Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Fukuyama

    Uploaded by

    christinagotoi
    9 views109 pages
    Fukuyama

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Fukuyama

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views109 pages

    Fukuyama

    Uploaded by

    christinagotoi
    Fukuyama

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 109
    FRANCIS FUKUYAMA | INCREDERE _ |virtutile sociale si crearea prosperitatii ‘raducere din limba englezi ‘Marius Conceatu ‘Editura ANTET (© Baitura ANTETXX PRESS, Redactor. Nicolae Nistase “Tehmoredactare computerizati: Cristina Fita Coperta: Cristina Ft : ISBN 9738167019 Tiparul a fost executat de tipografia ANTET XX PRESS Filipestii de Targ, Prahova Str. Max Heberlin, nr. 677 (forma Sold Le malhumes, de asemenea, penis autora fet indferte sad de her, urn ‘or: Michael Novak, Peter Berger, Seymour Martin Lipset, Amitai Eton, Bara Vogel, Atsushi Seike, Chie Nakane, Takeshi shia, Noritake Kobayashi, Saburo Shroyama, Steven Rhoads, Reiko Kiowa Mancur Olson, Michael Kennedy, Henry 8. Rowen, Clare Wotowit, Robert D, Putnam, George Hot agen, Lawrence Harrison, David Hale, Welington KK. Chan, Kongdan Oh, Richard Rosecrancs, Bruce Porter, Mark Cordover, Jonathan Pollack, Michael Swaine, Aaron Friedberg, Tamara Hareven i ‘Michael Mochinik, Ca de oboe, Abram Shusky a avato contribute gjorda conceperea ct ‘Toatérecunosins mea i James Thomson s nei RAND Corporation care au perms doc ‘wentarea tn timp redactr crt. Le dtoree miami reprezentanor mei eran, her Newberg Heather Schroder, care an fut post para tit ih de a ct sacl precedent. Ornate Parte a materiallalacoperit in aoestvohan na méar shuns la cunotint a sraduintaeisteno. imei de cerotare, Denise Quigley, Tenzing Donyo si indeosebi Chris Swenson care a fost un ajutor n= pretut pe tot parcursal editiit Sofia mea, Laura, crea dedic cartes fot intotdeauna un ctor atent seri ima stat ex- ‘vem de molt A fost un spin permanent. jYosbia Fukuyama, tt men, a fst socioloy al religilor si mia lsat agri, cu céva ani in ur, biblioteca sa de clasic ai sinjelor sociale. Dust mul ani de impotrivre fat de acest domenis, cred ‘Glam infeles in fine preocuparea sa A cit ia ficut comentari pe manuscris, dar a pleeat dintre nol 4 FRANCIS FUKUYAMA tnznte de a putea veeacartea publica Sper ca nse ct de amp sunt usta ac propri sale reocupie deo via, . a (Ca sdta ecu in oc si mumesc unl dactograe ini exprim reeunostinf ati det acl fue pole lucia, si rebuie culvae print consinl crest aculturi si respect fa de aceasta “Acecst semidicate superior aculuri tree dincolo de grantee naunior pentru ase exinde tn camp ecomomiei global sal arin ntemutionalefntr-adevr, una dn nile convergent dire ‘re insu internationale dela srl Riboiui Roce este cesteea consti cameo de pre ‘utinden! in cea oe priveste dierentele cultarle care fi separd. Sore exempl, n decenicl trecut ame an au Inceput si dea tot mai mult seama céJaponia, membria ami herein timpul Rézbois- | Reve, practicd democratias capitalism in conformitate cu alte norme cultural decdt cele dupa ‘are se ghidearl Stale Unite, Aneste dierene mu creat numeroase tun la aoe vere, ca de pill {nai n care membri nei reel de alae japonene, cunoscuté sub nurele de Keiretsy, camp ‘ul de a ola = ma dels o compante sind care oferé un pre sau o cate mai bune.O seam de asin sunt derana de anumiteaspecte ale culturl american, cum a § modu gis s battos cu care si apr drepturile indviduale in detrimental bineli general. Din oe tn ce mei mul sit fac spell superontatea mostennr lor clade cm ar § respect entrant, promovare et catiel sa valorllorfamiiale ca sure ale vital sociale* ‘Accent! pus pe cular in ordinea global este att de prominfat ict Same! Huntington aavan- satideea of lamea se Indreaptl cre operioadlé de ,coonie a cvizatilor tn care cea inti metod deidenticare a camendor nu va ideolgid asa cus eran timp Rizo Rec, ci cultural’ Drept urmare este mai putin probabil sl se ste confi tn cadral fascism, soiasmului sau al demoere- et tem cx sear nsdn marr ropa cure ode, confit apnesi- ius ete ‘Firkindoisi, Huntington are drepate ssi of cerenee cultural vor cin o pondere mult smal mare de acum fnainte scl toate soctetile orf nevoite si acorde mai mui atentie culuri, de vreme ce nu Se mai conirunti doar cu probleme interne, ecu lumea larga. Argumenttia lui Huntinge ton este sd mal putin convingitore stun cénd recuncese In dferenfele culture sure de confi ci, ceapoc,rvatatea remit in inteactumea dint iferte cur poate adesea duce lo chim Dare creatoare far asl de cazur de stimulare cultural reiprocd sunt mumeroese. Confruntarea Ja ponte eu cultura occidental dps sosirea waselornegye” ale li Commovdore Pemy in 1858 aneterit rum] restanrtiel dnasiel Mei a industria ulterioae a Japoniel. In genera trout, teica iminic intermediarlor tampon din procestl de producti pentru a facta reat din partea munc- ‘orllora ajuns din eponia fn Statele Unit, spre avantaulacestora din urma,Indferent dackinfrunt ze dite cult conduce la confit, a adaplare sau progres este vial in aoet moments nelegem fn profunzime ceea ce face ca acest culture diet gl funcondle, de weme ce concureats inter ‘afonali ~ pl sl economil - este deft interment cultura Poate cd zona in care culture exerci cea mai direct infer acupra bunds generale sia or Ga intemafonde este economia. Dei sctivtatea economicd este indesructib legat de vita s0- lel si poli, discarsul economic contemporan incurajeazatendintaeronati de a privi economia cao laturi a vel culegie sale propi, separate de retul societai. Vat din aceasta perspectiv, sconomis ete in car in cae ini eau lla entra saiace cu gol nevode st dornteleiainte de ase retrage invita lor soe reali. Dar in orice socetate moder econornia constie una din cele mai importantes mai dnamice arene de socibiitate umand. Nu exist forma deactivate economic, dela curiitorle chimice la producfia in mas de ice integrate, care ‘mu neceste colaborare soci. lar daci oamenilucreaz tn organizati pentru a ststace neve in- Givvale, loc de munca fi scoate din intimate vie lor particulare sf conectzaa la mea soil Aceasticonectare na este numa un miloc cae shjeste scopul de acstge un sls, cl un fl fire mental al viet umane ses. Cac, cu et oameni sunt mal egos cu zt personatatea umand si | | | ' i Incredere 7 dorete mai mus fac parte din comustsi ample, Fina urandresinte o end aut ~ cea ce Baile Durkheim numea anomie ~in ipsa normelor ga regllor care fi leag de ceil jen pe care local Ge mune modern o diminseazd ¢o nvinge ‘Satisfactia pe care ne-o dé faptul de a ne afla fn conexiume cu ceilal Ja locul de muncé se naste din Gorin umand esenfial de recunoastere. Spuneam in first stores ultimal om cé to came: pre. ‘ind sé li se recunoasca demnitatea (adicd aceasta si fie consideratii la adevarata ei valoare) de citre ceilati ntradevir, Profund si fundamental, acest impuls este unl din motoarete principale ale fntre- gului proces istric al evoltiel orl. In vechime, dorinta de recunoastere sa ficut simté pe cde ? princi seribolau pe va pe moarte pent suprematie In ele ‘oastre,lupta pentru recunoastere sa mutt din zona miitaru in cea a economical, acolo unde sea Gescoperit capactatea bene din punct de vedere soca ~ dea crea mat mts bogie docit ds- ‘rage. Dincolo de nivel de subzstent,activitteaeconomica jacdaesea excusv rh lute pen- tru reeunoastre find mai pun un malloc de satistcere a newolor materiel regi. Adam Smith Su ‘exc acestea din arma st putin la numa relat usr de sash Manca st bani sunt ns lt ‘mai importante, {ntrucat reprezint surse de identitate, statut ¢! demnitate, fe cd e vorba de imperii me- Gintice multnationale ori de situa unui sf de atl. Acest tip de recunoasere mu poate Sob nivel de individ, ci poate d realizat doar intr-un context social. "Asti, activiatea economic ete part ntegrant a vii socide exe acini dni varietate de norme, regull, obligatii morale si alte obiceluri sociale. Asa cum se va vedes in cartea de fat, putem deprinde tin anda viel econoice o lect important st anme cé banistarea une tr, capaci teasa concireafali sunt condionate de un une criteria snversl nivel de increere scar sed soci ‘Séne oprim asupra urmitoarelorsecwente ale wei economice cin secolul X: + tn mpl riz! ptr de a inceputleilor 70, di const’ de automnie indo de lume, Mazie si Daimler-Benz (producatorul imuzinelor de iux Mercedes Benz), sau confrun- tat cml ca seiderea vinzor au air spectrlSlimentu in ambele cam, sdvareaa ve std partea nel cel de compen prteneretraionae de afceri~conduge deo banc pa- ‘eric: Sumitomo Tras, pentru Manta respectiv Deutsche Ben peru Daimler. in amie citi, cls imedict a fost scree pentru salvarea institu ir fn carl frmel germane ~ pent @ rnpiedicacurplrarea ei de un grup de investor arab. Recestunes din periouda 198-199, care a feu ravegitn indus american, a lov eros st ‘Nucor Corporetion. Aneta ocanainrase nace coe, consid minaminoare cuo nowt ‘chnologie germand barat pe turnarea nenreropt, Laminoarele au ost armplasete itn Crawe fordsville, Indiana, tn afara zonei industriale traditionale, si populate cu muncitori nesindicalist, Ente care ml era ariculor, Penta» ope sciderea veituror, Nora redus spt deluera a tuuror angjaior~ dea director a ulimal muncne de rirefinewe- i oui zee, sia stilt oreducere corespunzitoare a slau. Nic um munctor maa fst concer end conomia s compania seu revenit, Nucor se bucura de un extraoeinar spit de echipl, coca ce 2 contbut a transormarea sit fora industriel siderurgice american. tn uzinele Takaoka ale companieiconstructoare de automobile Toyota, orcare dine mile de ‘munctort del nile de mont) poate op functionareaintreguzine prin simpla deconectare 2 ‘sparatulisu, Sina raeor se intdmpl acest cr. De cela parte, munctorior din winele Ford dela Highland Park sau Rver Rouge uzine care au reprezenta practic inreage produc industrial modema veme de ei generati-null sa inereinfatnicioathoastfel de putere. As. ‘, upi ce au adoplat tence jponeze, munciri de a Ford au puter snare wn control spot supra locu! de mane ga aparatelorlcare crear + in Gecmania, gefii de sectie dintro fabrica ipicd stiu si facé treaba subordonatilor lor si, la nevoie, chiar inlocuesetemporar. Maistrul fi poate mula pe muncitor!dint-un lo frat sie eval FRANCIS FUKUYAMA 22 pectormantele pe basa conuntvlr direct u acest. Cle de promovare sun dosebit de ‘exile un muncitor manual poate facreliat ce ingner In wma participa un program inten Sv dense in cadrul companiel mai degrebi decdt cu odplomd univers, ‘Trisitura comund decelabilé fn acest patra seevente apareat fr legtur inte ele este fptul ci, Scare az, actor economici sau susinit uni pe celal, incredina find cf ormeaal o comin, tate baat edere rec {it obliga sf sustind aceste companil producitoare ‘Rindul lor fn trect simu se vor da napoi sf sustnd pe roc. Bincle fuori care au salvat Meads Daimler Benz sa i de automobile pentru cd si ele ff susinuserd la itor. Mai mul, fn cazu] Germaniel era in Re SerGinental rationalist, cae nu putea permite une! marci germane att de importante precum Mer ‘In fecare din aceste cazuri, comunitatea In funetie de ‘un nivel mai general ded propria! interes. Dea stcoleg! nt-un grad mai halt dec cel din alte o serie de obice iri europene, muniatea ete cultural, alti u pe bard unor rel seg cf ur ete s obliga morale ecproce asumate de ment comuni fax Seer lean dat membrio comunti motve si abd incredere unin celal Ho. Scenarios devenise un fel sin. Cu ate cine, Gecare era moval de ceva saat fel, vom vedea ci in toate societiile economice de succes, aceste corzunitifi sunt unite prin ineredere, rn connarse, al car pss dsl contapeinmane eae we ‘nate de inevitabile implicati sociale: 7 = < * as Sé ude, p + Edward Benfield nota einen o uteri lola pentru ardica oso struiascio semen deus hide eg abort ae fnocea senie iieses cheapes ie insu ali anor'50 ctiten bopat na vou sé! pun sist cand dec ich noes tn a shuns decasta pde‘oth de mina deere atoria statului si Intreprinds astfel de a ie ae = + Spe deeb dem cle germane, relate sefuki de sete fancez cu muncitri si sunt re inister, n Pais, Aceasta se tntémplé penta od tor ao american sun: foarte greu de gists umea aface or de se contol de a pap etes ee done = Fett asa Un motvar sets unl comand eee eel Sec, sco -subcae” akoamercan sticane contemporane. Afaceri fi puternice ga increderireciproce ih cada Coreene sunt onganizate fn jural mir sia- Ineredere . 8 bile sal asociafilor de imprumt in carl comunitii ence. Famille afoamiericane urbane sunt neorganizate, iar asociatile de fmprumut practic inexitente, Aces rei cazuri demonstreaz ipsa de interes pentru comunitate, coe cei impiedicé pe oament st exploateze oportunitiile economice de care dispun, Problema este cvea ce socologul James Cole: ‘an mumea defi de capital social’: biltatea camealor de munciimpreund in seopurt comune, tn grupur gl orgmizall. Concept de capital uman, foarte utlzat de economist porneste de la pre. ais ch nee noose, capital se concretra ma pin in pdt, abe nee gmasi din ce in.ce mai mult in cunostnfle si priceperea oamenior. Coleman susine cd ta pls fall de pr cxpere si canotinte, 0 parte inserna a copitzlulul uman ae dea face cu capactisten oamenior de ase eocisunul cx colt, capacizteesenialé mu: numa pent veg economic, od penis progpe tate aspecteleexistene! socal. Capacitatea de asocire depinde, la rindul el, de gradu in care co. unite tiese upd anumite norme gi valori comune sl sin capabile f subordoneneinteesclor srupu pe cele induae,Dintrevalorile comune se distingefnredere, iar Increderea— dup cura von edes are ovaloere economic insemnati si comensurabiia Din perspective capaci dea aici comtniti spontane precum cele desrse mai sus, Statle ‘Unite au mai multe fn comun cx Jeponia g Germania dectt ax oricaredintreavestea tele socititile chineze, precum Hong Kong sau Taiwan, pe deo parte, tala sau Franta pe dealt parte, Satele Unit, a fel ca Jeponia si Germania, au fost dea kingul istorii osocetate cu inredere mare de gp, ‘n cua faptul cd american se considera niste individuals! neabitut, Statele Unite sau schimbatinsé tn mod fundamental in umele coud generafi in occa ce pies sate asocierl. Din muite puncte de vedere, socettea zmericand devine pe ait de individualist pe eat. au vizuto dintotdesuna american: tendinteinerentl de tip Hbera, cu accent pe respecarea deep tor, ce lrgirea lor in detrimental autoritii uturor comunittdor existent, ea wrmat curse Srese spre un final logic De asemenea, deci increta. tn Sate Unit este viitin mae i i Sonaltti volte ¢ inmultirea liigilor cle, area structurale dstugerea unor struc sociale intermediare, cum arf vein. bise, ea sindicatele, clube i socitite de binetacere; psa de valor comune gt a comune cei Gin Jur sentiment lag réspdndit prinie american Decfinulsociabitifi are implicatl importante pentru democrat american poate chiar mai im ortate decdt pentru economie.Statle Unite platesc deja mal mt dec ae i iacustalzate penta rotecta pole, ar peste 18 din popula Ameri se aid fninchisoare De asemen: ‘nal bine decittrile exropene sax Japona, pentru ca cetifeti si se dea fn Sudecaté uni pe cella. Aooste chet, care rerezintl un procent apreciabil din produ intern brut ‘anual, constituieo tax direct impusk de distugerea increderi in societate, Pe vitor, efectele ele conomtice ptf bogate fn consents; abitatea americanlor de a luce tn cele mai vite organiza ‘© Poate deteriora de vee ce isis acest diveritate reduce Increderes sf pune nol bare les cooperén In plus fa de capital si fc, Amevica a beneiat de pe urma unui fond ce cast social Ase cum profile nu aureus tn chip adecvat sd inlocuiaseé fi ble incrastnur a ‘el completarea capital social a set de dort Dar acumularea de capital social ete un proces cul ‘ural anevoio sn multe prvine misters, Guverneleapicd state care au ca elet epuzarea cant ‘aul social, dar x au descopert nico metods de regenerare Prin urmure, democrat Hera cae se intrevede la stirs istorii nu este pe doantzegul noe demi. Dac insittite democrat ale cepitaismulu ar fnctiona core, ele ar ebul st connie. {based cu anumiteobicefuriculturale premodeme care sil axigure bunt! mers Legea,contactal ‘ailonliatea economicdconstiue un fandament necesar, da nu sficent, pentru stabifatea & pros erlate socettor postindustriale; se adaug reciprociate,oblgatia moral, sentiment! datsiel “atl de comuniute ¢nereerea, cae ig au obria mai degrabi in oboe! deci incall ronal f ‘cae nu sunt anacronice into societate modem, ci condifa sine qua non a succesulk’acestia 10 FRANCIS FUKUYAMA Problema amesicanlorporest dela neputnalor de asi percee coect propria siete sort ntarea storia a aestela spre comuntarism,Petea se reer la acest neptngl,incepénd cu dis cue pe marginea uno recente dispute ne gant care omit un aspect eseaial l dimes eu ‘ural aviefi economice. Fina pic tnt va pretizaceea ce se ntelege prin cut, ncredere i cpl soce. Elva expica legétura dintrefncedere si structia instal de ce creaea organiza ‘Hlormuinationale ese wal pentra iundstarea economic’ si competitive. Parte Tha. a Ika se oc’ de doud cil findamentale de acces sociabitate: aia commit {ie create pe citer alee decttlegiturle de rucenie.Partea aI dese fn deta ptr societi Stale China, Frat, Ila Coreea de Su. ic, fla consitueuntatea de bai a organi ‘conomice;ecaredntre acest ir a intimpinat difcuti nacrea ogi mar cares deigeasch _saniele familie iin consent, statu a fost nevi sf intervind petra promova firme dara st ‘ampeiitve pe Plan mondial. Patea a Ika analizea’ Japona i Germania, ambele soci cu incre dletemure care, sre deoscbire de socket ‘aie au rect cu mult mai mld upurin ice lobe frme nelle, Avestesoceif na numa cl au recut mai devreme la managerentul ‘vl, dara ptt crea sade mune ma fens sa sastore, Produc nse ‘invent de comps Toyo, ete tn exemp de nova organza posh iro st Parte aI. decbate complcaa problema localize Sttlor Unite tn spectral soe ‘ncedere mae resect nici Dee a aprut ra amercania air! deceit oe eee ast ~ sunt temiele propuse fn acest capitol Partea final, a Va rage clteva conclu generale re. “oare I vitorl societti global ila roll vei economice in sera acttilor umane, - CAPITOLUL & Solutia celar doudzect de procente ‘in generafia trecuta, gindirea econamica a fost dominati de economistii neoclasici sau de propov-

    You might also like