Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Aamm 2016

    Uploaded by

    Razvan
    31 views59 pages
    aamm 2016

    Original Title

    AAMM_2016

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    aamm 2016

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    31 views59 pages

    Aamm 2016

    Uploaded by

    Razvan
    aamm 2016

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 59
    7. Administrarea Afacerilor Mici si Mijlocii Tematica: 1.1. intreprinderea si comportamentul intreprinztorului Bibliografie: Cornescu, V.; Crefoiu, Gh.; Bucur, I., Economie. Editura CH. BECK, Bucuresti, 2011, pag 59 — 63 si 96 - 100 Bibliografie: Cornescu, V.; Crefoiu, Gh.; Bucur, I., Economie. Editura CH. BECK, Bucuresti, 2011, pag 90 - 96 3. Profitul Bibliografie: Cornescu, V.; Crefoiu, Gh.; Bucur, I., Economie. Editura CH. BECK, Bucuresti, 2011, pag 289 - 301 | 4, Salariul Bibliografie: Cornescu, V.; Crejoiu, Gh.; Bucur, I., Economie. Editura CH. BECK, Bucuresti, 2011, pag 280 - 289 IL 1. Afacerile economice si intreprinderile mici si mijlocii Bibliografie:Comescu V., Ionescu V. Economia si managementul afacerilor mici si mijlocii, Editura Universit&ii din Bucuresti, 2011 pag 13 - 27; 2. intreprinzatorul si spiritul intreprenorial Bibliografie: Cornescu, V.,lonescu,V.,.Economia si managementul afacerilor mici si mijlocii , Bditura Universitagii din Bucuresti, 2011, pag 87 - 102; 3. Oportunitatea economica si planul de afaceri. Bibliografie-Nicolescu, O., Nicolescu, C., fntreprenoriatul si managementul intreprinderilor mici si mijlocii, Editura Economica, Bucuresti, 2008, pag 83 - 118; Modalitatea de examinare: - 30% media examenul - 70 % nota de la interviu. Po ei Gheorghe Cretoiu i Viorel Cornescu | Ton Bucur Prof. dr. Gheorghe Cretoiu: facultatea de Admsnistratie gi Afweri- Universitatea din Bucuresti: Universitatea Titu Maioresea i Prof. dr. Viorel Cornescu; Catedra de singe economice a Universiti din Bucuresti, prorector ai Universita Nicolae Titulecen Prot. dr lon Bucur: prodecan al Facultaii de Aémiistaje gi Afaceri a | . Universiti din Bucuteyt Economie Ed. a Ull-a, revizuta, adéugita si actualizata Editura CH. Beck Bucuresti 2011 Sistemul activtspit economice. Economia nationald si agentt economici $9 tente In societae si care se concentreazs fa cade lor, in scopul radistribuirsacestora spce agent economici care necesita resurse financare Sirdinéiatea (cestul lmail)desemnneazA parteneii de afaceri din ceelalteecouomil naionale si unitifle lor autonome (aerezidente), cu care agenfii economic: national: (autohtoni) intr fn relat de afacer. In eadrul acesti categori de agenti economici se includ i administayile strane si internationale aflte pe testoriul thi de Fin Desigur, sunt si alte criteri de grupare a agemtilor economici. Depinde de ceea ce se doreste de cei care inteprind diferite analize asupra acestara, Toate categoriile de agenti economici sunt importante pentru economia nationals Este firesc sf ne oprim $4 analizim, prin cvea ce este specific, fiecare categor parte, in ce ne priveste, ne vom opri putin asupra intreprinderii — agent economic & carei functie principala este de a produce bunuri si servieli in vederea comercializsit acestora 3.4. intreprinderea, Tipuri de intreprinderi fotreprinderea este unitatea de baz’ a economic’ nationale, acca component a societi in care se plamédeste c2a mai mare parte a bunt cxistenfel si dezvoltirii continue « acesteia, Ea poate fi asemuitd cu un organism ‘complex, in care are loc combinarea factorilor de produce, dupa anumite reguli objindndu-se bunur gi servcit necesare existenei societiit umane. Acestfapt deter rind ca intreprinderea si se manifeste in calitate de promotor al inifitivei econo- nice, de intimpinare a nevoilor sociale, ceea ce impune la nivelu ei o intensé acti- vitate de conducere si gestionare a factotilor de producti. {ntreprinderile ~ca uniti economice ~ sunt, dupa obiectal lor de activitae,intre- prinderi de produce (industriale, agricole, de construct etc.) si tnteprinderi de prestare de servic! (comerciale, tansportur, bancare etc). Fiecare ig desfigoard actvitjle proprii in mod independent dar, a acelasi timp, toate acestea sunt legate ine ele prin schimbul de activi, aflindu-se ing-o inteacjiune permanentd, pe baza ciseia se infiptueste migcarea procesului de ansamblu al producici soc Impreund, datoriti sumeroasclor rela de schimb ce se dezvot ine ele, intreprin~ erie formeaziorejeaintreagé ce aledtuieste, de fpt,cacral economieinafionale fiweprinderea, ca unitate economicd de baz a economiei nationale, este tezul- tatul procesuluidiviziunii munci si al autonomizisit propritiit. De aceea, ea poate fi privité ca 0 ,asociere sub o conducere unitars a diferijiler factori de producti ‘muted, capital si naturd ~ pentru un seop economic anumit, int-o organizatie inchisd ai independentd, al crui conducdtor, maistru, fabricant seu oticare alt paton, are ‘eptul sf dispuna dupa propria sa chibeuinft de forgle date Indeplinirea rolului pe care il re intreprinderea, de unitate de baz4 a economiei ale, depinde de foarte mul factor, dinte care amint:nivclut tnzestrci teh- nice, calitatea selarailor, modul de organizare a elersentelor componente, gradul de independenfa de care dispune, ugurinja integriri in sistemul piefel, competenta si flexibiltatea conducerii propri ga. fs orice eaz, buna funcfionare m tateprinderi, lor si servieiilor necesaze cy Economie _ ‘eallzarea meni‘ en societate, implic8 .preuares din medial ambiant a unoe valod Ses fansfomarea acestore in alte valor| mai mari, redarea (fumnioareo) valorilor astfel ransformate mediului economic ambiant"® Ge ‘ransformare care au loc in cadrul intreprinderii gi care ceflectt late! intrii-iegiti reflects multitudinea de activitii de natura tehnions economico-financiard, psihosocialé s.a,, care se desfigoard continue Drin care se transforma intesile din mediu sau di sistem ie erat vate cerintele societifi Fnctlonatea covet inreprinderilimpune existent, a eadruleconomieinaio- ‘al, & tor conditit economice, juice, sociale ete, adecvate Nu putem srvi macs cae eit c& 9 Pate a integui, prin multudinea relator prin care ca poe HeiPs la citcuitul nafional, Aceste rela nu se stabilesc la intimplare, ele sun deer Sata seas oe atiuilereglatoare ale fatoruui consti (e exemple, seer negsatieteconomice) ist, pe de alté parts, de confinutul gi caractrotee Den in conformitate cu tea de inteprndere peor unites eo aecerl Ea sgeret unite ou oie oe sper acc protuee de bun spe dere, corsputtor cancion Wheaties last scsifice economic ete fn, ca mesma ceo es ‘mai multe forme de existent, fiecare cu un anumit specific priv i elm fone nit specific privind constituires, pro- inert ta vial economice spundere denumire proprie. " {es conditite economic de pays, corespunzdtor criteria nese tei tipuri de inteprinderi: tnteprinder propretate te Dritate privat, intveprinderi mite, Rolut deterpinant fle Brictate privat, care isi desfigoard activtaten Intro econcy manifestarea neingrddité a liber! inifative Pups forma de corse si organtzareaafacrilor, in area mata a lor cenvolateintlsim umitoareletipuri de iateprinderi.inteprinden poowee ee Drier afoite (ascii de forme dite) corpormile scieic ve neon Jneeprindeile personale sunt acclea In care un singue propise Inv r pineal conduce activitatea unitatii es intreprindeite asociate sunt constitite atunei cind se asociaas nei cind se asosiazi doud sau mai ‘multe persoane, convenind sé-gi aducd contributia (in bani sav ron mule pence convent 3 mat), petn a con: Sta um expt soil meni servensc a infltuea unr scien Sen ne e inp tae el benefcie rele See * Sunoscute cu denumiri diferite si care au caracteristici difer 7 yaomick are un caracter foarte activitate economies, in care se deste tri de servicii. Drept urmare,intreprin- tc, precum si cu 0 de proprietate se intale stat, tntreprinderi pro- fin intreprinderile pro- mie al edei mecenism Virgil Madgearu, Curs de economie politica, ti Bucuresti, 1944.9. 17-118 poles limba concn, pent oar nurele sub are inte tatea si prin eare se adue laid Drinderi ete, In practicd se intin sonal, firme ancnime stil de Cercetti Beonomice, denun e8¢ firme in nume singular, firme in mime coe, fee Sistema activitt economice, Economia nationalé si agenfiieconomici 61. = fn cadrul intreprinderilor asociate putem include $i cooperatia. Aceasta este 0 forma de asociajie bazath pe ideca mutualitii, care inlesneste fora de actiune si de rezistenfS a unititi cooperatiste in lupta de concurengi. in decursul timpului s-2u dezvoltat diferite forme de cooperatie (de productie, de credit, de desfacere, de seomercializare et.) toate avd ca principi ideea ajutorului reciproc, ¥ Corporayiile sau societdfile pe actiuni constituie, de fapt, forme superioare de asociere a capitalurilor. Cotele de participare ale asociatilor sunt reprezentate prin Fitri gi numite actiuni, Obligatile corporafiei (societjii pe actiuni) sunt gorantate ci social, membrit asociafi avind fiecare indatorirea de a ddepune cota parte subscrist si de a rispunde fafa de toti numa in limitele aportului E lor (adic, fiecare cu suma ce s-a obligat si o aducd fn societate, sau cu valoarea E scfiunilor sale). Principalul avantaj al corporatiei ca forma de organizare a afs- ‘erilor este limitarea raspunderii proprietarilor. Tot ceea ce se poate pierde este investifa iii, Dac privim tnteprinderile ta nivelul economiei mondiale, acestea se pot clasifica, in functie de criteriul apartenenfei nafionale, in intteprinderi nationale si Fi tnreprinderi multinationate, Putem evidentia gi alte eriterii de clasificare a tatreprin E decilor, insi important este si injelegem ceea ce inseamnd acestea, din punct de vedere economic, pentra societate, Dack abordim latura juridicd, tntreprindenie ccunose forme distincte de constituire si denumire, in cadul fiecirei economi najio nale, corespunzator legislaiei in vigoare, De fapt, din punct de vedere juridic, demu mirea de intreprindere apare sub forma de firm. Aceasta reprecinti - stricto sensu rnumtele sub care igi desfagoaré actvitatea orice tip de intreprindere si care, in acelasi timp, o individualizeaz’ ia universul economic. Privite ca unitiji de bazi ale economiei, intreprinderle (firmele) se earacterizeaz’ prin urmatoarele trasitur 1) dispun de patrimoniu propriu; b) dispun de personalitate gi autonomie juridica; ©) au autonomie decizionala privind actele economice 1 juridice la care se angajeaz’, 4) sunt principalii utilizatori de factori de productie. 3.5. intreprinderea si intreprinzatorul Ponta ca inteprinderea si existe gi si funfoneze ea rebuie organiza i com dustin mod corespunaHto. Cel ce creazlo intreprindere se umes intrerinzator Deci el este un creator de ceva now, de activi car se reunese¢1 se desigoad tn Ingeprinder (indiferent de profil or, de domenil de activitae 9 de natura propre: tii) eweprinaaton angajeaz factor de produc, i antreneacd in activi care ‘Sspund unor neve! de consum manifest in sosietate, Ei pot propsear a furor factorilor de producie area gi deci gi al intreprindert, sau pot tachi, de la posesoa lr, unl sau tf factor ee producti pe cre i pun la lus. Indieret act este propitar sau nu, fntreprnattnu se ingrjese in mod dies de bun mes a activi itreptinder pe eateo jafinjeaz o coordoncazd gio conduce, in seopl objineri unui cgtig (ven, Dactel este propietarl furor factorlor ds producti, Economie fate, ca gi tipul acesteia, in conditiile fi ctu, pation aceasta sInafis more , ot fi mari actionari sau mici actionari. in eng erect a unt mens epee ee force pe eal top a, spose dea ogi, sltaita eenoe ronsabilite Y eve de espe eae elie Profituluis daci au, va impa i dacl nu, va impaci fie de la care ia inchiriat spar ca umare a tate eave ons citre proprietari sau de i sce tatepnden (eon, rep aint cheltieile cu materi prime, materiale, energie. Dec, e2 const din una de bani ineasati din vanzarea bururlor economic © inirspaindere, peste mnisimea chetvielilor 2 materi prime, materiale, energie, uilizate peat. produ ferea bunusllr respective. Cu alte cuvinte, acest indicator cuprinde coasumul acto- Tului muned sal factorlu capital fx gi au euprinde consul intermedia, Profit net este indicatorul care reflesté partea din venitul global al tntreprinder (din profil brit) care rimne dup scideres din aceta a impo 2 ator prelevariprevizute de lege In fara noased legisla prevede scdderea wir toarelof elements: salara)tnieprinzatoruni, dobinda la capielu invest, chisia platits pentru clic, arenda penta pint, patea destnad rezervelr,prelevarile bonatide cute in scop umanitar, pent sporrea active singe, sociale, culti- rae gi sportive,alocapi pentru copi plitite de agenii economic eare na evideatiz’ aceste sume in contr, cheluiel de pregtie si practied in producti. sigur, indcatori microeconomic (la nivel de itreprindere) sunt mai numerogi. i sunt utiliza nu numa peatr a exprima rezutateleacivtiitfecdei uni eco- nomice in pate, pentru analize economsce, ci entra proiecta in perspectiva acti- vitatea inteprnderi ~ indicetort sunt tlizati te activitates de planificare si de laborare a statgiilor de dezvollare. Obiectiveleprevizate ase realiza sunt materia- liate in plan gi strategie prin intermedia indicatorilor economic 3 Circuitul gi fluxurile activitatii economice fntreprinderile efectueaz operat i tranzactii care genereaza fluxusi economiice, ce formeazi, in ansamblut lor, eea ce denumim circuitul economic. Hpe-doate large « progresului tehnic, dezvoltirii “wnodemizirii tehnicii si tehnologiilr gi rdicaei si discipling a muncii, Torodata, productivitates te fra utilzarea activa a poteatialulu creativ al munci, fast social activtafi fn toate domeniile. Sistemul r 7] | Motivate superoars eee | eve [ Pertestionarea Tatensitatea 51 “aer HESS] [Fore nerds OE] Ue [ Ferneaaie Produetviates |__[ Sica] eee Noi prosedee ‘Optimiaarea) — Dividuneawr] hnologice combing ead | factorilor de ete wea) Lesbsi | ‘yt ["UWtilzarea de magiai _siutilaje performante a Syterea productiei Fig, a. 3. Factor (suse) de crepe a productivitati ‘ Punct de sprijin pentru analiza eficientei fl fndanenal in cles iit mepstru, Pege mie compare easier bins pen aoe a Pee ¢ AB 2 esl: nvpndelr ou hese ate aa aa ee = pe 54. Costul de productie, | Costu! joaed un o parte, lui objinut. Pe de altd parte, cind ang estora pentru producerea ‘ le penta a produce : SSRN 2 Soom wd cv wince ss pe pat aa es AF iv 80 gus gran ca ati ah nota de on F on et 0 Ec deo importage vital ele ne sd og etn i mn ml af eens PEBEY 0 cantata mare dn bd eres ‘ "al ule ate banc otf produse in schimb fon eranomie ne eae 5 F forme: Combinarea fatortor de producte $1 efictenga economic 9 functie de echil ettoritor.! Iindeplinita de cererea consumatorilor gi costusile produ- 5.4.1. Couceptul si formele Costul reprezints, aadar, totalitatea cheltuielilor pe care fe face intreprinderea sau {ntreprinzitorul pentru producerea unui bun dat sau a tuturor bunurilor gi serviiilor realizate gi oferite pe pia}, Dacd la acestea se adaugi costurile de distribujie sau de comercializare (ambalare, sortare, depozitare, teansport, cercetarea pietei) se objine costul total (complet) al iutteprinderi, cAruia i se mai spune gi costul sau preful de revenire? Din punct de vedere al formei de exprimare, costul de productie cunoaste dou + costul real, sua cantitilorfizice de bunuri (materii prime, materiale auxiiare, combustibil ec.) si de munca necesare pentru producerea bunuilor; ~ costul monetar, suma evaluari in monedi (bani) a consuinusilor mai sus men- tionate (prepurile de achizitie ale factorilor materiali gi salarile lucratorilor), Din punct de vedere al coninutului sau modulul gi locului de calcul distingern: = costul contabi,totalitatea cheltuiclilor de productie taregistrate in contabilitatea intreprinderii privind consumaurile materiale, amortizarea, salariile ¢.a.; este un cost obiectiv, determinat pe bazi de documente; = costul de oportunitate, reprezinté evaluarea cantityilor de bunusi care au vor putes fi produse atunei cand intreprinzitorul opteaz& pentru producerea unui bun, ‘enunfénd la alte solupit sau produse (alternative sacrificate), Se admite c& nofiunea de cost de oportunitate are doua semnificatii:” 4) ceea ce a pierdut un iavestitor finde gi-a plasat banii in cel mai profitabil activ pe care La avut la dispoaifie; >) suma maxima a profituiui care ar i putut si fie obfinut daca factor de pro- uci ar fi fost alfel utiliza. Cu acest sens se foloseste gi expresia ,cost ocazional Castul de oportunitate este egal cu costul explicit, format din pile inteprinderii pentru factorii de productie consumati te in contabilitate + casrul implicit, format ca estimafic a intteprinzatorilor pentru contributa factorilor proprii de pro. ducfie (munca de organizare a acivitigi si capitalul propriu uilizat, salarul implicit, dobinds implicit 5.2.) Dia punct de vedere al momentulut cetermindrit (calculdri), se pot dis 8) costul istoric, prin care se ingelege costul determinat in momentul in care @ fost achizitionat un bun sau un activ (utilgj, sect, uzind sau chiar intzeprindere), adica preful de achizitie efectiv in acest moment, Ja origine; denionstrabil pe bazd de documente; " James D. Gwartney, Richard L Storup, rept, 1995, p. 16-15, * Jean-¥ves Capul, 01 Ed. Hatier, Paris, 1993, p. 90, ° Tins Hindle (coord), Finanfe, Ghid propus de , The 1998, p. 80 Economie $i prosperitae, Bd. Aluts-D, Bucu- Garnier, Di onnaire dleconamie ede selences sociales, omist Book esa NEL TR ma ome ec meerantoremnenerr TEETER 2 Econo: ) castu! ajustar sau actual, determinat in fiecare moment ulterior achi ind searia de inflate, de cresterea pretuilor in intervalul de timp. Jn determinarea mirimii costului trebuie finut seama de 0 serie de principii, denu- in teorie si in practiod principié ale costului: 8) principiut integrated, dup’ care in calculares costului nu trebuie omish nici o cheltuials care a fost ficutd pe parcursul realizar produsului respectiv b) principin! cauzalitati, conform ciruia nici 9 cheltuialé au trebuie st fe cuprins® in cost daca nu a contribuit ia obfinerea produsului; ©) principiul omogenizarii, dupi care toate cheltuilile care formeaz’ costul trebuie aduse lo acelagi grad de intensitate, de complexitate ete, pe baza reducer lor [aun numitor commun; &) principiu! actualisdri, care impune ca toate cheltuelile care se includ in cost 4 fie aduse Ls acelasi moment de referintd. Actualizarea este necesaeé, deoarece o suma de bani determinata nu are aceeasi valoare economia in momente diferite de timp, De exemplu, o suma de bani tn prezent notaté cu Sy va avea peste n ani urmitoarea valosre: Sq = S» (I + a)", unde ,a este coeficientul de actuaizare (de exemplu, rata dabanaii); invers, o sum de bani din mommentul n, valoreazh asta S*=S)(1+a)* 5.4.2, Punctia costuh Se numeste functia costulul rela fia existentd intre costul total al unei productit date si cantitatea de bunuri produse. Dacd C este costal total 51 Q cantitatea de bunur, Funct se reprezintd astfel = £Q) ‘ © asemenea func, variabilé de la o tatreprindere Ia alta, sti deciziilor de producti Obiectivul esential penta intreprinderi il constituie alegerea nivelului de productie pentru care profiturile vor fi cele mai ridicate. Schimbacile interv chltuielile de productie sunt eonditionate de netura modifictilor in ceea ee priveste factorit de productic, desfigurate int-un interval de timp. Aceasta face ca evolulia costurilor si fie urmariti ait pe o perioad& scurt ct gi pe una hunga, Perioada scurta este defiitd ca intervalul de timp pe parcursul c&rvia un produ ctor poate si ereascd productia nuiai in misura in care capacitatea de produc{ie existenté ti permite. Ea este perioada tn care intreprinderea nu poate a8 schimbe Proportia sw tinul de instaati tehnice gi echipamente, acestea find consecinta eciaiilr de investi anterioare, Ca urmare, nivelul productei poate fi ajustat prin modificarea cantitaii de munca sau de materii prime. Perioadc lungd se defineste ca aceea care $1 Dn votums i, al echipamentulis utiliza 0 gama larga de posibilityi, la baza elaborarit ite ta permite modified! tn seara producfiet folosit. in acest caz, intreprinderee poate uténd opta pentru un mod de productie capital nil Dinga, Tearie ecanomicd generala, Ed, Hyperion, Bucuresti, 1994, Combinarea factorilor de produce $i eficienta economicd 2 intensiv” - cu multe masini si putini muncitori, sau de tip , labour intensive” — cu ‘mulsi muncitori si putine masini 54.3, Structura, indieatorii si tipologia costului Pentru stuiulcostulu de productie, pe termen sour, important mare preznta analiza structurit chelmuielilor gi procizarea indicatoilor si tipologiei coscunfor, Ele aula bazd rai multe citer 1) Dupd natura costuilor vorn aves: costsi materiale, costst ener, 4) Costwrile materiale cuprind consunmurie de materi prime gi material bustibil, energie si apt, amortizarea capitalului fx ete ) Costurle salariale cuprind salarile personalulvi, contributite fa asiguriile soviale galt cheltuel cu salarie; ©) Costurile generate ale unit economice cuprind; dobénzi, imporite gi taxe, cheltuielile pent administaje te 2) Dupa modificarea lor n raport eu volumul productie, costurile se grupeazA tn costur variabile $i costur fixe 4) costurile variable se modifil in proporti difeite gi te acelsi sons cu volumut fiie al produce, De exemplu:consummul de master prime, combustibil, thnologie, salar direct ee. ») cosnurle fixe, care nu se modific8 in funete de volumul fzi al produce 3) Dupé modul cum se repartizeazé pe unitatea de produs avers © costar indirect 8) Costrile directe se repartizeazh direct pe uaitates de produs. De exempin materile prime gi materiale direct, combusibifu tehnologie, salar direct et ) Costurle inairecte se repartizeazd indirect pe unitata de produs, prin procedce de calcu conventional (costuile pentru funtionareautilajului,castrle generale ae Inveprinderi ete) Nivelul costului de produce repreciat§ totaltatea cheltuiclilor exprimate tn unitlfi monetare, efeetuate de un producttorinteprinzttor pentru producetea $i desfacerea unui produs sau a tategi producti Tn analiza economic se opereazi cu trei indicator de costur: costal global, costul medi gi costul marginal A. Costul otal al producfiel cuprinde ansarblul cheltielilor corespunzitoare ‘unui volum de producfie dat. El poste fix, variabilg total 8) Coste fixe (CF) sunt formate din chetuelle ficute de unitatea econorica independent de volumul producfiei. i aceasts categorie se includ: chevelle os chiria, amortizarea, dobénda, salvilepersonalului administrative ) Costurilevariabile (CV) cuprind cheltuielile cate se modified tn functic de volumul producti. fn aceastt categorie se includ: cousumurile de materi pine, corbustibitul, energia si apa, salanile personalului care lvereaad in sechle de fabricate, de productic, salarale si costuri i directe gi cF+cy 94 B. Costu! medi obtiaut. Cosnil medi (unitar) se objine prin 1 poraea cost toa la prodiia iu este un cost pe unitatea pa de produs gi este alcstuit in cf ov Cia = G+ ocr, 4c, oT eer 4cy ©. Contd marginal (Cg sau Ce) reper 4 obfinerea unui wma oa i ae rode sen a de cel totale pena "uplimentare de produs sau de serviciu: uA cost total; volumul producti; restenile corespunzitoare; dact AQ = 1, atunci Cig = ACT. Pent exerolificare vor lua situafia nei inteprindei la care ofits semper ‘ oducts i sturile se Previnté dupa cum urmeaz (unitai monetare) be me Tabet ae — —— [Gi odie Cosroal | Conte Comparay jtbvestoneete) | (global | taney a pata] t Ce To x 1 of 3300 —| sp 300 3400} 855 700 400 —| Fen 200 Cost ttl de 1.000 de wie fi monetare reprezintd cl faci desi 4 formule expi vn a Prehul de vinzare se determina pe piafa concurentals a ¢ piaja concurentialé le nt de prods: ren etePRnderca va tebui sh se limiteze a produce wins 8 duis pe unites oe ee us eo (supraprot). Reduerea cose de oro, se create, Petit o importanfa deosebita, I nivel microeconarey estroge reitereaprofiuu, sporteapostiltise fesurselor economisite, titivitigi pe piaga extern Evolujia celor tei tipuri de cos ca a pe Poate vedea si din grafcul unnator ( luieli fixe, pe care iatre- prinderea este nevoitd sh Le Productia este 0. Costul mediu i costul 1g (ma) cl cw cing Coe ma (ena) \ a INA a eae reste lor produse, pe flecare unitate revine tun cost fix msi ‘io; dacd Q tinde catre infinit, castl fix tinde e&tre 0; b) cura costului marginal evolueaza in formi de U, cu o traiectorie ©) curba eostului variabil mediu are o evolufie aseméngtosre: pe misurd ce nivelul Productei crest, costul variabil medi seade gi apoi creste; Pentru acel nivel al producfiei la care costul marginal este mai mic decét costul medi, producerea unei unitiji suplimentare contribuie la sedderea eostului medi tunitar; invers, pentru un cost marginal mai ridicat decét cel mediu, orice dezvoliare 2 producti determind cresterea costului medi; in aceste condi trebuie sd reacd prin minimul costului media: Costu! total mediu (CTM) reprezint® costul total al fiecdrei unitati a produce’ i costal marginai Si curba costului total mediu are form de D, dar mai accentuatl decit acces a costului variabil mediu. Datorité costului fix, minimul costului mediu se afl deasupra (gi la dreapta) minimmului costului variabil medi Presupunind constante costurile fixe pe termen scurt, orice schimbare in costul total este numai rezultatul unor schimbari in costurile variabile, Aceasta face ca distanja pe verticals intre costul’total mediu gi costul variabil medi s4 masoare segue viv. Boonomie EBA Dpsiste cons fix mediu scade continu, devenind tot mai mic pe tell product, distanta dintre costul variail medi si costl total medea “WE Va fBlegora In grafic! anterior, evolutia difritetor costci est Costul pe ter 1) efectul fe specifica termenului scurt men fung are insi o evolutie diferis, find influentat de doud fenomene: economiilor de scard, care se concretizeaza in reducerea costului media total ca urmare a ctesterii volumului produetie, precum si a perfectionaci tehvolo. Billo, organirini producti eesti califictri etc: efectul dezeconomiilor de scar, care determins cresterea costului mediu total, odatl cu eresterea prodctiei datortd cheltuelior suplimentare pentru dezvoltareainfrasructurit productive, eegtri aif cultkilor cu aprovizionarea si cu desfaceren 5.2. Aceste fenomene se reyisese in cresciinde si deserescinde. fo realitate, cele dous efecte se 24, de reguls Za sensul suecesiuni for ie trap, Cate le restneere a eastuitor de productie sunt 2) tedvicerea consumurilor specifice (tehnologics). Consumul specific este cant tatea de materie primd, material, combustibl ete. utlizath pentru executarea unei unit de progus Ginit sau a unei unitati de prestare; b)utilizaren inter ii lor dle productie are ca produs gi randamentele de sea intercoadition asivi a capaci- ‘ezultat sciderea parti de amortizare pe unitatea de plicit, reducerea costului de productie; c) accelerarea vitezei de lului circulant, prin imbundtatirea aproviziondrii tehnico-materal ciclurilor de produetie, accelerarea desfacerii produselot fabricate et productivitait muncii mai mult decat ior administativ-gospodarest s.a Reduceren costurilor de product calitativ al produselor si Satie a le, scurtaren a d) cregterea indicele salariului mediu; e) reducerea cheltuie capi trebuie s8 fie Insotité de erviciilor executate.sin condit costul de productie trebuie s& fie inferior prepului de va objinerea profitulai, cresterea nivelului fille economiei de piatd, inzare, pentru a se asigura 5.5. Obiectivele activititii intreprinderii, Comportamentul intreprinzatorului Obiectivele pe care le urmareste intreprinderea in conditite economi format objectul unei ample dezbateri teoretice, S-au formulat mai care au contribuit nu numa la inibogatirea teorei, de abordare practical. Gandirea clasied a dedus acest obiectiv din teoria cor lui homo oeconomicus”, considerind c& ii de piayd au multe concepti, i sila diversificarea modalittilor smportamentului rajional al profitul exprimé cel mai bine motivatia Este imposibil pentru fermier ca 4i pentru manufacturer (intre. Prinzitorl industrial) ~ spunea David Ricardo ~ sh waiased fick profi, tot aga cum ‘muncitoral nu poate tri far salariu. Motivul care ti face 58 acumuleze se va seduce P. Samuelson, Boonomies, «Xa, Mebrow-Kil Bask Company, 1973, p 570 i i _Evonomie dreptul de a-si alege modalitatile de platd corespunzitor condifilor ei concrete si conceptiei proprii despre stimularea proprilor salariai Salariul mist este forma de plath care imbind elemente din cele dows forme aritaic mai sus. Se constituie dintr-o sum de bani fixd care se acorda pe unitatea de timp lueratt (de exeraplu, zi de muned etc.) gi dintr-o sumé variabilé ce se acord ccorespunzitor cu indeplinirea unor conditiitehnice, tehnologice, organizatorice ete de catre salarial, Aceste condipi se exantified prin intermediul unor tarife, astfel neat ele pot fi determinate banese, ca gi fn cazul salaszari in acord Exist numeroase sisteme de salarizare, care, pomnind de la cele dou’ forme de bazd si de la progresele tn organizarea producyici deri. In aces i a muncii asigurd calculul sala te cu contributia exactk a fiecsrui salariat la rezultatele intreprin- onditi, este firesc 8H intdlnim sisteme in care cele dows forme de salarizare se imibin8 inte ele gi, mai mult, acestea se imbin& cu alte modalitii de sti- ‘ulaze, cutm ar fi participarea la profit, stimularea bazati pe factor psihosociali etc. Indiferent d le prin care se determin’ salariul, acesta capéts o expresie aneasci. Sub acest aspect, salariul este cunoscut ca salariv nominal. Acesta este reprezentat de sunia de bani pe care salariatul o primeste in urma inchirierii capa citstii sele de mined. Marimea salariului nominal depinde de o multitudine de factor’, Aga curn vom vedea mai depare, gi in cadrul acestui factor de produ ‘munca ~ intervin procese reglatoate ale pict asupra dimensiuni salarului nominal Altturi de salariul nominal, categoria de salariu real vine gi iosregeste imagines dimensiunit salariului, Salariul real reprezinti cantitatea de mijloace de subzistent8 $i de servicii pe care salariafi gi le pot procura cu salariul nominal. Mai bine spus, miicimea lui depinde de doi factori, si anume: marimea salariului nominal si nivelol preturitor §tarifelor masfurilor gi servictloy. care igi pun amprenta foarte puternic 15.2. Determinarea salariului Pentru practica economic& prezinta interes, alituri de problemele teoretice ale salariului, aspectele legate de determinarea acestuia corespunzator situafilor de piata cexistente, Din acest punct de vedere intilnim urmatoarele situa 1, Cazul concurentel perfect, fn esonomis de pia determinarea niveluli selarul nase poate face in afar mecanismului piefei sau ignordnd acest reece, Aga cum am vizutcind am discutat despre pia, existt un segmental acestea care este pinta munci, Fenomenele care aloe in earl acesei peje determind tit cant tatea de muncd angajatd de fecare firma, ct gi nivelulsalarului, Amintm fptal c& in eal pie cu concurentt perfect attnim un nur mare, ait de oferant ft x de curnprftor de fort de munca acd cunoastem cererea gi oferta de mucct (le nivel de industie sau ramuré industrials la sivel de firma), nivel salarulu se detommind urmiriad unde este punctl ds echilibra reutat din ieterscetareacelor dows curb (fig a. 1). Pune de echilibra Ene determing att nivelul salariului ct cnftatea de mune8 necesar Canttates de mune Qy A. ndstrie 8 Fig. art & Cantata dem Pentru simplifisate,considecim eX fora de mucd exis punet de vedere al preg, esa ator caracterisics Desh, Sn salar dente al eee neato n desnul A, cuba cereri(C;) este deriva dio curbele venta marginal al produsului (VME) tutuor Remelor din indus. Ca in canst wturor cutter de cetere, ea est orienta in jos gi spre dreapa, Cura ofr a schim®, se Insece fa sus gl spre dreapa, Aceati deoarece este necesar e crete salrul pena ¢ atte forja de munca in industrie din celelalte sectoare ale economici. in desenul B, cererea nei firme oarecare pentru munch este reprezeniatl de cuba VME specified fomee, care este gi ex inclizath in jos gi spre ereapta, Cuba ote este perfect eased, eoarce, la petal de pial al mnt, firma poate ange oricstheantate de mune doreste. La un aivel dat al salaiulu, curbe ofertl este identicd cv cea costal marginal pe factor (CMF). Atéta timp cit firma poate obtine oricét cantitate de ‘muncé doreste, fa pretul piefei (nivelul salariului existent pe piatd), curba ofertei de munch va fi © linie orizonal&. Canttatea de muncd pe care 0 angajeatl 6 nnd competitiva va f determina de intersejia dinte curba eared # cube ofete, respect de panctl Ey. Ideti epee hema pe ttl inate PPunctul Eva determina canttatea de muncd (Qu) care posts fl angeiatl ta indusre, Corespuzdtorpunctuli E se determin gi nveul slat (S) Ieee so angajenz cantata de inci respectvl Fina nu are contol asupranivelulstariululexstnt pe pita raunl,n chi 2 poate just cantata de muca pe cre 0 angjeaa in acord u evolu ventule ‘marginal al produsului (VMP). Pentru a maximiza profitul, firma va trebui si angajeze acvacanitte de munct la care VMP egaears nivel salarufu de pe pais 2. Carul monopolulul ia ce priveste pita munci, exstenta state! de mevosol poate afecta alocaearesurselo, afl ea gin cal situate de monopol i paucns Situaia de monopol, n eazal peli manci, re tn vedere mouopolul i oer ie rmuned, Un asemenea monopol este anurat de reguls de siodcas, care umirese 8 este omogend din iecare lucrator va avea i | 284 _ Economie tural asupa salarulu i asupe ocopi 3, Cazul monopsonulul, Monopsonul reprecindl un sigur cupirtio ol eel Tesurse, care fixeazd ait cantitates, ct gi preful. In eazulfactoruti muncd, mony ZEuu omc aa. exempu tsi ae lel unde sng sh mind viaja esonomick, avind cel mai mare numa de angajf. Solincane oe de mune’ nu au posibilitatea de a opta, ame Celelae activi economice, sociale, de adminisrajc etc din lcelitat, ofert Sumér mic de locuri de muned, a c&ror pondere este insignifiants In ascete onal, maea majorite afr se angajacd la fina ce jot rol de noneprea en salariu sable aceasta, Monopsonul nu poate angaja nici el deedt un numar limitat dice le intensificerea coucurenfei pe piafa muncii. Curba oferte: de monet coy ‘dentid sn cazul existenei monopecnat fob fete Momcie dac8 are nevoie de muncd, ME, Numa de cro Fig ar.2 ‘cum stim, este costl fe care angajam sa de factor. Cénd firma este in condifii de azi preful factorului. Cand este monopson, CMF este wu cu care ‘mai mare decit preful factoruli Asa cum este ilustat tn grafic, curba cereri ‘ nh mnoptonl ete uta venitului marginal al produsuluj (VMP). Necesarul de ofan ae ‘ucritor a ff angajayi gi respectiy Salarul sé profit 285 ‘nu reculté dia punctul de ecilibraE, in care se intersecteazi curba ofer- tei cu cea e ceri, respectiv cu VMP. Find singurul cumpiritor de mianea dint-o anu rit zon, monopsonul ne tine seams de punctl de ecilbra E. El poate, de exerpl, imisi salaril pentru a atrge cit mai mullé mune din zon8, sau micgora salaritl su nivelul Se, corespunzitor punctului E, Dac avem in vedere regulile generale, monop- sonul ar trebui sé pliteasc& un salariu de nivel S, coespunadtor punctului F, de inter- seofe Tne costal marginal pe factor (CMF) si venitul marginal al produsului (VMP), ‘Acest punct, dup cum am vizut, reprezinté maximum pina la care mouopsonul poate ridica nivelul salarivlui. Dar, in determinarea nivelului efectiv al salariului, monopsonul se ghideaza dupa curba ofecei, deci salarul va fi citit pe eurba ofertei, ) Compettia fn afar prefuli, care vizeazealitatea bunurtorproduse, calitstea serviciilor post vanzare prestle ~ dact este cazul ~,reclama, vinzdsle tn timpal slrbatonlor ee Desig, pita fiecrei firme depinde de strategio adopt, ca gi de solar tate” din eadrl muri, De pil, dac8 mumai o singurd fm rajoreazd pret de winzare, in perspctiva objnerit unui profit mai mare, atunci exist! ree st tse reduc procentul (Cota) de vz fn favoareacelorate firme. In schimb, dacd toate fimele din ramura se infoleg st majoreze proful de vinzare, atunelfieate Gat fs, pistreazi cota de participare la piatS, chiar dact pe total ramurd se poate inregistra o seldere a cereri age De aici se desprinde o concluzie foarte importanta, si anume o8 profitul fiectrei firme oligopotiste depinde de modul de a alege si combina strategile, de rapiditaten Ge schimbare a strategilor, de rapiditatea de a obtine informatiile si de a le utiliza Pomind de aici, se poste aprecia cd oligopoturile au posibilitatea de a obtine un profit supernormal mare, Unele firme ajungind chiar la nivelul profitului de manopl. De aici gi tentatia de a intra in ramur8, precum gi efortul celor existenti in ramuré de a opri avinnil noitor veniti. $i pentru acest luoru se aplicd diferite strategii, de regula aceleasi, de citre cei existenti deja in remurd. Aceste strategii se referd la reducerea profului de vinzare, stiindu-se o& mai fatotdeauna noii veniti au costuri mai mati gi e& Teducerea prefului este greu de suportat de catre acestia, uneor find chiar imposibilé " pentra ei. De asemenes, firmele existente pe piald apeleazd la reclami — obligindu 100 Economie Pe oli veuiti sd chetuiasea foarte mult pentru reclamé, ceca ce duce la scdderea Profitului -, limiteaza accesul Ia patente, negociaza ew sindicatele pentru ca noii Si fie boicotai ete Si inte oligopolurile din acceasi ramurd concurenja poate lua forme distrugatoare Mobitul este profitul, marimea lui, iar obiectivul este tnlaturarea concurentior. Pac o firma oligopolist este capabild, prin difetite c&i (pret, calitate, noutate ‘ehnicd ete.) sti forteze rivaii sd se retragh, atunci se stabilestesituatia de monopol cate, inevitabil, duce ta cresterea prefului si la obtinerea de profit supernonnal ridicat, deci de profit de monopol, {n concluzie, se poate spune 8, in situatia de oligopol, profital fiecarei firme depinde de decizile [uate de cite toate fraele din ramucs, Oligopolurle sunt capa. bile de a objine profituri mai mari in conditile de fngelegere decat ta cele de coneu. ‘eatt O Inielegereeligopotist se poate rupe dack una din firme considers e& poate fine wa profit mai ridicat prin concurenfa decit prin negocier. Arsenalele lupte! de Sunt bogate in mijloace de actiune, dar toate sunt costisitoare gi afecteaza profitul, Alegerea confruntirii deschise se face aummai atunci cénd se intrevad revul compensator pentu pierderi, deci cénd se mizeazA pe maximizarea profituul 15.6, Functiile profitului Existenja profil, obtineres lui de ete tnepriaztor riick gi problem just Scart aestia ca oformd de vet distinct soceti, Dei unit denigreasd sot (ul, cousiderdndu-l un edstigimoral objinut de clasacapitalgttor gu pot f neglijate funcile pe cae le indeplineye acesta tn cadrulsocietii Consderat de mul spe, Gals rept motor al scietti noasue, profit constiyie otivaia obec a ake, Prinzitorilor si proprctacitor fimeloz..Motvatia préduestorlu este perspeatve Profitului, pe care cauti tntr-o perioada nespecificatd de timp s4-1 maximizeze”? tn aceast perspectva puter spune ed toate fimmele ~ indiferent de maroves sau forma lor ~ ij organzeaz& si desfiyoardactvtatea sub semnul profitlu, eae de spare se prezinsd a find criteriul cel mai important de apreciere 2 acti slobale a acestora yi, desgur, singur surst de dezvoltar alr Prin aceasta, profiel cootrbui si la sttifacerea tn perspectiva a unor nevoi poteajale de contun de bunui si servil, constituind acel element cei impulsioneazl pe itepeaotton te organizarca producti de noi bunur servic Desigur, noi nu ne propusem si justificdm existenja profitlu, ci plesim de ia sealatea conerets, si anume de In existena profituli ta socetat, dela fapa ca asta servajte, Ia tdndul lui, la stisfacerea unor necesitii economice, Gu ale nu punem tn diseutiecaracteru! moral sau imoral al profului, ei efeewe flu sau, mai bine zis, ale objinri acestua, feete ce ee cute, telaraiae fuss pe care le indeplineste in societate, Principalle funci le prof tului sunt urmstoarele: {A se vedea inreage teorie maria Joba K. Galbraith, 4 a profituui; Geofirey Whitehead, op, cit, p. 217, 8 Sconomicd 91 interesul pubic, Bd. Politics, Bucueeyi, 1982, Solara. tut 301 1, Funotia de motivare a firmelor, luate tn ansamblu, et entitati economice ale intreprinzatoritor si proprietarior acestora; 2. Funcjia de stimulare a inifistivei economice att a proprietarilor, cat sia intreprinzatorilor, el determindad acceptarea riscului de eBtte tatreprinzdtori gi, prin aceasta, contribuind la stimularea producfiei de bunur si servici, la cresterea pro- dactivitati etc. - 3. Functia de erestere, ce pane tn evident faptul cf profitul st la baza cresterii productiei, a dezvoltarii firmelor, a aparitiei de noi fatreprinderi ete, Bl repreaintd sursa principalé a acumularilor pe baza c&rora se constituie investitile, sursa de baz 1 cresteri economice; 4. Functia de control asupra activititit firmelor. El este un adevirat barometra peutru fiecare firm, indicénd nu numai eficienja ia general ci, pentru fiecare etapa din via intreprinderii, nivelul eficientei, permitind astfel efectuarea de comparati si analize profunde in legaturd cu rentabilitatea firme, Se poate aprecia c& profitul este {indicatorul principal de care conducerea fimelor fine seams in elaborarea politicitor Si stategilor economice. BI genereazA si imprima tutror paricipaofilor Ia viata economici un spirit de economisire care se transmite de la nivelul conducerii fiecdrei firme pand le ultimul salariat al acesteia. Mai mult, acest spitit de economie depa- seste portile firmei,flind parte a comportamentului oamtenilor in societate, AFACERILE ECONOMICE $1 iNTREPRINDERILE MICI $I MISLOCH. LL. Afacerile ~ definitie si seop Inte te 0 decizie importanta care depinde atat de modul in care sunt privite afacerite in societate, cat si de inclinayite, sbilitatile noastre sau de oportunititle pe care le intélnim tn acest sens, Se pare cia intta in afaceri este fovocare pe care o resimfim foarte multi dintre noi si tocmai de aceea sa clarifieim inca de la inceput, care este sensul pe care i atribuie notiunii de afacere” intr-o lume in care interpretarle sunt multiple si uneori incorecte acd avem in vedere fara noasta, termenul de afaceri avea pan la revolutie, dar si ceva timp dupa ea, © semnificatie mai mult ,negativa”, afacerea find considerata ca un fel de speculatie nu prea corecta, 0 ing public sau privat. Term ‘mai putin corecte Explicajia acestui punct de vederé este evidenté. injclegerea notiunit de afacere intrun astfel de sens vine dintr-o economie centralizatd, unde totul e dirjat, libera initiativa era descurajata, condamnati, deci si actiunile economice de tmanifestare a et erau ceprobabile, Ble erau considerate w {i specifice pentru socictatea capitalista, societate inechitabila, imoralé din punct de vedere economic, retrogradé etc. A face afacero™ era considerat un act oarecum ‘eprobabil, care ducea la imbogatirea nepermiss, condamnabila, ineompulibill perspectiva de a perfectiona metode 2), Motivatit psihologice statutul t respectul social Mai euprinzatoare este defintia conf nfeles foarte larg, de activi in franceas, euvantul 5 tchnici anteeprenoriale , form eBreia afacerea este ,o Inreprindere als, profesiune sau ativitate |. operate pentru scopul de a cisiga profit pris oferiea unui produs sau servici..". Afacerle sunt create de intreprinstiott fun capital de nse pentru & promova o oportunitate particularé in scopel nmi wofit- Ele variazd ca misiune de la proprietatea unei singure persoene la coxporatia inlemajionaa avid miliande de dolar ative si mi de angafat ‘Afreerile au o ane largi de manifestare in domeniul produetiv comercial, financiar ete, att din sectorul privat cit si public. Terms, Darron’ Edens Series, ne 1987, Din punct de vedere juridic, notiunea de afacere are o infelegere larga. Ea se extinde dincolo de intreprinderea sau societatea comercial’ propriu-zisa, vizeaz activitti de diversi naturd (de productie, de st inclusiv cele din afara sterei economice), Pentru o infelegere eat mai exact, precizim cA termenul de afacere, in acceptiunea noastra, vizeaza orice organizatie cu profil economic sau u, a clror activitii ummaresc obfinerea profitului. De reamintit 8 activitatea economica Teprezinté wn proces fundamental si complex care reflect ansamblul faptelor, Aactelor si reactitlor oamenilor, concretizate in comportamente si decizii privitoare [a atragerea si utilizarea resurselor economice in vederea produceri, distnbutici, circulajiei de bunuri..." - Deci activitatea economic este 0 componenta a activittilor umane, care nu poate fi privitk in mod pur, cu alte cuvinie, procese exclusiv economice nu exist, ele sunt Impartite organic cu alte procese sociale. Deci, prin analogie, afacerea este un proces complex a cdrei natura este, in primul Find economica, dar care incorporeaza gi alte procese de natura sociala, Jn acest sens, putem vorbi de existenta afacerilor in toate domeniile activititii umane, dacd ideea de baz, scopul actiuni, este obtinerea profitului, De exemplu, in cultura organizarea de expozitii cu vanzare, galerii de arti, trupe de teairu etc; in educatieinifierea si organizarea unor forme de pregatire pe niveluri de clarificare si domenii ~ timbi strdine, tehnologiile informational, expert financiari ete. Cu alte cuvinte, lumea noastra este lumea afacerilor, iar dezvoltarca stiinte si tehnologiei, trecerea societatii noasire la societatea bazaté pe cunostinte deschide noi oportunititi de afaceri deosebit de tentant. Dac privim afacerea, in sens general, ca efortul organizat al unor indivizi din societate de a produce si vinde pentru profit, vom intéli dow’ man tiputi de afacen, corespunzator destinatici lor si anume: ~ bussiness to consummer (B 2 C), respestiv destinatia consumul final de produse de folosinté imediati sau indehngat business (0 business (B 2 B), ce au ca destinatie sustinerea altor afaceri, respectiv consumul intermediar pe baza cirula se pot produce bunuti finale © categorie importants de afaceri, mai ales in zilele noastre, o reprezintt afacerile miei si mijloci, al c&ror rol, importanj8, mod de organizare, motivati: tte. 0 3H le vedem pe parcursul lucrarii de fata, Cert este cd indiferent de mirime, de tip, de domeniu in care se intiaz& si desfigoara, afacerea se concentreaz’ pe doua obiective de baz si anume: |. cfstigul sau profitul; 2. supravietuirea. in ‘acest sens, nu putem s& nu ne amintim ce spunea profesorul american Peter Drucker, respectiv c& prima sarcin8 intro afacere este supraviefuitea si principiul calducitor, nu at&t maximizarea profitului, cat evitarea pierderilor. Dint-o asemenea perspectiva trebuie privite atét motivatiile de a intre in afacer, edt gi ‘modul de construire si dezvoltare a afacerti vicii, financi VIOREL CORNESCU, VLADIBUR-CoDEIN IONESCU 1.2. sMicul uriay” al economiei contemporane Existenta societitii omenesti in ansamblul ei ae i, ca i a tuturor componentelor td de oe zati mai mati sau mai mici, pand la indivizi singular! care dependent de producerea de bunuri si servieli, de celclalte activitati care asigura cient! Acestora in consum. Este vorba, de fapt, de desfipurarea de activitati ce stisiacd, areata fsurselor in vederea obtinerii de bunurt i servic mente oe cooncotumetoasele necesitai de consum ale oamenilor, Ele act activita organizate, din randul cérora se de important fimmelor mari si foarte mari, dupa ani "70 ‘ ° forfa din ce in ce mai mare inteprinderle mici gi Sera atv Tadeo at SUNOS o expansiune sutinut, ponders lor eee Detention tl masilr inteprinderiin principale deevolate se han 258.004 in ge sll Uniunit Europene aceste inreprindey lariat si sa 390 cut Qumérul Inteprnderlor, acopers 66,3% din meee ne aaratl si 34.2% din cifa de afwen In SLA, Inuceneae po Parlicips cu peste $0% la P.LB, iat in Japont, finnelor si 77,6% din numanul salsriatlor Pe bund dreptate nei contemporane, rujlocii mici si mijlocii Japonia ele detin 98,9% din numarul Sectorul cel mai dinamic, cel care creea23 noi locuri de Tuned 'si fuctficd noi’ oportunitai de afacens’ dan importante, a populate! dea ‘SI manifesta initiativa de intreprinzator, des se Ele reprezioté sectoral cel mai numeros si important economice, tehnice si sociale: de bunuri si serviii, contuibuind substantial la ynsum producti si/sau individual; ECONOMIA §1 MANAGEMENTUL AFACERILOR MCI SI MULOCH "7 + creea2i locuri de munc& pentru majoritatea populate of + reprezinté partea cea mai dinamici a economiei, fiind ridicata la cerinfele de restructurare a economic; * prezint& mobilitatea si adaptabilitatea cea mai ridicatd la cerinfele pietii; + contribuie la reducerea somajului, absorbind salariaiii disponibilizati prin reorganizarea intreprinderilor mari; * receptivitate ridicatd fa fenomenul inovajional, atat in c cat si incorporarea inveniilor si inovagilor; * sunt o surs8 insemnata de venituri pentru bugetul siat pate; le 0 receptivitate este producerea, © reprezinté structurile de bazi ale dezvoltatii econumiei secolului XX1, economie bazati pe cunostinte, etc. Desigur, indeplinirea acestor funcfii de citre [MM-ui nu inseamna importanta intreprinderilor mari si foarte mari a se&zut in economie. SB nu uit we, dar gi neajunsurt ci flecare tip de structurd in economic are elemente poz Inuinte de a surprinde toate laturile acestui sector, s& incercan: si vedem cum sunt intreprindentte miei si mijlocii 13. Definirea IMM-urilor Avind ia vedere importanta si rolul intreprinderilor mici si mijlocit in economia contemporand, specialist s-au aplecat cu mare atentie pentru a le analiza, defini, surprinde caracieristicile gi, evident, 2 le proiccta un sistem ‘managerial adapta la specificul lor, flexibil i eficient Ince priveste definirea acestora, in literatura de specialitate se intdlnese mai te abordari si acceptiuni, corespunzitor criteriilor care se iau in considerare. Cert este ca IMM-urile sunt inteprinder si ca atare se cuvine a fi definite, in primul rénd, din acest punct de vedere. Ele au aceleusi funciiuni, obiective, ‘easituri etc., comportindu-se in linii generale identic cu toate intteprinderile existente intr-o economie national. Firesc, au i anumite particulaitai,fapt ce le imprima un anumit specific. Daca luim in considerare punctul de vedere ‘radijional, IMMCurile sunt definite ca fiind intreprinderi care au un num limitat de salariaji, de regula pana la 500. Desigur, este 0 definiie restrictiva, care tine seama de un singur criteriu, apreciind prin intermediul lui, de fapt, numai dimensiunea intreprinderlor, si aceasta paral. Sunt gi alte puncte de vedere. Uni specialisti considera c8intreprinderea mica este aceea care prezinta eel putin dou dintre urmatoarele caracteristic* < MEGGINSON, L., SCOTT MacCHl, TROEBLOOK, L., MEGGINSON, W., Successful Small Business Mansgement, 3° offi, BEVIrin, 188, prleat din Rants ©, Ménogeneral Inveprinderior mcg moc, Edita Exper Bucuey, 9 \ ‘IOREL CORNESCU, VLADIMIR-CODRIN IONESCU > convucerea este independenta, din moment ce ‘managerul are in rictate intreprinderea: 2 Lapvtlal este Fumizat si propretacea este detinut deo persoant sas catevay % ssa operatitor este in primal rand locala, desi piata nu ec obligatori locala, > intreprindetea este micd in comparatie cu cei mai mans competitor din indusivia respectivas fe, semenea, IMM-urile pot fi definite luindu-se th considerare mai multe Se Uint-o perspectivé muitidimensionala. Avem in vedere sate de Tumarul de salariati, cifta de afaceri si capitalul social pe clemente, ¢ ds Dintr-o asemenea Fea geeine® #supra IMM-urilor este mult mai clarg, existind o rigoare re ca tSinirea lor. in acelasi timp, pot fi luate in ‘considerate si alte iene Aetgnul sau ramura economics in care activeazd tivul de in vigoare ete at ucitat criteriu este cel al humiiralui de salariati, abordare eeneralae's in Uniunea European pe care am preluatsy i nit Astfal, ta sre mandsres, it 1996, @ Comisiei Europene IMMC-urile sunt seete intreprinderi SoS, BN Putin de 250 salariai. Conform practcilor Uniunt Buropene, acestes se clasifica asit=1 Gmicrointreprinderi 1-9 salariati > mie 10-49 salariat) emijloci 50-249 salariat La acest eriteriu, Uniunea Euro Sn Me mal recisé a IMMurilor: eifra de afaceri amvale ct ty fie mai mare de "mi, euro pentru intreprinderte mijlocii gi 7 mil. ews Pentru intreprinderile ‘ch, Cotalul activatuy bilantier al intreprinderié sa ne depageasc’ 27 mil. euro pentru fmete nijlocit si § mil. euro pentrs frmele mit; dreptul de proprietate inteependese ei, eflectat prin faptul cA partea “de capital degree deo captalel aea ats S24 un grup de Intreprnderi sd nu fe mai mare ie 25% din capitalul total a! uneiintreprinder’ mici si mijlocii Jn Rominia, definirea inteprinderilor mici gi mijlocii este reglementat& prin Legea nv. 133/1999 art. 4 in care se precizeaza umntionrea & uulocl care isi desRisoardacivtatea tn sfera producti! de bara materiale si servicii Se defines, i fnetic de numrul mediu script anual de perone, dupa cum urmeaza: jPpand la9 salariati —microintreprinderi; + Intte 10 si 49 salariati —intreprinderi mici- ¢ inte 50 si 249 salariati intreprinderi mijloci Nu se incadreaza in prevederile ECONOIUA SI MANAGEMENTUL APACERILOR MICi St MULOCIT 19 cumalaiv urmatoarle condi; au peste 250 de satariati, delin peste 25% din capital social, Beneficiazd de prevederte legit inteprndsnie il sv loan care realizear8o cfd de afacerianualé echivalenta cu pind ln 8 ral oars Aceste prevederi permit judecarea intteprinderilor miei 41 milo otespunzitorcrterilorexistente in Uniunea Buropeana,asigurand 9 baat wang de raportare si posbilitatea de efecmare de compara’ ¢tanalse imtenaiannn Desigr, rite principal, chiar dad este restty, mane mums de selene Imai ujor de determina, care mu rided ambiguit si inepretie gone fovorizeara sau prejudiced anumite tateprinderi in detrimental ‘ten cee Perspectiva unor programe de sustinere si dezvoltare a IMM.arilor, Daca avem in vedere sectoarele, respectiv indusirile unde functioneaz’ inueprinderite miei si milo este foate dificil de a i ullzate dept ecient define aacestore. Ast, inteprindrile mii mot leregasim in gpooee os setoacle economie, desigur cu unele excep dpa cum am abstain oesedonns aetulus normativ amit mai sus. Sunt secoare gi industr unde MMe nee Bredeminante, dup8 um sunt sectoare gi domenil tn care preven lor eae modest De exempu, in le UE, comer, serviile presale populuiey ny Ineprinderior i construcile concentreat 83% din numlrul tabooene cia ‘ci milo, evident cu unele diferente dela ara la ar. In Romulan serene ce cea mai mare pondee a slarailorangaa in IMM sunt comertel seaee ne industria eu cea 27% si constutile cu cca. 13%, Cand voroim despe induce tanuileeele mai tractive pentru IMM sunt cele de preueare& lereule mobild, de incaltaminte si imbricdminte, de materiale Plastice, de optica gi instrumente te resize, de constucti mecanie, de eecwoneamtenajerd et tn ulna! tine se constat un interes erescnd 9 pent ramus industale dealt ehnolota Pomind de ln acest dsperic sectoral a inteprinderlr mic me Cste grou sé luim in consideraresectorl de activitate prince eilenic oe wee ta baza defini riguroasea acestora Cet ste intreprinderea mica sau milocie este ~ aja cum sipuleaza gi luisla din fara nos — 9 forma de erganizare a nei aelvilli emeree sufonoma patrimonial si autorzat potrivitlegir in vigoare fact acs We, de comer, in scopul obinei de profit prin ealizarea de bani macnn respestv prestir de servici, din vinzarea aesiora pe path. ty con Concurent, Este 0 definite eu caracter generalizator pent inttepindere te sare se incadreaza organic si functional si intreprinderile mici si mijlocii, 14. Caracteristici ale intreprinderitor mici si mijlocti Dimensiunea relativ redus4 a intreprinderilor mici si mijlocit determina Sxistenta unor caracteristici specifice acestora, Lueru firesc daca avem in vedere 20 VIOREL CORNESCU, VLADIMIR CODRIN IONESCU existenta nui specific nu numai legat de conceperea si infintarea acestora, dar si de operationalizarea activitatiior incorporate, Dintre principalele caracteristici amintim pe urmatoarel: * Orientarea acestora spre activitai economice descentralizate, @ cAror organizare si punere in functiune necesiti capitaluri relativ mici, Aceasta caracteristicd explica., in mare masurd, expansiunea in ultimele devenii a acestui Sector. Posibilitatea demararii unei afaceri cu un capital modest, reprezintd Airsctic pentru foarte multe persoane in care se trezeste spirtul de inteeprinzitor. exist sf @ politic de incurajare in acest sens promovatl de stal, tot mai Petsoane sunt tentate s8-si schimbe statutul de salariat in intreprinzator. Apare fascinatia afaceri si mai ales a libertati, * Concentrarea activititi lor spre matile firme. Drept urmate, multe intr; gol in cadrul acestor piefe, orientandu-i i Servicii manifestata pe acest pias piefele locale, mai putin atractive pentru prinderi mici si mijlocii vin si acopera un productia corespunzitor cererii de bunuri f piese. De regula, piata de adresabilitate este 0 “ip monopolistic, destul de atomizats, cu o competitie puteric’, constand 'm principal din alte IMM-uri, Acest lucru este benefic pentru consumatori, acestea ‘or beneicia de o varietate larga de bunuri, diferenfiate calittiv side preturi accesbile Actiondnd pe o asemenes pita, intreprinderile mici si mijlocii au o eapacitate mai inici de a influenta preul de vanzare, ele joacd rolul de price taker", rebuind sa onitoleze costurile in mod corespunzitor, + Restrictionarea accesului la surse de mat. Imarifor firme din ramurd, Acest lucru determi cele mai multe or, sunt nefolosite de ‘esurselor de materi prime locale prezintd importanfa cel putin din dou puncte de wedere. Unul vizeaza valorificarea gi a resurselor mai saface, seu a unora care

    You might also like