saturn Riidalintreptezini@ energia vitals cosmica existind ty corps! fomehesc, incolacita la baza coloanel brale, putin sub organele sexuale, asemenea Unut iprefund adormit s/ inchizéndu-si gura la deschiderea surdnayeanalulcaun fir de par, care se,idiea prin coloane (pana fn centrul constiinfei, ¢@ Se afla'tn crestetu | Acest meganism cunoscuit sub numole de Kuindalin ipste cauza real a oricdrui fenomer psihile $1 spiritual, este ibara blologicé de evolutie si dezvoltare @ personalitatil, Joriginea ascuinsé a tuturor doctrinelor ezoterice $i secrete ‘cheia misterulullnerezolvat al creatiei, sursa inepuizabilé filosofiel, artel, stiinfel $ifantana din care fasnesc toate religiile trecute, prezente siviitoare. Gopi Krishn Spiritu! ar obfine posibilitatea inalfaril pana la reals Cunoastere de sine. Nu exista surse stiinfifice pertinente in acest sens, ci doar observatil taite. Tocmai de aceea mérturia autorului constituie @ importants sursé ‘de informatie. Prdiunivide Gonstantin Dumitra 'PANDIT. GOPIyKRISHNA KUNDALINI Energia evolutiva inomGor! KRISHNA 5-2 nascutin Casmirin 1903, Ratarea unul examen din colegiu, in ciuda intelectului su ascufit, a deveni moment de cotiturd in viatd. A practicat disciplina interioara gi Yoga in timp ce era angajat intr-o cariera obignuitd, inferioars staturil sale mentale, Pe aceasta cale a continuat sa fie un adevarat specialist in sensul traditional hindus al cuvantului, combinand dragostea pentru mama sa, sotie si copii cu socantele si iluminatoarele experiente ale sufletului si spiritului, In 1937, dupa 47 ani de meditatie, in mod neasteptat, a trait experienta trezirii Kundalint. Teribilele incercari care au urmatde la sensibilitatii observatiel practice. Pontru prima oara, ci Kundalini - 0 extrem de rard implinire chiar sin India - dezvalui acum fapte interesante despre aceasta putere ascunsa, despre care atat de putin material clar este disponibil in prezent. Aceasta dezvaluire, crede el, poate ajuta omul si contracareze multe tendinte distructive din lumea de astézi a cu © trezire completa Gopi Krishna a fost fondatorul Institutului de Cercetari pentru Kundalini, care in prezent are filiale in céteva tari europen S.U.A. $i Ganada. Un numar de eminenti oameni de stiinta s-at afiliat la acest institut pentru a intreprinde cercetari referitoare la Baza Biologicé a Religiei $i Geniului. PANDIT GOP! KRISHNA KUNDALINI Energia evolutiva inom Traducere din englezd in francezé, cu o introducere de Tara Michacl Traducere in limba romana: Oana Gridinaru Bucuresti, 2003Editia original: UNDALINI RESEARCH FOUNDATION LTD. ommx © The KUN Said Comet USA CTO THE EVOLUTIONARY ENERGY IN MAN IN, es By Gopi Krishna Edita fn limba roménd: Copyright © 2003, 8.C, Editura TEHNICA S.A. roan geprieasupra acestl citi sunt rezrvate eit “Adresé: 8.C. Editura TEHNICA S.A. Piaja Presei Libere 1 33 Bucuresti, Romania cod 71341 ‘coordonatorul colectiei dr. romanchirila ; coperta colectici andreimineseu ccoordonator editorial adinaionescu ‘coordonator tehnic floringealapu fayout & pre-press citalinamigurean. tehnoredactor andreeatinase procesare pe iulianapancia ‘coperta roxanarogw, ‘bun de tipar:6,V. 2003; coli tipo: 10,5 CZUs U3I19 ISBN 973-31-2163-0 ‘Tiparul executat la S.C. LUMINA TIPO s.r. sit, Luigi Galvani nr. 20 bis, sect. 2, Bucuresti tel fax 211.32.60; tel. 212.2927 a Consideratii Fiinta umanii isi consuma existenta in limitele a doi poli — cerebral si sexual, Energia sexuala si cea psihicit par si emane dintr-o sursit comund, amplificdndu-se sau epuizéindu-se reciproc. Energia sexuala este extras din cea @ tuturor celulelor noastre, inclusiv nervoase. De aici reculta si epuizarea potengialului nostru vital si mental dupa un consum excesiv. In scopul conservarii acestei energii s-au creat in scolile orientale de tradifie antici tehnici de sublimare si convertire a energiei sexuale in energie psihomentald. Efectul promis ar fi acela al proiectiei intr-o alta fiziologie, in augmentarea potentialului biologic si creativ la dimensiuni necunoscute in biologia clasica. Spiritul ar obtine posibilitatea inaltarii pind ta reala cunoastere de sine, Nu existi surse stiingifice pertinente in acest sens, ci doar observatii traite. Tocmai de aceea marturia autorului constituie o importantit sursit de informatie. Prof. univ. dr. Constantin DumitruCuvant inainte ji, sii prezint aceasta carte Imi revine mie, ca istoric al religilor lumii, sd presint aceastd ca (Kundalini — Energia evolutiva in om), publicatd in 1967 in S.U.A., prin asezarea in cadrul istorii religioase a Indie. Gopi Krishna prezinia un interes neobignuit, mal indi ca exemplu ai celei mai complete imbiniri dinire Est si Vest si in al doilea rind, ca un profet autodidact, de un fel original aparte. Abordarea lui Gopi Krishna apare ca 0 mare surpriz’i pentru cai in cartea set excep tml capitol, exis nici o mente la spiriuaat,religie gi metafizied. Sirddaniile lui apar ca un laborator istoric in care el, autorul, desfisoard autentic, in sine insusi, ceea ce altii au desfasurat inaintea sa. Dar el se disociaed de inaintasi, care frecvent au degenerat in formule intelectuale sterile Prin contrast, acest autodidact, autor fard Guru, ramane original in toate desco- peririle sale. A fi expus experientel lui Gopi Krishna este ca indinirea unui cdlitor in eae er a eee ae necunoscutd, fard echipamentul necesar al astronautului profesionist, si care relateazd simplu uluitorul peisaj din jurul situ, colorat, veridic, fara sa stie cu exactitate ce anume a gisit, Avem aici exemplul clasic al unui om simplu, instruit 1m Yoga, care, otusi prinir-o munca intensd i wn entuziasm persistent, reugeste st realizeze 0 foarte inaltd stare de perfectixme in Yoga, bazatd in intregime pe desfasurarea stirilor interioare si deloc pe idei sau traditi. Gopi Krishna este un Povestitor onest pnd la umilinj@. Oricine este gata si accepte descrierile detaliate ale schimbarilor sale interioare, ca relatiri exacte. Lui ti este tipied memalitatea exploratorulwi, Pretutindeni intalnim o anume detasare, cure, curiozitate, indepen- densa si acceptarea a orice se intémplisn interiorul sdu. Este in mod egal inet ‘mn poritiv i negativ. Nu gasim niciodatd o anticipare sau rezultate prestabilite. este pregatit sci accepte imprevizibilul, chiar sa explodeze, dacd acesta ar fi recultatul, El va merge mai departe oricum, orice ar fi Dr. Frederic Spiegelberg Professor emeritus of Comparative Relig and Indology, Stanford University, California Prefata Gopi Krishna s-a nétscut in 1903 din pairingi brahmani, in Casmir. Locul ‘su natal era un mic sat, la aproape doudzeci de mile de orasul Srinagar, capitala de vard a statului Jamu $i Casmir din nordul Indiei. Sica petrecut primit unsprezece ani din viaja in minunata vale hymalayand. In 1914 familia sa s-a ‘mutat la Lahore, tn Panjab, care, in acea vreme, facea parte din India britanicd Urmatorii nowdi ani i-a petrecut aici, completdndi-s studille. Boala l-a forjat s& Pardseascd cdmpiile toride ale Panjab-ului si sd se imoarcé in climatul mai rdcoros al viii Casmirului. Mai tarziu a objinut un post in Departamentul Public 4a! Muncit al acestui stat, s-a cdsdtorit si si-a tutemeiat o familie. in 1946 a fondat 0 organizajie sociala si cu sprijinul eétorva prieteni devotati a incercat sa initieze o reformé a cdtorva obiceiuri, considerate depasite, ale comunitayit din care facea parte, Telul lor era abolirea sistemului dotei, care supunea familitle mireselor la dificultai si obligatit financiare, adesea ruinétoare, sia strictefii recdsdoriei veiduvelor. Dupéi cativa ani, Gopi Krishna a fost pensionat prematur din postul sdut suvernamental si s-a devotat, aproape exclusiv, activitdil in serviciul comunitail Jn 1947 a publicat prima sa carte de notorietate, ,Kundalint — Energia evolutiva in om, cunoscutd si sub mumele curent .Traind eu Kundalini*, La pugin timp a fost publicata in Marea Britanie si S.U.A., $i de atunci, a fost tradusa fn unsprezece limbi importante. Lucrarea prezintd, pentru prima data, lumil vestice o expunere biograficd impede si concisa a fenomenului purernicei fore trezite a Kundalini, experiema pe care a irdit-o in 1937, si lmgul proces prin care, in cele din wrmd, a ating 0 transformare durabild a starii de consttingd, numitd in sanscrita sahaja,; KUNDALINI ~ Energia evolutiva in om Eee oe Aceasti lucrare si alte saisprezece lucréri publicate de Gopi Krishna au generat o crestere constanta a inleresului asupra subjectului constinjei si evolufici creierului. De asemenea, el 2 céilatorit intens in Europa si America de Nord in ultimit samesprezece ani ai viefi, susfindndu-si pertinent teoriile fajd de oamenii de stiingd, cercetditori si student Experienfele l-au condus pe Gopi Krishna la ipoteza cdi existe in corpul omenesc un mecanism, cunoscut tn India din timpuri strévechi sub numele de Kundalini, care este responsabil de creatie, geniu, abiliii psihice, experlempe religioase si mistice, ca si de anumite tipuri de stari mentale aberante. Ela afirmat ci ignoranta asupra actiunii acestui mecanism al evolujiei este principalul motiv pentru pericolul in care se afld omenirea in prezent. Gopi Krishna a murit in 1984 din cauza nei grave infectii pulmonare. I- au supraviefuit sofia, trei copii si neposit. ‘Munca pe care el a inceput-o este continuati prin efortul membrilor fundayiilor afiliate, organizayiilor $i al altor oameni interesagi din inereaga lume. Introducere Este un privilegiu s& pot prezenta cercetitorilor pasionati de Yoga aceasta mirturisire unica a lui Pandit Gopi Krishna. Expunere sincera, umila si scrupuloast unei experiente personale de trezire de Kundalini este destinati si arunce o lumina impresionant& asupra descrierii textelor sanscrite traditionale, pe care noi avem tendinta si le considerim sub un unghi pur simbolic si prea teoretic, Or, Gopi Krishna a trait o experienta cataclismica si total neprevazuta; aceasti expe- tient, de la inceput gi apoi de-a lungul multor ani, i-a fost dificil s-o infeleaga si s-0 aprecieze Ia adevarata valoare din cauza caracterului ei cu adevarat extraordinar si din cauza propriei ignoranfe in ceea ce priveste cunoasterea fenomenului Kundalinf-Yoga, dezavantaj agravat de insuccesul eforturilor incrancenate de a descoperi un guru competent care si-l orienteze pe aceastd cale specifica. Nu ne gisim in fafa unei expuneri de evocari nebuloase si fanteziste, de luzii a unor vagi simptome ing&duitor interpretate, a unei imaginafii inaripate amestecata cu autosiigestie, care constituie substanta obisnuita a unor lucriri scrise de autori ce pretind c& ar fi trait trezirea Puterii Sarpel Dimpotriva, avem aici expunerea onesti si meticuloasa a unei lungi batali Gopi Krishna, un brahman hindus prin nastere dar educat intr-un colegiu britanic, unde fayaijamAntul gratuit de tip pur occidental I-a determinat si-si abandoneze si adopte toate dezbaterile de constiinga si toate problemele specifice occidentale, este un autodidact a clrui aviditate intelectuala precoce nu gisea alti hand in biblioteca colegiului decat cArtile de popularizare stiintificl importate din nt si manualele de filosofie pozitivists ale ultimului seco. Baricadat de rationalism si de scepticism, dacé Gopi Krishna a devenit un Yyoghin nu este un miracol ci cel putin marturia reaparitiei unei tendinte profunde si Putemice care se trezeste in el cu ocazia unui egec gi a unei umilinfe pe care ar fi Putut sf le trdiascdi cu totul altfel si care i-au suscitat o hotdrdre atat de puternic& si de neclintit, atét de perseverent, a unui efort de stfpfinire de sine gi de yoga, care nu se explicd, cel putin din punct de vedere indian, decat prin actualizarea unor latenfe (samskara) acumulate in viefile anterioare. Cu toate acestea, o constiint& aparent puternic structuratti nu cedeaza aga usor locul, chiar in fata evidentei si a experientelor, indepartind orice posibilitate de conceptualizare. ‘Cum exist deja exemplul marturilor lui Carlos Castaneda, autorul nostra era dotat cu un rationalism inveterat si in dizarmonie cu nivelele elevate ale expe- rienfelor spirituale, asemeni celui propriu occidentului. Dimpotriva, rationalismula. KUNDALINI - Energia evolutiva in om dezvoltat in cadrul tradiiei vedice, expus detaliat prin darshanas Nyaga din Mimansa si din Vedanta, si devenit 0 mostenire comund a intregului ansamblu al Traditiei, acest rationalism a impins la un grad de elaborare si de rafinament extrem principiile metodologiei, examenul critic al textelor sacre, invafamintele doctrinare si discutia sistematica a oricdrei probleme; acest rationalism hindus, din nefericire atit de prost cunoscut, nu a exclus multitudines posibilitijilor umane, tipurile de percepfie extrasenzoriali, experientele yoghine si stirile de constiiné transcen- dente mentalului. Asistim in toatd traditia indiand la un maria) exceptional, dificil de gasit in orice altd civilizatie, intre Revelatie si Ratiune, intre sténca Experienfei inspirate gi seara dialecticienilor, intre stiina Eliberari si cea a argumentatie Dar brahmanul nostru din Casmir, total nestiutor in privinfa proprici tra- ifii, lanséndu-se ca un aventurier intr-o practicd yoga, ffir si banuiasca toate implicatiile si varietatile de experiente posibile, a fost atins pe neasteptate cind Spiritul Divin" s-a napustit asupra sa, Brusc transportat de torentul impetuos al Gratiei Divine, venind s& incareze o practicd asidud de ani, de cea mai strict’ concentrare de tip Patanjalian cu o tug de tantrism, - deoarece el medita asupra unui lotus fuminos din crestetul capului, ~ aceasté experienfd fulgeratoare il deta- seazii de limitele corporale si il propulseazd cu un elan irezistibil intr-un ocean strilucitor de constiinta beatic’, unde eul este obiect, i sinele se intinde la infinit. Gopi Krishna, revenind la el insusi, nu-si infelege si nu accept propria experienfi. Neavizat si neintegrat in tradijia hindusd, ffiri maestru si dotat cu un spirit mai critic si foarte ingust rationalist, asemenea savanfilor nostri din secolul al XIX-lea, este prada indoielilor si conflictelor, se opune experienfei, rezisti suve- ranitajii implacabile a energiei Shakti care opereaza in si pentru el; se crede nebun $i posedat, este cuprins in clestele frici, fica de necunoscut, frica de nebunie, frica de moarte, a ciror influent crud nul va stabi pe durata unor perioade intermi- nabile, Aceasti lung suit’ de indoieli, de chinuri si angoase, intrerupte de Samidhis pitrunzitoare si de semmne extrem de frapante ale operarii unei Kundalini trezite, este redaté fidel si minutios de autor, a c&rui suspiciune sistematica asupra lui insusi, si a tot ce i se intémpld, este garanjia unei sincerititi $i impartalitii ‘exemplare. Marturia este cu atét mai interesantf cu cét participam cu tofi, mai mult sau mai putin, la rafionalismul sceptic, asa-zis stiintific, pe care |-am mostenit de la secolul ,.uminilor“ pnd la Auguste Compte, la actualul mod de concepere a irafio- nalului, la cercetirile din domeniul parapsihic si la descoperirea structurilor men- tale diferite ale altor civilizatii care sunt indubitabil prezente. Aceasti atitudine ne duce nu mumai la negarea posibilitiii de realizare ‘exceptional’, depasind registrele capacitafilor umane obisnuite, asemenea puterilor ‘Supranaturale si perfectiunii psihice constatate la yoghini, dar, si mai ales, Ia igno- Tarea existenfei unui plan de constiinyé non-mentala, depasind domeniul géndirii onceptuale si caracterizata printr-un mod de a fi gol de ideatie, marcat de o feri- ire indicibila, transformatd in ConstiinjS Infinit Introducere u Marturia lui Gopi Krishna este pretioasa prin ceea ce descrierile sale, coroborate, clarificd marturiile din textele sanscritetratind trezirea energiei Shakti ‘Acest simplu fapt probeaza ca energia divind care i-a invadat viaga ca o tromba gi ‘care |-a transportat,intr-o Alti Dimensiune, aceast& erupfie atotputemnic& a sacrului in inima existentei sale, maturdnd reperele mentale obignuite si provocdnd disolufia personalitifii in Constiinta inexprimabilé, aceasti Kundalini-Shakti nu este un vis de poet sau o speculatie teologica, un concept teoretic de yoga sau o metaford mito- logicd seducStoare, ci corespunde unui domeniu specific de experienti efectiva, care ni se poate intdmpla foarte bine tuturor sau oricui urmeazi cu seriozitate o practicd yoga. Fara indoialé, expunerea de suferinfe gi angoase pe care le-a traver- sat Gopi Krishna, ficdnd abstractie de caracterul uluitor acestora, de momentele de iluminare si de realizarea finald fericitd a evolutiei sale, mu va asigura practicany de Yoga, discipoli sau profesori avizayi deja, de riscul si pericolul pe care-1 com- porté 0 practicare incorecté sau prost indrumat a postirilor de Prinayama, ca s& nu mai vorbim de tehnicile avansate de Hatha-Yoga sau de metodele de concentrare. fn acceasi miisuri, aceasta carte tinde si devind un avertisment destinat s& descu- rajeze pe toti cei care ar vrea si practice pujind Yoga, chiar cu condifia de a obtine eneficii cu cel mai mic efort posibil, si nu piarda nimic in aceasté aventurs, mai presus, si nu se angajeze interior. Intr-un cuvant, pe tofi cei care nu au o mo! vatie profund’, dar doresc si culeaga, sau si adapteze Yoga la infelesul occidental Tofi acestia vor gisi in aceasta carte o justificare suficientd si nu se angajeze prea departe. In acest sens, aceasti carte va juca rolul capului care se stramba, sculptat fn Jemn sau in piatr’, numit Kirti-mukha: «figura de glorie» ce se giseste in templele hinduse in varful ansamblurilor de la intréri (gopuras), sau pe creasta scereului radiant (prabha-mandald) a imaginilor divine. Figuré terifianta, acest monstru cu coamé leonind, cu gura deschisi, cu colfi protuberangi si ochii conges- tionati, ce pare cB, in furie, poate si-i transforme intt-o inghifitur’ pe tofi cei ce se apropie, ocupa o functic bine precizati in iconografia hindusi: el este acolo pentru @ inspaimanta pe mediocri si a zdruncina pe cei a céror credinfa si vointé sunt Slabe, pentru a descuraja pe tofi aceia care mu accepté cventualitatea de a fi complet ‘dnghitifi» de Divin, El ingrozeste dusmanii divinitaji, prezenta in inima sanctua- Si pe cei care incearca si intre cu intenfii impure ___ Prin contrast, este izvor de binecuviintare, de confort si protectie pentra ‘redinciosii sinceri; figura sa putemic’, pe care pelerinii o observ de departe, este ‘un simbol de primire gi asigurare cd nu au a se teme de nimic (abhaya) daca il cauté Pe Dumnezeu cu curaj si devotiune. La fel, cei care nu se mulfumesc si fie superficial, fird inclinatii si vointé Profunde, vor gisi in aceasta carte o semnalare necesard si binevenité asupra exce- selor, riscurilor 5 atitudinilor false care trebuie evitate: vor trebui, mai presus de rice, sf nu practice o stimulare extrema. ni oe Yt Temarca, de asemenea, ci in fiecare colt al gurii lui Kirti-mukha apar Taio Yo@etale care se deschid inflorind, distribuite de ficcare parte, promisiuni de flor spiritual. La fel, cel ce nu cauth st ocroteased egoist mica sa persoand aid, Timitatd, tranzitorie si oricum condamnati la moarte, si se increde cu tate i totala daruirc de sine in gura Divinit&fii, unde inghititul semnificd.% = KUNDALINI ~ Energia evotutiva in om jertare si nemurire, acela este sigur de o crestere spiritualé in care planta Yoga, jpridicinata in pierderea ego-ului, se dezvolta formand tot felul de inflorescente, ‘manifestind variatele deschideri ale Injelepeiunii Ca un anumit eroism este necesar in toste edutirile spirituale, este un fapt ce mu trebuie ascuns, cici garantia depaseste infinit miza. Acesta este un adevat eosebit in efile tantrice, la fel si in Kundalini-yoga, care mu se adreseaza omului fobignuit (pashu), pentru care au fost trasate cdile mai lente si mai linistite, ei omului eroic (vira), celui ce vrea si cucerease’ Regatul suprem (parama-pada) prompt, printr-un efort intens (hatha). Se aminteste in privinja aceasta o fntim- plare care ii plicea lui Ramakrishna-Paramahamsa, (marele sfant hindus al ulti mului seco!) si 0 povesteasc’: 4Se spune ci doi oameni au incercat impreund s& invoce pe zeita Kali, folosind un rit teribil numit Shava-Sidhand (rit tantric celebrat noaptea pe un cmp de incinerare, unde sidhaka trebuie s& se ageze pe un cadavru si si profaneze toate simbolurile morti). Unul dintre adoratori a fost ingrozit pan la nebunie de viziu- nile terifiante care s-au manifestat in timpal primei parti a nopfii, timp in care elilalt 2 avut spre zori favoarea viziunii Mamei Divine. Bl a intrebst-o: .Mama, de ce tovarigul meu a innebunit?* Divinitatea a rispuns: ,$i tu, copilul meu, si tu ai devenit nebun de nenumarate ori in existentele precedente, si astizi, in sfarsit, ai ajuns $4 ME vezi!" Povestirea referitoare la cei doi adoratori, a celui care a reusit gi a celui ‘care a esuat (dubla posibilitate cu care se poate confrunta oricare dintre noi) are afinitate cu cazu! Iui Gopi Krishna, el a avut de nenumdrate ori impresia cd este la un pas de nebunie, si nu putem rezista tentatiei de a cita o variant& asemndtoare redati de Ramakrishna, parc si mai interesanté: ,.Trebuie si recunoastem ci ‘mostenim anumite tendinte din viejile noastre anterioare. Se povesteste intémplarea ‘unui om care practica Shava-sdhand intr-o pfidure deasf, cu scopul de a realiza contactul eu Zeita Mama, Acesta fu ingrozit de o viciune Inflicoyftoare @ unui tigru’ care |-a rpit. Ori, era acolo un alt om care, de frica animalului, s-a ascuns fntr-un arbore vecin. El a vazut toate preparativele ficute pentru acest cult tant A coborit din pom’, a mers si sc purifice, apoi a repetat ceremonia repetind ‘mantrele. Dupa putin timp, Zeifa Mama a aparut si i-a spus: Sunt rmultumitd de tine, cere-mi cea ce vrei.” F1 se prostemn la picioarele in forma de lotus ale Zeitei Mama si spuse: , Mama, exist un Iucru pe care as vrea si il ingeleg. Felul tau de a actiona ma umple de stupoare. Celilalt om care era aici a pitimit mult rau pentru & " Pildele tui Sri Ramakrishna, colectie exhaustiva (Sri Ramakrishna Math, Mylapore Madras, 1971), pilda nr. 573. Aceasa povestre a fos, de asemenea, tradusi de Jean Herbert in: fnvdndturite lui Ramakrishiva, cuvinte grupate, traduse in francezi si adnotae, eitia Albin Michel, Colecia Spritualitatea vie, Seria Hinduisme, p. 314, nr. 847 * Interventia tigrului poseda aici, cw siguranfa, un sens simbolic si nu este hazard saw intimplare. Trebuie si ne anintim od o sdlbdticiune, nu neaparat un tigru, ci un leu est im Panteonul animatelor sacre, cel pe care apare zeta. Pentru a preven viiunile (darshan) ele, tmebuie mai indi sd tnfrunst animalul pe care aceasta apare. Cel ce ajunge »S4 Incalecetigrul este dus dec Deci, sivar invinge frica. re acesta Introducere 13, ‘aduna toate ingredientele necesare cultului si s-a striduit indelung sf-ti objind ‘pundvoinga, Totusi nu i-ai fost alaturi... Eu, dimpotriva, nu stiu nimic, nu am ficut pimic, nu am nici bhakti nici jdna si totusi Tu m-ai coplesit cu darurile Tale." FCopilul meu, i-a rispuns Zeija Mama surdzand, tu nu-{i amintesti vietle ante- Fioare, in timpul cfrora te-ai straduit mult gi ai suferit pentru a ajunge la Mine Meritele eforturilor tale din trecut ti-au procurat ocazia pe care ai avut-o tn aceastt oapte, si fi-a conferit viziunea Mea divin. $i acum cere-mi ce vei dori. Versiunea diferté a aceleiasi anecdote ne aminteste c& intt-o cale de Yoga, precum Krishna I-a asigurat pe Ardjuna pe cémpul de batalie de la Kurukchetra, oricare ar fi aparentele, nici un efort nu este pierdut. Ardjuna puse Domnului acea intrebare ‘care arde pe buzele tuturor: {Cel ce practic’ Yoga cu credinf si pierde controlul, al carui mental deviaz’ gi ticeste in afara acestei cai, acela care nu ajunge si atinga perfectiunea 4n Yoga, care este soarta sa, 0 Krishna? Nu pierdut el ctedinta, 0, pring cu brafe puternice, aceasti via, si starea suprema la care aspira? Cazand si una si cealalta, fu a pierit el precum un nor care se destramd, fia sprijin si firs a se stabili in nimi, complet riticit, decdzut din calea ce conduce Ia Absolut? ‘Acestei indoieli — care tortureazi pe toji cei care iau in consideratic ‘evidenta posibilitate a esccului, a nebuniei, a morfi sia tuturor capcanetor si slabi- ciunilor care pandese pe oricine se lanseaza intr-o astfel de intreprindere inficdrats de Yoga, = incarnarea divind ti raspunse: .O, fiul lui Prithi, nici in aceasta viata, nici dincolo de ea nu exist, pentru un astfel de om, distrugere; intr-adevar, cel care face eforturi in actiuni benefice nu ajunge la pierzanie. Atingénd lumea dreptilor si Jocuind-o un timp nedefinit, cel ce a esuat pe calea Yoga va renaste intr-un cémin de oameni puri si fericiti, sau mai mult, se va naste intr-o familie de yoghini plini de injelepciune, dar 0 astfel de nastere este mai grew s& se producd in aceast lume. Acolo el recupereaza ceea ce deja atinsese prin eforturile din viata precedent’, si, fntirit de aceasta, face eforturi noi pentru a atinge perfectiunes, 0, bucuria lui ‘Kurus! Prin practica sa precedent este impins irezistibil. Intr-adevar, chiar acel ce cauté si infeleaga Yoga, merge dincolo de invatimantul scriptural. Doar yoghinul ‘care-si plstreazii toate fortele, purificat complet de rau, si se perfectioneaza trecand Prin numeroase nasteri, doar acela atinge scopul suprem. Timpul nu mai exist. Cum copilul cade gi se ridicd invatind s& meargi, {ira a fi atins de simyul infringerii, fird c&deri, erorile si esecurile pe calea yoga nu sunt decét pauze in experienta care continua inevitabil dincolo de moarte. Viziunea ‘oastra limitati, raportati la spatiul restrins al vietii prezente, nu ne permite 0 jude~ até definitiva asupra succesului sau esccului unui demers yoga, asupra repercu- siunilorinvizibile i asupra esecurilor aparente. Esenfialul, cum il indict Vizitiul carului divin, este dinamismul interior Profund, nu obstacolele, accidentele si piedicile care par a se ivi din exterior sau din propriul nostru psihic. Pet gTiaidus de Jean Herbert, op. ct. p. 314-315 nota 3. avad-Guit, VI, 374-45.14 KUNDALINI ~ Energia evolutiva in om ei ce poseda temperamental eroic (vira-bhdva) impus de practcile tantrice, vor accepta eventualitatea de a deveni nebuni de/si pentru Dumnezeu. Nici nebu- nia, nici moartea, nici alt pericol cu care s-ar confrunta nu vor putea si-i sperie, si-i descurajeze sau sii le distruga elanul irezistibil Indoiala, in realitate, este un pericol mai mare decdt toate obstacolele, pentru c& ea ne divizeaza si ne priveazi de propria noastra fort8. Gopi Krishna, mai mult ca oricare altul, a suferit ingrozitor din cauza izolarii si caracterului singular al cexperienfei sale, 0 indoial& care eclipseazt soarele interior gi provoaci o angoasa sfagictoare. A fost lipsit de incurajfrile si confirmarile prin care o asistenta califi- cat ar fi putut sf-irestituie cutezanta sa naturals. $i totusi, situatiile de indoiald si criza in care totul pare s8 ne pirdseasci, in care suporturile umane si divine sunt abolite, sunt in acelasi timp un foc purificator care rafineaza simjul nostru asupra adevirului, gi certitudinea atinsd, atunci cfnd tenebrele se risipesc, este mai strilu- citoare decét toatd lumina imitaté sau primiti usor prin transmitere traditionala. Aspectele negative ale experienfei tréite de Gopi Krishna sunt mai captivante decat aspectele fericite si pozitive din parcursul drumului sBu. ___Nueste unul dintre noi care si nu giseascd, la 0 scari mai redusa si mai Putin spectaculoasé, anumite incercdri prin care si fi trecut el insusi, nimeni care si ‘mu cAstige beneficii si informatii din aceasti expunere sincera, gndindu-se la {nceraafrile pe care incd risca si le traverseze. Fart indoiala, o mare parte din sufe- Tinfele gi angoasele lui Gopi Krishna s-au dat.rat nu numai absenfei unui maestru ‘care si-| indrume fn itinerariul siu interior, in ftica extraordinard de necunoscut, ci si refuwzului de a se abandona Puterii Divine i a teroarei de picrdere a cului. A fi smuls din orizontul familiar al unui mod de a fi obisnuit, sia fi pus fafd-n fata cu o Realitate atat de glorioasé incat pare si ne reducd la neant, implica acceptarea de a fi dizolvat in Oceanul de Constiinyd ce depiseste toate posibilittile de intelegere si ‘cuprindere. Aceasta implic& o moarte voluntar3, un salt, o plonjare care este mo- mentul escnial al cdii spirituale. Durerea nu este in moartea care conduce imediat Ia renastere, la un mod de a fi infinit, ci rezida in chinurile,terorile, temerile si refu- zzul morfii. Aceasta cramponare a cului nostru, asa cum cunoastem (abhinivesha), orinta de a-si pistra individualitatea, fn acelasi timp flind incapabil si renunge la ustul inefabil al experientei ilumindrii, face ca yoghinul sau misticul si se ‘Biseascd intr-o situatic de tranzit, unde, utilizind o expresie populard, «se aflé intre oud lumin, Este un tranzit dificil, peticulos, dureros, si este asa pentru c& toate Situafiile de trecere au fost obiectul unei atenjii speciale in tradifia hindus Fie c& este trecerea de Ia viafa uterind Ia nasterea in aceasta lume, sau {tecerea de la copiliie la adolescent prin inifiere, sau trecerea de la celibat la Complementaritatea cuplului, sau trecerea de la viafa activa la cea contemplativa, Sau trecerea de la viaja din acest corp la parsirea trupului, care este moartea fizicd, Sau fie aceasti mare moarte si aceast mare procreatie care este iluminare verita- bil, toate aceste traversiri periculoase au fost, in India, obiectul unei griji speciale, au fost inconjurate de rituri, formule, solemnitafi si tot felul de precautii tehnice, Ceremoniale si spirituale; toate erau destinate si usureze tranzitia, st instaureze 0 {injelegere dreaptd celui ce a trit-o $i si-l ghideze intre Caribda gi Scilla, si-l invefe i iiccsck of beled’ ta Knceal Sorielor ocafiichesindtle senses siiiciell: Introducere 1s agratic acelui fir al Ariadnei pe care il reprezint& priza de constinta a identi sale ‘esentiale gi fundamentale, manifestata prin schimbari bulversante giradicale. ‘Dac& prezenfa ritului sau ghidului spiritual nu este acolo pentru a usura trecerea si a indica calea si metoda, pentru a tia cordonul ombilical si a spr saltul unui nou mod de afi, situatia celui care se afl intre cele dou’ lumi este intra totul comparabilé celei pe care Ramakrishna o descrie intr-una din parabole: tr-0 2i, pe end traversam Pantciavati, auzii o broasca tipand ingrozitor. ‘Am ghicit c& fusese prinsi de un sarpe. Cand, mult dupa aceea, am revenit pe facelasi drum, auzii din now acelasi tipit. Aruncind o privire peste tufe, vazui un garpe de apa cu o broascéi in gurd. El n-o putea nici inghiti, nici s-o dea afard, si agonia broastei era nesférsiti. Atunci mi-am spus: dac ar fi fost vietima unci Cobre, ar fi fost redus& la t&cere fri si mai aiba timp s& scoata mai mult de trei sunete, $i ar fi luat sfarsit suferinjele, atét ale broastei cat gi ale sarpelui. Dar aici, chinurile sarpelui le egaleazi aproape pe cele ale broastei. La fel, dac in temeri- tatea sa nebund, un om neiluminat ‘si asuma responsabilitatea si-l salveze pe altul, suferinja celor doi nu va avea sfarsit. ‘Ego-ul discipolului nu va ajunge s& se disipeze, si legiturile sale cu lumea fenomenelor nu vor fi tiate. Daca discipolul cade sub influenta unui stapén inca pabil, el nu va obfine niciodata Eliberarea, Dar cu un maestru competent, egoismal {ui Djiva este distrus inainte de a scoate tei tipete“*. Ca in toate actele de sacrificiu, moartea trebuie s& fie prompts, flira suferinte din partea victimei, care este ego-ul Timitat (pashu). Singur cufitul cunoasterii jiana-ksurikd), adic’ ingelegerea dispo- nibilitafi pentru o astfel de moarte si a naturii nemuritoare a Sinelui pot tia dintr-o foviturd capul ego-ului sia pune capit acestei proprietiti inerente numai spiritului ‘uman, conditionat de provocarea aservirii’. Cum ne dovedeste Gopi Krishna, chiar experienle extraordinare de samédhi nu sunt suficiente pentru a opera aceasti sacrificare @ mentalului (mano- ndsha), dac& ele nu sunt infelese gi integrate, daca nu existé 0 capitulare constientt in deplina cunostintA de cauza. Chiar © confruntare total by Dumnezeu, chiar si o miz& in prezenfa constiinfel transcendente si infinite nu teste suficientl pentru a provoca scufundarea armonioasé si permanent a flinfei individuale in Realitatea suprema, pentru c& sentimentul de dualitate este profund fnseris atit in adancurile spiritului individual, edt si in constiinta sa de suprafats Starea de uniune (Yoga), de disolutie (Laya), de samadhi, indiferent de numele pe care -am da acestui mod suprem de a fi nu face, in cazul acesta, decit si-l terort- zeze, pentru c& ansamblul personalititit sale nu este maturizat pentru aceasth experienfa fulgeritoare, chiar daca o parte din el insusi aspir si este atras cBtre 3 "Aceasta nu se intimpl& decd atunci cand cunoasterea naturii lui Brahman Suprem a patruns toaté flinfa constientd si inconstient® a yoghinulvi, cénd cute- © Pildele lui Sri Ramakrishna, op. cit, p. 71-72, Pilda 174 Traducere de Jean Herbert, in: Anvapaturile lui Ramakrishna, op. cit, p.102, nr. 252 ‘i T Conform traducerii mele din Shiva-Yoga-Ramna, ,Giuvaierul ui Shiva-Yoga”, de nang Prakasha, publicata de Institutul Frances de Ideologie nr 53, p. 13, vers 16 si not iateeemeeeve)