Q in portulfrancez Marsia sau facut IncercBri pentru a limita poluarea cauzats de Cantitatea mare de ape reziduale tratate care este deversata. © Titeit pe plait, adesea ca rezuitat a! petrolieelor care isi cursta legal tancurile pe ‘mare, poate semnifica moartea sau istrugerea habieatuli marin. © Coastele stancoase, indepartate de zonele Lmblate, pot f locun ferite de deseurile aruncate de turigti dar gi acestea sufera de poluarea creata de grohotsul adus la tarm. Flay Aproximativ 360 milioane de kent’ din suprafata Paiméntului sunt oceane. Din péicate apele oceanelor sunt adesea loc de de- versare a reziduurilor, cu efecte adverse asupra vietti marine. CRD Et _Poluarea oceanelor z Osenr = inflireazt pein pamdnt fn apa sdurlor st sun ase] purate pant in oveane, Substanele chim ales nirat i fost, insectcdele sl erbiciee ‘care nu se descompun in contaet cu solu, pa rupd in eee din uma in oceane, Oceanele devin asl depocite imense penta acese co- lect amestecate de ferlizator 3 omtvu Tielul st alte substune petrochimice sunt prinepali poluator ai oceanelor, aur de cate pele urate, gunoaicle casnice si poluaea aent Tui se adaug in mod sermifcativ, Masele plast- ce si petrol palit de pe tiem sunt 0 dovac a poluarii_marilor si a caracterului non biedegradabil al mult deseur Un stuliy efectaat in Marea Norlin cated aproximativ 65 % din poluant:provin din pele runlor. Din aceste, 20 96 proven cl Funke brtunice, Alte 25. procene_provencats in poluarea aerulul Cnclsiv 7.000 tone de plumb provenite cin gazele de esspamen, pte procente din deversir diecte Gn. mak nerarea deseurilor pe mat Incidente In incidentele majore de poluare este inordes una inplicat teil, Practica obisnuita despre a tancurior pettoliere teprezinitechivalentl pind Ia 20 milloane de bari de petro pe an care sar deversa in cceane in mod Gelber Aceastl practet, spade in lumen ineBi rowanen oceaneton 1989 cu Buon Valdez care a av nord-vestict a Americ de N ju 26,000 de bar de et, de pe ode de 1.48 "Cte pe dol tusllor petriere din Kuve prin care rat 2,55 milicane de burl de petol in Perse. Hectele pe tenien scust ai fos rimast adesea neobsersat este asi detectatt Q)Firle si gretiile prin intermectial sateliior si cet vinovayi por fie peseult trimisi in judecatt tan pericol pentru pest UUnul dine primele incidente majore a fost i pasdlle de aps. n, care a-avutloe pe i= glia 1 1967, Au fost © Platformete conti- ‘atl de pe tin si mentale sunt ideale pentru crescatorle de ‘midi dar apele pot f tel upor poluate. sunei, prin utilizarea © Montpelier, anal ‘molistelorRestaurarea unei lore si faune Mediterana pe ele mavigheart cae patent pe 8 prin Aksu Maru, dena Japonia unde 1e uzate Dopit ite, unul dite cele mii periculoase deseun sunt apele zat. In cant mi ‘uzate Imbogatesc apa si repr met pen are et ele sunt un pericol pes ddintre cele mai maa c tne, In Los Angeles din SUA rant, in ubimele de rarea apelor uaate i foane car cum pol© iin jurul coastei din Cornwall, in Anglia, deversirile de cositor de la minele din zond Polueszs apele Oceanulul Atlantic. © Locurile de reproducere ale testoaselor verzi ‘Und Si coincide cele mai populare destinati ale turistilor,astfel cele devin adesea prea ppoluate pentru ca pul i se poata dezvolta. Sau feu eforturi pentru a tansforma ct mai mul polaangi sols in lichid devarece clluayea scale mult iscul accidentelor si lumina soarelu poate distuge bacerile.Acestfenomen, sa demonstrat in Califor unde deseurie 17 mlioane de oament sunt deversate in mare Metale si substante chimice Canttater de Tmetale, DDT ‘si PCH (hetanol policloxinat) a crescut fn ulmi ani dar, inexpli ‘abi, nivel atsenul a sedaut, DOT-, 0 subs tania chimicd onganicl clonnatd. i toxic, ut zal ca peste i cure persist in-medh este nc folost Africa, cu tate ein Anglia a fost interest inct din 198, Metlele gree. cum ar fi cadmiul,nichelul asenul, cuprul, piumbul,zineul sau cromul, ct re cele mute provin dia ndustia st anspor pe wseat, sunt chimicale periculoase care dez- fchilbreazt balanta siemelor animale din medi, Se estimevzt i, anal, doar in Marea Nordului se deverseuza pint lt 50,000 tone, $1 mai periculeuse sine pesticidele agricole: alin, dieldrin sendin care se acurmuleza infest animal. Ffectele pe termen hung. ale multor chimicale ns sunt inc cunoscute alt subsanta chimicd care are un efeet negativ asupra flor si fatinel marine este trib tlina CTBT) care este Folositt pe scart Langl ca vopsea rezistent la apa, pentru chila vase. [a Marea Baitnie a fost interest utara acesteia ppentns vasele mic, curs arf cele de agrement dar pentru cele comercale Sts maritime, cate unlizeaz malt mai mu substanta toca, ni a fost ined resricionati, -a demonstrat cl THT proxiuce mocifictssexualeimpenante melt de tare (un tip de crustacew, inte popula ‘evening! de sex feminin 3 deci puse in impos Diltatea de a se reproduce. Sau descoperit precuse altemative are nu au efecte adverse asupra flores faune, cum ar fi unul avand la bazd cupril si care este de 1.000 de ort mai putin Toxic pentat plante si Efectul asupra ecosistemelor Pohuites alse toate oceanete global da apele de cast sunt mai acne dect ce. din Inu multe suse de polar, dela sala tile industitle de goasth pind transport titi mal eters. In pana, in fr Euo- pet sa case esice a Amel de Nord, plat formele continentale din apele putin ading au fos exploatate de citre om penta sii, kt si fermele pisciole care a devent asf wale rabile pent bacterile toxie, alge si poluant Platformee suet foloste $i penta explorarea Teiulul care mareste riscul deversanlor st pola Mediterana este © mare paral iochist tne uscatur, cu legdurt la Oceanul lansic, 3 apele sacesteia sunt reimprospatate de apele foceanulli fa fecare 70 de ani, Noutzect de procente din apele uzate provenite din cele 120 ‘de orase state pe cow sunt pomspate in mare dlar exist si ai poluanti provenind de li 360 nalioane de persoune care eiiese sul fi pete cconcedul tn cele 18 ni din jurul acestekn Meclterana a devenit un ecosistem vast, poluat inghive anal 430 salioane de tone de deseur, poluarea maxiait inregistrandase in jurul coastelor Spank, Framed si Iai, cauzal de prezena tunstilor sia industriei gree. Mamiferul el mai ameningat din Mediterana fete foca cu hurd alba care a deveoit fae raat Gin causa muimsnulainre de tus. Locunle erase in care teste pe uscat a devenit atta din ce in ce mai acces datortabarllor cu metoe ia scafaneilor autonoms, Animale ma sunt expuse si rics de a se impotmoli in navoadele de pescut Testoasele Yor? ties in tate oceanele glo Dulut unde temperaturt nu coboardniciecatt sub 20 grade Celsiis dar locurle in care se re produc sunt adesea in pericol, atit in Mediterana (in Grecia) eft si in oceane in insula Bali din Indonezia, testoaselr vere captive lise elbereaza ofale iar puit sunt cress. apex ppsati in sbatice ind ajung la tinerete 5, dec, exist 0 sanst mai mare ca el 8 supra viewiasea Tn apele poluate ‘inmultirea exagerata a algelor (© alt format obisnuit din ce fn ce mail nit a poluda cceanelor exe inmlire exa tat’ a algelor sia. planctooulu. In. MareaRees Poluanti sunt vinowati si pent seid redigentet la boli a mami Jus ka deckinsarea une! epidemis in. perioad 1987-1988, in Marea Nom, a pele si fcatal mai ‘unc cin ocean este afe toxic, acest sar putea st nu dtuneze tutu onginismelor, m8 dlinte care unele se pot chiar dezvolta rai bine Vier Polychaeta ttkese in ape relay poluate si sunt adesea folosii ca indicator ecologic ai le marine, penta a. determin Pind acum sau descoperit peste 4.000 de speci Cetimate la unw pana la zece procente din nurniril total de speci exitente) si var putea ca numdrul lor St fe si mai mare pe funda oceanelor, pana la 0,1 miloane pe metru Legislatia apc. In 1983, 27 de nathand au ser venjt de a Categena care prevedea prota bel cerca controll soups deseuclor deverste in cceane, re care Gonventia Napunllor Une ‘Sa flct ae incercii prin care se in Nercidl wat Ome ities ora O Secrets er ch fil oie Lee Canc ge a RATT Sue fenemen ¢apiat cu mul tp iv cri de etal romero tee lm anon cate tin resdour shina pena patra data 197,inapele tong beta onguh de atin numa lor a esa Se Seam ipkcaoaarigcicn © Oseyeit tld serie B HieMlE aeRScNe Seveaste a cl pater pone pee en ts iro du asp Soil, a flea ae claps valve, au un ta peeled peel rol important tn faea opel $2 cAcat ol dor pot procs mult Sui elul Ch ral me ogi pra fie teat apt Accu opt smut fore do Si poker exinen procestl rexel #20 abt de tlie aa rochromulina polylepis, Fermele de somon lor toxice veri se da- de alle, In p al talder Vibro pamhacrestgioos, ACB-al are on eo tees cere ce Toate animalee marine cre se hrnesc prin fect cumula asupra vit din min. Ei sunt aor Materake C972 feats sunt fonts sense ls politi cue se | pokangl atl toe perens ania ervaile naturale marine sunt un tal com, care se compan din colon gga de TCH (hexaclorcclohsan) iat ca pestcke mod dea prec habitaee g vcore dn poets ste a conti cr Castel din Nou Zeeland Americ dN sa Acese sibstnge chiice we infeast din i Europa ined din aii 1960, Union Daunatoare pentru om ncat i apa minlor unde se depouteazi in nematfonalt pentru Conservarea. Natur COngmismele daunitoare din apcle wate se test expansmclr si ase patrund in lantal UCN) desempat atoll de con Taka Bone rome boll Gea suit spina exte bacteria PCB saw HCH sau texts por ffant pera all cale de pure. Are o supa de 2230 Fchericble coli care eme folostt ci tn pest su pent foci cae apol repeal hrara pr! code ree Due de rece, Da faith SSC ER La 100 sek Me oP aa alu ab avi caowaeaba a ipacek can oo