i : GuiLRA GEORGIA UNIVERSITATEA DE STHNTE AGRONOMICE $I MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI FACULTATEA DE HORTICULTURA Prof. dr. Ana - Felicia Iliescu Asist. Gabriela Castea INDRUMATOR PENTRU INITIEREA IN PROIECTAREA PEISAGISTICA - 1998a ae CUPRINS 1. Materiale, instrumente si grafica pentru desenul peisager 1.1. Materiale gi instrumente 1.2, Scdirile folosite pentru planurile peisagistice 1.3. Grafica si semnele convengionale pentra intocmirea planurilor de spafii verzi \.4, Dimensiunile standard pentru planse 2. Cunoasterea caracterelor vizuale ale plantelor lemnoase 1. Talia 2. Habitusul 3. Textura vizuala 4. Culoarea 5, Reprezentarea arborilor si arbustilor in elevatie de plantatii, Modalitayi de structurare 1, Aliniamentcle 2. Grupurile Perdele Masive Garduri vii 4, Decorajjuni florale si cu trandafir 5. Compunerea spatiului si distributia plantatiilor 5.1. Elemente de compunere a spatiului $1 perceperea lor vizuala 5.2. Compunerea spatiului cu ajutorul vegetatiei 5.3, Modalitati de distributie a piantatiilor 6. Aspecte de sistematizare verticala a terenului in amenajatie peisagistice 6.1. Reprezentarea sistematizarii verticale 6.2, Modificari ale microreliefilui 6.3. Inserierea aleilor in sistematizarea verticald a terenului 6.4, Calculul volumelor de pamant deplasate 7, Elemente de proiectare a schemei de circulatie in parcuri i gr&dini 7.1, Tipuri de alei dupa forma traseului 7.2, Racorduri de alei 7.3, Intersect 7.4 Aotraci 7.5. Scheme de trasee ale circulajiei in parcuri si gradint 8. Etape de proiectare pentru un program de arhitectura peisajulul 8.1, Elaborarca schemei generale de organizare 8.2. Planul general de anvenajare si plantare 9. Elaborarea proiectelor didactice de spatii verzi 10. Modele si extrase pentru piesele scrise ale proiectului * Borderou de piese + Evaluarea costului unei amenajari peisagistice. © Deviz pentru lucrari de spayit verzi + List cu cantitagile de lucrari specitice spagilor verzi * Nota de calcul pentru suprafere + Lista de material siditor + Extras de materiale + Norme si indicatori 11. Liste tematice cuprinzind speci lemnoase ornamentale gi speci Noricole 12. Plange gi desene Bibliogeafie = zg 5 dl 46 90 tol 4 120 121 134 138 142 us 145 146 BI lo 1632 1. Materiale, instramente si grafica pentru desenul peisager LL. Materiale si instrumente 111. Tipurile de hai Cale de ncru sau foit foarte subjire, fin gi transparent, de culoare gélbuie, Folosit pentry schitarea preliminara a diferitelor variante si posiblitéti de rezolvare a problemei de proiectare Cale propriu-zis - se foloseste pentru executarea planurilor originale in tus. Se gaseste in mai multe calitati, cel mai bun find de culoare alba, transparent, cu porozitatea find, cu aderen}a buna pentru tus si rezistent ta raderea cu lama Cale milimetri - folosit peniry miriri fa scar, pentru executarea detaliilor s1 a profilelor. Cale ozalid - cu una din fele acoperiti cu un strat fotosensibil, se Toloseste la muniplicarea planutilor de baza Cale pinzat - foarte rezistent, transparent, rezultat prin impregnarea unei panze foarte fine cu substante speciale; se foloseste pentru executarea pianurilor topometrice, 2 planvrilor care intr’ in arhiva Vartia milimetricd - serveste pentra ciorne de marin la sear’, detalii, profile. Sartia ozalid (heliografied) ~ are una din feje fotoimpresionabilé, serveste pentra copierea planurifor originale Ia heliograf. Hirtia xerox - inlocuieste irtia ozalid, se foloseste de asemenea pentru copii Wartia de desen - Produsi fn mai shulte tiputi, serveste pentru plangele de prezentare in plan sau perspectiva, luerate in tus, acuarele, creioane calorate, Cea mai adecvati este hartia ciocan de euloace albé, opact, cu cipsuri fine, elasthed si consistent, cu bund aderent& pentru tus, rezistenta la stetgere cu guma gi radere cu lama, Planurile de prezentare se pot executa si pe copii xerox, folosindu-se diferite tehnici de punere in valoare a solutiilor peisagistice. 1.1.2. _Materiale de grafick Creioane negre - cu mind moale, tip [1B, pentru ciorne, pentru hartia de desen. ~ cu mind tare, H, 2H, 3H, peninu cale Creioane colorate - de diferite tipuri, pentru executarea planselor color, profile etc. Acuarele, guage, markere - folosite pentru colorarea planselor de prezentare. Tusuri negre, ragii, albastre, sepia - pentru rapidograf.eae 1.1.3. Instrumente si accesorii pentru_desen Trusa compas ~ compas: - mic ~ mare (+ prelungitor + finti de tentraj) ~ balustra ~ distangier: mic, mare, micrometric ~ tAgdtoare pentru diferite grosimi de linii - in prezent putin folosite,Gind preferate rapidografele Trusa de rapidografe - tip Rotring, Staedder $.a, - instrumente modeme pentns seris si ‘rasat in tus. Trusele complete au compas cu diferite dispozitive care permit montarea rapidografelor. Instrumente de desen Echere, rigle, teuri simple sau cu sarnier - pentru trasarea liniilor drepte, Florare si lini flexibile - pentn: trasarea curbelor libere Sabloane dlferite pentru figuri geometrice si pentru seris. Planseta de desen - suprafara perfect pland, neteda, din esent® moale, cw chenar din lemn dur, rezistent. Se impune ca cel putin doua laturi in continuare si fie perfect perpendiculare (pentru lucrul cu teul). Are diferite marimi ‘Masa de desen - cu planseta orizontala sau cu posibilitati de inctinare. 1.2. Scairile folosite pentru planurife peisagistic in functie de marimea amenaiarii $i de necesitayiie de prezentare a solutiilor propuse se utilizeaza scdri adecvate. care perrnit atét reprezentarea global vat si devaliat. Pentru amenajarile de progr se eNecutd planuri generale la scirile 1:2000, 1:1000. ‘20 ha, cu detalieri de Jn mod curent se lucreazi pignuri la scara 1:50 pentru suprafere de 200 cu detalieri 1:50, 1:2: 1:200. 1.109, 1:30, Terenuriie mic: impun utilizarea sc in unele siuari pe pianse se reprezimd o scard graficd: aceasta permite evidentierea raporturilor de marime ale elemenzelor componente 3. Grafica si semnele conyentionale pentru intocmirex planurilor de spatii verzi “ementeior constimente ale spatiilor verzi se bazeazi in general pe Reprezentarea in plan a desenarea acestora 'a seara. in pro-ectie orizontal 1 Secorative si utinars, alei, ape, sistematizarea vericala a terenului se folosesie aceeasi42 - iM[MPag}OAd apsuE|E UayUOT aavonEDEPUT ap 9ALUOXA, St ss st se or Se ee eee ee ae i viva ALVIS VSNV1d (YN LYNaS3G | ‘LINSOINI vavos: (y$NVIa aWAN) ALVLIIWIOgdS “Ud Apal0wd 388 NZVA VSLVLITWIOSdS UVIDISSNSE Lag10Ud UN, (Lomoud TUTWANAC) 08 oo OR 0c 0c Of of oo -- ee ] LVd0wdV valve LATASA, LWNaSaC (ySNVTd IWAN) LVIOaIOwd oe || yuvas LIMOWd Ae 7} ATION XIN YUNINDLLAOH AC VALVAANOVe VSNVId (LOMNOWd AMINONAD LISAINDNAA'W'V'S'N ee ae) ce 0 08 O8 of or4 i { I 1 i - 13+ 2. Cunoasterea caracterelor vizuale ale plantelor lemnoase Plantele lemnoase reprezinth materialul principal de constituire a _peisajului vegetal Proiectarea plantafiilor se bazeazk pe cunoasterea caracterelor vizuale ale speciitor 51 cultivaruriior de: arbor, arbusti, subarbusti (evemplare individuale) “La acestea se adaugi necesitatea cunoasterii caracteristicilor biologice si ecologice ale speciilor. : Aspectul general, vizual al plantelor este determinat de: factorit genetici. - conditile de mediu fizic: clima, sol, factori geomorfolo: - factorii biotici ~ factorii antropici. Caracteristicile ale principale ale plantelor femnoase sant * alia, habitasul, textsra vizwalé, culoarea , Tali Talia reprezinta inaltimes plantelor la varsta adult. in functie de talie arborii au fost clasificagi in arbori de talia I: Acer psewdoplaranus, Fratcins excelsior, Fagus silvarica 5.2. arbor de talia a Il-a: Bemnla pendula. Tilia cordeta, Thuja oc zmells §.. arbori de talia a TII-a; Magnolia kobus, lbizsia julibrissin, Thnyja orientalis 5, Arbustii pot fi clasificati in = arbustiinalyt: Ppracancha coccinea, Forssthia x i:ermedien olka itzia amabilis. $3 arbusti mijlocit: Dessie seabra. Chaenomeles japonict Potemilla fruricosa 3.2, arbug mici si acoperitori de sok: Coron raster elammnert, Genista tinctoria, Juniperus horizomatis “Glanca’ 5. in proiectare intereseaza foarte mult ritmul de crestere al plantelor, respectiv eval din acest punct de vedere exist’: ia tai id specti repede cresc3toare; plopul. salcia, mesteacdnul, si specti incet crescitoare: stejarul, fayul. tisa ete. Planiele dintr-o asociatie pr oieciatd vebuie sa fe compatibile de-a tungu! int sli deavoitdrh, poate apare necesitaea de a inlocul unele specii dupa en anumit timp. Pentru stubilirea sch se dea lun: imbarilor pratt aniier in cadrul plancariilor Proiectate, se uci a vertical gi in ¢ |Habitusul @ Reprezinté forma tridimensionala de crestere 2 exemplarelor izolate, epreciata de la o anumita distamg ~ de la distange mari (500 m), se percep numai silueteie plantelor ; le detalii ale formei, suprafefele > pe masuri ce ne apropiem (100 m), devin vizibile un neregulat ondulate ale frunzigului, alura ramurilor principale, trunchiul, De exemplu, forma general ovoidal-sfericd poate rezulta atat dintr-o arhitectonicd ascendent 2 ramurilor - Acer platanoides, dar si¢intr-una pendulé- Pyrus salicifolia ‘Pendula’ ; ~ privitonu! situar la cétiva metri sau sub coroana arborilor observa aspecte mai comples de amanunt: modul de ramificare al ramurilor secundare. modul de inserare a frunzelor, particularit ale trunchiului in plan vertical, profilurile coroanelor se pot incadra in anumite forme geometrice, - Tipuri de forme ale coroanelor arborilor: Coroana ingust piramidala: Populus nigra ‘Italica’ Coroana piramidala (conica): Abies alba, Chamaecyparis lawsoniana, Coroand larg piramidala: Taxus baccata, Taxodium distichum. « Coroand ovoidalé: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsiar. SBP EU B BT SPREE =OO ee ee! nd ae Coroani ovoidal-sfericé: Acer platanoides, Tilia tomentosa. ‘ Coroani sferici: Platanus, Acer platancides ‘Globosa’ Coroana etalaté: Catalpa bignonioides, Albizia julibrissin, © Coroand pendula: Salix alba, Berula pendula ‘Tristis’ Coroana antificiala: Hubitusul specitlor arbustive are: Cotoneaster dammeri, Juniperus horizomalis ‘Glauca’ roare: Lonicera pileara, Juniperus chinensis “Ptzeriana’ forma erecta. Wei Ja florida, Kolkwitzia amabilis, Hibiscus spriacus. nd semper dul ecnitctig16: AF ryA forma penduld: Caragane arborescens “Pendula’ gulata; Rhus typhi Conditile de mediu (lumina, vnturile) si unele lucriri tehnologice pot determina modificri ale formelor naturaie de crestere 2.3, Textura vizuali Textura vizualé este dati de marimea $i aspectul frunzelot, modul de inserare al acestora, grosimea ramurilor, aspectul ritidomului, Ca gi habitusul plantelor, este pércepurd diferit in funcyie de istanga. Din acest punct de vedere speciile pot fi clasificate in: + speci cu textura find, fronze mici, eventual compuse, listari subyiri: Betula pendula, Robinia pseudacacia, Albizia julibrissin , Tamarix tersandra $a - speci cu rexnura medie: Acer campestre, Fraxinus excelsior, Deutzia scabra s.2. - Specii cu texturd grosierd: foanze mari, de culoare verde inchis, ramuri groase: Catalpa bignonioides, Platanus hybrida, Viburnum rhytidophyllum 5.a Utilizarea texturii vizuale in crearea unor efecte optice : - amplasarea speciilor cu textura find in fundalul unui spatiu + perceperea unej adancimi mai mati. - amplasarea speciilor cu texturd grosierd in fiundal —> scurtarea aparenti a distantei. + amplasarea speciilor cu textur find in fundal si a celor cu textura grosiera in prim plan accentuarea perceperii unei adancimi mai maria spajiuk 2.4, Culoarea Perceperea culotilor plantelor depinde de calitstea luminii, momemui din timpul zilei, contitille climatice. Culoarea dominant a plantelor este verdele funzisului, in diferite nuante si tonalititi asociafile de plante se folosese specii cu nuanfe diferite de verde, pentru mai mult& varietate. Este important si se cunoasca atat coloritul de baz cét si cel sezonier. Studiul ‘de culoare in cadru! unei plantatii include atit coloritul frunzisului, e&t si al florilor, fructelor gi scoartei ( vezi anexele ),vo ats cma -47- 2.5.Reprezeitarea arborilor si arbustilor in elevatie Sectiunile prin planurile de amenajare includ si vegetatia. Arborii si arbustii se reprezint& ta scard prin desene schematice sau reprezentiri ertistice care redau talia gi habitusul acestora, eventual si compactitatea plantelor (Planga III - IX).aa ze are ae we eer eee ee ee eelAW Sp od ti Qbo & AS | he Planga V (nnn D WP BR 2S 3 Sw me lg-ot-a Planga VII ee = it ld-23--257- 3.Tipuri de plantatii. Modalitati de structurare Asborii si arbustii se pot folosi ca plante solitare, calitatile lor vizuale fiind distincte. Asocierea exemplarelor individuale in diferite tipuri de plantatii determina efecte vizuale de ansamblu. in fianctie de distanta si pozitia sau directia de observare ele pot fi percepute ca entitati sau ca seevente ale intregului, sesizabile succesiv prin deplasarea observatorului. Tipurile de plantafii intalnite in amengjZrile peisagistice sunt: aliniamentele, grapurile, perdelele de protectie, masivele, gardurile vii, plantatii florale sf ou trandafiri 3.1. Aliniamentete * Sunt plantafi in siruri regulate, cu repartitia echidistantd a exemplarelor componente, Pot fi: aliniamente de arbori, mixte de arbori si arbusti, mixte de arbori si garduri vii, aliniamente de arbugt. Aliniamentete de arbori Dupa numécul de rénduri de arbori, por i: - simple - un singur rand = duble - cu aranjament - simetric ~ intercalat Intercalarea se adopta cand distantele intre randuri sumt mai mici sau se dorese o ecranare laterala.M rar se folosesc aliniamente triple si quadruple. in raport cu o cale de circulatie pot fi : - unilaterale ~ bilaterale Exemple de aliniamente sunt cuprinse in Fig. 3.1. si Fig. 3.2 Distante: - in caciruf ccinchlui : 4-12 m - in funcge de marimea arborilor, ritmul dorit. locul planratiei (pare, strazi, yosele) = inere réindurt : 3,5-6m Distante snininne faut de elememe construite - fad de alei, trotuare, carosabil : 0,75-1m + fard de cléiri Sm ta de imprejmuiri construite. inalte: 2m 2m - tard de instaianii = subterane ~aeriene 0.5 2 mde la coroane fa cabluri pe verticald yi 5 m pe fateral 1-2e- Fig, 3.1. Aliniamente duble de erbori 4. distribute simetrica perfect’ b. distributie intercalata ¢, vederi in perspectiva See eo oe see Zing =s9+2t- Fig. 3.2. Exemple de aiiniame: 2. Aliniament dublu de arbori - intrare in Parcul Herisu (plan si profil eransversal) Sectiune prin plantatia stradala - Soseaua Kiseleif - Piata Vietoriei - Arcul de Triumf ne prin plantatia stradala - Bd. Aviatoritor june pein plancayia stradala - c ne prin plantayia stradald - au de la Arcel de Triumf? Se rar de Trumf + Casa Presei LibereFig, 3.3. Aliniament mixt de arbori $i arbusti a. pe acclasi rind - profil longitudinal gi transversal b, pe acelasi rind - profil orizontal ¢, pe randuri distincte - plan orizontal si profil transversal Fig, 3.4. Aliniament mist de arbori gi gard viu a. pe acelasi rand - profil longitudinal gi transversal b. pe acelasi rand - profil orizontal ¢. pe randuri distincte - plan orizontal si profil transversal S a2 a SEB EBEBR TT ETS BEBE BRB aSCe Distante minime fati de trunchiul arborilor: 1,5 - 2 m, in functie de forma de cresiere a arbustilor. Aliniamente mixte de arbori si gard viu (Fig. 3.4.) ~ Pot fi: - pe acelasi rand, alternantd de arbori si secvente de gard viu : - aranjament posibil pentru intervale mai mari intre arbori;, - distanta minima 1,5 m intre arbori si gard viu -pe rinduri distinete ( situatie preferabila in cele mai multe cazuri ) - distanta minima 1,5 m intre aliniamente. Aliniamente de arbusti Cel mai freevent sunt simple (Fig. 3.5.) Distanye: —- in cadrul réndului: 2-5 m = fata de ale’. 0.4-2m, ia functie de habitus. - fata de constructii: 1,5 m ( minim ) + faxd de instalati subterane: 1,3 m ( minim ) Grupurile Reunes sai rar 9) exemplare. Reparttia spariald poate fi: -echidistanta - in amenajari geometrice. grupuri omogene - neregulata - in compozitile bere: se evita suprapunerea vizualé a mai mult de 2 exemplare pe orice directie de observare (Fig. 3 6). Se prefera numar impar. Structura’ - grupuri omogene (0 singura specie) = geupuri de arbori ropuri de arbus td din asocieren de speci. varieriti direrite: - grupuri hererogene - grupuri de arbust rupuri mixte de arbori gi arbusti ie de 2 exempiare esie indicat si in amenaiarie ibere grupuri Modul de a: ere ~ in armonie de forme, taiii, culcr. texzurd, omogend ( specie unicd ) - exemplu: arbusti semitérétori (Cotoneaster dammeri, 5.2, ) arbustl erecti - cénd dimensiunile amenaiarii peisa tice sunt mari ~ heterogent - din cai 2 specil, din care una dominanta ca arie ocupata. : Diswriburie exejcnd a speciiior. in fancjie de directtite de coservare. Distame: pentry srbustii de talie medie-mare : 0,75 - 1,5 10 pentru piante cu diametru mic : 0, 3- 0.75. m. Se pot alcétui si mase de arbusti_scunzi conjindnd in interior céteva exemplare grupate de arbusti inal ® 3.8. Gardai vii Piantafit dense, inguste, ordonate, aliniate sau alcdtuind un anumit desen . t aleBruite din arbusti sau unele specii de arbori ( vesi anexele ) Mod de conducere: sunse - borduri: h- 0,3 m am + gart - diduri verzi : h~ peste 3m -libere - de diferite inaltimi, dupa puterea de crestere. Alcétuire: ~ omogen - cel mai des imal’, + heterogend - alternantf regulata de specii sau cultivaruri ~ amestec - mai ales la garduri v Distange de plamare . -pe rind : ~ 0,3 - 0,5 m pentru gardurile vii propriu- zise ae .2 m pentru borduri PRB PRBR EB ER BE e we+ Intre rnduri : = 0,3 m pentru arbusti = 0,5 m pentru arbori = 0,2 m pentru borduri Densitati de plantare ( pentru material saditor normal dezyoltat ) uate in consideratie la proiectarea gardurilor vii: ~arbusti foiogi pe 1 rand: 3,5 buc/m -arbusti foiosi pe 2 randuri: 7 bue/m - -arbusti rasinosi pe 1 rand: 3,5 bueim (cu balox) -arbusti rasinosi pe 2 rinduri: 7 bue/m -arbori foiogi pe I rand: 2 bue/m -arbori foiosi pe 2 randuri: 4 buc/m -arbori rasinogi pe 1 rand 2buclm (cu balot) -bordura de Buxus pe 1 rand: 7 bue/m -bordura de Buxus pe 2 randuri: 10 bucim (fara balot} Disrante fad cle elenremtele consiruite: - fata de bordurile aleilor: 0,5 m (1 m-pentru gard viu din arbori}, 4 de warduri 1 -2m. ~ fat de piloni, stalpi: 0,5 - Im - fad de instalayii subterane Forma in plan a gardbiior vii Depinde de funcyia atriouita Garduriie de impreimui un Jocul in planul de amenajare + in general urmérese conturul terenului, Pot @ libere sau tunse. por 3 de sine stitdtoare sau dubia: rd constructiv ( Fig. 3.18.2, b ). Garduriie de separatie si mascare din interiorul amenajarii_ contureazi forma zonei ( Fig. 5. ui desene decorative, mai sles in cadrul parcerel Gardutile vii gi bordustie decorative pot const (Fig. 3.13.2), Avintectomes carciuriler vi fiat eed alam et elSemone ooo Ee i : ‘ i +} : i i a i. f oN | See i : Fig. 3.15, Utilizari ale gardurilor vit; a. dublarea unor garduri constructive (zidsi plas de sérma) . imprejmuirea unei amenajari (scuar) . ingradirea unui loc de joacd 4. protejarea unui spayiu pentru banci e. modele decorative in cadrul parterelor Fig. 3.16. Exemple de modelare a gardurilor vii in profit tongitudinal eee ee4, Decoratiuni florale si cu trandafiri titi peisagistice ale plantelor floricole si ale trandafirilor implicate in Principalele ca realizarea aranjamentelor decorative de exterior ( vezi anexele ) sunt - talia = culoarea florilor (Ia unele specii sia frunzigului ) ~ habitusul += epoca si durata infloriti * Ca si in cazul plantelor lemnoase, se impune cunoasterea cerintelor ecologice ale specilor floricole, care le recomanda pentru anumite folosinge ( plante de terenuri umede, de apa. de recarie ete.- vezi anexele ) Tipurile de aranjamente florale utilizate in decorul parcutilor si gridinilor cc) Rabate : - forme geometrice regulate ( Fig. 4 ~ forme geometrice asimetrice Sunt alcatuite preponderent din plante anvale in succesiune ou bienale, care se reprezintd in incerional conturului prin puncte repartizate regular. Rabatele pot fi monocrome sav aranjamente de doua saui mai multe culori ( sofuri ale aceleiasi specii sau specii diferite ), Culorile pot fi dispuse in amestec omogen ( soiuri de aceeasi talie si epocd de intlorire ) sau formand desene distincte ( Fig. 4.1. a, Fig. 4.2.) ‘and sunt aleatuite din plante de mozaic ( vezi anexele ) formand anumite desene, poarti Cand r din plante de ( te) formand aumele de mozaicuri ( Fig. 4.1. b ). Arabescuri floraie Desene din lor i. Tn volute, pe fond de fi anwale plane anuale-bienaie 9 fe artlsepatrend 5 = Speciisoizri se i in care aciiie octszate de di sectoare rectangulare care se intercaleazi, 2.unel speci ( Fi rel din plante perene voluminoase (bujor, Hosia, Aster novae-angiiae §.2.) in interior. in functie de c: ezintB la scar conturusile spatiului nei - simboluri cu reparitie regulatd ©) urmarind contunul. in cazul rondurilor. elipselor, netelor ( Fi je parc { semfure&tori, specii botanice ) rele soiitare gi aiiniamentele de trandafiri se reprezint& ca gi arbustii Trandafirii urettori se simbolizeaza ing’ semnele conventionale pentru stilpii de pergole. ziduri BBB EFEBBEBUBaWwaAwe Ssa i ht i etFig. 42. Decoratiuni florale din planie anuate sau bienale a, platbanda b. rabate patrate ¢. ronéuri 4. arabese si plarband’ in cadrul unui panier wwe wn eee eenaso —=— See eee eee errr ee5, Compunerei E.1, Elemence de compunere a spetiuiut si perceperea lor vizue! Ca elem: verticaie sau inclinate, de pian, lniile pot f: conturul unei suprafete orizoncl marginiie une ele. bordura unui bazie. muchiile unei trepte ete Formeie tiniilor: ~ are de cere - curbé liber spiralata stant - in perspectiva (sens longitudinal} a linitior planuiui sofubst 4.2, Suprafete plane Suprafete geometrice:- poligoane regulate si nereguiate (iriunghi, patret, dreptur = cere, elipsi - figuri rezultase din combinafia liniflor drepte cu linii curbe centrate. b. Suprafere cx forme neregnlat simmouse (lac. pata de fori §.2.) Exemple de supraféte plane sunt cuprinse in figura 5.2. in functie de marime, distanta de observare, obstacoie, suprafetele desfasurate pe teren Corizontale si inctinate ) pot fi viaute integral sau paral (suprafeye de circul jie, partere, fae. bazin $4.), Perceperea in perspectiva diferd in raport cu departarea privitorului si unghiul de observare: figurile se scurceaza optie gi se deformeaza ( Fig. 5.3.). Planurile veiticale, observate in perspectiva, sunt percepute cu modificari optice similare (Fig. 5.4.). in amenajarile peisagistice se intalnesc adesea asocieri de suprafeje plane cu unghiuri de inolinare diferite; de exemplu suprafefele taluzurilor, teraselor. Privite in sens descendent, pot apare ‘unghiuri “ moarte “ ( Fig. 5.5.) 5.1.3. Suprafete concave si convexe Cele concave au vizibilitate buné + cele convexe sunt percepute partial, ia functie de inalimea observatorului si distanya (Fig. 5.6.) 5.1.4, Suprafete ondulate (Fig. 5.7.) Rezult& din reunirea concavititilor si con cexitilor. Exemplu: peluze valonate (vale-deal).ce SE | |< Ss > § Fig. 5.1. Perceperea in perspectiva a liniilor drepte, curbe centrate si sinuoase eal 10 i ~ a ~ Eb ] i : ore eee eee eet9, Exeborarea proiectelor didactice de spatii verzi Proiectarea spatiilor verzi se executa in conformizate cu legislatia tn vigoare, ummind 0 arumiti filieré in elaborasea si avizarea lucrarilor. Etapeie de proiectare, contimutul proiectelor in fiecare etapa sunt prezentate la curs, Proiectele didactice de an si de diplom& vor urméri in linii mari metodica generali de proiectare, adaptindu-se nivelului de pregitire al studenjlor in acest domeniu (in limitele programei analitice ). Proiectul de an_se elaboreaz pe baza unei teme de proiectare intocmita de cadral didactic, prin care se precizeazi tipul de spatiu verde, datele principale privind terenul si aspectele esentiale care trebuie rezolvate, in cadrul proiectului de an studentii vor elabora planul general de amenajare ( solutia de ansamblu ), pe baza céruia vor evalua costul amenajirii spatiuhui verde propriuzis ( peluze si plantati ) Rezolvarea celorlalte aspecte ale proiectirii, propuse in solutia de ansamblu ( sistematizarea verticalA a terenului, aleile, constructile, instalatile, terenurile de joacd si sport, mobilierul s.a. ), nu constituie obiectul proiectului de an. Faza de cercetare a terenului si de culegere a informatillor utile proiectirii va fi suplinit& prin Mi indicatiile incluse in tema de proiectare ( vecinatati, especte privind componenta $i influenta zonei limitrofe, elemente existente in teren, aspecte particulare privind solul 5.2. ), W extragerea de cdtre studenti a datelor necesare din lucrdrile de specialitate refesitoare la conditiile naturale ale farii (climd, sol, vegetatie ), in flinctie de localizarea terenului. Continutul proiectului de an Piesele scrise a. Memoriu Succint se vor trata urmatoarele aspecte : M necesitatea amenajarii spatiului verde respectiv, corelati cu cerintele temei de proiectare ( functionatitate, dotari ); 4 prezentarea sitului ( mérimea terenului, amplasament, topografie, conditii naturale $a); HM prezentarea si justificarea solutiei generale de amengjere; 2 justificerea amplasamentului si componente’ vegetatiei ( din punct de vedere ™ peisagistic, functional, ecologic ). LS SFP BSE ERB EREBBE BBEa b. Evaluarea costului amenajérti , care se intocmese pe baza listei Evaluarea totala insumeaz evaluirile pe gruputi de lucr’ cu cantitiiile de lucriri si a costurilor la zi ¢. Lista cu cantitiile de lucréri ( antemBsurBtoarea ) se elaboreaz’ pe baza normativelor in vigoare ( in prezent inci Ts si Tr din 1981 ), cuprinzind atét explicitarea calculelor pentru eterminarea cantititilor ct si ui tabel centralizator. 4. Nota de calcul pentru suprafere. Lista de material stlitor. Piesele desenate a. Plamul de situatie. Se executi la scara 1 : 500 gi red limitele terenului, vecinatitile, relieful (curve de nivel cu echidistanta de 0,5 m ), elementele existente in teren ( constructii, drumuri, vegetatie 5.a. ). Pe plan se va indica grafic directia nord. b. Planul general de amenajare Se executd la scara 1 : 500. Elementele componente ale spatiului verde se reprezinté folosind semnele conventionale si grafica indicat pentru desenul peisager Planul general se elaboreazi pornind de la analizarea cerinjelor temei si corelarea cu posibilitatle oferite de teren, Conceptul de plan se incepe prin schitarea unor variante de aranjament studiind liniile mari ale compozitiei ( axe, centre compozitionale ), amplasamentul dotarilor, schemele de circulatie s.2. Aceste schite preliminarii se analizeazi, se combind, se refac; distribuirea in plan orizontal trebuie in permanenfi imbinata cu reprezentarea mental in spatiu. cu prefigurarea maselor, volumelor compozitiei. Se erefoneazd sectiuni, perspective care complereaz imaginea spatialé a sotufillor. in final, planul general cuprinde, in functie de tipul de amenajare 1M curbe de nivel indicdnd modificarea sau menginerea reliefului initial ( linie foarte subfire ); ™ constructii existente si propuse : cl&diri, teatre, cinematografe, biblioteci in aer liber. grupuri sanitare .a, (linie continua cu grosimea de 1 - 1,5 mm ); alei, poteci, drumuri, parcaje gi alte elemente de circulatie, terenuri de joaca si de sport, ziduri de speijin, taluzuri, scar, poduri, debercadere, stavilare, constructii decorative ( bazine, fintani, pergole, umbrare §.a. ) platRatii: - mase de arbori ( redate numai prin contur ) ~ mase de arbusti ( redate numai prin contur ) ~ grupuri, exemplare izolate, aliniemente ( redate prin sernne individuale }tipul de planie: ancele, perene, trandasiri. ¢, Planul de plamare lui general, care red vegetagia doar prin Se executa ie scara 1 : 200 sau 1 : $00 pe baza marimea, amplesamentul si tipul plantatilor. Planul de plantere presizeaz compozitia plantapilor : - masele de arbori se reprezinta prin aléturarea semnelor grafice individuale ( cerculeye de diferite marimi ), avand inscris simbolul speciei, ~ in masele de arbusti se delimiteaza speciile si se indic’ numarul de exemplare si simbolul_ speciei ( varietfti, cultivaruri ). Cand planul se exeourd la scaré mare (1 : 200) masele de arbusti se redau prin alaturaree semnelor grafice individual; ~ sernnel rafice pentru grupuri, exemplare izolate, aliniamente de arbori sau de arbusti sunt insofite de simbolurile speciilor 5| de numarul de exemplare; = pentru garduri vii gi borduri se inscrie simbolul speciei alaturi de reprezentarea graficd a acestora, ~ pentru plante urcdtoare se indica numérul de exemplare, simbolul speciilor, ~ rabatele si petele de trandafiri se noteazi cu simbolul si numérul de exemplare, in planul de plantare se pot folosi semnele grafice care indica formele de crestere ale arborilor si arbustilor ornamental. : ‘Legenda se inscrie deasupra indicativului plansei ; speciile se ordoneaza alfabetic, pe grupe de plante ( asemindtor listei de material siditor ). d. Detaliile de plamare : Se intocmese pentru sectosrele care necesit® o prezentare la scar mérita (1:200, 1:100, 1: 50) : aranjamente florale bazate pe combinatii de specii, compozifii cu arbusti de diferite salii si forme de crestere 5.2. Se respecté aceleasi indicatii specificate pentru planul de plantare ( notarea simbolurilor, ciftelor, legenda ). : Pentru flori si plante inloeuitoare de gazon se fascrie in interiorul conturulué rabatelor sau alaturat, simbolul si densitatea de plantare sau num&rul de exemplare ( pentru plantele perene mari, sub forma de grupuri ). fe. Secgiuni . : Se exeouté pe baza unor linii de profil marcate pe planul de plantare (in proiectul de an, acestea sunt stabilfte de cadrul didactic ).Tagen 2a ae nw ne ee ae ee ese Se foloseste aceeasi scar’ (1 : 500°sau 1 : 200) pentru planul orizontal ca si pentra cel ‘vertical ( profil real ). in desen, ‘de factura artistic, se reprezintA proiectia verticalé a compozitiei ( profilul terenului, vegetatiei, constructillor 5.2.) de-a lungul liniei date, Prim-plaful, rezultand din sectiunea pe linia de profil dat, se suprapune peste proiectia verticala a planurilor succesive in adincime, rezultand astfel o imagine sugestiva a plantatillor. Prim-planul ( profilul propriv-zis ) se executd cu lir sau tuse mai groase, ascunzind partial finiile mai subfri sau tusele mai estompate ale planurilor secunde. : £ Perspective Se exeouti facultativ ( desen artistic, de perspectiva ) pentru sectoarele cele mai importante ale compozitiei. 8. Plan general colorat Planga de prezentaré este o reproducere a planului general, Ia aceeasi scari, Grafica se va simplifica, pentru a nu incomoda asternerea culorilor ( nu se mai simbolizeaz4 confinutul rabatelor de flori sau trandafic, nu se deseneazi vizibil curbele de nivel s.2.). Colorarea se face sub indrumasea cadrului didactic, folosind urmétoarele culori conventionale verde deschis, cu tent usor galbuie --gezon verde inchis - arbori foiosi, garduri vii B verde-albastrui - conifere verde - arbusti rou - rabate gi pete de trandafiri portocaliu deschis ~ cabate gi pete de flori albastra deschis - ape bej- alei cu pietrig bui- bej - nisip ( nisipar, plaja cu nisip ) clrimiziu sau violaceu - teren de sport cu zgura Cladirile, dalajele, suprafefele asfaltate si betonate se las necolorate Continutut proiectului de digloms Proiectul de diploma la specialitatea arhitecrura peisajului se refer3 ta diferite tipuri de spatii verzi, depasing 2 ha in supeafan’, Temele de proiectare au fa baz situatii concrete din diferire tocalitig ale virli ; proiectele se executi fie in cadral unor lucrdri pe baz8 de contract ine beneficiar si unitatea de invixmdnt superior, fie pe bazi de convent Lucrarea de digioma are carac unui proiect tehnie cntru spatii verzi rele Continctul preigetului de distor’ ¢ ea cel al proiestului de an. ci ur Mentiuni gi giese suplimentarewea documentatiei privind terenu! se face in urma studierii condit culegerii tuturor datelor nevesare ( dup’ indicatiiie din cursul tiparit ); E pe lang piesele scrise mentionate pentru proiectul de an se intoomesc in plus ~ Vista de materiale ~ Gescrierea modului de executie pe teren 2 proiectului ( asernator caietelor de sarcini ) Min evaluarea generalé vor fi incluse si amenajarea aleiior de parc si a terenurilor de joc pentru copii , de esemenea costul obiectelor de joc pentru copii, Piesele desenate ale unui proiect de diploma sunt mai numeroase ( mai multe detalii si sectiuni, perspective ) Proiectele executate pe baz de contract se multiplic& in 6 exemplare. =] “_ BB Wt Bw ow |Modele si extrase pentru piesele scrise ale proiectuluioe a ee ee a - ~Tepeainnnn 9% Oz BS Date OR yeaMU) “wy $1 2 “aseqoyne no jmafon "umd YodsueNy, SS a SIVIOVUL! 4, ae (iezqueoann o% gg ‘Bon ‘tuyd (ano: : x9 No postoau Berns = out 00L 19008] 9 = Testa Wad WORST) Insazoping no poruroatw vimrzdug =D 001 T¥SIOSL]_s. fees TasOHSL t = oe orveovws.| IOVIRUL| 7, | =e ae ‘BABS pon Sp THpRDIGy TORQ] =u ie oe ganda "sD “v| | Ivroust| m0, sor, er 2yx9p 9) 9p woleun joquig [aN YIMAA HALAS AG IVAN] MLLNId ZAIIvars SiHiah 4TSC Plantat pui 1 =0,006 ee —| 2, [TSHDsBT bue. = Transplantiri cu balot excculate manuad la arbori foivsi cu diam, sub 10 om 10,23 — | FTshias01-1 uc. ~ ‘Trangplantiai eu balot de pind ba arbori raginogi cu diam, sub 10 cm (=034 a @, [Tal bue, = Plantat arbusti find balot (= 0,003 = fai. |TsnaaAt | bue. = Idem Buxus (puicyi) (= 0.001 a PTSHaaBI-L due. = Plantat trandat 41= 0,003 ~ 25. PPSHSAT bue. = 7 Transplamtési eu balot fa arbushi foiogt t=91 al 36, PASTGSATS hue = ] ‘Transplantai cu balot de piimant la arbugli risinosi t=o1 | * 27. | TsuN6BTaT m= Plantat gard viu de arbusti foiogi pe doua randu 10,02) oe = 28 PSMCDI- m= nat gard viu de coniferi pe do L [induri teo7 paae ee a —_ me no sojoxye jaro uanyoa ey yes utr our ams’ = QOL: S*L X out [eo ou ow aw “27 pou Ezz‘9 KONG" 1OIeG No NEngre Idoxs = 7/9 LpL'0 Xan nénqae tdous = ya gz‘ xonq” }o}Bq no yoqse dos our" = Zour gz9%9 x 9nq"""** Hoque Idos® ours un zig x dun ~aenqad ow =u gt‘ x dur “oznjod :nyduroxe ‘[ejo89a ugwryd ap injnsesooau jnynoqED + yieo enop v alps os a7enuED Mp % ‘TeIOATOA “ued woroBENXa| nyjuad 4] -Te9 ap ua19y uy “wt OL ef YuYd InjmugUNEd easoFUIdusy Isnjout “4 08-59 ap ayuas ad yuozoping no yoruwoau ymEdEs| NsPUMI)UL) 17494 sojHjeds aaypods nyduroxg, MAIN] Ip apEWUED Nd LySTT 0 tasiose| ’s Tudou wed Sy] ve (Jon alayeadns ) yjenureu axedeoap 1$ (junueu) wnjornns earensed ns axes no ‘i219 Joynleds ywefeuoure susooau yojooa mimupuuyd voxoBENKE| —tyeoHsL| “+ ap “a OT & (0) 1dos up (q) axecteoap wip nusdosdunt rgrnacu vis(2) TALOVVIRAL Jose mp 2444 U 1 [oreBugais wip oyeynzas s0j9jeuoyHM B ByUBINOseqose No jnuodsuesy| gryzovuL| ‘¢ fe ‘(VBI OSD eoniesour = : 6 um YSUIINO VOTEHINED WIP 9% eee 7 Juz nes (CONSE, ) Blenwrewe sssnj9x9 = 0001 : ou pT x our 2 suodenso usp woFDA lmIMpUILE “P = 0001: Dun pT Xow q| “wos9) 9p = 0001: duly z x dur * uy Uy “E/T MUS 4 “TEHOY ymLNJOS yy . . . Ruvjnoseqoyne| syvod ydos uyp mpsdosduyy i (p) yereoa mpmuguis: eas (0) omuejd op idovd up nus yw nudosdurryugured v *(q) azedeoap wip yeyrizas nuudosdu injoyupingd wed mp %oz'q] provave| 1 [B “(e) esfuyns up oreyNzes JojeusU ev BeNUEW voseoI~OUT] FOVWINEL| -z AUTBAS LNdIOo op injnuazoy wareleaqy aznda ‘dea v ivlowgi| 1 hea.asqQ army | wo ‘ayuseUIOD ZtAep Op OULION, a atwoy 19 MO ap 0% ep ap % OF NS yItad us nus opLIUOZII0 olaywud TUUpuEN no ojalajeidus mayued ‘wapy au iH (9 Oe ap Te: “Dou 1 axeaozu ofayeadns nnjusd aponau| as “wo $1 9p wis uuai9} od wean quguiyd 9p oz 4ns Ruued. eis Y YuUOsUN oOWOIY nus [e|wozLI0) toy ‘uozeT no vhyeudns apaaaid og du: |*uio Qf ap vowrouype vy fam) Ud. i Tamedge amp am wy TP TX -yowpid uy ascanpe (jeroBen ‘wyd) ow [yx ou 1 1 ¢ 8] NquOY no MpUIRd yodsuEs “ = 1 “wH{ g1 By BUENOS tio jeya0a quy sites ¥ yenureus wasVosROUL B apnyoUt as % “Ciedesap vepemap | 7 loz “Imaazopynq, no ysesIxa wupeuyd =| ou | Miyd v6 pejaBaa YPAO}NB Uy IBDAgOSOp_ poyorsiues ump % OB TeUtNu opadaudl og 1 [nO ou GEO = 17% soroosi.| et “nuidosdury a [URE wauwduoop ruiwod “Ww OL yd vaso] eT aisnyout § $9 9 ad . ool Our “dD O8-S9 9p apuas uo yuMIudyS igeei| 3aS eee Wd OF Op ST Tou reap nS ROUTER ang [Hoque wy yenuew oyeinooxo juguwd op tojeq no peumdsuer| — taszusn| ‘92! — ‘Cougs nénqm yy yenuewt ayemoaxa jupwed op req no wyuEdsuery| —s-ryscAsil ‘sz Roop ENTE wp OjUG fo HMNGSUELL|— tTyvezHsL] “+e TorEa BABY “o}oy Hoque op Wemnd waUeIa| T6-rovenst| Hyepuen wae! taverisy, Tope HAY ogy HENGE TET] TmrvecHsy, “SUUNTBUy Wo) anq [os %1 ued oyun Gujequue yojeq no snxng ap ylenteu vaLoBenxg] —ryeeasy| “oz "WuLES ap UsHId UE eyEqUIE (IO OS 70L ) 201eq no “uio qq] e] gued “WeIp no JO[OQe # HezuVON voOeNXA] —ryreHsL| “6r | “pugs : op youd uy ywyequre ( wo gp /op) Ip ap roJeq no “w z qns| ong |] 10 sojasvoursys v x6 sbogy NENgaE Op JojaIM v BjenueM voueBUNKE| —_ryerHsu| “er = Du Song OW GENO «OE OP aut] § uyepuen nquod osd-| our" x our 90'0 wo O¢ /0S two $2 (52 9 foes wn ae Samco ms eee "reg no Rng nscod yor our “x OUW [PLO wo Qs /09 yo[2q BE} Nnqre nyuod :dos8- = . . ow ssong’'" KOU TET — WO Og /OPT wo upvayp ete ad ours" song™"" KOW ST8'T wd 08 /OLL + JoTEq no Loqse nuyuod rdos8- att" song’ X OW 879° wo 08 /00T + Joqeq wry Hoque nujued tdos8-| mnjnfeqno ynynope-) “oxey| xu | osoy wy rejozy pyued nnuod orynouo sopdorA y gonuwus varedyg| —rozise| x1 WLVINVd “duD “aang ins o4wq no auaiad Hoy WIL} ‘i syns tug ¢ | asad y 99 Hoy IU, ‘ong, oot wo $1 Rj yued YN HOY WHEN ‘aw prog earopuny, dur TORT Gna HR WRAPIOR waropuny, Sur POL, = 9U £00 X og x UI IA pet = allt ZOO x Oz XN’ = oul oO x OZ xX ONG” ou | amjnuessoou jnjnope “jnunjary Wo Ho ap gz Ap A w npugs ¢ ed snxiig ap mi we anpugl ¢ ad TMpUBT BMOp aT KOI UD OT ong [$0105 Hoque Uj jUAUEW a7eIMOx9 WwRLUR ap roVHq NO HyBASHE! — aCe) ye‘DBE are acm nese = NOTA DE CALCUL PENTRU SUPRAFETE Suprafata toval’ a amenjérii = Snprefata construita - din care & suprefaye ocupata de cladiri E suprafate civcudatillor = m (alei, poreci, parcaj ) E suprafata ocupata de construcyii decorative = (bazin, chioge §.a. Suprafand de spatiu verde efectiv ( Suprafata totalé - S construité) = Suprafats de intresinere a plantatiilor : * KS (arbori + arbusti t€ratori) = (nr. arbori + nr. arb, térdtori) x 1m * © S arbusti erecti =r. arbusti erecti x 0,5 m?= (inclusiy trandafir in gropuri) HS garduri vii (ungime gard. viu x latime gard viu) =.......m ‘MS rabate, pete florale = ........m 7 BS rebate, pete ou trandafiri =.........m7 Total suprafata de intretinere a plantatiiJor = .......m” * Se cere provenienta ciftelor. De exemplu : pentru totalitatea rabatelor gi petelor florale inty-o amenajare se face o explicitare pentru caloutul fiecdrei suprafefe- * suprafaté rabat I= 5 m? M suprafati rabat IT = 10 m?* ™ suprafaté pata florala = 3 m > Total S rabate, pete florale = 18 m / Suprafata gazonata ( Suprafata spatiu verde efectiv - Suprafata de intretinere a plantatillor) = i. ‘Suprafata ameliorate cu péimant vegetal : ~ in strat de 15 cm ( pentra peluze fn zon de teren degradat - pe langé construct, alei ) ~ in strat de 20 cm ( pentru amenajari florale si cu trandafiri ) strat de 30 om ( teren impropriu pentru gazon si amenajéri florale )be Centratizator » Suprafaga m? % din suprafara totala ‘Suprafata total, Suprafata construita - din care @ cli circulagi 1 constructii decorative Suprafata de spatiu verde efectiv Suprafaja pentru intrefinerea plantatiilor Suprafata gazonati T Suprafata ameliorata cu pamént| vegetal : ME instrat de 15 om Min strat de 20 em Ein strat de 30 ontme o LISTA DE MATERIAL SADITOR Categoria de material siditor ‘Specia Nr. buc. i [A. ARBORI RASINOS! \ | [foresee B. ARBORIFOIOSI Tote = b. cubalot Total = C_ ARBUST} RASINOSL Total = ‘D. ARBUSTI FOLOSI 2. puiefi Total = b. cu belot Total = E, GARD VIU a. puiefi Total = b. cu balot | Total = F. LIANE ‘Total = a G. TRANDAFIRI Total = H. PLANTE PERENE a. ira balot Total = b. cubalot - Total = G. PLANTE FLORICOLE ANUALE H repicate la ghivece PLANTE FLORICOLE PERENE Total = - Total =—_ nm mm mm mm mh mh ae a a a a a r EXTRAS DE MATERIALE i pentru principalele lucrari din devizul de spatit verzi Cod Denumirea materialului UM Cant./UM Val. | Necesar \ hicrare mater, lucrare fuer, ! -atum Mresine finders Pyrethrum partenifolium Senecio bicolor Santolina chamaecyparissus Sedum spucium Ferigi ornamentale Adiantum pedatum Athyrium filic-femina ianum ‘Pictum’ Dennstaedtia punctilobula Dryopteris marginalis Dryopteris flix-mas Matteuccia pensylvanica Onoclea sensibilis Osmanda regalis Osmunda cinnamomea Polypodium virginianum Polystichum acrostichoides Polystichum braunii Graminee ornamentale Arundo donax Brize edia < S .aacrostachys Calamagrostis x acutiflora ‘Stricta’ Chasmanthium latifolium Elymus gleucus Festuca glauca Helictotrichon sempervirens Imperata eylindrica ‘Red Baron’ Lamarkia aurea Lagurus ovatus Miscanthus japonicus Miscanthus sinensis ‘Gracillimus’ Miscanthus sinensis ‘Silberteder’ Pennisetum alopecuroides Phalaris arundinacea “Variegata’ Sasa palmata Stipa puicherima Stipa barbata Uniola latifolia iprofil (marit) “ome SB Co hE a s ps Zidusi de spriin a- din beton ; b - din beton placat cu piatr3 ; ¢ - din roci, cu barbacane Ziduri cu nise pentru plante: d - din beton placat cu piatrl ; e ~ din roci consolidate cu beton ; F- din roci autoportante, pe fundatie de beton,Diferite tipuri si modele de dalaje a,b din piatri c= din prefabricate de beton d= dalaj combinat €- potecd din lespezi de piatra (pas japonez) £,g- poteci din dale prefabricate h- curbura unei poteci rezolvat€ prin forma dalelor3 L ra Zidusi de sprijin a beton cu lespezi incastrate distantat (Gata $i profil) ‘b-modele de aranjare a pietrei pe fata vizibilé a zidurilor c- exemple de utilizare a zidurilor placate cu piatrai 1 \ ‘ 4 1 Pergole de tema a - dreapta; b - in unghi; c - arcadaPergold rustica jo (asimetrica si simetried)spuntirasoo smurong - ¢ rachis sissoySidpog - + any eD|EgPMY - € ered EEEINgOT - 2 smtoqunoved waeuAUeS - | epasta7 ypsadoyorst. ctmdoes tnps0y = + wunsogpunss wmury =, ‘pgm suroaiyoog = : vurnone/3 saspdag - 9 savant eqmmdouay = Z oruspys sysdoasoy - ¢ negpaqi 5129] - | paso] suoroysoduras pwuo8eq - + supra nsspes = unset tize}n907 - Z 20}0919 o:20095 - | ‘pune, ayesoy ayuowefavs’ ap ajdmoxgExemple de borduri florale Borduré din flori anuale Legenda 1-3 Cosmos bipinnatus 6 8 Phlox drummondi 20 Zinnia elegans 7+ 6 Chrysanthemum carinatum 3 +20 Antirchimum majus 8 - Godetia grandiflora 4-6 Calendula officinalis 9 ~ Tropacolum majus 5-8 Ageratum mevicanam 10 - Magnolia steiiata Bordurd din flori perene Legenda 1 1 Delphinium grandiflora 9-3 Phlox paniculata (702) 2-1 Dahlia variabilis 10-3 Philos paniculata (rosa) 3 -3 Chysanthetmum indicwin 11-3 Rudbeciaa iuigida® 4-3 Aster novi-belgit 12-10 tris pumilla 5-2 Helenium aurumnate 13-4 Iberis sempervirens 6-3 Rudbeckia hina 14-8 Campanula carpatica 7-3 Chrysanthemum maxiniim 15 - Vibarnura Carlessii 8 Aster amellus Bordurd mixté Legenda 1 -Mahonia aqufotiam 6 - Dianthus barbetus 2-Tiarella cordifolia nia elegans 3 -Carex morrow 8 - Monarda diya 4 -Matope trifida 9 Tagetes patuia 5 ~ Lobularia maritima 10- Verbena hybridaYurpysd oyBI - BetulaK G2 4 6 6 0m Zona arborizata a waui parc. strabatuta de o alee sylvatica Q - Qu nm Q1- Quereus pesraca Arbusti = ~ Cornus el - Corylu c= Cr e - Evonyi h - Hedera helix hl - Helleborus niger + Vinea minorLegenda Arbori (M-- Malus x purpurea ‘Hoser* t- Taxus baccats "Fasiigiata" Arbusti - Spiraea bumalda y~ Yucea filamentosa Gard viu t+ Tans baccata Flort 1 Bergenia cordifolia 2+ Crocus + Verbena hybnda 3 - Lupinws polyphilus 4 Pachysandra terminalis 5» Tulipa + Solidago canadensis 6 - Polygonum affine 7 - Sedum spurium 8- Vinca minor 9 - Hosta coerulea 10 - Gazania splendens 11 Epimedium x rubram 12- Lavandula angustifolia 13 Delphinium grandiftorum Legenda Arbor B- Betula nana P- Picea abies Asbasti d= Daphne mezereum h-Hedera helix, Jj Juniperus horizontalis Pinus mugo + Ribes nigrom - Salix reticulata Rocérie Flori 1+ Gentiana asclepiadea 2 Dryopeis flix + mas ~ Sedum aére 4+ Campanula persiifolia 5 Leotopodium alpinum 6 - Dryas octopetala 7 Saxiftaga aizoon 8- Pulsatilla al 9-Litium martagon 10- Achillea millefolium 11 Aquilegia hybrid 12-Sedum rhadiola 13 + Alyssum repens 14 -Diznthus glacialus 15 Euphorbia amygdaloides 16 -Cerastium lanatum 17 Primula veris 18 -Polystichumm lonchytis 19 -Hepatica transsilvanica 20 -Campanela carpatica 21 - Origanum vulgareRocirie intr-un pare sau inte-o gridina Legenda Arbust! ¢ - Cytisus scopatius 10 - Crocus sativas cl - Cotoneaster dammeri radicans 11 Galanthus nivalis Phiox subulata wypsophilla repens Dianthus plumarius j- Juniperus communis “Repanda’ ji - Juniperus horizontalis *Glauca” p - Pinus mugo ‘Grom’ + Aubri dehtoides = Cerastium tomentosum -Tulipa kauftanniana 9 - Anemone pulsarilla Flori 1 - Eryngium planum 15 - Festuca glauca 2 - Lavandula angustifolia 16 - Gentiana punecata 3 - Saponaria officinalis 17 - Polygonum affine 4 ~ Thymus serpitlum 18 - Aster amellus 5 - Primula auricula 19 - Euphorbia myrsinites é 7Loc de odita cu bazin ‘Legenda A. Acer palmatum ‘Dissectum’ ©. - Cotoneaster dammeri rad C1 - Cynisus scopsrius Hi. - Hydrangea hortensis + Salis alba “Tristis™ = Viburnum opulus Nepeta mussini «Tris pseudacorss - Troflins eurapaeus = Thymns serpitlam 3. - Uris germanica - Echinacea purpurea + Primula officinalis 8 - Mentha piperita 9 - Iberis sempeni 10 - Astilbe chinensis 34 - Polygonum affine 12 - Ricinus communis 13 - Paeonia officinalis 14+ Nymphea alba— 02 4 6 8 0m Loe de odin’ § = Vinca minor 9 - Rosa niyosa LY -Thuja oriental 12 -Thuja orientalis “AureaLoc de repaus cu chioge Legenda Flori Arbori 1 - Bergenia cordifolia B - Betula pendula 2 - Manthiola incana_ B,- Betula pendula "Youngii’ 3 Epimedium x versicolor P= Paulossnia tomentosa 4 Polygonum affine T - Thuja occidentalis 5 - Dianthus sinensis 6 - Solidago canadensis Arbusti 7- Lavandula angustifolia {j- Juniperus horizantalis “Gh $8 - Hypericum calgcinum jc>juniperus virginiana *Sky Rocker 9 - Toeris sempervirens ¥- Viburnum rhytydophytium 10- Aster novae- angliae y~ Yocea filamentosa 11 - Salvia splendens wv Weigela florida 12 - Filtehorus purpurascensBazin decorativ Legenda Arbor L = Laris decidua .- Prunus subhirtella ‘Penduta’ § = Salix purpurea "Gracilis Sy= Salix caprea ‘Penduta Flori 1 - Tradescantia virginiana 2 Trolls europaeus 3 Iris germanica 4- Cyperus 5 = Carex strict 6 ~ Hypericum calycinum 7 Ajuga reptans “‘Purpures 8 - Hosta coerulea 9 - Butoraus umbeltatus 10+ Nymphaea albaAmenajare ne malu! unui Jac Legenda Arbori Flori ‘4- Almos incana 1 Primula rosea 2 = Caltha palustris Arbusti 3 = Ajuga reptans ‘Purpurea s- Salix purpurea “Grecilis 4+ Lythnum salicaria 5 + Trollius europaeus 6 - Iris pseudacorus Amenajare intr-un rond Legenda Arbori J Juniperus virginiana Jy- Juniperus virginiana “Grey Ow! 1 Taws baccata Arbusti b- Berberis julianae by- Berberis verrucuiosa ¢~ Cotoneaster dammeri 1 Mex aquifolium = Lonicera pileata y> Yucca filamentosa J-Hypericum calycinum (L- Euonymus fortune’ var. cadicans HI - Cerastium tomentosum IV-- Vinca minor© + Cotinus coggygria “Rudrifoiius \ ~ Cytisus seoparius h - Hippophae rhamneides J -Junipen:s communis * Re:Arbusti b- Buddleja atemitola ¢ Cotoneaster demmert > Cytisus scopeius = Dievilia florida T- Formthia x intermedia hh Hibiscus yriacas 1y- ederabelix B= Potemiliafricosa + Ribes aureum w :- Rosa ‘Daviing Flame! $+ Spireea bumaléa Gradina unei locuinte particulare {j- Juniperus horizontalis “Giauca’ 1 Tasus baccata "Fastigiaa” Garduri vii Legenda cx Carpinus beralus i f,- Fagus sylvatica Arbori .- Taxus baccata B - Betula pendula Flori C - Crataegus oxyatantha ‘Paul's Scarlet’ 1 - Lavandula angustifoli F - Fagus sylvatica “Atropunicea’ aa 2+ Hosta sieboldiana Fagus sylvatica ‘Purpurea Pendula” inne aaa Be i Abopicta 2 ee 4 Aris pomilla L- Larix decidua 5 -Polygomum affine Pinus nigra 6 = Leucojum vernum 7 - Trollius europaeus 8 - Geurn rivale 9 - Sempervivum teciorum 10- Gentiana asclepiadea LI- Vinca minor 12- Helleborus purpurascensLegenda Arbori C+ Cercis siliquastrum P - Picea pungens *Argentea’ Arbusti -Berberis thunbergii ‘Nana’ ¢~ Chaenometes x superba “Crimson and Gold’ cr Cotoneaster dammeri h Hledera helix k = Kertia japonica - Parthenocissus tricuspidata A.-Potentilla fruticosa PPrums tilobe y+ Paconia suffruticosa “Blanche ‘New York + Ries sanguineum J -Juniperus squamata “Blue Carpet U-Thyja occidentalis “Danica” An Gard viu t ~ Fagus sylvatica Flori i 2 4 - Hypencum calycinum antolina chamaecyparissus - Hyacinuhus orientalis = Vinca minor = Hosta fornutet‘ Albopicta ea unei gvidini cu suprafaré micaLegenda Arbusti C- Chamaecyparis lawsoniana * Minima Aurea’ © ~ Chamaecyparis pisifera ‘Boulevard e ~ Euonymus fortunei ‘Emerald'n Gold’ € | -Evonymus jeponicus hl -Hedera helix J+ Juniperus squamata “Blue Carper’ J 1- Juniperus squamata ‘ Meyeri* P - Picea glauca “Conica r= Rosa ‘Don Juan” 1 I+ Rosa ‘Cerise Rowe’ y+ Yucca filamentosa w - Wisteria sinensis Flori 1 Dianthus chinensis, 2 - Samtolina chamaecyparissus 3 - Iris pumilia 4 - Anemone japonica 5- Campanula medium 6 - Sedum roseum 7 Cerastium 1omentosum 8 - Sedum acre 9- Viola odorata h- Hoste fortunei ‘Albopicta” Gradina urband cu mai multe niveleScoali generata B c F G K cE P Pl P2 Q R s sl T - Baivla pendula = Castanes sativa - Fraxinus eveeisior ~ Fraxinus 01 - Gleditsia triacanthos - Koelzeuteria panicula - Larix europaea ~ Picea abies + Pinus sylvestris Populus nigra “Italica’ + Quercus rubra = Robinia pseudacacie = Salix alba ‘Tristis’ = Sophora japonica ‘Pe - Tilia tomentosa pI - Buxus sempervirens - Cornus mas - Cotoneasier horizontalis - Forsythia intermedia = Juniger - Ligusirum vul = Pi conimunis i! - Junigerus communis “Hibernie: re Repel strum ovalifolium ugo ‘Pumilio” pi - Philadelohus coronaritss pl - Parthenecissus r Fl - Rosa centifolia r2- Rosa floribunda = Rides 1 - Thuja ori huja oce! idata x -Fastigiana i i~ 190 - BIBLIOGRAFIE Baumann, A. ~ Neues Planen und Gestaiten, Aachen, 1953. Brison, H., Collin, Goritz, H. - Blumen im Garten, Berlin, 1969. Hampel, W. - Die modeme Teppichgartnerei, Berlin, 1901 ~ Jardins d! agrement, Ed. Bailliese et fils, Paris, 1959. Iliescu, Ana-Felicia - Indrumator pentru intocmirea proiectelor de spatii verzi, LAN.B., AMC, 1986 Landenne, A - Initiation a al composition des projets, ISI, Gembloux, 1997. ‘Mattern, HI. - Garten und Gartenland schaften, Stuttgart, 1960. Neuray, G. - Architecture des Pares et Jardins, Les Presses Agronomiques de Gembloux, 1973. Nourry, LP. - Art et technique des jardins, Ed. Bailliere et fils, Paris, 1971 Robinson, N. - The planting Design Handbook, Gower, 1992. Simmonds, J.O. - Arbitectura peisajului, Ed, Tehnicd, Bucuresti, 1967. Selaru, Elena - Floricultura ~ indrumitor de lucrari practice, U.S.A. Mv., AMC, 1994. Tanguy, F. et M. - La composition des espaces verts et choix de vegetaux, Ed. J.B. Bailliere, Paris, 1981. *** _ Enoyclopedie des Tardins, Larousse, Paris, 1957. Revista Anthos nr. 2 / 1972, nr. 3/1972.