¢ invafati sa aveti grija de voi. Exista 0 poveste despre o vrabiuta care a decis si nu zboare spre sud pe timpul iernii. Poate vrabia auzise sfatul infelept al colegelor pasari si pur si simplu nu-i pasa. Poate fi placea unde se afla si o deranja sa facd o schimbare. Poate era din cei care ta- raganeaza, amanand intotdeauna lucrurile fara un motiv serios. Poate ii era fricd sau nu suporta sa fie in multime sau poate c& fusese doar furioasa si rebela. Dar acestea sunt numai presupuneri. Fapt este c& vrabia a re- fuzat si plece. N-a trecut mult totusi, pana sa inceapa sa isi re- grete decizia. Iarna se instala. Vremea se facu rece. Hrana era rara. A se fine de principiile sale putea fi fatal, asa ca, fara trage- re de inimd, vrabia se ridica in aer si isi incepu zborul spre sud. Din nefericire, intérziase prea mult. Iarna era pe pamant, z4- pada acoperea cémpurile, iar vantul batea aprig. Cand incepu sa ise formeze gheata pe aripi, vrabia nu era sigura ce atarna mai greu, greutatea apei inghefate sau povara inimii ei. Nemaifiind capabila sa continue lupta, cobori ca 0 sageata din cer, cazand intr-un padoc din curtea unei ferme. Norocul a facut ca o vaca sa stea exact in acel padoc. Fiind preocupata cu un delicios balot de fan in care avea botul adanc ingropat, vaca nici nu a vazut si nici nu a auzit vrabia inghefata cazand in spatele sau. Ea facea doar ceea ce orice vaca ar fi facut cu un delicios balot de fan. Manca, si dupa ce a terminat de man- cat, a defecat — chiar peste vrabie. /Acesta, s-a gandit vrabia, este cu adevarat sfarsitul!” Dar nu era atat de fatal pe cat anticipase pasarica. Balegarul cald i-a to- pit gheata de pe aripi si i-a ridicat temperatura. De fapt, vrabia¢ invafati sa aveti grija de voi. Exista 0 poveste despre o vrabiuta care a decis si nu zboare spre sud pe timpul iernii. Poate vrabia auzise sfatul infelept al colegelor pasari si pur si simplu nu-i pasa. Poate fi placea unde se afla si o deranja sa facd o schimbare. Poate era din cei care ta- raganeaza, amanand intotdeauna lucrurile fara un motiv serios. Poate ii era fricd sau nu suporta sa fie in multime sau poate c& fusese doar furioasa si rebela. Dar acestea sunt numai presupuneri. Fapt este c& vrabia a re- fuzat si plece. N-a trecut mult totusi, pana sa inceapa sa isi re- grete decizia. Iarna se instala. Vremea se facu rece. Hrana era rara. A se fine de principiile sale putea fi fatal, asa ca, fara trage- re de inimd, vrabia se ridica in aer si isi incepu zborul spre sud. Din nefericire, intérziase prea mult. Iarna era pe pamant, z4- pada acoperea cémpurile, iar vantul batea aprig. Cand incepu sa ise formeze gheata pe aripi, vrabia nu era sigura ce atarna mai greu, greutatea apei inghefate sau povara inimii ei. Nemaifiind capabila sa continue lupta, cobori ca 0 sageata din cer, cazand intr-un padoc din curtea unei ferme. Norocul a facut ca o vaca sa stea exact in acel padoc. Fiind preocupata cu un delicios balot de fan in care avea botul adanc ingropat, vaca nici nu a vazut si nici nu a auzit vrabia inghefata cazand in spatele sau. Ea facea doar ceea ce orice vaca ar fi facut cu un delicios balot de fan. Manca, si dupa ce a terminat de man- cat, a defecat — chiar peste vrabie. /Acesta, s-a gandit vrabia, este cu adevarat sfarsitul!” Dar nu era atat de fatal pe cat anticipase pasarica. Balegarul cald i-a to- pit gheata de pe aripi si i-a ridicat temperatura. De fapt, vrabiase simfea atat de placut si era atat de bine incalzita, incat a ince- put sa cante. ins& pisica fermierului pandea dupa colful grajdului. Cand a auzit ciripitul vrabiei, nu i-a venit si cread& ce noroc pe ea. Fo- losind balotul ca scut, pisica a inaintat taras pentru a cerceta su- netele. Vrabia statea in balegar cantand. Se balacea cu autoindul- genta in murdarie, prea absorbita de propriile senzafii pentru a fi constienta de pericolul potential. Pisica nu a avut nevoie sa se gandeasca de doua ori. A fintit ra- pid si precis. A inhatat repede pasarea din balegar si a mancat-o. Da, ati putea intreba care este poanta povestii. Ei bine, se spu- ne c& toate povestile bune au o morala. Aceasta are trei. Prima este ca nu toata lumea care face pe tine iti este dusman. A doua, nu oricine te salveaza din rahat ifi este prieten. Sia treia, daca esti fericit in murdarie, atunci fine-ti gura. Povestea 96 Putea fi mai rau Caracteristici terapeutice Probleme abordate e Pesimism * Gandire depresiva *® Onevoie de a vedea cel mai rau scenariu posibil © Odorin{a ca alfii sa te salveze Resurse dezvoltate ¢ Aaccepta ce aduce viata © Ate baza pe propriile resurseObiective propuse © Putea fi mai rau. e Acceptati-va situatia. e Aveti incredere in voi si in judec&file voastre. in zilele fervorii misionare, un tanar preot entuziast a straba- tut jumatate din glob in zelul sau de a duce Cuvantul Domnu- lui la triburile pagane de vanatori de oameni din intunecatul Bor- neo. Neavand aproape nimic mai mult decat Biblia de sub brat si provizii séracdcioase in bagaj, credinfa sa ii alimenta curajul pentru a face fata provocarilor de a vasli in susul raurilor impe- tuoase, a merge anevoie in jurul valtorilor clocotitoare gi a lup- ta cu aproape impenetrabila jungla. In cele din urma si-a atins destinafia calatoriei: un trib pierdut de canibali care nu vazuse niciodata un om alb. CAnd s-a apropiat de sat, 200 de razboinici fiorosi au sarit din jungla si l-au inconjurat. Si-au ridicat sulifele, le-au tras inapoi peste umar si au fintit doua sute de varfuri cu epi cdtre inima lui. El era neinarmat, lip- sit de putere si intr-o situatie disperata. Nestiind ce sa faca, a strigat: — O, Doamne, sunt la mare ananghie! Din ceruri, 0 voce i-a raspuns bunului misionar: — Nu esti la ananghie. Uita-te jos la picioarele tale. E 0 pia- tra. Ridica piatra si loveste-l pe seful de trib pana il omori. Seful de trib nu era greu de identificat. Era unul care purta pe cap o banda cu penaj elaborat si avea un toiag cu un craniu uman in varf. Misionarul a ridicat piatra, s-a indreptat spre se- ful de trib, l-a trantit la pamant cu prima lovitura si a continuat sa dea in el pana l-a omorat.La inceput, razboinicii au pasit inapoi cu frica si neincredere. Trupul sefului de trib z4cea fara viata la picioarele acestui intrus cu fafa palida. Cand misionarul a lasat linistit sa cada piatra sia inalfat capul, s-a vazut din nou incercuit de cei 200 de razboinici purtatori de sulite. Ferocitatea crestea pe fetele lor. Cele 200 de varfuri cu fepi care erau gata sa fie lansate spre inima lui tremu- rau de furie. Din nou 0 voce a pogorat din ceruri: — ACUM esti la mare ananghie! Povestea 97 Problema de a cduta probleme Caracteristici terapeutice Probleme abordate « Unobicei de a vedea numai problemele © Incapacitatea de a vedea posibile rezultate bune ¢ Lipsa de atentie pentru starea de bine personala Resurse dezvoltate « Adescoperi cum sa acceptafi ceea ce este pozitiv « A dezvolta o perspectiva orientata pe rezultat Obiective propuse © Acceptafi norocul. © Concentrafi-va pe rezultate mai degraba decat pe probleme. in timpul Revolutiei franceze, un avocat, un medic si un in- giner au fost tofi trei condamnafi la moarte. Cand sosi ziua