2017

EDITIA
5

23
 AUTORI PFIIIGIPATI
Profesor doctor docent Prof. dr.
IIUMITRU DOBRESGU srMol{A I{EGRE$
Medic primar Farm, primar
COAUTORI
Medic primar Dr. gt. nat. Iarm.
IILIAIIA DOBRESGU RUXAIIIIRA McKltll{011

MEMOMED
2() 17
MEMORATOR DE
FARMACOTOGIE ATOPATA

EDTTTA A DOUiZECI$TTREIA

EDITURA UNIVERSITARA
BUCURE$TI,2OlT
 Au colaborat:
Conf. dr. Chiri!6 Cornel
$ef lucrdri dr. Zbdrcea Cristina Elena
$ef lucrdri dr. Velescu Bruno Stefan
cuPRll{s
$ef lucriiri dr. $tefdnescu Emil la edilia a doudzecea
Prefald 5
$ef lucrdri dr. Seremet Oana Cristina la edilia a optsprezecea
Prefald 7
$ef lucriiri dr. Zanfirescu Anca
Asist. univ. drd. Ciotu lonut Cosmin
la edilia a cincisprezecea
Prefald I
la prima edilie
Prefald 11
Asist. univ. drd. Marineci Cristina Daniela O noud gtiinld medicald - Farmacologia homeopatd -
Asist. univ. drd. Tdnase Alexandra Mihaela D. Dobrescu 12
Utilizarea Memoratorului 20
Prescurtdri gi semne folosite ........... 21
Coperta: DUMITRU DOBRESCU
Tehnoredactare: Amelula Vigan A. Tractul digestiv gi metabolism - D. Dobrescu,
Simona Negreg............ 23
B. S6nge si organe hematopoetice - D. Dobrescu,
Editurd recunoscutd de Consiliul Nafional al Cercetdrii
Simona Negre,;....."".... 169
$tiinlifice
(C.N.C.S.) gi inclusd de Consiliul Nalional de Atestare a Tiflurilor, C. Sistemul cardiovascular - D. Dobrescu, Simona
Diplomelor gi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) in Ne9re.t............ 246
categoria editurilor de prestigiu recunoscut. D. Preparate dermatologice - D. Dobrescu, Simona
Negre.p.....--...-. 387
G. Aparatul genito-urinar gi hormoni sexuali - Simona
lssN 2069 - 2447 Negreg, D. Dobrescu 431
H. Preparate hormonale sistemice (exclusiv hormonii
DOI : (Digital Object ldentifie r): 1 0.S6B2t 20692447 sexuali) - Simona Negre.s, D. Dobrescu 500
J. Antiinfec{ioase de uz sistemic - Simona Negre;,
D. Dobrescu... 525
O Toate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezervate, nicio L. Antineoplazice 9i imunomodulatoare - D. Dobrescu,
parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd f6rd acordul Editurii Simona Negreg 662
Universitare M. Sistemul musculo-scheletic - Slmona Negreg
D. Dobrescu... 774
N. Sistemul nervos - D. Dobrescu, Simona Negreg. 832
Copyright @ 2017 P. Produse antiparazitare - Simona Negreg, D.
Editura Universitard
Director: Vasile Muscalu
Dobrescu -......- 964
B-dul. N. Bdlcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucuresti
R. Aparatul respirator - Simona Negreg, D. Dobrescu 974
Tel.: 021 - 315.32.47 I 319.67.27 S. Organe senzitive - Simona Negreg, D. Dobrescu 1O42
www. editurauniversitara. ro V. Varia - D. Dobrescu, Simona Negreg ................... 1076
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro X. Produse fitoterapice, apiterapice gi homeopate .... 1111
lndex alfabetic (denumiri comune interna!ionale -
D.C.l. si denumiri comerciale - @) .................................... '|,117
Distribufie: tel.: 021-315.32.47 t319.67.27 I 0744 EDTTOR I
07217 CARTE
comenzi@editurauniversitara.ro
O.P. 15, C.p. 35, Bucuregti
www.editurauniversitara,ro
 20 tt,IEMOMED 2017 MEMOMED 20T7 21
Mennrator de f6rrn acologle Memorator de farlna.cologie

UTILIZAREA MEMORATORUI.UI PRESGURTInT gr SEMilE ForoSlTE

O carte de genul Memoratorului trebuie sd ofere (At nerecomandat in perioada aldptdrii

unei informdri satisfdcdtoare, intr-un timp cat mai scurt
precaulie in perioada alSptirii
Consultarea poate fi fdcutd in doud maniere diferite. , A.,

lAl alSptare posibild

a) Dacd ne intereseazd sd afl6m unde gdsim in
d(;. acid
privind un anumit medicament cdutdm in lndexul alfabetic,
ADD deficit de atenlie
care sunt cuprinse atdt denumirile comune interna
(D.C.l.) cAt si cele comerciale (generice sau depuse @). ADHD deficit de atentie, tulburare hiperreactivd
cautd imediat la pagina indicatd, unde se gdsesc, Arlmin. administrare
seleelionate gi grupate, informaliile dorite (farmacocinetica, AINS antiinflamatoare nesteroidiene
farmacodinamie, indica{ii, reac!ii adverse, contraindica!ii, nJr' aparat
precaulii, mod de administrare, cdi, doze, duratd, etc.
interzisd conducerea auto gi lucrul la magini
farmaceutice gi dozajele corespunzdtoare). Descrierea acestora 'Ca)
in paragrafe distincte permite gasirea imediatd a informaliei prudenld mare la conducerea auto, risc de inca-
LA\ pacitate
dorite.
prudenld in conducerea auto, risc redus de inca-
lcal
pacitate
b) Dacd dorim sd cunoagtem care sunt medicamentele
r:atp, capitol
disponibile dintr-o anumitd grupri farmacologicS, c6utdm la
(llnd. contraindica!ii
Cuprins grupa anatomicd corespunzdtoare, apoi subgrupa gi
medicamentele respective. in acest fel, dacd, de exemplu, un (;onc. concentra!ie
bolnav nu suportd un anumit medicament, avem indicate toate (; t. cutie
alternativele pentru acliunea farmacologicd doritd. t).c.t. denumirea comund internationald
I
jcin. farmacocineticd
c) Pentru utilizarea tndex-ului farmacoterapic se va consulta
l din. farmacodinamie
textul de prezentare a acestuia.
l: l. flacon
I grame
l.m. intramuscular
lnd. indicalii terapeutice
Lv. intravenos
kg kilogram
l.c"r. lichid cefalorahidian
llrcg microgram (104 s)
rng miligram (10-s n,
 22 MEMOMED 2017 A TRACTUT IIIGESTIV
Merr',or6rtor de fal macolagie
$r METAB0ilSM
min minut
ml mililitru (10-3 l) 101 PREPARATE STOMATOI.OGICE
mEq miliechivalent
nr. numerul 102 MEIIICAMEI{TE PEI{TRU
ORL otorinolaringologie TUTBURIRI TEGATE DE AGIII
oTc medicamente eliberate in farmacii sau
fdrd prescriplie medicald 403 MEDIGAME]ITE PEI{TRU TUTBURIRI
Pa prelul cu amdnuntul (in RON) FU]{CTroilArE 0ASTR0|]{TESTT]|ALE
pag. pagina
p.o. calea oral6 404 AilTTEMETTCE $r AilT|0REATI
Prec. precautii
P-6L medicamente eliberate in farmacii pe bazd
405 TERAPTA BrUAn[ fl HEPATrcI
prescriplie medicald valabild 6 luni
406 LAXATIVE
P.RF medicamente eliberate in farmacii pe baze
prescriplie medicald care se reline la farmacie
407 A]ITIIIIAREIGE,
P.TS medicamente eliberate in farmacii pe baze
relete cu timbru seq. A1{TII]{FTAMATOARE/
@ denumiri comerciale (marcd depusd) A1{Tr I I{FECIToASE il{TESTT ]{ALE
R.a. reactii adverse
ret. retard 408 MEDTCATTA oBEZlIITil,
s medicamente eliberate in spalii cu destinalie EXCL. PRODUSE DIETETICE
(spitale, aparatele dispensarelor etc.)

o risc pentru sarcind categoria X (contraindicalie) 409 DIGE$TIVE, II{G[. E]{ZIME

A risc pentru sarcind categoria C gi D

410 AilTIDIABETIGE
m risc pentru sarcind categoria A 9i B (a se
All VITAMIlIE
,,Ghid farmacoterapic pag. 195)
s,c. subcutanat 412 SUPIIMEI{TE MIIIERATE
Sol. buv. solu{ie buvabild
Sol. inj. solutie injectabilS 413 T01{lcE
Sol. int. solulie pentru uz intern 414 AIIABOIIGE $ISTEMIOE
SSRI inhibitori selectivi ai recaptdrii serotoninei
u. unitdfi 416 A1IE PROIIUSE PE]ITRU TRACTUT
u.i. unitSli internationale DTGESTTU $l METABoUSM
@ medicamente pentru care detinritorii *
de punere pe piald nu au pldtit taxa de
in vigoare a autorizaliei **
 MEMOl'iIED 2077
MeTnorator de famacologie MEMOMED 2O17 25
Mernorator de farmacologie

A01 PREPARATESTOMATOTOGIGE R.a. Rare, dacd se respectd concentraliile corecte Tn apa potabile
sau dozele orale in administrarea profilacticd. in intoxicalii acute
A 01 A PREPARATE STOMATOLOGIGE apar R.a. Iocale, ca iritalii gastrice prin acidul florhidric format in
Btomac sau tulburdri metabolice si electrolitice, mai ales
A 01 AA PROOUSE PEIITRU PBOFITAXIA CARIEI
hlpocalcemie.

R.a. generale: tremurdturi, hiperreflectivitate, parestezii, tetanie,

A 01 AB AlrT[lrFECTr0ASE $tAililSEpTtCE convulsii, aritmii cardiace, goc, tulb. respiratorii. Doza toxicd pentru
PETTRU TRATAMEIIT ORAT LllCAL ddulli este de 1 g, cea letald de 5-1 0 g, decesul apdrAnd in 24
ore de la ingestie. La copii doza letald 500 mg. in intoxicalia cronicd
A 01 AC C0RT|C0STER0IZ| apar cregterea densitdlii oaselor, dureri articulare, mai ales [a nivelul
PE]ITBU IRATAME]IT ORAI TOGAL membrelor inferioare, calcificarea ligamentelor, tendoanelor,
lnse(iilor musculare. Florozd dentard la copii, in perioada dezvoltdrii
A 01 AD ALTE PREPARAIE dlntilor, cu marmorarea smallului dentar. Rareori coloratia
PEI{TRU IRATAME]IT ORAI TOGAT galben-brund a dinlilor, la depdgirea dozelor.

Sarcini, aliptare. Nu existd vreun beneficiu pentru dentilia

provizorie sau definitivd a copilului, sd se suplimenteze mama cu
** fluor, in sarcind 9i in aliptare.

A 01 AA PRODUSE PE]ITBU PROFITAXIA CARIEI
NATRII FLUORIDUM
Fcin. Absorblie bund din tubul digestiv, diminuatii in
calciului, magneziului, aluminiului. Dupd o dozd orald
40-100 mg/zi, concentralia sericd de flor este 5-10 mmol/|.
predominantd in oase 9i dinli, circa jumdtate din aport
in salivd, unghii, pdr, lapte, traverseazd placenta. Excrelie
urind, mai pulin prin fecale gi secre{ia sudorald.
Fdin. Cregte rezistenla la mediul acid a smallului denta
orizeazl remineralizarea, scade producerea pldcii
f av
Cregte densitatea osului in osteoporozd prin stimularea
blagtilor 9i cregterea masei trabeculare.
lnd. Prevenirea cariilor dentare la copii sub formd de
alimentar 9i mai ales de preparate igienice bucale^ Acliunea topi
la nivelul smallului gi pldcii este superioard efectului sistemic
nesigure la adulli gi la femei insdrcinate, neavAnd influen
favorabild asupra fetusului. Suplimentarea fluorului nu este
sard in sarcind. in zonele in care apa de bdut conline fluor
1 mg/l (o parte la un milion = 1 ppm) este utile
fluorului prin fluorinare artificiald.
Osteoporozd primard si Tn postmenopauzS. in prima
gorie efectele pot fi favorabile, in a doua nu s-a demonstral
vingitor reducerea inciden!ei fracturilor vertebrale.
Ctnd.in regiunile unde conlinutulin fluorin apa potabil6 este peste
0,3 mg/|.
Admin.Oral. Comprimatele se sug sau se mestecd in gurd, pentru
n favoriza acliunea localS directd asupra smallului dentar.
Administrare seara. Dozele trebuie stabilite in funclie de conli-
nulul in floruri al apei potabile, de florurile provenind din dietd 9i
do vArsta copiilor. La un continut in florurd al apei potabile sub
0,3 ppm, dozd zilnicd este: pentru copii de 6 luni-3 ani 0,55 mg
florurd de sodiu (= 0,25 mg florurd); pentru copii de 3-6 ani 1,1 mg
(" 0,5 mg florurd); peste 6 ani 2,2 mg florurd de sodiu pe zi (= 1 mg
tlorurd). La un conlinut in florurd al apei potabile de 0,3-0,7 ppm:
ttu se administreazd florurd de sodiu oral la copii sub 3 ani; 3-6
unl se administreazd 0,25 mg fluor zilnic. Peste 6 ani 0,50 mg
llrror zilnic. Dacd apa potabild con,tine peste 0,7 ppm florurd, nu
ro administreazd florurd de sodiu oral.
Aplicalii locale, dupd aparilia dinlilor, la copii peste 6 ani,
rtrb formd de cldtire a din{ilor, zilnic, cu solulie de florurd de sodiu
(),05% (10 ml), sau sdptdmanal sau lunar, cu solulie O,2o/o (10 ml).
Itaste de dinli cu florurd de sodiu. Aplicarea locale, de cdtre
personal specializat, sub formd de lac sau solulie 2%. Dupri
rrplicaliile locale nu se clStesc dinlii, nu se bea gi nu se mdn6ncd
cerl pulin 114 - 112 ord.
Metoda cea mai simpld de profilaxie a cariilor constd in
lxrriajul dinlilor cu pastd de dinli pentru copii (cu cel mult 500 ppm
tkrrurii) pAnd la vArsta de 6 ani gi cu pastd obignuitd (cu 1000-
lfi00 ppm florurd) la peste 6 ani.
in osteoporoza postmenopauzd, oral, 50-75 mg/zi, asociatd
crr calciu 9i vitamina D.
 MEMOIIIIED 20T7
Memorator de farmacologie
ZYMAFLUOR @ (Rottapharm SpA, ltalia)
Compr. 0,25 mg. Ct. x 400.
Compr. 1 mg. Ct. x 250.
A 01 AB Al{ilrlrFECItoASE $t A]{T|SEPT|CE
PE]ITRU TRATAMEI{T ORAL tOCAt
CHLORHEXIDINUM
Fcin. Absorblie redusd din tubul digestiv 9i prin piele.
Fdtn. Bacteriostatic gi bactericid fald de bacterii gram pozitive
activ) gi gram negative (mai pulin activ). Pseudomonas 9i Proteu
pulin sensibili. lnhibd micobacterii, unii fungi si unele virusuri.
asupra sporilor. Acliune mai mare la pH neutru si slab acid.
lnd. Gingivitd (efecte favorabile 60-90%), tulburdri
la bolnavi cu insuficientd imunitard, pentru favorizarea evolu,tiei
dupd tratamente periodontale, prevenirea pldcii dentare, ingrijirea
zilnicd a din{ilor 9i gurii, igienizarea gurii inaintea interventiilor
chirurgicale. Ulceralii aftoase. Candidoza orald.
R.a. lritalii locale, modificarea culorii limbii, dinlilor, materialelor
stomatologice protetice, tulburdri ale gustului, senzalie de arsurd
la nivelul limbii, inflamalia parotidelor. Descuamarea limbii, care
poate fi diminuat6 prin diluarea soluliei ini{iale (1/1).
Prec. Aplicarea localS bucalS se face la cel pulin 1/2 ord distanli
de utilizarea pastelor de dinli.
Admin. Spdldturi bucale cu 10 ml sill. 0,1-0,2% de 2-3 ori/zi, timp
de un minut. Gel, odatd pe zi, dupd ultima masd sau inainte de
culcare sau la nevoie, 2 cm gel pe periula de dinli, cu periaj timp
de 2 minute, apoi cldtire us,oard. Dupd 4-10 sdptdmAni pauzdldrd
clorhexidin timp de minim 2-3 saptemani.
CORSODYL MINT MOUTHWASH @ (Glaxo Smithkline,
Anglia)
Ap6 de gura 0,2 gl10o ml. Fl. 300 ml.
METRONIDAZOL )s
lnd. Antiinfeclios pentru cavitatea bucald.
(Lab.Septodont, Franfa)
GRINMOLE @
Pastd dentard 100 mg/g. Tub 4,5 g.
MEMOMED 2017 27
Memorator de farmacolagie
METROGENE @ (Septodont, Franla)
Burete dentar 4,5 mg. Cutie x 2 pungi x 5 plicuri cu un burete
I{EXETIDINUM > oTc
Fdln. Antiseptic, bactericid, fungicid.
lnd. lnfeclii locale bucale (angine, amigdalitS, faringitd, stomatitd,
rrlto, glosit6, gingivita, parodontopatii, alveolitd suprainfectaid dupd
nxtractii dentare, gingivoragii, micoze bucale 9i faringiene). lgiena
r:rrvitdlii bucale in imbolndviri generale, dezodorizarea gurii.
R.a. Rar modificarea gustului si mirosului, dermatitd de contact.
Admin. Apit de gurd, sol.0,1%.
HEXORAL @ (McNeil Products Ltd C/O Johnson & Johnson,
Anglia)
Spray bucofaringian sol. 2 mglml. Fl. 40 ml.
MICONAZOLUM > P-6L
Fcin. inhibitor al citocromilor CYP2C9 gi CYP3A4.
Fdln. Antifungic cu spectru larg impotriva speciiloi Candida
(ulbicans, glabrata, krusei, parapsilosis, tropicalis gi pseudotropicali)
ql antibacterian impotriva bacteriilor gram-pozitive (Streptococcus
I)yogenes, Staphylococcus aureus gi Erysipelothrix insidiosa).
lnd. Tratamentul candidozei orofaringiene la pacientii imuno-
r;ompromisi.
R.a. dureri abdominale, greald, disconfort oral.
Cind. Administrare concomitentd de anticoagulante orale,
nulfonamide hipoglicemiante, cisapridd, pimozidd, ergotamini,
tlihidroergotamind.
Admin. Se aplicd un comprimat bucal mucoadeziv o datd pe zi,
pe o duratd de 7-14 zile, in funclie de rdspunsul clinic al pacientului.
Este de preferat aplicarea comprimatului dimineala, dupd spdlarea
rlinlilor, deoarece noaptea, secreliile salivare sunt mai pulin
nccentuate. Poate fi administrat Tmpreund cu alimente gi bduturi.
coMBtNATil > orc
NEOCONES @ (Lab.Septodont, Franta)
Sulfat neomicina 15.400 ui; Benzocaind 5 mg. Con dent.
Flac. x 50.
 MEMOMED 2O17
Menxora.tor de farmacologie
/nd. Tratamentul adjuvant al alveolitelor dupd controlul gi
alveolard.
Cind. Alergie la componentele preparatului. Copii sub '12 ani.
Admin. 1-2 conuri care se insereazd in alveola dentard
controlul si curdlirea acesteia.
A 01 AC CORTIGOSTEROIZI
PEIITRU TRATAMEIIT ORAI tOGAt
CRESOPHENE @ (Lab.Septodont, Fran,ta)
Dexametazond 0,'l 11 g%; Timol 5 g%; Paraclorfenol; Camfor.
Sol. pentru uz dentar. Flac. x 13 ml.
lnd. Asepsia canalelor radiculare inainte de obturalie,
extragerea pulpei dentare gangrenate gi curdlare atentd.
Cind. Copii sub 30 luni. Alergie la componente.
Prec. Solulia nu se inghite. Nu se aplicd pe pulpa dentard expusd.
Buleta de vatd nu se imbibd in exces. in caz de contact cu
mucoasele, se cldtesc cu multd apd.
Admin. Plasarea in canalul radicular a unei mese imbibatd
solutie, fdre exces. Canalul este obturat provizoriu cu un
etang, noncompresiv. Mega se lasd 3-5 zile.
LEDERDENTAL (Romfarmachim SA Foreign Trade
Rom6nia)
DemeclociclinS; Triamcinolon. Pastd dentard. Tub x 5 g
canuld.
ROCKLE'S @ (Lab.Septodont, Franla)
Solu{ie dentard. Fl. x '13 ml. Combinatii cu corticosteroizi.
SEPTOMIXINE @ (Lab.Septodont, Franla)
Pastd dentard cu corticosteroizi de uz stomatologic. Tub. 7,5 g.
A 01 AD ATTEPREPARATEPEI{IRUTRATAMEI{TLOGAL
BENZYDAMINUM
A se vedea M 02 AA
MEMOMEII 2OIT
fuIe morat or de farm a eo I ogie
ldln. Antiinflamator nesteroidian, anestezic u9or, dezinfectant local.
lnd. Local in inflamafii ale mucoasei bucale gi faringelui.
i,r, Senzalie de infepdturi, arsuri ale mucoasei bucale. Dacd se
tsbeoarbe poate produce iritalii gastrice, greate, hemoragie internd,
Irnomnie, lapsus memoriae, efecte asemdndtoare cu LSD. La
arociere cu alcool produce halucinalii cu durata 48 ore. Poate fi
tutlllzat in acest scop.
Admln. Apit de gurd (15 ml solufie) sau spray bucal (4 pompe) cu
rrrl.0,15%. nediluat, de2-3 orilzi, sub formi de gargard (20-30
locunde) dupd mese. Solufia se poate dilua (15 ml + 15 ml apd),
lrorttru spdldturi bucale, de 2-3 orilzi. Comprimatele se sug, de
.l ori/zi, maximum 7 zile sau se dizolvd pentru a obline apd de
Uurd. Nu se recomanda la copii sub 6 ani-
GARGANTA (Pharmaswiss SRO, Cehia)
Compr. pentru supt. 3 mg. Ct. x 10; 20.
Spray bucofaringian 1,5 mg/ml. Fl. 30 ml prevdzut cu pompd
dozatoare s,i aplicator bucal.
TANTUM @ VERDE, LAMATE/MENTA/eUCelrer ICSC
Pharmacer rtinals Ar rstria)
Pastile pentru supt. 3 mg. Ct. x 10; 20; 30.
Sol. pentru gargarisme. 0,15%. Fl. 30 ml; 60 ml; 120 ml;
150 ml; 1000 ml.
Pastd de dinli 5 mg/g. Tub Al 10; 30; 60 g.
Spray bucofaringian 0,15%; 0,3%. Fl. 30 ml; 15 ml spray
nazal, prevdzut cu pompd dozatoare gi aplicator bucal.
EHOLINI SAL]CYLAS > oTc
FdIn. Antiinfl amator nesteroidian.
Iild. Stomatite, faringite, gingivite, periodontite.
Fl.a. Reaclii alergice, tuse, obstruclie nazald, dificultate la inghi!ire.
elnd. Varice esofagiene.
Admln. Adulli 9i copii peste 12 ani, 150 mg de 4-6 ori/zi. Copii de
11 12 ani, maximum 4 compr.lzi.
DICLOFENACUM > oTc
> orc GLIMBAX @ (CSC Pharma, Austria)
Apd de gurd 0,074o/o. Fl. x 200 ml.
 2017
GHlW
@
TEWl@
nnoPffitrffi
trmtrJE0/Pffitr
EDITIA
5

23
 Profesor doctor docent Prof. dr. farm. primar
DUMTTRU DoBRESCU SrMolrA ITECRE$
Medic primar
tItIAl{A DOBRESGU

MEMOMED
2017
VOLUMUL 2

GHID
FARMACOTERAPIC
ATllPAT
$r
HllMEtlPAT
EDTTTA A DOUAZECT9TTRETA

rtr
q/
TJ I

EDITURA UNIVERSITARi
BUCURE$TI,2f,17
 cuPRtils
cuNogTrNrE coMUNE PENTRU ALOPATTE Sr
Coperta: DUMITRU DOBRESCU HOMEOPATiE ................... 5
Tehnoredactare: Amelufa Vigan Principii de utilizare gtiinllficd 9i ralionald a medicamen-
telor - D. Dobrescu 6

ALOPATIE 15
lndex farmacoterapic alopat - D. Dobrescu, Liliana
Dobrescu ........ 16
Editurd recunoscutb de Consiliul Nalional al Cercetdrii $tiinlifice
Timpul 9i condifii optime de administrare a medicamentelor
(C.N.C.S.) gi inclusd de Consiliul Nalional de Atestare a Titlurilor, pe cale orald - D. Dobrescu 47
Diplomelor gi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) in Medicarnente de primd alegere si alternative pentru
principalele infeclii - D. Dobrescu, Liliana Dobrescu ... 50
categoria edituriior de prestigiu recunoscut.
Antibiotice recomandate pentru profilaxie Tn unele
interven!ii chirurgicale 64
Medicamente sistemice pentru infec!ii fungice
- D. Dobrescu 66
Medicamente pentru infeclii cu transmitere sexua16
tssN 2069 - 2447 - D. Dobrescu 69
Scheme farmacoterapice in infeclia cu Helicobacter Pylori 76
Medicamentele gi conducerea auto/lucrul la magini
gital Object ldentifie r): 1 0.56821 20692447
D. Dobrescu 77
DO : (Di
lnteracliunile medicamentelor - D. Dobrescu .......-...........
I
79
Efecte produse de medicamente administrate in cursul
sarcinii - D. Dobrescu 128
Medicamentele gi sportul - D. Dobrescu 130
Medicamentele gi canicula - D. Dobrescu......-................. 135
Fotosensibilizarea la medicamente - D. Dobrescu .....".... 138
Medicamentele in boli hepatice..................... 142
Medicamentele in insuficienla renald ............. 156
@ Toate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezervate, nicio Medicamente pentru ingrijire paliativd in stdri terminale 175
parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd fere acordul Editurii Medicamente administrate ?n perfuzie intravenoasd........ 178
Universitare Medicamente pentru trusa de urgenld a unui medic de
fami1ie............. 197
Medicamente orfane - Simona Negreg ........... 198
Prescrierea medicamentelor la copii 204
Copyright @ 2017
Greutatea corporald la adulli 206
Editura Universitard
lntoxicalii acute - Simona /Vegre,9 207
Director: Vasile Muscalu
lnfluenla medicamentelor asupra testelor de laborator
B-dul. N. Bdlcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucuregti
- D. Dobrescu. 232
rel.: 021 - 315.32.47 t 319.67.27
www.editurau n iversitara. ro HOMEOPATIE 249
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro lndex farmacoterapic homeopat - D. Dobrescu ................ 250
Elemente de farmacografie homeopatd - D. Dobrescu ... 303
Spectrul de ac,tiune al medicamentelor la nivelul nasului
Distribufie: tel.: 021-g15.32.47 t31g.67.27 I 0744 EDffOR I - D.Dobrescu. 309
07217 CARTE Spectrul de acliune al medicamentelor la nivelul faringelui 313
comenzi@ed ituraun iversitara. ro Spectrul de acliune al medicamentelor Ia nivelul laringelui
O.P. 15, C.P. 35, Bucuregti 9i traheei - D.Dobrescu 315
Spectrul de acliune al medicamentelor la nivelul pldmAnului
www.editurauniversitara. ro gi pleurei - D.Dobrescu 319
 MEMOMED 20T7
Ghid farmetcoterapic alopat $i homeopat

Spectrul de acliune al medicamentelor pentru tulburdrile

respiraliei - D.Dobrescu. 323
Spectrul de acliune al medicamentelor contra tusei -
D.Dobrescu 326
Spectrul modalitdlilor medicamentelor antitusive -
D.Dobrescu 330
Spectrul de acliune al expectorantelor - D.Dobrescu...... 334

cul{o$TrlrTE G0MU]{E PEilTRU

AToPATTE $r H0ME0PATTE
 MEMOMED 2017
cnial@eopot
PRrl{Gtpil DE UTTHZARE $Tilt{TtFtCI
$r RAT|0]{AL[ A MEDtcnrUrl{iilOn
1. Planul terapeutic
Pentru fiecare bolnav este necesar a se intocmi un plan
terapeutic individualizat. in alcdtuirea acestuia trebuie avute in
vedere obiectivele: ,,primum non nocere"; eficacitate maximd;
ugor de supravegheat de medic; economic pentru bolnav gi
pentru societate.
Se va urmdri a se obline rezultate c6tt mai bune cu
mijloace cAt mai simple gi riscuri minime. Se va face un bilant
beneficii terapeutice-riscuri, luAnd in considerare, in mdsura Tn
care este posibil, rlscul presupus, datorit medicamentelor 9i
riscul real, consecinla suferintelor existente 9i a evoluliei
previzibile. Trebuie g6ndit mereu cd, in terapeuticd, existd un
risc prin ac,tiune 9i un risc prin omisiune. De asemenea, existd
un risc inevitabl (imprevizibil), unul acceptat gi unul calculat.
Acestea doud din urmd, indeosebi, trebuie puse in balanld cu
abstinen[a terapeuticd.
Este obligatoriu a face planul terapeutic pe criterii gtiin-
!ifice, nu pentru ,,acoperirea" responsabilitelii, sau pentru a
satisface ,,moda" terapeuticd. Nu se va ceda la solicitdrile
bolnavilor sau familiilor lor.
in toate cazurile, cAnd este posibil, se uu r"Lbor"nO, o
terapie complexd.
2. Menajarea sau slimulalea capacitdlii de refacere a cateterism etc.).
otganismului
Terapeutul trebuie sd aibd Tn vedere cd, in orice suferinld,
organismul reaclioneazd prin mecanismele de reglare foarte
complexe de care dispune, tinz6nd sd inldture tulburdrile
functionale sau organice, sd readucd la parametri normali
funcliile tulburate. Medicamentele administrate trebuie, pe c6t
posibil, sd favorizeze capacitatea fiziologicd de apdrare gi de
refacere a organismului. Dacd nu se poate realiza acest
deziderat, trebuie urmdrit ca medicamentele recomandate sd
altereze cAt mai pulln capacitatea mentionatd.
3. Scopul curativ gi atitudinea profitactici
in principiu, dupd scopul urmdrit, farmacoterapia poate fi
utilizatd curativ, profilacflc (individual gi in masd) 9i pentru
diagnostie. Separat de aceste directii, in cadrul iratamentului
n,IEMOMED 2017
Ghid. fa.rmacoterapic alopat $i homeopat
curativ, prin medicamentele aplicate sd se urmdreascd qi
prevenirea apari.tiei complicatiilor, atdt cele datorite bolii cAt gi
cele produse de medicamentele administrate. in acest sens
trebuie bine cunoscute nu numai efectele adverse produse de
medicamentele recomandate dar gi contraindicaliile acestora,
precau,tiile care se impun gi metodele de tratare a eventualelor
ofecte adverse. La aparilia efectelor adverse se vor iua
atltudinile cele mai indicate pentru fiecare caz in parte
(continuarea tratamentului cu aceleagi doze, diminuarea dozelor
- pentru cAt timp, mdrirea intervalului dintre prize, oprirea
administrdrii - temporar sau definitiv).
4. Diagnosticul
Orice recomandare farmacoterapicd trebuie sd se bazeze
pe o cunoagtere amdnunlitd a bolnavului 9i pe un diagnostic
cAt mai complet. in acest sens trebuie precizate toate
suferintele bolnavului, acute sau cronice, localizarea gi
lntensitatea fiecdrei suferinte, istoricul 9i faza evolutiv6, forma
clinicS, tendinla evolutivd gi prognosticul imediat gi indepdrtat.
Trebuie inlelese mecanismele fiziopatologice. Nu trebuie
omisd precizarea calitelii materialului biologic al organismului
tratat gi reactivitatea lui, atAt din punct de vedere fi.ziologic c6t
gi psihologic (v6rstd, sex, tip de metabolism 9i tip de sistem
nervos, starea fiziologicd, stdri patologice).
in acest scop se folosesc, anamneza, examenul clinic Ai
examene de laborator: biologice (biochimice, probe funclionale);
radiologice; examene de specialitate (endoscopie, biopsie,
in cazul bolilor produse de agenli biologici patogeni, se
va urmAri precizarea acestora gi a sensibilitilii lor la
chimioterapice gi antibiotice.
Se va acorda atenlie gi datelor anamnestice care
dovedesc existenla unei stdri de sensibilizare sau predispozilie
la reaclii adverse ale bolnavului tratat.
5. Hotir6rea privind necesitatea administtirii de
medicamente (famacotetapie)
Se ia pe baza precizdrii a trei aspecte:
a) dacd medicamentele sunt cu adeverat necesare in
cazul respectiv sau dacd existd alte mijloace terapeutice mai
indicate (dietoterapie, fizioterapie etc.);
b) care ar fi evolulia suferinlei fdri medicamente; dacd
nu este o suferinte cu evolulie spontand favorabilS gi auto-
limitatd;

MEMOMED 2017
cnial@eopat
c) in ce ar consta tratamentul recomandat. Dacd se poate
face tratament exclusiv homeopat sau alopat sau este
necesard asocierea lor.
in principiu, la aceastd situalie ar trebui sd se ajungd
dacd se va intelege valoarea reald a homeopatiei gi va da
acesteia atenlia pe care o meritS, egald cu a alopatiei.
A, Homeopatia trebuie si fie farmacoterapia de primi
inten!ie:
1)^in afecfiuni acute benigne, inclusiv unele viroze;
2) ln tulburdri funciionale ugoare 9i medii; tulburdri legate
de stres, nevroze, depresii reactive;
3) in afecliuni cronice, dezvoltate pe baza unor diateze
gi avAnd evolutie lentd sau in pusee (infeclii repetate, alergii,
dermatoze cronice, reumatism cronic);
4) Pre- sau postna$tere, traumatisme, opera{ii chirurgicale.
B. Tratamentul alopat de primd intenlie trebuie
rezervat:
1) in afecliuni acute grave sau cu suferinle de mare
intensitate, accidente, traumatisme etc.
2) Tulburdrilor functionale grave, cu potential evolutiv
nefavorabil.
C. Asocierea celor doud farmacoterapii este necesard
gi utild Indeosebi:
1) Cand existd suferinte grave, produse de agenli biologici
patogeni (pentru care existd medicalie etiotropd alopata) 9i
insolite de tulburdri func{ionale care se gdsesc in patogeneziile
unor remedii homeopate;
2) in boli incurabile, farmacoterapia homeopatd poate
aduce un aport la cregterea calitalii vielii.
Asocierea celor doud tipuri de medicamente alopate gi
homeopate, are fundament farmacodinamic. Din punct de
vedere farmacoterapic, acliunile medicamentelor pot fi
etiotrope, patogenice, simptomatice. in boli cu agenti patogeni
infec!iogi singura medica!ie etiotropii este cea alopatd
(antibiotice, chimioterapice). Mecanismele de producere a
tulburdrilor c6t gi simptomele manifestate pot fi 9i sunt tratate,
de obicei, cu medicalie alopatd, simptomatic-patogenicd.
Aceastd medica!ie simptomatic-patogenicd este baza
tratamentului in boli neinfec{ioase. Este timpul sd se ia in
considerare cd mecanismele patogenice gi simptomele bolilor
pot fi tratate gi cu medicamente homeopate de cele mai multe
ori cu rezultate bune gi foarte bune. in concluzie, o schemd
terapeutici gtiintificd 9i utilS trebuie s6 contind: a) medicalie
etiotropi, c6nd existd 9i c6nd este indicatd, constAnd din
MEMOMED 2O77
Ghid fartnacoterapic alopat $i honxeopat
nrodicamente alopate; b) medicalie patogenicd gi medicafie
rlmptomaticd, aceasta const6nd din medicamente alopate gi/
rau medicamente homeopate, alese exclusiv in funclie de
Jrrrrticularitdlile liecdrui caz.
Considerentele de mai sus sunt valabile atdt in asistenta
dln ambulator cAt 9i in spitale.
0. Stabilirea tipului de larmacoterapie gi concomitent
a scopului umalit
Ori de cSte ori este posibil (cunoagterea cauzelor,
rrxisten{a de medicamente active), se va administra o terapie
rrtlotropd, viz6nd inldturarea cauzelor bolii.
in numeroase cazuri schema farmacoterapicd trebuie sd
t;uprindd medicatie patogenic-simptomatice, care urmeregte
Inldturarea sau diminuarea unor simptome, redresarea unor
funcfii fiziologice perturbate. in mod logic, in astfel de situalii,
rro gdndim dacd efectele sunt pasagere sau de duratd (9i cAt
timp anume).
in anumite cazuri este utili, alteori obligatorie, terapia de
fi luate in considerare.
,.rubstitulie. Alte tipuri de terapie vor
Dacd s-a optat pentru farmacoterapia homeopatd trebuie
si1 se gtie cd abordarea este diferitd pentru o suferinld acutd
sau pentru suferinle cronice.
in suferinle acute, tratamentul vizeazd suslinerea
roacfiilor imediate de rdspuns al organismului fald de agentul
patogen,m este o terapie reactionald imediat6. Orientarea
in alegerea remediului va !ine seama dacd manifestdrile
patologice sunt predominant locale (ex. traumatism, entorsd,
hemoroizi) sau generale, inclusiv psihice.
in bolile cronice pot fi doud aspecte distincte ale
tratamentului homeopat. Unul este constituit dintr-o terapie
reaclionald imediatd, asemdndtoare cu cea din bolile acute,
in cazul cAnd existi astfel de manifestdri. Al doilea este o
terapie reaclionald lentd, care vizeazd fondul cronic al bolii,
modificdrile morfofunclionale care s-au instalat in trecut gi au
evoluat in timp. Aceste modificdri pot fi tratate homeopat pentru
a parcurge traseul invers celui de dupd instalare, putAndu-se
ajunge uneori, la disparilia sau vindecarea suferinlelor cronice.
Este vorba de fenomenul de reversibilitate a anumitor
suferinte cronice, posibil printr-un tratament homeopat adecvat,
chiar gi in cazul constituirii unor modificdri de structurd (ex.
fibrom uterin).
in alegerea remediilor homeopate trebuie avut in vedere
cd organismul aere 2 tipuri de structuri.