PREPOZIIA

- este partea de vorbire neflexibil care stabilete raporturi de subordonare ntre:

a). numele predicativ i partea de vorbire cu rol de subiect: Casa este de lemn.
b). atribut i substantiv (sau alt termen regent): Casa din vale e a ta.
c) ntre complement i verb (sau alt termen regent): Vine de la coal.
Locuiunile prepoziionale sunt construcii cu sens unitar, echivalente cu o prepoziie: din cauza, n
scopul, n josul, de-a lungul, alturi de, n caz de etc.

Clasificare

I. Dup origine
a). motenite din latin: a, asupra, ctre, cu, de, dup, fr, n, nspre;
b). mprumutate: contra;
c) provenite din alte pri de vorbire: deasupra, graie, n faa etc.

II. Dup form

a). simple: ctre, de, pe, la;
b). compuse: de pe, despre, dinspre etc.

III. Dup cazurile pe care le cer:

a) genitivul: contra, mpotriva, asupra, n faa, de-a lungul;
b) dativul: graie, mulumit, datorit, potrivit, conform, contrar, aidoma, asemenea;
c) acuzativul: de, la, pn, n caz de;

CONJUNCIA

- este partea de vorbire neflexibil care stabilete raporturi de coordonare i de subordonare;

Locuiunile conjuncionale grupuri de cuvinte cu sens unitar, care ndeplinesc rolul unei
conjuncii: precum i, de ndat ce, din cauz c, cu toate c, ori de cte ori, prin urmare etc.
Conjuncia coordoneaz: - dou pri de propoziie de acelai fel;
- pri de propoziie diferite (rar): Merg oriunde i oricnd.
- propoziii de acelai fel (principale sau subordonate cu acelai regent);
- dou secundare diferite care au acelai regent: Merge unde vrea i cnd vrea.
- O parte de propoziie i o subordonat: El devine inginer sau ce vor prinii.
Conjuncia stabilete raporturi de subordonare numai n fraz, ntre secundare i regentele lor.

Clasificare
I. Dup form
a). simple: i, dar, sau, c;
b). compuse: aadar, deci, deoarece, ca s.

II. Dup origine

a). primare (motenite din latin): c, de, fie, nici;
b) formate prin compunere: fiindc;
c) provenite din alte pri de vorbire: cum, unde.

III. Dup raporturile sintactice:

a) coordonatoare: copulative (i, nici, precum i); adversative (dar, iar, ns, ci, numai c); disjunctive
(ori, sau, fie, ba); conclusive ( deci, aadar, prin urmare, n concluzie, n consecin);
b) subordonatoare:c, de, dac, fiindc, de vreme ce, cu toate c, nct, mcar c etc.

Conjuncii i locuiuni conjuncionale corelative:

- cu ele nsele ( Nici nu pleac, nici nu st);
- cu adverbe i pronume (adjective) relative: Abia intr, c i zise