UNIVERSITATEA TTY MALORESCU
‘eS: Denis 0 ste ROMA
“Te. ON a4, 22389-Fexeon Stes
FACULTATEA-DESTOMATOLOgIE
CATEDRA DE PEDODONTIE
Sefde catedra: Sef de lucrari dr. Doina Constantinescu
Asistent universitar: dr. Ane - Marie Stanoy
j FOAIA DE OBSERVATIE IN PERIOADA DE CRESTERE
i Pedodontia - anul |v
Fisa clinica completa cuprinde:
1 ANAMNEZA
I. EXAMENUL CLINIC
| lll EXAMENE COMPLEMENTARE
| IV. DIAGNOSTIC
i V. PLAN DE TRATAMENT
1 1 ANAMNEZA cuprinde:
| A. DATE PERSONALE
| B. MOTIVUL PREZENTARII
C. ANAMNEZA FAMILIALA (AHC)
D. ANTECEDENTE PERSONALE
E, ANAMNEZA SOCIALA
Anamneza se realizeaza in prima sedinta cand are loc si familiarizarea
copilului cu diferite Instrumente si ambianta cabinetulul stomatologic.
O particularitate a anamnezei in stomatologia infantila este aceea ca
aceasta se desfasoara in principal cu parintele sau
furnizandu-ne putine informatii, nu intotdeauna sigure, legate in special de
istoricul si simptomatologia subiectiva a afectiunii dentare
i Anamnezei la copii trebuie sa i se acorde o atentie deosebita. Ea trebuie
i sa fie bine structurata astfel incat sa nu se uite nimic.
Intrebarile care se pun parintilor sau insotitorilor trebuie astfel
incat sa putem obtine cat mai multe relati
afectiuni pe care uneori parintiile considera neimportante
In situatile in care avem indoieli privind diagnosticul exact al a
Ge care sufera sau a suferit copilul, se ia legatura cu medicul pediatru
torele, copilulu
formulate
despre
Posibile si, mai ales, da
junilor UMIVERSITATEA TUWAIORESC :
-FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
A. DATE PERSONALE
© nume, prenume
sex
data exacta a nasterii (zi, luna, an)
adresa exacta, numarul de telefon
- pentru localizarea pacientului in caz de tratament
- adresa actuala sau daca a locuit in alta zona a tarii, pentru
stabilirea unor corelatii intre microclimatu! regional si diferite afectiuni pe care
le prezinta. Exemple: corelatie intre leziunile carioase si c% F sau | in potabila
Sau cu existenta unor obiective ec. ind. in zona (Uzina “ Acumulatorul” - com.
ba PP anda hfe :
* telefonul pediatrului sau medicului de familie
© de cine este trimis
Sn / I
B. MOTIVUL PREZENTARII — dati Pot & Wabrdaf
In prezent, motivele de prezentare ‘la medicul pedodont, in ordine
descrescatoare a frecventei, sunt
* durere, consecutiva unei afectiuni dentare sau parodontale acute sau a
unui traumatism dentoparodontal. Aceste situatii reprezinta urgente
stomatologice ; ca urmare, datele culese prin interogatoriu vor fi strict
limitate la informatiile necesare stabilirii corecte a diagnosticului si aplicarii
tratamentului de urgenta adecvat. Completarea examenului se va realiza
dupa amendarea fenomenelor acute, in sedinta urmatoare.
* tulburari masticatorii, consecutive
- pierderilor precoce a molarilor temporari si/sau a M6,
~ multiplelor leziuni de carie simpla sau complicata din zona laterala,
- leziunilor de carie simpla si mai ales complicata din cadrul cariei de
biberon.
Aceasta motivatie este mai frecventa pina in pericada de pubertate.
© tulburari fizionomice consecutive :
- existentei leziunilor de carie simpla sau complicata in zona frontala, cu
pierderi mai mult sau mai putin intinse de substanta dentara,
- distrofii de structura, de forma sau dimensiune a frontalilor,
- fracturi coronare in zona frontala fara simptomatologie subiectiva,
- ectopii, disarmonii dento-alveolare cu inghesuire sau spatiere, anodontii in
Zona frontala;
Aceasta motivatie este mai frecventa in perioada pubertara si adolescenta,
cind creste interesul pentru aspectul exterior.
© tulburari de fonatie, ce pot apare in cadrul unor anomalii dento-maxilare
severe sau la copii cu despicaturi labio-maxilo-palatine. ‘UNIVERSITATEA TITY MAIORESCU
FACULTATEA DF STOMATOL OCI
'n cazul motivatiilor anterioare, se va consemna istoricul afectiunii de la
debut si evolutia sa pana in momentul prezentarii.
* trimitere de catre
7 Medicul ortodont pentru rezolvarea leziunilor odontale inainte de instituirea
tratamentului ortodontic de specialitate ,
~ medicul ORL-ist (dinti ce determina sinuzite odontogene),
~ medicul internist pentru depistarea eventualelor focare dentare in cadrul
bolii de focar,
_medicul de familie, pentru rezolvarea problemelor stomatologice specifice
si eventual pentru fluoroprofilaxia generala (foarte rar)
* control stomatologic periodic (foarte rar)
C. ANAMNEZA FAMILIALA (ANTECEDENTE HEREDO - COLATERALE)
Se refera la afectiunile parintilor, fratilor bunicilor. Trebuie condusa cu
delicatete pentru a descoperi punctele sensibile despre care parintii nu vor oa
vorbeasca.
* AHC generale. Se investigheaza existenta sau nu a:
- infectii specifice in familie: TBC, lues, SIDA
- boli metabolice: diabet, obezitate
- tulburari ale glandelor endocrine
~ afectiuni sangvine ereditare: hemofilia, talasemia
7.0 serie de malformatii si maladii genetice: sindrom Down, sindrom Turner
* AHC stomatologice
susceptibilitatea la carii si parodontopatii
anomalii cu componenta ereditara
~ Prognatia mandibulara anatomica
- ocluzia adanca acoperita
- incongruenta dento-alveolara
- micro-/macrodontii
- dinti supranumerari
~ tulburari de structura cu caracter ereditar:
- amelogeneza imperfecta
- dentinogeneza imperfecta
* Starea de sanatate a mamei
1. inainte de sarcina - tulburari cu repercursiuni asupra economiei _|
crganismului: tulburari metabolice, endocrine, neuro-psihice
2. in timpul sarcinii
a) conditii de viata si munca
») intoxicatii: profesionale,alimentare, medicamentoase
¢) toxicoze: alcoolism, tabagism, droguri
4) boll infecto-contagioase. Ex, : rubeola prenatala, la nivel dentar determina
ee eee
PACUNTATEA DE STOMATOLOGIE
~ eruptie intarziata
- anomalii de numar: agenezii
~ anomalii de volum: dinti nanici
- anomalii de structura
©) hipo-/avitaminoze (A,B,C,D)
hipovit. A - intarzierea eruptiei
~ hipovit. B - tulburari de mineralizare
~ hipovit. C - tulburari de crestere a dentinei
- hipovit. D - leziuni corono-radiculare
f) starile patologice si tratamentele efectuate in timpul sarcinii
3. varsta mamei si numarul de sarcini sau nasteri - influenteaza eruptia
primilor dinti
~dupa un numar mare de nasteri, primul dinte erupe mai tarziu
“fu cat mama este mai tanara si la primul copil, eruptia are loc mai devreme
4. grupa sangvina si Rh-ul parintilor
D.ANTECEDENTE PERSONALE
ANTECEDENTE GENERALE
° Nasterea - cum a fost:
- la termen sau nu
~ eutocica (normala) - prezentatie craniana
~ distocica (anormala) ~ a survenit in urma unui travali prelungit
- prezentatie pelvina
- nastere prelungita
~ forceps - datorita ischemiei apar higoplazii de smatt
flind afectata 1/3 de diet a {(CZint
~ datorita traumatismului mecanic apar de-
Zechilibre in dezvoltarea faciala
- greutatea, lungimea la nastere
- nota ABGAR
© Alimentatia
Se recomanda ca alimentatia sa fie naturala in primele 3 - 4 juni de viata
dupa care se face diversificarea alimentatiei iar ablactarea ee vc institui fa 8 -
9 luni
Parintit vor fi intrebati ce fel de alimentatie a avut copilul in primul an de
Hate: naturala, mixta, arfficiala, precum si modul in care 1a fost administrata:
Biberon (in ce poziti), lingurita Deasemenea ne intereseass cat timp s-a
alimentat cu biberonul si daca a folosit sau nu tetina,
Se vor cere telatii si in privinta varstei de la care au introdus
hidrocarbonatele rafinate, precum sia preferintelor alimentare actuale “UNIVERSITATEA THTU MAIORESCU
oateaens aaa
TM) FAcULTATEA Of STOMATOLDGIE
(duleiuri, came, fructe, legume) sia consistentei alimentelor . Exempiu:
Consumul crescut de Coca - Cola, ciocolata crese gradul de nervozitate,
irascibilitate, agitatie al pacientului
* Bolile suferite
1. in primul an de viata:
- infectii repetate ale callor respiratorii superioare
- despepsii repetate
~ rahitism (devine evident in special in primele 10 luni de viata)
2. dupa primul an de viata:
- boli infecto-contagioase
- rahitism tardiv (boala dismetabolica)
~ boli endocrine, neuropsihice, sangvine
~ vegetatii adenoide, rinofaringite (‘tosu in gat”), amigdalite, bronsite,
pneumonii, astm bronsic
- parazitoze (frecvente giardia, oxiurii)
- infectii perifaciale
- traumatisme faciale
Coneret, vom pune urmatoarele intrebari
- copilul este sanatos?
~ a fost bolnav in ultimele 6 iuni?
- ia medicamente?
~ a avut vreo boala grava?
- a fost vreodata internat?
- ce boli ale copilariei a avut?
~ a fost vaccinat?
~este alergic?
ANTECEDENTE PERSOANLE STOMATOLOGICE
Ne intereseaza:
ruta primilor D.T. si patologia lor (carii simple, carii complicate, gangrene,
leziuni distrofice, extractii, traumatisme dentoparodontale)
~ eruptia primilor dinti permanenti si patologia lor (idem D.T.)
= daca este prima vizita la stomatolog sau a mai urmat tratamente
Stomatologice. In ultima situatie ne intereseaza cand au fost efectuate ultimele
tratamente stomatologice si in ce au constat, precum si reactivitates la
tratament. In functie de reactia la tratament se poate recurge la premedicatia
sedare usoara sau chiar profunda, “UMTVERSEFATEA TIT MAIORESCU
TM ” [PACULTATEA DF STOMATOLOGIE
- de asemenea ne intereseaza daca i s-au mai facut anestezii locoregionale si
reactia la acestea.
- daca s-au facut sau nu tratamente ortodontice
= daca s-a facut profilaxie cu F pe cale generala sau locala si cand. In cazul
profilaxiei pe cale generala cu F ne intereseaza de cand a fost aceasta
instituita, doza pe zi de F administrata si daca aceasta a fost data cu
intermitente sau continu.
- aprecierea starii de igiena bucala prin interogarea copilului si a parintelui
- daca prezinta obiceiuri vicioase, Se va preciza: de cate ori pe zi si durata
sedintei.
Obiceiuri vicioase:
~ suptul: degetului, buzelor, varfului limbii, obrazului, diferitelor obiecte
- respiratie orala. Se numeste obicei vicios de respiratie orala cand la
nivelul cailor respiratorii superioare nu exista obstacole si pacientul
respira pe gura. In mod normal respiratia este nazala in repaus si mixta
la efort crescut
- de interpozitie. In mod normal intre arcadele dentare in repaus nu se
interpune nimic.
- deglutitia infantila. Se realizeaza prin interpunerea limbil intre arcade in
momentul deglutitiei. Este normala doar in perioada de sugar cand
arcadele sunt edentate, prin interpunerea limbii intre arcade si cu ajuto-
rul buzelor realizandu- se vidul necesar extragerii laptelui din canalele
galactofore. Daca acest tip de deglutitie se mentine si dupa eruptia D.T.
se considera obicei vicios. Ca obicei vicios, deglutitia infantila poate fi
anterioara (prin interpunerea limbil in zona anterioara a arcadelor) sau
laterala (prin interpunerea limbii in zona laterala a arcadelor),
- obiceiuri vicioase de postura:
- dormitul cu capul in pozitii extreme:
- in hiperextensie - determina retropulsia si coborarea md.
- hiperflexie - determina propulsia mandibulei
- pozitii incorecte in banca
- sprijinirea obrazului in pumn - determina asimetri faciale
unitaterale
- pozitia incorecta a coloanei vertebrale - determina instalarea
unor tulburari permanente ale coloanei vertebrale, cu reper-
cursiuni negative asupra masivului facial, conform teoriei
osteopate ‘UNTVERSHTATEA TU MBIORESCU
ThA] FACULTATEA DF. STOSATOLOGTE
E, ANAMNEZA SOCIALA
Acest interogatoriu este mai delicat de condus, dar el permite:
1. evaluarea conditilor de viata care ne da relatii nu numai asupra dezvottarii
psihointelectuale a copilului, ci ne permite si estimarea alimentatiei din punct
de vedera cantitativ si calitativ. Acest lucru este important intrucat alimentatia
are un rol deosebit in dezvoltarea ontogenetica si in intretinerea ADM.
2. intelegerea unor comportamente ale copilului.
Se va urmari situtia familiala, ocupatia parintilor, gradul de scolarizare,
daca a urmat tratamente psihologice, psihiatrice, logopedice.
3 haivld Wufa ay
i, EXAMENUL CLINIC
A. EXAMENUL CLINIC GENERAL
B. EXAMENUL EXOBUCAL - EXAMENUL FACIAL
- EXAMENUL FUNC]IONAL_
C. EXAMENUL ENDOBUCAL
A. EXAMENUL CLINIC GENERAL
Este necesar pentru aprecierea dezvoltarii somatice si psihice a
copilului. Aprecierea dezvoltarii generale a organismului este necesara intrucat
aceasta este in stransa legatura cu dezvoltarea ADM. Inaltimea si greutatea
sunt masuratori elementare absolut necesare in cunoasterea dezvoltarii
Copilului. Acestea se compara cu medille acestor valori din tara noastra
Dezvoltarea somatica generala = concordanta dintre varsta cronologica
si dezvoltarea generala (inaltime, greutate in functie de sex). Se va aprecia
daca pacientul este:
- normosom (normotrof), daca exista concordanta
~ hiposom (hipotrof), daca pacientul pare mai mic decat varsta
cronologica
~ hipersom (hipertrof), daca pacientul pare mai mare decat varsta crono-
logica
Aprecierea dezvottarii psihice (labil, echilibrat) si a tipului temperamental
(introvertit, extrovertit) este necesara pentru adoptarea unei _ atitudini
corespunzatoare fata de copil
Se va urmari:
- comportamentul general
- "aerul" pacientului (anxios, apatic)
- dezvottarea cogritiva “UDMTyERSrTAT=A TTY MALORESCU
Se vor depista atitudinile posturale vicioase care pot fi expresia unor deformari
ale coloanei vertebrale (cifoza, scolioza).
B. EXAMENUL EXOBUCAL
EXAMENUL FACIAL
Se realizeaza in urmatoarea secventa: inspectie, palpare.
INSPETIA
1. Aspectul tegumentelo.*
Formal colorate, cianotice (hematoame), congestive (edeme, procese
inflamatorii), palide. Se va stabili daca modificarile de aspect tin de 6 causa
generala sau loco-regionala
5 cicatrici postraumatice sau post-interventii chirurgicale - pot impiedica
dezvoltarea normala a masivului facial
-fistule, nevi
{n azul fistulelor, nevilor, cicatricilor sau a altor plagi sau procese tumorale,
acestea se descriu si se precizeaza localizarea lor
2. Simetria fetei
Se apreciaza: - din norma frontala
- bilateral, stinga si dreapta
Pot apare asimetrii ca urmare a:
~ dezvoltarii in exces sau a nedezvottarii unei parti moi sau osoase a fetei
- Prezentei unei infectii perifaciale
iz pbarodtnadis
3. Proportia etajelor fetei
Se apreciaza frontala sau laterala
Figura are 3 etaje: superior (frontal), mijlociu (maxilar), inferior
(mandibular)
Fata are 2 etaje: superior (maxilar), inferior (mandibular),
La adult etajul inferior > etajul superior al fetei ou 2 mm. >
La copii etajul inferior = etajul superior.
Ne intereseaza in special etajul inferior deoarece pot apare modificar
datorate unor dezechilibre ocluzale sau unor tulburari de dezvoltare a oeselan
4. Profilul facial
Se apreciaza din norma laterala sunyensraa rv unos
ay eases
N: drept usor convex.
A. concay. Ex.: prognatii mandibulare
accentuat convex. Ex.: hipoplazia mandibulara ("profil de pasare")
5. Buzele
a) treapta buzelor
Se apreciaza din norma lateral
N: buza superioara depaseste anterior pe cea inferioara cu 2 mm.
A: - treapta foarte accentuata, Ex: proalveolodentie superioara
retrognatie mandibulara
~ in plan vertical. Ex: ocluzie frontala "cap la cap" (labiodonta)
- treapta inversa. Ex: ocluzie inversa frontala
b) aspectul buzelor
- culoare, grosime, crapate, uscate, herpes, ragade comisurale
|n cazul oricaror leziuni (determinate detraumatisme, procese infectioase
sau tumorale), se precizeaza aspectul si localizarea lor
) fanta bucala
N: inchisa
A: intredeschisa sau deschisa Maj j
4) santul labio-mentonier /
- sters sau accentuat
6. Mentonul
~ accentuat sau aplatizat
PALPAREA
1. Contururile osoase
- integre ssau cu deformari, depresiuni, proeminente dureroase sau nu
2. Punctele sinusale
La nastere toate sinusurile sunt prezente cu exceptia sinusului frontal
Dezvoltarea si cresterea sinusurilor are loc si se termina impreuna cu
dezvoltarea si cresterea scheletului capului
Sinusurile maxilare se pneumatizeaza si devin vizibile radiologic in jurul
varstei de 2 ani. Acestea isi capata forma definitiva dupa eruptia M6, dar pana
Ja terminarea cresterii oaselor fetei poate sa se mareasca in volum
Sinusurile frontale devin vizibile radiologic in jurul varstei de 6 ani si se
dezvolta pana spre 20 de ani ‘UNTVERSTTATEA ITU MAIORESCS
TM) FACII-TATEA NE STOMATOLOGIE
Punctele sinusale care se palpeaza sunt:
- frontale
~ etmoidale anterioare si mijlocii
-maxilare
Se va aprecia daca acestea sunt: - dureroase, nedureroase, usor sensibile
uni - sau bilateral
3. Punctele de emergenta ale nervului trigemen
Acestea sunt:
- supraorbitale
~ infraorbitale
- mentoniere
Se va aprecia daca acestea sunt: dureroase, usor sensibile, dureroase, cu
dureri iradiate.
4. Examenul ganglionar
Se examineaza ganglionii submentonieri, submandibulari, pretragieni,
jugulocarotidieni
Se apreciaza:
- volumul
- consistenta
- mobilitatea
- sensibilitatea
In mod normal, ganglionii nu sunt palpabil
Prezenta adenitelor poate reflecta existentaunor complicatii de vecinatate
ale unor afectiuni buco-dentare sau infectioase.
Examenul ATM
Se realizeaza prin inspectie, palpare si auscultatie.
a) amplitudinea deschiderii gurii
Se apreciaza din norma frontala
N: 4 cm sau lungimea falangei 2 a policelui
A: limitata = 2 - 4 cm . Se numeste trismus. apare in inflamatii ale ATM si
ale partilor moi
blocata = sub 2 cm. Apare in anchiloza ATM, constrictii de mandibla
b) excursia mentonului
Se apreciaza din norma laterala.
N: traseul inchidere - deschidere este continuu, in arc.
Asin baioneta: traseul deschidere este diferit de cel de inchidere, si cu
discontinuitati pe unul din trasee.
) #sacadata: apar intreruperi in deschidere sau inchidere
devieri stanga sau dreapta FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
¢) palparea ATM
Se evalueaza excursia condililor in cavitatea glenoida.
N: ampla
A: limitata (redusa) oat fi: - uni/ bilateral
blocata - sensibila sau nu la palpare
d) auscultatia
Se observa aparitia sau nu a zgomotelor supraadaugate in timpul
excursiei condililor in cavitatea glenoida: cracmente, crepitati.
EXAMENUL FUNC|IONAL
1. Tonusul muscular dbinukh,
Maxilarele, dar mai ales mandibula, se dezvolta in culoarul reprézentat de
grupele musculare antagoniste, si anume:
a) coboratoare - ridicatoare
mm. coboritori: mm. suprahioidieni - milohioidian
- genichioidian
~pantecele ant. al m. digastric
mm ridicatori - m. maseter
-m. temporal
- m. pterigoidian intern
b) propulsoare - retropulsoare
mm. propulsori - m. pterigoidian extern
mm. retropulsori - fascicolul posterior al m. temporal
~ pantecele posterior al m. digastric
) externe - interne
mm. externa - mm, buccinatori
~mm. orbiculari (fase. intem, fase. extern)
mm, interna - limba
Se pune pacientul sa faca 0 miscare tipica pentru © grupa musculara, in
timp ce examinatorul se opune cu o forta medie respectivei deplasari. In
functie de indepartarea cu usurinta, cu efort sau imposibilitatea de a deplasa
mana examinatorului, se apreciaza ca pacientul prezinta pentru grupa
musculara respectiva : normotonie, hipertonie, hipotonie.
Pentru cazurile cu dificultati de diagnosticare clinica se recomanda
inregistrarea electromiografica
2. Respiratia
N: nazala (inspir - expir pe nas) - in repaus
mixta (nazal - orala) - in efort fizic
A orala (inspir - expir pe gura) Pentru aprecierea permeabilitatii cailor respiratorii superioare se fac
oserie de teste:
- testul pensarii narinelor (testul Gudin)
- testul firului de vata
| - testul ariilor de aburire
Faciesul respiratorului oral (facies de adenoidian):
- fata prelunga, cu tegumente palide;
| = nas micut cu narine hipotone;
- fanta labiala intredeschisa;
- buze groase sau medii, niciodata subtiri, crapate, rosii cu ragade
comisurale;
- dupa un timp mai indelungat de la instalarea acestui tip de respiratie
bolta palatina devine adanca;
- capacitate redusa de concentrare, lentoare in gandire datorita
oxigenarii deficitare a scoartei cerebrale;
- acesti pacienti sunt predispusi la infectii faringo-amigdaliene si
pulmonare mai frecvente.
3. Deglutitia
| N: deglutitia de tip adult - se realizeaza prin contactul buzelor, al arcadelor,
| aplicarea fetei dorsale a limbii pe bolta palatina si varful limbii retroincisiv.
deglutitia de tip infantil este normala doar in perioada suptului la san,
cand arcadele dentare sunt edentate.
‘A: deglutitia de tip infantil este considerata anormala daca se mentine si
dupa eruptia D.T. - se realizeaza prin interpunerea limbii intre arcadele
dentare
Deglutitia de tip infantil poate apare:
- prin permanentizarea tipului de deglutitie din perioada suptului la san
- se poate reinstala odata cu eruptia dintilor anteriori ( 6 -8 ani ) -
deglutitie de tip infantil
- ca urmare a pierderii D.T. laterali cu mult timp inaintea eruptiei D.P. -
deglutitie de tip infantil
| Examinarea pacientului se realizeaza in felul urmator: se indeparteaza
buzele, cel mai bine cu speculul labiala si se pune pacientul sa inghita
4. Masticatia
| Se investigheaza
| a) ritmul alimentar
- rapid (activ )
- lent (lenes)
- normal
b) preferinte alimentare
- alimente dure (coaja de paine, fructe tari) § ACUTATEA DE STOMATO.OAIE
or
-alimente moi
- fara preferinte
Datele din a) si b) se obtin in urma discutiei cu pacientul (anamneza).
©) tipul masticator
-frecator
- tocator
Tipul masticator se depisteaza in urma examenului clinic.
d) masticatie uni-vbilaterala
Se constata in urma examenului clinic si a anamnezei
Tulburarile de masticatie apar datorita
- pierderii integritatii arcadelor dentare prin carii si edentatii
- leziunilor traumatice (plagi, traumatisme dento-alveolare, fracturi ale
caselor maxilare) Hale Mut hus
- obstacolelor rfiecanice (edme, abcese, tumori)
- tulburarilor ATM
- mecanismelor neurologice (dureti iradiate, pareze)
| - tulburerilor de ocluzie . Ex: prehensiune redusa in ocluzia deschisa
5. Fonatia
Pe parcursu! examinarii, pacientul va fi ascultat cu atentie pentru a
depista eventualele tulburari de fonatie.Acestea vor fi consemnate iar
pacientul va fi obligatoriu indrumat catre tratament logopedic
Frecvent aceste tulburari de fonatie apar la copii cu despicaturi labio -
maxilo - palatine.
6. Fizionomia
Fizionomia reprezinta ansamblul trasaturilor fetei care au caracter
particular, exprimand personalitatea fiecarui individ. Fizionomia are un rol
important in dezvoltarea psihica armonioasa si integrarea sociala a individului.
| In stransa corelatie cu fizionomia trebuie examinata mimica.
Modificari ale fizionomiei apar:
- tulburari in echilibrul psihologic
~ boli neuromusculare congenitale sau dobandite
- afectiuni organice care produc modificari, deformari ale partilor moi sau a
substratului osos
- afectiuni acute ale diferitelor componente ale ADM
In cazul copiilor mai mici parintii sunt cei care sunt alarmati de tulburarile
fizionomice. In cazul adolescentilor, acestia se prezinta singuri din dorinta ca
aspectul lor fizic sa fie placut de cei din jur si de colectiv. “UNIVERSTITER TTY MAORESCU
[FACULTATEA DF STOMATOL OGIE
C. EXAMENUL ENDOBUCAL
Cuprinde:
4. Examenul partilor moi si a peretilor cavitatii bucale
2. Examenul arcadelor dentare
3. Examenul parodontal
4, Aprecierea starii de igiena buco - dentara
5. Examenul ocluziei - static
in dinamica
4. Examenul partilor moi si a peretilor cavitatli bucale
Se realizeaza prin inspectie si palpare
a) mucoasa labiala
~ aspect, culoare, consisitenta
- prezenta sau nu a unor formatiuni patologice sau leziuni
b)mucoasa vestibulara (vestibulul bucal)
Examinarea se realizeaza de la o extremitate la alta a vestibulului, de-a
lungul maxilarului superior si inferior.
Se observa si se noteaza:
- aspect, coloratie
- prezenta sau nu a abceselor, fistulelor, cicatrici,formatiuni cu aspect
papilomatos,leziuni de gingivo - stomatita
- aspectul si nivelul de insertie a frenurilor buzei infericare si superioare, si
a bridelor
c) mucoasa jugala
~ aspect, culoare
~ prezenta sau nu a formatiunilor patologice, leziuni. La palpare se pot de-
pista noduli in grosimea obrazului
aspectul papilei lui Stenon (in dreptul M2 sup.). Se va executa presiune
manuala pe suprafata cutanata a regiunii parotidiene (dinspre posterior spre
anterior) pentru a observa aspectul salivei
d) bolta palatina
Se apreciaza:
- aspectul si starea mucoasei si a rugilor palatine
- adincimea - joasa (sub 5 mm)
-medie (5 - 10 mm)
- inalta (peste 10 mm)
- forma; Ex. de forme patologice:
- ogivala = arcuirea pe linia mediana este franta. O botta inalta, ogivala
este deobicei un semn de rahitism, de respiratie orala sau de succiune
a degetului.
- existenta sau nu a torusului palatin si aspectul sau. Torusul palatin este o
proeminenta osoasa situata pe linia mediana a boltii, data de sutura
medio - sagitala (intre apofizele palatine ale oaselor maxilare si oasele @
UNIVERSHRATEA TITU MAORESCU
FACULTATEA Dr STOUATOLOGIE
palatine). Torusul palatin prezinta variatii de forma, dimensiune si
localizare.
¢) valu! palatin
~ aspect, culoare
- prezenta sau nu a despicaturilor, perforatiilor, abceselor
) limba
~ aspect, volum, mobilitate, consistenta
- prezenta sau nu a leziunilor, formatiuni patologice
g) planseul bucal (regiunea sublinguala, plicile sublinguale, orificiul canalului
Warthon)
~ aspect
- suplete
- prezenta sau nu a formatiunilor patologice
h) faringele posterior, regiunile si pilierii amigdalieni
~ aspectul mucoasei
- volumul amigdalelor
Medicul stomatolog poate fi primul care sa puna diagnosticul in unele
maladii in care manifestarea bucala constituie primul simptom. Ex.:
- in anemia pemicioasa - modificari caracteristice ale mucoasei bucale =
glosita Hunter
- in carenta de vitamina C (scorbut) - tumefierea gingiilor, hemoragii,
ulceratii, mobilizarea dintilor
- in rujeola: semnul Koplik
- in scarlatina: enantem bucal precoce, limba zmeurie
- in xerstomie - mucoasa rosie, lucioasa, uscata
-anemie, lipotimie - mucoasa palida
- stomatite - congestia mucoasei
2, Examenul arcadelor dentare
a) forma arcadelor
Pentru aprecierea formei arcadelor se urmareste curba descrisa de
marginea incizala a incisivilor, varful caninului si santurile intercuspidiene ale
PM si M.
In mod normal intalnim:
- forma de semicerc la arcadele temporare
- forma de parabola = zona anterioara semicerc. iar zonele laterale
diverg discret catre distal. Aceasta forma a arcadei apare in DP. si este
caracteristica arcadei superioare.
- forma de semielipsa = zona anterioara semicerc iar zonele laterale
converg discret catre distal. Apare in D.P. si este caracteristica arcaei
inferioare.
Forme patollogice ale arcadelor: V, W, trapez, M, U, omega. ‘UNTVERSITATEA TITU MORES
FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
b) apelul dintilor
Se realizeaza pentru a putea stabili:
- tipul dentitiei: D.T., D.M. sau D.P.
- varsta dentara (care poate fi sau nu concordanta cu varsta cronologica)
Apelul dintilor se poate face incepand fie:
- de la linia mediana cu cadranul 1, apoi 2, 3, 4:
- de la ultimul molar drept superior si se continua in sensul acelor de
ceasornic pana la ultimul molar inferior drept.
c) starea dintilor
Se realizeaza cu atentie, in special la nivelul fetelor aproximale, cu ajutorul
sondei, oglinzii si a aerului de la unit.
© leziuni odontale - se specifica topografia si felul lor.
Dupa felul lor leziunile odontale pot fi:
- cari simple
- pulpite
- gangrene simple sau complicate
- tot aici se vor specifica materialul si corectitudinea obturatiilor
existente
leziuni distrofice - se precizeaza:
- dentitia afectata
- daca afectarea este singulara sau multipla
- localizarea leziunii pe dinte si dintil afectati
- tipul distrofiei, forma clinica, etiologie
coloratii extrinseci
- localizare
~ culoare
- eticlogie
leziuni traumatice
- dintele sau dintii afectati
- localizrea leziunii pe dinte
- forma clinica: - fractura coronaralradiculara, penetranta/ nepene-
tranta
- contuzii
- luxatii cu intruzie,extruzie sau laterala
- avulsic
gradul de abraziune al dintilor
-in D.T. apare fenomenul de abraziune fiziologica la 4 - 5 ani
- in D.P. se specifica gradul si localizarea (directia) abraziunii
Gradele de abraziune sunt:
gr. | ~ abraziunea este prezenta doar la nivelul smaltului,
gr. !I—pe suprafata smaltului apar insule de dentina, “UNTVERSITATE:A TITUMAIORESGU
gr. Ill — abraziune la nivelul dentinei fara deschiderea camerei
pulpare
gr. IV = abraziune fa nivelul dentinei cu deschiderea camerei
pulpare (foarte rar intalnita si doar atunci cand ritmul abraziunii depaseste
ritmul apozitiei dentinei de reactie).
In perioada de crester se intalnesc gradele | si II de abraziune.
¢) tuberculii dentari = cuspizi supranumerari
Pot fi: - abia schitati
- mari, net delimitati, putand ajunge pana la planul de ocluzie
Tuberculul ZUCKERKANDL = MV pe m1 sup. si inf.
Tuberculul CARABELLI = MP pe M1 sup.
MP pe m2 sup.
Tuberculul BOLK = MV pe M2 sup.
Tuberculul SEXTUM = al 6 - lea cuspid la nivelul M6 int
TALON CUSP (cuspid in forma de calcai) = cuspid suplimentar ce apare pe
fata O a incisivilor, supracingular.
e) pozitia dintilor
spatiu insuficient pentru eruptia aliniata a unui dinte
spatieri dentare: treme, diasteme. In D.T., la 4-5 ani, apare procesul de
disatemizare fiziologica.
modificari de pozitie unidentare
- VIO inclinari sau poziti
- MID inclinari sau poziti
- infra-/suprapozitii
- rotatii (pe muchiefin ax)
Egresie = deplasarea in plan vertical a dintelui impreuna cu procesul
alveolar
Extruzie = deplasarea in plan vertical doar a dintelui
Simboluri:
- dintii prezenti
- dinti in eruptie
- resturi radiculare
- dinte extras
- carie simpla - C.S
+ pulpita - P.
- gangrena simpla - g
- gangrena complicata - g.c.
- obturatii -O - de amalgam de argint -OAg
- de amalgam de cupru - OCu
- concise - OCs
- glassionomer - OGi
-ciment - OCm FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
coroane de invelis
- lucrari fixe
3.Examenul parodontal — anul V
4.Igienabucala ~ A Ahab (tele) oe ofl ee
In mod normal la nivelul servicilor de profildxie, se stabileste indicele de
placa cu ajutorul tabletelor sau a solutilor de contrast
Placa bacteriana poate fi observata ca un depozit de culoare ab - galbui
in special la coletul dintilor, pe fata V si O atunci cand se acumuleaza in strat
gros prin intreruperea igienei bucale mai mult de 3 - 4 zile,
Solutii colorante de evidentiere a P.B.:
- sol, albastru de metilen 2%; tamponament usor
- sol, violet de gentiana 1%
- 501. iodo ~iodurata Lugo; tamponament usor
~ 80 Dis - Plaque - coloreaza P.B. recenta (2-3 zile) in rosu
- coloreaza P.B. veche (9-18 zile) in albastru
- eritrozina - colorant vegetal incorporat in pasta de dinti sau comprimate
Evidentierea P.B. reprezinta un mijioc util si convingator” pentru
imbunatatirea igienei bucale de catre pacientii cu probleme in acest sens
Indicele de placa SILNESS si LOE
0 absenta P.B
1 P.B. nu se observa cu ochiu! liber pe suprafata dentara decat dupa ra-
ulre cu varful rotunjit al sondei de parodontometrie
2 P.B. este vizibila cu ochiul liber ca un depozit fin, pelicular
3 acumulare de P.B, in strat gros ce acopera santul gingival, de la mar-
ginea gingivala libera pana la suprafata dentara,
De cele mai multe ori insa, se face o apreciere clinica considerandu-se
ca igiena bucala este: satisfacatoare, mediocra, nesatisfacatoare.
5. Examenul ocluzal — se realizeaza in statica si in dinamica — anul V
lll, EXAMENE COMPLEMENTARE
A, GENERALE
1. Examenul pediatric
2. Examene de laborator UNIVERSHEATEA TITU RALORESCL
PACUTATEA DE STOMNTOLOGEE
B. SPECIALE
1. Analiza de model
2. Examenul radiologic
3. Fotografia
4, Teste de vitalitate
5. Diafanoscopia
A. EXAMENE COMPLEMENTARE GENERALE
1. Examenul pediatric
Intrucat 0 serie de afectiuni care perturba dezvoltarea generala se
Tepercuta si asupra celei a ADM, pentru precizarea lor vom solicita ajutorul
medicului pediatru. In acest sens, ne intereseaza nu numai diagnosticul exact
al afectiunii generale, ci si tratamentul administrat si perioada in care s-a
realizat, pentru a afla daca acesta este incriminat sau nu in eventualele
tulburari de structura ale dintilor (de ex. tetraciclina) sau modificari ale partilor
moi (de ex. hipertrofia gingivala consecutiva administrarii de hidantoina,
antagonisti de Ca, ciclosporine).
Atat pentru buna desfasurare a tratamentului stomatologic, cat si pentru
stabilirea planului de tratament, este utila cunoasterea stadiului evolutiv al bolii
si medicatia actuala. Astfel, in cazul unui copil imunocompromis, de cele mai
multe ori este de preferat inlaturarea in totalitate a dintilor cariati, acestia
putand prezenta un serios risc de infectie.
Informatiile furnizate de pediatru sunt de o importanta deosebita, mai
ales in situatiile in care se intervine chirurgical (anestezii, extractii, incizia unui
hematom de eruptie), Spre exemplu, la un copil cu tulburari grave de
sangerare, extractille se vor realiza in conditii de spitalizare.
2. Examenele de laborator
Sunt obiigatorii in cazul unor interventii chirurgicale si a unor afectiuni
generale grave
-hemoleucograma
-VSH
-TS,T.C
-caleemie, glicemie
-titru de Ac (ex.: ASLO)
~ teste microbiologice (ex.: teste salivare pentru evidentierea S. Mutans) -PACULTATEA DESTOMATOLOGIE
- antibiograma
- coproculturi etc.
B. EXAMENE COMPLEMENTARE SPECIALE
1. Analiza de model
Modelul trebuie sa permita studiul:
- arcadelor dentare
- arcadelor alveolare
- a partilor noi care interfereaza cu arcadele dento - alveolare
- arelatillor de ocluzie
Datele culese din studiul modelului permit
- stabilirea diagnosticului si a planului de tratament
- urmarirea in timp a tratamentului (rezultatele tratamentului)
- cercetarea stiintifica pe loturi mari de pacienti (pe grupe de varsta, sex)
- modelul de studiu poate fi folosit in scop didacrtic pt. ilustrarea variatelor
situatii patologice
reprezinta document juridic.
2. Fotografia - completeaza si precizeaza aspectele relevate la examinarea
exofaciala din norma laterala si frontala si a ex. endobucal (unde aduce in plus
informatii legate de aspectele cromatice ale dintilor si partilor moi),
Pt. aceasta sunt necesare 8 fotografi ale pacientului :
© 3 fotografi faciale:
- din norma frontala
- din norma laterala
- din norma frontala cu suras — pt aprecieirea vizibilitati
dintillor in suras
* 5 fotografi endobucale:
- ocluzie frontata
- ocluzie laterala dreapta
- ocluzie laterala stanga
- arcada supericara
- arcada inferioara
Folosit in special in ortodontie, acest tip de ex. complementar tinde sa fie
utiiizat curent pt. stabilirea dg. si a pl. de tratament stomatologic. Este
recomandat in special in cazurile complexe si dificile.
3. Examenul radiologic
4. Testele de vitalitate
Principalii stimuli in testarea vitalitatii sunt:
a) termici - fuloar incalzit ©
‘UNIVERSITATEA TITU MALORESCU
- jet de aer rece de la unit, clorura de etil (kelen), freon, zapada
carbonica
b) electrici Ex. : Pulpatest
¢) mecanici - foraj explorator
Forajul explorator se foloseste in acele situatii in care prin celelalte
metode nu a fost posibil sa se stabileasca cu precizie daca dintele este vital
sau nu. Se foloseste in special la dintii cu obturatii coronare si cand dintele
este suspect a fi punctul de plecare a unor procese infectioase de vecinatate
la pacinti cu manifestari de boala de focar.
Testele termice si electrice permit cel mult aprecierea starii de
vitalitate dentara si nu furnizeaza indicatii precise asupra extinderii inflamatiei
pulpare. La copii valoarea lor este si mai limitata, prin frecventa raspunsurilor
eronate. Copiii anxiosi pot da un raspuns exagerat la o stimulare relativ
minora, in timp ce dintii imaturi, cu o inervatie saraca, si dintii temporari, in
special cei aflati in stadiul de "dinte instabil", pot sa nu dea un raspuns in
prezenta unel inflamatii avansate
5. Diafanoscopia (transiluminarea)
Consta in examinarea pacientului intro camera obscura dupa
introducerea unei surse puternice de lumina in cavitatea bucala. Sursa de
lumina se aplica pe fata O a dintilor
Dintii vitali prezinta o coloratie roz omogena.
Dintii devitali si cariile aproximale apar de culoare inchisa.
IV. DIAGNOSTICUL
Diagnosticul se pune in baza datelor culese din: anamneza, ex. clinic,
ex. complementare -» dg. de certitudine (consultatia secundara),
Dg. prezuptiv se aplica dupa efectuarea consultatiei primare cand nu
beneficiem decat de informatiile anamnezei si a ex. clinic
Diagnosticul complet cuprinde
Diagnosticul afectiunilor acute / li
Diagnosticul odontal /
. Diagnosticul parodontal
. Diagnesticul de ocluzie
. Diagnosticul ortodontic (de anomalie dento - maxilara) pe
. Diagnosticul de edentatie é
Diagnosticul afectiunii mucoasei bucale
You might also like
![American Gods [TV Tie-In]: A Novel](https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/audiobook_square_badge/626321117/198x198/22ab6b48b6/1712683119?v=1){kind=icon}
