfi din
92
I
u
I
ll
 |l

t
I

afard". Cu alte cuvinte, este o cunoagteredin exterior care vine spre interior. $i apoi in fraza
urmltoare, ,, Cici toli Md vor cunoa$te,de la cel mai mic pdnd ia cel mai mare dintre ei". Aici
T* . cuvdntul ,,cunoagte"este tradus din,,oida"; ?nseamn6,,avedea gi a cunoaqtedesdvdrgit".Astfel
aceastdformi de cunoagtereeste cea care din interior merge spre exterior. Domnul nostru a folosit
'ginosko' "(adic[, pe
4 acestedoui cuvinte greceqtiin Ioan 8 versetul55, ,, $i totugi nu-L cunoagte{i
=4 'oida' bine".$i obseva{icd aceasticunoa$tereestedisponibili tuturor ,,de la ce[
,ti
Tatal).,,Eu il cunosc
mai mic pdnd la cel mai mare". Acest lucru este dovedit in Luca 2 versetul 47 unde se povestegte
despreprima vizitda Domnului la templu cind avea aproximativ doisprezeceani. Versetul afirml,,,
Toti cari-L auzeau, rdm6neau uimili de priceperea gi rispunsurile Lui". Aceastd cunoagtereeste
I
disponibild fieclrui copil a lui Dumnezeu. In ceea ce privegte Biserica, avem nevoie de pastori.
inv[{[tori. intrebareacare se ridicd, cdp$ va fi indeplinitd aceast[ promisiune?Mai intdi, amintili-vi bd
t legimdntul a fost ftcut cu Israelul. Aceastl parte a Legimdntului nu va atinge indeplinirea finald gi
completi pdnd ?n impdrtr{iade o mie de ani. $i, din nou, Legdmdntul Avraamic implica aceastl
binecuvdntare.lsraelul va fi o binecuv6ntarepentru toate nafiunile datoritd acesteicunoagteridepline.
in Zaharia8 versetul 23 se face referire la acesteveniment;el spune,,, A$a vorbe$teDomnul oqtirilor:
,,in zilele acelea,zece oameni din toate limbile neamurilorvor apucape un Iudeu de poala hainei,gi-i
; vor zice: ...Vrem sd mergemcu voi; cdci am auzit cd Dumnezeuestecu voi!" Cuvintul ,,haini" este
tradusdin,,kanaph"; acesteaerau franiurile care inconjuraupoala hainei evreului aritdnd cd el tinea
3 legea. In Evanghelie citim despre femeia care a atins poala hainei Domnului, 9i fbcdnd aceasta,
recunogteacd Domnul finea Legea in mod deslvdrgit gi avea putereade vindecare.Exact in acelagifel
in timpul perioadeide o mie de ani Neamurilgse vor prinde de poala hainei ludeului pentru a primi
binecuvdntare.
I

PROMISIUNEA IERTARII

Versetul l2: ,,Pentru cfr le voi ierta nelegiuirile, gi nu-Mi voi mai aduce aminte de picatele gi fitriidelegile
lor.tt
-J
rJ

Dumnezcua spusdoudlucruriin acestverset.Primul,,,Pentrucd le voi iertanelegiuirile".

e CuvAntul,,iena" estetraducerea cuvdntului,,hileos" gi inseamnd,,a fi binevoitor".In Romani3
-.t

versetul25 Pavelafirmd,,, Pe El DumnezeuL-a rdnduit" (vorbinddespreIsus),,maidinaintesd fie,

prin credinfain sAngeleLui, o jertfbde ispSgire". Acestcuvdntne duceinapoila VechiulTestament gi
-l la capaculde pe ChivotulLegimAntului. Eracunoscut ca ,,scaunul bunf,voin{ei"sau,,scaunul milei".
In Luca 18 versetul13,DomnulIsusa spusPildaFariseului 5i Vameguluiqi vamegulse blteain piept
gi spunea.,Ai mil6" sau,,Fii binevoitorcu minepdcdtosul".Ar mai puteafi tradus,,,Fii milosfap de
,- r minepicdtosul".Vamequlgi-adatseamac[ singuraposibilitate de iertareeraprin sdngele virsat.Prin
urmare,faptul subliniatestecd iertareaesteadusi prin cruce.,,Nelegiuire"facereferirela tot ceeace
seindepirteazlde poruncileneprihdniteale lui Dumnezeu.$i, apoi,in al doileardnd,versetulafirmtr,
.\
rI
,, qi nu-Mi voi mai aduceamintede picatelegi {Erddelegile lor". SubLegimdntulcel Vechi cineva
reamintea mereuIsraeluluipdcatele comise.In fiecarean,ZiuaIspdgiriierasirbdtoriEcandseamintea
'pdcatulpoporului.
Dar aici Dumnezeu spunecd nu li se va mai amintipdcatul.Din nou,pentruacegti
evrei,ei sevor gAndidinnou la VechiulTestament gi la ritualuldinZiuaIspiqirii.lapul lui Dumnezeu
furnizasdngelevirsat pentrua fi stropitpe scaunulmilei. lapul de ispdgireaveapdcatelepoporului
mdrturisiteasupracapuluisduqi eratrimis deparetein pustiepentrua nu mai fi vdzut.Esteo povestire
>J r- mai degrablamuzantldespreBilly Bray, mincruldin Cornwall,careera un slujitorputernical lui
Dumnezeucu multe deceniiin urmi. Era cunoscutca un creqtinzgomotpscare strigaintotdeauna
laudelui Dumnezeu. Povestirea spunecd el a fostinvitatin casaunuiom bogat,gi pentrua-l determina
sErdmdnltEcut.l-a condusin salonuls5u.Dupdun timp a pututsdaudl un ,,Aleluia!"putemicvenind
din sufragerie.Cdndomul bogata intrebatcareeramotivulentuziasmului lui Billy a fost informatcd
.-dl in sufrageriagazdeilui el a privit la un atlas.Acolo a vdzit cd era un loc in OceanulPacifica cdrui
-lf addnciminu puteaufi mdsurate. Billy a rostitstrigAnd versetuldin Mica 7.19,,givei aruncainfundul
mdriitoatepdcatelelor" Ei Billy a mai'explodat intr-un,,Aleluia!"Mulqumimlui Dumnezeupentru
cd,princruce,Dumnezeul SfAntpoatefi miloscu picdtogiipierdufi.
>{

93
uJ

,-'-)
s-!
 t
i

REZUMATUL

Versetul 13: ,,Prin faptul cn zice: ,Un nou legimAnt' a mirturisit cii cel dintAi estevechi; iar ce
estevechi,ce a imbfltrflnit, esteaproapede peire."

rl CuvAntul,,nou" estetradUsdin ,,kainos";inseamnd,,nou

saurecent".VorbinddespreLegim6ntulcel Vechiautorulfolosegte
ca forml saucalitate,nu nou?ntimp
cuvAntul,,palaios";inseamnf,,,cd
esteuzat,demodat,nefelositor".Prin urrnare,Legimdntulcel Vechi esteinutil datoritI Golgotei.Din
nou privim la Matei 26 versetul26 undeDomnul facereferirela Legimdntulcel Nou in sAngeleSdu.
Apoi autorulafirmd, ,, Iar ce estevechi, ce a ?mbdtr6nit,
esteaproapede peire". Expresia,,ce este
vechi" estedin nou traducerea cuvdntului,,palaios"- ,,nefolositor,uzat" gi ,,ce estevechi" este,,a
imb5treni";mai exact,a pierdeputereqi a seinvechi'0.Astfel,lec{idpentruevreiestes6,,pirdseascd
Legdmdntulcel Vechi gi sd seintoarcdsprecel Nou".

I
I
94
/-.fi

CAPITOLUL 9

o cERcETARE A coRTULUI pAvrAhirnsc I A LEGATURII LUI CU

ALEmcAvrANTULUrcEL vECHr
rnAsAruRrLE ESENI.'rALE
Versetul l: ,,LegfrmAntuldintii avea qi el porunci privitoare la slujba dumnezeiascil
gi la un locag
pAmAntesc de inchinare."

|||r
in acest verset sunt de observat doui lucruri. Mai intAi, ,,porunci privitoare la slujba
dumnezeiasci". ,,Poruncf," traduce cuvdntul greceso,,dikaioma" qi inseamnd ,,o expresieconcret6a
neprihlnirii".$i, apoi, in al doilea rdnd,,,un locag plmdntescde inchinare", cuvAntul,,pdmdntesc"
\tr--r
ur este folosit intr-un sensetic dar este folosit ca opus al cuvAntuluiceresc.,,Locagde inchinare" estedin
cuvdntul,,hagion" gi inseamnS,,ocl6direpusddeopartepentruDumnezeu".

iLr

scHrTA DESCRTPTTVA
A CORTULUTlNrArXrRrt
trr Versetul2: ,,in adev6r,s-afilcutun cort.in parteadinainte,numiti,Locul Sfint'era sfegnicul,
masagi
piinilepentrupunereainainteaDomnului."
|lY
in acestversetesteo descrierescurtda primeiinciperi din cortulintdlnirii,cunoscutica Locul
Sfbnt.Aici era a$ezatsfeqniculcu cele gaptebratede de aur, cunoscutca Menoragi masacu cele
doisprezecepdini,descrise
aicica pdinilepentrupunereainainte.
arB

Ite
DINCOLO DE PERDEAUA A DOUA

Versetul 3: ,,dupil perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema ,Locul preaSfAnt'."
trg
Prima perdea pdzeaintrareain Locul Sfdnt, nici un heruvim nu era pictat pe aceastl perdeadar
pe a doua perdea in locul descris aici ca ,,Locul Preasfhnt"era pictat un heruvim. La acest lucru ne
lav vom gdndi maitdrziu.

SFANTA SFINTELOR

Versetul4: ,,El aveaun altar din aur pentru timiie, gi chivotullegtrmAntului,

ferecatpestetot cu aur. in
5J chivotera un vas din aur cu man6,toiagullui Aaron, careinfrunzise,gi tablelelegflmintului."

Doud articole sunt aduse in centrul atentiei in aceatd Sfbnti a Sfintelor unde, intr-un mod
\s
special,era prezenlarealSa Dumnezeului Atotputernic. Mai intAi, este menfionat aitarul de aur pentru
timaie. Se vorbegtedespreel in Levitic l6 versetelel2 gi l3 qi era folosit in ritualul dinZiua IspSgirii.
Marele Preot trcbuia sd ia cSrbunii apringi de pe altar qi sE punl tdmAia pe foc inaintea Domnului
5J
atunci cdnd era in Locul Preaslbnt.Al doilea articol men[ionatera Chivotul Legimdntului. Acestaera
fdcut din lemn de salcdm gi era acoperit cu aur. Scriitorul acordi atenfie continutului. Mai intdi, era
vasul de aur cu mand din anii petrecufiin pustiegi toiagul lui Aaron carea inmugurit.Numeri capitolul
5r
l7 versetul 10 aratd ci toiagul lui Aaron trebuia pus inaintea mirturiei. Era in imprejurareac6nd
autoritatea lui Moise gi Aaron a fost provocatd gi, cdnd toiagul lui Aaron a inmugurit, acest lucru a
5J
ardtat alegerealui Dumnezeu cu privire la preofia lui Aaron, impreund cu Moise ca gi conducdtoral
poporului. Al treilea articol din Chivotul,Legdmntului era ceea ce scriitorul descrie ca tablele
legdm6ntului;acesteaera, binein{eles,tablele de piatrd care confineauCele Zece Porunci scrisecu
5J desetulluiDumnezeu.
95
n;
Lr

--1
 I
TIERUVIMUL
I
Versetul5: ,,Deasupraerau heruvimiislavei,care acopereau capaculispnqiriicu umbra lor. Nu este
vremeasilvorbimacumcu deamlruntuldespre acestelucruri."
I
Binein{elesci ar fi fost necesarpentruautor s6 explicedetaliatrolul qi lucrareaheruvimului
intrucdtaceastd invdldturi aveasi fie gravatiin mod profundin minteafiecirui evreu.Totugi,datoritd
importanfeiperdelei care pdzea intrareain Sfdnta Sfintelor qi de asemeneadatoritd faptului cd
l
heruvimulera infiligat pe ea gi a celor careumbreauscaunulmilei, va trebui si ne gdndimla aceste
fiinp angelicemai detaliat.
24. Dupit ce primii noqtrii
Primamen{iunea heruvimuluiin Scripturdo gisim ?n Genesa3 versetul
-pirin{i I
s-aurdzvrdtitimpotrivalui DumnezeuDomnul a a$ezatla rdsdrit
grldinii Edenuluiheruvimigi o sabieinvdpdiatd gi apoi Biblia aratdmotivulheruvimuluigi a sabiei
inv[p6iate; plzeau drumul la pomul viefii. Cuv6ntul,,pdzea"trebuiecercetatmai in detaliu.Este t
cuvdntulebraic,,gamar";inseamni,.aobserva,a pistra,a re{ineo'. AvAndtn vedereacestlucru,scopul
heruvimuluiera dublu. Mai intAi,sd opreascipe omul picdtosin stareasa cizuti de la pomul viefii
dar, in al doilea rind, si pdstrezeo cale de intoarcerela pomul vielii care sI fie numai ?n felul lui I
Dumnezeu qi la momentulalesde El. A douamen{iune in Scripturla heruvimuluio gdsimin Exod25
versetul 18. Aceqti heruvimi erau fbcufi din aur gi erau de fapt parte integral5din Chivotul
Legdmintului;erau aqezalipentrua observagi a umbri scaunul milei. Acestaera,binein{eles,locul I
undesdngelevirsat era stropitgi heruvimuleraintr-o pozi{iede pazdgi protecfiea singuruluidrum pe
careomul picdtosse puteaapropiade Dumnezeu. A treiamenfionare a heruvimuluio gdsimin Numeri
7 versetul89 careafirmi cd Domnullocuiegte?ntreheruvimi.Vedemacestefiinfe angeliceputerniceqi
t
in profefiadin Ezechielgi in Apocalipsa caitolul4 versetele 7la8. AceEtiheruvimi, a;a cum i-a vdzut
Ioan, locuiescin cer, in prezen{alui Dumnezeu,inconjurdndtronul Siu. Verseteledin Apocalipsa4
afirmd,,, Ceadint6i ftpturd vie seamdn6cu un leu; a douaseam6nS cu un vilel; a treia are fala ca a
l
unui om; gi a patraseamdn6 cu un vultur caresboarE. Fiecaredin acestepatrufdpturivii aveacAtegase
aripi,gi eraupline cu ochi de jur imprejurgi pe diniuntru.Zi;;i noapte,ziceaufEri incetare:,,Sftnt, t
Sfbnt, Sfdnt,esteDomnul Dumnezeu,Cel Atoputernic, care era,care este,care vine!" S-ar putea
spunemulte despreacegtiheruvimi dar mulli teologisugereaz[cI acestepatru {bpturivii reprezintl
cele patru Evanghelii.Cea dintdi ftpturi vie careseamlndcu un leu ar puteareprezenta Evanghelia I
dupi Matei carevorbeqtedespreIsusMesiaca fiind Leul din semin{ialui luda.A doua{bptur6vie care
seamdnicu ^un vilel ar putea reprezentaEvangheliadupd Marcu; vilelul in vechimeera o fiin{6
slujitoaregi Il descoperimpe Domnul in Evangheliadupi Marcu in calitatede Slujitor credincios.A il
treiaaveafala ca a unui om gi ar puteafi echivalentulEvanghelieidupi Luca undeil vedempe Isusca
fiind omul perfectgi, apoi,in celedin urm5,a patracu fala ca a unui vultur ar puteavorbi de divinitate
gi in Evangheliadupi loan divinitateaDomnuluiestedominantf,.Intorcindu-nela cuvdntul,,qamar"
u
careinseamnA,,a observa,a pf,stra,a re{ine" ar puteafi aplicatEvangheliilorpentruci numai prin
mesajulEvanghelieiomul picltos se poateapropiade DumnezeulSfdntqi poategisi iertare.$i apoi
versetulvorbegtede heruvimii slavei.Cuvdntul?n ebraicdeste,,kabod"gi inseamni ,,cevacare este
U
greu,careesteimportant".Prin deducfie,se referdlaceva carecereconsidera{ie gi aqeinfluen{i, ceva
careestepus deopartegi se distingede oricealtceva,de tofi ceilalli. C6ndIosif i-a trimis pe frafii s[i U
inapoila tat6l lor in Canaanel i-a invdfatsd-i spuni tatilui despreslavasa.Iosif era un om carecerea
recunoagtere, un om de influen{[, pus deopartegi separatde ceilalli oameni.Acum ?i vedemaici pe
heruvimilegafiintr-un mod unic de slavalui Dumnezeu.Esteinteresantcd in Apocalipsaei zic fdrd il
incetare,,,Sffint,sfhnt,sfhnt". Ceeace ei aratdestecE Dumnezeuestediferit, separate, cu totul unic.
Ar fi binesI ne gAndimdin nou la lizechielcapitolul28 undecitimcf,Lucifer a fost un heruvimuns.
P6catullui Lucifer a fost cd el nu s-agdnditci Dumnezueracu totul unic.Lucifer a spusci va fi ca IT
Cel Preainalt, st6panitoral cerului gi al pdmAntului.Ca rezultat,aceastifiing angelicdputernicda
devenitSatan,vrdjmagullui Dumnezeu.Se parecd aici in Apocalipsa4 heruvimii se ocuptr?n mod
desdvdrqitde conceptulcI Dumnezeueste sffint gi cu totul unic. Versetulcontinui si spundcd T
r
,,heruvimiiacopereau capaculisp6qiriicu umbralor". Expresia,,a acopericu umbra"estetradesdin
doui cuvintegreceqti,,kata"insemndnd,jos" gi ,,skiazo"carese traduce,,umbrd".Acegtiheruvimi
umbreaucapaculispngirii.Conceptulesteci acestcapacal ispdEiriiprimeaprotec{iecornpletddin
I
parteaheruvimilor.inorcdndu-nela prima men{ionare a heruvimuluiin Scripturdin Genesa3 versetul

96
)+*

24 ne amintimcI heruvimiierau rAnduilisA pAzeascb drumul spre pomul viefii. Ne amintimde

asemenea cA ,.a pdzi" traducecuventuldin ebraicd,,gErnzrr'o care inseamnl ,,a observa,a pilzi, a
gi
refine". Prin urmare,heruvimiip5;zeau vegheausinguracalepentruomul pdcAtos de a fi curdlitqi de
|l,, r a fi adusdin nou in pdrtiqiecu Dumnezeul Sfint. Cvdntul,,capacul ispigirii" estetradusdin cuvAntul
grecesc,,hilastereon". Pavelfolosegteacestcuvantin Romanicapitolul3 gi in versetele24 la 26 el
|llr,t l/ spune,,, $i suntsocotilineprihdnili,frrd,platd,prin harulSdu,prin rSscumpdrarea, careestein Hristos
tll J
Isus.PeEl Dumnezeu L-a rdnduitmai dinaintesdfie, prin credinlain s6ngele Lui, o jertfbde isp6gire,"
(hilastereon) ,,ca sd-qiarateneprihdnirea Lui; cdci trecusecu vedereapicateledinainte,in vremeain
LIll d delungeirSbdiri a lui Dumnezeu;pentruca,in vremeade acum,sd-qiarateneprihdnirea Lui in agafel
lll -r
in cdt,sd fie neprihdnit,gi totugisi socoteascd neprihdnitpe cel ce credein Isus".In acestpasajvedem
sfinfenialui Dumnezeuinsultatide picatul omuluiqi de incdlcarea legii. in versetul23 din Romani
tlLL-
tllr I
capitolul 3 Pavel spune,,, C6ci to{i au pacatuit,gi sunt lipsili de slava lui Dumnezeu".Dar
,,hilastereon"inseamnl,,indepdrtare de ceeace ofenseazd pe DumnezeulSfAnt". Cdnd marii preoli
stropeausdngelepe capaculispIgirii, dreptateagi dragostealui Dumnezeuerau satisftcute.Pavel
ill. -r:
Itrr subliniazdcb Isus este hilastereonul nostrum,adici estejertfa noastrdde ispdgire.Apoi autorul
Epistolei cdtre Evrei afirmd, ,,Nu este vremeasI vorbim acum despreacestelucruri". Totugi, sd
rezum6m,inci o dat6,ce va insemnacortulintdlnirii pentruacegtievreiqi ce inva!f,el pe tofi copiii lui
l{g Dumnezeu. Sdne imagindmcd ne-amapropiade cortulintAlnirii.Primullucrucarene-arcaptaatenfia
ar fi ingrddireacortului.Cortul propriu-ziserainconjuratde un garddin pdnzede in sub{irerdsucitde
cinci cofi inllfime. Era o perdeala intraredar pe ea nu se giseanici un heruvim.De asemenea, nu era
nici un heruvimcaresI inchidddrumulspremarelealtarde aramlcare,agacum vom vedeamaitArziu,
simbolizacrucealui Hristos.Aceasta ne reaminteqte de Ioan l4 versetul6 careafirmI, ,, Isusi-a zis:
gi
,,EuSuntcalea,adevdrul viala.Nimeninu vine la Tatdldecdtprin Mine". $i, din nou,in Ioan l0
\g
versetul9, Domnula spus,,, Eu SuntUga.Dacdintrdcinevaprin Mine, va fi mintuit; va intraqi va
iegi,gi va gdsipigune." Astfel, caleaestedeschisdpentruoricinegi fiecarepicdtospoateintra gi poate
I!g
primi curdfireprin crucealui Hristos. Din curtevom mergemai intdi la marelealtarde aramd.Arama
in Scripturi vorbegtede judecat[. Sd ne imagindmcu ochii minlii noastrepe Aaron stdndinaintea
altaruluigi imediatinaintealui seinfrligeazf,un Israelitcareesteevidentnecdjitintrucdtii vedemfata
Ir. g plin[ de lacrimi. Il ascultdmpe Aaron cum il lntreabi gi descoperimcd acestIsraelita hulit numele
mareluiDumnezeuIehovagi astfeltrebuiasd fie rostitdimpotriva lui pedeapsa cu moartea.Totuqi,
observfun cI Israelitulduceaun miel; vedemcum Israelituliqi punemdinilepe capulmieluluigi igi
\r mdrturisegte picateleinaintealui Dumnezeu. Apoi Aaron ludnd un cutit injunghiemielul gi varsd
sdngeleanimalului la baza altarului mielul este ars in foc. Dupi aceea,il auzim pe Aaron
gi
declardndu-lpe Israelitindrepti{it gi nevinovatinainteaunui Dumnezeusfdnt.Mergdndmai departe
f- \.1 urmdtorullucru pe careil intdlnimin curteesteun vasmarede aramdnumit lighean.Observlmce esrc
plin cu aptrgi .;stefolosit pentrucurd{ireapreolilorinainteca ei sd slujeascd in cortul intdlnirii.Aaron
ne-arexplicade asemenea ci acestligheana fost fbcutdin oglinzilede aramdale femeilorcareau iegit
\;
din Egipt. Dacd altarulde aramdvorbegtede indreptdlire,ligheanulvorbegtede sfinfire.Pavelspune
despreCuvdntullui Dumnezeu cd esteo oglindd.ln 2 Corinteni3 versetull8 Pavelspune,,,Noi toli
privim cu fala descoperiti,ca intr-o oglindS,slavaDomnului,qi suntemschimbafiin acelagichip al
L!
Lui, din slavdin slav5,prin DuhulDomnului".Deoarece privimin oglindaCuvdntuluilui Dumnezeu,
vedemslava lui Dumnezeuqi suntemschimba{iin acelagichip ca al Lui c6nd descoperimtoate
L,J
promisiunilepe careni le-a frcut in IsusHristos.CAndintrim in cortul int6lnirii aten{ianoastrdeste
captatdde sfegniculcu cele gaptebratede aur din stdnganoastrS.Din nou acestavorbegtede acel
momentcdndDomnulnostrua spus,,,Eu sunt luminalumii". in dreaptanoastriestemasacu cele
\1 doisprezece pAinipentrupunerea inainte.Ele neamintesc cd Domnula spuscd estePdineaVielii gi noi
putembeneficiade aceasta. Apoi observlmo perdeacareplzeqteintrarain Locul rea Sfdntal cortului
intdlnirii.Observ6mc[ pe aceastd perdeaesteinlSfiqatun heruvim.Aceastaesteperdeaua carepizegte
5J caleaspre Prezen{a Sf6nti a lui Dumnezeu.in fa{a perdelei observdmun altar mic de aur pe carese
ardetdmAie.Ea ne amintegte de Hristoscaremijloce$te pentrunoi. Pe paisprezece Nisananul32 d.Hr.
a avut loc uh evenimentextraordinarin templu carea implicatgi aceastdperdea.Matei relateazdin
f,-.
capitolul27 versetele 46 la 50 cd la oratrei in ziuaaceeaDomnulgi-adat Duhul.Era exactmomentul
in care mielul de Pagteerajerlfit dar esteqi momentulin care Matei spunecI perdeauadinlSuntrul
Templuluis-aruptin doub,de suspdn6jos, Datoritdfaptuluicd Domnulgi-avirsat sdngele, heruvimul
5".J

97
|..a
 T
a fost dat la o partegi s-aoferit intrareliber6in prezenlasf6nt6lui Dumnezeuqi toateacesteadatoritl
sdngeluivdrsatal Domnului. Sfin{enia,dreptateagi dragostealui Dumnezeuau fost satisfdcutela
momentulpotrivit gi orice picf,tospociit carevine pe cale crucii poateintra in prezenfaslbnt6a lui -
Dumnezeu.

SLUJBA DIN PARTEA DINTAI A CORTULUI

preo{iicarefac slujbele,intrtrtotdeauna
Versetul6: "$i dupil ceau fostintocmiteastfellucrurileacestea,
in parteadintii a cortului."

in Exod capitolul40 citim cd dup[ ce au fost fdcutetoatelucrurilenecesare in cortulintdlnirii

Moise le-a pus pe toatela locul lor gi cortul a fost intocmit.CuvAntulin greacdeste,,kataskeuazo";

v inseamnl ,,a mobila,a echipa,a pregiti, a faceca totul si fie gata". Cuv6ntulestela timpul trecut
continuuardtdndcd esteo ac{iuneincheiatdin trecut dar care are gi rezultateprezente.in Exod
capitolul40 versetul34 citim, ,, Atunci norul a acoperitCortul intdlnirii, gi slavaDomnuluia umplut
cortul". Acestevenimenta avut loc dupi slujbade agezare a cortuluiintdlnirii. Autorul subliniazdcd
dupd aceastdslujbd, ,, preofii intrd totdeaunain parteadint6i a cortului"; adic[, prima incdpere,
cunoscutica Locul Sffint.Ne amintimcd aici se g6seausfegniculcu celegaptebrafede aur, masacu
pdinilepentupunereainainteqi altarultdmdierii.Totuqi,preotiinu treceaudincolode perdeauape care
era heruvimul.Apoi scriitorulspuneci preofii intrAndin parteadintdi a cortului fbceauslujbelelui f

Dumnezeu.Cuvdntul,,fdceau"in originalvorbegtede ,,o slujbi religioasi".

J
J
SLUJBA iX PANTNA A DOUA A CORTULUI INTALNIRII
-l
Versetul7: ,,Darin parteaa douaintril numaimarelepreot,odati pean,gi nu filri sAngepe careil aduce J
pentrusineinsugigi pentrupilcatele alenorodului."
din negtiinfA

Observafici MarelePreotintra singurin Locul PreaSfhnt.Fiii lui Aaron puteausd intre in i

prima inciperea cortuluiintdlnirii.De exemplu,Zaharia, tatll lui Ioan Botezdtorul,era un membrual
familiei lui Aaron gi prin urmareaveaaccesin primainctrperea Templului.Luca relateazd acestlucru
in capitolulI al Evanghelieisaleversetele9 la I I gi 23. in timp ce Zahariaslujeain prima incipere a T
Templului i s-a ar[tat ingerulGavril. Totugi,in ceeace privegtea douaincdperea cortuluiintdlnirii,
adicdin Locul PreaSfhnt,puteasi intre doaro singurl persoand gi aceeaera MarelePreotclruia i se
{
permiteasf, intre doar o singurddatd pe an, in Ziua Ispigirii, gi atunci trebuias[ intre singur. $i
observa{icf, MarelePreoteraobligatsi intrein a douaincdpirea cortuluiintdlnirii cu sdnge,mai intdi
pentruel insuqigi apoi pentrugregelilepoporului.Levitic l6 vorbeqtede proceduradinZiuaIspdgirii.
Ar tebui si observdmci MarelePreotintra de trei ori in Locul PreaSfhnt.Mai intAi,intra cu timdia;
T
apoi intra cu sAngeletaurului pentruel gi familia sa gi, in al treileardnd, cu sdngelefapului pentru
-l
picatele poporului.Cuvdntul,,prtru" din fraza,,pentrupicateledin neqtiin{aale poporului" este ,
tradusdin cuvdntul,,huper" gi cuvAntulvorbegtede ?nlocuire.Ideeape care autorulEpistoleicitre
) Evrei o subliniazi aici esteo[ in afari de MarelePreotnu era nici o caleca cinevasi poati trecede
{
aceiheruvimide pe perdeacitre Locul PreaSfAnt. t

iI
COMENTARIUL DUHULUI SFANT CU PRIVIRE LA ACEST CONCEPT

Versetul8: ,,Prin aceasta,Duhul Sfint ariita cil drumul in Locul preaSfint,nu era inci deschisc6ti I
vremestain picioarecortuldintAi." I

J- Cuvdntul,,arat6" estetradusdin cuvdntulgrecesc,,deloo" gi inseamn[,,a faceclar". Prin {

:
urmare,Duhul Sfbntare ca scopsi ne faci cevafoarteclar gi, in mod deosebit,cititorilor evrei.Prin
urrnare,Duhul Sfdnt aratdin mod clar cI drumul cf,treprezenfasffinti a lui Dumnezeunu era incd
deschiscit timp a statin picioarecortuldintAi.,,Deschis"inseamnd,,descoperii, dezgolit,revelat".
I 98
{
-

t
{
t
 Pentrua rezum1 Duhul Sffint ne arat5cA atAttimp cAt primul cort stdteain picioare cu perdeauacare
infdliga heruvimi accesul cdtre prezenfa Lui nu era deschis. Prin urmare, perdeaua nu putea fi
indeplrtati cdt cortul ?nt6lniriiinci mai func{iona.La aceasti etaptrar fi util si arunclm o privire peste
istoria Israelului gi sd vedem cum L-au respinsei pe Mesia. Vd aminti{i cI loan Botezitorul a declarat
cd Isus este Mielul lui Dumnezeu care ridici picatul lumii. Dumninici, gase aprilie anul 32, noud
) Nisan dupi calendarulevreiesc,Mielul lui Dumnezeu a fost prezentatpoporului Israel. Acesta a fost
t-L-J
l" -, evenimentuldin Duminica lntrdrii Domnului in Ierusalim. Aceasti ocazieimportanti a fost prezisl in
mod explicit in Vechiul Testament.TAnIrul prooroc, Zaharia,afirmd in cartea sa profetici, capitolul 9
_)-- versetul9, ,, [ialte de veselie,fiica Sionului! Strigd de bucurie,fiica lerusalimului! Iatd,cdimpdratul
l-r- J
Lf tiu vine la tine; El este neprihinit gi biruitor, smerit gi cdlarepe un mdgar,pe un mdnz, pe mdnzul unei
magarite". Observa{i ci in prezentareaMielului erau implicate doui animale. Cind Matei a relatat
- -l-- acesteveniment in Evanghelia sa, capitolul21, a citat din profe{ia lui Zaharia in versetul 5. Apoi in
tJ.t-J
11 I versetul7 Matei este foarte atent sd aminteascdfaptul ci atunci c6nd Domnul S-a prezentatpoporului
Israel ca Mesia a lor au fost implicate dou6 animale. O profelie cu mult mai uimitoare se gdsegtein
f,!{--J Daniel capitolul f. in versetul24la2T ingerul Gavril ii descoperdlui Daniel cb au fost hotirdte gapte
&)
sdptimdni asupra poporului Israel. Acestea insernnau o perioadd de 490 de ani cAnd planul lui
Dumnezeucu privire la Israel avea si fie adus la indeplinire.Pe l6ngd aceastai-a mai fost descoperit
-1
I.r-L- J proorocului gi acest lucru este relatat in versetul 26 cd dupd 483 de ani Mesia va stArpit. Expresia
rrl )
I inseamndcd Mesia va muri de o moarteviolentS,dar nu pentru El insugi pi nu va avea nimic. Cu alte
cuvinte, Domnul nu va primi atunci cdnd va rnuri ceea ce de drept ii apar{ine.Aceasta face referire,
b-j bineinfeles,la impdri{ia care de drept ii apar{ineDomnului gi Mintuitorului nostru. Aceastd profefie i-a
incurcatpe teologi de-a lungul secolelorpdndcdnd,in secoluldouizeci, un om evlavioscu numelede
Sir Robert Anderson a putut sd descifrezeaceastdprofefie extraordinar6.in anul 490, potrivit cu Daniel
H-: 9 versetul 25, va incepe perioada,, de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului".
Aceastd poruncS a fost datd de un rege persanpe 14 martie 445 i.Hr. Acest eveniment este relatat in
carteaNeemia.Calculdnd483 de ani de la aceadati perioadase incheiape 6 aprilie 32 d.Hr., gi anume
k-: in Ziua Intririi Domnului in lerusalim. Pentru Israel aceastaera, bineinfeles, o zi unicd qi speciald.
Luca subliniazi acest fapt in Evangheliasa capitolul l9 versetele41 qi 42,,, Cdnd S-a apropiat de
cetate qi a vdzut-o. Isus a pl6ns pentru ea, gi a zis: ,,Dacd ai fi cunoscut gi tu, mdcar in aceastdzi,
H.: lucrurile, care puteau s61i dea pacea!Dar acum, ele sunt ascunsede ochii tdi". Astfel, pentru na{iunea
Israel, Mielul lui Dumnezeu a fost prezentat poporului gi a fost ardtat intr-o zi specificd gi intr-o
modalitate specifici ce a fost profe{itd in mod clar in Vechiul Testament.Apoi Mielul a fost cercetat.
k-; Interesant,cercetareaMielului Iui Dumnezeua inceput luni, potrivit relatlrilor din Evanghelie,zece
Nisan in calendarul evreiesc. Pentru a inlelege semnificalia acestui lucru trebuie si ne intoarcern in
Hl Exod l2 versetele3 la 6 gi si descoperimce se int6mpla cu mielul de Pagte.Acest pasaj spunecam
aga: ,, Vorbili intregii adundri a lui Israel gi spunefi-i:,,in ziua a zeceaa acesteiluni," (adicd luna
Nisan) ,,fiecareom sd ia un miel de fiecarefamilie, un miel de fiecarecasd.Dacd sunt prea putini in
1t-. -J
}!-)
casd pentru un miel, sd-l ia cu vecinul lor cel mai de aproape,dupd numirul sufletelor; sd facepi
socotealacdt poate mdnca fiecare din mielul acesta.Sd fie un miel idrd cusur, de parte bdrbdteascS, de
' un an; veli puteas6 luali un miel sau un ied. 56-lpistrafi pdndin ziuaa patrusprezecea a luniiacesteia;
t--
\l gi toati adunarea lui Israel sd-l junghie seara". Intdmplitor, istoricii evrei aratd ci timpul pentru
injunghiereamielului de Pagteera ora trei pe paisprezece Nisan. Mdrturiile din Evangheliearatdcd de
teL -r
pa zece Nisan pAnS pe paisprezeceNisan, ceea ce inseamnd vineri cdnd Domnul a fost ristignit,
3r) Mielul lui Dumnezeu a fost cercetat de popor. Multe evenirfienteau avut loc in aceasti perioadl gi
dupl ce poporul Israel a terminat aceastdcercertare,Domnul S-a infdligat inaintea lui Pilat gi el a fdcut
l.^ --'l declarafiaoficiald ,.Eu nu gisesc nici o vind in omul acesta".Prin urmare,Isus a fost Mielul desdvdrgit
14 -J
al lui Dumnezeu care a purtat pdcatul lumii. Dupi modelul de cercetarea mielului din Vechiul
Testament,pe paisprezeceNisan la ora trei dupi-amiazd Mielul a fost injunghiat.in calendarulnostru,
l",l- j aceasta a avut loc vineri, unsprezeceaprilie anul 32 d.Hr. In Matei 27 ne este relatatl ordinea
llJ
evenimentelordin aceazi dureroasd.La 9.oo Domnul a fost ristignit; la 12.00intunericul a acoperit
pimdntul; qi apoi la 15.00Domnul qi-a dat Duhul. A rostit un singur cuvdnt,,tetelestai";cuvdntul se
-J
t--
-l
traduce ,,S-a isprivit" dar in greacdare conotafii de ,,pentruo datorie care a fost plltitd in intregime".
li
La 3.00 pe paisprezece Nisan Domnul $i-a plecatcapul gi a murit. El a fost Mielul de Pagteinjunghiat
pentru pdcatul lumii. Exact in acel moment,perdeauadinlduntrulTemplului s-a rupt. Heruvimii care
L-.--,1
Ll,l
99
L'- -r
ti, .l
 erau inflti$ati pe perdeaau fost da{i la o parte gi s-a oferit intrare liberl pentru omul picitos in
)
prezenlasfhnti a lui Dumnezeu.Din acelmoment,pentruEl primul cort al int6lnirii nu a mai existat;
acumera o calenoul qi vie cdtreprezen{alui Dumnezeu.Domnulca Mare Preotal nostrunu a trebuit
sd intre de mai multe ori in Locul Sfdnt,ci a adusriscumplrareprin sdngeleSiu scumpodati pentru
totdeauna.Totugi,in ceeace privegtepoporulIsrael,ei au respinsdarulindur[rii lui Dumnezeu;ei au
cusutperdeaua9i au reinstauratprimul cort al intdlnirii.Din aceasticauzd,Dumnezeua pus deoparte
Israelulgi de fapt a gi indeptrrtat
Templuin anul70 d.Hr. aqacum a profelitpoporuluiIsraelinaintede
ristignire.Acestversetaduce,prin Duhul Sffint,o lecfieutil6 pentruevreii din perioadaNecazuluicel
Mare. De fapt, esteo lecfieutil6 pentrutofi copiii lui Dumnezeudin toatevremile.Lec{iaesteci atAt
timp cdt primul cort al ?ntAlniriia statin picioarecaleacitre Locul PreaSfdntnu puteasi fie ftcut5
niciodatbreal6. Perdeauacu heruvimii pdzeaintrareain prezenlalui Dumnezeu.Primul cort al
intdlnirii era legatin mod intrinsecde lege;caleanoui gi vie adusdprin sdngelelui Hristosestelegatl
in mod intrinsecde har. Referindu-ne din nou la Romanicapitolul9 versetele30 la 33, Paveldescrie 1
intr-un mod foarte grafic problema Israelului.Pavelafirmf,,,,Decice vom zice?Neamurile,carenu 'l
umblau dupd neprihdnire,au c6p6tat neprihdnireagi anume neprihfinireacare se capdtd prin
t
credinfi; pe c6nd Israel, care umbla dupd o Lege, care si dea neprihinirea,n-a ajuns la Legea
aceasta. Pentruce? Fentrucd Israeln-a cdutat-oprin credinti, ci prin fapte.Ei s-aulovit de piatrade
poticnire,dupdcum estescris:,,latlcd pun in Siono Piatrdde poticnire,gi o stdncdde cidere: qi cine
credein El, nu va fi datde rugine."

APLICATIA PENTRU GENERATIA LUI ISRAEL CARE L-A RESPINSPE MESIA

Versetul 9: "Aceastaera o asem6nare pentruvrernurilede acum,cAndseaducdaruri gi jertfe,carenu

pot ducepecelceseinchinilin felulacesta, ceruti decugetullui."
la desflvfirqirea

Observa{icf, atuncicdndautorulfoloseEte fraza,,,Aceastaerao asemdnare pentruvremurilede

acum" leagi acestversetde generafiade evrei careL-a respinspe Mesia.De asemeneao autorulse
refer[ la cortul intdlnirii sau la templul care mai era atunci ca la acel templu cu perdeauacusuti.
Observa{ici el atrageatenliacI acelcort al intilnirii erade aqanaturi ci nu puteasf,aduc6imp6care.
La inceputul versetului,autorul afirmd, ,,Aceastaera o asemdnarepentru vremurile de acum".
F( Cuvdntul,,asemdnare" traducecuvdntul,,parabole"gi inseamntr ,,careestepus deoparte".Prin urrnare,
autorul spuneci aranjamentulacestuitemplu care a fost pus deopartenu a putut aduceimpdcare
poporuluiqi, binein{eles,se referdla templulcu perdeauacusutd.Fraza,,pentruvremurilede acum"
este la participiuperfect.Aceastainseamni ci s-a petrdcutatunci cAndDomnul a fost respinsdar
continui si aibi loc p6n6in ziua de azi. Apoi autorulcontinui si spuni ci darurilegi jerfele nu pot
duce pe cel ce se inchindin felul acestala desivdrgireacerutl de cugetullui. ,,Desivdrgire"traduce
cuvdntul ,,teleios"qi inseamni ,,a ajungela un sfdrgit" gi aici, in context,sfhrqituleste paceacu
Dumnezeu.Oswald Chambersintr-o ?mprejuraredqscriacq4g.rg{4-ca{iqd_&cultateaprin-Sare. o-m_ul
qqao4gt_e-gum este_cunoscut. Prin urmare,versetuldovedeqteci acel cort al intAlnirii cu perdeaua
cusuti nu puteas6aduci niciodaticunoa5terea picateloriertategi paceacu Dumnezeu.

INSUFICIENTA PRIMULUI CORT AL iNTALNIRII

Versetul 10: ,,Ele Sunt doar nigte porunci pimAntcati, date, ca toatc cele privitoare la mincflrit bluturi gi
felurite spil5turi, pAnl la o vreme de indreptare."

La inceputul versetuluiautorul vorbeqtedespretoate acele lucruri pe care se baza intregul

sistem.El scrie ,, Ele sunt doar niqteporuncipimdnteqti,date,ca toatecele privitoarela m6nciri,
rt b6uturigi felurite spdlSturi".,,Privitoare
la" traducecuvdntul,,epi" careinseamnd,,asupra". Prin
urmare,intregulsistemal vechiuluicort al intAlnirii s-abazarpe un sistemcomplexde porunciunlane
fireqti qi plmdnteqti.Trebuiesf, infelegem,totugi,a l6satacesteporuncipentruIsrael.Eraucerutede
Dumnezeudar toateerau la un nivel al condiliiloromeneqti. VI amintili cI tn perioadalui Moise,
poporulIsraeltrlia in termeniiTeocralieigi Dumnezeua pus anumitecerinfeasuprana{iunii.Totugi,
100
 -{

-{ erainctrla un nivel omenesc.Sdne gdndimdin nou careeraproblemafundamentald. Legeacarea fost

r
impusdasuprana{iuniieraexterioarddar pdcatulera o chestiuneinterioarl.Agadar,degiDumnezeua
cerutsaIsraeluluisdse supunbacestorporunciomenegtidar ele au fost impusepAndla o vremecdnda
= -E
-' r/ avutloc un evenimentla careversetulse refer[ ca Ia,,indreptare".Cuvdntulesteimportantqi este
tradusdin ,,diorthosis". inseamne,,a aduceun lucru la condilialui normald".Doctorii folosesc
--- '
.=.1 cuvdntulatuncicdndageazd oaseleruptela pozifiape careo aveauinaintede accident.Cuvdntulfolosit
E in acestcontextfacereferirenu numai la venireaimplrdfiei qi la reinstaurarea Teocra{iei,ci gi la un
mijloc prin careomul pdcdtospoateajungedin nou in pirtlqie cu Dumnezeu.Petrua folosit acelaqi
= concept in FapteleApostolilor3 versetele deci,gi intoarce{i-vd
19la2l,,, Poc6ifi-v6, la Dumnezerr, ca
E
sdvi seEteargd pdcatele,ca sd vind de la Domnulvremurilede inviorare,gi sdtrimeatdpe Cel ce a fost
rAnduit mai dinaintepentruvoi: pe IsusHristos,pe carecerultrebuiesd-Lprimeascd, pind la vremurile
- agezdriidin nou a tuturor lucrurilor: despreacestevremuri a vorbit Dumnezeuprin gura tuturor
Ia
sfinfilorSdiproorocidin vechime".

= I
LEGAMANTUL CBL NOU
-lq
Versetul
1l: "Dar Hristosa venitca MarePreotal bunurilorviitoare,a trecutprin cortulacelamaimare
gimaidesivirgit,carenu estefiicutdemAni,adiciinu estedin zidireaaceasta."
--l
Autorula vorbitdespreinsuficien{a vechiuluicortal intdlniriicareeralegatin mod intrinsecde
LegdmAntul cel Vechi. Totugi,dispoziliase schimbdcompletcu expresia,,Dar Hristos".Venirea
--.t_- Domnuluigi M6ntuitoruluinostrua schimbattotul. Timpul folosit in VersiuneaAutorizati cereo
ajustareugoari.Frazaar trebui cititd, ,,Dar Hristoscarea venit ca Mare Preotal bunurilorvitoarea
|" trecut".Acestlucru esteadeveritde cuvdntulgrecesc,,paraginomai" ce se traduce,,carea venit" in
:= acestverset.CuvAntulgrecescinseamni,,a ajungel6ng6".Prin ceeace autorulvrea si spundaici este
ci pe scenalumii apdruse Domnul.A venitdin ceruri.KennethWeistseexprimi in felul urmitor,,,El
a venit din afaraumanit6liiEi S-a fhcut una cu omenireaprin na$terea din fecioarl". $i apoi versetul
+ spune,,,al bunurilorviitoare".AcestDomn din ceruria adusdejardscumpdrare gi, de fapt,a instaurat
r.
Leg[m6ntulcel Nou. Apoi scriitorularatScum s-a realizatacestlucru. EI afirmi, ,, prin cortul acela
mai maregi mai desdvdrEit, carenu estefhcutde mdni,adicSnu estedin zidireaaceasta".intdmpl5tor,
:= cuvdntul,,cort:tl"estearticulatcu articolulhotdrAt,,1"agaci am puteaciti, ,,printr-uncort mai maregi
!=

* mai desivdrgit".De asemenea, propozitriaincepeeu acest,,pfih" carea fost tradusdin ,,dia" gi aratd
' ,,unmijloc imediat".Prinurmare,ceeace autorulvreasi spuniaici estec[ tipul de cortin carepreoiii
-: ",' activeazddeterminbcalitatealucrdrii lor. in Legdmdntulcel Vechi lucrauintr-un cort care nu putea
\- .e.
indepirtavina p[catelorcomise.Cortulin carelucreazdDomnulnostrunu a fost,totugi,f6cutde mdini
-- omenegti. Nu a fost crealiaomului.Nu numaici Domnulnostruestein ceruri,dar El gi lucreazd din
\-d ceruri.Prin urmare,Legdmdntul cel Vechi a avut un cort al intdlniriicu o preofiegi legi careerau
plmdntegti; ele au fosr createprin om qi depindeau de credinciogia omului.Legimdntulcel Nou a avut
un cort al intdlnirii, o preo{ieqi legi careeraucu totul ceregti"Tot acestsistemse bazeazdpe har gi,
!.d prin urmare,depindede credinciogia de lui Dumnezeu.

,! e.
vE$NrcAcA$TrcATApRrNsANGELEMAR-ELUI
nAscunrpAn.q.RnA. pREor

; -:! Versetul12: ,,$i a intrat, odati pentru totdeauna,in Locul preaSf6nt,nu cu sAngede (api gi de vi(ei,ci cu
i!g
insugisingeleSiu, dupi ce a cilpAtato r:iscump{rarevegnicil.o'

Sdngelctapilor gi al vileilor vorbescdespreLeglmdntul cel Vechi gi desprecortul intdlnirii dar

IA
observafici Marele nostru Preot a folosit sdngeleSdu pentru rdscumpirareanoastrtr.,,Al Sdu" traduce

Are
v
t"
cuvdntulgrecesc,,idios";inseamntr,,cevacareestepersonal,privat, unic". Acelagicuvint a fost folosit
de Domnul in Ioan 5 versetul 18, unde a spuscd Dumnezeueste Tatdl ,,Siu" (idios). Astfel, Domnul
arita cI rela{ia Sa cu Tatdl era personalS,privatl gi unic[. Din acest motiv iudeii au incercat s6-L
,in omoare.Un alt cuvint disponibil era ,,autos"care se referl la ,,stdp6nire".Dacd Dornnul ar fi folosit
ll.s
acest cuvdnt ar fi fost acceptabil pentru evrei dar El le-a ardtat ci rela(ia Sa cu Tatdl era personald,
l0l
Lr-, 4J
V.t A.

E,, L
 privaE gi unic6.Aici autorularati ci s6ngelelui t{istosa fost de naturi unicf,,personal5gi privatd.
Domnulnostrua fost umangi totuqidivin; a fost ftrd pdcatqi, prin urmare,sAngeleSiu puteasi ajute
pe pdcdtogiipierduli.Apoi autorulcontinul si afirme,,,a intratodatl pentrutotdeaunain Locul Prea
, Sffint"gi aici autorulsereferi la cortulceresccareestelegatde Leg[mAtulcel Nou. ,,A intrat" traduce
?{ cuvdntulgrecesc,,ephafax"gi inseamnl,,odatdpentrutotdeauna".Amintili-vd cd subLeg[mdntulcel
'
Vechi trebuiaca marelepreot sb intre in Locul PreaSffintin cortulintdlnirii in fiecarean, ardtAndin
acestfel c5 sdngelelapilor gi al vileilor nu puteasi ?ndepirtezeniciodatdpicatul. Apoi autorulafirmd,
2v ,,dupdce a cdpdtato riscurnpirarevegnicd".,,Cdpdtat"esteun cuv6ntinteresantqi traducecuvdntul
;l grecesc,,heurisko"9i inseamnd,,a gdsi un lucru pe care l-ai ciutat". Conceptuluinitor este cd
dragostea DomnuluipentrupicdtogiL-a deternrinat sdcautegi si gdseascd o modalitatede a ne aduce
t; inapoi la El. ,,Rdscumpdrare" traducecuvdntul,,lutrosis"qi inseamnd,,a rdscumpira,a liberapldtind
preful".Tabloulcarese formeazdestecel mai uimitor.Vedemomenireacondamnatiin impdritia lui
"
Satan,condamnatdgi pierdutd;robi fafd de natura pdcitoasi gi fala de Satan dar dragostealui
Dumnezeua g6sito cale.Dreptatea,sfinfeniagi dragostea lui Dumnezeuau fost satisfbcute cu sdngele
scumpal Marelui nostruPreot.$i observaficd, in cele din urmd,rdscumpdrarea estevegnic6.Cdnd
biiatul meucel mai mare,Eric John,L-a primitpe Domnulca Mdntuitori-amcitit loan 3.16,,,Fiindcd
atdtde mult a iubit Dumnezeulumea,cXa dat pe singurulLui Fiu, pentruca oricinecredein El, s6 nu
piar6,ci sd aibdvia{avegnic6".Dupdoe gi-adat seamacd a fost un pdcitosgi dupdce L-a acceptatpe
Domnul ca MAntuitor,l-am intrebatcdt de mult va {ine viafa lui vegnicl pe caretocmaia primit-o in
dar. L-am intrebatdacl va fine o sdptimdni sau o lun6? ,,Nu" mi-a rdspunsel, ,,am primit viala
vegnici". Prin urmre,avemriscumpdrare vegnic{in Hristos.Pavela subliniataceasta in Epistolacitre
Efesenicapitolul 1 versetele13 gi 14, ,, dupi cE afi crezutin El, gi a{i fost pecetluilicu Duhul Sfhnt,
carefusesefhgdduit,qi careesteo arvunda moqteniriinoastre,pentrurdscumpdrarea celor cdgtiga{ide
Dumnezeu,sprelaudaslaveiLui". 56-I mulgumimlui DumnezeucI hatulfbrdmarginial Domnuluine
va ducein cer qi observafici Pavelsubliniazifaptulcd vom fi sprelaudaslaveiLui".

DAR RITUALTJRILEDIN LEGAiVTANTUT,

CEL VECHI AU AVUT ttN LOC $r rrN SCOP

Versetul13: ,,Ctrcidac6sAngele taurilor gi al fapilor gi cenugauneivaci, stropitApestecei intinafi, ii

gi le aducecuril{ireatrupului."
sfin{egte

Acest versetne duceinapoi la versetul10. Israelitulcaretr6ia in perioadaLegdmdntuluicel

Vechi in Teocralietrebuiaatuncicdndse apropiade Dumnezeus[ intreprinddanumiteproceduridar,
a$acum am mentionatanterior,acesteaeraula un nivel omeescgi se preocupaude curI{ireatrupului.
Totugi, era ceea ce Dumnezeucerea.Daci un israelit nu ar fi fost curat din punct din vedere
ceremonialatunci cdnd se apropiade Dumnezeuar fi fost respinsgi exclus din inchinareade la
Templu. Era ionsideratintinat un israelitcares-a atinsde un trup mort sau leprosdar observaticd I
numai trupul era pdngIrit. Cdnd un israelitintinat era stropit,de exemplu,cu cenugavacii era sfintit
pAnd la cur6{ireatrupului. ,,intinat" traducecuvAntul,,koinoo";inseamni ,,nelegiuit,plgdn". tl
t9-i
,,Sfintegte"traducecuvdntul,,hagiazo"gi inseamni,,a fi pusdeopartepentru Dumnezeu".Prin urrnare,
Dumnezeua avut cerinfeclare legatede trupul israelitului.Jertfelegi stropirilesfinteaupe israelitul
intinatdar eranumaio cur[{ireexterioarda trupului.Acestprincipiuesteilustratin mod graficin Luca lt
9-
5. in versetele12la 16 Domnula intdlnit un leprosgi acestai-a cerutsd-lcurdfeascd. Cdndomul a fost
curifit de lepr6,in versetul14,
Domnuli-a cerutsi nu mai spuni la nimenici si se duc[ mai intdi la
preotgi s5 aducdpentrucurdtirece a fost rdnduitde Moise.Astfel, vedemc5, degiomul a fost curilit iIIl
de leprtrqi dupi cdte se pareqi iertat,totugitrebuiasI treacf,prin ritualul de curtrlireinaintede a se
puteainchinalui Dumnezeuin templu.Totuqi,imediatdupl acesteveniment, in versetele17 la 26,
l
citim despresldbdnogulcarea fost vindecat.in acelcaz,Domnul i-a spusin mod specific,in versetul Ur'
20, cd picateleii sunt iertategi ulterior a fost videcat.Totugi,in acestcaz, Domnul nu i-a poruncit
slibdnoguluisd treacl prin vreun ritual intrucAtforma lui de paralizienu-l opreade la inchinarea?n ll
templu gi, prin urrnare,nu cereao formd de curlfire exterioard.Astfel, avemdemonstra{ia faptuluicd TI
sAngeleanimalelorcr6{ea,de fapt, trupul gi permiteapersoaneicurlfite si intre in curfiletempluluigi
i2.l
r02
;f
3

L
 -{
I
-{
si se inchineDumnezeuluilui Israel.Apoi autoruicompar[ sdngeleanimalelorcu sfinfireatrupului
J prinsAngele lui Hristos.
'-a
{
.--
CU CAT MAI MULT SANGELE LUI HRISTOS
::
{ Versetul14: ,,CucAtmai mult sAngele lui Hristos,care,prin Duhulcelvegnic,S-aaduspe Sineinsugi
I
jertfii f{r6 patl lui Dumnezeu,
vAva curtr{icugetulvostrudefaptelemoarte,ca si sluji{i Dumnezeului
cel
viu!tt
-{
.rt
Mai intAi, autorularati cum s-a realizatacestlucru. Facetrei observafii.Mai intdi, el afirmd,
,,careprin Duhul cel vegnic".Apoi autorulcompariaceasta cu jertfeleanimalelor;animalelenu au
:{ duh; ele erau participantedarn u de bund voie. Astfel ele puteausi aducddoar o cur6{irelirnitatd.
.,ts.
.,Duhulvegnic"ar puteafacereferireaici la DuhulDomnuluica la duhulunuiom gi nu ar puteasd se
--t
_{ referela a treia Persoand a Dumnezeirii.Spredeosebire dejertfele animalelor,Domnul a qtiutin mod
.-t! exactce implicajertfa Sa. A fost voia Lui si aducdrlscumplrarepentruomenireapierdutd.Apoi a
douaobservafie, ,,S-aaduspe Sineinsugi".Domnula f6cutacestade bundvoieqi, in al treilear6nd,
J ,,fdrl patd". JertfaDomnului a fost desdvArgitd gi acceptatede Dumnezeu.Apoi scriitorul face trei
observa{iilegatede aceastlrdscump[rare. Mai intdi, sdngelescumpal Domnului curS{egte cugetul;
congtiinfafiind facultateainterioardde a gti ci Dumnezeum[ cunoa$te. ,,Cur6!egte"traduce cuvdntul
J ,,katharizo";inseamni ,,a curlli, a face curat". A doua observa{ie,,,de faptele moarte". ceea ce
inseamnd,,lucrdri care au ca rezultatmoarteagi condamnarea". in Vechiul Legdmdnt,care era o
infelegerebilateraldgi depindeade fapteleomului caretrebuiasd-giindeplineascd datoriasa, puteasd
= aducddoar moartegi condamnareca rezultatal naturii picdtoasea omului. Dar s6ngelescumpal
Domnuluicuri{egtecugetulde acestefaptecareaducmoarte.Apoi a treia observafieestecd putem
sluji Dumnezeului celuiviu. Cuvdntul,,sluji"traducecuvdntulgrecesc,,latreuo"gi inseamnd ,,a sluji
in inchinare". Prin urmare,avemun Domninviat gi suntemmdntuilipentrua-I puteasluji intr-unmod
plScut.

bjg

ISUS,MIJLOCITORUL I,EGAMANTULUI CEL NOU

Versetul15: ,,$i tocmaide aceeaesteEl mijlocitorulunui legtrm6nt nou,pentruca, prin moarteaLui

pentrurf,scumpArarea din abaterilelilptuitesub legilm6ntul
dintii, cei ce au fost chema{i,sil capete
vegnica mogtenire, care le-a fost figiiduitil."

in acest verset autorul aduce in discu{ietrei lucruri importante.Mai imtdi, prin sdngeleSdu,
Hristos este Mijlooitorul Legimdntului cel Nou. ,,Mijlocitor" se traduce din cuvintul grecesc
t
,,mesites";aceastainseamni ,,cineva care intgrvine intre doutr persoanepentru a face pace gi pentru a
ratifica un leg6mdnt". Prin urmare, Domnul este Mijlocitor intre Dumnezeul Sfhnt gi omul plcdtos. El
a ldcut pace prin virsarea sAngeluiSdu scump qi astfel a ratificat Legimdntul cel Nou; adici a adus
ll r=
iertare, a adus Duhul Sfdnt gi ne-a dat calitatea de fii. Vd amintili de asemenea cd ratficarea
I egdmdntului cel Nou depindeadoar de putereagi capacitatealui Dumnezeu qi era adus doar prin har.
ln al doilea rdnd, moartea Dornnului aduce rdscumpdrarepentru picatele din Vechiul Legimdnt.
1-d
Cuvdntul din greaci ce traducecuv6ntul ,,rdscumpdrare" este ,,apolutrosis""Indici eliberarereal6 gi
completS.Luca folose;te cuvantulin Evangheliasa capitolul 2l versetul28, ,, Cdnd vor incepe sE se
lrt
intdmple aceste lucruri, sd vd uita{i in sus, qi sd vd ridica{i capetele, pentru cd izb5virea voastri se
apropie". Cdnd Domnul se va ardtala a doua venire eliberareal,a fi real6 gi completi. Totugi, cuvAntul
este folosit in contextul in care evreii vor fi elibera{i in mod desdvdrqitde condamnareapdcatelor
Lr comisein Vechiul Legimdnt. Phillipe Bliss a prins acestg6nd intr-un mod minunatin una din c6ntdrile
sale,
,,Eliberat de lege,o, stareminunotd
Li Isusa suferit Si esteierlare
Blestematde legeSi rdnit de eddere
Harul ne-a rdscumpdratodutdpentru totdequna.
hA
103
-r^:a
l^A
 Acum suntem liberi, nu mai estecondamnare
Isus ne-a adus o mdntuire desdvdrSitd
Vine, o, auzili chemareaLui dulce
Vine Si ne mAntuiegte odatd pentru totdeauna.

Odatd pentru totdeauna, a, pdcdtosule primeSte

Odatd pentru totdeauna, o, frate, crede
Ldngd cruce povara la va cddea
Hristos ne-a rdscumpdrat odatd pentru totdeauna. "

Al treileapunctpe careautorulil aducein discu{iein acestversetestecu privire la faptulci cei

chemafipot primi promisiuneamogteniriivegnice.,,Moqtenirea" in acestcontextinseamn[,,stipdnire"
gi din nou in contextualmai largal Epistoleiinseamni,,conducere impreuni cu Hristosin impirdfia lui
glorioaslcareva veni". In acestmoment,ar fi probabilrecomandabil si facemo mic6 excursiepentru
cA acest verset prezintd o intrebare importantI. Cum putea cineva sd fie mdntuit in timpul
LegdmAntului cel Vechi cind legeanu fdceadecdtsi condamne? Autorulva ridica aceastd ?ntrebare
in
capitolul11,dar s6 ne gdndimpulin la plcatullui Daviddesprecarecitim in 2 SamuelcanitoleleI lgi
12.Picatul a inceputprin poftire;a poftit la nevastaaltui om. Acestpf,cata dus la curvie.Pentrua-gi
acoperipicatul, David a recursla ingeltrciune gi, ulterior,l-a ucis pe Urie, soful Bat-$ebei.In aceasti
perioadiDavid eraimplratul Israeluluigijudecapi condamna pentrucrimemai pu{in importantedecdt
ceape carea comis-oel. Natan,proorocul,recunoscdnd acestlucru,i-a povestitlui David int6mplarea
cu omul bogatcarea luatmieluqeaua vecinuluisdracgi a tdiat-opentrua-gihrlni vizitatorul.David s-a
infuriat cdnda auzitintAmplarea qi, pe drept,l-a condamnatpe om. Totugi,Natana subliniatci David
era vinovatul.Catalogulpdcatelorcomisede el cereapedepsirea lui. Nu era nici o jertld in termenii
Iegii la careDavid ar fi putut s[ recurgd.Totugi,ce a fbcutDavid; prin credinfi, a apelatla indurarea
lui Dumnezeu. In 2 Samuel12 versetul13 citim,,, David i-azis luiNatan: ,,Am pScdtuitimpotriva
Domnului!"$i Natani-a zis lui David:,,Domnuldiiartdpdcatul..., nu vei muri". Psalmul5l ne oferd
comentariullui David cu privire la aceastS intdmplareteribildgi el incepePsalmul,,, Ai mild de mine,
Dumnezeule, in bundtatea Ta! Dupi indurareaTa ceamare,gtergefErddelegile mele!". Aici vedemdin
nou cum David prin credinfaapeleazlla indurarealui Dumnezeu.Dar, de asemenea, el a recunoscut
intr-un fel ci trebuiasd fie sdngevdrsatpentrua-l curifi de pdcatelepe carele-acomisgi, in versetul7,
afirmd,,,Curdtegte-m6cu isop,gi voi fi curat;spal6-m6, gi voi fi mai alb decdtzdpada". Isopuleraun
arbustmic careera folositde preolipentrustropireas6ngeluianimalelordejertfS.David qi-adat seama
c[ intr-un fel trebuiaadusun inlocuitorpentrupdcatelelui. Cdnda venit HristosIoan a proclamatcf,
Isus era Mielul lui Dumnezeucare ridici plcatul lumii. Astfel, vedem ci dupi perioadalegii,
mdntuireaaveas5 fie adusi numaiprin har Eiprin credinfi,darde aceasta ne vom ocupamai detaliatin
capitolulI l.

cATnv.q. CONSIDERENTE LEGALE .

Verstele16-17:,,inadev6r,acoloundeesteun testament, trebuieneaptrratsil aibflloc moarteaceluice

l-a fiicut.Pentrucfl un testamentnu capilt6puteredecAtdupf,moarte.N-arenici o puterecAtilvreme
trfliegtecel ce l-a filcut."

Cuvdntul ,,testament"estetraducereacuvdntului ,,diatheke";,,dia" inseamnd,,dou6"; ,,trieke" f,

,,a pune" gi prin urmare inseamnd ,,a pune intre dou6". in mod normal acest cuvdnt este interpretat L
,,leg6mAnt".Evreii gi grecii au doud conceptediferite pentru acest cuvdnt specific. Ludnd mai intdi
conceptul evreiesc,vedem ilustrareaacestuiain Legimdntul pe care Dumnezeu l-a fdcut cu Avraam.
Cuvintul evreiesctransmite conceptul de ,,a rstrdnge" $i astfel c6nd legimdntul a fost stabilit, ei au t_
vorbit de ceea ce el unea. Lui Avraam i s-a poruncit, in versetul 9, str ia cdteva animale qi sI le
despice, fiecare animal despicat fiind agezatin plrfi opuse. La incheierea lui cele doud pdrfi ale '[
legdmdntului se {inau de mAn6 qi pigeau printre p6rfile despicateale animalului, repetdndu-giuna
alteia cl Dumnezeu avea s[ facd le fel cu ele dacl ele aveau str incalce leg[mAntul. Totugi, in cazul
lui Avraam, un somn profund a venit asupra lui gi, astfel, Avraam a fost complet pasiv. in versetul
t
104
ih
2-

il_
 17, citim ci nigte flicdri au trecut printre cele doud pd(i. Aceasta a fost, f6ri indoiald, slava lui
Dumnezeu gi astfel i-a fost demonstrat lui Avraam cL pdzirea Leglmdntului depindea doar de
credincioqialui Dumnezeu. Pe l6ngd aceasta,aga cum a slubiniat autorul Epistolei cf,tre Evrei,
Dumnezeua confirmat acest Legdmint cu un jurdmAnt. Aqadar, conceptul evreiesccu privire la un
Legim6nt ar putea fi exprimat in felul acesta- un acord prin care o parte cu putere plenarI il face cu
o alti parte care il poate acepta sau respinge dar nu-l poate schimba. in cazul lui Avraam,
binein{elescd El l-a crezut pe Dumnezeu gi Legdmdntulincheiat cu el a fost ratificat cu un jurdmdnt
qi, bineineles,cu o jertfr. Ar trebui sd observlrn cd in Epistola citre Evrei acest concept din Vechiul
Testamentdomini modul de a gAndi al Epistolei. Autorul va ardta ci atunci cAnd a fost incheiat
Legdm6ntul Mozaic s-a avut in vedere acelagi principiu, gi anume, animalele jertfite {dceau din
poporul Israel parte a Leglmdntului. Legdmdntul Mozaic s-a diferenfiat in mod drarnatic de
Legimdntul Avraamic prin faptul cd Legdmdntul Mozaic era condilionat de ascultareaIsraelililor de
Lege. Astfel a fost un Legdmdnt bilateral. Totugi, autorul Epistolei cdtre Evrei ia in consideraregi
conceptulgrecesc.Ar putea fi descirs simplu ca dispozilia unei HotlrAri. Binein{eles c5 acestaeste
conceptuloccidental. Pentru ca Hotirdrea sd poatd fi efectivi, se cere moartea testatorului. Acum
c6{ivaani am simlit cd era voia Domnului sd incepem un program de renovare a localului in care se
adunabiserica,Aveam pufini saunu aveamdeloc banii potivi{i, dar in modul cel mai uimitor dupd ce
={ am luat hotlrArea de a incepe renovareaam primit o scrisoarede la o firmd de jurisconsulli care arlta
\-=
cI Biserica era cea care primise un testamentde la un om bogat. Se pare ci acel domn murise acum
cdfiva dar ar6tain testamentulsiu ci dupd o perioaddde timp acei bani deveneaudisponibili bisericii
^{
r= noastre.Dup[ moartea binefbcdtorului nostru acei bani puteau si fie folositi. Aceasta am qi frcut gi
am fost profund recunoscdtoripentru planul lui Dumnezeu in toat[ aceastdchestiune.Totuqi, ideea
I
pe care am vrut si o subliniez aici este cI banii au devenit disponibili bisercii noastrenumai dupd
\ moarteatestatorului qi odati ce binefEcdtorulnostru a murit acel testamentnu mai putea fi schimbat.
Banii alocafi au fost siguri gi noi trebuia doar sd credem adevdrultestamentuluigi sd acceptdmbanii
carene-au fost lisafi ca mogtenire.Acum, autorul Epistolei citre Evrei dezvoltl acestedou[ concepte
\g
intr-un argument pe care urmeazd s6-l foloseasci. in versetele 16 gi 17 este dezvoltat conceptul
dispoziliei unui testament, dar apoi in versetele 18 la 22 el aldturi gi conceptul evreiesc al
legimdntului.Subliniazdin versetul18 cd pentua aplica Legdm6ntulMozaic se cereamoartea.
\{

Versetul l8: ,,Deaceeagi int0iul legfrmAntn-a fost sfin{it filr6 singe."

\=

Apoi in versetelel9 gi 20 autorulcontinui si explicecum s-a intAmplatacestlucru.

\=
Versetul t9-20:,,$i intr-adevf,r, Moise,dupf, ce a rostit inainteaintregului norod toate poruncile Legii, a
luat sAngede vi{ei gi de {api, cu apil, linil staco,iiegi isop,a stropit carteagi tot norodul, gi a zis: Acestaeste
|rs{
singelelegilmAntului,carea poruncitDumnezer.l s5fie fAcutcu voi."

Acum observafi cu atenfie ce s-a intdmplat. Condiliile Legdmdntului au fost citite poporului;
hg apoi a fost luat sdngele animalelor injunghiate gi s-a stropit cartea in care era testamentul gi de
asemeneagi poporul. Evenimentul real este relatat in Exod 24 versetele 7 gi 8, ,, A luat" (Moise)
,,cartea legdmdntulrrigi a citit-o in fafa poporului. Ei au zis: ,,Vom face gi vom asculta tot ce a zis
\+ Domnul." Moise a luat sdngelegi a stropit poporul, zicdnd: ,,Iatd sdngelelegdmAntuluipe care l-a fEcut
Domnul cu vcri pe temeiul tuturor acestor cuvinte." Observa{i cu atenfie cd acestaera un Legdmdnt
J bilateral; rdspunsulevreilor a fost c[ vor face tot ceeace Domnul le-a spus gi vor fi ascultitori. $i apoi
\t3 in versetul l8 ni se spune cd Leg6mdntula fost pecetluit cu sdngeleanimalului injunghiat. Apoi
scriitorul arati in versetele21 gi 22 c[ intregul sistem de inchinare din perioadaLegdmdntuluicel
t-* Vechi a fost pecetluitcu sdnge.
\.=:

|\A

\s

l-ij
lr *.

a- E:
 Versetul2l-22: ,,Deasemenea, a stropit cu singe cortul gi toatevaselepenfru slujb5.$i, dupi Lege,
aproapetotulestecuritfitcu singe;gi filrfi versardesAnge,
nu esteiertare."

Prin urmare,na(iuneanu numai c6 era legatd printr-un legtrmdntde sdnges[ pdzeasci

principiilelegii dar de asemenea era legati saurmezeun sistemde inchinarecare{ineade Legimintul
Mozaic.Scriitorulqi-aculminatargumentularit6ndaproapetoatelucrurilecareeraucur[fite cu sAnge.
Cuvdntul,,cur5lit"este,,katharizo";inseamn[,,acurf,fi,a facecurat". Obtinemcuvdntul,,cateter"din
acestcuvdntgrecesc.Totugi,in acestsens,autorulsubliniazlci toatevaselepentruslujbdgi cortul erau
cur6{itedupd fiecare folosire gi erau sfin{ite pentru lucrareain care erau implicatein legituri cu
tndeplinireaLeglmdntului Mozaic. Prin urmare,el demonstreazd cd toate aspecteleLegdmAtului
Mozaiceraulegatecompletde poporulIsraelgi se ficea prin moartedunui animal.Apoi la sf6rgitul
versetului22 autorulfaceo afirma{ieimportantd,,, gi ftri vSrsarede s6nge,nu esteiertare".,,Iertare"
oferi o ideebund cu privire la conceptulpe careautorull-a avut in minte. Se traducedin cuv6ntul
grecesc,,aphesis"qi ?nseamnd ,,eliberare,dezlegaresau alungare".Acum, pentrua infelegeaceasti
frazi importantd, trebuiesi gdndimca un evreugi trebuiesi incercimsdpricepemcum ar citi un evreu
U acestecuvinte.G8nduldin spatelefrazei ne duceinapoi la jertfa din Ziua Ispigirii. Ne amintim ci
pentruziua aceease foloseaudoi tapi. Primul, fapul lui Dumnezeuera injunghiatgi sdngelefapului
jertfit era dus in SffintaSfintelorgi era stropitpe Chivotul Legimdntuluicaredeveneaapoi capacul
isplgirii. DupI aceastiprocedur5,marelepreot iegeadin SffintdSfintelorgi se aduceaal doilea tap,
fapulde isp5gire.iqi puneamdinilepe capulanimaluiuigi mlrturiseapdcatelecopiilor lui Israelgi apoi
{apuleratrimis departe,,,alungat,eliberat"in pustiepentrua nu mai fi vdzutdin nou.Acum conceptul
importantde aici estec6 pdcatelecopiilor lui Israelnu puteaufi indepf,rtate prin sdngelefapului lui
Dumnezeucarea fostjertfit. Acum s[ incercim si concentrdm argumentulpe careautorulil foloseqte
aici. Era o adoptarea vechiuluit,egimAntMozaiccarelegapoporulIsraelprin sdngelevdrsatal unui
animal.Amintifi-v5incl o datdcareera conceptulVechiuluiTestamentcu privire la ceeace insemna
un legimdnt, gi anumeintelegereadintre o putereplenardgi o alta care puteasI acceptesau sl o ,l

respingi, darn u puteasA o modifice.in Exod 24 versetele7 gi 8 am observatcd poporul Israel i

acceptatcondiliileLeg[mdntului;carteacareconfinealegeaa fost stropiti cu sAngeagacum a fost gi
poporulgi astfel legimdntula fost pecetluitprin moarte.$i apoi ne amintim cI la inceputulacestui
pasajin versetelel6 gi 17 autorula imprumutatdin conceptulgrecescal dispozilieide Testament,gi il
anumecd odatdce persoanacarea fbcut testamentula murit, testamenfulnu mai poatefi schimbat.
f,
Astfel, autorul subliniazdcd termenii Legdm6ntuluierau imposibilde schimbat.Totuqi, la sfArgitul t'
pasajului,el subliniazi ci in Ziua Ispigirii era o jertld de sAngecareaduceaiertaresau ,,izgonire"a
picatelor comisein condiliile legii. Acumocu acestegdnduriin minte, s[ studiemurmitorul pasaj
important. L
L NOU PEC t
-
LUI HRISTOS NU POA.TEFI MODIFICAT - 9:23-28
I
Inaintede a studiaacesteversetetrebuiesi {inemmintecd autorulfoloseqteproceduradin Ziua
Ispdgiriicareeradoaro umbri a ceeaHristosaveas[ indeplineascdprin moarteaSa.
I
Versetul 23: ,,Daro deoarece chipurile lucrurilor care sunt in ceruri, au trebuit cur6{ite in felul acesta, I
trebuia ca insegi lucrurile ceregti sA fie curil{ite cu jertfe mai bune decit acestea." I

t
Mai intdi autorul descrie cortul intAlnirii din Legimdntul cel Vechi ca gi chipuri ale lucrurilor
care sunt in cer. Cuvintul ,,chipuri" traducedoud cuvinte grecegti,,,hupo" - ,,sub" qi ,,deigma" - ,,a i
ardta". Astfel, cuvdntul inseamnd,,ceeace se aratd dincolo de acel lucru". Astfel cortul intdlnirii era
rl
doar o prezentarea realitSlilor cere$ti. $i apoi scriitorul afirmi cd acestelucruri au trebuit curdfite in
felul acesta;adicd, prin moartea animalelor. Cuvdntul ,,curd{ite"traduce cuvdntul grecesc,,katharizo"
I
gi inseamni ,,eliberatdintr-un amestec".Conceptulde aici esteci ei nu trebuiausi aibd nici o indoiald
cu privire la ceea ce implica I-egimdntul Mozaic. Era un legimdnt bilateral care cerea ascultare
r06
 -it
{-tG

copiilorlui Isrnelgi eraintlrit prin sdngele

unuianimal.Prinurmare,in ceeace prive$tepoporulIsrael,
nu aceanici un dubiulegatde condiliileLegdmdntului. AscultarealegiiaveasAaducivial6$i p6rt6gie;
neascutarea aveaca reztltat moarteagi despdr{irea de Dumnezeu.Apoi autorul afirmd ci lucrurile
cereiti trebuiaucurlfite cu jertfe mai bune.Ceeace vrea sd spundestece animaleleeraucomplet
nepotrivitecu acestLegimdnt ceresc.Animaleleerau fiinle lipsite de voinfi; nu au duh. Astfel, in
leglturi cu acestLegdm6ntceresc,asemenea LegimAntuluiceresc,trebuiasd nu existenici o indoiali
in legiturScu termeniigi cu puterealui.

-1
r^|! JERTFA CERT,ASCAPNXTRU LEGAMANTUL CERESC,iN LOCUL CERESC
I

={ Versetul242,,Cd,ciHristosn-a intrat intr-un locagde inchinarefflcut de minfl omeneascli,

dupl chipul
rI= adev6ratuluilocagde inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sii Seinfitfiqezeacum, pentru noi, inaintea lui
Dumnezeu."
:i
r I! Primul punct pe care autorul il aduce in discu{ie in acest verset este cd ,,Hristos n-a intrat intr-
un locag fhcut de mdni omeneasc6".Domnul a fost impiedicat sd slujeasci intr-un cort f6cut de m6nf,
omeneascipeiltru cd nu veneadintr-o seminfiecorespunzdtoare. El s-a niscut din seminlia lui luda.
Ld=
Totul, preo{ii care slujeautrebuiausI vind din semintialui Levi. Prin urmare,Domnul nu avea nimic
de-aface cu Legim6ntul cel Vechi cu excep{iafaptului cd a fhcut ispSgirede picatele comise sub acel
Legimdnt. Apoi urmltorul punct tratat de autor este ,,dupd chipul adevdratului locag de inchinare".
Lg
,,Chip" traduce cuvdntul ,,antitupon";inseamnd,,copie a Legdmdntuluicel Vechi" gi apoi cuvdntul
,,adevdrat"se traduce din ,,alethinos""Este un cuvdnt important gi inseamni ,,ceeace se ridicl la
\i!
indl(imea agteptirilor" qi literal ar insemna ,,cd este o descriereadevdrat[". Ceea ce autorul vrea si
spune aici este cl prin Legdmdntul cel Vechi s-a adus condamnaregi moarte dar prin Legimdntul cel
Nou s-a adus iertare gi viafd. $i al treilea subiect tratat in acest verset este ci ,, a intrat chiar ?n eer,ca
\.s si Se infbligezeacum, pentru noi, inaintealui Dumnezeu".Din nou, haide{i sd ag6ndimdin nou ca $i
evreii. in condiliile Legdmdntuluicel Vechi marele preot se infhliga inaintea lui Dumnezeupentru
popor. Totuqi, trebuia sb ia cu el tAmdie pe care s-o ardd in prezenta lui Dumnezeu. Prin urrnare,
r{!f marele predt era acoperit de un nor pi era umbrit de Dumnezeu. Acest lucru subliniaz6, fdrd indoialI,
nevrednicia marelui preot dar gi slava lui Dumnezeu care umbrea marele preot. Totuqi, in legituri cu
Domnul s-a folosit expresia,,El s-a infdligat inaintea lui Dumnezeu pentru noi". ,,Sd se infbligeze
ts
acum" are conotalii deosebitein limba greaci. Vd amintili, mai intdi, cd lsus este acolo datoriti unui
sistem nou, mai bun gi de asemeneaeste acolo pentru a administraaceasti structurdnou5, qi anume
Legimdntul cel Nou. $i fraza spune, ,, ca sd Se inlEligezeacum, pentru noi, inaintea lui f)umnezeu".
5.=
CuvAntul,,inaintealui" traducecuvdntul,,prosopon"i,,proS"inseamnd,,cdtre"qi ,,opon" - ,,ochi"; ar
putea fi tradus literal ,,in fa{a". Cu alte cuvinte Domnul ca Mare Preot al nostru este in fala lui
\: Dumnezeu;gi intrei nu se interpunnorii dar oserva{iceeace autorul spune,,,pentrunoi". Conceptul
minunat descriesaici este ci Domnul ca Mdntuitor al nostru gi Mare Preot pentru noi Il poate privi pe
Dumnezeuin fald gi poatesd declare,,.Mi-am dat sdngelepentrupdcdtogiipierdufi".
b.=

Versetul 25: ,,$i nu ca sil Se aduc6 de mai multe ori jertl?t pe Sine insugi,ca marele preot, care intrtr in
\ fiecarean in Locul preaSfAntcu un s6nge,carenu esteal lui."

Acest verset nu se referi la faptul cd Domnul a murit de mai multe ori ci ne duce inapoi la
\d versetul24 gi spunecb El a s-a infhligatinaintealui Dumnezeu.in perioadaLegdm6ntuluicel Vechi
marele preot trebuia sd intre in fiecare an in SffintaSfintelor cu s6ngelelapului injunghiat.

\r:

Versetul26: ,,Fiindcl atunci ar fi trebuit strpiltimeasclde mai multe ori de la intemeierealumii; pe cind
acum, la sfirgitul veacurilor,S-aarfltat o singurf,datA,ca sil gteargi pflcatulprin jertfa Sa."
LE
Scriitorul aratd acum ci dacd Hristos ar fi trebuit sd intre de mai multe ori, ar fi fost determinat
sd aducdmai multe jertfe. Prin urmare,singurajert{Z a Domnului este la dispozilia tuturor oamenilor
L!!
t07
Il!4-'
ll +!

L.'
din toate timpurile.Amintifi-vd c[ Avraam,David gi toatd ceatasfinlilor din perioadaVechiul II
Testamentau fost mAntuiliprin singurajertfda Dornnului.Apoi autorularati cd cruceaestepunctul
centralal tuturor vremilor.Exprimi acestlucru in fraza,,, pe cdndacum,la sfhrqitulveacurilor,S-a 'l
ardtato singurddat6".Ceeace vreasi spun[ aici estecd acestevenimentestedesivArqirea veacurilor. I

$i apoi despre acest moment din istorieel spuneci ,,S-aardtat".AcestcuvAnttraducecuv6ntulgrecesc

.,phaneroo"gi inseamni,,ci Domnul nostrua fost declaratpurtitor de picate" gi prin urmareface I
referirela cruce.Lucrul demnde observatestecd marelepreotdin Vechiul Testamentse inftliga la I
altardar Marelenostru Preotgi MAntuitorulIsusHristoss-ainfl6{igat pe altar.Frazafinalddin aceasti
frazd confirmdacestconcept;,,ca si gteargipdcatulprin jertfa Sa". Pavelscoatein evidenli acest I
t
adevir in Romanicapitolul3 versetul75, ,, Pe El DumnezeuL-a rdnduitmai dinaintes5 fie, prin t

credinfain s6ngeleLui, o jertfEde isp6gire".Cuvdntul,,ispigire"vorbegtede capaculispdgirii,adici de

capaculde aur de pe Chivotul Legdmdntuluidin Locul PreaSfdnt.Deasupraacestuicapacera slava i
J
Shekinagi dincolode capacera legea.Datoriti legii acestcapacera tronul de judecatl gi Dumnezeu
trebuiasijudece pe pdcdtogiirizvrdti{i. Totugi,cdndsdngeleera stropitpe capaculde aur, el devenea
,l
capaculispigirii gi, astfel,Domnul esteispigireanoastr6.Expresia,,sd gteargdpdcatul"va insemna
t)
mult pentrucititorul evreudeoarece vorbegtede {apulispdgitor;dupl ce sdngeleera stropitpe capacul
ispdgiriipdcateleerau mirturisite pe capul lapului isplgitor gi era trimis departepentrutotdeauna.
Putemsd-L liud5m pe Dumnezeupentrucd prin jertfa Lui pentruintreagaomenireoricine vine ca
pdctrtosla Hristospoateaveapdcateleiertategi gterseodati pentrutotdeauna.

MOARTEA DOMNULUI CARE A AVUT LOC ODATA PENTRU TOTDEAUNA

Versetele27-28:"$i,dup5 cum oamenilorIe esterdnduitsll moar!tro singur6dat5,iar dupi aceeavine

judecata,tot aga,Hristos,dup5 ce S-aadusjertftl o singurl dat6,ca s6 poartepicatelemultora,Seva
ariltaa douaoaril,nu in vedereapiicatului,casil aducilmintuireacelorce-Lagteapt6."

CuvAntul,judecattr"din versetul27 afost tradusdin cuv6ntulgrecesc,,krisis".Acestcuv6nts-

a transmisin engtezi ca ,,criz}.". in engelezainseamntr,,un moment crucial sau o cotitu;d in
desfiqurareiunui lucru"; in greac6,cuvdntulpoartdin el acelagiconceptin unele aspecte.Totugi,
contextulin care este folosit aici implicl o form6 de judecati; o crizd care il va separape om de
Dumneeupentruvegnicie.Privinddin nou la picatul omuluide la inceput,citim im Genesacapitolul2
versetele16 gi l7 desprelimitelepe careDumnezeule-aimpusprimilornogtriipirinfi carepurtauin
ele o avertizarecumpliti, Referitorla fructul oprit, Domnul a spus,,,pentrucd in ziua in care vei
rndncadin el vei muri negregit".Existi un joc de cuvintein limba ebraici care sugereazio moarte
dubll. Ar puteafi citit, ,,murind,veli muri". Moafteainseamnldespdrfiregi picatula cauzatmoarte
fizici dar, pe l6ngl aceasta,existi gi o a doua moarte;o moartevegnici; o despirlire veqnicdde
Dumnezeuintr-o vegniciepiadut6. Ceeace autorulEpistoleicitre Evrei spuneaici esteci moartea
omului qi toatefiinfele umaneintdmpini moartea,se vor confruntacu judeacatafinalf,a desptrrfiriide
Dumnezeu.Din nou, ne gAndimla momentulc6nd Domnul i-a avertizatpe primii noqtrii pirinfi,
,,murind,vefi muri". Apoi in parteafinall a versetului28 scriitorulpreia acestconceptgi il aplici
,t
Domnului.El S-a adusca jertfb o singurddatd ca si poartepdcatelemultora.Prin urmare,exist6o
speran{ipentrufiecareindivid din neamulcdzutal lui Adam.Fiecaredin noi se confrunt6cu moartea,
dar datoriti mo(ii lui Hristosgi a jertfei Lui pe cruceEl S-a ocupatde problemap5catuluigi a adus I
riscumplrare.Apoi la finalul versetului28, scriitorulspune,,, nu in vedereapicatului, ca si aducd
mAntuirea celor ce-L aqteapt6".Din nou, trebuiesI g6ndimasemenea evreilorqi, incd o datd,s-aavut
in vederejeftfa din Ziua Isp[girii. Sd incercdmsA vizualizdmce insemnapentruevreii din vechime It
acestlucru; priveau la Aaron care lua sdngele{apuluijertfit in cortul intAlnirii qi intra in Sfhnta
Sfintelorin prezenfa lui Dumnezeu. Exod28 versetele 34 Ei35 arat6cd pe poalelehaineipreolegti a lui
Aaronerauclopoteide aur gi ei ascultausunetulacelorclopofeigi, auzindu-i,ei gtiauc[ jertfa a fost
L
acceptatdde Dumnezeu.Apoi tot poporul privea cum Aaron iepeadin coftul intdlnirii; nu se mai
aminteaupicatelepoporuluipentruci de ele s-aocupatpe capaculisplgirii. Autorul folosindaceasti lItl
ilustrafieqi acestsimbolminunatsubliniazlci tofi cei careprivescla El, adicdla MarelenostruPreot,
carese va arlta a douaoar6onu in vedereapdcatului,ca sI aducdmdntuirecelorce-L agteaptd. Trebuie
strne amintimincf,o dat[ ce vreasdspundscriitorulEpistoleicitre Evrei prin ,,mdntuire".Nu sereferd il
L
108
il/-

e*
 la rdscumpirarea personal5 gi la a fi m6ntuit, ci la zdrobirea real6 a Satanocraliei qi la venirea
impdrifiei lui Dumnezeupe planetaPdmant.O chestiunefinald carear trebui subliniati in acestverset;
gi aceastaeste cI ,, Se va arlla a doua oard, ca si aduc6 mdntuirea celor ce-l, agteaptd".Aceasti
afirma{ie face refeire la a doua venire a f)omnului cAndEl iqi va instauraimpdrd}ia pe planetaPdmdnt.
in ceeace privegteperioadaBisericii, noi il agteptdmpe Domnul dar El va veni si-gi ripeasci Biserica.
Pentruacegtievrei Domnul se va intoarce qi igi va agezaimpird{ia Sa sl6vit6. Touqi, nu conteazi in ce
perioadi ne-a agezatDumnezeu,noi trebuie sd agteptdmcu tofii arltarea Lui. Foarte adesea,ca gi copii
ai lui Dumnezeu, interesul nostru cu privire la intoarcereaLui marcheazl nivelul apropierii relaliei
-i noastrede Domnul. inainte de a pdrisi acest verset, sd ne amintim, incd o datd, ci Dumnezeu se
{E adreseazlaici poporului Sdu din timpul perioadeiNecazuluicel Mare gi una din caracteristicile careii
va marca pe cei care sunt mdntuiti va atitudinea lor de agteptarea intoarcerii lui Mesia. in Matei 25
=-! verseteleI la l3 Domnul a avertizat Israelul, pentru ci aceastdpildi se adreseazdmai intdi Israelului,
rl!
cd trebuie sI veghezepdni cdnd El se va arita a doua oari. Acest pasaj vorbegtede cele zece fecioare,
cinci care au fost in{elepte gi cinci neinfelepte.intregul scop al pildei era s6,avertizezeIsraelul ci
--t trebuie sd veghezegi sd agtepteintoarcereaMirelui gi El sf6rEegtepilda afirmdnd, ,, Veghiafi, deci, c6ci
bdl
nu Eti{i ziua, nici ceasul in care va veni Fiul omului" qi ?n acest context Domnul voebegte de
intoarcerea Sa pe Pdmdnt pentru a areza impdrdfia. O chestiune interesant[ in aceasti pildd este cd
q{

L c!!.
avem mire, avem fecioare dar intrebarea care se ridicd, ,, Unde gi cine este mirele?" La aceasta
intrebarenu primim rdspunspAndnu ajungem la Epistole. Dupd ce a fost pus deopartepentru o vreme,
Domnul a infiinlat Biserica, care esteMireasa Lui. Cu gapteani inainte ca Domnul si se intoarcf,,ea va
L fi rlpitd qi c6nd El se va intoarce pe planetd mireasa, adicd Biserica, va fi impreuni cu El - vezi
Apocalipsal9 versetele7 la9.

5r=

\=

uct

b. ct

l|e

bFf

h.!

\E!

l\ .l

Lai
f\+

L4r
ll .f

lr4
llc
109
'llqt
Jlc

*\,
 {

CAPITOLUL 10 3
LEGEA ESTE UMBRA LUcRTIRILoR BUNE cARE AVEAU sA vTNA t
Si facemo scurti reapitularea LegimdntuluiMozaic.AcestLegdmdnta fost un sisteminchis,
pistrat in poporul Israel care funcfionaca o Teocrafie.Legeaera principiuldominant.Sistemulde t
jertfe erametodaaleaside Dumnezeupentrunafiunegi oameniidin eade a seapropiade El. Observa{i
c5jertfeleeraupentruceremonialulde curifire; ele aveauin vedereintinareatrupuluigi plcateleftcute
din negtiinfi.In condiliilelegii, p[catulftcut cu voia qi rdzvrbtirea
cereaupedeapsa cu moartea.Vedem E
ilustratacestlucru in Numeri capitolul l5 cdndun israelita iegit strstrdngdlemnein ziua Sabatului.
Cazulsiu a fost dus directinaintealui Dumnezeugi judecataa fost ca si fie executat.intrebareacare
se ridic[ imediat,,,Atuncicum puteacinevasd evitepedeapsa cu moartea?'o Descoperimrtrspunsulin
4L
gi
cazulimplratului David; el a comiso ucidereimpotrivalui Dumnezeu impotrivalegii carein mod
sigurcereapedeapsa cu moartea.Totuqi,David a apelatla mila lui Dumnezeuqi a gf,sitiertare.Legea
nu a fost niciodati desemnatisd ierte pdcatele;numai cruceaputease aducl spllare de picate gi,
e
bineinfeles,aceastdpromisiuneestef6cuti numaiin condiliileLegdmdntului cel Nou. intrebareacare
se ridic6, ,,Cum puteasA fie mdntuitvreun om dintre Iudei saudintreNeamuriinci de la inceputul
istorieiumane?"Apocalipsacapitolull4 versetul6 aduceun rdspunsla aceastlproblemi.Ioan spune,
ts_
,, $i am vlzut un alt inger care sburaprin mijlocul cerului,cu o Evanghelievegnicd,pentruca s-o
vesteascd locuitorilorpim6ntului, oricdruineam,oricdreisemintii,oricdreilimbi gi ori cdrui norod". d.
Descoperimin acestversetc6, de fapt,csteo evanghelieveqnicicareafostvestit6,estevestitligi va fi
vestiti pdni la sfdrqitulistoriei umane.Evrei capitolul l1 versetul6 aducerlspunsul,,, Cdci cine se
apropiede Dumnezeu,trebuiesd creaddcd El este,gi cd rdspldte$te pe cei ce-L cauti". Tot ceeace se il
cereunui pdc[tosestecredin!5in harullui Dumnezeu" Aceastaestesingurametodda lui Dumnezeude
a aducemdntuirede-alungulintregiiperioade a istorieiumane.Existi multedovezialeacestuilucruin
Cuvdntullui Dumnezeu.Si lulm de exemplucazullui Cain qi Abel de la inceputulistoriei.Abel a
3
avutcredinfi in Dumnezecu privire lajertfa de inlocuiregi a primit har.Cain arefuzataceastimetod5
qi a mersintr-o vegniciepierdutI.Citim despreAvraamcarea crezutin Dumnezeugi prin acestaa fost
soscotitneprihdnit.Din nou, ne gdndimla Davi carea picituit foartegravdar a gf,sitindurare.Apoi
!
estecazulcelordoisprezecc iscoade.Numai Iosuagi Calebau avutcredinli gi au fost salvafi.In timpul ..1
istoriei lungi a Israelului,gi in mod deosebitin perioadain care Israelula ac{ionatin condiliile 5r
LegimdntuluiMozaic,ceamai marepartea poporuluinu a fost probabilmdntuiti.Totugi,intotdeauna
e existato rdmSgitievlavioasicarea aritat credinfi.IsaiacapitolulI versetul9 afirmi, ,, De nu ne-ar
fi ldsatDomnulogtiriloro micd rdmigi{A,am fi ajunsca Sodoma,gi ne-amfi aseminatcu Gomora".La H
prima venirea Domnului poporulpoprul a fost completnepregdtitdar Luca vorbegtede doi Israeliti
evlavioqi,Ana gi Simeon,careaqteptau mdntuirealui Dumnezeu. Prin urmar,vedemcI mdntuirealui
Dumnezeu,care este vegnicd,este adusdprin evanghelialui Dumnezeu.Hristos a murit pentru it
pdcdtogiipierdufidin toatevremile;tot caeace secereestecredinfiin harullui Dumnezeu.
il
CERBMONIA DIN ZTIJAISPA$IRII

in Levitic l6 ne suntoferitedetaliidesprecum avealoc aceastlceremonie. Si privim pufin la

I
aceastdceremonieimportantd.Mai intdi, ea avealoc doaro singurSdati pe an. in calendarulevreiesc
erape zeceTishrie.Aceastaeracamin lunileoctombrie-noimbrie dupi.calendarul nostru.in al doilea
rdnd,implicaun marepreotcareintrain Locul PreaSfAntin cortulintdlnirii.Vi amintifi cd acestaera
n
loculprezenlei
unui animal
gi slaveilui Dumnezeu.
jenfit.
in al treilearAnd,implicastropireacapaculuiispiqiriicu sdgele
Patru,implica punereamAinilorpe capul {apuluide ispdgiregi mirturisirea
pdcatelorgi a faptelorde rdzvritireale copiilorlui Israel.Levitic l6 versetul21,,, Aaron sd-gipund
n
amAndoud mdinilepe capul{apuluicelui viu, gi sd mdrturiseascdpesteel toatefhridelegilecopiilor lui
Israel gi toate c6lc6rilelor de lege cu care au pdcdtuitei; sd le pun6 pe capul fapului, apoi s6-l il
izgoneascd in pustie,printr-unom careva aveainsdrcinarea aceasta".Cinci, izgonireafapului era un
evenimentpermanent.Cu alte cuvinte,lapul nu trebuiasi mai fie v[zut niciodatl ardtdndci pdcatele ,J
cpoiilor lui Israelerau separatede ei pentrutotdeauna.Astfel putemvedeadin proceduradin Ziua
110
il
)
IspIEiriicd aceastaera numaio ceremoniede sacrificiupentrusldbiciuneainten{ionatigi rizvr[titd a
poporului.Dar trebuiesf,acentudminci o datdcd aceastatrebuiaindeplinitl ca un act de credinli in
indurarea lui Dumnezeu. Ar trebuis6observimo alt6chestiune.inaintede crucenu eranici o aluziela
vreunuldin acestesimboluricareaveauin vedereGolgota.Cu alte cuvinte,credin{atrebuiaexercitati.
Acumpentrua fi siguri sunt pasaje,de exempluin Isaia care oferd o mirturie clard a faptului cd
DomnulesteMielul lui Dumnezeugi cel carepoartl plcatul dar nu existi nici o aluziecu privire la
aceastain simbolurileLeg5mdntuluicel Vechi. Adundndtoate acesteconcepteputem vedeacd
sistemulmozaica fost un pachetinchis.Mai int6i, era pentruIsrael.in al doilea rdnd, era pentru
func{ionarea in agezm6ntulteocratic.Dumnezeuin persoaniconduceaIsraelul.in al treileardnd,legea
eraprincipiuldominantal intreguluisistem.Patru,eraun sistemdejertfe prin careomul picdtosputea
strseapropiede un DumnezeuSfdntgi, cinci, era o preocupare anualdde rdzvrdtireagi sldbiciunea
poporului. Acum,ajungdndla capitolul10versetull, descoperim ci legeaerao umbr[ a lucrurilorcar
aveausdvind.

Versetul
l: ,,in adevilr,Legean
careare umbrabunurilorviitoare,nu infit{igarea
adevtrratia lucrurilor,
nu poateniciodatfl,prin aceleagijertfe, care seaduc neincetatin fiecarean, sil facf, desitvArgifipe cei ce se
apropie."

impirlirea pe capitole este aici poate pulin nepotriviti pentru cd versetul ar puea fi citit alSturi
de versetul28 din capitolul 9. Versetul 28 vorbegtede jertfa Domnului care a fost ftcutl odatd pentru
totdeaunape cdnd umbra a avut jertfe an de an.'fotugi, chestiuneape care autorul o aduce in discufie
estelegea este o umbrd a lucrurilor care aveau sd vind. ,,Umbr[" este tradus din cuvdntul grecesc
,,skian"gi inseamni,,o umbrd cauzatdde intreruperealuminii". Ca bdiat am.fost educatla Gateshead
in Tyneside.Primele mele amintiri de atunci sunt legatede anii rlzboiului, rafionalizlrile,adlposturile
anti-aerieneqi aga mai departe.Cdlitoriile erau redusegi restric{ionatedar imi amintesc cI la smr$itul
rdzboiului mama m-a anun{at cd mA va lua in vizitd la o mdtuqd din Lverpool. Pentru mine aceasta
insemnao mare aventurd. Mdtuga mi-a trimis fotografii alb negru cu locuinla ei din Liverpool qi imi
amintesc c[ le studiam cu mare interes. I-a fost datd o cas[ prefabricati dupd rizboi gi gdndul de a
vizita una din aceste clddiri ultramoderne mf, fdcea aproape sd explodez. Imi amintesc cd studiam
amdnunfit fotografiile dar apoi a venit ziua ce a mare c6nd de fapt am vizitat-o pe mdtugamea gi m-am
plimbat prin bucutSria moderni qi prin diferitele camere de locuit gi astfel am putut sd vid realitatea
schilatdde fotografii. In unele aspecte,legea aduce aceasti schild vagd a lucrurilor care aveau sd vini.
Bineinfeles, cd toete lucrurile au fost aduse in perioada Legf,mAntuluicel Nou prin jertfe mai bune,
fdgdduinlemai bune gi aqa mai departe.$i apoi versetul spune,,,nu inf[ligarea adeviratl a lucrurilor".
,,lnfd{igare" se traduce din cuvdntul grecesc ,,eikon". Cuvintul in greacd inseamnd ,ceva care este
substan{ial"gi de asemenea,,care aduce o reprezentareadevirati a unei imagini". Acest lucru poate fi
ilustratdin Cuvdntul lui Dumnezeu.in Matei 22 versetul20 Domnul a cerut un ban qi a spus,,Chipul
acestagi slovele scrise pe el. ale cui sunt?" Imaginea era, binein{eles,a Cezarului. Prin urmare, vedem
ci umbra este Leg[mdntul cel Vechi dar chipul este Legdmintul cel Nou care reprezintd,binein{eles,
Jertfadesivdrgitd.

PROBLEMA UMBREI

Versetul continui s[ afirme cd umbra nu putea niciodatd, prin aceleaqijertfe, ceea ce inseamnf,
jertfele din Ziua Ispdgirii, care se aduc neincetatin fiecare an, si facd desdvdrgilipe cei ce se apropie.
Cuvdntul ,,desdvArgi{i" se traduce din cuvdntul ,,teleioo" gi inseamnd ,,a aduce la o stare de
perfectiune".Astfel, jerfele din Ziua Ispngirii nu ar fi putut sd pund capdtpdcatului gi consecinfelorlor.
Autorul continud sd se ocupe de acestfapt in veresteleurmitoare.

Versetul2: ,,Altfel, n-ar fi incetat ele oare si fie aduse,dacfl cei ce le aduceau,fiind cur5{i{i odatil, n-ar
mai fi trebuit sl mai aibi cunogtin{ilde pilcate?"

lll
 l*:{
--{
5,-

--
1.,={
Autorul arati logicaacestuilucru.Dac6.ar fi fbst atinsi desdvArgirea,
ceeace inseamnio relalie as
perfecticu DumnezeulSfhnt,prin Jertfbledin Ziua Ispd;iriiatuncinu ar mai fi fost nevoiede Zilele de
Ispigire gi de jertfe. Acum pentrua fi siguri de acestlucru, proceduradin Ziua Ispigirii ne oferd o *sq
--rl
fotografieminunati a jertfei Domnului,darnu esterealitate. L. !l

-r-.r{
Versetul3: "Dar aducerea
amintea pAcatelor jertfe."
esteinoitf,din anin an,tocmaiprin aceste !!t

CuvAntul,,aducereaminte" estetradusdin ,,anamnesis"gi inseamnl,,o chemarea min!ii". "rJ|

L, !t
Ceeace autorul vrea spuni este cd jertfete din Ziua Ispdgiriinu aduceaupace,ci condamnare.in
fiecarean era o aducereamintea picatelorcomisesub lege.Astfel Ziua Ispigirii nu aduceapace,ci
condamnare. imi amintescci am auzito int6mplaredespremareleevangheliitscotian,Mr SethSykes. .iJi|l
r -91
in aceaperioad[el organizaintdlniri specialein Tent Hall in Glasgow;icealucraremireatda irrceput
sub influenfalui D L Moody. Un cuplu cdsitorit fiecventaintdlnirileqi intr-o noapteSeth Sykesa
A{a
condus-ope nevastdla Domnul. Soful ei a continuatsd frecventeze intdlnirileimpreuni cu so{ia lui, rrt
dar era mohordtqi incdpifAnatgi refuzas6 se predeaDomnuluiIsus.intr-o searddupdintdlnire,Seth
Sykess-a apropiatde birbat qi in dialectulcelor din Glasgow,i-a spus,,,Prietene, ce ai impotriva lui -J4
Isus?"Imediatbdrbatula fost infrdnt; a recunoscutcd era sub condamnarea picatului. Vdzdnd-ope f,rt

sofialui curd{iti, iertatdgi bucurdndu-se de mdntuire,agonialui a crescutgi a adusin centrulatenfiei

via{alui picltoasi. Bdrbatula cedatdragosteilui Hristosqi s-abucuratde m6ntuireape carea primit-o --rl
gi so{ia lui. In unele aspecte,jertfele din Ziua IspdEiriiaveauacelagiefect pe care l-a avut femeia tr.r4

mantuitdasuprasofuluiei. Viata lui pdcbtoasia fost adusdla lumind,flc6ndu-ls[-qi aminteascd toate

faptelelui plcdtoase. :ll
a -t-

Versetul4: ,,Cici estecu neputin(ica s0ngele

taurilorgial {apilorsflgtearglpilcatele." --ra
{!a

Din nou,aceastane duceinapoi laZiua Isplgirii.MarelePreottrebuias[ jertfeascdmai intdi un

taur pentrupdcatelesale gi apoi s5jertfeasci lapul pentrupdcatelepoporului.Autorul subliniazdci .--
1
sdngeleanimalelornu putea sd inepdrtezepdcatele.Timpul folosit este infinitiv prezent.Aceasta
vorbegtede o ac{iunerepetatdsaucontinud.Ideeade aici esteci ai fi putut sdjertfegtimereuaceste
. t.1
animale,dar ele nu ar fi putut s[ indepdrteze
niciodatipicatul. rf-

1
MESIA ISUS DEVINE JERTF'A ag

,
Versetul5: "De aceea,cdndintril in lume,El zice:Tu n-aivoit nicijertfil, niciprinos;ci Mi-ai pregfrtitun
trup."
e
tr]a

Autorul citeazdaici din Vechiul Testament,Psalmul40 versetele6 la 9. David, care a fost *l

prooroc,a scrisacestecuvinteinsuflatde Duhul Sfdntsd o faci. ,, Tu nu doregtinicijertfftnnicidar de "Ja

?s!o mdncare,ci mi-ai stripunsurechile;nu ceri nici arderede tot, nicijertfr de ispEgire.
Atunci am zis:
,,Iat6-m6 cd vin! in sululcdr{iiestescrisdespremine-vreausd fac voiaTa, Dumnezeule! $i LegeaTa a -L.
estein fundul inimii mele.VestescindurareaTa, in adunarea ceamare;iatdcd,nu-miinchid buzele.Tu
qtii lucrul acesta,Doamne".Cdnd Isus MesiaS-ajertfit a indeplinitaceastiprofelieuimitoare.loatg t

iele profetice au ca fundament ia din Genesa3 versetul 15- Aceastase refer6, binein{eles,la 4,
L
sd va
+
zdrobi caoul sarpelul-t e asemeneaversetulafirmd ca lgpgle_yazdlQ_bi
GruT cilcdiul sery!1el_&4glPentru a indeplini aceastdprofefie,sdmdnfacareva fi rdscumplrdtorultrebuia
frTe om;atsufeiE gi strmoara.Astfel indeplinireaprofefieicd IsusMesiaaveasi dlvina jertfd este rl
-a)
r*ht legatdde profeliadin Genesa3 versetul15.ScriitorulEpistoleicitre Evrei ne amintegtecd psalmistul
David a afirmatcd jertfele gi darurileerauineficiente.S6ngeletaurilorgi al ppilor careera folosit in
7',
Ziua Ispigirii nu puteasd aduci niciodati iertarede picate gi rlscumptrrare
vegnicd.$i apoi psalmistul a
afirmi, ,,ci mi-ai strlpuns urechile" sau,ar puteafi tradusmai bine, ,,mi-ai format". Astfel primul
membrucarea fost formatpentruIsusMesiaau fost urechileca sl aud6.Domnulinsugia spus,,,Vin a,
sI fac voia Ta, Dumnezeule". Avem ilustra{iaminunatiin exemplullui Isaiacare L-a surprinspe It

lr2
t
z

-
a
IE
 Dumnezeul Triun spun6nd. ,,Pecinesi trimit gi cineva mergepentrunoi?"gi rdspunsulimbucurdtor al
prooroculuia fost, ,,Apoi am spus,Iata-Ma,trimite-M6".Esteinteresant sd observdmcum S-aocupat
Dumnezeu de prooroculSdu in Isaia capitolul6. Mai int6i, proorocula trebuit sa-lf_qryagg
Ir ru.,io
'."s p3941;qls6u gi apoi a fost metodalui Dumnezeude curllilg. A fost cdrbunelede pe altar; qi apoi
Forocul a prins dorinla din inima plind Ae-ffiloste a lui Dumnezeu.in cele din urmd
"ur61ii
rdspunsullui imbucuritor a fost, ,,Iatd-Md,trimite-Mi". Marele adevir care este subliniatin acest
versetestecd Domnul a venit pe planetaPdmint ca simdnfda femeii pentrua aducerdscumpdrare in
vedereaindepliniriidragostei lui Dumnezeu pentru cei pierduli.
Descoperireauimitoarede aici esteci
pentrua fi JertfbDomnului nostrui s-a pregitit un trup. Apoi, in versetul6, avemdescoperirea cd
Dumnezeu nu-gig6seaplScerea in arderilede tot qi in jertfelepentrupdcat.
I

Versetul6: "N-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru pilcat."

Problema care apare aici este ci Dumnezeu a puruncit ca Israelilii sd faci acest lucru.
intrebareacare se ridic[, ,,daci Dumnezeu a cerut acest sistem de jertfe, de ce nu-$i gdseaplicere in
ele?" Motivul este cd sistemul de jertfe nu putea sd aducl o indepdrtarefinali de pdcat. Acum cdliva
ani in urm[ am avut privilegiul de a avea pdrt6qiecu unul din marii evangheligtidin Scotia, Rev
Charlie Main. in acea imprejura^remi-a spus ci in curdnd va sirbltori 50 de ani de cdnd qi-a predat
via{a in m6na Domnului Isus. IntrucAt aceastaera o cotituri in viafa lui l-am intrebat dacl o va
sdrbStorila CarrubbersClose lvlission gi va impirtdgi cu oamenii de acolo mdrturia sa. Charlie a oferit
cea mai grafici gi cea mai facinantd relatare cu privire la modul in care a ajuns sd-L cunoascdpe
Domnul gi Mintuitorul Sdu. A fost educat de pdrin{i evlaviogi dar Charlie a dat cu piciorul in aceste
sfaturi gi a inceput sd bea. A fost arestatgi inchis de cAtevaori pentru conduita lui tulburentd de orn
beat.De cdtevaori tatll sdu evlavios l-a eliberatpe cauliunedin inchisoaregi, binein{eles,chiar daci
tatil sdu pleda pntru a-l avea din nou acasd,el nu-gi g6sea pldcere in modul de viati al fiului siu.
Totuqi, Charkie a relatat cd intr-o imprejurare in timp ce se plimba pe PrincessStreet a fost oprit de
mesajulunui predicatorin aer liber de la Mound. DupI ce a auzit despredragostealui Dumnezeugi
despre modul in care Hristos a murit pentru pdcatele sale Charlie qi-a predat viafa Domnului qi
MAntuitorului s5u. in urmltaarea s3'mbdt6,noapte Charlie a mers la adunare la Canubbers Close
Mission gi spuneacd acolo a primit siguranfamdntuirii gi, ulterior, aia cum am menlionat,a devenit
unul din marii evangheligtiai Sco(iei.Dar in legdturi cu tatdl evanghelistului?Fireqtec5 a fost inc6ntat
s6-l vadd pe fiul siu mdntuit gi implicat in lucrarealui Dumnezeu.Chestiuneape care am vrut si o
subliniezprin aceasti ilustrafieeste cd in timp ce tatdl putea sd oblind eliberareafiului sdu ol nu-gi
gdseaintr-adevir nici o pldcere in aceastadar odati ce picatele fiului siu au luat sfhrqit gi el a fost
mdntuit gi eliberat din aceastdrobie in care triise pdntr atunci, tatll a fost pe deplin mullumit.
Intorcindu-ne ilcum la versetul 6, in timp ce Dumnezeu aducea o eliberare anuald de vinovdfia
pdcatului pentru poporul Israel EI nu gdsea nici o pldcere in aceastapentru cd nu se punea cdptrt
problemei.Rezolvareafinal[ s-a oblinut doar prin JertfaDomnului gi Mdntuitoruluinostru.

CUVINTELE LUI MESIA

Versetul 7: "Atunci am zis: IatS-MA (in sulul cflr(ii este scris despre Mine), vin str fac voia Ta,
Dumnezeule."

Domnul aratd cd Scriptura Ei rnod dcosebit pasajeledin Vechiul Testamentvorbcsc despre

Domnul qi ntAntuireaLui aEade marc. Accst adev6ra fost explicatcclor doi de pe drumul Emausului
desorecare citim in Luca versetele30 la 35. Ne amintim cd Ia inceput cei doi clldtori nu qi-au dat
seamac6 strdinul care li s-a al6turatera Domnul Isus dar apoi versetul27 spune,,,$i a inceput de la
Moise, gi de la to{i proorocii, gi le-a tilcuit, in toate Scripturile,ce era cu privire la El". Astfel toati
Scripturavorbegtede Domnul gi de mdntuireaiui agade mare.

I 13
 .rr|
-.i[

fll
-all
IDEEAcENTRALaa nprsrot,nr cAtnn EvREI
Versetul8-10: ,,Dupfrcea zisintAi:,Tu n-aivoit gi n-ai primit nicijertfe,nici prinoase,
nici arderi de tot, LaIl
nici jertfe pentru pilcat' (lucruri adusetoate dupf, Lege),apoi zice: ,Iatfl-Ml, vin sl fac voi1 Ta, L q

Dumnezeule.' El desfiinfeazlastfelpeceledintAi,ca strpuntrin loc pea doua.Prin aceastl,,voie"am fost

sfin{i{inoi,9i anumeprin jertfireatrupului lui IsusHristos,odati pentrutotdeauna."
lialt
l" i!

Versetul8 rezumdinci o dat[ jertfele ineficientedin Legimdntulcel Vechi.Ele erauadusein

condiliileLeg6mdntuluiMozaic careaveac[ principiudominantlegea.Dumnezeua confirmatfaptul L.r{
ci nu-gig6seanici o pldcerein ele. Apoi versetul9 se ocupi de cuvinteleDomnuluigi Mdntuitorului Lq

nostruIsus Hristos,, Iat6-M5,vin sd fac voia Ta, Dumnezeule". in Isaia 53 versetull0 citim, ,,
Domnul a gdsitcu cale s5-[,zdrobeascd prin suferin(6...Dar, dupdce igi va da viala ca jertft pentru t-Ji{
t{l
pdcat,va vedeao sdmdn{dde urmagi,va trdi multe zile, gi lucrareaDomnuluiva propdgiin mdinile
Lui". CdndDomnula fost boezatde Ioancitim in Matei 3 versetull7;,, $i din ceruris-aauzitun glas,
carezicea;,,Acesta esteFiul Meu preaiubit,in caretmi gdsescpldcerea."$i apoiin Ioan 8 versetul29 r-i{
L!r
citim desprerdspunsulDomnului; El a spus,,, Cel ce M-a trimis, estecu Mine; Tatdl nu M-a l6sat
singur, pentru cd totdeaunafac ce-l este pldcut." Adevirul care este subliniat aici este cI degi
Dumnezeua trebuitsf,aduci legeapentrua ardtastareade plcat a omului,El nu a avut nici o plicere Lif
L.-
s[ aduci condamnarea ?nsistemuldejertfe carenu punea
pe carea adus-oqi nici nu $i-a gisit pldcerea
caplt problemeipicatului.R6spunsulDomnuluigi Mdntuitoruluinostrutrebuiesi fi determinatcurfile
EL{
ceregtisI cdnte,,Aleluia" cu buzelelor, ,, IatS-M6,vin si fac voia Ta, Dumnezeule"gi descoperim L{

bucurialui Dumnezeuin cuvintele,,, El desfiinleazd astfelpeceledintdi,ca sEpun6?nloc pe a doua".

Cea dintAi face, bineinfeles,referire la vechiul Legdmint Mozaic cu jerfele lui ineficiente, -r.l
condamnarea p[citosului gi al doilea pe care Dumnezeul-a stabilit este LeglmAntulcel Nou cu L 4]

lucrarea eficientd,sliviti gi vegnicda crucii prin careDomnul aducevia{[ veqnic6,iertaregi cerul

picdtogilorpierduti.CAndDomnul spune,,, El desfiinfeazd astfelpe celedintdi,ca sd pundin loc pe a EL{
doua"; expresia,,punein loc" este la un timp aorist ceeace inseamndun evenimentcare a fost t"a

?ndeplinitin trecutodatf,pentrutotdeaunagi nu trebuiesdsemai repetevreodat{.

b1
s.-.

LUCRAREA REALIZATA LA CALVAR

, . - !1

Versetul10: ,,Prinaceasti,voie'am fostsfin{i{inoi, gi anumeprin jertfireatrupuluilui IsusHristos,

odatApentrutotdeauna."
d-a
(<

in acestversetminunatdescoperimnoia t,i Dumnezeu,careestesfinfireaomenirii pierdute.

Despreea sc amintegte?n2Petru capitolul3 versetul9, ,, Domnulnu intirziein implinireafEgdduinlei
-L{
Lui, cum cred unii; ci are o indelungdr6bdarepentruvoi, qi doregteca nici unul sd nu piard,ci toli sd . .4.

vini la pociin16".Voia lui Dumnezeunu puteafi indeplinitdniciodatdprin LegeaVechiuluiTestament

sau prin sistemulde jertfe dar Isus Mesia a venit sd facl voia lui Dumnezeugi prin urmare si 4{
indeplineascd voia lui Dumnezeu,care este sfinfireaomenirii.Cuvdntul,,sfin{ifi" traducecuv6ntul ;1,

grecesc,,hagiazo"gi inseamni,,pusdeopartepentruDumnezeu".Ceeace sugereazd aici estea1ezarca

pf,citosuluicarecredein pozilia de persoand mdntuiti impieunl cu toatebinecuvdntdrile. O asemenea a
persoan[nu numai cf, esteconsiderati,,nevinovati"dar estesocotitl de fapt sfhnt5.Propozifia,,am r14

fost sfinfi{i" estela participiutrecut;aceastaarati o ac{iuneincheiatdin trecutcareare rezultateqi in

prezent.$i in greacdexpresiaestefoarteputernic6;ar puteafi tradus5,,princaresuntemsfinfifi pentru J.
( tI-
totdeauna".T.oateacestea prinjertfa lui IsusHristosodati pentrutotdeauna.
au fost sAvdrgite Jertfaeste
pentruto{i pdcitogiidin toatevremile.
:-
.1,

POZITIA PREOTILOR DIN LNGAMANTUL CEL VECHI

=
.a-
Versetul I l: "$i, pe c6nd orice preot face slujba in fiecare zi, gi aduce de multe ori aceleagijertfe, care
niciodati nu pot gterge picatele."
=
:4,

l14
7
,I,

.tt
,.C
 Ceeace autorulvrea sd spunl aici estecd preo{iidin Legdmdntulcel Vechi nu puteausi se
aqezeniciodatdin timpul slujbei;motivul era cdjertfelecareerauadusenu puteausd puni nicodati
capltpdcatuluigi astfellucrarealor nu a fost niciodatieficient6.Foatear trebui s[ ne amintim,incd o
dat6,cI aceastiEpistol6a fost scrisdpentruevreii din timpul perioadeinecazuluicel mare.Scriptura
ne arattrcd in aceaperioari[va funclionatemplulevreiescin lerusalimgi din nou va fi un sistemde
jertfecareva func{ionain condiliileLeglmdntuluicel Vechi. Daniela prpfe{itaceastain carteasa in
capitolul9 versetul27. Referindu-se la sdmdnlaqarpelui,Anticristul,Danielspune,,, El va faceun
legamant trainiccu mul{i,timp de o s6ptdmdni,dar lajumitateasiptimdnii va facesflincetezejertfa 9i
darulde mdncare,Ei pe aripauriciuniloridolegtiva veni unul carepustiegte, pdni va cidea asupracelui
pustiitprdpddul Hotdr6t."in Matei24 versetele 155i l6 Domnula luatprofefiadin Danielqi a spus,,,
De aceea,cdndveli vedea,,uriciuneapustiirii" desprecarea vorbit proorocull)aniel ,,aSezatd in locul
Sfhnt" -cine citegtesd in{eleagd! atunci,cei ce vor fi in ludea,si fug6 la munfi". ln ambele cazuri,
Dumnezeu face referirela poporulIsraelin timpul perioadei Necazului cel Mare. Jindnd minte acest
scenariu, vom in{elegecdt de relevantevor fr acesteversetepentruevrei in acel timp groaznic de
persecufie qi antisemitism.Daniel qi Domnul arati ci Anticristul va face si incetezegi va insulta
jertfelede la templu dar acegtievrei citind aceastiEpistoldminunatdvor recunoagte c[ ordnduirea
vechea fost pusi deoparte gi cd acum func{ioneazd Legdmdntul cel Nou cu jertfele 9i fbglduinfele lui
mai bune.Apoi autorulvorbegtede slujbele pe care le fbceaupreofii. Spune doui lucruri. Mai intdi,
preo{iiigi fdceauslujba zi de zi. Aceastaface referire la sujbelezilnice. Apoi, in al doilea rAnd,
aducdnd mereuaceeagijertfrnu puteausf,indepirtezepdcatul.Aceastafacereferirelajertfeledin Ziua
Ispdgirii.Putemrezumaversetulc6 preo{iicareslujeausub Legimdntulcel Vechi nu se puteauateza
niciodatipentruci lucrarealor nu era deslvdrqitAniciodat6;ceeace insemnasf,-l ducdpe picitosul
pierdutin prezen{alui Dumnezeu.KennethWeisttraduceacestversetastfel,,,$i fiecarepreota stat9i
ca rezultatcontinui s[ rdmdndin aceapoziliezi de zi indeplinindu-gislujba"(aprinderea candelelor,
afezarea piinilor pentrupunerainainte,ardereatimdiei) ,,giadesea"(in fiecarean) ,,sdaduci aceleagi
jertfe caresunt de aganaturf,c6 nu pot indepdrtap6catele".

pozrTrA ix canr, sE AFLA MARELE NOSTRU PREOT

Versetul l2: o'EI, dimpotrivil, dupd ce a adus o singurl jertf;t pentru p6cate, S-a agezatpentru totdeauna
la dreapta lui Dumnezeu."

Versiunea Autorizati esteprobabilpulin incorecti cind incepe cu ,, acestom". Ar fi rnai corect

sd fie tradus, ,,acestpreot" qi observafi diferenfa intre preotul de sub Legdmdntul cel Vechi 9i Marele
Preot din perioada LegimAntului cel Nou. Preo{ii din perioada Legmdntului cel Vechi nu se agezau
niciodatd gi nu incetau niciodatl sd aduci jertfe dar Marele nostru Preot ,, dupd ce a adus o singurd
jertf[ pentru p6cate, S-a agezat". Cuvintele ,,S-a aqezat" ar putea fi traduse gi ,,S-a aqezatpentru
totdeauna". Aceasta arati ci Marele Preot $i-a incheiat lucrarea gi a adus riscumpdrare pentru
plcdtogii pierdufi. $i observafi ci Marele nostru Preot stl la dreaptalui Dumnezeu.Aceastaaratdci EI
$i-a dus pdnd la capdt sarcina gi Tatdl este mulfumit pe deplin. Totugi, inainte de a pirdsi acestverset,
sunt cdtevachestiuni importantein legdturi cu poporul Israel. Amintili-vd cd Legimdntul lui Dumnzeu
cu Avraam prezice cd prin poporul Israel va aduce binecuvAntareuniversalI pestetoate familiile lumii.
Zahariacapitolul 3 versetele I la l0 ne oferl o schild profeticd extraordinarda poziliei Israelului la
momentulin care Domnul va zdrobi Satanocrafiagi igi va agezaimpdrdlia. Pasajul este urmitorul: ,, El
(ingerul) mi-a ardtat pe marele preot losua, stdndin picioare inaintea Ingerului Domnului, gi pe Satana
'
stAndla dreapta lui, ca s6-l pirasc6.Domnul a zis Satanei:,,Domnul si te mustre, Satano!Domnul si te
mustre,El care a ales lerusalimul! Nu este el, Iosua, un tdciune scos din foc?" Dar Iosua era imbrdcat
cu hainemurdare,qi totugi stdteain picioareinainteaIngerului.Iar Ingerul, luind cuv6ntut,a zis eelor
ce erau inaintea Lui: ,,Desbrica{i-lde hainele murdare de pe el!" Apoi i-a zis lui losua: ,,latd cd
?ndepdrtez de la tine nelegiuirea,gi te imbrac cu hainede sdrbdtoare!"Eu am zis: ,,Sdi se punS^pecap
o mitrli curati!" $i i-au pus o mitrd curatd pe cap, gi l-au imbrdcat in haine, in timp ce Ingerul
Domnului stdtea acolo. ingerul Domnului a fEcut lui Iosua urmdtoarea mdrturisire: ,,Aqa vorbegte
Domnul ogtirilor: ...Dacdvei umbla pe cdile Mele gi dacd vei pdzi poruncileMele, vei judeca qi Casa

I 15
 Jta

.-t

Mea gi vei privegheaasupracur{ilorMele, gi te voi lSsasi intri impreundcu cei ce suntaici. Ascult6,
deci,Iosua,marepreot,tu gi tovardgiitii de slujbS,carestauinainteata-cdciaceqtiasuntnigteoameni
carevor sluji ca semne.Iat6,voi aducepe RobulMeu, Odrasla.Cici iatdcd numaisprepiatraaceasta t-
pe caream pus-oinaintealui losua,Suntindreptaliqapteochi; iat6,Eu insumivoi s6pace trebuiesdpat
pe ea,zice Domnulogtirilor;pi intr-o singurdzi,voi inldturanelegiuirea tirii acesteia.Inziua aceea,
zice Domnuloqtirilor,vi vefi pofti unii pe al1iisubvila qi subsmochin."Nu am avutca scopsd ofer o tA
!r-
prezentare a acestuicapitol remarcabildar cheiainfelegeriiacestuipasajo gdsimin versetul8. Ar r

puteafi tradusastfel,,, AscultS,dar,Iosua,marepreot,tu gi tovarSgiitdi de slujbd,carestauinainteta

5
caresunt simboluria lucrurilor carevor veni". Prin urmare,losua,marelepreot,reprezintdpoporul ,'^-
Israelgi ceeace s-apetrecutcu losuain aceastd viziuneseva petreceqi cu Israelulca natiune.Viziunea
vorbegte, bineinfeles, de poporulalesa lui Dumnezeudin timpul perioadeide o mie de ani cddpoporul
va func{ionaprin slujbamareluipreot.Na{iunealh fi curifitS,indlati qi incoronatd. Proorociaaratd?n , ^al
.-
legiturd cu Israelul cd picatul lor va fi indepftrtatintr-o zi gi apoi, in versetulI0, vorbegtede
binecuvdntiriledin imp5r6liade o mie de ani. Zahariain alte locuri din proorociasa vorbegtede
incercarea finall a lui Satande a distrugeIsraelulgi IerusalimuJgi cumvor fi scf,pate
ele;cum vor privi 4
,_ -.
la Cel pe careL-au strlpuns,se vor pocli qi in celedin urm[ Il vor acceptape IsusMesiaca Domnul
qi MAntuitorullor. Totugi,un lucru estedemnde observatgi acestaestepozitialui Satan.Observatiin
.4
versetulI c[ el sti la dreaptalui Dumnezeu.Aceastaaratdo poziliedejudecitor gi el esteacolopentru .- -ta

a se impotrivi DumnezeuluiAtotputernicgi esteacolo pentrua acfionaca gi acuzatoral poporului

Israel.Apocalipsa12 versetul10 ne oferd o privire mai profundi gi spunein felul urm6tor:,, $i am .1
auzit in cer un glas tare, care zicea: ,,Acum a venit mdntuirea,putereagi impdrdtiaDumnezeului t^d

nostru,gi stdpdnirea HristosuluiLui; pentrucd pirigulfralilor nogtri,carezi qi noapteaii pira inaintea

Dumnezeuluinostru, a fost aruncatjos". Acum caracteristicainteresanticu privire la aceastl -rt
descoperireestecd Satannu se ageazdniciodatl pentruc[ lucrarealui nu esteniciodati incheiati. 4 "',l

Pasajuldin Apocalipsaarati c[ Satanva ocupa pozilia de acuzatorpdnl c6ndin cele din urmd va fi
alungatdin cer. Astfel lucrarealui Satannu va fi incheiatiniciodatlgi va culminaprin infrdngerealui -4
.- '-'
finali gi aruncarealui in iazul de foc. Prin urmare,pentruSatan,infrAngerea estesigurd.Totuqi,acest
versetil descriepe Domnul ca fiind a$ezatla dreaptalui Dumnezeu.Astfel, pentruDumnezeuqi
poporulSdubiruinlaesteasiguratd. ,-{
"'-

Jl
A$TEPTAREA DOMNULUI NOSTRU BIRUITOR l4

Versetul13:,,$i agteaptA
de acumcpvrfljmagiiLui si-I fie fltcu{iagternutal picioarelorLui."
--I
i4
Cuv6ntul ,,agteapti"traduce cuvdntul grecesc,,ekdechomai"gi inseamnl ,,a accepta un
evenimentcarevine dintr-o sursdspecificd".Prin urrnare,Domnulaqteaptisi aibdloc un eveniment. r*zl
Domnul il aqteaptdgi il doreqte.Astfel, dupi lucrareaDomnuluide la GolgotaEl agteaptica acel A ,r.
evenimentsd aibi loc. $i acestaestezdrobireaSataocrafiei gi agezarea imp[rifiei lui Dumnezeupe
planetaPdmdnt.Cdnd toate acestease vor intdmplase va implini promisiuneafdcuti in Genesa3 *-{
'',L
versetul15.Versetuldin Evrei esteun citat din PsalmulI l0 versetull. intregulPsalmesteprofetic qi
face referire la Domnul care va domni din Sion gi va ?nfrAnge pe vrljmagii S[i. Este interesantsd
observdmincd o dati ci acestPsalmdeosebita pyezentat un marejoc de cuvintepentruevreii din ,.J.1
\.4-
zilele Domnului.in Matei 22 versetele4l la 45 a pusqi inainteafariseiloracestjoc de cuvinte.Pasajul
esteurmitorul, ,, Pecdnderaustrdnqila un loc Fariseii,isusi-a intrebat:Ce credefivoi despreHristos?
Al cui fiu este?",,Al lui David" I-au rSspunsei. $i Isus le-azis: ,,CumatunciDavid, fiind insuflat de -JJ
b tr-
Duhul, Il numegteDomn, cdnd zice:,,Domnula zis DomnuluiMeu: ,,$ezila dreaptaMea, pdn6voi
punepe vrijmaqii Tii sub picioareleTale?Deci, dacdDavid il numegteDomn,cum esteEl fiul lui?
.JJ
Nimeni nu I-a putut r6spundeun cuvdnt. $i, din ziua aceea,n-a indriznit nimeni s6-I mai pund L,
"a-
intrebdri."Aceasti intrebareigi gdsegte, binein{eles, rdspunsulin DomnulIsusHristos.El a fost intr-
adevir Fiul lui David, legala venit prin Iosif gi fizic prin Maria dat,in acelagitimp, Isusa fost gi este =
Fiul lui Dumnezeu,a doua Persoania Dumnezeirii,Dumnezeuadevdratgi Om adevdrat.O alta ,'1
problemi in legdturScu acestcuvdnt,,agteapt6". Este la participiuprezentqi vorbegtede o acfiune
continuS.Prin urmare, Domnul agteaptl qi anticipeazf.venirea impdrltiei gi prosldvireacelor ,di
,Y-

116
-.rF(
.tz

-t>
.D
.!:
rdscumpdrali.AceastaesteatitudineaLui continui. Singurarugdciunepe carene-ainv6latsi o facem
estesd vini impdritia Sa gi voia Lui sd se faci precumin cer agaqi pe plmdnt. Astfel, atitudinea
copiilorlui Dumnezeuar trebuisd fie unade agteptarea aritdrii l.ui slivite agacum este$i a Domnului
nostru.

MOTIWL A$TEPTARII DOMNULUI

Versetul14:,,Cficiprintr-osinguriljertfi El a ftrcutdesAv6rgifi peceicesuntsfin{i(i."

pentrutotdeauna

Un adevir mire! sJliniat in acestverset.Observaficl se spune,,,pecei ce suntsfinfi{i" gi

"rte
pe cei caresuntsfinfiti Domnul i-a fbcutdesdvdrgilipentrutotdeaunagi aceastaestela timpul trecut.
,,Desdvdrgili" este tradus din cuv6ntul grecesc,.teleioo" gi inseamni ,,a aduce la la o stare de
perfec{iune". Astfel, atuncicdnd ne punemirrcrederea in Domnul Isus suntemdesdvdrgiliin Hristos;
suntemsfintiti gi puqi deopartepentrul)umnezeudar in Isus Hristossuntemde asemenea asigurafi
pentruvepnicie.Pavelsubliniazbacestadevdrin Romani8 versetul30, ,, $i pe aceiape carei-a
HotSrAt mai dinainte,i-a gi chemat;gi pe aceiape carei-a chemat,i-a qi socotitneprihdni{i;
iar pe aceia
pecarei-a socotitneprihSnipi, i-a gi proslSvit".Din nou.Duhul SffintfolosegteacestcuvAntla timpul
trecutgi, astfel,pozilianoastriesteatdtde siguri incdtl)omnul ne poatevedeadejaca fiind proslivili.
Cdndacestadevdra fostinlelesel nu aduceneglijenliin vialacreqtinului, ci o nddejdeglorioasScareil
indeamnipe creqtinsdtr6iascio via!6sfAntiqi si aqtepte mereuardtareasldvitda Domnului.

MARTURIA DUHULUI SFANT PRIN SLUJITORUL LUI DUMNEZEU,IEREMIA

Versetul
15:,,Lucrulacesta giDuhulSfAnt.Cici, dupAcea zis."
ni-l adeveregte

Cuvdntullui Dumnezeulegatde Legdm6ntul cel Nou a venitprin prooroculleremia.in acest

pasajDumnezeuDuhulSfdntaducein discu{iedoul subiecte.

Versetul16:('Iati legSmAntul pecare-lvoi facecu ei dupilacelezile,ziceDomnul:voi punelegileMelein

inimilelor, gi le voi scriein mintealor."

Subiectulnum[rul unu: Acestaesteun citatdin Ieremia3l versetul33. Observafice spune

Scriptura,
,,latd legdmdntul pe care-lvoi facecu ei dup6acelezile". Acestaridicddouf,intrebdri.Unu,
cine sunt,,ei"?Ieremiane ofer6rdspunsul,casalui Israel.A douaintrebare,,,desprecarezile vorbegte
proorocul?"Ieremia3l versetul32 ne oferb rdspunsulla aceasta,,, Nu ca legdmdntulpe care l-am
incheiatcu pdrintiilor, in ziuacdndi-amapucatde mdni, sd-iscotdin {araEgiptului,legdmdnt pe care
l-au cSlcat,mdcarcdaveamdrepturide so{ asup(alor, zice'Domnul".Amintili-v6 cf, Legdmdntul
Mozaic era un Leg[mdnt bilateralcaredepindeade crecincioqialui Dumnezeudar gi de credinciogia
Israelililor.Ei gi-auincdlcatpartealor din leglmdntgi astfelau cdzutsubblestemele legdmAntului.Prin
urmare,dupdce Israela suferitsub acestlegimdnt,se va pocdi gi se va tntoarcela adevdratulMesia
pentruiertare,Dumnezeuva aducebinecuvdntirile LegdmAntului cel Nou asuprana(iunii.Cititorii
evreidin timpulNecazuluicel Marevor ajungein puncfulin caresevor intoarcede la Legimdntulcel
Vechila Mdntuitorullor adevarat in condiliileLegimdntuluicel Nou. in acestDumnezeu spune,,, voi
punelegile Mele in inimile lor, gi le voi scriein mintealor". Sd ne amintiminci o dati careera
problemaLegf,mdntuluicel Veshi. El aduceao legeneprihiniti, adevdratigi bunb,dar era exterioard.
ProblemaIsraelililor era naturapScdtoasd interioard;agadar,LegdmAntulcel Vechi era rdnduit sd
egueze. Totugi,in termeniiLegdmdntului cel Nou Dumnezeu a spus,,,Voi punelegileMelein inimile
lor". Observa{icd aceastaesteo lucrarecaredoarde credinciogialui Dumnezeugi, prin urmare,este
Iucrarea haruluilui Dumnezeu. intrebarea careseridici, ,,Cumva indepliniDumnezeu acestlucru?"in
perioadain carelui Ieremiai-a fost datddescoperirea L,eg6mAntului cel Nou, prooroculEzechiel,care
a fost luatin robiein Babilon,a primit o descoperire asemdndtoare de la Dumnezeu. in Ezechiel36
tt7
 ./l
-rt

rq
versetele 26 la 28 prooroculspune,,, Vd voi da o inimdnoud,gi voi punein voi un duh nou; voi scoate rlt
din trupulvostruinimadin piatrS,gi vd voi da o inimdde carne.Voi puneDuhulMeu in voi, gi v6 voi
faces6 urmafiporuncileMele gi sd pdzi{igi si implinili legileMele.Vefi locuiin larape caream dat-o -r{
pdrinfilor vogtri; voi veti fi poporul Meu gi Eu voi fi Dumnezeulvostru".Mai mult decetatat, in -.q
raI

Ezechiel37 versetele25 la 27 prooroculafirmi, ,, Vor locui iardEiin tarape caream dat-o robului
Meu Iacov,gi pe careau locuit-ogi pdrintii vogtri.Da, vor locui in ea,ei, copiii lor, gi copiii copiilor ;
da
lor, pe vecie,qi Robul Meu David va fi voievodullor in veci.Voi incheiacu ei un legdmAntde pace, r u.-

careva fi un legdmdntvegniccu ei; ii voi s6di li-i voi inmulli, gi voi punelocaqulMeu cel Sfdntin
mijlocul lor pentrutotdeauna.rlocuin{a Mea va fi intre ei; Eu voi fi Dumnezeullor, gi ei vor fi poporul {
.a{
Meu". In acestepasajedin Scripturi care sunt legatede Leglmdntulcel Nou, Ezechielvorbegtede r Lal

venireaDuhului Sfdnt care va reliza lucrareade regenerare gi va locui in noi. Domnul insugi face
--,1
referirela aceastain Ioan 16 versetul7, ,, Totug,vi spunadevirul:Vd estede folos si Md duc; cdci, ..4
r|I
dacdnu Md duc Eu, mdngiietorulnu va veni la voi; dar dacdM6 duc,vi-L voi trimite". Din nou, in
Ioan 14 versetele14 la 18,Domnul a spus,, Dacdvefi cerecevain NumeleMeu, voi face.Dacd Md
iubili, veti pdzi poruncileMele. $i Eu voi ruga pe Tatdl,gi El v6 va da un alt mAngiietor(Grecegte: g
Paraclet,apirltor, ajutor.),cares6 rdmdndcu voi in veac;qi anume,Duhul adevdruluipe care lumea
nu-l poateprimi, pentrucd nu-L vectegi nu-L cunoa$te; dar voi il cunoaptefi,c6ci rdmdnecu voi, gi va
fi in voi. Nu v6 voi l6saorfani,Md voi intoarcela voi". Suntmultealtepasajecarefac referirela acest g
mare evenimentcAnd Duhul Sf6nt va veni in condiliile Leg[mdntuluicel Nou dar ceea ce este
importantesteci Domnezeuva realizaschimbarea interioariprin cruceqi va punein noi Duhul Sfhnt.
Jil
In treacf,t,ar fi bine sI incercdmsi in{elegemce credeauevreiiin legdturlcu lucrareaDuhului inainte L r.ta,

de Ziua Cincizecimiicdnd a fost instauratLegimdntulcel Nou. Majoritateaevreiloraveaugdndirea

centrati asupraunui om ca Saul,primul impEratal Israelului.in 1 Samuel10 versetul6, se afirml, ,, .r4
Duhul Domnului va veni pestetine, vei proorocicu ei, qi vei fi preftcut intr-alt om". Totugi, dup6 r r.a_

rdzvrdtireagi neascultarea lui Saul,in 1 Samuell6 versetul14 citim,, Duhul DomnuluiS-a depdrtat
de la Saul;gi a fost muncitde un duh rdu careveneade la Domnul".Citim in Psalmul5l versetulI I se -!a
,,4-
temeaci Duhul Sfhnta fost luat de la el, ,, Nu m6 lepddade la FafaTa, qi nu lua de la mine Duhul Tdu
cel Sfdnt".in Judecdtori14 versetul19 citim despreSamsongi ceeace s-aspusdespree|,,, Duhul
Domnuluia venitpesteel" dar apoiin capitolull6 citim ci Smsonnu qtiactrDomnulplecasede la el. *l
'-L-
!

Totugi,cdndajungemla perioadaLegdmdntului cel Nou citimin Ioanl4versetull6 c[ Isusa spus,,, $i

Eu voi ruga pe Tat6l, gi El vflva da un alt mdngiietor(Greceqte: Paraclet,apirdtor,ajutor.),care sd
rdmdndcu voi in veaco'.intorcdndu-nela Evrei l0 versetul16 frazafinali spune,,,Voi pune legile *l
Mele in inimile lor, gi le voi scriein mintealor". Cuvdntul,,pune"ar puteafi tradus,,agrava"gi estela
participiupresent.Aceastainseamnlctr estecevace Dumnezeuvarealizadar cu o acfiunecontinui. .l/a
r.l
Cu alte cuvinteceeace Dumnezeuincepein via{aunui cregtinva continuapdni el va fi proslivit. Din .,.4-
aceastdcauzl Domnul a spusin Ioan 14 versetul6 ci Duhul SfEntva rdmdnecu noi in veac. $i
observaticEEl va lucra asuprainimii gi a mintilor. Inima facereferirela fiin1ainterioardgi mintea la *l
capacitatea de a gAndi. .4

*l
Versetul17:,,$i nu-Mi voi mai aduceamintede pflcatele
lor, nicidefitridelegilelor." ..1

Subiectulnumirul doi - ,, adaug6:,,$i nu-lv{ivoi mai aduceamintede picatelelor, nici de J

ftridelegile lor". ,,Pdcate"vorbegtede pierdereastandardelor lui Dumnezeu,de cldereabrusc[ de la .a.4,

cerinfelelui Dumnezeu.,,Flr5delegi" face referire la faptelef6r6 lege; ceea ce inseamndac{iuni

deliberateimpotriva standardelor lui Dumn.zeu.in termeniiLegdrndntului cel Vechi, nu era nici un 4
.ta-
remediupentruf6r6delegi.Versetulin originalestefoafteemfaticai ar puteafi citit, ,,$i cu siguranfi
nu-mi voi mai aduceaminte de plcatele gi fdr[delegilelor". incd o datd,pentrumintea evreiascd,
aceastava evocaaspectedin Ziua Isp[girii gi in mod deosebitmdrturisirea picatelorgi a fdrddelegilor .!l
'tt,

pe capultapuluide isptrgire gi trimiterealui in pustiepentrua nu mai fi vdzutniciodatd.

I
a

r'
J,
118
t
.f-

-
t
Ja-
CARACTERUL DEFINITIV $I SUFICIENT AL CRUCII

Versetull8: "Dar acolounde esteiertare de picate, nu mai estenevoiede jertf5 pentru pilcat."
)
',,lertare"traducecuvAntulgrecesc,,aphesis" gi inseamni,,a trimite". Imediat minteaevreiasci
se va a[inti spre {apul din Ziua Ispdqirii dar in acestcontext,,iertare" include gi conceptul de libertate,
milostenie,eliberare,absolvire gi voinfi liber6. imi amintesccd acum mulli ani in urmi la Canubbers
un biet alcoolica venit la o int6lnire de duminic[ seara.Numele lui era Walter. Un om deosebital lui
Dumnezeua predicat qi el a fost eliberat de mesajul Evangheliei despredragostealui Dumnezeu fa{a
de pdcitogii pierduli. Walter a rdspunsdarului mdntuirii gi viata lui a fost transformati imediatb.Dupd
un timp de la convertirea lui el l-a adus la intAlnire pe fratele lui mai mare, Jim. Walter era un om
extrovertit,dar Jim era genul timid gi rezervat.Totugi, intr-o noapte Walter s-a apropiat de mine gi mi-
a spus,,fratelemeu, Jim, doreqtesd fie mdntuit qi ar dori sf, vorbili cu el". Am ingenunchiatin una din
anticamerele din Carrubbersqi l-am auzit pe Jim mdrturisindu-gipdcatelegi primindu-L pe Hristos ca
MAntuitor al siu. impreuni cu un prieten cregtin m5 intdlneam cu Jim o datd pe saptdmdndpentru
studiubiblic. DupS o siptdmdnd sau doui prietenul meu a spus, ,,Jim, in searaaceasta,vom vorbi
despreiertareqi ag vrea s6-ti spun cd Domnul !i-a iertat toate pdcateletale trecute,prezentegi viitoare".
Imi amintescreac{ia lui Jim. $i-a scuturatcapul gi a spus,,,Dar cu siguranli Dumnezeu nu ar putea s6-
mi ierte picatele viitoare" gi apoi prietenul meu i-a ardtat din Scriptur[ cd Domnul oferea iertare
desdvdrgitdpentru toate vremile qi pentru toatb vegnicia. Cineva ar putea crede acest lucru l-ar fi
indemnatpe Jim sd meargd inapoi in lume qi si se ocupe din nou de lucrurile care ii aduceaufericire
odatd.Totugi, rezultatul a fost opus, atunci cAnd gi-a dat seamade dragosteaqi iertatareaDomnului, el
a cdutat sd meargd in fiecare zi mai aproapede Mdntuitorul sdu. Adevdrul care i-a fost descoperitlui
Jim este legat de cuvdntul ,,iertare" - toate pdcateleau fost trimise departe. Dar apoi autorul face o
avertizare.El subliniaz6, ,,nu mai este nevoie de jertlb pentru picat". Cu alte cuvinte, dacd cineva
respingedarul indurdrii lui Dumnezeuprin cruce atunci El nu mai oferd nici un remediu.Lucrareade
riscumpdrare a fost desivArqiti.in condiliile LegdmAntuluicel Nou. Pentru evrei citirea acestui verset
va avea o semnificafie deosebiti. in perioada Legimdntului cel Vechi fiecare evreu trebuia sd
recunoascdfaptul cd era o Zi a Ispdgiriianual6,dar in perioadaLegdmdntuluicel Nou Domnul a adus
odatd pentru totdeaunardscumpdrare.Despre aceastase vorbeqtedin in Psalmul ll0 versetul 1,,,
Domnul a zis Domnului meu: ,,$ezi la dreaptaMea, pAndvoi pune pe vrljmagii Tdi sub picioarele
Tale". Astfel lucrarea Domnului s-a incheiat, El nu se va mai ridica de la dreaptaTatSlui gi va prelua
autoritateaconducerii planetei Pdmdnt pdni cdnd ii va infrdnge pe tofi dugmanii Lui. Interesanteste cA
in FapteleApostolilor capitolul 7 versetul56 $tefan avdzut ceruriledeschisegi pe Fiul omului st6ndla
dreaptalui Dumnezeu.Vi amintifi cd la acel moment din istorie lsraerlului i s-a df,ruit impirifia.
Domnul dorea si vind gi si instaurezeimpiri{ia prin pocdinlaIsraeluluica naJiune.Totugi, rdspunsul
poporului a fost uciderea cu pietre a lui $tefan qi de atunci Israel a fost pus deoparte. La sfhrqitul
veacurilor,in Apocalipsacapitolul 19, citim cI cerurilese vor deschidegi Il vom vedeape Isus Mesia
venind pe plmdnt cu ogtirile cerului, zdrobind Satanocra{ia gi agezdndu-$iimpdritia Sa. Atunci Israel
se va pocli agacum a proorocitZahariain capitolul l2 versetul 10, ,, gi igi vor intoarceprivirile spre
Mine pe care L-au stripuns. Il vor pldnge cum plAngecineva pe singurul lui fiu, gi-L vor pldnge
amarnic,cum pldngecineva pe un intdi-niscut".

RESPONSABILITATEA ISRAELULUI

Avdnd in vedere beneficiile gi privilegiile glorioaseale Legdmdntuluicel Nou in urmdtoarea

rsecliune,
de la versetul l9 la 25, vom vedeaca tsraelulare qitrei responsabilitnti.
Cele treiar puteafi
rezumatein felul urmitor: im versetul22 citim,,,Sd ne apropiem";versetul23, ,,SA{inem fXrdgovdire"
gi versetul24, ,,SAveghernunii asupraaltora".

I 19
 ,L..ri.l

-{q
rRTvILEGTILEgr REspoNsABrLrrATrLEGLoRroAsE ALE LEGAIUANTULUI
cEL ra" 14

NOU
-.-t
tl--q
Versetul!9: ,,Astfel,deci, frafilor, fiindci prin sAngelelui Isus avem o intrare slobodilin Locul Au
preaSfiint."
ttr.-.,4
Din nou, si ne amintim circumstanfele in careevreii vor citi Epistola.Din pungtde vedere
istoric,natiuneava fi in perioadaNecazuluicel Mare; din punctde vedereteologic,Dumnezeuigi va
reluaplanulLui cu privire la Israel.Pavelse ocupdpe l^argde faptulcl lsraelula fost pusdeoparteqi IA .4
glJ
apoi in Romani9, 10 pi I I de recuperarea Israelului.In Romani 11 versetele17 la 23, vorbegtede
mlddilelemlslinului. Uleiul de mlsline erafolositpentruiluminaregi prin urrnaremlddilelevorbescde
mijloaceleprin careDumnezeuva duce luminaEvanghelieilumii intunecateqi pic5toase.Ocupdndu- ur ri-+
tar Ll
sede Israelin versetele17 la23 Pavelafirmd,,. Iar dacduneledin ramuriau fosttdiate,gi dacdtu, care
erai dintr-un mislin silbatic, ai fost altoit in locul lor, gi ai fost fbcut pdrtagrdddciniigi grisimii
mdslinului,nu te ftli falAde ramuri.Dacdte ftlegti, si gtii c5 nu tu tii riddcina,ci rddficinate fine pe ur rJl
l] La
tine.Dar vei zice: ,,Ramurileau fost tiiate, ca sd fiu altoit eu." Adevdrat:au fost tdiatedin pricina
necredinteilor, gi tu stai in picioareprin credintE:Nu te ingimfa,deci,ci teme-te!Cici dacdn-a crutat
lr. r-l
Dumnezeuramurile firegti, nu te va cru{a nici pe tine.UitS-te,deci, la bundtateagi asprimealui tl L,

Dumnezeu:asprimefap de cei ce au cdzut,gi bundtatefala de tine, dacdnu incetezis5 rdmii in

bundtateaaceasta;altmintrelea,vei fi tliat gi tu. $i chiar ei: daci nu stdruiescin necredintA,vor fi
IL_I.I
altoili; cici Dumnezeupoatesd-ialtoiascdiardgi".Intorcdndu-ne la carteaApocalipsa,in capitolele2 gi tv

3 citim despreperioadaBisericiireferitorla cregterea ei qi la declinulei trist.Totugi,din capitolul^4

vedemcum Dumnezeuse ocupl iarSgide lsrael ca lumini carerisp6ndeqte mesajulEvangheliei.In L !.1
capitolul7 citim desprecei 144 de mii de lsraelili care vor predica Evanghelieiimpirifiei intregii Itu

lumi. DupI pecetluireamirturisirii lsraelililorIoana vdzuto rnu[ime marepe carenimeninu o putea

numdra.ln versetul 13 capitolul 7 unul dintre bitrani l-a intrebatpe Ioan de unde vine mullimea &ra
aLV
aceasta.Rispunsullui Ioan este interesant. in versetul14 el spune,,,Doamne"i-am rdspunseu ,,Tu
qtii". $i el" (adic6bdtrdnul),,mi-azis: ,,Acegtiavin din necazulcel mare;ei gi-auspilat hainele,gi le-
au albit in sdngeleMielului". Tabloul care reiesede aici este cd in timpul Necazuluicel Mare !L
Ua
IJ

predicareaEvanghelieiimpdrifiei va fi reluatdde Israelgi, agacum Ioan amintegte in Apocalipsa,o

mare multime va fi mintuitd. Domnul Isus le-a spusucenicilorc6 aceastlEvangheliea Impdrl1iei
trebuiesl fie predicatiin toatdlumeaapoi va veni sfArgitul;ceeace inseamndsfrrgitul necazuluice lrl{ l-l

mare,al Satanocrafiei gi agezarea impdritiei lui Dumnezeu. in Romani1l versetele 25 la2T,Pavel

explicdun adevlr care nu a fost explicatniciodatl inaintein VechiulTestament. Apostolul spune,,, d\.|a
',,J.I

Fratilor,ca s6 nu vd socotili singuriinfelepfi,nu vreaus5 nu gtifi tainaaceasta: o partedin Israel a

L|

cSzutintr-o impietrire,careva {ine pdndva intra numdruldeplinal Neamurilor.$i atuncitot Israelulva

fi mdntuit,dupdcumestescris: ,,Izb6vitorulva veni din Sion,gi va indepdrtatoatenelegiurilede la l,l!-tl
Iacov.Acestava fi legdmdntul,pe care-lvoi facecu ei, cdndle voi gtergepdcatele."Pavel,bineinfeles, $z

facealuziela evenimentulpe careZaharial-a profefitin capitolull2 versetul10.

lr Lut

PRIVILEGIILE GLORIOASE ALE ISRAELUI.UI

Versetul 19: "Astfel, deci, frafilor, fiindcf, prin s6ngelelui Isus avem o intrare slobodflin Locul
preaSfint."
v./
Aminti{i-vd ci autorul le scrie in mod specificevreilor qi cAndvorbegtede ,,frafi" el face
referirela poporulevreu.$i observalici acestconceptestedoarunu la sutdevreiesc.De fapt cuvdntul
r,,fra!i" traducecuvAntulgrecesc.,adelphos"gi inseamnd,,de la acceagimamd".Prin urmare,aceasta gLJ
esteo referirela evrei,poporullui Dumnezeudin vechimede careEl se va cicupain zilele din urm[,
ceeace inseamnbin perioadaNecazutuicel Mare.Prirnuladevdrpe carescriitorulil aducefratilor sii
este,,intrareaslobod6".CuvAntul,,slobodd"setraducedin cuvintul ,,parrhesia". Cuvdntulgrecesceste
formatde fapt din doui cuvinte;ultima parteinseamnE ,,a vorbi" sau,,a rosti" gi primaparteinseamnd
,,totul, oricare, orice, intreg". Astfel, ,,slobod5"ar putea fi tradus ,,franchefedesdvdrqittr"sau
,.siguran!d".Poateo ilustraliene-arfi de folos.Imi amintesccI in tinerefeamealucramintr-un bttou u !--

120
Jg
uJ

-lD
)tt
dL
deasiguriri.Am fost chematin prezenfanobili a directorului.imi amintesccd aveamun sentimentde
teamdca gi tdndrqi eramprecautin tot ceeace ii spuneam. Bruscugas-adeschisEi fiul directoruluia
iniuntru.
intrat El nici mdcar nu s-anectrjitsd batdla ugd gi era completlinigtit qi completdeschisin
prezenla tatdluisiu. Prin urmare,mesajulpentruaceqtievreiestec[ in conditiileLeglmdntuluicelNou
fiecareevreupoateintrain piezentalui Dumnezeucu increderegi cu libertatetotal6.Dar din nou acest
versetii va ducepe evrei la jertfa din Ziua Ispdgirii.Numai MarelePreotputeasl intre in Locul Prea
Sftnt gi puteasd intre numaicu sdngeleunui animalinjunghiat.De asemenea, marelepreot se teme
cdndintrain LoculPreaSfdnt.Acestlucrune esteconfirmatinLevitic l6 versetul2. ., Domnuli-a zis
lui Moise:,,Vorbegte frateluitdu Aaron,gi spune-isEnu intrein tot timpul in Sfdntullocag,dincolode
perdeaua dinduntru,inainteacapaculuiispdgirii,care estepe chivot, ca s6 nu moarS;cdci deasupra
capacului ispdEiriiMd voi ardtain nor". De asemenea, in versetull3 citim, ,, sd pundtdmdiape foc
inainteaDomnului,pentru ca norul de furn de tdm6iesd acoperecapaculispSgiriide pe chivotul
mirturiei,gi astfelnu va muri". Agadar,fbri nici o indoiali, oricdndintrain Locul PreaSfdntmarele
preotsetemea.Dar aici autorulvorbegtede o intrareslobodiin prezenfalui Dumnezeu.Aici se vede
diferen{a izbitoareintre Legdmdntulcel Vechi gi Legdmdntulcel Nou. Sub Legdmdntulcel Vechi era
fricdgi moarte;Sub Legim6ntulcel Nou slobozenie Ei sigurantavielii. Amintifi-vi ci sub ambele
l,egdminte era necesitatea intrdriiin prezenfalui Dunrnezeu. Totugi,in condiliileLegimdntuluicel
Nou,motivulsiguranfei estesdngele lui Isuscareaducesiguranla pbcateloriertate.

CALEA NOUA $I VIE CATRE PRBZENTA LUI DUMNEZEU

Versetul20: ,,Pe calea cea noua li vie pe care ne-a deschis-oEl, prin perdeaua dintruntru, adici trupul
Silu."

Cuv6ntul ,,nou6" se traduce dintr-un cuvdnt interesantdin greaci ,,prosphoton".Cuvdntul este

impl(it in doul p[(i - ,,proS" care inseamnl ,,aproapede" gi ,,photon" ,,a omori" * gi prin urrnare
cuvantulinseamntr ,jertfit intr-un mod nou". Prin urmare, autorul foloseqteo expresia mai degraba
specificd.I-iteral ar putea fi tradusl ,,Printr-ojertfb noud gi pe o cale vie" gi cuvdntul ,,cale" se traduce
din cuvdntul grecesc ,,hodos" care inscarnnd ,,un drum". Sd ne intoarcem din nou in Vechiul
Testamentpentru o clipd. Singele animalelor folosit in LegimAntul cel Vechi nu putea fi folosit
niciodatdde doud ori. Sdngeleanimalului injunghiat era intrebuinfat odati pentru totdeaunagi, in orice
caz, nu putea si indepSrteze in cele din uimd pdcatul. Totugi, in legdturd cu sdngele scump al
Domnului autorul subliniaztrdou[ lucruri. Primul, sAngeleprefios al Domnului a fost jertfit intr-un
mod cu totul nou. Cu alte cuvinte, sdngeleLui este eficient pentru totdeaunagi pentru toate vremile.
Apostolul loan a prins acest adevdr mbret in I Ioan I versetul 7, ,, Dar dacd umbldm in lumind, dupd
cum El insugi este in luminS, avem pdrtSgieunii cu allii; gi sdngelelui Isus Hristos, Fiul Lui, ne
curdfegtede orice pdcat" gi infelesul este ci sdngeleLui ne pdstreazdcura]i de orice picat. $i apoi al
doilea lucru pe care autorul il pune in disculie este cd aceastaeste ,,o cale noui". Noi slujim un
M6ntuitor viu gi care va trdi vegnic ca sd mijloceasci pentru noi. Prin urmare, aceastaeste o jertlA cu
totuf noui gi o cale vie care ne duce mereucitre prezen{alui Dumnezeu.$i apoifraza urmltoare,.,pe
carene-adeschis-oEl". ,,f)eschis"se traducedin cuvAntulgrecesc,,egkainzo"gi inseamnd,,a dedica,a
ini1ia".Aceastd cale este dedicatdplc6toqilor cur5fiti. Imi amintesccd acum cAtiva ani in urmi in
oragulEdinburghmuncitorii au inceput sd faci spa{iiverzi pe l6ngddrumurile principale.Ulterior am
descoperitcI acestespa{ii erau destinte autobuzelorpentru a le oferi accescdtre centrul oragului. Imi
amintesccd atunci cAgd au pus afiqe cu regulile de folosire a acestor spa{ii destinateera o avertizare
foarte clarl - ,,folosirea neautorizatdva fi pedepsitdconform legii". Totugi, cu aceastl jertfr noui gi
cale vie avem siguranta minunatd cd ea a fost destinatbin mod specific pdcitogilor rdscumpirafi. $i
apoi autorul afirmd, ,, prin perdeauadiniuntru, adici trupul Siu". Ne-am gdndit deja la evenimentele
careau avut loc in ziua pe care noi o numim Vinerea Mare dar intrucAt autorul se referi inci o datd la
perdeaua dinlduntrultemplului si ne gindim din nou la ceeace a avut loc in aceazi memorabild.Pe
paisprezeceNisan dupd calendarul evreiesc la ora 3 dupl-amiazd s-au petrecrs trei lucruri
semnificative.Mai intdi, Domnul $i-a dat Duhul. in al doilea rdnd. exact in acel moment mielul de
Pagteerajertfit gi,in al treilea rAnd,perdeauadinlduntrultemplului s-a rupt. De asemenea.aminili-vd

t21
 drrll
:TI
rllrl
de heruvimulcareerainfdti;at pe perdeagi in Genesa3 versetul24 ei erauobligafisdpizeascddrumul .$'l
citre pomulviefii. $i s5 ne amintimdin nou ce inseamnd ,,apdzi".Cuvdntulevreiesc este,,gamar" gi
inseamnl,,a pistra, a observa,a rezerva,a retine".Prin urmare,heruvimulcu sabiainvdpiiatii trebuia "lsl
.ctl
si impiedicepe omul picdtos si ajungi la pomul viefii intr-un mod nepermis,Totugi, heruvirnul r.[

trebuia si pistreze-drumuldeschispentruo cale pe care Dumnezeuaveas[ o aducdpentru omul

pdcdtos"Heruvimul din Vinerea Mare pdzeacalea cdtre prezen[alui Dumnezeudeoareceau fost .la.l
.r4.l
infb{iqa1ipe perdeauadinlduntrultemplului.Totuqi,in momentulin care Domnul $i-a dat Duhul, u{

perdeauaa fos rupti gi heruvimula fost inliturat oferindaccesliber in prezen;alui Dumnezeuprin

sdngeleDomnuluiIsusHristos.Prin urmare,esteadevirat,,,aceasta esteo calenou6"sau,,ojertfb cu .lral

totul noul pe o calevie". Toateacesteaau fost impliniteprin trupuljertfit al Domnului.Imi amintesc HI

un refrenpe careobignuiam s6-lcdntcu mulfi aniin urmd:
,,Existd o cale cdtre Dumnezeu s.l
De pe cdile tntunecate ale pdcatului ! - I

Existd o ugd deschisd

$i toSipot intra prin ea
J5-

dr.t'--a
L
La crucea de la Golgota
Este locul de unde incepi
. Cdnd iii ca pdcdtos Ia Isus lda{
tlr

UN MARE PREOT PESTE CASA LUI DUMNEZEU br..l

Lg

Versetul2l: ,,$i fiindcf,avemun Marepreotpuspestecasalui Dumnezeu."

r.f-a
lu
Acestevreine duceinapoila Evrei 3 versetul6, ,, Dar Hristosestecredinciosca Fiu, pestecasa
lui Dumnezeu.$i casaLui suntemnoi, dacflpSstrdmpdni la sfhrgitincrederea nezguduitd'gi nddejdea
cu carene l5ud6m".Cititorii evreiai acesteiEpistolevor recunoa$te facereferirela poporul
c[ aceasta sf',|
jI

lui Dumnezeudin vechime.Esteposibildar nu concludentca Petruin primasaEpistoli in capitolul4

versetelel6 la 19 sI faci de asemenea referirela poporulevreudin timpul zilelor din urmf,.El spune
erJ
in versetul16,,,Dimpotrivd,dac6suferepentrucd estecreqtin,sdnu-i fie rugine,ci sd prosl6veascd pe 5lJ

Dumnezeupentrunumeleacesta.".in perioadain carePetrugi-ascrisEpistolacuv6ntulgrecescpentru

Cezarera Kaisar.Cezarse consideraDumnezeugi cereainchinare.Cei caresbinchinau'luiCezarsau
sL.l
lui Kaisareraunumiti Kaisarianos. CreEtindtateaeravdzutl de Cezarica o formdrivaldde ?nchinaregi
cei care se inchinaului Dumnezeu?n bisericacregtini eraunumili Cristianos.Aceastainseamnl ci
inchinitorii lui Hristos sunt impotriva a Kaisarianos- inchindtorilui Cezar.in zilele din uina in {tLa
\L{
timpul necazuluicel mareva fr Cezarullui SatansauHristosulfals careva cereinchinareuniversali.
Apocalipsadesoperd cd cei carevor refuzasi seinchineacestuiHristosfals gi vor refuzasI primeascd
semnullui pe frunte gi pe mdni vor fi omorAfl.$i apoi in versetul17 Petruafirmd,,, Cdci suntemin J-l

clipa cdndjudecatastd sd inceapdde la casalui Dumnezeu"gi esteposibilca aici si se faci refeire la

poporullui Dumnezeu.In oricecaz,Scripturane descoperifoarteclarcd in timpul Necazuluicel Mare
Israelulca nafiuneva fi judecat.ProoroculEzechielvorbegtede aceastijudecativiitoarea Israeluluiin tL.l
t'J
capitolul20. El vorbeqtede anumiteevenimente de la sfbrgitqi, referindu-se
la poporullui Dumnezeu
in versetul37, el afirm5",, Vd voi trece pe sub toiag, gi vd voi punesub mustrarealegdmdntului".
Ezechielse referdaici la Deuteronom30 carevorbegtede LegdmdntulintoarceriicdndDumnezeuigi Ita

va strdngepoporul S[u. Deuteronom30 versetul6 afirmi, ,,Domnul,Dumnezeultdu, itri va tdia

imprejurinimata gi inimasemin(eitale,$i vei iubi pe DomnulDumnezeultdu. din toatdinimata 9i din
tot sufletultdu, ca sd trdieqti".Acest versetse refer6,binein,teles, la Legdmdntulcel Nou gi apoi in I.z

Ezechiel2$versetul38 se afirml, ,, Voi deosebidintrevoi pe cei indiritnici gi pe cei ce nu-Mi sunt

credinciogi;ii voi scoatedin {arain caresuntstriini, dar nu vor mergeiarlgi in faralui Israel.$i vefi qti $!
cd Eu SuntDomnul".Prin urmare,VechiulTestament prevestepte un evenimentlegatde poporulIsrael !rf

care va avealoc la sfirqit cdnd ei vor fi judecafide Dumnezeuqi toli cei rdzvrititi vor fi scogidin
popor gi nu vor intra?nbinecuvdntdrile impdrdlieide O mie de ani.Aceastane ajuti si infelegenlceea
ce Petrua spus?n versetul 17, ,, Cdci suntemin clipa cind judecatastd sfinceapd de la casa lui
Dumnezeu. $i dacdincepecu noi, careva fi sfrrqitulcelorce nu ascultide Evanghelia lui Dumnezeu".
$i apoi,in versetul18,Petruafirmb,,, $i dacdcel neprihinitscapdcu greu,ce se va facecel nelegiuit rI
s/[

122 I
I
tJl
!J[
I

J.
-a
\J
gi cel picdtos?"Cuvdntul,,cugreu" estetraducerea cuvdntuluigrecesccareinseamni,,cudificultate".
Petrunu poatese serefereaici la mAntuirea personaliintrucdtaceasta are loc cdndun p6citoscredegi
Il acceptipe Hristos ca MAntuitoral sdu. Nimic nu poate fi rnai simplu. Petru vorbegteaici de
mdntuirea caresereferdla intrareain impdrd{iade o mie de ani. $i apoi,in versetul19,Petrudeclar6,,,
Agacd cei ce suftr dupdvoia lui Dumnezeu, s5-giincredin\eze sufletelecredinciosuluiZiditor,gi sd
facdce estebine". Cu siguranf[in timpul necazuluicel mare cdnd omul lui Satanva fi declarat
conduc[tornecontestat al planeteivor fi zile grele pentrucei carevor acceptaadevf,ruldar in mod
deosebit pentrupoporul lui Dumnezeucare va aveain minte propor{iileantisemitismuluidin acea
perioadd, Versetuldin I Petruse aplicSsfinlilor din toateveacuriledar cu siguran{iacesteversetevor
fi relevantepentruevreii care vor trdi in timpul acelorzile ingrozitoarecare vor urma dup[ r[pirea
Bisericii.

POZITIA VIITOARE A ISRAELULUI CA PREOTI AI LUI DUMNEZEU, AVAXO iN

VEDERECA PRIN EI VOR VENI BINECUVANTANTIE PESTE NEAMURI

Versetul22: ,,Sl neapropiemcu g inimtrcurat6,cu credin{5deplinil,cu inimilestropitegi curilfitede un

cugetrlu, gicu trtpul spllatcu o apl curatA."

intorcdnciu-ne la celetrei responabilitaflpe carele aveauevreiicitim aici despreprimacareeste

,,Si ne apropiem" gi evreii suntsfbtuilisA,,seapropiecu credinli deplind".In Leg6mAntul cel Vechi
nu eranici o siguranldpentrucd intotdeauna era problemdfundamentalia faptuluici LegdmAntul era
de naturdbilaterald.Depindeacu siguran{igi de credinciogia lui Dumnezeu, dar de asemenea gi de
credinciogia Israelitului, dar in Legdm6ntul cel Nou caredepindea doarde credinciogia
lui Dumnezeu,
ei puteausi se apropiegi prin credinfdsd aibd siguran{ddeplini cd vor fi acceptati.$i apoi autorulse
referdla ceremoniade ordinarecare era indeplinitdde preofi in perioadaLegimdntuluicel Vechi.
Procedurase ocupade stropiregi spilire. Mai intdi, in ceeace priveqtestropirea,Levitic capitolul8
versetul30 afirmd,,, Moise a luatdin untdelemnulpentruungeregi din sdngelede pe altar;a stropitcu
el pe Aaron gi vegmintelelui, pe fiii lui Aaron gi vegmintelelor; gi a sfinlit astfelpe Aaron gi
vegmintele lui, pe fiii lui Aarongi vegmintele lor impreundcu el". Aceastiprocedurd, untdelemnul qi
sdngelpstropitepe Aaron qi pe fiii s5i, ii sfin1eapentrulucrarealui Dumnezeuca preofiai Israelului.
Totugi,autorulspuneaici ci inimilelor trebuiausd fie stropite.Ne amintimci in condifiilevechiului
LegdmdntMgzaic eraudoarporuncicarnaleexterioare. Totugi,in condiliileLegdmdntuluicel Nou era
o lucrare interioari a Duhului Sfdnt qi, intr-adevdruntdelemnulfolosit pentru numirealui Aaron,
vorbegtede Duhul Sfhntqi de lucrarealui de sfin{irer;i sdngelevorbegtede curdfire;ceeace inseamn[
indreptd{ire. E'r'reii,citind acestverSetvor recunoagte cd pentrua indeplinilucrarealui Dumnezeuin ei
de a fi o binecuvdntare pentrutoatefamiliile pdmAntuluipotrivit LegimdntuluiAvraamictrebuiausi
experimenteze o curdfireinterioarl a inimii prin sdngelescumpal lui Hristos qi lucrareainterioaria
Duhului Sfhnt.$i apoi, in al doilearAnd,autorulface referirela trupurilelor caresuntspdlatecu apd
curatd.Din nou,aceastane duceinapoila VechiulTestament. in Exod40 versetelel2 qi l3 c6nda fost
arezatcortulintdlnirii gi pregdtitpentruslujire,ni se spune,,, Apoi s5aduci"(adic5,Moise),,peAaron
gi pe fiii lui la ugacortuluiintAlniriigi s6-ispelicu ap6.Si imbracipe Aaroncu veqmintele sfinte,s6-l
ungi gi sd-l sfin{egti,ca sd-Mi facd slujba de preot". Spilareacu apd curati vorbegte,fdri nici o
indoiald,de putereade sfinlirea Cuvdntuluilui Dumnezeu. Pavelafirmdin Efeseni5 versetul26, ,, ca
s-o sfin1easc6, dupdce a cur6fit-oprin botezulcu apdprin Cuv6nt".Bineintelescf, aici esteun cuvdnt
importantpentruslujitoriilui Dumnezeu din aceastiperioadE. Inaintesbputemfi folosiliin slujbalui
Dumnezeunoi trebuiesd cunoagtem curl{ireaprin sdngeleSdu scump,putereaDuhului Sffintcaresi
locuiascd in noi gi de asemenea putereaCuvdntuluilui Dumnezeu. careare puteresd sfinfeascigi sd
binecuvinteze nu numaivie{ilenoastre, ci gi pe cei pe carenoi ii slu.jim.

123
 A{

:^5L
!!/|

- sA TrNnu rAnA $ovAmn

AL DoTLEAiNDErvrN :'5
esteCel ce a fltcut
Versetul23: "56 {inemfitrrI govilirela m5rturisireanidejdii noastre,clci credincios -J.-
4{
filgilduinfa." rI

Cuvintele ,,a fine fbri goviire" sunt din cuvdntulgrecesc,,katecho"gi inseamn6,,a fine ir-l
-{a
continuu.Astfel, evreii sunt indrumafisl pdstrezem6rturisireanidejdii fdrd goviire. intrebareacare rrI

trebuie sd ne-o punem,ce nddejdetrebuiaus[ pSstrezeacegtievrei qi ce trebuiausi agtepte?"Era

venireaodihnei din impirifia de O mie de ani, ardtareasldviti a lui Isus Mesia pentru a zdrobi rlr

Satanocraliaqi a-$i agezaimp[r6[ia. Conceptulde ,,nidejde" nu duce cu el posibilitateaca acel ilt

evenimentsd nu se intdmple.CuvAntulnddejdepoatefi tradusfoartebine ,,siguranf6".,,M5rturisire"
estetraducerea cuvdntuluigrecesc,,homologia"gi inseamnl,,a spuneun lucru carese aseamdndcu s1
r.-
altul" sau ,,a fi de acord cu afirmafia altuia". Dumnezeua promis cd va aduceaceasti nidejde
binecuvintati prin putereaLui qi noi trebuiesi fim de acordcu Dumnezeucu privire la aceasti
siguran(i.In mod sigur acestaesteun cuvAntpentruBisericadin aceastf, perioadl.Isusse va intoarce -..1
r-l
pentru poporul SIu gi noi trebuie sI fim de acord cu Dumnezeuasupraacestuisubiect gi sI ne
incredemin nidejdeaaceastabinecuvdntati.$i apoi ei trebuiesi fini la aceastlnldejde ftri govlire.
*.{
.,Fdrd goviire" traducecuvdntul grecesc,,aklines"gi inseamni ,,ftrb a privi inapoi". Autorul ti L l.a

avertizeazd pe acegtievrei sd nu se intoarcdla jertfele din Vechiul Testamentgi la L,egimdntulcel

Vechi, ci si priveasci inainte la nidejdea binecuv6ntaticare va fi indeplinitd in conditiile
{.1
Leg6mdntuluicel Nou. $i apoi autorulafirmi, ,, e6ci credinciosesteCel ce a ftcut fdgdduin{a".imi i}tt

amintescci am citit cu ceva timp in urm[ despremarelemisionar,HudsonTaylor, cdnd traducea

EvangheliadupSMarcuin limba chinez6;a ajunsla Marcu I I versetul22 in Noul Testamentin greacl -.rI
gi a citit in greacd,,ave{icredin{6in Dumnezeulcredincios".Nu a pututsdigi aducdamintesd fi citit tt/

aceastain versiuneaenglezdastfelcd, intorc6ndu-se la VersiuneaAutorizati,a citit, ,,Aveti credin{Ein

Dumnezeu".Hudson Taylor gi-a dat seamaci in limba greactrera ascunsun adevlr mtrre1.Cu J.l
aL2
siguran{inoi trebuiesdavemcredinp in Dumnezeudar estecredinciogia Lui. Credc[ Pavel?nRomani
I versetele16 la 17 vorbegtede acelagiprincipiu.MareleapostolafirmI, ,, Cdci mie nu mi-e ruginede
Evanghelialui Hristos;fiindc6 ea esteputerealui Dumnezeupentrumdntuireafieciruia care crede: -r-A
. .-a
intdi a Iudeului,apoi a Grecului;deoarece in ea estedescoperitio neprihinirepe careo di Dumnezeu,
prin credinfdgi careducela credinfi, dup6cum estescris:,,Celneprihdnitva trii prin credin{d."NIV
traduceacestconcept,,,credintdde la inceputpAndla sfdrgit"care,bineinfeles, estecorect,dar nu pot ,J.l

decAtsd credcd Pavelvorbegteaici desprecredinfain Dumnezeudar credinfanoastriesteancoratdin

credinciogia Lui. imi amintescc[ acumcAfivaani in urml unul din nepofiimei mi-a vorbit despre
-tt
credin{ain Isus.Trdia in Elve{iain aceaperioaddgi in una din serilefrimoasede var6 in timp ce ne
plimbampe dealuribiiatul a spus,,,Bunicule,ag dori sd fiu bun gi aq dori si trliesc pentruDomnul
Isus dar cum a$ puteaface aceasta?"[-am cerut nepotuluisI md tind de mdni cdt de bine qi cdt de J./
incordatva puteapentruci eu mi-o voi trage.Mi-am scosmdnadintr-alui foarteugorgi foarterepede tt.t

din strdnsoarea lui. Apoi i-am spuscopilului,,,Acumdi-mi m6na"gi i-am luat mdnamici in ntdinile
melegi i-am spus,,,Acum?ncearcisf,te eliberezidin strdnsoarea mea".Degis-arisucit gi s-ainvdrtit
t'J
nu a reuqit.Apoi i-am explicatc[ avdndcredinfl in DomnulIsusseva intdmplaIa fel; noi nu ne finem
de El cu credin{anoastrl slab6,ci ne dlm seamade putereaLui, de capacitatea Lui, de bunitateaLui gi
avem credinf[ in credinciogiaLui. Pavelvorbegtede acelaqi principiuin Galateni 2 versetul20; el .L/
tl,l
spune,, Arl fost rdstignitimpreundcu Hristosr$itrdiesc...dar nu mai triiesc eu, ci Hristostrdiegtein
mine.$i viala pe careo trdiescacumin trup, o traiescin credinfain Fiul lui Dumnezeu,carem-a iubit
gi S-a dat pe Sineinsuqipentrumine". Aici citez din VersiuneaAutorizata.NIV traduceacestverset ,Ll
u-,
ca, ,,credinfain Domnul Isus". Imi aminesccd acum mulli ani in urmf,c6nd a fost publicat pentru
primadati NIV-ul, mergeamla ConvenfiaKeswick gi publicafiaprimei traduceria fost anunfatl la
t)
Convenfie.Am fost de asemenea informa{icd expertulin greactref disponibilsf, rispundi la orice ra.t
intreb[ri pe care le puteaaveacineva referitorla nouatraducere.lmi amintesccI l-am abordatpe
expertcu privire la Galateni2.20. L-am indreptatcdtreVersiuneaAutorizati gi l-am intrebat,,,Este ,tl
credin(aDomnului Isus cea in care ne incredemnoi sau estecredinfanoastri in Domnul Isus?" TJ
Expertulgi-aridicatNoul Testamentin greacdqi a spusla inceput,,,Ei bine,ar puteafi oricaredintre
traduceri"gi apoi a spus,,,Dacdag fi absolutprdcis,ar trebui sf, spuncf, VersiuneaAutorizati este !
LY

t24
i
it

5
t
.J
 probabilmau corectd". Cred cd acestaeste un adevdr glorios. Ceea ce Pavel vrea si spuni este ci tot
ceeace a experimentateste ,,pozr1ialui in Hristos", gi biruin{a pe care i-a adus-oin viala gi in misiunea
de cregtineste numai datoritd credinciogieiFiului lui Dumnezeucare ne-a iubit qi S-a dat pe Sine
Insugipentrunoi.

SA VEGHEM UNII ASUPRA ALTORA

Versetul24: ,nSlveghenrunii asupraaltora, ca sil ne indemnfrmla dragostegi la fapte bune."

Esteinteresantcddoud lucruri sunt superioarein minteaautoruluicu privire la a vegheaasupra

altora- dagostea gi faptele bune. De asemenea,el pune aceastdresponsabilitatepe fiecare din noi intr-
un mod interesant.,,Veghea{i" este traducereacuvAntului ,,katanoeo" gi accastavorbegtede a acorda
atenfie,a avea ct gllja continud". Cu alte cuvinte, trebuie si finr preocupafiin mod atent de bunastarea
spiritualda altora. Irni amintescci acum cd{iva ani in urmd cdnd cdlltorearn in nord in magina mea de
afaceri,am observatimediat o magin[ in spatelemeu la farurile putemice ale maginii. M-am gdndit
imediatci era o maqini nemarcati a poliliei gi ci intrecusemlimita de vitezd. Am tras intr-o parte a
drumuluigi cdnd magina din spatelemeu a oprit am observatcd la volan era un prieten cregtin.CAnd s-
a apropiat,l-am intrebat dacd avea vreo problemd sau dacd era vreo urgenti. ,,Nu" a spus el, ,,Tot ceea
ce am vrut sd gtiu este ce ai servit la micul tdu dejun spiritual in aceastddiminea{dgi sI impdrtf,gegticu
mine ceea ce Dumnezeu te-a invifat din Cuvdntul Siu". Acest frate drag cu siguran{dacorda multd
atenfiecondiliei mele spirituale. $i apoi autorul afirmd, ,,ca si ne indemnim la dragoste gi la fapte
bune".Cuvdntul ,,a indemna" se traducedin cuvAntulgrecesc,,paroxusmos".inseamni ,,a stdrnl a
stimulasau chiar a cnerva".Astfel, ideeaestecd noi trebuiesI veghemin mod atent unul asupraaltuia
pentrua-i stimuia gi chiar a-i provoca la dragoslegi la fapte bune. $i observali cd dragosteatrebuie si
sebazezepe fapte bune.

AL TREILEA INDEMN _ SA NU PANASTU ADUNAREA NOASTRA

Versetul25: ,,Silnu pArilsimadunareanoastr6,cum au unii obicei;ci sii ne indemnim unii pe al{ii, gi cu

atit mai mult, cu cfit vedefi eA ziua seapropie.,'

Acegti evrei nu trebuiau sI pirdseascdadunarea.,,A pdrdsi" traduce cuvdntul ,,egkataleipo"gi

inseamnd,,a incetini, a abandona".Este foarte trist sd vezi foarte multe biserici, adundri, sili de
misiune care erau odatf, infloritoare gi erau pe calea Evanghelieiacum cu uqile inchise. De ce s-a
intAmlat aceasta?Este pentru cd lucrarea a fost incetinitA $i abandonati. in unele aspecte,versetul ne
duce inapoi la versetul 24. Ne putem indemna unii pe allii la dragostegi la fapte bune numai dac6 ne
unim in lucrarealui Dumnezeuqi rim6nem intr-o pdrtdqiedumnezeiascl.,.Adunare"estetradducerea
cuvAntuluigrecesc,,!Pis-ynag1ge". Parteadde mijloc a cuvdntului ,,sun" inseamni ,,cu" gi ,,ago" ,,a
merge". Din acestedoud cuvilite grecegtioblinem cuvdntul romdnesc,,sinagog6".inseamnd,,locul
unde poporul lui Dumnezeu se adundimpreun6".Dar observatici pentru aceqtievrei are o conotalie
evreiascd.Prin urmare, aceqti evrei sunt rugati sd nu pdrdseascdsau s[ nu abandonezestrAngereaIa
acesteintAniri. De fapt, ei trebuiau nu numai sd fiecventeze, dar trebuiau sd se indemne unii pe allii sd
frecventezegi, cu at6t mai mult cu cdt vedeau cdziua se apropie. Aceastaridicd o intrebare,,,Ce zi care
se apropiaavea nevoie de o asemeneaindemnare?"in ceea ce privegteBiserica, suntem invdfa{i cd
venirealui Hristos pentru Mireasa Sa este iminentd; s-ar putea petrecein orice moment. Totugi, pentru
acegtievrei, care vor trii in perioada necazului cel mare, vor cunoagtedin Daniel gi Apocalipsa cd
aceastdperioaddva dura gapteani. De asemenea, vor qti din Danielgi Apocalipsacd dupi jumdtatedin
aceastdperioadd, ceea ce inseamnd dupd trei ani qi jumdtate, Anticristul se va prezenta ca fiind
Dumnezeugi va cere inchinarein templul din lerusalim.Astfel, ei vor puteasd vadi cum se va apropia
ziua manea venirii Domnului. Ziua Domnului este in mare mdsurdun conceptevreiescdin Vechiul
Testament.Lucrarea excelentd a Dr Renald Showers intitulati ,,Maranata- Domnul nostru vine" se
ocupd de Ziua Domnului in detaliu. El aratd mai intAi cd existi un sens dublu cu privire la Ziua
Domnului.Existd in primul rAndun senslarg al acestuicuvAnt,Asemeneaunei zile evreiegtiqi, potivit
125
 *-l1l
lxil

ltid
LI1I
cu relataradin Genesa,ziua incepecu judccatasauperioadade noapteazile\.in GenesaI versetul5
ni se spune,,, Dumnezeua numit luminazi, iar intunericull-a numit noapte.Astfel, a fost o seara$i
apoi a fost o diminea{d:aceastaa fost ziua intAi". Prin urmare,Dumnezeua a;ezatla inceputulcnr{ii .fia
!q
Genesace acest conceptbiblic al Zilei Domnului incepe cu o perioad[ de noapte.Astfel Ziua f a-

Domnuluiintr-un senslarg incepecu o perioadide noaptede gapteani sauperioadaNecazuluicel

-lra
Mare a mdniei divine gi se sf6rqe;tecu perioadade lumin6,cei o mie de ani de domnie gi de t4
t )-
binecuvdntare a lui Hristos.Totugi,existdgi un sensresftansal Zilei Domnului descrisi in Ioel 2
versetul3lca ziua mare $i infricogati a Domnuluicare va fi evenimentulintoarceriilui Hristos pe .la.l
planetaPimdnt,pentrua distrugeSatanocrafia gi a-$i a$eza?mpArAlia.
Ziua pe careevreiio vor a$tepta t"&f
r-a
esteceadescrisdin loel, $i anumeziuamaregi infricogatia Domnului,la intoarcerea lui Hristos.
.\4
A.ra
L-a
AVERTIZAREA SOLEMNA A LUI DUMNE74F'VPENTRU ISRAEL
r-!
ll'J
Versetul26:,rCilci,daci piic6tuimcu voia,dupilceam primit cunoltintaadevilrului,nu mai rf,mf,nenici rLl

o jertf:t pentrup6cate."
.\- |
J,-a
Urmdtoulversetfaceo avertizaresolemndmai intAi pentrupoporulIsraelgi apoi, in al doilea t L.a

rdnd,pentruevreiin mod individual.Autorul leagi acestversetde cel anteriorprivindapropiereaZilei

Domnului gi astfel astfel aceasti avertizaretrebuie cititl in legdturi cu acest eveniment foarte }.<
,rr_l
important. Mai intdi autorul afirmi, ,, Cdci, dac5 picdtuim cu voia". Prin urrnare, avem
responsabilitatea colectiv[ a nafiunii.Sdne gdndim,incl o dat6,in modatent,la perioadain careace$ti
I{
evrei vor tr6i. Vor expeimentaevenimentele de la smrgitgi in Ierusalimvor fi doi martori,unul care .,I.J
tlJ
este identificatin mod specificca fiind Ilie gi celIlalt martor va fi probabilMoise. Ultimile doui
versetedin Vechiul Testamentafirmd,,, latd,vi voi trimite pe prooroculIlie, inaintede a veni ziua J.-r
Domnului,ziua aceeamare gi infricogatd. El va intoarceinima pirinfilor sprecopii, gi inima copiilor .f-a
rL/
spre parintii lor, ca nu curhva,la venireaMea, sd lovesc{ara cu blestem".Avem aici portretizate
consecin{ele extremeale Israeluluica nafiunecarea refuzats[ acceptecondiliileLeglm6ntuluigi care A.-a
s-aintorsde la descoperirea carei-a fost adusdca Mesiaa lor careesteMijlocitorul Legimdntuluicel I a--a
'Jr

Nou. Prin urrnarecdndcitim acestpasajtrebuiesArecunoa$tem nafiunii gi,

mai intdi responsabilitatea
de asemenea sI observim faptul cA vor fi doi martori carevor proclamatermeniil-egdmdntuluicel |IJ
,t -/
Nou. $i apoi autorul avertizeazipoporulcarecontinuasd p[cetuiasclin mod voit. Intrebareacare se
ridic6, ,,I.a ce picat se referi?". Autorul s-a ocupatdeja de aceastain Epistoltr.De exemplu, in
capitolul2 versetull, el afirmd,,, De aceea,cu atAtmai mult trebuiesi ne tinemde lucrurilepe care v
r-/
le-amauzit,ca se nu fim dep6rtafide ele", ceeace inseamnl,,,trebuiesI se asigurec6 nu trec peste L1

descoperirea carele-afost dat[". Apoi, ?nal doileardnd,in capitolul3 versetele 7 gi 8, autorulafirmd,

,, De aceea,cum zice Duhul Sfdnt:,,Astdzi,dacdauzili glasulLui, nu vd impietriti inimile, ca in ziua t-l
rizvrdtirii, ca in ziua ispitirii in pustie".Israeliliidin aceaperioaddau avutoportunitatea de a intra in .l/

odihna hi Dumnezeu.dar nu au avut credinfdgi astfel au pierit in pustie.$i apoi in capitolul 6

versetele 4\a6, scriitorulafinnd,,,Cdcicei ce au fost lumina{iodati,qi au gustatdarulceresc,qi s-au
.L)
fEcutpdrtagiDuhului Sfhnt,gi au gustatCuv6ntulcel bun al lui Dumnezeugi puterileveaculuiviitor- Ei
caretotugiau cdzut,estecu neputinfds6 fie inoili iarSgi,qi adugila pociinfi, fiindcdei ristignescdin
nou pentruei, pe Fiul lui Dumnezeu,qi-L dau sd fie batjocorit".tn acestpasajautorul remintegte u-/
evreilor care au triit in perioadacdt Domnul a fost pe pdmdntgi apoi avem aceastlaverizare?n
capitolul l0 versetul26. Astfel, trebuiesd ne punemdin nou intrebarea, ,,Ceplcat a avut autorul in .1
minte?" Acest pdcat afecteazddarul Legdm6ntuluiAvraamic,al binecuvdntf,rilor vegnicepromise
Israelului,a lui Isus Mesia care esteimplratul lor gi al poporuluicarea refuzatacestdar. A doua
chestiunepe care autorul o aduce?n discu{ieestecare vor fi consecin{ele daci ei vor continua sd L-t
pfcdtuiascdin mod voit. Picatul cu voia estetraducerea cuv0ntului,,hekousirrs"careinseamni,,un act l-/

voluntarpe careit fuci de buniivoie".Esteopusulpf,catelorpe carele faci din neatenfie,din negtiinfd

sau din sldbiciune.Prin urmare,estepus accentulpe naturaobignuitda acestuipicat. Acum, din
nefericire,acestaa fost p6catulcomisde poporulIsraelde-alungulveacurilor.In Vechiul Testament
L-au refuzat pe DumnezeuTatdl; in Noul TestamentL-au refuzat pe DumnezeuFiul gi, dupl
Cincizecime,L-au refuzatpe DumnezeuDuhul Sfbnt;gi, ca urmare,Israela fost pus deoparte.Totugi,

126
-
r-

E
fl
I
acumcADumnezeu$i-a reluatplanul cu lsraelul,darul esteoferit din nou gi nafiuneaesteavertizati s6
nu stdruiascl in acest p6cat cu voia prin care refuzi darul lui Dumnezeu al harului gi ai
binecuvAntirilorLegimAntuluiAvraamic. $i apoi, a treia chestiunepe care autorul o aducein discu{ie
estecd ei nu trebuie sd mai pdc6tuiascddupd ce au primit cunogtinfaadevlrului. ,,CunogtinJ6"traduce
cpv6ntul,,epignonis"si inseamni ,,plin de cunoagtere".Acegti evrei primiseri cunoagterea deplini a
condiliilorlui Dumnezeucu privire la I-egimintul celNou gi la metodaLui de a aducehar giindurare
pestenaliunegi a refuza cu voia acestader'drinsemna ci nu mai era nici o jertfb pentru picate. Acum,
sl finemminte ci acestversetnu are nimic de a face cu pf,catelecomisede un cpoil a lui Dumnezeu.
Cei sfin1ivor fi intotdeaunaatenfi prin harul lui Dumnezeu si nu pdcdtuiascdgi sd se cdiascl addnc
atuncic6ndva comite un pdcatdar apostolularati in I Ioan I versetele9 gi 10, ,, Dacd ne mdrturisim
pdcatele,El estecredinciosgi drept,ca sd ne iertepdcatelegi sd ne curd{eascdde orice nelegiuire.Dac6
zicem cd n-am pdcdtuit, Il facem mincinos, gi Cuvdntul Lui nu este in noi". S[-I mullumim lui
Dumnezeucu umilinli pentrucurd{ireacontinudpentrucd altfel nu am ajungeniciodat[ in cerul Sdu.

CONSECINTELE COMITERII ACESTUI PACAT

Versetul27: ,,Ci doar o agteptareinfricogati a judecfi{ii, gi vipaia unui foc, care va mistui pe cei
rizvriti[i."

Amintifi-vi cI acaste versete ne duc inapoi la versetul 25 legate de ,,apropierea zilei

Domnului". Un refuz al indurdrii lui Dumnezeu,la nivel de naliunecdt gi la nivel de individ, inseamni
judecatdgi indignareaaprinsda lui Dumnezeu.Din greacdestetradus,,careva mistui pe cei rdzvriti{i".
,,Cinesunt acegtir6zvrAtitri?"Ei bine, incd o dati, Daniel qi Apocalipsa ne oferb o relatarecomplet6.in
ambele profefii citim despre simdnla garpelui, Anticristul; este descris de asemeneaca ftara care va
pretinde conducerea planetei. Este profetul mincinos care va cere tuturor si primeascl numirul gi
semnul fiarei gi se vor alitura Anticristului qi dintre Iudei, gi dintre Neamuri in rdzvrbtirea lui
nebuneasciimpotriva Dumnezeului Atotputernic. Tofi acegtiadescriu pe cei rizvrdtili impotriva lui
Dumnezeu.Versetul arat[ c6 intr-o perioadd scurti de timp va veni Hristos qi in indignarea Lui ii va
mistui pe cei rdzvrdtili.

JUDECATA SUB LEGAMANTUL MOZAIC

Versetul28: "Cine a cillcat Legealui Moise,esteomorAtftrril mil6, pe mf,rturia a doi sau trei martori."

Autorul se referi din nou aici la Deuteronom 17 versetele2 la 7. Aic se ocupi de cazul
Israelifilor care s-au inchinat la idoli gi pe mirturia a doi sau trei martori aemeneaapostatitrebuiau cu
pietre.Nu trebuia si ariti nici o mi16fa{6 de asemeneaoameniin condiliile Legii Mozaice. In Daniel 9
versetul27, vorbind despreAnticrist, proorocul spune,,, El va face un legdmdnttrainic cu mul1i, timp
de o sSptdmAnd."(leea ce inseamni o perioadd de gapteani). Daniel se rpferi aici la mul{i aqpostali
Iudei care vor face legimdnt cu Anticristul in speranfaci aceastava aduce in cele din urmd pacea
asupra nafiunii. Observa{i ci aceqti apostafi sunt Israelifi gi ei vor avea ocazia sI citeascSNoul
Testament,in mod deosebit Epistola cdtre Evrei, qi totugi, in ciuda acestui lucru, ei se vor intoarce la
omul Sataneigi vor face legdmAntcu el. Aceqti apostafivor fi pugi fap in fafd cu indiganareaaprinsi a
Dumnezeului Sfhnt gi nu va fi indurare. Acum, sd nc amintim. inci o datd, cd.sub Lcgdmdntul Mozaic
trebuiau sI fie doi sau trei martori qi in timpul Necazului cel Mare vor fi doi martori pentru Israel, gi
anume,Ilie gi probabil Moise. Acegti doi martori igi vor adeveri credibilitate prin minuni gi vor
proclamaconciifiile Legdmdntului cel Nou. $i apoi autorul aratd care va fi surpriza pentru asemenea
apostafievrei.

127
 =L,-r
I
| -,
credefic5 va lua cel ce va cillcain picioarepe Fiul lui
Versetul29: ,,Cu cflt mai asprl pedeaps6 Bl-
Dumnezeu, cu carea fostsfin(it,giva batjocoripeDuhulharului?"
va pinglri singelelegimAntului, I

Vi amintili c6,degiLegimdntulcelNou aducebineuvdntare universali,el a fost f6cut inifial cu

-L
i*!-I
aa.
poporulIsrael.Condiliile acestuiLegimdntNou, a;a cum arati scriitorul,a sfinfit nafiunea,ceeace i
inseamndcd Israelula fost pus deopartepentruca prin acestpopordin vechimeDumnezeusd poatd . i{-.
Lt-fl
aducebinecuvdntare universaliasupraplaneteia;a cum a incheiatLegdmdntulcu Avraam.Observali 5rl

ce au fXcut acegti apostafi.Au cdlcat gi au batjocorit sdngeleleglmdntului(ceeace inseamnd,

LegdmAntul cel Nou). Cuvdntul,,cilcat" inseamni,,ojudecatdcongtienticaresebazeaz6, pe cAntirirea _i i l - ,
deliberatla tuturorfaptelor"gi ,,vor batjocori"inseamnl,,oinsulti indr6znea{ideschisifafi de Duhul r'-{
Harului". Autorul rezumi acestfapt ingrozitor intrucAtacegtiapostafiau cdlcatin picioare qi au
pdngdritsdngelelui Hristos. Cuvdntul ,,p6ngbrit"este traducereacuvdntuluigrecesc,,koinos" gi *I-.
conceptulprofund este ,,cevaimpdrtdgitde to1i,cevace estepublic". Idee esteci nu glsim nimic HT
deosebitin legdturi cu sdngelelui Hristos;esteca gi sdngeleoricdreialte persoane.Dar acestact
. iri,*
conqtientgi deliberatal acestorapostaliii punein afaraharuluiqi induririi lui Dumnezeugi vor ajunge
b-
subjudecata Lui aspri.
li-
HT
nAznuNanEA gI nAspr,nrIREADOMNULUI
*Irl!-,.
Versetul30: "Cf,ci gtifi cineesteCel ce a zis: 'A Meaesterflzbunarea,
Eu voi rilspl5ti!'gi in alti pante: fr--I
'Domnulva judecapepoporulSf,u'."
J]-,
Primachestiunepe careautorulo aducein disculiein acestverseteste,,C[ci gtim". Cuvdntul fi-{
in originalaratl ,,o cunoagtere experimentali"gi observaficum seidentifici autorulcu acegtievrei.Cu
alte cuvinte,el spuneci poporulevreuca gi grup a avut o cunoagtere experimentalia rdzbunEriilui ,l,l* ,
Dumnezeu,a respletiilui Dumnezeuqi, de asemenea, a judecdliiLui fatdde poporulSdu.inainte de a ti-*,
privi mai atentla subiectulrizbunSriigi rlspli1ii, trebuiesi ne gdndimla un conceptbiblic important I
al solidaritd{iicomune.Descoperimacestprincipiuinc6 de la inceputulistorieiumanein ptrcatullui ,i'-.
Adam.Pavelarati in Romani5 versetul12,,, De aceea,dupdcum printr-unsingurom a intratplcatul ti'-I
in lume,qi prin picat a intratmoartea,gi astfelmoarteaa trecutasupratuturoroamenilor,din pricindci
toti au pAc!*uit"qi in greacdse cere,,aupdcf,tuitin Adam". Prin urmare,Pavelaratlcd intreagaras[ J'_,
#,,{
umandintr-un mod foartesemnificativa participatla rlzvrdtirealui Adam impotrivalui Dumnezeu. I
Din nou,Pavelarati in 1 Corintenil5 versetul22,,. $i dupdcumtoli mor tn Adam,tot aga,tofi vor
invia in Hristos".Aici avemresponsabilitea comunl in moartealui Adam,dar gi privilegiulcomun ?n
lucrareade rdscumplrarea lui Hristos.Din nou,in Vechiul Testament vedempedeapsa extinstrde la
un individ gi asuprafamiliei datoritd acestuiprincipiu al responsabilitiliicomune.Sf, luim, de
exernplu,plcatul lui Acan, descrisin Iosua capitolul 7. Trebuiaca toati familia si fie pedepsitd
datoritflresponsabilitiliilor comune.La fel, in Numeri capitolul16,citim desprerf,zvrdtirealui Core
qi, in acelagifel, familia lui a suferitpedeapsa?mpreunf, cu cel carede fapt se rf,zvritise.Vedem de
asemenea acestprincipiuin legiturdcu Biserica.In epistolelecdtreceleEapteBisericidin Apocalipsa
capitolele2 qi 3 vedemcd Bisericain ansamblueraresponsabild de condiliaei spirituali.Multi teologi
suntconvinqicd fiecareBiseicl reprezintio perioadlspecificidin istoriaBisericii.De exemplu,Efes
se leagi de Bisericadin perioadaapostolilorcarea inceputla Cincizecimegi a tinut pdntrin anul 100
d.Hr"Totugi,subiectuladusin disculieestec[ Dumnezeurecunoagte o responsabilitatecomun[ pentru
fiecaretsisericSspecificb,pentru fiecare perioadddin istoria ei. intorcdndu-nela poporul Israel,
Durfinezeua ftcut un Leglmdnt cu Avraamcarea inclusgi pe urmagiilui. AvAndin vedereaceasta,
Dumnezeua privit poporulevreuca un trup comundar totuqijudecatalui Dumnezeuva veni asupra
na{iunii ca asupra unei singure entititi. Si ludm, de exemplu,perioadacdnd Ieremia proorocea
poporuluiIsrael.El a avertizatna{iuneatimp de pestepatruzecide anicu privirela judecataiminentd;
poporula refuzatsf, ascultegi, in cele din urmi, loviturade judecati a venit asupranatiunii.Totugi,
eraumul{i btrrbatigi fbmei evlavioasein poporin aceaperioadd,ca Daniel gi cei trei prieteniai sii,
prooroculEzechielgi ftrI indoialdmulli al1ii.Dar Dumnezeua privit la poporulIsraelca la o singuri
natiunecu care El a fdcut legimdntul gi, prin urrnare,se aplica principiul solidaritilii comune.
lntorcdndu-ne la Evanghelii,cAnda devenitevidentctrnatiunea L-a respinspe MesiaDomnula spus,
128

r,+
 in Matei 23, versetele38 la 39, ", Iati c5 vi se lasdcasapustie;cdci vd spun c6 de acum incolo nu M5
vefi mai vedeapdndcAndveli zice: ,.BinecuvAntat esteCel ce vine in Numele Domnului!" Acurn c6nd
Domnul a pronunfatacestecuvinte erau bbrbali evlaviogicare au rdmascredincioqilui Dumnezeugi
Unsului Sdu. Era, de exemplu, Nicodim, Iosif din Arimateea gi, fbrd lndoial5, mulli altii. Totuqi,
loviturade ju<iccatl a lui Dumnezsua venit asuprana{iunii gi in anul 70 d.Hr. oragula fost distrusgi
naliuneaimprSgtiatf,.Astfel, Dumnezeua recunosoutcd erau o solidaritatecomund gi, prin urrnare,
responsabilitate comunb gi na{iuneaa fost judecatl. intorcAndu-nela versetul30, autorul spuneci noi
am avut o cunoa$tereexperimentalia rdzbundriiiui Dumnezeu,a rdsplSliigi a judecSlii Lui. Cuvdntul
,,riizbunare"nu este probabil cea mai bunl traducerea cuvdntului grecesc,,ekdikesis"gi inseamnd
,,ccvacare iese in afara justiliei". In spatelecuvAntuluigrecescnu existi nici o idee de rdzbunare
omeneascisau vreun sentimentde indignare.SI ne intoarcem la cuvdntul ,.risplatf"; inseamnd,,a
inapoiain schimbul" sau ,,a restituicu aceeagirnonedd".Pavelfoloseqtecudntulin Romani I I versetul
f. in acest pasaf Pavel sc ocupd de Israel qi aratd cI el nu a gdsit ceea ce cduta. A rev[zut o parte din
istoriaIsraeluluigi a arltat cum a ucis pe prooroci,dar Dumnezeuarati cd prin har intotdeaunaa fost o
rAmA$itA. Privind la neascultarea Israelului,Pavel spunein versetul9, ,, $i David zice: ,,Masalor si li
se prefacSintr-o curs6, intr-un la{, intr-un prilej de cddere gi intr-o dreaptd rdsplStire".,,Masa lor" ar
puteafi binecuvintirile pe care Dumnezeule-a adusasupranatiunii careau fost rdspl6titecu o monedS
diferitd. Na{iuneaeste cea care primeqteacum judecata.Ceeace autorul vrea sd spundin versetul30
estecd poporul evreu a experimentatrdzbunareagi rdsplataDomnului carea fost o judecatd directd din
parteaDomnului. Autorul rezumhapoi rezultatuldurerosal rizbunirii, r6spl6[iigijudec6lii.

Versetul3l: "Grozav lucru estes[ caziin rn6inileDrrmnezeului

celuiviu!"

Fiecareevreu gi cu siguranfdtofi evreii care citesc aceastdEpistol[ sunt conqtien{ide istoria

tristi gi plind de regretea poporului lor" in anul 722 i.Hr. cele zece seminfii din nord au fost tJusede
asirieni in robic gi apoi in anul 605 a inceput robia celor doud seminlii din sud gi a culminat cu
distrugereaTemlului gi a onaguluilerusalimin anul 586. Dupn reconstruireatemplului sub Zorobabel
poporul s-a intors din nou ?n{arapromisddar dupd respingerealui Mesia templul gi oragulIerusalimau
fost distrum din nou qi naliunea a fost imprdgtiatd. In timpul perioadei lungi cdt a fost i{prSgtiatd,
nafiuneaa fost prigonitf,gi ucisSin mod implacabildeqi s-a mai fonnat incd o dati ca stat. In 1948 ii
descoperimcum s-auintors in fard,dar inci in necredin{dgi incd sub blestemeleLegdmAntuluiMozaic.
in versetele30 gi 3l eludeazdDeuteronom32 versetele19la27 qi 35 la 36. De exemplu,in versetele
23 gi 24, Moise afirmd, ,, Voi ingrdmddi toate nenorocirilepeste ei, imi voi arunca toate sdgefile
impotriva lor. Vor fi topili de foame, stinqi de friguri, qi de boli cumplite; Voi trimite in ei dinfii
fiarelor sdlbatice gi otrava gerpilor". $i apoi in versetele35 gi 36, Moise spune, ,, A Mea este
rdzbunareaqi Eu voi r6spldti. cdnd va incepe sd le alunece piciorul! Cdci ziua nenorocirii lor este
aproape,gi ceea ce-i aqteaptdnu va zibovi." Domnul va judeca pe poporul Sdu, dar va avea mil6 de
robii Sdi, vdzdnd cd putereale este steit6.qi cE nu mai este nici rob nici slobod". in timp ce Moise
preziceajudecata,la sf6rgitulversetului36 el prezicena{iunegi odihnd pentru na{iune.Intr-adevdr,in
Zaharia capitoh"rll2 proorocul aratf,cd de fapt lerusalimul va fi inconjurat de ogti. Cartea Apocalipsa
dezvoltd acest subiect ardtAndc6 Anticristul va fi conduc[torul carc se va ingriji de acesteogti gi in
acea zi c6nd nafiunea trebuie sd afectatd pentru totdeauna f)umnezeu va interveni gi Hristos se va
intoarce pe Muntele Mdslinilor gi igi va rdscun:lp[rapoporul Sdu - vezi Zaharia l4 versetul 4. Zaharia
12 versetull0 arati c6 in aceaperioaddIsraelulse va pocliin cele din urml gi il va acceptape Hristos
ca fiind ader'Sratullor Mesia. La acel moment,ficcare Israelitva spunecu sieuran{i ci a fust un lucru
srozavsEcazi in mAinileDumnezeuluicel viu.

129
 t"
gr ACUM,innnAnnArAREA J"
Versetul32: ,,Aducefi-vf,
amintede zilelede la inceput,cAnd,dup6ce afi fost luminafi,afi dus o mare
lupt5desuferinfe." I
CAtevalucruri ar trebui observatein acestverset.Mai int6i, aceqtievrei au fost iluminafi;
luminaEvanghelieia strdlucitin inimile lor; ei L-au recunoscutpe Isusca Mesiatrimis pentrupoporul {.
lor; gi cum prin sdngeleSiu scumpcare a fost vdrsatin condiliileLegimdntuluicel Nou, pot primi
- iertaregi viafa vegnicd.Apoi, in al doileardnd,autorulafirm6c[ ei trebuies6-giaminteascd. Cuvdntul
grecescfolosit esteunul puternic,,,anamimesko" gi inseamni,,ameditala un subiectpunctcu punct". {.
De asemenea, estela timpul prezent,ceeace inseamn[cd evreiitrebuiesi faci in mod constantacest
lucru. $i, in al treilea r6nd, spuneci dupd ce au fost iluminafi,au dus o mare lupti de suferin{e.
_{.
Cuvdntul ,,lupt6" fraducecuvdntul greaesc,,athlesias".Este un cuvAntde la Jocurile Grecegtigi
vorbeqtede un concurscare are elementurlde lupt5. ,,Suferinle"traducecuvdntul ,,pathema"Ei
inseamni,,o luptdteribili careimplicdsuferinfe".Acum sdne amintim,incd o dat6,in ce ipostazd,vor
fi acegtievrei cAndvor citi aceastiEpistol5.Unii din apostatiiludei vor fi fdcut deja un Legdmdnt
I
pentruo perioad[de gapteani cu Anticristulsper6ndca prin aceasta si oblin5in cele din urmi pacea
pentru na{iune.Totugi, pentru ca Anticristul sE poatdinfrdngeplanul lui Dumnezeude a aduce I
Impdrtrfiael va trebui sI distrugl poporulIsrael.Apocalipsacapitolul 12 arctd.cd in timpul acestei
perioadese va ridica cel mai mareantisemitismcunoscutvreodatf,in istoriapoporului.Satanva face
tot ce va puteapentrua distrugeoriceIudeucarecrede.Citindacestversetdin Evrei in contextulcelor 3
scrise?n Apocalipsal2 avem o idee cu privire la suferintelepe careacegtievrei credinciogile vor
suferiin timpul acesteiperioadede persecufie Apoi autorulin versetul33 ne oferi doud
ingrozitoare.
motivepentrusuferinfegi chinuri. 3

- Versetul33: ,,Pede o parte,erafi pugica priveligtein mijloculocirilor gi necazurilor,

gi pe de alta,v-a{i
3
fllcut pfirtaqicu aceiacareaveauaceeagi
soartiicavoi."

Mai intdi, ni sespuneci acegtievreiau fost ldcufi o priveligte.Cuvdntul,,priveligte"estetradus

3
din cuvAntulgrecesc,,theatrizo".Din acestcuv6ntoblinemcuvdntulromdnesc,,teatru".inseamnl cd
aceqtievreicareau fost ilumina{igi L-au acceptatpe Hristosca Mdntuitoral lor au fost expugiin mod
public. Acum, si incercim si ne amintim cum va ardtasitualiain timpul Necazului cel Mare.
3
Anticristulva cereca fiecaresd primeasc[semnulgi numlrul numeluistru;f6ri acestnumir nu vei
putea obline in nici un fel necesitf,lileviefii gi asemenea oamenise vor distingeca vrdjmagi ai 3
conductrtoruluilumii. $i apoi, in al doileardnd,ni se spunecd acegtievrei s-aufdcut ptrrtagicu aceia
care aveauaceeagisoartdcu ei. In Matei 25 Domnul ne dd o informalieuimitoarecu privire la
evenimentelede la sfirgit cdnd El va fi zdrobit Satanocrafia gi igi va fi agezatimpdrdfiape planeta 3
Pimdnt.in acestcapitolDomnulvorbegtede nafiuniledintreNeamuricarevor veni inainteaLui sl fie
judecategi vor fi impir{ite in doui grupuri.Va fi grupulcarereprezentat de capreqi grupulreprezentat
de oi. Oile dintre Neamuri vor fi condusein impdrdfiabinecuvdntati.Ei vor intra acolo pe temeiul 3
faptuluicd atuncic6ndEl a fost flImdnd, ei l-au dat sd mdndnce, c6ndI-a fost sete,l-au dat sd beagi
cAndau fost strdinL-au primit; cdnda fost gol L-au imbrdcat;cdnda fost bolnavau venit sd-L vad6; J
_t
cdnd a fost in temnili au venit pe la El. Cei neprihdnitidintre Neamurivor fi uimigi de aceasti
afirma{iea Domnului gi firegteci vor intrebacdnd au ftcut toateacesteaqi rdspunsulDomnului il
gisim in versetul40, ,, Drept rispuns,impdratulle va zice: ,,Adevdratvi spunc6, ori de c6teori afi :l
-,L
fEcutacestelucruri unuia din acegtifoarteneinsemna[ifrafi ai Mei, Mie mi le-afi fbcut." intrebarea
caretrebuiesi se ridice,,,La cine se referl Domnulcdndvorbegtede fratii SAi?".Aceasta,bine?nteles,
facereferirela evreii din aceasttrEpistol[careau fost fbcu{io priveligte,dar s-auflcut pirtagi cu aceia
careaveauaceeagisoartdca gi ei, gi anume,fralii ciedinciogidintreNeamuri.in versetul24 autorul
3
continubsddezvoltdaceastd afirmatie.
3
3
130
f,
-&

3
a
I Versetul34: ,,In adevir, a(i avut rnil6 de cei din femnifi qi a{i primit cu bucurierilpirea averilorvoastre,
ca unii caregtifi ci ave(iin ceruri o avu{iemai buni, caredflinuiegte.n'

in versetul anterior autonrl a vorbit despre acei evrei care au devenit pdrtaqi cu cei care aveau
aceleaqisuferinleca gi ei. CuvAntul,,p6rtagi"traducecuvAntul,,koinonia" qi inseamnd.,a avea toate
lucrurile in comun". Fird indoiali, aceastasugereazi cb acegtievrei evlaviogi nu numai cd au impdr{it
I
a fondurile lor slrace cu cei care aveau nevoie, dar de asemeneaau imptrrtigit suferinlele lor. Totuqi,
aceastdpirtdpie a dus la mild 9i acestcuv6nt estetraducereacuvdntului grecesc,,sunpatheo"din care
obginemcuviintirl ,,simpatie".Inseamnd.,a simti cu cineva, a avea simpatie fa$ de cineva". Acegti
I
evrei au primit cu bucurieripirea averilorintrucdtqtiaucd in ceruri au avu{ii mai bune,carediinuiegte.
Vi amintili, incd o datd,cd cei {bri semnul fiarei nu vor a\/eanici o avufie,

CONCLUZIA ACESTUI SUBIECT - 10:35-36

t
Versetele35: ,,Si nu vfr p5rfrsi{i,deci,incredereavoastr6pe care o agteaptfio mare rflsplitire!'n

a
Autorul aduce in discu(ie doul chestiuni. Mai intAi, in versetul 35, el ii indeamnd sd nu
plriseascd increderealor qi apoi, in versetul 36, subliniazdnevoia lor de rdbdare.Cuvdntul ,,incredere"
inseamni libertate deplini tn vorbire gi astfel ceea ce autorul spune despreacegtievrei este ce trebuie
,l
sd aibl un curaj liber, neinfricat gi chiar optimist. Versetul imi aduce aminte de cdntarea pe care
obigrruiamsi o cdnt muili aniin urmi - ,,Ce va fi c6nd Impdratulva veni?". Ultima stroft spune:
,,O,fralilor, fif.i ca oamenicareaSteapld
,l Zorii se aratd la rdsdrit
$i steagurilefluturd lq Poarta mare a Cerului
Acum esteconflict, dar tn curdnd va fi sdrbdtoare
J indurarea Si idevarut se vor tntdlni clin nou
Vrednicestel{ielul care afostjunghiat
Putp,msd suferimacum
,J El ne va cunoa$teatunci
Ce vafi cdnd impdratul va veni?"

Ceea ce se va potrivi pentru acegti evrei din timpul acelor ani ingrozitori din perioada
Necazuluicel Mare estecu siguranldceeace se potriveqteBisericii acum, ,,Ce va fi cdnd Impdratulva
veni?" $i apoi. in versetul36, subliniazi nevoiafundamental5a evreilor,nevoiade rdbdare.
"l

I
Versetul36: ,,Cflciave{i nevoiede r6bdare,ca, dupil ce a{i implinit voia lui Dumnezeu,si pute{i clptrta
ce v-a fost filgiduit."

CuvAntul ,,rdbdare"traducecuvdntul grecesc,,hupomene"gi tnseamnd,,a rdmdnesub". Si ne

amintim cd acegticr,r,*isufc'rcauirr timpul acesteiperioadede istorie mondiali. Ei vor fi subieotul
celor nrai dureroasepersecufii care au fost experirnentatevreodati de nafiuneatulburatd a Israelului.
Aceasti perioaddestenumitd ,,PerioadaNecazuluilui lacov". Toli cei carevor trii pe planet6,inclusiv
a
evreii din acesttimp deosebit,vor puteasi scapedin Necazulcel Mare primind semnulfiarei. Totugi,
primind semnulfiarei, ei vor aveapartede o mdsurf,deplinda mdniei divine. Prin urmare,to{i cei care
vor trdi in aceaperioadEvor aveadoui alternative,fie s5 sufereminia fiarei, fie mAniaMielului. Ceea
ce autorul lc spune acestorevrei este ci trebuie sI rimflnl sub prigoanape care o sufereauin acel timp
deosebit.Vechiul Testament prezice ctr aceastdperioadSde suferin!treste necesardpentru ca poporul
a
I
lsraelsi fie cur6tit;pentruca ei sEpoatddevenivasul binecuvintlrii divine pentrutoatefamiliile lumii.
Proorocul lsaia se referd la aceastain Isaia 48 versetul 10, ,, Iat6, te-am pus in cuptor, dar nu te-am
gdsitargint;te-am ldmurit in cuptorulurgiei". Din nou, in versetulI l, prooroculspune,,, Din dragoste
pentruMine, din dragostepentru Mine vreau sd lucrez! Cdci cum ar putea fi hulit Numele Meu? Nu
voi da altuia slava Mea". $i apoi, in versetul 1.5,el declar[, ,, Eu am vorbit, gi Eu l-am gi chemat;"
(referindu-sela Israel) ,,Eu l-am adus, gi lucrarealui va izbuti". Dupd ce evreii credinciogivor face

l3l
 L
voia lui Dumnezeu;ceeace inseamndcd vor rlmdnesubprigoand,versetul36 af-rrm6, ,,si puteticipdta
ce va fost flgiduit". Cuvdntul,,{hgdduit"estetradesdintr-uncuvdntgrecescinteresant,,komiso'].
t
Inseamnd ,,a primi gi a ducefie un obiect,fie o cinstepentrufolosireagi bucuriacuiva".La sfdrqitul
perioadeiNecazuluicel Mare Israelva primi toati bucuriagi toateprivilegiiledin binecuvdntdrile t
Imp[rltiei. Aceasta,binein{elesse leagf,de IsusMesiacareva fi Impirat in Ierusalimgi tgiagulS[u nu
numaicd va adipostipoporulIsrael,ci va aduceconducere pestetoatenaliunilelumii. In Apocalipsa
capitolull9 versetele6 Si 7, Ioan prezintdo sceni din cer. Domnulse va intoarceatunciimpreuni cu t"
Bisericape plapetaPim6nt pentrua preluaconducerea qi Ioan relateazd
urmitoarele,,, $i am auzit,ca
un glas de gloati multd, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tuneteputernice,care zicea:
,,Aliluia! Domnul,DumnezeulnostruCel Atotputernic,a ?nceputsi impdrSfeascd. Si ne bucurdm,sE I
ne veselim,qi sd-lddmslavS!Cdcia venitnuntaMielului;sofiaLui s-apregdtit".Seobserviin aceste
versetecl aceastdscen6din cer includegi Biserica,Mireasalui Hristos.Domnul Isus vorbind despre
ripirea Bisericii in loan 14 a spuscd dupi ce se va intoarcesi-$i rdpeasciBiserica,vom fi pentru
I
totdeaunacu Domnul. Prin urmare,cdndDomnul se va intoarcepe planetaPdmdntpentrua-$i aqeza
impdrdfia, noi,Biserica,vom fi acoloca Mireasda lui Hristos. Ji
.-

PROMISIT]NEA iNTOARCERII DOMNULUI 3t

37:,,incllpufin5,foartepu{inflvreme$i Celcevineva veni,9inu va zilbovi."
Versetul
3i
Ajungdndla acestversettrebuiesdne gdndim,inci o datl la evrei.in ceeace privegteBiserica,
noi agteptimintoarcerea Domnului,estein contextulinerenfeiintoarceriiLui in oricemoment;in orice
clipd; la clipireaochilorDomnulva veni s6-$iia Biserica.Vom fi rlpi{i gi astfelvom fi cu Domnul s
pentrutotdeauna.Cu alte cuvinte, noud nu ni se cere sd-L agteptdmpe Domnul sd se intoarcdo
perioadblung[ sauo perioadi scurtf,de timp, venireaLui pentrunoi esteinerentd.Totugi,acestorevrei
li se spuneci pestepu{in6vreme,Hristosseva intoarce,de fapt.Limbagreacdestefoarteputemicdla
3
aceast[afirmatie.inseamnf,,,pestefoarte,foartepuJintimp Hristosse va intoarce".in timpul acelor
ani ingrozitori din Necazul cel Mare fiecareceasva p6reaca o veqnicie.Totugi, acestverset al
fdgdduinleile reamintegte acestorevreiirnpresuraficd mai estedoarpufindvremep6.ndcdndHrisfosse
3
va intoarcegi igi va agezaimpdrdfia.$i apoi, din nou, autorulfolosegteo expresieevreiascI,,,Cel ce
cine va veni". Era o expresiefolosit[ cu privire la Mesia evreilor.In Matei capitolulI I ucenicul
relateazievenimentulcAndloan L-a intretratpe Domnul daci esteMesia.PentruIoan Botezdtorul,
.r
circumstantele luaserf,o intorsituri ciudatf,.Poporullsraelnu numaic[ a respinsmesajullui loan, dar
L-a respinsgi pe Mesia.loan era in inchisoaregi evidentcd trebuiesi fi fost asaltatde indoieli.in
versetele2 gi 3 din Matei 11 esterelatatmomentulin care Ioan a trimis doi dintre ucenicii sii la
a
Hristos qi ei L-au intrebat,,,Tu egti Acela care are sd vind sau sd aqteptdmpe altul?" CAndacegti
uceniciau folosit fraza,,careare sd vin6", {drdindoialdcd in minfile lor foloseautitlul mesianicgi 3
doreausi qtie daci Isusera de fapt Mesia.Expresiaera,de fapt,imprumutat[gi ugormodificatddin
Habacuc2 versetul3, dar in perioadain care a trdit Domnul aceastlexpresias-a intdrit in mintea
evreiascd.Prin urmare,ceeace autorulspunein versetul37 estecd in timp ce ei trebuie sd rabde 3
suferin{ain timpul Necazuluicel Mare,va fi doaro micdperioadlpdn[ cdndMesiase va ardta.
3
MOTTO-UL EVREILOR DIN NECAZUL CEL MARE

Versetul38: ,,$icelneprihlnitva trSi prin credinff,:dar dacndI inapoi,sufletulMeu nu g6segte

pllcere
3
in el.tt

:{
Autorul citeazdaici din Habacuc capitolul 2 versetele3 gi 4, ,, Cdci este o proorocie, a c6rei
vreme este hotdrdtd,se apropie de implinire, gi nu va minJi; daci zdbove$te,agteapt-o,cici va veni gi
se va implini negregit.trat6,i s-a ingimfat sufletul, nu este fErd prihand in el; dar cel neprihdnit va trdi
prin credinp lui". Observa{icd verseteledin Hbacucsunt mesianicegi fac referirela Isus Mesia careva
3
zdrobi Satanocralia $i va instaura impdrdlia. Habacuc ne asigurd c6 prorocia este pentru o vreme
hotirAti, ceea ce inseamnd sfdrqitul Necazului cel Mare gi care se va petrece cu siguran{6. $i apoi 3
132

3
tt
autorul$i procrocul din Vechiul Testamentolerlbaza mSntuirii gi a biruin{ei-credin{a. in conditriile
Vechiului Legdmdnt Mozaic baza erau {aptele. dar in condiliile Legdmintuiui cel Nou baza era
credinfa.Scopul lui DumnezeupentruIsraelaveas[ tie indeplinitintrucdtva fi o rbmigiti credincioasd
de evrei atunci cAnd Hristos se va intoarce pe planetaFdm6nt.Dar autorul avertizeazdpe oricine ci nu
trebuiesd definapoi; ceeace inseamndsd nu govdiascdde fric5. Din nou si ne amintim zilele in care
vor trdi ace$tievrei. Confruntdndu-secu m6nia Antricristului vor fi determina{isd se teamd dar fiecare
persoanlesteaverizatdin mod individual sd nu dea inapoi datoriti fricii.

SIGURANTA CREDINTBI

Versetul39: ,rNoiinsi nu suntemdin aceiacare dau inapoi ca sii se peardd,ci din aceiacare au credin{5
pentrumintuirea sufletului."

Autorul face aici referire la doud grupuri. Mai intdi, cei care dau inapoi ca si se piardd gi, in al
doilea rdnd, cei care au credinld pentru mdntuirea sufletului. Cuv6ntul ,,piardi" traduce cuvdnul
grecesc,,apoieia" qi inseanrn5,,a infrdnge, a distruge" gi are conota{ii de distrugereveqnici. De
exemplu,in Ioun 17 veisetul 12, in rugdciuneade Mare Preot a Domnului nostru cdnd face referirela
Iuda. El afirmd,,, gi nici unul din ei n-a pierit,in afardde t'iul pierzdrii".Din nou, in Apocalipsa17
versetul8, ref,erindu-se la Anticrist, Ioan spune,,, Fiara pe careai vdzut-o,era, I nu mai este.Ea are si
se ridice din Addnc, gi are sd se duci la pierzare". Prin unnare, autorul se retbrd aici la evreii care au
ajuns la cunoattereaadevdruluidar au dat inapoi in loc sd rabde suferin{eleevreilor credinciogicare
vor fi acceptatcondiliile Legdmdntului cel Nou qi care vor a$teptaintoarcereaDomnului. Daniel
vorbegte despre aceastain capitolul 9 versetul 27. Vorbind despre cei gapte ani de necaz gi despre
poporul evreu,el spune,,, El" (Anticristul) ,,va face" (sauva confirrna),,un legdmdnttrainic cu mul1i,
timp de o sdptdmdnd."Ceea ce Daniel vrea sd spund aici este cd vor fi mul{i Israelili care vor face
Leglmdnt cu Anticristul. Apoi Daniel continui sd spuni, ,, dar la jumdtatea sSptdmdnii"(ceea ce
inseamnd dupl o perioadd de trei ani gi jumdtate din necazul cel mare) ,,va face sd incetezejertfa gi
darul de mdncare". In aceastdperioadS,Anticristul i;i va proclama intenfia lui de a fi conducitorul
planetei gi va pretinde cd este Dumnezeu.Prin urmare, in acesttimp vor fi cu siguranld aposta{iludei
care se vor alitura Anticristului in rizvrdtirea lui. Totuqi, vorbind despreevreii credincioqi,autorul
spune!,,Noi insd nu suntemdin aceia",(adici din cei caredau inapoi ca sd se piardd),,ci din aceiacare
au credin!6pentnr mintuirea sufletului". Expresia,,pentrumdntuireasufletului", incd o datd, este un
conceptevreiesc1;icere explica{ii ulterioare..,Suflet" estetraducereacuvdntului grecesc,,psyche"gi,
?n ceea cS ii priveEtepe evrei, aceastaera o extindere a conceptului folosit in cuvdntul evreiesc
,,nepes".In Vechiul TestamentcuvAntul.,nepes"nu era recunoscutde evrei ca o entitatespiritualScare
existain afara trupului. Era folosit in generalpentru a indica pe oameni ca indivizi sau pe animaleqi
esentalor total6.I)e excmplu,in Genesa1 versetul20 ni se spune,,, Sd miguneapelede viefuitoare"gi
aici estetradesdin cuvAntulebraic ,,nepes".IntorcAndu-nela creareaomului, in Genesa2 versetul7 ni
se spune,,, I)omnul f)umnezeul-a l?cut pe om din {drdnapdm6ntulr"ri, i-a suflat in ndri suflarede via{i
gi omul s-a fEcut astfel un suflet viu" sau ,,nepes".Astfel, in mintea evreiascl cuvdntul ,,suflet" ar
reprezentaomul in totalitatealui - trup, suflet gi duh. Din nou, Domnul s-a referit !a acestprincipiu
cdnd s-a confruntatcu Saducheiiin Matei 22. Acest grup de ludei, Saducheii,nu credeauin invierea
din mor{i. De asemeneanu credeaunici in alte pdrli ale Scripturii cu excep{iaPentateucului, careerau
primele cinci c[r1i ale Bibliei. in versetele3l gi 32 din Matei 22, Domnul a spus,,, Cet privegte
invierea rnorfilor, oare n-a{i citit ce vi s-a spus de Dumnezeu,cSnd zice: ,,Eu Srrnt Dumnezeul lui
Avraam, Dumnezeul lui Isaac, gi Dumnezeul lui lacov?" Dumnezeu nu este un Dumnezeual celor
morfi ci al celor vii." l)omnul demonstreazd a\ci din Pentateucci va fi o inviere din morfi, doar pentru
cd f)umnezeuvcde omul in totalitatealui --tnrp, suflet qi duh. $i, astfel,cei trei patriarhimenfiona]i
vor participa la inviere. Acum chestiuneainteresantdpe care autorul o aduce in discufie este cd in
versetul38 Dtrrnnezeuface referire la tl lnsugi ca avdnd un suflet"Folosegteexpresia,, sufletul Meu
nu gdsegtepldcerein el". Aceastase referddoar la Isus Mesia careva domni in trupul Sdu inviat peste
sfinlii inviati gi prosldviti. Din nou, cuvAntul,,mdntuit" trebuie inleles in sensul lui evreiesccare se
leagf,de zdrobireaSatanocra{iei gi venireaimpdrdlieiMesianice,

133
 J
CAPITOLUL 11 J
Am ajuns la marelecditol desprecredin{i din aceastdEpistold.inaintede a trata acestmare
tratatdesprecredinf[ strrecunoagtem la ce stagiuam ajunsin aceastiEpistold.In ceeace ii privegtepe
J
cititorii evrei,ei au descoperitci Vechiul Testamentcu preofialui gi cu jertfele animaleloresteacum
completinutil gi cd acumesteeficientLegdmintulcel Nou in sAngele lui Isus.Ei igi vor da seamacd
Legdmdntulcel Vechi cu principiul lui dominantal Legii qi al faptelorcare nu puteaniciodatdsd
mdntuiasc[estein mod completpus deoparteqi ci Legdmdntulcel Nou cu principiul lui dominantal
harului carea deveniteficientprin credinli esteacumparteabinecuvdntatla acestorevrei carecred. 3
Marele adevir care trebuie recunoscutgi accentuatestecredintapentrucd numai prin ea bog[tiile
harului pot fi deschisepentru credincios.Wesley c6nta odati, ,,Credin{a,credin{aputernicdvede
fbgiduinfagi priveqtedoar la Dumnezeu,r6dein fala imposibilitdlilorgi strigi cf, toatese vor face".
Autorul va demonstraci credinfaa fost intotdeaunametodalui Dumnezeu.Va accentuaaceastain
versetul6 undeafirmI, ,, $i fErdcredinp estecu neputin{isd fim plicufi Lui! CScicine se apropiede
Dumnezeu,trebuie s6 creaddcd El este,qi ci rdsplSte$te pe cei ce-L caut6". Prin conducereagi 3
cilduzireaDuhului Sffint autorul va descoperi personaje specificedin Vechiul Testamentpentru a
demonstra ci harulgi m6ntuirealui Dumnezeuvin doarprin credinp.
3
CREDTNTA - rt:r-S
ESTEDEFTNTTA 3
o puternicl incredin(are
Versetul1: ,,$i credinfaesteo incredereneclintitiiin lucrurile nf,dtrjduite,
desprelucrurilecarenu sevid."
3
Autorul ne oferdaici doui adeviruriimportantelegatede credinf[.Mai intdi,esteo incredereneclintitd
in lucrurilenddljduite qi, in al doilea rdnd,o puternici incredinfaredesprelucrurilecare nu se v[d.
3
Pentrucd nu estenici un articol hotirdt inainteacuvdntului,,credinf6"trebuie s6-l tratim ca pe o
concepfieabstractd. Undeestefolositarticolul,firegtecb sefacereferirela descoperirea
cum il gdsimin Noul Testament.
adev[rului,aga
De exmplu,noi trebuies5 ap6r6mcredin{alIsati in Scripturi.Totuqi,
3
credinfafolositi in acestsensabstractse cere sd fie in{eleasica un fapt real care nu estedesoperit
simfurilor.Un teolog a desriscredinfaca o ,,vederereal6".De fapt, mulli din proorocii Vechiului :J
Testamentsuntdescrigica ,,vdzLtori".Prin urrnare,ar puteafi rezumatlca ,,credinfainfelegeca pe un
fapt real ceeace nu estedescoperitsimlurilor".In vielile noastreobignuitede zi cu zi noi trebuiesi
exercitim in mod frecventacestfel de credin{a.imi arnintescci acummulli ani in urmi cdnd am -t
intdlnit-oprima datl pe fata careaveasi devinSsoliamea,i-am scrisdin oraqulmeu undelocuiamin
Gateshead citre locuinlaei din Glasgowexplic6ndu-icd aveamun concediupe AugustBank Holiday
Mondaygi cd voi lua trenul sd o vizitez.Am scris-ope loc Ai iubitameanu aveacum s6-miconfirme =
ci va fi in gar[ in Glasgowpentrua mi aqtepta. Cdndam urcatin trenin garacentrali in New Castle
am fdcut-oprin credinf5,gtiindci iubitameam[ va aStepta. Nu am primit nici o confirrnarein scrisca
=
va fi acolo cdnd am inceputcilltoria prin credinfd.in amintescfoartebine momentulcdnd trenul a
ajunsin garaQueenStreet,Glasgow.Am privit plin de teami in jos spreperonpentrua vedeadaci
iubita mea mi agtepta;destulde sigur cd era- credinfaa fost rlsplititd. Dupi ce am infeles acest =
adev6r,autoruladucein discufieprima chestiune,gi anumecd credinfaesteo incredereneclintitdin
lucrurilenlddjduite..,incredereneclintit[" traducecuvintelegrecegti,,hupo"careinseamnd,,sub" gi
,.stasis"careinseamnd,,a sta".I)in punctde vedereliteralinseamnd,,cevacarestd sub" ca de pildl o 3
temelie. Cuv6tul a fost adeseafolosit pentriu titlurile de proprietatein legitur[ cu stdpdnirea
propriet[lii. ,,Lucruri" traducecuv6ntulgrecesc,,pragrna"gi inseamnd,,cevace a fost frcut sau
indeplinit".Din el oblinemcuvintul romAnesc ,,pragmatic".$i astfelprimul lucru pe carecredin{ail 3
indeplinegte cu ceeace a fost indeplinitprin Hristos.$i apoi,
estecd ne aduceTitlurile de Proprietate
in al doilearind, autorulspunecI credinlaesteo puterniciincredin{are desprelucrurilecarenu sevdd.
Expresia,,puterniclincredinlare"traducecuvAntulgrecesc,,elegchos" gi inseamni,,o dovad6".incl o
datd,,,lucruri" estetraducerea cuvdntuluigrecesc,,pr&grna"gi astfelesteun fel de dovadi a lucrurilor
care nu pot fi vSzutedar care au fost deja indeplinitegi desivdrgite.Acum sd ne intoarcemasupra
3
t34
J ..1
|'

;i
i,l-
acestuiversetgi s[ vedem inaintareaacestuimare adevlr pe care ni-al prezintI. Mai intdi, avern
'l'itlurile
exercitarea credin{eisimplecarene punein mAini de proprietate,acesteafiind incredinfarea
cu privire la slsvaviitoarepe careincd nu am vdzut-o.Acum c61ivaani in urmdeu impreuni cu sotia
meaam terminatde plitit ipotecapentrucasanoastrd.imi amintescfoarteclar ziua in caremi-a fost
dat titlul de proprietatecaredemonstracb eu eramsingurulproprietaral domeniuluiin carelocuiam
noi. Acesteacte erauincredereaneclintiti gi incredinfarea puternic6a dreptuluimeu de proprietate.
Totugi,nu eranevoiesd-miexercitvreocredinfdin legiturl cu proprietatea in caretriiam. Puteams6o
v5d,sd o simt gi, de fapt, locuiamin ea.Totuqi,cdndne punemincredereagi credinlain DornnulIsus
auzimcuvinteleSaledin loan 14,,, Eu Md duc s5vd pregdtesc un loc. $i dup6ce Md voi duceqi vd voi
pregdtiun loc, M6 voi intoarcegi v6 voi luacu Mine,ca acoloundeSuntEu, s1fi1igi voi". Noi credem
gi,crezdnd,primim Titlul de Proprietate gi siguran{aci Domnulne va duceintr-o zi in acelloc pe care
l-a pregdtitpentrunoi qi astfel vom fi pentrutotdeaunacu Domnul.Nici unul dintre noi nu a primit
acesteprivilegii incredibilepe bazafaptelornoastre;am primit totul prin harul lui Dumnezeugi prin
credin(i.Dupdce a definit credin{a,autoruladuceacumexempledin VechiulTestament.

Versetul2: ,rPentruci prin aceasta,ceidin vechimeau cipitat o buni mflrturie."

Acest verset, bineinfeles, ne duce inapoi la versetul 1. Ceea ce autorul vrea sd spunl este cd
prin aceasta,adici prin exercitareacredin{eicei din vechime au cdpdtato bund mdrturie. ,,Au cip6tat o
bund mirturie" este traducereacuvAntuluigrecesc,,martureo"ceeace inseamnd,,a aducemlrturie".
Timpul la care cuvdntulestefblosit aratdcd cei din vechime.adicdcei cun Vechiul Testan'rent au dat o
bun6 mdrturie. Dr Kenneth Weist traduce versetul, ,,Pentru cd aga cum cei din vechime au purtat
mdrturia", Ceea ce autorul spune prin autor este aceasta,,,Vreau sd vorbesc de cei din Vechiul
'festament
care qi-au execitat credin{agi gi-au dus mdrturia. Ei au lucrat dupd voia gi pldcereamea".

PRICEPEREA ADUSA PRIN CREDTNTA

Versetul 3: ,,Prin credin{il pricepemcfl lumea a fost filcutii prin CuvAntul lui Dumnezeu,agacA tot ce se
veden-a fost filcut din lucruri caresevild."

Primul subiect pe care autorul il aduce in disculie in acest verset este ci prin credinfd oblinem
capacitatea de a in{elege. CuvAntul ,,pricepem" traduee cuvintul grecesc ,,noeo" qi inseamnd
,,inteligenf[ care gdndeqte;care se gdndegtela un subiect foarte atent". Am un nepot, Mark, care suferf,
sindromul Drown. Intr-o zi cAnd l-arn vizitat pe Mark, nepotul meu, mi-a spus cd trebuia si faci un
exerciliu ca temd pentru acasd gi m-a intrebat dac6 l-ag putea ajuta. Exercitiul era si demonstreze
printr-o diagrami un circuit electric. Pentru Mark conceptul era foarte greu de infeles din diagrarnadin
cartea lui de studiu. in orice caz, i-am promis s6-l ajut sd in{eleagdprin intermediul unui experiment
simplu. in seara urmdtoare am adus nigte fire, nige baterii gi un bec. LegAnd bateriile de bec intr-un
mod specific s-a creat un cirouit electric Ai becul s-a aprins. Mark a avut o mare bucurie si deconecteze
gi si reconectezegi a privit efectul pe care-l avea asuprabecului cAndcircuitul era intrerupt gi cdnd era
reluat. Treptat printr-o inteligenfd care gAndeqteel a putut s[ in{eleagi cum functioneazd un circuit
electric. Acunr, ceea ce autorul doregtes[ spuni este c[ prin credintd noi primim aceast6inteligenf5
care gAndegteqi pricepem cum a creat Dumnezeu acest intreg de spaliu gi timp in care triirn noi.
Cuvintele ,,a fost fficuth" traduc cuvAntul grecesc,,katartizo" qi inseamnd,,a aproviziona sau a echipa
pentru un scop". Astfel, descoperim cS aceastdin{elegere care g6nde$tene ajutd sd in{elegem ci
Dumnez.eua aprovizionat gi a echipat lumea pentru un scop. Cuvdntul grecesc pentru ,,lume" este
o,aion".Inseamn[,in primul rdnd, o perioad[ de timp dar includede asemeneatot ceeace s-a petrecut
in acea perioadd de tinlp". Astfbl descoperirnc[ Dumnezeu a creat aceastl lume gi universul intr-o
pericradhde timp care& fost echipatdgi aprovizionatf,pentru un scop. Apoi autorul aratl curn a realizat
Dumnezeu aceasta,gi anume prin Cuvintul lui Dumnezeu. ,,CuvAnt" este traducereacuv6ntului
grecesc,,rhema" gi inseamni ,,o exprimarearticulatf,".Cu alte cuvinte, Dumnezeua spus universului
s[ ia fiin1d.Apoi autorul rezumd acestadevdrminunat intr-o concluzie-,, A$o cd tot ce se vede n-a
fost fEcutdin lucruri care se vdd". Recentne-am renovatbaia la noi acasd.Priveamcum muncitorula
135
 -f
.-:l

adusfaianfagi diferitearticolede mobiliernecesare intr-o baie.$tiamci erauadusedintr-undepozitgi 3

priveamcum zi de zi muncitorulpuneaacestematerialediferitela loc. $tiamcd toateacestearticoleau
fost fabricatedin materialecarenu puteaufi vdzutede fapt.Agadar,nu eranevoieca eu s5-miexercit
vreo credinfl in legdturi cu modul in carebaia a fost renovatd.Totugi,atunci cdnd universula luat 3
fiin{6 la Cuvdntullui Dumnezeu,El a creat-odin nimic. Aceasti lume qi acest universcu toatd
complexitatea gi diversitatealui carea fost fdcutintr-o perioadilimitati de spaliuqi timp a fost creat
din nimic la Cuvdntullui Dumnezeu.Dar, ce estemai important,gtimcd Dumezeua creattoateacestea 3
pentruun scopcareva aveaca final prosldvirea NumeluiSdu.Chiarde la inceputulistorieifilosofii au
pus trei intrebdriimportante- ,,D unde venim?",,,De ce suntemaici?" qi ,,Undene ?ndreptdm?".
Mareleadevdrsubliniatin acestversetesteci prin credinli Dumnezeune dd pricepereagainc6t sd
3
putemrdspundela acesteintrebiri importante.
3
CREDINTA ILUSTRATA

Autorul prin cdl6uzireaDuhului Sfdnt vorbeqteacum despre$aptepersonajedin Vechiul

3
Testament,fiecare dintre ei fiind foarte cunoscutacestorevrei, pentru a ilustra binecuvdntdrilegi
privilegiileaduseprin manifestareacredin{ei. :t

NEPRIHANIREA PRIN CREDINTA 3

Versetul 4: ,,Prin credinfil a adus Abel lui Dumnezeu o jertf?l mai bunf, decAt Cain. Prin ea a cipAtat el
mf,rturia cA este neprihinit, cflci Dumnezeu a primit darurile lui. $i prin ea vorbeqte el inc6, cu toate cfl 3
este mort.t'

Autorul iqi incepeilustrafiileintorcdndu-ne la inceputulistorieiumane,referindu-sela Abel gi =

Cain. Existi semnificafiein faptul ci Abel esteprimul personajin Vechiul Testamentcare a fost
menfionat.intr-un fel, aceastaar puteafi anticipatpentruci face aici la m6ntuireapersonald.De o
importanfl fundamentalieste faptul cA putem fi m6ntuili doarr prin credinftrEi aceastain sdngele
=l
jertfei.Acestfapt va fi mai semnificativpentrumulli cititori evreicareinilial s-aubazatpe supunerea
fati de Legepentrumdntuire.Autorul spunec6,,, Prin credinfdaadusAbel lui Dumnezeuo jertlE mai
buni decdtCain". Jertfa lui Abel a fost mai bun[ datoritdcalitdlii ei, qi nu cantitdlii.Fdr6indoial5,
3
Abel a fost inv6{atde tatil siu. Adam, c6 de Dumnezeune putemapropianumai printr-ojertfd de
sdngeqi ela descoperitprin credin{6aceastidescoperire. Prin aceastljertli Abel a clpdtatmlrturia cI 3
esteneprihdnit.Intr-adevir ceeace autorul spuneestecI Abel a crezutCuvdntullui Dumnezeu,a
ac{ionatin conformitatecu el gi a fost declaratneprihdnitde Dumnezeuqi sAngele jertfei a dovedit
aceasta. Apoi scriitorulafirmi, ,, cici Durnnezeua primit darurilelui". El mergepdni acoloincdt si 3
explicesemnificaliaLegimAntuluicel Nou in sdngelelui Isus.Sdngeleanimaluluijertfit de Abel a
fost,prin urrnare,simbolulsdngeluiscumpal lui Hristos.Intorcdndu-ne la fratelelui Abel, Cain, el a
ignoratdescoperirea carei-a fost adus[ prin tatll siu gi, folosindu-gira{iunea,a preferatsI aducl o =I
jertfd a faptelorsale.La prima vedere,metodalui Cain paredestulde acceptabiln. De ce nu ar accepta
Dumnezeuceea ce fac mai bun pentruEl? Totugi,Cuv6ntullui Dumnezeuesteclar, ,,PrinfapteleLegii
nici un om nu poatefi indrep{it"gi ci neprihinirea oameniloresteca o hainl mdnjit6.Iudain Epistola
3
sa in versetulI I spune,,, Vai de ei! CSciau urmatpe calealui Cain".Iudavorbeqtede cei careau
respinsdescoperirealui Dumnezcu gi, in versstul I0, pronunll o acuzalienimicitoare, ,, Acegtia,
dimpotrivd, batjocorescce nu cunosc, gi se pierd singuri in ceea ce qtiu din fire, ca dobitoacele ftrd
3
minte". Refuzareametodei lui Dumnezeu adrrce pierderea mintii. Acest lucru este ilustrat in viafa
ulterioari a lui Cain care a devenit un ucigag.In acestpasaj luat de la inceputul istoriei autorul afirmd, 3
,, $i prin ea vorbegteel" (adicd, Abel) ,,incd, cu toate cd estemort" gi mesajul pe care l-a proclamat el
esteincd puternicAi clar. Mdntuireanu este prin fapte, ci numai prin lucrareasdvdrgiti de Hristos la
cruce. 3
3
136
JI J
nAprr PRrNcnnnnlA
Versetul5: ,,Prin credin{il a fost mutat nnofr Ue pe p{mdnt, ca sil nu vadil moartea.$i n-a mai fost gesit,
pentru cil Dumnezeu il mutase. C6ci inainte de rnutarea lui, primise milrturia cl este plAcut lui
Dumnezeu.tt

Caracteristicadominantd a versetului este cd Enoh a fost mutat de pe pimdnt ca si nu vadl

moartea.Cuvdntul ,,mutare" in greacd aratdcd Enoh a fost transferatfoarte repedede pe pimdnt in cer.
De-a lungul istoriei umane, fiecare credincios a ajuns in cer prin moarte. Totugi, Enoh nu a vdzut
moartea.Acum acest verset nu ne invaf[ ci Enoh a fost cu totul mutat in cer prin credint[ qi el a
manifstatcredinfaintr-un mod care a plicut lui Dumnezeu.in Genesa5 versetul22, ni se spune,,,
Enoh a umblat cu Dumnezeu". Cu alte cuvinte, viala lui Enoh a fost o umblare in credinti qi lec{ia de
aici este cd credinla creazd o relafie personalSapropiatd cu Dumnezeu qi aceastaa avut ca rezultat
mutarealui in':er. fnteresantestecd qi Iuda vorbegtede Enoh in versetele14 gi 15 din Epistolasa, ,, $i
pentru ei a proorocit Enoh, al gapteleapatriarh de la Adam, cAnd a zis: ,,laI[ cd a venit Domnul cu
zecile de mii de sfinfi ai Sdi, ca sd facd o judecatd impotriva tuturor, gi s6 incredin[eze pe topi cei
nelegiuili, de toate faptele nelegiuite pe care le-au fhcut in chip nelegiuit, gi de toate cuvintele de ocarS
pe care le-au rostit impotriva Lui acegti pdcitogi nelegiuili." Iuda face din nou referire la cei care au
refuzat metoda lui Dumnezeu de mdntuire gi vorbegtede judecata Lui asupra lor. De asemenea,este
interesantci Enoh a crezut in intoarcereaDomnului gi vorbegtede venirea I-ui cu zecile Lui de mii de
sfinfi.^$i in 2 impdra{i 2 versetul l1 citim ci Ilie a fost inii{at la cer; a fost luat la cer intr-un vArtej de
vdnt. In acestpasaj din 2 Impdra{i este relatatci au existat incertitudini teologice cu privire la inilfarea
lui IIie gi ci numai dupl ce l-au ciutat pe prooroc au fost convingi cd, de fapt, indl{arealui a avut loc.
Din nou, in Matei 27 versetele5l la 53, ucenicul vorbeqtede un grup de sfinfi care au inviat in
dimineafainvierii Domnului. Matei spune,,, $i indatdperdeauadiniuntrul Templului s-a rupt in dou6,
de sus pAnd jos, pimdntul s-a cutremurat, stincile s-au despicat,mormintele s-au deschis gi multe
trupuri ale sfinfilor care muriserS, au inviat. Ei au iegit din morminte, dupd invierea lui, au intrat in
Sfdnta cetate, gi s-au ardtat multora". in Levitic 23, citim despre cele gapte sirbltori ale Israelului.
Aceste sdrbitori aduc o schild profeticS a planului lui Dumnezeu de mdntuire. Prima sirbitoare.
Pagtele,a fost indeplinitacAndDomnul a fost ristignit in ziua de Papte.Matei spunecl $i-a dat Duhul
la ora trei dupd-am\azdpe paisprezeceNisan dupl calendarul evreiesc. Acesta era momentul cind
mielulde PaSteerajertfit gi astfel se indeplineaaspectulrpofetical acesteislrbdtori.A doua sirbdtoare
era a Azimilor care ?ncepeain ziua urmltoare, care trebuia sd fie Sabatulevreiescgi finea o perioaddde
Faptezile. Azimile vorbescdespreabsen{aplcatului gi Domnul a spuscd El estePdineaViefii. Astfel,
sdrbitoarea a fost indeplinitl in Domnul nostru care a spus ci El este PAinea care vine din cer.
invdldturi cu privire la a treia sdrbtrtoare,Sirbitoarea Primelor Roade,sunt adusein Levitic 23 qi ludnd
versetul 11, spune,,, El sd legenesnopul intr'o parte $i intr-altainainteaDomnului, ca sd fie primit:
preotul s5-l legene intr-o parte qi intr-alta, a doua zi dupd Sabat". $i momentul morlii qi invierii
Dornnului cidea in ziua cdnd era SirbStoareaPrimelor Roade, duminicd gaisprezeceNisan in
calendarulevreiesc.Bineinfetrcs, aceastaa fost ziua El a inviat din morti. Dar Matei spunecd ?naceeagi
zi au inviat gi alli sfin1i. Pentru ca aceasti sSrbStoaresd poati fi indepliniti in mod complet in aspectul
ei profeticera necesarca acegtisfin1isi fie inviafi in acelagitimpcu Domnul. Pavel adevere$te aceasta
?n I Corintcni 15 versetul 23,,, dar fiecare la rdndul cetei lui. llristos este cel dintdi rod; apoi, la
venireaLui, cei ce sunt ai lui Hristos".C I Schofieldface un comentariuinteresantdesprerelatarealui
Matei cu privire la aceastdinviere. El spune,,.Nu ni se spunecd acestetrupuri s-ar fi intors in mormdnt
qi nici nu artrebui sAdeducem.Snopullegdnat,Levitic 23 versetelel0la 12, simbolizeaziinvierea lui
Hristos, dar un snop implicd pluralitate. Era un singur grdunte de grdu care cddea la pdmAnt prin
ristignirea gi ingroparealui Hristos, Ioan 12 versetul24.Afost un snop carea inviat. Concluziaestecd
acegtisfinli cu,, duhurile celor neprilrSnili,ltcufi desdv6rgili",Evrei 12 versetul23,,din rai au mers
cu Isus", Efeseni4 versetele8 la l0,,.in cer" ". Ceea ce estc sugerataici este cd acegtisfinfi inviafi
sunt primele roade ale marelni secerigcare va fi strAnsintr-o zi. In FapteleApostolilor I versetul9
citim c5 Hristos Insuqi a fbst iniltat. Dar menliunea finaltr cu privire la rdpire este in legdturl cu
Biserica, 1 Tesaloniceni4 versetelel3 la 18,,, Nu voim, fra{ilor, sd fifi in necunoqtinfddesprecei ce
au adormit, ca s5 nu vd intristati ca ceilalli, care n-au nddejde.CSci dacd credemcd Isus a murit gi a
inviat, credem gi cd DumnezeLtvaaduce?napoiimpreundcu lsus pe cei ce au adormit in El.lat5, in
t37
 .dt
-{
adev6r,ce vd spunem,prin Cuvdntul'Domnului: noi cei vii, care vom rdmdneapdnd la venirea -'-lt
Domnului,nu vom lua-oinainteaceloradormili.Cdci insugiDomnul,cu un striglt, cu glasulunui
arhanghelgi cu trAmbifalui Dumnezeu,Se va pogor6 din cer, qi int6i vor invia cei mo(i in
Hristos.Apoi, noi cei vii, care vom fi rdmas,vom fi rdpifi to{i impreundcu ei, in nori, ca s5 =
intdmpindmpe Domnul in vdzduh;gi astfelvom fi totdeaunacu Domnul.mdngiiali-vd,deci, unii pe
altii cu acestecuvinte".LuAndtoateacesteexemplecu privire la rdpire,vor fi evrei carevor citi acest
pasajdupi rdpireaBisericii.Bineinieles, acesteveniment va fi unui mondial,cr?eva $oca$i va aduce =
nedumerirefiecdrui necredinciosl6satin urm6. Totuqi, aceqtievrei care se vor intoarcela Hristos
pentrumdntuirevor recunoagte faptul cd tofi sfinfii care au fost ripili din timpul lui Enoh au fost
mutatiin cerprin credin{ain lucrareasivdrgiti a lui Hristos. 3
=
TEMELIA CREDINTBI

Versetul6: ,,$i {iirfl credin{6estecu neputin{isii fim plilcu{iLui! Cici cinese apropiede Dumnezeu,
trebuiesil creadilci El este,gi cll rtrsplf,tegte
peceice-Lcaut6." "{l
Aici autorulformuleazd un adevSrfundamental gi universal, vegnicin,aplicafialui. Afirmalia =
de inceputar puteafi parafrazatd, ,,Fdri credin!6niciodati gi in nici un fel nu va fi posibil s[-i fim
plicufi lui Dumnezeu".Apoi autorulsubliniazddoud adevdrurifundamentale pentrucei care vin la
gi
Dumnezeu Il aceept6.Mai intdi, trebuiesd creadi ci Dumnezeuestegi, in al doilearAnd,ci El ii J
rispldtegtepe cei ce-L cautd.Dumnezeuvorbeqtede credintain existenfaLui. Minciuna adusdde
diavolul incd de la inceputul istoriei umaneeste c6 Dumnezeunu existtr.La sfrrgitul veacurilor,
:{
proclamaliaAnticristului,omul lui Satan,estecd el e Dumnezeu.Pavelsubliniazi,in Epistolacitre
Romani,cd existdo mdrturiepotrivitdcaredovedegte existenfalui Dumnezeu.in capitolul I versetut
20,Pavelspune,,,in adevdr,insugirilenevdzute ale Lui, putereaLui vegnicdgi dumnezeirea Lui, se
vid l6murit,de la facerealumii, cdndte uili cu bdgarede seamSla ele in lucrurilefhcutede El. Aqa cd ll
nu se pot desvinovdfi".Apoi, in al doileardnd,autorularati acestDumnezeual dragosteiii rdspldteqte
pe cei ce-L cautd"Cuvdntul..rispl6tegte" din aceastdfrazl traducecuvAntulgrecesc,,ginomai".
Conceptuldin spateleacestuicuvint estecd Dumnezeu nu numaicd rdspldtegte, ci ii rdspldtegte pe cei
=l
I

careIl cauti cu adevirat.Astfel, oricinese apropiede Dumnezeuprin credinfdvadesoperiin celedin

urmd cI Dumnezeuii rdspltegte,de fapt, pe cei care-[,cauti. Dar observa{ictr se insistScI acest -tl
Dumnezeual dragosteitrebuieciutat cu adevdrat. Ar trebuisdne amintimpildaDomnuluidin Luca I I
versetele 5 la 10.Pildaestedespreun prietencarea cerutajutorulvecinuluisiu. La inceputvecinulnu
i-a rdspunsdar insistenlavecinuluia adusde faptrezultatulciutirii sale.in versetele 9 qi 10 din pild6 q
Domnulne oferi urmdtoarea garantie,,, De aceeaqi Eu vd spun:Cere{i,gi vi se va da: cdutafi,gi ve{i
gdsi;bateliSi vi se va deschide.Fiindcdoricinecere,capdt6;cine cautdgisegte;gi celui ce bate,i se
deschide".ImpdratulDavid a invdlat acestadevdrgi despreacestane esteprezentatin Psalmul40 T
verseteleI la 4, ,,imi pusesemnddejdeain Domnul, gi El S-a plecatspre mine, mi-a ascultat
strigdtele.M-a scosdin groapapieirii,din fundulmocirlei;mi-apuspicioarele pe stdnc6,qi mi-aintdrit
paqii.Mi-a pus in gurdo cAntarenou5,o laudi pentmDumnezeulnostru.Mulli au vdzutlucrul acesta, =1
s-autemut,gi s-auincrezutin Domnul.Fericede omul, careigi puneincrederea in Domnul,gi carenu
seindreaptdsprecei trufagigi mincinogi".
f.
nAspr.arA CREDTNTET I.
Versetul7: ,,PrincredinfilNoe,cAnda fostingtiinfatde Dumnezeu desprelucruri careinci nu sevedeau,
gi, plin de o teami sfint6, a fflcut un chivotca s6-giscapecasa;prin ea,el a osinditlumea,gi a ajuns J
mogtenitor al neprihlniriicaresecapitiiprin credinfil."

Faptulcb Noe a fost ingtiinfatne reamintegte

Necazului
de cititorii evrei ai aceateiEpistoledin timpul
cel Mare,de inqtiin{iriledin capitolult0 gi in moddeosebit versetul31,,, Grozavlucrueste
I
sd cazi in m6inileDumnezeuluicelui viu". Noe, agacum ne estearitat, a fost inftiin{atde lucruri pe
carenu le vdzuseinc6.De exemplu,Noe nu a vdzutvreodatd ploaiegi ideeacd va fi un potopuniversal I
138
.I
 a fost, fdri indoiald, abstractl gi ridicolS pentru necredincioqiidin acele zile. intr-un fel cititorii evrei
vor recunoagteaseminirile cn-rpozilia lor. Igi vor arninti din Vechiul Testamentc5 Necazul cel Mare
este PerioadaNecazului lui lacov. Hristos Insugi a ingtii@t na{iuneacd c5 va fi o prigoanl fdrd .
precedentqi dezastre la scard nemaipomenitd.Apoi versetul spune cd datoritl ingtiintlrii lui
Dumnezeu,Noe a fost plin de o teamd sfhnt5, Unii comentatori sugereazd,c'|africa dd probabil o
impresiegreqitd.Traducecuvdntul grecesc,,eulabeomai".Vincent explicd acestcuvdnt astfel,,,Noe a
ac{ionatcu multd grijd, cu o pruden{i plind de respectin legdturdcu lucrurile pe care Dumnezeui le-a
impirtdgit,pe care totugi inc6 nu le-a vdzut Ei pe care totuqi le-a agteptatplin de increderein puterea
Cuv6ntuluilui Dunrnezeu".imi amintescci in timpul primelor luni din al doilea rdzboi mondial cdnd
eram doar un bdiefel cum il priveam pe htal meu care s[pa o groapi uriaqd in gridina noastri din
spate.El mi-a explicat ci fhcea aceastapentru ca si poatl fi construit un addpostimpotriva raidurilor
aeriene.Imediat dupd ce addpostul a fost terminat, intr-o noapte intunecoasdam auzit sirena care
anunfaun raid aeriangi imi amintescca qi bdietelcd am alergatcu inima bAtandu-miputernicin locul
de siguranfdpe care tatdl meu l-a pregdtit pentru familie. Din nefericire, au fost gi oameni care nu au
luat in seami avertismentulgi nu s-au asiguratgi au pl[tit prelul pentru nebunia lor. Astfel, versetul
spunecd Noe A pregitit un chivot. .,Chivot" traducecuvdntul ,,kibolon"; inseamnd,,o casi de lemn".
Acelagi cuvdnt a fost folosit pentru Chivotul LegS.m6ntului.Pqntru mintea evreiascd cuv5ntul
,,kiboton" va evoca amintiri cu-privire [a Clrivotul Legim6ntului. Pentru poporul evreu din vechime
acestaera un loc de siguranla.In Chivot erau tablelede piatrd care con(ineauporuncilesfinte ale lui
Dumnezeu9i deasupralui era slava Shekina.Poporulevreu putea fi primit de DumnezeulSlbnt numai
prin sdngeleanimaluluijertfit care era stropit pe capacul,,kiboton"-ului.Autorul Epistoleicdtre Evrei
a subliniat deja semnifica{ialui in capitolul 9 versetul24, ,, Cdci Hristos n-a intrat intr-un locaq de
inchinarefbcut de mAni omeneascd, dupd chipul adevdratuluilocagde inchinare.ci a intrat chiar in cer,
ca sd Se inlEliqezeacum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu".Astfel, Dumnezeua intrat in chivotul
cerescpentru a putea si primeascdpe omul cdzut. Versetul continud si spund",, prin ea," ( credin{i)
.,el a osindit lumea". Cuvdntul .,lume" tradus din ,,kosmos" face referire la nearnulomenesccdzut.
Acestaesteconceptuldin Ioan 3 versetul16,,, F'iindc6atAtde mult a iubit Dumnezeulumea,cdadat
pe singurul [,ui Fiu, pentru ca oricine credein El, si nu piard,ci sd aib6 via{a vegnicA".D L Moody a
aseminat odatl lumea cu o corabie care se scufundi gi crucea cu chivotul. Mr Moody a predicat
aritdnd cd Dmnezeu a fEcut promisiuni pentru fiecare pdcdtospierdut gi a spus cd intenlia Lui era ca
tot mai mul{i oameni si intre din barca ce se scufunddin Chivotul lui Dumnezeu. $i versetul spune de
asemeneacf, credin{a lui Noe a osdndit lumea. Corabia a fost construitein 120 de ani gi in timpul
acesteiperioadelungi de timp ea a purtatmirturia dragosteilui Dumnezeugi a veniriijudecdlii Lui. Ca
rezultat Noe ,, a ajuns mo$tenitor al neprihdnirii care se capdtdprin credinf6". ,,Moqtenirea"vorbeqte
de stipAnire aga c5 intr-un mod foarte semnificativ Noe a fost socotit un om neprihlnit gi aceastaprin
credinf5.Totuqi, Psalmul 37 versetul29 spune,,, Cei neprihinili vor stdp6ni!ara, qi vor locui in ea pe
vecie". Este,a;adar o progresiea gdndirii. Prin credin!6mogtenimnerihdnireadar credin{amoltene$te
tara, a$a cum a fdcut Noe dupd potop. Din nou, acestaeste un adevdr semnificativ pentru to{i cei din
poporul lui Durnnezey $i el va fi cu siguran!5 semnificativ gi pentru cei care vor trdi in perioada
Necazului cel Mare. In aceastdperioaddSatangi omul sdu, Anticristul se vor declarastlpAnitori ai
planetei. Totugi, aceastdstdpdnire nu le va fi datd decdt celor neprihanili. Daniel menlioneazdacest
adevdr mire{ in proorocia lui capitolul 7 versetul 22, ,, Pdnd cAnd a veni Cel imbdtrdnit de zile gi a
fbcut dreptate sfin{ilor Celui Prea Inalt. gi a venit vremea, cdnd sfintii au luat in st6pdnireimpdrdfia".
Astfel, prin credin{d,moqtenimneprihdnireaEi aceastdneprihdnirene aducemogtenireasfintilor.

APLICAREA PRINCIPIULU _ AVRAAM

Versetul 8: ,.Prin credin(i Avraam, c6nd a fost chemat si plece intr-un loc pe care avea sf,-L ia ca
mogtenire,a ascultat,gi a plecatfilr6 sf,gtieundeseduce."

A fost cel mai potrivit pentru autor s[ inceapd cu Avraam intrucdt el nu numai cd a fst numit
pirintele celor credinciogi,dar a fost cel cu care Dumnezeua fhcut Leg[mdntul privin poporul ovreu.
Construc{iadirr greacd aratd ascultarealui Avraam a fost imediatd. Chiar atunci cdnd Dumnezeu i-a

r39
7

vorbit el a inceputsi sepreglteascd

de plecare.Un aspectuimitoral credinfeilui Avraamestecd el nu
a fost preocupatde {ara spre care cdltrtorea,ochii lui erau afinti{i cdtre Dumnezeucare i-a frcut
ftgIduin(a gi, prin'ulrnare,credinfalui era in credinciogialui Dumnezeu.Credinla,ata cum este
descrisdin versetul8, ar putea fi descrisdca gi credinti care indreptitegte.intrucdt Pavel spune,
,,Avraam L-a qezut pe Dumnezeugi aceastai-a fost socotiti ca neprihinire". Totugi, versetul9
vorbegtede credinfacaresfinfegte.

Versetul9: ,,PrincredinfAa venitgi s-aagezatel in fara lilgfrduinfei,

ca intr-o fari carenu era a lui, gi a
locuitin corturi,cagi Isaacqi lacov,careerauimpreuni mogtenitori cu el ai aceleiag
ftlgitduinfe."

Patriarhiisunt mentiona{imai int6i pentruci eraustrlini f{rd drepturide cetifeniegi aceasti

starede lucruria existatpAni cdndIacov a plecatin Egipt cu familia.sadar de asemenea, in al doilea
rAnd,Dumnezeu in mod specifica confirmatdin nou Legimintul pe carel-a f6cutcu Avraam,Isaacgi
Iacov.Autorul spunecd datoritdcredinleiacegtipatriarhiau putut s[ indurecu ribdare via{a instabild
de strdiniin fara Canaanului.Existi aici un tablou, bineinleles,pentrupoporul lui Dumnezeudin
u
aceastdperioadd.Suntemstrdini gi cildtori in aceastdlume qi agava fi pdnl la ripire. Totuqi,cdnd
Hristosseva intoarcegi Impdrdfiava fi agezatS,
noi vom fi cetdteniiei. i- l

PERSPBCTIVA CREDINTEI ll
Versetull0: ,,Cilciel agteptacetateacarearetemeliitari, al cirei megtergiziditoresteDumnezeu."

inaintede a ne g6ndila Ierusalimqi la aspetele lui istoriceqi profetice,ar trebuisf,observlmcd

ix
in greacdestefolositarticolulhotdrdtin cazulcuvintelor,,cetate" gi ,,temelii".Prin urmare,Avraamnu
I'
a$teptacevace eradoarspiritual,ci agteptagi o cetatereal6cu temeliirealeziditede Dumnezeu.Prima -t

menliunea legdturiilui Avraa cu Ierusalimulo glsim ?n Genesa14 versetul18,,, Melhisedec,

impdratulSalemului,a aduspdinegi vin: el era preotal DumnezeuluiCelui Preainalt". Avraam gi-a
dat seamacd Melhisedecii era superiorgi i-a dat zeciuial5.Allen P Rossin comentariulsdu spune !i
urmitoarele:,,Melhisedec estesingurapersoanipe careAvraama recunoscut-o ca fiindu-i superioarS
din punctde vederespiritual.Avraama acceptatbinecuvAntarea lui gi i-a dat zeciuialddin tot ce avea.
Afdcut aceastain mod deliberatgi pe deplin congtientde ceeace fbcea.Ne aratdcdt de umil era 4
Avraamchiargi dup[ biruin]6.El a recunoscut c[ descoperirea lui Dumnezeunu ii eralimitatd.in timp
ce atenfiacititoruluiesteconcentratd
ivegtedintr-o vale canaanitiintunecoasf,
asupralui Avraamcareduceintreaganidejdespirituali a lumii se
un om careestemai aproapede DumnezeudecdtAvraamgi
1
careil binecuvinteazl.Era valea $ave,posibil Chedronde lAng5lerusalim.Dupf, aceastdint6lnire,
impiratul Sodomeii-a f6cut o propunerefoarte ispititoare,qi anumesI pistreze prada de rdzboi.
Totugi,Avraama refuzatacestdar pe temeiulfaptuluicd el nu doreasi se spuni ci impf,ratulSodomei
1
I-a imbogd{it.Astfel, Avraam a dat zeciuialSmarelui preot al Ierusalimuluidar a refuzat darul
bogiliilor lumeqtide al o cetatevrednicl de disprelcum era Sodoma,Aceastaestepoateprima aluzie 1
ci Avraam agteptao cetate,gi anumeIerusalimul.Cdtevaasajedin Scripturi aratd cA in timpul
impirSliei de o mie de Ani cdnd Hristosigi va agezaTeocrafiape planetaP6mdnt,Ierusalimulvi fi
capitalaPimdntului.in condiliileLegdmdntului Davidic,Dumneieuapromiscd Fiul mai mareal lui
I
>

Davidpe stape tronulsdudin lerusalim.intremulteleproorociilegatede trerusalim, principalele trei se

g d s e s c i n l s a i a 6 0 v e r s e ltleal2e2 , Z a h a r i al 4 v e r s e t e llel a 2 0 g i E z e c h i e l c a p i t o l e l el a4408 . T o t u g i , Ira-
in lmpiri{ia vegnicivom citi despreIerusalimulcel Noucareestedescrisin Apocalipsa2l versetul2 gi
2l versetul10. Intrucdtaceasticetateigi are temeliiledescrisedeteliataceastaestein cele din urmd
ceeace Avraam ciuta. Este interesantcA schilalui Dumnezeuprin careva aduceimp5ri{ia veqnici I
incepecu Avraam, apoi cu oragul lerusalim,Isus Mesia, impdrdlia lui Mesia care va include qi
impdrdfiade o mie de ani, urmatede statulvegnicin careva dominaNoul Ierusalim.Ineresantestecd
Satanare gi el o schip care incepecu Nimrod. Oragulpe careel il agteptaera Babilonul,care este I
descrissubdouiaspecte,in Apocalipsal7 gi 18,religiosgi comercial.in celedin urmi, impir5jialui
Anticrist va fi zdrobitdcand se va intoarceHristos. Satangi ingeri lui qi cei care s-au rdzvrdtit
impreunlcu el vor fi aruncaliin iazulde foc pentruvegnicie. J
v
140
{l

it'
rV
 cAr uN cRAuNru DEMugrAR
cREDTNTA
Versetul1'1: ,,Prin credinffl gi Sara, cu toatl vArsta ei trecutil, a primit putere si zimisleascS,fiindctr a
crezutin credinciogiaCelui ce-i figflduise."

Relatarea cu privire la credinla slabd a Sarei este aSezat\in Genesa 18 versetele 12 la 14.
Hristos inainte de incamare qi doud fiinfe angelice l-au vizitat pe Avraam. Lui Avraam i-a fost
dezvtrluitci va avea un fiu prin Sara. Apoi citim despre reacfia Sarei, ,,Sara a rds in sine, zicind:
,,Acum, cdnd aln imbatranit, sd mai anr pofte? Domnul meu, bdrbatul, de asemenea, este
batran."Domnul i-a zis lui Avraam: ,,Pentruce a rds Sara,zicdnd:,,Cu adevdrats6 mai pot aveacopil
eu, care sunt bdtrdn6?"Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul, pe vremea aceasta,Md voi
intoarcela tine qi Sarava avea un fiu." Saratrebuie s*fi surprins aceasti declaralieqi, degi era slabdin
credinfd,ea a crezut {Egiduin{a qi a primit binecuvdntarea.Este interesantcl credinla slabd rdde de
promisiune,dar credinla putemici rdde de imposibilitategi, aqacum Wesley spuneaodatd,,,Credin!a,
credinfaputernicdvede fbgdduirrlagi privegtedoar la Dumnezeu,rdde de imposibiliti{i qi strigd ci
toatevor fi fbcute". in cele din urmd, observafiin acestversetcl Saraa crezutin credincioqiaCelui ce-
i fbgdduise.Aceasta demonstreazdcd ea qi-a intors privirea de la credinfaei slab6 gi s-a concentrat
asupracredinciogieilui Dumnezeu.

RASPLATA CREDINTEI

Versetull2: ,.De aceea,dintr-un singur om, qi incfl un om aproapmort, s-a niscut o s6m6n(iiin mare
num5r,ca stelelecerului,ca nisipulde pe malul mflrii, carenu sepoatenumira."

intr-un sens foarte real, Avraam a fost inceputul planului de rdscumpdrarea lui Dumnezeu.tn
Romani capitolul 4, Pavel arat6 cd Avraam a fost indreptifit, adicd socotit neprihdnit datorit[ credinfei
Iui. In versetul 9 din acest capitol, Pavel declari cd aceasti binecuvdntarea venit pesteAvraam inainte
ca el si fi fost tdiat imprejur. Iatb oe spune versetul 9, ,,Fericireaaceastaeste numai pentru cei tiiafi
imprejur sau gi pentru cei netdia{iimprejur? Cdci zicem cd lui Avraam credinfa.,i-a fost socotiti ca
neprihdnire." Agadar, intr-un mod foarte semnificativ, Avraam a fost pirintele celor care iqi manifestl
credin{a,adici a celor carerevendicdneprihdnirealui Dumnezeu,acestadevdrmdre{incluzdndu-igi pe
evrei gi pe Neamuri.

nAnnnnEACREDTNTET
Versetul13: ,,in credinfSau murit to(i aceqtia,f;iri sf,fi ctrpf,tatlucrurile fitgtrduite:ci doar le-auvizut qi
le-auurat de bine de departe,mlrturisind cfl sunt strilini li cil5tori pe plmint."

Autorulsubliniazdcdtevalucruriin acestversetlegatede patriarhi,incluzAnd-o, gi

binein{eles,
pe Sara.Mai intdi,ni sespuneci toli au murit.Cuvintele,,in credinfi"traduccuvintelegrecegti
,,W"
1/ Ideeaexprimatdesteci ei au murit sub regim de credin{6,nu primind
,.!-qf'Ii ,,pistin".,ce"dintA".
rf,c@areffise-?diila ,,r-u.. it'-fi-mod
predominant,trebuie sd fie Legf,mdntul pe care Dumnezeu l-a fbcut cu Avraam, Isaac gi lacov qi, inci
din perioadalui Avraam a inceputindeplinirealui prin na$terealui isaacdin Sara.Fdgdduin{ao gdsim
in Genesa 12 versetul I la 3 unde Dumnezeu a incheiat legim6ntul cu Avraam c5 toate familiile
pdmdntului vor fi binecuvAntateprin el. De asemenea,in legiturd cu acest pasaj din Evrei ar trebui sd
{inem minte promisiuneadin Genesa l2 versetul7 cd {ara Canaanuluiin care Avraam era striin gi
cdl6tor ii va fi datd semin{ei lui. 1'otugi,Legimdntul Avraamic ne duce inapoi la prornisiuneadin
Genesa3 versetul 15, carea urmat dupi cddereaomului. Promisiunease ocupade zdrobireacapului lui
Satan,adicd a Satanocraliei,gi venirea semin{ei femeii care avea si aduci rlscumpirare. Bine?nteles,
patriarhiinu au vizut niciodati indeplinireaacestorfb!6duinfe, doar le-au vdzut de departe.Cu alte
cuvinte,ei gi-au mllnifestatcredinfa.Apoi autorul spunecd le-au salutatde departe,ceeace inseamni
traducerea
ligdduinlele.,,SjelgJA"_qste qi inseamnA
cuvdntuluigrecesc,,aspazomai" .,1 ura sau a
l( l4l
 I
tJJAtTtpjla-Un comentatorsugeracf, acestcuvdntilustreazdpe marinariicaresalutl o tarl pe careau
fvdzut*odin deplrtarela orizont,dar undenu vor puteas5 debarcheze. Av6nd in vedereacestlucru,
lpatriarhiiau mirturisit cd eraustrlini qi cdldtoripe pdrndnt.
I
CAUTAREA UNEI PATRII MAI BUNE

Versetul14:,,Ei cevorbescin felulacesta, cfrsuntin c6utareauneipatri!."

aratiideslugit
I
Din nou,intrebareacarese ridicd,,,Cepatriec[utauei?" Aceastane duce,inci o dat6,inapoi la u
LegimdntulAvraamicpe careil gisim in Genesa12 versetul7. Aceastaeralarape careDumnezeui-a
promis-olui Avraamdar aceastiftgdduin{i va fi indepliniti numaila revenireaDomnuluicdndIsusigi
va instauraImp5rd{iaLui Milenard.Acestversetar puteafi tradus,,,patriarhiicdutauo patrie";adic6,- !
undesdpoatdsi spuni cu adev[ratcf,eraucetdteni.
Urw Cjl/

UITAND CE ESTE iX TNBCUT lu

Versetul15: ,,Dacilar fi avut in vederepe aceeadin care iegiser5,

negregitci ar fi avut vremesf, se
trt4
intoarcf,in ea."

Aceastd.lume careestesub controlulsatanicva ajungeintr-o zi subjudecatalui Dumnezeu.

il
Avraam gi patriarhii au acordato atenfieconsecventd patriei care le-a fost promisi in cond(iile
LeglmAntuluilui Dumnezeugi au refuzat si se gdndeasclla tara pe care au p[r6sit-o, gi anume il
Mesopotamia. Imi amintescacumde ,,CdldtoriaPelerinului"de JohnBunyan.Pelerinuls-a hotdrdtsi
plrdseascdcetateapierzdrii pentru a nu se mai intoarceniciodatd.In Genesa24 undeAvraam cauti o
mireasdpentrufiul siu, Isaac,el lgi trimite slujitorulin fara de origine.in versetul5, slujitorul igi
intreabl stipAnuldaci in cazulin carefemeianu va dori sd il urmezein {araCanaanului,si il ducl pe
u
Isaacin lara din carea iegitel. in versetul6 descoperim
duci pe fiul meuacolo".
rispunsullui Avraam,,, 56 nu carecumvasa
g

DORUL DI.]PA O PATRIE MAI BIJNA _1

Versetul16: ,,Dar doreauo patriemai buni, adic6o patriecereascil.
ruginesfrSenumeasciDumnezeul lor, clci le-apregitit o cetate."
De aceealui Durnnezeu
nu-I este
I
Observalicd patriarhiiau dorit o patrie cereascd.Ne amintim cd atunci cAnd a venit Ioan
Botezdtorul,premergdtorull)omnului, el a spusIsraelului,,,Poc6i{i-v[,cdci impirdlia cerului este
1
aproape".Acelaqimesaja fost proclamatde f)omnul gi de ucenicigi v6 aminti{ici aceastlproclamafie
a fost fdcutdnumai caseilui Israel.in aceaperioaddpatriacereascA a fost oferiti Israelului.Atunci I
cdnd L-au refuzatpe Mesia,ei au refuzatdarul ?mpir[{iei gi astfel,Israel a fost pus deoparte.Dar
aceasti frgiduin{i, impreuni cu Legdmdntulpe care Dumnezeul-a ftcut cu Avraam, trebuie
indeplinite.Astfel, Domnul se va ?ntoarcepentrua-$i instauraimpdrdfiaMilenari gi astfel,in acea t
perioadd,vom infelegein modul cel mai profundce inseamniimpirdlie cereascI.Fraza,,De aceealui
a/ | Dumnezeunu-I esterugines5 Se numeascd Dumnezeullor" esteinteresantd. in greac[conceptuleste
I
( J de ,,addugarea unui numeadilionalcuivacarearedejaun nume",gi anume numelede familie.Astfel, a,

descoperim cd lui Dumnezeunu-i esteruqinesi fie numit Dumnezeullor. Astfel, avemtitlul repetatin
ScripturS,,,Dumnezeullui Avraam,Isaacgi lacov". Apoi esteo dezvlluireuimitoarecI Dumnezeua I
pregitit pentruei o cetate.in timpul impdriliei de o mie de ani, agacum dejaarn explicat,Hristosva
conduceplanetadin oragulre?nnoitgi reconstruit.Totugiin veEnicieva fi un IerusalimNou. Avem
acelagigdnddin loan 14undeIsusa spusucenicilor, ,,Mdducsdvd pregdtesc un loc". i
L

i
9
1A1
I

,u
a
| - ----
 iNcnRc,q.REAcREDTNTET

Versetul17-lgzPrin credinfi u Avraamjertfil peIsaac,cind a fostpusla incercare:el,careprirnise

filgilduin{ele
cu bucurie,a adus "Ou,
jeftfil pe singurullui fiu. El cflruia i se spusese:
,In Isaacvei aveao
sf,min{f,care-fiva purta numele!'Cici se gAndeactrDumnezeu poatesl inviezechiar gi din morfi: gi,
dreptvorbind,cainviat din mor{i l-a primit inapoi.

I Expresia,,a fost pus la incercare"estetraducerea cuv6ntuluigrecesc,,peirazo"careinseamni

/3supune'latestii.i@iIsaac,credinfatuia,fost'uffi.int6mplarea
e3tF-relatai6-ii-Genesa capitolul22. in verseiul2,-Domnul i-a spuslui Avraam,,,Ia pe fiul tiu, pe
singurultdu fiu, pe care-liubeEti,pe Isaac;du-tein {araMoria gi adu-larderede tot acolo,pe un rnunte
pe carefi-l voi spuneEu.'j Fste interesant cd prima mentionarea ,,dragostei"in Scripturl esteaici in
t
2- acestverset.{De asemenea'&iffiiilesant cI exactin acelagiloc, doui mii de ani mai IArziu,Fiul lui
pe
Dumnezeu care L-a iubit a fost adusca .jertf6pentruomul pic[tos/ Avraam a fost pe deplin
El
tJt tu)
congtientde Legimdntullui Dumnezeu5i de lbgdduin{aLui ci prin Isaaiia veni simdnfafemeii qi a
a.# recunoscut cd,dacdel l-ar fi jertfit pe Isaac,Dumnezeul-ar fi inviat din cenugajertfei. Autorul
subliniazdci din punctde vederesimbolicIsaaca fost,de fapt,inviat din mor{i.inlocuitorula fost cel
carea suferitmoafteaqi, prin urmare,din punct de vederesimbolic,moartealui Isaaca avut loc, aga
cuma fost gi inviereadin mor(i. Inscenarea acestuievenimentpe munteleMoria aduceo umbrda ceea
ceaveasI seintArnplecdndDumnezeuigi va aducecajertfd pe singurulSiu Fiu pe careil iubea.Pavel
subliniazdin Romani6 versetele3 qi 4, ,, Nu gtili cd tofi citi am fost botezafiin IsusHristos.am fost
botezaliin rnoarteaLui? Noi deci, prin botezulin moarteal,ui, am fost ingropafiimpreundcu El,
pentruca, dupi cum Hristosa inviat din mor{i,prin slavaTatdlui,tot agaqi noi s6 triim o viafSnou6".
Aceastf,experienliuluitoarearatdcd ceeace estedoarun simbolin experien{alui Avraamcu fiul siu
esteun adevhrsldvit gi o realitatein leglturi cu moarteagi inviereaDomnului. intorcdndu-nela
Genesa22, ar trebui sd observdmci dupdacesteveniment,in versetelel6 la 18, Domnul a fdcut un
jurimdnt, ,, Te voi binecuvAnta foartemult gi-1ivoi inmulli foartemult sdmdnta,gi anume:ca stelele
ceruluigi ca nisipulde pe {Ermulm6rii; qi sdmdnfa ta va stdpdnice6tile vrdjmagilorei. Toateneamurile
pdmAntului vor fi binecuvdntatein sdmdn(a ta, pentrucd ai ascultatde poruncaMea!"

BTNECUVAnUnna LUr rACOV $r A LUr ESAU

Versetul 20: ,,Prin credin{6 a dat Isaac lui lacov gi Esau o binecuv6ntare,care avea in vedere lucrurile
viitoare.tt

Observali ci amdndoi fiii au fost binecuvdnta{ide patriarh. Dumnezeu L-a ales pe Iacov s[ fie
cel care s[ primeascdLegdmdntul Avraamic. Totugi, nu ar trebui sd interpretim niciodatl Dumnezeu l-
a ales pe Iacov si fie mdntuit qi pe Esau sd fie condamnat.Degi, inilial, Esau s-a rdzvritit impotriva
faptului cI Dumnezeu l-a ales pe fratele sdu mai mic, se pare cd ulterior el a acceptatpozi{ia intrucdt ii
gdsim pe cei doi fra{i, Iacov gi Esau, la mormdntul tatilui lor.

IACOV $r BINECUVANTAREA NEPOTILOR

Versetul2l: "Prin credinffrlacov,cflnda murit, a binecuvAntat

pe fiecaredin fiii lui losif, qi,,s-ainchinat,
rezematpe vArful toiagului silu."

intdmplarea este relatatdin Genesa48. C6nd Iosif i-a adus pe cei doi fii inaintea bitrdnului siu
tatd, l-a condus pe Manase. fiul mai mare, la m6na dreaptd$i pe fiul mai mic, Efraim, la mdna stdngd
pentru Manase sd poatd primi binecuv6ntareaproeminentb. Totugi, Iacov gi-a incruciqat mdinile
pundndu-gim6na dreaptd pe capul lui Efraim. Aceasti binecuvdntarea fost indeplinitd in faptul cd
Efraim a devenit una din cele mai proeminentesemin{iidin Israel.Totugi, din nefericire,ea a devenit
una din semintiile principaledin ordul Israelului unde s-a introdus idolatria qi rdticirea naliunii. Dar
Ibgdduinfelegi binecuvAntdrile lui Dumnezeu vor fi indeplinite in cele din urm6. Tdndrul prooroc
143
 ^tL
\y7
Zaharia,in capitolul9 versetull0 vorbegtJziuacAndDomnul se va intoarcepe planetaPdmAnt,va
zdrobiSatanocra{ia gi igi va instauraimpdrdliagi versetull0 spune.,, Voi nimici carelede rdzboidin
I
Efraim,gi caii din lerusalim,gi arcurilede rdzboivor fi nimicite.El va vestinemurilorpacea,gi va
st6p6nide la o mare la cealaltd,qi de la rdu pdndla marginilepdmdntului". $i apoi,in versetul13,
tdndrulprooroccontinud,,,Ciciimiincordezpeluda caarc)qiiaupeEfraimcasigeatSgivoi sculape
copiii tii, Sioane,impotrivacopiilor tdi, Crecio! Te voi faceca sabiaunui viteaz".Multe alte pasaje
din Scripturivorbescde restabilirea Efraimului,againcAtprofeliarostitdprin Iacovva fi indeplinit6in I
celedin urmd.

I
CREDINTA LUI IOSIF

Versetul 22: ,,Prin credin{il a pomenit losif, cAnd i s-a apropiat sfirgitul, de ieqirea fiilor lui Israel din I
Egipt, gi a dat porunci cu privire la oaselesale."

Iosif a gtiutfoartebineLegdmdntul Avraamicdin Genesal2 versetul7 gi,in mod deosebit,

de I
tara carea fost datdcopiilor lui Israel"El a cunoscutde asemeneagi proorociape careDumnezeui-a
dat-o lui Avraarn ci Israeliiii vor fi in Egipt timp de 400 de ani. Avdnd in vedereCuvdntul lui
Dumnezeu,Iosif a dat porunci legatede rdmigilelesaledeqigtiacd acestevenimentnu va avealoc
l
decdtpesteaproape400 de ani.
I
MOISE $I PARINTII LUI

Autorul EpistoleicdtreEvrei ajungela acestpasajfoarteimportant,versetele23 1a29,in care

se ocupdde prooroculputernic,Moise. Bineinteles,el a fost mediatorulLegdmdntuluibilateralprin
care lsraelul a fost adus sub principiul dominantal Legii. Legimdntul era bilateralgi Dumnezeua .Is -u
poporulcareva implini Legea.Fiecareevreuerape deplincongtientde importan{alui Moisein istoria
poporuluigi de asemenea erau foarteconqtientide blestemeleLegimdntuluicareaveausi fie aduse
asupranafiuniiin cazulneascultdrii de Lege.Acum,autorulva ardtacdtot ceeace a fostindeplinitin gi
prin Moisenu s-a{dcutpe bazaLegiigi a faptelor,ci a credinleigi a harului.Mai intdi,autorulface
referirela pdrin{iilui Moise. ,
I
Versetul23: ,,Princredinfiia fostascunsMoisetrei luni de p5rin{iilui, cind s-aniscut:pentruc6vedeau
cil erafrumoscopilul,gi nu s-aulSsatinsp6imfintafi
de poruncaimpilratului."
1
in perioadana$teriilui Moise Faraona poruncit ca tofi copiii de parte bdrblteascl dintre
Israelilisd fie ucigi,in circumstanlale obignuite,ar fi fost o obligaliepentrutot poporullui Dumnezeu
1
sd sc supuni legilor !6rii in carese aflau.Totuqi,dacdlegileaceleiFri inc5lcaulegile lui Dumnezeu,
atunci poporul era obligat sf, ascultede legile lui Dumnezeu.Amram gi Iochebedneascultdndde 1
poruncalui Faraonau crezutcd intr-un fel Dumnezeuva pistra copilul.Textul aratdcd ei au vdzutci
r era frumoscopilul. C-qvAntul ,,fru4qos"traducecuvdntulgrecesc,,ggg!gd';inseamni..aritos".Acum,
deqiesteadeviratcaifriliEliriGlqi vedecopilul aritos, AmrafrTl6-chJu-ilau qtiut ruroiseera 1_
"a
9i,avdndinvedereaceaSta,aucrezutc6,deqiimp5ratulaporuncit
sd fie omorAt,Dumnezeuaveaun scoppentruel. Povestirea despremodulin careMoisea fost pdstrat
esteplind de ironie dar lecfia pentrufiecareevreugi, intr-adevdrpentrufiecaredin noi. estecd prin Ia ,
credin{inoi vom vedeascopurilelui Dumnezeu indeplinite. Agacum marelemisionar,HudsonTaylor,
spuneaodat6,,,Lucrarealui Dumnezeude primire a binecuvdntirilor lui Dumnezeutrebuiesi fie I
frcutdin felul lui Dumnezeu. $i felul lui Dumnezeu esteprin credin{d".

T
L

144
i
2

I
aJ
CREDINTA LUI MOISE

Versetul24-26: ,,Prin credinfil Moise,cind s-a lEcut mare, n-a vrut s{ fie numit fiul fiicei lui Faraon,ci a
vrut mai bine sf, sufereimpreuntr cu poporul lui DumnezeudecAtsil se bucure de plicerile de o clipfl ale
pilcatului.El socoteaocara lui Hristos ca o mai mare bogil{iedec6t comorile Egiptului, pentru cI avea
ochiipironifi spre rilspl6tire."

Autorul aratd cd a venit o vreme in viata lui Moise cdnd a trebuit sA arate credintd sau sd
intoarcd spateleplanului lui Dumnezeu in necredinfI. Moise avea in fali o alegereclari. $tim ci el a
fost instruit in toati infelepciuneaegiptenilor gi cd avea ?n fa16un viitor strdlucit gi promititor. Totugi,
Moise a gtiut de Legdmdntul lui Dumnezeucu Avraam qi cu poporul Sdu qi, deqi acestpopor era acum
intr-o sclavie josnic5, hotdrdreaera fie si se bucure de pozilia lui favorabili, fie sd-gi arunce sortul
impreund cu poporul lui Dumnezeu. Prin credinfd Moise a ales suferinla gi chinul poporului lui
Dumnezeu.Versetul 26 este interesantintrucdt ni se spunein mod specific cd Moise a socotit ocara lui
Hristos, adici a lui Isus Mesia, ca o maj mare bogigie decdt comorile Egiptului. $i la sfbrgitul
versetului 26 autorul spune ci Moise avea ochii afintifi spre rdspldtire.Ce gAndeaMoise cdnd a ftcut
aceastialegere?Degi a trebuit sd sufereruginea,Moise gi-a dat seamaci era o rdsplatdviitoare care era
cu mult mai mare decdt cea pe care a pdrdsit-o in Egipt. Bineinleles ci rdsplata este viafa veqnicd gi
petrecereavegniciei impreunl cu Flristospentru care Moise era gata s6 sufere ruginea.Ceea ce autorul
vrea spuni in aceasttrin aceastdsec{iuneeste ci alegereafdcutS de Moise a fbst prin credinli. intr-
adevdrMoise igi va primi intr-o zi rsplata, dar pentru faptele sale. ci doar prin harul lui Dumnezeu gi
prin credin[a. ,f

CREDINTA NECLINTITA A LUI MOISE

Versetul 27: ,,Prin credin{itra plr6sit el Egiptul, filrit sl se teame de minia irnp{ratului; pentru c6 a
rflmas neclintit, ca gi cum ar fi vilzut pe Cel ce estenevtrznt."

La prima vedere s-ar pirea cd acest verset contrazice mirturia Scripturii pentru cd in Exod 2
versetul l5 ni se spuneci frica a fost cea care a motivat fuga luiMoise din Egipt. Totuqi, in reiatarea
biblicS, vedem doud temeri care planau asupralui Moise. Mai intdi, se temea cd l-a omor6t pe egiptean
gi mdnia lui Faraon a fost cea care l-a determinat si fugl in Madian. Totuqi, era gi o alti teami
dominantd care era legattr de hotirdrea luati de Moise. Marele legislator gtia cI prin uciderea
egipteanului el arita in mod clar cd trecea de partea poporului lui Dumnezeu gi acest lucru atrigea in
mod direct mdnia lui Faraon. Moise nu s-a temut de aceasti mdnie qi cdnd a luat hotdrdreade a se
alitura poporului lui Dumnezeu a fost total indiferent fatd de mdnia lui Dumnezeu. Apoi autorul ne
ofer6 motivul, ,, a rdmas neclintit, ca gi cum ar ft vdzut pe Cel ce este nevdzut". Moise a petrecut
patruzeci de ani in pustie p[zind oile socrului siu. fin6nd minte trecutul lui Moise, inteligenfa gi
educa{ialui, nernulfurnireaar fi trebuit sd fie enormS.Patruzecide ani cdnd L-a a$teptatpe Dumnezeu
sI ac{ioneze;dar Moise a rdmas neclintit, ca gi cum L-ar fi vdzut pe Cel nevdzut.

nAscutvtpARlRna PRrNcREDTNTA
Versetul 28: ,,Prin credin{i a prlznuit el Pagtelegi a filcut stropirea sfingelui, pentru ca Nimicitorul celon
int6i niscu{i sil nu se atingfr de ei.'o r

Versetul incepe, ,, Prin credin{d a pr5znuit el Pagtele".Cuvdntul ,,a prdznuit" traduce cuvdntul
-,,poieo"
__-a---r-..
gi inseamni ,,a institui". Ver[ul este la un timp perfe-.$-EstFl autorul aratd cd
rea Pagteluiale o s!rynlllesllg continud.Incd o dat6.ajungdndla aceastdinstituireimportantd,
trebuiesd gdndim ia gi evreii. Prima datEcitlm ilespreinsituireaPagteluiin Exod capitolul l2 versetele
3 la 6. In versetul3, Moise a poruncit ca in a zeceazi a lunii Nisan fiecarefamilie sd aleagdun miel
fhrd cusur, ceea ce insearnndperfect in toate aspectele.Versetele 5 aratd cd mielul trebuia luat din
restulturmei aqaincdt sd poati fi cercetatin legIturtr cu desivdrgirealui pAni pe paisprezeceNisan. in
t45
 iJ

?
.t aceazi adunarea Israelililortrbuiasdjunghiemielulseara.Rabiniievreiaratl cd aceasta
dupd-amiaza.lnversetul7 Moise continudsb spuni cd sAngele
era ora trei
trebuialuat gi cu el trebuiaude fapt si
u
+ |
ic II
ie l I
r" ungdamdndoist6lpii ugii gi pragulde susal caselorundeil vor mdnca.Cu alte cuvinte,nu numai
r1,
mielul r :
trebuia r:1
injunghiat,dar qi sdngeletrebuias5 fie folosit.Pecincisprezeae Nisan,adicddupi Paqte,
incepea strrbdtoareaazimilor care finea gapte zile. I.evitic 23 ne prezintd cele cinci sirbitori ale
u
:.
a. i
I ^ --------
rsraerulul. Urmtrtoarea
lsraelului. sdrbdtoareolndin calenoarul potrivit acesnll
evreiesc,potnvrt
calendarulevrelesc, acestuicapltol,
capitol, era
sa
Ii
:
Ii'
I z- primelor
urTnaToareasarDaroare
roade.
rotde. [n
ln versetul
verserul I I r'
din
drn
t
Levitic
Levlttc 23
13 aceastd
aceaslasdrbdtoare
sarbatoareavea
avea
r
loc
loc dupd
dupa Sabat
sabat
era sarbatoarea
cdnd
cand
sirbdtoarea
-:
un
un snofldid
snop drn
iJ
Elmeloj
Ft II +.*ele
+rt*ele roade
roade era
era adus
adus inaintea
inaintea Domnului.
Domnului. Aga
Aga cum
cum deja
deja am
am ardtat
ardtataceste
aceste s6rbitori
s6rbitori erau
erau simbolice
simbolice gi ne
ne
.f
1 I oferd o schi6 extraordinarea planului de rdscumpdrare al lui Dumnezeu.Cincizeci de zile dupd U
!, |I t3
primelor
sarUatoarea roade,
era celebratdsdrbdtoarea
-:-^-
Cincizecimii.
-:---l-=
indeplinirea
simboluluiavealoc de
9rt f ,
?|f I fupt exact in ziua celebrdrii sdrbdtorilorevreiegti.Au mai rdmas neimplinite trei sdrbitori. Aceste
ltu rrr4r rsrrrsJ rrvrrrrPrrrrrrv lrvr Jsluslvrr.
.t

: I q sirbitori aveau loc toamna in Israel, gi anume salbdtoareaTrdmbitelor,reprezentdndreadunarea t{

E" j t lqlglgi, ziua lqpiririi..poclintq_!-sraelylui
ti aFFil-reffiiTeffi-qi apoi,in celeim-fmE,
rL I sdtjitggrQacortgrilqr.ggle estesitbolul lryrbgr5tigi_Mile.ngre algllvlg9lq-Este-interesa-nt sAstudiem .l
relatirile din Evanghelieprin care Domnul S-a prezentatpoporuluiIsraelca Mesia al lor pe noud IJ
4-
; 1 Nisancdndnoi sirbdtorimIntrareaDomnuluiinlerusalim.De pe zecepdndpe paisprezece Nisancitim
I I cI Domnula fost interogatqi cercetatde liderii Iudei gi la sftrgitulacesteiperioade,ilat a declaratci
3 | nu a gdsit nici o vini ?n Mielul deslvArqital lui Dumnezeu.Apoi, vineri, pe paisprezece Nisan, $
$eduf. Domnul $i-a dat Duhul, aga cum a prez.is sdrbdtoarea Pagtelui. invierea a avut loc de sdrbdtoarea
Irdg i Primelor Roade gi venirea Duhului Sfbnt gi inaugurareaLegf,mdntuluicel Nou de sdrbltoarea rt
#. l, , Cincizecimii.lsrael,bineinfeles, ulteriora fost pusdeoparte, dar in imp[rtr{iade o mie de ani vor fi J
^rirl J tr celebratecele trei sirb[tori, gi anume Pagtele,sf,rb[toareaAzimilor qi de asemeneasf,rbltoarea
at
D,-{t^r Corturilor.Acest fapt este amintit in Ezechiel45 versetele2l qi 25. Este interesantci inainte de
perioadalui Hristos'cAndrabinii evrei evlavioqiau adunatcanonulVechiuluiTestament,
J
XtV I se punea
intrebareadacdprofefialui Ezechielsd fie inclusdsau nu in canonulcir{ilor sfinte.Motivul pentru
a,
aceastaestec[ acegtirabini evlavioginu puteausi vadi o perioaddcdndnu va mai fi jertfa din Ziua [l{
Ispdgirii.Acestlucrueraesenfialin perioadaVechiuluiTestament pentrubundstarea poporului.Totugi,
rabinii au recunoscutci profefia veneadin mdna lui Dumnezeuqi au inclus-oin Scripturl. Este al
interesant ci mulfi teologirespingastdziproorocialui Isaiain legdturicu prezicerea unui templuviitor f!
gi a unei imp[ri1ii milenaredatoritdincluderiiacestorslrbitori evreiegti.Totugi,tdndrulprofet Zaharia
demonstreazf, adevf,rulprofefieilui Ezechiel.inZahariacapitolul l4 versetelel6 qi 17, ,, Toli cei ce
vor mai rdmdnedin toate neamurilevenite impotriva lerusalimului,se vor sui in fiecarean sd se 1
inchineinainteaimpdratului,Domnuloqtirilor,gi si prflznuiascd sdrbdtoarea corturilor.Dacl uneledin
familiilepdmdntului nu vor voi si se suiela Ierusalimca sd seinchineinainteaimpiratului,Domnul
ogtirilor,nu va c6deaploaie pesteele". intorcdndu-ne la prima frazl din acestversetni se spuneci 1
Pagtele a fost priznuit prin credinfi dar el va continuasi aib[ semnifica{ie. Evreii citind acestverset,
frrd indoiali ci vor fi familiarizaficu profetiile lui EzechielEi Zahariagi vor recunoa$teadevirul {
t
acesteiafirmatrii. $i apoi,privind la ultima partea versetului28, autorulspune,,,gia f6cut stropirea
sdngelui",prin aceastasubliniindfaptulcd s6ngelenu trebuiadoarv6rsat,ci gi folosit. Bj!!Ep!n" .6
riscunlpdrarea
acc_eptii
estepentrutoli dal pgrate
salvarea of-eritil apoi, in
fi inlu$it[ doar-decei carevin la Mdntgitorulprin credinti$i
cele din urmd, in acest verset,autorul spune, ,, pentru ca
1
<-S-..---
$i
Fi-imfficu{is5nuseating5deei,,.Dinnou,cuv6ntul..intAin6scuti''vaaveao {
semnificaliedeosebitf,pentru cititorii evrei. CuvAntulare cdtevainfelesuri.Mai intdi, ar putea si t
,,i!{4grlnisggla!_g!eifemei"
cgma! efggnt'.. D.exemplu, despreIsusHristosse spunecr Cel dintdi ntrscutA14Igtoalg_fiirr][9l"
}i6vo-nilrnai-iiT5inicuaceastAfraz6inEvreil2versetul23.T@aisemnificativ,
titlul se aplici Legf,mdntuluicu poporulIsrael.in Exod 4 versetul22, cdndDumnezeul-a trimis pe
Moise la Faraon,El i-a poruncit,,, Tu vei zice lui Faraon:,,AgavorbegteDomnul:,,lsraelestefiul t
I
Meu,intdiulMeu ndscut".Din nou,acestlucrua fost subliniatin versetul23,,,i1i spun-- TD
@lujeasc5;dac5nuvreisd-llagis5plece,voiucidepefiult5u,peintdiult5u
ndscut."Astfel, Israel are o semnifica{iedeosebiti in ceea ce privegteplanul lui Dumnezeude I
I
rdscumpdrare qi aducereaImp[rifiei Milenare.In acestaspect,Israel se va bucurade binecuvAntdri L

in
nafionale calitatede intdi nlscut al Domnului.TermeniiLegdmdntului cel Nou mentioneazd de
I

I
L

146
l
!
asemeneabinecuv6nt[rile semnificative uo. fi aduse asupra Israelului ca na{iune gi ca cel dintdi
ndscutal lui Dumnezeu. "u..

IZBAVIREA PRIN CREDINTA

Versetul29: ,,Prin credinff, au trecut ei marea Rogieca pe uscat,pe cAnd Egiptenii, care au incercat s-o
treacii,au fost inghifi{i."

Doud grupuri de oameni se deosebescprintr-un contrastviu - Israelilii 9i egiptenii.Doi factori

importanfiau separatacestedoui nafiuni. in ceeace ii privegtepe Israelili ei au fost pdrtar;iai Pagtelui,
au folosit singele mielului jertfit gi au fost astfel un popor rdscumpdrat.Totugi, egiptenii au refuzat
darul indurdrii lui Dumnezeu gi au rdmas sub judecata lui Dumnezeu. In al doilea r6nd, cdnd Israelilii
gi-auinceput cdlStoriaprin valurile Mdrii Roqii au flcut-o prin credinfd.Totugi, cdnd egiptenii s-au
striduit sd meargl pe acelagi traseu, nu au fdcut-o prin credinld gi astfel s-au jnecat. Cuvintele ,,au
incercat"traduc cuvdntul grecesc,,lambano" gi inseamnd,,a face o incercare" . Incercarealor a eguat,
bineinteles, din doui motive. Mai intAi, ei au refuzatdarulinduririi lui Dumnezeugi, in al doilea rAnd,
au incercat imposibilul prin propriile lor puteri. Aceastaeste o leclie pentru fiecare generatieqi cu
siguranlIva fi o lecfie qi pentruevreii din timpul anilor ingrozitoridin Necazulcel Mare.

CREDINTA LUI IOSUA

Versetul30: ,,Prin credinfitau cfizutzidurilelerihonului,dup5 ce au fost ocolitegaptezile."

intrebarea pe care ar trebui si ne-o punem, ,,Cdnd qi in ce fel gi-a exercitat Iosua credinfa?"
R[sdunsulil gisim in Iosua capitolul 5 versetelel3 la 15. Se parecd losua a mers si recunoasclzona
din jurul lerihonului gi in timp ce fdcea acest lucru a privit in sus gi a vizut un rizboinic care stdtea
deasupralui cu sabia scoasd.Iosua i-a pus intrebarea potrivitd, ,,Egti pentru noi sau egti impotriva
noastrd?"$i apoi, in versetul 14, avem rdspunsulremarcabil,,, El a rdspuns:.,Nu,ci Eu Sunt
Cdpeteniaoqtirii Domnului, gi acum atn venit." Astfel, rlzboinicul i-a rdspunslui Iosua cb el nu era
nici pentruei nici impotriva lor, ci a venit sd conducdogtirile lui Israel.Aium, versetulspune,,, Iosua
s-a aruncat cu fala la pdm6nt, s-a inchinat, gi l-a zis: ,,Ce spune Domnul meu robului Sdu?" Cei mai
mulli comentatori cred ci acestanu este nimeni altcineva decdt Flristosinainte de incarnare.Rf,spunsul
lui Iosua a fost corect. Cdnd L-a intrebat ce si facd, Domnul ii oferd rdspunsulin versetul 15,,, $i
Cdpeteniaogtirii Domnului i-a zis lui Iosua: ,,Scoate-fiincdlt5minteledin picioare,cdci looul pe care
staiesteSffint." $i losua a fbcut a$a".Cu alte cuvinte,tot ceeace is-a cerut lui Iosua si facda fost sd
seinchinegi si creadd.Dupi aceastiintdlnirecu Cdpeteniaogtirii Domnului, biruinfa era sigurd.Iosua
a crezut in Cipdtenie gi tot ceea ce se cerea acum era o ascultareumili de indrumirile Cdpeteniei.
,,lsus"estetraducereagreceascda numelui evreiesc,,losua" gi inseamni ,,Iehova mdntuiegte".Tot ceea
ce i se cerea lui Iosua era s[ aibd credin{d in credincioqiaCtrpetenieilui gi aceastaeste cerin{a pentru
tot poporul lui Dumnezeu din toate vremile. $i cu siguranldaia va fi gi pentrtr sfiniii din perioada
Necazuluicel Mare.

CREDINTA r,rJl RAHAV

Versetul31: ,,Prin credin{6 n-a pierit curva Rahav impreunA cu cei rfr,mrfitili, pentru ci gilzduise
iscoadele
cu buniivoinfil."

in acest verset avem una din cele mai mari dovezi c6 Dumnezeu iubegteintreaga lume a
pdcdtogilorpierdu{igi cd El doreqteca nici unul sd nu piar6,ci toli sd vind la pocdin!6.Adevlratul scop
al LegimAntuluiAvraamic era ca Dumnezeus[ aducd binecuvdntareuniversalSpestetoate familiile
lumii. Rahavpdreaun candidatfoarteneverosimilpentrumdntuiredar ea a fost salvati intr-un mod cu
totul minunat gi aceastaprin credin16.Versetul arati cd Rahav nu a pierit ?mpreuni cu cei rdzvrdtili.
147
 I

,,Rdzvriti1i"traducecuvAntulgrecesc,,apeitheo"gi vorbegtede ,,neascultare activ6". Oameniidin \

l)
Ierihonau gtiut cI Dumnezeua dat fara poporuluiIsraeldar, in ciuda acestuilucru, ei au refuzatsl
predeacetatealui losua.In Iosuacapitolul6 versetult ni se spune,,, Ierihonulera inchis gi intdrit de
teamacopiilorlui Israel.Nimeni nu iegeadin el gi nimeninu intra in el". Prin inchidereaporfilor I
locuitoriidin Ierihonqi-auinchis inimile fafd de singurr,rl lor mijloc de mdntuire.Totugi,in ceeace o
priveqtepe Rahav, ea a ardtat credinfd prin gizduirea iscoadelor.,,Gdzduit" traduce cuvdntul
,,dechomai"Ei vorbeptede ,,primireaunui musafir cu bunivoinli". in timpul Necazuluicel Mare I
Neamurileiqi vor arita credin{alor prin gizduirea gi protejareaIsraelililor.Cdnd Domnul se va
intoarcepe aceastdplaneti pentrua-$i agezaimplrilia, Neamurilevor fi judecategi aceastijudecatd
estedescrisi?nMatei 25 versetele31la 46.Cei carevor trimigi intr-o vegniciepierdutdvor fi cei care I
nu au ardtatbundtatefafi de poporullui Dumnezeuin timpul Necazuluicel Mare. Domnul va spune
celor pierdufi,agacum gisim in versetele42 Si 43, ,, Cdci am fost fldmAnd,gi nu Mi-afi dat s6
I
mdndnc;Mi-a fost sete,gi nu Mi-afi dat sd beau;amfost strdin,pi nu M-afi primit; am fost gol, gi nu
M-ati imbr6cat;am fost bolnavgi in temni!6,gi n-afi venit pelaMine." Firegteci acegtinecredincioqi
vor intreba,,,Cdnds-auintAmplattoateacestea?" qi Domnuldd rdspunsulin versetul45, ,, $i El, drept I
r6spuns,le va zice: ,.Adev6ratv6 spunc6, ori de cAteori n-afi ftcut acestelucruri unuia dintr-acegti
foarteneinsemnati frafi ai Mei, Mie nu Mi le-afifrcut" gi El vorbegteaici despreIsrael.F6rdindoiala,
va fi o incurajarepentrupoporullui Dumnezeudin timpul Necazuluicel Mare s[-gi deaseamac6 prin I
mirturia gi prin faptelebunearf,tatede Neamurifaf[ de ei nenumdrafioamenivor fi mdntuili?ntimpul
acelorani ingrozitoride necaz.
I

MULTI EROI AI CREDINTEI

I
Versetul32: ce voi mai zice?Cici nu mi-ar ajungevremea,dacilagvrea s6vorbescde Ghedeon,
de
"$i
Barac, de Samson, de leftaie, de David, de Samuel gi de proorocilr'
{
in acestversetsunt mentionafigasesfin1idin VechiulTestamentgi ?ntrebarea se ridici, ,,Dece
i-a ales DumnezeuDuhul Sf,dntpe acegtigasepentrua demonstramanifestarea credinfei?"tindnd
minte dificultatriledeosebitecu carese vor confruntaevreii in timpul Necazuluicel Mare, fiecaredin !
acegtioameni ofertr o lec{ie puternicda faptului cd biruin{ava fi cAqtigatdin cele din urm6 prin
credinti. {
I
Ghedeon- credintatimidi
4
t
Acest om a triit in timpul Judecitorilor.inaceaperioad[nu era nici o autoritatecentraldin
Israelgi carteaJudecdtorilorse incheiecu un comentariutrist ci fiecarefrcea ce-i pldceaintrucdtnu
eraimpf,ratin Israel.Din nefericire,subconducerea Judecbtorilor
intreaganaliunea decizut continuu,
amt din punct de vedereeconomic,cdt gi din punct de vedere,spiritual.Poporulin decf,derea lui a
repetatun ciclu carea inceputmai intdi cu ptrcatul,apoi intotdeaunaa continuatcu robia unui popor I
strlin. Apoi,in al treileardnd, implorarealui Dumnezeudatoriidapisdrii crude a popoarelorstraine. !
Patru,mdntuireacdndDumnezeuS-aridicatca un Judecitorgi, cinci. linigtea.Astfel, ciclul repetatera
p[catul,robia,implorarea,mdntuirea,liniqtea.In timpul lui Ghedeona fost un picat qi Israelifiierauin I
robiamadianililor.Aceqtioameniveneaude la estde Iordangi seagezau in taberede mii, distrugdndu- !
le recoltelepAndnu mai rdmdneanimic pentruIsraelsaupentruvitelelor. Astfel cd nafiuneaera foarte
sdricit5- Chemarea lui Ghedcon este prezentatd in Judecitori capitolul 6. El bdtea grdul in teaso pentru
a-l ascundede madianili.Versetul l2 din capitolul 6 spune,,, ingerul Domnului i S-a ar6tat,gi i-a zis:
,,Dornnul estecu tine, viteazule!" in acel moment , Ghedeonnu par"u sd fie prea viteaz.Totugi, el gi-a
adunatogtirea,dar erau prea mulli pentru scopul lui Dumnezeuqi Ghedeona ftcut anunful neobignuit -
I
ca cei frico$i qi cei care se tern str se intoarcd gi sd se depdrtezegi 22.000 din oamenii lui Gedeon au
plecat.In cele din urmd, ogtireaa fost redusi la 300 gi prin acegti300 mdianilii au fost pugi pe fugd.
Credin{aa insemnatbiruinti. I

{
148

I
t"
Barac- Credintacarepviie

R.elatareacu privire la chemarealui Baracqi a biruin{eilui esteagezatd

in Judecdtori
capitolele
4 qi 5. Copiii lui Israel datoritdpdcatuluiau fost dugi in robia unui impdratcanaanitgi Debora,
proorocila,l-a chematpe Baracsd ia o armatdmicd gi si se aldtureluptei cu acestimpdratpdgdn.
Rdspunsul lui Baracestedat in capitolul4 versetul8, ,,Baraci-a zis: ,,DacEvii tu cu mine, md voi
duce;dar dacdnu vii cu mine,nu md voi duce".in acestmomentse parec[ credinlalui Baraceramai
mult in Deboradecdtin Domnul Ogtirilor.Totugi,credinlalui Baraca cAgtigatpdn[ la sffirgitgi acest
lucruesteprezentat intr-un mod minunatin capitolul5 undeii avempe Deboraqi pe Barac,generalul,
cdntAnd o cdntarede lauddpentruDomnulOgtirilor.

- Credinti dunl cldere

Samson

Dintre tofi judecitorii pe care Dumnezeui-a ridicat in aceaperioadi deosebitf,din istoria

Israelului,Samsonesteprobabilcel mai patetic.Merrill F Ungerin Dicfionarullui Biblic, spune
urmitoarele,,,in Samson,Nazireul,vedemun om dominatde o puteresupranaturaliprin credin{alui
ferml qi incredereaneclintiti in darul pe careDumnezeui l-a incredinfat.Pe de alti partevedernin
Samsonomul aventuros,nesdbuit,pasioantgi incdpdfdnat carenecinstegte 9i risipeqteputereadati de
Dumnezeu,fclosind-o pentru poftele lui". ln capitolul 16 citim despremoarteatragicdal lui
Samsondar in cele din urmi momentedin viafa sa el arati credinlI qi aduceo marebiruinfdin Israel.
Prin urmare,dupi toatefaptelenesdbuiteale lui Samson,el s-a intorsin cele din urmd la Dumnezeu
princredinliqi'aaduscinsteDumnezeului lui Israel.

Iefta - credinta temerarl

Iefta a fost descrisca un ,jefuitor". El a fost un copil nelegitimqi a fost izgonitdin casatatilui
siu. Ulterior,a devenitcapulunei bandedejefuitori, dar a tunci cdnda izbucnitrdzboiulintre Israelili
gi Amonili, Iefta a fost chematsi le fie conducitor.In Judecf,toricapitolul I I citim c6 Iefta s-a
apropiatin mod diplomaticde Amonili cu scopulde a aveao dezbatere. Amon s-aplAnscI atuncicdnd
Israela inceputcucerirea16riipromiseau luat in mod nelegitimtarade la Arnonili, agacd credeaucd
acump6m6ntular trebui si se intoarci la ei. Ieftaoferdapoi o relatareuimitoarea ceeace s-apetrecut
gi argumentele pe carele descoperd arati cI erastrAnslegatde istoriaIsraelului.Totugi,ulterior,a fost
o lupti gi Amonilii au fost alungafi.inaintede a mergela lupti, Iefta s-a grdbit sd fac[ un jur[mdnt.
Aspusc[ prima persoandcare il va intAmpinacdnd se va intoarceacasddupi biruinlAo va jertfi
Domnului.Sprespaimalui, fiica sa a fost prima carca iegitdin casi pentrua-l intAmpina.Iefta gi-a
{inutjurlmdntul qia jertfit-o pe fiica sa.F[c6ndacestjurdmAnt,separecf, lefta s-adep[rtatde uedin!6
gia indriznit sd factrun tArgcu Dumnezeu.I-ucrultrist estecd fiica lui Ieftaar fi pututfi riscumpiratd
in condilileLegii Levitice dar se parecd lefta nu a gtiut aceasta. Lec{iapentrucititorii evrei, qi intr-
adevdrpentrunoi to1i,estecI nu ne putemtdrguiin nici un fel cu Dumnezeu. Noitrebuiesd-Lcredem
in mod implicit gi intotdeauna s6ne bazdmpe credinciogia Lui.

David- credintaplinl de incredere

Davidestedescrisdupi inimalui Dumnezeu. Cu siguranfinu a fostomul desdv6rgit Eipaginile

Scripturiini-l descoperipe acestimpSratmare ldsAndu-se dus in picate grosolanegijosnice.Totugi,
chiar9i in acestaspect,e! a ardtatcredinfi. CAnda fost confruntatde Natan,proorocul,Davi gi-adat
seamaci in condifiile Legii trebuia sd fie pedepsit.Totugi,prin crddinfl a apelatla indurarealui
Dumnezeuqi Natana declaratctr plcatul siu a fost iertatgi cur6{it.Dra probabilcel mai mareact de
credinfd al lui Davida fostin legdturd
cu Legdmdntul Davidic.In I Samuelcaapitolul7 citim ci David
a avutpe inimi sd construiascd o casdDumnezeului lui Israel.In acestmoment,Natan,proorocul,i-a
descoperit impdratuluiDavid cd Dumnezeunu doreaca el si-i construiascio cas6,ci El ii va construi
o casl lui David,gi anumeo dinastie.in 2 Samuel7 versetul16,Dumnezeu a declarat,
,,Ci casata qi
impirdfiata vor ddinuivegnicinainteaMea, gi scaunultdu de domnieva fi intirit pe vecie".Cdnd
ingerulGavrils-aardtatMariei,el a spusvorbinddespreIsus,,, El va fi mare,gi va fi chematFiul

r49
 i

Celui Prea inalt; qi Domnul Dumnezeuii va da scaunulde domnie al tatilui Sdu David. Va impdrdli
t,
peste casa lui lacov in veci, gi irnpdrd{ia Lui nu va avea sfhrgit". David a crezut aceastdpromisiune
care in cele din urmi a avut ca rezultat venirea lui Isus Mesia.
I
Samuel - credinta maturi

Este interesantcd Samuel a ajuns si existe datoritd rugdciunilor qi credinpi mamei sale, Ana. I
Stareanatiunii in perioada aceea,care se indrepta spre sfhrgitul perioadei Judecitorilor, era complet
deplorabild.Preolia a ajuns coruptd gi otrava a infectat intreaganaliune. Samuel a dus poporul inapoi la
Dumnezeu.Totuqi, cel mai mare act de credin{I a lui a fost ungereatAndruluiDavid. Laacea vreme,
David p6rea sd fie cel mai nepotrivit candidatpentru a fi imp6ratul lui Israel. Totugi, a fost alegerealui
Dumnezeugi, astfel,Samuela uns bdiatulprin credin{i. Fdc6ndaceasta,Samuela pus in migcareun gir
intreg de evenimente care, ulterior, au dus la naqtereaRdscumplrdtorului, Isus Hristos. La sfdrgitul
vremilor, in timpul celor gapte ani din Necazul cel Mare intregul plan de rdscumplrare al lui
Dumnezeu va reveni poporului lsrael. Aceste versetevor aminti cititorilor evrei ci realizareaplanului
I
lui Dumnezeu gi indeplinirea fbgdduinlelor Legdmdntuluipot fi realizaledoar prin credin!6.

L
CUCERIREA CREDINTEI
'i
Versetul 33 39: ,,Prin credinfd au cucerit ei impirStii, au fAcut dreptate, au cipiltat filgilduinfe, au
astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scilpat de ascu{igulsitbiei,s-au vindecat de boli, au fost
viteji in rilzboaie,au pus pe fugfl oqtirile vrfijmape.Femeilegi-au primit lnapoi pe mor{ii lor invia{i; unii,
ca sil dobindeascilo inviere mai buni, n-au vrut sA primeasctrizbilvirea, care li se dfldea, qi au fost
chinui{i. Alfii au suferit batjocuri, bfltili, lanfuri gi inchisoare;au fost uciqi cu pietre, tilia(i in doui cu
ferestrf,ul,chinui{i; au murit ucigi de sabie,au pribegit imbritcafi cu cojoace9i in piei de capre, lipsifi de U
toate, prigoni{i, munci{i, ei, de care lumea nu era vrednici-au ritf,cit prin pustiuri, prin munfi, prin !t
pegterigi prin crflpAturile pimAntului. Tofi acegtia,mf,carcilau fost lf,uda{ipentru credin{a lor, totugi n-
au primit ce le fusesef?lgiduit."

Existi aproximativ doudzeci de intAmpliri amintite in acest pasaj. Triumful este impletit cu
tragedia.Bineinlelesci aceastaa fost mullimea poporului lui Dumnezeuinci din zorii istoriei umane.
Totuqi, in ultimii qapteani din istoria umand, a;a cum qtim, intensitateaataurilor asupra poporului lui
Dumnezeu va cregte in mod dramatic qi in mod deosebit asupra poporului Israel. in Apocalipsa 12
versetul l3 ni se spune,,, Cdnd s-a vdzut balaurul" (careesteSatan),,aruncatpepdmdnt,ainceput sd
urmdreascdpe femeia," (care este Israel) ,,care ndscusecopilul de parte bdrbiteascd". Lucrul care ne
incurajeazi in legdturd cu pasajul din Evrei este Cd togi eroii au primit o buni mlrturie prin crddin{6.
,\u fcst victorii qi tragedii dar toli au fost l[udali de Domnul pe care L-au slujit. $i la fel este petru
intreg poporul lui Dumnezeu din toate vremile care a trdit o via[6 de credinfd. Dar observafi cum se
sffirgegetepasajul. Degi toli sfinfii au fost lSudali pentru credin{a lor, ei nu au primit ceea ce le fusese
f6gdduit. Prin urmare, se ridicl intrebareaimportantd,,,La ce promisiunese referd aici?" Rlspunsul se
gdse;te in intregul adevir al Epistolei cdtre Evrei. lJrmdtorul evenimentdin planul lui Dumnezeu este
venirea Implrifiei lui Dumnezeuceea ce inseamni odihna de Sabat.Nici unul din sfinfii care ne-au
fost prezentafinu au experimantatfEgdduin{adar au murind cu nidejde. Daniel este unul din sfin{ii la
care se facealuzie gieste interesantcumse sfhrgegte proorocialui Daniel.In capitolul 12 versetul l3 ni
spune gi esteun mesaj de la Hristos ?naintede intrupare,,, lar tu, du-te, pdnd va veni sfdrgitul; tu te vei
odihni, qi te vei scula iardgi...odatd in parteata de moqtenire,Ia sfhrqitul zilelor". Prin urmare, Daniel
cdnd a murit nu a primit fhgdduinfa dar a avut aceasti asigurarede la Domnul qi Mdntuitorul lui ci
intr-o zi va fi inviat qi va sta in partealui de moqtenirecare i-a fost dati intr-un trup inviat. I
I

t
I

t
I
150
1
!
 PLANURILE LUI DUMNEZEU PE,NTRUEVREI

Versetul40: ,,pentrucil Dumnezeuavca in vedereceva mai bun pentru noi, ca sl n-ajungflei la

fiirAnoi."
desitrvirgire

q Cuvdntul,,desvdrgire"traducecuvdntulgrecesc inseamnd
,,teleioo". ,, a ducela bun sfrrgitsau
a faceperfecf'.intrebareaseridic6,.,CeduceduceDumnezeula desdvdrgire gi I perfec{iune
prin acegti
evrei?"Pavelne di rispunsulin Romanill versetele 26 gi 27,,,$i atuncitot Israelulva fi rndntuit,
dupicumestescris:,,lzb6vitorul va veni din Sion,qi va indepdrtatoatenelegiurilede la lacov.Acesta
va fi legdmAntul,pe care-l voi face cu ei, cdnd le voi fterge pdcatele".In timpul celor gapteani
ingrozitoridin Neazulcel Mare, ace$tisfinti evrei prin credintdvor r6mAnecredinciogiDumnezeului
lui Israelqi pocdin{apoporuluiva aduceimpiri{ia Domnuluide o mie de ani, odihnade Sabatla care
sereferl aceastiEpistoli. Atunci, sfintii din VechiulTestamentvor fi invia{i pi vor impirtdgi slavagi
bucuriaacesteiimpir[1ii. Prin urmare,cei din VechiulTestament careau murit in credinfdvor primi
acealdgdduin{6.

l5l
 L
1
CAPITOLUL 12 I-

iNnrvrNul DEA DovBDrcnnurnla I

I

Versetull: ,,$i noi,deci,fiindci sunteminconjura{icu un nor agade marede martori,sl dim la o parte
oricepedic6,gi plcatul careneinf?tgoarS agade lesne,gi si alergfrmcu stilruin{f,in alergareacarene sti I
inaihte."

Trei lucruri sunt observatein acestpasaj* martorii, piedica gi cAgtigarea. Versetulincepe I

,,deci" qi astfelgdndurileexprimate ne duc inapoi la eroii credinfeidin capitolulanteriorgi din Vechiul
Testament.Mai intdi, martorii.Autorul spune,,,sunteminconjuraficu nor agade mare de martori".
Cuv6ntul,,nor" traducecuvdntulgrecesc,,nephos"gi inseamni,,o masdmare de nori care acoperl I
cerurile".,,Martori"traducecuvdntulgrecesc,,inartus"in acestcontextvorbegtede ,,martoriicareapar
in cazulunui process".Astfel, autorulspunecd tot ceeace estein jurul nostruesteacestnor marede
martoricaremdrturiseqte despretriumful credinfei.in al doileardnd,piedica.,,Sddim la o parteorice I
pedicd".Cuvdntul,,piedic["estetradesdin cuvdntulgrecesc,,ogkono' gi inseamnd,)ocarneumflati gi
gi
inuti16".Cdndsuntemagezatio carneumflatd inutilSnu prezint[ o problemtr;prezintddificultilidoar
I
atuncicdndalergimintr-o cursi. Autorul sereferi aici la activitAtilegi ocupaliilenevinovatecarenu ar
puteafi p[cdtoasein ele insele dar sunt inutile pentru noi in alergareacursei.Domnul a spus in
Epistolalui citre Bisericadin Laodicea,,,Pentrucd zici ,, Suntbogat,m-amimbogdfit,gi nu duc lips6
de nimic" gi nu gtii c6 egtiticdlos,nenorocit,sdrac,orb qi gol". Dumnezeudoregteca fiecaredin noi sd
fie plin de rAvntrin aceastdalergare.,, $i pdcatulcarene infEgoardagade lesne".,,A infrgura lesne"
traducecuvAntulgrecesc,,euperistatos". Acestcuvdntesteformat din doui cuvintegrecegti,,eu" gi I
inseamni ,,repede,grabnic" gi ,,peristatos"inseamnL,,a pune in jurul". Ceeace autorul doregtes5
spundestecI picatul ne infEgoarifoartegrabnicqi foarteugorgi apoi ne punepiedici.Vedemacest -l-.
I Il

lucru doveditin viafa primilor nogtriipirinfi la inceputulistorieiumane.Ei au fost indeplrtafi foarte t^

!r$orde la credinlain Dumnezeula o necredinfitotali carea adusdezastrulasupraneamuluiomenesc.
In al treilea rdnd, cdgtigarea- ,,$i sd alergfimcu st5ruint6in alergareacare ne st6 inainte". ,,Cu
stiruin![" traducecuvdntulgrecesc,,hupomone".Includeconceptulde ,,indurarepasivd"gi stdruin{i
activi". Ca t6nir, am fost chematsi indeplinescServiciulNational gi arn fost noros sd-mi petrec
aproapein intregime cei doi ani in Cipru. In acea perioadd,Insula avea o sdrbitoareanuald a
sporturilorgi am fost chematde la unitatesd participla una din acelecurse.Spreoroareamea,mi-am
dat seamaci oameniiimpotrivacdroraalergamerauatle{iclasiciprofesionigti. Cdnds-adat startul,am
fost lf,satmult in urma cursei gi dupd cdtevamomentecei care erau primii in alergarem-au ajuns.
Aceastas-a petrecutde cAtevaori. De fiecaredati cdndtreceampe l6ng6bancaspectatoriloreram
ironizatgi aplaudatin batjocuri.in asemenea circumstante, ceeace agfi avutnevoieera ,,hupomene" -
indurarepasivl; ceeac earfi insemnatcontinuarea curseiqi ignorareaironiilor.$i stiruinfi activ6;ceea
ce insemnacontinuareacursei pAni la capit. Din nefericire,mi-a lipsit acestfel de rlbdare gi am
hotdrdtsd mI retragdin concurs.Mai tdrziuam fost luat deopartede antrenorcarem-a certatarit6ndu-
mi ci to{i ceilalli alergtrtorierauo echip6,iar eu trebuiasi alergsingur.Mi-a spuscI daci mi-aqfi
continuacursapdni la capit, aq fi primit o medalie.Lec{iade aici estecd Domnul doreqteca noi sI
stdruimin mod activ qi sd indurdmin mod pasivpdndvom ajungela fintl gi vom vedeafap Sa.Cu
sigurantl,pentruevreii din Necazulcel Mare,aceastale va aminti foartebine cd trebuiesi stiruiascd
pdn[ la capdt.

ISUS - EXEMPLUL NOSTRU SUPREM

Versetul2: ,,Sl ne uitilm {intfl la Cilpeteniagi Desivdrgirea

credinfeinoastre,adicilla Isus,care,pentru
bucuria care-I era pusil inainte, a suferit crucea, a disprefuit ruginea, gi gade la dreapta scaunului de
domnie al lui Dumnezev."

Trei gdndurisunt inclusein acestverset- privirea,ascultarea

gi invifarea.Mai intdi, privirea-
gi
,, Sd ne uitSrnfinti la Cdpetenia Desdvirgireacredinleinoastre".Expresia,, a te uita {int6" traduce
t52
cuvantulgrecesc,,aphorao";;i inseamnd,,a-{iintoareochii de la alte lucruri si a-i fixa asupraunui
anumitlucru".Includede asemenea qi conceptulde ,,a-!iintoarceochiulmin{ii gi a te concentra
asupra
unuilucru".Refrenulvechi,,lntoarce-!iochiispreIsus"prindeacestgAnd:
,,intoarceli ochii spre Isus
PriveSte doctr lafa\a Lui minunatd
$i lucrurile de pe pdmdnt
Vor deveni ciudal de lntunecoase
in lumina slavei ti hqrului Sdu".

Cel la caretrebuiesi privim este,, Cdpeteniagi DesivArgirea credinfeinoastre".,,C5petenia"

traducecuvdntulgrecesc,,archegon".Este format din doutrcuvinte,,,48o" ,,a conduce"gi ,,arche"
,,primul".Conceptulde aici estecd DomnulesteCel careconduce.El esteCel careare conducerea
tuturor lucrurilor gi astfel ne aduce exemplul deslvdrgit.,,Desbvdrgire"traduce cuvdtul grecesc
,,teleioo"qi inseamni ,, a face perfectsau a duce la bun sf6rgit".Totuqi,cuvdntul,,credinfi" este
articulatcu articolul hotirAt. Cu alte cuvinte,este ,,credin{a".Autorul vorbeqtedesprecredinf[ ca
despreo entitateactuaii.Un scriitora descris-oodatdastfel,,,O persoand carearein fiinfa lui credinla
vie pdndla desdvdrgire gi ne estepusbinainteca exemplusupremde credinfd".Descoperim acest
exempluportretizatcdndDomnulera pe cruce.in Luca 23 versetul46, Domnulii spuneTatdlui,,,
Tatd,in m6inileTaleimi incredinfez duhut".Totugi,cel mai mbre!exempluil descoperim in Filipeni2
versetele 5 la I l. Pavelspune,,,Sdavefiin voi gdndul acesta, gi
careera in HristosIsus:El, cu toateca
aveachipul lui Dumnezeu,totugin-a crezutca un lucru de apucatsd fie deopotrivdcu Dumnezeu, ci S-
a desbrdcat pe sineinsugigi a luat un chip de rob, ficdndu-Seasemenea oamenilor.La infEliqarea fost
gdsitca un om, S-a smeritqi S-a fbcut ascultdtorpAndla moarte,gi incd moartede cruce.De aceeagi
Dumnezeu L-a iniltat nespusde mult,gi I-a datNumele,careestemai presusde oricenume;pentruca,
in Numelelui Isus,si se pleceoricegenunchial celordin ceruri,de pe p6mdntgi de subpdmdnt,gi
oricelimbdsdmdrturiseascd, spreslavalui Dumnezeu Tatdl,cd IsusHristosesteDomnul".Vedemaici
intr-adevdrcel mai mareexemplude credin{d.$i poi autorulcontinudsi spuni, ,,Care,pentrubucuria
care-lerapusdinainte,a suferitcrucea,a dispreluitruqinea, gi gadela dreaptascaunuluide domnieal
lui Dumnezeu".Impresiape careo avemcitind acestpasajestecd Domnula suferitpentrucd a gtiut
bucuriacare ii era pregititi. Degi intr-o oarecaremdsuri acestlucru este adevdrat,nu acestaeste
conceptulexprimatin realitateaici. Cuvdntul,,pentru"estetradusdin cuv6ntulgrecesc,,anti" gi ar
puteafi tradusrnai bine ,,in loc de". Astfel,ceeace versetulspuneaici estectrDomnula avuto bucurie
desdvdrgitd in relafiaSacu Tatdl.in rugiciuneade MarePreota DomnuluiIsusin Ioan I 7 versetul24.
El a spus,,, \ati,, vreauca acoloundesuntEu, sdfie impreunicu Mine qi aceiape careMi i-ai datTu,
ca sdvaddslavaMea, slavi pe careMi-ai dat-oTu; fiindci Tu M-ai iubit inaintede intemeierea lumii".
in TrinitateaDumnezeiriieradragoste, qi
pace bucuriedesdvdrqitd. in loculacesteibucurii,Domnula
suferitCrucearuqinii.Totuqi,versetulse s{brqeqte cu mareadeclarafieci Domnul esteacum ,,la
dreaptascaunului de domnieal lui Dumnezeu". AceastaaratdcdDomnnulprin agezarea Lui la dreapta
lui Dumnezeuqi-adeslvdrqitlucrareade rdscumpirare gi, agacum spunepsalmistulin Psalmul110
versetull, agteaptd ca vrdjmaliiSdi sd-l fie puqisubpicioare.Acestevenimentva avealoc la a doua
venirea Domnului.

PROBLEMA PERSECUTIIEI $I BENBFICIILE, PEDEPSIRII

intr-o mdsurdmai mare sau mai micd toli credinciogiidin toatevremiles-auconfruntatcu

problemapersecu{iei.Aceasti persecu{ie
va ducein cele din urml la poclinfa Israeluluicareeste
proorocitd
in Zaharia12versetul10.Prinurmare,autorulseocupdde aceste probleme.

Versetul3: ,,Uitati-vll,deci,cu luareamintela Celce a suferitdin parteapflcf,togilor

o impotrivireagade
marefa{i de Sine,pentru ca nu cumva sl vi pierde{i inima, gi strclde{i de obosealtrin sufletelevoastre."

Prima indrumaredatd de autor este sd privim cu luare aminte la Dornnul gi MAntuitorulnostru

IsusHristos.,,A privi cu luare aminte" traducecuvdntulgrecesc,,analgizomai".inseamndmai intdi ,,a
evalua" dar de asemenea,,a te g6ndi compar6nd". O gospodini care merge intr-un magaz,inpoate si
153
 vadi diferite articolede vAnzare,si evaluezediferiteprelurigi apoi si se gAndeasclla diferitebunuri
prin.comparafiegi apoi sa-l aleagdpe cel mai bun. Ceeace autorulne recomandlaici estesd punem
suferinleleDomnuluialituri de ale noastregi sd le comparim.$i apoi ne spunece a suferitDomnul.
AcestatraducecuvAntulgrecesc,,hupomeno"gi inseamnd,,a rdmdnesub".Astfel ace$tievrei trebuie
si se gdndeascS la faptul cd Domnul a rimas sub impotrivireadin parteapic6togilor.,olmpotrivire"
inseamnS ,,a vorbi impotriva".Astfel,gdnindu-se gi amintindu-gi ceeace Domnula suferit,nu-givor
pierdeinima gi nu vor cldea de oboseald in sufletelelor. ,,A c6dea"inseamnl,,a sltrbi,a renun{a".Imi
amintescci atuncicdnderamsoldatin Cipru am vost invitatde un ofi1eral Regineisi m[ alitur lui in
implrfirea tratatelorevanghelice in cantonamentele din apropierea taberei.In primul cantonament in
caream intratam vorbitunui sodatsaudoi desprelucrurilelui Dumnezeugiin timp ce fbceamaceasta
bruscam fost acosta{ide un tdndrcaporalobraznicgi arogant.El i-a vorbit prietenuluimeu,ofi1erul,in
cel mai abuziv mod gi apoi, in cele din urmf,, luAndu-lde reverelehainei l-a silit sl plece din
cantonament. intrucdtamAndoieramimbrdcatiin hainecivile, tdndrulcaporalnu gi-adat seamaci s-a
purtatin mod grosolancu unul din ofilerii Reginei.Cdn am ieqitdin cantonament prietenulmeu mi-a
spus,,,SI ne rugtrmpentruCaporalgi pentuceilalli din cantonament"ceeace am gi fdcut. Dupi
rugiciune,i-am spusprietenuluimeu,,,Ai puteasi-i ardli documentele tale de ofi1erqi ai fi autorizat
s6-l arestezipe caporal".De fapt, el a comis o ofensi foartegrav6.Nu voi uita niciodati rispunsul
ofilerului.A spus,,,Ei bine,a-L iubi pe Hristosne constrAnge sd suferimacestfel de abuz"dar apoi a L
I
continuat,,,Sdne amintimceeace a suferit Domnul". Isus a fost Domnul Slaveigi totugia suferit
impotriviredin parteapdc[tofilor.
Dup6 ce am privit la suferinfeleDommnului,impotrivireadin parteapicitogilor, biciuirea, I
ristignirea,autorulspune:
I
Versetul 4: ,,Voi nu v-afi impotrivit inci pinil la sAnge,in lupta impotriva picatului."

I
,,impotrivit"inseamni,,a staimpotriva".Domnulnostrua statimpotrivalui Satangi impotriva
.intreguluiiad. ,,in luptaimpotriva"traducecuv6ntulgrecesc,,antagonizomai".inseamni ,,a lupta in
mod chinuitorimpotriva cuiva sau a ceva". Este posibil ca autorul s[ se fi referit la experienfa
Domnuluidin grtrdinaGhetsimani.In Luca 22 versetul44 esterelatat,,, A ajunsintr-un chin ca de
moarte,gi a inceputsdSeroagegi mai fierbinte;gi sudoarea
I sefEcuseca niqtepicdturimari de sdnge,
carecddeaupe pdmdnt".Autorul le amintegteacestorevrei,gi intr-adevdrfieciruia din noi, c[ nimeni
nu s-aconfruntatvreodatici acestfel de aeonie.
i

BENEFICIILE PEDEPSIRII
)' traducecuvdntulgrecesc,,paideuo"gi inseamnl,,a instrui,a educa,a corecta".Nu a
. ,,Pedepsire"
arede a faceneapdrat cu conceptulde pedeapsd prin lovire.Pedepsirea esteacfiuneaunui tatd iubitor
fat[ de un copil neascultf,tor gi incipilanat. Pavelarati in I Corinteni I I versetul32 cd Domnl ne
pedepsegte ca sdnu fim os6ndiliodatdcu lumea.Pedepsirea nu arenimic de a facecu osdndirea. Ioan t
arattrin Evanghelia sacapitolul3 versetul18,.,Oricinecredein El, nu estejudecat;dar cinenu crede,a
gi fostjudecat,pentruc5 n-a crezutin NumelesinguruluiFiu al lui Dumnezeu".Merrill F Unger,in
Dicfionaruls6uBiblic, facecdtevacomentariiinteresante privindpedepsirea. El spunein felul urmitor: i
,,Pedepsirea este destinatdfiilor in familie gi poate fi, unu, preventivi,ca in cazulapostoluluiPavel,
k't"i ., ciruia i-a fost dat un lepugin came pentrua-l pdstra umil, 2 Corinteni 12 versetele7 la 9. Doi,
.,
?o.i.,' corectivl,careestemigcarea pentrubinelefiului siu.
disciplinaria tat[tui impotrivafiului inctrptrfanat I
" ;
Trei, maturizarea, obectivulfiind sfintirea,ca s5 aducemroadaneprihlnirii, Evrei 12 versetul6; Ioan
l5 versetul2. Existi o diferenlAintre pedepsireqi chinuire;a doua reprezintdinfrdngereadivini a
voinfei umanepentruca viafardscumpbratd sd poatl fi completdedicati lui Dumnezeu,Romani 12
t
versetele I gi 2". Autorulseva ocupadeaceastd problemd a pedepsirii
in versetulurmitor.
{-

-{
t54
{-

|l
t
 Domnului,gi nu-{i
Versetul5: ,,$i afi uitat sfatul pe carevi-l dE ca unor fii: Fiule,nu dispre{uipedeapsa
pierdeinima c6ndegtimustratde El."

Autorul citeazddirect din Proverbe3 versetelell gi l2 gi spunecititorilor ci au uitat aceastafi

cuvdntul folosit in original inseamnd,,a uita complet" qi ceeace ei au uitat este sfatul pe care il gdsim
in cartea Proverbelor. ,,Sfat" traduce ,,paraklesis"gi inseamnd ,,a chema ldngi". Tabloul care a fost
pictat aici este ci cititorii au uitat ci un'l'ati iubitor ii chema l6ngi El pentru a-i invifa ceva. Lectia
esteuna simpld,,,Fiule,nu disprefuipedeapsaDomnului, gi nu-!ipierde inima cdndegti mustratde El".
Cuvdntul ,,disprefui" traduce cuvAntul grecesc,,oligoreo" gi inseamni ,,a-!i pisa pulin de ceva". imi
amintesc cd am vdzut odatd o mamd pedepsindu-qicopilul. I-a dat o palmd dureroasdpeste mdnd.
Copilul a privit-o in fa6 gi i-a spus,,,Nu mi doare,nu-mi pas6".Autorul ne roagi aici, ,,Nu indriznili
sd aclionafi in felul acesta" gi, mai mult decAtatdt, c6nd egti pedepsitnu-ti pierde inima, ceea ce
inseamnS,,nut e prtrbugi".

CA DUMNLZF,TJ
.4,MrNTE$TE-Tr INCA TE rUBE$TE

pe cine-liubegte,gi batecu nuiauape oricefiu pe care-lprimegte."

Versetul6: ,,C6ciDomnul pedepsegte

Autorul aduce aminte acestorevrei cd Dumnezeuii iubegtepe cei pe care ii pedepsegte pentru
a"i instrui, pentru a-i educa,pentru a corectagreqelile,pentru a infrdna pasiunile.Totugi, Dumnezeuva
folosi chinuirea pentru a frdnge voin{a unui fiu neascultdtor.Existi dovezi cd Dumnezeu va folosi
chinuirea in cazul poporului Israel in timpul Necazului cel lv1are.Zahariaspune ci oqtirile acesteilumi
se vor aduna in jurul Ierusalimului sub conducereaomului lui Satan, Anticrist, pentru a distruge
Israelul.In acestmoment extrem ei se vor intoarcein cele din urmd c6tre adevdratulMesia, Isus din
Nazaretgi se vor pocbi.

sA iNvATAvr cunr sA suFERrMpEDEApSA

Versetul7: ,,Suferi{ipedeapsa:
DumnezeuSepoart5cu voi ca gi cu nigtefii. Cici careestefiul pe carenu-
I pedepsegtetatil?"

NIV este utild qi traduceversetulurmitor: ,,indurali dificultalile ca disciplini. Dumnezeune

trateazdca pe nigte fii; ctrci care este fiul pe care nu-l pedepsegtetatil". Cuvdntul ,,suferili" inseamn[
,,a rimdne sub" gi evreii, gi intr-adevir fiecare din noi, cdnd suntem pedepsi{itrebuie sd rlmdnem sub
pedeapsdgi si nu incercdm sd scdpdmde dificultilile pe care Dumnezeu le aduce asupra noastr6.Din
nou, autorul le aduce aminte acestor evrei gi noud cl suntem trata{i ca fii atunci c6nd Dumnezeu se
ocupf,de noi.

DOVADA FAPTULUI CA SUNTEM F'II

Versetul8: ,,Dar dacfl sunte{iscutifi de pedeapsfl,de care to{i au parte, sunte{inigtefeciori din curvie, iar
nu fii.t'

Din nou NIV-ul esteutil qi traduceversetulin felul urmdtor:,,Dacdnu suntefidisciplinafi,aga

cum sun toJi, atunci sunte{i feciori din curvie, gi nu fii", Astfel dovada faptului cd suntem fii este de
fapt pedepsirea.Totugi, fineli minte cd Dumnezeu se ocupi de Israel. Am observat in prealabil cd
Dumnezeu privegte Israelul ca pe intAiul SIu ndscut.In Isaia 54 versetul 8, Domnul sppune despre
Israel,,, Intr-o izbucnirede mdnie,Imi ascunsesem o clipd Fala de tine, dar Md voi indura de tine cu o
dragoste vegnic6, zice Domnul, Riscumpdr6torul tdu". Amintili-v5 c[ in timpul Necazuluicel Mare va
veni asupra poporului pedeapsa na{ionald,descrisdca perioada Necazului lui lacov gi va aduce
pocdinldgi binecuvdntare, gi numai asuprapoporuluiIsraelci qi asupraintregii omeniri.

t55
 FATA DE PARINTII PAMANTE$TI
R.ESPECTUL

Versetul 9: ,,$i apoi, daci pilrinfii nogtri trupegti ne-au pedepsit,gi tot le-am dat cinstea cuvenitil, nu
trebuieoarecu atAtmai mult sil ne supunemTatilui duhurilor,gi sf,trflim?"

Ne-am g6ndit la pedeapsalui Dumnezeu dar ce se intdmpli cu cea a pdrinfilor pimdntegti?

Autorul le reaminte$teacestor evrei gi noui ci pdrintii nogtrii ne-au corectat gi le-am dat cinstea
cuveniti dar aici Cel care ne pedepsegteeste Tatil duhurilor. CAnd Nicodim a intrebat despre intrarea
in impiritia cerurilor,spre uimirea sa Domnul i-a rdspunscd trebuiese se nasc6din nou. $i Domnul i-
a explicat mai tdrziu ci aceasti na$tereeste adusi prin lucrarea Duhului Sfdnt. Mai intdi, care ne
pedepsegte cu dragosteeste Tatdl care ne-a adus nagtereadin nou qi via{a vegnic6.Autorul spunec[ noi
trebuie ,,s5 ne supunem Tatdlui duhurilor gi si trdim". Vorbegteaici despretrdirea adevdrat[; nu doar
via{a vegnic6,ci gi o viali care si placi Tatilui carene-a ndscutpentru vegnicie.

NO$TRrpANrAl'rrn$Tr$r AL TATALUTNOSTRUCERESC
CARACTERULPARTNTTLOR

Versetul10: ,,Cf,ciei intr-adevf,rne pedepseau pentru pu{inezile, cum credeauei ci e bine; dar
Dumnezeu ne pedepsegte pentrubinelenostru,casil nefaci piirtaqisfin{enieiLui."

Pdrinfiinogtriiptrmdntegtine-aupedepsitcum credeauei cd e bine.Expresia,,cumcredeauc5 e

bine" traducecuvdntulgrecesc,,dokeo"qi inseamnl,,a fi de p[rere, a crede,a presupune".Astfel
pirinfii noEtriiplm6ntegtine-aupedepsitdupi plrerealor, dupi presupunerea sausupozilialor. Pdrintii
qi
nogtriiau fost gregili de multeori deisciplinalor a fost nepotriviti.De asemenea, pedeapsa pirinfilor
nogtrii a fost limitati la doar cdtevazile; ceeace inseamni in timpul copiliriei. Totugi, pedeapsa
Domnului continul pe parcursulcdldtorieipim6ntegti.in timp ce pdrinfii nogtrii pim6nteqtine
pedepseau cum credeauei ci e bine, Dumnezeune pedepsegte pentrubinelenostru.Cuvdntulo,bine"
-a
traduceun cuvAntgrecescinteresant,,surnphero". ,,Sum" inseamnd ,,cu"; ,,phero",,a aduce"gi, prin
urTnare, acestcuvantinseamnd,,a impica". De asemenea, cuvdntul,,bine" estearticulatcu articolul
hotirdt againcAtacestlucru aratdcdDumnezeune pedepsegte intr-adevlrsprebinelenostru.Agadar, -a
trebuiesi ne punemintrebarea,,,Ceva reconciliaDomnulprin aceastd pedeapsd sau,mai bine,cu cine
ne va uni El?" Rispunsulesteci vom fi pdrtafisfintenieilui. Din nou, ,,pirtagi" traduceun cuvdnt
grecesc interesant - ,,metalanbano".Din acest cuvAnt grecesc obfinem cuvdntul rominesc
,,nfetabolism".lnseamni ,,a mdnca,a asimila".Pavelfolosegteacestcuvdntgrecescin 2 Timotei 2
versetul6, ,, Plugarultrebuesd munceascd inainteca s5 strdngi rodurile".Cu alte cuvinte,ceeace I

apostoluldoregtesi spunf,estecd plugarultrebuiesi asimilezeo partedin ceeace produce.Conceptul t

uimitor p care il avem in acestversetestecd noi devenimde fapt partea sfinfenieilui Dumnezeu.
Asimildm neprihinireaadevdrati a lui Dumnezeu.$i obsevaficd acest lucru vine ca rezultat al
pedepsiriiTatdluinostruceresciubitor. 3
a
J
DAR NU EXISTA NICI O BUCURIE iN PNONAPSA

VersetulI l: ,,Esteadevtrratc6 oricepedeapsi,deocamdatil

pareo pricinildeintristare,gi nu de bucuriel a
-
dar mai pe urrntr aduce celor ce au trecut prin qcoala ei, roada ditiitoare de pace a neprihSnirii."

Pedeapsa, fie din parteatatEluipdmentesc,

fie din parteaTatilui ceresc,nu poatefi descrisdca
o experien{iveseli.Aqacum spuneautorul,esteo experienlitristi. Pedeapsa ne poateintrista.Totugi,
I
dintr-o perspectivdpozitiv[, autorul spune,,,dar mai pe urmd aduce roada ddtdtoarede pace a
neprihdnirii". Cuv6ntul,,aduce"traducecuvdntulgrecessc,,apodidomi" gi inseamn6,,a da inapoi". {-
Pedeapsa poatefi o experien{5disruptivddar ,,aduceinapoi" roadaddtdtoarede pacea neprihlnirii.
Interesant,acelagicuv6ntestefolosit ?nApocalisa22 versetul2 in leglturl cu pomii care vor fi ?rr
Impirifia veqnicd.Spunecd ceu trei pomi ,,vor doudsprezece feluri de rod, gi dind rod" (apodidomi) {
J

,,in fiecare lund; qi frunzelepomului slujescla vindecareaNeamurilor.Acegti pomi uimitori din

imp[rd1iavegnicivor rodi sauvor da inapoiroaclepldcutepotrivitecu vremeaaceea.Totugi,inaceasd
a
-
156

I-

u!
 perioadd,ne putem bucura dc roatia neprihdnirii care vine prin pedeas6.$i apoi, frazafrnald din acest
versetspune,,, celor ce au trecutprin gcoalaei". Expresia,,atreceprin qcoal6"traducecvdntulgrecesc
l<i ,rgurnnttZo".Din acestcuv6nt oblinem cuvdntul,,gimnastic6sau gimnaziu". Ceea ce autorul doregtes6
(j spuni estecb gcoalapedepsiriiaducebinecuvAntdri spirituale.

SFATUL

Versetul12: ,,intilri{i-vf,,deci,mAinileobositegi genunchiisl5bilnogifi."

Chestiuneaadusi in discutie este ci deoarecepedeapsaservegteunei discipline morale gi are ca

rezultatsfinfirca, ca unnare, cititorii sunt rugali sd facd ceva. Mai intdi, trebuie s6-giintdreascdm6inile.
,,lntdri!i-v6" traduce cuvdntul grecessc,,anorthoo" qi inseamnd,, a restabili qi a indrepta". Este de fapt
un termen medical. Mdinile erau obcsite gi in original inseamni ,,sl6bite,ftr6 putere". DatoitApedepsei
se pare ci lauda pentru Dumnezeu a incetat. $i apoi indemnul face referire la genunchii sldb6nogi{i.
,.GenunchislSbdnogifi"traduce cuvdntul ,,poraluo"din care oblinem cuvdntul romdnesc,,paralitic".
Cu alte cuvinte. genunchii trebuiau intiriti pentru rug[ciune. Astfel, autorul ne indeamnd chiar daci
trebuie sd suferim pedeapsa,sd continudm sd ne rugdm gi sI aducem laudd. Dr Kenneth Weist traduce
cuvAntulastfel, ,,Agadar,?ntdrili din nou mdinile care sunt sl5bite gi genunchii care sunt paralizali".

NU FACETI VIATA CRE$TINA DIFICILA

Versetul 13: ,,Croi{i cflriiri drepte cu picioarelevoastre,pentru ca cel ce gchiopiteazilsil nu se abatf,din

cale,ci mai de grabd sAfie vindecat."

Fraza ,,croiti cirlri drepte cu picioarele voastre" ar putea fi tradusdliteral ,,face{iun drum neted
pentru picioarelc voastre". Cu alte cuvinte, nu punefi obstacole pe cdrare care vd vor impiedica din
punct de vedere spiritual. imi amintesc ci in tinerete, auzeamadeseao ilustralie repetat[ pe aceasti
temd. Povestirea spune ci trei oameni au fbcut cerere pentru oblinerea postului de conducdtor de
autobuz. Fecdrui conducdtor i s-a pus aceeaEiintrebare.Dacd ar fi s5 cil5toreascf,pe un drum ?ngust,
care o prdpastiepe o parte, cdt de aproapear conducede margineaprdpastiei?Primul qofer a spus,,,Ei
bine. cred ca al putea conduce sigur la un metru qi jumdtate de prbpastie".CAnd celui de-al doilea gofer
i s-a pus intrebarea, el a rlspuns, ,,Ei bine, cred cd ag putea conduce sigur la gaptezeciqi cinci de
centimetri". Totugi cdnd al treilea gofer a fost intrebat, el a rdspuns simplu, ,,Sincer, nu qtiu cAt de
aproapede prdpastie ag putea conduce, dar ceea ce ar trebui sd fac este sd cAt mai departe posibil de
pripastie''. Din nefericire,sunt mul{i cregtini care trdiescin mod periculos;triiesc prea aproapede
margine qi adeseaca rezultat al acestui mod de viafi sffirgescconfruntdndu-secu un dezastru.Prin
urrnare, autorul spune, ,,Nu riscali in materie de vegnicie, facefi-vd o c6rare netedl sub picioarele
voastre".Psalmistula gtiut secretulacestuilucru in Psalmul ll9 versetul l05,,,CuvAntul Tf,u este o
candeli pentru picioarele mele pi o luminl pe ctrrareameao'.FolosindScriptura, calea noastrd poate
deveni clari gi gtim cI Tatdl nostru cerescne va pizi picioarele de cidere. $i apoi autorul spunede ce
trebuie sd croim cdr[ri drepte, ,, pentru ca cel ce gchiopdteazdsd nu se abatd din cale". ,.Cel ce
qchiopdteazd"face referire la o persoanl neputincioasE.,,Si nu se abat6 din cale" este de fupt un
termen medical ryiinseamntr,,a intoarce sau a rdsuci o articulafie". Astfel, ceea ce autorul doregtesd
spundeste ca trebuie sd pistrim cdrareaneteddpentru ca cei care sunt neputinciogisd fie deformali, ci
mai degreabdsi fie vindeca{i. Aceast6avertizarenu este doar pentru noi in;ine, ci qi pentru fralii mai
slabi.Fiecarecopilal lui Dumnezeupoatefi un exemplupentrufratelesdumai slab.

URIVIARITI PACBA CU OTI OAMENII

Versetull4: ,,Urm6rifi paceacu tofi qi sfin{irea,fiir6 care nimeninu va vedeape Domnul."

ts7
 ,,Unndrili"traduce ,,dioko" qi inseamni ,,a alerga repede,a prinde o persoanl sau un lucru".
Pavel foloseqtecuvdntul in Filipeni 3 versetul 12,,, Nu cd am gi cdgtigatpremiul sau cd am qi ajuns
desdvdrgit;dar alerg" ( dioko) ,,inainte,c6utdndsd-l apuc. ?ntrucitgi eu am fost apucatde Hristos Isus".
Prin urmare,noi trebuie sd alergdm repede pentru a ajungedin urmi paoea.,,Pace" traduce cuvdntul
grecesc,,eirene"careinseamni,,a uni". Pavelfolosegteacestcuv6nt grecescin Romani 5 versetull, ,,
Deci, fiindci suntem socotili neprih6nifi, prin credin{d,avem pace cu Dumnezeu,prin Domnul nostru
Isus Hristos". Pavel aratl ci indreptS{ireane une$te din nou cu Dumnezeu. Totugi, ceea ce autorul
doregtesd spuni este cd ,,avem pace cu Dumnezeu qi avem pace cu tofi". Dar acegtievrei nu numai cd
trebuie si caute in mod stdruitor pacea,ei trebuie sd alerge repede dupi sfintire. Pentru aceqti evrei
sfinfirea insemna venirea in prezenfa gi unirea cu Dumnezeul Sfhnt. Autorul a aexplicat deja aceste
adevdruriglorioase.De exemplu,in capitolul 10 versetul14,el spune,,,Cdciprintr-o singurdjertfE El"
(adici Isus) ,,a fEcut desdvdrgitipentru totdeaunape cei ce sunt sfin{ifi" (sau fdcuti sfin1i). Refrenul
unei cdntiri vechi prinde acestgdnd:
,,Ca Isus,ca Isus
Vreausd /iu ca Isus
il iubesc-aSacd vreausdfiu
Ca Isus,ca Isus".

RESPONSABILITATEA NOASTRA FATA DE CEILALTI

Versetul15: ,,Lua{iseamabine ca nimenisil nu seabatiide la harul lui Dumnezeu,pentru ca nu cumvasi

dea lf,starivreo rf,dicinS de amilr6ciune,s6 vil aducl tulburare, gi mul(i sit fie intinafi de ea."

,,Lua{i bine seama" inseamnf,,,a privi ca un supraveghetor".Petru a folosit acelagicuvdnt in I

Petru 5 versetul 2, ,, Pdstorifi turma lui Dumnezeur care este sub paza voastrA" (sau peste care
vegheati) ,,nu de sil6, ci de bund voie, dupd voia lui Dumnezeu; nu pentru un cdgtig mirgav, ci cu
lepddarede sine". $i la ce ar trebui si ia seamafiecare copil al lui Dumnezeu, gi aceastaintr-un mod
atent? ,,Ca nimeni sd nu se abatd de la harul lui Dumnezeu". ,,Abatd" traduce cuvdntul grecesc
,,hustereo"gi inseamnd ,,a veni prea tArziu". Conceptul de aici este cd uga harului este acum deschis[
pentru tofi. Degi evreii vor trece prin perioada Necazului cel Mare, dragostea gi indurarea lui
Dumnezeuva chema incd pe pdcitopi la pocdinfi. La intoarcereaDomnului, ziua harului se va sfar$i $i
cei nepocdili vor fi trimigi intr-o vegnicie pierdutd. Asfel, existi o responsabilitateenorm6, nu numai
pentru aceqtievrei din timpul Necazului cel Mare. ci gi pentru fiecare din noi, s[ ludm seama bine
asemeneaunui supraveghetorca nimeni sd nu se abatd sau sd nu vin6 prea tdrziu pentru harul lui
Dumnezeu.Inainte poporul lui Dumnezeu a fost sub Lege gi, din nefericire, chiar gi in vremea lui
Hristos acfiona asemeneaunui supraveghetorincercAndsd aduci Neamurile sub Lege gi in finag sub
condamnareaLegii. Domnul S-a referit ia aceastain Matei 23 versetul l5,,,Vai de voi, cdrturari gi
Farisei ftprnici! Pentru cd voi inconjurafi marea gi p6mdntul, ca sd faceti un tovardg de credinld; gi,
dupd ce a ajuns tovardgde credin16,facefi din el un fiu al gheenei,de doud ori mai rdu decdt suntefi voi
ingiv6". Legea a adus judecatd gi moarte dar harul aduce viati qi pace. Nu este de mirare cd suntem I
sfhtui{i cu to{ii sf, lulm bine seamaca nimeni sd nu se abatd de la harul minunat al lui Isus. $i apoi
evreii, in mod deosebitin timpul Necazului cel Mare trebuie sd fie atenli ca ,, nu cumva sd dea ldstari
vreo rdddcind de amdrSciune,si vd aducd tulburare, qi mulfi sd fie intinati de ea". in acastd frazd
trebuie s[ gdndim incl o datd evreiegte.Acest conceptne duce inapoi ?n Deuteronom 29 versetul 18, ,,
Sd nu fie intre voi nici bdrbat,nici femeie, nici familie, nici seminpie,a cdror inimd sd se abati azi de
la Domnul, Dumnezeulnostru,ca sd se ducd sd slujeascddumnezeilorneamuriloracelora,Sd nu fie
prinfre voi nici o rdddcindcare sd aducdotravd gi pelin". Astfel, autorul vorbegteaici despreo persoand
stricattrcare si intoarcl de la harul lui Dumnezeu pe cei ce-l cautf, cu adevirat. Cu sigurantf,vor fi
multi de aceEtiain timpul Necazului cel Mare. Este interesantcd pasajul din Deuteronom la care face
aluzie versetul se ocupd de Legirndntul intoarcerii Israelului in lara promisd lui Avraam. Acest
eveniment, bineinfeles, va avea loc la sfhrqitul Necazului cel Mare gi astfel cu siguran![ aceasti
avertizareva fi cea mai relevantdpentru cititorii evrei din timpul Necazului lui Iacov. $i observatic[ o
t
asemeneapersoand stricatd va intina pe rnulli. Tabloul este cd ea va murddri pe mulli cu pdcatul
necredin{ei.Astfel, impreuni cu evreii,trebuies6ludm bine seamaca tofi oamenii sd vini sub harul lui T
158
Dumnezeugi de asemeneasd lulm bine searnaca nici o rSdicinbde amariciunesauvreun impediment
si periclitezeaceastdlucrare glorioasd.

AI'ERTTZARE - AMTNTTTT-VA DE ESAU

Versetul16-11:.r,Veghea{i sAnu fie intre voi nimenicun'ar saulumescca Esau,care pentruo mincaregi-
a vffndutdreptul de intii-niscut. $ti!i ctr mai pe urmA, cind a vrut si capetebinecuvAntarean-a fost
primit; pentrucil, cu toatecii o cereacu lacrimi, n-a putut s-oschimbe."

Aceste versete sun importante pentru ci ele aduc o avertizarecumpliti evreilor din perioada
Necazuluicel Mare asupraconsecinfelorpe care le va avea idolatria gi necinstirealucrurilor spirituale.
Epistolava ajunge curdnd la punctul culminant in versetele23 Si 24 ale acestuicapitol care face
referirela Ierusalimulcerescgi la Isus,Mijlocitorul Legimdntului cel Nou. Binein{elescb face referire
directi la impdrdlia de o mie de ani a Domnului cdnd va zdrobi Satanocrafiagi igi va agezaimpdrSliape
planeta Pimdnt. Incd o datd, ajungdnd la aceste versete importante, trebuie si gdndim asemenea
evrilor. Cum vor interpreta evreii acest pasaj? Fiecare cititor evreu va fi familiarizat cu Ezechiel
capitolul 23. Acest capito! descrie doui surori, Ohola gi Oholiba. in vremea lui Ezechiel, Ohola
reprezentacele zece seminlii ale Israeluluidin nord care ulterior au fost duse in robia Asirienilor gi
Oholiba,cele doud seminlii din sud care in verneaaceeaau fost duse in robie in Babilon. Capitolul
descriein cei mai soandalogitermeni faptele de idolatrie. Comentatorii au remarcat ci invdfitorii din
vechime au insistat ca acest capitol s[ nu fie citit in acest context. Totuqi, acestefapte scandaloasede
imoralitatejosnicd aratdcum vede Dumnezeuidolatria"Ezechielrezumdacuzafiain versetele48 gi 49,
,, Voi face astfel sI inceteze nelegiuireain {ard; ca toate femeiie sd ia inv6{5tur6,gi s5 nu mai facd o
nelegiuireca a voastrS!Vi se va r6splStiastfel nelegiuirea,gi ve{i purta pacatelesdvdrqitecu idolii
vogtri,pi vefi gti cd Eu Sunt Domnul, Dumnezeu".Astfel, Dumnezeuarati Israeluluicd vede idolatria
ca pe cel mai scArbos gi mai obscen act de imoralitate. Datoritd acestui pdcat au mers in robie qi
seminliiledin nord, gi seminliiledin sud qi apoi, ulterior, Ierusalimla fost distrus.findnd minte acest
lucru, sI ne amintim perioadain care vor trdi acegtievrei. Apocalipsa l3 versetul 5 vorbegtede un idol
careva fi inil{at de Anticrist in templul din lerusalirn.Capitolularatdci Anticristul va lucra impreuni
cu proorocul mincinos qi versetul l5 spune,,,I s-a dat putere sd dea suflare icoanei fiarei, ca icoana
fiarei sd vorbeascd,Ei sd facd sd fie omordti toti cei ce nu se vor inchina icoanei fiarei". Daniel face
referire la acest eveniment remarcabilin capitolul 9 versetul 27, ,, El" (adic6, Anticristul care va veni)
,,va face un leg6m6nttrainic cu mul{i," (ceeace inseamnl multi din Israel) ,,timp de o siptimdnd, dar
la jumdtatea sdptimAnii va face sd incetezejertfa gi darul de mdncare,qi pe aripa uriciunilor idolegtiva
veni unul care ptrstiegte,pAndva cSdeaasupracelui pustiit prdpddulhotdrAt." Acest verset vorbegtede
un eveniment adus de Anticrist gi care va produce ceva ce Dumnezeu ur6gte,gi anume un ido!.
Interesant,chiar inainte de a fi rdstignit, Domnul a dat o avertizarefoarte precisdIsraelului cu privire la
acesteveniment,Matei 24 versetelel5 qi 16, ,, De aceea,cdnd veli vedea,,uriciuneapustiirii" despre
care a vorbit proorocul Daniel ,,alezatAin locul Sf6nt" -cine citegtesd inleleagS!atunci, cei ce vor fi in
Iudea, sd fugi la mun!i". Astfel, in timpul acesteiperioadeingrozitoare de prigoand pentru Israel, fiara
va cere ca toti s6-i aducbinchinarespirituald,ceeace inseamndci fie te vei inchina chipului ei, fie vei
rnuri. Astfel, avertizareaeste cea mai potrivitd pentru aceasti perioadl specificd din istoria Israelului.
Apoi este cvdntul ,,lumesc". Inseamnd ,,in afara sferei lucrurilor religioase". Cuvdntul ,,sffint"
inseamnd ci o persoan6 sau lucru este separat qi pus deoparte doar pentru folosul lui Dumnezeu".
Astfel ,,sffint"este opusul cuvAntului,,lumesc".Acest lucru ne estearbtatin I Timotei I versetul9, ,,
C6ci gtim c6 Legea nu estelbcutd pentrucel neprihdnit,ci pentrucei lbridelege qi nesupugi,pentn:cei
nelegiuiligi pdcStogi,pentru cei fErd evlavie,necurati,pentruucigdtoriide tati gi ucig5toriide mam5,
pentru ucig6torii de oarneni". Astfel, ,, a fi sf6nt" inseamnd a fi pus deoparte pentru Dumnezeu gi
scopurileLui; ,,a fi lumesc"inseamnda fi ?nafarascopurilorlui Dumnezeupentruun alt folos.Esauin
acesteverseteeste descrisca o persoandlumeascd.Cu alte cuvinte, el a pdgit in afara planului lui
Dumnezeupentru a-gi implini pofta. Inaintede a ne intoarcela verset,sd ne gdndim la dreptulde intii
niscut. Ce insernnaaceasta?Face referirela drepturilesale.in ceeace-i privegtepe tatAlgi bunicul lui
Esau,acestedrepturierau extremde semnificative.Dumnezeua {hcutun Legdmdntcu bunicul lui Esau
care a determinatbinecuvAntareuniversalSgi, de asemenea,a dobdndit gi lara Canaanuluipentru
159
 popor.Aceastaimplica stlpinirea 1arii.Acest Legim6nt a fost confinnatlui Isaacqi astfel gi astfel
Esauca cel dintdindscuterachematprimul sd aib[ privilegiulde a primi ldgiduinfeleLeglmAntuluigi
de asemeneabinecuvdntirile determinatede stip6nirea 15rii. Intrebarease ridicd, ,,Care este
evenimentul carea fdcutdin Esauo persoand lumeascS?" Detaliileistoricene suntadusein Genesa25
venetele27 la34. Aceastlintfunplarebinecunoscutb este]egat[deEsaucarevine de la cimp mort de
foamegi ii cerefrateluisdusi-i din ciorbarogiatici.Esaupretindeacd erape moartedar aceastanu era
dec6to exagerare grosolanda faptelor.Esaunu eradelocpe moarte;el doreadoarsi-gi satisfacdpofta. I
I
Dr JosephHoffman Cohn in carteasa,,,Am iubit pe lacov" facecdtevacomentariifascinanteasupra
acesteiint6mpldri.Dr Cohn spuneurmdtoarele, ,,Citim in Genesa25 versetul29, ,,$i Iacov fierbeao
ciorb6",gdteao mdncare.Urm5torulversetne spuneci erao ciorbdroqiaticdaritdnd ci el ftcea ceva
ce intdiulniscut ar fi trebuitsd facd.in vremeaaceea, eraobiceiulca intr-o zi specificidin an fiui int0i
niscut ca preotal familiei si gdteascd aceastAsupi rogiaticdgi si o pundpe mormAntullui Avraam".
RabinulHerbertS Goldsteinin ComentariileBiblice pentruCitirePersonald arede spusurmitoarelein
leg[turi cu acestobicei:,, Potrivitrabinilor,in ziuaaceeaAvraama murit; gi s-aformatacestobiceica
primamasi dupi inmormintaresdfie adusdde cei carenu sunt?ndolia{i. AceastSmdncaresimbolizain I
generalcd roatamo(ii se invdrtegi in celedin urm[ atingepe fiecare.AgadarIacova trebuitsi fiarbl t
mdncareace nu putea fi gdtiti de pdrin{ii sdi". Dr Cohn continud,,,Noi rezumdmscrierile din
Talmudulevreiesc"qi aici adduceun citat, ,,Dar Esauin loc s6-gitndeplineascf, datoriaa plecat la I
t
v6natin timp ce Iacov de dragulfamiliei fdceaceeace numaiint6iul niscut ar fi trebuitsi factr.Firi
indoiald,Iacov a mers departecu pregdtireaciorbei sperdndcd fratelesdu iqi va face apariliamai
tdniu. Dar esaua venit de la cdmppejumdtateflimdnd fbri nici un interesdec6tsatisfacerea dorinfei t
I
salefireqtiqi carnale.I-a spus,,, Dd-mi,te rog, sdmdndncdin ciorbaaceasta rogiatici,fiindc6suntrupt
de oboseal6".Apoi Iacov i-a spus,,, Vinde-mi azi dreptultdu de intdi-n6scut".El ar mai fi putut
adduga,,,Daci a trebuit si fac aceastain locul t6u- pentruci numaica intdi ndscutaveamdreptulsi I
4
fac aceastislujb6.Trebuiasi fie fbcuttrde intdiul ndscutgi numaieu ii in{elegscopul".Dar Esaugi-a
dispreguit dreptulde intdi nf,scuta$acum ni se spune?nCuvdntin Genesa25 versetul34 gi l-a vdndut
pentruo ciorb6.Dup[ ce a mdncat,a btrutgi gi-asatisfdcutfoameas-aridicat gi gi-avdzutde propria -a
plicere gi bucurie".Prin acestfapt, Esaua p6gitin afaraplanuluilui Dumnezeu;a devenitlumesc.Un I
lucru importantar trebuiobservat.Acestlucrunu are nimic de a facecu mdntuireaveqnicda lui Esau.
El a putut fi mdntuitprin gi prin credinf[.Avea de a facedoar cu modul in careDumnezeuaveasi i'il
indeplineasclLegtrmdntulAvraamic.in ceeace privegtemdntuireavegnictrlui Esau,existi dovezic5 tl
el, de fapt, s-a poclit pentrucI il gdsimimpreundcu Iacov la mormdntultatilui lor, Isaac.inaintede {
4\
apeasta, se parecI Isaaca acceptatfaptulcd fratelesiu a primit binecuvAntirileLeglmdntului.Totugi
seridici imediato intrebarecu privire la ceeace Pavela vrut si spuni in Romani9 versetelel0 la 13.
Pavela spus,,,Ba mai mult; tot agaa fost cu Rebeca.Ea a zimislit doi gemeninumaide la pdrintele
nostruIsaac.Cici, cu toatecEcei doi gemeninu sendscuseriinc6,gi nu fEcuserd nici bine nici rdu,ca
3
s6 rdmdni in picioarehotSr6reamai dinaintea lui Dumnezeu,prin care se fEceao alegere,nu prin
fapte,ci prin Cel ce cheam6,s-a zis Rebecii:,,Celmai mareva fi rob celui mai mic" dupd cum este
scris:,,PeIacov l-am iubit, iar pe Esaul-am urdt". $i poatecinevaar trebui sd se intrebecu privire la
acestpasaj,,,L-a alesDumnezeupe Iacov pentrua fi m6ntuitgi pe Esaupentrua fi condamnat?"Cu
siguranfInu acestaestetnfelesulacestuipasaj.Dumnezeudoregteca tofi oamenii si fie mdntuili, 3
inclusivEsau.In capitolele9, l0 gi I 1, Pavelse ocupi de alegerea poporuluiIsraelde a fi canalulde
binecuvdntdri pe careaveasi le aduci Legdmdntulcel Nou. Dumnezeul-a alespe Iacovsi fie canalul
acestorbinecuvdntEri aqaincdt s6-lpoatdm6ntuipe Esaugi pe fiecaremembrudin neamulcizut al lui -{
Adam. intorc6ndu-nela verseteledin Evrei, Legdmdntulcel Nou este pe cale si fie realizatgi, in
vedereaacestuia, Dumnezeudi aceastlavertizare poporuluievreu.Mai intdi, sd nu seinchinechipului
fiarei gi astfel sd se lase dugi in imoralitatespiritualdgi, in al doilea rdnd, si nu dea la o parte
I
privilegiulde a fi canalulde binecuvdntare pentrutoatefamiliile pdmdntuluiagacum a fost fdgdduitin
LegdmdntulAvraamic.Esauqi-a risipit acestprivilegiupentrupufindmdncare.Ulterior, versetul17 I
spunecd el a dorit binecuvdntarea, dar nu a mai existatloc pentrupociin{i. Existi doud cuvintein
greacf,caretraduc,,pocdin1[".Mai intAi,,,metameleomai"; inseamnd,,a avearemu$c6ripentruunele
acfunidatorit[consecin[elorrele".Acestcuvdntestefolositin Matei 27 versetul3, undecitim ci luda
s-a cdit de fapta lui rea. El doar a avut remugcdripentruconsecinfele rele ale actiunilorlui. Un alt
I
cuvAntdin greacl ce se traduce,,pociin{i" este,,metanoeo"gi inseamn[,,o schimbarea min{ii care

160
I
I
T
 lir

LIM consti intr-o intoarcerea unui scopmoral". Ceeace spuneversetul17 estecA Esaunu a putut sA
ajungdla pocdinfdin acestfel. Astfel, pentruevreii care vor trAi in perioadaNecazuluicel Mare,
aceastA avertizareva fi unadin celemai relevanteqi mai potrivite.Totugi,ScripturaaratacSlsraelulca
frr$ naliunese va poc6i. Zaharia12 versetull0 vorbeqte desprepoporulcareva privi la cel pe careL-au
strdpuns $i sevor bocica pentrusingurulfiu.
Ir-:rl

PARASIRBA MUNTELUI SINAI

I -,.t
Versetul l8: ,rVoi nu v-a(i apropiat de un munte care se putea atinge gi care era cuprins de foc, nici de
neguril, nici de intuneric, nici de fnrtunii."

It--)t
Acest verset vorbe$te de instaurareal,egimtntului cel Vechi. Aminti{i-vd cA acesta se ocupa de
arezarcaTeocrafiei cu prezentadivind. Totugi, Legdmdntul era bilateral, depinz6nd nu numai de
L-r)
credinciogialui Dumnezeu,ci gi de credinciogiapoporului evreu.Principiul dominantal Legimdntului
era Legea. Problema omniprezenH cu o asemeneainlelegere era ctr Legea era exterioarl in timp ce
natura pdcdtoasi era o problemd interioar5. Totuqi, Legea aratd sfinfenia sublimd a lui Dumnezeu.
tL .tl Pasajulincepe, ,, Voi nu v-a!i apropiatde un munte care se puteaatinge".Totugi, pasaiuldin Exod 19
"t'.!
versetele l2 qi I 3 aratdvi muntele nu trebuia sd fie atins, ,,Sd hotdrdgtipoporului anumite margini de
jur imprejur gi sd spui: ,,Sdnu cumva s5 vi sui{i pe munte sau sd vd atingefi de poalelelui. Oricine se
.L
L^^.tl
-r,
va atinge de munte, va fi pedepsitcu moartea.Nici o mdnd sd nu se atingSde el; ci pe oricine se va
'l
atinge, si-l omoare cu pietre sau sd-l strapungAcu sdge{i:dobitoc sau om, nu va trdi." Cdnd va suna
,J-
trAmbifa, ei vor inainta spre munte". Observafi cd Israeli{ii trebuiau sd se apropie de munte, dar nu
- lill aveauvoie nici sf, steape el, nici sd-l ating[. Era o margine pestecare poporul evreu nu avea voie sd
treacd. Atingerea muntelui aveaca rezultat moartea.Levitic 26 versetul 46 rezumd aceasta,,,Acestea
-J. Sunt rdnduielile, poruncile qi legile pe care le-a statornicitDomnul intre El gi copiii lui Israel, pe
- ,rAt
muntele Sinai, prin Moise". Prin urmare, Legea vorbeqtede condamnare;atingereaaveaca rezultat
moartea. Dr M R de Haan in comentariul siu asupraEpistolei cdtre Evrei rezume acest verset foarte
- -rL. frumos, ,,Avem aici un tablou al Legii gi al condamn[rii ei. Legea a spus si stea departe,sd nu
^. ulr
depdgeascd.Sub lege te agteptamoartea.Ea il condamna pe pdcatos.Produceafrici gi tremur. Legea
demasca picatul, dar nu-l indepdrta. Ea a descoperitjudecata, dar nu putea sd mdntuiascS.Cerea
^-ttrt
desdvArgire,dar nu putea sd producd desdv6rgire.Legea cerea ascultare, dar nu putea sd-l ajute pe
pbcdtoss6 asculte.Nu sd mdntuiasc6.Dumnezeu nu s-a agteptatniciodati ca vreo fiin{6 omeneascdsi
pizeascd Legea. Cdnd Dumnezev a dat i-egea gi a cerut ascultare,El a gtiut cd nimeni nu o va putea
pdzi. Mai mult decAtat6t,El a gtiut cd nici un picltos nu o va puteapdzi. Dumnezeua cerut Israelului
ceva ce erau complet neputincioqisd faci. Il vom acuza atunci pe Dumnezeu de incorectitudine?Este
un Dumnezeu al capriciului? O, nu. Legea nu a fost datd pentru a mdntui, cu pentru aardta neputin{a
dA.r si
E-{
totalA a omului de a fi mdntuit prin faptele sale gi pentru ca el sd poati abandonaorice speran{dde a se
m6ntui singur gi sd se intoarci doar spre Isus pentru mdntuire. Ceeace Legea nu a putut si facd, a frcut
Isus". Apoi citeazl Romani 8 versetele 3 qi 4, ,,Cdci-lucru cu neputinfd Legii, intrucit firea
uru* pdmdnteascd(Grecegte:carnea, aici gi peste tot unde e ,,firea pdmdnteasc6".)o fEcea fEri putere-
l. .q

Dumnezeua osindit picatul in firea p6mAnteascS, trimefind, din pricina pdcatului,pe insugi Fiul Sdu
intr-o fire asemdn6toarecu a pdcatului,pentru ca porunca Legii sd fie implinita in noi," (gi nu prin noi)
a\ -d
-,! ,,caretrdim nu dupd indemnurilefirii pdmintegti,ci dupd indemnurile Duhului". Acum cdfiva ani in
urmf, irnpreundcu so{iamea am avut privilegiul s5 vizitdm Israelul gi unul din multele locuri de care
IJrtl! *t
eram interesalisd le vizitdm era Knesset-ul,Parlamentulevreiesc.in timp ce agteptamafar6,o doamnd
-rd evreicS foarte prietenoasdde vArstd medie ne-a vorbit. S-a prezentat ca ,,Doamna Benjamin". Am
intrebat-o imediat dacd era din semin{ia lui Beniamin. ,,Bineinfelescd sunt", a spus ea, ,,nu v[
.,L dovede;te numele meu lucrul acesta?".Am spus ci un prieten foarte bun de al meu, apostolul Pavel,
/,lrtl rr
-/, J
era din aceeagisemintie.DoamnaBenjamins-a grdbit sd-mi explice lucrdrileParlamentuluiEvreiescqi
in timp ce f6cea aceasta,a trecut pe lAngdnoi un tdndr evreu care purta un gal. Se pare cii doamnal-a
I
*tf rt cunoscutpe tdnir qi l-a strigat,,,Iosif, vreausi (i-i prezintpe prieteniimei din Sco1ia".Alunci, doamna
:' o!
Benjamin a inceput sd explice de ce Iosif purta acest gal deosebit.A aritat cdtre ciucurii de pe
J margineahainei gi a explicat ci acestlucru indicd Iosif este un bdiat ce tine Legea. A spus,,,Aceqti
.ll u
E+
161
I

.-\
*,1't.
t..
ciucurisuntnumili kraspedon".Imediataceasta mi-a arninfitintdmplarea din Matei capitolul9 versetul
20 undeo femeieisraelitdslracdcaresufereade doisprezece ani s-aatinsde poalahaineiDomnuluigi
a fost vindecatd.imi amintesccI acestcuvdnt,,poal6"estetradusdin cuvAntuldoamneiBenjamin,
,,kraspedon".Aceastddoamni israeliti timidi qi sdracdcarea suferittimp de doisprezece ani gi-a dat
gi, qi
seamaciaveade-afacecu Cel de fapt, cu singurulcarea {inut Legea puteas[ o ajute.Aceasta,
binein{eles,arati diferen{adintre Legdmdntulcel Nou qi LegSmdntulcel Vechi. Atingereamuntelui
undeeradat[ Legeaaduceamoarte.Atingereakraspedonului Celui careeraMijlocitorul Legdm6ntului
cel Nou a adusvia{agi pace.Apoi autorulin acestversetvorbegtede muntelecareeracuprinsde foc.
Foculvorbegtedejudecati. Ioan Botezltorul,vorbinddespreDomnul,a spusci El va botezacu Duhul
Sf6ntgi cu foc. Botezulcu Duhul Sffintvorbeqtede naqterea din nou; focul vorbegtede judecatl. $i
apoiversetulvorbegte de negurS,intunericAifurtun6.
Acestaestereultatul judeclfii luiDumnezeu.

GLASUL TRAMBITBI

Versetul19: ,,Nicide sunetulde trimbi{il, nici de glasul,carevorbeain agafel cfl cei ce l-au auzit,au
cerutsf,nu li semaivorbeascA."

Existd doui aspecteale glasului de trdmbi{6.Aici vorbeqtde judecatf,dar mullumim lui

Dumnezeuci vorbegtegi de indurare.Acesttip de trdmbil5de carevorbegteaici est Shopharcareera,
de fapt,cornulde berbece. Copiii luilsrael auauzitglasultrAmbifei pe Sianiatuncicdndseproclamau i
a
poruncileneprihiniteale lui Dumnezeu.Isaia,proorocul,a menlioant-ocdnda confruntatpoporulcu
plcatul lor, Isaia 58 versetull, ,, Strigdin gura mare,nu te opri! inallA-fi glasul ca o trdmbi{6,qi I
I
veste$tepoporuluiMeu nelegiuirilelui, caseilui Iacov pdcateleei". In timp ce Isaia vesteaacest I

adevlr,Oseaproclamaacelaqimesaj. in proorocialui capitolul8 versetull, spune,,, PunetrAmbilain

gurS! Vrdjmagulvine ca un vultur pesteCasaDornnului!C6ci au cdlcatleg5mdntulMeu," (adic6 t
I
Legdmintulcel Vechi) ,,gi au pdcdtuitimpotrivaLegii Mele". $i aceastijudecal5nu se aplica doar I

Israelului.Gdsim aceastltr6mbiti a judecifii impotrivaoraguluiplgin Ierihon.In Iosuacapitolul 6

versetul4, ni se spune,,, $aptepreo{isi poarteinainteachivotuluigaptetrAmbilede corn de berbec;in I
I

ziuaa $aptea,sd inconjuraficetateade gapteori, gi preofiisd sunedin trdmbife".$i apoiin versetul20 I

descoperimrezultatuljudecSliilui Dumnezeuasupraoragului,,, Poporula scosstrig6te,gi preo{ii au

sunatdin trdmbipe.CAnda auzitpoporulsunetultrdmbipei,a strigattare,qi zidul s-apr6bugit;poporul
s-a suit in cetate,fiecaredreptinainte.Au pus mAnape cetate".Totugi,cornulde berbecevorbegtegi
despreindurare.in Scripturi avemprimamentiunea comuluide berbecein Genesa22 versetul13.De
obicei,existdo oarecaresemnificaliein prima mentiunea unui subiectmajor descoperitin Cuvdntul
lui Dumnezeu.int6mplareavorbegtede poruncalui Dumnezeudatdlui Avraamde a aducecajertfd pe
singurulsiu fiu, Isaac.Avraam qi-a aritat bundvoinfasi facl aceasta,dar inainte ca Avraam si-l
injunghiepe fiul siu, citim in Genesa 22 versetelel2 gi 13,,, ingerula zis:,,Sdnu pui mAnape bdiatgi
si nu-i faci nimic; cici gtiu acumc6 te temi de Dumnezeu,intrucit n-ai crufatpe fiul tiu, pe singurul
tdu fiu, pentruMine."Avraama ridicatochiigi avdzutinapoialuiun berbec,incurcatcu coameleintr-
un tufiE:gi Avraams-adusde a luat berbeculgi l-a adusca arderede tot in locul fiului s5u".in versetul
'f+
citrm da Avraam a numlt acel loc lehovaiire ardtdndcd Domnul va aduceun inlocuitorpe acel
munte.De fapt,acestaa fost exactlocul undeDomnula fost rdstignit.Isaacprezintdun simbol uimitor
a JertfeiDomnului.Citim cI Avraama pus lemnelepentruarderepesfeIsaag fiul sdu.Ne amintimci
Domnul$i-a duscrucea.Bdiatula fostpuspe altara$acum a fostpusDomnulpe cruce.Totugi,bdiatul
nu a fost injunghiat,ci a fostadusun inlocuitor,un berbececareaveacoarneleprinseintr-untufig.Este
interesantcd Domnul a avut capulincoronatcu spini.Ulterior,cornulde berbecea fost folosit pentru
inaugurareaLegim6ntuluiMozaic ardtdndsfin{enialui Dumnezeugi judecataasuprapicatului. Dar
vedem,de asemenea, cornulde berbecefolosit pentrua ardtaindurarealui Dumnezeu.Astfel, Mielul
lui Dumnezeu,IsusHristos,a luatasupraSablestemulLegii ca inlocuitoral nostru.El a fost Cel carea
purtat mdnia lui Dumnezeuin locul nostrugi a mers ca pdcdtosla Golgotapentruca noi si putem
oblineindurare.Isaiadescrieacestlucru atdtde binein Isaia53 versetul6, ,, Noi rdticeamcu to{ii ca
niqteoi, fiecareigi vedeade drumul lui; dar Domnul a frcut s5 caddasupraLui nelegiuireanoastrda
tuturor" ;I versetul8 spune,,, El a fost luat prin apdsare9ijudecat5;dar cine din cei de pe vremeaLui

162
 I/rt

&{
'ltd a crezutcd El fusesegtersde pe pamentul celor vii gi iovit de moarte pentru p6catelepoporului meu?"
Existd 9i o altd primA mentiune importanti in Genesacapitolul 22 qi o glsim in versetul2. Este
cuvantul,,iubire".,,Dumnezeui-a zis:,,1ape fiul tdu, pe singurultdu fiu, pe care-liubegti,pe Isaac;du-
te in tara Moria gi adu-t ardere de tot acolo, pe un munte pe care {i-l voi spune Eu". In loan 3 versetul
l6 citim cd Dumnezeua iubit at6t de mult lumea,c6 a dat pe singurulLui Fiu, pentruca oricinearede
!, in El, sd nu piarA,ci sd aibd viala vegnic6.Totuqi,existAgi un alt mare adevercareva izvori din mintea
loru
evreiascecitind acest pasaj despretrAmbilb. Este legat de anul de veselie.Levitic 25 versetul 9 spune,
,, in a zeceazi a lunii a gaptea,sd pui sa sune cu trambila rdsundtoare;in ziua ispdgirii, sd sunali cu
trdmbifa in toatd lara voastrd". Anul de veselie sau al cincilea an era cel mai important in calendarul
&g
evreiesc. Era proclamatd libertatea in toatd tara, robii erau eliberali gi Israelilii care gi-au instrdinat
posesiunile,fie prin picat sau lenevie,puteausd-gireia posesiunile.Totugi, lucrul interesantdespre
r
acestan de veselieera ca atunci era proclamatdZiuaIspdgirii.Acum, amintifi-ve aceastaera a cincea
sdrbdtoarein calendarul evreiesc.Eraziua cdnd Israelifii trebuiau sd-qi pldng6 picatele qi cdnd marele
preot intra in S{hnta Sfintelor gi stropea sdngele vdrsat pe capacul ispdgirii. Ne-1m gandit deja la
I
aceastain Epistold qi ne amintim cd acestevenimentm6ret din Vechiul TestamentIl simbolizeazdpe
Domnul. Dumnezeu a promis Israelului in condifile Legimdntului Deuteronomic sau LegimAntul
intoarcerii cd atunci cdnd naliunea se va pocii va privi spre ei cu indurare qi va anunta aceastasunand
,to, din cornul de berbece.Fdri indioald,Israel va vedeasernnifica{iaacestuilucru; mai intdi, era legat de
LegimAntul cel Vechi de pe Muntele Sinai gi, in al doilea rdnd, de Legdm6ntulcel Nou oblinut la
_l Calvar care era simbolizatin intdmplareacu Avraam gijertfirea fiului siu, Isaac.Isaia face aluzie la
i. fl
aceasti sirbitoare final[ in proorocia lui capitolul 27 versetul 13, ,, in ziua aceea)se va suna cu
trdmbifa cea mare gi atunci se vor intoarcecei surghiunitidin {ara Asiriei gi fugarii din fara Egiptului.
-,1 Ei se vor inchina inainteaDomnului, pe muntelecel Sfhnt,Ierusalim".Domnul nostruin cuvdntareaSa
'-iirll*t
profeticddin Matei 24 versetul31 vorbegtedespreaceasta,,, El va trimite pe ingerii S6i cu trdmbila
rdsundtoare,gi vor aduna pe alegii Lui" (fhcAnd referire la Israel) ,,din cele patru vdnturi, de la o
_t margine a cerurilor pdnd la cealaltS". Citim in Apocalipsa ci Ioan a auzit sunetul unei trdmbile,
*dlr!
'".J
capitolul I versetul 10, ,"In ziua Domnului eramin Duhul. $iam auzit inapoia mea un glas puternic,ca
sunetul unei trAmbife". Cel care vorbea era, bineinfeles, Domnul gi Mdntuitorul nostru prosldvit, El
,-.t-
.dt{ este Cel care a purtat mdnia lui Dumnezeu in locul nostru dar acum este Cel care ii vorbegte cu
?ndurarelui Ioan gi?n versetull8 spune,,. Cel viu. Am fost mort, gi iatdcd,sunt viu in veciivecilor. Eu
tin cheile mo(ii gi ale Locuinlei mor{ilor". Domnul nostru, Mijlocitorul Legimdntului cel Nou, ii
L/dr! vorbegte lui Ioan cu indurare. Cdt de mult se deosebeqtede LeglmAntul cel Vechi cdnd Israelifii au
implorat sd nu li se mai vorbeasc5.?n cele din urmd, la rdpirea Bisericii, citim despretrAmbila lui
Dumnezeu.l Tesalonicenicapitolul 4 versetul 16 spune,,,Cici insugi Domnul, cu un strigdt,cu glasul
LJul} unui arhanghel gi cu trAmbiia lui Dumnezeu, Se va pogori din cer, gi intdi vor invia cei mor{i in
Hristos". Aici, trAmbila veorbeqtede indurareafafi de BisericS,dar qi de judecata pdmdntului care va fi
.- .L
revdrsat[in ultimii $apteani din istoriaumani.
14"$!
a, li

gdA
Versetul20: ,,(Pentrucil nu puteausuferiporuncaaceasta:,Chiar un dobitocdactrseva atingede munte,
r-, ! sil fie uciscu pietresaustrlpuns cu silgeata'."

Cuvdntul ,,suferi"traducecuvdntulgrecesc,,hero" gi inseamnd,,a purta sau a duce". Domnul a

I"ttt
b:l fbcut referire la aceastain [-.uca I I versetul 46, ,,Yai gi de voi, invSldtori ai Legii" a rdspunslsus.
,,Pentrucd voi pune{i pe spinareaoamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici m6car cu unul din

.I
-L
rul degetelevoastrenu vd atingefide ele". CAt de diferite sunt cuvinteleDomnului din Matei I I versetele
28 la 30, ,, Venili la Mine, 1o[icei trudili gi impovdrafi,qi Eu vi voi da odihnS.Luafijugul Meu asupra
voastrd,gi invdta{i de la Mine, cdci Eu sunt blAndgi smeritcu inima; gi ve{i gdsi odihndpentrusufletele

-rI voastre.Cdcijugul Meu este bun, gi sarcinaMea este ugoarS".AutorulEpistolei c6tre Evrei spunecd
nici mdcar un dobitoc nu putea sd se atingd de munte. Dr Kenneth Weist face un comentariu interesant
cu privire la acestaspect-,,Cuv6ntul 'atinge'este^aici'thiggano' 'a fi in contact,a mdnui'. Implicd o
'l
'r,l,ll atingere sau o strAngerecare afecteazdobiectul. In greaca clasici este folosit adeseain legdturdcu
atingereasau mdnuirea unor obiecte sfinte care pot fi profanatede cineva care igi pune mAinile pe ele.
Aici atingereamuntelui insemna profanarealui. Intregul tablou de aici este cI sfinlenia sublimd a
..Jl

163
I
=l
_^.1

I
_)
*J
DurnnezeuluiAtotputernic qi orice incerca si pdngireascdaceastdsfinfenie trebuia si infrunte
moartea".

EFECTUL ASUPRA LUI MOISE

aceeaeraagadeinfricogitoareincit Moisea zis:'Suntingrozitgi tremur!')."

Versetul2l: "$i priveligtea

Acum amintiti-vAcd MoiseeramediatorulpentruLeglmdntulLegii sd qi greacaoriginaldarati

ci Moise a suferit o fricd puternicd.Astfel, descoperimrezumareaLeglm6ntului cel Vechi in
atitudinealui Moise - judecatdgi team[. Privind la Legimdntulcel Nou descoperimci acestaaduce
paceqi bucurie.Pavelvorbegtedespreaceastain Romani5 versetele1 gi 2, ,,Deci,fiindci suntem
socotifineprihdnili,prin credintZ,avempacecu Dumnezeu,prin Domnul nostruIsus Hristos.Lui ii
datorAmfaptul c6, prin credinfd,am intrat in aceast6starede har, in care suntem;gi ne bucurdmin
nddejdeaslaveilui Dumnezeu".

BUN VENIT LA MUNTELE SIONULUI

Versetul22-242,,Ci v-afi apropiatde munteleSionului,de cetateaDumnezeuluicelui viu, Ierusalimul

ceresc,de zecilede mii, de adunareain silrbiltoarea ingerilor,de Bisericacelorint6i niscu{i,caresunt
scrigiin ceruri,de Dumnezeu, Judecitorultuturor, de duhurilecelorneprih6ni{i,fttcu{idesfivirqifi,de
Isus,Mijlocitorullegimintului celuinou,gi de singelestropirii,carevorbegtemai binedecAtsingelelui
Abel."

Acesteversetesunt punctulculminantal acesteiEpistolemlreie. inainte de a privi la aceste

verseteminunatemai detaliat,ar trebui observatedoui lucruri importante.Mai intdi, autorul se
adreseaziacestorevrei spunAnd,,,Ci v-afi apropiatde munteleSionului".Astfel, concluziaeste cA
locul gi oameniivor fi toateprezentecdndacestgrupde evreivor apf,reape sceni gi, observafi,ci este
un grup specificintr-o perioadl specificddin planul lui Dumnezeu.Al doilealucru important,asupra
ciruia trebuie hotlr6t este dac6 aceastdscenl este una cereascdsau una pdmdnteascd. Fraza,
,,Ierusalimul ceresc" ar sugera ci aceasta esteo scenl cereascidar inainte de a lua o hotirAre trebuie
analizatintregul scenariu.Ludnd primul punct,sd incerclm sd schiltrmevenimentelede la sfhrgitul
vremilor a$acum sunt ele relatatein Scripturd.in condiliile fbgiduin,teidin Genesa3 versetul 15,
Dumnezeua ardtatcI simdn{afemeii,IsusMesia,va zdrobicapullui Satan;adic6,Satanocrafia. Acest
evenimentmareesterelatatin Apocalipsa19.Ioana vdzutceruriledeschiseqi pe Hristoscobordndu-se
pa pimdnt undeva zdrobi ogtirileAnticristului,iar Anticristulgi prooroculmincinosvor fi trimigi in
iadulvegnic.Inaintede acesteveniment,Ioana povestitdespreo sceni din cer, undea vizut Biserica
ce a fost ripiti ulteriorpregititndu-sepentruospiful nunlii Mielului. Versetele7 Ei 8 din acestcapitol
spun,,, Si ne bucurdm,sd ne veselim,gi s5-lddmslav6!Cdcia venitnuntaMielului;sofiaLui" (adic6,
Biserica),,s-apregdtit,gi i s-a dat sd se imbracecu in sublire,strdlucitor,gi curat." -(Inul subliresunt
fapteleneprihdniteale sfin{ilor.)". Apoi in versetul9 continudsI vorbeascddespreosp6{ulnun{ii
Mielului,eveniment careva avealoc pe planetaPdmint,,,Apoimi-a zis:,,Scrie:Fericede cei chema{i
la ospdlulnunlii Mielului!" Apoi mi-a zis: ,,Acestea suntadevdratele cuvinteale lui Dumnezeu!". A$a
dar, putemintelegedin acestpasajc6 atuncicAndHristosse va intoarces6-qiaqezeimpir5{ia, sfin{ii
din perioadaBisericiiil vor insoli. Pavelconfirmi aceasta in I Tesaloniceni 4 versetul17,undespune
in mod categoricci ,,vom fi pentrutotdeaunacu Domnul".Dupi acesteveniment,ingerii sfin1iai lui
Dumnezeuvor smulgepe fiecarerizvritit de pe planetaPdmdntpentrujudecatd.Matei 25 versetul31
spune,,, CAndva veni Fiul omului in slavaSa,cu topi sfinfii ingeri,va gedeape scaunulde domnieal
slaveiSale".DomnulIsus,cdnda spusacestecuvinte,S-areferit,bineinfeles,s-a referit la scaunulde
domniea lui David careestepe pdm6ntin Ierusalimqi de pe careDomnul va conduceplaneta.De
asemenea, in leg[tur5cu ingerii gi misiunealor, Domnnula fdcut o dezviluire importantdin pilda
grduluiqi a neghinei,agacum ne esterelatat[in Matei 13. El a explicatpilda ucenicilorSdi gi, in
versetul38, El spune,,,farina,estelumea;sdm6njabun6suntfiii Impdritiei;neghina,suntfiii Celui
rdu". $i apoi,in versetul41, Dornnula spus,,, Fiul omuluiva trimitepe ingerii SEi,gi ei vor smulge
164
 llvl
:Id

Ily
din impdrS(iaLui toate lucrurile, care sunt pricind de picdtuire gi pe cei ce sevarfescfErddelegea".Din
acesteversete dar gi din alte pasaje din Scripturd putem infelege cf, ingerii vor juca un rol foarte
proeminent in stabilirea impdrifiei Teocratice. Totugi, Ezechiel clescoperdc6 poporul Israel va fi
judecat. Ezechiel capitolul 20 versetele35 la 38 spune,,,Vd voi aduce" (adicd pe Israel) ,,in pustia
J
1r
popoarelor,gi acolo Md voi judeca fa16in falA cu voi. Cum M-am judecat cu pdrin{ii voftri in pustia
fnrii Egiptului, aqa Md voi judeca gi cu voi, zice Domnul Dumnezeu.Vd voi trece pe sub toiag, gi vd
',
voi pune sub mustrarealegdmdntului.Voi deosebidintre voi pe cei inddrdtnici gi pe cei ce nu-Mi sunt
J
credinciogi;ii voi scoatedin farain caresunt strdini,dar nu vor merge iardgiin lara lui Israel.$i vefi qti
cd Eu sunt Domnul". Astfel, la intoarcereaDomnului, rf,zvrdtilii din Israel vor fi duqi din {ari pentru
judecatddar cei mdntuili vor intra ?n binecuvdntdrileimpdrdliei.Dupd acesteveniment,Neamurilevor
1, -r
fi adunateinaintea lui Hristos gi, probabil prin misiuneaingerilor, vor fi impdrfite in dou6 grupuri.
Aceastdjudecatd este amintitd in Matei 25. Un grup vor fi oile, care sunt cei mdntuili gi un grup vor fi
1,{ caprele,reprezentAndpe cei pierdu{i.in Matei 25 versetele32 gi 33, Domnul spune urmdtoarele:,,
Toate neamurile vor fi adunateinaintea Lui. El ii va despdrfipe unii de allii cum despartepdstoruloile
L de capre;gi va pune oile la dreapta,iar caprelela stdngaLui". Momentul crucial care va decidedacl
:,J aceste Neamuri sun mdntuite sau pierdute va depinde de modu! in care au tratat poporul evreu.
Versetul40 spune,,, Drept rdspuns,impdratutle va zice: ,,Adevdratvd spun c5, ori de cdte ori afi fbcut
-L
- ,rl,r aceste lucruri unuia din aceqti foarte neinsemnafi frati ai Mei," ( Ibcdnd referire la
'-1rd
evrei) ,,Mie mi le-afi fhcut". Astfel acestepopoaredintre Neamuri vor demonstradacl au avut credinfa
mdntuitoaresau nu prin modul in careau tratat poporulevreu.Intorcdndu-nela primul punct pe carel-
I
r.- lltil am menfionatin versetul22ni se spune,,, Ci v-afi apropiatde munteleSionului". Aceastase potriveqte
1:,r ul
cu intregul scenariual evenimentelorde la sfdrgitulvremii. Biserica,ingerii gi Domnul sunt la muntele
_,i Sionului pi dupl judecareaIsraeluluigi alungareacelor rdzvrdtili cei mAntuili vor fi adugi la muntele
l- il|.ti Sionului. Dupi acestevenimentvor fi judecateNeamurile. Al doilea lucru care trebuie stabilit este
?)t r
daci scenaesteuna pim6nteascdsau una cereasci.Sd ne gdndim mai intdi la titlu, ,,munteleSionului";
.I este menlionat de o sutd cincizeci de ori in Vechiul Testamentgi de fiecare datd se referd la dealul de
...10 rrl
'=J ,t vest de Muntele Mlslinilor unde este situat oragul lerusalim. Cuv6ntul este menfionat de gapteori in
Noul Testament qi, din nou, tindnd minte cd referinfele din Noul Testament ne duc inapoi la
_ .-L descoperireaVechiului Testament, ele ar putea fi interpretate din nou ca dealul a$ezat la vest de
- . . t r lr
=_,t ., munteleMEslinilor. Arnintindu-necI aceastiEpistoldse adreseazf, in mod specific cititorilor evrei, ei
nu vor avea nici o probleml in recunoagtereafaptului cd aceastaeste o scend p6mAnteasci,in rnod
_ ,,.L-. deosebitavdnd in vedere pasajeleprofetice legatede na{iuneadin care au fost indeplrtafi cei rdzvrlti{i
L,ii)-J
Pt, )t qi care va fi dusi in cetatea lui David, muntele Sionului. Apoi autorul ne di descriere ulterioard a
muntelui Sionului ca ,,cetateaDumnezeuluicel viu". In Ezechielcapitolele40 la 48 ne estedescrisin
--.J-.
detalii incredibiletemplul de unde Domnul va domni in timpul impdrdfiei de o mie de ani. Ezechiel
=li .,
aratdcd topografia !6rii va fi schimbatdcomplet la venirea lui Hristos qi cd lerusalimul gi Templul vor
fi pe un munte inalt. Totuqi, atinge punctul culminant al proorociei sale^prin cuvintele finale din
-. t-
&[J.i
.3J
capitolul48 vcrsetul 35, ,, Domnul esteaici". Astfel in timpul domniei din Impdrdfiade o mie de ani,
munteleSionuluiva fi intr-adevdrcetateaDumnezeuluicelui viu. Psalmii au multe de spusin legSturi
,l cu munteleSionului.Si ludm, de exemplu,Psalmul69 versetul35, ,,CdciDumnezeuva mdntui Sionul,
l-x .u gi va zidi cetatile lui luda; ele vor fi locuite gi luate in stdpdnire";Psalmul 102 versetul 16,,, Da,
b, l
Domnul va zidi iarSgiSionul,gi Se va ardtain slavaSa"; Psalmul 132 versetul13, ,, Da, Domnul a ales
Sionul, l-a dorit ca locuin{6a Lui"; Isaiain capitolul4 versetele2 la 6 ne oferi o proorocieminunatda
lll ,i
!:l .o timpului cdnd Isus Mesia se va intoarcesd domneascd,,,in vremeaaceeaodraslaDomnului va fi plini
de miretie gi slavd,qi rodul prii va fi plin de strdluciregi frumusefdpentru cei mAntuiliai lui Israel.$i
L cel rimas in Sion, cel lSsatin Ierusalim, se va numi ,,Sffint" oricine va fi scris printre cei vii, la
l,,lr
r:r "l lerusalim.Dupd ce va spdlaDomnul murddriile fiicelor Sionului, gi va curdli Ierusalimulde vinovdtia
"l
de sdnge din mijlocul lui, cu duhul judeca{ii gi cu duhul nimicirii, Domnul va areza,peste toate
L intindereamuntelui Sionului gi pestelocurile lui de adunare,un nor de fum ziua, gi un foc de flacdri
l,ll,ri
strdlucitoare noaptea. Da, peste toatd slava va fi un addpost,o colib6, ca umbrar impotriva cdldurii
zilei, gi ca loc de addpostgi de ocrotireimpotriva furtunii gi ploii". Astfel, primele idei dinacestverset
L
t".{[ il. frxeazdSionul ca fiind arezatpe planetaPdmdnt.Totugi, urmdtoareafrazd,,Ierusalimul ceresc"pare si
?1" contrazicdacest lucru. Totugi, ar trebui sd linern minte ci la prima venire a Domnului El a adus
I
I EvangheliaimpdrIliei cerurilor.AceastdEvangheliea fost proclamatdIsraeluluigi poruncaera sd se
r" l{,
{ 165
-I
i- lrt

I
-J
L- l,l
' tJ
I
 u
I

pocdiascipentrucn imp[r[1ia ceruriloresteaproapein persoana

Impirilia cerurilor,se referi, bineinleles,la conducerea
impdratului.Degi ea estedescrisdca
ceruluipe pimAnt.Domnul Isus a confirmat
il
aceastac6ndi-a invdfatsd se roage,,,Vie impdrdfiaTa, precumin cer,agagi pe pimdnt". ln Evrei 1I
versetul10, citim ci Avraam,, agteptacetateacare are temelii tari, al cdrei megtergi ziditor este it
Dumnezeu".Agadar,analizdndtoatefaptelecarene-aufost puseinainte,versetul22 descrieo scend
pimdnteasci.Dupd ce Israela fost curd{itgi purificat de r[zvr[tifi, vor fi dufi la munteleSionului,
Ierusalimulceresc,cetateaDumnezeuluicel viu. Astfel,in versetul22, spicuimtrei puncteimportante. il
Mai intdi, aceastaestecetateaDumnezeuluiviu. Bineintelesci se refer6la Hristoscare va conduce
pentruindeplinireaLegdm6ntuluiDavidic; se va agezape scaunulde domnieal lui David care este
descries?n Matei 25 versetul3l ca scaunulde domnie al slavei Sale.in al doilea rdnd, muntele I
Sionuluiestedescrisca Ierusalimulceresc.Apoi, in al treilearAnd,vorbegtede ingerii carevor aveao
proeminenlideosebitdin timpul acesteiperioadegi am descrisdejaaceastain Evrei 1 versetul14 ca g
,,duhurislujitoaretrimises6 indeplineascio slujbdpentrucei ce vor mogtenim6ntuirea".Apoi autorul
?i descriepe acegtievrei ca venind la adunareade sirbdtoare.Acesta traducecuvdntul grecesc
,,paneguris"qi estefolosit doar o singur[ dat6 in Noul Testament.in literaturaclasici greacdeste g
folosit pentru adunareaintregului popor la o sdrbitoarepublici. incd o dati, trebuie si gdndim
asemenea evreilor.Aceastl frazl face referirela cea de-agapteaslrbitoare a Israelului,sirbitoarea
Corturilor. Acum c6{iva ani am vizitat impreuni cu sofia mea Israelul qi era ?n timpul sdrbltorii 3
Corturilor.Este una din cele mai veselesdrbdtorigi imi amintesc,la sffirgitulSabatuluievreiesc,cd
stiteamin afarauneisinagogide la periferiaIerusalimuluiqi priveamcum ieqeaucredinciogii;aveauin
mdnd ramuri de palmier gi steaguriisraelienegi fetele gi femeiletinere dansauin cercuripentru a 3
acompaniacdntdrileevreiegti.Sdrbf,toarea corturilorcare era cea de-a $apteasdrbf,toare a Israelului
vorbegtede Imp[rifia de o mie de ani.ln Luca9 Domnula spusucenicilorSii ci ce ar folosi un om sd
cAgtigetoatd lumea,dacd s-ar prdpddisau s-ar pierde pe sine insugi.Apoi in versetul26, Domnul 3
spune,,, CEcide oricinese va ruqinade Mine qi de cuvinteleMele,se va ruginagi Fiul omuluide el,
cdndva veni in slavaSa gi a Tatdluigi a sfinlilor ingeri" qi in versetulurmdtorcontinul si spun6,,,
Adevirat v6 spun,c6 sunt unii din cei ce stauaici, care nu vor gustamoartea,p6nd nu vor vedea
3
Impdrdfialui Dumnezeu".Dupi aceastiafirmafieavemintdmplareacu schimbareala fatA$i ardtarea
lui Moiseqi llie. Petruqi-adat de semnifica{ia acestuilucrugi in versetul33, citim, ,,In clipa cAndse
despir{eaubdrbafiiacegtiade Isus,Petrui-a zis tui Isus:,,inv5!6torule, estebine sd fim aici; sEfacem
3
trei colibe:una pentru Tine, una pentru gi
Moise una pentru llie." Nu gtia ce spune".Totugi,Petruera
congtientde semnificafiaslrbdtorii corturilorgi a fdcut leglturacu venireaDomnuluiIsusin slavaSa
gi aqezarea Impdr6{iei.Astfel, c6ndevreii se vor apropiade munteleSionuluivor celebrao sirbtoare
3
vesel[, qi anumesdrbitoareacorturilor.Apocalipsa21 versetul3 facereferirela aceasta, ,,$i am auzit
un glastare,careiegeadin scaunulde domnie,qi zicea:,,Iatdcortul lui Dumnezeucu oamenii!El va 3
locuicu ei, gi ei vor fi poporulLui, gi Dumnezeu insugiva fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor". $i apoi.in
versetul23 autorulfacereferirela un alt grup,qi anume,,Bisericacelorintdi n6scufi,caresuntscrigiin
ceruri".C I Schofieldfaceo observafieintereSant6 privindacestgrup,,,Bisericaadevirati esteformat[ 3
dintr-unnumir intregde oamenindsculidin nou de la CincizecimepAndla prima inviere; I Corinteni
15 versetul52, unili cu Hristosprin botezulcu Duhul Sfhnt,I Corinteni12 versetele12 gi 13 este
trupul lui Hristosa cirui CapesteEl, EfeseniI versetele 22 qi23 ca sI fie un templus{hnt,un locagal 3
Iui Dumnezeu,prin Duhul, Efeseni2 versetele2l Si 22 esteun singurtrup cu Hristos, Efeseni5
versetele30 gi 31 gi logodilicu El ca o fecioardcurattrcu btrrbatulei, 2 CorinteniI I versetele2 la 4".
Autorul face referirela acestgrup care au numelescrisein ceruri.Aceast[ menfiuneestefEcutdde
3
doul ori in celegapteepistoleale Domnuluicltre celegapteBisericidin Apocalipsa2 gi 3. in epistola
DomnuluicdtrePerganr in capitolul2 versetull7 spune,,,Celuice va birui, ii voi da sd mindncedin
manaascuns6, voi da o piatri alba; gi pe piatraaceastaestescrisun nume nou pe carenu-l gtie
qi-i
3
nimeni decdtacelacare-lprimegte".$i apoi in capitolul3 versetul5, Domnulii scrieBisericiidin
Sardes,,,Cel ce va birui, va fi imbrdcatastfelin hainealbe.Nu-i voi gtergenicidecumnunneledin
carteavietii, qi voi mdrturisinumelelui inainteaTatdluiMeu gi inainteaingerilorLui". Apoi in
3
versetul23 autorulfacereferirela Domnulca fiind ,,Dumnezeu, Judecdtorul tuturor".El vajudecamai
intdi Biserica,nu pentrupdcatelelor; pdcatelelor au fost purtateodati pentrutotdeaunala Golgota,ci J
va fi judecti dupdrlpire in legdturdcu r[spl6{ile.Pavelin 2 Corinteni5 versetull0 spune,,,Cdcitofi
trebuiesd ne in{Efigdminainteascaunuluidejudecati al lui Hristos,pentruca fiecares6-giprimeasci
3
166

3
P
 iuSl

r5splatadup5 binele sau rAul, pe care-l va fi fEcut cand trAia in trup". Apoi Domnul va judeca Israelul..
'J. O
Ne-am ocupat deja de aceastagi Ezechiel vorbe$tedespre ea in capitolul 20 versetele35 la 38. Mai
apoi Dumnezeuva judeca Neamurileoagacum am vdzut in Matei 25. Totugi, dupd Impdrdfiade o mie
1e\ de ani, pimdntul gi cerurile care sunt acum vor trece gi un mare Tron Alb va fi aqezatpentrujudecata
'), )
finald. Ioan, apostolul,face referire la aceastain Apocalipsa20 versetele11 la 15. Se vorbeqtede
invierea celor pierdu{i, care vor fi judecali potrivit cu faptele lor. Toti cei care vor sta inaintea Marelui
ttJ
Tron Alb vor fi trimigi intr-o vegnicie pierdutd pentru totdeauna.Acest pasaj dureros subliniazi ch
fiecarememebrudin neamul lui Adam poate fi rndntuit doar prin lucrareaDomnului de la Calvar, prin
- I-,< har gi prin credin[I. Apoi autorul vorbegte de ,,duhurile celor neprihdnili, frcufi desdvdrgili".
:JJ ,,Desdv6rqit"traduce cuv6ntul grecesc,,teleioo" gi inseamnd ,,a sfhrgi sau a completa". in Matei 22
citim despreintdmplarea cdnd Isus a fost confruntat de Saducheicare nu credeau in inviere. Singura
parte din Scripturd pe care saducheiio acceptauerau primele cinci cdr{i ale Bibliei, Pentateucul.Pentru
'-) 4 a le rdspundeSaducheilor,Domnnul a ales un pasaj din PentateucAi a spus, ,,CAt privegteinvierea
mor{ilor, oare n-a{i citit ce vi s-a spus de Dumnezeu,cdnd zice: ,,Eu Sunt Dumnezeul lui Avraam,
, L,. Dumnezeullui Isaac,gi Dumnezeullui Iacov?" Dumnezeunu este un Dumnezeual celor morfi ci al
=) 't
celor vii." Noroadele,care ascultau,au rdmasuimite de invS{dturalui Isus". Timp de mulli am infeles
cu totul gregit acest pasaj.Credeamci Hristos a spus cd Avraam, Isaac gi Iacov, a$acum spune Pavel,
L
- ',,| l ,,nu mai erau in trup, dar erau cu Domnnul" qi, sub acestaspect,trdiau.Totugi, mintea evreiasci gi, in
=j1
mod deosebit,aceqtiSaducheivedeauomul ca pe o fiin{6 triunl - trup, suflet gi duh - qi astfel persoana
vie putea fi descrisi ca cea care avea un trup fizic. Citdnd acest pasaj, Domnul a ariltat acestor
.L
s- il,.r
r-a- .r
Saducheinecredincioqici Dumnezeua trebuit sd invieze pe sfinlii din Vechiul Testamentdaci El este
descris ca fiind Dumnezeul lor. Saducheiigi poporul nu au observatnioiodati acest mare in Pentateuc
-I gi spune ci mulfimile au rdmas uimite de invi{itura lui. Daniel a fost asiguratin mod personalde
L t"r; inviere gi ultimul versetdin cartealui profeticdspune,,,Iar tu, du-te, pdnd va veni sfdrgitul;tu te vei
"JJ
odihni, qi te vei scula iardgi...odatd in parteata de mogtenire,la sfdrgitul zilelor". Acest verset aratd cd,
-I lui Daniel i-a fost promis[ o zon6 specificl din Israel descrisdca ,,partealui de mogtenire" gi la
r-lll u
L__l ) sfhrgitul zilelor l)omnul il va invia aqa inc6t si se poatd bucura de mogtenirea lui. Astfel fraza
,,duhurile celor neprihSnili, fhcu{i desivdrgili" face referire la sfin{ii invia{i din Vechiul Testament,
*.L Apoi in versetul autorul scoatein evidenfd adevdrul mdret ci aceqti evrei il vor intAmpina pe ,,Isus,
+JIr .u
3;)l Mijlocitorul legdmAntuluicelui nou". Numele uman al Domnului, Isus sau leshuaa fost folosit in mod
specific intruc6t acestava fi plin de insemndtatepentru cititorii evrei. Lor le-a fost descoperitacest
-".L
l-.!.t 'i adevdr mAref - Iehova mdntuiegte- pe Cel care nu este doar Dumnezeul viu, ci gi Mijlocitorul
e;l J
l-eg6mdntului cel Nou. Incd o dat6,in legdturl cu acestLegdmdnttrebuie si gdndim asemeneaevreilor.
In perioadaBisericii noi suntemcei care primim binecuv6ntdrileLegdmdntuluicel Nou. De exemplu,
-'L.
3.,ft ,l cAnd Pavel ne dd invd{dturi cu privire la insemndtateacinei Domnului in I Corinteni I I versetul 25
E-I J
spune, ,, Tot astfel, dup6 cin6, a luat paharul gi a zis: ,,Acest pahar este legdmdntul cel nou in sdngele
_l
Meu; sd facefi lucrul acestaspre pomenirea Mea, oridecdte ori ve{i bea din el". De asemenea,in 2
!bL!
EI
..{ Corinteni capitolul 3 versetul6 Pavel a vorbit despreel insugigi desprealli apostolica fiind ,,slujitori
.'
ai unui leg6rn6ntnou", $tim din Ieremia 3l qi Ezechiel36 cd Leg[mdntul cel Nou aduce nagteredin
-L nou, iertare de plcate, locuirea Duhului SfAnt, ascultare,o cunoagterea lui Dumnezeu. Totuqi, multe
ltJtt ,{
llr J texte din Scripturd aratd c6, promisiunile LegdmAntului cel Nou aduc de asemeneabinecuv6nt6ri
nafionale gi pentru Israel care vor avea ca rezultat binecuv6ntareainternalionald gi mondiald. Ar fi
_....L dificil si le enumerdm,dar potrivit cu Ezechiel36 gi 37 gi leremia 32,va fi o expoziea populalieiin
a"l|t ,r
gJ o lsrael; poporul va fi unificat;nu va mai fid us niciodatddin {ard;gi Israelnu va mai fi respinsniciodati
de Dumnezeu.Astfel, cAndIsraelva fi acceptatin cele din urmd dup6 poc[in{a lor national[,condiliile
-L Legim6ntului Avraamic vor fi indeplinite. $i, in cele din urm6, acest pasaj vorbegtede ,,sAngele
I'r."1
3't stropirii", referindu-sela sAngelescumpal lui Hristos ,, carevorbegtemai bine decdtsdngelelui Abel".
Teologii sunt imp6(ifi cu privirea la insemndtateaacestui lucru. De exemplu, Dr Kenneth Weist crede
.L ,r cd autorul nu vorbegtede sdngelelui Abel care a fost virsat de fratele sdu ucigag,Cain, ci de sAngele
f.ll
zrl . animalului care afost injunghiatde Abel qi adusca jertlb lui Dumnezeu.Argumntul lui KennethWeist
I
esteci intregul scop al Epistoleiestesi dovedeascdevreilor cd vdrsareasdngeluianimalelornu putea
I sd aduc6 ?ndepdrtareapdcatului qi era nevoie de sdngele scump al lui Hristos pentru a aduce
+d,rl,t
-'l'
tl
rlscumpSraregi iertare.Totuqi,Dr Zane G Hodges,in comentariulsdu, sugereazdcd s6ngelelui Abel
I strigd dupd dreptate dar sAngelelui Hristos asiguri acceptare.Cred ci ambele puncte de vedere sunt
I
a lr,
-- t "t . , 167
I
_l
i.. l,
'-l
I
I
-J
L- ll
L l:
_-l
 {

stropireasdngeluivorbegtede jertfa din Ziva Ispigirii gi

corecte.Totugi,potrivit cu minteaevreiascd,
sdngelelui Hristos prezintd,modelul deslvArgital simboluluidin Vechiul Testament.Autorul s-a
t[
ocupatdeja de aceastain capitolul9 versetul24, ,,Cdc\Hristosn-a intrat intr-un locagde inchinare
ftcut de mdndomeneascd,
infEliqeze
dupSchipuladevdratuluilocagde inchinare,ci a intratchiarin cer,ca sd Se
acum,pentrunoi, inaintealui Dumnezeu".Astfel,esteabsolutadevdratceeace spunteologii
il
- cu siguranfijertfele animalelornu puteausd aducf,vreodat[o indepdrtarea pdcatuluigi sdngele
vdrsatal lui Hristosne aduceacceptare. "J
AVERTIZAREA FINALA A LUI DUMNEZEU :[

Versetul25: ,,Lua{iseamaca nu cumvastrnu voifi s6 asculta{ipe Cel ce vl vorbegte!Clci daci rt-au

scilpatceice n-auvrut sil-L ascultepeCelcevorbeapepAmAnt,
cu atdt mai mult nu vom sclpa noi,dacfl E
neintoarcemde la Celcevorbegte din ceruri."

Capitolul se concentreazd asupraprimei fraze din versetul28, ,,Fiindcdam primit, deci, o J

impdr6{ie,care nu se poatecldtina". Acest versetse concentreazL in mod specificasupraacestui
concept.Imp[rdtia care va veni sub Isus Mesia pentru care am fost inv6{agisd ne rugf,m ,,Vie
ImpdrdtiaTa" va fi stabilitdin condiliileLegSmdntului cel Nou gi, astfel,va fi o Impdrltie vegnic5. ,g
Evreii citind acest verset vor vedeadiferen{adintre aceastagi impdrlfia care a fost stabilitd in
Legdm6ntulcel Vechi. Ar trebui sd finem minte intotdeaunacl teocratiaa fost stabilitS,de fapt, sub
conducereamediatorialda lui Moise. Legimdntul era marcat gi stabilit din punct de vedere al 3
orinduirii teocraticede prezenladivind.De asemenea, in Exod l9 versetul6, avemprima men{iunea
implriliei in Scripturl,,,imi ve{i fi o impSrdfiede preofigi un neamSfdnt".Moise a fost,bineinieles,
mediatorul;a fost pentrupoporulevreuvocealui Dumnezeupe pdmdnt.in Numeri capitolull4 avem
3
intAmplarea c6nd Israela ajuns la Cades-Barnea Ei le-a fost datd,ocaziasd intre in fara promisf,prin
frgdduinlalui Dumnezeuftcutf, lui Avraam.VerseteleI qi 2 spun,,,Toati adunarea a ridicatglasulgi a g
inceputsEfipe.$i poporul a pldns in noapteaaceea,To{i copiii lui Israelau cirtit impotrivalui Moiseqi
Aaron,gi toati adunareale-azis: ,,Dece n-om fi murit noi in faraEgiptuluisaude ce n-om fi murit in
pustiaacaasta?". $i apoi versetul4 spune,,, $i au zis unul altuia:,,Sdne alegemo cipetenie,gi si ne
intoarcemin Egipt". Moiseera,binein{eles, vocealui Dumnezeupentrupoporgi ei l-au refuzatgi astfel
e
nici unul nu a scipat dejudecatalui Dumnezeu.AutorulEpstoleictrtreEvrei ne-a amintitdejadespre
aceastain capitolul3 versetele17 la 19,,, $i cine au fost aceiade careS-a desgustat El patruzecide
ani?N-au fost oarecei ce pdcituiseri,gi ale cSrortrupurimoarteau cdzutin pustie?$i cui S-ajurat El
a
c6 n-aus5 intrein odihnaLui? Nu S-ajurat oarecelorcd nu ascultaserd?
intredin pricinanecredinleilor". Chestiunea
Vedem,deci,c6 n-aupututsi
puternicdpe careautorulo aduceinainteaevreiloresteci e
dacl poporulnu a scdpatatuncicdnda respinsvocealui Moise,,cuatdtmai mult nu vom sc6panoi,"
(evreii) ,,daci ne intoarcemde la Cel ce vorbegtedin ceruri". in perioadaLegim6ntuluicel Vechi,
Legeaera principiul dominant;naturaexterioarda Legii nu puteasi se ocupede naturainterioard
3
pdcitoasi a oamenilordar acum acegtievrei au fost invi{ati ci triind in perioadaLegimdntuluicel
Nou totul esteprin har gi ei trebuiausi sebazezepe putereagi suficienfalui Dumnezeu.Totugi,secere
credin{5gi evreii suntavertizafisi nu seintoarc6de la El; adicl de la IsusMesia,carele-a vorbit din
l
ceruri.
3
GLASUL LUI DUMNtrz.EU
3
Versetul26: ,,Al clrui glasa cl6tinatatuncipilmAntul,gi careacuma lEcutfitgflduinfaaceasta:
,Voi mai
cl6tinainclodatil nu numai pilmintul, ci gi cerul'."
3
in Genesaavem vocea lui Dumnezeuin actul de crealie.De cAtevaori citim in Genesa1,,,$i
Dumnezeu a zis" gi dupd aceea citim despre actul de creafte al Dumnezeului Atotputernic dar aici
pentru a clltina lucrurile createdar au fost pAngirite de picat gi se stricd. Prima frazd,din versetul 26 J
spune,,, al cdrui glas a cldtinet atunci pimAntul". Autorul se referi la Exod l9 versetul 18, ,,Muntele
Sinai era tot numai fum, pentru cd Domnul Se pogordsepe el in miilocul focului. Fumul acestase
168
+
3
3
,ilrL-)
ilr .l

indl{a ca furnui unui cuptor qi tot rnuntelese cutremuracu putere". Aceasti sceni atdt de ingrozitoarea
l-llf ri
.Jt rl insemnatinaugurareaLegdm6ntuluiLegii. Dunrnezeulomniscienta qtiut cd agezarea acestuiLegf,m6nt
avea si aducd osdndirecare, in cele din unni, nu a putu fi inepdrtatddedt prin sdngelelui Isus Mesia,
: :L't
L ,ll r,
ceea ce, bineinteles,avea sb fie realizat in perioadaLegdmdntului cel Nou. Pavel a men{ionataceasta
.)t
in 2 Corinteni capitolul 3 versetui 6, ,, care ne-a 5i fdcut in stare si fim slujitori ai unui legdmdntnou,
I
nu al slovei," (aceastaface referirela LegdmAntulLegii de pe munteleSinai) ,,ci al Duhului; cdci slova
ltr,, omoarA,dar Duhul d5 viata". Isus a murit sub Lege pentru a ne aduce la Dumnezeu. Este interesantci
2t{
atunci c6nd a murit Hristos a avut loc din nou o clitinare a pdmAntului. Matei relateazl aceastain
_ L.,
capitolul 27 versetele50 gi 51, ,, Isus a strigat iardgicu glas tare, gi gi-a dat duhul. $i indatd perdeaua
r t'ls
'Jt t
dinluntrul Templului s-a rupt in dou6. de sus pdnd jos, pdmdntul s-a cutremurat, stdncile s-au
despicat". Astfei, descoperirnvocea Iui Dumnezeucare clatini pdmdntul pentru indepdrtareapdcatului
L-, gi pentru a deschide calea Legdm6ntului cel Nou. Apoi Scriptura vorbegte de o altd clitinare a
'J, *
plmdntului din timpul gi de la sfArgitulNecazului cel Mare. Ioel relateazdaceastain capitolul 3
versetul l6,,,Domnul rdcnegtedin Sion, glasul Lui rdsun6din lerusalim, de se zguduie cerurile gi
,I, pdmAntul.Dar Domnul estescdpareapoporului Sdu, gi ocrotireacopiilor lui Israel". Bdtrdnulprooroc,
a) '. Flagai, face de ascmenea,referire la aceastain capitolul 2 versetul 6, ,,Cdci aga vorbeqte Domnul
oqtirilor: ,,incd pulind vreme, gi voi clitina inci odatd ccrurile gi pdmdntul, marea gi ucatul" gi, in
l versetul7, ,,voi clStinatoate neamurile;comorile tuturor neamurilorvor veni, gi voi urnpleade slavd
--) Casaaceasta,ziceDomnul oStirilor".$i apoi, din nou, in versetele21 5i22. Hagai spune,,,VoiclEtina
cerurile qi pdmdntul;voi rSstumascaunulde domnie al impirS{iilor, voi nimici putereaimpdrSliilor
I
-,1 'r neamurilor,voi rdsturnagi carelede rdzboi gi pe cei ce se suie in ele; caii qi cildre{ii lor vor fi trintili la
--r
pdmdnt, gi unul va pieri ucis de sabiaaltuia". Ioan relateazdin Apocalipsa capitolul 6 versetele12 pdnd
la 17 cd in timpul Necazuluicel Mare vor fi tulburiri cosmicesemnificative.De exemplu,in versetul
-I
^ l'li 13, Ioan spune,,, $i stelele"(gi aceastaface referirela asteroiziicerului) ,,au cdzutdin cer pe pdmdnt,
aJ -l
cum cad smochinele verzi din pom, c6nd este scuturat de un vant putemic". Acest pasaj vorbe$tede
-I cerurile cu stele, dar Ioan vorbegtede asemeneaqi despre tulburdri semnificative in al treilea cer. In
r/tll
r-,lil
ql
J
capitolul l2 versetele7 la l0 Ioan spune,,, $i in cer s-a fecut un rdzboi.Mihail gi ingerii lui s-auluptat
cu balaurul. $i balaurulcu ingerii lui s-au luptat gi ei, dar n-au putut birui; qi locul lor nu li s-a mai
_L. gdsit in cer. $i balaurul cel mare, garpelecel vechi, numit Diavolul gi Satana,acela care ?ngeald
L.Il! at
'-ll ') intreaga lume, a fost aruncatpe pdmdnt; gi impreund cu el au fost aruncafi gi ingerii lui. $i arn auzit in
cer un glas tare, care zicea'.,,Acum a venit mintuirea, puterea gi impdrSlia Dumnezeului nostru, gi
L

_"L, stdpAnirea Hristosului Lui; pentru cd pirigul frapilor nogtri, care zi gi noaptea ii pira inaintea
aild
LJI J Dumnezeului nostru, a fost aruncatjos". Citeva texte din Scripturl vorbesc de asemeneadespre un
cutremur de o putere fbri precedent.De exemplu, tAnirul prooroc, Zaharia,in capitolul l4 versetele4
_L. gi 5, vorbeqte despre venirea Domnului pe planeta Pdmdnt cdnd va sta cu picioarele pe Muntele
i.{L 'il
3JI J
Mdslinilor qi dupd acestevenimentva fi un mare cutrernurde pdmint qi Muntele Mdslinilor se va
despica; o parte va merge spre nord gi cealaltl spre sud, formdndu-se astfel o vale uriaEd.Astfel,
_.1
ttlf ,/i desccrperimcd vocea lui Dumnezeucare a cauzatcutremureimportanteva avea ca rezultat ?ndepdrtarea
'-!jt .r
Satanocrafiei gi instaurareaimpirSfiei lui Mesia. Dar autorul spune, ,, Voi mai clStina inc6odat6 nu
i nurnai pim6ntul, ci qicerul" gi aici estefbcut6referirelavocea luiDumnezeu care vacauza ciStinarea
fllf .tti gi mutarea finald. Acest lucru ne este relatat de Ioan in Apocalipsa 20 versetul I l, ,,Apoi am vdzut un
lClt .r
scaunde domnie mareqi altr,gi pe Cel ce gedeape el. PSmAntulgi cerul au fugit dinainteaLui, gi nu s-a
_.L mai gSsit loc pentruele". Acest evenimentva avea loc dupi cei o mie de ani de domnie ai lui Hristos
*l'
r,J[ ,I cdnd orice riu va fi invins. $i apoi,in capitolul21 verseteleI qi 2, citim, ,, Apoi am vdzut un cer nou gi
un pSmdnt nou; pentru cd cerul dintdi gi pdmdntul dintdi pieriserd,gi marea nu mai era. $i eu am vdzut
_L coborAndu-sedin cer de la Durnnezeu,cetatca Slbnt6, noul lerusalim, gdtiti ca o mireasSimpodobitd
L.,tJ
Lt "t pentru bdrbatulei".Astfel, duptrce vecheaordnduireva fi inepf,rtatdprin clf,tinarevor veni cerurinoi,
I un pdmdntnou qi o Impdrdfievegnicd.
- L ,l
Lrll
,1 .
I
I
,1,
l.l,q

I
t
'- J l ,
t
r69
l'I
J
L' l lrl

_l
I
* l1l
'l'
 I
LUCRIIRILE CARE NU POT FI CLATINATE
il
Versetul 272 ,rCuvintele acestea ,inci odat6' aratl cA schimbarea lucrurilor clitinate, adici a lucrurilor
lllcute, este fEcutil tocmai ca si rlminl lucrurile care nu se clatinfl."
il
Cuv6ntul,,schimbare"traducecuvdntul,,metatithemi"gi inseamnl,,a transferape o temelie
noud". in aceasti crea(ienodi din impirillia vegnici nu va mai fi nici o clStinare.Aceastaeste
ordnduireacare va dura pentruveqnicie.Astfel, va fi un impdratdivin vegnic,o impir[tie vegnic6,
if
ceti{enirdscumpdrafipentruveqnicie,Domeniulvegnicai mai presusde oriceva fi Bucurievegnic6.
il
PRTMTREAUNEr irVlpanATrr CARE NU POATE Fr CLTNTTTA
il
Versetul28: ,,Fiindcilam primit, deci,o impilrilfie,carenu sepoatecltrtina,si ne arltim mul(umitori,gi
astfellui Dumnezeu
sil aducern o inchinareplAcuttr, cu evlaviegi cu fricl."
I
Privind la acestversetdin perspectiva evreiascd,ar trebui si ne amintim cI bazaplanuluide
riscunrpdrare era Legdm6ntulAvraamic.Prin acestLegdmilnt,Dumnezeua promis cd va indepdrta
toate pagubelecauzatede rdzvritirea omului gi va reinstauraTeocraliape planetaPdmdntdupd J
zdrobireaImpiritiei lui SatanaducAndbinecuvdntare unuiversaldasupratuturor familiilor lumii. $i
Lgdmdntula fldg[duitci acestlucru va fi indeplinitprin poporullui Avraam,Israel.Aproximativcinci
sute de ani dupi LegdmdntulAvraamic,Dumnezeua adus Leglmdntul cel Vechi sau Mozaic cu J
principiullui dominantal Legii gi un sistemdejertfe carein celedin urmdnu puteasAaducdiertaregi
curdfirede picat. In perioadaLeglmdntuluicel Vechi Israela esuatin mod repetatpdn[ cAndin cele
din urmi nafiuneaa fost adusf,subblestemele careerauinclusein condiliileLeg[mintului cel Vechi.
I
in condiliile Legdmdntuluicel Nou care are ca prinicipiu dominantharul,jertfa lui Hristos aduce
curlfire gi biruinfl dar, pentru a veni binecuvdntdrileincluse in Legdmdntulcel Nou, trebuie
manifestaticredinfa.Agadar,Israelca nafiunetrebuiesd seintoarci la credinfain Mesiaal lor, pe care
l
L-au repinsgi L-au rdstignit.inZaharia l2 versetul10,citim ci ?ntr-ozi Israelca nafiunese va pocii.
Acestversetminunatspune,,, Atunci voiturna pestecasalui David gi pestelocuitoriilerusalimului,un
duh de indurareoi de rugdciune,gi iqi vor intoarceprivirile spreMine pe care L-au stripuns.il vor
l
pldngecum pldngecinevape singurullui fiu, gi-L vor plAngeamarnic,cum pldngecinevape un intdi- 1:l
E{
n6scut".Atunci naliuneava primi impirilia gi va aveahar;cu altecuvinte,ei vor experimenta, de fapt, J

harul lui Dumnezeu.Pe deasupra,in termenii Legim6ntului cel Nou, impdrS{ialui Satanva fi
indepdrtat5. in Apocalipsal3 versetul2, Ioan spune,,,Fiara" (ceeace inseamnisdmdnfalui Satan) !*

,,pe caream v6zut-o,semdnacu un leopard;avealabeca de urs, gi gurdca o gurdde leu. Balaurul" J

(adicd Satan),,i-a dat puterealui, scaunullui de domnie gi o stipdnire mare". De aemenea,in

Apocalipsa 19 loan spune cI la intoarcereaDomnului pe plantetaPimdnt aceastdSatanocrafie al
I
controlatdde Anticrist, simdnla garpeluiva fi completzdrobitEgi va fi aqezalA implri1ia lui Mesia.
Acestlucru se va petrecein perioadaLeglmdntuluicel Nou gi nu va mai displreaniciodat[.Gavril a
men{ionatacestlucru Mariei in Luca 1 versetul33, ,, Va impdrdfi"(adec[IsusMesia),,pestecasalui c
/
Iacov in veci, gi ImpdrdfiaLui nu va avea sfdrgit".Dar versetulspunecf, poporul evreu va primi
Impiri[ia intr-un mod foartespecial,gi anumeprin har. Trei lucruri unt observate.Mai intdi, ii vor
aduce lui Dumnezeuo inchinarepl[cut6. Expreia ,,a aduceinchinare"traduce cuvdntul grecesc .J
I

,olatreuomen" qi inseamnl,,slujbi spiritual[careincludeinchinarespiritual6".Slujbadivini esteastfel

legati de Leg6mAntulAvraamic. Dumnezeua promis ci toate nafiunilevor fi binecuvdntate prin
ci
poporullui Avraam.Zahariarelateaz| in versetul8 versetul23 cL,,in zilele acelea,"(adic[ in timpul I

imp6riliei de o mie de ani) ,.zeceoamenidin toatelimbile neamurilorvor apucape un Iudeude poala

hainei,qi-i vor zice:...Vremsd mergemcu voi; cici am auzitcdDumnezeu estecu voi". in Ezechiel G
capitolele40 la 48 citim desprelocul undevor duceevreii pe popoareledintreNeamuri pentrua se .I

inchinalui Isus Mesia.Nu estealtul decdtcurteaTempluluidin Ierusalim.Din nou, in capitolul l4

versetul 16, Zahariaspune, ,,To{i cei ce vor mai rdmdnedin toate neamurilevenite impotriva G

Ierusalimului,se vor sui in fiecarean sd se inchine inainteaimpiratului, Domnul ogtirilor, gi s5 J

prSznuiascd sdrbitoareacorturilor". Ne amintim, de asemenea, ci sdrbltoareacorturilor prevestea

Impirdfiade o mie de ani. Aga cum Zahariaaratd,acestanu va fi un act incheiatci timpul verbului
170
*::

greecesc,,,si aducemo inchinare" indici o actiunecontinu[ gi repetati. in perioadaBisericii, Pavel

aratdcdnoi avem o datorieasem5natoare. in Romani l2 versetul 1, Pavel spune,,, Vd indemn,deci,
- .tr=,. frafilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sA aducefi trupurile voastre ca o jertfe vie, sfAnt6,pldcuti lui
l-li| r)
!!/l) t
Dumnezeu:aceastava fi din partea voastra o slujbd duhovniceascS";I cuv\ntul grecescfolnsit pentru
,,slujb5" este acela$iacelagicuvant pe care il gisim in acestverset din Evrei. A doua chestiunepe care
_.L. autrul o pune in discutriein leglturd cu planul viitor pentru Israel este ci ii vor aduce lui Dumnezeuo
l,ltlv
L,ll J inchinare,,cu evlavie". ,,Evlavie" traducecuvenfulgrecesc,,aidos".inseamn[ ,,cu ochii plecafi".Din
nefericire, un lucru ce a marcat^poporul evreu de-a lungul vremilor a fost mdndria lor gi, in mod
- L,, deosebit,mdndria lor spirituald.In Romani 9 versetele3l la 33 Pavel ajungdnd la aceastavorbegte
cal I despreNeamurile care au ob{inut neprihdnireaprin credin{i gi apoi spune,,,Pe cdnd Israel, care umbla
dupd o Lege, care sd dea neprihdnirea,n-a ajuns la Legea aceasta.Pentru ce? Pentru cd Israel n-a
.L. c6utat-o prin credin{d, ci prin fapte. Ei s-au lovit de piatra de poticnire, dupd cum este scris: ,,latd c5
t4 .t
pun in Sion o Piatri de^poticnire,qi o st6nci de c6dere: gi cine crede in El, nu va fi dat de rugine".
Apoi, in al treilea rdnd, Ii vor aducelui Dumnezeuo inchinarecu fricd. Aceastainseamni ci ei vor fi
L.
r J.t, aten{i la atitudinea lor faf6 de Dumnezeu. imi amintesc cd acum mulli ani in urmi ascultam un
,.r
predicator la o intdlnire in aer liber; ii avertizape ascultdtori cd ar trebui sd se teamd de Dumnezeu.
L Aproape de mine stdteaun opozant;a strigat, ,,Am suficiente temeri in viala mea fbrd sd trebuiasctrstr
I iil rl
'!.
mi mai tern gi de Dumnezeu".Nu voi uita niciodatdrispunsul predicatorului.A spus,,,Domnule,m-a1i
l
in{eles gregit. inainte ca Dumnezeu s[ md fi mdntuit, mi temeam cd Dumnezeu ar fi putut sb md
t rineasci, mi-am dat seamacd eram un picdtos gi meritam judecata lui Dumnezeu dar apoi am auzit
r .rl,i mesajulEvanghelieigiam descoperitdragostealui Dumnezeugi cum a murit El pentrupicdtogi,gi mi-
rJ .l

am predat viafa lui gi am acceptatmAntuuireaLui. De atunci am ajuns sd-L cumnosc gi sd-L iubesc.$i
_t. acum md tem de Dumnezeu dar acum md tem ca nu cumva sf,-L rinesc". Acesta este simbolul fricii
r-J ql
'Jlr evlavioaseprirr care aceqtievrei puteausd-i aducdlui Dumnezeuo inchinarepldcutdprin harul S[u gi,
I din nou, intorcdndu-nela Romani l2 versetul 1, in aceasti perioadda Bisericii acestaeste modul in
-L caretrebuie s[ duceminchinareM6ntuitoruluiinviat.
a/irf "d
sl, | .u

-L Versetul29: ,,FiindcADumnezeulnostrueste,un foc mistuitor'."

-.lllll ,r
ql '
I
tn I Petru 4 versetul12, apostolulne aduceaminte ci incercdrilenoastreau fost de foc,,,Prea
-L iubililor, nu vd mirafi de incercareade foc din mijlocul vostru,care a venit pestevoi ca sd vd incerce,
iJltl,,l
eu.r
ca de ceva ciudat, care a dat peste voi: dimpotrivi, bucurati-va, intrucit aveti parte de patimile lui
Hristos. ca sd vi bucurali gi sd vi veselili gi la ardtareaslavei Lui". Existi o incercare de foc pe care
-I
l,tlll 'ri toattrmulfimea credincioqiloro intdmpind,dar carevine mai mult din incerclrile vietii decdtdirect din
?u .r
mdna lui Dumnezeu. Dar aici autorul aratl un foc mistuitor care vin de la Dumnezeu. Biserica va fi
-.L singura care va experimentaacestfel de foc in legdturdcu pierdereardsplifilor credinciosului.in I
a.rJll,[ Cointeni 3 versetelell la 13, apostolulspune,,,Cici nimeni nu poate pune o alti temelie decdtcea
llulr I
care a fost pus6, qi care este Isus Hristos. Iar dac6 clddegtecineva pe aceastdtemelie, aur, argint, pietre
_t
uuil
scumpe, lemn, fin, trestie,lucrareafiecdruia va fi dat6 pe faf6: ziua Domnului o va face cunoscut,cdci
lll/ [ se va descoperi in foc. $i focul va dovedi cum este lucrarea fiecdruia". Apoi apostolul arati ci
credinciosul va primi rdspldtiri numai pentru lucrarea care a rdmas dincolo de foc. $i apoi, in
_.L Apocalipsa 20 versetul11, Ioan face aluzie la focul care va distrugecerurile gi pdmdntuldin prezent,
Liilll .l
*[ ,,Apoi am vizut un scaunde domnie mare gi alb, qi pe Cel ce qedeape el. P6m6ntul gi cerul au fugit
dinaintea Lui, pi nu s-a mai gdsit loc penlru ele". Petru amplificd aceastain 2 Petru 3 versetul 12,
,,Agteptind gi grlbind venireazilei lui Dumnezeu,in carc ccrurilc aprinscvor picri, gi trupurileceregti
,1,
LI,JI
sc vor topi de c6ldurafocului?". $i apoi, fn cele din urrn6,estc focut mistuitor pentru cei condamnali,
penrtru Satan qi ingerii lui. Apocalipsa20 versetul 15, ,,Oricine n-a fost gdsit scris in carteavietii, a
,I
triJ[,,r fost aruncat in iazul de foc".
sirl r
I
I
Lld
t.l,
I
I
Llr
tl'
171
I
J
Ltl
1l
I
_-]
ri
CAPITOLUL 13

iNrnmNunr
indemnurilecare au fost date de autor se aplicd sfin{ilor din toate veacurile.Totugi, vor fi de o
important[ deosebitl pentru evreii credinciogi din perioadaNecazului cel Mare. Problemele deosebite
prin care va trece poporul lui Dumnezeu in acea perioadd din istoria umani vor face ca aceste
indemnurisi aibl o semnifica{ieqi o importan{Ispeciali.

1. FITI PLINI DE DRAGOSTE

Versetul 1: ,,St6rui{iin dragosteafr5{easc6."

,,Dragoste fr6!easc5" traduce cuvdntul grecesc ,,philadephia". Include cuvAntul ,,adelphos" gi

inseamnd de la acelagi sAn". Astfel, Dumnezeu agteapti ca acest fel de dragoste sd se gdseasci in
familia ideali. Prin Duhul Sf6nt, care este in noi, Dumnezeua pus acea dragostein inima fiecdrui
credincios gi astfel este indemnul ,,Sd lds[m ca aceasti dragostesi locuiascdin comunitateasfin{ilor".

2. FITI PRIMITORI DE OASPETI

Versetul2: ,,Si nu dafi uitirii primirea de oaspe{i,ciici unii, prin ea au g6zduit,firi si gtie,pe lngeri."
t
Expresia,,primire de oaspefi"traduce,,phileoxenos"; ,,phileo" inseamnd,,dragoste";,,xenos"
inseamnd,,un strdin sau un oaspete".Astfel dragosteafrileasci menfionatdin versetul I trebuie sd fie
extinsi dincolo de familia apropiatd.Apoi autorul continud s[ spuni cd primirea de oaspe{iaduce
binecuvdntiri negteptate.El spune cd fbcdnd aceasta,,unii au gdzduit, fErd sd gtie, pe ingeri". Probabil
l-a avut in minte pe Avraam. Citim despre?ntdmplareadin Genesal8 cAnd la cortul lui Avraam s-au
infrligat cei trei strhini. Este interesantsI observim modul in care i-a primit el pe acegti striini. Aga
cum am vdzut, unul din ei era Hristos inainte de intrupare gi ceilalli doi, fiinte angelice, probabil,
Mihail gi Gavril. Exist5, de asemenea,o intdmplare frumoasdin Luca 24legatd,de cei doi de pe drumul
Emausului.Ei se intorceaude la lerusalimcu fe{elegi inimile tristedatoriti evenimentelorcare au avut
loc in Ierusalim,qi anume rdstignirealui lsus. $i apoi s-a ardtatStrlinul qi le-a deschisScripturilegi
ochii lor pentruevenimentelecare au avut loc. $iapoiin versetul29,Lucarelateazd,,,Darei au staruit 3
de El, gi au zis: ,,Rdm6i cu noi, cdci este spre seari, gi ziua aproapea trecut." $i a intrat sd rdmdnd cu
ei". Luca spunein continuarecum au adus ei mincare pentru oaspetelelor giin timp ce frAngeapdinea,
au recunoscutcd era Mdntuitorul inviat. Cuvdntul ,,rdrndi" pe care Luca il foloseqteeste ,,meno" pe 3
care scriitorul l-a folosit in versetul I gi care se traduce ,,a stirui". Totugi, un alt lucru pe care ar trebui
si-l {inem minte este in legiturd cu perioadain care va fi cititd,aceasti Epistoli de evreii credinciogi.
Sub conducereafiarei va fi un imperativ sI primeqti pe cei car au refuzat si primeasci semnul fiarei.
l
Asemenea oameni nu vor putea sf, cumpere gi sI vdndd qi, astfel, vor fi in circumstanle economice
foarte dificile. Ne amintim, incd o dati, cd in Matei 25 versetul 35 ce a spus Domnul celor care vor
intra im impIrdtia Sa. ,,Cdci am fost flSmdnd, qi Mi-afi dat de mdncat; Mi-a fost sete, qi Mi-a1i dat de
3
bdut; am fost striin, Si M-ati primit". Astfel, ?n timpul acestei perioade ingrozitoare de pr.igoanl
primirea oaspelilorva fi o necesitateextrem6. l
I
I
t72
3
s
3. AMTNTTTT-VA

Versetul 3: ,,Aduce{i-v6aminte de cei ce sunt in lanfuri, ca gi cum afi fi gi voi legali cu ei; de cei chinui{i,
ca unii care gi voi sunte{i in trup."

Cuvdntul ,,aminti{i-v5" este destul de frorlat in aplicarea lui. inseamni ,,a-i avea intotdeauna in
mintepe cei caresuntchinui{i".CuvAntul,,chinui1i"traduceun cuv\ntgrecescinteresant ,,kakoucheo"
gi inseamn6,,a fi iinut de rdu". ln ultimile gaptesdpttrmdniale istoriei umane,omul lui Satan,
Anticristulva aveaautoritate absolutlasupralumii qi in acesttimp scurtva {ine lumeasubcaptivitatea
sa.$i apoi,Ei mai ciudat,autorulspuneci amintireade cei caresuntin lanfuritrebuiesI fie legatdde
faptulca cititorii Epistoleisuntqi ei in trup.DomnulIsusin Matei l0 versetul28 faceo afirmatiecare
estefoarterelevantl pentruacestverset,,,Nu vd temei de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide
sufletul;ci teme{i-v6mai degrabd de Cel ce poatesd piarddgi sufletulgitrupulin gheen6".Binein{eles
cd numaiDumnezeu esteCel carepoatetrirnitepe cinevain iazulde foc gi aluziadin versetuldin Evrei
esteci oricineestechinuitIl poatecinstipe Dumnezeu gi astfelnu trebuiesi ne tememde cei carepot
ucidetrupul.

4. FITI CURATI

Verseetul sfl fie finuti in toat5cinstea,Eipatulsil fie nespurcat,

4: ,,Cilsf,toria va judeca
c6ciDumnezeu
pecurvariEipe preacurvari."

Autorul spune,,,Cisdtoiasd fie finutdin toatl cinstea".Aceastdcinsteincludetot ceeace este

importantgi demn. Interesant, in Scripturf este adesealegat de cuvAntul,,slav6".De exemplu,
Apocalipsa 4 versetul9, ni se spune,,,Cdndacestefrpturi vii aduceauslav6,cinstegi rnulpumiriCelui
ce qedeape scaunulde domnie, qi care este viu in vecii vecilor". Cdsdtoriaa fost instituitdde
Dumnezeugi in ultimile zile din istoriaumanbea va fi atacatA de Satan.intr-adevdr,atacula inceput
deja.$i apoi autorulspunecb patulsd fie neipurcat.inseamni,,nepdngdrit, imaculat".Petrufolosegte
acestcuvdnttn I Petru I versetul4 despremogtenirea noastrdgi estedescrisdca ,,o moqtenire
nestricdcioasd,gi neintinatS".Concluziape care trebuie sA o tragemste cA orice relalie in afara
relalieiede cdsdtoriene pdng6regte. Acest versetpoartdin el o avertizarespecifici, gi anumeci
Dumnezeu va judecape cei curvariqi preacurvari. ,,Curvar"traducecuvdntulgrecesc,,ponroso' din
careoblinemcuvdntulrom6nesc,,pornografie".

5. FITI MULTUMITORI

Versetul 5: ,,Strnu fifi iubitori de bani. Mulfimifi-vl cu ce avefi, cici El insugi a zis: ,Nicidecum n-am si
te las,cu nici un chip nu te voi pilrisi'."

,,Sd nu fi1i" inseanrni .,a avea un fel de via{6 sau comportament" gi autorul spune ,,sd nu fim
iubitori de bani". Expresia ,,iubitori de bani" traduce un cuvdnt grecescinteresant,,aphilarguros".
Poatefi imp6(it in trei secliuni - ,,a" inseamnd,,nu"; ,,phileo" care inseamni ,,iubitor de"; ,,arguros"
inseamnd,,argint". $i astfel, suntem sfbtuili sd nu fim iubitori de argint. in lirnbajul nostru de astdzi,
am spune,,,Nu fi1i iubitori de bani gi de lucrurile care se pot cumpdracu bani". $i apoi, cititorii sunt
?ndemnafisI fie,,mul1umi1i".Din nou, estefolosit un cuvdnt grecescinteresant,.rarkeo"gi inseamnl ,,
a avea posesiuni, putere constantS,a te sim{i indestulat, a avea sufucient". Dr Kenneth Weist in
Studiile saledespreCuvdntface un comentariuinteresant- ,,Pavelestemul{umit de el insugipentrucI
era un cregtin dependent".Agadar,cuvdntul ,,mulfumif'din pasajulnostru din Evrei inseamni ,,mai
mult decdt satisfrcut". Se referd la capacitatea cregtinului dependent de Duhul Sfhnt de a fi
independentde circumstanfeleexterioare.$i astfel, autorul spune, ,,Fifi mullumiti cu ce avefi".
intreaga economie pare sd fie condusdde o nebunie a oamenilor care doresc gi este trist cd cei mai
mul{i oameni cu c6t ob{in mai mult cu atdt devin mai pufin mullumili. $i apoi autorul ne dd secretul
mulEumirii; fraza ,, cdci El insugi a zis" in greacdeste folositd ca intdrire. Astfel, Durnnezeueste cel
r73
 ,J
carea promisgi ne-agarantat?nmod personalgi prornisiunea esteuimitoare- ,,Cunici un chip n-arnsd
te las". Cuv6ntul,,lisa" traduce,,aniemi"qi inseamni,,a lisa sI se scufunde".imi amintescci acum
il
c61ivaani am petrecuto vacanpcu sotiameain Creta.Soliameanu a invilat niciodati sd inoate,aga
cd i-am sugeratci cel mai bun loc pentrua invdfaar fi in apelecaldeale Mirii Mediterane.Pe ldngd 4
faptul c[ eraucaldeerau qi foarteflotabiledatoriti con{inutuluiridicat de sare.imi amintescci am
?ncercatsd o inv6[ pe sofiamea sI pluteascdpe ap6.O {ineamde mdni qi ii spuneam,,,Acum doar
relaxeazd-teqi vei vedeacum apaili va suslinegreutateata". A impdrtdgitexperienla,dar se temeaca 4
nu cumvasi ?ncetezsf,-isusfincapul".,4 spus,,,Eric,te rog nu md pdrisi" qi imi amintescc[ am citat
acestversetdin Scripturi qi am spus,,,Nancy,nicidecumnu te voi plrdsi, cu nici un chip nu te voi
ldsa" gi aceastaeste o imaginevag6 a ceeace avem aici. Domnul Isus a spus cd ne dd aceaste
q
fdgdduin{igi garan{ieci nu ne va ldsaniciodatdsd ne scufundim.De asemenea, in textul grecesceste
o incurajarein plus, pentru ci existf,odubli negalieinainteacuv6ntului,,pdrdsi"gi, astfel, frazaar
puteafi tradusS,,,Nu,nu te voi ldsaqi nu voiincetasdte tin gi sI te str6ngin mdnamea".Dar pe lAngi
E
aceasta, Domnul ne-adat fbgiduinfagi garanfiacd nu ne va pdrdsicu nici un chip. Cuv6ntul,,pirdsi"
traducecuvdntulgrecesc,,egkataleipo"qi inseamnd,,a pirisi o persoanlintr-o conditieneajutoratf,
distrusd,a abandonasaua pdr[si in necaz".Totuqi,in limbajul original,existdtrei negafiiinaintede
gi
E
cuvdntul,,pir6si".Din nou, Dr KennethWeistaduceo traducereutil6 in felul urmdtor:,,Nu, nu, nu te
voi pdrisi, nu te voi l6sala necaz,nu te voi lSsanenorocit,nu te voi lisa la strdmtoare,
neajutorato
nu te l
voi abandona".Ce promisiuneminunati pentrupoporullui Dumnezeudin toate vremile.Totuqi,in
timpul Necazuluicel Mare, c6t de scumpf,va fi aceastdpromisiunepentrupoporulinconjuratal lui -1
Dumnezeu. I

6, FITI PLINI DE INCREDERE 3

Versetul6: ,rAgacI putemziceplini de incredere:,Domnulesteajutorulmeu,nu mtrvoi teme:ce mi-ar {
puteafaceomul?'." J,

Rezultatulacesteiftgiduinle aduceincredere.Expresia,,plin de incredere"traduce,,tharrago"

gi inseamni,,a fi fierbinte,plin de rdvn6,indrdznef".Astfel,conlineideeac[ prin primireafigidiun{ei J

putemdevenicurajogi"De fapt, autorul citeazddin PsalmulI 18 versetul6 gi citatul se prezint[ sub

formauneiintrebdri,agacum estetradusin NIV, ,,Domnulestede parteamea,nu md tem de nimic: ce
I
pot si-mi facSnigteoameni?".in greaci,frazatncepecu Dumnezeugi se sf6rqegte cu omul. Iteresant,
Pavelin Romani8 versetul3 I folosegteaceeaEi formul6,,,Deci,ce vom zice noi in falatuturoracestor
lucruri?Daci Dumnezeuestepentrunoi, cineva fi impotrivanoastr6?". =

!J
7. FITI PLINI DE RESPECT

amintede maimariivogtri,carev-auvestitCuvdntullui Dumnezeul

Versetul7: ,,Aduce(i-vfl uitafi-v5cu
bf,gare giurma{i-lecredinfa!"
deseamila sfdrgitulfeluiuilor devie{uire, =

Fraza,,Aducefi-vdamintede mai marii vogtri" poarti in ea conceptul,,amintili-vi in aqafel

d
incdt sd vind in memoria voastrdinv6{6turagi felul lor de via{d". Observafitrebuie sd acorddm
consideralie celor care ne vorbescdin Cuvdntullui Dumnezeu.Cuvinteleomului pot fi ignorate,dar
cuvintul lui Dumnezeunu trebuienesocotitniciodat6.$i apoi autoruldi doudindrumdri.Mai intdi, ,, \
urmafi-lecredin{a!".,,urma" traducecuv6ntul grecesc,,mimnisko".Din acelagicuvdnt oblinem I
cuvdntulromdnesc,,mimici". Cu alte cuvinte,trebuiesI imitf,m credinlagi credinciogiacelor care
vorbescdin Cuvdntullui Dumnezeu.Pavela avutaceasta in mintein 2 Tesaloniceni3 versetul9, ,,Nu
cd n-amfi avutdreptulacesta,dar am vrut sd vd ddmin noi ingineo pild6 vrednicl de urmat".$i apoi
a
autorulne sfttuiegtesdne uitim la sfdrgitullor de viefuire;adicd,,,larezultatulfelului lor de via!5".,,A
te uita cu bigare de seaml" inseamni,,a observain mod atent".Am fost educatla o misiunecarea
inceputin octombrie1916.Lucrareaa fost inceput[ca o lucrarepentrucopii de o tdn[rddedouizeci gi
I
gasede ani, Winifred Laver.in cAtevaslpt6mAni,a avut patru sutede copii care frecventauqi apoi
durninicaau inceputsi vind gi adultii la misiunegi curdnda fost o organizalieevangheliclimportanti. I
174

T
14
J
 ,l
carea promisSine-agarantat?nmod personalgi prornisiunea esteuimitoare- ,,Cunici un chip n-amsd
te las".Cuvdntul,,lisa" traduce,,aniemi"gi insearnni,,a tdsas[ se scufunde". imi amintescc6 acum
il
cdfivaani am petrecuto vacanli cu sotiameain Creta.Sofiameanu a invdfatniciodatdsd inoate,aqa
ci i-am sugeratci cel mai bun loc pentrua invdfaar fi in apelecaldeale M[rii Mediterane.Pe l6ngd 4
faptul ci eraucaldeerau gi foarteflotabiledatoritdcon{inutuluiridicat de sare.imi amintescci am
incercatsI o invf,f pe sofiamea si pluteasclpe ap6.O lineamde mdn[ qi ii spuneamo ,,Acum doar
relaxeazL-te gi vei vedeacum apai{i va sus{inegreutateata". A imp[rtSgit experien{a,dar se temeaca 4
nu cumvasi incetezs6-isusfincapul".,A,spus,,,Eric,te rog nu mi pirisi" qi imi amintesccd am citat
acestversetdin Scripturi gi am spus,,,Nancy,nicidecumnu te voi pirlsi, cu nici un chip nu te voi
ldsa" qi aceastaeste o imagine vagi a ceeace avem aici. Domnul Isus a spus cd ne di aceasti
q
fbgdduinlagi garan{iecd nu ne va lisa niciodatdsi ne scufundim.De asemenea, in textul grecesceste
o incurajarein plus, pentru ci existio dubld nega{ieinainteacuv6ntului,,pdrdsi"gi, astfel, frazaar q
puteafi tradusd,,,Nu,nu te voi lSsagi nu voi incetasi te fin gi sI te strdngin mdnamea".Dar pe l6ng5
aceasta, Domnul ne-adat ftgiduinfa gi garanfiacd nu ne va pdrdsicu nici un chip. Cuvdntul,,pdrisi"
traducecuv6ntulgrecesc,,egkataleipo" qi inseamn6,,a pdrisi o persoaniintr-o conditieneajutoratdgi
distrusi, a abandonasau a pirdsi in necaz".Totugi,in limbajul original,existdtrei negafiiinaintede
I
cuvdntul,,pirisi". Din nou, Dr KennethWeistaduceo traducereutilSin felul urmdtor:,,Nu, nu, nu te
voi pirisi, nu te voi lisa la necaz,nu te voi ldsanenorocit,nu te voi lSsala strdmtoare,
neajutorat,nu te I
voi abandona".Ce promisiuneminunati pentrupoporullui Dumnezeudin toate vremile.Totugi,in
timpul Necazuluicel Mare, cdt de scump[ va fi aceastdpromisiunepentrupoporulinconjuratal lui :]
Dumnezeu. J

6, FITI PLINI DE iNCREDERE f

Versetul6: ,rAgacil putemziceplini deincredere:,Domnulesteajutorulmeu,nu mtrvoi teme:ce mi-ar
puteafaceomul?'." I
Rezultatulacesteiftglduinfe aduce?ncredere. Expresia,,plin de incredere"traduce,,tharrago"
qi inseamnl,,a fi fierbinte,plin de rdvnd,indriznet".Astfel,conlineideeac[ prin primireaf6g[diunlei
putemdevenicurajogi"De fapt, autorul citeazddin Psalmulll8 versetul6 gi citatul se prezinti sub
formauneiintrebdri,agacum estetradusin NIV, ,,Domnulestede parteamea,nu md tem de nimic: ce
I
pot sd-mifacdnigteoameni?".in greac6,frazaincepecu Dumnezeuqi se sftrqeqtecu omul. Iteresant,
Pavelin Romani8 versetul3l folosegteaceeagi formul6,,,Deci,ce vom zice noi in fafatuturoracestor
lucruri?Daci Dumnezeuestepentrunoi, cineva fi impotrivanoastrd?". a
'{
7. FITrPLn{IDERESPECT

Versetul7: ,,Aduce{i-vtr
amintedemai rnariivogtri,carev-auvestitCuvintullui Dumnezeul
uitafi-vf;cu
gi urma{i-lecredinfa!"
bflgaredeseamila sfirqitulfeluluilor devie{uire, :

Fraza,,Aducefi-vi amintede mai marii vogtri" poarti in ea conceptul,,amintili-vdin agafel

*{
incAt sd vind in memoria voastri invd{itura gi felul lor de via!i". Observatitrebuie sd acordIm
consideralie celor care ne vorbescdin Cuvdntullui Dumnezeu.Cuvinteleomului pot fi ignorate,dar
cuvdntullui Dumnezeunu trebuienesocotitniciodatd.$i apoi autoruldi doudindrumdri.Mai int6i, ,,
urmafi-lecredinfa!". ,,LJrma"traducecuvdntul grecesc,,ntimnisko".Din acelagicuvdnt oblinem I
cuvdntulromdnesc,,mimic6".Cu alte cuvinte,trebuiesi imitf,m credinlagi credincioqiacelor care
vorbescdin Cuvfintullui Dumnezeu.Pavela avutaceasta in mintein 2 Tesaloniceni 3 versetul9, ,,Nu
cd n-amfi avut dreptulacesta,dar am vrut sd vi ddmin noi inqineo pilddvrednicdde urmat".$i apoi
5
autorulne sfbtuieqte sdne uitdrnla sffirqitullor de vieluire;adicir,,,larezultatulfelului lor de via1i". ,,A
te uita cu bf,garede seamd"inseamni,,a observain mod atent".Am fost educatla o misiunecarea
inceputin octombrie1916.Lucrareaa fostinceputdca o lucrarepentrucopii de o tdnirlde doulzecigi
I
gasede ani, Winifred Laver. in cdtevasdptf,m6ni, a avLltpatru sutede copii care frecventaugi apoi
duminicaau inceputsI vini gi adullii la misiunegi curdnda fost o organizatieevanghelicd irnportantS. I
174

B
||l
J
Winifred avea experienli medicald qi ea a acordat ajutor medical multor copii sdraci care locuiau in
zona aceea.Cdnd Winified a avansat destul de rnult de-a lungul anilor a scris urmitoarele:-
,,,|r:um mulli ani in urmd cdnd eram doar o elevd qi mi-am predat via[a Domnului, mi-
am dat seama cd trebuia sd md predatr in mod expansiv Si trebuia sd fac aceasta
penlru cd dragostea m-a constdns Si nu qu mai existat REZERVE care sd md mai
relind. Intricdt am continuat in viala creStind aufost dijicultdyi, probleme, lupte de
purtat dar inloldeauna m-am gdndit cd nu exisld RETRAGERE. $i acum cdnd sunt
aproape de sfarSitul aceslei cdldtorii in campanie dacd m-ar tntreba cineva, ,Cum te
simli dupd o perioadd atdt de lungd de timp petrecutd cu Hristos?' AS spune, ,Nici un
regret, nu existd fuEGRETE'.Astfel, cei trei de,r'care mi-aufost dati prin puterea
p,{n { nzcnsrt'
Duhuluislhntsunt,riar{ rczmvc, F,{R{ RETRAGERE, ".

Winifred este acum in slavd gi autorul ne sfdtuiegte,,gdndi1i.vdin mod atent la asemenea

oameniqi in mod deosebitgdndi(i-vi la slhrqitulfelului lor de via[6".

8. FITI DEPENDENTI

ierigiazigiin veci!"
Versetul8: ,,IsusHristosesteacelagi

La prinra vedereacestversetsugereazd cd Isus esteDomnul nostruneschimbat. Acest lucru

este,binein{eles,foartecorectdar,incd o dat[, trebuiesi g6ndimasemenea evreilor.Versetulincepecu
nurneleumanal Domnului,Isussau,in evreiegte, ,,loshua- Iehovamdntuiegte".IsusesteDumnezeul-
Om dar este,de asemenea, gi Hristos,Unsul lui Dumnezeusau,agacum evreii ar puteainterpreta,
DumnezeuMesia.Acestanu estenimenialtcinevadecAtsdmdn{a femeiipromisdin Genesa3 versetul
15.lsus Mesiaestelehovadin VechiulTestament; IsusMesiaesteMediatorulLegdmdntului cel Nou
gi El esteimp5ratulcarevine.Astfel,avem-un Dumnezeu de careputemdepindein intregime.

9. FITI VRBDNICI DE iNCREDERE

Versetul 9: ,,Si nu vf, l6sa(i amilgi{i de orice fel de ?nv6(ituri striline; cilci este bine ca inima si fie intirittr
prin har, nu prin minclri, care n-au slujit la nimic celor ce le-au p6zit."

Fraza,,se nu vd ldsafiamdgili" este,,sdnu vd ldsatiduqi". Timpul din greaci arati o problemd

care a fost prezent[ dintotdeaunagi aceastaeste .,orice fel de invdfEturi strdine". ,,Orice fel" inseamn5
,,variate" gi ,,slr5ine" ar putea fi interpretat,,ciudate".intregul adevdr al Epistolei cdtre Evrei este
LegdmAntul cel Nou gi invS{Sturileharului. Ceea ce Satan cautd este sd ne ducf, departe de aceste
adevdruri gi sd introducd tot felul de invdfdturi striine. Aceasta a fost dintotdeauna o problemd a
Bisericii, dar in zilele de pe urmd ale Bisericii gi in mod deosebitin timpulNecazului cel Mare, aceasta
se va dovedi a fi o problemS.acut6. Pavel ne averizeazddespreaceastain I Timotei 4 versetul l, ,, Dar
Duhul spune limurit c6, in vremurile din urm6, unii se vor lepida de credinfd,ca sA se alipeascdde
duhuri ingeldtoare qi de invS{dturile dracilor". Acest verset minunat ne averizeazdci Satan va lua
adevdrurilebiblice, le r,a schimbainlelesul gi va hrdni cu ele Biserica.Sataneste un maestrutrecut al
acestei arte. Avertizarea lui Pavel pare sd arate cd acestedoctrine inventate in mod diabolic vor fi
echilibrate atdt de subtil incdt numai cei care vor cunoagteCuvdntul lui Dumnezeu gi se vor baza pe
Duhul Sfdnt vor dctectaoriginea lor satanic5.$i apoi autorul spunc,,, ctrci este bine ca inima s5 fie
intlriti". Merrill Unger in Diciionarul sdu Biblic descrieinima, ,,ca fiind centrul naturii spiritualegi
ra{ionalea omului''. Autorul spune ci inima trebuie sd fie intiritd prin har. Astfel, intreaganoastrd
rafiune qi ?n{elegerespirituald trebuie sd fie intdritd,qi bazatdpe invd{dturile harului. Cu alte cuvinte,
trebuie sd inlelegem cd tot ceeace primim este prin LefEmAntulcel Nou. $i apoi autorul spunece nu
trebuiesd folosim pentrua intdri inima, gi anume,, prin mdnciri, caren-au slujit la nimic celor ce le-au
p5zit". Din nou, trebuie sd gdndim asemeneaevreilor. Aceastd frazd face referire la Legimdntul cel
Vechi care nu le-au slujit la nimic celor ce le-au adus. Apostolul Petru in I Petru 2 versetu!5 face
ref'erirela preofia tuturor credinciogilor,,, $i voi, ca nigte pietre vii, suntefi zidili ca sa fiti o casS

t75
 FI
duhovniceasc6, o preofiesfhntS,gi sd aducelijertfe duhovnicegti, pldcutelui Dumnezeu,prin Isus FT
Hristos".Petru subliniazdaici diferenfadintre Legimdntul cel Vechi gi Legimdntul cel Nou; intre
preofiaLegdmintuluicel Vechi qi preo{iaLeg6mAntului cel Nou. In preoliaLegimdntuluicel Vechi
preotiiputeaustria o partedin jertfe, atdtdin jertfele animalelor,c6t qi din jertfele de cereale,pentru FI
consumullor. In legdturdcu jertfa de mulfumiredin perioadaLegimAtuluicel Vechi chiar gi cei care
aduceaujertfa puteausl mindnce din ea impreuni cu preotulin curteacortului intdlnirii. Totugi,
autorularati cI aceastl mdncaren-a slujit la nimic, nici preo{ilor,nici poporului;motivul fiind cd Fr
principiul dominantin perioadaLeglm6ntului cel Vechi era Legea.Poporul avea nevoie de un
LegimdntNou, cu l6giduinfe gijertfe mai bunegi, binein{eles, cE de aceastaautoruls-a ocupatdeja.
Totuqi, jertefeledin VechiulTestamentne oferi simboluriextraordinare pentruJertfaDomnuluinostru .-l{
adusdin perioadaLegdmdntuluicel Nou. Probabilcd atuncicind Domnul a deschisScripturilecelor
doi de pe drumulEmausului,S-areferit la aceste jertfe pentruci le-aoferit explicafiigi din Legegi din g
Prooroci.De exemplu,celecincijertfe din pustiea$acum suntprezentate in prirnelecinci capitoledin
Levitic demonstreazd intr-unmod remarcabilplindtateamdntuiriiDomnului.De exemplu,in Levitic 5,
ctim desprejertfa pentruvind. in acestcaz, eelcareaduceajertfa aduceaanimalulla altar;singele lui
era stropitlabazaaltaruluigi apoi animaluleraarsin afarataberei.Aceastijertfd vorbegtede moartea
=J
Domnului care a adus indreptS{ire.Apoi in l,evitic 4 citim desprejertfa pentru ispdgire.Cel care
aduceajertfa trebuiasd aducdun taur sauun ied,sd-gipundmdinilepe capulanimaluluimlrturisindu- g
gi p[catelegi apoi animalultrebuiainjunghiat,iar trupul lui arsin afarataberei.Aceastafacereferirela
moarteaDomnului in legdturl cu naturanoastri p[catoasdpentru a ne aduceeliberaredin robia
picatului,agacum esteexplicatde Pavelin Romani6. Apoi in Levitic 3 avemjertfele de mullumire. .q
Animalul puteasa fie un taur, un miel sauun fap; cel careaduceajertfa trebuiasdqipuni mdnape
capul animalului;animalulera omordtqi sdngeleera stropit,dar. in acestcaz, cel careaduceajertfa
mdncaimpreunl cu preotul o parte din carneaanimaluluiin curteacortului. Aceastademonstreazi
g
Romani5 versetullunde Pavelne aduceamintec[ ,,avempacecu Dumnezeuprin Isus Hristos".in
Levitic 2 citim desprejertfele de mdncare.[n acestcaz, cel careaduceajerta se prezentacu floarea
fhinii, cu untdelemngi cu tlmdie; o m6nd plini din jert{E era pusl pe altar gi restultrebuiasd fie
E
consumatlde preot. Aceasti jertfb estesimbolul umanitaliideslvdrgitea Domnului uns cu Duhul
Sfdnt.Aceastljertfd vorbegtemai mult de persoanalui HristosdecAtde Golgota.Aceastl jertfd era
adusl in mod normalcu jertfele de miltumire.Jertfasimbolizeazineprihdnirea desivdrgitdcarea fost
E
atribuitdcredinciosului. $i apoi,in celedin urmi, in Levitic I citim despreardereade tot. De obiceise
alegeaun taur,animalulerainjunghiat6i arsin totalitatepe altar.Aceastf, jertl6 estesimbolulascultdrii p
totalea Domnuluifap de Tatil. In Romanil2 versetul1, apostolulspune,,,Vd?ndemn, deci,frafilor,
pentru indurarealui Dumnezeu,sd aduce{itrupurile voastreca o jertfE vie, sfhnt6, plScuti lui
=:1
Dumnezeu:aceastava fi din parteavoastri o slujbdduhovniceasci"sau,poate,s-artraducemai bine,
,,o inchinarespiritualE".DeEiacestejertfe din perioadaLegimdntuluicel Vechi au aduso umbri a
lucrurilormai bunecareaveausi vind,in celedin urmi elen-auslujitcu nimiccelorce le-auplzit.
3
10.FrTr SEPARATT
3
Versetull0: ,,Noiavemun altar,din caren-audreptsf,mflnfince
ceicefacslujbl in cort."
=
in versetul9 s-a vorbit de preo{iadin perioadaLegdmAntuluicel Vechi, iar acum autorul
vorbegtede preofiadin perioadaLeglmintului cel Nou. In trecutera un altar,un animaljertfit gi apoi,
in cAtevacazuri,sdrbdtoarea. In perioadaLegdmdntuluicelNouesteun altar,gi anumecrucea,moartea
Domnuluigi Mdntuitoruluinostru,dar esteqi o sf,rbitoare.In loan6 versetele53 la 55, Domnula spus,
+
,,lsusle-a zis: ,,Adevdrat,adevdrat,vd spun,c6, dacdnu mdnca{itrupul Fiului omului,gi dacdnu be{i
sAngelel,ui, n-avefi viafa in voi ingivd.Cine mdndncdtrupul Meu, gi bea sdngeleMeu, are viafa =
vegnicd;gi Eu il voi invia in ziua de apoi.Cici trupul Meu estecu adevdrato hran6,qi sdngeleMeu
estecu adevdrato biuturd". $i apoi DomnulcontinuSsi spunl in versetul56, ,, Cine minAncdtrupul
Meu, gi beasdngeleMeu, rdmAnein Mine, qi Eu rim6n in el". Acestversetne oferdcheiaa ceeace
Domnul a vrut sd spunSprin aceastdafirmalie surprinzitoare.in periaodajertfelor din Vechiul
+
Legdrndnt evreii nu puteausii mdn6ncesau sI bea din sdngeleanimalelorqi, totugi,aici, Domnul,
:
t76
q
$l
J
fbcfindreferire la Leg6mdntulcel Nou, ne spune sd mdncim din trupul Siu gi sd bem din sdngeleSdu.
Domnul folosegteaici o figurd de stil gi ne arati cd de afpt ne putem insugi toate bineuvAntirile
glorioase ale lucririi Lui pentru noi de la Golgota. Acest lucru este confirmat de afirmafia pe care
Domnul o face mai tdrziu in versetul 63, ,, Duhul esteacelacare dd via{6, carneanu folosegtela nimic;
cuvintele pe care vi le-am spusEu, Sunt duh qi viaf6". Acest adev[r este confirmat din nou in Matei 26
versetele27 gi 28. Scenaera ultima mas5 de Pagtegi lvlatei spune,,, Apoi a luat" (Isus) ,,un pahar,gi,
dupa ce a mullumit lui Dumnezeu,li l-a dat, zicAnd:,,Be1itoli din el; cdci acestaeste sdngeleMeu,
sdngelelegimintului celui nou, care se varsd pentru mul{i, spre iertareapicatelor". Apoi autorul aratS
cd acegtipreofi, gi intr-adevdr to{i cei care au trdit in perioadaLegdmdntului cel Vechi, nu aveau nici
un drept sd mlndnce din ceea ce se aduceala slujbS de la cort. Cuvdntul ,.slujbd" este trades din
,,latreuo" gi inseamnd,,serviciu religios". Ceeace autorul doregtesd spuni estecd cei care trdiescdupi
Lege nu au acces la calea harului.
Pentru a demonstraaceasta,autorul privegteinapoi la procedura din Ziua Ispdgirii,

Versetul 11: ,,in adevir, trupurile dobitoacelor,al cilror s6ngeeste adus de marele preot in Locul
preasfAnt,pentru pflcat Sunt arsede tot afar5 din tablr6."

Ceeace autorul subliniazbesteci preotii gi poporuldin vechimenu mdncaunimic din jertfa din
Ziua Ispdqirii. f,apul care era ales pentru Dumnezeu era injunghiat qi sAngeleera stropit in locul
preasf6nt.Trupul animaluluiera apoi luat gi ars in afarataberei.$i apoi, in versetul12, autorul aratdcd
Isusestemodelul proceduriidin Ziua Isp6giri.

Versetul 12: ,,De aceeagi Isus, ca si sfinfeascAnorodul cu insugi sdngeleSiu, a pitimit dincolo de
poartA."

Obseva[i cd spune ,, De aceea qi lsus, ca sd sfinleasci norodul". Cu alte cuvinte procedura

Domnului de a face ispdgireeste aseminitoare cu cea din Ziua Ispiqirii gi Domnul a trecut prin aceasta
,,ca sd sfin{easci norodul". ,,Sfin{eascd"inseamnd,,a pune deopartein intregime pentru Dumnezeu,a
face sfhnt". Astfel, pentru a indeplini modelul profetic a fost necesarca El si fie ristignit in afara
portilor cetefii.
$i acum indemnul.

Versetul13: ,,Sdiegim,deci,afarl din tabilrAla El, gi sil suferimocaraLui."

CuvAntul ,,ocar[" inseamnl,,insult6". in Ioan l9 versetul i9 ne este relatat cd atunci c6nd

Domnul a fost r[stignit a fost pusl deasupracrucii o insemnarecare spunea,,,ISLIS DIN NAZARET,
in4pAnaful IUDEILOR". Destul de ciudat pentru cd Pilat, guvernatoruleste cel care a pus aceastf,
insemnaredeasupracrucii. Unii dintre iudei au obiectatgi au dorit sd schimbegi si spun6ci Isus a zis
c[ El este impdratul ludeilor. Totugi, guvernatorul nu a fos de acord cu nici o schimbarepentru cd i-a
intrebat pe conduc[torii Israelului ce sd faci cu impiratul lor i;i ei au rdspuns,,,R[stigneEte-L!".Astfel,
aceasti insemnare a fost insulta finall a conducltorilor Israelului din Ierusalim; a acelora care qedeau
pe scaunul lui Moise. Cuvdntul ,,tabdrl" traduce cuvdntul grecesc ,,parernbole" gi este un termen
militar; uneori cuvdntulestetradus,,castel";inseamnd,,o distribufiede trupe in formalie de armat6".
De exemplu,in Exod 19 versetul17, se vorbe;te despretabdralui Israel.In pustieIsraeliliierauagezafi
in tabdri dupd semin{iile lor, asemdn[tor cu distribu{ia trupelor in fomafie. Astfel, tabdra face reFerire
la Ierusalim gi la ierarhiacare erau conducdtoriipoporului. Aceqti oameni cu mAini pic6toase[.-au
rdstignit pe Mesia al lor. Dupi sdrbitorea Cincizecimii gi dupi venirea Duhului Sfhnt, apostolii au fost
adugiinaintea acelorafi conducdtoriai poporului. In Faptele Apostolilor 5 versetul 40 arati cI ierarhia
iudaici i-a bdtut pe apostoligi le-aporuncitsd nu mai vorbeascdin Numele lui Isus.Totugi,in versetul
41 ne este relatat, ,.Ei" (adictr,ucenicii) ,,au plecat dinainteaSoborului, qi s-au bucurat ci au fost
invrednicili sd fie batjocorili, pentruNumele Lui" gi cuvdntul,,badocorifi"esteacela{icuvdnt grecesc
tradus,,ocar6"in versetul 13. Acum sI adundm gAdurilepe care autorul ni le-a prezentat.Pdrdsind
Legdmdntulfaptelor gi acceptdndtoate promisiunile ftcute de Dommnul prin moartea Sa gi prin
condiliile Leglmdntului cel Nou gi vom suferi ocaraceeace va insemnao depirtare de institufiacare
r77
 i. _l

insisti pe sistemulfaptelor.intr-un fel autorulne sugereazd icleeasd iegimafari din tabari ta Domnul L-J
nostrurlstignit dar aduceun unghipozitiv pentruadevirurilepe carele-aprezentat.
Versetul14: Ciici noi n-avemaici o cetatestitfltoare, ci suntemin cf,utareaceleiviitoare.
Autorul aratdci in tabird gi, in acestcaz, esteIerusatimulreprezentdnd Legdmdntulcel Vechi, nu
avem o cetatestltdtoare.,,Stdtdtoare" traducecuv6ntulgrecesc,,meno" gi inseamnd,,a r6m6ne,,.
Conceptulcareesteprezentatestecd Ierusalimulnu estecasanoastrS,locul ?ncarevom fi a;eza{iin
Ll'
final.Aceastase aplicacu siguran{ievreilordin primulsecoldar ne amintimc6 in timpulNicazului ur
cel MareTemplulva ti reconstruit$i seva reinstituijertfeleanimalelor.Daniel relateazd,iiTemplulva
fi preluatde omul lui Satan,Anticristulgi el va introduceformafinalade idolatrieca o insult[ la adresa
L _t!,
DumnezeuluiCerului.Totugi,autorularatlcd,,suntemin clutareaceleiviitoare"; ceeaceinseamni,o
cetate.Ezechielin capitoleledin finalul profelieisalene oferdceamai detaliatddescrierea lemplului
din imp6rdfiade o mie de ani. TopogiafiaIsraeluluiva fi complet schimbatagi Ierusalimulunde L.-,

Domnulseva agezape scaunulde Domnieal lui David,va fi centrulpImdntutui.Psalmistulin psalmul

48 verseteleI gi 2 subliniazdacst adevir mire!, ,,Mare este Domnul gi l6udatde tofi, ?n cetatea
Dumnezeuluinostru,pe munteleLui cel Sffint.Frumoasdinalflme,bucuriaintreguluip6m6nt,este
munteleSionului; in parteade tniazdnoapte este cetateaMarelui impdrat". Versetulsubliniazacd
autorulnu vorbegtedesprecer aici; cerulexistddeja.Cetateadesprecareautorulvorbegteaici incd nu a
venit gi estecetateamhreaficareestepregizdin at6tde multepasajedin VechiulTestament. s,J

1r. ADUCETTLAUDA

Versetul15: ,,Prin El, sil aducemtotdeaunalui Dumnezeu

o jert{b de laudli,adicil,rodul buzelorcare
milrturisesc
NumeleLui." A!
tr

Observafi,mai intAi,cd ,,prin El" putemsi aducemjertfa de laudd.Sd subliniemacestadevar

cd noi putemsd aducemjertfa de laud6numaiprin Jertfagi SacrificiulDomnului.intrebarease ridici, ll

,,Cumpoatefi laudao jertfb?" Ceeace faceca frazasdfie gi maiincurcati estecuvdntul,jertf6,'care

traducecuvdntulgrecesc,,thusia"ceeace facereferirela ,,un animalinjunghiat".in Matei 9 versetul LJ
13,Domnula spus,,,Mila voiesc,iar nu jertih!". Astfel,trebuiesd existeo semnifica{ie simbolic[in l!

acestverset.ImpdratulDavid ne oferl o cheiein Psalmul116 versetul13,,, Voi inalfa paharul

izbdvirilor,qi voi chemaNumele Domnului".Amintili-v6,din nou, semnificafiagi simbolurile
rJ
descoperite in celecincijertfedin pustie.innl{6ndpaharulizblvirilor,ceeace ?nseamnl insugirea
a tot
ceeace reprezintdcele cinci jertfe din pustie,aducemo jertfd de laud6.intorcdndu-nedin nou la
Romani12 versetulI, Pavelspune,,, Vd indemn,deci,frafilor,pentruindurarealui Dumnezeu,sd (J
aducefitrupurilevoastreca o jertfE vie". Noi putemaducejertfe doar prin indurarealui Dumnezeu;
ceeace inseamndprin tot ceeace l)omnul a f6cutpentrunoi la Golgota.intorc6ndu-ne la psalmul l l6,
versefull7 spune,,,i1ivoi aduceo jertfi de mulfumire,gi voi chemaNumeleDomnului".Conceptulde TJ
aici este ci cea mai bunl laudl pentru I)umnezeu,pentrutot ceeace El a fbcut pentru noi, este
insugireatuturorbinecuvdntdrilor de la Golgotaqi aducerea trupurilornoastreca o jertf6 vie. Unul din
cei mai mari evangheligtidin secolulnouisprezece a fost domnulDwight L Moody. in prima sa vizit6 .J

la Londraa vizitat TabernacolulMetropolitanpentrua auzipe marelepredicator,CirarlesHaddon

Spurgeon. Aspusc5 atuncicdndl-a auzitpe predicatora plAnsrnult gi a t6njit dupi o puteremai mare
?nvia{a9i in misiunealui cregtind.DomnulSpurgeon?ncuvdntarea saa spus,,,LumeatrebuietotugisI ,d

vadl ceeace DumnezeYva face cu gi pentrugi prin gi in omul careestededicatin tntregim. gi p"
deplinLui". Reflectdndla aceasta, Moody a spus,,,DomnulSpurgeona vorbit despreun om, nu a spus
un om mare sau un om deosebitde smerit,nici un om bogat,nici un om elocvent,nici un om .J

inteligent,ci doarun simplu om". PentrudomnulMoody aceastaa fost o experienfddin Romani 12

versetulI qi eaa revolufionatvia{agi misiunealui creqtin6.
.J

L-

', rl

t78
P;
..r

(lr,
.rl
 12.FrTrGENERO$r
Versetull6: ,,$i sl nu dafi uittrrii binefacerea
gi dirnicia; c6cilui Dumnezeujertfe ca acestea
li plac.,,

,,Ddmicia" trduce cuvdntul grcesc,,koinoneo" qi inseamn[ ,,a te face pdrtagsau tovarig". in

FapteleApostolilor capitolul 2 citim despreBiserica primard care igi vindea posesiunilegi profitul
obfinut il dideau apostolilor, care il impirfeau comunitilii cregtine. in versetul 44 din Faptele
Apostolilor capitolul 2, ni se spune ci ,,aveautoate de obgte". Fraza traduce acelagicuvdnt grecesc
,,koinoneo". Prin urmare, ni se poruncegtesd fim generogi. Totuqi, pentru evreii din perioada
Necazului cel mare, aceastdporunci va fi esenfial5.Bunurile multor credinciogi vor fi confiscate gi,
prin urmare, in mod deosebit in acea perioadi va fi esenlial pentru poporul tui Dumnezeu si impartd
mijloacelede care dispun. $i apoi autorul spune,,, cdci lui Dumnezeujertfe ca acesteaii plac". Din
nou, cuv6ntul ,jertf6" traduce,othusia";ceeace inseamnbanimal de jertfb gi spunecd ,,lui Dumnezeu
Ii plac" acesteforme de jerfe. Interesantci in Evrei capitolul 10 versetul6, ni se spune,,,N-ai primit
nici arderi de tot, nici jertfe pentru pdcat". Obseva{i cd in condifiile LegdmAntului cel Vechi,
Dumnezeunu-5i gdseapldcereain sistemulde fapte,dar in condilile Legdmdntuluicel Nou, prin har,
lui Dumnezeuii plac jertfele noastre.

13.FrTr ASCULTATORT

Versetul 17: ,,Asculta{ide mai marii voqtri, gi fi{i-le supufi, cflci ei privegheazl asupra sufletelorvoastre,
ca unii care au si dea socotealIde ele; ca str poatl face lucrul acestacu bucurie,nu suspinind,clci aga
cevanu v-ar fi de nici un folos."

Porunca - Ascultali de mai marii voqtrii. Expresia ,,mai marii vogtrii" este ,,hegeomai"gi
inseamni ,,a conduce,a cdl6uzi,a guverna". Poruncaesteca noi, gi acegtievrei din perioadaNecazului
cel Mare, trebuie sd ne supunem acestor conducdtori. intrebarea se ridic6, ,,Cine sunt ei?" Pentru a
incerca sf, rdspundem la aceasti intrebare, ne este datl descrierealor. Spune ci, ,, ei privegheaza
asupra sufletelor voastre". CuvAntul ,,privegheaz5" traduce conceptul de pdstori care sunt treji in
timpul noplii pentru a-gi pizi oile. De asemenea,ni se spune cd ei trbuie sd dea socoteali lui
Dumnezeu pentru lucrarea lor astfel cd putem infelege din aceastdmdrturie, mai intAi, cl ei sunt
conducdtorii spirituali care conduc Aub cdlduzirealui Dumnezeu. Totugi, in al doilea r6nd, in timpul
Necazului cel Mare, citim in Cuvdntul lui Dumnezeudespredoi martori, Ilie gi, probabil.Moise. in
Apocalipsa capitolul l l versetele 3 gi 4, ni se spune, ,, Voi da celor doi Martori ai mei si
prooroceascd,imbrdcali in saci, o mie doud sute gaizecide zile. Aceqtia sunt cei doi mdslini gi cele
doud sfeqice,care stauinainteaDomnului pdmAntului".Acegti bdrba{icare il reprezintdpe Dumnezeu
sunt responsabiliinainteaLui. Ei vor fi martorii lui Dumnezeuin Ierusalimin timpul cele de-a doua
perioade din Necazul cel Mare. Existi o semnifica{iefbarte mare in ultimile doud versetedin Vechiul
Testament.Amintili-vb cum se sfdrgeqte descoperirea Legdmdntuluicel Vechi, Maleahi 4 versetele5 qi
6, ,,lat6, vd voi trimite pe proorocul Ilie, inainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare gi
infricogatd.El va ?ntoarceinima pdrin{ilorsprecopii, qi inima copiilor sprepdrintii lor, ca nu cumva,la
venirea Mea, s6 lovesc fara cu blestem". Maleahi spune in mod specific ci acegti doi bdrbafi vor
mirturisi inainte de ziua cea mare qi infricogati a Domnului, ceeace inseamndZiua cAndDomnul se
va intoarce pe planeta P[mdnt qi ei vor fi implicatriin intoarcereainimii evreilor citre intemeietorii
na{iunii,Avraam, Isaacgi lacov, cei trei bdrba{icu care Dumnezeua incheiatLegdmdntulcd va aduce
slmdnfa femeii, Isus Hristos. riscumpdrarea.zdrobireaimpdrf,{ieilui Satangi venireaconduceriilui
Hristos.$i obsevalicum se sfar$egteLegdmdntulcel Vechi, ,, ca nu cumva, la venireaMea, s6 lovesc
{ara cu blestem". Avem dovada aici cb singura speranfi pentru pianeti este pociinta Israelului gi
intoarcerealui Hristos. Acum degi este adecdratcd tofi sfinfii din toate veacurile trebuie sd ascultede
conducdtorii dali de Dutnnezeu, in timpul Necazului cel Mare va fi o necesitateabsolutd, extremtr
pentrupoporul lui DumnezeusEdea ascultareacestordoi martori ai lui Dumnezeu.

179
 I
14.FITI OAMENI AI RUGACIUNII
I
Versetul18-19:,,Rugafi-vipentrunoi; cici suntemincredinfafici avemun cugetbun, dorind si ne
purtlm binein toatelucrurile.Mai alesvf, rog cu stiruin{i si facefilucrul acesta,ca sil vl fiu inapoiat
maicur0nd." I
intrebareacare s-a pus de-a lungul generatiilor,,,Cine este autorul Epistoleicdtre Evrei?"
Credinladin vechimeera cd,Epistolaa fost scrisl de apostolulPavel.Domnul.RobertAndresonin I
carteasa,,Simboluriin Evrei" ne oferdargumente extremede puternicecu privirela dreptulde autoral
lui Pavel.Totuqi existi mulli teologi care igi pun intrebdri eu privire la aceasta.Totugi, in final, ,l
DumnezeuDuhul Sfdnta fost autorul.PirereameaestecI probabilPavelestecel carea scrisaceste
cuvinte.Cu siguranlS,dorinfapentru,,un cugetbun" era o expresiea lui Pavelpe careo gdsimin
FapteleApostolilor24 versetul16.Totugi,oricinear fi scrisEpistola,a f6cutun indemnla rugiciune.
Acesteversetesubliniazlci fiecaredin noi avemdatoriapentrucei caresuntin prima linie in lucrarea
I
cregtini.
{

RUGACTU\IEA AUTORULUT SI DOXOLOGIA

il
Versetul20-2lt ,,Dumnezeul pflcii,care,prin s6ngelelegimAntuluiceluivegnic,a sculatdin morfi pe
DomnulnostruIsus,marelePflstoral oilor,sil vi facildesflv6rgi{i in oricelucru bun,ca si face{ivoiaLui,
gi si lucrezein noi ce-Iesteplilcut,prin IsusHristos.A Lui sI fie slavain veciivecilor!Amin."
1l
Noud adeviruri mari suntadusein aceastddoxologiemireafi carese prezint|,sub forma unei
rugiciuni.
if
1. ,rDumnezeulpicii" CuvAntul,,p?ce" traduce,,eirene"qi inseamnS,,a uni". In condiliile
Legimdntuluicel Vechi eramcondamnatigi pierdufi;eramvrljmagi cu Dumnezeugi nu puteamsd tl
ne apropiemde El datoriti p[catului nostrum,a$acum aratdPavelin Romani5 versetull, ,,Deci,
avem pacecu Dumnezeu,prin Domnul nostru
fiindcd suntemsocotitineprihdnifi,prin credin16,
IsusHristos".PrinGolgotaDomnulne-aadusdin nouin plrtlgiecu El. 1l
2. ,,carea sculat din mor{i" IsusesteMarelenostruPreotdup[ ordnduialalui Melhisedec.Agadar,
trebuiesdfie un Mdntuitorviu. El esteCel caretrf,iegteveqnicpentrua mijloci pentrunoi. il
3. Nu estedoar Dumnezeulnostru,Dumnezeulpicii, nu estedoar MarelenostruPreot careeste
un MAntuitor vegnicviu, ci esteDomnul nostru Isus. CAndMaria MagdalenaL-a intAlnit pe T
Domnulinviat, Domnul i-a spus,,, Nu mi lineacdci incd nu M-am suit la Tatdl Meu. Ci, du-te la
fratii Mei, gi spune-lecd M6 sui la Tatdl Meu gi lat6l vostru,la DumnezeulMeu gi Dumnezeul
vostru".Prin mdntuireaat6t de mare a Domnului,noi suntemuna cu Domnul Inviat. Autorul
r
Epistoleicf,treEvreis-aocupatdejade aceastatn gi
capitolul2 versetull1,,,Cdci Cel ce sfinfegte
suntdintr-unul.De aceea,
cei ce suntsfin1i1i, Lui nu-l esteruginesi-i numeascd,,fra1i"". d
4. ,rMarele Pf,stor al oilor" Domnul estenumit de trei in Scripturi P6stor.Mai intdi, Ioan l0 versetul
11, este descris ca Pistorul cel Bun care igi dd viafa pentru oi. Aceasta vorbegte de lucrarea T
Domnului de indreptdfire prin care i-a adus pe pdc[togii p^ierdutila El qi i-a socotit neprihinifi.
Apoi in acestverset Domnul este descrisca Marele Pdstor.In versetul21 autorul spune cd am fost
fdcufi desivdrqili, prin lucrarea Domnului nostru care lucreaztrin noi desivdrgirea. Apoi, in al {
treilea rAnd, Domnnul este descris ca Pdstorul cel Mare. in I Petru 5 versetul 4, ni se spune, ,,$i
cdnd Se va arAta Pdstorul cel mare, vefi cdpdta cununa, care nu se poate vesteji, a slavei".
Bineinfelescd vorbegtede proslivirea noastri. I
f. ,,Prin singele legflmAntului celui vegnic" Autorul le-a subliniat acestor evrei acest adevir mare
cI LeglmAntulcelVechia fbst indepdrtatgiinlocuit cu Leglmdntulcel Nou. Evrei 10 versetul9, ,,
c
El desfiinleazdastfel pe cele dintAi, ca sd pund in loc pe a doua". Adevlrul minunat de aici este cd -c
180

il
iI
 Legimdntul cel Nou gi sAngelelui Hristos este un Legdm6ntveqnic.Ne vom aminti de aceastain
slavd cdnd vom vedea dovada cuielor care au stripuns mdinile gi picioarele Mdntuitorului.
C6ntarea m6rea{i de lvlatthew Bridges, ,,lncorona{i-L cu multe coroane" prinde foarte bine
semnificaliaacestuilucru:-
,,incoronasi-Lpe Domnul dragostei,privili-I mdinile Si coasta
Acelerdni, care vorfi vizibile Si acolo sus,infntmuseleasldvitd.
Nici un tngerdin cer nu va putea sd indurepe deplin aceapriveliste
Ci se vor pleca tnfa;ct ochilor Lui arzdtori de mistereatdt de strdlucitoare".

6 , ,, sf, vil facfl desflvirgi{i in orice lucru bun, ca sfl facefi voia I ui" Cuvtntul ,,desdvdrqit"traduce
,,katartizo" gi inseamnd ,,a echipa complet pentru o slujbd". In Efeseni capitolul 6 versetul 12,
apostolulPavel ne aduce aminte de mdsuragi putereavrSjma;ului nostru, ,,Cdci noi n-avem de
luptat impotriva cdrnii gi sdngelui, ci impotriva cdpeteniilor,impotriva domniilor, impotriva
st6pAnitorilorintunericului acestui veac, impotriva duhurilor rdutdtii care sunt in locurile ceregti".
$i apoi, in versetul 13, mareleapostolincepeprin cuvdntul,.de aceea".In vedereaacesteiopozilii,
ne sfttuiegte sI ,,ludm toatd armdtura lui Dumnezeu.Pavel este atent sd sublinieze ca aceastaeste
armdtura lui Dumnezeu,promisiuneacare ne-a fiostdatd prin harul Sdu againcdt si fim echipati in
mod complet pentruslujb6.

7. n,$i sfl lucreze in noi ce-I este plf,cut" Obseva{i ci totul este prin har. Suntem echipafi pentru
slujbi qi Domnul lucreazd,in noi ce-I este pldcut. Pavel preia aceast[ idee in Filipeni 2 versetelel2
;i 13. J B Philips aduceo traducereutild, ,,Astfel,deci, preteniimeidragi, dupd cum totdeaunaa1i
urmat sfatul meu, nu numai cdnd sunt eu de fafd, ci cu mult mai mult acum, in lipsa mea, duce{i
pdnd la capdt mAntuireavoastr6,cu fricd gi cu responsabilitate. Cdci Dumnezeu este Cel care
lucreazd in voi gi vd dd dupi plicerea Lui voinfa gi puterea de a o infXptui scopul Siu".
Descoperireauimitoareesetcd Dumnezeunu numai cd a pus in noi dorinla de a face voia Sa ci ne
di qi putereade a o indeplini.

8. ,rPrin Isus Hristos" Noul Testamentare multe de spusin legiturd cu pozilia noastrd,,in Hristos".
Cele doud cuvinte ,,in Hristos" sunt unele din cele mai importantecuvintedin Scripturd.Totul este
indeplinit prin Hristos. Apostolul Pavel in Efeseni 2 versetul 10, ne aduce aminte,,, Cdci noi
suntem lucrarea Lui, gi am fost zidili in Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregdtit
Dumnezeumai dinainte,ca s6 umbldm in ele". Observalici noi nu lucr6m pentru a indeplini voia
lui Dumnezeu;noi recunoaltemci estevoia Lui qi prin putereaqi capacitateaLui umbllm in ea.

9. ,,A Lui sfl fie slava in vecii vecilor". Acum cAliva ani cdnd am fost in Romdnia mi s-a cerut s6
slujesc in Biserica din Bragov. imi amintesccd am ales pentru acel serviciu de searf,capitolul 8 din
Romani. Am ardtatcd acel capitol incepecu ,,nici o osAndire"gi se sffirgeqte cu ,,nici o despdrtire".
Dupi intAlnire am fost oprit de un romdn foarte sup6rat.Mi-a spus printr-un traducbtorci ceea ce
am spus era total incorect; degi a recunoscutcI trebuie sd ne baz5m pe lucrarea desivdrgitd a lui
Hristos, susfineacd existd incd multe lucruri pe care trebuie s[ le facem pentru a ne asigura
mdntuirea.Omul era atdt de supdratincdt mi se ptrreaimosibil sd discut intrebareain mod rafional
din ScripturS. Am observat cd era probabil de aceeagiv6rst6 cu mine gi i-am amintit cd intr-o
perioaddfoarte scurtd de timp amdndoi vom fi in slavd. I-am promis cf, il voi cduta gi ii voi aduce
aminte de aceasti conversafie.I-am promis de asemeneaii voi aminti c6 pozilia noastrdin slav[ a
fost aigurati numai ca rezultatal rdnilor Domnului, pe care,fdrd indoiali, atunci le vom vedea.$i
apoi"in cele din urmd, i-am spusci in ziua aceeaDomnul va primi toati slavapentrumdntuireade
carene bucurdmde-a lungul veacurilorfbri sffirqitale vegniciei.Nu voi uita niciodatdreac{iaacelui
om, M-a luat in bra{e gi m-a strAnsincdt am crezut cd mi-a luat toatd respirafiadin pldmdni; poate,
pentruprima dati, acel om gi-a dat seamacd tot ceeace avem print imp gi vegnicieestenumai prin
harulcareestein Isus Hristos.

t8l
 Fr
iNnnvrNul nmr, ;rI
Versetul22':,,Ydrog,frafilor, sf,primi{i bineacestcuvint dc sffrtuire,cdciv-amscrispescurt."

Observaticd, in legdturi cu restulinvdtdturilordesprehar din Scripturi,scriitorulii indeamnd

;--J
pe cei care citescEpistolasd ,,primeascibine" sau mai bine, ,,si indure" acestec6tevacuvintede
sfdtuire.Ajungdndla sfhrqitulacesteiEpistolemirefe, unii poatear dori cu mult mai mult dar existd =J
sufucientecuvintein aceastlEpistoli citre Evrei care si ne dea o infelegerea descopeririipe care
Domnulne ceres-oavem.
:,J
" 'lf
INFOR}TATIE PERSONALA

Versetul23: ,,Sl gti{ic1 frateluiTimoteii s-adat drumul.Dacilvine curind, voi veniimpreunl cu el sfl
va vau.'

Estefoarteremarcabilcd tdndruolTimotei esteamintitin legdturdcu eliberarealui eliberarea

"c
lui din inchisoare.Aceastaarati dragosteagi grija lui Dumnezeupentrucopiii Sdi.Dumnezeucunoa$te
imprejurdril_epersonaleale fiecdruiadin noi. Totugi,fbrd indoial[ acestversetva fi o binecuvAntare t-rJ
pentrucititorii evreidin perioadaNecazuluicel Marepentruci mulli dintreei vor suferiinchisoare.
r-il
SALUTUL FINAL

Versetul24: "Spune{isilniltatetuturor mai marilor vogtri 9i tuturor sfin{ilor.Cei din Italia vii trimit
F{
silnfltate.tt
fil
Expresia,,spunetis[ndtate"traducecuv6ntulgrecesc,,aspasmos"; inseamnS,,a imbrifiqa, a
uni". Astfel,autorulspunedou4lucruri.Mai int6i,vreauca to{i sdfifi unifi cu cei carevd conduc.$i, in
al doileardnd,vreauca tot poporullui Dumnezeus5 fie unit.Unul din celemai pretioaselucruripentru fd
Tatil cerescestedragosteaintre copiii Sdi. ApostolulIoan ne aduceamintede aceasta?n I Ioan 2
versetele9 qi l0,,,Cine zice cd estein lumin6,gi urdqtepe fratelesdu,esteincd in intunericp6nd
acum.Cine iubegtepe fratelesdu,rdmdnein lumind,gi in e! nu estenici un prilej de poticnire".De il
asemenea,Ioan ne amintegte in Ioan l7 versetul26,cuvinteleDomnuluidinruglciuneade MarePreot,
,,Eu le-amftcut cunoscutNumeleTEu,qi li-L voi mai fucecunoscut,pentruca dragostea cu careM-ai
iubit Tu, s6 fie in ei, gi Eu sd fiu in ei". Ca tati qi bunic,nimic nu-mi dd bucuriemai maredecAts6-i
vdd pe toli cei din familia meain pirtdqieintr-o relaliede dragostegi bucurie.DacEaceastaestedorinfa
unuitatdpdmdntesc, cu atdtmai mult seaplici acestlucruTatilui nostruceresc.
ac
MARETIA TIARIILUI LUI DUMNF,ZBU i3
Versetul25:"Harul si fie cu voi cu to{i!Amin."
i-{
Harulesterevirsareaslivitd a Legim6ntuluicel Nou; estefavoareanemeritatda lui Dumnezeu.
Mareleprezentator al Bibieim Dr Donald Grey Barnhouse, a spusodat6,,,Fii atentintotdeaunacum
studiezicuvintelemici din Scriptur6".$i cuvdntul,,cu" in aceastipropozilieesteextremde important. F;
Estecuvdntulgrecesc,,meta"inseamnd,,a aveain comuncu". Cuvdntul,,meta"estefolositin Matei I
versetul23, ,,Dumnezeu cu noi". CAndDumnezeua devenitom prin ?ntrupare, El a devenitpdrtagcu
noi; a devenitunul dintrenoi. Adevirul acestuiversetmire{ estecd harultrebuies5 fie unhin noi. Ca r-J
gi poporal lui Dumnezeu,trebuiesd infelegemcd singurulmod in carescopullui Dumnezeude a-qi
indepliniscopulSdiestein noi qi prin noi, prin favoareaSanemeritatb,harul.FrancesRidley Havergal
a prinsacestadevirmire{ in unadin c6ntdrilesale: FJ
,,Isus,viala ta estea mel,
LocuieStepentru totdeauna in mine;
"EJ
ii. ,)
JJ

trJ
$i lasd-md sd vdc!
Cd nimic nu poate despdrli
Viala mea de a Ta.

Viaya Ta sd mi se arate;
Doqmne, voi cduta
Sd gdndesc Si sd vorbesc
Gdndurile Tale, doar vorbele Tale,
$i niciodatd pe ale mele.

Dragostea Ta, bucuria Ta, pacea Ta,

Srd esc mereu
le .fmpdrtds
:r1 tntmo mea,
Izvoare proaspele care nu vor seca niciodetd,
Ci vor cre;te mereu.

Realitatea binecuvdntatd
A pulerii invierii,
fuIoStenireaBisericii Tale
Viatd din abundenld,
Te rog, dd-mi, Doamne.

Isus, viala mea este0 ta,

$i aSa va fi intotdeauna
Ascunsd in Tine.
Pentru cd nimic nu poate despdr;i
Viala Ta de a mea".

183
 Tl Episrolacltre
(D

TYIOI

Eric Scott

l
 PREFATA

Prima rnea introducere la Epistola cdtre Evrei a avut loc in anii adolescenlei ca gi tdndr
cregtin. Din netbricire, aceastd primi introducere s-a dovedit a t-r una din cele mai traumatice
experienle.In acea perioaddmergeamla o sali a misiunii din nord-estulAngliei qi duminicd seara
impreuni cu un grup de adolescen{icare frecventauserviciul vizitam o zond in Newcastle unde sute
de oameni se adunauin aer liber pentru a ascultape predicatori.Acegti predicatoriveneau de la
Martorii lui Iehova,Mormoni, Cornunigtiqi mulli dintre ascultdtorierauacolo doar pentrua se distra.
Oricum, impreund cu prietenii mei suslineamun grup local de oameni evlaviogi, care in fiecare
duminicd searapredicaucu credinciogieEvanghelia.De-a lungul sdptdmAnilorqi lunilor, am ajuns sI
cunoscun numir destulde mare de asemeneavestitoricredincioqiai Evangheliei.Unul dintre acegti
oameni cu care am devenit bine familiarizat intr-o duminici seara pdrea s5 fie in adAncimile
depresiei.L-am intrebatdacd era bolnav. ,,Nu", a spusel, ,,citeamin Epistolacitre Evrei gi am dat
peste ceva ce indicd in mod clar ci, deoarece am pdcituit deliberat, nu mai este iertare, nici
pocdinfd." Prietenulmeu a deschisBiblia si a intors la Evrei l0 cu verstul26. Degetul lui a ardtat
cStre cuvintele ,,Cici, dacd pdcdtuim cu voia, dupd ce am primit cunogtinfaadevdrului,nu mai
rdmdnenici o jertfd pentru pdcate,ci doar o aqteptareinfricogatd,qi vdpaia unui foc care va mistui pe
cei rdzvrdtifi." Bietul om deprimata privit la mine qi a spus,,,siptimdna trecutdam picituit cu buni
gtiinfAqi prin urmare acum trebuie si fiu condamnatgi pierdut pentru totdeauna." Am fost profund
a
afectat s6-l vld pe acest cregtin odatd strdlucitor redus la o asemenea condi{ie deprimantd gi

t deznidajduitd.Mi-am pus incredereain Mdntuitorul la vdrsta de l3 ani la o intdlnire a lui Billy

Graham gi nu m-am indoit nici o clipd ca Dumnezeu m-a mdntuit cu adevdrat.Oricum^,sdptdmdna
urmdtoaream fost congtientcd am pdcdtuitqi am recunoscutcd a fost un picat deliberat.In urmdtorul
moment,m-am descoperitin inclegtareadisperdriidezniddjduitecare l-a atacatgi pe prietenulmeu la
: int6lnireain aer liber. Timp de dou6 sautrei zile am fost in addncimiledisperdriidureroase.Oricum,

I am continuat totuqi si merg la intdlniri gi imi aminesc cd intr-o marfi deara rdtdceam foarte abitut
cdtre intdlnirea creqtinddin Endevour la clddirea misiunii, pe care o frecventam.imi amintesccd
pregedintelea cerut si incepem intAlnireacu un refren bine cunoscutcare suna cam a$a:

t" ,,Dunmezeueste tntotdeaunape tron

$i eu imi voi aminti cd sunt ql Lui

t:
l'
Prin incercdri care ne pot apdsa
$i prin povet'i care ne pol obosi
El nu ne va ldsa niciodatd singuri.
Dumnezeu este intotdeauna pe tron
!i $i eu imi voi aminti cd sunt al Lui
l'romisiunea Lui cd nu le pdrdsi esteade,-dratd
Dumnezeu este tntotdequna pe tron. "

Cumva Dumnezeua vorbit inimii mele tulburateprin acestsimplu refren gi bucuria pe care o
di siguranfa pScateloriertate s-a reintors in inima mea. Oricum, am descoperitci imi era teamd sd
II
\- mai citesc Epistola c6tre Evrei. Ca gi tdndr, atunci cdnd mergeam la clddirea misiunii locale,
a obignuiam sd merg pe o scurtaturdin drum spre casi. Aceastd scurtdturdducea print-un tunel
intunecospe sub o cale ferat5.Din motive necunoscute, tunelul se numeaPodul Omului Mort. Ca gi
I
baiat md temeam sd merg prin tunel in mod deosebitin nopfile intunecoase.Oricum, scurtdturaera
adeseaatdt de ispititoare incAt imi ingrlrnddeam cu multd atenlie qapcasub bra!, imi ldsam capul in
I
t jos gi alergamprin acel tunel cdt de repedeputeam,trdgAndu-micu greu sufletul cdnd ajungeamin
I
sigurantdla celdlaltcapdt.CEi tAnir aceastdEpistol6cdtre Evrei a deveni pentru mine Podul Omului
Mort. CAndo citearn,in mod deosebitpasajelede avertizare,l6samcapul in jos gi alergamprin ele
cdt de repedeposibil sper6ndcd aceleindoieli ascunsenu md vor mai ajunge din urmd din nou. in
1954am avut privilcgiul de merge^laCongresulde la Keswick pentru prima datd. A fost una dintre
experienfelecele mai memorabile.Irni amintesccd a fost programatsd vorbeasciunul dintre cei mai
'finerilor
bumi inv6{5toriai Bibliei la int6lnirile gi spre plScereamea s-a anunfatci acestpredicator

!
mare va invdfa din pasajelede avertizaredin Epistolaciitre Evrei. imi amintescclar cd la prima
int6lnire,tinerii au trebuitsi repetecdtevaversuriscurte,neregulate.Sunau cam aga,,,Epistolacitre
Evrei esteo scrisoarecdtreevreipentrua spuneevreilorsi incetezea fi evrei." Esentaargumentului
acestuimareinvd{itor privind acestepasajede ?ngtiinlare era cd acegtievrei trebuiausd lasein urmd
fiecareaspectal trecutuluilor evreiescgi sd imbriliqezedin toati inima cregtinismul.F6rd nici o
indoiali, este adevdratcd am fost ajutatintr-unfel de argurnentele marelui predicator,dar incd
simteamci trebuiasdcercetezpasajelepentrua se potrivi conceptuluine-afost adus.Dupd ce am
ascultatcu atenlieseriilede predici,mI simteamtulburatin mod clar de acestepasaje.Mulfi ani mai
tdrziu,in bisericameadin Edinburghmi s-acerutsi preiauun serviciude duminici dup6-amiaz6. Un
grup de oamenicu vdrstemedii se adunain fiecareduminicdgi m-au insircinat sd predic Ai ?n
s[ptdmdnileurmdtoare. O duminici dupi acelserviciu,spreoroareamea,i s-afbcuts[ fac o exegez6,
versetcu verset,din Epistolacitre Evrei.Am incercats[ convinggrupulcd ar fi mult mai binepentru
noi sd studiem^ERistolacitre Filipeni sai EpistolacdtreEfeseni,dar ei au insistatci ar trebui si
studiemEvrei. Inci o datd.am fost silit sd privescmai atentla aceastdminunatSepistoldgi in mod
deosebitla pasajelede avertizare.Foloseamargumentele pe carele-amauzit la acelmarepredicator
la Keswickcu mulli ani inainte gi in timp ce audienlamea pirea s5 accepteexegeza,eu incl mai
aveamuneleindoieli ascunsecI argumentele nu erauin totalitatevalide.in addnculinimii mele
gtiamci acelecuvintespuneaucevacontrarla ceeace spuneamqi acestlucru imi dddeao nelinigte
clar6.Cdlivaani mai tArziuam dat pesteo cartescrisdde regretatulSir RobertAnderson,,,Simboluri
in Evrei". In paginile8 gi 9 ale cA{ii lui argumenta cu privire la dreptulde autora lui Pavella
EpistolacdtreEvrei. Sir RobertAndersonafirma,,,$i, presupundnd cE Pavel,esteautorulEpistolei
citre Evrei,carteaera lucrarea, nu a'apostoluluiNeamurilor', ci a lui Pavel,martorulmesianica lui
Israel." Acesta acordl o semnificafiedeosebiti timpurilor verbelor in deschidereapropoziliei,
,,Dumnezeu a vorbit pdrin{ilorgi proorociine-auvorbit in Fiul." in acestcaz,ca gi in altele,referirea
estela o descoperire trecutl gi incheiati.Nu estedescoperirea caracteristicdcregtinf,careerain curs
de promulgare ?nEpistolele cdtrebisericiledintreNeamuri,ci descoperirea lui Mesiain misiunealui
pimdnteasci- aceamisiunedesprecareEl insugia afirmat,,,Nu am fosttrimis decdtla oile pierdute
ale caseilui Israel." Pentrucd, agacum apostolulinsuflata scris,,,Hristosa fost un preotal tlierii
imprejur pentru adevdrullui Dumnezeuca si adevereascd promisiunilefdcute pdrinfilor gi ca
Neamuriles6-L poati sl6vi pe DumnezeupentruindurareaLui; {bg,aduinfele pentruIsrael,dar qi
indurareapentrucei careerau strdinide lhgiduinlelelegdmAntului."trn aceaperioadddinexperienla
mea cregtin[ am recunoscutci Dumnezeua lEcut cu Israel legdmintede unire gi ci atunci cdnd
Hristosa venit s[ slujeasclpe acestpim6nt, a venit la oile pierduteale caseilui Israel pentrua
confirmaacestelegdminteflcute cu pirinfii. Mdrturiabiblici, binein,teles, ne arati cd naliuneal-a
pe qi,
respins Mesiaa lor a$acum PavelsubliniazdlasfbrgitulFaptelorApostolilor,Israela fost pus
deopartegi Evangheliaesteproclamatila Neamuri.Oricum,Pavelesteatentsi scoatdin eviden{din
Romani9 la l1 cd Dumnezeunu a terminatcu lsraelul.Seva cedeain celedin urmi ci Dumnezeu
insuqi va pecetluiacele legdmintecu un jurdmdnt solemn,care afirmi cd Dumnezeutrebuie sd
plstrezeIsraelulca natiunegi s5-giindeplineasc[promisiunilepe care i le-a fdcut. Cu aceastain
minte,am inceputsi studiezaceastS epistol5minunati dintr-unpunct de vederediferit. in primul
rdnd,aceastd epistoldesteadresattr evreilor.in al doileardnd,aceastd epistolSpriveqtedincolodeera
Bisericiila perioadain careDumnezeuseva ocupadin de Israelgi igi va indepinipromisiunilefdcute
pdrin{ilor.Cdnd incepemstr studiemEpistoladin acestunghi, o noud lumini este adusi asupra
versetelordin aceastbepistoli mdreali.Problemelecu pasajelede avertizarepar si dispari ca ceafa
intr-o dimineapinsoritd.In multe aspecteaceastdepistoli mi-a devenitmai pretioasddecdtmi-am
putut imaginavreodatd.Acestaestemotivul pentrucare mi-am pus pe inirnl si tipdrescaceste
g6ndurisimple.
 TNTRODUCERE

Pentrua infelegeEpistolacdtreEvrei esteesenlialsI cunoagtemgi sd infelegemcele cinci

legdmintepe careDumnezeule-afbcutcu IsraelulpentrucI intregulmesajal epistoleiserotegtegi se
concentreazi pe acestelegf,minte.Aceasta,bineinleles,ridicd intrebarea,,,Ceesteatdtde specialin
legiturd cu Israelul?De ce a fdcut Dumnezeuacestelegdmintecu Israelul?Care este scopul
legdmintelor?In ce mod sunt incluseacestelegdmintein planul generalde rdscumpirarea lui
f)umnezeu?"Penlrua rispundeacestorintrebAriimportante, trebuiesi ne intoarcemun pasinapoiin
mirturia descoperitd.De fdapt, este necesarsd privim cu atentiein trecutul vegnic.Inainte de
facereacerului gi a pdmdntului, a ingerilorqi a oamenilor, eradoarDumnezeul Triun.in Dumnezeul
Triun erau toate perfec{iuniledivine - dragoste,bucurie,pace,sfin{eniegi slav6.Se pare cd in
trecutulvegnic,acestDumnezeual dragosteia dorit fdpturicaresi impirtigeascddragostea gi slava
Lui. Referirea la Dumnezeul vegnic qi nemuritoreste fbcuti in Isaia9 versetul6. Acestfapt incredibil
a fost scosin evidenp in rugdciunea de mare preot a Domnuluinostruin loan 17 versetul24.
Domnulnostruse roag5,,,Tatd,vreauca acoloundesuntEu, sd fie impreundcu Mine gi aceia,pe
careMi i-ai dat Tu, ca si vaddslavaMea, slavi pe careMi-ai dat-oTu: fiindcl Tu M-ai iubit inainte
de intemeierea lumii." $i apoi,in versetul26, Domnulnostruse roagddin nou: ,,Eu le-amfbcut
cunoscut Numele Tdu,gi li-L voi facemai cunoscut,pentruca dragostea cu careM-ai iubit Tu, sd fie
in ei, gi Eu si fiu in ei." Primul lucru caretrebuieobservatin trecutulvegnicprivindDumnezeul
Triun estec5 El estePbrintelevegniciilorcareaveanevoiede fbpturisaucopii caresi impdrtigeascd
dragostea gi slavaLui. Un al doilealucrucaretrebuieobservatin Scripturiprivindtrecutulvegnic
estecI Dumnezeul Triun esteun impdrstvegnic.1 TimoteiI .17afirm5,,,A impiratuluivegniciilor, a
nemuritorului, nevizutuluigi singuruluiDumnezeu, sd fie cinsteagi slavain vecii vecilor!Amin."
Astfel, privind cu atenliein trecutulvegnic,putemvedeaun Pirinte vegnicgi un impdratvegnic.Un
P[rinte vegnicaveanevoiede copii cu care sd poatd?mpdrtiqidragosteagi slavaLui. Un Impirat
vegnicpresupune un tron vegnic,un domeniupestecares6conduciqi nigtesupugide bunlvoie.Dr.
Alva J McClain a afirmatbine, ,,o cercetaregeneralS a materialuluibiblic aratf,ci acestconceptal
'impirS{iei' consider[o situafietotald conlindndcel pu(in trei elementeesen{iale;primul, un
conducdtor cu o autoritategi o puterecorespunzdtoare; al doilea,un regatcu supugi;gi al treilea,
exercitarea actualda funclieide conducere."Astfel sepoaterezumac5 impirilia vegnicdqi pdrintele
vegnicdorescsupugicares6 aibdo relaliede dragosteqi pdrtdgie, caresevor bucurade slavaacestui
Dumnezeu al dragostei, bucurieigi al pdcii.Pentrua satisface dorinfeleunuiDumnez.eu al dragostei,
Dumnezeua creatmai intii domeniulceresc.Ci acestaera un domeniuspecificesteconfirmat?n
Apocalipsa20 versetulI I carespune,,,Apoi am vdzutun scaunde domniemareqi alb, gi pe Cel ce
gedeape el. PdmAntul gi cerulau fugit dinainteaLui, gi nu s-amai gdsitloc pentruele." Locuitorii
domeniuluiceresceraufiin{eangelice, Acestlucruesteconfirmation Evrei capitolul1 versetele 6,7
gi 14. Versetul6 afirmd,,, $i, cdndduce iardgiin lume pe Cel intdi niscut,zice 'Tofi ingerii lui
Dumnezeu sd I seinchine!'". $i, in versetulT, ,,$i despreingerizice:,,Dinvdnturifac ingeriaiLui;
gi dintr-oflacird de foc, slujitoriai Lui". In cele din urmd,versetul74 aratd,,,Nusuntoareto{i
duhurislujitoaretrimisesI indeplineascd o slujbdpentrucei ce vor mo$tenimdntuirea?".Astfel
locuinfafiinfelcrr angeliceeradomeniulceresc.

CREAREA UNUI COND Aron MEDTATo

Definilia simplS a conducitorului mediatorial este ,,conducerealui Dumnezeu printr-un

reprezentantdivin ales". Un asemeneareprezentantavea, bineinteles,drepturi regale asuprasa gi
trebuiaca DumnezeulTriun si-i dea o autonomiea lui in calitatede coducdtormediatorial.Acum
poatear ajutao ilustrsatie.Acum mulli ani in urmd am fost numit directorla un birou de asigurdri.O

l-
 secliea birouluiincluzdnd?nprincipalfetetineretrebuiasdindosarieze. sdrdspundlla telefonqi aga
mai departe.Mi-am dat seamaimediatcA a$ puteaaveaproblemedacdagdori s[ controlezaceasti
secfiea biroului,aqaci am numit o lAnlrd ca directorpesteaceastlsecfie.I-am datun birou deosebit
pentrua-gidovediautoritatea;i-am majoratsalariul;gi i-am ddruito partedin autoritateameapentru
a conduceaceasecgiea biroului.De fapt,ea a fost ftcutd un conducitormediatorial.In Ezechiel28
verseteleI I la l7 ni se aratf,cd Dumnezeua numit un conducitormediatorialin domeniulceresc.in
versetull4 din acelcapitolne esteindicatcEo fiinfi angelic[puternicdnumit[ Lucifer a fost numitd
conducitorMediatorial.Estedescrisca un heruvimuns.Cuvdntulmimgac(uns) indici faptulcI era
un heruvimmesianic.in Scripturi aceasteungerese aplicanumai regilor qi preofilor.Versetul14
indicdde asemenea faptul ci Dumnezeua avut un serviciuce ordinarepentruaceast6fiinli angelicd
putemicd.Versetulafirmi, ,,tepusesem".Aceastainseamniaagezalntr-unloc. In acestmomentpot
fi observatedoul lucruri. Primul, Dumnezeui-a cedato parte din autonomiaLui lui Lucifer. Al
doilea,Lucifer era acumintr-o poziliein careputeasd ia decizii.intrebareacarese nagteimediat,,,
Nu qi-aasumatDumnezeyun risc uriaqfbcAndacestlucru?" Rispunsulpoatefi gisit in adevirul ci
Dumnezeudoregtenumai supugide bunivoie intr-o relafie de dragostegi ?nchinare.Urmeazi in
versetul15 o descoperire uimitoare,I-ucifers-arizvritit impotrivalui Dumnezeu.Versetull5 spune,
,,Ai fost fErd prihan6 in cSile tale,din ziua,c6ndai fost fEcut,pind in ziua c6nds-agSsitnelegiuirea
in tine." Exist5 trei aspecteale nelegiuirii lui Lucifer. Primul, Dumnezeul-a acuzatdq negof
necinstit.lnteresant,numele Lucifer inseamni ,,cel care poartb lumini". Trei cuvinte domini
Evanghelia dupdloan gi de asemenea ;;i epistolelelui. Cuvintelesunt,,via{d,luminI gi dragoste"qi
acestetrei cuvintein uneleaspectesunt o expresiea slaveilui Dumnzeu.Ludndprimul din aceste
cuvinte,,,viaf6",Ioan 1 cu 4 spune,,, in El eraviata,gi vialaeraluminaoamenilor."Din nou,Ioan5
versetele24-26afirmd,,,Adevdrat,adevdratvd spun,cd cine ascultdcuvinteleMele, gi credein Cel
ce M-a trimis, are viafa veqnicS,qi nu vine la judecatd,ci a trecutdin moartela via{5.AdevSrat,
adevdratvE spun,ci vine ceasul,gi acum a gi venit, cdnd cei morfi vor auzi glasulFiului lui
Dumnezeu,gi ceice-lvor asculta,vor invia. Cdci, dupdcumTatil are viala in Sine,tot a$aa dat gi
Fiului sd aibd via{a in Sine.". Astfel. DumnezeulTriun estevdzutca sursavielii, dar de asemenea
Ioan, in cdtevapasaje,indicl faptul ci Domnul nostruestedititorul de viaf6. De exemplu,Ioan
10.10spune,,,Hotul nu vine dec6tsi fure,si junghieqi sd pr6p5deasc6. Eu am venitca oile si aibi
viafi, qi s-o aibi din belgug."Al doileacuvAntcaredomindEvanghelia dupdloan gi epistoleleeste
,,lumin5".ln loan I versetul7, vorbinddespreIoan Botezitorul,apostolulspune,,,El a venit ca
martor,ca sd mdrturiseascE despreLumin6,pentruca tofi s6creaddprin el." Inci o dati, luminaeste
legati de slava lui Dumnezeupentrucd in Ioan 1.14,se spune,,, $i Cuv6ntulS-a fhcut trup, gi a
locuit printre noi, plin de har, gi de adevSr.$i noi am privit slavaLui, o slavi ?ntocmaica slava
singuruluiniscut din Tatil." Din nou,in Ioan8 versetul12,apostolulspune,,, Isusle-a vorbitdin
nougi a zis: ,,Eu.Sunt Luminalumii; cineMd urmeazd pe Mine,nu va umblain intuneric,ci va avea
lumina vietrii."In al treileardnd, cuvdntul,,dragoste"domindEvangheliadupd Ioan qi prima
men{ionare a dragosteiin Evangheliadup6 Ioan este Ioan 3.16,,,Fiindcdatdt de mult a iubit
Dumnezeulumea,c6 a dat pe singurulLui Fiu, pentruca oricinecredein EI, s6 nu piari, ci si aibd
viala vepnici." De asemenea, Evangheliadupi Ioan relateazdcum TatSl $i-a iubit Fiul gi I-a dat
toatelucrurilein m6naLui, Ioan3.35gi de asemenea in loan 14,versetul31,Domnula vorbitdespre
dragostea Lui fap de I'atil. intorcdndu-ne la rdzvrtrtirealui Satan,numelesdusugereazidescrierea
slujbeilui gi poateintr-un fel a fost folosit de Dumnezeupentruaardta slavaLui ?n dragosteaLui
fap de creaturileSale.Unsul lui Dumnezeu,Mesia,Isusa venit ca un purtdtorde luminf,pentrua
arita dragostea lui Dumnezeupentruo lume pierdut[.Separeci Lucifer a avut o numiresimilari in
domeniulceresclegatdde fiintele angelice.Acum, intr-un fel, Satanera implicat intr-un nego{
necinstit.Probabil,in loc sd oferetoatdslava,Lucifer gi-a pistrat un comisionpentruel. AI doilea
aspectal nelegiuiriilui Lucifer a fost mdndrialui, Ezechiel28, versetul17. Paveladucepu{ini
lumini asupraacestuilucru in I Timotei 3 versetul6 avertizindu-lpe Timotei cu privire la numirea
unui om intorsde cur6ndintr-un loc de autoritatein Bisericd.Apostolulspune,,, Sd nu fie intors la
Dumnezeude curAnd,ca nu cumvasdseingimfegi sdcad6in osindadiavolului." Al treileaaspectal
nelegiuiriilui Lucifer a fost in{elepciunea stricatd.Ar fi de mirarede ce o lbpturda lui Dumnezeuqi
un produsal dragosteiar intra intr-o asemenea cursdnebundde rizvrdtire impotrivaDumnezeuiui
5
Atotputernic. Este adevirat cd fiecare picat este o nebunie qi ci aceasti fiinf6 angelicl puternicd a
suferit datoritl infelepciunii stricate cauzatdde negoful necinstit gi de mdndrie.

REZULTATUL RAZVRATIRII LUI LUCIFER

in primul r6nd,tronul care i-a fost ddruit lui Lucifer de DumnezeulAtotputernics-a ridicat
impotrivatronului lui Dumnezeu.in Isaia 14 versetelel2la 14, Dumnezeuoferi un comentariual
proclamafieilui Lucifer.Dumnezeuspune,,,Cumai cdzvtdin cer,LuceafbrstrSlucitor,fiu al zorilor!
Cum ai fostdoboritla pdmdnt,tu, biruitorulneamurilor!Tu ziceaiin inimata: ,,Mdvoi sui in cer,imi
L
voi ridica scaunulde domniemai presusde stelelelui Dumnezeu;voi gedeape munteleadundrii
dumnezeilor,la capitul miazdnoaptei; mi voi sui pe vdrful norilor, voi fi ca Cel Preainalt." Mai
intdi, observalicd Lucifer a spusci igi va ridica scaunulde domniegi cdndva ajungeacolova fica
Cel PreaInalt, aritdnd faptul ci doreasi se agezepe tronul universalal lui Dumnezeu.In al doilea
r6nd,mulfi ingeri i s-aualdturatlui Lucifer in rdzvrdtirealui impotrivalui Dumnezeu.Apocalipsa
12.4afirmd,,,qicoadalui", referindu-se la fiara careesteo descrierea lui Satanin versetulanterior.
,, Cu coadatrdgeadupdel a treiapartedin stelelecerului,gi le aruncape p6mdnt."Domnulnostru,in
Matei25versetul4l,vorbegte despreDiavolgiingeriilui. Din nou,Pavelin Efeseni6 versetul12ne
reaminteqte ci ,, Cici noi n-avemde luptatimpotrivacdrnii gi sdngelui,ci impotrivacdpeteniilor,
impotrivadomniilor,impotriva^stdpdnitorilor intunericuluiacestuiveac,impotrivaduhurilorrdut5pii
careSuntin locurile ceregti."In al treilearAnd,Lucifer a devenitSatan.CuvdntulSataninseamni
potrvnic,acuzator.Lucifer cdnda luat pozi{ieimpotrivalui Dumnezeua devenitintunericuica opus
al luminii, un ucigagca opus al dititorului de viat6, un mincinosca opus al adevirului lui
Dumnezeu.Acest lucru estedemonstrat in Iov capitolulI gi Zaharia3 dar ceamai grafic6descriere
estein Apocalipsa12,versetul7. Ioandescrieun evenimentcaretine inci de viitor gi vorbeqtede un
rlu,boiin cer.Mihail qi ingerii luptAndimpotrivafiarei,careesteSatangi fiara luptdndcu ingerii ei gi
apoi Ioan afirm5 in versetul9 ,, $i balaurulcel mare,garpelecel vechi,numit Diavolul qi Satana,
acelacareingealSintreagalume,a fostaruncatpe pdmAnt;gi impreunScu el au fost arunca{igi ingerii
lui." Apoi in versetul10 ca rezultatal acestuilucru Ioan ne oferdo descrierea bucutieidin cer,,, $i
am auzitin cer un glastare,carezicea:,,Acuma venit mdntuirea,putereagi impdrdfiaDurnnezeului
nostru,gi stdp6nirea HristosuluiLui; pentrucd pirigulfrafilornogtri,carezi qi noapteaii pira inaintea
Dumnezeuluinostru,a fost aruncatjos." inaintede pdrlsi subiectuldomeniuluicerescqi a fiintelor
angelice,ar mai trebui observatedoui lucruri. Primul, majoritateaingerilor nu s-au rizvrdtit
impreun6cu Satan.Acegtiasuntmenlionatiin Scripturdca ingerii lui Dumnezeusauingerii sfinti gi
ei sunt acum pecetluiliin sfinlenialor pentruc[ le-a fost pusdinainte o alegeregi ei au ales sd
rimdnd in circumferinfadragosteiqi binecuvdntiriilui Dumnezeu.Al doilea lucru care trebuie
observateste ci probabil in aceaperioaddDumnezeua pregdtitun loc teribil numit iad pentru
incarcerarea lui Lucifer qi a ingerilorrizvr6tifi. Referindu-ne la Matei 25 versetul41, Domnulnostru
spunectr focul vegnica fost pregdtitpentrudiavol gi ingerii lui.Esteinteresantsd observimci iadul
nu a fost pregitit pentruoameni,nici o fiinfi omeneascinu trebuiasi meargi in iad, pentrucd
Dumnezeua pregdtitrdscumpdrarea pentrurasauman[. Din nefericire,mulli din rasalui Adam se
vor alSturalui Sataniniad pentruveqnicie,dar intotdeauna a fost in inima lui Dumnezeuca nici unul
s6nu piard,ci toli sdvind la pocdin{i.

CREAREA DOMENIULUI PAMANTESC

Relatareacu privire la crealie apare in Genesacapitolele 1 qi 2. Patru lucruri semnificative

trebuie observatein relatereadin Genesa.Mai intdi , Dumnezeu a creat un domeniu separatde cer,
domeniul pFmAntesc.Apoi, Dumnezeu a numit un conducdtor mediatorial peste domeniul
plm6ntesc.In Genesa1 versetul26 se spune,,,Apoi Dumnezeua zis: ,,Sd facem om dupd chipul

I
Nostru,dupl asemdnarea Noastr5;el sli st6pAneascd pestepegtiim6rii, pestepisirile cerului,peste
vite, pestetot pdmdnhrlgi pestetoatetdrdtoarele carese migcdpe pdmAnt."Doud lucruri uimitoare
trebuieobservate. Primul,omul a fost fbcutdupdchipullui Dumnezeugi, al doilea.omuluii-a fost
dati stipdnirea peste domeniulpSmdntesc. Ca gi in cazul lui Lucifer, acestlucru indicd faptul cd
Dumnezeu a ddruit o parte din autonomiaLui primilor nogtrii pdrinfi. Astfel au fost pugi intr-o
poziliein careputeaudecide.Se parecd intre privilegiileoferiteprimilor nogtriipdrinti,ei puteausd
conducdacest domeniu ca o Teocra{ie.Cu alte cuvinte, Dumnezeuera conduc[torul final gi
stdp6nitoruldomeniului pdmAntescca gi creator gi omul trebuia si guvernezeplaneta ca gi
conducdtor mediatorial subcdlduzirealui Dumnezeu. in al treilear6.nd, acestecapitolede inceputdin
Genesa descriudomeniulde conducere mediatorialS a primilor nogtrii plrin{i. In Genesa2 versetele
1 la 3 ne estearitat cd dupi creareacerurilorqi a pdmdntului Dumnezeu S-aodihnita Saptea zi. Cu
altecuvinteprimazi a lui Adama fostprimazi de odihni a lui Dumnezeu qi el a intratin tot ceeace
Dumnezeu a creatpentruel. Din nou,in versetelel9 gi 20 se observdc[ Adam a dat numetuturor
fiarelorde pe cdmp,ceeace sugereaziconducerea lui pestecreafie.Psalmul8 versetele4 la 8 repeti
inci o datdacestalucru,,,I-ai dat stSp6nire pestelucrurilernAnilorf'ale". A patra caracteristicd
semnificativicu privirela crearea omuluieracd Adama fostfbcutun capfederal,Cenesa5 verstul3
spunecd Adam,,andscutun fiu dupdchipulgi asemdnarea lui qi i-a pusnumeleSet." La acestlucru
ne vom gdndimai tdrziuc6ndvom privi la cddereaomului,dar ceeace trebuiesd observdmaici este
ci Adama nAscutfii gi fiice dupf,chipulgi asemdnarea sa.

CONDUCATOR MEDIATORIAL

VrSjmaqul lui Dumnezeu a apirut in domeniul pdm6ntescpentru a cluta s6-gi indeplineascl

scopul cu privire la conducereacerului gi a pdmdntului. Fdrb indoiali, Satana recunoscutautonomia
care a fost datd primilor nogtrii pirin{i gi cd Adam gi Eva se aflau in pozilia de a decide dacd sd
rdmAndin circumferin{adragosteiqi binecuvdntirii lui Dumnezeusau sd pdqeascdin afara acelui
cerc intr-o pozilie de rdzvrdtire a$a cum a fdcut Satan. Fdrii sd intrim in toate detaliile ispitirii lui
Satan,el i-a sugeratmai intAi Evei ch ar trebui sd se indoiascdde cuvAnfullui Dumnezeu.Genesa
3.1, ,, $arpeleera mai qiretdecAttoate fiarelec6mpuluipe care le thcuseDomnul Dumnezeu.El a zis
femeii: ,,Oarea zis Dumnezeucu adev6rat:,,56 nu mdncafidin toti pomii din grddind?"in al doilea
rdnd,Satana^negatcuvdntul lui Dumnezeu,versetul4, ,. Atunci qarpelea zis femeii: ,,Hot6rdt,cd nu
veli muri!" In al treilea r6nd, Satan a insultat caracterullui Dumnezeu.Versetul 5 spune,,,dar
Durnnezeugtie ci, in ziua cdnd ve{i mAncadin el, vi se vor deschideochii gi veti fi ca Durnnezeu,
cunoscdndbinele gi riul". Ceea ce a vrut s6-i sugcrezeEvei a fost ci Dumnezeu nu te iubegtein mod
real qi El i1i ascundeceva ?n mod nejustificat. In Genesa2 versetul 17 Dumnezeu i-a avertizat pe
pdrinfii nogtrii cd dacd vor mAnca din pomul cunoqtin{eibinelui qi r[ului vor muri. Evreul are o
expresiedestul de neobignuitdin care se spune, ,,murind ve{i muri". Cu alte cuvinte, ?n unele
privin{e era implicatl o moarte dubld. Scripturane descoperdcI omul este o fiinfd triund a$acum a
cret-o Dumnezeu, duh, suflet qi trup. in mdsura in care duhul este interesat, are pirtdgie cu
Dumnezeu.Cu alte cuvinte, el este congtientde Dumnezeu.in m[sura in care este interesat,omul
estecongtientde el insugi.El esteo fiin{I responsabilS din punct de vederemoral. in mdsurain care
trupul esteinteresat,prin cele simluri omul, estecongtientde lume. Acum, pentrumen{ionadin nou,
Dumnzeu a spusci aveasd fie implicatdo moaffe dubld ca rezultatal neascultirii.Primul lucru care
i s-a intdmplat lui Adam a fost cd a murit din punct de vederespiritual;a fost separatde Dumnezeu.
In capitolul 3 versetul9 Scripturaspune,,, Dar Domnul Dumnezeua chematpe om gi i-a zis: ,,Unde
eqti?" " Observaficd minciunna lui Satana fost demascatdpentru cd Dumnezeuii iubea incd pe
copii crea{ieiLui. In al doilea r6nd, hin{a ascunsda omuiui s-a amestecatcu naturapdcdtoasdsau cu
o dispoziliede vrijmSgieimpotriva lui Dumnezeu.Acest lucru esteardtatin Genesa3 versetelel2 qi
l3 pentru cd atunci cdnd Dunrnezeul-a confruntatpe Adam el a invinovdtit-o pe femeie. Cu alte
cuvinte, el a spus ,,Este vina Ta pentru c5 mi-ai dat femeia." $i cAnd E,vaa fost confruntatdde
Dumnezeuea l-a invinovi{it pe $arpe.in al treilea rAnd,a urmat moartea fizicd. Genesa5 versetul 5,
,,apoia murit". in al patruleardnd, lumeaaveaacum un nou conducitor numit Satan.CAnd SatanL-a
infruntat pe Domnul nosjru in pustie in Luca capitolul4 Satana fdcut o afirma{ie foarte semnificativi
in versetul6. A spuscd Ii va da toateimpirAliile acesteilumi lui Hristosin schimbulinchindrii Lui 9i
apoi a spus, ,, cdci mie imi este datd. gi o dau oricui voiesc." Construclia verbului in greacdeste la
pasiv qi Satan spune cd mi-a fost datd stdpAnireaacestei planete. Acum ar trebui s[ observim cd
Domnul nostru nu-l contrazice pe Satan in aceastl chestiune pentru ci de fapt atunci cdnd primii
nogtrii pdrin{i i s-au alifurat lui Satanin rdzvrdtirealui nebunl impotriva lui Dumnezeuei au pus
st[pdnireaplaneteiin vrijmSgiecu^Dumnezeu. in al cincilearfrnd,intregul sisternal lumii esteacum
sub controlul satanic gi demonic. In Ioan 12 versetul 31 Domnul nostru se ref'erdla Satanca fiind
stapdnitorulacestei lumi. Din nou, in Efeseni 6 versetul 12, verset la care deja ne-am referit, Pavel ,
vorbegtedespreingerii rdzvrdtilicareau conducereaacesteiplanete.Astfelintregul sistemal lumiiin
momentul de^fap este sub controlul demonic qi satanic. Lumea nu mai este o teocrafie, ci o
satanocrafie.In al gaselearAnd, prin faptul cd Adam este capul federal,omenireaeste nlscuti in
impird[ia lui Satan.Romani 5.12 spune,,, De aceea,dupd cum printr-un singurom a intrat pdcatulin
lume, gi prin pdcat a intrat moarlea,gi astfel moarteaa trecut asupratuturor oamenilor, din pricind cfl
to{i au pacatuit..." gi s-ar puteaadduga,,in Adam". in al gaptelearAnd,domeniul pe care l-a creat
Dumnezeu.numit domeniul p6rn6ntesccare era sub stipdnireaomului, este acum sub judecata lui
Dumnezeuqi estein moarte.Avdnd acestelucruri in minte, scopul lui Satanpoatefi rezumatastfel-
el doreqteconducereadomeniului pdrndntescca qi a celui cerescgi doreqtesi se agezepe tronul
universalal DunrnezeuluiAtotputernic.Pentru arealiza acestlucru, Satantrebuie sd facd trei lucruri
de bazd. Mai intAi, sd ?qi aducl omul care sd conducd domeniul pdmdntesc.in al doilea rdnd, el
trebuie sd oblina inchinareauniversaldgi, in al treilea rAnd,el trebuie sf, zdd6rniceasiorice plan de
salvarepe care f)umnezcu l-ar pune la dispozilie.Acum si ne intoarcemla scopul lui Dumnezeuin
'Iriun
vegniciatrecutd unde Dumnezeul a dorit fbpturi cu care si impirtdqeascdslava qi dragostea
Lui. Pentru a realiza acest lucru, Dumnezeu trebuie sd distrugd mai intdi satanocra{iade pe planetd
pdm0nt. in al trcilea rdnd, si se ocupe pentru veqnicie cle cei rf,zvrdtili pi in al patruiea rAnd, sd faci
ceruri noi gi un pimAnt nou pentru a implini scopul lui Dunezeudin vegniciatrecutd.De asemenea,
pentru a reliza acest lucru, Dumezeu trebuia si adr.rcdun Adam, ca gi conducdtormediatorial, un om
care s[ conduci planeta a$acum a preconizatDumnezeu la inceput in Genesa |.26, cdnd Dumnezeu
a spus,,,sdstdpdneascd".In al doilea rand, Dumnezeutrebuia si aducdun mijloc de rdscumpirare
pentruomenireapierdutd.Apoi, omul c6zut trebuia sd trdiascddin punct de vederespiritual.Cu alte
cuvinte, Dumnezeutrebuia si aducd intr-un fel o modalitateprin care omul sd fie nSscutdin nou.
Apoi Dumnezeu trebuia sd desfiin{ezcmoartea,putrezirea,boala, deformarea,hazardele,accidentele
qi violentra.Apoi, Dumnezeuva cere sf, invieze din rnor{i ;i, in cele din urmi, sd transfereoamenii
din imphrdlia lui Satanin irnpdrdfialui Dumnezeu.Avdnd acestelucruri in minte, Dumnezeua fbcut
in Genesa3.15 una din cele mai minunate declaratii din planul Siu de rdscumpdrare.Se poate
observa cb atuttci cdnd a fbcut aceastddeclaralie, Dumnezeu s-a adresat vrijmagului Sdu Satan,
spundnd,,, VrdEmdgievoi pune intre tine qi femeie, ?ntresdmdn{ata gi s6mdn{aei. Aceasta ( sdm6nla
femeii) ii va zdrobi capul gi tu ii vei zdrobi cdlcAiul." Patru persoanene sunt prezentatein acest
versetremarcabil.Una, garpele,a doua,femeia,a treia, sdm0ntagarpeluiqi, a patra,sdmdn{afemeii.
intreagaScripturd se ocupd de realizareaacesteiprofelii incredibile.Oricum, ea nu se implinegte
pdn5nu ajungem la cea din urmd cartea Bibliei, numiti Apocalipsa,unde descoperimevenimentele
care se vor desfEgura,infdptuind zdrobirea capului lui Satan, numit satanocrafie gi instaurAnd
impdrifia lui Dumnezeu,teocra{iape planetap6mdnt.$i ea rru se ?mplinegtepdnd la Apocalipsaunde
avem descriereafinalI gi fundamentali a celor patru personaje.Mai int6i, garpele- Apocalipsa 12
versetul9 spune, ,, $i balaurul cel mare, $arpelecel vechi, numit Diavolul gi Satana,acela care
ingeali intreaga lume, a fost aruncat pe pdmdnt; gi impreuni cu el au fost aruncali gi ingerii lui."
Agadar,nu este nici o problemdin descoperireaidentitdfii garpelui.Totu$i, cu femeia lucrurile stau
mai dificil. dar in Apocalipsa 12 verseteleI qi 2 loan spunei,. In cer s-a ardtat un semn mare: o
femeieinvdluitdin soare,cu luna sub picioare,gi cu o cununi de doudsprezece stele pe cap. Ea era
insdrcinatd,{ipa in durerile naqterii,gi avea un mare chin ca sd nasc6." Apoi in versetele5 qi 6 se
afirmi, ,, Ea a ndscut un fiu, un copil de parte bdrbdteascd.El are sd cdrmuiascdtoate neamurile cu
un toiag din fier. Copilul a fost rdpit la Dumnezeugi la scaunulLui de domnie. $i femeia a fugit in
 ca jertfb in locul lui Isaac.Dumnezeua nurnit acel loc deosebit,care a devenitmai t6rziu Ierusalim.
I Iehgva-iire, care inseamndDomnul va veghea sau va purta de grij6. intr-un mod cu totul remarcabil,
Dumnezeuaprevdzut ci sdmAn{alemeii. F-iulSdu,Mesia Isus,avea sd suferegi sd moari in acelagi
I
loc pentru a aduce rdscumpf,rare.Dupd acest eveniment Dumnezeu a lbcut un jurimfrnt solemn lui
Avraam,in carea promis ci ii va infrAngepe toii vrdjmagiilui, cd acestpopor va fi inmullit gi ci prin
el va aduce binecuvdntareuniversald.In unele privin{e, LegdmAntul Avraamic este central in
EpistolacdtreEvrei. in capitolul 6 versetelel3-20 se face referire la legdmdntgi versetelel9 Ei 20
afirmi, ,,pe care o avem ca o ancorda sufletului; o n6dejdetare gi neclintitd, care pdtrundedincolo de
perdeauadinduntrul Templului, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor, cdnd a fost fbcut
,,Mare Preot in veac, dupd r6nduiala lui Melhisedec". Pentru a rezuma, prin termenii acestui
legim6nt, Dumnezeu va aduce simdnla femeii, care va aduce riscumplrare. Pe deasupra,toate
aspecteleblestemuluiadus asupraomului datoritdrdzvrdtirii lui vor fi anulategi, in cele din urm6,
: binecuvdntarea universali va fi adusi prin legdmAntpesteintreagaomenire.

Acest lcgdmdnt a fost fbcut cu na{iunea Israel aproximativ cinci sute de ani dupd ce
Dumnezeua fdcut legdnidntulcu Avraam. C6nd lsraelul a iegit din Egipt ca naliune Dumnezeua
;
stabilt o teocra(ie,ceeace insemna o impdrdfie a lui Dumnezeu pe pimAnt. Ar trebui si subliniem cd
t- numai naliunea Israel era legatd de terrnenii acestei teocra{ii. In Exod capitolul 19 verstul 6
Dumnezeua spus in legiturd cu Israelul cd ei vor fi ,,o impdrdlie de preo{i gi un neam sfhnt".
Aceastaesteprima menliune a cuvdntului impdrd{ie in Scripturd.Aceastdteocra}ieera confirmati de
l- prezentadivin6. Exod 24.17 aratdcd ,,inldligareaslavei Domnului era ca un foc mistuitor pe vdrful
L_
. muntelui", care era muntele Sinai. Teocrafiacereaca Dumnezeusd numeascaun mediator.Faptele
Apostolilor versetul35 spune,,,PeacestMoise...Dumnezeul-a trimis ca stdpAnitorgi izbdvitor". Pe
L deasupra,semnele au inso{it a$ezarcateocratiei gi inaugurareaLegdmdntului Mozaic. Erau semne
pentru Moise, de exemplu, rugul arzdtorgi descoperirealui Dumnezeu insuqi - Marele EU SL|NT.
I
I
I
Pentru Israel era prdjina care a devenit un $arpe,rn6na leproasdgi apeletransformatein sdngegi erau
t-
semnepentru Egipt gi pentru naliunile din jur. Erau pldgile gi despdrlireaMdrii Rogii. Oricum, in
fond, legdmdntulera condilionat in natur6. Exod l9 versetele5 9i 6 afirmd, ,,dacdvefi ascultaglasul
Meu...ve{ifi o tmpdrS{iede preo{i". Aceasti chestiunepoate fi subliniati pentru c[ acestaera un
l-.
legdmdntbilateral. f)epindeade credinciogialui Dumnezeu,dar gi de credincioqianafiunii Israel.
Avdnd in vedere aceasta,legimdntul era temporar.Legeaimprrsd de teocra{ie era, binein{eles,de
I naturdexterioari -,,fb aceatagi vei trbi".Oricum, nafiuneaaveao problemi interioardnurnitdnaturd
picdtoasS. Astfel legea a adus rnoarte ;;i judecatd. Este intersant cd Legea Legdmdntului a fost
adoptatdin aceegizi ca Z,iua Cincizecimii. In mod ocazionat,se referd la ea ca la Cincizecimea
I
I
\- Vechiului Testament.Exod 32 versetele26la28 aratdci la adoptarealegirnAntuluiau fost judecaii
'Legdrndnt
gi omordli trei rnii de oameni. Se va vedea ulterior cd Ia inaugurareaNoului au fost
:
mAntuilitrei mii de oameni.Astfel termeniipe care s-aubazatc6nd s-aincheiat LegdmdntulMozaic
I
L- erauesenlialipentru un alt mediatorcun nou legdmdntcu sacrificii mai bune gi cu promisiuni mai
bune.De exemplu, Moise, mediatorul,a e$uat.Dumnezeua spus in Deuteronom3 ,,nu vei trece
t-
I

I Iordanul". Na{iunea a e$ua! Legea a adus judecati gi moarte. Jertfele nu indcp6rtau picatul sau
preocuparea fa$ de problemanaturii pdcdtoase. In cele din urmi, slava lui DumnezeuS-a indepdrtat
gi problemeleau eguatprin necredinfd.Nafiunea nu a intrat in odihna Iui Dumnezeu,in impird{ia
I I Promisda lui Durnnezeu.Oricum, I-egeaa aduso urnbrda lucrurilor careaveausi vind. De exenrplu,
L
cele cinci jertfe in pustie au adus simboluri deosebitea ceea ce Domnul avea s5 implineasci la
Calvar. De ascmenea,in Levitic 23 avem qaptc sbrbdtoriale Israelului care oferl un calenclar
remarcabila planuluide rdscumpdrare a lui Dumnezeu.
:
i-
IL_
i:I
L
r
I
L
I a
 DEUTER.ONO

Ne vom reamintic[ LegimdntulAvraamicdepindeade credinciogia.luiDumnezeu.Oricum,

LegimAntulMozaic a adusbinecuvdntare pentnrascultare,dar blestempentruneascultare. Pe ldngd
aceasta, gi
Leg[mdntulMozaic a fost un leglmdntbilateral depinsde credinciogia lui Israel la fel de
mult ca gi de credinciogialui Dumnezeu.intrucdtLegeaeraexterioar[,ea nu ar fi pututsd se ocupede
problemainterioar6a naturii plcitoase. Avdnd in vedereaceasta,egeculsub limitele Legimdntului
Mozaic era inevitabil.Toatd lbgeaaduceao cunoa$tere a pdcatului.Omul pdcltos avea nevoieca
Legeas5 fie interiorizati,si fie scrisde inma lui. Galateni3 versetul24.La sffirgitulcelor treizecide
ani pe care israelifii i-au petrecutpribegindprin pustie, Dumnezeua stabilit acest Leg6mAntal
intoarceriicu Israel. Blestemelesub limitele Leg6m6ntuluiMozaic au insemnatcd Israelul va fi
implgtiatgi va fi dusdin fara Promisi. SubtermeniiacestuilegdmdntDumnezeua promiscI va pistra
Israelulgi ii va aduceinapoi in fari pentrua-i binecuv6nta.Condiliile legdmdntuluise glsesc in
Deuteronom29 gi 30. In mod uimitor,Dumnezeua confirmatleglmdntulcu un jurlmint, Deuteronom
29 versetul12.Astfel, dupi ce s-auint6mplatblestemele LegimAntuluiMozaicDumnezeua promissd
aducf,Israelulinapoiin fari qi in termeniiLegtrmdntului
s[-i binecuvinteze Avraamic.

LEGAMANTULDAVIDIC

CondiliileLegdmAntului Davidicse gtrsescin 2 Samuel7 versetele8 la 17.Timpul cdnda fost

f6cutacestlegdmdntesteuimitor.David gi-ainvinstofi dugmaniigi doreasi construiasclo casdpentru
Dumnezeu,ceea ce insemnaun templu. S-a consultatcu prietenuls[u, Natan, proorocul,care a
sustinuthotdrdreaimpdratului.Totugi, Dumnezeua vorbit prooroculuigi i-a dat un mesaj pntru
impf,ratulsdu.Mesajula avut ca rezultatfaptulcd David nu mai construito casl pentruDumnezeu,dar
Dumnezeua construito casdpentru.Davidic,numit[ dinastie.Apoi Dumnezeua fbcut un legimdnt
precumc[ din davidici va ieqi un rege la fel de extraordinar,numit sdrndnfafemeii care va aduce
rdscump[raregi eliberaredin toate problemelecare au fost cauzatede pdcat qi rlzvrdtire. Acest
legimdntremarcabila fost confirmatprintr-unjurdmdnt,Ieremia33 versetele19\a26. Agadar,esteun
legdmdntunilateral,tnc[ o dat6,depindede credincioqia lui Dumnezeu.Bineinfeles,Leg[mdntula fost
implinit in persoanalui Isus Hristos.Din acestmotiv, Matei I verseteleI la 16 ne oferd genealogia
liniei regalea lui Iosif. Luca capitolul3 ne oferdgenealogia prin Maria. Astfel Isus a fdcut partedin
linia davidicdqi a avutdrepturiregaleasupratronuluilui David.in Luca I versetele 3l Ia 33 Gavrila
confirmatci Isus Mesia se va a;ezape tronul pdrinteluislu David gi, bineinleles,acesttron va fi in
Ierusalim.implinireaLegimdntuluiDavidictrineincl de viitor gi va fi instituitla a douavenirea lui
IsusMesia.Astfel Domnul Isus,ultimul Adam va primi st[pdnireape careprimul Adam a pierdut-o,
Daniel 7 verssetelel3 la 14 ne oferii un tablouuimitor a acestuimoment,undeDumnezeu,Fiul, este
adusinaintealui Dumnezeu,Tatil qi ?iestedat6stdpAnirea gi gloriagi o impirifie in caretofi oamenii,
toatenafiunilede orice limba il vor sluji. DanielcontinuAsd spuntrc[ stdpdnirea Lui esteo stdpdnire
vegnicicarenu va trecegi impdrdfiaLui nu va treceEi nu va fi nimicitl niciodati. Aceastf,impirilie
va fi de tip mediatorialgi Hristosva domnipdndva nimici pe fiecarevrijmag.

LEGAMANTULCEL NOU

in primul r6nd trebuie si ne g6ndim la raiiunea acestui Legimdnt Nou. Sub termenii
Legimdntuluicel Vechi sau Mozaic Israel a fost ales sf, fie o impirdfie de preofi pentrua aduce
binecuvdntare
na{iunilor.Leg[mAntula aduso or6nduireteocraticigi a fost marcatde prezen{adivina,
l0
 numit6 slavaShekina.'l'otugi,Legdmdntulcel Vechi sau Mozaic a eguatpentruci pdcatulesteinterior
qi Legeaera exterioarS.Ca rezultat al cdderii naliunii, lsrael a fost imprdgtiatr;i slava lui Dumnezeu s-a
departatde nafiune.AvAnd in vedere acest lucru, Dumnezeua adus un LegSm6ntNou care va implini
urm6toarelecerin{e:-
Mai intdi, trebuiau adusemijloace prin care omenirea sd trdiasci din punct de vedere spiritual.
Picatul a rupt relafia omului cu Dumnezeu gi se cereao nagteredin nou.
In al doilea rdnd, Dumnezeua adus un mijloc de transferarea oamenilor din impSr{ia lui Satan
in impirdlia lui Dumnezeu,qi anurneprin intermediul nagteriidin nou.
In al trcilea rdnd, toate consecin{elecare au decursdin rdzvratireaomului trebuiau anulate.De
exemplu, moartea, boala, deformarea, hazardeleaccidenteletrebuiau si fie eliminate. Dumnezeu a
trebuitsd inviezetrupurile din morfi. Dumnezeutrebuiasd reinstaureze mediul perfectpe planetd9i un
om trebuiasd guvernezeplaneta,a$acum Dumnezeua intenfonatcdnd a spusdespreprirnui Adarn, ,,si
stdpdneascd".Satan trebuia si fie detronat gi alungat, impreuni cu acei ingeri gi oameni care i s-au
alf,turatin rdzvrdtirea lui. $i, in cele din urmd, impdrIlia mediatorialSa lui Dumnezeu trebuia sd fie
restauratipe planetl a$a cum a preconizatin Genesa 1. Este interesantsd obsevimacea perioadd din
istoria cdnd Dumnezeu a fbcut acest Leg5m6nt Nou cu naliunea. Zedechiaa fost ultimul rege care a
conduspe tronul lui David. El a fost un irnpdrat rdu pi refuzat si asculte avertizirile care i-au fost
aduseprin gura unuia dintre cei mai mari prooroci, gi anume leremia. Acel om induritor a stiruit in
fata nafiunii timp de patruzeci de ani dar ei au refuzat si asculte qi, in consecinii, judecata lui
Dumnezeua venit asupra nafiunii gi asupra Ierusalimului. impiratul a fost detronat, Ierusalimul
1 distrusgi naliuneaimprdqtiati.$i astfel^Dumnezeu i-a descoperitlui Ieremiamai int6i condiliile Noului
L
Legdmdntgi se gisesc in Ieremia 31. In versetele3l gi 32 Dumnezeua declarat,,,Iatd,vin zile, zice
Domnul,cdnd voi fase cu casalui Israelqi cu casalui Iuda un legdm6ntnou. Np ca legdmAntulpe care
l-amincheiatcu pdrinfii lor, in ziua cdnd i-am apucatde m6n6,sd-i scot din tara Egiptului, legdmdntpe
care l-au c6lcat, micarcd aveam drepturi de so{ asupra lor, zice Domnul." In aceste versete, prin
proorocul lerenria, Dumnezeu a reamintit Israelului cd Legdmdntul Mozaic a fost un legdmdnt-
bilateral.A dcpins at6t de credincioqialui Dumnezeucdt gi de credinciogiaIsraelului.Dumnezeua
atrasatenfia na{iunii cd ei au incdlcat acel leglmdnt qi nafiunea a trebuit si sufere sub blestemele
'lsrael
legdm6ntului.Astfel Dumnezeu a spus cI va face un LegdmdntNou cu casa lui gi apoi in
versetul33 Dumnezeu a dezvdluit cd acest Legimdnt Nou va fi complet diferit. Dumnezeu a spus, ,,
,,Ci iatd legdmdntul,pe care-l voi face cu casa lui Israel,dup6 zilele acelea,zice Domnul: Voi pune
LegeaMea induntrul lor, o voi scrie in inima lor; gi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul
J
d Meu." Ne amintim cd Legdmdntul Mozaic a equat pentru cd pdcatul era interior gi l-egea era
exterioarS. Acum Dumnezeuspunecd in condi{iileNouluj Legimdnt EI va interiorizaLegeain agafel
d
incdt oamenii sd sufereo schimbareinterioardradicalI. In perioadain care Dumnezeua dat aceastl
descoperirelui l_eremjain Ierusalim, El i-a vorbit gi proorocului Sau Ezechiel care fuseseluat in
Babilon ?mpreundcu pringii de rizboi. Degi descoperireaera similari cu cea pe care i-a dat-o lui
u Ieremia,Dumnezeu a addugat gi alte informalii. Termenii Noului Legdmdnt a$a cum i-a fost dat lui
D
Ezechielaveau sd aducd regenerare,iertarede pdcate,locuirea Duhului Sfdnt, ascultare,o cunoa$terea
lui Dumnezeugi, pe l6ngdacestea,binecuvAntdrile na{ionalepesteIsraelaveausd aducdbinecuvdntiri
tl
I
internalionalegi rnondiale.Clualte cuvinte, prin instaurareaNoului Legdrndnt,avea si se aducd la
indeplinireceeace l)umnezeu ii promiseselui Avraam - binecuvAntare universald.Lucru remarcabil
cu privire la acest l,egamiintNou este c2i depindeadoar de credinciogialui Dumnezeu.El i-a fost
, descoperit lui Ezechielin capitolul 36 versetele32 gi 36. Di{brite pasajearatdcd acestLegdm6ntNou
-
nu estetemporarca gi Legdmdntul Mozaic. ci estevegnic. intruc6t ne intoarcem la Epistola citre Evrei
a , am descoperitci va fi un mediator al Noului Leg5mdnt care nu va fi nimeni altcineva dec6t slbvitul
I
IsusHristosMesia, Fiul Omului. Se vor preglti pentru un preot, numit Isus. Noul legdmAntavea si
ceardo jertfA. Ilristos a adus aceajertfb dar mai presusde orice avea sd aducd m6ntuire pentru omul
cdzut,Evrei 7 versetul 25. Legd,mdntulcel Nou a fost inauguratla sarbdtoareaevreiascda Cincizecimii,
I
a FapteleApostolilor capitolul 2. Ne amintim cd la inaugurareaLeglmdntului Mozaic au fost uciqi trei
mii de oameni.Totugi, la inaugurareaLegdmAntuluicel Nou au fost m6ntuili trei mii de oameni.Pavel
facereferire la aceastain 2 Corinteni 3 versetul6. Vorbind despreHristos, el spune,,,carene-a qi f5cut
I
I
in staresi fim slujitori ai unui leglmdnt nou, nu al slovei", care este vechiul LegdmdntMozaic, ,,ci al
Duhului", care cste Noul legdmdnt;,,c6ci slova omoard, dar Duhul d5 via(a." La a doua venire a lui

l1
HristosNoul Legimint va stabiliirnpirdfiamer.liatorialS a lui Hristos.La Cinaceade Tainl Domnuls-
a referit la el gi ritir d"rpre aceastain Matei 26 versetele26ita29,,,PecAndmdncauei, Isusa luat o
pdine;gi dupdce a binecuvdntat, a frint-o, gi a dat-o ucenicilor,zicAnd:,.[,uafi,mdncati;acestaeste
trupulMeu." Apoi a luatun pahar,gi, dupdce a mullumitlui Dumnezeu, li l-a dat,zicdnd:,,Be{itoli
din el; cdci acestaestes6ngeleMeu, sdngelelegdmdntuluicelui nou, carese varsdpentrumul{i, spre
iertareapdcatelor. V5 spuncd, de acumincolonu voi mai beadin acestrod al vi1ei,p6nain ziuacdndil
voi beacu voi nou in Impdri{iaTatilui Meu." Acum,dupi ce am privit pe scurtla celecinci legtrminte
cu Israelul,ar trebui si obsevdmdoui lucruri importante.Mai intdi toate acesteleg6minteau fost
fEcutecu na{iuneaIsraelgi, in al doileardnd,DomnulIsusa venit sI implineascilegtrmdntul qi ceeace
a promisin mod specificIsraelului.El a venit ca gi slmdnli a femeii pentrua zd,robisatanocrafia,
pentrua aducem6ntuireqi pentrua arezaimpdrd{ialui Dumnezeupe pdm6nt.Ne annintimc5 singura
rugiciune a Domnului nostrune invafd sd ne rugdmca ?mpdr6{ia Lui sE vie gi voia Lui sd se facl
precumin cer,agagi pe pimAnt.La prima venirea Domnuluinostrus-aupututobseirva cdtevalucruri
importante.in primul rdnd, Domnul', venit numai pentru Israel. in Matei capitolul l0 Domnul a
poruncitucenicilorS6i sd nu mearg[la Neamuri, ci s[ meargi,mai degrab6,la oile pierduteale casei
lui Israel.Adouacaracteristiclremarcabild estecI gi Domnulnostru,gi uceniciiau declaratc[ Israelse
va pocdi intruc6t impirdfia cerurilor esteaproape.Din aceastasde nascdoud intreb[ri importante.
Prima,de ce a venit Isusnumai la Israelqi, a doua,careera confinutulpredicirii lor? De exemplu,ce
au infelesDomnul gi uceniciicd inseamndimpdrdtiacerurilor?Pentrua r6spundela prima intrebare
trebuiesd intoarcemla Romanil5 versetul8. Pavelspune,,,Hristosa fost,in adevdr,un slujitoral
tdieriiimprejur", careerauisraelilii,,,cas5dovedeascicredinciogia lui Dumnezeu",gi obsevafifoarte
bine, ,,gi s5 ?ntdreascn fEgiduinteledatep6rin1ilor".Acum, careeraupdrintii?Avraam,Isaacai Iacov.
Eraucei trei oamenicu careDumnzeuftcuse legdmdntul, careincludeagi celelaltelegdmintepi astfel
descoperimdin aceastacI Domnul Isus a venit la Israelca qi simdnji a femeii, promisdin Genesi
3.15,pentrua zdrobi satanocralia, pentrua ocupatronul lui David, pentrua aducoriscumplraregi
binecuv6ntare universaldtuturor nafiunilorprin Israel.Acum Domnul Isusa venit in mod specificla
Israelpentrua confirmasaustabiliacestepromisiunifdcuteprin legdmAntlui Avraam,Isaacai lacov.
Sl ne intoarcemla ceade-adouaintrebare;careera conlinutulinv6f5turiiDomnuluiprivind impdrltia'
cerului? Si ne amintim cI primul Adam a transmisstipdnireaplanetei lui Satan,vrijmagul lui
Dumnezeu.Promisiuneadin Genesa3.15 a ardtatci sdmdn{afemeii va zdrobi capul garpelui,mai
exact,va zdrobi conducerealui Satangi va reinstaurateocra{ia.Astfel, impdr[fia careera predicati
popoarelorde Ioan Botezitorul, de ucenici gi de Domnul nostru nu era alta decdt reinstaurarea
teocra{ieipe planetdsub conducerealui Isus Mesia, ultimul Adam cdruiaii va lh dati st[pAnirea.
ProoroculIsaiaa prezisci atuncicAndva veni Mesiavor avealoc schimbdrivastepe planet6.Vremea
va fi controlat[;animalelelumii se vor schimba.Va fi o stArpirea bolii gi deformitirliifizice; moartea
nu va mai fi; nu va mai fi fbame.Acum cdndDomnulIsusa venit El gi-aconfirmatautoritatea Lui de
Mesiaprin implinireain partegi prin faptul cd ne-aoferit o mostrl din ceeace avrlasd fie via{a sub
conduceralui IsusMesia.De exemplu,Domnul linigtitfurtuna,ardt6ndci El areplniereasupravremii.
in ceeace privegteanimaleledin lume, Domnul nostrucdlitoregtepe un migar nesupusin oragul
Ierusalim,animalulrdmdnAnd tot timpul bl6nd.Petrua fost stbtuitsdprinddun pe$tocareaveabaniin
gur[ pentrua pl5titaxala Templu.Domnula vindecattot felul de boli gi deformitififizice;a inviatdin
morfi gi a hrdnitcinci miideoameni.Totugi,Israelula refuzatimpirdtia.In DuminicaFloriilor,Regele
Mesia S-a prezentat?n mod oficial poporuluiIsrael gi acestlucru s-a intdmplatpotrivit pasajelor
profeticedin Scripturi,.La sfrrgitul aceleisdptimdniconducltoriipoporuluiau ccrut ristignirea lui
IsusMesia.C6ndPilat i-a intrebatpe conducdtori,,,S6-Lrdstignesc pe impiratul vostru?" rispunsula
fost ,,Noi n-avernalt impdratdecdtpe Cezarul". Ulterior,Domnul nostrua fost crucificatin ziua de
vineri a aceleisf,ptlmini care,dupdcalendarulevreiesc,era paisprezece Nisan,ZiuerPaqtelui.Pentrua
intelegesemnificafiaacestuilucru trebuiesI ne intoarcemin Levitic 23 unde se gf,sesccele gapte
sirbf,toriale Israelului.Dr. LeymanStrausse rferd la acestcapitol ca la calendarulsffint al istoriei
r$scumplr[rii. El afirn:16,,,Printr-oserie de simbolurini se explicd nu numai fapte mdre{e,dar gi
ordineaexac6 in care s-au desf6guratdiferitele sceneale planului mlref de r[scumpdrarea lui
Dumnezeupntru omenirede-alungul timpului"."Primasirbltoare,dupi cum dejaam menfionat,este
Pagtele,care potrivit calendaruluievreiesc,avealoc pe paisprezece Nisan.Totugi, momentulactual
pentrujertfireamielului de Pagteera ora trei dup6-amiaz6. Matei amintegtein capitolul27 cd acesta

l2
 este timpul exact ca Dornnul nostru sd-$i dea duhul. Pavel in I Corinteni 5 versetul 7 afirmd,,,Cdci
Hristos, Pagtelenoastre,a fost jertfit." Este cel mai uimitor lucru cI Domnul nostru S-a dat pe Sine
insugi ca Miel al lui Dumnezeu care ridicl plcatul lumii exact in aceazi, exact in acel moment cdnd
mielul de Paqteera jertfit. A doua sdrbdtoareera sirbdtoareaazimilor. Aceasta dura timp de qaptezile
gi incepea sdmbdtS,cincisprezece Nisan. intotdeauna azimile in Scripturi vorbesc despre pdcat.
Domnul nostru a fost Pdineavie{ii care a venit din cer gi viata desdv6rgitl a lui Hristos ne este atribuiti
prin moartealui pe cruce.iA treia s[rbdtoaredin Levitic 23 este sdrbAtoareaprimelor roadel Aceastase
glsegte in t,evitic 23 veisetele 9 la I I gi sbrbltoarea incepea ,,a doua zi dupd Sabat".Aqadar,
sf,rbitoareaprimelor roade in momentul rdstignirii avea loc duminica, gaisprezeceNisan. Aceastaera,
binein{eles,dimineala invierii. Simbolul a fost un snop care a fost aqezatinaintea Domnului. Pentru a
potrivi simbolulcu mirturiile din Matei capitolul27 versetele52la 53 cu cele din Vechiul Testament,
sfinlii care au inviat gi au intrat in Ierusalimin dimineafainvierii gi, potrivit cu Levitic, ace$tisfinti
suntacumin cer ca primele roade ale invierii puternicecare tine inci de viitor. intruc6t Pavel afirmi in
I Corintenil5 versetul23, ,, dar fiecarela rdndulceteilui. Hristosestecel dintdirod;" (Observaficum
Pvel este atent sA foloseasc6pluralul) ,,apoi, la venirea Lui, cei ce Sunt ai lui Hristos." A patra
strrbdtoare in calendarul evreiesc este Cincizecimea qi ea se giseqte in Levitic 23 versetele 15 la 16.
Faptele Apostolilor 2 versetele I la 3 vorbegte despre acest eveniment important. Dupd venirea
Duhului Sfdnt au devenit disponibile trei mari lucrlri - na$tereadin nou, botezul cu Duhul Sf6nt,
venirea Duhului Sfhnt in inimile noastre, pecetluirea cu Duhul SfAnt gi umplerea cu Duhul S{hnt.
Acum putem observa cd aceste sbrbitori au fost indeplinite in mod literal in ziua exacti a slrbdtorii
J specifice. Dupi Ziua Cincizecimii ucenicii, care au celebrat aceste slrbdtori din copilarie, aau
-L
recunoscutc6 mai erau trei sirbdtori celebratein timpul toamnei. Sirbitoarea trdmbilelor, prezentati in
Levitic 23 versetele23la25, care frcea referire la intoarcereaIsraelului care avea sd se implineascdin
condiliile LegdmAntului Deuteronomic. A gaseasf,rbdtoare- Ziua Ispigirii. Versetul 27 aratd c5 in
aceaperioadl Israelul se va pocii in cele din urmd. Sirbdtoareafinalb - cea a corturilor, versetele34 la
35, vorbegtedespre venirea Domnului gi aqezareaimpir6{iei Lui. Dupi sirbitoarea Cincizecimii,
uceniciiqi cei care au fost mdntuili ca rezultatal propoviduirii apostolilor au rdmasin Ierusalim. Ei igi
vindeauposesiunilegi aduceauprofitul la apostoli qi impiriirea era ftcuti intre ucenici. Dintr-un punct
de vedereintorsitura evenimentelor pdrea sd fie bizard qi nebuneasci. imi amintesc c[ in calitate de
tdndrcregtin,vizitam Congersulde la Keswick pentru prima dat[. Mii de oameni ai lui Dumnezeu s-au
adunatin acel oraq frumos in districtul englezLake gi timp de o sdptdmdndam frecventatintAlnirile gi
am fost captivafi de mesaje. intdlnirile de rugdciune de diminea{a devreme erau inspirate in mod
deosebitdeoarecemii de oameni se adunau sd de roage 9i apoi in cele din urmd in ultima noapte a
Congresului a fost un serviciu de pirtdgie. Nu am mai experimentat nicioadati inainte ceva
asemlnitor gi cdnd s-a c6ntat cAntareade sfhrgit, o cAntaredesprerevenirea Domnului, ,,O, Doamne,
!
cdt de mult, cdt de mirlt vom striga cdntareade mullumire a intoarcerii lui Hristos, Aleluia, Amin", mi
simleamde parcd Domnul s-ar fi ?ntorschiar in acel moment. in ziua urmitoare cu tolii a trebuir si ne
JI facembagajeleqi sd mergem acasi gi imi amintesccd mi gdndeamca gi tdnir credincios de ce trebuie
ll
sd mai faci poporul lui Durnnezeu acest lucru, de ce nu am vinde totul gi am rdmAnein Keswick?
Oricum,Domnul vine in curAnd,g;a cd ar trebui sf,continuim Congresul,sd ne bucurdmde intdlniri gi
Jl
.I
si fim binecuvAntaficu pdrtdgie.In orice caz, acestlucru era bun acum cincizeci de ani in urm6. Acum
poporul lui Dumnezeu s-a imbarcat intr-o cursd care nu va duce decAtla dificultili gi ruini financiard.
Totugi lucru uimitor este cd aceastaeste ceea ce fbcea Biserica primari gi poate unii se intreab[ de ce
-tt
-r| fEceauei acestlucru? Gisim rdspunsulin FapteleApostolilorcapitolul 3 verstelel9la2l. Amintifi-va
cI acum ucenicii gi-au dat seama de semnificafia sdrbitorilor din Israel 5i de schi{a lor profetici.
Aminti{i-vdci ci au celebratsdrbptoarea Pagtelui,a azimilor,a primelor roadegi acum a Cincizecimii.
JT
Fiecaredin acestcsdrbdtori a marcat un pas semnificativ in planul de rdscumpLnre a lui Dumnezeu.
Ucenicii
aurecunoscut cdacumseinstauraLegamdntul celNouqi cI ei au fostpecetluiti
cu sengele
scurnp
al lui Hristos.
in Faptele
Apostolilor
capitolul
3, Petrus-aadresat Israelului.
In versetul
12el
.rI
JI afirmd,,,BdrbafiIsraelili" gi apoi privind la versetull9 cdnd vorbegteIsraeluluiel spune,,,Pocdifi-vd,
deci, qi intoarce(i-v6la Dumnezeu.ca si vi se gtearg6pdcatele,ca sd vini de la Domnul vremurile de
rl
inviorare". Cuvdntul ,,inviorare" inseamndun simbol al binecuvdntdriicare va aduce prospefimegi
I odihn6,gi obsevaticd aceastava veni prin prezenfain trup a Domnului. Apoi Petru continud sd spund,
in versetele20 qi 2l,,,gi sd trimeatd" (acestaeste DumnezeuTattrl),,pe Cel ce a fost rdnduit mai
T
I l3

j
I

i
I
 dinaintepentruvoi: pe IsusFlristos,pe carecerultrebuies6-Lprimeascd, pind la vremurileagezdriidin
nou a tuturor lucrurilor: despreacestevremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinfilor Sdi
proorocidin vechime." La ce sereferf,Petruaici?Cuvdntul,,aSezare" esteformatdin doul cuvintein
limba greacd,,,palingenesia".Din nou el inseamn[,,genesa".Aceastane duce inapoi direct la
promisiunea din Genesa3: I 5 cdndDumnezeua spuscd sdmAnla femeiiva zdrobicapulgarpeluiqi care
nu estenimic altcevadecdtreinstaurarea teocralieipe planetap6mdnt.Apoi in versetele25 qi 26 Petru
a spusunul din celemai semnificative lucruriblrba{ilordin Israel,,,Voi Suntelifiii proorocilorqi ai
leg6m6ntuluipe carel-a ftcut Dumnezeucu pdrinlii noqtri,cdndi-a zis lui Avraam:,,Toateneamurile
pdmdntuluivor fi binecuvdntate in sdm6n{ata." Dumnezeu,dupi ce a ridicat pe Robul SduIsus,L-a
trimis mai intdi vou6, ca si vd binecuvdnteze, intorcAndpe fiecaredin voi de la fErddelegilesale."
Petrumergedirect la Leg[mdntulAvraamicreamintindIsraeluluicd Dumnezeua promislui Avraam
c5 Israelva fi o binecuv6ntare pentrutoatepopoarelelumii, cd prin el va instaurateocraliagi de aceea
Israelultrebuie sd fie primul cdruias6-ipropovdduitiEvanghelia.Acum fine{i minte celetrei sdrbdtori
finale careaveauloc undevain octombrie.in primulrdndera sdrbdtoarea trdmbilelor,carevorbeade
intoarcereaIsraeluluigi fbcea referire la Legimdntul Deuteronomic;apoi este Ziua Ispdgiriicdnd
Israelultrebuiesi se pocdiasci.Ne amintim cd,inZiua Ispigirii marelepneotintra in SfbntaSfintelor
cu sdngeleunui animal qi stropeacu el capaculde aur de pe Chivotul Legimdntului.Acel capacera
locul imp[cdrii sau al indurdrii. Pavelne reamintegte ci Domnul Isus esteimpdcareasau indurarea
noastrdgi astfelZiua Isplgirii vorbegtedesprelsraelcareil acceptdpe Mesiaca Cel carepoartdpicatul
lor. Apoi sirbdtoareafinali, sdrbitoareacorturilorvorbegtedespreimpirilia binecuvAntatA, cea mai
?mbucurdtoare dintre sSrbdtorileereiegti.Totugi ?mplinireaacestorsirbdtori profeticenu a avut loc
niciodati gi trebuiesi ne intrebim de ce. In Fpte,leApostolilorcapitolul7 unul din discipoli,$tefan,a
fost adusinainteaSinedriuluigi a relatatconducdtorilorIsraeluluicum de-a lungul istorieitrecutea
Israeluluiei au respinsmesajulde neprihiniregi mi16a lui Dumnezeu, au omordtcu pietegi au ucispe
proorocigi au culminatcu r6stignireaDomnuluiSlavei.in loc ca lsraelulsd se pocdiascdaqacum a
poruncitPetruconducbtoriigi-auastupaturechilegi l-qauucis pe $tefan.Dup[ acestevenimentmulli
dintreNeamuriau venit la Domnulgi carteaFapteleApostolilorsesfhrgegte cu respingerea Israeluluigi
Dumnezeuincepeun plan nou carenu a fost niciodatdprev[zutsauprofelit in Vechiul Testament,gi
anumeadunarea Bisericiica Mireasla lui Hristos.Astfelplanulprofetical lui Dumnezeuin condiliile
legdmintelorcu Israelula fost pus pentruo vremedeopartepdni in vremeacdnd Dumnezeuigi va
strdngeBisericaSa.ApostolulPavela primit descoperirea minunatlcf, perioadaBisericiise va incheia
gi
cu rdpireaBisericii dupdacesteveniment planullui Dumnezeu cu privirela Israelva incepedin nou.
Dupi acesteveniment preocupirilelui Dumnezeu cu privirela Israelvor incepedin nou cu o perioadd
de timp cunoscutlin ScripturicaZiua Domnului.Aceastaesteo zi biblici careincepecu o noaptea
judec[fii gi se sfhrgegte cu o zi a binecuvAntlrii.$i Danielgi carteaApocalipsaarati cd noapteava dura
gapteani qi ziua binecuvdntatia impdrl{ieiva durao mie de ani,dupdcaretofi vr[jmagii vor fi zdrobili
qi va incepeimpirdfiavegnici.in carteaApocalipsa capitoleleI la 3 vremeaBisericiivorbegte despre
epistoleleDomnului cdtre cele qaptebiserici.Bisericaestemenfionatdde noudsprezece ori in acest
pasajgi Israelulnumaide trei ori gi atunciin sensnegativ.Oricum,in timpul celor gapteani de noapte
din Ziua Domnului,careesteperioadanecazuluicel niare,vezi Apocalipsacapitolele4la 18,existd
douzecigi r;asede referirila Israel,dar nici o singurdreferirela Bisericd.Apoi din capitolele19la22
cdndHristosseintoarcepeplaneyaP5m6nt.zdrobegte satanocra{ia gi iqi ageazd impdrifia,nu existi nici
referirela Israelgi gasereferiri la Bisericd.Chestiuneaimportanticaretrebuieobservatiacumestecd
Dumnezeunu se ocupd de Israel in aceastl perioaddca natiunealeasdexcepfie{bcdndpistrarea
poporuluievreuca identitatena{ionaliseparatipentruca legdmintelepe carele-a f6cut cu Israelulsi
poati fi indeplinitein celedin urm5.NumaidupdrIpireaBisericiiDumnezeu va incepesi seocupedin
noude Israel.
Cu aceastischil[ importantlin minte,ne intoarcemla Epistolacitre Evrei.

t4