CASA CENTRAL# A PIONIERILOR $I” SOIMIE IN SPRWINUL = & ACTIVITATILOR TEHNICO STIINTIFICE VOL 3TERMOSTAT DUBLU PENTRU ACVARIL Acest montaj vine in sprijinul cercurilor de biologie si al pionierilor care posedi doua sau mai multe acvarii cu pesti tropicali, Se stie ci in aceste acvarii apa trebuie si aibi o temperaturi constant cuprinsi intre 18—32°C, functic de speciile de pesti din ele. Unul din termostate ar putea mentine temperatura constant& in acvariile cu pesti, iar al doilea in acvariul destinat eclozirii icrelor, in care de obicei este necesari o temperaturi mai ridicati. Montajul contine un alimentator cu tensiune continua stabilizati, necesar ambelor termostate. Trenzistorul T1 lucreazi ca amplificator de c.c. In baza Iui se afl sonda de temperatura, formati din 4 termistoare de 62 ohmi, legate in serie. Variatiile de temperaturi produc variafii ale rezistenei termistoarelor, deci variatii ale tensiunii BE la Tl. Aceste variatii sint amplificate de acest tranzistor si transmise in baza lui T2, care impreun’ cu T3 formeaz’ un trigger Schmidt. in colectorul tranzistorului T3 se afli un releu, care va actiona Ia pragul reglat prin potentiometrul de 5 K. Circuitul imprimat realizat conform schemei prezentate aici, impreuna cu piesele montate pe el, s-a introdus intr-o cutie executati din masa plastica, pe care am fixat potentiometrii, LED-urile, prizcle pentru incilzitoare gi mufele prin care se face legitura cu sondele. Pentru realizarea sondei, am intr dus inti-o eprubeta cele 4 termistoare legate in serie, iar de la cele dow’ termi- pale rimase libere am scos dou conductoare, dupa care am astupat eprubeta cu vati si clei. Cu valorile din schemi se pot regla temperaturi cuprinse intre 15—35°C, cu o precizie suficienti. Casa Pionierilor si Soimilor Patriei LugojTRANSFORMATOR2u1d [osu T —_—o 6€l0e {rl wae, a prune PIT fooy| srfo0t| 1 om ae 1022 wa5r) wor | re st Wo a mm sy , Heh 65Generatorul de curent constant confine tranzistorul T, (de tipul BC 171), curentul prin tranzistor fiind determinat de expresia: Iz, + UD, — UBET, 1 cr, — UatUD:—UBET; Re + Sa mentat de la stabilizatorul parametric R,~Dz,, care stabilizeazi tensiunea redresati gi filtrati de puntea P, si respectiv filtrul P,; C, Ry Cy. Elementul de control serie confine dubletul T,, T, si este comandat de amplificatorul diferential. Tensiunea de refering reglabil’ care se aplici pe baza tranzistorului T, din amplificatorul diferential se obtine cu ajutorul potengiometrului S,, prin care circuld curentul constant I,, generat de un al doilea generator de curent constant realizat cu tranzistorul ‘T, si dioda zener Dz. In acest fel putem obfine la iesire o tensiune reglabila de la 0O—15 V, cu ajutorul potentiometrului $,. Limitarea curentului se face cu ajutorul tranzistorului T,. Polarizarea bazei se face cu ajutorul tensiunii culeasi de pe rezistorul R, prin care circuli curentul de sarcini. fn momentul in care tensiunea de pe rezistorul Ry depigeste o anumiti valoare, deschide tranzistorul T,, care acfioneazi asupra elementului de control serie, in sensul miscArii curentului de sarcina. Pragul la care se deschide tranzistorul T, este fixat de potentiometrul $,, permitindu-se reglarea curentului limitat. _ Odata stabilit pragul de limitare a curentului, indiferent de variatiile rezistentei de sarcind, curentul prin aceasta nu va putea depisi valoarea stabil _ Spre exemplu, daci rezistenta de sarcin’ ar avea tendinfa sciderii in continuare, tranzistorul T, se satureazd si mai mult, micsorind in continuare tensiunea la iesire (pe rezistenta de sarcin&), in sensul pastririi curentului prin acesta constant. = const. Circuitul bazei lui T; este ali- Ing. GHEORGHE POPOVICI Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Jasi APARAT PENTRU CONTROLUL STARII DE VEGHE Aparatul poate fi utilizat in controlul functionarii diversclor instalatii unde este necesar ca omul sa intervind in anumite momente, bine precizate. Cu acest aparat se poate actiona asupra stérii de veghe a omului obtinindu-se atit un control permanent al prezentei. utile a personalului de lucru, cit si o siguranté in buna desfasurare a activitatii respective. Aparatul reprezinti un avertizor sonor si vizual care intra in functiune automat, la diverse intervale de timp, si care nu se opreste decit in momentul in care cel avertizat apasi pe un buton cu indicafia START”, dispozitivul semnalind din nou dupa intervalul de timp pentru care a fost reglat. El se com- pune dintr-o baza de timp, un circuit de comutatie si un bloc pentru avertizare sonora si vizuala. 24La actionarea butonului ,START”, baza de timp intra in functiune si, dup un interval oarecare (care poate fi reglat brut si fin prin intermediul ‘unui comutator, respectiv potentiometrul aflat pe panou), determina ca circuitul de comutatie alcatuit din tranzistorii BC 171 C si 2xBC 251 si comande actio- narea releului, care comanda la rindul sau intrerea in functiune a sistemului de avertizare sonora gi vizuali. S-a folosit un releu pentru efectuarea acestei operatii, intrucit ne-am gindit si extindem posibilitétile de utilizare ale apara- tului si in alte scopuri si anume la pornirca $i oprirea temporizata a unor dispo- zitive cu actionare electric’. In acest scop, pe panoul aparatului a fost preva- zuti o mufa care este in legitura cu contactele releului. Blocul de avertizare sonora si vizuala consta din doua circuite basculante astabile, Un circuit ba: lant astabil cu frecventa mici, realizat cu tranzistorii T,, T,, comanda prin intermediul unui circuit de integrare realizat cu R = 4K7 si condensatorul de 100 pF, circuitul basculant astabil realizat cu tranzistorii T,, T,, care are 0 frecventa in domeniul audio. Tranzistorul T, are rol de amplificator de audio- frecventa si, prin intermediul transformatorului, alimenteazi difuzorul, Tran- zistorul T, comanda functionarca becului cu o frecvenfé egal cu frecventa primului circuit basculant astabil. Alimentarea aparatului se face de la tensi-~ unea de 220 V, prin intermediul unui transformater, tensiunea din secundarul transformatorului fiind redresati cu o punte redresoare $i filtrat cu un con- densator de 2200 2F. Aparatul astfel realizat permite avertizaree_personalului, deci mentinerea stdrii de veghe a acestuia la intervale de minim. un minut si maxim 30 minute. Modul de lucru ai aparatului este foarte simplu: se conec- teaza la retea si din comutatorul si potentiometrul de pe panou se regleazi intervalul de timp corespunzitor, Atunci cind se utilizeazi aparatul pentru comanda unor dispozitive cu actionare electric& si nu este necesari o avertizare sonord a procesului de temporizare, se trece al doilea comutator de pe panou din pozitia A in pozitia B. ANITA MARIA Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Jasi SIRENA AVERTIZOARE Montajul reprezinta o siren’ avertizoare realizati cu un circuit integrat CDB 400 si 2 tranzistoare montate in legituri Darllingtton. Din primele 2 porfi (1, 2) ale C. I. se realizeazd un circuit basculant astabil C.B.A. cu 0 con- stanté de timp mare, datorati capacititii celor 2 condensatoare electrolitice. La fel si din urmitoarele 2 porti, realizim 1 circuit basculant astabil, dar cu o constant de timp mai mica. Cuplarea celor doua circuite basculante se realizeazi printr-o rezistenfa. Verificarea montajului se face pe etape. Controlim cu © casci de 2000 2 functionarea primului C.B.A., care se observa prin producerea de pocnituri prin casci la un interval de timp constant. Dac dorim si modificim intervalul de timp, intervenim asupra valorilor rezistenfelor R, si R, sau asupra capaci- tigilor. Al doilea C.B.A. functioncazi daca se aude in casci un sunet prelung. Sunetul de siren se poate asculta in casci, inaintea etajului final, iar apoi in 23gee] wa? 23 wer YY & T ~difuzor dupa etajul final. Tensiunea stabilizata de 5 V este asigurata de dioda Zener, pentru C.I. Principiul de funcyionare: realizat corect si cu piese bune, funcyioneazi de la inceput. Tonul generat de al doilea C.B.A. este intrerupt in ritmul de luctu al primului C.B.A., cind vom avea acele sunete crescitoare si descres- citoare a clror durati depind de valoarea lui Cy. Ultimele 2 tranzistoare asiguri amplificarea semnalului prin difuzorul de 3 W si 4.Q. Se pot utiliza difuzoare de 4-8 Q. DOROS VASILE SI LIBOTEAN VASILE Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Baia Mare DISPOZITIV PENTRU SINCRONIZAREA PROIECTILOR DIAPOZITIVELOR CU MAGNETOFONUL SI PICUPUL Atunci cind avem nevoie de comentarii la proiectia unor cicluri de diapo- zitive, trebuie si sincronizim si cu comentariul ce se afli inregistrat pe un magnetofon sau un casetofon. In cele ce urmeazi, vom da descrierea unui astfel de dispozitiv, care poste face sincronizarea intre banda si diaproiector in cazul celui mai simplu echipament de inregistrare (magnetofon mono, casetofon). Inregistrarea programului sonor si a semnalelor de sincronizare se face pe aceeasi pisti. Semnalul de sincronizare, avind o frecventa de 150 Hz, este separat de pro- gramul sonor prin filtrare. Tot prin filtrare se elimina din programul sonor frecvenfele inferioare valorii de 180 Hz, astfel si nu apara comenzi nedorite asupra aparatului de proiectie. Inregistrarea sonora se poate face de la doua surse primare, un picup si un microfon, cu ajutorul montajului nostru. Semanalele primare se mixeazi cu P, si P,, semnalul comun find obyinut dupa tranzistorul T,, in pozitia ,INREGISTRARE”. Se realizeazi_ ampli- ficarea si filtrarea semnalului sonor, frecventele sub 180 Hz fiind anulate. La redare, circuitul lucreazi invers. Toate frecventele peste 180 Hz fiind anulate, semnalele de sincronizare vor putea fi culese in mod distinct. Montajul de mixare-amplificare-filtrare este alimentat cu tensiunea de 12 V de la un re- dresor stabilizat. Toate tranzistoarele sint de tipul npn cu siliciu. Se poate folosi orice tranzistor de mica putere (150—200 mW), avind U.C.E. mai mare de 15 V. In punctul A al schemei se introduce impulsul de 150 Hz de la un generator. GHERGHISAN GHEORGHE Casa Pionierilor $i Soimilor Patriei Craiova 25A PavazsiSzun! 26TERMO — TEST Aparatul este destinat verificirii incalzirii tranzistoarelor din montajele experimentale. Cu ajutorul siu se poate depista rapid o greseala din montaj, care determina incilzirea excesiva sau peste normal a tranzistoarelor montate, avind posibilitatea si vedem si si auzim semnalul de avertizare, precum gi care tranzistor anume suport supraincalzirea. Dac& asupra tranzistoarelor din montajele experimentate instituim un astfel de control, atunci sint excluse pierderile, prin distrugerea acestora. Ra- Pportat la numarul mare de eievi din cercurile electronice economia realizatd este insemnati. Aparatul se compune din mai multe parti distincte: Senzorul, format din jonctiunea EC a wnui tranzistor anume_testat astfel: i se masoard rezistenta jonctiunii EC cu polarizarea directa si inversd a emiterului, apoi se testeaza sensibilitatea la caldura, stringindu-I intre degete. Se refin acele tranzistoare la care variatia rezistentei jonctiunii EC este cea mai mare. Aceste tranzistoare se monteaz apoi pe radiatoare din tabi de cupru subtire (0,2 mm), Jasind radiatorul mai lung in afara tranzistorului cu 1,5 cm, Joc in care se va introduce tranzistorul testat din montaje. Radiatorul are rol de a culege informatii asupra acestui tranzistor testat sia le transmite prin conductie tranzistorului sond&, cdruia o sd-i varieze rezistenya jonctivnii in functie de informatia primiti, transmitind apoi aceasta informafie mai departe la amplificator. Amplificatorul, confine un montaj Darlingtton. Baza primului tranzistor este polarizati variat, in functie de rezistenga EC a tranzistorului soni. Din potentiometrul de 1 M se regleazd sensibilitatea montajului. Sint necesare atitea amplificatoare, cite sonde dorim si facem pentru testare simultand si tot atitea sonde cu radiator. Semnalul detectat este apoi trimis la un generator de sunet. Circuitul basculant astabil, are un pol al alimentarii legat in comun cu amplificatorul, iar celalalt pol il primeste detectat de pe colectorul ultimului tranzistor al amplificatorului. Montarea diodei ca polaritate se face in functie de tipul twanzistoarelor folosite (pnp sau npn). Modul de functionare Se alimenteaza testerul si, pe rind, fiecare canal se testeaza incdlzindu-l cu mina pina cind incepe s Iumineze locul de la amplificator si se aude scm- nalul generatorului. Din potentiometru se fixeazd la ce temperatura anume incepe s& intre in functiune. Se introduc apoi radiatoarele sondelor pe tran- zistoarele pe care dorim si le testim. Sondele se leagi de amplificatoare prin conductori suficient de Iungi si flexibili. Se alimenteazi montejul si se lesd totul citeva clipe. Daca se aprinde becul si se aude sunetul, atunci stim care tranzistor anume este suprasolicitat $i vom cauta cauza. VASILE DOROS VASILE LIBOTEAN Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Baia Mare 2715.2 EFD a 1M 10 ©UNDAMETRU Acest instrument, alta data numit grid-dip metru si realizat cu tuburi, este un instrument de misura simplu, care serveste 1a misurarea frecventei de rezonanja a circuitelor oscilante. Practic, el contine un oscilator acordabil, completat cu un indicator al amplitudinii oscilatiilor, realizat de 0 manier& care s& permit cuplajul inductiv intre bobina undametrului si circuitul oscilant testat. Din acest motiv, bobina instrumentului iese afari din caseta acestuia, dind astfel si posibilitatea schim- BC 108 BC 179 3x BC 170 IR 470.0. 3xEFO 106 cB 47)n INGAAS R41 10a 2x BF 181 29birii ei pentru a acoperi o gama mai largi de frecvente. Ca indicator, se poate utiliza un microampermetru, caz in care operatorul trebuie si-si distribuie atentia intre scala microampermetrului $i circuitul verificat, sau 0 casci tele- fonici montati direct pe circuitul undametrului si care produce un ton ale cirui variatii vor fi mult mai lesne percepute cu urechea, Dac se lucreazi intr-un mediu zgomotos, se poate utiliza o casci miniatura de la aparatele de radio tranzistorizate. Frecventa oscilatorului se modificl prin rotirea condensatorului variabil, pe al cirui rotor se monteazi o scali, calibrati in unititi de frecventi. Gamele de frecvengi sc modifici schimbind bobinele, astfel incit cu sase bobine se poate acoperi domeniul intze 1 si cca. 200 MHz. Dac& se Iucreazi atent si se realizeaz un circuit imprimet cu cepacitati parazite mici, se poate depasi usor aceasta limita | Baterie 1,5V¥ TipR-6-P 30Sensibilitatea indicatorului se regleazi cu ajutorul unui potentiometru. Pentru misurare, se apropie bobina undametrului de circuitul oscilant testat, pentru a realiza un cuplaj suficient, apoi se roteste condensatorul variabil lent pin’ se observ’ o modificare bruscd a indicatorului, in cazul nostru o modificare a iniltimii sunetului in casci. Aceast% pozitie corespunde pe scali frecventei de rezonanti a circuitului oscilant testat si se datoreste faptului ci circuitul oscilant testat absoarbe la rezonanya energie din bobina undametrului, ingreunind astfel functionarea acestuia. Precizia de citire a indicatiilor pe scala este, de reguli, mai slabi de 1%. Undametrele se pot utiliza si pentru alte misuritori. De exemplu, daci se decupleaz alimentarea oscilatorului, se poate misura frecventa unui gene- rator in functiune; Ja functionarea normala poate fi folosit si ca_generator, putind fi receptionat cu ajutorul aparatului de radio sau TV, faptul fiind usurat de un mic procent de modulatie AM si FM aplicat circuitului oscilant prin Ry». Cu toati simplitatea sa, undametrul este un instrument de misuri cu foarte multe utiliziri, cea ce-I face foarte ciutat, mai ales de citre radioama- torii incepitori, pentru care construirea unor instrumente de misuri speciali- zate constituie inci 0 problemi. Pe scurt despre functionare: oscilatorul de inalt& frecventé functioneaz in dow puncte, acesta constituind un avantaj prin simplitatea si robustetea bobinelor. Amplitudinea oscilatiilor de inalti frecventi se detecteazi cu dio- dele Ds si D4, dupi care se amplifici. Punctul de lucru al amplificatorului se regleazi cu ajutorul potentiometrului semireglabil R, si se stabilizeazi cu aju- torul diodelor D, si D;. Dioda cu siliciu D, compenseazi in acelasi timp depen- denta de temperaturi. UBE a primului tranzistor al amplificatorului T;. Prin tensiunea continua din colectorul tranzistorului T,, se comanda frecventa oscilatorului a AF, realizat cu tranzistoarele T, si T;. Rezistenga Ry micso- reazi impedanta cistii utilizate, deci pentru anumite tipuri de citi ea poate sii lipseasc din circuit. Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Lupeni ECONOMIZOR DE APA Dispozitivul electronic destinat deschiderii si inchiderii automate a robi- netului (,,robinet electronic”) se poate realiza prin mai multe sisteme. Noi |-am experimentat si am ajuns la concluzia ci sistemul CUPLOR-OPTO ELEC- TRONIC este cel mai rentabil. Prin realizarea si echiparea pe scar largi a robinetelor cu acest dispozitiv electronic, dupi calcule estimative, numai la barbierit se pot economisi aproximativ 3 mulicane mc. apd potabilé anual (in cazul in care considerim c& un birbat se birbiereste de 2 ori pe siptimin’), ceea ce inseamn 900 de M.W. curent electric economisit in schimbul de 3 K.W. cu care s-ar alimenta aceste robinete. Avantajele robinetului electronic nu constau exclusiv in probleme eco- nomice gi este lesne de inteles ci mu in ultimul rind in cele igenice. Robinetul electronic este construit cu piese indigene, dupi o schema proprie, si se poate adapta la orice robinet sau adpitor. Prequl de cost nu depi- geste 150 de lei. 3402H ININYOZINONOII ¥ VIINONLI313 VW3HIS BW Paa PAleA O8L IVLL Sona Jtt asModul de functionare: in esenti schema se compune dintr-un sesizor opto-electronic, format dintr-o foto-diodi din seria Rol gsi 0 sursi luminoas& focalizaté pe o fotodioda. Ansamblul se monteaza de o parte si de alta a chiu- vetei, astfel ca circuitul de lumina dintre sursa de lumini si foto-dioda si se inchid’ deasupra chiuvetei si imediat lingd firul de ap& care urmeaz si curg& din robinet. Foto-dioda polarizeazi baza tranzistorului T, (AC-180), al c&rui colector polarizeaz4 baza tranzistorului T, (AC-180), al cui colector la rindul lui polarizeazi baza tranzistorului de putere T, (BD-140), in al c&rui colector se afla un microreleu, la al carui contact este legat ventilul electric. Poate funciona automat si. manual. ESZENYI IULIU SZASZ TIBERIU Casa Piomierilor si Soimilor Patriet Gherla DISPOZITIV COMPLEX PENTRU CERCURILE DE RADIOELECTRONICA Este cunoscut faptul ci in ultimii ani cercurile de radio-electronicd se bucura de o popularitate tot mai mare in rindurile elevilor, acestia solicitind infiintarea lor aproape in toate scolile generale. Pe de altd parte insi, buna des- fasurare a activititii unui astfel de cerc este condifionaté de existenga unui minim de piese radio si de aparate de masura si control. Intrucit aparatele universale de misur cu ac indicator sint scumpe, grew de procurat si nu satisfac in totalitate cerinfele practice ivite in activitatea cer- cului, am conceput un aparat complex cu functii multiple, care satisface pe deplin necesititile ivite in cursul activitatii cercului de radio-electronici completind cu succes aparatele cu ac indicator existente in dotarea trusei de gimnaziu {ampermetru-voltmetru). Piesele relative pufine la numar si ugor de procurat din magazinele de specialitate (toate produse de LLP.R.S. Bineasa), recomandi construirea acestuia in cadrul actiunilor de autodotare a cabinetelor si laboratoarelor scolare. Func- fille pe care le poate indepiini acest dispozitiv sint urmitoarele: —alimentator de curent continuu, cu tensiune reglabilé (0—12 V) cu protectie electronic la scurt-circuit (modulul A); — generator de semnale, cu f 100 Hz (modulul G), util in depanarea amplificatoarelor, aparatelor de radio etc.; — multitester (modulul M) — utilizat la verificarea ,,in mare” a tuturor pieselor folosite in radio-electronicd: rezistoare, bobine, condensatoare pola~ rizate si nepolarizate, diode, tranzistoare etc.); — amplificator de radio-frecvenfi + etajul detector (modulul A.R.F.), de unde se poate culege prin intermediul unei mufe un semnal modulat (sem- 33A a eo t2ov ‘of b2 hs oh 05 06 07 080 1 ote — — = 1 mai Gace P7424, i OS IP) t O -- +tA} —sahilsogs——- -w 1nalul emis de un post de radio), ce poat frecventd, in scopul verificarii functiona amplificarea semnalului ; — amplificator de joasa frecventé (modulul A.J.F.), util in scopul ampli- ficirii unor semnale slabe, obtinute de exemplu din radioreceptoarele construite in cadrul cercului; fi aplicat unui amplificator de joasé ii acestuia sau pur si simplu pentru — radio-receptor, realizat prin unirea celor dowd etaje anterior prezen- tate (A.R.F. + A.J.F.), acordat pe gama de unde medii; —tiristormetru (modulul T), util in verificarea rapidi a tiristoarelor si in determinarca cu aproximatie a sensibilititii'tiristorului, privitor la marimea curentului de poarti necesar amorsirii; —betametru (modulul 8), necesar determinarii factorului de ampli- ficare ® al tranzistoarelor pnp si npn. Schema bloc a aparatului este prezentata in fig. 1. iar aspectul frontal al carcasei, in fig. 2. Cu ajutorul unei claviaturi tip. ,.Neptun” (5 clapete), se poate alege, pe rind, punerea in functiune a unuia din modulele notate cu G, M, T si 8. Alimentatorul intra in functiune prin simpla introducere a figei in priz (fapt indicat prin aprinderea slab’ a becului B, de pe panoul frontal), asigurind si alimentarea celorlalte module. Radioreceptorul poate fi pus in funcgiune actio- nind intrerupatorul I (potentiometru cu-intrerupiitor), montat in partea late- rali dreaptd a carcasei, alaturat gisindu-se si butonul de acord. Prin apasarea clapetei IIT, semnalul din modulul A.R.F. este impiedicat si ajungi in modulul A..F, deci radioreceptorul nu va mai functiona, in schimb putem utiliza in mod separat cele dou’ module (dup& cum am ardtat mai sus), folosind cele doug mufe de pe panoul frontal, notate S.M. (semnal modulat) si A.A.F. (emplificator audio frecvenfa). Pe panoul frontal se maj aflé cinci borne. Cele din dreapta notate cu (-+) respectiv (—) servesc la obtinerea curentului continun dat de alimentator, mirimea tensiunii fiind stabiliti din potentiometrul liniar (dreapta sus). La bornele notate cu (K) respectiv (A) se leaga catodul si anodul tiristorului supus verific&rii, iar 1a borna notatd cu (S) si (P) se leaga poarta tiristorului, cind este apisati clapeta IV, si tot de la ea se extrage semnalul dat de modulul (G), cind este apisati clapeta I. Modul de legare al modulelor Ja ploturile claviaturii este simplu. Spre exemplificare, voi prezenta legarea modulului G la comutatorul I al clavia~ turii, restul modulelor legindu-se in mod aseminiitor.j Se observa ci in pozitie normala (clapeta neapasat&), circuitul de alimen- tare al modulului este intrerugt intre ploturile 2 i 3. De asemenea, borna (S) nu este cuplatd la generatorul de semnal (contact intrerupt intre ploturile 2' si 3’), deci putind fi utilizatd, de exemplu, ca born’ de poartd pentru tiris- tormetru. Apisind clapeta I, se stabilesc contactele 2—3 si 2’—3', generatorul de semnal intra in functiune si semnalul furnizat poate fi extras de la borna (S). 35In continuare, vom prezenta pe scurt fiecare modul. Modulul (A), al cérui schemd’electronica este prezentati in fig. 3, repre~ zint& un alimentator cu tensiune reglabila, stabilizat si protejat la scurtcircuit. Protectia este realizat& cu ajutorul unui tiristor. Curentul la care intra in func- tiune protectia eletronica poate fi modificat actionind asupra rezistentei de 5 Q gi asupra celei de 510. Cu valorile din schemi, la tensiunea maximi FIG. 2 36de 12 V, protectia intri in funcfiune cind curentul depiseste 1 A. In momentul depisirii acestei valori, tiristorul se deschide si becul B,, care pind fn acest moment lumina slab, acum se aprinde puternic, indicind depasirea curentului < e & a 5 z 4x IN 4007 37prestabilit de noi. Presupunind ci scurtcircuitul a fost inliturat, pentru a repune alimentatorul in functiune, trebuie apisat intrerupitorul K,. Acesta este realizat din 2 lamele elastice aflate in contact, ce pot fi separate cu ajutorul unui buton plasat in partca laterala sting a carcasei. Valoarea tensiunii se stabileste din potentiometrul de 1 K Modulul (G), prezentat in fig. 4, reprezinti un generator de semnale dreptunghiulare, al cSrui frecventi de oscilatie poate fi modificatd actionind asupra condensatorului de 68 nF. Legarea circuitului integrat la claviaturd se face conform schemei cu cifre romane, notindu-se nr. comutatorului clavia~ turii, iar cu cifre arabe nr. plotului de la comutatorul respectjv. Se va avea grij ca inainte de-a apisa clapeta I, tensiunea alimentatorului sf fie fixat la 5 V, pentru a nu se distruge integratul. - Modulul (M), fig. 5, reprezint un amplificator de curent continuy, realizat din 2 tranzistoare in montaj Darllingtton, cu ajutorul ciruia se pot verifica majoritatea pieselor utilizate in radio-clectronic’. MODUL .G" 38MODUL ,M” Indicafia ,,bun sau defect” este dati de becul (B) din schema bloc (4g. 1), montat pe partea superioarii a carcasei aparatului. Becul se leagi la plovile 3’ si 6’ ale comutatorului II. Piesa de verificat se leagi Ia bornele (A) si (K). Presupunind c-am legat o7diodi bund cu anodul ei la borna A si catodul la borna K, becul trebuie si lumineze normal. Montind dioda invers, cu anodul la borna (K) si catodul la borna (A), becul nu va lumina. In mod aseminitor se verifict si celelalte piese. Modulele (A.R.F.) si (A.J-F.), fig. 6, reprezinta de fapt un radioreceptor cu amplificare directa cu 7 tranzistoare, avind posibilitatea de-a folosi separat cele doud etaje ale radioreceptorului, sau cuplate intre ele. Pentru a obtine 0 auditie mai puternic, s-au folosit 2 difuzoare legate in paralel. Bobinele Ly si Lz, infigurate pe acceagi bari de feriti, contin 120 sp. @ 0,22 si respectiv 5—15 sp. 2 0.22 mm. Modulul (T), fig. 7, se utilizeazi astfel: se leaga tiristorul de verificat la cele 3 borne A, K, si P (anod, catod $i poarta) gi se roteste potentiometrul de 2,5 K complet spre dreapta (rezistenti minim’). Se apasi apoi scurt pe intrerupitorul K,, Dac becul rimine aprins, inseamni ci tiristorul este bun. 39AVV inpow ; wd pou 7 “wieroy eze 143 L153 *€ NOM MOgIaY €40147 wore itului de amorsare. miérimea curent cind becul nu se mai aprinde, putem deduce sensibilitatea tiristorului privi- Marind apoi rezistenfa potentiometrului, inseriati cu poarta tiristorului pina toare la 40Potentiometrul este montat pe panoul frontal al carcasei (notat cu T). Jntrerupatorul K, este format gi el din 2 lamele elastice, care nu se ating. Cu ajutorul unui buton situat alaturi de cel al alimentatorului (K,), lamelele pot fi apropiate pina la atingere. Modulul (B), fig. 8, indici factorul de amplificare al tranzistoarelor pnp sau npn, prin citirea indicatiilor date de un miliampermetru de 50 mA, legat la bornele notate cu (-+) si (—), situate pe partea laterala (dreapti), a carcasei aparatului. Cu ajutorul unui comutator K,, se selectioneazi modul de lucru al betametrului (pt. tranzistoare pnp sau npn). Dupa realizarea modulului, se fac urmitoarele reglaje: se conecteazi un microampermetru in punctele 8,—E, si se actioneazi potentiometrul P, pind cind se misoar4 100 wA. Apoi se leagi microampermetrul intre punctele B.—Es $i se actioneaz4 potentiometrul P, pin se masoari tot 100 yA. In acest fel 1 mA indicat de miliampermetrul de 50 mA corespunde unui factor de amplificare in curcnt 8 = 10, Ca socluri pentru cele doua tipuri de tranzistoare am folosit virfurile metalice de la minele de pix. 4Tensiunile de lucru ale fiecdrui modul sint urmatoarele: modulele G, M si T = 5 V; modulele A.R.F., A.J.F. si B = 9 V. Prof. DORIN SITARU Scoala gen. nr. 4 Deva 42ADAPTOR ,,LESLEY” Pentru a obtine unele efecte spatiale, se pot utiliza unele difuzoare de constructie speciala, tip ,,Lesley”. De reguli, asemenea difuzoare, pe linga faptul cd sint costisitoare si greu de procurat, au o constructie complicatd, ele fiind rotative. Ele mai prezinta si dezavantajul c4 din punct de vedere mecanic sint predispuse la defectiuni si nu totdeauna sint silentioase. Se poate obtine in schimb ,,efectul de plimbare al sunetelor” si pe cale electronic&, cu ajutorul adaptorului prezentat in continuare, care se ataseazi la un amplificator stereo. Analizind schema de principiu, se poate observa ci semnalul mono- fonic se aplicé la intrarea comuna a doud preamplificatoare identice. Oscila- torul de joasa frecvent, construit cu tranzistorul T., are frecventa variabila cu ajutorul potentiometrului de 500 kohmi, Din emitorul si colectorul tranzis- torului defazor T, se culeg impulsuri defazate, care se aplic prin potentio- metrele de 100 kohmi la bazele tranzistoarelor T, si T;, acestea modificind in contratimp si periodic nivelul amplificirii tranzistoarelor T,, respectiv T,. Tranzistoarele T' si T, functioneazi ca repetor pe emitor, de unde se culege semnalul spre a fi introdus in amplificatorul stereo. Cu ajutorul potentiometrelor semireglabile de 1 M se stabileste regimul corect de functionare ale tranzistoarelor T, si Ts, iar cu potentiometrele de 100 K se poate doza dupa preferinti intensitatea efectului spatial. Alimentarea adaptorului se poate face de la o sursi separati, de 16—24 volti, sau chiar de Ja sursa amplificatorului stereo, consumul fiind redus, de cca, 50-60 mA. Utilizind adaptorul prezentat, ascultarea discurilor $i inregistrarilor mono- fonice va deveni mai plicuti, insotité de efectul spatial. RUSU POMPEI Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Aiud 43Pydeap yeved aise - 9 buys” yeues auisar = 5 OLvIG HFG ‘Lovae = BL (24199 ‘gov 9a) eu 98 ‘G0K9G: = ® le wosr| | 4005 ONG »ARTSAT’ YOLaVOYDISPOZITIV DE SUPRAVEGHERE A IZOLATIEI INSTALATIILOR ELECTRICE IN SUBTERAN Dispozitivul este destinat pentru protectia retelelor electrice, precum si a personalului care lucreaz in jurul utilajelor, care in mod accidental pot ajunge sub tensjune. Ca material didactic poate fi folosit ca o aplicatie a circuitului logic ,,Si”. Principiul de functionare: Din schema de principiu se observa ch avem un circuit logic ,,Si” cu trei intrari. Cele trei intrari controleaza rezistenta de izolatie a refelei trifazate. Daci dintr-un motiv oarecare, una din faze se pune la masa sau se intre- rupe, pe una din intriri semnalul dispare si, conform principiului de functio- nare a circuitului logic ,,Si”, semnalul de iesire devine ,,0”. O consecinta a acestui fapt este disparitia polarizirii tanzistorului T4. Tranzistorul T4 se blo- cheazi, declansind releul RLI, Releul RLI, prin contactul lui, va decupla ntregul sistem de alimentare cu energie electric si, totodat, va da un semnal acustic sau optic, sau ambele semnale de alarm’ dup’ dorinti. La ridicarea deranjamentului, comenzile revin in mod automat in starea initial’. Modul de lucru: Bornele de iesire pentru refeaua controlata se leagi la cele trei faze. Carcasa aparatului se leagi la borna de impimintare. Se conec- teazi aparatul a prizi cu o tensiune de 220 V, independent de reteaua con- trolati. In caz de defectiune, aparatul di un semnal optic care va fi afisat pe panoul frontal. FUNARU GHEORGHE Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Oravita1083APARAT MEDICAL PORTABIL PENTRU IONIZARI, GALVANIZARI $I CURENTI DIADINAMICI Aparatul contine doui redresoare, de medie (80 V) si mica tensiune (12 V), care furnizeazi curent continuu necesar ionizirilor, galvanizirilor si elimentarii inversorului electronic. Redresarea se realizeazi cu ajutorul diodelor 1N4007. Inversorul de polaritate este electronic (nu mecanic ca la aparatele statice), avind in componenti 5 tranzistoare de tipul AC 180—AC 181. Pe panoul frontal al aparatului se gisesc urmétoarele componente: miliampermetru, trei potentiometre, 3 comutatoare si butonul pornit-oprit. Din potentiometrul aflat sub instrumentul de misurd se regleazi intensitatea curentului intre O—40 mA, care se aplict bolnavului prin intermediul celor 2 electrozi din folie de plumb 0,3—0,5 mm. Electrozii se aplicd totdeauna prin intermediul unui strat hidrofil imbibat cu ap sau cu o solutie medicamentoas’. Pe cadranul instrumentului de misuri se citeste intensitatea curentului aplicat. Cele trei comutatoare corespund celor 3 pozitii de lucru si anume: mono- alternani, dubld alternang4, filtrat si bifiltrat. Celelalte 2 potentiometre servesc la reglarea timpului de inversare a sensului curentului electric aplicat. Ele sint parte constituanti a inversorului electronic care este un dublu releu de timp electronic, cu posibilitate de variere a timpului de actionare cuprins intre 5 sec.— 20 min., cu reglaj continuu. Aplicarea curentului continu, fard inversare de sens, ionizare si galva- nizare este foarte des utilizati in electroterapie, datorita efectelor sale anal- gezice, sedative, vasomotorice $i trofice. Pentru ionizari si galvaniziri, aparatul se poate folosi in urmitoarele afectiuni. a) Afectiuni ale sistemului nervos: nevralgii si nevrite periferice, ple- xalgii cervico-brahiale, nevralgie trigeminala, nevralgia dentard si nevralgia occipitalf a nervului lui Arnold. b) Afectiuni ale aparatului locomotor: micalgii $i neuromialgii cu Joca- liziri diferite, traumatisme, entorse, edeme posttraumatice, algodistrofii, sechele postoperatorii, etc. 1. INVERSOR DE POLARITATE.4x 1N4ooF 200p/3For DU3LA A 2. REORESORUL DE MEDIE TENSIUNE. ©) Afectiuni ale aparatului cardio-vascular: tulburari circulatorii_ peri- ferice, flebite in faza subacut si cronic’, tromboflebite cronice ale membrelor inferioare. d)PAlte afectiuni: tratarea hipertiroidismului si a bolii lui Basedow. Jn terapia cu curengi diadinamici se folosesc impulsuri obtinute prin redresarea $i filtrarea unei tensiuni alternative (80 V--160 V), utilizindu-se i inversorul de polaritate. Folosirea curentilor diadinamici este indicata in afectiuni ale aparatului locomotor si anume: a) Leziuni traumatice, entorse, luxagii, traumatisme musculo-ligamen- tare, redori articulare, anchiloze dupa imobilizari pentru fracturi. b) Afectiuni reumatice: mialgii, nevralgii, lumbago, lombosciaticd, apicondilite, periartritd scapulo-humerali, zona zoster tendinite, bursite, celu- lite, spondiloze, artroze. c) Sindrome vasculare: tulburiri circulatorii periferice, boala lui Rey- naud, acvocianoza, artritd obliterantd, varice. d) Sindrome neurovegetative: simpatologia facial sau cu alte localizari, epigastralcia, migrene, etc. Aparatul se impune prin faptul ci este portabil, deci se poate folosi la patul oricrui bolnav, fari a fi necesaré deplasarca acestuia din urma; este foarte usor (2,5 kg) si este construit cu componente clectronice fabricate in tari. Pind in prezent s-a alcdtuit cazuistica tratarii cu acest aparat a 120 bolnavi in statiunea Lacu Sarat. DRAGOMIR CONSTANTIN C.P.S.P.-Braila 48APARAT PENTRU SUDURA IN PUNCTE Je de sudura prin puncte existente cnergie $i, totodat’, se utilizeaza ‘tite trecerea curentului numai la Deoscbirile esentiale fafi de ap: constau in aceea c& se reduce consumul de puntea de diode ca rel alimentarea porfii ti Transformatorul ‘T, furnizeazi in. sccundar 2 tensiuni: una pentru alimentarea becului B, (3,5—3,8 V/0,2 A) si alta pentru alimentarea puntii redresoare, formatd cu diodele D;—D.. Tensiunea redresati gi filtraté cu condensatorul C, alimenteazi prin comutatorul K 3 si rezisteuta semireglabili R, poarta tiristorului Th. Astfel, tiristorul Th, alimentat in poarté, conduce si determina inchiderea releului electronic (puntea redresoare cu diode format cu diodele D,—D,), alimentind in final transformatorul Tr 2. Deci transformatorul Tr 2 este alimentat in primar gi furnizeaza in secundar circa 2 KA., atita timp cit dureazi descar- carea condensatorului C, pe poarta tiristoru!ui Th. Aparatul prezentat poate suda tabla de maxim 2 mm si pe un bloc masiv. Gabaritul aparatului este foarte redus in comparatie cu cele existente, find si portabil. La realizarea montajului s-au folosit urmiitoarcle componente electronice: Th—T 58 50 SI 6 R sau K 6040 R D, = F 407, F 307 1 = 1000 uF/25 V; R, = 100 2 Tr = primar 8.000 spire @ 0,08 CuEm secundar I 370 spire G 0.2 CaEm secundar II 320 spize @ 0,3 CuEm tole E+-I 10 x 10 Tr = tole E +1 40 x 70 primar 163 spire @ 1,6 — 1,8 mm CuEm secundar 4,5 spire Z 90 min? (se utilizeazi platbandi de cupru de 0,3 — 0,9 mm, pusti in strat) VIRSCHI MIHAI Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Tirgu Fue 49ECONOMIZOR PENTRU APARATUL DE SUDURA Necesitatea economisirii energiei electrice a determinat toate ramurile economiei noastre si caute solufii pentru economisirea ei. Astfel, montajul de fafa igi propune si economiseasci energia consumati de aparatele de sudurd Ja mersul in gol. Dup& cum reiese din figura, schema montajului este foarte simpli si consumul ei de energie este infim in comparafie cu cel al aparatului de sudura. Ea necesiti un numir redus de componente electronice, de productic indigen’. Dupi cum se observa, prin inchiderea contactului cofnutatorului K,, se stabileste polarizarea bazei tranzistorului T,, care intra in conductie, ceea ce determina alimentarea bazei tranzistorului T,, care, conducind, alimenteazi bobina releului R1. Releul R1 alimentat isi inchide contactele sale normal deschise RI.1, inchizind astfel circuitul de alimentare al contactorului de forti ce alimenteazi aparatul de suduri. Se observa ci atit timp cit comutatorul K, este inchis, aparatul de suduri este alimentat. In realizarea montajului s-au folosit urmitoarele materiale: T, = AC 180 ASZ 16—18 Te D, — D, = 1N4007; F 407 K, — microintrerupator RI —releu 12—24 V Cl — contactor forti 60 A C — 500—1000 pF VIRSCHI MIHAI Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Tirgu FiCONVERTOR S.S.T.V. Convertor SSTV in traducere liberi inseamna transmiterea de imagini cu vitezi redusi. In epoca televizoarelor alb-negru, color si in plin& perioadi de afirmare si rispindire a magnetoscoapelor, transmiterea $i inregistrarea imaginilor cu vitezi redusi (statice) nu mai prezinti o noutate senzationali, decit prin posi- bilitatile de realizare. Perfectionarea acestui sistem de transmitere cu vitezi redusi a imaginilor si de inregistrare a lor se refer mai ales la monitorizarea imaginilor si ace find limitati de banda de lucru folosita: 2,5 Ke/sec., fata de 7Mc/sec. folositi in televiziunea alb-negru. Pentru transmiterea unei imagini in SSTV, sint necesare 8 sec., fiecare imagine continind 120 linii de explorare. Ca noutate convertorul SSTV A-850 foloseste ca monitor un TV-,,do- mestic” — fati de monitoarele din generatia trecuté care foloseau tuburi catodice cu remanent mare (folosite curent in radar). Incovenientul unui astfel de monitor consti in fidelitatea redusa, pret de cost ridicat si definitie mediocra. Prin intercalarea unui convertor cu circuite integrate, aceste imagini pot fi vizualizate pe un ecran TV obisnuit. Stocarea nuanfelor de culoare pe timpul desfigurarii unei imagini este asigurati de 3 memorii RAM, memorii care asigura si posibilitatea de retinere a unei imagini un timp mai indelungat pentru studiu. Concomitent, aceste imagini pot fi inregistrate pe band’ magnetici (casett) si redate oricind, magnetofonul sau casetofonul neavind nevoie de ici-o modificare. Desigur, acest montaj de stocare a imaginilor pe banda magnetici obig- nuit este umbrit de calitatea imaginii, prin numirul de elemente vizibile. Tati comparativ citeva date de elemente vizuale: ~~ Film profesional 35mm .... =+ 1,000,000 elem. vizuale — Film 16 mm ...... 22+ 250.000 elemente vizuale — Imagine TV 625 linii 230.000 elemente vizuale — Film amator 8 mm .. 50.000 elemente vizuale HSSTV. 22. 13.000 elemente vizuale. Nuantele ce compun o imagine SSTV find de alb, gri sau negru, stan dardul pentru SSTV este urmitorul: Alb 2300 Mz. Negru : 1500 Mz. Sineronizare 2.0... 1200 Mz. Baleiaj vertical... 18 Hz Baleiaj orizontal - 15 Hz Durata sincronizirii orizontale +. 5 milisec. Durata sincronizirii verticale . 2s. 30 milisec. Convertorul SSTV se poate folosi in activitatea de radioamatorism 51 mai poate fi folosit, ca frate .vitreg al magnetoscopului, putind inregistra $i reda, la dorinti, diferite imagini statice, fotografii, vederi, schite, grafice etc. BURADA ROMEO Casa Pionierilor si Soimilor Patriei Turnu Mégurele 51ANAS We O3din | a | AxXOTA KIOWIW ay ANOD ON zones LP O30( DOTHNY s3qvo DOWNYALSS YOLVINGOWIOC IOSCILATOR DE MARE STABILITATE CU PLL PENTRU TRANSCEIVERUL A-412 Tehnica PLL (sau circuitele PLL) a c&pitat o utilizare destul de largi in aparatura destinatd transmiterii de informagii si, in contextul actual al trafi- cului de radioamatori, 4 tehnicd trebuie cunoscuti si aplicat. Denumirea de PLL provine de la initialele cuvintelor din limba englezi:Phase-Locked Loop. PLL se compune, de regula, din patru elemente de bazi (fig. 1): compa- rator de faz, filtru trece-jos, amplificator de banda largi (trebuie ‘si_ampli- fice si in curent continuu) si un oscilator comandat in tensiune (Y¥CO). Compa- ratorul de fazi compari faza semnalului de intrare cu pozitia fazei semnalului VCO, la iesirea comparatorului apirind o tensiune proporfionali cu diferenta de faz a celor doua semnale. Din tensiunea de iesire a compafatorului de fazi se alege, datoriti filtrului de bucli, numai componenta de joast frecvent’, ce se aplici la intrarea lui VCO. h fae i oop Ly Aceasti tensiune de comand’ schimba frecventa VCO in asa fel inci diferenta de frecvenge dintre semnalul de intrare si semnalul VCO si se reduci lao valoare data, Daci VCO este reglat astfel incit frecvenga sa si corespunda cu frecventa medie a semnalului de intrare, atunci se spune cd PLL este fixat, sincronizat sau amors PLL lucreazi deci ca un sistem de control automat al fazei unui osci- lator, cind frecventa oscilatorului este apropiati de frecventa semnalului de intrare. Pentru imbunatitirea parametrilor transceiverului A-412, in locul VFO- lui existent se va folosi schema din fig. 2, ceea ce va aduce o foarte mare stabi- litate a frecvenfei (mai ales in benzile de 21 si 28MHz). Marea stabilitate a acestei scheme rezulti din faptul cA circuitul PLL are © fugi de frecventi egal cu aceea a oscilatorului cu cuar} (care poate Iua locul oscilatorului de marcheri de 1 MHz si care poate fi recuperat din statiile de tipul RBM-1, iar VFO-ul lucreazi doar in ecartul de 5 la 5,5 MHz. [] sPae rien a wen TRANSCEIVER vro Fig. 2 VA Deoarece restul montajului nu ridicd probleme prea mari, vom analiza in continuare doar functionarea circuitului PLL prezentat in fig. 3. 54 Fig. 1—* -rav Wo _e223¢0 SPRE mxeR MESIRE 5 oo Hs Fig. 3 Cu bobina de cuplaj L,, tensiunea cu frecvenja de 0,5 MHz, obginuti cu tranzistorul Tyo, trece in limitatorul format din diodele Vyy) Vie. Viz. Se obfine 1a iesire un impuls limitat cu fronturi abrupte, care se diferentiazi cu ajutorul circuitului format din C,3, Rao. Se amplificd semnalul obtinut in etajul cu transformator cu reacfie pozitivd pe tranzistorul V,, $i se trece la detec- torul de fazi format din diodele Vg—Vy;. Dioda Vj, are rolul de a proteja etajul impotriva autooscilatiilor. Oscilatorul acordabil (VCO) este realizat cu tranzistorul V,. Circuitul de colector este format din L,, Cy, dioda varicap V» $i condensatorii care se cupleazd in circuit Cy Cg Cy’, Ce’ In scheme, pentru utiliziri mai simple, numai doud perechi de condensatoare asiguré acordul pe dou’ frecvente. Generatorul, impreuna cu detectorul de faz, formeazi o bucli PLL, in care intra amplificatorul de banda Jargé cu tranzistorii V,—V,. Semnalul rezultat de la detectorul de faz trece in circuitul diodei varicap V,, stabilizind astfel frecventa generatorului. Din emitorul tranzistorului V,, tensiunea de R.F. de 0,3—0,5 V, se aplicd in mixer (fig. 2). Generatorul cu cuart, VCO si amplificatorul de banda larga trebuie ecranate. Datele inductantelor sint date in tabelul I. Pentru acord este necesar si avem un osciloscop pind la 30 MHz si un generator de semnale standard pind la 30 MHz. Pe osciloscop trebuie si vizualizita forma si mirimea tensiunii de iesire a generatorului cu cuart: amplitudinea tensiunii pe bobina L, nu trebuie si fie mai mica de 0,8 V. Daca apar distorsiuni (sinusoida trebuie si fie cit mai curata), atunci trebuie acordat circuitul L,—Cyy. Daca distorsiunile nu se micsoreaz%, atunci se vor reduce numérul de spire al bobinei L,. Amplitudinea impulsului in colectorul tranzistorului V,, nu trebuie sa fie mai micd de 9 V, iar durata fron- tului de circa 20 de ori mai mic& decit lungimea totala a impulsului si a pauzei. 55Diometrul one: fang Veobirazulu’ 6 29,127 212, bes, universal “ee bobing * Se babincaad pe orezistentd MAT Oe tu ou R7 680K 3 gobinele Li Si LS Se bebinéazd simalfan cu conductor biflor tae bs peste tus Lr. Lg lybg Sint eeranate TABELUL. 1. De aceea, la o vitezi mic& de desfasurare, trebuie vizualizat semnalul pe bobina Ls. Dac impulsurile se genereazi cu intervaluri mari intre ele, atunci trebuie s& se micsoreze numirul de spire al bobinei L,. Amplitudinea impulsurilor pe bobina L3 trebuic sé fie de aproximativ 6V si durata la 0,7 trebuie si fie de 3 ori mai mica decit baza lui. Pentru incercarea lucrului amplificatorului de banda larga, tranzistorii V4 — V6, de la generator, pe tranzistorul V1, se decupleazi alimentarea diodei varicap V3 si C8, si se aplic’ semnal de la G.S.S. (generator de semnal standard). Pe condensatorul C7 se cupleazi o casci telefonict de impedangi mare si, schimbind frecventa de la G,S.S. de la 0,5 la 30 MHz, se asculté_sem- nalul la iesirea detectorului de fazi; osciletiile tebuie si apara la fiecare 0,5 MHz. Aceste oscilatii trebuie s& fie curate, fari urme de brum, iar ,,zero” bit trebuie si se obfina ferm. Cauzele unor cventuale zgomote pot fi: — pulsatii ale tensiunii de alimentare; —lipsa ecranului intre primarul si secundaral trensformatorului de refea. Valoatea maxima a tensiunii oscilatiilor se obtine ecordind condensa- torul C23. Dupa aceasta, se cupleazi G.S.S. cu tensiunea de iesire de 1V, stabilindu-se capacitatea condensatorului C2, astfel incit tensiunea de iesire a generatorului si fie 0,2—0,5 V pe toate frecventele de Iucru. Schimbind capacititile C5, C6, C5’, C6’, se acordeazi generatorul pe frecvenja doriti, Pentru aceasta, se decupleazi alimentarea gencratorului format din V20 si, in colectorul tranzistorului V14, se aplici semnal de la G.S.S. Schimbind frecvenfa, se determind astfel functionarea prin biti nule. In final, se probeazi sincronizarea generatorului. Se face legdtura in paralel cu C7 printr-un condensator cu 0 capa- citate de 10 nF la casca de impedanti mare; variind capacitatea trimerilor C5 si C5’, in momentul sincronizirii ‘si al iesirii din sincronizare, in cascl se aud fluierituri foarte slabe. NICOLAU PETRU 56