Miraspelen INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE SI DIRECTIVARE IN CONSTRUCT BULETINUL CONSTRUCTIILOR Volumul 5 1987 1. PRESCRIPTIT TEHNICE © ,Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defecte- lor peatru elementele de beton si beton armat", indicatiy © 149.87, apo. Date de ICCPDC cu decizia mr, 38 din 21 august 1087 von 3 © ,rnstrucfiuni tehnice pentra folosirea. protilelor incastrate Gin PVC plastifiat Ia etansarea roscarilor elementelor de construcfii", indica: ‘iy ©’ 163-87, aprobate de ICCPDC cu decizia ne. 40 din 21 septembrie 1987 el eerie “4 (© Nota ICCPDC privind anwlarea ,Instructianilor tehnice departa. mentale privind metode de determinare’cantitativs a adesivitayit ita. rif la agregatele naturale” indicatiy CD 140-82, aprobate de MTTe ca * ordinul nr. 149/26.01.1982 (publioate ia Buletinul coustructillornx- 7/1982), 70 f@ .Instructiuni tehnice departamentale entra imbréctimintt tumingase cilindrate, execatate ia cald en bitum aditirat’, indicate CD 163-87, aprobate de MITTe cu ordinal xr.'1257 din 30 iulie 1987 nm © wInstructiuni tehnice departamentale pentru executia tras tamentelor bituminoase cu bitum aditivat’, Indicativ CD 164-37, Aprobate de MrTe cu ordimul nr, 1230 din’ ule 1087.7 @ .,Lnstructiuni tohnice departamentale pentru executares fabri Baitat de: SSjets indictty CD 10087, epecbie Se MTS oo ae eg INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTH 11 septembrie 1987. aaa vee eee es 301 ‘$1 ECONOMIA CONSTRUCTILOR (INCERC) | a Bucuresti — $os. Pantelimon nr. 266 ieee 9, Orton METe, nr 1291 dip 9 aagut 1987 pivnd stablicen facifului de tnchiriere pentru ,Draglind electric URSG do 6,3 me slo - — redacti ‘Telefon 27.40.85 — 176 — re ‘i errs 160 — 116 — difuzare | Tangime 2 brafulai de 43 m.INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE §1 DIRECTIVARE IN CONSTRUCTt F La aceeagi data inceteazi valabilitatea ,Tnstructiunilor teh- nice privind folosirea amestecurilor pe baz de ciment sau pe bari de rasini epoxidice, la remedieri de defecte ale Iucririlor ge construcfii" indicativ' C 149-81, aprobate de ICCPDC ca Decizia nr. 107 din 1 septembrie 198]. PRESEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL Ing. VALERIU CRISTESCU - INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND PROCEDEELE DE REMEDIERE A DEFECTELOR PENTRU ELEMENTELE DE BETON $I BETON ARMAT INDICATIV C 149-87 Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII St ECONOMIA CONSTRUCTIILOR — INCERC , Director adj. stiinfific: dr. ing. Romulus Constantinescu * ‘Sef laborator: ing. Stefan Enescu Elaborator: ing. Angela Stinescu Responsabil din partea ICCPDC: arh. Claudiu PopesteanuINSTRUCFTUNI TEHNICE PRIVIND PROCEDEELE ‘DE REMEDIERE A DEFECTELOR PENTRU ELEMENTEL| DE BETON $1 BETON ARMAT 1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Prezentele instructiuni tehnice stabilese procedecle de remediere a elementelor de beton si beton armat care prezintd defecte sau degradari, folosind amestecuri pe bazi de ciment sau Tisini epoxidice. 12. Domeniul de aplicare a prezentelor instructiuni tehnice cuprinde a) remedierea defectelor de execufie constatate la decofrarea clementelor, constind din: stirbituri, zone segregate, goluri, ros- turi de betonare etc, b) remedierea deteriorarilor (fisuri sau striviri locale) api- ute in perioada de execufie sau in cursul exploatirii ca urmare 2 fenomenului de contractie a betonului sau a unor solicitéri cu caracter exceptional (gocuri, suprainc&rcare, vibrafii, seism etc,). In cazul elementelor de beton precomprimat prevederile prezentelor instructiuni tehnice pot fi aplicate numai cu avizul Proiectantului investitiei sau al lucrérilor de’ remediere, dat in jurma analizarii stirii de eforturi din zona afectaté si a conditii- lor de ancorare a armituriipreintinse. laborate de: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIL §1 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR ~ INCERC — Aprobate de: I.C.C.P.D.C. eu decizia or. 38 din 21 august 1987 1.3, Clasificarea defectelor sau deteriorSrilor, procedecle de remediere si condifiile de adoptare si aplicare a ‘acestora int Prezentate in — cap. 2, pentru defectele de execugie care se incadreazt in domeniul aratat la pet. 1.2.a; —* cap. 3, pentru deterioririle care se incadreazé in dome- “niu ardtat la pet. 1.2.b. 1-4. Inainte de inceperea operatiilor de remediere, execu- tantul va intocmi figa tehnologici de execufie pentru procedecle adoptate, finind sama de prevederile prezentelor instructioni tehnice si, dup caz, de detaliile suplimentare stabilite de ‘pro- iectant. 1.5, Lucririle de remediere se vor executa cu personal ins- truit fn prealabil in scopul respectarii cu strictele a prevederilor figei_ tehnologice 1,6. Inceperea aplicirii procedeelor de remediere se va face numai dup’ verificarea si consemnarea de citre delegatul CTC a corectei realiziri a lucr&rilor pregititoare 1.7. Delegafii beneficiarului si a compartimentului CTC vor urmiri modul de executare a remedierilor si vor consemna corécta tealizare a lor. 2. PROCEDEE DE REMEDIERE A DEFECTELOR * CONSTATATE LA DECOFRAREA ELFMENTELOR 2.1. Defectele de executie constatate la decofratea elemen- telor se ‘clasific& conform tabelului 1. 2.2, Inregistrarea defectelor se va face in cadrul procesue lui verbal de verificare a aspectului betonului dup decofrare (formular 9—13—107 d din sistemul de evidenfi publicat in juletinul Constructiilor nr. 2 din 1981). 2.3. In cazul defectelor de tip DASM (tabelul 1, pet. 4), Proiectantul va stabili dac& este admisi remedierea elementelor in cauza si, dup’ caz, se va opta pentru unul din cele trei proce. dee menfionate in tabelul 1. fn situafii speciale se poate adopta aplicarea in paralel a dou procedee (ex. torcretare “} injectare) 2.4, Materialele folosite i mifloacele necesare pentru exe. cutarea remedierilor sint precizate in anexa 1.Tipul de defect Procedeut cs | aeaecesnaeniaa | janes Ten | ae Deseree | Newatie Sseraftt| remediee Je eee 1 | pete de su. | ns Bde ci Drfaia Bent conform Beerepiet sau peat pon ape Ei clonenty. at 2 | detecte tm DsA mortar de Metal do aco. cimeat eon. Peres ssa form pot turilor: a fegrepic sa dzeprngel de tee 3 | detete de | ase Xincine 9 beton de i. ep Meat contra ses seme, ae) goluri ee ce 4, | netece de | pasae [max 1 [pene | — ojos ziincine ae oS cer past de Fran supe lye frosimes | nt cinder Save egres Senta onform sit oie peat J ~ betonare peste 14 | oriare | ~ Pr'emat® Emp conform sen ale pon one ton — fereetare conform penn 2.5. Remedierile cu amestecuri pe bazk-de ciment se exe- cuté la temperaturi ale mediului ambiant de minimum -} 10° C. 2.6. Suprafafa remediath se va menfine Ia Sats TREE minimum 7 2ile, prin stropirea periodict,’ acoperire cu prelate umede, folii sau prin aplicarea de pelicule de. protectie. 8 2.7, Defecte de suprafaji (DS) 2.7.1. Lucrarile pregititoare constau din urmatoarele ope- rafiuni? a) perierea zonei cu defecte cu o perie de sirm&; +b) curtificea cu un jet de aer: ©) wmezirea zonei astfel incit si fie saturati cu api. 2.7.2. Compozitia pastei de ciment pentru remediere (in unitigi-de volum) ‘este urmitoarea: —cment oe, 1 parte — Poliacetat de vinil D 50 .”. = 0,3 parti —aP , 0.34.04 parti In situafiile fn care nu se dispune de poliacetat de vinil se admite vtilizarea comporifiei: ciment 1 parte si apa = 0-4...0.5 Pari. 2.7.3. Prepararea pastei de ciment: in cantitatea de ciment misurata fn prealabil se introduce treptat apa, amestecind pind se obfine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesar punerii fn lucrare. In cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua cu 50% din apa si se omogenizeazi pink 1a obfinerea upei emulsii uniforme, dupi care se introduce cimentul si se con. tinud amestecarea. Se adauga in continuare api pind la obfinerea consistenfei necesare. 2.74. Punerea in lucru: se aplici pe zone cu defecte pasta de ciment, prin apisare energici cu mistria sau spaclul. 2.8. Defecte fn stratul de acoperire a armiturilor (DSA) 2.8.1. Lucritile pregititoare constau din urmitoarele ope- rafiuni: a) desprinderea betonului prin lovire cu ciocanul de zidar; b) curifirea cu jet de aer; - ©) umezirea betonului cu api pink la saturare. Lucrarile pregititoare se consider fncheiate dupa zvintarea suprafefei de beton ce urmeazi a fi reparate,2.8.2. Comporitia mortarului pentru remediere (in unit&fi de volum) este urmitoarea: —ciment oe, 1 parte = nisip 0..3 mm | 22 plspi = api in cantitatea necesari obfinerii unei consistente care si permit& mortarului aplicat si-sii menina porifia. In compozifia mortarului se poate adiuga max. 0,2 pari poliacetat de vinil D 50. iq 28:3. Prepararea mortarului: se amestéci cantitéfile de nisip i de ciment, se adaugd apa treptat, amestecindu-se in continuare pind se ‘obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenfi nnecesari punerii in lucrare. In cazul utilizarii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua in prealabil cu 50% din api, dupa care se vor intro- duce cantitifile de nisip si ciment. Se ‘continnd amestecareaca mai sus, completindu-se apa pink la consistenta necesard. 2.8.4. Punerea tn lucrare: se aplici mortarul fn straturi de max, 15 mm grosime prin aruncarea cu mistria si presare ase 29. Defecte de adincime si suprafati redusi (DASR) 2.9.1. Lucr&rile pregititoare constau din urm&toarele ope- ratiuni . a) indepartarea betonului necorespunzitor, prin spargerecu spiful; d) corectarea formei golului, astfel incit si se asigure posi- Dilitatea unci corecte completiri cu beton now; <) curifarea zonei cu jet de aer; 4) umezirea betonului pink la saturare Lucririle pregititoare se considera incheiate dup’ svintarea suprafefei de beton ce urmeaz a fi reparat. 2.9.2. Dack nu se asigur& beton de marci corespunzitoare rodus de stafii de betoane, compozifia betonului de completare (in volume) va fi urmatoare sciment oo... +2 pep — agregate sort 0-3 mm’ 221) ) 111 parte 3-7mm 211)! 11 parte 7-16 mm 21 parte er eens 2 Yn 3/A pBrfi 10 2.9.3. Punerea in lucru se face in urmitoarele etape a) se aplicd un amorsaj din pasta de ciment cu poliacetat de vinil (veri pet. 2.7.2. si 2.7.3) pe suprafata de beton prin pensulare fn dowa straturi, la un interval de 5..20 minute intre ele; »)4dup’ svintarea ultimului strat, zona de reparat se umple seu beton; punerea in lucru se va face in straturi, prin presare; ©) daci grosimea defectului este mai mare de 5 cm, se va monta un cofraj care sk permit introducerea vibtatorului de inte- tior, iar betonarea se va face in exces (similar cazului din fig: 3); decofrarea se va face dup’ 24 ore iar imediat dupa aceast& operatic se va indepirta betonul in exces prin spifuire usoara (cu spif sau dalt& si ciocan 0,5 kg). 2.10. Defecte de adincime si/sau suprafaji mare (DASM) Aceste defecte pot fi remediate prin urm&toarele procedee — injectare cu pasti de ciment, in cazul zonelor segregate de volum mare; — betonare in exces, aplicati in cazul golirilor sau zonelor ‘ou segregitri locale; ~ toreretare in cézul defectelor de mare suprafafi sau in gazul in care nu se poate asigura prin betonare o umplere corect 2 golurilor. Prin injectare cu fasta de ciment se realizeazi: — etansarea zonelor segregate ale clementelor sau struc- turilor de construcfii care vin in contact ca apa (bazine, voate, conducte, perefi de subsol etc.) ; — testabilirea capacitijii portante a elementelor de cons- tructii prin consolidarea structurii betonului segregat ; — protectia armiturilor. rezer- 2.11, Remedierea prin injectare a pastei de ciment 2.11.1. Lucrivile pregititoare, constau in trmitoarele ope- rafiuni a) Stabilirea zonelor ce urmeaz&. a fi injectate prin: — examinarea vizualA si eventuale sondaje;— proba cu api pentru recipienfi, marcindu-se portiunile fn care se constatd exfiltrafii; = fncerciri cu ultrasunete fn cazul elementelor de struc- turd sia fundafiilor; in acest caz vitezele de propagare sint mai mari cu 300 m/sec. fafi de zonele de beton compact. b) Stabilirea locurilor orificiilor de injectare, astfel incit si fie dispuse la distanja de 20...60 cm, in functie de porozitatea zonei. le vor fi amplasate pe toate fefele accesibile ale ele~ c) Pregitirea tubului IPV sau PVC de 5...7 cm lungime in funcfie de procedeul de remediere ales (manual sau cu pompa). 4) Tencuirea intregii suprafefe segregate pe toate fetele: accesibile cu mortar de ciment de compozitie 1:3 (ciment : nisip), fn grosime de 1 cm, aplicat in minimum 2 straturi, fn jurul tuburilor se aplici mortarul intr-un strat de 3 cm. In cazul injectirii cu pompa, dupi 3 ore de la tencuire se extrag tuburile, Lavinjectarea manual tuburile ramin in orifi- ii, tn ele introducindu-se seringa ¢) In anumite situafii cind zonele segregate sinit, de adincimi mari, se creiazi prin perforare cu masina rotopercutanté orificii de injectare cu 10.,.20 cm si adincime de25...40% din grosimea elementului, dupa care se continu ca la punctul 2.11.1.¢ gi d. f) Cu cizca 24 ore inainte-de inceperea injectirii se va face verificarea continuit&fii dintre punctele de injectare, introducin~ du-se in orificii ap sau aer sub presiune. 2.11.2, Compozitia pastei de ciment se stabileste prin tncer- ciri preliminare de laborator, urmirindu'se caracteristicile: — fluiditate 6... 18.15 secunde — sedimentare sub... 15 ml. Orientativ raportul A/C 2.11.3. Determinarea caracteristicilor pastei de ciment. Fluiditatea a) Fluiditatea se determin’ prin misurarea timpului de scurgere a pastei de ciment prin pilnia metalici indicaté in fig. 1. 2 ‘ig. 1, Plinie metalicd pentru determiaarea fluiditiitRPE b) Verificarea pilniei se face cu api gi se considert cores. punaitonre daci timpul de scurgere a apei este de 11” 2/10 + 0" 2/10. Dac& timpul de scurgere este mai mic sau mai mare se va ajusta in consecinf orificiul interior. : ; La determinarea timpului de scurgere a apei sau a pastei de cimest pilnia va fi complet umpluti. Sedimentarea a) Sedimentarea se determind prin masurarea cantitifii de api ce se separa din pasta de ciment finut& in repaus fntr-un cilindru gradat de sticli de 500 ml capacitate nominal (STAS 409582). ; ) Cilindrul se agazi intr-un loc ferit de vibrafii sau de socuri si se umple pind la diviziunea corespunzdtoare gradafiei {de 500 ml, dup’ care se acoperd cu un capac. | *¢) Dupa 2 ore cantitatea de'api separaté se misoaré ci ajutoral unui cilindru gradat. 2.114. Prepararea pastei de ciment se face dup’ cum urmea~ *" 9) Cimentul cintirit in prealabil se introduce prin prestrare lenti fn cantitatea de ap’ stabilit’; 1) Se malaceart timp de 7 minute : ; wrepararea fiecirei garje de pasti de ciment, se va veric fica agitate corectinda'se pe eau cents, astfl not ini conditia de la pet. 2.11.2. ; se in, an ce paar co ml 6 mine ca conditia ca la fiecare interval de 10 minute s se procedeze 1a © remalaxare cu o durati de 6 minute. 2.11.5. Operafia de injectare se execut’ astfel: ; a) Se incepe injectarea de Ia orificiul amplasat cel mai jos si se continua din aproape in aproape pint se_ajunge 1a orifi Sigl amplasat cel mai sus. In cazul suptafefelor orizontale injec- tarea va fncepe de la orificial amplasit ao extremitate, 2 defectului gi continvd din aproape in aproape pind la cealalt extremitate; . ; ‘b) Injectarea cu seringa consti in urmitoarele operafiuni: — se incarci seringa cu pasti de ciment; ; se fixeazi capul seringii in stuf si se impinge incet pis- 4 _ 77 operatiunea se consider’ terminaté pentru un orificiix de injectare, dupa ce se constat& aparifia pastel de ciment intr- unul din orificiile apropiate. Se astup’ cu un dop orificiul res- ectiv si se continu injectarea.prin orificiul imediat urmitor: ©) Injectarea cu pompa consti in urmitoarele operatiuni: i — se alimenteaz’ pompa cu pasti de ciment; la introducerea | pastel de ciment se foloseste o sit cu ochiuri de i...2 mm latura. |* pentru a indepirta eventualele imputiti{i existente in amestec > i — se pomeste pompa pind la aparifia pastei de ciment la capitol stufului, dup care pompa se opreste; ..,— Se introduce stuful in orificiul ‘de injectare si se stringe piulifa de etansare; eS — se pomeste pompa si se urmireste permanent manome- trul acesteia, astfel tnctt si nu se depigeascd presiunea de 20 at: caz in care se opreste funcfionarea ei. Daci dup oprirea pompes presiunea scade, atunci injectarea decurge in bune conditiuni : se porneste din’ nou pompa cind presiunea atinge 5 at.; = operafiunea de injectaré se consideri terminati pentru. | un orificiu de injectare, dupa ce se constati aparifia pastei de ciment fntr-unul din orificiile apropiate; se astupa cu un dop orificiul respectiv si se continu’ injectarea prin orificiul imediat urmitor; «¢ 7, flaca la inceperea operatiei de injectare presiunea creste instantaneu, atingindu-se 20 at, si dup’ oprirea pompei au se yoonstatd sciderea presiunii, rezulta ch sa format un dop de ‘ciment in orificiul de injectare; in acest caz se spalé. orificiul cu apa sub presiune pentru a tndeparta dopul format, dup care se reia injéctarea. 2.11.6. Verificarea lucr&rilor de injectare cu past de ciment se poate face prin: — proba de umplere cu apa in cazul recipientilor; — incerc&ri cu ultrasunete sau alte procedee stabilite de comun acord cu proiectantul, 2.12. Procedeul de remediere prin betonare in exces 2.12.1, Lucririle, pregititoare se executi conform pet. 2.9.1. Ja care se adaugt operatia de montare a cofrajului, asigurindu-se 15» etangeitatea, posibilitatea de patrundere a vibratorului si depa- sirea cu 10...15 cm a marginei superioare a zonei de remediere (fig. 2, 3 si 4) . 2.12.2. Compozitia betonului se stabileste conform Norma- tivalui C 140—86 pentru clasa de beton stabilita de proiectant. 2.12.3, Prepararea betonului se face conform Normativului © 140-86, 24124, Verificarea caracteristicilor betonului se face prin determinarea rezistenfei conform STAS 1275—81. coaste(nernint) Fig. 2, Canul clementelor verticale (stip peref) la care existh spatiu suflcient pentru manevrele de betonare fi menipulare a pervibratoarelor. 16 Beton vech/, Vara defecte) 220 Beton now (ae campletare) Ul Fig. 3. Carul unui stip sau perete la care zona defect se afl4 ta apropierea plicit 2—e. 1008invifiimint superior, institut de cercetare sau 0 organizatie 5 “WE de proiectare. wyivorie in place 33; Detetioratile se consemneazk intr-un releyeu al elemen- ofre beronare $1 Frecereo telor sau structurii, precizindu-se tipul, pozitia si dimensiunile ! g Tpervisrakervii} acestora Snsinastan simetie de amplasarea si consecintele deterioririlor constatate, solupiile de remediere vor fi date ‘prin = neti de remedieri, sau i Pidiest de remediere (consolidare), intocmite de E 3,6, fin cazal deteriorazilor de tip DASR si DASM se adopts, Frpacgtt Be basa de risini epoxidice in sifuapiile is ques Fibune realizatea unor fezistenje superioare iy Aeteaet de 24 ore. Caracteristicile amestecurilor epoxidice sint prezentate tn anexa 3, ig’, Pageedsele mentionate in tabelul 2 asigur& remedierca =. local&: a deterioririlor produse, i Treaties las Jn funcfie de masura fn care se apreciazh ch este afectats Fig. 4. Cana = Refavorabil ‘comportarea in viitor a structurii, “precum gi de ae are 2.13, Procedeul de remediere prin torcret ese executi conform pet. 2.12.1 Sufi aa ti Gf Siguranfa fn exploatare, se va analisn dee ety uorrile pregititoar' strucfiunilor teh- suficient& ncmai remedierea locald cau so impune adoptarea de F132 Toreretarda se executi conform Instruch miouri suplimentare ca: maa oR re Seeley Capea de vevistenfi. a elementelor prin mae TORARU armare suplimentari, c&miguire etc.: OCEDEE DE REMEDIERE aS ‘tN CURSUL : smaccgPtarea de dispozitii constructive care sk asigure aut IN PERIOADA DE EXECUTTE SA\ | Simbundtafirea medului de preluare a indrex tiles (de ex.: intro APART INSTRUCTI Gucerea unor diafragme): EXPLOATARII CO terior decofrlelt le ~ Prevederea nor restricfii de exploatare, jorarile cafe pot si apari ulteric e in tabelul 2. 3.8. In cazvrile in care fisurile sint datorate actiunii fortelor 3 Deter te de remediere sint ea ances t4ictoare si se impone sporirea capacitifii de areleete aeestora, mentelor gi proce e constati aparifia unor deteriontrt: Dene pentru remedierea si consolidarea. elementului, se va prevede atit 3.2, Tmediat ces oorea cazului de care Free an institut de z injectarea fisurilor'cft gi, suplimentar, placarce zonei in cauzi ficiaral Va solicita re expertize tehnice ri sau efectuarea unei expe : 18\ cu chit epoxidic armat cu fesiturd din fibri de sticli (notat prescurtat CEATS), conform prevederilor de la pet. 3.13. $i | finind seama de precizarile din anexa 4. 3.9. Procedeele pe bazi de amestecuri cu ciment sau des- | cris in cap. 2, iar procedeele pe baz de amestecuri epoxidice sint descrise in prezentul capitol. ‘+ 3.10. Materialele folosite si mijloacele necesare pentru teme- ! diere cu amestecuri pe bazi de rapini epoxidice sist prezentate fn anexa 2. 3.11. Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea ele- mentelor de beton si beton armat se poate face numai in urmi- toarele condifii: — temperatura mediului si a clementului trebuie si fie de | minimum + 15°C si umiditatea relativa a aerului de max. 60%, in perioada execufiei remedierii si minimum 7 zile dupi exe- cutarea acesteia; = suprafefele de beton care se remediazi nu trebuie si fie umede —' temperatura maxima in cursul exploatirii nu trebuie si depigeasci + 50°C; % fisurile s& fie stabilizate (in cazul in care au fost generate de tasarea fundatiilor) ; = temperatura materialelor utilizate trebuie si fie de min. + 15°C gi max. + 30°C. 3.12, Remedierea fisurilor cu deschidere < 0,5 mm (f,) 3.12.1, Fisurile cu deschidere mai mic& de 0,5 mm se vor , remedia prin aplicarea pe fisuré a unui chit epoxidic sau a . unei paste de ciment cu adaos de poliacetat de vinil. 3.12.2. Compozifia chitului epoxidic este dati fn tabelul 3, ‘Tabelul 2 oot epoca injectare cu cit sais conform Beate morlar, conform pets 316. eton, conform pet. 316. ‘beton, conform “46, pe beck do ance Inchidere eo chit iets a fom pets 3. pet. 3.22 | ‘iment cosform| epoxidic. conform ‘Frocedes de remmediere ec din Tungimea.fisurit’ sl ree pet Geschiderli maxime co pink ta ‘dack nu se Copspeste, 10% din Tongimes isu pe bavk de ‘ciment Eorotretare, ‘conf. pot 2.13. exces cont. pete 2.12 Tajectare ca paste ‘mortar, conform eton, confers pet 39, deschidere > 2 mm| de iment conform| —petonare fn pet. 2.11 rit Carscterizarea Bgl suprafat ‘eter laeschidere” : scoaterea mistriei din ragin& in-toati perioada de amestecare * & pentru a nu antrena aerul in amestec s — Uneltele de lucru 51 componenta solid trebuie si fie perfect Lexx GL uscate la inceputul operatiei de preparare. 3.12.4, Punerea in lucru se face in urmatoarele etape: a) se perie suprafafa betonului fisurat cu o perie de simma si feave $14 x9-30 se indep&rteazi praful rezultat cu un jet de aer comprimat: : STAS 530-66 ) se aplict cu spaclul, pe traseul fisurii, pe o lifime de 2... 3 cm doua straturi de acoperire din chit epoxidic, eu com. > pozifia indicaté la pot. 3.12.2., asigurindu-se intre cele dow’ ‘ i apliciri succesive un interval de'timp care si permits aplicarea o) Seotiune prin stut celui de al doilea strat f4r4 antrenarea stratului anterior, | nar Grosimea fiectrui strat mu va depisi 1,5 mm. a ¢) dup& terminarea preparirii si aplicarii chitului, vasele eee si celelalte unelte se vor spala cu acetond tehnicl. 3.12.5, Dup& terminarea remedierii fisurii se va proceda ca Ja pet. 3.11. 3.13. Remedierea fisurilor cu deschidere 0,5 ...2 mm (f,). 3.13.1, Remedierea fisurilor cu, deschidere 0,5 ...2 mm se * face prin injectare cu rigini epoxidicd. i 3.13.2. Lucrisile pregititoare constau in urm&toatele ope- rafiuni: a) Indepartarea tencuielei de pe suprafafa de beton fisurati Pe o litime de 5...7 cm (min. 2,5 de o parte si de alta a fisurii). . ) Perierea zonei descoperite cu o perie de sirm& pentru a ¥ indeparta laptele de ciment de pe suprafaja de beton 5i elimi- area prafulut reaultat cu un jet de aer comprimat. | a ¢) Stabilirea punctelor de aplicare a stufurilor metalice " 5 . . (ig. 3) pe traseul fisurii. b) Fixorea stutulis pelisurg Fig. 5. §tu} metatie 22In cazul clementelor cu grosimi de max. 20 om, stufurile se aplic’ pe o singuri faji a elementului, iar distanta dintre cle este de 1,2... 1,5 x grosimea elementului, cu conditia ca Pe eaginea unei fisuri neintrerupte si existe cel putin’ dous stufuti. Th cazil clementelor cu grosimi de peste 20 cm, stuturile se amplaseazi, pe ambele fefe ale elementului gi distanfa dintre cle este de 0,5 ... 0,7 x grosimea elementului, Punctele de api care de pe cele douk fefe opuse trebuie si fie decalate intre ele (fig. 6). La fiecare fisura se las, la una din extremititi (cea de sus in cazul fisurilor verticale), un orificiu de 1 cm pentru refularea aerului. @) Fixarea- stufurilor pe traseul fisurii, in punctele stabi: lite dupa cum urmeazi: — suprafata circular’ a stufului se acoperi cu un str de plastilina $1 se aplici pe zona de beton fisurata acoperita si ea in prealabil cu un strat de plastilins; aplicarea stufurilor Se face simetric fafi de fisur’ = fiecare stuf, se fixeaz’ provizoriu pe contur in dow’-trei puncte, cu plastilin’ sau cu ipsos. ©) Inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit epoxidic de 1...2 mm grosime, pe o li~ fime de circa 3 cm. Compozifia i modul de preparare a chitului epoxidic sit prezentate la pet, 3.12.2 gi 3.12.3. Cu acelagi chit se fixeazt definitiv si stufurile metalice. Aplicarea chitulai se va face cu spaclul sau ‘cu mistria, prin apasare puternici. In cazul injectarii de pe o singur’ faf%, fafa opust se chituicste pe toati lungimea fisurii, l4sindu-se fntreruperi pentru control de circa 3 mm, la 50 cm distanf sau minimum una pe fisurd. Inchiderea fisurii la exterior se poate executa si cu alte materiale pe bazi de verificari prealabile. 1) Dupa tntirirea chitului (la circa 6 ore de la aplicare) se verificd comunicarea dintre stufurile metalice astfel! se in. troduce aer comprimat pe rind in fiecare stut metalic si se urmi reste refularea aerului prin cele dou stufuri invecinate; orifi citle prin care nu refuleazi aerul indict o intrerupere a fisurii {in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stufuri suplimen- tare pentru asigurarea comunicirii. 24 3.13.3. Compozitia amestecului de injectare este cea indi- cata.in tabelul 4. ‘abet 4 | Cantitatea pentru un amestec Componenti Unitatl de aint de vole) mast () Rigind Dinox C sau Dine F 100 100 Inticiter TETA sau DETA 4 23 QBSERVATIE: Un amestec de tucrs nu trebuie si depigeascs 0,5 dm* sau 0,9 eg, 3.13.4. Prepararea amestecului pentrn injectare se face astfel! Se misoari volumetric sau gravimetric risina epoxidicd si intritorul in proporfiile corespunzitoare gi se’ introduce intro capsuld emailat’, dupi care se amesteci incet cu mistria timp de min. 2 minute, avind griji ca prin amestecare si nu se antre neze aer. 3.13.5. Injectarea fisurilor se efectueazi dup min. 6 ore de la executarea operafiilor pregititoare, daci temperatura me~ diului ambiant este mai mare de +20°C’si respectiv dupa min. 12 ore dac& temperatura mediului ambiant este sub 120°C. 3.13.6. Injectarea se tncepe de la una din extremititile fisurii La fisurile verticale sau inclinate injectarea se incepe de la capitul inferior (fig. 6). In timpul injectirii se fin deschise dowd stuturi de metal invecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri de plastilina sau cauciue. 3.13.7. In cazul ‘plicilor, de regult, injectarea se face prin fata superioard; dacd aceasta nu este accesibilt, injectares se face de jos fh sus practicindu-se cite un orificiu suplimentar intre dowd orificii de injectare, in care se introduce cite un tub. PVC; refularea xiginii prin acest tub indicd pitrunderea rigine!, pini'la 2/3 din inaljimea placii. 25istonului manual consti in urmatoarele operatiuni: a) incarcarea pistonului cu rigin epoxidick ; b) fixarea capului pistonului fn stuful metalic gi insurubarea | fncet a pistonalul pink la aparifia raginel in stuful tavecinat, ‘ dupa care se muti pistolul in acesta; | stut ( 3.13.8. Injectarea fisurilor cu risini epoxidicd cu ajutorul a ¢) astuparea stufului cu dop de cauciuc sau plastilini si desfundarea celui de al treilea stuf de injectare. i Se procedeaz astfel pin’ la injectarea completi a fi- i suri. La sfirpitul injectirii toate stufurile trebuie si fie ' astupate, oh i d) dup& circa 2 ore se scot stuturile; acestea se refolosesc 62 200m | dupi indepartarea chitului prin’ spalare ‘cu acetond sau prin YDdiotrogmé din beton ormot : ardere. | cu grosimea de ceh mult 20cm i 3.13.9. Injectarea fisurilor cu rigin’ epoxidick cu ajutorul a GALILEE tee go : i Ga Nee | pistolulut acfionat cu aer comprimat se face: cu pistolul incarcat ))Grind@ din beten armaot. > 20em cu amestecul de injectare si pus fn legiturd cl o sursi de aer cu grosimea mar more ole 20 cin i comprimat pin’ la 6 atm. Se fixeaz pistolul in primul stut metalic, se deschide lent sobinetul de aer comprimat al pistolului si se mentine pistolul {in aceasth Pozifie pink ce se observ aparifia rigine! in stuful invecinat. Se inchide robinetul de aer comprimat, se depresuri- zea si se mut’ pistolul in stuful invecinat, se astupé primul stut ca dop de cauciuc sau ‘plastilin’ si se destup’ al treilea si Stuf de injectare. Se procedeaza astfel pink Ja injectarea completa ariticiy pt veriticaren jngtet a fisurii. La sfirgitul injectirii toate stuturile trebuie s& fie astu- $tufurile metalice se refolosesc dup’ indepartarea chitului a } epoxidic prin spilarea lor cu acetona sau prin ardere. . 3.13.10. Verificarea ‘aplicirii corecte a procedeului de in- ee jectare se face dup’ 24 ... 36 ore de-la injectare si se executi i asttel: 4202 4 ole : a) La fiecare a cincea fisuri injectaté, se va desprinde pe @ - ‘© lungime de circa'15 cm, cu dalta si ciocanul stratul de chit -epoxidic aplicat pentru fnchiderea exterioar’ a fisurii, la extre- mitatea Ia care s-a incheiat operatia de injectare. In cazul in- jectarii peo fafa a elementului, se desprinde chitul de pe fata ‘opus injectarii, atapors ae [tibet tetera pee pate Dap cee'd chee ae a | | ¢) Inzectore plonseu Oe jos in sus ig, 6, Detalit privind amplasarea stujuslor fi divecfia de injectare i | i - | 27 |F ) In cazul unei injectiri corecte se constati prezenfa r&- gia i fisuri (culoarea riginei este mai inchis& dectt a beto- aului). ©) tn cazul én care nu se constat& prezenta risinii in fisurd, reoulta c& injectaiea nu a fost executat& corespunzator. In aceasts situafie se procedeaza la desfacerea completa a chitului de pe fafa respectivi a elementului gi se stabilesc zonele neinjectate. In fiecare din aéeste zone se monteazd un stuf, se acoperi fisura cu chit epoxidic, lisindu-se efte o Intrerupere de control de 2 ...3 mm, la extremitatea zonei de injectat si se executd. la reinjectarea. Intrucit in acest caz existi dubii gi in ceca ce priveste cali- tatea injectirii celorlalte fisuri, injectate anterior, se lace ve~ Tificarea acestora prin desfacerea chitului ca la litera a. 3.14, Remedierea fisurilor cu deschidere > 2 mm (f,) 3.14.1, Remedierea fisurilor cu deschidere 2 ... 5 mm se face prin injectare cu chit epoxidic. 3.14.2, Lucriirile pregatitoare stint cele de la pot. 3.13.2. 3.14.3. Compozifia chitului pentru injectare este dati in tabelul 5. PO ® : ‘Tabelul 5 Cantitatea pentra un amestec Ualtayl de Unity de volum (em*) mast (g) Componenti Risink Dinox C sas Dinox F 100 100 Intivitor TETA sau DETA 4 25 Ciment sau Ber de cuart 20 3.14.4. Prepararea chitului.prin injectare se face conform pet. 3.12.3 3.14.5. Punerea fn lucru se face conform pet. 3.13.5. EEE 3.14.6. Verificarea aplicirii corecte a procedeului de injec~ tare se face. conform pet. 3.13.10. 28 3.15. Placarea cu CEATS 3.15.1. Placarea cu chit epoxidic armat cu fesitur& din fibri de sticls (CEATS) poate fi utilizati: — la remedierea unor zone de grinzi sau diafragme care prezinti deteriorari ca urmare a unor solicitixi predominante de forfe thietoare (fisuri inclinate cu,deschideri de 0,5 ... 5 mm); — la remedierea unor zone cu fisuri fine (deschideri sub 0,5 mum) la elementele 1a care este necesara asigurarea etansei- t8pii, protectia armiturilor sau a aspectului 3.19.2. Placarea ca CEATS la grinzi are in principal rolul de a restabili sau imbunatiti capacitatea de preluare a unor eforturi principale de intindere, remediind lipsa sau iesirea din Jucra a unor etrieri. * Nu se execut& placiri pe zone de beton segregat sau de cali- tate necorespunzitoare: — supraiefe cu denivelari mai mari de 3 mm; — beton cu rezistenfi sub 10 N/mm?. 3.15.3. In cazul elementelor cu fisuri cu deschideri mai mari de 0,5 mm, operatia de placare trebuie asociati cu operatia de injectare a fisurilor care se executi i controleazi inaintea pla- cari (fig. 7). Condifii de’ proiectare pentru placarea cu CEATS 3.15.4, In vederea stabilirii posibilitiii utilizirii solufiei si a condifiilor concrete de folosire (marimea si pozitia zonelor ce urmeazii a fi placate, numirul de straturi), proiectantul trebuie 8 analizeze in fiecare caz natura deteriorarilor si cauzéle aces- tora verificind incadrarea in condifiile de la pet. 3.15.2. 3.15.5. Efectul cantitativ al plactrii cu CEATS este functie de condifiile concrete de lucru ale elementelor ce se repari si de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor utilizate. Pen- tru fesiturd din fibra de sticl& se poate lua in considerare, pentru fiecare strat de CEATS (un Strat de fesitur’), o rezistentii de calcul la intindere pind la R,, = 2,5 N/cm (latime). . 29zang Plocae VEOERE DE 70s eribiei pentry verthcorcer ingecteri shefers de | etccd ve beton ihyeckore ormet fit I peatune £1 Fig. 7, Placarea”plicilor de CEATS 3.15.6. Pentru analiza condifiilor de remediere a grinzilor etetiorate de actiunea forfelor taietoare, valoarea fortel tlie. toare de caleul capabilé preluatt de etrieri, fesdtura inglobet’ #1 betonnl zonei comprimate poate fi stabilit’ cu relatia Q = 15 (uly Ra + 2,4,R,,) in care: : Ya — numirul de straturi (pe ambele fefe ale grinzii) de fesétura din fibre de sticla; Ru — revistenfa unui strat de CEATS (un singur strat de fesitur inglobat in chit epoxidic), N/em; fo ~ distanta dintre fibra~cea mai comprimati si centrul de greutate al armaturii intinse (em) mq — numfrul de ramari de etrieri care se afl pe o Jungime egala cu 2, si care gi-au pistrat capas citatea de tesistenti fau in vontiauare ance jul necesar si o capacitate corespuncétoare de alungire la rupere) ‘A, — aria sectiunii unei ramuri de etrieri fn mm?; Ra, — rezistenfa de calcul a armiturii transversale in N/mm, Numirul de straturi este de max 4 gi rezult& din conditia < zz. in care Rf (N/mm) este rezistenfa normati la intindere determinati conform STAS 10.102-75, tn functie de Tezistenfa efectiva la compresiune a betonului vechi, determina prin incercari nedistructive. Operafii pregatitoare executirii placirii cu CEATS 3.15.7. Lucrarile pregititoare constan in urmitoarele ope- rafiuni . a) injectarea fisurilor cu rigini epoxidicd in conformitate ou eovedete eb pet. 3 te 34 b) desprinderea chitului epoxidic de acoperire a fisurii cu Galta si ciocanul, verifictndu-se cu aceast& ocazie dacd injectares a fost’ corect executati; c) buceardarea zonei ce urmeazi a fi placati; G) perierea cu peria: de sirm& si indepirtarea prafului re- zultat cu un jet de aer curat; {) ack suprafata de beton prezinté deniveliri, aceasta se fnlaturd astfel incit'si se asigure o suprafata plan’. Executarea placirii cu CEATS 315.8. Operatiunea de placare consti in aplicarea unor stra- turi alternative de chit epoxidic si fesitura din fibre de stiell Pe suprafefele elementelor din beton armat. Jn fancfie de prevederile proiectului, bazate pe analiza ark- faté Ta pet. 3.15.4. ... 3.15.6 i pe analiza posibilltatilor de pre- luare a eforturilor de céitre betonul vechi, numirul de strateri 31de jeskturd din fibre de.sticl& poate varia intre 1 corespund 2 ...5 straturi de chit epoxidic. Pentru plici, placarea se face cu figii depisind lateral fisura eu circa 15 em de fiecare parte; in cazul unor fisuri apropiate se utilizeaza fisii mai late, acoperind intrega zon’ fisuraté cu depiisiri de circa 15 cm pe fiecare laturi. a zonei. 3.15.9. La aplicarea fesiturii din fibri de sticli se au in ‘vedere urmitoarel + _— fn cazul grinzilor, fibrele de sticli predominante {pa tura) se orienteazi la fiecare strat dup’ directia etrierilor; — in cazul diafragmelor sau plicilor, fibrele de sticli pre- dominante se orienteazi perpendicular pe directia fisurii; — placarea se face cu fisii din fesitura din fibr& de sticli t&iate Ja Jongimea de max. 1,20 m; fn cazul in care apare ne- cesara placarea pe lungimi mai mari, fesatura se innideste cu depiisire de 5 ...7 cm, avindu-sé griji'ca, la aplicarea straturilor Succesive, fnnidirile si mu se Suprapuni. 3.15.10. Suecesiunea operatiilor este urm&toarea: a) Aplicarea prin pensulare a primului strat de chit epoxidic pe suprafafa elementului ce urmeazi a se placa, preparat conform Pet, 3.12.5, si cu comporifia din tabelul 6. 4, la care ‘Tabelul 6 (Compozitia pentra un amestes de Fnora Componente [Dezare volumetricd] Dozare gravi- ‘motried (g) Rigind "Dinoz O11L 500 500 Intisitor TETA sau DETA 0 6 Filer de cuart sta clment 200 230 b) Aplicarea peste chit a fesdturii din fibri de sticl’ taiatt in prealabil la dimensiunile corespunzitoare, care se preseazi eu ajutorul unei role metalice cu striuri, prin migctri pe cele doua directii ale fibrelor ce alcituiesc fesitura, ‘in’ vederea pi- trunderii chitului epoxidic in festtura. 32 SSS SSS ee Inainte de aplicarea celui de al doilea strat de chit epoxidic, fesitura din fibre de sticli trebuie si fie complet imbibata in chit epoxidic pensulat anterior. : ©) Aplicarea cu pensula a celui de al doilea strat de chit xidic si agezarea celui ‘de al doilea strat de fesituri din fibra de sticld, procedind in continuare ca la lit. b. Se repeti operatia pind la aplicarea numirului de straturi indicat de proiectantul lucririi de consolidare. 4) Indiferent de numirul de straturi ce se aplict, ultimul strat de acoperire trebuie si fie din chit epoxidic, care se com- pacteaz’ cu rola metalick. 3.15.11. Verificarea calititii Iucrarilor se face prin veri carea aderenfei stratului de placare la suprafaja de beton, dupi sunetul obfinut prin batere cu ciocanul, ca in cazul verificir aderenfei tencuielilor obignuite din mortar de ciment. 3.16, Remedieri cu mortare si betoane epoxidice (DSA, DASR ASM) 3.16.1. Compozitia mortarelor si betoanelor epoxidice uzi- lizate este dat’ fn tabelul 7. ‘Tabetul 7 Xe. ert NOTA: Cantitatea de agregate din compozitie poate varia tn limitele de mat ‘ses im funcfie de viscozitatea riginis ufilizate gi de lacrabilitatea ae cesark punerii fa lucru. 3c. 1088 33.16.2. Mortarul si betonul epoxidic se prepari’ manual in modul urmitor: intr-un vas de 5 ... 10 litri capacitate, se amesteck cu mistria componenta epoxidici si de intérire in proporfiile corespunzitoare, timp de 2 ...3 minute, pind la obfinerea unei culori omogene $i apoi se adauga treptat agregatul, continuindu-se amestecarea inci trei minute, pini la completa omogenizare a amestecului. Cantitatea de material pentru un amestec nu trebuie Si depageasck 10 kg. 5 3.16.3. Agregatele si uneltele de lucru trebuie s& fie perfect scale la tnceputul opetafiei de preparare, imediat dupa termi- narea preparanii si aplicarii mortarului, vasele gi celelalte unelte de lucru se vor'spila cu acetond tebnica 3.16.4. Cofrajele de lemn ce se utilizeaz’ trebuie si fie acoperite cu folit de polietilens pe faja care vine in contact cu mortarul si betonul epoxidic. Mortarele sau ‘betoanele epoxidice se aplici in straturi de 3... 5 cm grosime, compactindu-se fiecare strat cu 0. vergea sa maiu metalic sau de lemn, pin’ cind suprafata materialului de- vine lucioasé. Compactarea acestor amestecuri este mai dificil comparativ cu a betoanelor cu ciment si in consecinf trebuie daté_o mare atentie acestor operatiuni. Decofrarea mortarelor sau betoanelor epoxidice se face dup’. 24 de ore. 3.16.5. Verificarea calitatii mortarelor sau a betoanelor epo- xidice se va face prin verificarea rezistenfei conform STAS 1275-81. 4. DAREA IN EXPLOATARE A ELEMENTELOR DE BETON REMEDIATE 4.1. Darea in exploatare a clementelor de beton remediate se face conform prevederilor din ,Normativul pentru executarea Jucrarilor de beton si beton armat” C 140-86 in cazul, utiliztrit amestecurilor pe bazi de ciment, cu sau fara adaos de poliacetat de vinil si dupé 3...7 zile, in cazul utilizirii amestecurilor epoxi- dice, in funcfie de temperatura zonei remediate in perioada de dupa executarea remedierii si anume: — dupa 3 zile, pentu temperaturi peste 420°C; — dupé 7 zile’ pentru temperaturi cuprinse intre +10°C 5 20°C. 34 4.2. Pind la darea tn exploatare a elementului remediat, trebuie evitate orice solicittri suplimentare fata de cele la care este supus-elementul inainte de efectuarea reparafiei, 4.3. In.cazul reparafiilor sau consolidirilor situate in zo- nele ¢u solicit&ri importante, termencle de indepirtarea elemen- telbr de susfinere, respectiv darea in exploatare in cazurile in care se folosese. cusfineri, se. stabilesc. de citre proiectantul lu- crarii, fr a putea fi mai mici decit cele prevazute la pet. 4.1. 5. TEHNICA SECURITATIL MUNCII Le executarea lucrarilor ce fac obiectul prezentelor instruc- {iuni tehnice se vor respecta prevederile din? — ,Norme republicane de protecfia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sinatafii cu ordinele ‘nr. 34/ 1975 si 60/1975, cu modificarile aprobate cu ordinele nr. 110 34 S97 Norme de proteifie a moncii in activitatea de construc- fii-montaj” aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980; lorme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si executarea construchiilor si instalafiilor”, apro- bate cu Decretul nr. 290/197; ae — .Norme de prevenirea gi stingerea incendiilor", aprobate de M.C."Ind. cu ordinul nr. 742/D 1981; ‘precum si normele de tehnica securit&fii privind lucral cu vigini epoxidiee din anexa 3. 35