SR 1846/2 - 2006 DETERMINAREA DEBITELOR DE APA METEORICA EVACUATA PRIN CANALIZARE 1. Generalitati 1.1 Prezentul standard se referi la metodele de determinare a debitului de apa meteorica (precipitatii lichide) c&zuta pe tentoriul unei localitafi si evacuata prin refeaua de canalizare. Apa poate fi evacuat prin retea in sistem separativ, unitar sau mixt, 1.2, Domeniu de aplicare Prevederile prezentului standard se aplica + la determinarea debitelor de dimensionare pentru reabilitarea si extinderea refelelor de canalizare existente, care transporta si apa uzati menajerd sau numai apa meteonca; + 1a determinarea debitelor de ape meteorice pentru dimensionarea retelelor noi de canalizare (dimensionarea colectoarelor, deversoarelor, gurilor de varsare, statiilor de pompare, ete.); 1.3 Perspectiva de dezvoltare La determinarea debitelor pentru refele noi de ape meteorice evacuate prin refeaua de canalizare se va fine seama de o perspectiva de dezvoltare extensiva si intensiva a spatiului construit pentru urmatoni 20 ~ 25 ani. in cazui speciale (localitan mari, centre istorice si culturale, platforme importante), dezvoltarea va fi considerta intr-o perspectiva ‘mai larg adoptand o frecventa mai rar a ploilor de calcul. La determinarea debitelor vor fi aplicate solutii de retinere a apelor meteorice la locul de cidere prin amenajari specifice: infilwarea apei in subteran prin lucrini permeabile de infiltrare (alet, trotuare, parc, curt ale caselor etc.), amenajarea de spatii adecvate pentru retentia temporara a apei, folosirea apei meteorice in gospodarii (apa pentru udat spatii verzi, spalare etc.). Evacuarea apelor canalizate in receptorii naturali se va face cu respectarea prescriptiilor legislative in vigoare si a prevederiior privind amenajarea bazinului hidrografic.1.4 Terminologie + ploaie de calcul: ploaia definita prin intensitate, durata si freeventa si care dimensioneaza lucrrile de canalizare in sectiunea data. + timp de concentrare - t.; durata de timp in care apa cazuti pe cea mai indepartata suprafata a bazinului se scurge in canalizare si ajunge in sectiunea de calcul; durata totald a ploii de calcul, D, se considera egala cu timpul de concentrare t, pentru ultima sectiune de calcul din bazin, pe colectorul analizat + ploaie efectiva; ploaia echivalenté care produce cantitatea de api ajunsi in canalizare (dup’ infiltrare si evaporare), ‘© timp mediu de revenire: durata de timp in care o ploaie de intensitate, durata si frecventi dati, este egalati sau depasiti pe bazinul respectiv, © curbe IDF; curbe rezultate din prelucrarea statistic’ a datelor inregistrate pe minim 30 de ani asupra ploilor produse pe bazinul respectiv; © probabilitate de depisire; probabilitatea ca o ploaie de aceeasi durata, intensitate si frecventa si fie egalavi sau depasité in bazinul respectiv, © bazin de canalizare; suprafata de pe care apa din precipitatii este colectati si ajunge in secfiunea de calcul a colectorului de canalizare precizat; ‘+ frecventa ploii; exprimare a timpului mediu de revenire sub forma numarului de ani la care o ploaie de o anumitd intensitate si durati este egal sau depasiti 1.5 Standarde $i normative conexe SR 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. SR10110-06 Alimentiri cu apa. Statii de pompare, Prescriptii generale de proiectare §$R 9470-73 Hidrotehnica. Ploi maxime Intensititi, durate, freevente SR 10898 - 2005 Alimentini cu apd si canalizan, Tehnologie SREN 75. NIPAQO1/05 — Normatival privind stabilires apelor uzate evacuate in resursele de apa = 1-6/99 — Retele de canalizare in exteriorul cladirilor, limitelor de incdrcare cu poluanti a NTPA 002/05 Normativul privind condifiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitaplor s1 direct in stattile de epurare Legea 107-95 Legea apelor completat’ cu modificarile ulterioare2. Determinarea debitelor de apa de canalizare 2.1 Determinarea intensitatii ploii de calcul a refelei de canalizare Dimensionarea lucrarilor de drenaj si evacuare a apelor pluviale din zonele urbane impune cunoasterea ,ploii de calcul”, Ploaia de calcul are durata egala cw timpul de concentrare gi intensitatea medie corespunzitoare unei probabilitati de depésire (frecventa) data. Aceasta ploaie are o distributie in timp stabilita pe baza de ipoteze cu valoare euristica si genereaza un debit maxim in secriune. Valorile specifice ale unei ploi de calcul se referd atat la intensitatea medie a ploii de calcul (stratul de apa si durata) cat si la distribuyia temporal. Distributia temporala are efect direct asupra valorilor debitelor de varfale hidrografului de viiturd Intrucat procedura statistica de esantionare a ploilor se aplica la valorile individuale maxime anuale, probabilitatea de depasire se poate exprima sub forma timpului mediu de egalare sau depisire a unei valori date. Valoarea inversé a timpului de revenire reprezinti fiecvenja medie de producere sau depisire a valorii de calcul a intensitatii medii a ploii. Relatia intre freeventa ploii si probabilitatea de depasire este data in tabelul } Tabelul 1. Relatia intve recventa ploi si probabilatea de depasire [ Perioada 1 | _mediede |, | repetare sau | depagiesn | | [Frecventa | ag 2 50 | 100 8 i { 4 | 420 | 150 | 1M00 | (in) __ 5% 2% 1% | | Probabiliatea | (de depasire 50% ‘0 Z 244 Utilizarea curbelor IDF (Intensitate - Durati - Frecvent’) pentru determinarea intensitatii medii pe bazine urbane [de colectare a apei meteorice din localitit] cu suprafete sub 10 km? in bazine mici, sub 10 km’, intensitatea medie a ploii de calcul i se poate determina pentru o durati egal cu timpul de concentrare. Se presupune c& tot bazinul Participa la formarea debitului maxim in sectiunea de calcul. Acest concept se bazeaza pe utilizarea curbelor IDF (Intensitate - Durata - Frecventa) Curbele IDF pot fi determinate conform SR 9470/73, folosind frecventele standard de 1/1, 1/2, 1/5, ..., 1/100, pentru durate de ploaie de 5 ~ 1440 min. Localitatea va fi inclus& in una dintre cele 19 regiuni de pe suprafata f&rii, regiuni in care se presupune c& ploaia este identica Nota 1): intrucat clima a integistrat modificéri importante este rational si se facd actualizarea curbelor IDF.24.2. Utilizarea analizei spatio - temporale a ploilor maxime anuale pentru determinarea stratului mediu de precipitatii pentru bazine urbane cu suprafete mai mari de 10 km? Se pleacd de la analiza spafio ~ temporaliia ploilor maxime anuale cu durata de 24 de ore: ploile maxime zilnice se adopta conform zonari din figura 1, cu ajutorul Honor date in tabelul 2 (Det f " i Figura 4. Zonarea precipitatilor maxime (Diaconu C., Serban P. 1994), Pentru fiecare zona, utilizind datele din tabelul 2 se determina indlfimea ploii cu duraté de 24 ore. Pentru valori curente ale suprafefei S se poate recurge Ia interpolare liniard Tabelul 2. Valor ale preciptailor de 24 de ore (mm/z) ou diferte probabiitati de depagire pentru fiecare din cele 5 zone delimtate in fgura 1 - Zona | Suprafata | Frecventa ploil (17a) | \ ktTabelul 2. Continuare Zona | Suprafaja 2 _ 108.3 146.2 | 143.0 140.7 138.9) { 1375 | 3 | | 4 Frecventa pioii (tin)Pentru a obfine ploaia curenta pentru alte durate (cuprinse intre 5 minute si 72 ore) se utilizeaza relatia: hy =K-Ny, m unde valoarea parametrului k se determin’ din tabelul 3 pe baza zonanii din figura 2 Figura 2. Harta cu valorile parametruluik in cele 6 regiuni ale tari (Diaconu C., Serban P. 1994). Tabelul 3. Valorie raportuluik~ pentru zonele A-F. (Zona | § | 10° | 15" | 30° | 60° | Zore | 3ore [Gore | 12.07 | 24 ore | 48 ore | 72 ore | “a. 020 (030036 [048/058| 067 | O71 | 078 | 088 | 1.00) 113 | B [0210291036045 | 053060088073 | 085 1.00 115 | Te Tos 10.23 10291038 /0.45 | 058 | 059 | 0.70 | 0.84 | 1.00 | 1.18 [bois 029 [029 [0371045 052/056 068087100) 118 (CET Tote [o27 [034/045 (0.55) 0.64 | 070 | 0.79 | 089 [1.00 | 1.13 oR Toz0 02010341047 [086/065 070 079 | 089 | 1.00) 1.13 24.3 Hietograme ale ploii de calcul Chiar gi in cazul in care conditiile de aplicare a metodei (formulei) rationale sunt indeplinite, adoptarea ipotezei unei ploi cu distributie uniform’ in timp conduce la subevaluarea debitelor maxime. Cunoasterea distribupiei in timp a intensitifii ploii este obiectiv necesara 21.3.4 Distributia ploii de calcul Ipoteza de baza a hietogramei compuse este aceea cA intensitatea obtinut’ din curbele IDF pentru durata D, constituie, de fapt, rezultatul medierii_unor intensitan sariabile definite pe intervale de timp At 1% 0140-050, | [rama impietite: | 0415...0,20 : 8 | ‘* Inzone cu pante mici (s 1%): zone cupante mari (> 1%) ‘Terenuri de sport, gradini 1 25 30 Serer capa mane tan e039 [= Thchte i cur nepavate, neiiebate [008.020 | 41 |Terenuri agricole (cultivate) { 0,10 ...0,15 | te made | in anexa 4 sunt date si alte valori pentru coeficientul de scurgere. La ploi de intensitate ridicata sau durata mare valoarea coeficientului de scurgere este variabila in timp; la inceputul ploii, cand solul este uscat, coeficientul © are valori mici, 0 cantitate important de apa se infiltreaza sau dac& temperatura este ndicata se evapord; pe masura ce ploaia continua, coeficientul ® creste datonta saturarii solului, La ploi cu intensitate redus&, toat’ ape se poate infiltra sau evapora, Valoarea luatd in caleul ezinta o valoare medie pe durata ploii cu ajutorul cdreia se determina debitul maxim in sectiune. Pentra suprafefe neomogene Sj, coeficientul de scurge poate fi calculat ca 0 valoare medie ponderati Yo-s ASS Pe traseul unui colector, functie de natura suprafetelor S, coeficientul de scur poate avea valori diferite (7] 10Frecventa ploii de calcul (f) se stabileste, in mod simplificat, dupa valorile date in STAS 4273-83, tabelul 4 si dupa valorile date de STAS 752 — 0/99, tabelul 5. Pentru bazine importante frecventa ploii de calcul se stabileste pe baza unor calcule tehnico-economice in care sunt luate in considerare * valoarea pagubelor produse pentru ploaia data; + costul Iucririlor de canalizare prin care pot fi atenuate pagubele pan’ la o limita dara Daci in bazin sunt obiective importante care cer masuri sporite de protectie pot fi adoptate valori diferite pentru fiecvente pe sub-bazine Se considera necesar ca pentru toate localitatile importante (sau sectoare din acestea), cu peste 100.000 locuitori, si fie efectuar in prealabil un studiu tehnico- economic prin care si se stabileasc& frecventa ploii de calcul. Valoarea obtinuté va fi aprobati de cltre autoritatea local’ Durata ploii de calcul pentru o sectiune dati se stabileste, pentru primul tronson cu relatia [8] [8] (1 unde L — lungimea tronsonului de la prima guri de scurgere la prima secfiune de calcul, m Li ,:1—lungimea tronsonului dintre sectiunea de calcul si precedenta sectiune calculata Va~ viteza de curgere a apei in canal, m/s; ti, ~timpul de concentrare superficial; minute: Valoarea timpului de concentrate superficialé poate fi adoptaté astfel 1 ~3 min ~ pentru zonele cu pante mai mari de 5 3-5 min — pentru zonele de deal (pante medii | ~ 5%) 5— 12 min — pentru zonele de ges (panta medie < 1°). Prin amenajéni adecvate se va urmari cresterea timpului de concentrere superficiala in vederea reducerii debitului maxim Durata minim’ a ploii de calcul nu poate fi mai mic& decat valonile urmitoere 5 minute in zona de munte, panta> 5% 10 minute in zona de deal, pante de | - 15 minute in zona de ses, panta <1 % "1NOTA 2 (1) in cazul intersectiei a dou’ colectoare pentru seciunile aval va fi luat in considerare timpul de concentrare cu valoare mai mare. (2) Daca intr-o sectiune aval, valoarea debitului este mai mica decdt debitul in secfiunea amonte, valoarea din secfiunea imediat amonte este cea care dimensioneaza tronsonul de canalizare. in cazul in care sectiunea aval este amplasata dupa un bazin de retenfie, deversor, etc., dimensionarea va fi ficutd ard a fine seama de aceasta regula (3) Valoarea v, — viteza de curgere prin colector trebuie sa fie mai mare de 0.7 m/s; pentru un calcul initial se apreciaza valoarea va si se calculeaza debitul; se dimensioneazi colectorul si se verifica viteza de curgere; daca intre valoarea apreciata si valoarea rezultata diferenta este mai mare de 20 % se stabileste o noua valoare a vitezei $i se reface calculul (4) Gradul de umplere in sectiune va fi apropiat de 1.0. (5) in lungul colectorului diametrul /sectiunea aval va fi egal / egala sau mai mare decdt diametrul /sectiunea din amonte. 2. Pentru aceste bazine sunt necesare date mai complete. Astfel in locul debitului maxim trebuie cunoscut hidrograful undei de viiturd, Hidrograful se determina pe baza ploii de calcul a cérei distribuyie temporala este cunoscuta (vezi punctul 2.1 3) 2 Calculul debitelor pe bazine cu suprafete intre 10-50 km* Relafia de calcul pentru debitul din secjiunea curenta, la momentul k este: Q, =167 ys i, -@ [m’ss}, (10) in care: 16,7 este un coeficient de transformare a intensitafii din mm/min in m'/m”s si a suprafefei din km” in m*; S - suprafafa bazinului de canalizare de pe care apa colectatd ajunge in secfiunea de calcul, fxm’); i; — intensitatea medie a ploii de calcul Ia pasul j, [mm/min]; © ~ coeficientul mediu de scurgere in bazin Efectul de atenuare (propagare sector) dat de reteaua de canalizare pe sectorul cuprins intre 2 sectiuni succesive se poate calcula cu o relarie liniara de tipul GQ... = aQ,., +bQ, +€9, ny unde ‘gx Gus — sunt debitele care pleacd din secfiunea de calcul, tronsonul de calcul in care se face Q, Qui — sunt debitele care int’ (alimente acumularea 12Parametrii a, b, ¢ vor fi determinafi prin calare (calibrare) pe baza debitelor miasurate in refelele existente: Pentru refele noi se poate admite un coeficient de reducere a debitului maxim egal cu 0,9 2.2.3 Calculul debitelor pe bazine urbane cu suprafete mai mari de 50 km? in cazul unor Jocalititi importante (4 - 500.000 loc) calculul debitelor se recomanda sa se fac pe bazinele colectoarelor componente ale caror suprafee sunt de maxim 50 ki Valorile debitelor de pe subbazine vor constitui baza unui model topologic al refelei majore de canalizare. In fiecare nod se va proceda la compunerea hidrografelor afluente calculate anterior. In acest model de calcul, debitele din fiecare sub-bazin se determina pe baza unor valori diferite pentru coeficientul de scurgere, frecvente ale ploii, distributie temporala etc Compunerea i propagarea hidrografelor va conduce la determinarea debitelor pe tronsoanele aval ale canalizari Rezolvarea acestor cazuri presupune un studiu detaliat al ploilor, realizat de o institutie specializati (ANM), utilizarea unui soft specializat de hidrologie urban si un plan de urbanism coerent si definitiv. in sitaufia modelarii hidrografului de calcul vor fi analizate si solufii pentru reducerea debitului evacuat prin * sporirea capacitigii de infiltrare in bazin, astfel incat si se jung’ chiar la refinerea totala, prin infiltrare a debitului rezultat prin impermeabilizarea suprafeei din zonele urbane; * cresterea duratei de concentrare superficiali prin amenajarea specific’ a suprafejei; * realizarea de bazine de retenjie integrate ecologic si peisagistic in noua amenajare urbana; mérimea acestor bazine va constitui obiectul unui studiu specializat; * acumularea apei in vederea folosirii la spalat si stropit strizile, udarea spatiilor verzi, realizarea de luciuri de apa in zona urbanizata. alegerea solutiei se va justified prin calcul comparatiy intre reducerea debituiui evacuat si costul lucrarilor de protectie pe receptor 2.3 Calculul debitelor in sectiunile de canalizare in sistem unitar (mixt) in cazul refelelor de canalizare realizate in sistem mixt sau unitar, debitul de calcul in sectiune va fi + Qecse 13* debitul apelor menajere se calculeaz’ conform SR 1846/1; © debitul produs de precipitatiile lichide conform punctului 2.2 Pentru colectorul functionand in sistem unitar, secfiunea de colector va fi verificata pe timp uscat atat la debitul maxim de ape uzate cat si la debitul minim de ape uzate (conform SR 1846/1); in ambele cazuri trebuie realizata o valoare minima a viteze1 de 0.6 -0.7 m/s in cazuri speciale se poate asigura si transportul unei parti din debitul apelor de suprafafi pe tronsoane din refeaua de canalizare, solufia trebuie ins justificata. Pentru apa de suprafati va § adoptata orice misura care conduce la reducerea debitului transportat, Debitele maxime evacuate se adaugi la debitul bazinului propriu al localitatii si in aceasta ipotezi se dimensioneaza colectorul. Ori de cate ori este posibil, debitele de ape meteorice de pe versantii care limiteaz& localitatea vor fi evacuate prin alte mijloace decat reteaua de canalizare Localitatea, inclusiv refeaua de canslizare, ebuie sa fie protejate contra inundani 2.4 Bazine de retentie Bazinul (bazinele de retentie) se adopta cand: * debitul de evacuat, in zona de maxim, depaseste capacitatea de transport a canalizirii sau receptorului; prin refinere temporaria unui volum de apa si evacuarea pe o durati mai mare de timp se reduce pericolul de inundatie; ‘* concentratia de poluanfi in apa depaseste limita admisa; refinerea poluantilor se face prin sedimentare sau dilufie; in cazuri speciale, apa pluviala din primele minute ale ploii sau a ploilor cu intensitate sau durata mic&, poate fi refinut’ integral si tmisa la statia de epurare. 2.4.4 Determinarea volumelor bazinelor de retentie pentru cazul bazinelor de canalizare urbane cu suprafete mici (sub 10 km?) Marimea bazinului se obfine functie de durata ploii si scopul pentru care se prevede bazinul Bazinul se amplaseaza si se echipeazi astfel incat si poatd fi pastrat in condifii sanitare adecvate prin mijloace specifice de curafire 24.4.1. Bazinul pentru retinerea apelor murdare (poluate) Volumul bazinului se determina din conditia de timp de refinere si functie de hidrograful ploii de calcul (ty = t.) Ver at EQ ok 2 t, unde Vax ~ volumul bazinului de retentie [m] tz ~timpul de retentie: se recomanda 20 min: 14“Hicrogratul rea! smpifieat Volum. Figura 5. Schema de calcul pentru bazinul de retentie @ apei poluate te timpul de concentrare (durata ploii de calcul) in secfiune, minute; Quex —debitul maxim al ploii de calcul in sectiune, I/s; ky coeficient de transformare a unititilor de masura. Legarea bazimului la reteaua de canalizare se face funetie de pozitia relativa gi de modul de dotare cu echipamentele de manevra, in vederea asigurani umplerii si golirii controlate. 24.1.2 Bazinul de retentie pentru reducerea varfului de debit cand durata ploii este egala cu timpul de concentrare (tp = te) Bazinul se prevede pentru evitarea punerii sub presiune a rejelei de canalizare, pentru evitarea inundarii strazilor sau pentru controlul debitului evacuat in raul receptor. | Volum acumulat in reteaua de canalizare SS __Volum retinut pe etrada Figura 6a. Situatia reala a retineri volumelor de apa in sistemul de canalizare 15Volum de apa retinut in bazin - py! te ate ! Figura 6b. Schema de calcul pentru determinarea volumului bazinului de retentie. Volumul bazinului de retenfie rezulta din relayia: vet, 14] 2 unde: que — debitul maxim ce poate fi evacuat far’ aparifia apei pe strada sau debitul maxim suportat de receptor; T, — —durata totala a hidrografului de debit; © — saport supraunitar dintre durata ramurii descendente penta durata ramurii ascendente a hidrografului debitului in sectiunea de calcul 241.3. Bazinul de retentie cu efect combinat Bazinul de retentie a apei de ploaie sau din topirea zipezii si reducerea debitului maxim evacuat in aval, rezult& din combinarea solutiilor prezentate la punctele 2.4.1.1 si 2.4.1.2. Solutia constructiva trebuie sa aiba dotarea necesara pentma realizarea corecté a celor doua functionalitati 24.2 Determinarea volumului bazinului de retentie cand durata ploii este mai mare ca durata ploii de calcul (tp > t.) De regula este cazul cel mai frecvent in refeaua de canalizare a bazinelor mici 16Volum ratinut in reteaua de canalizare Figura 7a... Hidrograful real al ploil in bazinul de canalizare. Pentru calcul se considera cd volumul de ap’ acumulat de canalizare este nul, ceea ce reprezinti un grad de sigurant& suplimentar. Volumul V; se calculeaza V, = V5+V", (m’) a5) si reprezinti volumul bazinului, calculat dupa {15} ‘Volumul V> se calculeaza cu relatia: Ve = (ty = te) Qh — Inne) Ke an") 6 unde ky este un coeficient de tansformare a unititilor de masura ‘h Ona Figura 7b. Schema de calcul pentru bazinul de retentie in cazul in care volumul V2 nu este corect apreciat volumul suplimentar de apa se va acumula pe strada Volumul real al bazinului de retentie va fi 17Vag = V, + Vs (m*) 17) Volumul bazinului corespunde unei ploi egala cu ploaia de calcul. Pentru ploi de magnitudine mai mare decat ploaia de calcul, pericolul aparitiei apei pe stradi se mentine. 2.4.3 Determinarea volumului bazinului de retentie in cazul bazinelor de canalizare urbane de dimensiuni mari(S > 10 km?) in acest caz, debitele care intra in calcul sunt mari, volumele de bazin vor fi importante Ia fel ca $i pagubele produse in lipsa acestora, Calculele vor fi conduse dupa schema din figura 8 ‘A Ona t ||| )y_Volum de apa ain bazinul de retentie mo i tit 1 NX 5 ~ ~Hicrogratl real L_ Volum de apa retinut ~ Hidrograful modificat Ay in eteaya de canalizare d /A_\otum a8 apa retinut A Tp ¢2 apa peluata tf te Figura 8. Schema de calcul pentru bazinul de retentie, fn cazul unor volume mari ale bazinului de setentie si pentru setele in sistem separativ va fi luat in calcul si posibilitatea realizarii unui bazin de retentie deschis, incadrat in peisaj 3. Calitatea apei de ploaie evacuate Localitatea trebuie gospodarita astfel incat apele meteorice evacuate s& nu contin’ substange periculoase (toxice, patogene, etc.) existente in bazinul de canalizare Colectarea acestor substante trebuie cuts cu mijloace specifice (mecanice ~ ‘mecano-chimice), in mod special se va insista pe colectarea cu mijloace specifice la locul de producere Cand totusi calitatea apei meteorice de pe suprafetele murdare (poluate) depageste valorea parametrilor de control prevazuti in NIPA 001, apele vor fi tratate total sau parpial. Epurarea partial poate consta in tratarea primei parti, de regula mai poluat’, a ape colectate sau a intregii cantitagi de ap pentru unele ploi mici, Aceasta presupune 18realizarea de bazine de retentie. Tratarea apei se poate face separat sau in comun cu alte ape. Refinerea apei meteorice si a poluanfilor biodegradabili Ia locul de provenienta trebuie sa fie strategia de baz in alcatuirea sistemului 4, Masuri constructive pentru intrarea apei in canalizare Accesul apei in reteaua de canalizare se face numai prin guri de scurgere sau prin sisteme speciale prevazute cu gritare dese. Gurile de scurgere vor fi cu depozit si sifon la refelele de canalizare in sistem unitar, cu depozit la retelele amplasate pe suprafefe ce pot produce suspensii, respectiv fara depozit si sifon la suprafetele curate cu refele de canalizare in sistem separativ. 5. Evacuarea apei meteorice in receptor 5.1 Refeaua de canalizare in sistem separativ ‘Apa ajunsi in canalizare va fi evacuati in receptor cat mai repede posibil atunci cnd nu sunt probleme legate de calitate. Numarul si pozitia gurilor de varsare vor fi stabilite printr-o analiza economica. Gura de varsare va fi stabila constructiy, fiind estfel alcituiti incat s& se asigure un amestec rapid si complet cu apa receptorului, iar luxul de apa sosit lateral in albie s& nu _provoace erodarea malului opus in ipoteza unor debite extreme pe rau (maxime /minime). 5.2 Reteaua de canalizare functionand in sistem unitar Evacuarea apelor de canalizare se va face in riul receptor, in varianta cea mai convenabild, Se poate evacua un debit de ap uzata - diluat cu apa meteorica ~ pand la limite la care calitatea apei nu depageste condifiile prevazute in NTPA 001 5.3 Reteaua de canalizare in sistem mixt Evacuarea apelor se va face dupa regulile stabilite Ja punctul 5.1 pentru colectoarele functionand in sistem separativ si dup’ regulile de la punctul 5.2 cand colectoarele funcfioneazi in sistem unitar. 5.4 Pomparea apelor meteorice Functie de rezultatul analizei amanunfite a conditilor de evacuare (debit si nivel apa in réul receptor) apa poate fi evacuatd gravitational (solutie de dorit) sau prin pompare. Statiile de pompare vor fi amplasate in zone neinundabile sau vor avea acces neinundabil Echiparea cu pompe si alimentarea cu energie va fi astfel ficutd Incat siguranta in functionare s& fie maxima. in cazul in care alimentarea cu energie nu este suficient de sigur vor fi prevzute surse de sigurant3 (generatoare sau motopompe) 419in cazuri speciale, cand consecintele inundarii zonelor urbane sunt mani, vor fi adoptate si soluti de pompare suplimentara cu motopompe fixe sau mobile Frecventei ploii la care se asigurd aceste mijloace se adopt de autoritatea locala pe baze unor studi prin care se evalueaza costurile si pagubele pentru fiecare variant& ELABORAT Catedra CH - Prof.dr.ing. R. Drabot Catedra ISPA — Prof.dr.ing. Al. Manescu Asist.drd.ing. A. Cojocaru 6. Bibliografie mw Bourrier, R.— Les réseaux d’assainissement, Lavoisier — Tec & D - 1991 [2] Diaconu, C., Serban, P.~ Sinteze si regionalizari hidrologice, Ed. Tehnicé, 1994 [3] Drobot, R,, Serban, P. ~ Aplicatii de hidrologie si gospodarirea apelor, Ed. HGA 1999. ‘Stormwater Conveaynce. Modeling and Design, 1* Edition, Hasted — Durrans ~ SUA 2003. 20ANEXA 1 Lista orientativa de programe de calcul pentru dimensionarea _tetelelor de canalizare pentru ape meteorice \Nrert. Firma/ Compania |Denumire program —_ | 4 DHI ‘Mike Urban, Mike Urban Collection Systems, L jouse Trap, Mouse Gis | |_2 _(Compulation PCSWMM _ i 3 EPA ‘swum (4 goss (StormmNET, StormWater, WasteWater | | 5 IMWHSoft InfoSewer Pro, InfoSWMM v.4, H2OMapSewer | IPro, InfoWater, H2OMapWater, H20Net _ |_6 _HAESTED METODS [StormCaD 24ANEXA 2 Zonarea precipitatiilor maxime. Ploi maxime 24h _ \) \ ae eeANEXA 3 Zonarea parametrului K. Regionalizarea raportului K 23ANEXA 4 Valori specifice ale coeficientului de scurgere C utilizat in SUA. Coeficientul de Me Natura suprafetet scurgere a [1 Zone urbane 070-095 12 Zone comerciale 050-070 [Gone rezidentiae ~ : \3 «case unifamiliale 030-050 | + case comune (condominum) 0.40-0.60 + case cu apartamente 0.60 - 0.80 "Zone suburbane de locuinte 0.25 -0.40 [Tore industria: - — 1 8 + industrie ugoara 050-080 + | | + _industie grea : o60-0.90 | [6 | Parcuri, centuri verzi, cimitre 0.40 - 0.30 | [7 Drumuriin parcuri (8 Spativerzi [5 Peovaje cu estat beton 170 _| Pavaje din piatra cubioa 070-080 | [11 | Acoperiguri de cladiri 0.80 - 0.95 | [7 taba pe solurinsipoase 4 lao | + cupanta <2% 005-010 \? | + cupanta 2-8 % 010-016 | i + _cupanta > 8% 0.16 - 0.20 | Tieiba pe soluriargioase’ las + cupanta<2% 0.10-0.16 | 2 cupanta 2-8 % 017-025 | 0.26 - 0.36 cu panta > 6 % 24