'vo.

''
.**

o . ,B 0
o ,*
; .;4411,,

L ' ;.",
a I
...1.4,:igp..e
104)
' .%.;
414. CC
b ;421'..,*.,%.`
,.
"..04i.
. N. tdt

==,

' , "1.
..:.;,-' ,,d',..*"..0 ,
; .

- -' q k, , *.
:

,'.7r'..* ''' "). ,

:; .", www.dacoromanica.ro
,
*. 4 ,.
A
t
A1
..4 I I
IS T OR IA BUCUR ES TI T. OR

www.dacoromanica.ro
ISTORIA BUCURE$TILOR
DIN CELE MAI VECHI T1MPURI
PINA IN ZILELE NOASTRE

de
CONSTANTIN C. GIURESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURF.STI

EDITUR A PEN TRU LITER A TUR ABUCURESTI 1966

www.dacoromanica.ro
PARTEA INTI1

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE BIBLIOGRAFICA:
CE S-A SCRIS MAI DE SEAMA
DESPRE
ISTORIA BUCURE$TILOR

Numai tillurile articolelor Incrdrilor

privind irecutul Bucureftilor fortneatd un
volum de diem sute de pagini.

S-a scris mult si in tot fclul &s'are trccutul Bucu-
restilor. Am scris nu numai noi, rotninii, care voiam
si cunoastcm istoria capitalei noastre, vechilc ci
monumentc, insituiilc i felul dc viati al locuito-
rilor ei, dar si striinii, care, in calitatc de secretani
domnesti, profcsori, doctori, ncgustori sau simpli
cilitori, au zibovit i uneori s-au asczat dcfinitiv
pc malurile Dimbovitei. Numai titlurile culegerilor
dc izvoarc difcrite de la documente si inscriptii
pini la planuri si hirti ale ghidurilor, articolclor
dc tot felul, monografiilor i operelot dc sintczi
privind trccutul Bucurestilor formeazi un volum dc
citcva sute dc pagini. Astfcl stind lucrurile, c dc la
sine intelcs ca nu avern intcntia i pretentia niel
n-ar fi posibil, de altfel sa iniram aici tot cc s.a
scris in legituri cu istoria capitalei. Nc vom multumi
si indicim, pc categorii, lucririlc cc ni se par mai
de seami si si trimitcm, pcntru rest; la bibliografia
mcntionati in notelc acestor luctiri, la Repertoriul
bibliografic al monumenielor fendate din Buturefli dc
N. Stoicescu (1961) si la fiscle manuscrisc ale Biblio-
tecii centralc de stat.
orasul Bucurcsti in cursul istorici tire, i anumc,
din cele mai vechi timpuri pini la Rcgulamentul
Organic inclusiv, dcci pini aproapc dc vremea lui.
Am numit accasti lucrare prima inccrcare stiinti-
fica" deoarece lucrarca antcrioari, din 1858, a lui
A. Pclimon, intitulati Bacia, itioria funddrii Burn-
reftilor, este o povestire romantici, far tcmei, a
imprejuririlor in care ostasul Bucur, emu Husma,
marc luptitor contra barbarilor", fiu al lui Laic-
vocli i totuna cu Radu-vocia, a intemeiat, catty
sfirsitul secolului al X1V-1 t", orasul, dupi cc sc ca-
storise cu tica lui Bogdan, vocNod al Moldovci" I
Fig. I - liucur cicibanul. constdcrat dc Pappafoglu drept (ondatorul primithr
al urbei Ducuread la 2001 I240-. tLitografic 8.A.)
r,

S1NTEZE DEZVOLTATE SA1J RESTIONSE

' g.

Prima incercarc stiintifici de a infitisa trecutul

capitalei noastre este aceea a lui Dimitrie Berindei,
apiruti in 1861 in Revista ronnbul sub titlul BUCUR
1.ne bra. 1.4.
we 444
CIOBANU
re,rtii, Main isioric. Ea prezinti intrebuintim chiar
cuy inicie autorului principalele fase cc a incercat
7

www.dacoromanica.ro
inccputurile orasului 1-au adcmcnit si pe ostasul
Dimitric Pappasoglu, bucurestean get-beget, niscut
in inima tirgului, la Hanul Zlitari", in 1811. El
a consacrat acestui subicct doui lucriri: una, mai
mici, in 1870, in care, revenind asupra unci mai
vechi pircri exprimate in 1859, cu prilejul publicarii
stampei sale cc inftisa pe ciobanul Bucur pscindu-si
oile pe malurile Dimbovitei (vezi fig. 1), nu mai
crcde cl accsta ar fi strmosul fondator, ci socoteste
cl orasul s-a intcmciat pe la anul 1328", dup
biruintele cistigatc asupra dusmanilor, peste Dunre".
Cca de-a doua lucrare a sa, de proportii mai mari,
aprut sub forma. de fascicule in 1891 Pappasoglu
era acum locotenent-colonel in rczervi i cu tidul
Isioria .fondeirii orasului Bucuresti... la anal 1330
de
kind la 1850, e interesant nu prin pirerile sale asupra
intemeierii, ci prin amintirile personale, precise si
pitoresti, asupra Bucurestilor din prima jumitate a
secolului al XIX-lea.
Aproapc patru decenii dupi lucrarca lui Dimitrie
Berindei, a aprut aceca, monumental, a lui Gh.
Ioncscu-Gion, Istoria Bucurestilor; e contributia cea
mai pretioas din tot cc au dat predeccsorii nostri
asupra istoriei capitalci. Cuprindc atita informatic
de bun calitate, culeasi din multimea de documente
inedite de la Arhivele Statului i Academic, c scris
cu atita cldur pcntru zbuciumatul nostru trccut,
si prezentatil grafic cu adra grij, incit nu se poate
si nu te imprcsioneze. Desigur, din punctul de
vcdcre al conceptiei generale si, sub raportul docu-
mentar, indeosebi pcntru partea de istorie veche,
pini la 1500, cartea lui c astzi depsiti. Pentru
vcacurile XVIXVIII, ins, ea ii pistreazi, in
multe privinte, valoarea. Un rcpros care se poatc
face lui Gion este cl, dei scriind la fincle sccolului
al XIX-Ica si tipirindu-si cartea in 1899, s-a oprit
cu cercctarca la 1800 a lisat deci la o parte tocmai
veacul in care Bucurcstii au cunoscut o dezvoltarc
rcmarcabili. Accast lips a incercat, dar n-a izbutit
s-o implineasci Frederic Dame, ziaristul, scriitorul,
filologul i profesorul franccz care, venir dc tinir,
la 23 dc ani, in Bucuresti, in 1872, a indrigit orasul
nostru si a limas aici pinI la moarte, in 1907. Opera
sa, scrisi cu prilejul si sub influcnta expozitiei din
1906 si dedicati predecesorului si prietenului su
n-a apucat si fic terminara; a apirut postum, in 1907,
sub tirita Bucarest en 1906 i este in cca mai mare
parte a ci asa cum arad si titlul o dcscriere
a capitalci in 1906, proslivindu-se monarhia i clasa
conductoare ; vcacului al XIX-Ica nu i se consacr
decir 40 de pagini. A treia lucrare de sintezi se
datoreazi lui N. Iorga ; ca a fost alcituiti cu pri-
Hui Lunei Bucurestilor, in 1939, si a apirut in
acclasi an ; e bogar ilustrat si se intemciazi, in mare
parte, pe descrierile clitorilor striini care au trecut
prin orasul nostru. Ultima sintezi, intocmiti la impli-
nirea unui scmimilcniu de la prima mentiune docu-
mentar siguri a Bucurestilor ca resedinti dom-
neascil, se datoreazi lui Dan Berindei, stnincpotul
8
www.dacoromanica.ro
lui Dimitric. Intitulati Orasul Bucureili, resedintel
capitald a Tdrii Ronldnesti 1459-1862, ea ilustreazi
conceptia materialismului istoric, acordind o atentie
precumpnitoare factorului economic si social. Ap-
rut recent, este bogar informara, utilizind nu numai
o ampli bibliografie intre altele si o succint
sintezi a sa asupra veacurilor XIVXVI dar si
documente inedite.
De mici proportii, dar utile pentru o informare
concisi, au fost cele trci sintczc alcituitc de profesorul
Ion Licherdopol, de colegul su de mai tirziu Enachc
Ionescu si de acadcmicianul Constantin Moisil. Cca
dintii a aprut in 1889, inaintca operei lui Gion ;
a doua, in 1922, ca introducere la ghidul Bucurestilor
intocmit de maiorul M. Pintea ; a treia, publicara
sub titlul Bucurestii vecbi in frumoasa revisti Boabe
de grin, in 1932, duce povestirea pini in vremea
unirii definitive, din 1861, a Principatelor. Aceleiasi
categorii, a sintezelor rezumatc, apartin trei lucriri
recente, scrisc, citesitrele, in opozitie cu cele pre-
cedente, de pe pozitiile matcrialismului istoric. Prima
se intituleazi Bucuresti. Scull istoric i a fost publicara'
in 1960 de un colectiv de nouil cercetitori ai Muzeului
de istoric a orasului 1 Cea de-a doua, apiruti un an
mai tirziu, sub titlul Bucuresti. Pagini de islorie, se
datoreaz lui Ion Ionascu, Aron Pctric si Pompiliu
Caraioan i face parte din colectia publicatiilor Sock.-
t5tii pcntru rispindirea stiintci i culturii. Ultima
sintezi rezumat formeazi introducerca istoric a
recentului Gbid Bucuresti (1962) si e rodul colaborrii
a trei cercettori 2. Toate aceste noi sintcze rezumare
mcrg pini in zilele noastre istoriei contemporane
acordindu-i-se un loe preponderent si pun la
contributie ultimcle descoperiri arheologice si docu-
mentare.
Tot aici, la rubrica sintezelor concisc sau rezumare,
trebuic sI adiugim articolcle intitulare Bucuresti sau
Bucarest din dictionarcle i enciclopediile romne si
strinc. Dimitrie Frunzescu, in al su Dictionar topo-
grafic si statistic al Romiiniei, aprut in 1872, ne di
prima incercare autohton de acest fel, cu date
precise, statisticc, asupra orasului din acea vreme.
Urmeazi articolul similar al lui C. Alessandrescu
din Dictionarul geografic al judeorlui Ilfou (1895);
reficut si amplificar prin consultarca in manuscris
a monumentalei opere a lui Gion, acest articol, de
circa 120 de pagini in 40, a fost cuprins in primul
si al cloaca volum al Martini dictionar geografic al
Ronuiniei (1898-1899). E folositor in spccial pcntru
partca statistici i descriptiva contemporani, cuprin-
zind intervalul 1870-1899. Acceasi observatie se
impune i pentru articolul Bucuresti din Enciclopedia
Colectiv avind in frunte pe Florian Georgescu
si alctuit din Gh. Cazimir, Paul Cernovodeanu,
Ioana Cristache, P. Daiche, Val. Lcahu, P. Nsturcl,
M. Nicolau-Golfin i Panait I. Panait.
2 Paul Cernevodeanu si Florian Georgescu au
redactat cap itolul Scurt istoric, iar Dan Berindci
Locuri istorice ,ni monumente de artd pe arterele capi-
talei.
Romdniei, vol. 11 (1938) ; alcatuit de un colectiv, cl
e util mai ales pentru datele din intervalul 1900-1935.
O sinteza concisa a cunostintelor actualc asupra tre-
cutului i prezentului capitalci noastrc se &este in
primul volum din Dictionarul enciclopedic romn (1962)
Dintre articolele asupra Bucurestilor aprute in
enciclopediile straine scmnaltn pe accla, foarte su-
bicctiv, din Universum al lui Joseph Meyer (1861),
apoi articolele din Larousse du XX-e sicle, din Ency-
clopaedia britannica, din Marea enciclopedie sorieticd
(Boabutas cooemma.q ani4uK.ionedus, 1951) accasta
din urrni considera orasul nostru drept un punct
inscmnat pe drumurilc de comert" inca la finele
secolului XIV" si din enciclopedia germana Brock-
haus, ultima editie.
EVOCAR'
Intcresante i utilc sint o serie intrcagi dc lucrad
carc evoca aspectc ale orasului din a doua jumtatc
a sccolului al XIX-lea si de la inceputul celui urtn-
tor. Nc gindim la cartea Bucurestii ce se duc a lui
Hcnri Stahl, apiirutil in doua cditii, una in 1910,
ccalalta in 1935, in care, intr-un amcstec de umor,
ironic adesca caustica i gingasi scnsibilitate, accst
iubitor al vcchiului nostru oras nc inftiscaza aspec-
tele lui pitoresti sau putin cunoscutc. Ne gindim
la volumul italianului de origine Domcnico Caselli,
cistigat i el, ca i Dame, de farmecul orasului ;
in afar de accst volum, intitulat Cum au fost Bucu-
restii odinioard (1935), el a mai scris, ca i Stoica
Nicolaescu, Gheorghe Florescu si George Potra, o
suma de articole scurte, in Gazeta municipald, asupra
mahalalelor, caselor, bisericilor i locurilor putin
cunoscute ale capitalci. Tot mahalalele cclor s'Arad
1-au atras si pc Ioachim Botcz ; el ni le infatiseaza
in volumul Prin Bucuresti odinioard ni (1956).
Mizeria i promiscuitatca marginilor orasului, orop-
site de edili", aspectele dezolantc din Ciurel, Caracas,
Floreasca, Grant si Tci apar in articolc din aceeasi
Gazetii municipal in anii 1933 si 1934 (vezi biblio-
grafia, la finele accstui capitol). Evocatoarc, pline dc
o discreta' mclancolie sint amintirilc scriitorului i poc-
tului Radu Rosetti, strinsc in volumul su Odinioard.
Colonclul Popescu-Lumina prezinta 131,c/tres/II din
trecut ,ri de astdzi (1935) ; in realitate, e un conglo-
merat de textc istorice de amintiri personalc,
si
prezentat insa intr-o forma putin ingrijita. Gh. Cos-
tescu infatiseazi Bucurestii vecbiului regat (1944), iar
Victor Bilciurescu se ocupa de Bucuresti ,ri bucuref-
teni de ieri ,ri de astilzi (1945). 0 mentiunc deoscbit
merita Podul Mogosoaiei, a lui Gheorghe Crutzcscu,
cu subtitlul Poses/ea unei strilzi (1943): e rcconstituirea,
facuta cu talent si ciildurii, a victii, titnp de aproape
www.dacoromanica.ro
dota' secolc i jumatate, a arterei principale a orasului ;
o serie de informatii pretioase le-a avut de la Gheorghe
D. Florescu, unul din cci mai buni cunoscatori ai
trecutului Bucurestilor. Tema a fost reluata in recenta
lucrare (1962) a lui Stefan Ionescu, Podul Mogo,roaiei.
Ca/ea Vicloriei. In sfirsit, in frumoasa placheta a lui
Tudor Arghezi Cu bastonul prin Bucuresti (1961) sint
-
strinse o searra prea putine din inegalabilele
evocari ale maestrului privind locuri, oameni i fapte
din ultima jumatatc de vcac a victii orasului.
LUCRAR' PENTRU INFORMAREA
STRAINILOR. GHIDURI
Un grup aparte il formeaza lucrrile dcstinatc
informarii strinilor. Sint scurtc sinteze, adescori
precedind ghiduri ale orasului. Cea mai veche
una din cele mai bunc c accca a lui Ulyssc de Mar-
sillac, alt francez captat de farmccul Bucurcstilor.
(Nu avem in vedere, in accastii prezentarc biblio-
gratia, dccit lucrarile dcstinatc special cunoastcrii
orasului, constituind entitti indepcndente, iar nu
informatiile, adcsca foartc valoroase cum sint acc-
lea ale lui Sulzer din opera sa Geschichle des transal-
piniscben Daciens (1780), sau, in cc priveste pe romani,
acclea ale lui Ion Ghica din Scrisorile sale cuprinse
in lucrari de alta natura.) Aparuta sub titlul Cuide
du voyageur ir Bucarest (1872) si insotita de un plan
al orasului, ea da informatii pretioase. Urmeaza, in
ordine cronologica, Bucarest, in colcctia Les capitales
du monde, in doui cditii, prima in 1892, a doua in
1910. E o schita subiectiva, impresionista, in carc
se vorbeste i dc Bucurcsti, dar si de poporul roman,
dc credintelc i cresurile lui, de ranitii din razboiul
de la 1877. A aparut si in romneste in 1892, tra-
dusa de Dumitru Stancescu. Tot Bucarest se intitu-
!caza i schita lui I. Lovcrdo, publicatii in revista
Le monde moderne (1897). Date utilc pcntru perioada
contemporana se gisesc in ghidul din 1896, in limba
germana, al lui Hans Kraus, aparut si intr-o a doua
cditie, in 1902, dc data aceasta in limba franceza
cu colaborarca lui Leon Bachclin, Bucarest et la
Roumanie. Semnalam si ghidurile bilingvc, romano-
franceze, ale lui Const. Bilciurescu, din 1897, si
A. Costin rccte N. Petrascu din 1909, prccum
si capitolul Bucharest din lucrarca amcricanului Harry
de Windt, anterioara cu un an (1908). In timpul
ocupatici germane, in 1918, a fost tiparit de autorita-
tile de ocupatie, chiar in Bucuresti, un ghid prccedat
de o scurta introducerc istorica, sub titlul Fiibrer
durcb Bukarest. Dura primul razboi mondial, trebuie
semnalati lucrarea, tot in 1 imba germana, a lui
E. Oberhummer, apiruta in 1924 in Comunicarilc
Societatii geografice din Viena, precum si douil
lucrad destinatc vizitatorilor de timba engleza : Bu-
charest, Romania's capital, a city of d?Pght" (Bucurerti,
capitala Roniciniei, un orar al incintdrii) de Florence
Farmborough (1924) si Strolls in old corners of Bucha-
res/ (Plimbdri prin vecbi colturi ale Bucurertilor) dc
Ethel Greening Pantazzi si Juliette Tcodorini (1926)
O huna' prezentare, Bucarest (1927), au dat tincrii
geograti francezi Vergez Tricom si R. Fichcux, in
urma stagiului lor in capita la noastra. Au urmat,
in 1928, volumul Bucarest el ses environs de Olga
Greceanu, un ghid in care sensibilitatea artistului
completcaza informatia documentara, iar in 1936,
cu acelasi titlu, ghidul lui C. Pop si Al. MARIO.
Profesorului Vintila Mihailescu i se datoreaza o
scurt i clara sinteza, L'rolution d'une pille: Bucarest,
aparut la Var sovia in 1937: e comunicarea pe care
a facut-o la Congrcsul international de geografie din
acel oras in 1934. Volumul Bucarest (1935) al cunos-
cutului scriitor Paul Morand, castorit cu o romnca
simpatizind poporul nostru, ar fi putut fi, tinind
seama de talentul autorului, o opera literara si un
mare succes ; in realitate e, precedat de o introducere
Cu caracter istoric, un reportaj, alcatuit repede, cu-
prinzind totusi i citeva observatii interesante. Infor-
matie precisa' si simt artistic se gsesc in lucrarca
arhitectului Grigore Ionescu, Bucurerti, gbid istoric
artistic, aparuta in 1938. Un elegant si sistcmatic
Gbid, amplu ilustrat, alcatuit de un numeros colectiv
si precedat de un scurt istoric", este contributia
recenta (1962) a Editurii Meridianc la cunoastcrca
amanuntita a metropolei de astazi, a marilor realizari
ale ultimului deceniu ; o forma rezumata a ghidului,
sub titlul Bucurerti mic indreptar, aparuse inca in
1960; ea a fost tradus in limbile de circulatie mon-
diala.
ARTICOLE
Marea masa a luctirilor privitoarc la trecutul
Bucurestilor c reprezentata de articolele sau contri-
butiile monograficc privind tic momente din dezvol-
tarea orasului, tic aspecte sau institutii ale lui. 1ntr-una
singura din publicatiile periodicc bucurestenc, in
Gazeta municipald, se gasesc, de pila, zeci de articole
privind numai trecutul mahalalelor sau carticrelor
orasului. Sa inmultim acest singur exemplu Cu suma
aspectelor institutionale, intinderea orasului, popu-
latia lui sub raportul etnic si al categoriilor sociale
cldirile publice i particulare, civilc i religioasc
strzile (ulitc, poduri", cal, osele, bulevarde) si
pietele, mijloacele de comunicatie de la birje si
muscali" pini la troleibuze si getaxuri alimentaren,
luminatul si salubritatea orasului, asezamintele sani-
tare, de ocrotire si binefaccrc, locurile de petrecere,
10
www.dacoromanica.ro
distractie si sport de la vechile grdini" pina la
stadioanele si cinematografele actuale si atitea alte
aspecte ale vietii orasului intr-un moment dat, sa
tinem, apoi, seama de seria momentelor istorice din
dezvoltarea lui semimilenara, numai de &id e rese-
dinta domneascd, sa consideram, in sfirsit, interesul
crcscind pentru cercetarea Bucurestilor in ultimele
decenii, numrul tot mai mare al cercetatorilor
al publicatiilor de pila al periodicelor consacratc
in intregime sau in parte cercetirii trecutului Bucu-
restilor si ne vom putea usor da scama de masa
considerabila a acestor contributii monografice.
ultimul deceniu i jumatate au aparut, de pila, zeci
de articole numai asupra sipaturilor arheologice de
pe aria bucuresteana orasul si imprejurimile lui ;
de asemenea, s-au cercetat in mod amnuntit mani-
festrile luptei de clasa, participarea bucurestenilor
la diferitele miscari, rscoale si revolutii ale istoriei
noastre. A le prezenta in cadrul capitolului introductir
de fa/, tifiar selectind pe cele mai reprezentative, e o
imposibilitate (numai pentru trei din cele douazeci
si sase de capitole ale lucririi noastre am citat patru-
zeci .si trci de articolc tiparite sau sub tipar I) ; ne
vom multumi deci sa arn o parte a lor, pe cele
care se refera la aspectelc institutionale sau la momcn-
tele istoricc de seama, in bibliografia de la finele capi-
i rugarn pe acci autori ale caror
Mielo,- respective.
articolc sau contributii nu vor ti mentionatc sa nu
tic-o ja in mime dc fati, sa nu va& in aceasta o des-
considerare a muncii sau rivnei Ion. Sintem, dimpo-
triva, adinc recunoscatori tuturor acelor care s-au
strduit s'A lumineze o parte cit de mica' din trecutul
iubitei noastre capitalc. Faja munca lor, lucrarca de
t'ata n-ar fi fost cu putint.
PUBLICATII DOCUMENTARE. PERIODICE
Paralel cu aceste contributii monograficc au apirut
si o seama de publicatii documentare cuprinzind
izvoare referitoare la Bucuresti, de la inscriptiile bisc-
ricilor ti documentele de proprictate pina la cronici,
planuri topograficc si albumc de stampe i fotografii.
In ce priveste inscriptiile lcasurilor religioase si ale
pietrelor de mormint, odoarelor, cartilor i vesmin-
telor ce cuprind, in afar de ceca ce se &este ras-
pindit in diferite articolc, monografii si reviste, de
la Monumentele strdbunilor ale inimosului preot bucu-
restean Grigorc Muscelcanu pina la multimea stirilor
din Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, trebuie
consultate cele dota capitole speciale din culgerea
lui N. Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, intitulate
fiecare Oraptl 13ucurerti. Aclaugatn di o culegere
ampl cuprinzind inscriptiile din capitalil pina la 1800
a aparut de curind sub auspiciile Institutultii de isto-
ric al Academiei Republicii Socialiste Romania. Cro-
nici vechi bucurestene care sa priveasca adica numai
orasul nu exista ; una singuri, in versuri, din veacul
al XVIII-Ica, intitulata, intr-una din variante, Istoria
Trii Riundne,rii,ri a Bricureftilor... ar putea avea
acest caracter exclusiv, relatind intrarea in capitala,
in 1769, a stupailor", Aka a rusilor si a partizanilor
lor volintiri". Dar toate cronicile noastre vcchi,
de la acelea din vremca lui Mihai Viteazul pin la
cronicile rimate din epoca fanariotilor patru numai
in legatura cu Nicolae Mavrogheni I cuprind numc-
roase stiri privitoare la orasul de scaun. Pentru epoca
mai nott, de la sfirsitul veacului al XVIII-lea pina
la primul rizboi mondial, sint de scmnalat mai intii
insemndrile Androne,rtilor, cditatc de Ilk Corals in
1947, o adevarata cronic de familic a unei dinastii"
de preoti bucuresteni (1774-1848). Tot Corals a
descoperit si insemnrilc cojocarului loan Dobrescu,
dascill la biscrica Batiste. Ele se referi la epoca
1802-1830 si relateaza nu numai cvenimentele din
Bucurcsti, dar si fapte de istorie muntean si euro-
peana. Adaugam apoi Bucureftii de alilidatd de Con-
stantin Bacalbasa, o cronica a anilor 1871-1914,
aparuta in doua editii, ultima in 1935-1936; cu-
prinde nu numai insirarea cronologica a faptelor
mai de seama si a faptclor diverse" petrecute in
Bucuresti, dar si comcntarii i aprecien i asupra lor.
Pentru cine vrca sa cunoasca aspectul de huzur
petrecere al clasei stapinitoare la tinele veacului
trecut, sine de urmrit cronicile" lui Mihai Vaca-
rescu iscalea prin pseudonimul Claymoor" pu-
blicate intre 1879 si 1903; o parte a lor, privind
anii 1882-1883, au fost reunite chiar in volum.
O cronica zilnica a Bucurestilor in timpul ocupatiei
germane din 1916-1918 a dat Virgil Draghiceanu
in 1920, intitulind-o, scmnificativ, 707 zile subt trit-
ium pumnuhri german.
Culegcri dc documente bucurestene au fost publi-
cate de Ion Ionascu si de fratii Virtosu. Volumul
cclui dintii, avind chiar ;west titlu, a aparut in 1941
si cuprindc actc din intervalul 1577-1897, privind
proprietatile mnstirii Coltea. Emil Virtosu a dat
la iveal actcle in legatura cu proprietatea uncle se
inal astazi Palatul Republicii ; impreuni cu fratele
co 1 loria Oprescu, a tiparit in 1936 volurnul
ineepulml edilitare 1830-1832, I. Documenle perdru
isloria Bucureftilor, cuprinzind o important catagrafie
a ncgustorilor i mcseriasilor din vremea Regula-
mentului Organic. Un mnunchi de documente
bucurcstene" a publicat si N. Iorga in Bulelinul
volumul XI (1932). Implinirca a
Comisiei islorice,
cinci sute de ani de la prima mentiunc istoric a
Bucurestilor ca rcsedint domneascil 20 scptembric
1459, sub Vlad Tepes a determinat aparitia unci
serii de publicatii documentare. Sint mai intii cele
doui1 culegeri de documente inedite: una, ampl,
cuprinzind 613 acre, a lui George Potra, cu titlul
Documente privitoare la isloria orairului Bucure,rti
(1594-1821), editata de Academia Republicii Socia-
www.dacoromanica.ro
liste Romania in 1961, cealalt, mai putin intinsa,
dind la iveal. 173 dc acte, alciltuita de Florian
Georgescu, Paul Cernovodeanu, Ioana Cristache
Panait si editata, in acelasi an, de Muzeul de isto-
rie a orasului Bucuresti. Tot o culegere documen-
tara, dar de aka' natura, este aceea intocmita de
Radu Albala sub titlul Bucureftii in lileraturd; ca reu-
neste un bogat manunchi de textc proza i poczic
privind capitala noastra din veacul al XV-lea
pin in zilele noastrc.
Alexandru Lapedatu a dat la iveal, in 1907,
Catagrafia bisericilor bucureflene la 1810, extrasi din
catagrafia general alcatuit in timpul fzboiului
ruso-turc, lar I. Ionascu a publicat in 1959 o cata-
grafic din 1752 a 12 mahalalc ale orasului. Tot ca
o catagrafie", dar moderni i insotita de bibliogra-
fie si de numcroase referinte la materialul documentar
edit si inedit, poate fi considerat Repertoriul biblio-
grafic al monumentelor ftudale din Bucurefli al lui
N. Stoicescu (1961) ; el cuprinde atit monumentele
civile, cit si pe cele religioase din rstimptil 1458
1849.
Sapituri arheologice pe aria bucuresteana s-au
facut si mai inainte, din initiativa Muzcului Muni-
cipal, explorindu-se, intrc cele doua razboaic mondialc,
de catre Dinu V. Rosetti, uncle puncte de la marginea
orasului Tei, Bucurcstii-Noi si din regiunea in-
conjurtoare Vidra, Leordcni, Snagov. Dar o ac-
tiune de mari proportii, sistematicil i de durat s-a
intreprins numai dupa 23 August 1944, chid s-au
explorat o serie de centre din chiar cuprinsul ora-
sului la Alihai-Vocla, Radu-Voda, Curtea Veche,
Curtea Ars, Sf. Gheorghe-Nou, Sf. Nicolac-Selari,
strada Apolodor, malul Dimbovitei in p-cijrna podului
Altha:-Vod, locul blocului turn de ling Tcatrul de
opereta', Thimaroaia, Gitilestiprecum si din vecinii-
tatea imediata sau mai dcpartata a lui la Fundcnii-
Doamnei, Dudesti, Popestii-Novaci. Rezultatele aces-
tor sapturi, efectuate dc o echipa dc spccialisti in
fruntc cu V. Zirra, Gh. Cantacuzino, S. Morintz,
Panait I. Panait, precurn si a cercetarilor istorice
aferente s-au publicat in volumele Bucurefli, aparut
In 1954, Bucurc,rlii de odinioard, in 1958, si Cerceldri
arbenkice in Bircure,rli, in 1963.
Datelc statisticc constituid o insemnat categoric
de documente cu privire la dezvoltarea orasului.
in afaril de cele mai vcchi, cuprinse in diferitele
catagrafii" sau recensiminturi publicate (vezi mai
sus) si in periodicele de specialitate, mentionam
in mod deosebit .4nuarul statistic al orapilui Bucurefli,
aprut in 1959, continincl date referitoare mai ales
la rastimpul 1955 1958, si Ducurettii la a .VA'-a
aniversare a eliberdrii palriei, aprut in 1964 si cuprin-
zind un vast material statistic referitor in special la
perioada 1958-1963.
0 categoric foarte importanta de izvoare, dind
stiri din cele mai rare si mai insemnate asupra ora-
sului de altadata, sine relaiib. calatorilor straini.
O adunare i comentare a pasajelor respective, de
11
la cele mai vcchi, din veacul al XVI-la, pina la
rizboiul independentei, a intreprins Peal Cernovo-
deanu : lucrarea, in trei volume, in manuscris, e
depusa la biblioteca Muzcului de istorie a ora;ului,
unde poatc fi consultata.
Dintre studiile in legitura cu hrtile i planurile
privind Bucurc;tii, locul intii il ocupa, Bra indoiala,
accla al lui Gheorghe D. Florcscu, intitulat Din
vechittl Bucurefti. Biserici, curti boierefli ,ri banuri F,,/re
and 1790-1791 (hod don1 plan/in i inedite (1935) ; e
vorba de planurile ofiterilor austricci Purcel si Ernst,
alcatuite in timpul ocupatiei militare din 1789-1791.
Un plan al baltii Ci;migiului din 1844, la inceputul
luctirilor dc asanarc, a publicat loan Bacili in 1935,
un plan al unui sector al ora,ului din 1847, L. Moga,
in 1937, iar un plan al vcchii curti clomne;ti, Ion
Iona;cu, in 1943. Tot Iona,cu a dat la iveala in 1959
un plan rusesc din 1770 al intregului ora;, cel
mai vcchi plan cunoscut al Bucure;tilor. In sfir;it,
in 1964 a aparut un studiu al lui Florian Gcorgescu
asupra planului ccl mare al Bucure;tilor, ridicat in
1844-1846 de catre maiorul Borroczyn.
'rot printre publicatiile documentare socotim
albumele infilti,ind aspecte vcchi si noi ale capi-
talci. Primul pe carc-1 cunowem este albumul de
fotografii al lui Carol Pop dc Szatmary, alcatuit sub
Cuza-voda un exemplar e inchinat doamnci Elena
iajuns azi o raritatc bibliografic. Dintre albu-
mcic mai noi, scmnalam pc accla al lui Gcorge
Olszcwski, aparut in 1929 si precedat de o introdu-
cere istorica. In 1935, Comisia monumentelor isto-
rice a cditat albumul lui Victor Bratulescu Vecbi
rederi bucureflene, infatiOnd mai ales monumente
religioasc. In legatura cu cea de-a doua Luna a
Bucure;tilor" (9 mai 9 iunic 1936), ale carei festi-
vitati s-au dcsfa;urat pe terenul Parcului National
azi Parcul de cultura i odihn Herastru Pri-
maria Municipiului a publicat frumosul album al lui
Adrian Corbu, intitulat Bucureflii-Vecbi. Documente
iconografice, cuprinzind reproducen i si in culori
dupa stampele, gravurilc i tablourile cc infati;eaza
locuri, monumente i scene din capitala secolelor
XVIIXIX. In ultimul dcceniu ;i jumatate, de
rcconstructie socialised a orawlui, au aparut trci
albume. Primul, tiparit in 1952 cu titlul Eyxapecn,
i dcstinat vizitatorilor sovietici, e precedat de o
introduccrc istorica in care se arata momentele mai
inscmnate dc via bucure;tcana de la 1848 pina la
23 August 1944. Cel de-al doilea album, Bucurefti.
(1956), se datorcazi arhitec-
rapt/ ,ri monumentele sale
tului profesor Grigore Ioncscu ; dupa o scurta intro-
duccre de caracter istoric se infatiFaza cititorului,
cu explicatii substantiale, principalele cldiri, civile
rcligioase, ale capitalei, din cele mai vcchi timpuri
pini in zilele noastrc. Cel de-al treilca album, Bucurefti,
de Aurel Baith (1957), se remarca printr-o excep-
tionala prezentarc grafica ; prcfata lui, iscalita dc
Tudor Arghczi, caractcrizcazil fcricit accst album
clrcpt o imagine variatii i bogatil a monumentalei
12
www.dacoromanica.ro
capitalc de astzi" i adauga o scama dc notatii in
forma pregnanta specified marelui nostru poet. Ulti-
mul album infati;ind Bucure;tii a aparut in 1964;
tcxtul ce-1 insote;te se datoreaza lui Ion Marin
Sadoveanu.
Sint foarte multe periodicele, nu numai in roma-
ne;te, dar si in limbi straine, care prin titlul lor, de
la Journal de Bucarest din 1849-1850 pini la coti-
dianul Informatia Bucurefliuluii de astazi, se refera
la Bucure,ti. Aici nit vom lua in considerare decit
pe acclea care, programatic, s-au ocupat, in cxclusi-
vitate sau in parte, cu trecutul ora;ului. Desigur,
in frunte trcbuie citata Gazeta municipal de sub
conducerca lui M. Dragomircscu, gazeta care, in
cei 16 ani de aparitie regulata, a publicat sute dc
articole privind Bucure;tii de altadata ; exemplul i-a
fost urmat de Informatia... sus-citat. Societatea
Bucure;tii-Vechi" trebuia sa ADA un anuar al ci,
cuprinzind studiilc i comunicarile mcmbrilor ; din
lipsa de fonduri, n-a putut aprea dccit un singur
volum, pe anii 1930-1934. Acela0 motiv explica
se pare i sistarca, dup numai trei ani (1935
1937), a publicatiei Bucureflii, organul Aluzeului
pinacotccii municipiului. Incepind din 1964, apar,
sub forma' de anuar, Alateriale de istorie ,ri muzeo-
grafie, cuprinzind mai ales contributiile cercetato-
rilor ;tiintitici de la Muzeid dc istorie al ornului
Bucurc0i.
EVOLUTIA ISTORIOGRAFIEI
PRIVIND BUCURESTII
Aruncind o privirc retrospectiva asupra numcroa-
selor publicatii in legatura co trecutul Bucure;tilor,
constatam ea' de au urmat, cantitativ i calitativ, o
curba ascendent.% maximum fiind atins in ace;ti
ultimi ani. La inceput, lucrarile au avut un caractcr
intimplator, detcrminat de interesul cite unui cer-
cetator izolat ca Pclimon sau colonclul Pappasoglu,
sau de afectiunea purtati orwilui de vreunul din
locuitorii luminati ai lui, ca Ionescu-Gion. Intemeic-
rea Aluzeului municipal in 1929 a dat un oarecare
impuls cercetirilor in legatura cu trecutul capitalci.
Primul director in ordine cronologica al acestei
institutii, dr. G. Severeanu, autorul citorva mici
contributii scrise, a (limit ora;ului bogata sa colcctie
de antichitati, din care uncle se refera la aria bucure;-
teana. Colaboratorii sai, Ghcorghe D. Florcscu
Dinu V. Rosetti, conducatori ci in00, mai tirziu,
ai muzeului, au dat la iveala mai multe studii: primul
in legaturl cu Bucure;tii veacurilor XVIIXIX,
cel dc-al doilea cu trccutul cel mai indepartat. Insti-
Corm: Informa//a Bucureftilor.
tuirea Lunci Bucurestilor" prima manifestare de
acest fel a avut loe in 1935 a prilejuit i ca uncle
publicatii, cum a fost Istorialor de N. Iorga,
editata de Municipiu in 1939. Dar un avint dcosebit
au luat cercetarile in legaturil Cu istoria capitalei
numai in ultimul deceniu si jumatate. Pe dc o parte,
Muzcul municipal a fost rcorganizat, devenind Mu-
zeul de istorie a orasului Bucurcsti, i punindu-i-sc
la dispozitie fonclurile necesare pcntru o intensa
campanie de s5p5turi, urmarita staruitor an de an,
pentru publica= rezultatelor respective. Pc de
alta parte, s-a dat muzeului un sediu corespunzator,
Palatul Sutu, renovat cu grija, dispunind dc spatiul
nccesar pcntru expuncrea obicctclor i marturiilor
privind trccutul orasului, pcntru biblioteca i pentru
tinerca unor cicluri de conferinte in legdtur cu accst
trccut. In acelasi an, 1959, in care muzcul se instala
In noul sediu fcricit asezat chiar in inima tirgului",
la intretaicrea cclor douii mari bulevarde care strabat
orasul, se s5rbitorea implinirca a cinci sute de ani
de la prima mentiune documentara sigur a Bucures-
tilor ca resedinta domneasci. Accast5 srbitorire,
BIB LIOGRAFIE
1.Sinteze dezvollate tau restrinse.
1. D. Bcrindei, Bucurescii, strain istoric, in Revista
romdnd pentru htere ,ri arte, I (1861), 317-360
si 611 638 ; 2. Ion P. Licherdopol, Bucurestii, Bucu-
resti, 1889, 191 p. si o hart ; 3. Lt.-colonel D. Pa-
ppasoglu, Istoria fonddrei orasului Bucuresti, capita/a
regatului romiin de la anal 1330 pinii la 1850 cu-
leash dupd mai multi scrillori meld, Bucuresti, 1891,
220 p. in 8 ; 4. G. I. Ionescu-Gion, Istoria Bucu-
rescilor, Bucuresti, 1899, 818 p. in 4, cu ilustratii
5. Frederic Dame, Bucarest en 1906, Bucuresti, 1907,
IV + 640 p. in 8; 6. Enache Ionescu, Bucurestii
in M. Pintea, Nod plan ,ri gbid al orasului Bucuresti,
fa., p. IXXLVII ; 7. C. Moisil, Bucurestii vechi,
in Boabe de gnu, III (1932), p. 385-424; 8. N. Iorga,
Istoria Bucurestilor, editia municipiului Bucuresti,
Bucuresti, 1939, 399 p. in 8, Cu ilustratii ; 9. Bucu-
resti. Scurt istoric, Bucuresti, 1960, 160 p. in 8
10. Ion Ionascu, Aron Petric, Pompiliu Caraioan,
Bucuresti. Pagini de istorie, Bucuresti, 1961, 211 p.
in 8; 11. Paul Cernovodcanu si Florian Georgescu,
Scurf in Bucuresti-Gbid, Bucuresti, 1962,
istoric,
p. 18-50; 12. Dan Berindei, rasa Bucuresti, rep-
dinkl CaPlidd a Tdrii Romiinesti (1459-1862),
Bucuresti, 1963, 301 p. in 8, co ilustratii si o harta.
II. Epoch,. i. 13. H. Stahl, Bucurestii ce se due,
Bucuresti, 1910, 215 p. in 8 (a doua editic in
1935, 319 p. in 8) ; 14. Neagu R5dulescu, In Bncu-
restii lui 33, in Gazeta municipald, 11 (1933), nr. 89
15. G. M., Bucurestiul... pitoresc! Stradlind cl/eta
cartiere marginase, in Gazeta municipald, III (1934),
nr. 122 ; 16. Domenico Caselli, Cum au fort Bucurestii
odinioard, Bucuresti, 1935, 80 p. + VIII pl. in 4;
17. Col. Popescu-Lumin5, Bucm-estii din 'recut ,ri de
Bucurcsti, 1935, 704 p. in 8; 18. Radu Ro-
astrIzi,
setti, Bucuresti, 1942, 271 p. in 8;
19. Gh. Crutzescu, Podul lifogosoaiei. Povestea unei
www.dacoromanica.ro
la care a luat parte, sub diferite forme, nu numai
intreaga suflare bucuresteana, dar intregul popor
romanesc in frunte cu cirmuitorii lui precum
multi oaspeti din orascle de scama ale lumii, a deter-
minat aparitia unei scrii intregi dc lucrari, incepind cu
culegerile documentare si ispravind cu opercle de
sintez5. Academia Republicii Socialistc Romania,
Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Societatea
pcntru raspindirea stiintei si culturii, Socictatea de
stiintc istorice i filologice, diferitele edituri
ritelc publicatii periodicc de caracter istoric s-au
intrccut in a da la iveal5 lucrari privind orasul de
ieri si de astazi. O alta serie de asemenca lucrari
au aparut co prilejul implinirii a doua decenii de
la momcntul crucial al istoriei noastrc contemporanc,
care a fost 23 August 1944. Ceca cc deoscbcste ins
aceste dou5 serii de lucr5ri de cele anterioare este
in primul rind faptul eli ele au fost alcatuite pc temciul
conceptiei materialismului istoric, ca s-a acordat o
atentie precumpanitoare factorului cconomico-social,
c s-a pus in lumina lupta pcntru o viati mai huna
a celor s5raci si multi.
strdzi, Bucuresti (1943), 298 p. in 8; 20. N. Vita-
manu, Lt.-col. Pappasoglu, primal istoriograf al Bum-
restilor, Bucurcsti, 1943, 16 p. in 8; 21. George
Costescu, Bucurestii vechiului regal, Bucuresti, 1944,
397 + XIV p. in 8, cu ilustratii ; 22. Victor Bilciu-
rescu, Bncuresti bucuresteni de ieri de astdzi, Bucu-
resti, 1945, 369 p. in 8, cu ilustratii ; 23. Ioachim
Botez, Prin Bucuresti, odinioard astdzi, Bucurcsti,
1956, 77 p. in 8; 24. Tudor Arghczi, Cu baslona
prin Bucuresti, Bucuresti, 1961, 159 p. in 8; 25. Ste-
fan Ionescu, Podul Mogo,roaiei. Ca/ea Victoriei, Bucu-
resti, 1962, 141 P. in 16.
III. Lucrari pentrit informarea
nilor. Gbiduri. 26. Ulysse de Marsillac, Guide
du voyageur Bucarest, Bucuresti, 1872, VIII + 219 p.
in 8 ; 27. Bucarest, in Les capitales da monde, Paris, 1892
(a doua editie in 1910, p. 313-340) ; 28. J. Loverdo,
Bucarest,Paris, 1897, 14 p. in 8; 29. Const. Etienne
Bilciuresco, Guide de Bucarest el les environs. Ghidul
Bucurestiului cu imprejurimile (enviroanele) sale, Buell-
resti, 1897, 205 p. in 8; 30. Dr. Hans Kraus si
L. Bachelin, Bucarest el la Roumanie, Bucurcsti, 1902,
IV + 192 p. in 8; 31. Harry de Windt, Turkey
and /he Balkan states, Ncw York, 1908, XII -I- 336 p.
in 8 ; 32. A. Costin (N. Pctrascu), Orasul Bucuresti.
La ville de Bucarest, in Literaturd arid ronilind, XIII
(1909), p. 3-41 ; 33. Ffibrer durcb Bukarest, herausge-
geben von dcr Druck- und B tichercistelle der M.V.R.,
Bucurcsti, 1918, 60 p. in 16; 34. Florence Farm-
borough, Bucharest, Romania's capital, a city of
delight", in Countries of the IVor/d, 1924, p. 1055 1068 ;
35. G. Vcrgez Tricom si R. Ficheux, Bucarest, Paris,
1927, 18 p. in 8; 36. Ethel Greening Pantazzi
Juliette Teodorini, Strolls in old corners of Bucharest,
Bucuresti, 1926, 78 p. si 10 planse ; 37. Olga Gre-
ceano, Bucarest et ses environs, Bucurcsti, 1928, 240 p.
in 16, cu 2 hrti si 12 planuri ; 38. Vintil5 Mihailescu,
13
L'volution d'une vide: Bucarest, Varsovic, 1927, 10 p.
in 8 (in Compies rendus du Congrs international de
,gographie, Varsovie, 1934, t. III, p. 230-239) ; 39. Gri-
gore 'oneself, Bucuretti.Gbid ;stork- ti artistic, Bucuresti,
1938, 421 p. in 8", ca 157 ilustratii si 5 planuri
40. Bueuretti. Mic indreptar, Bucuresti, 1960, 54 p.
in 16 si o hart ; 41. Bucuretti-Gbid, Bucuresti,
1962, 390 p. in 8' si 5 Flirt'.
IV. Publican documentare. Perio-
d i c e. 42. N. Iorga, Inscriptii din bisericile Ronidniei,
fitsc. Ili, Bueuresti, 1905-1907, 374 p. in 8".
42 bis. Alexandra Lilian, Constantin Man, Haralam-
bie Chirck Olimpia Diaconescu, Inscriptiile mettevale
ale Romdniei. raid Bucuretti, vol. 1 (1395-1800),
Bucuresti, 1965, 935 p. in 4.
43. Claymoor, La vie Bucarest 1882-1883, Bucu-
rest', 477 p. in 8; 44. Const. Bacalbasa, Bucurettii
de altadala, 4 volume, Bucuresti, 1927-1932, 335 +
320 + 258 + 206 p. in 8 (a doua editie in 1935
1936) ; 45. Virgil DrAghiceanu, 707 zile sub/ cultura
pumnului german, Bucuresti, 1920, 367 p. in 8'
46. Ilie Corfus, insemnarile Andronettilor, Bucuresti,
1947, 143 p. in 8; 47. "lie Corfus, O cronica a Buell-
rettilor (1802-1830), scrisa de un mettetugar, 161 p.
(ms.).
48. Al. Lapedatu, Catagrafia bisericilor bucureflene
la 1810, Bucuresti, 1907, 59 p. in 8; 49. Emil Vir-
tow, Ion Virtosu i Horia Oprescu, Inceputuri edili-
tare 1830-1832, I. Documente pentru istoria Bucciret-
tilor, Bucurcsti, 1936, XV + 223 p. in 4; 50. Em.
Virtosu, Palatal regal cum a fort in trecta, de /a Nicoke
Grdmaticul la boierul Dinicu Golescu. Documente pre-
zentate de..., Bucuresti, 1937, XXXI + 61 p. si 5 pl.
51. I. Ionascu, Documente bucurettene privitoare la
proprietatile Manastirii Col/ea, Bucuresti, 1941, 445 p.
in 8', cu reproducen; 52. Fl. Georgescu, Paul Cer-
novodeanu, loana Cristache Panait, Documente privind
istoria oratuhri Bucuretti, Bucuresti, 1960, VIII + 341 p.
in 8 ; 53. George Potra, Documente priviioare la
istoria orapilui Bucuretti (1594-1821), Bucuresti,
1961, 819 p. in 8" ; 54. N. Stoicescu, Repertorild
bibliografic al monumentelor feudak din Bucuretti, Baca-
rcsti, 1961, 363 p. in 4, Cu ilustratii ; 55. Br/curet-1d
in literatura. Tcxte alcse i adnotate, cu un cuvint
inainte de Radu Albala, Bucuresti, 1962, XXXVI +
747 p. in 8".
56. Bucureili. Rezullakle sapaturilor arbeologice ti
ale cercelarilor istorice din and 1953, Bucuresti, 1954,
263 p. in 80, ca ilustratii i planuri ; 57. Bucurettii
de odinioard, Bucuresti, 1959, 239 p. in 40; 58. I. Io-
nascu, VI. Zirra, S. Morintz, Gh. Cantacuzino
Dinu Rosetti,,Vantiertd arbeologic Bucuretti, In Materiale
,ri cercetdri arbeologice, VI (1959), p. 757 788 ; 59. I. lo-
nascu, S. Morintz, Gh. Cantacuzino i Dina Rosetti,
.Yantierul arheologic Bucuretti, in Materiale cerceldri
www.dacoromanica.ro
arbeolo,gice, VII (1961), p. 657-680; 60. S. Morintz,
P. Roman, Dina Rosetti, Panait I. Panait i Gh. Can-
tacuzino, Sapciturile arbeologice din Buctiretti, in Mate-
ride fi cercetdri arheologiee, VIII (1962), p. 761-794;
61. Cercetdri arheologice in 13neuretti, Bucuresti, 1963,
388 p. in 8".
62. Anuarul statistic al oratidui Bururetii, Bucuresti,
1959, 175 p. in 16" ; 63. Bucureili la a XX-a aniver-
tare a eliberdrii patriei. Cifre fi imagini, Bucuresti,
1964, 293 p. in 8".
64. Gheorghe D. Florescii, Din vechiul Bucuretti.
Biserici, curl; boieretli hanuri intre and 1790-1791
dupa cloud planuri medite, Bucuresti, 1935, 186 p. in 4",
ea 5 planuri ; 65. loan C. Mali, Plana baltii
migia, in Bucurettii-Vechi, IV (1931 1935),
p. 47-49; 65. L. Moga, Un plan inedit de la 1847
al mud sector din crap/ Bucuretti, in Bul. Co,;,. mon.
isi., XXX (1937), p. 179 --184 ; 67. I. Ionascu, Un
plan inedit al Curtii Vecbi din 1799, in Rev, is:. rom.,
XIII (1943), p. 55-77 ; 68. I. Ionascu, Plana carlo-
grafie inedit al oratului Bucuretti din anal 1770, in
Simla, XII (1959), 5, p. 113-131.
69. G. Olszewski, Bucuretti (Bucarest), Note isla-
rice fi stampe, Bucuresti,- 1929, 15 p. si 12 planse ;
70. Victor BrAtulescu, Vecbi veden i bucurettene, Bucu-
resti, 1935, 6 p. + 32 planse, in 4; 71. Albumid
Lunei Bucuretti, 9 mai 9 limit 1936, Bucuresti, 1936,
199 p. in 8, cu ilustratii si planar ; 72. Adrian Corbu,
Bucurettii-Vecbi, Documente iconografice, Bucuresti,
1936, 18 p. + LX X XIV planse si un plan, in 4;
Eyxapectn, Bucuresti, 1952, nepaginat, in 4;
Teodor Enescu, Un album de folografii a/ lui Carol
Pop de Szatbmary ca veden i din Bucuretti, in Studii fi
cercetdri de bibliologie, I (1955), p. 291 299 ; 75. Gri-
gore Ionescu, Bucciretli, orapd monumentek sale,
Bucuresti, 1956, 309 p. in 8, ca ilustratii si un pian;
Bucuretti. Fotografii Aurel Bad), Bucuresti, 1957.
Cu o prefatil de Tudor Arghczi, 4 + 101 file, in 4;
Bticuretti, text de Ion Mari Sadoveann, Bucuresti,
1964 (nenumerotat).
Gaza,' municipald, 1932-1947, saptaminal, in-
folio ; 79. Bncureitii-Vechi, Buletinul Societii isto-
rico-arheologice Bucurestii-Vechi", I V (1931
1935), 180 p. in 4; 80. Bucuretti, Le vista Muzeului
municipiului Bucuresti, IIII (1935-1937), 356+
152+217 p. in 8".
81. N. Stoicescu si Tr. Udrea, Muzeul de istorie
a oratidui Bucureiti, in Studii, XII (1959), 5, p. 235
241 ; 82. Fl. Georgescu si Paul Cernovodcanu, Aluzeill
de istorie a rat:dui Bucuretti, 1960, 128 p. in 16"
83. I. si P. Panait, .Sedinta festiva de comunicari
inchinald sarbatoririi orattilui Bucuretti, in Studii,
XII (1959), 5, p. 241 -- 246 ; 84. Muzeul de ism,*
a orapilui Bucurefti. Materiale de istorie fi muzeografie,
Bucuresti, 1964, 410 p. in 80.
 CADRUL GEOGRAFIC
Povestirea istoriei unui oras ca si a unui po-
por incepe de obicei prin descrierea pamininhei pe
care s-a desfasurat viata lui ; se cerceteaza asezarea
acestuia, aspectul sau fizic, apele ce-I strabat, clima
si bogatia lui intr-un cuvint, intregul cadru geo-
grafic. Aceasta nu din deprindere didactica sau din
rutina, ci dintr-o necesitate organica, stiintifica, din
faptul ca viata omului e strins legata in bine si
In fati de pmintul pe care s-a asezat. Mai ales
in vremea veche aceasta legatura a fost puternic.
Pe m'asura' ce sporeste civilizatia, pe m'Asura ce se
inmultesc mijloacele tehnice cu ajutorul carora se
poate supune sau modifica mediul fizic, insemnatatea
lui scade. Ea nu va disparea insa niciodata. E necesar
asado- sa cunoastem acest mediu fizic, sii-i cunoastem
caracteristic i le.
ASEZAREA BUCURESTILOR
Ccl dintii care a incercat sa precizeze prin indi-
carea longitudinii si latitudinii asezarea orasului
nostru a fost clericul Hrisant Notara, grec de neam,
profesorul fiilor lui Constantin Brincoveanu si viito-
rul mitropolit al Ierusalimului. In lucrarea sa Intro-
aparutl in grecestc la Paris, in
ducere in geografie,
1716, el da pentru Bucuresti, capitala Valahiei",
coordonatele 47,0 si 45,0. Pcntru mijloacele de care
dispunea atunci, grescala, in ce priveste latitudinea,
nu e mare. In realitate, orasul nostru se afta la 265'48"
longitudine estici (sau 1 or, 44 minute, 23 secunde,
www.dacoromanica.ro
,Dimbovitd, apd dulce,
Cin'te
' bea nu se mai duce."
(Zicala pcpulvi pemru
India 03ta in 175S)
200) -- dupa meridianul de la Greenwich i la
4424'49" latitudine nordica, aceste coordonate refe-
rindu-se la punctul de la Observatorul astronomic
Filaret, unde e instalata luneta meridiana mare (cercul
meridian). Sau, cu alte cuvinte, Bucurcstii se Misa
la aproape jumtate distana tare ecuator si pol
(paralela de 450 trece putin la nord de Ploiesti I),
in plin zona temperata, si in partea de sud-est a
Europei. Cam pe aceeasi latitudine se all Yalta,
in sudul Crimeii, i Genova, marele port italian de
pe coasta Mediteranei ; dar cita diferenta, in cc pri-
veste clima, intre aceste doua asezari i Bucuresti I
In timp ce ele beneficiazi de adipostul muntilor
si vecinatatea mAni, orasul nostru e aproape de
sfirsitul intinsei cimpii care, incepind, pe de o parte,
la nord-estul Milrii Caspice (sudul NIuntilor Urali),
pe de alta parte, la tarmul rusesc al Oceanului Inghetat
de Nord, se ispraveste tocmai la Dunrea olteana.
Crivatul nu intilneste un obstacol apreciabil pe tot
acest uria$ ses.
Daca privim asezarea Bucurestilor numai in
legatur Cu tara noastr, constatam ea el ocupa o
pozitie excentrica, fiind foarte aproape de granita
de sud si la marc departarc de cea de nord. Ii despart
de Dunare, in linie dreapt, vreo cincizcci de kilo-
metri, in timp ce pina in Muntii Maramuresului
sint, in acceasi linie dreapta, patru sute cinci. Aceasta
mare diferent scadc considerabil daca avem in
vcdere numai Muntenia sau Tara Romaneasca, adica
teritoriul initial a carui capital au fost, incepincl
dc la jumatatea secolului al XV-lea, Bucurestii.
In raport cu accst teritoriu, ale carui botare sint
in linii mari Carpatii, Dunfirea, Sirctul inferior
si Milcovul, orasul nostru ocupa o pozitie mult mai
putin excentrica, fiind situat in jumitatea de est a
15
lui. Iar daca limitm si mai mult zisul tcritoriu, luind
in considerare numai Muntenia propriu-zisa, mrgi-
nita dc Carpati, Olt, Durare, Siretul inferior si Mil-
coy, atunci constatm ca Bucurestii sint intr-un
punct cvasi central, in mijlocul cimpici muntenc,
avind o asczarc similarii accicia a Craiovci fatil dc
teritoriul oltcan.
Examinind mai de aproape asezarea Bucurcstilor
in raport cu Tara Romancasca, se impun trei consta-
tad. In primul rind ca el se afla in larga zota Mil-
roas4, care, coborind din regiunea muntilor si dea-
lurilor, desparte cele dou stepe: Baraganul si Bur-
nazul. S-a sustinut dc unii ccrcettori ca Bucurcstii
ar fi situati chiar pe marginea pdurii" sau pc unja
dc dcmarcatic intrc padure i stepa". Realitatea este
ca el se aflil in interior/II zonei pildnroase, a carei limita
estica, deci sprc Bargan, coincide, in partca de
miazazi, cu linia Alostistei, iar sprc nord-est o depa-
seste chiar. Astazi inca, dupa atitca stcole de dcfrisarc
a pdurilor, intilnim masivc importante la nord-est,
est si sud-est de Bucuresti. Cu cit ne ducem in
trecut, cu atit aceste masive sint mai mari si cuprind
din toate prtile orasul. In arnanuntita harta rusa
a Principatelor, ridicati si redactat intre 1828-1832,
se pot observa insemnate paduri care merg de la
Pantelimon, din marginen Bucurestilor, pina la Mos-
tistea circa 35 de kilomctri in linie dreapti
trecind i dincolo de accasta apa i, inaintind, spre
nord-est, sub forma de petece resturi ale codrului
inchciat de altdata pina la Ialomita, pc carc o
ating in regiunea Alexcni-Vadu Pietros. Aceeasi
harta arad un masiv pacimos mare si doua mici
la est de Mosiifiea, intre accasta vale si satul ileana.
La nord-est de Bucuresti ea inseamn pdurile de
la rasarit de Stefnestii-de-Jos, de Afumati i de
Sindrilita, iar la sud-est de oras, padurile de pe cele
dota maluri ale Dimbovitei: in regiunca Pitaghei-
Ocheasca-Popesti, in dreapta apei, iar in regiunea
Vasilati-Aprozi, in stinga ei. Mai departe, spre sud-est,
este masivul important de la Ciornuleasa, orientat
spre extrcmitatea de nord a lacului Mostistea, spre
satul Curatesti. Ar fi, socotim, fastidios s insistm
mai mult asupra accstui aspect ; dovada e ficuta :
Bucurestii s-au aflat, in epoca intemeierii lor, in
cuprinsul zonei paduroase care despartea cele dota
stcpc ale cimpiei muntene. Accasta zona, strabatuta
de un fascicul dc riuri avind acceasi directie, riuri
clintrc care pentru asezarea Bucurestilor a fost hota-
ritoare Dimbovita, presarata apoi cu lacuri bogatc
in peste i cu poieni burle pentru agriculturii, oferea
conditii optime traiului omencsc.
A doua constatare cu privire la asezarea Bucures-
tilor in raport cu teritoriul Tarii Romanesti este ca
el se afl pe calca cea mai salda care lea& Dunarea
cu Transilvania, si anume, la punctul de intretaicre
a celor dota' drumuri ce, venind de la stravechile
vaduri ale Giurgiului i Oltenitei, se indreapta spre
trecatorile Carpatilor. Pc aceasta cale, pe care, din
timpuri imemoriale, s-au perindat, intr-un sens
16
www.dacoromanica.ro
intr-altul, caltori de tot felul, negustori i ostasi,
Bucurcstii au fost un popas, un punct de oprirc.
A trcia constatare este tot in legatura cu Dunrea.
De la Bucuresti, asczat in mijlocul cimpiei muntenc,
se putea observa si supraveghea, cu relativa usurinta,
tot curso! fluviului, intre gura Sirctului i accea a
Oltului, dupii cum de la Craiova se facca acceasi
operatiune pcntru portiunca cuprinsa intre Portilc-
de-Fier si gura Oltului. Accst aspect al aseziirii ora-
sului a avut greutatea lui in hotarirea domnilor
Tarii Romanesti de a fixa si mentine aici scaunul
de domnie, intr-o epoca de lupta cu turcii, dupii
cum apropierea dc Dunrc a Bucurestilor a fost
un argumcnt puternic, dar in scris contrar, pentru
otomanii care voiau sa tina in fritt Muntenia, consti-
tuind, in acest scop, raialc pc tarmul sting, la Turno,
Giurgiu si Brila, prccum i pcntru domnii nostri
care se bizuiau pe sprijinul otoman.
In rezumat, atit sub raportul economic, al posibi-
litatilor de trai si de schimb, cit si sub raportul
de lupa i supravegherc
politic, al posibilitatilor
reciproca, asezarea Bucurestilor, in mijlocul cimpiei
muntcne, in cuprinsul zonei pduroase cc desparte
cele doua stcpe zona strabtuta de o retea de
ape si la o relativa apropicre de Dunire, se jus-
tifica, ii gaseste o explicatie satisfaciltoare.
INFATISAREA SI CONSTITUTIA SOLULUI
Orasul nostru s-a dezvoltat pe un ses intins, cu
panta link de la nord-vest spre sud-cst, si strbtut
de dota' cursuri de apa: Dimbovita si Colentina.
Punctul cel mai inalt de pe teritoriul Bucurcstilor,
teritoriu luat in intelesul administrativ actual, adica
pina pz..ste linia de centur a forturilor, este la Chiajna :
95 metri deasupra nivelului madi; cel mai os, in
valea Colentinci, in dreptul amintitei linii de centura :
55 de metri ; asadar, o diferenta de 40 de metri.
Aceasta diferenta scade daca Itarn in considerare
orasul propriu-zis. Astfcl, pe malul drept al Dimbo-
vitei, la nord de punctul trigonometric Moara Ciurcl,
gsim altitudinca 91,43 metri, in timp ce la iesirca
din oras, din os de Abator, tot pe malul drept,
inregistram 63,10 mctri: difercnta este de 28,33 mctri.
Contrastele cele mai mari si mai izbitoarc se inregis-
treazil acolo unde scsul coboara repede in lunca
Dimbovitei: la Calca Piscului, undc diferenta intre
punctul cel mai inalt (83,37 m) i cheiul Dimbovitei
(65 m) este de 18,37 metri, apoi la Arsenalul Armatei,
unde aceeasi diferenta intre punctul cel mai inalt
(87,50 m) i chei (71,60 m) este de 15,90 metri ; de
asemenea la Dcalul Patriarhiei un rest mai rezistent
din sesul originar ros de apele Dimbovitei unde
diferenta este de 15,16 metri (86,86 m ata de
 71,70 m). In lcgatura cu accst deal, e intercsant
dc obscrvat c punctul unde, in vcchime, se masura
defectuos, ce-i drept altitudinca, era pragul uvii
bisericii metropolitane. Planul Bucurevtilor intocmit
de ingincrul Borroczyn i tiparit in 1852 arc urma-
toarea insemnare in coltul din drcapta, jos, al uneia
din cele patru planve: Inaltimea peste surfata
MAni Negre, pragul de piatra al Lisa de intrare in
biscrica sfintei Mitropolii este = 32,85 stinjeni
Serban-voda...".
Apa Dimbovitei vi-a taiat in intinsul ves al Bucu-
revtilor o Iona, mai larga sau mai sterna, dupa
rezistenta pe care a intimpinat-o in rocilc solului.
Liirgimea cca mai mare o constatam in partea de
sud-est a oravului, i anume, la sud-est-est de Vca-
revti, unde ea atinge 2.960 de metri, deci aproapc
trei kilometri, vi din jos de Dealul Piscului, Linde
e de 2.190 de mctri. Cca mai mica largime se con-
stat in dreptul pintenului" de la Mihai-voci, Linde
distanta intre baza dealului pe care se ridica Arhi-
vele Statului i inceputul pantei sprc strada Riureanu
este de circa 270 de mad.
Actiunea de eroziune a apei nu s-a exercitat uni-
form pe tot intinsul luncii. In uncle locuri, din
cauza rocii mai dure, au ramas portiuni mai putin
roase, mai inaltc, constituind adevarate popine" sau
gradivti". In afara de Dealul Patriarhici, eel mai
putin ros, inaltimea lui maxima fiind la nivelul vcsului
de la marginca luncii i constituind deci un martor"
al vcchii altitudini, dud Dimbovita a inceput sa-vi
sape albia, in afara de el, mai este movila de la
Radu-vocla, i movila mult mai tevita, numita de
bucurevteni gorganul" nume dat de obicei movi-
lelor artificiale, acoperind mormintc stravechi vi
pe care se inalta biscrica Sf. Inc. A cxistat vi un
gorganel" amintit, simultan cu gorganul", intr-o
insemnare oficial din 1724, iulic 20; el se afla in
mahalaua Mitropoliei" i avea cladita pe el tot o
biseric,i anume, tot cu hramul Sf.
In cc privevtc malorik luncii sau, cum i se mai
spune, cu un termcn tehnic, a albiei majore, consta-
tam ca, in general, cel sting coboara mai lin decit
cel drcpt.
Constitutia solului bucurevtean este azi bine cunos-
cuta gratie numeroaselor sondaje facute in difcritele
parti ale oravului, vi dintre care cel mai adinc este
acela de la Filarct (1.008 m), executat in 1906. Sub
un strat subtirc 0,50 m de pamint ncgru sau
pamint de padurc, format din putrezirea frunzclor,
se atlas un strat de loess sau lut, amcstecat in uncle
locuri cu argil, strat de grosime variabila dc la :
1 mctru, pe malul Colentinci, la Floreases, pina la
12 mctri, pe malul drept al Dimbovitei, in Dealul
Spirii, la Filaret etc. Sub loess dam de nisip, iar
sub nisip, de pietriv. Mai jos, e un strat de argila,
la nivelul canna se stringe apa freatici sau de infil-
tratie, intrucit argila n-o lasa sa trcaca prin ea, spre
paturile inferioarc. La acest nivel sint izvoarcle de
api rece, buna de bait, cum c izvorul fintinii lui
www.dacoromanica.ro
Filaret (mai tirziu fintina Cantacuzino) din Parcul
Liberttii, sau izvorul dc linga podul Cotroccni, pe
malul drept al Dimbovitei. Din loess sau lut s-au
facut tot soiul de oale i vase, inccpind cu cele de
acum citeva mii de ani, descoperite la Bucurevtii-
Noi, la Tci, la Fundcni vi in atitea alte 01.0 de pe
aria bucurevtcanii i pin la produscle olarilor", a
caror mahala era, in vcacul al XVIII-lea, in jurul
bisericii cu acelavi numc. lar din lut amestccat cu
ccva nisip s-au facut caramizile ; un document din
1668 amintevte, in sud-estul Bucurcvtilor, pe malul
drept al Dimbovitei, locul drept Caramizii" pe
unde sint Carmidarii-de-Jos de astazi ; majoritatea
caramidariilor, ca vi a gropilor de nisip i pictriv,
au fost insa pe malul sting al Dimbovitei, unde gro-
simea stratului de loess e mai mica i dcci nisipul
vi pietrivul mai aproape, i anume, in partca de nord
nord-vcst a oravului ; aici, in nord-vest, se afla
cartierul Caramidarii-de-Sus. Bucurevtenii au avut
la indemina avadar matcriale de constructic ; le-a
lipsit numai piaira pe care au trebuit s-o aduci fie
de la munte calcarul de Albevti, de pildii fie de
peste Dunare calcarul de Rusciuk, de buna calitate.
APELE
Aria bucurevteana n-a dus lipsa de apa. Dimbovita,
cu aflucntii ei, pe dreapta vi pe stinga, a strilbatut-o,
Colentina, cu meandrele ci, a inarginit-o spre miaza-
noapte i rasrit ; lacuri i balti au fost in multe
parti, nu numai jos, in luncii, dar vi dcasupra, pe
cimpie.
Cine vede astazi Dimbovita curgind supusa in
fundul unci tranvei adinci, cu undele murdarite de
rcziduuri de petrol vi de tot soiul de dejectiuni, cu
greu i poatc inchipui cum ar'ta aceasti apl in
vremca veche. Era un riu cu mers vcrpuitor, Cu
meandre care au fost tiate in urma canalizarii, cu
insule sau ostroave care au disprut, cu aflucnti
pe dreapta vi pe stinga, afluenti care au sccat, i cu
o sum de balti vi lacuri pe tot intinsul luncii. Pc
malurile ei crevteau salcii i arini ; insprc apus, la
Grozavevti, Cotroceni vi Sf. Elefterie, se intindea
codrul ; stejari falnici, biltrini de sute de ani, se
mai putcau vcdca inca in acca parte in prima jumii-
tate a vcacului trecut. Cind venca marc, cartiere
intregi Grozavevti, Gorganul, Izvorul crau inun-
date (vezi fig. 2); umblai cu luntrca de la casa
la casa; lar dupi ce se trageau apele, prindcai woe
prin batik rilmase i, citcodata, chiar prin pivnite.
0 mare parte din oravcni beau apa Dimbovitei.
O carau sacagiii cu sacalelc (vezi fig. 3), strigind
apa de vinzare, aaap", sau numai aaap", i, mai
sonor, 000p", vi o limpezcau gospodarii cu piatra-
17
,

Fig. 2 Inundatia din I3ucurcti provocatil de Dimbovita In vara anului iastc in apa Dimbovitei, din josul m5nistirii, in .ida
1864, in timpul lui Cura-voda. Accsta din mink insotit dc doi aghiotanti,
cerceteaz3 carticrul inundat. Stampi contemporan1 (M.I.B.)
cea noao", vad &alit ei tot de Alexandru-voievod
cel Batrin. i mai sus, din sus de vechca resedint
sau Curte domneasc5, Dimbovita avuscse alt curs.
aced; mai tirziu, cci mai avuti o filtrau prin filtre Ne-o spune un act din 1775; el amintestc de o moari
de piatr5 poroas5. Ii tnerscse vestea ca are gust bun, Cu dou roti pe care o stpinise biserica domneasci
ea' c usoari i s5nitoas5", cum spunc Del Chiaro, din Bucuresti inainte de 1673, in apa Dimbovitei,
secretarul italian al lui Brincovcanu, ca c dulce" din sus de Curtea domneasc5, impotriva vdei celei
la &kit. Bucurestcnii ziceau Dimborild, apd dulce, vechi", adic5 a vcchiului curs. In sfirsit, un alt docu-
cin'le bat nu se mai duce", i accast zical a fost inrc- ment, inedit, din 1707, iunie 2, referitor la mosia
gistratil de multi dintre strainii care au trecut prin satului Dudesti, ling Bucuresti, pomeneste in dou5
orasul nostru. Cel dintii care o noteaza c armeanul rinduri matca Dimbovitei cca vcache", prccizind
Hugas Ingigian, calkor la noi prin anii 1780-1785.
De fa, zicala avea si un intcles figurat: traiul bun
Fig. 3 Doty I": negustor ambulant de ara de baut ; unitatca dc mlisur3
din Bucuresti sub toatc raporturilc, atit al belsugului era cola. (81.I.B.)
si icftintii, cit si al libert5tii (fatil de regimul din
Imperiul otoman), ospitalitatca si firca dcschis5 a
bucurcstenilor fccau pe toti cci care triser un timp
aici sa doreasc5 a se stabili definitiv in orasul bucu-
rici", sau, cel putin, aduca amintc intotdeauna
cu plcerc de cl.
Matca Dimbovitei n-a fost mcrcu nee*. In
drcptul mnstirii Radu-voda ea curgca prin alt5
parte. In 1649, Mad Basarab, intirind m5nastirii
mosia sau ocina ci din Bucuresti, din jurul licasului,
precizeaza: ...ocin5 aici in oras... imprejurul sfintci
m5n5stiri, de la mow ceo recite a Dimboritei imprejur
pre semne (dc hotar l)... pin iarAsi la cursul vechi
al Dimbovitci i cu cinci roti dc moara, cit a fost
dat si a fost miluit de Alexandru-voevocl si de Radu-
vocvod". lar cu trci ani mai inaintc, la 25 septem-
brie 1646, intirind printr-un act incdit, acelciasi
mn5stiri, un vad de moar5, Matei precizeaz5: Cc
18

www.dacoromanica.ro
cbiar : ...ce iastc pre suptu malul Vacarestilor" si o
data Dimbovita cca noao".
Cunoastcm cinci insule sau ostroave pe care le
forma riul. Cca dintii era la Sf. Elefterie. Prima
biserica purtind acest nume biscrica Sf. Elefterie-
Vechi, astzi la o distant apreciabill de Dimbo-
vita Sc afla, potrivit planului lui Sulzer, din 1780,
chiar in insula, intr-un loc frumos, inconjurat de
copaci btrini, unde veneau adesea bucurestenii sa
se plimbe. A doua insula, de mici proportii, era
in 1852 in dreptul Gradinii cu cai", unde se ter-
mina actuaba strad Vasile Pirvan. A treia se afla,
potrivit planului rus din .1770, cit i aceluiasi plan
al lui Sulzer, intre Mitropolie i Curtea domneasca.
Accasta trebuie sa fie insula sau ostrovul de care
vorbeste documentul lui Matei Basarab cind intareste
biscricii domnesti un vad de moara despre baic si
despre oslrov". A patra insula si cea mai mare era
la sud-cst de Radu-Voda ; in planul din 1791 al ofi-
terului Purcel, ca are o lungime considerabila peste
doi kilometri ; e im partita in doua de un curs mic
de apa un prival are case, mai ales in partea
de miaza noaptc, vii i livezi ; drumuri mici o strabat
in lung si in lat. Am intirea acestei insule, dispirute
co prile jul canalizrii figurcaza dcci inc in planul
Pappasoglu (1871) (vczi fig. 4), precum i intr-un
plan al Bucurcstilor, alcatuit in intervalul 1872-1878
se pastreazi pina astzi in numelc strazii intre
Girle din cartierul Brosteni, strada ce amintestc cele
cloud brate ale girlei care inchideau insula. In sfirsit,
ultima insula Sc afla, in 1852, la iesirea din oras, in
dreptul zalhanalci" sau Abatorului (vezi harta nr. 1).
Dimbovita a avut, in cuprinsul Bucurestilor, mai
multi afluenti. Cel mai dc seami a fost Bucure,rtioara,
pe partea stinga. Izvora din balta Icoanci pe locul
Gradinii Icoanei de azi bala' adinca, in care, dupa
spusele btrinilor de altdata, te putcai ineca, cu cal
cu tot, si marginit de trestii ; strbiltea mahalaua
Spunarilor sau Scaunelor un document inedit din
1734, februarie 22, referitor la case si locuri din
mahalaua Sapunari, zice: Uncle da Bucurcstioara in
ulita Scaunclor" apoi pescria veche si forma, in
spatele Spitalului Coltca, o balta numita bala de
la carvasara" (adica dc la vam 1) ; i se mai spunea
lacul Sutului", dupa proprietatca Sutu din apro-
piere. De aici se impartea in doua brate : unul, cel
mai dinsprc apus, apuca prin Tirgul Cucului, de la
sud de SI. Gheorghe coborind spre Baratic, apoi,
pe linga zidurile Curtii domnesti Curtea Vechc
de mai tirziu se varsa in Dimboyita, in dreptul
stradclei numit Bazaca azi desfiintata adica in
dreptul halci de carne din Piata Unirii. Bratul cela-
lalt, dinspre risrit, taia Podul Tirgului de Mara
actuala Cale a Mosilor apuca prin strada Radu
Calomfirescu, taia Podul Vergului calea Calarasi
de azi i apoi prin depresiunca unde sint strazile
Udricani, Olteni i Labirint se vrsa in Dimbovita,
mai sus de jitnita domneasca", adica de magaziilc
de grine, cam in dreptul Morgii sau Institutului
www.dacoromanica.ro
medico-legal. Bucurestioara eamintita pentru india
dat la inceputul vcacului al -XVII-lea, intr-un act
din 1608; numeroase altc acte din accst vcac, uncle
inedite cum c, de pilda, cartea lui Dragoti jude-
tul si a celor 12 pirgari, din 1670, mai 15 pome-
nesc de piriul" cc se chiamii Bucurestioarr. Nlaha-
lagiii ii mai spuncau si altfel : Cacaina, nume care se
&Idea adeseori apelor mici din marginca tirgurilor
si satelor noastrc, cu malurile murdarite de dejec-
tiuni si tot fclul de necuracnii. O asemenca apa era
si la Iai o pomeneste atit Miron Costin, eft si
Neculcc o alta la Focsani. Porecla Bucurestioarei
carc uncori apare intr-o forma chiar mai accen-
tuati rezulta limpcdc din dou acte ineditc, co
datele 1725, mai 4 si mai 28, cuprinzind o hotarnica
a unui loc a logoftului Staico, din mahalaoa Scau-
nelor". Acest afluent al Dimbovitei a subzistat
in veacul al XVIII-lea; un act incdit din 1764,
februarie 3, vorbeste chiar de puntile" de peste el.
Cu vremca, insa, balta Icoanei, de uncle izvora, s-a
potmolit, a secat in cea mai mare parte; a secat
Bucurestioara ; pc vremca Regulamentului Organic,
aceasta din urma se transformase intr-un sant" sau
canal" de scurgere ; in planul manuscris al lui Bor-
roczyn balta de altdata e redus la un tercn mlastinos,
iar piriul a disparut.
Tot pe partea sting a mai fost, in prima jumatate
a veacului al XVII-lea, un piriu al carui nume nu-I
cunoastem si a crui ap era folosita de tabaci"
sau tabacari pentru lucratul pieilor. Se afla in regiu-
nea de la vale de Sarindar-ZIatari, pe linga Vado!
Cailor, i provenea, probabil, dintr-unul sau mai
multe izvoare din coasta de deasupra luncii. Sc pare
c era totuna cu firul de apil care scurgea prisosul
baltii Cismigiului pe atunci lacul lui Dura negu-
tatorul" ; acest fir de apa se vede inca pe Plano!
capimlei Romaniei, BicureIi, alcatuit in intervalul
1872-1878; el nu mai figureaza insi in planul
Orascu din 1893.
Pc partea dreapta au fost cel putin trei afluenti,
trei girlite, dintre care cca mai cunoscuta se numea
Dimbovicioara. Ea izvora, dupil cit se pare, din
versantul de est al Dealului Spirii, i anume, aproape
de extremitatea lui sudica, trecca prin mahalalele
Sfintii Apostoli i Antim, se unca cu piriul numit
Girlita, traversa Podul Calicilor actualmente Calca
Rahovei in dreptul grdinii din lata strazii SI. Ilie
si apoi, pe linga fostul Hotel Avram" si pe linga
crucea de la poalcle Dcalului Patriarhici, se viirsa
in Dimbovita pe locul actualei Picte a Unirii. Lun-
gimea ci era, potrivit Regulamcntului Organic, de 795
stinjeni, adici 1.563 de metri. Dupa o alta parere, ex-
primata recent, Dimbovicioara nu ar fi fost un aflucnt
al Dimbovitei, ci bratul ei care ocolea pe la miazazi
ostrovul" din faa Curtii domncsti si care, in actele
secolului al XVII-lea, e cunoscuta sub numcle de
matca vcche". Chestiunca nu e inca definitiv lamurita.
Afluentul Dimbovicioarei numit Girlita izvora
el tot din versantul dc est al Dcalului Spirii, in dreptu I
19
 1111"-- \\
to
4
,
a
t5 ' ;.
Ai
,,,./......40.,..__
- 't
i7.--,k,. j . r . .:*".77-

www.dacoromanica.ro
._ . ..
4e077
[1:-/1/4,''$
i1 , .;' 0},#
......!../. 4,... ..ta:..... r____,,,
i
/.,:i.1
*ii.. ... . %. ., E -
4, - '
,en
r. ,.,,.
L''.. .-,i7;-- -.
s
,
&,.;,,-.:,..-,...,,
,r ,tylr .0
..).
4
)A,..?.;:er
...,
'...t.-- ,
' A
:,,:::,,,.1. - _21..,=4,/ 1 V,-;
' - 77:41',.:
. -.....2.,,,-- ,
,. .
A 2 .:..
- LA.6..
. li. 1"
V'W
'3 7
2
II
'.;/!

% '%
' '

--'
It 4fr 4
4
-
.
- '- ?: ..*:;'1.1 e.
;
g-
pt,
e
,
i,'.. . ,
a -
_
.....
20
limitei dintrc Arsenal si Cazarma Alexandria, tra-
versa strada Batcriilor, forma o mici balti sau bil-
ter lingi Biserica Albi din Postivari i pornca
apoi pe fosta stradi a Girlitci, care in planul din
1911 se numestc Lupca Girlita, iar astizi se chcami
Petre Locusteanu. Numelc vcchi al acestei strizi
la care ar trebui si se revini e revelator: el
arati trascul de odinioari al Girlitei, dupi cum,
in mahalaua Brosteni, strada !rare Girle pistreazi
amintirca vechiului brat al Dimbovitei, astizi dis-
pirut. Din strada Girlitei, aflucntul se indrepta spre
sud-est-est, faia actuala stradi Antim i mergca de
se virsa in Dimbovicioara.
Pappasoglu, in lucrarca sa ultimi asupra fondirii
Bucurestilor, afirmi cl Dimbovicioara forma lacul
Dudescului i cl un brat al ei unea diferitelc bilti
din lunca Dimbovitci, inccpind cu balta Arhiman-
dritului i isprivind cu accea a lui Tirc. Accast
afirmatic nu se poate dovedi ins documentar ; obser-
vm apoi i faptul arati ci entuziastul Pappasoglu
incepusc, sprc bitrinetc, sa incurcc lucrurile balta
li Tired' era situati pe main/ sling al Dimbovitei, nu
pe cel drept, unde curgca afluentul de care nc
ocupim. Ditnbovicioara mai exista inc in 1804,
cind un document din 5 iulie o aminteste, artind
ci in ea urma si se scurg apa unui sant din maha-
laua Sf. Me. In prima jumitate a secolului al XIX-Ica
a sccat, s-a potmolit, ca i Bucurcstioara. O jalbi
din 10 martie 1830 a locuitorilor din patru maha-
lalc Dudescu, Sf. Apostoli, Antim i Sf. Ilic
arat5 Dimbovici oara e astupafi" i 6, din aceasti
pricini, apele care vin dinspre Curtea Arsi, pe fosta
girlit", devenit acum sant", ca i Bucurcstioara,
Sc revarsi in amintitelc mahalale, producind pagube.
Si in textul Regulamentului Organic (1831), la capi-
tolul Pentru scurgerea tuturor mocirlelor din orapd
Bocure,rtilor se arati ci Dimbovicioara... fiind astu-
pack acum se curiti", sprc a primi apa tuturor
lacurilor ce vor fi prinprejur".
Un alt afluent al Dimbovitci pe partea dreapt era
girlita care se scurgca din lacul de la Filaret. Ea
mergea de-a lungul actualei strizi a Liniriei ; in apa
girlitei splau femeile lina oilor, uscind-o apoi in
silciile de pe margine. 0 asemenea slcioari" era
la coltul Cii erban-vocl cu strada Lnriei. Girlita
existi i astzi, numai cl nu se mai vede, fiind cana-
lizati, curgind adici printr-un canal subteran, de-a
lungul strzii Liniriei. Al treilea aflucnt era privalul
Cociocului, adici girlita prin care se scurgca prisosul
de spa' al MO dintre Cirimidarii-de-Jos i dealul
uncle sint astizi Cimitirul Bello si Crematoriul. Fri-
valul se mentinc i acum, dar cu un debit mai mic
Cociocul se tot micsorcazi prin gunoaiele ce se
depoziteazi de citre municipalitate ; el se varsi in
Dimbovita, lng Abator.
Dirnbovita i aflue ntii ei de pe dreapta si de pe
stinga primeau i apa diferitelor izvoare care izvorau
din coastele sau pantele ce scoborau spre tuna.
Un asemenca izvor a dat numele mahalalei si strizii
www.dacoromanica.ro
Izvor. Alte izvoarc au fost in coasta Filarctului,
alimentind lacul de jos. Un izvor bogat era in piclu-
rea Cotroccnilor ; fiind descoperit de copiii voicvo-
dului Alexandru Nforuzi i captat, a cipitat numele
de Fintina beizadelelor". In Plana Cipnigiului,
ridicat in mai 1844 de ingincrul K.N. Rimniccanu,
sint indicate, pe partea dinsprc strada $tirbei-Vodi,
nu mai putin de cinci fintini", adici cinci izvoarc,
din fiecare curgind un fir de api sprc bald"; amin-
tirea li se pistreazi in numelc strizii $ipotul Finti-
nilor, dintre piateta de uncle incepc strada Brezoianu
Cismigiu. Un alt izvor sau fintini a fost in dreptul
bisericii Popa Tatu, care in vcchime a si purtat,
impreuni cu mahalaua respectivi, numcle de Fintina
Boului (vczi mai departe, la capitolul Mabalale).
In primivara anului 1871, sipindu-se pentru a
Sc pune temeliile unui pod peste Dimbovita, la
intretiierea Cu Calca Viciresti, a icsit la iveali un
izvor fcruginos, carc a ficut vilvi in Bucuresti
citiva ani de zile; venea multi lume s5-si faci aici
cura ; se infiintase si un tramcar special: Plata
Sf. Gheorghe Viciresti ; de la accst izvor, care a
sccat cu prilejul canalizirii Dimbovitci, a rimas
numele strizii Apele Minerale din partca locului.
Dar dad 5 in cc priveste izvorul feruginos, siparea
transeii Dimbovitei a insemnat disparitia lui, ea a dat
la iveali, in schimb, un alt izvor, bogat, cu api
buni si rece, dar nu mincrali, din sus de podul
Cotroceni, pc malul drcpt. El exist i astral, captat
prin trei tcvi ; alituri, un panou al I.C.A.B.-ului ves-
teste pe cetitcni: Ap de ',kit. Din izvor natural."
Numcroasc au fost, din vechime i pini in prima
jumitate a veacului al XIX-lea, Wide i lacier& de
pe aria actuali a Bucurcstilor. Ele se datorau, pe
de o parte, celor doui cursuri de api, Dimbovita
Colentina, care, in divagirile lor in luncile res-
pective, formau asemenca oglinzi de api, pe de alti
parte, izvoarelor. $i anume, nu numai izvoarclor
care proveneau din coastcle cclor doui lunci, dar
si unor izvoare care se aflau dc asupra, pc ses. Cca
mai vechc mentiune documentar privestc Lacul
Adinc, pomcnit intr-un act din 1571, mai 20; cl
se afla in dreapta Dimbovitci, in p rcajma m5nistirii
postelnicului Gheorma si a jupinesei lui, Caplea, flea'
si putem determina mai precis asczarea lui ; ceca
ce stim este cl intre acest lac si Dimbovita se intin-
deau livezi si vie pc care in anii 1571-1585 le st-
pinea zisa ministire.
In veacul al XVII-Ica, pe vremea lui Matei Basa-
rab, c amintit lacul lui Dura nevi/Nora", care se
jntindea pe locul unde e astzi lacul Cismigiului.
I se zicca asa dupi nu mele unui ncgustor din veci-
nitate ; se prindca peste in acest lac, dupi cum se
prindea si in Dimbovita si in helesteiele orasului.
Ni s-a pistrat contractul, inedit, din I august 1855,
prin care e concesionat pe trci ani pescuitul in lacul
Cismigiului pentru suma de 9.500 lei vechi. lar in
narturile, adici preturile maximalc din vremea fana-
riotilor, este trecut i pretul la pestele viu de Dimbo-
21
vita pc carc-1 aduc cu copilc" la piat cci ce-I prind.
In afara dc I.acul Adinc mai crau, pe drcapta
Dimbovitei, in lunca, o serie intrcaga dc balti i lacuri
Inccpind dc la Grozivcsti si pina la Caramidarii-dc-Jos,
cic se succcdau in accast ordinc : 1. lacul dintrc
Grozavesti i Cotroceni, cam in dreptul Cazarmii
Malmaison ; cl se gasea in 1844, potrivit planului
Borroczyn, pc proprietatea Sofiica" ; 2. lacul de la
Sf. Elefterie, la cst de biserica, intr-un cadru roman-
tic, inconjurat dc paclure ; 3. lacul Dudcscului, situat,
potrivit unui document din 1804, aprilic 3, impotriva
luminatei curti gospod (viitoarca Curte Ars) linga
zidul grdinii dumncalui caminarului Dudescului" ;
lacul Antim, linga manastirea cu acclasi nume ;
balta dc linga ligdnia Mitropolici, la poalelc dea-
lului" ; 6. balta cca mare a Brostcnilor, din jos dc
Radu-Vodi ; 7. lacul Filaretului, pe locul cclui de
azi din Parcul Libertatii ; 8. Cociocul dintrc Cara-
midarii-dc- Jos si Dcalul Bellului. Sus, pe ves, den-
supra luncii, tot pe malul drept, dar in afara orasului,
planul lui Purcel din 1791 arat trci lacuri, tustrcic
fara numc : unul se all la sud-vcst-vcst de lacul
Filarctului si la nord-vcst dc intretaierca drumului
sprc Copaceni cu accla sprc Beresti ; al doilca vine
la sud-vcst-vcst dc Dcalul Patriarhici ; al treilca,
de forma lunguiata i cel mai marc din tustrelc,
c la nord dc preccdcntul.
Pc malul sting, in lunca, in afari de lacul lui Dura
ncgutatorul (Cismigiul dc mai tirziu), mai crau doua
lacuri in rcgiunca din No Cotrocenilor, i anumc,
pc locul cazrmii din 1852, avind i doua insule,
pe cea d espre miazzi ridicindu-sc o movila ; =Malt,
pe proprictatea Procopic (cimpul Procopoaiei de
mai tirziu), legat de Dimbovita printr-o girliti
avind i cl, in mijloc, o insul. In prcajma gorga-
nului", asadar intrc Cismigiu i Dimbovita, era lacul
sau balta dc la gorgan.
Dcasupra, pc ses, pc lingi lacul Icoanci i accla
de la carvasara sau al Sutului, amintitc mai inaintc,
mai crau lacuri sau blti : 1. in capul Podului Mogosoa-
ici, imcdiat la nord de actuala Piat a Victoriei ;
2. in rcgiunea colii primarc de pc fosta strada a
Clementei, azi C.A. Rosctti ; amintirca salciilor cc
inconjurau accasta balta s-a pstrat multi vrcmc in
numcle strzii Salciilor, azi Julius Fail( ; 3. inaintea
biscricii... Pantclimon", in partca dc cst a orasului ;
indicatia o aflam intr-un act din iulic 1752, de la
Grigorc Ghica.
In afara dc complexul de lacuri si blti legate dc
Dimbovita i de accica de deasupra luncii, dc pe
scsul ambclor maluri, trebuic amintita apoi salba
de lacuri format de Colentina, si care ocolea orasul
in partca dc nord si est. Era mai intii lacul Mogo-
soaici, pc marginca caruia se afla splcndidul palat al
lui Brincovcanu, apoi lacul Bineasa, acela al Heels-
triului, lacul Florcasca, lacul Tei, accla de la Fun-
deni si, mai departc, sprc sud-cst, lacul Ccrnica,
stiut bucurcstcnilor mai ales prin mniistirca lui.
Astazi, cu cxceptia ultimului, accstc lacuri sint cu-
11
www.dacoromanica.ro
prinse chiar in raza orasului ; asanatc, avind pe
maluri parcuri ingrijite, instalatii sportive si stran-
dud, ele constituie o podoaba a capitalci si un perma-
nent punct de atractic.
Enumcrarca oglinzilor dc ap n-ar fi completa
daci n-am pomeni i trci bele,rieie sau iazuri de peste,
adica lacuri artificiale formate prin intcrventia miinii
omenesti, prin ridicarca unui zagaz sau iczaturi.
Ccl dintii amintit intr-un documcnt din 3 martie
1632, apoi in altc dou din 4 iunic 1668 si 4 ianuaric
1672 este acela al lui $erban-voda, adica al lui
Radu $erban (1602-1611) ; cl se afla, dupa toatc
probabilitatile, pe locul actualului Parc al Libertatii ;
se utilizasera izvoarele coastclor vecinc. Cel de-al
doilea era pc malul sting al Dimbovitei, in lunca,
in partca de sud-cst a orasului, ling biscrica lui
Tirca ; el poarta chiar, la 1852, numcle de hclestcul
biscricii lui Tirci". Cel de-al trcilca helcsteu sc afla
la Julcsti (Giulcstii de azi) si sc alimenta cu apa
din Dimbovita printr-un santulct. La 25 aprilic 1785,
voda dadca ordin stapinului respectiv sa la masurile
cuvenitc ca nu cumva, la vrco viitura marc a Dimbo-
vitei, sa Sc umplc prea mult hclesteul i, rupindu-i-se
zagazul", sa sc intimple vreo inticcatura mahala-
lelor din Bucuresti".
Dcsigur, toatc aceste lacuri, balti si hcicsteic da-
deau o nota deosebit, pitorcasca orasului ; ele poto-
lcau in oarecarc masura arsita vcrii i contribuiau,
pe dc alti parte, la aprovizionarca cu pestc. Prc-
zentau insa si mari inconvenientc : crau adevarate
focare de paludism ; tintarii roiau pretutindcni. Apoi,
in timpul caldurilor, apa in multe din ele scadca,
nu se mai putea primcni i, prin dcscompunerea
materiilor organicc, incepea sa miroase. O suma dintre
calatorii straini releva accst inconvenient, adugind ca
din cauza biltilor, acrul, in timpul verii, e ncsanatos.
Astazi cele mai multe din bltilc, lacurile i helcs-
teiele legate dc lunca Dimbovitei, ca i cele dc dca-
supra, de pe ses, au disparut. Uncic au inccput sa
se impotmoleasc sprc sfirsitul cpocii fanariote ; altelc
au sccat in urma masurilor edilitarc de asanarc luate
in perioada Regulamentului Organic ; in sfirsit, cana-
lizarca Dimbovitci, adincirea albici ci i, dcci, impo-
sibilitatca de a mai alimcnta, la viituri i prin infil-
tratii, lacurilc si bltilc din lunca, lc-a dat lovitura
final. S-au marit, asanat i infrumusctat, in schimb,
iacurile Colentinci, iar cele timasc in lunca Dimbo-
vitei au fost si ele asanatc. Facind suma, sintcm
in cistig.
CLIMA
Asezarca Bucurestilor aproape de sfirsitul marii
cimpii curasiaticc, fara adapostul muntclui si departe
dc o mare cald i chiar de Marca Neagra, a dat
climatului sit, un caracter confinen/al, co vcri, in
general, foarte cilduroase i cu ierni friguroasc.
Temperatura, in luna lui cuptor, poate trece de 400;
in schimb, ama s-au inregistrat si 30 sub zero.
In intervalul 1881-1900 au fost diferente maxime
anualc de 71,1. Primavara e scurta; tranzitia se facc
repede de la frigul icrnii la caldura veril, iar vcgetatia
izbucncste dintr-o data, crestc vazind cu ochii".
Toamna, in schimb, e lunga i cu zilc i nopti minu-
nate. Temperatura modcrata, frumusetea cerului,
luminozitatca lui speciali, coloritul atit de variat al
vegetatiei, de la rosul circsilor pini la galbenul
nucilor i aramiul stcjarilor, bogitia si frumusctea
fructelor i lcgumelor de tot soiul fac din toamna
bucuresteana si, in general, din toamna romincasca
cel mai frumos anotimp al anului.
Media precipitatiunilor anualc este de 500-600
milimetri ; in mod obisnuit, Bucurcstii primcsc
o cantitatc de ploaic subnormald; dc accca, plan-
tatiile, gradinile au nevoic sii tic udate in timpul
veril.
Vintul dominant, stand in toate anotimpurile,
este ccl dc nord-cst (Criratul). El aduce, in timpul
icrnii, frigul cc' marc, virtcjurile dc zapada, viforelc ;
in rcstul anului face sA scada temperatura. Alte
vinturi sint cel de sud-vcst, Austrul, vint cald si
uscat, de seceta, i vintul de sud-cst, Bid/di-011, care
aducc ploaie.
Climatul bucurcstean este i poatc ti si mai mult
influentat dc prezenta suprafetelor de apii si a liege-
tatici. Carticrcle de nord ale orasului, din apropierea
lacurilor si a parcurilor, au in timpul verii o tem-
peratura mai scazuta cu citeva grade. Cind te apropii,
intr-o zi de arsita, mai ales sprc seara, de Cismigiu
si de Soscaua kisselef, simti o uncla de racoarc bine-
facatoare. Inmultirca spatiilor verzi si a oglinzilor
de ap este nadar de recomandat si sub raportul
climatului. In totului tot, acest climat nu e prca
favorabil, variatiilc considerabile de temperatura avind
tot fclul de rcpercusiuni atit asupra sanatatii, cit si
asupra ritmului de muna. Vara, in special, pe timpul
caldurilor mari, i iarna, cind e gcrul nprasnic, se
poate vcdca cit c dc influentat randamcntul accstci
munci. De accca, gcograful Vintila Mihailescu a
putut spune, pc l'una dreptatc: Clima... ccl mai
mace dusman al Bucurcstilor".
VEGETATIA
Orasul nostru e asezat nu numai in mijlocul re-
giunii celci mai bogatc si mai populatc a tarii, dar
si al aceleia cu vcgetatia cea mai variata. Tot cc
creste pc intinsul pmintului romanesc, dc la tarmul
mirii i Lunca Dunrii pina la plaiurilc muntilor,
www.dacoromanica.ro
crcste sau poate crcste si la Bucurcsti. Foioase de
tot fclul, pomi i vita-de-vie, legumc dc once soi,
flori nenumarate, toate reusesc si se dczvolti frumos
in solul de padure pe care c cladit capitala. Copacii
daca sint lasati ajung la dimensiuni i virste
impresionante: stcjarul de la Ghcrgani, in nord-vestul
Bucurestilor, avca 800 (opt sute) de ani cind a cazut,
doborit de o furtun naprasnick in vara lui 1956.
Dudul secular de linga biserica Batistci acopera co
coroana lui mai toata latimea strazii, iar cci doi aluni
din fata Casei gradinilor, ling Liccul Lazar, au ajuns
adevarati copaci cu trunchiul gros. In Cismigiu, la
$oscaua Kisselef, pe chciurile Dimbovitei si in multe
altc locuri din oras poti admira frasini, ulmi, stcjari,
platani batrini cu coroane bogatc. Pe Strada Berzei,
devalc, intrc strada Cobalcescu si Calca Plcvnei,
coroanelc platanilor de pe cele dota parti Sc uncsc
formind, in timpul vcrii, un adcvarat tuncl umbros,
plin de rcoarc. La fcl, pe Bulevardul Dr. Petru
Groza (fost al Ardealului), sprc Facultatca de mcdi-
cinii, la fe! pe Principatcic Unitc, pc strada Vasclor,
in Parcul Filipcscu si in atitca altc locuri strzi
si parcuri din Bucurcsti.
O mentiune speciala mcrita vechilc paduri i viilc
intinsc de odinioara. Dupa cum am aratat si mai
inainte (p. 16), Bucurcstii s-au aflat in plina zona
paduroasa ; codrul vcnca in uncle locuri pink' in
marginca orasului. In 1632, Paul Strassburgh, tri-
misul regelui Suediei, in drum spre Constantinopol,
c primit de Lcon-voda i insotit pink' la Vacaresti.
La popasul de aici, cu ospt i cu excrcitii i intreceri
cavaleresti, trimbitcic i cornurilc rasunau in padu-
rile de aproape si-n codrul vecin", povesteste Stras-
sburgh. Iar douil sute de ani mai tirziu, in 1821,
un contcmporan al lui Tudor Vladimircscu =ti
c putin sprc rasarit de mahalaua Oltcni d'ideal in
padure. Codrii Grozavcstilor, Cotroccnilor i Lupes-
tilor, pomcniti in documentele sccolului al XVII-Ica,
vcneau pina-n Dimbovita. Nu numai manistirea
Cotroceni, dar si biserica Sf. Elcfteric-Vechi au fost
ridicate in poicni ale accstor codri. Cringul Proco-
poaici exista inca in a doua jumatate a secolului
al XIX-Ica ; cl se intindca pe malul sting al girlci,
intre Calca Plevnci i chci, pina inspre Facultatca
de drcpt.
O scama din aceste paduri de la marginca orasului
alcatuiau branifti, aclica locuri pazite cu
in care nu se putcau taia lemne, nici cosi fin. La
1646, mai 30, Matci Basarab, intarind minastirii
Radu-voda ocina ci de la Ciumcrnicu, intrc Dudcsti,
Vacaresti i Popcstii-Conduratu, dA ordin si nu se
atinga nimcni de ca, macar cc om va fi". Iar prc
cinc vor prinde calcind i cosind mosia manastirii
si taind padurca continua documentul inedit
si fic volnici (calugarii) s5-i ia carul cu boi i sacurea
si sa-i faca marc certare", dupa cum era legea"
branistci. Ba inca, adauga Vocla: unul ca acela bine
sa stic ca de mare prada va fi si bataie" si din parten
domniei. Aceste sanctiuni severe lovcau, in primul
23
rind, in tirgovetii sraci, care, in iernile atit de
aspre ale Bucurestilor, ar fi indriznit si taie vrcun
lemn din pidurea ministirii latifundiare.
Ville alcitulau o adevrati cunun a orasului
pitrundeau in multe locuri si in interiorul lui. Anti-
BIBLIOGRAFIE
Afezarea Bucureitilor. 1. G. Vilsan,
Bucure,rtii din panel de vedere geografic. Teme/la Buen-
Bucuresti, 1910, 56 p. in 8, cu 6 planse
re,rtilor,
si 3 hirti ; 2. Vintili Mitailescu, Bacureflii din panel
de vedere antropogeografic ,ri etnografic, in Anuar de
geografie ,ri antropogeografie 1914-1915, Bucurcsti, 1915,
p. 145-225 si o harta; 3. Vintili Mihilcscu, Vldsia
Mostiflea. Evolutia geografica a dona regiuni din cimpia
romiind, in Buletinul societatii... de geografie, XLIII
(1924), p. 1-200, cu fotografii si hirti ; 4. S. Mehe-
dinti, O privire asupra capitalei, in Albumul Lunei
Bucure,rtilor 9 mai 9 iunie 1936, Bucuresti, 1936,
p. 17-24; 5. P. P. Panaitcscu, Cum au ajan: Buen-
ro-111 capitala (dril?, in Interpretan i romdne,rti. Studii
de istorie economicd sociald, Bucurcsti, 1947, p. 219
230 ; 6. BucureFti. Rezultatele sdpdturilor arbeologice ,ri
ale cercetdrilor istorice din anal 1953, I, Bucuresti,
1954, 263 p. in 8, cu fotografii si hirti.
InfdtiFarea ,ri constitutia sola-
! u i. 7. C. Sfintescu, Zonificarea urbanisticd a muni-
cipittlui BucureFti, in Pentru Bucurefti. Noi studii urba-
nislice, Bucuresti (1922), p. 1-60, cu planse ; 8. E. Li-
teanu, Geologia zonei oraFului BucureFti, Bucuresti,
1952, 83 p. cu 7 planse si 7 tabele ; 9. Proiect Baca-
re,rti, Schita planulai de sistematizare 1956 (manuscris)
10. Dinu C. Giurescu, Anateftertd. Condica de porunci
a vistieriei lui Constan/in Brincoveann, in Studii Fi mate-
dale de istorie medie, V (1962), p. 353-503 ; 11. Const.
C. Giurescu, Biserica bucureFteand de la Gorgdnel, in
Gima Bisericii, XXI (1962), 7-8, p. 727; 12. P. Co-
tet, Unele date privind geomorfologia zonei ora,rului
Bucure,rti, in Probleme de geografie, nr. 10, 1963,
p. 69-92.
V. si nr. I.
Apele. 13. Dr. C. Pencscu, Memoria asupra
apelor minerale feraginoase de la Vdcdre,rti, Bucuresti,
1873, 46 p. in 8; 14. H. Dj. Siruni, Mdrturii arme-
421
www.dacoromanica.ro
cipind asupra capitolului special destinat viilor bucu-
restene, aritim de pe acum ca ele au constituit o
nota specifici a vechii noastre capitalc si au contribuit
puternic la viata economici a ei si chiar la stilul ei
dc viati.
neFti despre romiini.Valabia ,ri Moldova, vi/ale/ele guver-
nate de principii strdini, de par. Hagas Ingigian (1758
1843), in Alear. sect. ist. Acad. Rom. s. 3, t. IX
(1928-1929), p. 255-316; 15. D. Caselli, Balta
de la Gorgani. Pita ande se Intindea ea In veacul al
XIX-lea, in Gazeta manicipald, III (1934), nr. 127;
16. H. Stahl, Dimbovita, in BucureFtii-Vecbi, IV
(1931-1935), p. 29---33; 17. loan C. Bkil, Plana'
bdIlii Cimigittl, in Bucureflii-Vechi, IV (1931
1935), p. 47-49; 18. G. Nicolaiasa, Trei acte baca-
re/ene din veacul al XVII-lea, in BucureFlii-Vechi,
IV (1931-1935), p. 103-106; 19. D. Caselli,
DImbovicioara de la Sf. Apostoli, in Gazeta municipald,
V (1936), nr. 248; 20. G. Cantacuzino, Cerceldri
arbeologice pe dealul Mibai-vodd fi imprejurimi, in Baca-
re,rtii de odinioar4, Bucuresti, 1958, p. 93-127; 21. P.
Cernovodeanu si N. Vitilmanu, Contributfi la vecbea
topografie a Bucuretilor: ostroval Dhnbovitei (sec.
XVIXVII), in Studii, XII (1959), 6, p. 115-132;
22. Const. C. Giurcscu, Istoria pescuitalui fi pisci-
culturil In Romdnia, Bucuresti, 1964, 389 p. in 8.
V. si nr. 5.
Clim a. 23. St. C. Hepites, Climatologia baca-
resciand anal 1898 s/n., in Anuarul slatisiic al oral-alai
Bucurefli pe anfi 1898 ,ri 1899, Bucuresti, 1901, p.9-41
si III XXXI ; 24. Constantin loan, Contributiuni la
clima ora,rultti Bucw-efti, Bucuresti, 1933, 160 p. in 8.
si nr. 3.
V. Flor a. 25. Zach. C. Pantu, Contributiuni la
flora Bucure{tilor ,ri a imprejurimilor sale, IIV, Bucu-
resti, 1908-1912, 96 + 96+95+164 p. in 4;
26. Zach. C. Pantu, Contributiuni nona la flora Batir-
reftilor ,ri a imprejurimilor, Bucuresti, 1931, 15 p.
In 8 ; 27. D. Caselli, CrIngul Procopoaiei, in Gazeta
municipald, IV (1935), nr. 201 ; 26. G. Potra, Stejarul
de la Gbergani, in Flacdra din 1 aprilie 1957.
V. si nr. 1.
CONSTANTIN C GIURESCU : ISTORIABLIGURESTILOR Marta nr. -1
a Q. a a Q. a. a a a a cIL:-., a a a- o a
a :T'W.Q (Binesso)O A a a. a a
1...
a o
CADRUL FIZIC a a. a. a.
p
cL7.1 CL. 0 O-

a a. Q. a a CL 0. o. Q. a i: O. a Q. a- o. a
SI AEZARILE OMENETI DIN a a. ...
-:,
a a Q. a Q. a Q. n. n. ff a. a a Q. a a-
a 'd, ,,, 0.,, .. .1,-
: COCIII a al Q :::: 0. o. Q a_
Q.

ARIA BUCURESTEANA O.
:- Okras a). ta C. Q.0Q. CL a 0- o. a a ao 4.
V
ii
-o

PiNA LA 1300 . a a o ...,1*

a a cl a. a aa 0
0 Pro,:
A Seleol,Pc a Q. 1% n. aaaQ Q. Q.
01.
II Fier
V Nee:, tic a a. a%
Tenure monetsv greceri
0. .' : 4 EX
a 6i ,s41 t ri .
a.
: i Colencsiinsill) a. Q.

pet:Ny(1n, a
X Fersure mallets,* deck. a
. ."
c: ca: o. a.
0 i pvee Ninon,
0. a ' .,...
C

Q0_
a Ct a ii. ,,1 o a 68ffor (7:tc()Piaem:11.9li
o
Tenure monster, rumens
S Pe,,Oada co, /:,.,,,, .:. else, s, s a O. Q. o 0 a Q. a. io.: o. CL o O. O. a
simIiir, aces !ore Q. O.
Q.
O o.
0
a0.-n Qa.cF- , iti c' ,WITx
-13 a, Q. 7(17% a 0. Q. G. CL O
T Warne penosdi a msraraor 110-e.sco)
O. a a0 Q. a
Cl
Q. Q' '
M 0- o a o- 0- 0
Q. Q a a. 0. Q. o. o o an o n. a- 0 O o CI. Q. 41- Ca o a. a o.
a a a
Q. e'', Q. ...... .- .- D V
a
(Oiullt)
go Q a o Q. O. CL

o.a
a. Q Q Q. Q Q. G. ,,,,,,,.. ......... ,, Q. a Q

' ...
a 0
, F41
, i G. , a o a a 0
0
o a Q a a o. a
a o.

p
CI-
0.41_00 aa Q. a Q. an a a. Q. a 0 Q. a a oa
... o
. Q Funden,)
a ora
_
--(Cringap.11aa.ia a 0. Q Q. a a o. a a Q. o. a no 0-:a.Q.,0 : ...... ' '
CL o0 0.
o. a O. Q aa0 .1. Q
a 0 O. Q. a Q a Ct
- - - -- r:,is a, P. G.
ab..
a. a o aa Ct V ,C4,.. Pae..)0,,
aa a a Q. a. a Q. a.
Q. II
a-a(A,,,.;.,,,v 13.

. .. -. i '''' '''' CL cL a o a M 'lao 0a Q. O. o. a a a0 a a. a a. 0-

aa
.?...9 a CL 0 Q Q. O Q. Q. a. Q a. a a a. a 0-
JhI4CL
1 ......-,
All....
....
_7.....7... hp.. ....It a : o G
Ct
qciao.lc;
0- eaa a a. o. Q. 0. O. a CL a- a Ch. a Q.
. ..
't 0
0. Q.
l
El/C/41110 a a k, etlitt"ltril ' Ci a o
a o. -21. ...ao
CL Q La?. 0.. G. CI.
a a QQ a
O. o a Q a.''....
a a i' o - q Q O. o. Q. 0 : Q 0'"..4.1
. a Q. G. r.
Qa O\tGitnic,lto rim )
a a n a 0- a. 0
- bkatitaMt
Q.
a'
a_O 0 91 .... ....., Q.:
,,, t Cir
a
Q

a.
Q. Q. r
'..,
-
e c,16,021.11,9,e.,:c,
Q. '''::.1.Ti..a bel.il
., ,nenf o. a a
,,,..b.
O.
a men)
a
a a
Q.

a
,,,. 0.
a.
Q.
a a a
Q.

ga,
...- a i. W, ,....n.....,..Q4e,
'L:r .4....:;;na,.s..,:;".......:..11'. "autIt.."
.(C :0!mit..,:noligai
0 CL c

fit a a a w,e'.
--%
. - 411 Q Q "CI .at q _x
o % o ..: a . a .-4 %.4,801--KOowl . a. cl. Q. 0- a a o.
la a
Q. Q

a
ca CL Q. 0, r Q'CI . O.
W 0[1.000,ti.
Q0. 9.0.QQ0.047.0.,, k&..wtrwt.<2
CL 4, 0
-aae
,,,,o,. 0." ....'" n renecirikr)
rwa,sr)
li:(2utvlu. S011 0 a. 0
la Canners) CL
Q. 0 o a.
a
o
a
O. a
ao.
a.
a
c.

Q. a CodrilCotrocendiri'",...0 !if,Y117/ .r..i.,,, rinCel CI. O.

, ....,m,ar, ,, y .fA., Air Few+, a Q a
NI, . E r lase ceon I, o r.c,x4c....4e;
a-
CL
, , , , a a-
..
0-
Q. Q.
a
Q.
a

0 o 0 Q ' a , , Aid., ileatioarnt., 1^.: .._..,,,n4, ,,,,z j = (Curl.* V4PC/V) et a ci. 0. Q. a a. a. Q. 0 a

a a a O.
CL 0 . ''''''
a a o Q 0a CL4e)t' Militate 0 , 4

CI. ale
...

\
2 a'010 0
Q- (Bit:7)0,w...
'a. 'a I. (At tii,w1 Iva id4...-.3.":54.::;1;;):
,0',,,,,:c Q
i ) 4.; 'S tr Avon)
1 o
o
a a ci
0 o. a
a a
a
: a aa a a a a a a a
n
-
O.
AqEZARILE OMCNESTI DIN s, Q.
Qa(Codi14111r:oresSPKALtilor; a _-_-.041"- 0'';,,, 1
iMPREJURIMILE EUCURE;;ITILOR \ OT(Sis Doefercaa' a a acL,..0. Q o. a a Q. a
Pisi LA 1300 ,..
C C. '.. lia.-0.5.',8.-1;4:1!)-7'it-:,;:, n',.......):11.
a - o.. a ,,,,. .!: 'Mr"! IC) 0. Q. Q %. T(Ce l'icx&p ,) aao:ao o 0- a
Y.:9 (Airy o 0. Q. cl,:. o. 0 Q 0
47) 1,...1 a. , ''' ,.. a a
(C4441 , SAV r.P.Iff
a a. a 0 Q. 0
I
Q Q. ..,..,1 t... .. a..
(t. a a a
0 CL Q. .7-VElei!eu,tu. T i re i......) Q-
(Buroeft,,,v
.-1,.'

: ....... ., ,,,,,,/
(N.linn,s -., . O 0- 13' ( Flat. 1inprbalr40%) ',,,. Q. o a Cl.
D. o
CL
a ,..( F, I aret i.".::::.4". ---- ,,,,, a. OQ
,'D,,,,bey'te) Reducer,* % ...".>
e
"Op, -r;;;&o.- ' I\ ,Aostorl
*nit \VG/reline Iv-
q.,.
O.
o_ a. a o_ a ..."
- Ogturv:c fee';;;Xil'' '-' a a_ G. o. Q.. o
t Ou4s,3,1,)
.." .1...
417-;')'''''-jelFsr"..4
a a o aa ..
'4, ,...)--- Q- Q. Q Q. 0- CL ,..( Bello') T . T :,"
a Cups
0 (Papyon ri. LeoroW0
Q. 0_ O. Q. O. 4).gtiCaiii ..""',.. -
7..-- I ") ' -.
(s o. o. a. Q. a o a- 0. 0 -"',... a 0 CL-_-- - OV it
44.Lu ,Wtt
O O. s'14 C' O. O. a o- a a 6!,,F,S Q 0 Q ....
-.....
G.. a a. a a 0- a a- e ,
a.,.......,0- Q G o Q. O-

0. 0. a o. Q. a CI 0. 0. 0a O. CI Q 0 1 2 km
a O. 0 Q. a- 0- o. a. a a o Q. a Q.
0 2
cL o a. o- 0- aa a. a. o- a 0 a O. 0 0. Q Q.
P. POLO
A n O n n n

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA COMUNEI PRIMITIVE.
PRIMELE A$EZARI OMENESTI
PE TERITORIUL ACTUAL
AL BUCURE$TILOR
Zona de padure cuprinsa intrc lalomita i Dunare
pc dc o parte, stepcle Baraganului i Burnazului pe
de alta, zona strabatuti de un fascicul de riuri
presarati cu lacuri i poieni, a oferit din capul locului
conditii optime traiului omenesc. Solul de padurc
era cxcelent pentru agricultura i cresterea vitclor,
apa o aveau la indernini ; lemn, atit pentru ficutul
bordeielor i caselor, cit i pentru nevoile gospodarici
i pcntru ars, Sc gasea din belsug ; padurea oferea
apoi un adaos de hrana prin vinatul, fructele si se-
mintele sale, iar, la vreme de primejdie, adapost.
Nu e de mirare nadar ca intilnim in aceasta zona,
de la o margine la cealalti a ei, i in special de-a
ungid apclor, un numar imprcsionant de asezari
omcnesti. De la Crisani pe Ialomita pina' in Lunca
Dunarii si din valea Mostistei pina la Butimanul
si Tartasesti e plin locul de asczarilc oamenilor de
acum citeva milcnii.
PRIMELE ASEZARI OMENESTI
Aria bucurestean hind situad in mijlocul acestei
zone, e natural ca s fi fost bine populata inca de
la inceput. \ralea Colentinei si a Dimbovitei au atras
in mod deosebit ; aici si gsim numarul cel mal mare
de asezri. O explorare sistematica, sapaturi facute
in cadrul unui plan dc mari proportii, asa cum se
practica de citiva ani incoace, vor spori, sintem siguri,
numarul accstor asczari. Dar si atitea cite se cunosc
astizi, ele sint de ajuns ca sa dovedeasca densitatea
www.dacoromanica.ro
Aria bucureoleand a foil locnihl incd din
paleolitic. De peste o sutd de milenii viola
continud &toro-upa pe meleagarite cap-
talci.
populatiei stravechi pe aria bucuresteana. Dc-a lungul
Colentinei s-au constatat ascmcnca amad la Chitila,
Mogosoaia, Bordei, Hcrastrau, lacul Tci, Plumbuita,
Colentina, Fundeni, Ziduri-intre-Vii, halta Bolinti-
neanu, Marcuta, Catclu. De-a lungul Dimbovitei,
la Rosu-Militati, Ciurel, Cotroceni, Mihai-Voda,
Dcalul Spirii (Arsenal), Radu-Vocia, Biserica lui
Bucur, Duclesti, Dcalul Piscului, GIMa. Alte asezari,
in interiorul liniei de centura a forturilor, s-au gasit
la Bucurestii-Noi, Straulesti, Damroaia, Giuleti,
Popcsti-Lcordeni. In zona cxterioari din imediata
apropicre a liniei de centura s-au constatat stravechi
asczari la. Jilava, Magurele, Ciorogida, Arcuda, Buf-
tea, Caciulati. lar intr-o zona si mai larga, de jur
imprejurul capitalei, sint acelea de la Branesti, dc
la Vidra, vestitc prin descoperirile importante facute
aici, de la Popcsti, pe malul Argesului, de la Tignesti
si de la Snagov, a c.arui insula muta o viata neintre-
rupta timp de mii de ani.
Cit sint de vcchi accste asezari? In care din impar-
tirile clasice ale lungii perioade ale comunei primi-
tivc paleolitic, neolitic, bronz i her pot fi ele
asczate? In sapiturilc din 1953 de la Mihai-Vodk
pe Dealul Arhivelor, printre resturile ncolitice s-a
gisit si o aschie de silex din epoca palcolitica, adica
a pictrei cioplite, avind o vechime considcrabila : peste
o suta de mii de ani inaintea erci noastre. Sc poatc
ca accasta aschie sil nu fi fost de acolo, ci adus5 din
vecinatate ; in once caz, descoperirea altor urmc
paleolitice, atit in cuprinsul Bucurestilor la capsitul
strAzii Ziduri-intre-Vii, la caricra dc nisip dc la
lieristru, pe dealul bisericii Radu-Voda, la BucureS-
tui-Noi cit i in preajma orasului intr-o cadera
de pietris din dreptul satului Pantclimon, pe malul
drept al Colentinei dovedeste prezenta omului in
25
toata epoca palcolitica din palcoliticul inferior pina
in cel superior pc teritoriul actual al capitalei
noastre: c concluzia cc sc dcsprindc din sapaturile
arheologice intrcprinsc in ultimii ani. In acea inde-
Arcata vrcmc, in care perioadele reci glaciarc
au altcrnat cu cele caldc, ingaduind pe aria bucurc-
wand traiul unor animale ca mamutul i rinoccrul
sibcrian cu blan in perioadcle rcci, si clefantul si
rinoccrul in cele caldc, pe lingi bouri, ccrbi, boi
si lupi, omul a trait din cc putca culege fructc,
seminrc, radacini si din vinat si pcscuit. S-au
descoperit oase de elefanti si cerbi la capatul strazii
Ziduri-intrc-Vii i linga mlastina din acel loc a
Colentinci ; dc ascmenca, oasc de mamut in cariera
de nisip dc la Herastrau.
Din neolilic, adica din epoca pietrei lustruite, epoca
al card inccput cadc la noi in mileniul al asclea, lar
sfirsitul pc la 1800 inaintc de era noastr, avern urme
mult mai numcroase. Pc tcmciul accstor urmc, arheo-
logii dcoscbcsc, in cuprinsul cpocii neolitice, mai
multe fazc sau civilizatii" Sc intrebuinteaza si
tcrmcnul dc cultura materiale numite dupa loca-
littilc uncle s-au facut descoperirile caractcrizind re
ficcare din ele. Cca mai vechc este civilizaria tip
Dudefii, dup descoperirile facute in 1954 si 1956,
in partca dc sud-est a orasului, pc marginca terasei
Dimbovitei, la locul numit NIalul Rosu. Urmcazil
apoi, derivind din precedenta, civilizatia tip Bolin/i-
neann, caracterizata prin descoperirea facut in apro-
piece dc halta cu accst nume, de la marginea lacului
Tel. O asezare asernankoarc s-a gsit i in apropiere
de satul Catelu. A trcia civilizatie, tip Bolan dupa
descoperirea din insula lacului numit astfcl, la sud-est
dc satul Manastirea (raionul Oltenita) e reprezen-
tata, pc aria bucuresteank de descoperirea de la
Giuleti, la marginea de nord-vest a oraului ; ea
reprezinta faza cea mai vcchc a acestei eivilizatii ;
fazele mai noi apar in aezarile de linga satcle Vidra,
la sud, si Glino, la est de Bucurcsti. Acestc trei civi-
lizatii Dudesti, Bolintincanu i Boian tin pina
pe la 2500 inaintc de era noastra. Intrc circa 2500
si circa 1800 ten., este, in sfirit, civilizatia tip
Gumelnita, caracterizata prin descoperirile facute pe
colina cu acest nume, sprc est de Oltenita rural si
reprezentata, in imprejurimile Bucurestilor, de stra-
turi mai noi in aceleai asczari dc la Vidra si Glina.
Accstci civilizatii ii apartine si asezarea de la Strati-
leti, dincolo dc Bucurcstii-Noi. De o deosebit
important pentru 1ntreg neoliticul este asczarea de
pe Dealul Arhivelor sau, cum i se mai spune, de la
Mihai-Voda, in mijlocul orasului insui. Urmcle
descoperite aici indreptatesc concluzia c acest bot
dc deal carc inainteaza in lunca Dimbovitci a fost
locuit chiar de la inceputul ncoliticului.
Din epoca urmatoare, a bronzdui, in care oamcnii
descopera meteugul de a turna bronzul si a face
arme si unclte din el, cpocii cc tine de pe la 1800
pini la circa 800 inaintca erci noastre, sint urmc si
mai numcroasc. Pe tcmciul lor, spccialitii au impar-
26
www.dacoromanica.ro
tit accasta epoca in dou civilizatii sau culturi mate-
riale : una, mai veche, numita Glina III Schnecken-
berg, caractcrizatii adica prin descoperirilc fcute in
cel de-al treilca strat, cel de dcasupra, al aczarii de
Glina i, in Transilvania, prin descoperirile dc la
Schneckenberg (Muntele Melcilor), linga Brasov.
Accstci faze mai vechi ii apartin o serie intreaga de
aczari de pe malurile Colentinei, ca, de pild, ae-
zarile de la Strauleti, Bucurestii-Noi, Bincasa, lacul
Tei (vezi fig. 5 si 6), Fundeni, Pantclimon ; de pe
malurile Dimbovitei, cum sint asezarile de la Giuleti,
Ciurel, de pe dcalurile de la Opler si N1ihai-Voda,
de pe colina de la Radu-Vodi si biscrica Bucur,
de la Dudcsti si Popcti-Leordeni, in sfirsit aezirilc
de la $trandul 1zvor, de pe Dcalul Piscului si de pc
dealul din fata Penitenciarului Vacaresti. A doua
civilizatic, mai noua si care deriva sau isi are rada-
emite in prccedenta, se numeste Tei-Bnearefli,
deoarcce se caractcrizcazii prin descoperirile dc la
lacul Tei si Bucurestii-Noi. Accstci faze mai noi
apartinc o alta serie dc aczari tot pe malurile cclor
doti ape. 0 scami dintre etc coincid Cu aczarile
fazci precedente, pc care le continua dc altfel ; asa
sint aezirile de la Straulesti, Bucuretii-Noi, lacul
Tei, Pantclimon, Dcalul Piscului, ccl din fata Pcni-
tenciarului Vacaresti etc. In afara de acestca, semna-
lm asezrile de la Drnaroaia, de la Pipera pc
teritoriul Gospodriei Ferma Rosie" de pe dcalul
unde este Academia Militara, de pe locul fostului
Azil Elena Doamna, de la Ctelu etc.
In sfirsit, din epoca fiera/ni, cind se descopera
meteugul prin topirca mincreului de a brine
fierul si a-1 lucra, epoca ce tine de pe la 800 i.c.n. pin5
la finele primului secol al erei noastrc, si care se
Imparte de catre arheologii europeni in dou perioade,
Hallstatt i La Tine, numitc astfel dupa localitatilc
uncle s-au facut descoperirilc caracterizind ficcarc
din accste perioade, cunoatcm dc asemenca o serie
dc asezari omenesti pc aria bucuresteana. Este mai
intii importanta aezare de la Bordei-Herastrau, care
a dat numele su civilizatici din prima pzrioadil a
accstci cpoci (Hallstatt); ca corespunde civilizatici
de acclasi caracter din Oltenia, numitc tip Plopsor-
Virtop. Sint apoi asczarile de la Damaroaia, lacul
Tei, Pipera, Colcntina, Fundcni, apoi Ciurcl, Radu-
Vod5, Biserica lui Bucur, Dealul Piscului, Popeti-
Leordeni. O deosebita mentiune merit asezarea de
la Arhivele Statului si aceea, intinsa, de la Popestii-
Novaci de pe Arge; ele sint reprezentative pcntru cea
de-a doua perioada a cpocii ficrului, pentru felul de
viat al inaintasilor nostri, dacii sau getii (vczi fig. 7).
Si pcntru epoca bronzului si pentru accea a fie-
rului, prezenta armclor si a uneltelor fabricate din
accste metale e dcstul de rara pe teritoriul capitalci
si al imprejurimilor ei imcdiate. Faptul se explica
ins prin imprejurarca ca aceste metate nu se puteau
produce pe loe lipsind minercurile asa incit
elc trebuiau adusc din altc rcgiuni, cum c accea a
vestului Oltenici, a Banatului sau a Transilvanici.
 Cercetind numelc difcritelor asezari omenesti din
epoca paleolitic, neolitici, a bronzului si a fierului,
o constatare se impune : intr-o scama din aceste
asezari viata a continuat de-a lungul difcritelor cpoci,
timp de multe milcnii. Straturile de rcsturi din aceste
epoci se suprapun. Tipice sint, sub accst raport,
asezirile de la Radu-Vocla i Arhivelc Statului, apoi
acelea de la lacul Tei, Fundeni, Ciurcl, Glina.
INDELETNICIRI SI APARTENENTA ETNICA
Locuitorii accstor stravechi asezri au avut ca
indcletniciri de capetenie agricultura, crcsterca vite-
lor, vinatul si pcscuitul. Cea dintii nc c documentata
prin boabele de gnu si mei ale cror urmc, impreuna
cu pleava si paie, s-au gasit in asczarea ncolitica dc
la Giulesti, prin fragmcntele de risnite descoperite
la Dudcsti, la Glina si in altc asczari din neolitic.
Crcdcm ca si forma superioara de agricultura care
c viticultura, cresterea vitei-de-vie, a fost cunoscuta
accstor indeprtati strmosi inca din epoca bronzului.
Panta repcde sprc lunc i favorabil expusa a scsului
de la miazzi de Dimbovita i pantele dcalurilor de
la Patriarhie i Radu-Vod au indemnat de foarte
timpuriu pe localnici si cultive fructul scump lui
Bacchus. Tracii, din marca familie a atora au facut
parte dacii, erau doar vestiti pentru accast indclet-
nicire inca din vremea homerica.
Dcsprc cresterea vitelor sint marturie cantittile
mari de oase de bovine descoperite tot in asezarca
de la Giulcsti. Iar locuitorii asezarilor de tip Gumel-
nita aveau, pe litiga casete lor, i oi, capre i porci.
Ciincle fusese domesticit de la inceputul neoliticului ;
calul e constatat in epoca bronzului ; el se intrcbuinta
la clrie, dovada zabalele care s-au gsit in asezarilc
din faza Tei-Bucurcsti.
E foarte probabil ca, inca din epoca bronzului,
si fi cxistat si prisaci, prin.poienile padurii sau prin
finete. Herodot, care serie la jumatatca sccolului
al V-lea inaintea crci noastrc, releva multimca albi-
nelor de pe malul sting al Dunrii ; sint atit de multe,
inscamna el, incit impiedica oamcnii sa treaca fluviul.
E, evident, o mare exagerare, o naivitate chiar ; nu
mai putin semnificativa insa pentru dezvoltarea api-
culturii indeletnicirc caracteristica tinuturilor noas-
trc inca de pe atunci. Cit dcspre vinat, in intinsele
paduri ce acopereau altadata teritoriul bucurestcan,
si desprc pcscuit, in cursurile de ap si in salba de
lacuri si blti, ele erau indcletniciri obisnuite ale
omului de pretutinde ni in accasta indepartata vremc.
E de obscrvat cO. undita i harpuna, sau harponul,
sint printre cele mai vechi linche ale omului ; accasta
din urma, lucrat la inceput din os, se crcde cA ar
data inca din palcolitic.
www.dacoromanica.ro
Indepartatii strmosi ai bucurcstcnilor locuiau in
bordeic mai mult sau mai putin ingropatc in pamint
bordeic, de felul carora se mai puteau vedea inca
atitca in plin vcac al XIX-lea la marginca orasului
si chiar in oras ; locuiau, de asemenca, in colibe si
in case cu pereti dc nuiele implctitc i muruitc sau
lipite. La Dudesti s-au descoperit urmele unor ase-
menea colibe ; ele au o forma oval ; dimcnsiunilc
uneia din ele: 3 x 1,50 metri ; adincimea in pamint,
40 de centimetri. Bordeicle ncoliticc de la Giulesti
sint cam tot atit de mari: 3 x 2 metri, dar adincimea
in pamint e de 1 mctru. In faza Boian a ncoliticului
Sc construiesc, la suprafata solului, case dc forma
patrata ; in faza Gumclnita, accstc case au citcodatii
chiar dotia incaperi, dupa cum ne aratii miniaturile de
lut ars descoperitc in asezarile de la Glina i Vidra.
Antecesorii, din epoca neolitica, ai bucurestenilor
stiau sA faca din locssul sau lutul carc se gsca prctu-
tindcni, la mica adincime, tot fclul de vase. Daca
acelea din faza mai vcche, de la Dudcsti, nu impre-
sioncaza in mod dcoscbit, in schimb vascic din faza
sau civilizatia Boian atrag numaidecit atentia, atit
prin forma lor, cit mai ales prin ornamentcle cc Ic im-
podobesc. Aceste ornamente constau adescori din de-
senuri geometrice ; motivele respective frecvent
revin cirligele mcandrice" au fost Opte in peretii
inca umczi ai vasclor i umplute cu o substanta albi-
cioasa ; dupa arderea vaselor, contrastul intrc aceastii
substanta i fondul negru sau ccnusiu este remarcabil.
In faza Gumclnita gasim si vase pictatc cu o vopsca
rosiatica i cu alb ; asa este, de pild, capacul de vas,
in forma de cap de idol, gasit la Vidra in 1932.
Din aceeasi faza sint i vasc pictate cu grafit, ceca
ce le da un aspect lucios. O deosebita important
prezinta ccramica epocii bronzului, in special accca
a fazci a doua, care poarta numcle de Tei-Bucuresti.
Vasele de lut ars ale acestci cpoci oale, ccsti sau
cani, strachini (vezi fig. 5 si 6) si n t de culoarc
neagra, ccnusic sau galben-portocalic ; ele au perctii
impodobiti Cu ornamente alcatuite din sirttri de puncte
sau unii, umplutc, ca si in faza Boian a neoliticului,
cu o substanta alba, ornamente carc amintcsc in mod
izbitor pe acelca ale scoartelor romnesti de mai
tirziu, ale oualor incondciate i ale crestaturilor
in lcmn.
Acesti indepartati stramosi cunostcau metalele
de la o vreme, le lucrau chiar pe loc. Inca in ncolitic
s-au descoperit obiecte de arma" si de aur ; in faza
Boian ele sint, ce-i drept, foarte rare, aproapc dispa-
rcntc ; in faza Gumclnita, ins, numarul lor se marcste.
S-au descoperit in asezarca de la Straulesti sulc de
aram, avind minere din os dc pasare. lar la Vidra,
pe ling unelte casnice si un topor de lupti, toste
din aram, s-a gsit, pe picptul zeitci" adica al
vasului antropomorf dcscoperit in 1934 si un
pandantiv" de aur, in forma de ccrc prevazut cu
doua mici gauri prin carc trccca firul cc-1 sustinca.
Din epoca bronzului sita numeroase uneltele
armcic lucratc din accst metal. Pc aria bucurestcan
27
s-au descoperit, in asczirile din acca vreme, tot soiul
de ascmcnea unelte si arme, de la seccri, cutite,
undrele, ace dc cusut, fibule sau ace dc prins vcsmin-
tele pina la topoarc, virfuri de suliti si virfuri de
sageti. S-au gasit la lacul Tei i apare pcntru
turnatul unor asemenea unelte, ceca ce inscamni
ca respcctivii mcstcri i aduccau materia prima de
aiurca, in cimpia munteani negsindu-se mine de
aram i cositor ; se foloscau poatc si de obiecte vcchi,
stricatc, pe care le topcau i le turnau din nou.
Fig. 5 (Vezi legcnda la l'ag. 29)
In epoca fierului, pe ling acest metal, intrebuintat
atit pcntru unclte s-au descoperit seceri si foarfcci
cit i pentru arme, se constata o utilizare din cc
in ce mai marc a argintului, din care se fac podoabe,
dar mai ales monede (vezi P. 33).
Fcmeile accstor stravechi locuitori stiau si toarci
si sa teasi, in special cincpa, mestesug pe care Hero-
dot in sccolul al V-lea inaintca crei noastre
amintcste cu mari laude. Creste aceasta planta serie
istoricul grec si singura si semanata, i dintr-insa
ii fac haine tracii, foarte ascrnanatoare cu cele ficutc
din in, asa ea cine nu cunoaste cinepa cu de-amanun-
tul nici nu poate deosebi daca-s de cinepa ori de in ;
iar cine n-a vzut cinepi vreodatii arc sa creada ca-s
de in".
Inasezarea neoliticii de la Catelu faza Bolinti-
neanu s-a gasit un fragment de figurina de lut
28
www.dacoromanica.ro
ars infatisind schcmatic un trup fcmcicsc. Astfcl
dc figurine de lut, dar si de os se inmultesc
in asezarile neolitice din faza Gumelnita ; ele sint
impodobite cu ornamente in linii si cercuri, infati-
sind, poate, vcsminte sau chiar tatuaje. Merita sa fie
relevat, sub accst raport, figurina, inalt de 43 de
centimetri, gasiti in 1934 la Vidra i cunoscuta sub
numele de zcita de la Vidra" (v. si mai sus, p. 27).
Este un vas antropomorf, adica un vas in forma dc
trup omcnesc in spet, un trup de femeic, lat
in solduri i avind miinile adusc pe piept. Capacul
vasului trebuia s infatisczc capul acestui trup ; cl
n-a fost gasit. In schimb, cunoastem, tot de la Vidra,
un alt capac de vas antropomorf, reprezentind schc-
matic capul omcnesc ; el e pictat cu alb si rosu.
Se pare ca aceste figurine rcprezentau divinitatca
feminina, simbolul fecunditatii, al vietii.
Mortii si-i ingropau chirciti, cu genunchii la gura ;
se pare ca era pozitia rituala, a ritului lor funerar.
Asa a aparut scheletul, culcat pe stinga, cu capul
indreptat spre sud-vcst i picioarcle spre nord-cst,
in mormintul dat la iveali la extremitatea strazii
Ziduri-intre-Vii, intr-o avezare din epoca de bronz.
Ascmcnea morminte se gsesc si in alte parti ale
pamintului romanesc ; ele apartin i epocii neolitice,
faza Gumelnita. Mai exista o a doua categorie de
morminte, care apar spre sfirsitul epocii neolitice
 inceputul aceleia a bronzului: sint asa-zlsele mor-
minte cu ocru", in care trupurilc raposatilor erau
vopsite cu pmintel rosu. Sc crcde ca acestc morminte
ar apartine nu autohtonilor, ci triburilor de pstori
nomazi veniti din Rsrit: e o simpla ipotcza. Mai
tirziu, in epoca fierului, inmormintarea se face de
obicei prin incinerare. Cenusa rezultata era pastrata
fie intr-o urna sau amfora funerara"
tului descoperit la Damaroaia sau al aceluia de la
lacul Tei fie in simple gropi rotunde. Astfcl de
e
Fig. 5 Fragmente de vase de pirnint din epoca bronzului gasite la Lacul
Tei. lingii Ducuresti, in 1929-1930. Omamentele ce linpodobesc 2CCSIC
V2SC Sc g3sesc in arta noastr3 popular3 pe Mi incondeiatc, crestaturi in lenin.
scoarle. Circa 1600-1400 len. M.I.B.)
morminte de incinerare, din faza Bordei-Herastrau,
s-au gasit la Ciurel si pe Dealul Piscului, aproape
de Bellu. De asemenca, la Popesti-Leordeni: acestea
din urma sint din faza a doua a cpocii fierului. Precis
datat e mormintul de incinerare de la Snagov : in
el s-au aflat patru dinari de argint ai Republicii
Romanc, din anii 69-42 i.e.n.
Carui ncam au apartinut acesti stravechi locuitori
ai ariei bucurestene? Un raspuns au inccrcat sa dea,
in ce privcste perioada finar a ncoliticului, caracte-
rizat prin civilizatia ceramicii pictate, i caruia, in
aria amintit, Ii corespundc civilizatia tip Gumelnita,
atit invtatii strini, cit si romani. Carl Schuchardt,
inviitatul german care s-a ocupat de vechca populatie
a Europei, atribuie hotarit accasta civilizatic pe
care o caracterizcaza drcpt superioara" tracilor,
si o considera ca o epoca stralucita a neamului aces-
tula, epoca dc carc grecii homcrici ii mai aduceau
aminte numai din legencla i cu mirare. Antropologul
franccz Eugne Pittard crcdc si el ea nimic nu ne
impiedica sa presupuncm ca locuitorii care au inaltat
colibele funerare in epoca pietrci lustruite sint aceia
care mai tirziu au primit de la istoricii vechi numelc
de daci sau gcti". Dintre invatatii romani, rcgrctatul
cazul mormin- Ion Andriesescu impartasca acecasi parcrc. Prin
urmare, potrivit acestor trei invtati, creatorii civi-
lizatiei neolitice tirzii din regiunilc noastrc ar fi chiar
,;
stramosii nostri, dacii. Pata dc aceasta opinie exista
ins o alta, sustinuta si ea de invtati cu autoritate,
care cred, dimpotriva, c locuitorii care au dat nas-
tere remarcabilci civilizatii dc la finele ncoliticului
sint altii decit creatorii civilizatiei bronzului. Potrivit
accstci ultime opinii impartasiti la noi si dc Vasilc
Pirvan si Constantin Daicoviciu ar fi avut loe
in regiunile noastre suprapuneri de popoarc, in urma
unor lupte grele, noii-veniti distrugind civilizatia
predecesorilor. Asa s-ar fi intimplat cu namenii cpocii
de bronz, care au distrus civilizatia antcrioara ncoli-
; asa au ptit apoi accstia, la rindul Ion, din partea
oamenilor cpocii de fier, care au vcnit unii din regiu-
nea Alpilor, coborind sprc sud-est si sud, altii cu-
noscuti sub numele de sciti din cstul asiatic sprc
Rusia de miazazi. Dacii, clement al marii masc tra-
cice, ar fi, In conceptia accstor nvai, tocmai popu-
www.dacoromanica.ro

Fig. 6 Ceramici tip Bucureti din epoca bronzului glsitA pe aria hucure,-
ware (Lacul Tei etc.), circa 1600-1400 len. (61.1.11.)
latia peste carc au niivalit oamcnii cpocii de ficr.
Potrivit acestei ultime ipoteze, se admite deci ca
dacii sau getii crau in tinuturilc noastre de pc la
anul 1800 inaintea era noastre si ca ci sint creatorii
civilizatiei bronzului. Accentuam asupra termenului
de ipotezd, deoarcce i accasta ultima opinie i cea
anterioara nu sint dccit niste constructii conjecturale.
Sigur c numai ca Hcrodot ii aminteste pe geti sau
BIBLIOGRAFIE
I. Primele aFezdri omeneFti. 1.Reallexi-
kon der Vorgeschichle linter Mitwirkung zahlreicher
Fachgelehrter, berausgegeben von Max Ebert, Berlin,
1924-1932, 15 vol. in 8'; 2. Ion Nestor, Der Stand
der Vorgeschichtsforsch sing in Rumdnien, Sonderabdruck
aus dem 22. Bericht der ramisch-germanischen Kommis-
sion, 1933, 170 p. in 8 ; 3. Bucurefli. Rezullatele
sapdturilor arbeologice id ale cerceldrilor istorice din (mid
1953, Bucurcsti, 1954, 263 p. in 80 ; 4. Bucure,riii
de odinioard. Bucure,rtii in lumina cercetdrilor arheologice
(articolc dc Gh. Cantacuzino, I. Ionascu, Sebastian
Morintz, Dinu V. Rosctti si Vlad Zirra), Bucuresti,
1959, 239 p. in 4.
5. Dinu V. Rosetti, I. Descoperiri paleolitice in
preajma Bucure,rtilor ; II Sapaturile de /a Vidra. Rapant
preliminar ; Bucurcsti, 1934, 60 p. in 8' si 5 pl.
6. C.S. Nicolaescu-Plopsor, Le palolithique en Romanic,
in Dacia, V VI (1935-1936), p. 41-107; 7. Sebas-
tian Morintz i Dinu V. Rosetti, Din cele mai rechi
timpuri Fi pina la formarea Bucure,rtilor, in BucureFlii
Bucuresti, 1959, p. 147-165; 8. Vladimir
de odinioard,
Dumitrcscu, Fouilles de Gumelnila, in Dacia, II (1925),
p. 29-103; 9. VI. Dumitrcscu, Le plastique anthro-
pomorphe en argile de la civilisation nolilbique balcano-
danubienne de type Gumelnila, in fella-blab fiir prdhisto-
rische und et hnographische Kunst, 1932-1933, p. 49 72 ;
10. Dinu Rosetti, Sapaturile de la Vidra; raporl pre-
liminar, in Ptiblicaliik Municipiulni BucureFti, nr. 1,
30
www.dacoromanica.ro
dad i la sfirsitui Xecolului al VI-lea inaintea era
noastre, mai exact la 514, cu prilcjul expeditiei lui
Darius, rcgele persilor, care in acel an a trecut, cu
uriasa sa armata, prin Dobrogca ca sa faca razboi
scitilor de la nordul Mari Negrc. Acesti sciti
intinseserl dominatia i asupra teritoriului dacic,
deci si asupra cimpiei muntcne. De la ei provine
asa-zisul pieptenc de bronz" de fapt o podoaba
de harnasament gasit intr-una din carierele de
nisip de la marginca Bucurestilor i aflator acum
la Muzeul national de antichitati. El infatiseaza pc
un calaret scit adapindu-si calul la o fintina. Tot
scitilor li se datorcaza se pare virfurile
triunghiularc de sagcti din bronz dcscoperite la lacul
Tei si la Bucurestii-Noi, precum i pe o aric mai
larg in jurul capitalci armele i podoabele de
la Gurbanesti (raionul Lchliu) si de la Ploiesti-
Triaj.
Asadar, prima stire istorica asupra dacilor sau
getilor se refera la anul 514 len. E foarte probabil
ca, la aceastii data, un trib al lor sa fi locuit i trmul
sting al Dunarii, in regiunea de padure cuprinsa intre
cele dota stepe, deci regiunea bucuresteana. De
altfel, Baraganului i se si spune mai tirziu pustiul
in realitate stepa getilor".
Bucuresti, 1934, p. 6-9 ; 11. I. Berciu, Prime consi-
deratiuni asupra neoliticului din va/ea Dundrii inferioare
in legiitura cu descoperirile din judeml Vla,rca, in Bide-
/inn! Muzeului judeFuliti Vlairca Teohari Antonescu",
11 (1937), p. 31-105; 12. I. Nestor, Probleme noi in
legatura ca neoliticul din R. P. R. in St. ,ri cerc, ist. :'e-
che, 1(1950), 2, p. 208-219; 13. E. Coma, Rezullatele
sondajelor de la DudeFti unele probleme ale neoliticului
de la sud de Carpa/i, in St. Fi cert. ;sr. 'eche, VII,
p. 41 49.
14. C.S. Nicolaescu-Plopsor, Ume de noi aFezdri
preistorice in preajma BucureFtilor, in Cronica mauls-
maticd ,ri arbeologicd, 11 (1922), p. 51-55; 15. I. An-
driesescu, Nouvelles contributions sur l' eke de bronze en
Roumanie. Le dpi de bronzes de Drajna-de-Jos et Pipit
de Buchan, in Dacia, 11 (1925), p. 345-384; 16. Dinu
Rosetti, Sapdturile arbeologice de la Snagor, I, in
Rev, ist. rom., III (1933), p. 217-226; 17. Dinu
Rosctti, Din preistoria BucureFtilor, I. Civilizatia tip
Bucure,rti.
Die Bukarester Kuhur, Bucuresti, 1936, 30 p. in 4
18. Sebastian Morintz, Sap& urile de pe dealul Ciurel,
in Materiale ,ri cercelari arheologice, VII (1961),
p. 658-663.
19. Dinu Rosati, Asupra tipologiei Fi lebnicei citorra
aFezdri ,ri loccrinte pre- Fi pro/aislante din preajma Bucu-
re,ridor, in Urbanismul, XI (1932), p. 96-102 si
176-188.
 II. indeletniciri ,ri aparienen/4 el-
n i e d. 20. I. Andriescscu, Contributie la Dada fnainte
de romani, Iasi, 19/2,/24 p. in 8; 21. V. Pirvan,
Gelica. O pro/oil/oda a Dadei, in Aten,. seg. fas/. Atad.
Rom., seria 3, t. III (1926), p. 113-851; 22. Carl
Schuchardt, Altenropa. Kulturen. Rassen. Vaker, cd. 3.
Berlin si Leipzig, 1935, XI, 355 p. in 8; 23. V. Pir-
van, Dada. Civilizan& stravechi din regiunile earpalo-
danubione, Bucurcsti, 1937, 218 p. in 80 (o noui cditie
in 1957, ingrijiti de R. Vulpc); 24. C. Daicoviciu,
Daker und Ramanen, in Siebenbiirgen, I, Bucurcsti,
1943, p. 175-186; 25. Const. C. Giurcscu, hloria
romdnilor, I, editia a V-a, Bucurcsti, 1946:p. 15-30;
26. Isioria Romdniei, I, Bucurcsti, 1960, p. 3-212
(Orinduirea comunei primitive).

www.dacoromanica.ro
 IN VREMEA DACILOR
ST DACO -ROMAN ILOR
Matcrialul documentar de care dispunem pentru
aria bucuretteand in epoca daca si daco-romana este
tot de caracter arheologic: ceca cc a iesit la iveal
prin satiaturi sistematicc sau prin descoperiri intim-
platoare. Nici o stirc scrisd care sa se referc la accasta
arie, nici o inscriptie, greaca sau romana doar
citcva litcre nici o mentiune in cronicile sau scrie-
rile dc alta natura, contemporane. Spre a ne putca da
seama deci de fclul cum s-a desfisurat viata pe
aceast aric in zisa epoca, va trebui sa ne folosim
dc marturiile arheologice i sa le interpretam tinind
scama si de stirile pe care ni le dau izvoarele serse
pentru regiunca tarmului sting al Dunarii.
PE VREMEA DACILOR
Un fapt este sigur din capul locului, i anume,
teritoriul orasului i imprejurimile lui au continuat
sa fie bine populate si in aceast vreme. Intr-o serie
intreaga de asezri, ca, de pilda, acelea de la Mihai-
Voda i Radu-Vodi, viata s-a desfasurat fr intre-
rupere din epoca bronzului pin la sfirsitul epocii
fierului, deci pini la finele primului secol al erei
noastre. Asezri de ale dacilor s-au constatat si la
Arsenal, in Dealul Spirii, la Biserica lui Bucur, la
lacul Tci, la Pipera, Militari etc. In imprejurimile
Bucurestilor a fost descoperiti, prin sapaturile din
ultimii ani, o mare asezare dacica la Popestii-Novaci,
ling Arges ; sint bine cunoscute, de asemenea,
asezarile ceva mai depirtate, de la Crisani pe Jalo-
32
www.dacoromanica.ro
Pe sub deal, kind in drionul Giurgiului,
la stilpul de plait-4 al al./near:trial, in capul
troianului, lingd belefteul lui .Yerban-
vodd..."
(Hoiamiel privind Bucureltii, in documental]
din 4 tunic 1668)
mita, de la Tinosul pc Prahova, de la Minastirea,
Piscul-Coconi i Odaia-Vladichii, pe Mostistea
rioara' i salba de asezari de la Dunarc, intre Gura
Mostistei i Giurgiu.
Locuitorii acestor aseziri ii continua strvechile
indeletniciri ; agricultura, in toate formele ei, i cres-
terca vitelor au locul de frunte. Generalul i scrii-
tonil antic Ptolemeu al lui Lagos, care a insotit
pe Alexandru Machedon in incursiunea pc care
acesta a facut-o, in anul 335, impotriva gctilor, pe
malul sting al Dunirii, in regiunea, se pare, a gurii
Argesului, ne spune ca soldatii falangei au trecut
prin lanuri inaltc de gnu" i ea, spre a putca inainta,
au culcat acest gnu cu sulitels aplccatc". Tot de la
el Aim de un oras al gctilor, aproapc de Dunk.;
bine popular, dar eau intarit", oras pe care Alcsandru
l-a darimat din temelii", dupa cc mai intii ostasii
sal II pradasera. CA crau multe asemenea orase in
tara getilor sau dacilor este in afar de once indoiall ;
Fig. 7 - Fibula de argint dacice din epoca fierului, perioada h Vale, gatite
la Popcatt-Novaci. (81.1.13.)

1'1!
Fig. 8 Monede dacice, Unkind pc cele macedonenc, glsite in preajma Huai-
rcstilor. (NLI.B.)
tot un Ptokmeu, geograful Claudius, care utilizeaza
izvoare de dinainte de cucerirca roman, anti in
Dacia nu mai putin de 44 (patruzeci i patru) de
asczari urbane, dintrc care o serie intrcaga purtind
terminatia specifica -dava (Sucidava, Utidava, Arci-
dava etc.). Fost-a oare una din aceste asezari pc
locul Bucurcstilor? N-o putem afirma, in stadiul
actual al cercetarilor ; dar faptul nu c imposibil.
S-au gasit, pc aria bucuresteank mai multc tczaure
cuprinzind fie monede grecesti, fie imitatii dacice
ale accstora, fie vase si obiecte de podoabi din metal
pretios. Citam, in primul rind, tczaurul de la Heels-
tru, dcscoperit intimpltor in 1938, si datind din
sccolul al II-Ica inaintca crei noastre. El era alcatuit
din paftalc i 131106 de argint, un vas de ascrnenea
de argint si 58 de monede din acelasi metal, imitatii
dupa infatisatoarck tetradrahmc din Thassos. In
alta margine a Bucurcstilor, la Colcntina, s-a gsit,
tot intimpltor, un tczaur cuprinzind iari imitatii
ale acclorasi moncdc greccsti. Pc de alta parte, la
hotarul comunelor Bragadiru i Virtcju, la aproxi-
mativ un kilometru i jumitate la nord de linia de
Fig. 9 ImitaPi dacke de vase gteccstl, rise dclicne I. Gish i Fundcni,
lIngl Bucurctti. 1931 ; diametru 12,5 cm. Un altul, ascminator, tot la Fundaii,
era plin cu nmnede dada. II. Gisit la Snagov In 1933. Ambcic vase din sec.
I 1.411. (M.LI3.)
www.dacoromanica.ro
centura, s-a dcscoperit, in octombric 1953, cu prilcjul
puncrii unci borne, un vas dc pimint cu 299 de
moncdc dc argint, tot imitatii dacicc, dar, de data
asta, dupa tetradrahmelc lui Lysimach, rcgcic Tra-
ciei (323-281 i.e.n.). Accst fcl de imitatii au, pc avers,
capul lui Alcxandru Machedon, iar pe revers un
cilret. E n tip de moneda daca foarte rispindita :
cxemplarc s-au gasit pe toata fata pmintului roma-
nesc ; in citnpia muntcan le constatiim la Pitcsti
sau in apropicrea acestui oral, la Zimnicca, la Comana,
la Piscul-Crsani, iar in aria bucurcskank la Pipera
(vezi fig. 8). Tezaurul dcscoperit in accst din urmi
loc cuprindea dc asemenca imitatii dupa un tip
inrudit cu cel de mai sus. Semnalam, apoi, tczaurul
cu monede dacice, imitatii dupa cele grecesti, gasit
in 1931 la Fundcni, i tczaurul dc la Popcsti-Lcordeni,
continind imitaii dupi tetradrahmele lui Filip al
II-lea. Cind s-a canalizat Dimbovita au fost gasite
monedc dace dc argint in apropicrc dc podul erban-
Vocia. In sfirsit, imitatii dace impreuna cu moncdc
Fig. 10 Imicajii de cupe deliene gSsite pe aria bucure1tean1. (MIS.)
grecesti autentice, din orascle Tomis i Dyrrachium
(Durrazzo sau Durres) s-au dcscoperit in asezirile
de la lacul Tei, Colentina i Herstru.
Vasul care cuprindea tezaurul de la Fundcni era
el insusi o imitatie dupa vascle greccsti zisc dcliene
sau din Delos, care se caractcrizeaza prin ornamente
in relief acoperind peretii in intregime (vezi fig. 9).
0 alta imitatic de vas delian, impodobit cu repro-
ducen i de monede dacice, imitind staterii lui Filip
al II-lea, regcle Macedoniei, a fost gasit la Snagov,
cu prilejul sapaturilor din 1933; mai inainte icsiscr
la iveala vase &lime de fabricatie locala, la Crsani.
Altc fragmente de asemcnca vasc s-au dcscoperit la
Dmroaia, la Pantelimon, la lacul Tci (vczi fig. 10),
Cu prilejul siipaturilor din 1953, in asczarca daci de
la Arhivele Statului ; in numr mai mare s-au giisit,
in sfirsit, in importanta asczarc dacica dc la Popestii-
Novaci pe Arm, asezare care ar fi totuna, dupi
ultimcle cercctri, Cu Argcdava lui Bucrebista si
undc a iesit la iveali o mary cldire, un adevrat
palat al stpinitorului local. Intercsant e faptul
33
intr-o scami. de asemenea asezri dace s-au aflat,
alituri de imitatiile dc vase detiene, i liparek locale
carc serviseri la fabricarea lor, lar o cercetare rccenti,
in curs de publicare, a prccizat ca nu este vorba
dc imitatii servile ale modelelor grecesti, ci de pre-
lucrri Cu motive ornamentale originale, cum e, de
pild, spicul de gnu.
Faptul ca s-au descoperit in cimpia munteadi in
general si pe aria bucurestean in special atitca tezaurc
cuprinzind monede, vase si podoabe de argint arat
un nivel dc viati mai ridicat al populatici respective.
Dacii nu se mai multumcau acum cu moneda greaci
pc care o putcau obtinc pcntru produscle lor, ci
fabricau ci inii monedi de argint dupil modclul
acesteia. Imitau de asemenca, dupi cum am aritat,
vase grecesti ; importau apoi pcntru uzul pturii
superioare a nobililor i a curtii regelui stofe
pretioase, testuri fine, ba chiar i produsc alimentare
sudice, vin i untdelemn ; resturi din amforele res-
pective, provenind din Thassos, Rhodos si Cnidos
sau din cettile pontice, ni s-au pstrat in multc din
asczrile cimpiei muntene, la Crisani, Coconi, Mini-
stirea, Zimnicca, Tinosul etc. Si nu uitim, de aide',
c dacii ajung sub Buerebista, in secolul I inaintca
erei noastre, la o marc putere, ca statul lor se inunde
pe o suprafati considerabili, ca armata ion atingc
o cifra impresionant : 200.000 de oameni, dup
mirturia geografului i etnografului antic Strabo.
lar in secolul I al crei noastrc apare ccalalti mare
personalitate a dacilor, Deccbal, sub care statul lor
cunoaste o ultima mnlarc, i, indati dup aceca,
prbusirea.
PE VREMEA STAPINIRII ROMANE
Intemciat-au oare romanii vrco asezarc mai insem-
nati pe locul actualilor Bucuresti? Elvetianul Sulzer,
secretarul lui Alcxandru-vodi Ipsilanti si primul
dint= cercetatori care di indicatii asupra trecutului
accstui oral, credc ca" aici, pe locul capitalei, sau in
apropiere de ea a fost vechea localitate Pima, men-
tionati dc Ptolemeu sub forma Pinon cuprinsul
Dacici Romane. Pe ce-si intemeiazii prerea, Sulzer
nu ne spune ; probabil, pe felul cum situeazi geograful
antic aceast localitatc in sud-vestal Niuntenici.
N-avem nici un argument hotritor in sprijinul
acestei identificki ; ca rimine o simpl prcsupunere ;
Vas& Pirvan, in incercarca ce face, in Cairn, de
a localiza orascic Dacici indicate dc Ptolerneu, crede
ci ar putca fi vorba de o asezare cu numcle Ad
Pinum si nu aminteste nimic de o identificare cu
Bucurcstii. Tot asa de bine s-ar fi putut lua in
considerare, ba poate cu mai multi sorti de proba-
bilitate, altc douil orase ale Dacici mentionate de
34
www.dacoromanica.ro
Ptolemeu, i anume, Sorntan, in acceasi Muntenic
de sud-vest, i Tiasum, in ccntrul Munteniei.
Pentru o asczare roman pe locul capitalei noastre
ar pleda totusi dou faptc : mai intii imprejurarca
ea pe aici trccea drumul care, plecind de la Dunre,
fie din dreptul Rusciukului (Sexanta Prista), fie din
dreptul Turtucaici (Transmarisca) noi credem de
la ambele vaduri, intilnindu-se, ca si mai tirziu,
chiar la Bucuresti ducea sprc Transilvania. Acest
drum din care s-a descoperit recent la Tirgsorul-
Vechi o portiune cu infrastructura de bolovani legati
cu mortar bine pistrat, precum si o c.irimicri Cu
stampila legiunii a XI-a Claudia era pzit, in
vremea dominatiei romane, de castrcle de la Mliesti
si de la Drajna-dc-Sus, ambele pc apa Teleajenului.
Normal era ca, in afara de acestc doui castre, din
regiunea deluroas, si fi fost si uncle in partea de
ses a drumului mentionat, ap cum intilnim o serie
intreagi de-a lungul drumului celuilalt, din vcstul
Munteniei, care, plecind tot de la Dunre i trecind
prin Putinci, Gresia, Filfani, Jidova, ajungea, prin
pasul Branului, la Risnov i apoi in Valca Oltului.
Poate ca un asemenea castru a fost la Bucurcsti sau
In zona bucurestean. In sensul accsta ar plcda desco-
perirea ficuti la Giulesti (vezi mai jos p. 35). Pe
de aid parte i acesta e al doilea fapt care mili-
teazil pcntru o asezare militar romani la Bucuresti
traditia mai pistra, in secolul al XVII-lea, amintirea
unui val roman sau a unui troian", in partea de
sud-cst a orasului. Aceast traditic e consetnnati in
documentul din 4 iunie 1668, confirmat la 4 ianuaric
1672, referitor la proprietatca sau mosia din Bucuresti
a Mitropolici. Artindu-se hotarul accstei propric-
titi, se dau, in actul din 1668, urmitoarele puncte
de reper, foarte pretioasc si pentru aspectul de
data al orasului: Din jos, din piatra de lingi coltul
gardului mnstirii lui Pana... pini in piatra de la
capul Podului Turcului, si de acolo pe uliti in sus
pinii in piatra db ulita drcpt Mitropolia. i de acolo,
pe lingi crucca doamnei Mirceoaia, pe cale in sus,
pini in piatra drcpt Calicii... si... pc ling Putul
Calicilor, in jos, pe ling lac, pc sub deal, pini in
drumul Giurgiului, la stilpul de piatri al armea-
nului, In capul troianului, ling helesteul lui Serban-
vocli, si dc acolo, pe drum, in jos, spre oras, pini
in piatra drept Crimizii i pini in piatra drept
crucea pirintelui domniei-mele Leon-vodi...". Ter-
menul de troian", a cirui etimologie duce la numelc
impiratului Traian, se &Idea de citre inaintasii nostri
unui val roman si, prin extensiune, i unui val din
alte vremuri. Cind, in 1407, Mircea cel Bitrin druieste
Ministirii Cozia satul Hinitestii din judetul Vilcca,
el arat ca hotarul este pin la troian i Oda la
apa Rimnicului": e vorba de vcchiul val roman,
care mergca de-a lungul Oltului. Dcsigur, nu este
cxclus ca troianul" amintit in accasti parte de sud-est
a Bucurestilor, in documental din 1668 troian care
azi nu mai poate fi urmrit pc teten sa fi fost
din alti epoci &eh accca a dotninatiei romane.
Dar iarasi se poatc foartc bine sa avern dc-a lace cu
una din fortificatiile ridicate pcntru a apara acest
punct de straja a drumului care clucea de la Dunare
in Transilvania.
Siipaturile arheologicc intreprinsc in ultimul timp
au dat la iveala pc aria bucurestean citeva urme
din timpul dominatiei rornane. In marca asczare dc
la lacul Tei, unde se constata' o viata neintrerupta
In tot accst timp, s-au gisit statuete romane, din
bronz, infatisind zeitatile Venus si Apollo (vezi
fig. 11). Ele pot sa provina din schimburile comer-
ciale ale populatiei autohtone, dacicc, de asemenea
Fig. 11 Statuca de broil., Infatiind pe Apollo. Viet de stindard sau de
baldachin, tot de bro., in form de cap dc aceili, gAsite atnindoul la I.acul
Tel. Sec. III e.n. (M.1.B.)
din expeditiile de prada ale acelciasi populatii pe
malul drept al Dunarii, dar nu mai putin din stabi-
lirea unor elemente romane provinciale in aceasta
asezarc. Tot la lacul Tei a icsit la iveala un mormint
de inhumatie datind din vremea ocupatiei romane.
Schelctul, aflat sub un bordei, avca la git un colicr
alcatuit din verigi dc bronz, separate prin margele
de sticla alba, rotunde.
BIBLIOGRAFIE
I. Pe vremea dacilor. 1. I. Andricsescu,
Piscul-Cri1sani. Descoperirile arbeologice din vara nnulni
1923, in Afem. sect. ist. Atad. Rom., seria 3, t. III
(1926), p. 1-111; 2. V. Pirvan, Getica, 0 prom-
www.dacoromanica.ro
Foarte interesanta c i descoperirca 'care
carc s-a facut
in asezarea dc la Giulcti. Aici s-au gsit o serie dc
obiectc o sabic, un topor, o andrea apoi o
placa de bronz Cu un foartc mic fragment dc inscriptic
citcva litcre , o a doua placa dc bronz si moncde
romanc: totul se pare di forma inventarul unui
mormint dc militar roman, poatc al unui calaret
sarmat care slujea in armata imperiala. Cea dintii
placa provine, probabil, dintr-o armura sau dintr-un
scut ; cea de-a doua, de la harnasamentul unui cal.
De factura, evident, romana, ca arc in partea supe-
rioara doui capete de fcmcie, Eta in fatil, la mijloc
doi delfini, iar in partea inferioari simbolul originii
Romci: lupoaica aliiptind pc Romulus si pe Rcmus.
Este evident, prin urmarc, ca aici, la Giulesti, in
latura de nord-vcst a Bucurestilor, a fost o asczare
romanii, poate villa" sau mosia unui fost ostas,
poate chiar o asezare militara.
In afara de accste urme, s-au mai descoperit, in
diferite punctc de pe aria bucuresteana, monede din
timpul dorninatici romane. Ele sint de douil feluri :
monede de ale oraselor din provinciile vccine si
monede de ale imparatilor romani. Din prima cate-
gorie fac parte monede din Tomis (Constanta),
Odessos (Varna), Deultum (Burgas), Pautalia (Kiis-
tendil), Nicopolis ad Istrum (Nicopol), Marciano-
polis (aproape de Provadia), Serdica (Sofia), Traia-
nopolis (Orikhova, pe Marita), Adrianopolis (Edirne,
tot pe Marita), Mesembria (Nesseber), pe coasta
Marii Negre, la nord-cst de Burgas, si Viminacium
(Costolac, pc Dunarca sirbeasca). Ele dovcdesc rclatii
comercialc cu tarmul drept al Dunarii i cu tarmul
Mara Ncgre, ba chiar i cu rase mai indepartate
din interiorul Peninsulci Balcanicc. Din a doua cate-
gorie fac parte monedele imparatilor Marcus Aurelius,
Scptimius Severus, Geta, Caracalla, Macrinus, Dia-
dumenianus, Filip Arabul, Dccius i Gallicnus, deci
din intervalul 161-268 e.n. ; de asemcnca monede
ale impartesclor Faustina senior, sotia lui Antoninus
Pius si Julia Domna, sotia lui Septimius Severus.
Credem c sapaturi sistematice intreprinse pe aria
bucuresteana, in genul celor din ultimul deceniu,
vor da la iveala i alte urme din timpul dominatici
romane. Cele descoperite pini acum sint suficiente
totusi ca sa dovedeascl existenta unor asczri pe
aceastii arie, in sccolele al II-lea si al III-lea, sa arate
conlinuitatea victii omenesti in stravechile centre de
la lacul Tei, de la Giulesti i dcsigur si din altc puncte
dc pe intinsul capitalei noastre.
ittorie a Daciei, in Mem. sect. is/. Acad. Rom., seria 3,
t. III (1926), p. 113-851 ; 3. Alihail Gr. Romascanu,
Consideratiuni generale asupra originei monad. Conlri-
buliuni la cunoasterea circulaliei monelare din Dacia.
35
Tezaurul de la Colentina, Bucurcsti, 1932, 29 p. in ;
Em. Panaitcscu, Numdrul gelilor p al clacslor. Co-
mentar dupd Drab, Bucuresti, 1934, 16 p. in 8;
C. Daicoviciu, Problema numdrului geto-dacilor.
Consideraiii asupra unei lucran i recente, Cluj, 1934,
12 p. in 8; 6. * * *, Ce cuprinde comoara gdsita
la Herds1rdu, in Gaz. mun., VII (1938), nr. 317;
7. * * *, Ned descoperiri arbeologice din jura capilalei,
in Gaz. mun., VII (1938), nr. 339; 8. C. Moisil,
Les letradracbmes de "[bassos el de la Macdoine l-re
el leur circula/ion en Dacie, in Balcania, VII (1944),
p. 3 22 ; 9. Const. C. Giurescu, Isioria romdnilor,
1, editia a V-a, Bucuresti, 1946, p. 31-116; 10. Bucur
Mitrca, Un tezaur cu monete dacice descoperit la Bucu-
retti de o ecbipd de muncitori a intreprinderilor Sfatului
Popular, in Bucurefli. Rezultatele sdpaturilor, Bucuresti,
1954, p. 13-25; 11. Sebastian Morintz, Gh. Canta-
cuzino, Sdpdturile arbeologice din seclorul Mihai-Vork,
in Bucure,rti. Rezultatele siipdturilor, Bucurcsti, 1954,
p. 45-132; 12. I. Ioncscu, Vlad Zirra, D. Berciu,
Margareta Tudor, Sdpaturile arbeologice din set-torn!
Radie-Voda, in Bucurefti. Rezultatele rapaturilor, Bucu-
resti, 1954, p. 132-183; 13. Irina Casan-Franga,
Stadia cunoftinjelor noastre despre cupele deliene" in
general, cu privire speciald asupra cupelor deliene"
getice (manuscris).
www.dacoromanica.ro
II. Pe vremea stdpinirii romane.14.Gr.
Tocilcscu, Fouilles el rechercbes archologiques en Ron-
manic, Bucarest, 1900, 243 p. in 4; 15. V. Pirvan,
inceputurile vietii romane la gurile Dun Jrii, Bucurcsti,
1923, 247 p. in 8; 16. V. Christescu, Istoria militara
a Daciei 1?omane, Bucurcsti, 1937, X, 269 p. in 8;
17. Colonclul C. Zagoritz, Castrul roman de la Mildefti,
Ploiesti, 1940, 22 p. in 8; 18. C. Daicoviciu, Daker
und Rumnen, in SiebeNbiirgen, Bucurcsti, 1943,
p. 175-186; 19. D. Tudor, 1?dscoale atacuri bar-
bare" in Dacia Romand, Bucuresti, 1957, 99 p. in 8;
20. Dinu V. Rosctti, Din cele mai vecbi timpuri ,ri
kind la fortnarea Bucure,rti/or, in Bucurestii de odinioara,
Bucurcsti, 1958, p.147-165; 21. Radu Vulpc,.,Vantierul
arbeologic Popefti, in Materiale cerceldri arheologice,
III (1957), p. 227-246; V (1958), p. 337-350, VI
(1959), p. 307-324; VII (1961), p. 321-338; VIII
(1962), p. 457-462; 22. Radu Vulpe, Muntenia fi
Moldova in epoca romand, in Istoria Roniliniei, I, Bucti-
resti, 1960, p. 517-530; 23. M. Zgibea, Fibule din
sec. III ,ri VI e. n. descoperite in slipa-turile arbeologice
de la Militari, in Cercetari arbeologice in Bucurefti,
Bucuresti, 1963, p. 373 384; 24. V. Leahu, 1?aport
asupra sdpdturilor arbeologice efectuate in 1960 la Ca/du-
Non, in Cercetari arbeologice In Bucurefli, Bucuresti,
1963, p. 15-47.
 PERIOADA DE TRECERE LA FEUDALISM
SI FEUDALISMUL TIMPURIU
EPOCA PR1MELOR MIGRATII: NEAMURILE
GERMANICE
O dat cu rctragcrea legiunilor si a administratici
romane din Dacia', in 271-275, au plecat si bog-
tasii marii negustori, proprietari de domenii, ex-
ploatatorii de mine intr-un cuvint, cci care, Cu
banii lor, putcau teal oriunde in imperiu. Grosul
populatiei daco-romane ins, tranii, mcstesugarii,
orsenii sraci, au limas pc loc i i-au continuat
viata sub noua stpinire, a gotilor. De altfcl, accstia
din urm ocupaser tinutul carpato-duniircan in
calitate de fcderati", adicA pe tcmciul unci intc-
legcri. Rclatiile cu trmul drcpt al Dunrii nu s-au
intrcrupt ; negustorii au continuat sii trcacii peste
fluviu, intr-un scns i in altul, cu mrfurilc ion,
moneda a continuat sa circule. Cu atit mai mult cu
cit anumitc punctc intritc dc pe malul sting, in
special in rcgiunca oltean, au continuat sI rmini
In stapinirea romani i dup Aurelian. Sub Constan-
tin ccl Mare, in anii 328-332, are loe chiar o recu-
cerire a cimpiei muntene i oltene pcntru aproape
trci dcccnii. Nu e de mirare deci cl s-au dcscoperit
pe aria bucurestcan, intr-o sumi de locuri, moncdc
romanc din secolul al 1V-lea. Monedc de ale lui
Constantin ccl Mare (306-337) s-au aflat pc locul
Prin Dacia intelegcm nu nurnai provincia romanii,
dar si partca din teritoriul muntean, dcci si teritoriul
viitorilor Bucuresti, care, taxi s fi facia parte admi-
nistrativ din provincie, a fost supus totusi romanizirii.
Accasta parte era inconjuratii aproapc complet de
provincii roman; era incadrat de un numiir de
castrc romane i strbiitut de drumuri pe care
mcrgcau ncgustorii romani, plecind de la vadurile
Dunrii.
www.dacoromanica.ro
hi antra ariei bucureslene,la Ctrica 1/eche,
viala omeneascd s-a desfaturai necontenii, din
veacul al IV-lea paw in al XIII-lea.
fostci biscrici Sirindar, uncle e azi Casa Centrali a
Armatci si pc fostul maidan Duca, undc se inalt
acum palatul Sfatului Popular al Capitalci. La lacul
Tei s-au gsit moncde de la impiratul Valens
(364-378) ; la Mogosoaia, tot de la Valens, dar
si de la Iulian Apostatul (361-363) si Valcntinian I
(364-375). De la acesta din urma s-au gsit moncdc
si la Cringasi. Pe temciul explorrilor i sipiturilor
fcutc s-au constatat afeziiri omene,rii din seco/ti al
IV-lea in urmtoarele punctc din cuprinsul Bucu-
restilor : la Curtca Vcchc, si anume, in Piata dc
Flori, in strada Soarclui si in Pasajul Franccz, la
biscrica Sf. Dumitru dc linga Post, la Mihai-Vodi,
in dealul Arhivelor Statului, la Radu-Vocli i biscrica
Bucur, la biscrica Dobrotcasa (Calca VAcarcsti), in
strada Pitagora si la lacul Tel. Marca asczarc din
accst din urmi loe este chiar un caz tipic de conti-
nuitatc a populatici dup parsirea Dacici, dcoarccc
rcsturilc arheologicc descoperitc aici dovcdcsc pre-
zcnta continu a populatiei in sccolcic al JI-lea, al
III-lea si al IV-lea ale crei noastre. Tot din sccolul
al 1V-lea s-au idcntificat asezri la Cringasi, undc
sipaturile au dat la ivcal un cuptor de ars oalc,
la Chitila, Mogosoaia, Pima, Fundcnii-Doamnci
pc o aric mai largi in jurul capitalci la Siru-
lesti, la Ileana (raionul Lchliu), undc s-a dcscoperit
iar un cuptor dc ars oale, si la Spantov.
De la ncamurilc gcrmanice care au ocupat Dacia
nu s-au gsit urmc pe aria bucurestcani, ci in regiuni
mai deprtate. Aceasta nu inscamni ins el nu e
posibil ca descoperiri viitoare sI ateste prezenta
golilor i in zona dc pdure in mijlocul creia se
afl Bucurestii. Dupii cum se poatc ca ele s ateste
prezenta sarmatilor, neamul iranian, inrudit cu scitii
si cu alanii de mai tirziu, ncam pe care izvoarcle
scrise ale vcacului al 1V-lea Il amintesc in cimpia
munteana. S-a formulat chiar ipotcza ca uncle mor-
mintc din sccolul al III-Ica, dcscoperite la Giulesti,
ar putca apartine eventual acestui ncam, care fusesc
aliat cu dacii, pe vremca lui Dccebal, in luptcic
impotriva romanilor.
Deocamdata famine bine constatat ca in aceasti
zon5 de padure populatia daco-romanil a continuat
sa locuiasca, in numar inscmnat, in asezari dese,
dup5 parasirea Dacici.
PERIOADA CONLOCUIRII CU SLAVII
SI A ASIMILARII ACESTORA
Aici au gsit-o clavil, ale c.aror triburi ocupa teri-
toriul tarii noastre in sccolul al VI-Ica. Ala Sc explic
numele de Vlaica, pc care acesti noi ocupanti 1-au
dat regiunii paduroase de les: el insearnna tara
vlahilor", adicii a populatiei romanice, si s-a pistrat
pina In zilele noastre in lcgrur cu fostul judet dc
la vest si sud-vest dc Bucuresti. Tot in legatura
Cu regiunea paduroasi, dar de la nord de Bucurcsti,
sta numelc de Varia, purtat si de o ap care std.-
bate zisa regiunc. Cei mai mulo dintre cercetatori
au vazut in acest de-al doilea nume tot un ecou al
prezentei populatiei romanice: Vlasia ar insemna
acelasi lucru ca si Vlasca.
Slavii s-au asezat in toad aceasta regiune de
Failure locuita de stramosii nostri si au dat nume noi,
slavicc, la o seam5 din cursurile de va ce o str5-
bateau. Nu au schimbat numele Dunarii si al Argc-
sului erau nume strivechi, mostenite de la dad i
dar au botczat din nou, cu nume de ale Ion, celelaltc
cursuri de apa. I-au zis apci ce strabatea intinsele
paduri de stejai ale cimpiei muntene DImbovita, de
la damb, stejar ; celeilalte apc, care strabitea stepa
necultivati a Baraganului, i-au zis Ialovnita de la
ialov, sterp, pustiu ; din aceasta veche forma, atestata
in documentele veacurilor XIVXVI, a rezultat
accca de astazi: Ialomita. Tot asa, au botczat cu nume
slave Mostiflea de la most, pod Prabova de la
prah, pral, deci riu cu maluri prafoase apoi Cri-
vina,ClIniftea, Majlovd, S nagovtd, CiorogIrla, Coknfina.
Etimologia popular5 care s-a dat de unii diletanti, in
veacul trecut, acestui ultitn nume, explicat prin
romanescul colea-n tina", n-are nici un temci ;
in rcalitate, i aceasta de a doua aria bucuresteani,
ca i Dimbovita, poarti tot un nume slay. Si cursul
de apa de la care s-a numit apoi judetul Ilfovul
'poarta de asemenea un nume slay. Caci Elhov
aceista e forma veche a numelui, in actele din seco-
lele XVXVII vine din elha, care inseamni arin
sau anin. Aladar, Elhov, Ilhov, Ilfov e apa care
curgca printrc arini, prin arinis.
.38
www.dacoromanica.ro
Dar daca in privinta numelor de ape riuri,
piriuri, lacuri constatam in aria bucuresteani si
in regiunca inconjuratoare o bogata mostenire de
la slay! si lucrul nu-i de mirare data fiind predi-
lcctia pcntru viata legati de ap5 a acelora care ve-
neau din tara nenumratelor 13510, lacuri si riuri
lucrul se schimba cind e vorba de numele asezarilor
omenesti. Acestea, in marea lor majoritate, poarta
nume rominesti. Fie nume terminate In -csti si
-eni care arata descendenta din intemeietorul sau
primul proprictar al asczarii si care sint in numar
preponderent: Bucuresti, Vacarcsti, Dudesti, Giulcsti,
Grozavesti, Birzesti, Dobroesti, Popesti etc., sau
Cotroceni, Fundeni, Otopeni, Copaceni, Cozieni etc.,
fic nume aritind o apartenenta, o localizare sau o
porecla Baneasa, Mogosoaia, Lupcasca, Marcuta,
Cringasi, Afumati, Caciulati, Broscari, Rosu, Buftca
etc., fie, in sfirsit, nume in Icgatura cu originca
ctnica a locuitorilor respectivi Sirbii, Tigania,
Grccii etc. sau cu diferite imprcjurari locale dc
caracter cconomic sau de alta natura: Moara-Saracii,
licrastrau, Postavari, Catelu etc. Ca sa nu mai vor-
bim de numele legate de un aspect al terenului,
prccum Magurele, Cimpurclu, Movila etc. Fat dc
aceasta marc multime dc numc romanesti, numelc
de origine slava date asczarilor omenesti stilt foarte
putine, am putea spune chiar disparente. Citarn
citeva din ele: Colentina, care vine Irma de la numele
apci, Glina, Bolintin, Tintava, Gradiste, iar mai
departe de Bucuresti, Crivina (tot de la numele
apci), Oltenita, Gumelnita, Spantov.
Cum se explica num5rul mic de numiri slave de
sate, in raport cu numarul insemnat de nume dc
ape? Pricina credcm cif st mai intii in imprejurarea
cil noii-veniti au fost, fat5 de daco-romani, inferiori
numericeste, deoarece o mare parte a lor au trecut
mai departe, peste Dunare, in Peninsula Balcanica.
Deci, din capul locului, numirul satelor in care
s-au asezat slavii si carora le-au dat nume de ale
lor a fost mai mic deck acela al satelor unde locuiau
autohtonii. S-a adaugat apoi faptul ca multe sate
s-au format cu timpul, in perioada cind slavii erau
asimilati de catre populatia romanica peste Du-
'fire, in Peninsula Balcanica, fenomenul a fost in-
vers si mai ales dup aceasta asimilare. Toatc satele
din accasta ultima categoric au capatat, evident,
nume romnesti. In al trcilca rind, semnalam impre-
jurarea ca o seami din vechile sate s-au risipit, din
cauza vicisitudinilor istorice, intemeindu-se apoi altelc
noi, citeodati chiar in acelasi loc, alteori in vecini-
tate; cu prilejul acestor schimbari s-au schimbat,
adesea, si numele respective. 2n sfirsit, notim si
faptul ca o surni de nume vcchi, date de slavi, n-au
mai avut, dupa asimilarea acestora, un inteles pentru
generatiile urmatoare ; locuitorii satelor n-au mai
stiut ce inseamn5 vechiul nume. Ala !nett, atunci and
oficialitatea sau proprietarul satului; sau, in uncle
cazuri, satenii insisi au vrut sa-i schimbe numele,
faptul s-a putut pctrcce foartc usor, far5 rezistent5
sau impotrivirc. Toatc aceste faptc explic numarul
mic actual al numelor slave de sate in comparatic
cu cele romnesti. Numcle dc ape au fost mai rezis-
tente, ele s-au mentinut, deoarcce aici n-au mai
intervenit schimbri, fluctuatii sau cread de unititi
noi. Micile modificad formale din accst domeniu
lalomita in loc de Ialovnita, Ilfov in loc de Elhov
se explici prin tendinta la pronuntarea cea mai
wadi, care e o caracteristica a limbajului.
S'apiturile arhcologice au scos la iveali urme din
accasti perioadi a conlocuirii cu slavii pe intreaga
aric bucuresteana. La Curtea Veche s-a gisit ccramici
din veacul al VI-lea, perfect databiLi printr-o monedi
a lui Justinian (527-565). La fel in piatcta SE Nicolae-
Selari, unde s-au gasit de asemenea ceramici si o
monedi de bronz de la acelasi imprat bizantin ; tot
asa in dreptul Teatrului Casei Centrale a Sindicatelor.
In strada Soarclui, ca si in Pasajul Franc= din cu-
prinsul amintitci Curti Vcchi, aceeasi ceramica pre-
feudal" din veacul al VI-lea. La Radu-Vodi s-a
gisit chiar ceramici de facturi slav, lucrati Cu mina ;
ca dateaza din vcacul al VII-lea inceputul vcacului
al VIII-lca. La Cringasi s-a descoperit un bordei din
veacurile VIVII, de forma dreptunghiuladi, si o
sgeati dc fier, care, prin forma ci, poate fi atribuiti
aceleiasi epoci, dar se intilneste si mai tirziu, chiar
dupa sccolul al X-lea. La Damaroaia a iesit la ivcal
un bordei aseminitor aceluia de la Cringasi i cera-
mica databila printr-o !none& din anul 539, de la
Justinian. Asezari din secolele VIVII s-au desco-
pent si la Colentina unde s-a gasit o moneda de
bronz de la Justinian, tot din anul 539 si la
Mogosoaia. In sfirsit, la Ciurel, sipiturile din ultimii
am au scos la lumina zilei resturi de bordeie din
secolele VIVIII.
ULTIMA PERIOADA A MIGRATIUNILOR:
PECENEGII, CUMANII SI TATARII
Perioada finala a cpocii migratiilor priveste nca-
murile vcchi turcesti pecenegii i cumanii i pe
ditari ; ea cuprinde intervalul de la finek secolului
al IX-lea pin la fincic sccolului al XIII-lea. Cu cei
dintii, in special cu cumanii, a avut loe o conlo-
cuire, care a lsat urme atit in toponimie, cit si in
onomastici si in lexic. In toponimia ariei bucures-
tcne, influenta pecenegi i cuman nu se face prca
simtita ; ca apare evidenta mai ales in regiunea
Tcleormanului, a sudului Olteniei, in' estul Bariga-
nului si in uncle parti ale Moldovei. De la aceste
neamuri vcchi turcesti se pare ca ne-a rimas ter-
menul gorgan" , care se da, in genere, movilelor
artificiale dispindite de-a lungul cimpiei, in special
in stet* si din care multe reprczinei monninte ale
www.dacoromanica.ro
conducatorilor sciti, sarmati si, mai tirziu, pecenegi
cumani. Un astfcl dc gorgan dar carc nu-i
movili artificial a fost si in cuprinsul Bucurcstilor,
in lunai Dimbovitei ; dc la el si-au luat numelc
mahalaua din jur i biscrica ziditi deasupra. Tot
In cuprinsul Bucurestilor, e amintit documentar, in
anul 1724, si un gorginel", iari cu o biserica
pe el. Mult mai multe sint, in cuprinsul Ilfovului,
numcle rimase de la ditari ; cic nu se explica' printr-o
conlocuire, ci prin imprcsia puternica pc care a
fcut-o nivlirea cea mare din 1241, navalirile ultc-
rioare i stpinirca dura exercitata de accst ncam
asiatic. Poporul le atribuie multe din gorganele sau
movilele Ilfovului, cum sint acelea dc pe main'
Colciaculni sau Colceagului numele accsta insusi e
titaresc sau pecenego-cuman i de pc teritoriul
comunclor Biliceanca, Dragoesti si Strainii-Dobreni.
Si in perioada accasta ultima a migratiilor, ca si
in cea dintii si in perioada intermediara', a conlocuirii
romino-slave, Icgaturile cu malul drcpt al Dunarii
n-au incetat ; traficul de marfuri nu s-a intrerupt,
lar moneda bizantina a continuat sa circule in cimpia
munteana. S-au gasit asemenea monedc in mai multe
locuri. Pappasoglu, in lucrarca sa asupra fundirii
Bucurestilor, afirmi ca adesea s-au gisit i se gascsc
acum, in suburbia Dobrotesei, la diferitc sapaturi,
moncte vechi romane si bizantinc". Un fapt sigur
este ca' la Snagov, cu prilejul sapiturilor intreprinse
in 1933, s-a descoperit o mom& de la imparatul
loan I. Zimisccs (969-976). Alte monede bizantine
s-au gisit lingi biserica Floreasca ; ele provin de
la imparatii din dinastia Comncnilor: Alcxe
(1081-1118) si loan al II-lea (1118-1143). Tot
din vremea Comnenilor sint i moncdele bizantine
de bronz, gasitc in 1920, cu prilejul sapiturilor unui
loe de pe strada general Eremia Grigorcscu (fosti
Armasului); la Ciurel s-au a flat moncde similare de
la finele secolului al XII-lea, lar pe vechiul Pod al
Calicilor (Calca Rahovei), un perper" bizantin
moneda de aur din secolul al XIII-lea. Dar
n-au fost relatii numai cu sudul Duniirii ; ele s-au
mentinut si ca Transilvania, atit inainte, cit si dupa
cucerirea ungureasci. In cartierul Dobroteasa-Vad-
resti s-au gasit, prin 1932 sau inainte de accasti
data, trci moncde unguresti, dintrc carc doui dc la
regele 5tefan cel Sfint inscriptia e Stephanus
Rex" si una de la regele Salomon I, dcci inter-
valul 1000-1074. Pe de alta parte, pe locul fostci
carimidirii Popovici, intre lacurile Tci i Floreasca,
s-a gasit mormintul unui ciliret, cu parte din inven-
tarul su funerar: o soira de sa, zabali, sable, subtire
si incovoiati, asiatica, pinteni si o francisci" sau
o securioe; ele apartin, dupa pircrca arhcologilor,
asa-zisului ,,tip maghiar" si au fost datate seco-
lul X", poatc din vrerrica luptclor intre maghiari
si bulgari. N-ar fi exc.lus, ins, si apartina i vcchilor
bulgari, care, in veacul al IX-ka, si-au intins influenta
asupra cimpiei muntenc. Un alt mormInt dc calker
s-a descoperit la Jilava ; judccind dupi inventarul
ramas un virf de lance, o zabal dc ficr arhco-
logii sint de Once ca a fost, poate, al unui pcccncg
si-1 dateaza in vcacul al XI-lea; o zabal similar
s-a gasit in 1956 la Tangiru (raionul Giurgiu), spre
sud dc Bucuresti.
Dupa cc sasii vin in Transilvania si contribuic la
dezvoltarca vietii urbane, negotul cu rcgiunilc de
dincoacc dc Carpati capita un nou avint. Tot mai
des strabat negustorii din Transilvania spre vadurilc
de la Dunare ; tot mai des carusii cu carcle de peste
de la balta sau cu mart-a scumpa, rasaritcani, adus
dc peste marc, se indreapta spre trccitorile muntilor
spre a ajunge la strvechiul Brasov, dcvenit acum
Kronstadt sau la Hermannstadt (Sibiu). Pentru cci
care se duccau spre vadurilc de la Giurgiu-Rusciuc
sau Oltenita-Turtucaia, prccum i pcntru aceia care
vencau de la cherhanalcle de la gura Mostistei sau
de la Greaca, un popas obisnuit era pe locul undc
se inalta azi Bucurcstii. Aici, pe accst loe, viata s-a
desfasurat necontenit, in toati perioada migratiilor.
Asezarca de la Curtca Vcchc, Aka' din inima inssi
a tirgului, foartc intinsa i intcns locuiti" intre-
buintam chiar cxprcsia arheologilor in veacul al
VI-lea, a continuat smi fie locuita si in veacurilc urmi-
toare. S-au gsit aici urme din veacurile VIIIX,
precum si din veacurilc XXIII. Sc poatc afirma
aladar cmi, pc locul insusi uncle avea sa-si stabileasca
resedinta cirmuitorul judctului Ilfov si, dupa el,
domnul Trii Romnesti, viata n-a incetat nici o
clipa. De jur imprejurul acestci asezari central,
constatam, in acccasi perioada a feudalismului tim-
puriu, adica in veacurde X XIII, altc asezari ;
BIBLIOGRA FIE
Prima perioadd: neamurile germa-
n i c e. C. Daicoviciu, Problema continuildlii in
1.
Dacia. Clem observe:Ill fi preciz4ri de ordin istorico-
arbeologic, Cluj, 1940, 72 P. in 8 si 2 planse ; 2. D. Tu-
dor, StdpInirea romand In suda Daciei, de la Aurelian
la Constan/in cel Mare, in Rev. ist. rom., X (1940),
p. 216-225; 3. D. Tudor, Constan/in cel Mare fi
recucerirea Daciei Traiane, in Rey. is/. rom., XIXII
(1941-1942), p. 134-148; 4. C. Daicoviciu, La
Transylranie dans l'antiquit, Bucuresti, 1945, 269 p.
in 8; 5. D. Tudor, Arderea Sucidara, in Rev.
is/. ram., XV (1945), p. 149-155; 6. I. I. Russu,
Constan/in cel Mare ca Dacicus, in Anuar. ici. Cluj,
XI (1946-1947), p. 413.
Perioada conlocuirii ca slavij
fi a asimilarii acestora. 7. G. \Weigand,
Die Namen der rum dnischen Judge im Altreich, in
Balkan Archly, IV (1928), p. 168-177; 8. Const.
C. Giurcscu, Isloria rot/kW/or, I, editia a V-a, Bucu-
40
www.dacoromanica.ro
Mihai-Vod, uncle ccramica descoperiti este din cele
mai interesante, la Dcalul Piscului, la Ciurcl, undc,
intr-un bordei, s-a gsit un bulgare dc chihlimbar
buzoian, la Bellu, la Cringasi, la Strulesti, la Fundenii-
Doamnei, la Damaroaia. In accst din urma loc,
sapaturile ingaduic, prin ccramica si ccicIaltc urmc
date la ivcala, sa se precizeze trci faze succesive:
prima din secolcic VI VII ; cca dc-a doua din seco-
Me IXXI, ultima din sccolul al XIV-lea. Cu sigu-
rant, viitoarcic spaturi nc vor aduce stiri noi,
care ne vor permite sa cunoastcm mai bine, in detalii,
viata de pc aria bucurestean in perioada cuprins
intre Dacia Romana si intemeicrea Tarii Romnesti.
De pe acum se poate rasa' afirma cu toat ccrtitudinca
cl accasta viati nu s-a intrerupt, ca ea a continuat
In tot rastimpul milcniului intunccat al migratiilor,
in numcroascic asezari ale ariei amintite. Locuitorii
accstor asezri au continuat sa practice agricultura
In difcritcic ci forme ccreale, legume, pomicultur
si, foarte probabil, i viticultura sci crease-a vile
mari, cal, turme de oi si de porci, prccurn si pasari,
Sa pescuiascd in Dimbovita, Colentina si in lacurile
arici bucurestene si vIneze in intinselc paduri carc
o inconjurau. Sub raportul social, a avut loc o
difcrcnticrc ; stpinii feudali amintiti in Oltenia
la 1247, in diploma Ioanitilor, sub numelc dc
maiores terrae" adic mai-marii pamintului", lar
in sudul Moldovci sub calificativul potentes illarum
partium", adica puternicii acclor parti", au existat
cu sigurant si in regiunca intermediara dintrc
Olt si Milcov, dcci si in partile Ilfovidui si
BueureOlor,
rcsti, 1946, p. 246-279 (Slavii) ; 9. Const. C. Giu-
rcscu, Principal& RomiThe la inceputul secolulni XIX.
Constatdri istorice, geogra fice, economice fi statistice pe te-
mend barlii rase din 1835, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8;
10. Maria Chisvasi-Comsa, Slavii pe teritoriul R.P.R. in
sec. VIIX, in lamina cercetdrilor arbeologice, in Shall
,ri cercetari de lam* ream, X, 1, 1959, p. 65-80; 11.
Ion Nestor si Eug. Zaharia, Sclpiiturile de la Dridu, in
Materiale fi cercetdri arbeologice, VI (1959), p. 593-601
si VII (1961), p. 561-569; 12. Sebastian Morintz, Sd-
pa/wile de pe dealul Ciurel, in Materiale fi cercetari ar-
heologice, VIII (1962), p. 761-767; 13. Iorgu Iordan,
Toponimia romdneascd, Bucuresti, 1963, 581 p. in 8.
IH. Ultima perioadd: pecenegii, ca-
ma nii ,ri ar i. 14. Lazar Siincanu, Inf Tanta
orientald asupra limbii ,ri cult urii romiine, I-II, Bucuresti,
1900, CCCXXXV 407 + 279 p. in 8; 15. G. \Vci-
gand, Unsprung der siidkarpathischen Flussnamen in
Rum dnien, in XXVIXXIX Jahresb., Leipzig,
1921, p. 70 103 ; 16. N. Iorga, Imperial cumanilor
domnia liii Bdsdrabd.Un capitol din colaboras ja romeino-
barbard in evul media, in Afem. secf. ist. Atad. Rom.,
seria 3, t. VIII (1927 1928), p. 97 103 ; 17. Em.
Condurachi, Les trsors montaires de la rgion carpatho-
danabienne et leur importante pour l'histoire des roamains,
in Balcania, VII, 1 (1944), p. 23 44 ; 18. Dinu V.
Rosctti, Din cele mai veda' timpuri ,ri pindla formarea
Bucure,rtilor, in Bucal-Oil de odinioarj, Bucurcsti, 1958,
p. 147 165 ; 19. Octavian Ilicscu, Despre un
tezaur de monede bizantine din vremea Comnenilor, gdsit
In Bucurefti, in Studii ,ri cercel4ri de numismatica, IU,
1960, p. 493-495.
Pentru bale perioadele: 20. Const. C. Giurcscu,
Isloria romdni/or, I, cditia a V-a, Bucurcsti, 1946;
21. Ir/aria Rominiei, I, Bucurcsti, 1960.

www.dacoromanica.ro
 INCEPUTURILE ORASULUI
BUCURE$T1
TRADITIA INTEMEIERII BUCURE$TILOR.
NUMELE ORA$ULUI.
Cit este de vcchi orasul Bucuresti? De cind dateaza
asezarca urbana sau tirgul accsta? Si unde era situata
prima vatr a lui, nucleul in jurul cruia s-a dez-
voltat? Sint intrebari la care raspunsurilc difera.
In general, se admite CA orasul exista in vcacul al
XIV-lea; multi dintre cercetatori, intre care si
Ioncscu-G ion si N. Iorga, cred ca Cetatea Dimbovitei"
al card pircalab Dragomir a sfarimat in 1368 o oastc
ungureasc5, e totuna cu Bucurestii, in timp cc altii,
ca Al. Vasilcscu, autorul unui studiu special asupra
problemci, socot ca zisa cetate era in rcgiunca
dcluroas, pe cursul mijlociu al Dimbovitei, iar
nu pe locul actualci capitale. Divergenta sub-
zista si in cc privcste nucleul originar al orasului :
o parte dintre cercettori, incepind cu D. Pappaso-
glu i ispravind cu N. Iorga, se pronunta pentru
colina dc la Radu-VodA, in timp cc alta parte
ere& ca el a fost pe malul sting al Dimbovitei,
anumc, in jurul curtii domncsti de mai tirziu
(Piata de Flori).
Spre a putca lmuri aceste controvcrse si a ajungc
la un r5spuns intemciat, e necesar sa cxaminam
atit tradilia in legatura cu intemeicrea Bucurestilor,
cit si primele documente de care dispuncm. Este nece-
sar, de asemcnea, sa cercetam comlifle generale sau
imprejurdrile care au promovat intemeierea orasului
;i apoi inceputurile dezvoltrii lui.
in ce priveste traditia, sintem in fata unei dublc
mostcniri. Pe dc o parte, se aminteste ca intcmcietor
faimosul Bucur, pe de alta parte nu mai putin fai-
mosul Negru-voda, intemeietorul Trii Romnesti
42
www.dacoromanica.ro
Negru-vodd a intemeiat rapt/ Cimpulung
Ti a /rat diem intdrituri de cdrdmidd la
Bucurepi, Tirgovifle, Floci ,ri Buzdu."
(Itagunnul Luccari In 1605)
sau al Muntcni?.i. Traditia despre Bucur este con-
semnata' in scris la inccputul veacului al XIX-Ica
de ctre strinii care au stat in Bucurcsti. Consulul
cnglez Wilkinson, in lucrarca sa asupra Principatclor,
aparut la Londra in 1820, spunc despre orasul nostru
ca cu aproape 400 de ani In urm nu era decit
un sat intins apartinind unui om numit Bucur, de
la care i se trage numelc, pe care-1 pastreaza i astazi".
Asadar, Bucur era stapinul satului. Elvetianul Fran-
ois Recordon, secretarul lui vodi Caragea, in
Le/tres sur la Valachie, tiparita la Paris in 1821, crcde
ca Bucur intemeietorul era pescar sau cioban".
Un alt cnglcz, Walsh, in relatia sa de caltorie apa-
ruta la Londra in 1828, afirma ca in vremurile vechi
Bucurestii au fost un sat asezat intr-o rcgiune mlas-
tinoas, proprietatca unui !vier Bucur, de undc
vine numcle". Francczul Raoul Perrin, in lucrarca
sa asupra Principatelor (Paris, 1839), face din Bucur
un negustor bogat; in sfirsit, gcrmanul J. Ncigebaucr,
un prieten al poporului nostru, caruia i-a consacrat
o serie de studii, serie intr-unul din ele, aparut la
Leipzig in 1848: legenda popularii... prctinde ca
primul locuitor a fost un anume Bucur, care a si
zidit prima biserica... la poalele povirnisului biscricii
Radu-Vod".
Alaturi de straini, i ai nostri, bineintcles, au
consemnat in scris traditia despre Bucur. Profesorul
Iosif Genilie de la Sf. Saya, in a sa Geogra fie istorica,
astronomicl, naturald ,ri dyad a continentelor in general
si a Romdniei in parte, aparut in 1835, area ca
Bucurestii sa zice ca s-au numit de la stapinul
accstui loe, anume Bucur, a carui Inca se arati o
mica biserici pe un delut kit= Radul-Vod si Dim-
bovita". Aproape un sfcrt de veac mai tirziu, in
1858, A. Pclimon, in romantica sa inccrcarc asupra
rig. 12 -- Biscrica zisli a lui
Bucur. (C.C.G.)
inceputurilor orasului, scric urmtoarelc: Multc s-a
zis si se zice pin popor ca Bucur, intiiul fundator
al Bucurestilor, era un cioban ce-si pstia oile pe
trmii Dimbovitii, aproape pe uncle se afl astzi
Mnstirea Radu-Vod". Dup accsti doi, sint nume-
rosi autorii romani care fac pomenire despre legen-
darul intemeietor al orasului.
Din cele de mai sus rezult ca traditia despre
Bucur, consemnat in scris, in prima jumtate a vea-
cului al XIX-lea, atit de strini, cit i de ai nostri,
vedea ca intemeictor al asezrii pe primul stpin al
locului, care ar fi fost, dup unii, cioban sau cioban
si pescar, dup altii negustor bogat sau boier. Lui
i s-ar datora bisericuta zisa "a lui Bucur", din mar-
www.dacoromanica.ro
ginea Dimbovitci, ling Mnstirea Radu-Vodi (vezi
fig. 12).
Pap de aceasti concluzie, este evident ca pirerea
unora dintre cercetitorii rccenti, care crcd c numai
dupi 1858, cind sc publica romanul lui Pclimon,
inccpc si apati in documente sub in flucnta accstci
romantri denumirea biscrica lui Bucun> sau
Biscrica Bucure nu se mai poate sustine. Poporul
din Bucureti numca astfcl rusticul Picas fnainte de
aparitia incereirii lui Pelimon, care n-a ficut dc altfcl,
In aceast privint, a numclui biscricii, dccit si
consemncze traditia popular. Adugam desi mar-
turiile striine si rominesti insirate mai sus sint
peremptorii ch' in planul Bucurcstilor aleituit de
Borroczyn in 1844-1846 deci cu atitia ani Inainte
de aparitia crii lui Pclimon Sc citcvte ciar bis.
Bucur", din jos dc bis. Radu-Vodr.
Dar tot traditia, i anumc, traditia consemnat co
mult mai inainte, inca' in vcacul al XVI-lca, pune in
legatura cu inccputurile oravului pc Ncgru-voda'. Ra-
guzanul Luccari, care a zabovit in Tara Romancasca
pc vrcmca lui Mihai Vitcazul i carc in cronica sa,
aparutil in italicncvte la 1605, da' o suma de vtiri
desprc trccutul nostru, spunc ca Negru-voda a
intcmciat oravul Cimpulung vi a tras citeva inta-
rituri dc caramid la Bucurcvti, Tirgovivte, Floci
loravul dc la gura Ialomiteij vi Buzau". Sc pare ca
Luccari n-a avut la indemina o cronica' a Trii Roma-
nevti, ava cum a avut una a Moldovci, ci vi-a luat
informatia de mai sus din traditic. De altfcl, traditia
dcspre Negru-voda era vic in sccolul al XVI-Ica ;
poporul atribuia accstui intemeictor dc tara tot cc
era mai vcchi : coati cum c cctatca dc pc cursul
superior al Dimbovitei, notata cu accst numc de
calatorul franccz Bongars la 1585 schituri i ma-
niistiri ca accica de la Caltalui, la Dunare i Baltcni,
in mijlocul codrului, arnbcle in fostul judct al Ilfo-
vului in sfirvit, oravc, cum sint cele dc cam amin-
tcvte Luccari. In Icgatura cu marturia accstuia, tre-
buie sa sublinicm insi faptul c el nu vorbcvtc dc
Intemeierm Bucurevtilor de catre Negru-vocli, ci arat
numai ca' in accst ora, ca vi in acelca de la Tirgovivte,
Buzau vi Floci, legendarul voievod a facut intarituri
sau ziduri de aparare. Avadar, potrivit traditiei inre-
gistrate de Luccari, Bucurevtii cxistau ca tirg mai
fnainte de Intemeierea Tarii Romne,rti, concluzie admi-
sibil tinind scama de faptul ca in fiecare din viitoarele
judete a trebuit sa existe un centru mai de seam
undc S Sc faca' schimbul produsclor. Rat-nine, bine-
inteles, ca noi descoperiri, arheologicc vi documentare,
sa intarcasca accasta concluzie.
!Flue cele douil traditii analizatc mai sus nu este
o ncpotrivirc sau contraziccrc. Cca dintii, a lui Bucur,
se refera la intcmcietorul avezarii, la cel care, primul,
a batut parul", ava cum plastic se spunc intr-un
document inedit din 7 iunic 1766 refcritor la ridi-
carca unci case pc un loc stcrp" din mahalaua
Antimului. Accasta traditie explic5, just, numele ora-
vului, care intr-adcvar vine dc la un stravechi Bucur,
lar nu dc la bucurie, cum au crczut unii dintrc ccr-
cetatori, atit straini, cit i romni. Traditia face
totodata apropierea intrc intemcietor i biscricuta de
aspect simplu, rustic, deci in concordanti co mijloa-
ccic unui cioban sau pescar, de lingi Radu-Voci.
Sc vtic ins azi ca accasta biscricuta dateaz1 din prima
jurairitate a vcacului al XVIII-Ica, se pare din 1743;
se poatc ca inaintca ci sa fi fost alta, tot de lemn,
ava cum c cazul la foarte multe din bisericile bucu-
revtene. Dar vi dc-a fost i dc n-a fost, accasta nu
nc impiedica sa admitcm existenta unui stramov
intcmcictor ca numcle de Bucur, stiipinul locului
de pc malurile Dimbovitci uncle s-a infiintat la ince-
put said Bucurevti. Caci sat a fost, la intcrneicre,
44
www.dacoromanica.ro
capitula de astizi. Sate cu acest numc intilnim multe,
vinu numai in Tara Romancasca sau in Muntenia,
dar vi in Moldova vi in Transilvania. La 1407, Mircca
ccl Btrin intarcvte Manastirii Cozia, intrc altelc,
satul Bucurcvti, pc Luncavat, in judctul Vilcii, deci
In Oltcnia. Un alt sat cu accst nume constatrn in
Telcorman, in actc din 1533 vi 1591. Satul Caragica,
din fostul judct al Brailei, se cherna in vcchimc
Bucurevti. In Moldova, Bogdan ccl Chior, fiul lui
Stcfan ccl Marc, diruievte manastirii Voronct un
sat Bucurcvtii, pc apa Moldovei. Tot cu acest numc
a fost vi este Inca un sat al comunei Pochidia din
raionul Tecuci, in rcgiunca Galati. Frunzescu, in
Dictionartd silt din 1872, nota sub Bucurevti o avezare
izolata tinind de comuna Salageni, in fostul judet al
Falciului. Iar actualul ora v Buhuvi s-a numit in
vcchimc Bucurevti. In sfirvit, in Transilvania intil-
nim un sat vi o comun cu accst nume din raionul
Brad, rcgiunca Huncdoara. Avadar, pe intreaga fata
a patnintului nostru au fost i sint avezari cu accst
mime. E un mime general ramiinesc fi, adeingilm Indatd,
vccbi ,ri caracteristic ronanesc. Din acecavi raclacinii
vin vi numele avczarilor Bucura in Oltcnia, Mun-
tenia vi Transilvania Bucureasa in raionul Tirgu-
Jralui Bucuroaia, in raioancle Titu, in Muntcnia
vi Oradea, in Transilvania, Bucurduti i Bucurova
(Bucurovo). Unii filologi au afirmat ci Bucur este
de origine albaneza" i 1-au apropiat de cuvintul
bukurc" din accasta' limba, care inscamnii frumos".
Ultimcle ccrcetari socot 'rasa cu mai multi dreptatc
c sintem in lata unei stravechi movteniri dacice,
din fondul autohton al limbii, intre bimba tracilor,
din care au facut parte dacii, vi limba ilirilor, ai caror
descendenti slut albanezii, fiind o strinsa inrudire.
Pentru originea autohtona pledeaza rdspindirea accstui
numc de persoan vi a derivatclor lui pe intrcaga fatii
a piimintului romancsc, de o parte vi de alta a
Carpatilor, apoi frecvenfa i vecbimea lui, apirind dc
la cele dintii documente cunoscutc. Capitala
noastrc are deci, sub toate raporturile, un nume
reprezentatir.
CUM AU AJUNS BUCURESTII ORAS.
LOCUL VECHII VETRE
Examinarca cadrului fizic in carc au luat navtcrc
Bucurcvtii nc-a aratat c crau intrunitc aici conditii
foarte favorabile traiului omencsc. Sol de padure,
deci excellent pentru agricultura i crevterea vitclor,
apii din belvug, atit prin Dimbovita i Colentina, cit
vi prin lacurile vi baltile lor, adapostul codrului
vccin, cu vinatul i cu roadcic" sale, dcpartarc nu
prca mare de Dunilre, cu pevtcle ei, vi de dcalurile
de podgorie, toate accstea crcau premiselc unei dez-
voltri favorabile. De obicci, satcic sc asczau in prcajma
apci. Sc tincau lant, inca dc acum citcva mii dc ani,
asezrile dc pc malurilc Colcntinci si ale Dimbovitei.
Pc malul Dimbovitci, intr-un loe potrivit, s-a asczat
deci i Bucur intemcictorul. In care loe anumc, pc
movila de la Radu-Vocla sau pc malul sting, in drep-
tul vadului de la Curtca Veche? Pcntru a putea
rspunde la intrebare, trebuic s faccm apel la citcva
acte mai tirzii, dar care nc ingaduic sa tragem o
concluzic si pcntru timpurile antcrioare. Este vorba
anumc de documentele date mnastirii Sf. Troita
sau, cum i s-a zis ulterior, Radu-Voda de citrc
fundatorul ci i urma.sii accstuia. In cel dintii din
accste documente, cu data 1577, iunie 15, Alexandru-
voievod, porcclit de cronic Oaie-Seacr, druieste
accstei sfintc, mari, dumnezeesti mitropolii din jos
de Bucurefti, hramul sfintei si de viata incepatoarei
Troite" vama dc la ocnele de sare Ghitioara, pe riul
Teleajen si Telega, de ling Hut Dohtcana (Doftana).
In alt act, din 1579, noiembric 28, urmasul la tron
fiul lui Alexandru, Mihnca, zis mai tirziu Tur-
citul, daruicste i cl manastirii ce sa numeste Sfinta
Troit din jos de Bucurefti" satul Chisalctul din Ilfov.
Exprcsia prin care se situa sau localiza manastirea,
din jos de Bucuresti", se intilneste in alte docu-
mente, cum sint accica din 1580, februarie 20 si
mai 14, sub forma care este linga orasul Bucuresti".
Intr-o forma sau alta, ea revine apoi in numeroase
actc Odd' in vremea lui Matei Basarab. Dar daca
manastirca Radu-Vod era din jos de Bucurcsti"
sau ling Bucuresti" , deci in afara orafului, accasta
inseamn ca vatra cca dintii sau nucicul originar al
capitalei n-a fost in jurul colinei pe care era cldita
manastirca. Caci de ar fi fost asa, normal era ca
orasul sa continue a se dczvolta in jurul accstei
colinc, care ar fi trcbuit sa reprezinte inima tirgului".
In loe de accasta, constatam ca la mai bine de un
veac dup prima mentiunc documentar a Bucures-
tilor ca rescdinta domncasca, colina este In afara
orapilni, din jos de el; abia pc vremea lui Matei Basa-
rab ca ajungc sa fie inclus in oras, reprezentind
rnarginea dinsprc sud-cst a lui. Concluzia accstci
argumentari este ca vatra originar a Bucurcstilor
n-a fost in jurul colinci dc la Radu-Voda, asa cum
s-a crczut de unii dintre cercettori ; ea s-a aflat
in alta parte, anumc, in jurtd Vechi, a vechii
rcscdinte domncsti, pc malul sting al Dimbovitei.
Acest loe era In prcajma unui vcchi vad, a vadului
prin care trecca drumul cc vcnea de la Dunare.
Dac ar fi sa delimitilm, in orasul dc astzi, vatra
originara a lui, ea ar corcspunde aproximativ cu
suprafata ce inconjura vcchca Curte domncascA. Iar
hotarele curtii se cunosc : ele crau formate din vcchiul
curs al apci, carc venca ccva mai la stinga celui dc
azi, de ulitelc corcspunziltoare actualclor strizi $clari
Gabroveni si de o linic care mergea paralel cu
actuala stradi lcpcari, la vrco 15 mctri sprc cst.
Accasta e par/ea cea ntai ,'eche a Bucure.rtilor, simburcle
din care a crescut, in cursul veacurilor, capitala de
www.dacoromanica.ro
astzi. Aict a fost tirgul din liluntru", cel dintii
ccntru comercial al orasului, aici pravaliile sau dughe-
nilc ncgustorilor, aici ulitele cele mai vcchi.
Formarca tirgului Bucuresti, ca si a cclorlaltc
tirguri din Tara Romneasc, se leag5 de procesul
cristalizarii i dezvoltrii continue a fortclor de pro-
ductie si a rclatiilor de productie feudalc in sccolcic
X XIII. Pe tcritoriul cuprins intrc Carpatii mcridio-
nali i Dunre, diploma data Ioanitilor in 1247 arata
o dezvoltare economica remarcabili i totodata exis-
tenta unci societati fcudalc statornicitc in clementcle
sale constitutivc fundamcntale. Amintita diploma
atesta practicarea intensa a agriculturii, cresterii vite-
lor, pescuitului i moraritului ; apoi o circulatie
monetaril aducatoare de vcnituri ; dupa accca, difc-
renticrea sociala intre stapinii de pilmint, feudalii
numiti maiores terrae" i tatinimea dependent"' ; in
sfirsit, existcnta rentci fcudale in natura', in munca
si in bani, trecut in text sub forma foloaselor, sluj-
bclor i vcniturilor, de care bcncficiau in primul rind
boierii romini i, evident, si suzcranul. Accast
situatie se regseste si in stinga Oltului, in Muntenia
propriu-zisil, numitil, la accasta data, Cumania ; do-
vada, prevederea diplomci prin care se conceda
Ioanitilor pc 25 dc ani toate vcniturile, foloasele
slujbele ce vor aduna din amintita Cumanic, urmind
insa ca, dup accst interval, beneficiile enumerate
sa fie evaluate din 5 in 5 ani i impartite intre regele
Ungarici i ordinul calugresc.
In cadrul accstui proces amplu de cristalizare a
societitii feudale romancsti arc loe i dezvoltarca
tirgurilor ; semnificativ este faptul ea, in secolul al
XIV-lea, dupa unificarca politica a Tara Romancsti
sub Basarab I, cele mai multe din orasele conscmnate
In actele de mai tirziu crau gata constituite, iar uncle
din ele Cimpulung i Argcs, de pH& atestate
documentar inch' de la inceputul vcacului, deci
antcrioarc statului feudal independent. Acclasi feno-
men, chiar mai bine ilustrat de izvoarc, se constat
si in Moldova.
La baza formarii tirgurilor a stat proccsul de sepa-
rare a mcstesugurilor de argicultura. Mescria a
jnscmnat asa cum subliniaza analiza facuti dc
V.I. Lenin productie dc articole la comanda con-
sumatorului" ; trcptat, s-a format o plata local,
mcstesugarul producind pentru locuitorii zonci invc-
cinate. Fenomenul accsta, pus in lumina' de clasicii
marxismului, se adevereste de timpuriu i pe tcrito-
riul tarilor romncsti. Chiar in prima faza a econo-
mici mcdievale, cind marca majoritatc a produsclor
alimentare, de imbra'cminte, de incaltaminte si de
uz casnic crau obtinutc pe loe, in cuprinsul satului,
de catre gospodari, cxista totusi un numar dc arti-
cole cc trebuiau procuratc dinafara, din anumite
centre spccializatc, adic din tirguri. In domeniul
alimentar, de pilda, sarca era un articol dc prima
neccsitate, pe care stenii trebuiau s si-1 procure
fie mcrgind, cci din apropiere, dircct la ocnc asa
In valca Trotusului sau in apropiere dc Olt, uncle
45
 s-au intemciat, in vccinitate, tirgul Trotusului, res-
pectiv Rimnicul-Vilcii, sau la malurile de sarc, in
Vrancca, Rimnicul-Sarat, Buziu fie aprovizionin-
du-sc, cci aflad la distante mai mari, din depozitele
facute in anumitc centre de stapirdi locali. Acclasi
lucru cu pietrele de moar, care se confcctionau
din roca tare, tot in anume tirguri, cum a fost, foarte
probabil, Hirlul in Moldova (Diploma Ioanitilor"
mentioneaza atit morile in fiind, cit si pc cele ce
se_vor face). O deosebita cutare avcau articolele
de ficrarie: seceri, coase, amnarc, scoabe, belciuge,
!acate si chei, potcoave si cuic de potcovit, incs dc
roti pcntru carde cc transportau la distante mai mari;
se adaugau la acestea armcle dc tot felul, inclusiv
topoarele. lar pentru acci majares /erras", o ceramica
mai fina si anumc podoabe, luc.ratc tot in centre
specializate. Caracterul predominant al mestesuga-
rilor in tirgurile romancsti apare si in mrturiile
serse: din documentele de pin la mijlocul secolului
al XV-Ica, Ostra= in numar redus i rcflectind o
imagine oricum inferioara rcalitatii, se cunosc 40 de
categorii de mestesugari, din care 20 sint mentionate
la rase, 11 la sate si 9 pe domcniile fcudale ; pc
m'asura cc actele devin mai numeroase, situatia aceasta
se desemneaza tot mai complexa ; pentru a doua juma-
tate a veacului al XV-lea, mes tesugurile in tirguri
sporesc de la 20 la 38.
Bucurestii au urmat aceeasi evolutic ; este adevarat
ca pentru inceputurile sale nu dispunem de vreo
dovadi scrisa, iar spaturile arheologice nu pot da
decit rezultate limitate ; vechea \rated' a tirgului n-a
fost explorad decit in citeva locuri, din cauza cl-
dirilor care o acopera, asa incit stim prea putin
desprc asezarea din secolele XIIIXIV. Chiar
asa, ins, dispunem de clemente care atesta prezenta
foarte timpuric a mestesugurilor in aria bucurcs-
teana. Bucatile dc mincrcu, lupele i zgura de fier
descoperite, intrc alte locuri, la Buftca si la Ciurcl,
datind din secolele X XI, arad ca, in apropierea
viitorului tirg, se practica, inca dc la inceputurilc
cpocii feudale, operatia de reduccrc a mincreului.
Ceca ce apare schitat in fcudalismul timpuriu se
precizcaza net in epoca urmatoare, o data, de altfel,
cu prima mentiune documentar sigura a Bucu-
restilor ; in aceasta epoca, atit rezultatele unor sapa-
turi arheologicc vezi, de pilda, cuptoarcle de redus
rninereul de fier din sccolele XV si XVII, descoperite
chiar la Curtca Vcche, la biserica Razvan si la Sf.
Ghcorghe-Vcchi, deci in vatra originara a tirgului
si in jurul ei cum si actele scrise, mai ales din
secolele al XVI-lea si al XVII-lea, atesta o serie
de mestesuguri legate de mctalurgie, prclucrarea
lcmnului si a pietrei, a pieilor, de tesatorie, de ali-
mentatie, cu diferitele ci ramuri de la brutari pina
la rachieri de arta metalelor pretioasc, de facerea
canimizilor si a obiectelor casnice, de prestare de
scrvicii (lautari, bici, barbicri) etc., meirelagaril
alrdluind talegoria trenliald ,ri earatlerislicd a pop nIaliei
basare/lene.
46
www.dacoromanica.ro
La productia mestesugareasca s-a adaugat negro!.
La inceput, mestesugarii erau i negustori, isi desf-
ccau singuri mara. Dovada numcle insusi de tirg,
dc asczarc undc se fama un schimb dc produsc:
termenul, foarte vcchi, datcaza inca din perioada
conlocuirii romino-slave ; el ilustreaza pregnant pro-
cesul desfacerii unor mestesuguri de agricultura, avind
drept consecind tocmai vinzarca produselor specialc,
a mrfuridor aparute in urma acestei diviziuni a
muncii sociale si care erau cauta= atit de steni, cit
si de mai-marii locului. Pina tirziu, in sccolele al
XVII-lea, al XVIII-Ica si al XIX-lea, fcluriti meste-
sugari bucurcsteni isi dcsfac marfurile direct consu-
matordor, in dughene proprii. La acestia s-au adau-
gat dc tirnpuriu ind i negutatorii propriu-zisi, atit
pcntru vinzarea mirfurilor locale, cit si pcntru a celor
strine, destina= mai ales stapinilor feudali i ora-
senilor bogati. Traficul remarcabil dc la Dunarea-
de-Jos, constatat documentar inca in secolul al X-Ica,
ilustrat apoi la 1281 prin actelc notarilor genovezi
din Pera privind cunoscuta asezare de la Vicina, era
destinat unui hinterland intins, cuprinzind cel putin
Moldova si o mare parte a Trii Rominesti. Cind
monedelc bizantine din secolcle XXIII se deseo-
pera necontenit nu numai pe lima Dunrii, pe malul
sting, dc la Turnu-Severin i pina la vrsare, dar
si in interior, pina la Carpati, ba chiar si in Transil-
vania, cind, pe aceeasi arie, in cartierul Dobroteasa,
s-au gasit monede unguresti din secolul al XI-lea,
nu avem motive a ne indoi de circulatia unor marfuri
de import, aduse dc negustori si in zona Bucurestilor
si destinate, fireste, feudalilor locali.
O contributie insemnati la formarca tirgului a avut
factorul politic. Sc stie cil inainte de intemeicrea
Tarii Romnesti, in veacul al XIII-lea, existau intre
C.arpati si Dunare formatiuni politice mai mici,
cnczate i voievodate. Patru ascmenca formatiuni nc
sint cunoscute prin Diploma Ioanitilor" din 1247:
doid cnezate, ale lui loan si Farcas, situate, dupa
cit se pare, in partite Romanatilor i ale Vilcii,
dota voievodate: al lui Litovoi, pc Valea Jiului,
trccind si peste munti in Han, si al lui Seneslau,
in sthlga Oltului. Este insi foarte putin probabil
ca in intrcg teritoriul din stinga Oltului, adica intre
Carpati, Olt, Dunare, cursul inferior al Siretului
Milcov, sa fi fost numai aceast formatie a lui Senes-
lau. Av= indicii, ca si nu spunem probe, ci in
rsaritul acestui teritoriu, in partile Buzaului, a existat
o alta formatie politica. O asemenea formatie, un
cnezat sau un voievodat, e probaba sa fi fost
in regiunca de padure, dens populata inca din evul
mediu timpuriu, a Ilfovului i Vlascii, intre Ialomita
Duniire, Barigan i Burnaz. lar accasta formatie
politica e de presupus ca a avut un ccntru admi-
nistrativ, un loc in ea= sedea in mod obisnuit enea-
zul sau voievodul, undc se stringcau (larde i uncle
se aflau dregitorii i ostasii Cu ajutorul carora Sc
administra tinutul supus autoridtii lui. Nimic nu
ne impiedica sa admitem ca accst centru a fost la
Bucurcsti, situat intr-o pozitie favorabili, cam in
mijlocul accstei regiuni dc pildurc, si la un vad
undc se uneau drumurile care, plccind dc la Dunirc,
duccau sprc Transilvania.
Dar chiar de nu va fi fost aici rcsedinta unui voie-
vod sau a unui cneaz, tot trebuic si fi fost un tirg",
un loc de schimb al produselor pentru tiranii regiunii.
Asemcnea tirguri este cert cO au cxistat pe intreaga
suprafat dintre Dunire i Carp*, Inainte de Ink-
meierea Tdrii RomdneIi. Cuvintul insusi e de origine
slavi ; el dateazi din vremea conlocuirii populatiei
romanice a Daciei cu slavii si a asimilirii accstora
din urtn. Uncle din acestc tirguri, ajutate de impre-
juriri favorabile, cconomice i politice, s-au dczvoltat
si au ajuns, dup intemcierca domniei, dup 1300,
centre infloritoare; altelc au continuat si alba' o
viatii mai modesta. Un excmplu dc ascmcnca tirguri,
anterioare intemeicrii, a fost Tirgul-Dcalului de ling5
Pitesti, care si-a pastrat numcle pini tirziu, in plin
veac al X1X-Ica. Tot un astfel de tirg, pentru scsul
acoperit de piduri, c probaba sii fi fost, inainte dc
1300, Bucurestii. Sc poate ca transformarea satului
lui Bucur in loc de schimb pentru taranii regiunii
si se fi pctrccut cu mult inaintc de intemeiere ; noi
credem ca ea era fapt implinit sprc finele veacului
al XIII-lea, cind ncgustorii oraselor Transilvanici
stribat Tara RomAncascA sprc a ajungc la porturile
de la Dunare, uncle intilneau ncgustori rskiteni,
Cu marfA adusi de peste mare" (mirodenii, coloniale,
fructe i vinuri sudice) i unde putcau incirca pcstele
biltilor. Carde cu mortin, crap si somri soiurile
care se exportau in mod obisnuit in Transilvania
plccau nu numai dc la Briila i dc la gura Ialomitei,
dar si din regiunca marilor blti de la gura Mostistei,
unde se va dezvolta in veacul al XVI-lea orasul
Cornitel i unde intilnim drumul pcstelui", si de la
Greaca i dinsprc Giurgiu. De la accste din urm5
trci locuri dc incircare, drumurile convergeau sprc
Bucuresti, pentru ca de aici inainte, dc la accst popas,
si tina acelasi sleau spre valca Telcajenului si a
Prahovei. Din moment cc traditia pstrad in cronica
lui Luccari pomencste printre tirgurile unde Negru-
vodi a ridicat intirituri i Bucurestii, aceasta nc
ingiduie si presupunem cO asczarea de aici ajunsesc
la 1300 la o important:a comparabili cu aceca a celor-
lalte centre mentionate de cronicarul raguzan.
Dupi intemeierca Trii Rominesti, pe vremea lui
Basarab cel marc" , cind teritoriul a fost impirtit
in judete cirmuite dc pirciilabi (castelani", in actele
latine ale veacului al XIV-lea), Bucurcstii e probabil
s fi devenir resedinta pircOlabului de llfov. Chiar
daci n-am admite cii fuseseri resedinta unui voicvod
sau cneaz anterior intemeierii, este sigur ca pirci-
'abut care a cirmuit, dupl intemciere, judctul Ilfov,
adici judetul arinisului" acesta e intelesul nuruclui
in limba slavi a trebuit si aibi o resedinti intr-un
punce al tcritoriului supus autoritritii sale. Convin-
gent= noastril este ca accasti rcscdintil a fost la
Bucuresti, asezat intr-o pozitic aproapc centrali fatii
www.dacoromanica.ro
dc marginile judetului, si anume, chiar pe locul
unde va fi viitoarca Curte domneascl Domnii care
au inceput a sta aici mai mult dupi pircrca noastr
un Mircca ccl 135trin, un Vlad Dracul si apoi, in mod
sigur, un .Vtad Tepes in mod normal vor fi tras
la resedinta pirclabului, care, probabil intariti, ofcrca
adpostul ccl mai sigur. Chiar daci n-ar fi altc argu-
mente care si pledczc pentru existcnta unui tirg al
Bucurestilor in prima jumitatc a veacului al XIV-les
de fapt, dupi Ore= noastrO, cl este anterior
intemcierii Trii RomOncsti impOrtirca tara in
judete, cirmuitc dc prciilabi, InquIrtire rare a Irebuit
alba Ioe sub Bararab,i faptul cO pircilabul Ilfovului
a trebuit si aib o rcscdintii este totusi un argument.
El n-a fost luat in considcrarc pin5 acum dc ccrce-
ttorii care s-au ocupat cu inceputurile Bucurcstilor ;
ni se pare insi ca arc grcutatc, cum au, in general,
argumcntcle de bun-simt.
DE LA VLAICU-VODR LA VLAD TEPES
Din vremai urmasului la tron al lui Basarab intc-
mcictorul, din vremca adic a lui Nicolae Alcxandru
(1352-1364), n-avem nici o stire, interni sau externa,
care si se refcre, dircct sau indircct, la Bucurcsti.
Recunoasterca Mitropolici trii, in 1359, dc catre
Patriarhia de Constantinopol nu privestc orasul
nostru ; noul ierarh ii stabileste rcscdinta la Curtca-
de-Arges, pc locul undc mai tirziu Ncagoc va ridica
splendida sa catedrali ; dupi accca se va muta la
noua Curte domneaset din Tirgovistc. Sub urmasul
lui Nicolac Alexandru 'rasa, sub Vladislav I sau,
asa cum ii spunca poporul, sub Vlaicu-vodi (1364
c. 1377), sine dou stiri care au fost puse in Icgaturfi
Cu Bucurestii. Una de caractcr extern, din cronica
lui loan de Kkl (de Tirnavc), secrctarul de taini
al regclui ungar Ludovic ccl Marc cronica ter-
rninati intrc anii 1387-1395 se rcfer la Cctatca
Dimbovitei" si la castclanul" acestcia, Dragomir,
care zdrobcste oastca voicvodului Transilvanici ;
cealalt, de caracter intern, intcmciat pc traditie,
priveste biserica Sirindar din capitali, dirimati in
1898, si care a purtat mai inaintc numcic de Biserica
Coconilor. Sii examinm mai dc aproapc accste
doui
In toamna anului 1368, dupi 13 octombric, o
armata ungari trccca Carpatii prin partca de risirit
a Tirii Rominesti, in timp ce o a doua se con-
centra pc malul drcpt al Duniirii, in lata Scverinului.
Vlaicu-vodii trimiiFse impotriva cclei dindi un corp
de oaste comandat arata cronica amintita de
comitcic Dragomir rominul, castclanul adici
pirdlabut lui de Dimbovita". Armata ungar,
sub conducerea voievodului Transilvaniei Nicolae,
47
ajunge la riul Ialomita, ocupa intariturilc facute aici
de ai nostri i, intr-o prima badil; sileste pc Dra-
gomir si se rctraga. Insi dupi accca continua
cronica inaintind mai dcpartc fr grij printrc
intrituri si paduri des; pe cind sc infundasc prin
niste trccatori foarte inguste", zisul voievod Nicolae
a fost atacat dc multimea rominilor din paduri
din munti si a ramas mort impreuni cu vrednicul
birbat Petru, vice-voievodul sau", i cu o suma dc
alti ostasi de seama. Este evident ca accasti de a doua
lupti, decisiva, a avut loc intr-o regiunc accidentad,
muntoasii, la vest de riul Ialomita. Dar fapt care
n-a fost relcvat pina acum indicarca locului luptei
n-arc nici o Icgitura cu calitatca lui Dragomir, de
pircalab al cetitii Dimbovita, nici cu siluarea acesiti
Dragomir a putut foarte bine si fie capetenia
cctitii dc la Bucuresti si s'a dca lupta cum s-a
intimplat departe de aceasti cetate. Descrierca
luptci din toamna anului 1368 nu constituie un
argument impotriva identificarii cetitii Dimbovita"
cu Bucurestii, dupi cum nu constituie, e adevarat,
nici unul pentru. Asa incit identificarca care s-a
propus de catre profesorul Alexandru Vasilescu, in
1945, a accstei cet:iti cu cctatea de lingi satul Burla-
ncsti (comuna Voincsti, raionul Tirgoviste) de
fapt un fort patrat, Cu latura interioari de 25 dc
mctri, la mica distand de apa Dimbovitei rimine
si ea o simpli ipoted E probabil ca aici, pc cursul
superior al riului, si fi fost punclul de vamd amintit
in privilegiile comcrciale ale Brasovenilor din scco-
lul al XV-lea ; accasta nu inscamni ca tot aici, si nu
pe cursul inferior, se afla cetatca comandati de pir-
calabul Dragomir in 1368.
Un argument in sprijinul identificara acestei ultime.
cetati Cu Bucurestii s-ar putea scoate dintr-o imprc-
jurare ulterioari din iarna 1396-1397, cind voic-
vodul Tira Romanesti, Vlad, adversarul lui Mircca
ccl Bitrin i omul turcilor, este asediat in cctatca
Dimbovitei" de catre tibor, voievodul Transilva-
nici, i, dupa o rczistend dc vreo doui luni, luat
prizonier impreuni cu toati familia sa. Documentul
ungar din 8 ciccembric 1397, carc relatcazi faptul,
nc spune ca Stibor a inaintat cu oastca sa in pirtile
transalpine adica in Tara RomaneascI pina la
cctatca Dimbovitei" (usque ad callrum Dombovicba
vocalum"), in care se refugiase zisul voievod, a
ascdiat accasta cetatc si a stiruit in ascdiu atit de
mult, pini cind Vlad s-a predat, impreuni cu sotia,
copiii i intreaga familie". Ni se pare putin probabil
ca voicvodul si se fi refugiat cu top ai sai in fortul
de la Burlancsti, cum credc Alexandru Vasilescu,
si fi putut sustine, in aceasta foarte mica intaritura,
un ascdiu indclungat. Mai normal era ca si se fi
tras sprc miazazi, mai aproape de turci, protectorii
deci sprc Bucuresti, care acre.' si alte posibilitati
dc aprovizionarc i rezistenti. Convingcrea noastri
este ca Vlad s-a inchis in amaga cetatc a Dimbovitei
de pe carral inferior al rInlui. Tot aici, crcdem noi,
a comandat si Dragomir pircilabul, biruitorul din
48
www.dacoromanica.ro
1368. N-avem un argument peremplorin in sprijinul
accstci idcntificari, dupa cum, repctim, nu exista
nici unul contra. Dar analiza imprejudrilor istoricc
considcratii de ordin logic pledeazi, dupi parerea
noastri, pcntru identificarca cetatii Dimbovita" din
1368 si 1396 Cu Bucurcstii.
Traditia atribuic veacului al XIV-lea pe vrcmca
lui Vlaicu-vodi (1364c.1377), sau, cel mai tirziu,
a lui Mircca ccl Bitrin (1386-1418) zidirca bisc-
ricii Sarindar,care, la inceput, a purtat numcle de
biserica Coconilor, adici a tinerilor fii (dc domn
sau dc boier). Documente care si sprijine accast
traditie nu avem primul cunoscut pomenind numelc
de Sarindar este din 1615, februarie 26; un altul,
din 1622, amintestc vinzarca unui loc inaintca Sarin-
darului" dar nici documente sau argumente care
s-o infirmc. Dimpotrivii, probabilititi sint pcntru
cxistenta chorva Girola nu a uncia singurc pe
aria bucurcsteard din a doua jumatate a vcacului
al XIV-Ica. Una din accste biserici se va fi aflat
la rescdinta pircalabului viitoarea Curte domneasci
celelalte au putut fi la Sf. Ghcorghe-Vechi unde
sapiturile arhcologice arati cxistcnta unui Facas mult
anterior celui ars in 1847 si unde mai tirziu va fi
rescdinta Mitropoliei eventual la biscrica de
jurimint (Sf. Dumitru), la Sarindar si la Mihai-voda.
Nu avem nici o alti stire nici traditic, nici
document despre Bucurcsti pini in vremca lui
Mircea cel Batrin. Ce se va fi intimplat aici sub
Radu I si sub Dan I nu stim.
O data cu sfirsitul vcacului al XIV-Ica, insemni-
tatea orasului credem ca a crescut. El era in drumul
lui Mircea, a carui preocupare principal, in tot timpul
domniei, a fost apara= linici Dunarii, combaterea
turcilor. Acestia, in 1393, desfiintcazi statul Bulgariei
risiritene, iar in 1396, dupi biruinta de la Nicopole,
incorporeaza i fragmentul apuscan, a carui capitala
era Vidinul. Mircca trebuie sa poartc Cu noii stapini
ai Balcanilor lupte grelc si lungi. Atcntia sa c Indrep-
tata continuo asupra hotarului dc miazazi ; el zidcstc
la Giurgiu, la inceputul domnici, cu mare chcltuiala,
o cctate de piatr ; din Giurgiu da el documcntul
din 1409 privind manistirea Strugalea. In drumurile
lui spre Dunire, Mircca se va fi oprit adeseori la
Bucuresti: era un punct de unde se putea priveghea
usor intregul botar intre Silistra, posesiunea lui
transdanubiana, si Turnu, strivechea cetate romana
bizantina. Nu-i dc mirare ca un izvor tirziu,
ce-i drept vecbii Dacii a lui Dionisie Fotino,
1 Calificativul de cetate" dat locului fortificat in
care se afla, la inccput, resedinta pircalabului, iar
mai tirziu, aceea a domnului, s-a pastrat pina tirziu,
in veacul al XVII-lea. Intr-un document inedit din
31 mai 1640, de la mitropolitul Teofil al Trii Roma-
nesti, se vorbeste de o privilic a bisericii doamnei
Maria. Si acea biscrica citim in document
fost-au inchinata metoh la biserica domncasca din
hramul Blagovesteniia..." (Bunavcstire) adica
cela/e,
zicem noi la biscrica, existent i azi, de la
Curtes Vechc.
 dar care se intemeiaza pe altele mai vechi, atribuie
lui Mircca cel Btrin intemeierca Curtii Vcchi, adica
a celci dintii resedinte domnesti din Bucuresti. Data
indicat de Fotino pcntru acest fapt 1383 nu
corespunde cu domnia lui Mircea, al carci inceput
cadc trei ani mai tirziu ; trebuic si tinem insa seama
de imprejurarea ca, nu numai la Fotino, dar si in
cronicile muntcne din vcacul al XVII-lea, cronologia
primilor domni, pini spre mijlocul veacului al XV-lea,
este cu totul gresit. In sprijinul parerii ca Mircea
cel Batrin a cladit prima curte domneasci din Bucu-
resti se poate invoca faptul, consemnat atit in Istoria
Tdrii Romdneii a lui Mihail Cantacuzino, cit
intr-unul din izvoarele utilizate de Gheorghe Sincai,
C a pe peretele ctitorilor bisericii domnesti de la
Curtea N'eche, se aflau zugraviti trei printi cu
numele Mircea". Unul din ei era desigur Mircea
Ciobanul ; al doilea infatisa probabil pe fiul su,
intrucit infrumusetase" si zugrvise" ctitoria p-
rinteasc. Cel de-al treilea credem c reprezenta
pe Mircea cel Batrin ; un alt domn cu numele Mircea
n-a mai fost in istoria noastra (vezi si mai jos, p. 55).
Astazi, in urma repetatelor zugraviri, nu se mai
afl, pe acel perete, decit chipul ciobanului" i acela
al lui Stefan Cantacuzino, de la care s-a pastrat
actuala pisanie. N-avem insa un temei serios ca
punem la indoiall afirmatia izvoarelor citate mai
sus. Impresia noastr, intemeiata si pe examinarea
imprejurrilor generale ale domniei lui Mircea, domi-
nate de conflictul cu puterea otomana, este c intr-
BIBLIOGRAFIE
I. Tradilia intemeierliBucure,rtilor.
Numele oraiultii. 1. I. Popescu-Bajenaru,
Schibil Bellteni din codrul Vlsiei, Bucuresti, 1912,
IV + 108 p. in 4; 2. I. Conea, Despre numele ora-
raid Bucureti, in Sludii insemndri geografice, Bucu-
resti, 1936, P. 30-31 ; 3. G. Bezviconi, Caldtori
rail in Moldova ,ri Muntenia, Bucuresti, 1947, 463 p.
in 8 ; 4. Al. Grecu, Relaride Toni Romdne,rti ale
Moldovei ca Ragua (sec. XVXVIII), in Studii,
1949, 4, p. 105-124; 5. Colectivul I. Ionascu,
Sdpdturile arbeologice din sectortd Radu-Vodd, in
Buctireii. Revine:tul sdpdturilor arbeologice ,ri ale cerce-
tdrilor istorice din and 1953, I, Bucuresti, 1955,
p. 132-183; 6. Colectivul L. Lazarescu-Ionescu,
Sdpilturile arbeologice din sectorul Curlea-Veche, in
Bucureti. Reza/a/ele silpdturilor arbeologice..., I, Bu-
curesti, 1955, p. 184-261 ; 7. 1. I. Russu, Limba
tracodacilor, Bucuresti, 1959, 158 P. in 8; 8. Iorgu
Iordan, Toponimia romdneascd, Bucuresti, 1963, 582
p. in 8.
Cum an ajuns Bucure,rtii ora,r.
9. Gheorghe D. Florcscu, Din vecbiul Bucurepi,
Bucuresti, 1925, XVI + 186 p. in 4; 10. P. P. Pa-
naitescu, Comunele medievale in Principatele Romeine,
in Inierpretdri romdne,rti, Bucurcsti, 1947, p. 161 218 ;
II. Const. C. Giurcscu, Principatele Romdne la incepu-
www.dacoromanica.ro
adevar acest voicvod a intemciat prima curte dom-
neasca din Bucuresti, ridicind totodat si o nouil
biscrica in locul celci vechi, carc slujise pinil attinci
pirclabilor si orasenilor.
S-a afirmat de unii dintre cercctatorii anteriori
Grigore Tocilescu, Ioncscu-Gion, Alcxandru Al. Va-
silescu ca exista si un documcnt dc la Mircca dat
in cctatea noastra Bucuresti" (,in arce nostra Buku-
rest"), la 20 iulic (1400), si ea cl reprezint cca mai
veche mentiunc a orasului ca resedinta domneasca.
Faptul nu e sigur. Documentul in chestiune nu ni
s-a pstrat in original, ci numai in dota* copii in
limba latina, dintre care una are drept loc al emisiunii
Bucuresti, iar cealalta, Arges. Editorii din ultima
vreme ai actelor noastre vechi au opinat pcntru vcr-
siunea Arges, considerind pe ccalalta drept o croare
a autorului copiei. Pini nu se va gasi originalul docu-
mentului, e preferabil sa facem abstractie de aceastii
mentiune din 1400, dei, in fond, ea este posibil,
data fiind prezenta repetata a lui Mircca in partile
Giurgiulu
Aceleasi imprejurari dc lupa cu otomanii vor fi
fiicut din Bucuresti un popas al domnici si sub doninii
urmatori pina la Vlad Tepes. Si Mihail, fiul lui Mircca
cel Batrin, si Dan al II-lea, i Vlad Dracul vor fi
stat aici, in cetatea de pe malul Dimbovitci, supra-
veghind linia Dunarii. N-avern documente care s-o
ateste, dar situatia pe care o constatam in vremea
lui Vlad Tepes ne duce cu necesitate la aceasta
concluzie.
lui secolului XIX, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8;
12. Const. C. Giurcscu, Un vecbi oras al Tdrii Romd-
neii : Corndtelul, in Sludd i articole de istorie, II,
Bucuresti, 1957, p. 95-130; 13. St. Olteanu, Alefie-
pigurile din Bucure,rti in seco/ele XVI ,ri XVII, in
Studii, XII (1959), 5, p. 71-112; 14. Const. C. Giu-
rescu, Tirguri san orine ,ri ceteni moldorene din secohil X
pina la mijlocul secolului XVI, ms., 1961, 547 p. ;
15. St. Pascu, Cristalizarea relatiilor Isloria
Rorndniei, II, Bucurcsti, 1962, P. 15-42; 16. St. 01-
teanu, Produclia mettepesdreascd din Moldova ,ri Tara
Romdneasc4 in sec. X XVII (Probleme de bazd in
lumina cercetdrilor recen/e), in Studii, XV (1962), 4,
p. 869-896.
De la Vlaicu-vorld la Vlad Tepe,r.
17. P. P. Panaitescu, Al ircea cel Bdtrin, Bucurcsti, 1944,
365 p. in 8' ; 18. Al. Vasilescu, Ce/atea Dimborna,
in Bu!. Com. mon. ist., XXXVIII (1945), p. 25-53;
19. Dan Berindei, Orad Bucureli In veacurile XIV,
XV ,ri XVI, in Comunicri i articok de istorie, Bucu-
resti, 1955, p. 5-16; 20. Bucurelti. Scurt istoric,
Bucuresti, 1960, p. 18-22; 21. Ion Ionascu, Aron
Petric, Pompiliu Caraioan, Bucurelli. Pagini de ittorie,
Bucuresti, 1961, P. 16-21 ; 22. P. S. Nasturel,
Ceta/ea Bucureti in veacul al XV-lea, in Materiale
de istorie i mitzeisficd, Bucurcsti, 1964, p. 141-157.
 BUCURETII,
RESEDINTA DOMNF,ASCA
BUCURESTIL RESED1NTA DOMNEASCA
SUB VI AD TEPES
Domnia lui Vlad Tepe (1456-1462) (vezi fig. 13),
asemenea domniei lui Mircca cel Batrin, a fost domi-
natA de conflictul cu turcii. Obligatia de a supra-
veghea continuu si de a apAra hotarul dc la miazazi,
Dunarea, 1-a ficut pe acest nepot de fiu al luptito-
rului de la Rovine sa stea adcseori in cetatea de pe
malurilc Dimbovitei. 'net* la 13 iunie 1458 dA el
un act in latineste, linga cursul apei Dimbovita"
( iuxia fhwitun awe Domboriche"), expresie care se
refer5, dup toate probabilitatile, la Bucuresti. lar
in anul urmator, 1459, la 20 septembrie, avem prima
mentiune precisA a cetAtii" de aici. Voievodul intA-
reste la accast5 data, lui Andrei cu flu sal, lui Iova,
lui Drag si unui al patrulea, al c5ru i nume nu se mai
poate citi, proprietatea lor, scutind u-i totodata de
dari i slujbe", adica prestatiuni de munc5 (vezi
fig. 14). Documentul, scris in limba slava si numit
!wispy, este dat in cetatea Bucuresti" (tm rims,
liviwntata"). Acest dlcum2nt- e important nu numai
prin faptul c5 atestil in mod precis ti sigur cxistenta
cetatii mentiunile din 1368 si 1392 am %but ca
nu au un asemenca caracter, de aceea au si dat nas-
ten: la discutii, la interpretri diferitc dar si prin
accea ea' arata, iarAsi in mod precis si sigur, Bucurestii
ca resedintA domneasca. Sintcm convinsi am afir-
mat-o in paginile anterioare ca si inainte de aceasta
data. voievozii TArii Romanesti au stat, au trebuit
si stea, in orasul de pe malurile Dimbovitei. N-avem
ins5 dovezi documentare, categorice, precise. Prima
de acest fel este actul din 1459, septembrie 20. 0 a
doua este hrisovul din 1461, fcbruarie 10, prin care
50
www.dacoromanica.ro
La 20 septembrie 1459, V/ad Tepe f &idea
unbrisoo1n ceta/ea Bucuretti":
s-au implinit deci in 1959 cinci stile de
ani de la prima mentittne sigura a oratului
Ca retedintd domneasa
Tepes intAreste slugilor" sale Bite si Godca satul
Godenii: actul e dat tot in cetatea Bucuresti".
Intre aceste dou5 mentiuni se situeaza acelea mai
putin precise, din 4 iunie si 10 august 1460, care
au formula: din cetatea riului Dimbovita" (,,ex
castro fluvii Domboricha").
Pc temeiul faptului ca in actul din 13 iunie 1458
Sc spune cursul apci Dimbovita", in timp ce
in acela din 20 septembric 1459 se vorbeste de
cetatea Bucuresti", s-a emis recent ipoteza ea' Vlad
Tepes este eel care a ridicat aceast5 cetatc sau forti-
ficatie, si anume, in intervalul dintrc cele dou5
date indicate mai sus. Este probabil c acest
voievod a facut lucrari la cetatca din Bucuresti,
a consolidat-o, poate a marit-o. Noi credem ins5
ca ea exist5 mai dinainte, si anume, chiar din vre-
mea intemeietorului tarii, asa cum afirm5 Luccari,
scriitorul raguzan (vezi mai sus, p. 44); in aceastA
cetate a Dimbovitci a fost asediat dup5 pArerea
noastra Vlad in 1396, timp de douii luni, si
silit, in cele din tirmA, si se predea impreund cu
familia sa.
In patru din eel sase ani ai domniei sale il vedem,
asadar, pc Vlad Tepes stind in Bucuresti, de unde
cancelaria sa emite hrisoave de proprietate. Este
evident ca voievodul a arkat, in intervalul 1458-1462,
preferintA acestui oras, si nu Tirgovistei, reseclinta
anterioaril, din care da o serie de acte, ciar toate de
la inceputul domniei, din anii 1456--1457. Aceasta
preferinta, justificatA nu numai din considerente stra-
tegice, dar si prin posibilititile economice ale asczArii,
a avut la rindu-i tirmAri din cele mai favorabile
asupra dezvoltarii Bucurestilor. Domnul era insotit
de familia sa, de curtca sa, asadar de marii dregAtori
si subalternii imcdiati ai acestora si de corpul de
 oastc carc asigura paza persoanci domncsti, a curiii
si a orasului dc resedint5. Dar prczcnta tuturor
accstor dpetenii si a rnultimii de oamcni cc-i insotca,
cu neccsitatilc lor, mai mari dccit acelca ale oameni-
lor dc rind, sub raportul locuintei, hranci,
mintii, deplas5rii, inscmna pcntru mcstesugarii
negustorii orasului, si chiar pcntru o zonii intreag:i
rurali inconjuriltoare,, un spor de afaccri sau, cum
s-a zis mai tirziu, dc devcr", deci un spot. dc
Atrasi de acest cistig, i alti negustori i mcseriasi,
romini i straini, vin S Sc aseze in orasul Linde
stau Voievodul i curtea sa. Populatia trestc, se ridica
locuintc noi, orasul se intinde, i m:ircste supra-
fata. Crcdem deci a nu gresi socotind pe Vlad Tcpcs
ca pe unul dintrc ctitorii Bucurestilor, i anume,
cel dintii constatat in mod sigur, documentar. Accst
fapt va fi, poate, o surpriz5 pcntru bucurestcni,
dupa cum o surprizii este, pentru multi, i ipostaza
de ctitor bisericcsc a lui Tepes. El a ridicit, in 1461,
o bisericii in Tirsor, iar traditia ii atribuic rosturi
ctitoriccsti si in Icgtur5 cu miniistirea Snagov, ale
crci inceputuri sint ins mult mai timpurii, primul
document rcferitor la accst lca fiind din vrcmca
lui Nfircca cel Batt-in.
Dup Vlad Tcpcs, fratelc si dusmanul siiu, Radu
ccl Frumos, omul prea plccat al turcilor, stri de
preferint5 in Bucuresti. Din cele 25 dc documente
avind indicatia prccisi a locului emiterii, nu mai
putin de 18 sint date de aici, 3 din Ghcrghita, 4 din
diferitc altc locuri si niel unul din Tirgovistc. Dar
pc cind Tcpcs stitca in Bucurcsti ca s poati prive-
Oca mai bine linia Dunirii, in vedcrca rzboiului
Cu turcii (vezi fig. 14), Radu ce! Frumos alcge acccasi

Fig. 13 Vhd Tepcs. GraVtlri dintr-o

ritura germani din see. X\ . (B. A.)

" ro t's o

.114
,

I I .tt
Is

Fig. 14 Partcrt ,nperiorr t primului docu-

mcm in., din 2) scptembric 1.159, promcnini
cc.. Bueuresii. (B.A.)

www.dacoromanica.ro 51
rescdinta pentru un motiv diametral opus: ca
fie mai aproape de turd, de accia prin a caror armati
ocupase tronul si care se aflau, in cetatea de la
Giurgiu, la numai citeva ccasuri de mcrs calare de
Bucuresti. Scopuri diferite, dar care duc la acelasi
rezultat : crcsterca orasului, dezvoltarca lui sub toate
raporturilc. Apropierea de turci nu poate impiedica
insi, in 1473, pe Radu cel Frumos ca sa-si piarda
nu numai domnia, dar si familia si toate bogatiile.
In toamna acestui an, in noiembrie, Stefan cel Marc
intrcprinde o expeditie spre a inlocui pe acest supus
al sultanului printr-un om al sill, Basarab cel Batrin,
zis i Laiota, fiul lui Dan al II-lea. Lupta are loe
pe Vodniu, un afluent al Prahovei, i durcaza trei
zile (18-20 noiembrie), isprivindu-se prin retra-
gerea precipitat a domnului muntean. Nici in cetatea
sa de scaun, in Bucuresti, Radu n-a putut rezista,
si a trebuit si fuga lasind tot ce avea, familic, averi,
steaguri, in mina invingitorului. In 24 ale aceleiasi
luni povesteste letopisetul moldovean intr-o
miercuri, lua Stefan-vod cctatea si intra intr-insa
lua pe doamna lui Radu-voievod si pe fiica lui,
unica lui flick i toate comorile lui, i toate hainele
lui, i toatc steagurile lui ; si pctrecu acolo trei zile
In veselie." O prima incercare a lui Radu de a-si
relua tronul, in ziva de 28 noiembrie, se termini
dezastruos pentru armata turci ce-1 insotea : ea este
literalmente distrus, iar 2.300 dc prizonieri sint
trasi in teapa. 0 a doua incercare, dup plecarea
lui Stefan, reuses tc ins. Radu ii reja, pentru
citva timp, stapinirea, ca si fie ins, la inceputul
anului 1475, dupa lupta de la Vaslui, definitiv
inltu rat.
Din vremea lui, i anume din 1469, noiembrie 15,
avem primul act pe care-I da un dregtor domnesc
din Bucuresti: este scrisoarea, in latineste, pe care
Neagul, marele vornic, o trimite sibienilor, aratind
ca a judecat pricina dintrc un brasovean i patru
greci, negustori de piper, pricina in care era ameste-
cat si un italian" dupa nume, Gaspar, mai curind
un dalmat si ca a dat dreptate celui dintii. Scri-
soarea e interesanta si prin faptul ca arat existenta
a numerosi ncgustori strini pe tcritoriul Trii
Romanesti, la Tirgoviste si la Bucuresti, cele doui
capitalc.
Din vremca lui Laiota Basarab, urmasul lui Radu
cel Frumos, ni s-au pastrat mai multe acte in latineste
date in 1476 in cetatea flour (novum castrum").
Unii dintre cercetitori au identificat aceast cetate
cu Gherghita, probabil pcntru faptul ca voievodul
emite de aici, in acelasi an, la 16 ianuarie, la 25 februa-
rie si la 4 iulie, scrisori. Noi credem insa ca cetatea
nou" e aceea de la Bucuresti ; ne intemeietn aceasta
parere pe urmiitoarele argumente : la Gherghita nu
se constat, nici documentar, nici pe teren, vreo
cctatc, in timp ce la Bucuresti ca este atestati in
acea vreme de o serie intreag de izvoare istorice.
Pisarul unui document intern, din 1480, ianuarie
19, intrebuinteaza chiar expresia in cetatea notia
52
www.dacoromanica.ro
de scaun Bucuresti", precizeaza deci intelesul ter-
mcnului cetatca noua" a actclor din 1476. Adugam
apoi faptul ci in timp cc scrisoarea in latineste catre
brasovcni, din 9 mai 1476, este data ex novo castro",
un act intern o porunca" domncasca in slava,
din 8 mai 1476 anterior deci numai Cu o zi este
dat in cetatea Bucuresti". E greu de admis ca
domnul cu intrcaga curte i cancclaria s-a dcplasat
In 24 de ore pina la Gherghita si a si scris imediat
scrisoarea amintiti. Mai normal este sa presupunem
ca si aceasta scrisoare e data tot din Bucurcsti, de
unde pleca spre Brasov potrivit textului scriso-
rii socrul lui Laiot Basarab, boierul Sinadin al
Cipitanului. In sfirsit, aducem si argumentul c de
cite ori se emite un act in latineste sau in slava.
din Gherghita, numele localittii este scris 'impede:
Gherghita, Girgiche, iar nu in alt mod, peri-
frastic. Pentru toate aceste considerente socotim ca
termenul castrum novum", cetatea nou, se refera la
Bucurcsti.
In cazul acesta, cunoastem i numele unui negustor
bucurestean din vremca lui Laiota Basarab, cel
negustor al capitalei de care amintesc documentele. La
14 iunie 1476, voicvodul serie in latincstc brasove-
nilor ca doi oameni si concetateni ai nostri din
cetatea nou a noastra, anume Dumitru i cu tova-
rasul salt" (bomines el concives nostri in Castro
nos/ro Novo existentes videlicet Demetrius cum socio
suo"), i s-au plins cum ca brasovenii le-au oprit
pe nedrept Iucrurile i bunurilc" (res el bona"),
adica mrfurile lor ; sa faca deci bine sa le dea
indrt ; altfel, va lua el dublu de la negustorii
brasoveni.
In acelasi an 1476, la sfirsitul toamnei, Vlad Tepes,
insotit de o armata a lui Mateias Corvinul i avind
sprijinul lui -Stefan cel Mare, care intrase cu oastea
sa in Tara Romaneasci, izbutestc si ocupe tronul.
O scrisoare a lui Stefan Bthory, comandantul armatci
ungarc, este scrisa in apropiere dc Bucuresti", la
11 noiembrie ; peste cinci zile, la 16 noicmbrie,
cu tot contingentul important turcesc venit in aju-
torul lui Laiota, orasul cade in miinile aliatilor ;
prada e bogata: ea cuprindea potrivit unci mar-
turii contemporane cai frumosi, turcesti, multe
camile, arme si munitii din belsug i citeva steaguri
rcmarcabile. Cu acest prilej, Bucurestii sint calificati
de catre regele Mateias Corvinul, in scrisoarca pe
care o adreseazi papel Sixt al IV-lea, drcpt cctatea
cea mai puternica a tarii, intnit i prin lucriri dc
arti si de la natura". lar intr-o a doua scrisoare,
din 4 decembrie 1476, ii spune din nou: cetatea
cea mai puternic a acelei tan". Din nefericire, Tepes
nu poatc pastra tronul ; abia plecaseri Stefan cel
Mare si Bthory, cind Laiota, insotit de turci, se
inapoie i, intr-o lupta data, se pare, chiar linga
Bucuresti, in decembrie, invinse pe Tepes, care
cazu pe cimpul de btaie. Din garda personala
de 200 de oamcni lsati de Stefan abia 10 scaparil
Cu viata'.
 !NITRE BUCURESTI I TIRGOVISTE
Basarab cel Tinir, poreclit Tepelu (1477-1482),
si Vlad Cllugirul (1482-1495) stau mai mult la
Bucuresti decit la Tirgoviste ; marca majoritatc a
documcntclor cmcclarici sint cmisc in capitala cea
noui, dc la les, a rii. Ea creste nccontenit, popu-
latia sporcste, tot mai multi ncgustori si mcstcsugari
sc asazi aici. Din vremea lui V lad Clugirul, din
anul 1494, este primul diiltor striin sasul Michacl
pixenmcister", deci constructorul de cetiti sau arhi-
tectul militar pe care izvoarele istorice il mentio-
neazi la Bucurcsti; el venise spre a trata cu domnul
tirii construirea unui fort la Tirgoviste. Din neferi-
cite, accst cilitor nu ne-a lisat vreo descriere a
orasului dc pe malurilc Dimbovitei, impresii asupra
lui, asa cum vor face altii, in vcacul al XVI-lea.
Urmasul lui Vlad Ciilugirul, Radu cel Marc
(1495-1508), va sta mai mult in vechea capital
de la Tirgoviste; de aici sint emise majoritatea
actelor cancelariei lui. Nu lipsesc insi nici acte cruise
din Bucurcsti ; intr-unul din cle, din 1506, august 20,
diacul sau logofitul mentioncazi cl 1-a scris in
minunat scaunul Bucurestilor". Accst calificativ
apare si in altc actc din acecasi cpoci, de pild, in
accla din 1516, ianuaric 11, scris in minunata.cetatc
dc scaun Bucurcsti". Asemenca adjective nu trcbuic
luate stricto sensu; ele reflecti un obicei al cance-
lariei bizantinc, care obisnuia si dca capitalei impe-
riului, Constantinopolului, tot soiul de calificativc
sttilucite. Asa se cxplici si calificativul rninunata
Curtc-de-Arges" al documentului din 26 iunie 1515,
sau rainunata cetate de scaun Tirgoviste" al aceluia
din 8 mai 1514. Mai aproape de rcalitate ni se pare
expresia in vechiul oras al Bucurestilor", pe care
o intilnim intr-unul din actcle lui Neagoc Basarab ;
ea trcbuic pusi alituri de cxprcsia similari a altui
document de la acelasi voicvod, document pc care
diacul sau logofitul Florca arati ci I-a scris in
scaunul vechilor domni, in Curtea-dc-Arges".
Urmasul la tron al lui Radu cel Mare, Mihnea
ccl Riu (1508-1510), :WI mai mult la Bucurcsti ;
majoritatea documentelor lui slut date din acest oras.
In cc priveste pc Vlad ccl Thar sau Vlidut (1510
1512), succesorul lui Mihnca, el isi imparte timpul
intre cele doui capitale ; adesca ziboveste insi si
prin satele din jurul Bucurcstilor si din Ilfov ; cu-
noastem o serie dc actc cmisc dc cancelarla lui in
Migurelc, in Popesti poate cei din sud-estul ora-
sului si in Dridih sau Dridul. Vlidut si-a terminat
domnia si viata in imprejurki tragicc chiar in Bucu-
rcsti. Ajungind in conflict cu puternica familic boic-
rcasci a Craiovestilor, accasta ridic impotriva lui
pc unul dintre ei, pe Neagoc, care-si va zice, in
domnie, Basarab. Avind si sprijinul lui Mehmet,
bcgul turc de la Duniire acesta vine cu oastea
sa Craiovestii lovesc pc domn in marginca orasului,
la Viciresti. Invins i ficut prizonicr, Vliclut plitcstc
www.dacoromanica.ro
cu viata faptul de a se fi opus putetnicilor feudal
de la Craiova. I-au tiiat pasa capul supt un Or
in Bucuresti", povesteste cronica tirii. Asa si-a
inceput domnia cvlaviosul Ncagoc Basarab: prin
cxecutarca unui tinir cam nu implinisc optsprczecc
ani. II va fi mustrat cugctul dup5 accmt ; c o intrc-
bare insi dad i m5nistirilc pc carc le-a ridicatintrc
ele frumoasa catedrall din Curtca-de-Argcs, ziditi
de mcsterul Manolc si milostcniile pe cue le-a
facut in tot Oricntul crcstin si mai ales la NIuntelc
Athos i-au putut aduce alinarca.
Din unul din satcle dc lingi Bucuresti, din Afu-
mati, este vitcazul voicvod Radu, care urmcazi lui
Ncagoc ; cl trebuie si clea un sir intreg dc
cu turcii si cu ccilal compctitori pini si-si asigurc
scaunul. Pe piatra sa de mormint dc la Curtea-de-
Arges, unde sculptorul I-a infitisat clarc, cu buzdu-
ganul in mini si cu mantia fluturind, sc arati pe
nume toate accste bitilii ; una dintrc ele s-a dat
la cetatea Bucurcsti", alta iar la Bucurcsti" ; o a
treia, din nou, la cetatea Bucurcsti, cu Vladislav
voievod".
Dintre domnii urtnitori, o deoscbiti preferinti
a aritat Bucurcstilor Vlad, zis Inccatul, fiul lui Vlidut
(1530-1532); marca majoritatc a actclor lui sint
date dc aici. In prcajma orasului si-a gisit cl i moar-
tea, prin accidcnt: in septembrie 1532, mergind si
se plimbe la satul Popcsti den jos dc Bucuresti",
zicc cronica s-a inccat in Dimbovita cu cal cu tot.
Se pare daca' c si admitem explicatia data de un
izvor transilvincan ch domnul era dupi un chef
prclungit.
MIRCEA CIOBANUL SI BUCURESTII
Si in vrcmca lui Vlad Vintili, fostul judct",
adici primar, al Slatinci poreclit si Bragi-voic-
vod" (1532-1535) si in accca a lui Radu Paisic
(1535-1545), sint foarte numeroasc documcntcic
emisc in Bucuresti. Lupta intrc cele doui rcsedinte,
cca de la poalcle dealurilor, citind sprc munte, sprc
Transilvania, si cca din tnijlocul pidurii, de la scs,
privind spre Dunire, lupti comportind difcrite fazc
in functic de imprejuririle politice si cconomicc,
incepc a se dcscna tot mai limpcde in favoarca ccici
din urmi. Tot mai numcrosi sint domnii un
Mircea Ciobanul, un Petru cel Tinir, un Alcxandru
Oaic-Seaci care stau aici, pe malurilc Dimbovitci,
la citcva ccasuri distant5 de mers intins calare de
cetatea turccasci a Giurgiului, de undc poate sosi,
la nevoie, ajutorul militar ncccsar. Tot mai multi
sint si boierii, negustorii, mestesugarii care-si fac
case in prcajma Curtii domnesti. Afacerilc sporesc ;
valoarca privilfilor, a locuintelor si a locurilor pe
53
 care Sc poatc cladi crestc si ca. Vechiul hotar al ora-
sului, din vrcmca lui Tcpcs, este depasit ; iau nastere
tnahalale sau carticrc noi. Jumatatca vcacului al
XVI-lea este un moment important in dezvoltarca
orasului ; cl coincide cu prima domnic a lui Mircca
Ciobanul (1545-1554), care a aratat o deoscbit5
grija cctatii sale dc scaun.
liar la inccputul stapinirii sale cronicarul sas
I licronim Ostcrmayer d5 anul 1545 accst voicvod
a poruncit ca Bucurcstii sa fie ingraditi cu lemnc
mad (adica trunchiuri) dc stcjar" (Bukarest mil rotten
eytbenen likern bat mnstbrdnken lassen"). Detalii
astipra accstci ingradituri aflam, peste aproapc dou5
dcccnii, dc la c.515torul parizian Pierre Lescalopier,
care, in drumul sat de intoarcerc de la Constantino-
pol sprc tara, ajungc in Bucuresti, venind de la Giurgiu,
de unde plccase in zori, in scam zilei de 17 iunie
1574. El spunc: Zidurile (les murs) accstui oras
sint trunchiuri groasc de copaci, infiptc in pamint
until ling5 ccIalalt si lcgatc impreuna prin grinzi
Fig. 15 Biscrin de la %Mica curte donincasci din Bucuresti. aitoria lui
Nlirrea Ciolranul (1545-1554 si 1558-1559) si cel mai ccebi Ilcas din cite
se rastrcar, in capitala (Aril. Sc rid urnicle adausurilor indcpartate co pri-
!chi! rcstaurtrii. (C.C.G.)
111
ra-a_crl f.
54
www.dacoromanica.ro
dc-a curtnezisul, prinsc dc ziscic trunchiuri prin cuic
lungi si groasc dc !can". Rostul accstci ingradituri
era clublu: pe dc o parte, s5 dclimitczc orasul propritt-
zis, tcritoriul pc care se aflau caselc si pravaliile, pe
dc alta parte, sa permita controlul intrarilor i icsi-
rilor, accstca putindu-se face numai pe la locurilz
lasate libere, prin portilc" ingraditurii. Dc o apa-
rare propriu-zisa, in caz de razboi, impotriva unci
armatc care ar fi atacat orasul, nu putea fi vorba
timp indclungat: trunchiurilc dc copaci nu avcau
rczistenta zidurilor si crau si susccptibilc de a fi
inccndiatc. Asa incit ingraditura lui Mircca Ciobanul
nu arc atit caractcrul unci fortificatii propriu-zisc,
cit mai mult al unei noi delimitan i a orasului. In
afara ins de aceista delimitare a suprafctei claditc,
Mircca Ciobanul a facia si o delimitare a motiei
ord,renllor, adica a locului domncsc dc care se foloscau
locuitorii Bucurcstilor, facind pe el scmanaturi si
gradini dc zarzax at, plantind vii .si livczi, instalindu-si
mori si prisaci. Accasni de-a doua delimitare s-a
Fig. 16 Va dc intrare si pisania la bistrin dc la Curt. Vcche, adausa ma
tiniu sub Stefan C.antacurino (1715). Forincarl un tot armonios si clegant
bine proportional.. (P.B.)
4 4,
L
efectuat prin puncrca de pietre de-a lungul bota-
rului, in diferitc locuri, asa cum era obicciul din
btrini. Aflm stiri asupra operatiunii dintr-un docu-
ment ulterior, al lui Matci Basarab, i antime, din
porunca accstuia, din 6 septembrie 1636, dat tuturor
orosanilor, marilor i mici din orasul domnii-mcale
din Bucuresti, ca sit lc fie lor de stpinirc, aib5
a tinea ocinele i mosiile i viile i livezile pre botara
N'Irgue ,ri semne ce aft foil puse de rdposatul Alircea-
oevod despre Vdcdreiti mai denainte vreme". Orsenii
stpinised nctulburat, cu bun pace", accstc locuri,
pin cind un Saya, fcciorul lui Negre din Vidresti,
hotarnicindu-si ocina lui fatii dc aceea a mnstirii
Sfinta Troitii sau Radu-Vod, indicase mosia ora-
sului. Dcci apoi Saya citim in porunca lui Matei
Basarab n-au tras ocina din hotarile cele batrine
din sus, de undc au fost piatra cea din tufe si din
piatra cca dintrc viile mnstirii Sfintci Troiti si
din viilc orasului, care pie/re au foil puse de Afircea-
voerod, ci au cAutat prin niste dirti ale Savei ficutc
mincinoasc dc au luat hotarul ccl din lunc, de au
tnutat piatra in sus sprc dealul orasuliii. Care lucru
vazindu-1 prcotii i btrinii orasului, mari i mici...
vcnit-au... inaintea domnii mcale la divan de s-au
jluit dc Saya cum au mutat hotarul cel din lund
si lc-au impresurat Saya mosiilc. Intr-accia domniia-
mea continua vodii singur am incalecat domniia-
mea in zioa sfintului Simcon Stil[p]nicu... septembrie
1, la leat 7145 [1636] si am mersu domniia-mea cu
top boicrii si Cu preotii si cu toti orosanii mari si
mid si cu dlugrii de la Santa Troit... la hotarul
ccl din lund, dc uncle au fost scos Saya piatra de
au mutat hotarul. Deci de acolca, din luna, am suit
domniia-mca in sus la deal la piatra cca dintre vii
si la piatra cca de supra din tufc, care botard ti pie/re
au foil puse de Afircea-voevod. Pc temeiul celor
constatate, Matci Basarab d ctig dc cauzi Ose-
nilor si Ic intrcste mosia in accast parte, insprc
Vdresti, potrivit hotrnicici facitte de Mircea Cio-
banul.
In sfirsit, tot lui Mircca Ciobanul se datorcad
i
zidirca bisericii domncsti, de la Curtca Vechc, bise-
rica pstrat pini astzi (ling Plata de Flori) i carc
este ce/ mai vecbi Iiica,r in Nata, in forma /id originara,
din Bucureiti. Si mai inainte fusesc o biscrid in cu-
prinsul Curtii domnesti ; cu vremca, ins, ea se
subrczisc, se stricasc, si atunci Mircca a ridicat, in
locul celei vcchi, una nou, in stilul caractcristic al
vcacului al XVI-lea (vezi fig. 15 si 16). Ea era
acoperit cu olanc smltuite dc culoare verde. Nu
ni s-a pstrat pisania pus de domn o avcm numai
pe accca din 1715, a lui Stefan Cantacuzino, care a
reinnoit pictura, adinigind i frumosul chcnar de
piatr sculptata cc di ocol usii de intrare. Din noua
pisanic rczult ca Mircea Ciobanul n-a apucat s
infrumusetcze" si sil zugrveasd" ctitoria sa,
aceasta fcindu-se de flu' si urmasul sil.' la tron,
Petru cel Tinr, impreun cu fratii lui, Mircea si
RAIL Ceca cc ar insernna c biscrica a fost ridicatii
www.dacoromanica.ro
in a doua domnic a lui Mircca, deci in intervaiul
tanuaric 1558-21 septembric 1559. E pacat ca nu
ni s-a pstrat nici vechea picturii, din timpul lui
Petru cel Tinr, picturii desprc care un izvor utilizat
de Ghcorghe Sincai atirm c infiitisa trei chipuri
cu numelc de Mircea. Unid era Ciobanul", ctitorul
biscricii, celfilalt era lit!' ski, care, impreuni cu Petru
ccl Tinr infrumusetascrii" i zugraviser ctitoria
printeasd ; cel de-al treilea crcdcm ca rcprezenta
PC Mircca ccl Btrin (vczi si mai sus, p. 49).
E foartc prohabil ca domnul sa fi ridicat si un nou
palat domnesc sau mficar s5-I rcparat pe cel exis-
tent. Dalmatinul Anton Veranciti, ajuns primat al
Ungariei, citead in lucrarea sa asupra 'Fransilvaniei,
Moldovci si Muntenici, aprut in 1538, castelul"
din Bucuresti printrc cele trei cetti dc piatri (arces
lapideae") ale tOrii; celelalte douil crau la Tirgovistc
si la Poienari, pe valca Argesului. Prin accst caster
trebuie s intelegem inssi curtea domnuliti, cu pala-
tul si biserica ei. Sapiturile arheologicc intreprinse
rcccnt in cuprinsul curtii arati d Mircea Ciobanul
a ridicat cldirilc sale palatal si biscrica pe
ruincic unci constructii mai vcchi". Ele au dat la
ivealii si un remarcabil sistcm de alimentare cu apa,
aceasta fiind adusii de la izvoarcic din vecinkate
poatc izvoarele din preajma bisericii ZIAtari
prin apeductc sau urloaie" din olane de pAmint
si strinsii intr-o visticric a apelor" azi i-am zicc
un castel dc apil situat chiar in mediata veci-
Mitate a biscricii domnesti.
Aproapc de ctitoria lui Mircca Ciobanul, dar in
afara curtii, si anumc, pc locul crucii din curtca
interioad a actualei Piete dc Flori, se afia, in vcacul
al XVI-Ica, o altil biscrid, nuiniti in documente in
doug fcluri: biscrica doamnci Maria" sau a doamnci
Stanii si a doamnei Maria"; cea rnai vechc ~titule
este in actul din 1629, august 20, de la Alexandru
Fig. 17 Biserica Gredlor; azi nu nui exista. Dese,, din 1837 de Raffet.
(N1.1.11.)
iC
1
1)'
55
 Credem ti aceastA biserica, a direi origine a
dat nastere la discutii, a fost ridicat de cele dou ,. ,
I....., ffli: 7 ...me,.
...
, ), r
t...... .........0 0,1 :14/ ,,II ;.......f
. . ..

' :''
fiicc ale lui Mircea Ciobanul: Maria, numit uneori
nrt" " - " ' " " ',..:,:. r .". j " : r--,!....--t:-....., ..,.-il:_gi,,.
si Marina, s-a cAsAtorit cu fratele lui Mihail Canta-
cuzino Seitanoglu ; Stana viitoarea sotic a marclui
.....
,...... ry,.i 4) \
I1:......,M'C. ...-_. 1. '. .1 -
.,17..er . 0.1
.I... 7.4...,
,--,--7 4_
..... .

---
.,17:9::;,.1 -"vt -..., ....:-...e:.4. i l,,..i 1,,- -,
, J--1... ,.,
.
logofit Ivan Norocea: stirca ne-o dA un document ...... ,. . L..._ ,
...t., s nt I...i. ...-,2,,.t., -,....,(Af .., .A---4-,....?,,z,,,f,
....._
din 11 itinie 1634 dc la Matci Basarab e infAtisatA,
impreunA cu fratcle ei Pctru, viitorul domn, i Cu ..I, 2,; 1' " ,-,-
--:11 ---1.1-1. ./.::',<---:
printii ci, pe una din scoartcle evangheliarului dAruit
s.:,--1-6-rit ,/,:,..i ,.......t F.1.1./(2,......; ..,7->,.(2._-.:t7 ..,(4,.(i..7,.....-
mAnAstirii Dionisiu dc la Muntele Athos. Dou
documente posterioare, de la voievozii Alcxandru , - 1,1 'gr...:-.TI - ,
J1-.,-.-........-._-:.---, ' i:
Ir
---;- ' '-i" -.7-

i Matei Basarab, ne informeazA c accastA

or 7..:..-;,::,..
..., ';-::: ,.i,- "ir. --,r,r,..,,, (1
4(I. .61 1, . Zi A., I.
Ilia
biscric a fost distrusA cu desilvirsire de au ramas ..,,,,,,,_/
' - .10.
;',
.-
r -
numai pAmint pustiiu" in 1595, la retragerea lui J.1...,... .4-.
Sinan-pasa din Bucurcsti, cind orasul, in general, " "
a avut foartc mult de sufcrit (vezi mai jos, P. 65).
Pc locul ci s-a ridicat, in 1753, o alta, cu hramul
SI. Anton, distrusA la rindu-i de incendiul cel marc
din 1847. De la acest dc al doilea lca a rAmas
,

cc.
"- .

r
r.4,4
numcle de Sf. Anton, care se d uneori, si astazi,
prin inadvertentA sau de ncstiutori, bisericii ridicate
de Mircca Ciobanul. In rcalitate, hramul acesteia
din urrret a fost dc la inceput si este si acum
Bunavestire.
Si in altc prti ale orasului Sc constatk la sfirsitul
ccici dc-a doua domnii a lui Mircea Ciobanul, lAca- .... '-+ . (21:' ir'
suri rcligioasc noi. Astfcl este, pc tArmul drept al
Dimbovitei, la poalele dealului Arhivelor Statului,
)!. ,.; ..
,
-

miinstirea SI. Niculae, ctitoria lui Ghcorma postel-

nicul carc o inchinfi ca metoh mAnstirii Simopetra
de la Muntele Athos si a sotiei sale Caplca, care
o inzestreazA bogat si e si inmormintati in cuprinsul
biscricii ; de accca hicasul astAzi dispArut a fost
cunoscut mai ales sub numele de mAnAstirea jupine-
sci Caplca. Este probabil ca pe locul biscricii Rikvan,
situatil la o mica distant spre risArit de Sf. Gheorghe-
Nou si ridicat pe vremea lui Matei Basarab de
ciipitanul care i-a dat numele, sA fi fost alta mai
vcchc. SiipAturile arheologice intreprinse in 1956 au
scos la iveal mormintc si fragmente de ceramici de
la inccputul secolului al XVI-lca, ba chiar i ccramic5
dc la finele secolului precedent.
De pc la 1560 se crede ea' datcazil si mn5stirea
lui Ghcorma banul, constatatA documentar in 1567,
si arda i se va spune mai tirziu a Grecilor (vezi
fig. 17). Ea era situat pc locul cuprins astAzi
intre strada Lipscani i biscrica Stavropoleos
nu se confunda co biserica lui Gheorma banul din
vecinAtate; un act inedit din vremea lui Matei
Basarab data exacti e 5 aprilic 1635 arati
in mod limpcde cxistenta simulland a accstor &m'A
lcasuri.
In vrcmca lui Mircea Ciobanul viata cconomicA
era in plinA dezvoltare. Tirgul sau pazarul" cum
ii spune, co un termen turccsc, cartea" orAseneasca
din 1563, mai 13 se afla in vccinitatea Curtii
domnesti cuprindea numerosi negustori strifini,
i Lidii par a fi, dup toatc probabilittile, romAni,
pe ling5 cci romni. Prin (locumentul amintit, scris
in limba slav, Nccula al lui Bobanca, judetul
%
,;4
Fig. 18 Cartc dati dc Nccula a he Bobanca, judetul Bucurcstilor, i dc cci
doisprcaccc pirgari, atcstind vinmrca unci pr3vilii si avind data 13 mai 1563
(AS.)
Bucurestilor i co cci 12 pingar ai si adicii, am
zice azi, presedintele sfatului popular si membrii
comitetului executiv intAresc lui Ghergoman Gre-
cul i fiilor accstuia o prvlie cc este lingA biserica
domncasc, din pazar ((i. .34p)", cumpratA de
cl dc la PanA sin (fiul lui) Stanciul co 4.500 de aspri,
nesocotindu-sc aldAmasul (vezi fig. 18). PanA a vindut
de bunAvoia lui si co stirea tuturor ncgustorilor".
Printrc martorii care adevercsc vinzarca sint o serie
dc orseni: Grozav i Fera i Marin i Badiul si
Ncnciul, fiii lui Bacea, i Frango", apoi trei preoti
si un diacon, un Serban croitor" i, in sfirsit, ne-
gustorii din pazar, anume: Franta i Anghcl
Gheorghe al Simci si Boga si Ilie al lui Calabcte
si Matraca si Cirstea, fiul lui Paracsotc i Rusta
Sima al Licai si Isar Panaiote i Ghine, fratele lui
Ghcrghc si Costandin si Ocsotc Pascaleasi si Sima
al lui Ghcrghc". Desigur e numcle nu constituie
intotdcauna o dovadA de originca ctnicil a cuiva,
el putindu-se explica si prin mol sau altc impre-
jurAri ; este totusi un indicio. DacA dintrc martorii
de mai sus, Grozav, Suban croitorul si Sima al
in schimb Frango, Franta, Matraca, Paracsotc, Isar
Panaiotc i Ocsotc Pascaleas trcbuic considcrati

56

www.dacoromanica.ro
mai degrabi strini, i anume, greci. De altfel, dac
Ghergoman, cumpdtorul, era, intr-adevr, grec,
cum ii spunc documcntul, atunci nimic mai normal
ca s ti cerut i mrturia conationalilor sIi, ncgustori
ai pazarului". Negustorii din Bucuresti intrctin
rclatii nu numai cu ccntrcic din Balcani i cu cele
din sudul Transilvanici, dar si cu Liovul, marelc
centru galitian, i chiar cu indcpartata Moscovii.
Remarcabil c cresterca numrului cclor cc duc si
aduc mati de la Brasov: de la 10 ncgustori bucu-
rcsteni care efectueazi 15 transporturi in 1503, sint
inregistrati 38 de ncgustori si 120 dc transporturi
in 1550. Totusi, sensul dominant al comertului
bucurcstcan, date fiind conditiilc politice si livririle
pc care le facem Porta, este sprc sudul Dunrii.
(Pcntru altc dctalii asupra victii economice a orasului
in aceast epoci si asupra organizrii lui administra-
tive, vezi mai jos, partea a doua.)
Dar asupra accstei vieti, in plin dczvoltare, a
orasului se abate, la sfirsitul primei domnii a lui
Nlircea Ciobanul, o nenorocire, una din multcle de
care e plin istoria Bucurcstilor. Pcntru motive pe
care nu le cunoastcm bine, voicvodul ajungc in
dizgratia Portii ; cl e mazilit la 28 fcbruaric 1554;
in martie, inaintc de 12 ale lunii, porneste sprc
Constantinopol, i de acolo, in surghiun, tocmai in
Etiopia, avcrca fiindu-i in prcalabil confiscati. Dacii
ar fi fost numai atit, faptul n-ar fi prczentat cinc stic
cc gravitate; mai fuseser doar i vor mai fi, si dup
accca, atitea altc maziliri! Dar se vede ca se intimplasc
ccva deosebit, deoarece, la ridicarea lui din scaun,
turcii ucid pe curtenii lui Mircea, atit romni, cit
greci, jefuiesc orasul i apoi ii dau foc: nc-o
spunc limpcdc un act contemporan, intcmeiat pc
afirmatia unui martor ocular, om dc al brasovenilor.
Vor fi participat, poate, la accastil prada i unii dintrc
turcii stabiliti in Bucuresti ca ncgustori, cum este,
de pild, icniccrul &spiv care nc informcazii docu-
mentul din 1561, noiembrie 14, ienicer care se cia-
torisc cu viduva unui Ivan bilrbicrul si puscse mina,
cu accst prilej, si pe cele trci dughene" sau prvlii
ale rposatului. Curtca domneascl a avut dcsigur
si sufere si ca de pc urma focului si a pfzii; ca
BIBLIOGRAFIE
1.Bucurtelii reeedintd domneased
sub Vlad Tepee. 1. Const. C. Giurcscu, O
bisericd a led V/ad Tepe, la Thor, in Bed. Com. ,,ion.
si., XVII (1924), p. 74-75; 2. St. Nicolacscu,
him-iced oraptlui Bucureeti. Clnd au ajuns Bucureetii
cana de domnie al Tarii Romdneeti, 1939, 21 p. in 8;
Alcxandru A. Vasilcscu, Cendea Dimbovieei, in
Bed. Co,,,. ,non. si., XXXVIII (1945), P. 25-53;
P. P. Panaitescu, Cum an ajuar Bucureetii capita/a
www.dacoromanica.ro
n-a fost ins inlocuit printr-o constructic din lemn
cum afirm unii cercctitori, ci printr-una tot dc
piatel i zid. intr-adevr, cAltorul franccz Lcscalo-
pier, amintit mai inaintc, care vede Bucurcstii dup
douzeci dc ani de la aceste cycnimentc si cam nc
spunc ca palatul" domncsc era din !Dime tcncuitc
Cu un amcstec de pimint si iarb", adici paic tocatc,
nu se refcr , dup prerea noastr, /a aceartcl curie,
ci la cladirea pc care Alcxandru-voievod o va ridica
ling ctitoria sa dc pe colina Radu-Voda.
Ranile orasului se inchid sub Ptrascu ccl Bun
(1554-1557), urmasul lui Niircca. Dar dupi moartca
accstuia, vcnind iarsi in scaun Ciobanul", Bucurcstii
sint din nou tcatrul unei sccnc singeroase. De data
accasta ind ca nu c provocad de strinii turci, ci
dc insusi domnul irii. Pcntru a-si rizbuna asupra
acelora care, prin pirile i intrigde lor, contribuiscrl,
se vede, la mazilirca din 1554, avind, poatc, si altc
pricini dc rifuial, Mircea convoacii la Curte, in
fcbruaric 1558, vrco doul sutc dc fruntasi laici
biscriccsti mari boicri, inalti icrarhi si o scamii
de cgumcni cu ajutorul grzii sale inarmatc,
ii ucide pc toti. Sala ces mare a palatului trcbuic sii
fi prczcntat un aspect groaznic, cu lesurile eizutc
prctutindeni i cu singcic curgind piraic. O sccni
similari se va petrece peste putin timp la curtes lui
Alexandru Lpusncanu, in Moldova ; multe altcic
la fcl avcau loe, in acest crud veac al XVI-les, in
toad Europa, de la Parisul noptii Sfintului Barto-
lomcu pin la Nfoscova tarului Ivan ccl Groaznic.
Lupta pcntru dominatia politici dintrc marii
feudali si autoritatca central in stat se imbina cu
lupta religioas tot asa de cumplid claca nu mai
cumplit decit cca dintii. La noi, e adeviirat, n-au
fost ascmcnca luptc religioasc, dar pasiunca
era de ajuns pcntru a provoca sccncic singcroasc
de natura acelcia care a cutrcmurat Bucurcstii la
inceputul lui 1558.
In scptcmbric a anului urmtor, Mircca Ciobanul
i inchcia viata. Trupul i-a fost inmormintit in
biscrica domneascii, in ctitoria sa, pc carc nu apucasc
s-o zugrveasci si undc piatra sa funerari nu mai
cxist.
Idrii ?, in Inter/velar; romeingli, Bucurcsti, 1947,
P. 210-230; 5. Dan Berindci, Orapd Brecureeti ln
veacurde XIV, XV ei XVI, in Comunicdri ,ri arlicole
de istorie, Bucurcsti, 1955, p. 5-16; 6. I. Ionascu
si Vlad Zirra, M4ndstirea Radu-Vodd fi biserica Bucter,
in Bucureeiii de odinioard, Bucuresti, 1959, p. 49-89;
7. C. Stoide, Legdtura din/re Moldova ei Tara Romd-
neasc4 In a dona jumdtate a seconded al XV-lea, In
Duda cercetdri sidedifice. Islorie (Iasi), VII, 1956,
57
I, p. 59- 73 ; 8. P. P. Panaitcscu, Pefiln cel Marc
,ri oraful Bucuref/i, in Sindii, XII (1959), 5, p. 7--23.
II. illircea Ciobanul fi Bucureftii.
9. L. Lazircscu-Ioncscu, Dinu V. Rosetti, Gh. Io-
ncscu, Gh. Astang5i, H. Tcodoru,Sapinurile arbeolo-
Rice din seclorul Cm-lea-Ved/e, in Bucurefli. Reza/ale/e
My-ami/0r, Bucorcsti, 1954, p. 184-261 ; 10. Dinu
V. Rosetti, Cuivea- I eche, in Bucureilii de odinioard,
Bucurcsti, 1959, p. 147-170 ; 11. R. Alanolcscu,
Aspeele din istoria llego/II/ni bueltreflean in secolul al
XVI-lea, in Sludii, XII (1959), 5, p. 25-69; 12. Paul
Ccrnovodcanu, Caritoria lui Pierre Lescalopier in Tara
Romdneasc4 fi Transilvania la 1574, in .Vhidii i mairriede
de islorie medie, IV (1960), p. 433-463.

www.dacoromanica.ro
 UN SECOL ZBUCIUMAT
DIN ISTORIA BUCURESTILOR
Scena jefuirii i ardcrii Bucurcstilor dc c:itrc
turcii veniti s5 scoati din scaun pc Mircca Ciobanul,
precuin si sccna ucidcrii boicrilor de c5trc accsta,
la inccputul noii sale domnii, sc vor rcpcta, sub difc-
rite forme, in sccolul cc urincaz5. E un sccol zbu-
ciumat, in carc lupta pcntru putcrc, manifcstati atit
prin ciocnirca dintrc domn si marii boicri, cit si
prin miscarilc accstora din urm5 impotriva concurcn-
tilor grcci la ocuparca dregAtoriilor, alterncaz5 cu
lupta impotriva turcilor, lupta care inscamn5 toatc
ororilc r5zboiului, si cu rcycndicarile armatci: ale
c515rasilor si rosilor dc o parte, ale scimenilor
d5r5banilcir Icfcgii, de alta, cirora li se adaug5
multimea cclor siraci. Un singur rilstimp de relativa'
Uniste: domnia lui Matci Basarab, pin5 aproapc dc
sfirsitul ei, cind fr5mint5rilc reinccp. Dar Cu toate
incerc5rile prin carc trec, cu toatc distrugcrile prin
foc si jaf la carc sint supusi, Bucurestii continua
sa se dczvolte, continu5 sa crcasc,i atit sub raportul
victii economice, cit i al intinderii si al populatiei.
Conditiile care au f5cut din el capitala nii, prccum
si bogitia pilmintului sint mai putcrnicc dccit toatc
incercarile. La sfirsitul acestui secol zbuciumat, in
preajma perioadci brincovenesti, orasul este ccl dintii
din tari, a intrccut cu mult pe toate cclelalte si a
.ajuns ccntrul ccl mai insemnat, sub toate raporturilc,
din sud-cstul european ; intre Buda ungar5, acum
rescdinta unui pas5 turccsc, si Constantinopol, nici
un alt oras nu-I depAseste, nici ca numir de locuitori,
nici ca bogatic. Trebuie relevat, in primul rind,
inmultirea inestesugarilor-ncgustori si a ncgustorilor
propriu-zisi. Sporestc num5rul ncgustorilor strAini
in special grcci si turci ca urmarc a faptului
cl rclatiilc economice cu Imperiul otoman sint acum
predominante. Valoarea pr5v5Iiilor bucurestene creste
www.dacoromanica.ro
rim disirus _visa forlificatie [palanca de
/a Radn-14d1] fi am dal pradd foca/ni
,ri Ildcdrilor Mate case/e, bisericile, 0db:de
si asezdrile lar boieresli."
(Saisoarea lui SInn.p. cure NI,angi-pa,a)
continuu. Si fiindci ele asigur5 un vcnit bun st5pi-
nilor respectivi, m5n5stirilc i boicrimca indrcapiii
cu prcdilectic atcntia asupra Ion, achizitioninclu-lc
in numar inscmnat (vczi mai jos, p. 128-129).
BUCURESTII IN A DOUA JUMATATE
A SECOLULUI AL X VI-Ica
Inca lui Mircca Ciobanul, Pctru-vod5 ccl Tirt5r,
avca numai doisprczccc ani la moartca tatalui san;
a domnit dcci sub tutela mamci sale Chiajna, fiica
lui Petru Rares, carcia contcmporanii ii mai spu-
ncau i Mirccoaia". Dupli cc izbutestc, prin boicrii
din partida ci, sa infringil pc compctitori, in luptelc
de la Scrp5tc5ti i Boian, ea asigur5 scaunul fiului
timp dc aproapc nota ani de zile, pin in iunic 1568.
Poatc in amintirea uncia din accstc lupte ridic5
Chiajna crucea din Bucuresti, cunoscuti in vcacul
urmator asa, dc pilciA, in documcntul din 1668,
iunic 4, privitor la dclimitarca mosiei Mitropolici
sub numelc de crucca doamnci Mirccoaia"; ca
se afla, dup5 toate probabilitAtilc, pe locul undc se
inalt5 astizi spitalul Brincovencsc. Ascmcnca cruci,
in amintirca unci victorii, vor ridica in Bucurcsti,
in vcacul urm5tor, Lcon-vod5, dupi biruinta impo-
triva boicrilor, la inceputul anului 1632, si Matei
Basarab, dup5 ce infringe pc Radu Ilias, in octombrie
acclasi an ; prima din aceste dou5 cruel, reficuti
de (ml lui Leon, de Radu Leon, se af15 si azi in
curten biscricii Slobozia ; a doua, inlocuit5 in 1925
59
printr-una nou, era pc malul lacului Fundeni, la
circa 1.200 de metri sprc rsrit dc Gara dc Est.
In timpul domniei, Petru ccl 'Finar, impreun cu
Mirccoaia", malta manastirca de la podul Colcn-
tinci", circia, din cauza invelisului, din tabla de
plumb, a biscricii respective, bucurcstenii i-au zis
Pill/I/billIa. Rcstauratii Cu grip in zilele noastre, avind,
in cuprinsul ei, i runic domnesti ridicatc dc Matci
Basarab, accasta mnstire este unul din monumen-
tele cele mai vechi si mai evocatoarc ale capitalei.
Tot celor doi li se datoreaza i biscrica cca nou
a manastirii Snagov, singura care a rimas din tot
complexul de odinioara de pe insula 1 acului. Unul
din sfetnicii constanti ai lui Petru, marele vornic
Ncdcicu, tidied, la rindu-i, un licas la Sf. Ghcorghe-
Vechi, dcsigur in locul altuia, mai vcchi ; se admite
ca data a ctitoriei lui 1562; accca indicati de actuala
pisanie: 7000 de la zidirca lumii", deci 1492 sau
1491, e gresiti. Biscrica vornicului Ncdelcu, refcutil
In 1724 si ars in focul ccl mate din 1847, a fost
inlocuiti printr-una noua', cca de azi, in stil neo-
clasic.
Din vremca lui Petru ccl Tinar este si prima men-
tiunc dcsprc conducerea orasului printr-un cirmuitor
ales de oriseni: la 13 mai 1563, judetul" Necula
al lui Bobanca i cu cci 12 pirgari" intarcsc cum-
prarca unci pravlii de lingil biserica domncascii
(vezi mai jos capitolul special Administralia ora-
pihri).
Sub Alcxandru al II-lea (1568--1577), porcclit
dc popor Oaie-Seaca" din pricina unci dari noi
pe care o pusese asupra oilor stcrpe pentru cele-
lalte se pltea oicritul avem o serie de stiri inte-
resante asupra Bucurestilor. Sint mai intii tirile
pe carc ni le dau trei calatori straini: negustorul
grcc din Hios .si totodat emisarul turccsc Iacob
Palcologul, carc trece prin oras, in drum spre Mol-
dova, la sfirsitul lui iulic 1573, apoi calatorul polon
Martin Stryjkowski, care stribate Bucurcstii in 1574,
In sfirsit, parizianul Pierre Lcscalopier, care po-
poscste pentru citcva zilc in acelai an cu polonul
Tustrci sint primiti de domn. Palcologul spunc cii
i s-au trimis de la curte alimentelc i furajul neccsar
Mi-a trimis dimincata si scara povesteste el
gini, carnuri, luminri, piinc, vinuri, ora, fin, paie";
sotia voicvodului, inteligenta si culta levantina Eca-
tcrina Salvarcsso, compatrioat a calatorului, ii facc
chiar si un dar in bani. Stryjkowski ajunge in Bucurc.sti
dup dramaticelc imprejuriri din vara anului 1574,
cind Vintil, fiul lui Ptrascu cel Bun, instalat domo
Cu ajutorul lui loan-vodi ccl Viteaz" al Moldovei
caruia i s-a zis, din cauza urii boicrilor si caluga-
rilor ccl Cumplit" este inliturat, dupa numai patru
zilc de stapinirc, i dccapitat din ordinul lui Alcxandru.
Cilatorul polon vede tintuit de poarta curtii domncsti
capul nenorocosului Vintil i, alaturi, capul protec-
torului su, loan-vocla, care piense ucis miseleste
de turci, dupi Walla de la Cahul. Spectacol infio-
rator, destinat, in mintea celor care-1 ordonasera,
bC
www.dacoromanica.ro
si impresioneze pe competitorii la tron, sa-i faci
si renunte la incerciirile lor, dar care, in realitatc,
nu impicdica pe altii sa rcinccapii. Stryjkowski vizi-
teazi i incaperile palatului ; in iatacul dommilui cl
afirma ca a vazut portretul lui Stefan cel Marc, co
coroani pe cap si Cu sccptru in mina. in privinta
acestei ultime informatii, s-au cxprimat indoieli de
unii dintrc cercetatori, care crcd ca ar fi vorba dc
o confuzic ; pare ciudata intr-adevar, la prima vedcre,
prezenta accstui portrct in rcsedinta Tarii Roma-
ncsti ; nu trcbuic si se uite insa faptul c cele doua
dinastii crau inrudite i c inrudirca devenise si mai
strinsi in urma casitoriei lui Stefan cu Maria, fiica
lui Radu cel Frumos ; asa incit prezenta unui portret
al marclui domn in palatul d in Bucuresti n-ar fi
chiar asa de surprinzatoarc. Informatiile lui Lcscalo-
pier sint printre cele mai pretioase. Am artat mai
inaintc (p. 54) cc spunc cl desprc imprejmuirca, din
trunchiuri de copaci, a Bucurcstilor. Iatd acum cele-
lake stiri ale lui despre ora i despre palatul lui
Alcxandru, care nu era la Curtca Veche, ci pe colina
de la Radu-Voda, linga nou a sa ctitorie. Acest palat
povesteste Lescalopier este inchis ca i orasul"
adica printr-o imprejmuire din trunchiuri de copad.
Pcretii sint din birne de lcmn, i, tare ele, chirpici.
Am fost dusi sa vorbim Cu domnul intr-o sali
marc acoperit cu covoare turccsti, avind de jur
imprejur o parte mai ridicata, inalta de vrco trei
picioarc, ca la caravanscraiuri." Voicvodul st pe
scaunul sau, pe accasta parte mai ridicat, la extrc-
mitatea opusi usii de intrare ; alaturi, un copil de
casa care ia scrisoarca lui Lcscalopicr si o inmincazi
domnului. Talmacirea ci era scrisa in latincste
se face de un tlmaci, gasit co greu ; voda raspuncle
in putine cuvintc. Frantuzului i s-a dat gazda intr-o
casa burgheza", adici de orascan, unde i s-a trimis
si un bucatar domncsc care i-a pregatit un ()spit
bogat. La accst ()spit, la care au participat, clupa
cum rezulta din povestire, si altii gazda i, proba-
bil, boicri localnici s-att inaltat paharc: primul
zice Lcscalopicr in sanitatea Domnului-Dum-
nezcu, al doilea in sanatatea voievodului, al trcilca
In sanatatca sultanului, al patrulea in sinatatea tuturor
bunilor crcstini, intrc care nu ne cuprind si pe noi
adici pe catolici al cincilca pcntru pace i dc
la al saselea incep Cu cci de fatii, facind multe uriri...
de mintuire, stfatate, drum bun si bun intors, impli-
nirea tuturor dorintclor i asa mai departe. Indem-
nind astfcl cu bautura, se ridica in picioare, tinind
sus paharul, beau... fr si se ascze, i te pretuiesc
mult daca faci ca dinsii. Am aflat continua Lesca-
lopier ca atunci cind voicvodul e si el de fatii,
arc masa lui foartc sus, si linga diosa alta mult mai
jos, uncle slut asczati cei cc mnincil imprcunil co
cl ; ii cid vrcunul vrca sa beie, merge intii si sarutc
picioarcle voievodului. $i minima tot cu capul gol."
In ziva urmitoarc primirii de catre voievod, la
19 iunic, frantuzul viziteazi orasul. N-am vazut
nici o chidire frumoasa, zicc cl ; dou biscrici, una
greceasca, alta a lutcranilor interesanta menti-
onarea acesteia din urma crau de lcmn ; toatc
acoperisurile grit de sigla, de sindrila sau de stuf."
Sc vede ca n-a vizitat Biscrica Domneasca, nici aceea
de la St. Gheorghe-Vechi. Lescalopier stic si de
originca noastra romank de faptul ca oamenii tarii
ii zic adevarati urmasi ai romanilor" .si vorbesc
romaneste", limba lor fiind alcatuit5 din cuvinte
pe jumatate italiene si pe jumatate latine, ameste-
cate cu greceste i Cu termeni de neinteles". Acestc
informatii le-a capatat, dup toate probabilittile,
chiar in Bucuresti, si ele arata nivelul cultural al
celor cu care venise in contact Lescalopien Parasirea
orasului i drumul spre Bran se face intr-o trsura
domneasc trasa de cai buni" si in tovarasia unui
secretar" al lui voda in realitate un timiras"
al carui rol este sa asigure popasurile i mesele pe tot
parcursul, pe socoteala domniei.
Alte stiri asupra Bucurestilor in vrcmea lui Alexan-
dru le datoram cronicilor interne si unor documente
si inscriptii contemporane. Domnul ii facuse intra-
rea in capitala la 3 iulie 1568, dupii cc Mirceoaia
fusese chernata la Poarta, unde fiul ci Petru ce!
Tiniir era arestat de a doua zi chiar dupa cc prcdase
tributul. La nici douri luni dupil instalare, se for-
meaza Lisa o conjuratie vcchea poveste pusii
probabil la cale de emisarii Chiajnci. Alexandru
prinde de veste la timp i da pe mina calaului o
seama dintre boierii conjurati. Au picric atunci po-
vesteste cronica Radul logofatul de la Dragoesti,
si Mihnca de la Badeni, si Stan Udristea vistiaru,
si Tudor de la B ucov, si Vladul Caplii, i Pitrasco,
Calotk si Stan fiul Draguletului, i Radul stolnicul
de la Boldesti, si Radul fiul lui Socol vornicul si
altii, septernbric 1". lar in anul urmator, la 4 septem-
brie 1569, sint taiati alti trei boieri, fui lui Dragomir
postelnicul, anume Barbul, Cracca i Radu ; pietrele
lor de mormint, puse de nefericita mama, indurerata
pina la moarte", cum citim intr-una din inscriptii,
se pot vcdea si azi in biserica de la Snagov.
Neagoe Basarab, care-si incepuse domnia taind
pe Vladut, a ridicat manastirea de la Curtea-de-
Arges ; Alexandru al II-lea, avind pe cugctul lui
pe Vintila si o adevarata hecatomba de boieri, face
un gest similar: ridica manastirea cu hramul Sfinta
Troita pe colina de pe malul drept al Dimbovitei
numita mai tirziu Radu-Voda din jos de Buell-
resti". Licasul servea, spre sfirsitul domniei, drept
:edit' metropolitan; el poarti titlul de sfinta, mare,
dumnezciasca mitropolic" in acto! din 15 iunie 1577
prin care voicvodul Ii diruieste vama de la ocna
de sare numit Ghitioara, pc riul Teleajen, si alt5
varna de la ocna Telega, de lingii riul Dohteana".
Sc pare ca pe locul acestei ctitorii fusesc alta mai
vechc, poatc din vremea lui Mihnea cel Rau, bunicul
lui Alexandru ; asa s-ar explica fraza din documentul
ulterior, cu data de 31 decembrie 1616, in care se
spune ca. manastirea a fost Innoild si zidita din teme-
lia ci de batrinul, raposatul Alexandru-voievod".
www.dacoromanica.ro
Tot accstui Alexandru i se c'stcrrr i inchinarca
manastirii de la podul Colentinci (Plumbuita) catre
mniistirea Xcropotam de la Muntelc Athos; e una
din cele dintii minastiri inchin ate, until din primii
pasi pe drumul care avea sa duc a la stapinirea dc
catre calugarii straini a unei insemnate parti din terito-
riul *floc noastre.
Sub Alexandru c amintita i manastirea Sf. loan
ctitoria lui Andrei vistierul si a fratelui salt Dumitru ;
se afla pe locul ocupat azi de sediul central al C.E.C.-
ului (fosta Casa' de depuncri).
Pretioasa este o alt ;tire, privind alimentarea cu
aria a Bucurestilor in acea vremc. Am aratat mai
inainte ea sipaturile arheologice din ultimii ani au
dat la iveala casa de ap5" sau, cum se spunca pe
atunci Cu un termen exprcsiv, vistieria apclor" din
Curiea domneasca : un rezervor in care se vad, in
partea superioark gaurile prin care venca, pe olanc,
apa de izvor. Probabil aceasta instalatie data din
vremea lui Mircca Ciobanul, cel care cladise palatul
si biscrica de la Curtca Vcchc. O inscriptie pastrata
pina in zilele noastre arata pe Alcxandru punind sa
capteze un izvor ; inscriptia, sapata pe o piatra avincl
forma unui segment de cerc si prevazuta in panca
inferioara cu doul gaud destinatc tcvilor de ap5,
e in limba slava i poartii data 1571 (7080), noiembrie
15; ea are urmatorul cuprins: ...Io Alcxandru-
voevod i domn, care am fost din tinerete in pri-
bcgie in tara atipeasca 20 de ani si in Halep 14 ani
in surghiun, co multe lacrimi i suspine pini ce mi-a
dat Domnul-Dumnezeu scaunul domniei mele.., am
dat domnia mea, dupi invatatura jupanului Dobromir,
marele ban de Craiova, sa se faca acest izvor (sipot
sau fintina), ca sa fe de pomana domniei-mele si
parintilor domnici-mele in vcci". Termenul isto-
cinic" (m1.0411190 din inscriptie se poatc traduce
si prin izvor i prin sipot sau fintina si, eventual,
prin cismca. Intrebarea c data Alexandru a captat
until din izvoarele din cuprinsul orasului sau clack
in legatura Cu apa adusa prin urloaie pcntru alimen-
tarea Curtii domnesti, a facut o cismea, linga accasta
curte, pentru indestularea tirgovetilon Oricum, c
primul document scris in legatur5 cu alimentaren
Cu apa a bucurestenilor.
Tot din vrcmea lui Alcxandru este si prima men-
tiunc dcspre baile" din Bucurcsti. Un document
ulterior, cu data 1585, octombrie 21, din timpul
domniei lui Mihnea, arata ca tatal accstuia, Alexandru,
au dat si au adaos i baia nook cea mare, cu toata
vama ci" mnstirii de la podul Colentinci. Intarind
donatia parintelui sat', Mihnea arata ca baia se afla
linga orasul domniei mele". lar Radu Mihnca,
nepotul lui Alexandru, precizcaza asezarca el: din
sus de Curtea domneasca, linga aryl", dcci pe malul
Dimbovitei, si anumc, pe cel drept, in ostrov".
Din momcnt cc bilii stapinite de manastirea de la
podul Colentinei i se dal.' calificativelc de nour
si cea mare", inscamni ca exista si o alta, vcche
si mai mica. Si aceasta era tot pc malul drcpt al
Dimbovitei, din os de podul erban-Vodit, linga
morilc satului Beresti. 5tim dc altfel ca, pe vremea
lui Alexandru, erau And hdi marl la sau lingil Bucu-
resti ; faptul rczultii dintr-un act ulterior, in care
se spline limpcdc cil Nlanastirea Sf. Troita avca
ea o baie marc", care au fost factita... de raposa-
tul... Alexandru-voievod".
Dupil moartea lui Alcxandru al II-lea, intimplata
in 1577, intrc 11 septcmbric si 15 octombrie, tronul
Tarii Romanesti a fost ocupat de tinrul silu fiu
Mihnca avea vrco 13 ani carc a domnit sub
tutela mamei sale Ecatcrina. Stpinirea lui e intrc-
rupt de accca a lui Pctru arcel, fiul lui Patrascu
cel Bun. 'fink-, frumos, cult, talcntat, cunoscind
scriind mai multe limbi a compus i vcrsuri italic-
ncsti accst protcjat al regelui Frantci si-a facut
intrarea in Bucuresti la 29 august 1583. Sccrctarul
su, genovezul Franco Sivori, nc da uncle informatii
dcsprc oras, ark ind ci cxistil multe pravlii bine
inzestrate cu marfuri", cil locuintcic, din lcmn muruit,
sint mici, dar comodc", cil palatul domnesc este
de o marime mijlocic" i ca manastirea SI. Troit
e infatisiltoare. Interesanta e scena inscaunarii lui
Pctru Ccrccl, descrisa dc acelasi secretar: Sezind
domnul in jetul sail, sub baldachin... marele spritar
turc cc 1-a insotit tinu o mica cuvintarc boierilor
si poporului adunat in piata dinaintea palatului...
Dupri cc apoi, potrivit obicciului romnilor, ii puse
pe cap, in forma de coroan, o cucii dc brocard de
aur, lucrata cu pietre pretioasc, urmar pe rind
prelatii i dregtorii de seama si ceilalti boieri ce
sc aflau la curte pentru a saruta picioarelc domnului,
in scmn de supuncre." Pctru Cercel n-a stat insa in
mod obisnuit in Bucurcsti, ci a preferat Tirgovistea,
undc si-a construit din piatra un palat mic, dar
frumos". Dupii nici doi ani dc domnie, c silit insil
sa parilseasca tronul banii lui Ntihnea fuscsera mai
tari. Rcintors din mazilie, accsta din urma ii reja
rescdinta in Bucuresti. Putina vremc dupa accca,
la 27 iunic 1585, soseste in capital, venind din Apus,
prin Transilvania, si indrcptindu-se spre Constan-
tinopol, francczul Jacob Bongars. El c primit de
Nlihnea, la curtca caruia intilneste pe un compatriot,
marseiezul Berthelemy Bertrandy" ; scrisorile, in
latinestc, ii sint traduse vcl-postelnicul ncavind
suficiente cunostinte de nobili raguzani": e vorba,
dupa mate probabilitatile, dc negustorii din Raguza
sau, cum ii spuncau sudslavii, Dubrovnik, care,
asezati in Bucurcsti, faccau afaccri. E prima mentiunc
&sine raguzani in capitala tarii ; din rindurilc lor
va face parte, citiva ani mai tirziu, sub Nlihai Vitea-
zul, i faimosul Luccari, cronicarul, in opera caruia
gasim stirca, analizatil anterior, desprc intariturile
ridicate de Negru-vocia. i Bongars a primit tain",
adici alimente si furaje de la curtc. El parsestc Bucu-
restii in seara zilei de 2 iulie, trecind Dimbovita
pc un pod i, insotind carele domnesti" care se
duceau la Stambul, ajunge la Dunare. Pretioasa este
informatia pe care ne-o d Bongars asupra palatului
62
www.dacoromanica.ro
domnesc: In toata tara zicc el nu exist
de piatri deck bisericile i manastirile, cate sint
frumoase, i catkin' din Bucureiti". Termenul piatra"
nu trcbuie luat slriclo sewn, in intelesul dc piatra
cioplitil; putca sa fic i72id de caramida salt amestec
de caramida si piatrit. in once caz, informatia dove-
dcstc ca palatul lui Nlircea Ciobanul, in care Nlihnca
1-a primit pc Bongars, nu c totuna cu palatul din
lemn i chirpici in care Alexandru fusesc vizitat
dc Lescalopier. Acesta din urma fusese asadar primit
la Radu-Vod, in casa ridicata alturi dc manastirea
Sf. Troita. Daca ins admitcm parerea unor cercc-
ttori cA fuscse primit tot la Curtea Veche, atunci
trebuie sil admitcm si concluzia ca NIihnca refilcuse
in piatr asezarea antcrioara de lemn, ceca ce ni se
pare putin probabil. Mai normal este sil credcm
ceca ce rezultil din confruntarea accstor douri relatii
dc calatorie, anumc ca existau, in Bucurcsti, pe
vremca lui Oaic-Seacri 1i.a fiului su Mihnea, doua
resedinte: accca de zid Curtea Veche cu palatal
ridicat de Ntircea Ciobanul, i accea dc lemn, dc pe
colina de la Radu-Voda, ctitoria lui Alexandru
al 11-1=.
Din vremea cclei dc-a doua domnii a lui Mihnea
(1585-1591), ni s-a pastrat un act care ne arata
ca, in afara grdinilor de pe linga resedintelc amintitc,
domnii avcau, in cuprinsul orasului, si anume, pc
malul drept al Dimbovitei, insprc Mihai-Vod, in
drcptul Gorganului, un inceput de gradini zoologicil.
E vorba de cartea din 1587, februarie 6, data de jude-
tul Baciul i de cci 12 pirgari, prin care se intarestc
manastirii Sf. Troit moara din sus de Bucurcsti,
&gel ciuldrie", moara facuta pe loe din orasul dom-
nesc" de catre Dobromir vel banul Craiovei i ras-
cumparata apoi de cutre Alexandru al II-lea. Ciu-
Oda" era un teten ingradit in care se tineau ciutc",
asadar ccrboaice si cerbi. Mari vinatori care au fost
domnii din acele vremuri se stic ca voicvodul
Vlad Vintila de la Slatina si-a gasit sfirsitul intr-un
accident" aranjat la o vinatoare dc cerbi i altc
vinaturi mai mari" din apropierea Craiovei isi
alciltuiscra deci, chiar in cupiinsul orasului, o ciu-
tarie": e indepiirtata anteccsoarc a .gradinilor zoolo-
gice de mai tirziu. O gasim pomcnita, in acclasi loc,
si pe vremea lui NIatei Basarab, intr-on act din 1649,
fie cil ca continua sa existe, fie cil i se pstrase numai
amintirca.
De un deoscbit intcres pentru viata economica
a orasului i aratind totodata cistigul pe care-I avcau
marii boicri de pc urma acestei vieti, este actul din
12 martic 1580 prin care Mihnca intareste lui Dra-
gomir biv-vel-vornic, sotici lui i fiului lor o serie
de proprietati, intrc cue 18 (optsprezcce) prvlii
In Bucuresti. Notia din accste privalii Sc aflau pe
ulita de catr besearica Gheormei" ; fusesera facute
dc Dragomir pe un loe daruit lui dc Alexandru al
II-lea. Iar locul accla pre catete au fost ficute aceale
privlii continua actul au fost impresurat de
turci de mai denainte vreame. intru aceaia, raposatul
printelc domnici-meale 1-au scos de la acci turci...
pentru c .0 fost facind acei turd mare riotate si
multi curvie i spurcciune prinprejurul aceii besea-
reci." Alte trei prvlii fuseser5 flicuse de Dragomir
pc tin loc cumpirat de la Nica grecul cu 2.700 de
aspri ; lucrul lor il costase 10.000 de aspri. In sfirsit,
ultimele sase pravillii, o pivnitil de piatra si case
deasupra pivnitii" le filcuse acelasi Dragomir, cheltuind
30.000 de aspri, pe un alt loe cumpArat de asemenea
de la Nica grecul. Stpinea deci acest fost mare drc-
gtor o avere considerabil in Bucuresti, alcatuit
din prvlii si dintr-o pivnit de piatri, toate aduc-
toare de venit bun. Nu-i de mirare dac si mnstirile,
nu numai marii dregiitori, cutau si aibA un numr
cit mai important dc prvlii in Bucuresti. Prin
donatii inscriind in schimb numele donatorului
in pomelnic si, uneori, ingropindu-i rmsitele pi-
mintesti chiar in intcriorul bisericii respective , pre-
cum si prin cumprturi, aceste mnstiri ajung si
posede foarte multe prvlii in capital. Mnstirea
lui Gheorma postelnicul si a sotiei lui, jupincasa
Caplea, cumpti data sapte prvlii cu suma de
27.600 de aspri, privlii pe care i le confirm Mihnea-
voievod in 1585-1586. Cea mai mare proprietar
de acest fel va ti, cu timpul, chiar ctitoria lui Alexan-
dru Oaie-Seack mnstirea Sf. Troj ji, druit bogat
de fiul su Mihnea i devenit sub nepotul
Radu Mihnea, care o reface in intregime, prima
mntistire a Bucurestilor. Un numr mare de prd-
vilii va stpini i Mitropolia.
Sub predecesorul lui Ilihai Viteazul, sub Alexandru
cel Ru (1592--1593), capitala vede repetindu-se
scenele singeroase din vremea lui Mircea Ciobanul
Alexandru Oaie-Seac. Ele nu lipsiser, nu-i vorbii,
nici sub Petru Cercel, nici sub Mihnea, dar sub
Alexandru cel Ru calificativul nu-i lipsit de semni-
licatie ele capita o deoscbiti amploare. O cronic
a sasilor, deci un izvor extern, neinfluentat de riva-
littile interne, ne spune c acest voievod a tiat
pe boieri ca pe vite si a domnit ca un tiran si un
ptigin". Chiar Mihai Viteazul, pe atunci mare ban
al Olteniei, era sA piar. Cci domnul il acuzase
utnbl impreund co un grup de boieri sa-1 fs-
toarne i il implicase in procesul acelui grup. Se pare
c Alihai a aflat la vreme de cc i se pregtea si a luat
calea pribegiei. Intr-un hrisov din 1594 o spune
limpede: Cind s-au intimplat domniei-mcle pribegie
de la Craiova...". Traditia, consemnatil in cronica
liii Radu Popescu, prezint ins lucrurile altfel,
anume, ca Alexandru ar fi vrut sa-1 omoarc, deoa-
rece ii iesise nume cum ca iaste fecior de domn".
Deci au trimis cu urgie i 1-au adus la Bucuresti.
Si trecind pe ling5 Biserica Alba pe vremea liturghiei,
s-au rugat armasilor sa-1 lase si asculte svinta litur-
ghie si, lasindu-1, au intrat in biserici i, rugindu-s,
s-au fag:lc-tuft lui Sfeti Nicolae, fiind hramul, cii, de-1
va mintui, s-i fac mnstire in numele lui, precum
au si fcut. C5, ducindu-1 la domn i tgacluind de
npaste, au jurat Cu 12 bojari ca nu iaste fecior de
www.dacoromanica.ro
domn i au scpat. Pentru care nevoe sciipind si
speriindu-s, au fugit la Poartil...". Traditia este
ins, macar partial, infirmat de un document con-
temporan precis, anume cartea lui Ieremia al II-lea,
patriarhul de Constantinopol, clatatil octombrie 1591,
in care se spline 'impede c Mihai banul ridicasc
la aceaskY dad, deci Inainle ea Alexandra eel &In
fi cup& domnia, atilt biserica SI. Nicolae, cit
i chiliile
de primprejur. Asa incit ni se pare rnai verosimil ca
Mihai, asa cum o spune de altfel el singur in actul
din 1594, aflind de ceca cc i se pregatea, s-o ti luat
inainte, pribegind in Ardeal i, de acolo, la Poartii
BUCURETII SUB MIHAI VITEAZUL
In timpul domnici marelui voievod (vezi fig. 19),
Bucurestii sint teatrul unor scene extraordinare prin
intensitatea, rapida succesiune i inexorabila lor duri-
tate ; o sceni aduce sau provoaca pe cealalt, intr-o
inlntuire fatalii. Este o epoca viforoas, de sufe-
rinte, de inilltare si de cfidere, intocmai cum a fost
intreaga sedpinire a Viteazului", dominat insii de
idcea de capetenie a acestuia: lupta impotriva tur-
cilor spoliatori i opresivi.
Drama a inceput la 13 noiembric 1594, in ziva
in care multimea creditorilor turci a fost chemat
la vistierie spre a se face socotelilc. Mihai se impru-
mutase cu sume mari pentru a obtine domnia ;
trebuisc sa recunoasc i datoria enorma a pre-
decesorului. Creditorii Il insotiser in tad i aveau
o atitudine obraznica, provocatoare ; merseser cu
indrizneala pin acolo inch atacasera insusi palatal
domnesc. Mihai, care, in primul an al stpinirii lui,
inchciase alian atit cu principelc 'Fransilvaniei,
Sigismund Bthory, cit i cu domnul Moldovei,
Aron Tiranul, primind de la cel clintii i un corp
de oaste de vrco douii mii de oameni, sub comanda
ciipitanului de Fagras, hotri si inceapii lupta.
Avindu-si ostile strinse sosised i Buzestii din
Oltenia, cu contingentul lor convoacil pe credi-
torii turci. Cind accstia se adunar, incepu intr-a-
devr socoteala, dar o socoteal singeroas. Au pierit
atunci, nu numai in Bucuresti, dar si in celelalte
orase si tirguri ale trii, si nu numai in Aluntenia,
dar si in Moldova, toti turcii intre ei i multi
ieniceri i toti creditorii, indifercnt de twain ; o
data cu ei au pierit i inscrisurile datoriei.
Al doilea act a avut loe peste citeva zilc, cu prilejul
sosirii in Bucuresti, venind din Ungaria, unde ocu-
pase ceratea Raab, a unui emir turc, insotit de un
detasament de peste dou mii de oameni. Emirul
trscse in caselc vistierului Dan, case solide, de
piatr, si incptoare, situate, dupil traditie, in por-
tiunea din oras delimitati de Calea Clrai, Bule-
63

444
,cum priul. S.Cx.K."
vardul Hristo Botev (fost al Domnitei) i strazile
Stclea si Mina. Mihai ii avea resedinta in palatul
domncsc deia Radu-Vo da, ling care se afla i tabara
transilvanenilor. Emirul, ai carui ostasi facusera tot
felul de excese in oras, btindu-si joc de fcmci si
copii, incearca sa puna mina prin viclesug pe domn,
dar nu izbuteste ; accsta, in schimb, ataca prin sur-
prindere tabara turca i ii da foc in cinci locuri ;
cascle lui Dan visticrul sint bombardatc cu tunul,
si cmirul, impreuna cu intregul sau detasament, arc
soarta crcditorilor ; prada c barre bogata : saci dc
aur, giuvaeruri, vcsminte i odoare pretioase, multe
din ele luatc Cu prilejul campaniei in Ungaria.
Evident, accasta dubla provocare nu putca ramine
fir raspuns. El a fost dat prin expeditia de pedeapsa"
conclusa de Sinan-pasa, in vara anului urmator,
clupa ce doua inccrcari, a pasilor de la Dudare si a
tatarilor, in lama 1594-1595, fusescr sfarimatc
de Mihai i capitanii sal. Batalla de la Calugareni,
64
www.dacoromanica.ro
rig. 19 Mihai N'imana]. Gravuri in arana
dupi portrctul executat la Praga in 1601 de
Acgidiu Sadeler. (C.C.G.)
'
dei victorioasi, n-a putut impiedica inaintarea armatei
turcesti, mult superioara numericeste. Dup un popas
la Vacaresti si dupi cc orasul e pradat si ars de deta-
samentul ungurcsc si de lefegii, care spuncau ca c
mai bine s'a ja ci bogatiile decit dusmanul, oastca
lui Mihai se rctrage pe Dimbovita in sus, spre munti,
asteptind oastca lui Sigismund Bthory, in timp cc
Bucurestii sint ocupati de armata lui Sinan-pasa.
Acesta, voind sa-si asigure in capitala tarii un punct
de sprijin putcrnic, fortifica' orasul. Cu trci mii de
mcsteri i aptezeci de mii de salahori sa nu fie
exagerate cifrele izvorului contcmporan ? recru-
tati din satcle i tirgurile ocupate, inconjura el mai
intii Bucurestii cu o dubla aparare: un sant lat de
Amintim, sprc comparatie, ca stefan cel Marc a
ridicat cctatea de la Chilia-Noda, in vara anului 1479,
cu 800 de mesteri zidari si 17.000 dc lucratori"
(Cronica mido-germana).
CONSTANTIN C. GIURESCU ISTORIA BUCUREVILOR Harta or. 2
o.o 0
0.0
000
1/4

. 0.0
0
- oBariera
Bariera
DEZVOLTAREA BUCURESTILOR iNTRE 1300 si1831
Bariera 4Z,
Herstru Bariera Mindritului
Bariera ==...
Mogo;oaei
o. Tirgo - S t e
vistei ). srab t/ or
2 Bar:era Tit:auk,' de Mare
Bariera
Podului de
ogirh.,
0 Cirnpul
PS:mint j- Q
L
Belvedere
o Dialsamon Mosilor
,
7, 3
P'rcuPe/n
Ilo/
3. A. k.
&
o
515 St Voierozi Ba 00orv/
(Cht.to Arista*
i.
A. A
o cia. Amara' warier
A ,
frienei ffruisru
AtarMarr Bartera
BrIcoene, 00orul Vechi' . lancului
t
8,, Sera. (8,4.1N
5
A
8,5 ON*,
3 55 Batqtet

54 Pope kw
1,

6 ..81PoN.sors
a a ea 56 50 Watseka,

Spre 801int117
QCI Cotrocem
. a. a
8,3 0e4.9141cie

II/////
8rincovea Bariers
S IVergului
(Panteltmon)
Curte Kin.Sf
Irroni
Thrnic/orr Arai 27,

'MS

4:P
Aflti
rrorti
u. /nt valor ct;
. chea bariere Dudesti
Bariera Spire'
3
5.00orta

a Bariera
Dudesti

Aienr N0111)10
1 Carted Veche
mo""
2 Palatal Sutu .tn
Fcnsor
3 Casa Dinicu 6olescu Manea Cavell

4 Casa D/mitrie Chica Cb

5 Casa Rack Slat/per:mu oce

6 Academia Dumneasc,1
7 Palatal Brincoveanu N
8 Coast Dudescul
9 II Man. Brincoyeanu a
Zalhanaua
10 lid I111/ COMA:WM VOO'd s, Magi hloscu
122
11 lui Serban Vodii o Dobrateasa
12 11 Co/pi
13 11 Pappasog/u Monte din
Bariera Beilic
Wan
14. Grecilor (Serbs n Vocl)- 4.

15 Tirgul de Sus 27 Mah. Sf Vineri

16 Tirgu/ de dos 28 0/tenilor
17 Maha/aua Brosteni 29 din Sirbi
18 Mah Tabac/ 30 Dobroteasa
19 Sarindar 31 I/dricani Legenda
20 Brezoianu 32 Mihai Vodi
21 Steiarul 33 Mitropoliei II1 WINN . I Hotarul in timpul lui Vlad Tepes, 1459 o 500m 1 km
fr-
22 gis Doamnei 34 n Palm Ivascu
PI PI Mihai Viteazul , 1600
23 Bradu ,4rhimandrituki
24 Ole tari/or 36 Postivarilor 1, PP PP C.Brincoveanu ,1700 MiirtVciresti
25 Spunarilor 37 Carte.? /Ira
26 MiCelarilor 38 Dealul Spirii
fixat de Regulamentul Organic , 1 iulie 1831
4,
P POLONIC

www.dacoromanica.ro
3 stinjcni si tot atita de adinc (circa 6 mctri),
iar la marginca dinauntrul santului, o intiritura
alcatuita din dotia rinduri de trunchiuri mari de
copad, spatiul dintrc ele fiind umplut cu painint.
Sc rccdita dcci, dar in mod mai complex si cu
un caractcr militar pronuntat, ingraditura din
vrcmca lui Mircea Ciobanul. Pe accast intaritura
circulara sint construitc nou bastioanc sau basti",
tot din trunchiuri dc copaci i pamint, fiecarc din
ele putind primi cincisprczccc tunuri. Deosebit, se
fortifica, iarasi prin trunchiuri dc copaci i pamint
adugindu-sc i cinci bastioanc complcxul de pc
colina de la Radu-Vocla, inclusiv cimitirul din drcptul
actualei biserici a lui Bucur, alcatuindu-se asa-zisa
palanca" a lui Sinan-pasa, pomenita in mai multe
rinduri in documcntele veacului al XVII-Ica ; ca putea
cuprinde ca la zecc mii dc oameni. Biscrica mana-
stirii de aici e transformata in moschee ; se parca
cJ tara insasi va ajungc un pasalic turcesc ; Tirgo-
vistea fusese i ca fortifirata, ca si I3ucurestii, si
inzestrati cu O garnizoana puternici. Dar desfsu-
rarea ulterioarii a razboiului dovedi ca toate accste
fortificatiuni crau inutile. Armata lui Mihai, unita
cu accca a lui Sigismund Bithory, sili, printr-o
ofensiva victorioad, pe Sinan-pasa sa se retraga.
Nici nu se inccrcil macar, asa cum se intimplase la
Tirgoviste, o aparare a Bucurestilor. lenicerii
spahiii jefuira cc mai ramasese i &dud for orasului.
Sinan insusi se lauda, intr-o scrisoarc adresata lui
Nisangi-pasa, ca a dat prada focului i flacarilor
toate casete, bisericile, gradinile si vilele, adic aseza-
rile boiercsti". Palanca" fu si ea distrusa, biserica
fiind incendiad i azvirlit in aer cu praf de pusca.
Un document din 1614, fcbruaric 23, arati ca au
stricat (Sinan) si au surpat... manastirea, insi mai
ales a ars de foc din ciubucilc de sus pin la temelic,
jos, si au ars pina la temelie si toatc par* dc prin-
prejur, trapezaria si toate chiliile". Iar un alt docu-
ment, inedit, dc mai tirziu, din 1663, februarie 3,
prccizcaza: Iar dupa accia, cind au fost in zililc
raposatului Mihai-Voda, stricat-au turcii manastirca
din tcmcliia ci, dc o au fost aprins cu iarba de pusca,
deci au perit atuncc bucatele manstirii i s-au rasi-
pit si Actiunea de distrugcre a Bucures-
tilor de calm armata lui Sinan e dovedita de altfel
prin altc documente interne. Asa, de pild, docu-
mcntul din 1632 refcritor la manastirea Stelea, spunc:
Deac-au venit Scnan-pasa cu multimc dc turci aici
in Teara Rumancascii, de au robit si au stricat tcara
si au ars toatc bcscaricile i manastirilc dc in toad'
tcara..., au ars si manastirea Stelea". Am aritat mai
inaintc (p. 55) actele privind biscrica doamnci Maria
doamnei Stana, biserica distrusa si ea dc armatcic
turccsti, de a ramas numai pamintul pustiu". Cind,
dupa biruinta dc la Giurgiu, s-a intors Mihai-voda
in orasul sau de scaun, aspectul acestuia era jalnic.
Dar bucurcstcnii nu s-au lsat ; primind i ceva
ajutoarc de la domnie, avind lcmn in pdurile de la
marginea orasului si stuf in baltile Colcntinei
www.dacoromanica.ro
Dimbovitci, si-au refacut rcpcdc locuintele. Numai
uncle lcasuri biscricesti, cum a fost manstirea
SI. Troita, manistirea Stelca, biscrica doamnei Maria
si doamnei Stana si uncle case boiercsti, de zid sau
piatra, n-au putut fi refacute usor. Dar dc-abia isi
incropiseril oamenii gospodariile chid, in toamna
anului urmator, in octombric 1596, se produsc, pe
neastcptIte, un atac al titarilor. Bucurcstii aid arsi
din nou Mihai era la Tirgovistc ; acceasi soarta
avura si Buzau' si Gherghita. E adevarat ca hoardcle
se rctrascra in graba, nevrind sa primeasca lupta in
cimp deschis; dui ins fusese ficut Orasul i satele
inconjuratoare prczcntau un aspect dureros. Croni-
carul contcmporan Balthazar Walter, martor ocular
al distrugerilor din cci doi ani consecutivi, serie:
Astazi de-abia se mai infitiscazi calatorului, ici si
colo, cite o cask biscrici stricatc, ziduri in mina,
In locul curtilor i cladirilor de a ciror privelistc
se bucura odinioarr. Pc dcasupra izbucni si molirna,
tovaras obisnuit al razboiului; Sc adauga i foametea,
pcntru ca nenorocirca sa fic completa. Si totusi, cu o
staruinta, energie si increderc in viitor care explica
rcfaccrea necontenita de-a lungul veacurilor a
orasului bintuit dc atitca nenorociri, Bucurestii re-
nascura din ccnusa lor. Nu stntem de paterea lui
Gion, care crede ca orasul nu s-a mai ridicat bine
pe picioarc deck in timpul lui Matci Bzsarab", asadar
abia peste aproape patru decenii. In realitatc, cu
exceptia citorva lcasuri bisericcsti, a caror refacere
a intirziat, incolo locuintele i pravaliilc s-au refacut
relativ repcdc. Rcpcziciunca accasta se explica, pe
de o parte, prin felul construqiilor majoritatca
din Ictnn i impletiturl muruid, cu acoperisuri de
sau stuf, o mica minoritatc fiind de zid i cu
acoperis de tigla sau olane pe de alta parte, prin
bogatia pamintului. Erau de ajuns doi-trci ani de
cu rccoltc bune si prasile de vitc, pentru ea
oamcnii sji vada din nou gospodariilc inflorind.
E adevarat cii dupa prapadul repctat din 1595-1596,
Mihai sta mai mult in altc resedinte, la Inccput la
Gherghita, apoi la Tirgoviste, dar Bucurestii nu
sint complct dclasati. Din accst ora da voievodul
actc atit in 1596, in august, cit si in 1597, in aprilie ;
apoi in 1599, in martic si in mai. Tirgovistca va fi
prefcrata si dc Radu Serban; marca majoritate a
actclor lui proNin din aceasta vcche resedinta a pill.
Gasim totusi i documente date din Bucurcsti in
ultimii ani de domnic (1608-1610).
Ultimul an al domniei lui Mihai Vitcazul a
inscmnat o noua cumprina pentru Bucurcsti. In urma
infringcrilor dc la Nacni i Bucov, voievodul trebuisc
si pardscasci tara, indreptindu-sc spre Viena. Simion
Movila, hawk lui leremia, domnul Moldovei, ocupa
scaunul; dar armata carc-1 ajutasc s biruiasca,
armata alcatuita din lcsi i moldoveni, ii spori
singuri rasplata, jcfuind pretutindeni. O, saraca
de tear cc au ptit atuncca cxclama cronicarul
ca au pradat si au jahuit toad tcara, i manastirile,
boiari, i sa'raci, pina ce au luat tot ce au gisit
65
la el'insii." Inacelasi timp, turcll praciau i ro.beau
pc de alta parte.
De la Mihai Viteazul a rimas in Bucuresti mina-
stirea cc-i poarta numcle ; ea a fost ridicata, asa cum
am arltat mai sus (p. 63), inca inainte dc a ajunge
la domnie. Mihai o inzestreazi bogat, cu patruspre-
zece sate, dintre care treisprezece cumparate de el
insusi de la mosncni cu suma de 472.000 dc aspri
unul &wit de sopa sa, doamna Stanca.
Restaurata cu grija in zilele noastre de catre Co-
misia monumentelor istorice e o intrebare
daca au exfstat la inceput cele doui turle mici sau
daca" au fost asa de apropiate, de inghesuite chiar,
in turla cca mare, central avind de jur imprejur
chiliile ce adapostesc acum Arhivele Statului, pistrind
incapatoarea pivnita cea mai veche din oras
ctitoria lui Mihai Viteazul este unul din monumen-
tele reprezentative ale Bucurestilor si o adevarata
podoabil a lui (vezi fig. 20).
r fiffr'LL
66
www.dacoromanica.ro
Tot Mibal Vitcazul a t acut 1 un poa peste Dimbo-
visa, podul riposatului Mihail-voievod", Cum
spune un document din 1623; peste acest pod trecea
drumul cc lega orasul cu ctitoria voievodali.
La sfirsitul veacului al XVI-lea, Bucurestii ocupau
o suprafata apreciabilri si pe malul drept. Cerceta-
torii de pina acum ai trecutului orasului subesti-
meazi, in general, dezvoltarea de pe acest mal. Ceca
ce nu inseamni cii sintem de acord cu pirerea expri-
mat in 1889 de profesorul Lichiardopol, unul din
primii cercetitori temeinici ai oraului, care credea
ca Bucurestii s-au dezvoltat, la inceput, mai ales pe
mala deep ; nu socotim ins nici cA trebuie asteptat
secolul al XVII-lea pentru a se constata mahalalele
intemeiate pe malul drept al Dimbovitei. Inca pe
vremea lui Mihai Viteazul existau aici aglomerani
importante de populatie. Una a fost aceea a postava-
Fig.!20 Biserica Mihsi-Vodi; In fostele chilli reficute se afIlastilel Athivele
Standui (LCS.O.R.).
C.0
PIP t Ip_1;
rdor, grupa ti in jurui _Biscricii Aibe, in aprojAcrea
versantului de est al Dealului Spirii. filpturile intre-
prinse la aceasti biserici in 1954 si 1956 au dovedit
cxistenta unui prim lca din veacul al XVI-lea,
avind alturi un cimitir. Postvarii se indeletniceau
Cu tesutul postavurilor pe care le splau in lacul sau
balta din mahalaua lor. Erau meseriasi de searni,
cunoscuti, impreuni cu colegii lor de prin judete
ii constatim in Ilfov, in Dimbovita etc. sub
numele de postivari de tara". Marfa lor era infe-
rioari celei produse in Ardeal, cu atit mai mult
celei importate din apusul Europei, totusi, satisficea
nevoile pturilor de jos orsenesti, ale negustorilor
si mestesugarilor rnirunti, precum si ale unor fruntasi
ai satelor. (Pcntru alti mestesugari ai orasului, vezi,
mai jos, capitolul rcspectiv.) O alti aglomeratie sau
mahala era aceea din jurul ministirii Tirnov, situati la
est de mahalaua postivarilor. Aceasti ministire, avind
la inceput o biserici de lemn, in locul cireia Matei Ba-
sarab a ridicat una de zid, s-a numit mai tirziu Sfintii
Apostoli. In mahalaua din jurul mnistirii si-a avut
ocuinta, dupi pirerea n oastri, Andronic Cantacu-
zino, sfetnicul lui Mihai Viteazul ; aici gisim apoi
asezarea fiului siu, a postelnicului Constantin Canta-
cuzino, a carui sotie, Elina, era fiica voievodului
Radu Serban. Tot in aceasti mahala si-a avut, poate,
locuinta si unul din boierii de vazi ai lui Radu Mihnea,
Constantin Baptista, zis si Cilibiul". De la aceasti
porecli a lui Baptista altii cred ea de la aceeasi
porecli a lui Andronic sau Constantin Cantacuzino
care vine din turcescul celebi i insearnni nobil,
de neam bun", s-a numit ulita principali, poditi,
a acestei mahalale podul Cilibiului" si uneori chiar
mahalaua inssi. Trecind peste bordeiele si casele
calicilor, de la vest si nord-vest de dealul" viitoarei
Mitropolii, era, la est de acest deal, mahalaua din
jurul ministirii Sfinta Ecaterina, ministire pomeniel
documentar pentru india data' la 5 iulie 1589, dar
care exista inca din timpul lui Alexandru al II-lea
(1568-1577) si era inchinati nfinstirii Cu acelasi
nume de la Muntele Sinai. Aceasti mahala se intindea
de o parte si de alta a drumului care, plecind din
dreptul Curtii domnesti si traversind Dimbovita, o
lua spre Giurgiu. Este o mahala foarte vechc, datind,
credem noi, inca din primele timpuri ale orasului.
Cici acest strivechi vad al Dimbovitei din partea
de jos a Curtii, ca si cel din partca de sus (in dreptul
Cii Rahovei de azi) au trebuit si aibi asezri orne-
nesti si pe malul drept inca de la inceput ; vor fi
stat aici paznici 'ai podului, care luau brudina" sau
taxa de trecere, ostasi care privegheau, acoperind
accesul, resedintei.dinspre miazizi, agenti ai vistieriei
care cercetau carde cu madi ce intrau in oras.
In sfirsit, o alta mahala se formase pe lingl min-
stirea Sf. Troiti. Alexandru al II-lea, Oaie-Seaci,
ctitorul acestui licas, ii diruise, pe malul drept al
Ditnbovitei, o bucat de loc ale cirei hotare le
cunoastem : De lingi crucea lui Istfan, din sus,
cit tine palanga (lui Sinad-pasa), in jos, pc Calca Vici-
www.dacoromanica.ro
restilor, pina in hotarul Grecilor, 1 din Calca Vld-
refilor in jos, pini in Dirnbovita, si din palangi in
jos, pini iar in Dimbovitr. Pe acest loc se adunaseri
oameni din toate prtile, dc strinsurr, alcituind
o slobozie. In prima sa domnie, Radu Mihnea,
nepotul de fiu al lui Alexandru, da o porunci, la
6 septembrie (1613), ca si fie in pace si slobodi
mabalaoa ce este pre lingd pub:Mire de bit si de toate
dijdile si minciturile cite sint preste an in pelara
domniei-meale... numai sa fie de treaba si de lucrul
sfintei ministiri la ce va trebui". Dupi toate proba-
bilititile, mahalaua exista dinainte de Mihai Viteazul,
din vremea lui Mihnea Turcitul, poate chiar din
vremca lui Alcxandru, intemeietorul ministirii.
Credcm deci, in concluzie, ca la finele veacului
al XVI-lea, sub Mihai Viteazul, lunca de pe malul
drept al Dimbovitei era locuiti, pe o litime apre-
ciabili, incepind din dreptul podului Mihai-Vocli
pini dincolo de podul $erban-Vodi. Case izolate
vor fi fost i intre podul Mihai-Vodi i podul de la
lzvor, unde, pc malul drept, la poalelc dealului, se
afla ministirea postelnicului Ghcorma si a jupinesii
lui, Caplea, in timp ce deasupra, pc botul dealului,
se inilta frumoasa ctitorie a Viteazului". Aceste
doui licasuri sint considerate, in actele de la finele
veacului al XVI-lea si inceputul celui de al XVII-lea,
ca din sus" de oras. De asemenca, case izolate vor
fi fost si de la vale de podul $erban-Vocli pin in
dreptul ministirii Sfinta Troiti, considerat, in actele
din acecai perioad, ca din jos" de oras.
Pe lingi aceste mahalale, mnstiri i biserici erau
apoi, tot pe malul drept, numeroase vii, livezi
gridini, intre altele livedea domneasc" i ciu-
tiria" amintiti anterior. Livedca domneasci se in-
tindea cam din dreptul gorganului" pin in dreptul
portii de sus a Curtii domnesti. Pentru multimea
celorlalte livezi i vii citim un singur document,
acela din c mai 1585iunie 1586 >, prin care
Mihnea-voievod intreste ministirii lui Ghcorma
postelnicul si a sotiei lui, jupineasa Caplca, stipinirca
asupra unci scrii intregi de asemenea proprietti,
anume: 1. 12 rozoare de viie 'raga livezia, cumpi-
rate de Alexandru-voievod cu 12.000 de aspri de la
Costanclin Grecu si diruite de cl minstirii ; 2. mo-
sic in locul minstirii i livczi ling vii si cu pomet,
acolo la mnstire", &niki de Ghcorma postelnicul,
care o cumParase de la oriseni cu 24.000 de aspri ;
3. 4 rozoare de viie acuite tot de Gheorma, care
le cumpirase de la popa Bogdan din Bucurcsti cu
4.000 de aspri" ; 4. o livad la Lacul Adinc, pini
In apa Dimbovitii, diruit mnistirii de Nccula,
feciorul Armei si al Mariei, In schimbul inscrierli
in pomelnic a lui si a pirintilor lui ; 5. o livadi
si Cu viie i Cu locul, iar din Lacul Adinc pini iar
in Dimbovitr, diruiti de Miho negutitorul in
schimbul inscrierii in pomelnic a patru suflete".
Dealul viitoarei mitropolii era acoperit de vii ; ele
se intindeau si pe povirnisul sesului spre luna, din
dreptul Dealului Spirii pini din jos de Viciresti.
67
 PREFERINTA ARATATA TIRGOVISTII.
BUCURE$TI1 SUB URMA$11 LUI
MIHAI VITEAZUL
In ultimii ani ai domnici sale, Mihai Vitcazul a
stat mai mult la Tirgoviste. Va fi contribuit la accasta
.i starca de ruina in care se giseau Bucurcstii dupa
cele doui pridaciuni i focuri din 1595 si 1596,
dar se vor fi adaugat i altc considercntc. Tirgo-
vistea era mai aproapc de munti, mai putin cxpusa
unui atac prin surpriza, cum fusesc raidul-fulger
tataresc din octombric 1596. Pe de alta parte, era
mai aproapc de Transilvania, spre care se vor
indrcpta tot mai insistent privirile voievodului
care in 1597 incepusc tratativc cu impiratul Rudolf,
iar in 1598, la 9 iunie, inchciase un tratat cu
accsta.
Tot in Tirgoviste a stat cea mai mare parte a
timpului si urmasul lui Mihai Viteazul, Radu $erban
(1602-1611). El totusi se intcresead si de Bucuresti:
construieste un pod peste Dimbovita, podul $erban-
Voda, cum Ii spunc un hrisov din 3 martie 1631;
pe aici trecca drumul sprc Giurgiu ; de la pod si-a
luat mai tirziu numele drumul insusi care in por-
tiunca din oras era podit cu birne transversale si
chiar mahalaua vecin. Tot lui Radu $erban i se
datoreaza i helesteul" din partea de sud a orasului,
amintit intr-un document inedit din 3 martie 1632;
el venca, dupi toate probabilitatlic, cam pe uncle
este lacul din actualul Parc al Libertatii. Mai era
un alt motiv, de ordin sentimental, carc-1 facea pe
Radu $erban si vina din Tirgovistc in Bucuresti.
Cunoscuse, insurat fiind, pe o vaduva, Elina, fata
popci Constandin din oras din Bucuresti", cum ne
spune un document ulterior ; ca ii avea asezarea
in satul Tintava, dincolo de Sabar, sprc vest de oras.
Cu accasta vaduva a avut cl doi copii, nelegitimi,
din flori", pc Constan/in, care va ajunge in 1654,
dupi Matci Basarab, domn al Tarii Romanesti, si
pe Alexandra.
Pe vremea lui Radu $erban, c constatati do-
cumentar manstirea Ccrnica, la cst de Bucu-
resti, numita i manistirca de la grdistea Flo-
restilor", ctitoria lui Ccrnica, marelc vornic dc
aci numelc de azi al lcasului si a sotici sale
Chcajna.
La inccputul ultimului an al dornnici lui Radu $er-
ban, in ianuarie 1611, se produsc un atac prin sur-
prizi al principclui Transilvaniei, Gabriel Bithory,
care, pc de o parte, se temca dc dommil muntcan
amintirea lui Mihai Viteazul era incri vie i, pe
de alta, voia sa fie el stapin al Miantenici. In miczul
iernii, pe cind toad lumca statm la adapost, soldatii
ardcleni trecura muntii, pe neasteptate, ocupara Tir-
govistea, de unde Radu trebui si sc rctraga preci-
pitat in Moldova, si cuprinsed apoi rcstul tarii.
S-au facut atunci mari excese dc catre soldatcsca,
locuitorii ncputind fugi in paduri, dupa strvechiul
68
www.dacoromanica.ro
obicei. Bucurcstii au fost pradati ; uncle lacasuri au
ars ; s-au comis i omoruri. Un document din 1613,
iunic 4, de la Radu Mihnca, nc spunc ca hrisoavelc
de proprictatc ale minastirii Sf. Ecaterina s-au
picrdut cind cu rautatilc, cind a vcnit Batir Ga-
bor craiul Cu ungurii aici in tara domniei-mcle
si a luat atunci toatc averilc sfintei manastiri...
si a ars si manastirca si a diat si un calugr ;
apoi atunci le-au luat i hrisoavelc si eartile dc
mostcnirc..."
Rautati" de acestea mai cunoscuseri Bucurestii
si satelc de primprejur si in primul an al domniei
lui Radu $erban, cind tatarii incercasera sa insc.auneze
din nou pe Simion Movili. Un ecou ni sa pastrat
in actul din 1621, noiembric 9, prin care Turturea
paharnicul vindc lui lirizea vel-vistier ocina de la
Ciumernicu, la sud-cst dc oras, din cimpu, si den
padure, si din apa Dimbovitii, ca vad de moad
Cu livczilc" pc 7 000 de aspri gata; actcic de pro-
prietate nu i le poate da, caci au perit de dotati,
and au !dial a/aril pre utabi mien Pdtru banal de Glina".
Sc vede ca. un ccambul", adica un detasamcnt Vita-
resc, facuse un raid in regiunea bucuresteana, in
timp cc grosul armatci se indrepta spre grain,
uncle a avut loc prima batalie, nedecis, Cu
Radu $crban.
Tirgovistea c preferati i dc domnii urmatori.
Marea majoritatc a actclor emise sub Radu Mihnca,
in prima si cea dc-a doua domnie (1611-1616 si
1620-1623), sub Alcxandru Bias (1616-1618), sub
Gavril Movila (1618-1620) si in prima parte a
domniei lui Alexandru Coconut (1623-1627) provine
de acolo, in timp ce actcle date din Bucuresti con-
stituie o mica minoritate. Abia din mai 1625 Co-
conut", nevirstnicul fiu al lui Radu Mihnea avu-
sese la suirea pc tron, in 1623, 12 ani ii stabileste
statornic rescdinta in Bucurcsti. Asadar, timp de
mai bine de un sfert dc sccol, Tirgovistca si-a reluat
vechea calitatc de capitala a drii, fcind o scrioad
concurenta Bucurcstilor ; faptul a avut urmari asupra
ritmului dezvoltarii acestora. Totusi, nu se poatc
spune ca in accst ristimp ei au fost total ignorati.
Dupi Radii $erban, i Radu Mihnea s-a intcresat
de orasul de pc malurilc Dimbovitei. El reface,
in 1615, ctitoria bunicului si pirintclui ski, con-
struind o noua biserici, impunatoarc, si chilii trainicc,
pe colina manastirii Sf. Troiti, colina care de atunci
a si capatat, impreuna cu minastima nsli, numcic
de Radu-Vod (vezi fig. 21 si 22). li sporestc
apoi considerabil averca, adiugindu-i satc, vii,
valii ; aceasti minstire va ajungc, Cu vremea, cca
mai bogati nu numai din Bucurcsti, dar si din in-
trcaga pica. Actcic ci de proprictatc sint in numar
de 8.342 (opt mii trci sute patruzcci i cloud), iar
rczumatcle, foarte sumare, ale accstor actc formcazi
un volum de 543 de pagini.
Radu Mihnca confirma, la 10 ianuarie 1623, si
scutirile de care se bucurau mahalagiii din jurul
manastirii, yeti cumin, veri grec, veri sirbu, veri
arbinas, yeti ce om ar fi", de toatc dirile i muncile
fat de domnie.
In noua biscrici, refic-uti radical in veadul al
XIX-lea, a fost ingropat, la 5 fcbruaric 1626, cti-
torul Radu Mihnea, mort la Hrlu, ca domn al
Moldovci. Piatra sa dc mormint s-a pistrat pina
astazi.
Sub accst domn, care se inconjurasc dc o sum5 de
dregitori grcci, se produce prima reactiune impo-
triva cicmcntului strin: e accca a lui Bircan, fost
marc stolnic al lui Radu $erban, si a unui grup dc
cipitani i iuzbasi. Complotistii sint insi dcscoperiti
si plitesc cu capul incercarea lor. O a doua rcactiunc,
mai puternici i care duce la indepirtarea domnului
si la uciderca dregitorilor sii greci, are loc sub
Alexandru iliai. cfit rniscirii sint, de data aceasta,
Cirstea vornicul i Lupul paharnicul Mchedinteanul.
Daci cel dintii piere tiiat, cel de-al doilea, avind
I I I.I
.
Fig. 21 Stampl ,eche InfltisInd mInastirea Radu.V.13. In incinta for.
mad de cbilii se al l biseri. mlnIstirii. (?t1.1.13.)
ajutor din Transilvania, izbutcste si ocupe Tirgo-
vistea si Bucurestii, in timp cc domnul fuge, mai
gol, fin i manta" cum spunc un cronicar contcm-
poran la Braila. Indati inccpu vinitoarea dupi
greci, atit in Bucuresti, cit si in toati tara. Boieri,
negustori, prelati intrc acestia si un arhicrcu
fuel ucisi, iar averile lor pridate; un cipitan de al
lui Lupu, anume Buzdugan, ariti, in accasti pri-
vinti, un deoscbit zel ; cl avca i sprijinul tirinimii,
carc se aliturase rnicnii, pridind o scami' de ase-
ziri boicresti. Dar sub noul domn turcii, vizind
miscarea, maziliscri pc Alcxandru 1lia
PC Gavril Movili atit Lupu, cit i acolitii lui
ajung in mina turcilor, a faimosului Skender, pasa
de Silistra, i sint trasi in tcapi in satul Ciocinesti,
lingi Dunire. A trcia miscare impotriva grccilor,
sub Leon-vodi, se imbini Cu o miscare a rosilor",
adici a unci insemnate parti din armata de tara,
nemultumiti de greutatea dirilor. Inca sub prede-
cesorul lui Leon, sub Alcxandru Coconul, fiul lui
Radu Alihnca, avuscsc loc o rcvolt5 a criltirafilor",
adici a unci altc pirti din armata dc tan, pcntru
acclasi motiv. Ei fuscseri insi inv insi dc catre boicrii
domnului la sat, la Minqti", adica la Batea de azi,
in nordul Bucurcstilor. De data accasta, sub Leon,
miscarca c mai puternici si obligi pc domn si ccdezc.
Alai ales ti se adiuga i amenintarca grupului de
boicri pribegi, in fruntc cu Matci aga din Brinco-
veni, care, din Transilvania, se pregitea si coboare
peste munti. Dc accea domnul stringc la Bucurcsti
toati tara" in rcalitatc, numai boiari mari si
mici i rosii i mazilii i toti slujitorii" si, vizind
toti atita siricic i pustiirc tire, cauLi si atle dc
unde cad acele ncvoi prc tara". Aflatu-s-au i s-au
adevirat citim in asczimintul solemn pe care
Lcon-vodi il da cu accst prilcj, la 23 iulie stil vcchi
1631 cum toatc nevoile si siricia Viril se inccp
dc la grccii striini, carii amestcci domniile si vind
tara fiel mili si o prccupesc prc capetc asuprite
(adici luind dobinzi mari), si dad vin aici in tara,
I . '
I
it,
G-s Ub \ Pie
Fig. 22 Starnpl din sec. XIX InflrisInd m2n3stirea Radu-Voda si, In stInga,
Dixrica lui Bucur; In Cali curse Dlinbovita (13.A.R.);
ci nu socotcsc si umblc dupi obicciul tirii, ci strici
toatc lucrurilc bunc ; i adaugi lcgi rcic si asupritc...
si inca alte multe strciniri au aritat sprc oamenii
tirii, nesocotind prc nici un om dc tara', instrcinind
oamenii despre domnia mea cu pismc si cu npiti i
avorind sdracii fdrel mild" (mai ales). De accea, domnul,
imprcuni cu tot sfatul, facc lcgituri i jurimint
marc, de am jurat domnia mea Viril pe sfinta Evan-
ghclic i marc afurisanic... in sfinta biscrici a dom-
nici-mcle din Bucurcsti ; i dupi jurimint, cu tot
sfatul tirii cilcat-am accle obiccc rcic si lc-am pus
i numiscri1 domnia-mca toatc jos, si am scos acci grcci strcini
den tara afari ca prc nistc neprictcni tirii fiind si am
tocmit domnia-mca i altc lucruri bunc care si tic
de lobos tirii". Astfcl, in cc privcstc pc rosii, se
hotiriste ca ei si fie in pace de dijmi i gorstini
si de viniriciu si si dca bir domnici-melc intr-un an
dc doui ori, de un cal cite ughi jadia galbcni] 40,
la Sf. Dimitrie si la Sf. Gheorghe". i aa, impozitul
era foarte ridicat ; totusi, fati de rcduccrca consim-
titi si fati de misurile luatc contra grccilor, Lcon-
vodi izbutcstc si-si asigure concursul armatei si al
www.dacoromanica.ro 69
hoierilor si, Cu ajutorul acestora, si respingi pc
pribcgii care venised cu oaste din Transilvania.
Lupta a avut loc, la 2 septembrie 1631, in marginea
Bucurestilor, deasupra viilor, din jos de ministirea
lui Mihai-vodi", asa cum ne arati cronica. Perit-au
multi oameni de tot felul citim mai departe
prins-au si pre Preda Brincoveanul, nepot lui Matei
aga, si pre Radul logofAtul de Desa i i-au ris-
cumpOrat viata cu bani de la Leon-vod5 ; diat-au
si pre Adam banul acolo In tabr aceasta fusese
asczat5 din jos de mnistirea lui Pan vistiariul
adicA de minastirea Sf. Ecaterina lingi drumul
Giurgiuluio si pc Preda Floricoiul din Greci
au intepat pre Nusa armasul si au trimis la impOritie
40 de unguri". Fcut-au Leon-vodi continua
cronica si o movili mare IMO' drum" ; ea acoperea
trupurile celor cizuti ; peste movil, care azi nu se
mai deosebeste insi de terenul inconjur5tor, a asezat
o crucc de piatri, care se pistreazil ilia' in curtea
bisericii Slobozia ; inscriptia ei povesteste biruinta
repurtati asupra pribegilor": si citi au c5zut in
rzboi zac supt accasti movil5". Dar ceca cc nu
izbutise prima dad va face Matei aga in anul urmitor.
Cind, in urma mazilirii lui Leon-vodi surveniti
si din cauza accstor fr5mintiri fu numit Radu,
feciorul lui Alcxandru Bias, pribcgii se gribid
vin5 din nou din Transilvania, unde se refugiased
dupl insucccs. De data aceasta Mad avea forte
mai mari: Oltenia intreag era cu el ; ii asigurase
si sprijinulputcrnicului pas5 de Rusciuk, Abaza.
Radu, la rindu-i, avea ajutor de la moldoveni, undc
tatl su domnea, si de la t5tari. Lupta a avut loe
tot lingi Bucuresti, dar in alta' laud, anume: din
jos dc mAnistirea Plumbuitei". In ziva de 4 noiem-
brie 1632 se lovid strjile, acelea ale lui Radu fiind
infrinte ; a doua zi se dete bt lia principal, intre
grosul ostilor. Ea fu crincen5 si dud toad ziva,
rtarii atachicl in mai multe rinduri. Spre seari,
Matei repurti biruinta ; ear Radul-voda poves-
tcste cronica au dat dosul, fugind Cu mare
spaim5 i cu capul gol". O nou movili se ridici
peste trupurile odor pieriti si o nou cruce, dc
piatd, vesti izbinda cclui cc avea sa-si zicl, in
domnic, Matci Basarab. Aceasti crucc a fost inlo-
cuiti in 1925 printr-alta nou5, care a disp5rut in
1952; ea se afla ins nu ling5 Plumbuita, ci pc
malul lacului Fundeni, pird undc va fi ajuns des-
f5surarea
Pe cind domnca Leon-vocli, i anume, in martic
1632, la citeva luni dup5 biruinta repurtati asupra
pribcgilor", trece prin Bucuresti, in drum sprc
Constantinopol, Paul Strassburgh, trirnisul regelui
Suediei, Gustav Adolf ; insemnirile lui asupra orasului
si Curtii domnesti ant din cele mai prctioase. Ajun-
gind in fata acestui intins si foarte mare oras in con-
specium vasti el ingentis oppidi povesteste el ne-au
intimpinat vreo sail' de boieri inarmati, venind sprc
noi in fuga mare a cailor... i, desdilecind, ne salu-
tad in numele lui Lcon-vod5 apoi ne insotir5
70
www.dacoromanica.ro
la gazda noastr." Invite a doua zi ia curte, el se
duce acolo Cu trsuri domnesti, insotit de un numr
de bOieri, dar si de vreo 200 de ostasi din garda
domneasci, mai bine inarmati si imbrOcati ca accia
din Transilvania". Toate strzile si pietele orasului
relateazi Strassburgh erau pline cu m5rfuri dc
pret, pe care negustori italieni, greci, armeni si turci
le expuseser5 spre vinzare. Multimea poporului era
atit de mare, inch se Orca c toad romnimea se
strinsese acolo. La curte, de asemenea, curtenii in
numr foarte mare; ceremoniile lungi de tot ; luxul
In imbridmintea oamenilor si in harnasamcntul
cailor iarisi mare. Palatul ins c5dea in ruird din
cauza vechimii si a deselor schimbari de domni."
Vod5, purtind cu5m5, asteapti pe Strassburgh la
usa silii de audiend, inclinind capul si tinind miinile
la piept, dup moda turceascr. Trimisul suede z
ia loc pe un scaun alituri de domn ; in dreapta sint
dregkorii drii i ai curtii, imbricati in costum de
ceremonie, in stinga, citeva c5petenii turccsti. Cuvin-
tarea lui Strassburgh, ca si scrisoarea regelui Gustav
Adolf sint tilmOcite in greceste si turceste de citre
oratorul", aclici predicatorul curtii, preotul ortodox
Benedict, de fel din Creta si care fcuse studii dc
tcologie timp de sapte ani la Wittemberg ; el stia
si limba latin, italian si german5. Dup5 ceremonie
are loc ospOtul. Inaintea principelui relateaz
suedezul erau vase si farfurii de argint, la cei din
mijloc vase de pimint ars, frumoase, sm5Ituite,
la cei din coada mesei talerc i blide de lemn.
Cit tinu prinzul, bucatele nu se ridicad, ci se pused
uncle peste altele, pini cind, incetul cu incctul, se
iniltari ca o grimadii. Vinurile erau alese i foarte
gencroasc". Cind domnul inchini, cu un pahar
foartc mare, in sOntatea regelui Suediei, dau tunu-
rile de arami si pustilc de se zguduie cl5direa si se
ciocnesc pe mad farfuriile. Boierii drii inchina ir,
sOn5tatea domnului si beau apoi paharul, stind in
genunchi. ,Ospitul tine ping seara tirziu. A doua zi,
Leon-vodi, impreurd cu dregatorii si i cu o
escord de 1.000 de c5lAreti si 600 de pedestri,
insoteste pc trimisul suedez cale dc un ceas.
Boierii caliresc cal asiatici" si poard splendide
vcsminte". Trimbitele si cornurile r5sunO in
p5durile de aproapc si in codrul vecin" (proximis
in si/vis et vicino nemore"), iar linga domn,
tarii si un cor de cint5reti" cinta", cu glas tare,
In romineste, cintecele strimosesti ale tarii (pa-
Alaiul trece pe Rugg locul Medici
Irian, carmen").
recente cu pribegii", si Leon arad suedezului
mormintele celor ucisi si crucile ridicate in semn
de biruintr. La popas, intr-o vale apropiad si
frumoad", au loc Intreceri cavaleresti, in minuirea
armelor, curse de cai, tragere la semn, domnul
dind cel dintii exemplu si rispltind cu dir-
nicie pe cei care se disting ; astfcl, unui nobil
suedez, din insotitorii lui Strassburgh, li diiruieste
zece coti de stof5 de mOtasii, adusii numaidecit
din Bucuresti".
 IN VREMEA LUI MATE! BASARAB
Dupa atitea decenii de grele incercari ocupatii
straine, lupte interne, executii, jafuri i incendii,
molim i foamete urmeazi, in acest zbuciumat
secol, un rastimp de relativ liniste i de propasire :
e domnia de douazeci i doi de ani a lui Matei Basarab.
In toad aceasta domnie, nici turcii, nici tatarii nu
ocup Bucurestii ; nu au loc lupte interne pcntru
domnie, cu represiunile inevitabile subsecvente ; cit
despre incercarile pe care le face Vasile Lupu, domnul
Moldovei, de a scoate din scaun pe vecinul &Au,
ele dau gres, iar luptele respective nu ating orasul,
purtindu-se destul de departe de hotarele lui. Doar
spre sfirsitul domniei se produc tulburarile seime-
nilor si d:iribantilor, dar nici acestea nu privesc
Bucurestii.
Matei Basarab impartit timpul intre cele dou
resedinte ; in prima parte a domniei a stat mai mult
la Bucuresti ; apoi a preferat Tirgovistea. 5i-a im-
prtit de asemcnea atentia si solicitudinea, construind
In ambele orase i avind grija de hotarele respective.
A promovat viata economica si culturala a tarii,
a gospodarit bine finantele aparind insa, se in-
telege, interesele clasci boieresti si a intretinut o
armat de soldati platiti, care, alaturi de oastea de
tara, au impus respect turcilor si au respins atacurile
lui Vasile Lupu.
Am artat mai inainte (p. 55) felul cum a restabilit
el, in 1636 prin cercetarea personala la fata lo-
cului hotarele de sud-est ale mosiei orasului Bucu-
resti, incalcate de un proprietar din Vacaresti, hotare
ce fusesera precizate prin avezare de pietre pe vremea
lui Mircea Ciobanul. Referitor la acest caz, un docu-
ment inedit, tot din 1636, arata ca, la reclamatia
orsenilor, iar domnul nostru, el s-au sculat Cu
curte[a], cu boerii marii-sale ai tarii i cu orasanii
Cu toti si au cutat semnele si au pus piiatra iar la
locu si au dat lunca orasului". Tot asa procedeaza
Matei, prin cercetare la fata locului, i intr-un proces
pe care il are biserica lui Gheorma banul cu manastirea
Mihai-vod; se duce el insusi &Mare, la terenul in
discutie, i acolo, dup ce asculti partite si pe of-
senii batrini care marturisesc adevrul, d hotrirea.
La fel va face el si cu prilejul procesului dintrc
hiserica lui Gheorma banul, inchinata arhiepiscopiei
din Pogoniana in tara greceasca" i minastirea
Ghiormei hanului, care este linga vii", metoh al
manastirii Mihai-vod. Cele doua licasuri se judecau
pentru un loc de linga biserica, cc apartinuse odi-
nioara acesteia i fusesc ingradit cu stobori", adica
Cu gard fixat de stilpi. Documental inedit, din 5 apri-
lie 1635, important prin faptul ca arata existenta
In acelasi timp, sub Matei Basarab, a doua ctitorii
purtind numele lui Gheorma banul, are urmatorul
pasaj : ,,Si s-au intimplat de am mers pe acolo insasi
domnia-mea Cu toti boierii mari i mici i cu toat
curtea, luni dup Paste... la biscrica si am vazut
www.dacoromanica.ro
domnia-mea cu ochii mei stilpii stoboarelor taiati
scosi din tarin si am crezut domnia-mea si mai
virtos". Matei nu se 'Asa impresionat de faptul ca
una din parti era vreo manastire vestita i bogat,
ca Radu-Vocl. In procesul pe care il avusese ea,
la 20 ianuarie 1636, cu Saya, vataful din Vacaresti,
pentru 80 de stinjeni de mosie, domnul da dreptate
acestuia din urma. Iar in 1643, cind acecasi manastire
Sc judec pentru vadul de moara de la palanca"
lui Sinan-pasa cu un Dumitru, nepotul popii Radului,
ea pierde din nou. Desigur, faptul a produs impresie
si a fost comentat defavorabil dc care clerici. In-
tr-un act inedit din 28 mai 1643, mai multi calugri
mireni batrini arata, referitor la acest caz, ca Matei-
vocla n-au vrut sa bage in seami nici cartile Radului-
vocia, nici marturisirea boierilor si a noastra, caci
au fost singur Deci ei dau aceasta marturie
si se afle, ca noi sintem oameni batrini, cu un picior
In groap i Cu altul afarr ; iar Matei-voda au tinut
cu Dumitru si au fost singur piris".
Lui Matei Basarab i se datoreaza refacerea Curtii
domnesti din Bucuresti. In vara anului 1640, palatal
se gisea Inca intr-o stare precara, asa cum aflarn
din relatia calatorului Deodat Bogdan Baksi : acesta,
venind de la Dunare, zaboveste citcva zile pe malurile
Dimbovitei i da o interesanta descriere a orasului.
El mentioneaza mai intii movila i crucea ridicat
de Matei dup hiruinta asupra lui Radu 1lia ; spune
apoi ca Bucurestii sint un oras Cara ziduri, asezat
intr-o... regiune foarte bogata in grine i plin de
vite de tot soiul, de vii si de fructe ; abunda in peste,
Dunarea Iind aproape, la vreo 30 de mile, si multe
lacuri si mai aproape. Acest oras continua Baksi
are pe toate pietile i strazile poduri de lemn, deoarecc,
fiind in cimpie, pe vreme de ploaie se face mult
noroi, i caii, carutele i oamcnii umbla pe strzi
piete pe poduri. Palatal domnesc este asezat pe
malul riului ; chiar pc riu se aft' o parte a numitului
palat, i trebuie si treci prin palat cind intri in gra'-
dina, care este de cealalt parte a riului. Palatal nu e
de loc frumos, ci aproape clarapanat, i unde
inainte erau ziduri de jur imprejur, acum este inchis
cu lemne, i casele in care sta domnul skit in proast:4
stare. Deasupra portii curtii se afl un turn si stau
mcreu soldati de gard ; inchisoarea, in afara curtii,
e fcuta din lemn." Baksie Ii incheie descrierea aratind
ca in Bucuresti skit dup cite se spune 100
de biserici", multe maniistiri" i 12.000 case de
schismatici", adica de ortodocsi, ceca ce el echiva-
leaza, gresit, cu mai mult de 100.000 suflcte"
in realitate aceasta inseamna, dupa calculul obisnuit,
numai 60.000. Prin urmare, in 1640, infatisarea Curtii
domnesti lisa de dorit. Sprc sfirsitul domniei lui
Matei insi, atunci cind o viziteaza minutiosul si
precisul observator Paul de Alep, insotitorul patriar-
hului Macarie al Antiohiei, situatia era cu total alta.
lata insesi cuvintele acestui calator Ne duseram
:
la curte, care e o ell:lire mare, inconjurati cu inta-
riri de lemn. Mai inainte era foarte invechita, dar...
71
Matci-vodl a drimat-o si a rezidit-o cu totul din
nou. Acest edificiu e uimitor de elegant, cu un aspect
incinttor i mult mai frumos si mai \reset decit
curtea din Tirgovistc." In afara orasului, Matei Ba-
sarab a mai facut rase domnesti la manastirea Plum-
bulla, undc a isprvit de ridicat, la 10 aprilie 1647,
si o nou biseric, in locul celci vcchi. Rcstauratc
Cu grij, ca i intrcg complexul acestci mnastiri,
cascle servcsc astzi drept atelier dc timplrie cAlu-
grilor. Sc parc c tot lui Matei i se datorcaza i alt
rind de case domnesti, la Fundcni ; ruinelc tor
cuprindeau incii, pini in anii din tirma, nistc
pivnitc vaste, elegant boltite. Am atitat cu alt
prilej c accst btrin voievod de tara a fost ccl mai
mare ctitor dc lacasuri biscricesti al istoriei noastre
In cuprinsul Bucurestilor, el face o biscrica nou
la manstirca Tirnor, din capul podului Cilibiului",
mnastire numit ulterior Sfintii Apostoli. Acest
lcas e constatat documentar in 1585-1586, cind
cumpara cu 400 de aspri o livada de la un orsean
din Bucuresti. Stim faptul din actul inedit cu data
de 30 noiembric 1626, act care adaug limurirca
toate cartile" de proprictate ale manastirii sint
peste Dunre, la Tirnova, din pricina riutatilor".
Ceca cc arat legituri mai strinsc cu istoricul centru
din Balcani si explica i numcic ctitorici bucurestene.
Matci Basarab face de asemenca, in 1652, impreuna
cu bis -vel logofatul Radu Cocorascul, o biscrica
notia, la mnstirca Sdrindar. Situata pc locul actuate.
Case ccntrale a armatei, ca a fost darimat in 1896.
Probabil tot Nlatei Basarab a ridicat si prima bisericii
dc zid a manastirii Z14/ari, daca e si admitcm tra-
ditia, traditic potrivit carcia la inceput a fost un lcas
de lemn, inltat de brcasla zlatarilor, adic a mesterilor
aurari si argintari, corespunzatori giuvaergiilor de mai
tirziu. Semnificativ i aratind lrgimea de vedeni
intr-o vrcmc cind in apusul Europei bintuiau raz-
boaiele religioase, e faptul ca el contribuic la ridi-
circa Bisericii cal/ice din Bucurcsti, in anul 1637.
O scrisoare din 29 august acest an afirmi c aceasta
biscrici pc locul Baratiei de azi era mult infi-
tisitoare" (molio ragguarderole"). Adaugam ea' tot
in timpul domniei lui, si anume, in 1638, traditia
punc ridicarea primci biscrici a armenilor din Bucu-
resti ; lcasul era de lemn si se afla aproape de locul
unde se inalt azi impunatoarea biserici de zid
a acestei comunitati. In jurut orasului, pe o
nazi de 30-40 de kilomctri, a ridicat Matci Ba-
sarab manastirile Cd/ddrusani (1638 intrc 14 iulie
si 20 octombric), pe malt', lacului,
(1646) pe Dimbovita, prccum si biscricile de la
Plumbuita, amintita mai sus, si de la Calugiireni, la
pod". Sotia sa, doamna Elina, ridica, la rindu-i, o
biscrici in satul Herdsli, mosia ci parintcasci
uncle familia Nasturcl avca un splendid palat cu
trci nivele, lucrat in piatti cioplita si una la
Negoesii, pe Arges (1648).
Excmplul domnului indeamna si pe altii, boleti
si ostasi si inaltc lacasuri. Din accast vreme,
72
www.dacoromanica.ro
dateaza bisericile bucurcstcne urmtoare : I. Biserica
Sfintul Dumitru, zis i biserica de juramint",
deoarecc aici jurau, inainte de judecat, cci care
trcbuiau si depuni mrturic. Situati indiratul
Postei centrale, accasta biscrica a fost ridicat pe
la 1650 de Badea Balaceanu, reprezentant al unci
foarte vechi familii boicresti bucurcstene, ale crui
proprictti se intindeau tocmai in accasta parte,
spre vest de Curtca domneasca ; 2. Biserica
Sf. Vineri, zidita in 1645 de aga Nita si de fiul sat'
Clin spatartil. Inzestrat in veacul al XVIII-lea
rcfacuta la 1839 dc ncamul l\lasturel din Heristii
Ilfovului, ncam caruia-i apartinea i sotia lui Mat& Ba-
sarab, accastii biscrica, situata la intrctiierea Cali
Vacarcsti cu Calea Calarasi, poart astzi numcle de
Sf. Vineri-Hercasca ; 3. Mnstirea Ritzvan ridicat
mai probabil de capitanul Razvan, pomenit docu-
mentar in 1644.
Pentru un oras in plin dezvoltare cum crau Bucu-
restii lui Isdatei Basarab, o singura piata de desfacere
a mrfurilor, un singur tirg" sau cum se spunea
pe vremea lui Mircea Ciobanul un singur pazar"
nu mai ajungea. Alaturi de cel vcchi, din mediata
vecinatatc a Curtii domnesti, si anume, din partea
dc cst si nord-cst a ci, constatam until nou, tirgul
de sus", in panes de nord-vcst, pe unde sint astazi
Banca Nationala, Conscrvatorul si biscrica Zlatari. El
apare in documental din 1657, martic 6 ceca cc
inseamn' ca exista cu siguranta si sub Matci i poatc
chiar mai inainte sub numele de pazarul de sus"
(rcop n1a4p). In accst pazar si la data aratat, Con-
stantin Serban Basarab-voievod intarcste lui Costea
cojocarul un loc de pravlie", cuprins intre aseza-
rile lui Fota i Mazarachi. 5i daca traditia bucuresteana,
care pune intemcierea tirgului Mosilor" in legaturi
cu Matei Basarab si anume, in legatur cu pomenirea
celor cazuti in lupta cu Radu 'has, corespundc rcali-
tatii, are un fond dc adevar, atunci tot in vremca
accstui voicvod trebuie sa admitem i inceputul
unui al trcilea tirg, Tirgul de Mara", care s-a tinut
mai intii in preajma actualci biscrici Oborul-Vcchi,
mutindu-se apoi, dupa ce orasul s-a intins, pe locul
cuprins intre sfirsitul Cii Mosilor I Halele Obor.
Acest Tirg de Afar" apare in cronica lui Brinco-
vcanu la anul 1693, ca loe al executiei boierului Staicu
paharnicut Merisanul, care =blase dupil domnie.
Din cauza numclui dc Tirgul de Afar" care se
&idea accstui de-al tram ring, cclui dintii i s-a zis,
dc la o vreme, Tirgul Dinliiuntru". Asadar, in a
doua jurnatate a vcacului al XVII-Ica, Bucurcstii
au trci tirguri" sau centre speciale de desfaccre a
marfurilor. Numilrul pravaliilor crcste considerabil ;
crcste de asemenca valoarca lor. In documental din
1649 prin carc Matei Basarab intrcste manastirii
Radu-Voda poscsiunite ei, se arata cum un loe cu
4 pravalii cumprat de Malcoci de la Pctre, fiul lui
Dragomir vornicul, cu 67.000 de aspri dc argint,
a fost revindut de Malcoci milniistirii cu 100.000 dc
aspri ; deci o crestere dc 33.000 de aspri cinci-
zeci la sut5 intr-o vrane cind moneda e stabil5,
nu se depreciazi. (Pentru alte detalii asupra viejii
economice a orasului, vczi mai jos, capitolul Mellefu-
gari neguslori.)
RASCOALA SEIMENILOR 1 DOROBANTILOR.
BUCUREST1, RESED1NTA STATORNICA
Dupil nistimpul de liniste i inflorirc care a fost
domnia lui Mad Basarab, urrneazA iarisi, in istoria
Bucurcstilor, ani de grcle incerairi, in care viirsarea
de singe, prada i pirjolul sint urmate de molimi i dc
foamete. Aceasta alternanti periodic5 este de altfcl
am putea spune o caracteristic5 a vietii orasu-
lui nostru timp dc secole.
Urmasul in scam al lui Matei, anume Constan-
tin erban Basarab, zis Cirnul", tinind scam5 de
atitudinea protestatar5 avut5 la Tirgoviste de ostasii
Icfegii in ultimul an dc domnic al prcdcccsorului
voi sa dizolvc corpul seimenilor urbi, care se
do. cdiser5 cci mai vchementi. Acestia izbutir5 ins5
sa solidarizcze cu ci pc dorobanfi si incepur5, la 27 fc-
bruarie 1655, o niscoala cu un pronunjat caracter
antifcudal. Sc porni mai trail o adevrata' vin5toare
dup boieri, acuzati al au indcmnat la desfiinjarca
scimenilor. Au picrit atunci Gheorma vel banul,
Dr5ghici fiul Papei visticrul dc la Greci, descen-
dent prin mama din Mihai Vitcazul, Gheorghc Carida
vistierul, Papa Brincovcanu, tat5I viitorului domn,
Cristaa, fiul lui Socol clucerul Corniltcanul, Udrea
sulgerul Doicescul, Prcda Beca de la Maia, Saya
sufarul Cusciurcanul, Dumitrascu Frejurcanul, Du-
mitru comisul, Mihai ciohodarul i patru cpitani :
Gidea, B5ncili, Ivan si lancu de la alinesti. R5scu-
latii au pridat nu numai caselc boicresti, dar si pc
ale negustorilor ; nici biscricilc n-au fost crutate,
vesmintele prcotcsti scrvind pcntru a face din ele
concise, altite i c5ite, iar cirtile de slujbi si odoarcic
hind vindute prin tirg. Si au jihuit povestcste
cronica toat5 teara din cap pink' in cap, si crucis
curmezis ; mai pre scurt sI zicem, vecin pre vecin,
fin pe nas, slugi pc st5pin." Pe locul undc a cizut
Papa Brincovcanu, in drcptul casclor sale de la
poalele Dealului Mitropolici, ncpotul s5u, fiul vole-
vodului Constantin Brincoveanu, a ridicat in 1713,
iulic 20, o cruce dc piatr5 cu o inscriptie povcstind
faptul: cind s-au nidicat d5r5bantii asupra dom-
nului si a boierilor t5rii, la leat 7163" (1655); accastO
crucc, inlocuind pe cea vcche, de lemn, pus5 dc tail
celui ucis, se afla i astizi in fiinj5. N-a fost ins5 numai
o r5scoal5 a ostasilor. I s-au asociat si o 'Duna parte
din orisenii s5raci, prccum si din ruminii sau t5ranii
dcpcndenji. $tim accasta nu numai din izvoarc
externe ca, dc pild5, cronicarul transilv5nam Kraus,
www.dacoromanica.ro
care afirmi cl cca mai mare parte a tirii s a alipit
seimenilor", sau un raport contemporan venetian
relatind cl la r5scoal5 participau soldatii i poporul",
dar si din izvoarc interne. 124scoala a awn deci un
bold& caracler social, fiind indreptat5 impotriva pose-
dantilor.
Pentru potolirea ci a fost necesarl intervcntia
simultani a pasii de Silistra, a domnului Moldovci,
Gheorghe Stefan, si a principclui Transilvanici,
Ghcorghc Rakoczy II. Armata acestuia din urm5
zdrobi pc fasculati in lupta dc la Soplea, pc Tcicajcn
(26 iunie 1655). Dar o dat cu sfrimarea scimenilor
d5r5banilor si in urma sanctiunilor nccrutAtoarc ce
urmani, disp5ru o !mina parte a armatci muntcnc.
Calirasii, la rindul lor, se ridicarl, nici doui luni
mai tirziu, rcpctind, probabil pcntru acccasi pricini
a apiskii fiscale, miscarea inaintasilor Ion din vrcmca
lui Alexandru Coconut (vczi mai sus, p. 69). Dar
ei, in numr dc vrco doui mii, fur5 batuti in lupta
care avu loe la Cilug5reni. Rczultatul final al accstor
misc5ri repetate a fost desfiimarea ostii pe cue se
bizuia Matci Basarab ; domnii urm5tori nu-si mai
pot ingiclui o politicii de rczistentA, asa cum f5cuse
b5trinul voievod. Dad 5 Brincovcanu ar fi avut armata
dc la Finta, cl n-ar ti ispr5vit sub sabia c515ului, la
Constantinopol.
Lui Constantin $crban Basarab i sotici sale Blasa
li se datoreaz5 ridicarea /11itropolici din Bucurcsti.
L5'casul, dominind din inAltimea colinci intrcgul oras,
nu era terminat complct in 1657. Paul de Alcp, care
il vizitcaz5 in accst an, ne spunc, intre altcle, cl aco-
perisul, din plumb ca si la Plumbuita, ca si la mln5-
stirea Putna din Moldova necesitase peste 40.000 de
ocalc din accst metal, ceca ce reprezint5 mai mult de
cinci vagoanc. Biserica a fost tirnosit5, cu marc pompil,
sub Mihnea al III-lea, urmasul lui Constantin Serban
Basarab, in anul 1658, patriarhul dc Antiohia luind
parte la ceremonic. Incepind din 1661, in accastil
mn5stire se fixcazi sediul Mitropoliei ; confirmat
solemn, in 1668, iunic 8, cl va riminc definitiv aici.
E de obscrvat cl resedinta cclui mai inalt icrarh
al Tirii Rom5nesti a avut o cvolutie similar5 resedintci
domncsti. La inccput, in vcacul al XIV-les, a fost
la Curtea-de-Arges, i anume, in m5n5stirca de pc
locul undc Neagoc va ridica splendida sa catedrali ;
s-a muta apoi la Tirgoviste, in noua rescdinji a
domnului ; in vcacul al XVI-lea a ajuns in sfirsit
in Bucurcsti. In acest din urmil loe, primul scdiu a
fost la m5nOstirea Sf. Gheorghc-Vechi, uncle era
Scoala domnalsci dc slovcnie, care preg5tca diacii
nccesari cancelarici. Intr-un act inedit din 10 dccembric
1734 privind un loe din Bucurcsti, citim: care loe
mai dcnaintc vreme au fost al sfintei Mitropolii,
fiind beserica SfIntului Gbeorgbie milropolie veache".
Cind Alexandru Oaic-Seacii ridici m5nistirea SI. Troi-
ti, pc colina de la Radu-Vod5 (vczi mai sus, P. 61),
cl hot5r5stc ca scdiul metropolitan si se mute acolo.
Asa sc cxplidi dcnumirca de sfinta, marc, dumnczc-
iasca mitropolie" pe care o da' accstei m5nistiri docu-
73
mentul din 15 iunie 1577. Numai cA hotrirea lui
Alexandru a fost anulati de imprejurrile vitregc
care s-au abitut asupra lcavului la sfirvitul secolului.
Revenit la Sf. Gbeorghe, sediul Mitropolici va ra-
mine aici, alternind msA Cu cel vechi din Tirgovivte,
atunci cind domnii preferi oravul de la poalele dealu-
rilor. In sfirvit, prin lcavul ridicat de Constantin
$erban Basarab, problema revedintei este dcfinitiv
rezolvat. In noua i impunitoarea biserica din virful
colinei se vor unge dc acum inainte domnii trii,
asa cum ne spune cronica, arkind intronarca lui Con-
stantin Brincoveanu ; aici se vor stringe, manifestind,
cei nemultumiti de mersul treburilor, asa cum se va
intimpla sub Radu Leon, in 1668, vi apoi, de mai multe
ori, in veacul al XVIII-lea; in sfirvit, aici, IMO Mitro-
polie, i va tine vedintele, incepind din 1831 vi
pin astzi, Adunarea Nationali a trii. Colina sau
dealur din lunca Dimbovitei va deveni locul repre-
zentativ al capitalei.
In afari de aceasti important ctitorie din Bucurevti,
Constantin $erban Basarab a ridicat o bisericA vi la
sud de ora', in satul Dobreni, uncle-0 avea o fru-
moas avezare, ale crei inclperi erau impodobite,
dup mirturia !ill Paul de Alep, cu picturi inftivind
scene de lupte" vi unde vi-a ascuns avcrea, in nivte
poloboace bigate in fundul helevteului, atunci cind
a trebuit s prseasc, grabnic, i domnia i tara.
Intr-adevr, in urma campaniei nenorocitc din Polonia
la care, ca aliat al lui Gheorghe Rkoczy II, partici-
pase i el printr-un corp de oaste, turcii Ii ordon
se prezintc la Constantinopol. $tiind ce-I avteapti
amintirea executrii lui Miron Barnowski al Moldovei
inc nu se vterscse Constantin $erban Basarab la
in grab calea spre Transilvania, in timp cenoul domn
Mihnea al III-lea, insotit de o oaste numeroasi de
ttari, intr in tarsi'. In acest moment, Bucurevtii au
fost dati prad focului de clue trupele din ariergara
ale fostului domn i potrivit ordinului acestuia. Credea
cA astfel va face greutti lui Mihnea. Ce e drept,
acesta nu s-a putut aveza la Curtea domneascg, ci
s-a instalat in cuprinsul mnstirii Radu-Vod pc
care a fortificat-o ca doul palisade de lemn, ca odi-
nioari Sinan-pava, in timp ce boierii, ale ciiror case
arseseri, locuiau prin altc mnstiri. Asa ne spunc
Paul de Alep, care in acevti ani 1657-1658 a z5bovit
pe meleagurile noastrc i a vizut cu ochii lui
oravul ars.
Mihnea al III-lea, una din figurilc cele mai curioasc
vi mai interesante ale istoriei noastre, asemntor
lui Despot-vocli al Moldovei, avind ca i acesta re-
marcabile insusiri era crudit, poet, poliglot
a vrut ti imite pe Mihai Viteazul ; a vi luat de altfel,
incepind cu documentul din 13 jume 1658, numelc
de Io Mihail Radu-voievod". El ii propune sa Sc
rscoale impotriva turcilor i incheie, in acest scop,
o aliant secreta' ca Gheorghe Rikoczy ; impirtvind
planul su boicrilor, constat ins ca acevtia dau incl-
rat, ternindu-se de uriniiri. E ncvoit deci si-si amine
planul, dar intre timp suprimi pe o seami dintre
74
www.dacoromanica.ro
opozanti, ia inceput, in 1658, un grup mal mic, bare
care vi Preda Brincoveanul, vel-banul Craiovei, ucis
in cascle domnevti in Tirgovivte" Bucurevtii fiind
arvi, domnul st in vechea capital apoi, in vara
lui 1659, intre 25 iunie vi 25 iulie, un grup mai nu-
meros treizeci de boieri tot de frunte", dupi
spusele cronicii cuprinzind pe vel-vornicul Radu
Cindescul, pe vel-sptarul Udrivte, pe vel-clucerul
Diicul Buiccscul vi o sutra' altii. Urmeazi, dupi
pilda modelului siu, tuerca nu numai a creditorilor
turci, chemati spre a fi achitati, dar vi a tuturor musul-
manilor din intreaga tar. Sint atacate i cettile tur.
cevti de la Dunre, atit pe tirmul sting, cit vi pe cel
drept ; la Fritevti, unde, pe vremea lui Mihai Viteazul,
fuseser btuti titarii, se repurteazI chiar o biruint..
Dar aliatul sAu Rikoczy fiind infrint de citre turci,
iar dinspre Moldova amenintind oastea hanului, Mih-
nea e nevoit si se retrag5, prin trecAtoarea Branului,
in Transilvania. In urrna lui, ocupa tronul Gheorghe
Ghica, transferat de la Iasi. Dar armata turco-titati
care-1 insotea pradi cumplit, din ordin, timp de trei
zile i trei nopti, avind si rizbune pe cei chuti cu
prilejul rscoalei prcdecesorului. Intriturile Tkgo-
vitii tot din ordin turcesc, drimate, lar domnul
i stabilevte revedinta la Bucurevti. Se poate spune ca
acum, dupi rscoala lui Mihnea, rolul vechii capitale
de la poalele dealurilor este incheiat ; domnii urmtori
vor trebui sA stea numai pe malurile Dimbovitei, in
apropicrea garnizoanei turcevti din Giurgiu. Bucurev-
tii prezentau iarvi imagines dezastrului ; dupi focul
din 1658, urmasc prada turco-ttati din anul urmNtor,
insotit i ca de incendii vi tot felul de blestemtii.
In 1660 s-a adaugat din cauza secetei o foametc
cumplit ; ajunsese o miert, adic o misurN de 110 oca-
le de grine, 68 de galbeni, pret cu care cumprai obis-
nuit o movie ; un document contemporan vorbevte
chiar de foametea cea mari, and minca om pe om".
In sfirvit, spre a pune virf nenorocirii, a izbucnit vi
ciuma, adus, probabil, de ovtile turcevti ; ea a tinut,
dup spusa cronicii, trei ani, in timp ce foametca a
durat doi ani. Victimele au fost numeroase in special
in Bucurevti i Tirgovivtc, facindu-se moarte ne-
spus", dup afirmares aceleiavi cronici. Toate acestc
calamitti loveau in primul rind masa ces mare a tir-
govetilor ; lor li se risipeau avezrile, dughenile,
se furau lucrurile i mirfurile ; un nurnir dintre ci
cdeau jertf atacatorilor sau crau robiti. Fruntavii,
boierimea, clerul Malt izbuteau, adesea, a se pune la
adipost, rear:grind dup trecerea furtunii. Dar oravul
se refcea in scurt interval. Un an, doi de recolte bune
cum a fost sub Grigore Ghica (1660-1664): vi
s-au fcut One i mierc i vin mult vi s-au deschis
toati hrana sracilor" reluarea activitatii mevtevu-
girevti i comerciale, recldirea rapid a caselor
ddcau capitalei vechea inftivare. Prin activitatea celor
multi, a tirgovetilor de rind, Bucurevtii crevteau, in
ciuda repetatclor calamitti ce se abteau asupra
lui. De accca, i dup evenimentele anilor 1658-1659
refacerea oravului avu loe destul de repedc.
 Un vestit cilitor turc, Evlia Mehmed 2ilib, cu-
noscut indeobste sub numele de Evlia Celebi, a vzut
orasul o data' in 1659 si a doua 'para. in 1666. Iati cum
il descric cl, la citiva ani numai dupi tot sirul de neno-
rociri cc cizuse asupri-i Acest oras are in total
12.000 de case... acoperite cu trestic si ; ma-
joritatca lor sint cu un cat... Case construitc din piatr
sau caramida... sint putine la numir si nenorocoase,
deoarece stpnii lor ghiauri, la sapte-opt ani o data,
fac cite o riscoali, iar titarii i turcii dau atunci foc
orasului ; insi locuitorii, in acelafi an, refac casele lor
mici, cu un cat, dar sinitoase. Cu totul, exist vreo
mie de dugheni, construite din scinduri. In toate aceste
dugheni stau fete frumoase care vind mirfurile...
Sub fiecare dughean e previzuti o pivniti, si acolo
se pistreazi fel de fel de vinuri, mied, rachiu i alte
buturi." In total continua cilitorul turc sint
mph, banuri de negustori ; in prezent isi incheie el
capitolul respectiv acest oras prosper din zi in
zi." Descrierea lui Evlia Celebi corespunde in general
realittii ; numirul caselor coincide cu acela indicat de
Baksie, pe vremea lui Matei Basarab, si evident
turcul n-avca de unde si stic ce spusese predecesorul
sill. Si fi exagerat amindoi in mod identic? In once
caz, cifra de o mic de privlii nu c de loe exagerati ;
in general aceste prvuii aveau dimensiuni mici ;
circa trei metri fatad, de aceea, in documentele vremii,
se si apune in mod curent : un loc de dou sau trci
BIBLIOGRAFIE
I. Bucureftii in a dona jumdtate a
se co lului XVI. 1. N. lorga,Fintina lui Alexandru-
rock Alircea, in Bul. Co,,,. mon. ist., XXVI (1933), p.32;
St. Nicolaescu, Istoricul Mdndstirii Sf. Treime ( Radul-
Vodd) din Bucurefti, Bucuresti, 1939, 50 p. in 8;
loan Sachelarescu, Din istoria Bucure f tilor, Plumb nita,
Bucuresti, 1944, 224 p. in 8; 4. St. Pascu, Petra Cercel
,ri Tara Romcineascd la sfirsitul sec. XVI, Cluj, 1944,
313 p. in 8; 5. N. Serbinescu,Istoria Aldndstirii Snagov,
Bucuresti, 1944, 221 P. in 8; 6. L. Lizirescu-Ionescu,
Dinu V. Rosetti, Gh. Ionescu, Gh. Astangii, Horia
Teodoru, Sdpdturile arbeologice din sectortd Curtea-
Vet*, in Bucuresti. Rezultatele sdpdturilor, Bucuresti,
1954, p. 184-261 ; 7. Coniribufii la istoria inceputurilor
picturii romnefti, in Studii cercetdri de istoria artei,
1-2, 1954, p. 81 96 ; 8. Lia Lehr, Despre dezvoltarea
economicc7 a oraselor din Tara Romiineascd in anii 1501
1650, in Studii ,ri reftrate privind istoria Romdniei, 1,1954,
p. 663-684; 9. Constantin C. Giurescu, Suprafafa
moo-Nor mndstiresti secularizate la 1863, in Studii, XII
(1959), 2, p. 149-157; 10. R. Manolescu, Aspecte
din istoria negofului bucurestean in secoltd al XVI-lea,
in Studii, XII (1959), 5, p. 25-69 ; 11. St. Olteanu, Mes-
tesugurile din Bucuresti in seco/ele XVI ,ri XVII, in
Studii, XII (1959), 5, p.71-112; 12. Lia Lehr, Comer-
/al Tdrii Romnesti fi al Moldovei in a dona jumdtate a
sec. XVI si prima jumdtate a sec. XVII, in Studii
materiale de istorie medie, IV (1960), p. 223-306 ; 13.
Paul Cernovodeanu, Crildloria lui Pierre Lescalopier in
Tara Romdneascd si Transilvania la 1574, in Duda fi
www.dacoromanica.ro
sau cinci pravilii ; se stia dimensiunca tip a privlici,
litimea ella ulit. Astfcl, de pildi, in actul din 1626,
iulie 20, Alexandru Coconul intirestc negustorului
Sima, fiul lui lane Stati Sano, un loe dc douii prii-
vale (ad ARA npirkall4), dupi cum la 1638, mai 1,
mai multi bucuresteni, btrinii tirgului", adeveresc ci
minstirea Radu-Vod poscdi in oras un loc... de 11
privilii" si un altul de 8". Priviliile crau intr-adevir,
cum apune Evlia Celebi, ficute din lcmn ; asa se
cxplic termcnul lemnele" priviliei, care revine free-
vent in zapiscic contemporane. Astfel, in zapisul ine-
dit din 1698, octomvric 7, privitor la o privilic din
Bucuresti a lui Nica selarul, revendicat de egumenul
mnistirii Cernica, se arad ca mahalagiii au pretuit
lemnele" privliei drept talen i zece", bani pe care
egumenul bi da Nici. Nici afirmarea lui Evlia cii sub
fiecare privilie e cite o pivniti in care se vind biuturi
nu trebuie si surprincli. In realitatc, sub foarte multe
din aceste privilii existau pivnite, uneori construite
din piatr, in care se desficea produsul nenumi-
ratelor vii ce ocoleau orasul i, in multe locuri,
pitrundeau in interiorul lui, ajungind pini in
preajma centrului. Cit despre fade frumoasc care
vind mirfurilc, era o vcche practici, aplicatil
in special la circiutni sau pivnite ; crismirita
frumoasi c amintiti i de alti cilitori, si nu
numai la Bucuresti, dar pretutindcni in Muntenia
si Moldova.
material. de istorie medie, IV (1960), p. 433-463 ; 14.
Dr. N. Vitimanu, Bdile din Bucurefli in veacurile al
XVI-leaal XVII-lea, in Igiena, 1960, 4, p. 357-364.
Bucureftii sub Mibai Viteazul.
15. N. Iorga, Istoria lui Mibai Viteazul, vol. III,
Bucuresti, 1935,299+226 p. in 8 ; 16. P. P. Panaitescu,
Mibai Vi/caza!, Bucuresti, 1936, 269 p. in 8; 17.
I. Ionascu, Vlad Zirra, D. Bcrciu, Margarcta Tudor,
Sdpdturile arbeologice din sectorul Rada-Vodd, in Bucu-
resti. Rezultatele sdpdturilor, Bucuresti, 1954, p.132
183.
Pref erinfa ar d /aid Tirgovistei.
Bucureftii sub urmafii lui Mibai
Vit ea z u I. 18. Stoica Nicolacscu, Podul lui Serban-
Volk din Bucurefti, in Gaz. mun., VII (1938), nr.335 ;
19. Hie Remus, Date necunoscute in legdturd Cu moartea
pabarnicultri Lupa Mebedinfeanul, in Rev. ist. rom.,
IX (1939), p. 274-280; 20. Ileana Leontc, Actele
regid bunuri publice Bucurefti, Aldnastirea Rada-Vodd,
Bucuresti, 1948, 543 p. in 8; 21. Paul Cernovodeanu,
Crucea lai Matei Basarab de la Fundeni (ms.).
IV. Bucureirtii in vremea lui Matei
Basar a b. 22. Sapte biserici ca averi proprii, Bucuresti,
1904, 255 p. in 4; 23. Pr. Marin Dumitrescu, hm-
rica! a 40 de biserici din Romdnia, vol. I IV, Bucuresti,
1899-1915, 212 + 175 + 114 + 132 p. in 8; 24.
I. C. Filitti, Biserid ,ri clilori, Bucuresti, 1932, 48 p.
in 8 ; 25. D. Caselli, Biserica, banal ,ri mabalatta Zhitari,
in Gaz. mun., II (1933), nr. 96, cf.nr.100 si V (1936)
75
nr. 249 ; 26. C. Moisil, Bucurefiii fi imprejurimile /a
mijlocul veacului al XVII-lea, in Bucurestii-Vechi, I V
(1930-1934), p. 7-28; 27. D. Casclli, De cine a lost
intemeiald Biserica ROzvan, in Gaz. mun., IV (1935),
nr. 190; 28. Victor Brtulescu i Ilie Remus, Mdndstiri
,ri biserici din jade; sil Bucuresti, 1935, 80 p. in
8; 29. Stoica Nicolaescu, Sfinta Aldndsiire Sdrindar din
13ucurefli, in Gaz. mun., IX (1940), nr. 424 si 426;
30. Constantin C. Giurescu, Matei Bararab, cel mai
mare &tor bisericesc al neamului nostril. noi despre
Idcasurile Itti, in Prinos inchinat inaltpreasjintitului
Nicodim, patriarbul R orndniei, Bucurcsti, 1946, p.167 --
176 ; 31. Lisio monumentelor de culturd de pe teriloriul
R.P.R., Bucurcsti, 1956, XV + 196 p. in 8; 32.
Eugenia Greceanu, Casa de piatr din Herdfii. Studiu
arbilectonic, in Monumente "tutee, 1(1958), p.131- 148
33. Dan Berindci, Ispravnicul san ispravnicii scaunului
Bucurestilor, in Studii cercetdri ftiinfifice. Istorie,
Iasi, XIII (1962), 1, p. 129-138.
www.dacoromanica.ro
V. Reiscoala seimenilor si dorob an ti-
lor. Bucuresti, resedinta statornicd.
34. Ion D. Trajanescu, Mitropolia din BlICIlref ti, in
Bul.Com. mon. ist., V (1912), p.137-176; 35. N. C. Bi-
jcnaru, Rdscoala seimenilor (1655) ,ri stabilirea suprema-
tiei politice a Mi Rkoczy asupra TOrii Romnefii, in
Arbiva din Iasi, XXXII (1925), p.99-115; 36. N. C.
Bjenaru, Domnia /ni Constan/in VoclO .Yerba,, de la
stabilirea suprematiei /ni Rdkoczy asupraTorii Romnesti
kind /a mazilirea //ti, in Arbira din as, XXXII (1925),
p. 196-221 ; 37. Al. Ciornescu, Domnia /ni Alibnca
III (Alibail Rada) 1658-1659, Bucurcsti, 1936, 181
p. in 8; 38. Gh. I. Georgescu, Foametea din 1660 in
Tara Romdneascd, in Rev. ist. rom., XVI (1946),
p. 355-359; 39. Constantin C. Giurcscu, Un vecbi
oral al Tdrii Romcinesti:Corndleltd, Bucurcsti, 1957, 36p.
in 8 (Extras din Studii ,ri articole de istorie, II); 40.
Paul I. Ccrnovodcanu, Rdscoala seimenilor ,ri doroban-
tilor din Bucuresti la 1655, Bucuresti, 1962, 83 p. in 16.
 BUCURESTII, MARE, CENTRU ECONOMIC SI CULTURAL
iN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XVII-lea
51 iNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-lea
Dupa grelele imprcjurari ale anilor 1658-1660,
cind jafului turco-tatar i s-au adaugat focul, molima
foametea, a urmat un rastimp de aproape sase de-
ccnii de dezvoltare pasnici, normal. Pina in 1716,
Bucurestii n-au mai cunoscut nici ocupatie strain,
nici prada. N-au lipsit, e adevaratjuptele interne pentru
putere cu intrigile, persecutiile si razbunarile lor,
foartc adesea singeroase in prima perioada a acestu i
rastimp cade doar binecunoscutul conflict intre par-
tida Cantacuzinilor i accea a Blenilor dar aceste
lupte nu ating masa mare a populatiei bucurestene, pe
meseriasi i negustori, care-si \Tad mai departe d tre-
burile lor si ajung la o deosebita insemnatate. Sc poate
spune ca orasul se transforma acum intr-un mare ccntru
economic, Cu mestesugari dc tot felul si cu marfuri acluse
de pretutindeni, din Oriental turcesc si din Transilvania
vecina, din Moscova tarilor si Polonia crailor, din
I umea germanica si din cca italiana. Bani de tot fclul
circula intens ; crestc numarul zarafilor" care se ocupa
cu schimbul lor. Ncgustorii i meseriasii sint organi-
zati in fratii i bresle, cu o rinduiala precisa, Cu vtafi
si starosti, cu biserici unde-si serbcaza hramul
pe care fic le cldesc, fie le inzestreaza. Unii din acesti
negustori au rclatii inalte, sint prieteni" ai domnilor ;
altii se inrudesc cu familii boicresti ; c o intreaga fume
oraseneasca activa, intreprinzatoarc, instarita, pose-
dind pravalii i pivnitc de vin, case si terenuri. Ea
punc pccetca ei orasului in accasta perioada, care inccpc
cu predeccsorii imcdiati ai lui *erban Cantacuzino
si line pina in vremea Mavrocordatilor.
A doua trasatura a Bucurcstilor dc atunci este inflo-
rirea culturala. Acum ia fiinta, in 1678, la Mitropolie,
prima tipografie a orasului nostru ; de sub teascurile
ei va iesi vestita Biblie din 1688, cu rspindire general
www.dacoromanica.ro
Bmwreolii, oral park mare foarie
bogal" (amplissimum el ditissimm").
(CAlitor ungur care a vAzut ora;u1 in 1678)
romancasci. Accstei prime tipografii i se adauga, sub
Brincoveanu, o a doua, in vecinatate, in manastirea
Snagovului, tiparind carti nu numai pcntru noi, dar
pentru toti crcstinii Rasaritului, de la slavii i grecii
Pcninsulei Balcanice, pina la arabii, gcorgienii si
turcii crcstini din Oricntul Apropiat. Acum se infiin-
teaza scoala superioar de la Sfintul Saya, asa-zisa
Academic", care ajunge in scurtil vreme, prin pro-
fesorii ei, un centru pretuit in intreg Orientul grec,
o adevarati vatra de lumina", dupa expresia contem-
porana. Acum se scriu cronicile ;Aril, in bimba romana
aceea a lui Radu Popescu, accca atribuita lui Stoica
Ludcscu, cronica lui Radu Greccanu, cronica anonima
etc. in sfirsit tot in accasta perioada se realizeaza con-
structii laicc palatele domncsti de la Mogosoaia
si Potlogi care constituie adevaratc reusitc arhi-
tectonice i sint pina astazi unanim admirate. Ca si
nu mai amintim de numeroasele lacasuri biscricesti
ale domnilor, boicrilor, ostasilor, ncgustorilor i mcs-
tcsugarilor care dau Bucurcstilor o fizionomie rele-
vatil de toti calatorii vremii.
ASPECTE ALE LUPTEI PENTRU PUTERE
In timpul primei domnii a lui Grigore Ghica, la
30 decembrie 1663, arc loc executarea postelnicului
Constantin Cantacuzino, influentul boier muntean si
seful unui adevirat partid cuprinzind pc mcmbrii
numeroasci sale familii si familiile inrudite. S-a intim-
77
plat aceasta in urma uneitirilor particiului acivcrs, al
Balenilor, avind in fruntc pe vornicul Stroc Leurdea-
nu. Se deschide astfel un conflict care va dura aproape
dou decenii, sub sase domnii, va face victime de o
parte si de alta si se va impleti i cu alte manifestari
ale luptei pentru puterea politica i economic:A. Una
din aceste manifestiri se produce in domnia lui Radu
Leon, urmasul la tron al lui Grigore Ghica ; este de fapt
repetarea manifestarii mai vechi, din vremea lui Leon-
vocli (1631) si determinat de aceleasi cauze: concu-
rents pe care o faceau boierii i clericii greci boierilor
clericilor paminteni la ocuparca dregatoriilor, a
posturilor care insemnau influenta i avere, precum
la conducerea manistirilor, cu intinsele lor domenii.
Rspindindu-se zvonul c domnul, la indemnul celor
dot sfetnici greci in care se incredea, Nicola Sofia-
liul clucerul i Balasache paharnicul, ar avea de gind
sa tale pe boieri, acestia se string la Mitropolie
tragind clopotele" cum spune cronica cheama
si pe slujitori", adica pe ostasi ; acestia li se alatura.
Vazind ca tulburarea ia proportii, Radu Leon vine
si el la fata locului, i dupi tratative, d, in ziva de
19 decembrie 1668, un asezamint contra grecilor care,
In buni parte, reproduce pe cel din 1631. Se afirma din
nou, in introducere, c toate nevoile i saracia (Aril
este de la grecii streini, cari amesteca domniile
vind tara fira mil". Cei doi sfetnici greci inde-
partati acum din dregatorii sint aratati ca vinovati
de asuprirea saracilor". Domnul, impreuna cu tot
sfatul, face legatura si mare juramint", in sfinta
Mitropolie cea mare din scaunul domniei-mele din
Bucuresti", hotrind ca toate obiceiurile noi i rele
introduse sa fie calcate" si puse jos", iar acei greci
strelni" sa fie scosi din tara afara, ca... niste oameni
rai i neprieteni ai trii". Se acorda scutire larga de
dad boierilor si mai restrinsa slujitorilor, beneficiarii
principali fiind deci tot membrii clasei stapinitoare.
Se prevede de asemenea ci mnastirile neinchinate
vor fi cirmuite numai de egumeni rumni, dupa obi-
ceiul i tocmeala lor", si nu vor putea fi inchinate
Totusi, nici acest asezamint nu multumeste
pe boieri i slujitori, care, dupa ce facusera svat mare"
in satul Cotroceni, in marginea orasului, hotariti
sa se plinga la impratie i trimiser intr-adevar acolo
o delegatie numeroas. Rezultatul fu mazilirea lui
Radu Leon ; Balasache, inchis citava vreme, pieri
spinzurat ; ceilalti dintre grcci care nu apucara si fuga
la timp din Bucuresti fura batuti cumplit. Povesteste
Radu Popescu cronicarul ca lui Pascale gramaticul"
si altora atita bataie le da slujitorii, cit ma mir cil
traia, mai ales...Pascale, ea' 1-am vazut cu ochii cind
il scotea den camara ducea cu palme, care palme,
de dese si de multe, nu mai avea numar ; altul iar,
care i-am uitat numele, de multi bataie i palme, gindea
ca va sa moara i striga popa s-I cuminece".Radu Leon
a zugravit Mitropolia si a confirmat-o ca sediu metro-
politan ;o stim din hrisovul dat la 8 iunie 1668.
Tot el a ridicat o biserica, linga crucea pusa de
meal sal, in amintirea biruintei asupra pribe-
78
www.dacoromanica.ro
gilor" ; aceast biscnic, ruininciu-Se, tost inIo,
cuita in 1743 printr-alta, de ctre biv-vel vistierui
Constantin Nasturel ; ea poart numele de Slobo-
zia, dupil slobozia" sau satul scutit temporar de
dad al manstirii Radu-Voda, sat cc se afla in
partea loculul.
In timpul lui Antonie-vod din Popesti (1669-1672),
creatura Cantacuzinilor, care stapinira de fapt tara,
avu loc, in Bucuresti, procesul de reabilitare a
memoriei postelnicului Constando Cantacuzino si
de condamnare a lui Stroe Leurdeanu, autorul moral
al executarii acestuia. Fat de dovezile aduse in
fats' divanului de fiii postelnicului in primul rind
trei rvase" serse chiar de mina celui acuzat
adresate unui partizan, Constantin paharnicul Ver-
zarul, prin care cerca ca si (ac lui Constantin
postelnicul moartc, ear intr-alt chip nu" Stroe fu
condamnat el insusi la moarte. Rugindu-se insa de
vaduva celui executat, Elina postelniceasa, l intor-
cindu-i o parte 13 pungi din banii pe care
aceasta trebuise sa-i dea dupii moartea sotului, pe-
deapsa i se comuta in detinere la manastire si cilu-
garire. Imbracat, cum spune cronica, numai cu
antiriul si cu nadragii", avind atirnate de git cele
trei ravase, fu purtat mai intii prin tirg, intr-un
car cu doi boi, apoi dus la Snagov. In momentul
cind il calugareau, Stroe a strigat Doamne, Doamne,
Earl voe mi este", iar cind, dupa datina monahala,
i s-a schimbat numele, a avut indrazneala s adauge :
Nu Silivestru, ci Mahmet". Dupa citeva luni de
altfel, domnind inc Antonie-vocla, a fugit din manas-
tire si a trecut in Ardeal.
Dupa ce se incheiati cei trei ani de stpinire acum
domnii erau numiti numai pe acest rstimp, dupa
care urma fie reinnoirea, fie mazilirea ajunse pe
tron, in locul lui Antonie, din nou Grigore Ghica.
Acesta, consecvent cu cele petrecute in prima sa
domnie, favoriza pe Baleni si prigoni pe Cantacuzini.
Gheorghe vornicul, Ghencea clucerul, socrul lui
erban Cantacuzino, si Stoica Ludescu, logofattil
si omul de casa al Cantacuzinilor, fura trimisi la
ocna ; primul, peste un an, fu executat ; aceeasi
soarta avura si doi capitani, tiati chiar denain-
tea portii" de sus a Curtii domnesti din Bucu-
resti. Radu logofatul, ginerele lui Mares banul, a
fost inchis, impreuna cu coconii" sai, in turnul
clopotnitii" de la poarta Curtii domnesti ; alti
boieri au fost pradati", adica amendati cu mari
sume de bani.
Lui Grigore Ghica i se datoreaza construirea celei
de-a doua biserici din Curtea domneasca, biserica
de jos", astazi disparuta. Tot el a inceput si ridicarea
unor noi case, in cuprinsul aceleiasi curti. Cu acest
prilej, se pare ea sotiile boierilor inchisi au fost
puse si lucreze alturi de salahori. Cel putin asa
relateaza cronicarul moldovean loan Neculce, care
arata ca printre invinuirile aduse in fata divanului
turcesc, in 1674, de dare Cantacuzini lui Grigore
Ghica era si aceea ca le-a fost puind giupinesele
de au fostcirind var i pieatr impreun cu tiganii
cei de dirvali la curtile domnesti".
Aceste case noi s-au terminat de zidit sub domnia
urmitoare, a lui Gheorghe Duca (1673-1678), fostul
domn, in doul rinduri, al Moldovei. Ispravnic"
cu aceasti treab, adici insircinat cu ducerea la
bun sfirsit a ei, era chiar $erban Cantacuzino. Cind
totul a fost gata, in 1678, acesta ar fi spus, po.
trivit unci cronici moldovenesti : ...bune case de
un domn tinir", ficind astfel aluzie chiar la el
insusi. De fapt, in acelasi an, a si izbutit, prin
legiturile pe care le avea la Poarti, si obtini domnia
Trii Rom anesti.
In cei cinci ani de stipinire ai lui Gheorghe Duca,
istoria Bucurestilor inregistreazi doul evenimente
ce merit si fie consemnate : primul este ciuma care
bintuie cu putere in toamna si lama lui 1675. Din
pricina molimei, adusi probabil de ostile turcesti,
in drum spre Polonia, domnul, care trebuise si par-
ticipe si el, cu un contingent de oaste, la expeditic,
nu cutezi, la intoarcere, si vina' in Bucuresti, ci rimase
la un sat Cocoristi, in Prahova, pini la Boboteazi".
Cel de-al doilea eveniment, foarte important pentru
istoria culturali a orasului i, in genere, a rii, este
infiintarea primei tipografii bucureitene. Ea se dato-
reazi mitropolitului Varlaam, care o instaleazi chiar
In cuprinsul Mitropoliei. Cea dintii carte iesiti de
sub teascurile acestei tipografii, in 1678, a fost Cheia
intelesului", o traducere ficuti de dascili invitati"
a predicilor lui Ioanichie Galetowski, arhimandritul
Cernigovului, apruti la Lvov, in a doua editie,
In 1665. In prefata acestei prime tipirituri, Varlaam
arati ci vrind, dupi expresia biblic, si sporeasci
talantul intru neamul mieu ruminesc... apucatu-
m-am i Cu multi usirdie am nevoit i dascili de
tipografie am adus in sfinta... Mitropolie a scaunului
Bucurestilor i i-am asezat, si de iznoavi tipografie
adeci typariu de tipiritul cirtilor am riclicat, cu toate
mestesugurile cite au trebuit". El nu arati de unde
anume a adus dasclii" si litera trebuincioasa ;
judecind ins dup cele ce se petrec in Moldova,
in domnia aceluiasi Gheorghe Duca, unde tiparul
se reinfiinteazi in 1679, gratie ajutorului dat de
tarul Rusiei si de patriarhul Moscovei, strum in
drept si presupunem c si in Tara Romneasci
instalatia, litera si dascilii" au venit tot din acelasi
loc. Aceasti tipografie a Mitropoliei a continuat
functioneze sub $erban Cantacuzino, in timpul ciruia
se tipresc mai multe cirti ; in fruntea lor sti
Biblia din 1688 (primele exemplare au apirut putin
dup moartea lui) ; functioneazi, de asemenea, sub
Constando Brincoveanu.
Cind, spre sfirsitul domniei lui Duca, in 1678,
un cilitor ungur trece prin Bucuresti, acesta
apare ca un oras foarte mare si foarte bogat"
(amplissimum el ditissimum"), iar palatul lui vodi
ca infitisitor sau, spre a intrebuinta propriile-i cu-
vinte, destul de regal si splendid" (regale el splen-
didum satis").
www.dacoromanica.ro
BUCURE$TH SUB WRBAN CANTACUZINO
$1 CONSTANTIN BRINCOVEANU
Progrese importante atit sub raportul cultural, cit
si sub acela al constructiilor face orasul in titnpul lui
$erban Cantacuzino (1678-1688). in primul rind tre-
buic amintiti prezenta unor profesori onorabil pli-
titi" de citre voievod spre a invita, in limba greaci
veche limba stiintelor inalte pe fiii de boicri,
numai pe ei, gramatica, retorica i filozofia". E
nucleul din care se va forma, mai tirziu, sub Brin-
coveanu, Academia din Bucuresti (vezi mai jos,
p. 90). Tot sub $erban Cantacuzino se pare ca s-a dat
o noui organizare i colii domnesti de slovenie"
de la ministirea Sfintul Gheorghe-Vechi, scoali care
se constati documentar inca' din veacul al XVI-lea.
Aici se pregiteau viitorii diaci sau logofeti
domnesti pentru cancelaria, vistieria i cmara
domneasci invtind limba slavii bisericeasci, limbi
in care s-a scris atita vreme in Odle noastre ; tot
aici deprind acum, printr-un al doilea dascil, scrisul
cititul in romineste cu liter chirilic, bineinte-
les unii dintre feciorii de negustori.
Sub raportul constructiilor, inregistrrn atit con-
structii laice cit i bisericesti. Din prima categoric
face parte bona .Yerban-Vodii", cel mai mare si mai
cunoscut dintre toate hanurile bucurestene (vezi si
mai jos, subcapitolul Hanuri"). Situat pe locul ocupat
astzi de Banca Nationali, loe apartinind pe atunci
ministirilor Radu-Vocli Mihai-Vod5, precum
si mai multor particulari, el a fost ridicat in
a doua jumitate a domniei. In acest scop, $erban
cumpiri mai intii de la proprietarii respec-
tivi cum e, de pild, jupineasa lui Cirstea Bogda-
proste, care-i vinde, in 1687, un loe de sase pr-
vlii terenul necesar, Cu priviliile i pivnitele de
pe el, si apoi construieste, in locul lor, clidirea
trainici si vasti, cu ziduri ca de cetate, care a deve-
nit de indati centrul comertului bucurestean. Detalii
In privinta achiziionrii terenului aflitn, intre altele,
din actul inedit de schimb, din 1690, martie 10,
prin care Partenie, egumenul ministirii Cotroceni,
ciruia $erban ii dicluse in proprietate perpetui hanul,
despigubeste ministirea Radu-Vodi. In acest act
se arad ci voievodul luase de la zisa ministire
14 prdv4lii cu locul lor in Bucuresti, in mabalaua
Grecilor, de au pus banal pre diana!"; se indica hota-
rele acestui loc : din muchea hanului den sus, dc
la poarta cca mare, in lungu pint, in prdvelliile ce an
Mat de la mandslirea lui Mibai-Vorla titre ulita cea
mare, stinjeni 18 si stinjenul de palme 8 si una proasti,
si in lat iar de la poarta cea marc din muchea hanului
pieta' la local et au Thai de la Necula Parece stinjcni 8
pol" (8 si jumitate) ; se precizeazi in sfirsit c pentru
locul i priviliile ce i s-au luat, Ministirea Radu-
Vocli capit in schimb $erban murind intre timp
neapucind si despigubeasci, si dea mosie pentru
mosie" 7 prvlii in oras, la vad bun, la Sf. Gheor-
79
ghc-Vcchi, i, pc dcasupra, 90 dc stinjcni la satul
Vinata si cu helesteul vechiu". Hanul lui Serban-
Voda a durat dou sute de ani, pina in 1883, cind
a fost diirimat, spre a se construi in locu-i cladirea
Banc ii Nationale.
Pc partea cc-i revenise din intinsele proprietati
printesti, parte situata de ambele laturi ale actualei
Cal a Victoriei nu Sc taiase inca pe atunci Podul
Mogosoaici si anumc, intrc bulcvardul Gheorghe
Gheorghiu-Dej si strada Dobrogeanu-Gherea, get-
dinile prclungindu-sc &vale pini in strazile Brczoianu
Domnita Anastasia, a ridicat $crban Cantacuzino,
ca domn, o casii pcntru sine si familia sa ; n-avem
o descricre a ci, dar judecind dup celelalte mani-
festari i dupi mindria i pretentiile sale dc descendent
al imparatilor bizantini, trcbuie si fi fost infatisatoare.
Drept capela a locuintei, soda sa, doamna Maria,
construi in 1683 anul asediului Vienei o fru-
moasa i trainica biserica, de zid, cu un pridvor
sustinut de coloane puternicc i cu un elegant chenar
de piatra sculptata impodobind usa dc intrare: e
actuala biscrica a Doamnei, astazi scoboriti sub
nivelul strazii i, ceca ce-i dauncaza, inghesuit de
cldirilc vecine. Dar cea mai insemnata ctitorie reli-
gioasa a acestei domnii ramine manastirca Cotroceni,
ridicata intr-o poian a padurii celei mari din vestul
orasului, pdure in care Serban ii gisise scparea,
ascunzindu-se, intr-un ccas de cumpana, pe vremea
prigoanei lui Ghica. Licasul a fost inceput la 26 mai
st. v. 1679; intr-un hrisov din 20 decembric 1681
voievodul spune: Noi singuri am infipt sapa la
pmint I Cu mina noastr jos in temelie caramizi
am pus...". A fost apoi bogat inzestrat intre altele
i s-a dat hanul" amintit alai sus, aducator de mari
venituri i, la 25 octombrie 1682, inchinat celor
20 de ministiri mari cc sa zic lavre" de la Muntele
Athos. Tot lui Serban i se datoreaza si o biserica
mica de lemn, in mahalaua Scortarului, cam pe unde
raspunde astazi Calca Victoriei in cheiul girlci ; a fost
darimati in 1897. Sc pare ca si prima biscrici de
la Gorgan, cca dc lemn, ar fi tot a lui ; el ar fi
inchinat-o metoh manastirii Cotroceni. Merit si
fie semnalata, de asemenca, iezatura de pamint sau
digul pe care il face domnul, din sus de moara Mitro-
polici, asadar, in actualul carrier Cotroccni, sprc a
regula cursul Dimbovitei. I se datoreaza, se pare,
si prima manufactura de postav superior din Tara
Romancascil ; ca s-ar fi aflat la Afnmati, in marginca
de nord-cst a orasului: asa ne spune Mihail Canta-
cuzino in opera sa terminata in 1776. In sfirsit,
pe drumul ce lega Bucurcstii Cu Giurgiu, la Calu-
gareni, chiar pc locul luptci lui Mihai Viteazul,
construieste un frumos i minunat pod" ; stirca
si aprecierea o luilm din inscriptia marii cruci de
piatra care i astazi sc vede, in drcapta soselei, lingil
actualul pod.
Progrese si mai mari se fac sub Constando Brinco-
vcanu (veii fig. 23). Bucurestii se imbogatesc in 1692
Cu un nou pod" sau drum podit cu birne de stejar
80
www.dacoromanica.ro
asezate dc-a curmczisul : e Poda Mogosoaiei, cc lega
de-a dreptul asezarea brincoveneasca de pc malul
Dimbovitei cu mosia brincoveneasca din nord-vestul
orasului. Mai inainte accast mosic apartinuse sotiei
unui Mogo, ascendent poatc al lui Mogo s serdantl,
care in 1716 ridica monumentala cruce ce exista
astazi in altarul biscricii Oborul-Vechi (vezi fig. 24).
De la aceasta veche proprietara i s-a zis mosici
Mo,go,roaia, dupa cum mosiei din vecinkate, Belneasa,
i s-a zis asa fiindc a apartinut sotici unui ban, in
speta, banul Ienachita Vacarcscu. Noul pod taia mai
intii locul lui Constantin aga Balaccanu, unul din
cei mai vajnici advcrsari ai domnului, loc care venca
unde e Palatal Postelor, apoi locul fostului domn
Serban Cantacuzino, despartind biserica Doamnei
Maria de casete respective, trecea dui:A aceea pe linga
inanastirea Sarindar, tia locuri stapinite de mnsti-
rile Snagov i Caldarusani si se indrepta sprc miazA-
noapte. Acest nou pod" va deveni in scurt vremc
artera principaM a oraydni; de-a lungul lui, in cursul
veacului al XVIII-lea si al XIX-lea, se vor cldi
o seam de asezri boieresti, din care uncle ajung
ulterior institutii de stat, apoi lacasuri bisericesti,
magazine de lux, hoteluri, restaurante si tot felul
de case de ale orasenilor. Numele si-1 va pastra
pini in 1878, dui:A Razboiul Independentei, cind
cdilii il schimba in Calea Victoriei : pe aici au intrat
in oras, venind dinspre Capul Podului" (actuala
Map a Victoriei) trupele victorioasc de la Plevna.
Aproape de captul dinspre Dimbovita al noului
pod, pc locul confiscat de la aga Balaceanu, dusmanul
su chut in lupta de la Zhnesti, construieste Brinco-
veanu, imitind pe predecesorul ski Serban Canta-
cuzino, un mare han: Han,! Constantin-Vodir,
unul din cele mai de seam ale orasului. Acest han
amplificat, spre sfirsitul veacului al XVIII-lea, dc
Avramic, patriarhul Ierusalimului, a durat si el mai
bine de un veac i jutnatate ; in 1847 a avut de suferit
de pe urma marelui incendiu. Drimat in 1860, pe
locul lui, in 1894-1900, s-a construit Palatal Pos-
telor.
Lucrri mari a intreprins Brincoveanu la Curtea
domneasc ; despre ele fac amintire atit cronicile
vremii aceea a lui Radu Popescu si letopisetul
cantacuzinesc cit i memoriile secretarului dom-
nesc, Del Chiaro ; sapaturile arheologicc intrcprinse
in ultimul timp confirma indicatiile acestor izvoare.
Domnul a refcut palatal, din piatra ; scara cca mare
de la intrarc scara maestri", cum ii spunc Dcl
Chiaro era de marmura. Sala principala, lunga
de peste 32 de metri si lat de 17,5, de proportii
impuntoare deci, avea in mijloc un rind de coloanc
scundc, legate prin arcuri semicirculare ; la extre-
mitatea ei se afla un paraclis. Poate cO accasta sari
era ceca cc cronicile numcsc spataria cca mare".
0 a doua sala, iarasi de proportii, era destinat sedin-
telor divanului celui mare ; ea servea si drept sufra-
gene pentru ospetcic festive. Cronicile amintesc de
spataria cea mica" sau cu stele": erau, se vede,
pictate pe tavanul ci ; in aceasta din urrn se afla
scaunul domnesc. E totuna oare aceast sptarie
cu stcle" cu sala sedintelor divanului? Raspunsul
ni se pare afirmativ daca ne gindim la faptul ca
domnul prezida aceste sedintc i ca, deci, scaunul
domnesc trcbuia Si se aflc aici. Pentru consfatuirile
restrinsc era sala numita divanul cel mic". Urmau
apoi altc s'Ah de audienta", prin care se ajungea
la apartamentul domnului, alcatuit din mai multe
incaperi, si la acela al doamnei, avind, dupi Del
Chiaro, numai un iatac i doua odi. Asa se explica
de ce urmasul lui Brincoveanu, Stefan Cantacuzino,
a pus si se zideasca intr-un colt al gradinii domnesti,
deci separat de corpul principal, un mic dar frumos
Fig. 23 Constantin Brincos... domnul
Tirii Romancsti, si cci patru fii ai sai,
Constantin, Stefan. Rada si Matei. Grasur,
in aran* executata la Venetia.
(B.A.)
www.dacoromanica.ro
palat cu opt oclai, special pentru doamna ; el avea
forma patrat. Probabil ca linga apartamentul doamnci
era accla al copiilor ; mai tirziu se pare ea s-au cladit
case" deosebite pentru feciori ; ele sint arsc, in
august 1712, de incendiul care a bintuit Bucurestii
si a atins i Curtca domneasca. Faptul ca restul
cladirilor a scapat nevatamat ar pleda pentru o
constructie separata. In cuprinsul palatului se gasea
si ristieria, cuprinzind odai bine zidite, din piatra,
cu usi ferecate, adevarate lafe-uri in carc se pastrau
galbenii" de tot felul si tatue de argint, provcnind
din multelc dad dijmc. Litiga palat se intindea
,greaina, care, in timpul lui Brincoveanu, se bucura
de o deosebit atentic ; de forma patrata, ea era
Oo
4
81
 ingrijit de un gradinar-scf dup numc, Frincul,
pare a fi fost de origine strin, poate francez, cum
era si buctarul-sef, poate italian ajutat de douil-
zeci dc grdinari. In 1707, grdinii i se da o mai
mare amploare. in mijlocul ei, in centrul unor partere
de flori, domnul pune sil se construiasc un chiosc
Cu coloanc de piatr sculptata i impodobit Cu
turi ; aici se lua masa in timpul veril; scrvea totodatil
ca loe de odihn. intr-o latur a curtii domnesti
se aflau odifile seimenilor, adica ale detasamentului
de gar& ; la inceput de lemn, ele au fost zidite in
piatr de cAtre Brincoveanu. Tot el a reparat si
nlat zidul inconjurAtor al curtii ; lucrarea s-a ter-
minat tocmai in preajma mazilirii. Mai inainte Cu
mult, reparase turnul de la poarta de sus" a zidului
inconjuitor, turn in care se tinea, intr-o odaic,
praful de pusc si care, fiind lovit de trilsnet la 25
iunie 1691, srise in acr. AdAugase, cu prilejul repa-
ratiei, si un ceas mare btind orele, lucru spunc
letopisetul care n-au fost mai inainte la alti
domni". Bucurestenii apreciau inovatia, asa cum o
apreciau i iescnii, cirora Vasile Lupu le pusese
un astfel de ceas in clopotnita manstirii Trei Ierarhi.
Palatul de la Curtca domneasc n-a fost singurul
pe care-1 avca Brincoveanu in Bucuresti. Chiar in
lata lui, peste Dimbovita, la poalele Dealului Mitro-
poliei, se afla, mostenit de la printi, un al doilea.
Aici e gAzduit in 1702 clericul cnglez Chisthull,
de la ambasada din Constantinopol ; cl gseste
palatul frumos, incAptor, zidit din piatr, pitoresc,
acoperit, dup obiceiul rii, cu sindil" i mobilat
dup felul caselor din trile crestine, ceca ce
o inftisare strAlucia in comparatie cu barbarele
cldiri ale turcilor din vecinAtate ; in fat adaugA
el e o largl grdin ; in dreapta, alta, ceva mai
.. _..._,.*:$i mica", ambele sint placute... dind destul umbra'
U*144101,121: verdeat". Alt rind de case a ridicat Brincoveanu
ittutwibiail;
intagiatist;
tot pe malul drept al Dimbovitei, dar mai sus, pe
locul unde se aft' astzi Institutul Babes. Foile de
ia
ruib s '1161'65AdliC'
0114611.11111kAQI
ligNAgkillisCAV,i
zestre ale fetelor cuprind alte cinci case in Bucuresti,
uncle din ele cu pivnite de piatr. lar in preajma
tlittOtiti.1ti&lPilli.t.4 orasului, la Mogosoaia, a cldit pentru fiul sat' stefan,
it 14Ittiot[a '4 constructia isprvindu-se la 20 septembrie 1702, un
'A &V ligh
splendid palat care a inlocuit vechilc case, cumpil-
rate o data cu mosia in 1681. Situat in mijlocul
unei vastc curti imprejmuite cu zid, palatul, de
forma dreptunghiulark e alcAtuit din parter i etaj,
acesta din urm cuprinzind apartamentelc domnesti.
O foarte frumoas terasi acoperitil sau, cu ter-
menul italian consacrat, o loggia", avind sase coloane
de plate"' elegant sculptate (vezi fig. 25), da spre
lacul sau iazul pc care-1 formeazA Colentina, in partea
de apus, i spre care cobori printr-o serie de trei
terase legate intre ele prin trepte de piatr. Pe peretii
si boltile uncia din dal erau pictate scenele dru-
mului pe carc-1 fAcuse Brincoveanu la Adrianopole,
In 1703, drum ce-i produsesc atita grij, dar se ispr-
vise cu bine. O mentiune se cuvine i pivni/ei impr-
Fig. 24 Cruces serdarului Mogo} din 1719; in jurul
ei s-a ridicat biserica Oborul-Vecbi. (C.C.G.) tite de un puternic stilp central in patru compartimente

82
www.dacoromanica.ro
o

ra.

siiiiis1111111

,74.1 I I 111

Lair
11,

r.-
41

*Xi1.1,
r 111.111M1

_.
r- 1+11.1 1 .1
".."-""2".
" ..
1011.-.: -
- ,
11"0- 4-r- -;'1.-Tv-3-0-- "L
-
-
- 4
,

I
1,
L

g.

' rr. .- .ar

Fig. 25 Palau,' de la Mogooaia cldit de Constantin BrInenveanu; Cost terminal N 20 septembrie

1702; fop& dinspre lac (N1.41.)

83
www.dacoromanica.ro
elegant boltitc, precum i bucrltdriei, constructie
izolatil, in dreapta intrarii in curte, de un aspect
original si interesant. Palatul de la Mogosoaia, bine
rcstaurat in zilcle noastre i transformat in 1957
in muzeu de arta' brincoveneasca (vezi fig.' 26-27;
cf. fig. 28) nu i se putea da o destinatie mai buna
este cel mai inscmnat monument de arhiteetura
laica din cite ni s-au pastrat in Tara Romancasca.
Ceva mai departe de Bucuresti, sprc nord-vcst,
si anume, la Potlogi, a inaltat Brincoveanu, in 1698,
deci inaintea celui de la Mogosoaia, un palat asema-
nator, pentru fiul ski cel marc, Constantin. Perctii
unora din odai crau impodobiti cu stucaturi ; odaia
domnului avca si un tablou infatisind pe proprietar
tinarul Constantin alaturi de printii sal. La
Dobreni, la sud de oras, pe una din numeroaselc
sale mosii, a facut case de piatra gospodaresti, asa
cum a facut si la Obile,rti i in atitca alte locuri de
pe intreg cuprinsul tarii.
Numeroasc sint, pc aria bucuresteani, lacasurile
biscricesti ridicate de Brincoveanu, sotia i rudcle
lui. In ordine cronologica, ele se insira astfel : prima
e biserica de la Alogo,roaia, terminata in ziva de
20/30 septembrie 1688, asadar cu putin inainte de
a fi ales domn. Urmeaza biserica, incapitoare, a
manastirii Sf. loan numita de asemenca Sf. loan
Grecesc, Sf. loan cel Mare si Baneasa inlocuind
vcchiul lcas al lui Andrei vistierul si al fratelui ski
Dumitru ; ea era gata la 10/21 iunie 1703. Azi nu
mai exist ; a fost drimata la finele anului 1893
pentru a se ridica pe locul ci Casa de depuncri (actual-
mente sediul central al C.E.C.-ului). Linga mnastirii
era casa vornicului Stroe Leurdeanu, asa cum aflarn
din cloud acte cu data de 1677, februarie 15 si martie 1.
Stim precis cind s-a ridicat noua biscrica a mnstirii
Sf. Saya; pisania, pastrata, poarta data 1709, iulie
20; ea arata ca, ling lca, s-au ridicat si alte case
tocmeale, ca sa fie scoala de invatat carte". Manas-
tirca insasi era mult mai vechc, din a doua jumatate
a veacului al XVI-lea; un cgumen al ei apare ca
martor intr-un act dat de Dumitru, judetul orasului,
in 1619. Nici biserica Sf. Saya nu mai exist ; se
afla pe locul statuii lui Mihai Vitcazul si a fost dari-
mat in 1869, cu prilejul deschiderii noului bule-
yard". Cea mai mare dintre ctitoriile bucurestenc
ale lui Brincoveanu este biscrica Sf. Gbeorgbe-Nou
(vezi fig. 29), in lata carcia strajuieste, azi, statuia
voievodului. Manastirca respectiva exista si ea de
mult ; primise, pe la inceputul vcacului al XVII-Ica,
un loe in oras, de douil privlii, de la Cernica vor-
nicul, ctitorul manastirii Cernica. Sub Antonic-voda
din Popesti (1669-1672), contribuind cu bani, inva-
tatul dragoman al Portii, Panaiotachi Nicusios, se
intrise" mnastirea cu zid imprcjur i cu chilii"
ne-o spune un act contemporan din 8 august 1671.
Brincoveanu ridica o biserica noua si sporeste chiliile,
facind un han cuprinzator, adaugind si case patriar-
hicesti" i egumenesti". Arhitect a fost un anume
Vcselcil, poate italian ; Del Chiaro califica biserica Fig. 26 Jilt din inland Mogo,oaia. (C.C.G.)

84
www.dacoromanica.ro
 drcpt foartc frumoasi" (una bellissima chieca").
Avcrea acestei ministiri bucurestcnc era conside-
rabili ; domnul depuscse in contul ci, la Venetia,
un capital care-i asigura un vcnit de 900 galbcni
anual ; avea apoi numeroasc privilii in oras, doui
hanuri (SI. Ghcorghe.si Constantin-Vodi), plus o
sumi dc mosii, vii si robi tigani. Aici, la Sf. Ghcorghe,
au fost aduse, dc la ministirca lialki, dintr-o insula
a Mirii de Marmara, rimsitcic pimintesti ale nefe-
ricitului voievod tilat dc turci ca hain", imprcuni
cu cci 4 copii ai sii, la Constantinopol in ziva dc
15 august 1714. Deasupra lespczii de mormint, Earl'
nume atit dc mare era tcama ncfcricita sotic si
mama, Maria doamna, a pus o foarte frumoasi
candela de argint cu urmitoarca inscriptic: Aceasti
candela cc s-au dat la sfcti Ghcorghc ccl Nou lumi-
ncazi unde odihncsc oascic fcricitului domn lo
Constandin Brincoveanu Basarab-vocvod si iastc
filcuti dc doamna miriei-sale Maria, carca si miria-sa
nidijduieste in Domnul iari aicea si i se odihneasci
oascle ; iulic in 12 zilc, leat 7228" (1720) (vczi fig.
30). Doamnci i se datorcaz5 si Biscrica Dinir-o Zi,
numiti astfcl dupi cca antcrioati, consmtati docu-
mentar in 1670, la care si puncrca temclici, si timo-
sirea sc vede c vor fi c..izut in acecasi zi, la un an
interval. (Ca s-ar ti lucrat i tcrminat ,,Ir-o cingurd
zi cum explica altii numcle ni se pare putin
probabil, chiar daca ar fi vorba de un lcas dc lemn.)
Licasul, terminat in 1702 ingrijitor sau ispravnic"
al constructiei a fost vcl-aga lanache Vicirescu,
credinciosul sfctnic, tiiat o data cu Brincoveanu
a ars in 1825; ccl actual pc strada Academici,
col; cu strada Biscrica Icnci s-a terminas dc zidit
la 1 septembrie 1827 prin grija vcl-stolnicului Stanciu.
Dintre rudele domnului, Mihai spitarul Canta-
cuzino, unchiul sac' dinsprc mama, om umblat
cult, cu deosebiti rivni pcntru geografic i arhi-
tecturk ctitorul tninistirilor Sinaia i Rimnicul-
Sirat, a ridicat in Bucurcsti, in locul unui mai vcchi
licas, pomcnit in martic 1670, ministirea Collect
(1701-1702), Cu o biscrici i trei paraclisc, adiu-
gindu-i ulterior (1703-1707) un :pica! cu 24 de
pain/4, spiterie, (odd, oddi penCru daccd/i, prccum si
alte ecarete. Tot lui i se datorcazi si o noui biserici
dc zid, la Zldiari (1705) in locul celci vcchi, a lui
Matci Basarab, prccum i biscrica Fundenii Doamnei,
din marginea orasului, terminatii la 1/11 mai 1699
si impodobiti cu delicate stucaturi cxtcrioarc, de
caractcr oriental, turco-persan, infitisind chiparosi,
vasc cu flori, palate. Un alt unchi al domnului,
sfetnicul sit, de o viati intreagi si care la urmi
i-a ajuns dusmanul ccl mai aprig, pricinuindu-i
chiar moartea, stolnicul Constantin Cantacuzino,
ridici la Afuntati, in nord-cstul orasului, case tcmei-
nice de plated si o biserici ; pisania acesteia poartli
data 1696. In sfirsit, virul domnului, Stefan Canta-
cuzino, feciorul stolnicului, din cauza ciruia si in
folosul ciruia s-a petrecut tragedia lui Brincoveanu,
Fig. 27 Perdca dc biscria, dAruita de Con.. nt in Brincovearm. (C.CG.) a impodobit... cu adaosul clopotnitei si cu altelc"
85

www.dacoromanica.ro
 lcasul de la SfinIii Aposto/i pisania poart data
10 iulie 1715, iar timpla accstei biscrici este una
din cele mai frumoase ale trii.
Dar alaturi dc lcasurile inaltatc de domn si familia
lui sint o sum altele datorate clericilor, boierilor,
ostasilor i ncgustorilor. Niciodat nu s-a construit
in Bucurcsti mai mult si mai somptuos dccit in
accast epoca brincovencasca cc cuprindc sfirsitul vea-
cului al XVII-lea si inceputul vcacului al XVIII-lea.
Sc pot enumera vrco douazeci de biserici
manastiri ridicate numai in oras in rastimpul amintit,
fr sa adaugam Vacarestii lui Nicolae Mavrocordat
Stavropoleos. Dintre lacasurile duratc de clerici,
In frunte trebuie asezat mnstirea Antim, ctitoria
mitropolitului Antim Ivireanul. A fost inceputa in
1713, intre 10 mai si 1 iulie, pe locul (limit de Dra-
gusin vistierul Merisanul si de fiul ski Barbul, la
care s-a adaugat un codru de loc" ddruit de Diicul
Rudcanul biv-vel logofat si de fiul acestuia Chirca
biv-vel sulger, si terminat complet in 1715; data
ultima ne-o da pisania, in greceste, de deasupra
usii de intrare. Manastirea avea si o magazie de
piatr" Cu pivnit" dc yin i cu biicanie", cldite
tot de Antim si scutite de Stefan-vod Cantacuzino,
prin hrisovul din 2 noiembric 1714, de toatc
De altfel, invatatul ctitor a lasat mnstirii sale toata
averea, facind asezamint s fie ajutati tincrii cc vor
sa invete, sracii, strinii si facie de mritat lipsite.
Bine proportionata, avind ziduri puternicc, un pridvor
Cu stilpi de piatra, cu bazele elegant irnpodobite,
o usa de intrarc impresionantii prin cadrul de piatra
sculptat cc-i da ocol, chenare de piatra sculptata
la fcrestre, inconjurata apoi de chilii In caramida
aparent, totul rcstaurat cu grij in zilelc noastrc,
manastirea Antim face cinstc bisericii si este o ade-
virat podoab a capitalei. Tot cicricilor li se dato-
reaza : 1. Biserica Sf. Nicolae din Prund", rid icata,
asa cum arata actul din 21 septembrie 1682, in
prundu Dimbovitii, intre Curtea domneasca
Mitropolie" de catre Theofan shimonahul care, dup
ce o zugraveste, o inchina metoh Mitropoliei, ficin-
du-i apoi i chilii ; aici urmau sa traga, potrivit
actelor incdite din 9. 17 i iar 17 ianuarie 1684, calu-
grii manastirilt.r Bistrita, Cimpulung si Arges.
Biserica nu mal exista azi ; a fost expropriata si
darimata in 1898; un stilp de piatra, in curtca Spita-
lului Brincovenesc, anted' locul unde se inlta odinioara.
2. Biserica Toil S sau a Sibilelor, numit asa
fiindc pe peretii dinafar, sub streasina, sint zugravite
sibilele, prezicatoarele antichittii. A fost ridicata,
pe Podul Tirgului de Mara Calea Mosilor de r-
azi de catre preotul Fiera, in calugrie monahul
Filoteu, inaintc de 15 februarie 1696, data la care
o inchina si cl /sditropoliei ; mai tirziu, in 1726,
Daniil mitropolitul reface lacasul si-1 .zugrveste
(vezi fig. 31). 3. Biserica 0/teni, amintita intr-un
Fig. 28 SaIiia lui Constantin act din 8 februarie 1696, e zidit din nou in 1722
Brincoveanu, aflatoare la Miami de Nicolac, protopopul Bucurestilor, si de Constan-
Al ilitar (MM.) tin vataful, ajutind cu cc au putut i locuitorii maim-

www.dacoromanica.ro
 carcia ii fusesc dat de Nicolac-voda Mavrocordat.
Dar cea mai frutnoasi biscrica boiercasca a vrcmii
este aceea terminati la 30 septembrie 1722 de vel-
logofatul lordache Crepdesca ;:i de sotia accstuia Salta,
fiica lui Constantin Brincovcanu. Situata pc Podul
r- Mogosoaici, linga putul cu zalc", ctitoria a fost
inzestrata, dupa obiceiul vremii, cu un han, cu pra-
F valii i altc avcri. Restauraren plin de grija, svirsita
in zilcle noastrc de cat= Comisia monumcntelor
f istorice, si amenajarat dc cat= municipalitatc a
parcului din fata, catre care cobori printr-o scara
1/341. monumentala, au fcut din biscrica Cretulescu, cu
zidurile ci de caramida aparenta, cu silueta ei zvelta,
- un monument pretios, caracteristic i bine pus in
.1 valoare al Bucurcstilor.
Dintre ostasi, Gheorghe Totoescul, capitanul de
- lefegii, ridica', impreuna cu soacra-sa, jupincasa Chita
Portrcasa", in 1711 sau 1712 data 7220 de la
zidirea" lumii ponte sa inscmne amindoi accsti ani
biscrica Sf. Nico/oe din mabnInua Jitnifei, adica din
mahalaua uncle au fost, odinioara, magaziile dc grinc
ale domniei. Noul lacas inlocuia, probabil, pc altul
mai vechi, constatat documentar inca in veacul al

Fig. 30 Candela de deasupra mortnIntului Mk C.' BrIncoscanu pu* a de

doamna tdaries. Stil mracteristie brincovencse. (C.C.G.)

Fig. 29 Biscrim Si. Gheorghe asa cum ara. In 1867; In prim,' plan wad,
Lipscani.
Fotografie dc Saarmary (B.A.) Y4'
rer,' 1_,,I.

lalei respective. A purtat, citava vreme, din pricina

noului ctitor, i numele de Biscrica Protopopului".
-
4. Biserica Siejard, azi drimata, fosta pe strada p.
Luterana, in spatele Palatului Rcpublicii, Mud,
dup traditie, din lemn, pe la 1717, de un Maxim
arhiereul" si refcut din zid in 1763; numele ei,
ca i acela al mahalalei, se trgea de la un stejar 1
batrin, falnic, din vecinatatea licasului. 5. Biserica --
Hagin, pe locul carcia, Ruga Hala Traian, exista
dup traditie, in vremea lui Constantin Brincovcanu, " I F" 'A IN r-
p.
un mic schit, Cu o biscrica de lcmn si cu 3-4 au- 3
giri, dintre care unul fusese la lerusalim, era dcci
hagiu".
Dregitorii domnului continua i ei traditia inain- .s gr*?;4
tasilor lor. In octombrie 1710 era gata biscrica ridi-
cad pc locul vel-vornicului Ptrasco Brezoiand de
uncle i-a rimas i numele de cam vel-clucerul e ") r
Mnil Maracincanu i vel-vistierul Serban Bujo- .1 - 11,

reanu. In anul urmator, in 1711, membri ai vcchii ` ',1041 It j

familii Nisturcl inalta o mica biserica dc lemn In
mahalaua Cdrdmidarilor de Jos; ea va fi inlocuita
tirziu, in 1854-1856, printr-una de zid. Nu se stic
exact data construirii bisericii Stoicti, ctitoria lui
Staicu logofatul cc fel de logofat? i a sotiei
sale, Despa. Lacasul, tot de lcmn, era dinaintc dc
1726, cind ctitorul rascumpari locul tnai inaintc
domnesc de la egumcnul manastirii Radu-Voda,
87

www.dacoromanica.ro
 I-
n

'

s
-

etir .

88

www.dacoromanica.ro
 II

I
Planfa I. Turnul Co4ei, construit in 1714-1715, ln faa bisericii i spitalului ; aspect din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea. In prirnul plan, In dreapta, un apar cu butoiul de ap si doniva.

www.dacoromanica.ro
XVI-lca. intr-adevr, un act din 1590, iunie 19,
se refera la un loe de casa, aproape dc jitnita domnici-
mcic, linga biserica".
Cele mai numeroase, comparativ, sint ins biscri-
cilc ridicatc dc nsefte,rugari. Care mcstesugari, in
general, nu produc numai marfa, dar o si vind,
sint deci, totodata, negustori. in aceasta categoric
intra o serie intrcagi de mcstesugari ncgustori
bucurestcni, precum tabacii, cizmarii; clarii, brutarii,
otctarii, sapunarii etc. Doar bcanii care vindcau
marfa adusil dc departe, colonialc" i produsc sudice,
chiristigii, carc-si aduccau chcresteaua din satcle
noastre dc linga padure, brasovenii mai tirziu
udricanii, lipscanii i gabrovenii, care sc aprovizionau
din Udrii (Adrianopole), Lipsca i Gabrovo erau
numai negustori ; la ceilalti, atclicrul facca una cu
prvlia sau se afla linga ca. Inca in 1677, e amintit
o biseric in mahalaua Sfintului Nicolae din Selari" ;
sub Brincoveanu, Ificasul e zidit din nou de $erban
Cantacuzino paharnicul i dc neguttorii Apostol
Lazar i Iorgu starbstcle ; pisania poarta data august
1700. Probabil c cei doi din urrna crau cu banii ;
de altfel, intr-un act din 1750, martic 8, prin care
biscrica e inchina/ta Mitropolici, numai Apostol e
artat ca ctitor, fr vreo amintire despre ccilalti
doi. Accasta biserica din Velar; se pare ca e totuna
Cu acme numit intr-un act din 1691, iunic 20, bise-
rica doamnii Ilincai, cc sa chiama Siete Nicolae",
care c aratata ca fiind linga mahalaua Zlatarilor.
intr-un atare caz, rezult deci ca printre ctitorii ei
mai vcchi era si cca de-a doua sotie a lui Antonie-
voda din Popcsti (1669-1672), doamna Ilinca.
intr-un act din 1670 gisim ca martor pe popa
$Orban da la doamna". Biserica Otaari, numita
astfcl dupa breasla respectiva, ai carci membri locuiau,
se vede, prin partea locului, e pomcnita pent= intiia
data in 1681 ; era dc lcmn. Pc timpul lui Brincovcanu,
in 1708, i se fac innoiri, iar in 1757 e inlocuita prin-
tr-una dc zid, noii ctitori fiind Nlargarit starostele
Niculac cupctul, adica negustorul. Tot un cum",
anume jupinul Vasilii Potoccanul", cu jupincasa
dumncalui Sanda i cu tiul lor jupin Ghinca" ispra-
vesc de ridicat, la 1 scptcmbric 1692, biserica Sfintul
Nicolne din .Virbi. Cu acclasi hram al sfintului Nicolac
e hramul cel mai raspindit in bisericile bucurestene-
exista la inceputul sccolului al XVIII-lea un lacas
de lemn pe locul celui numit azi Sf. Nicolae Tabard.
Adaosul de Tabacul se explica prin accca ca la 1776
un Dima Tabacul si un Draghici Tabacul crau purta-
tori de grija biscricii, carcia C. Mavrocordat ii daruise
In 1752 cacti de ritual. Lacasul de zid a fost rcparat
in 1864 si in 1940. Un ncgustor strain, Tnasie
de la Tirnova", din Bulgaria, dar asezat in Bucuresti,
a Mat bani si se ridice aici o biscrica ; voia i-a fost
indcplinita de nepot-su Stavro", in 1705, scptcm-
brie 8: e biserica Scanne, adica a scaunelor de mcelari,
Pentru detalii asupra inestesugarilor bucuresteni
vezi partea a doua a acestei lucrari.
www.dacoromanica.ro
cc-si aveau asezarile in prcajtml-i. Inaintea accstei
biscrici, pc a card usa de ficr, ulterioar, si-a spat
numele hicatusul care a facut-o, Dumitru Pere, si
data 1795, aprilie 30, fusesc o alta, cunoscuta sub
numcle de biserica Sdpunari/or, cladita pe locul marclui
vornic Cernica : prima mentiunc e din 1675, iunic 5.
Numelc se explica prin imprcjurarca cit unii dintrc
macelari, din scul vitelor tiate, faceau spun.
sfirsit, amintim biscrica Negusiori, care exista la ince-
putul vcacului al XVIII-lea si era dc lcmn. A ars
cu prilcjul incendiului din 1718, cind au ars tirgul"
si a fost reconstruita in piatra", den mila a multi
crcstini", in anul 1725 sau 1726. Crestinii" sint
cupctii" sau negustorii asczati in numar marc in
jurul lacasului, i dintre care o scam s-au i inmor-
mintat in cuprinsul lui. Astfel, jupan Stanciul cojo-
carul", inmormintat in 1723, jupan Dumitrasco
cupetul", in 1742, noicmbrie 24, Matei cupet",
in 1747, august 9, Simeon cupet", in 1761, fe-
bruarie 9 etc.
Acesti cupeti" sau negustori erau organizati
intr-o frtie, avind in frunte un vataf ; ea se transforma
apoi intr-o brcasla cirmuit de un starostc. in actul
inedit din 1661, manic 10, prin care Ghinca coio-
carul vinde lui Cernica cupctul un loe de pravalic,
in oras in Bucuresti, in ulita cca mare" cu 90 de
galbeni bani gata", adica pcsin, printrc martori,
in afar de jupan Gherghina judetul cu 12 pirgari",
este i jupin Iorga vataf za cupcti", adica vital
de negustori ; sint de asemenca o serie de cupcti
care-si pun si pecetile, ca, de pilda, cu, Cutar cupet",
cu, Dima cupct" ; printre ci este i jupinu Tudor
Rusciuclu", adica din Rusciuk. Brcasla ncgustorilor
din Bucurcsti obtinc dc la Brincoveanu, prin po-
runca" din 25 martie 1700, sa plateasca birul in
mod colectiv, pe temci de intelegerc sau ruptoarc",
anume, 4.000 de ughi sau galbcni anual, in
patru rate.
Cunoastem numcic a o seam de negustori de vaz
din epoca brincoveneascii. Unul este Pan negut-
torul", cumnat cu Iorga stolnicul i cu Nedcico,
feciorii cluccrului Nedelco din Bucuresti ; el tinca
in casatoric pe fiica acestuia din urma, Anca, si luasc
zcstre mai multe pravalii ne-o spunc documentul
din 8 ianuarie 1681. Una din fctelc lui Pan, Ilina,
era, la rindul ei, sotia lui Cirstea visticrul, inrudit
cu Filipetii, lar fata lui Dcfta negutitorul" se casa-
torete in 1694 cu Harvat sptarul. Un alt negutator
este Nita cupetul ; el vindc, potrivit actului din 26
iunic 1688, marclui logofat Constantin Brincovcanu,
viitorului domn, o tigancil pe 25 dc talen. Un al
treilca e Dima negutatorul spudcul", adica ccl
invtat, a crui jupineasa, dupa incetarca lui din
viata, inchina, la 13 dccembrie 1694, via ei den
dcalul Bucurestilor", trei pravalii in ora i cincizcci
dc oi cu miei mnastirii Iverul de la Sfetagorr,
adica de la Muntcle Athos. Un iubitor dc cultura,
prietcn al filozofici, este negutatorul Manul Apostol
care tipareste, pe chcltuiala sa, in 1713, la Tirgoviste
89
dou5 earth Pi/de filomficefli, in romineste, tradusi
din grecestc, si Maxime filosofice,rii, in greaca vulgari,
tradusi din italicnestc. Pe vremea lui Brincoveanu,
poatc si a lui $erban Cantacuzino, a trAit un ncgu-
titor Ilagi Vasilic" ; fcciorul lui, Dumitrasco,
starostc dc ncgustori, di, la 22 fcbruarie 1734, o milt-
turic asupra unor locuri si case in mahalaua Sipu-
narilor ; obicciul acesta de a merge la Ierusalim, in
hagialic, era rispindit printrc negustorii capittlei,
ca i, de altfel, printrc cci din celelalte orase ale
tirii. Cca mai vechc mentiune de hagiu" pc care
o cunoastem este accca din 15 februaric 1590, cind
un Dumitru hagi" este citat ca martor Cu prilejul
vinz5rii unei prvlii bucurestenc. El precede deci
Cu mult pe sp5tarul Mihai Cantacuzino, care, insotind
pc maici-sa Elina postelniceasa, a fost in 1683 in
hagialic la lerusalim si la Muntelc Sinai. Un ncgustor
cu vazi, pe vremea lui Brincoveanu, c Porfir cupe-
tul"; el rim negot Cu blinuri scumpe samur sau
zibclini (azi ii zicem vizon), cacom sau hermini,
singeap sau petit-gris etc. si, dupi nume, pare
a fi rus. De la el cumpira domnul blinurile dc prct
dc carc avca ncvoic fic pentru casa sa, fie sprc a lc
dirui mai-mirimilor turccsti dc la Stambul si din
cetitile dunirenc. Condica visticrici arati ci i s-a
pl5tit accstui cum" la 20 dcccmbric 1696 suma
de 4.000 de talen i pcntru samurul procurat, riminind
si i se mai dca inci 3.000. Deosebit dc bogat
inspirind incredere trebuie sA fi fost Apostol negu-
titorul", probabil totuna cu ctitorul dc la Sf. Nicolac-
Selari (vczi mai sus, p. 89); el a contribuit, Impreuni
cu alti ncgutitori", la ridicarea chiliilor si caselor
patricrsisti" de la Sf. Gheorghc-Nou si a fost chel-
tuitoriu lucrului acestuia", adici a tinut conturile
constructiei, fiind si casier ; ne-o spune pisania, din
20 septcmbrie 1699, a accstor ecarete. $tim din alte
mirturii ca accst Apostol era zaraf", deci echivalcnt
bancherului de mai tirziu. Un alt negustor bogat
in vrcmea lui Brincoveanu este Maxim cupetul
mirgelarul, cu privilii in inima tirgului ; feciorul lui,
Constantin, ridicil biserica Sf. Elefterie-Vechi. Diata
sau tcstamentul, din 6 februaric 1735, prin care
accst urmas de negustor, cl insusi negustor pricopsit,
hotiristc zidirca licasului, e un document din cele
mai interesante, tipic pcntru accasti categoric de
locuitori instiriti ai Bucurestilor. Vom reveni asupra
accstci diatc mai 'os, in capitolul special consacrat
ncgotului. Mcntionim, in sfirsit, un alt negustor,
pc. brasovcanul Dumitru Nona, prictcn iubit" al
lui Brincos canu, dupi nsi cxpresia domnului.
Mai inainte, Matci Basarab diduse un calificativ
aseminitor Iui jupin Badea negut5torul din BrAila",
prictcnului domniei-melc".
Intr-un oras Cu o miscare comerciali atit de vie.
uncle se vintur5 atitia bani de atitca feluri, c normal
s intilnim zarafi. Am amintit mai sus pe Apostol.
Un Manolc zaraful" cumpiri inaintc dc domnia
lui Antonie-vodi din Popesti (1669-1672) un loc
pe lingi biserica SI. Gheorghe-Vechi, clidind pe
90
www.dacoromanica.ro
el case si hanuri", iar un lane zaraful, grcc dup5
numc, %indc chiar in timpul domniei lui Antonie,
la 1 aprilie 1669, o suti de stinjeni de mosic la Flo-
cosi, in Ilfov. Un Ghiorghic zaraful odabas" apare
G" negutitor mirturisitor", adici martor in docu-
mcntul inedit din 12 februaric 1688, privind o jumi-
tate din piv nita de piatri a lui Iane, nepotul lui
Ghinca Matraca. Tot un Iane zaraful" poate
unul i acclasi cu cel din 1669 vinde la 24 august
1689 minitstirii Radu-Vod5 un loc de casA aici
in Bucuresti", intre poarta ministirii Stelea i aceea
a locuintei boierului Rudeanul. Un alt loe al ski se
invecina cu acela pe care Brincovcanu, la 17 aprilie
1696, il diruieste dregitorului ski dc credinti,
Ianache Vicirescu, cel cc avea si piara o dat cu
stipinul silt in ziva crunti de 15 august 1714. Un
Cozma zaraful" apare ca martor in cartea pe carc
cci sase boieri rinduiti de domnic o dau, sub Brinco-
veanu, lui Barbu clucerul Biliceanul si lui Radu
logofitul Glincanul (din Glina). Cam in aceeasi
vreme triia si Nica zaraful ; feciorul lui, Panait,
e amintit intr-un document din 10 decembrie 1734.
Cu privirc la accst Nica ni s-a pistrat un intercsant
document inedit din vremea lui loan Mavrocordat
(1716-1719), din care se vede ci el era zaraful
Cantacuzinilor. Egumenul mnstinii Sf. Ecatcrina
din Bucuresti arati anume ca dumncalui Nica zara-
ful, avind casi" pe un loe din oras al ministirii,
a mers pe cind domnea Stefan Cantacuzino (1714
1716) la dumncalui stolnicul Constantin.si la dum-
nealui spatariul Mihai de s-au rugat i s-au acolisit
[au insistat, s-au tinut de capul lorl in tot fcliul...
ca si-mi zici si-i vinz locul undc-i era casa, pini
m-au chemat dumncalor pe mine si mi-au zis ca
si-i vinzu acel loc; i eu nevrind si vinz locul
apirindu-mi in tot chipul... mai pe urmi mi-au zis
dumnealor accst cuvint, ci de nu voi vrea si-1 vinzu
dc voe, il voi yin& i firi de voe. Deci eu, neavind
ce face si auzind i cuvintele dumnealor, care imi
zice. a ci il voi da Earl de voe, de nevoe mi-au fost a
vinde locul jupinului Nicii in talen i 100." Mcntio-
!lam, in sfirsit, pe dumncalui jupinul Dumitrasco
zaraful", care, la 18 noiembric 1724, imprumuti pe
Map, fimcia Albului cildirariul", cu 30 de talen,
din care 20 dc talen i cu zcace doi dobinda" adicil
20% ir 10 talen i firi dobindi, pini la Pastele
viitor.
Pacca de care se bucuri orasul in epoca brinco-
vcneasci, precum si dczvoltarca lui economic favo-
rizcazi dczvoltarca culturii. 5colile se inmultesc.
Sc intemeiazi sc pare in 1694 in locul cursu-
rilor de pini atunci (vezi mai sus, p. 79) o scoali
superioari cunoscut5 apoi sub numele de Aca-
demia din Bucurcsti i ca capita, la 1 septembrie
1707, un statut precis. In localul cel nou, cldit
de domn, de la Sfintul Saya, vor fi trei dascili, cu
salariu anual, carc vor preda logica, mctafizica
psihologia, fizica si astronomia, retorica, gramatica
i ortografia. Sc vor face lecturi din Xcnofon, Plutarh
 Tucidide, din cuvinearile lui Isocrat, Dernostene
si ale sfintului Grigorc din Nazianz, din cintecele
lui Pindar, fabulele lui Esop, tragediile lui Sofocic
Euripide, din cugetarile lui Cato si Pitagora ;
bincintelcs, se va citi din Evangbelie i din Faptele
apostohlor. Nu vor lipsi exercitiile practice, in scris,
la gramatica, dindu-se atentie i ortografiei ; temele
vor fi corectatc ; se vor face si dialoguri in contra-
dictoriu. Cursurile vor avea loe numai cinci zilc
pe saptamina, joia i duminica fiind rezervatc pentru
vacanta i odihna invtaccilor". Scoala de la Coltea,
infiintata o data cu spitalul, intre 1703 si 1707, de
ctre Mihai Cantacuzino, nu avea un caracter asa
de inalt. Ea era totusi foarte util, cu cei doi dascali
ai ei, unu pentru stiinti i altu pcntru invataturile
incepatoare", dat hind numarul celor care doreau
sa invete. Un document din 17 aprilie 1708, dat de
Mihai Racovita, domnul Moldovei, vorbeste de
aceast nota creatie, uncle cei ce poftescu a nu-si
pierde in zadar vremea tineretilor" pot in dar vis-
tierul invtaturii sa cistige" ; el aminteste si de exis-
tenta spitalului de acolo, ideas dumnezecsc, vrednic
de lauda". Vcchea scoala de slovenie" de la
Sf. Gheorghe-Vechi, unde se pregateau diacii, logofetii
sau grmaticii necesari cancelariei si vistieriei dom-
nesti, ii continua existenta. O scama dintre acesti
grmatici" depind de biserica domneasca a curtii,
bencficiind de scutirile de carc se bucurau slujitorii
acesteia. Astfcl, la 4 februarie 1665, Radu Leon
acorda asemenea scutiri celor 3 preoti, 1 diacon
6 (sase) gramatici ai bisericii, Mihul gramaticul i
Vldil grmaticul, Grama gramticul, Nica grama- din Nyssa Capadocici etc. i vom ajungc in mod
ticul, Ivasco gramaticul, Bunca gramaticul" ; pro-
babil ca unii din ei faceau i oficiul de dascali, in
strana, la slujb, iar nu de dascli de invattura,
pcntru copii. Curtea fiind striijuita, nu e de admis
existenta unei scoli in cuprinsul ei. Din scoala de
slovenie de la Sf. Gheorghe vor iesi toti traducatorii
din veacul al XVIII-lea ai actelor noastre slave, un
Lupu dasclul, un Stanciul iereu, un Popa Florea
altii.
Tipografia de la Mitropolic continua sa tipareasc.
Alturi de ea se infiinteaza insa, cu chcltuiala domniei
Cu struinta i munca lui Antim Ivircanul, alta
noua la Snagov. La 6/16 fcbruaric 1696 aparca
prima tiparitura a acesteia pirga i roada nott",
cum citim in prefata anume, Slujba sfintilor Con-
stan/in ,ri Elena. Carti ies nccontenit de sub teascuri
nu numai pcntru noi, dar pentru toat ortodoxia.
Acum, sub Brincoveanu, apare si primul text tiprit
pentru turcii crestini : este un proschinitar", adica
o descriere a Ierusalimului si a Palestinci, tiparit
la Bucuresti in 1701 ; se utilizeaza nu caractere arabe,
ci grecesti. Tot cu bani i mesteri trimisi din Bucu-
resti au apirut, in aceasta vreme, i texte in limba
georgiana la Tiflis, in Cauca, si in limba araba,
la Alep, in Siria.
In afar(' de scoli si tipografii, Bucurestii inregis-
treaza in epoca brincoveneasca .si alcatuirea unci
www.dacoromanica.ro
serii intrcgi de cronici in limba romina: e un fapt
de cca mai mare importantil pentru istoria noastrii
cultural. Acum serie Radie Popescu, cel mai de scama
cronicar muntean, importanta sa opera cuprinzind
istoria Trii Romanesti de la descalecat" pina la
1729; el rilspunde cronicii Cantacuzinilor, a card
ultima parte a fost rctlactata dup retragerea armatci
austriece, comandata de generalul Vcterani, din tara
(toamna lui 1688). Actin serie i Radtt Greceanu,
istoriograful oficial al lui Constantin Brincoveanu,
prccum i stolnicul Constan/in Canlacuzino. Accsta
din urtna alcatuieste !stork: Tdrii Romeinefli dintru
inceput, lucrare neterminata, dar pretioas prin sus-
tinerea, cu argumente, a originii noastre daco-romanc,
a unittii neamului nostru si a continuitatii lui
in Dacia. *Tot stolnicului i se datoreaza si Harm
Tdrii Romcinefti, tiparita in greceste i latineste la
Padova in 1700, cea dintii harta detaliata a Muntenici
tinind seama de vremca in care a fost alcatuita,
o adevarati capodoper a genului. Sa adugam Cronica
anonimd relatind rstimpul 1688-1714, apoi aceea, in
greceste, a lui Mitrofan Gregoras, refcritoarc la eveni-
mentelc anilor 1714-1716, sa tinem scama de traduce-
rile in lirnha romina care au loe in accasta perioad,
traducen i in fruntca crora sta aceca a Bibliei tiprite
in 1688, sa nc gindim in sfirsit ca Bucurestii sint
acum rcsedinta sau popasul preferat al atitor invtati,
laici si clerici, grcci, ca, de pild, profesorul Sevastos
Kymenites primul director cunoscut al Acadc-
mici doctorul loan Comnen, Hrisant Notara, viito-
rul mitropolit al Icrusalimului, arhiercul Ghermano
firesc la concluzia ca intinsa i bogata resedinta a
Tarii Rominesti a fost, in epoca brincoveneasc, si un
adevarat centru de cultura, cel mai important din tot
sud-cstul europcan, intrecind orascle din Ungaria si
Transilvania si lasind mult in urma pe acelea din
Balcani, exceptind, bineinteles, Constantinopolul.
Fata de atitea parti pozitivc, Bucurcstii inregis-
treaza, sub Brincoveanu, si una negativi: ii pierde
cirmuitorul ales de obstea orasenilor. Timp de un
veac i aproapc jumatate, inccpind cu Necula al
lui Bobanca din 1563, judetul" cu cei 12 pirgari"
ai lui aparuse in mod rcgulat in documente ca auto-
ritatea supreml oniscneasca ; de la Brincovcanu incolo
nu-1 mai intilnim. Ultimul constatat documentar
este Scrban judetul", intr-un act din 1699, martie
10; la 2 iunie 1707 il gasim intr-un alt act, incdit,
in ipostaza dc Serban cc au fost judet" ; nu mai
apare ins nici until in functie. Care sa fie motivul
suprimarii acestui reprezentant al obstii orasenesti?
Si pin acum, paza i linistea orasului crau asigurate
de vel-ag, omul lui voda ; pe de aka' parte, in caz
de absenta a domnului din capital, intilnim Inca din
prima jumatate a secolului al XVII-lea, exact
din 1642 institutia ispravnicilor scaunului Bucu-
resti" de la until pinil la cinci la numar recru-
tati la inceput dintre dregatorii de rang secund,
apoi d'm re marii drcgatori. Domnul isi puma exer-
91
cita deci autoritatca prin accstc organc ; suprimrca
judetului care in celelalte orase ale tirii continua
si existe nu se poatc deci explica decit prin dorinta
de a-si asigura si mai bine controlul administratici
BIBLIOGRA FIE
I. Aspecte ale luptei pentru pu/ere.
1. C. Giurcscu, Contributiuni la retain/ cronicilor mun-
tent, Bucuresti, 1906, 160 p. in 8; 2. I.C. Filitti,
Arbiva Gbeorgbe Grigore Cantactizino, Bucuresti, 1919,
352 p. in 4; 3. C. Strempcl, Sprijintd acordat de
Rusia tiparului romdnesc in secold al XVII-lea, in
Studii ,ri cercetdri de bibliologie, I (1955), p. 15-40.
Bacare,riii sub Serban Cantacu-
zino si Constantin Brincoveanti.4. C.
Giurescu, Introducere la volumul Const. Giurescu
N. Dobrcscu,Documenk ,ri restate privikare la Constan/in
Brincoveanu, Bucurcsti, 1907, L, p. in 8; 5. N. Irga,
Constantin-vodd Brincoveanu, Via fa ,ri domnia lui, Vi-
lenii-de-Munte, 1914, 213 p. in 8; 6. Virgiliu N.
Drighiceanu, ln amintirea liii Constan/in Brincoveanu,
1714-1914. Local:wile voievodului. Privire arbeologia,
Bucuresti, 1914, 112 p. in 8; 7. Virgil Drighiceanu,
Palatul /Id Constantin-votici Brin coveanu din Bucure,rti,
in Btd.Com. mon. is-1., XIX (1926), p. 1-8 ; 8. N.Iorga,
L'Acadimie" de Bucarest, in Rev. Hit. Sud-Es/,
1929, p. 1-11; 9. N. Irga, Biserica ,ri palatul de
la Afumati, in Bd. Com. mon. ist., XXIV (1931),
p. 33-37s 10. Virgil Drighiceanu, O &kris brInco-
veneasc,i dispdruld: biserica Sfintul Ion grecesc din Buctt-
reiti, in hcbinare Ini Nicolae lorga, Cluj, 1931,
p. 138-142; 11. Dorica Voinescu, Biserica Antim,
in Boabe de grin, IV (1933), nr. 9, p. 539-549;
12. G. Potra, Averea lui Prban Cantactrzino i lnte-
meierea McIndstirii Cotroceni, in Rev. ist. rom., IV
(1934), p. 300-306; 13. Pr. Grigore N. Popescu,
Un colt de ora ,ri un sfint ideal (Parobia ,ri biserica
Hagiu" din Bucureti), Bucuresti, 1935, 272 p. in
8; 14. M. Reglcanu, Prima ctitorie de la Colka. Un
document inedit, in Revista Arbivelor, III (1936-7),
p. 375-379; 15. I. Ionascu, ,Vcoala de la Coltea in
veacul al XVIII-lea, Bucuresti, 1938, 15 p. in 8;
16. Dan Simoncscu si Emil Muracade, Tipar romtinesc
pentru arabi in secolul al XVIII-lea, in Cerceldri lite-
rare, III, Bucuresti, 1939, p. 1-32; 17. Dim. C.
Ionescu, Istoricul tipografiei in Bucureli, in Gaz. mun.
www.dacoromanica.ro
in cel mai mare centru al tirii, acum mult sporit
ca intindcre, i ca populatie, si ca bogitie. Orisenii
nu mai au nici un organ propriu inalt, ales de ci,
depind cu totul de domnie.
X (1941), nr. 454; 18. G. Potra, Biserica Sf. Nicolae-
lignite', in- Gaz. :nun. (1942), nr. 520; 19. I.D. Stc-
finescu, L'glise Doamnei" (de la Princesse) Blau-
re,rti. Les peintures murales, in Bill. Co,,,. mon. ist.,
XXXVI (1943), p. 7-35; 20. Gheorghe Crutzcscu,
Podtd Mogooaiei. Popestea unei slrdgi, Bucurcsti, 1943,
298 p. in 8; 21. Constantin C. Giurescu, Livres
!tires imprimis it Bucarest, in Rev, ist. rom., XV (1945),
p. 275-286; 22. Aurel Decei, Din tipdriturile orlen-
tale la Bug-m.40i seco/id al XVIII-lea, in Rev. ist.
rom., XV (1945), p. 365-371; 23. Corina Nicu-
lescu,BisericaScanne, in Analecta, 111 (1946), p. 49-59
24. Radu Perianu, Un negustor brdilean prieten cu
Maki Basarab, in Rev, hi. rom., XVI (1946), p. 344
354 ; 25. Constantin C. Giurescu, Relatide economice
di,,/re romdni ,ri rtti pind la Regulamentul organic,
Bucuresti, 1947, 53 p. In 8 si o hard ; 26. L. Uzi-
rescu-Ionescu, Dinu V. Rosetti, Gh. Ionescu, Gheor-
ghe Astangii, Hora Teodoru, Sdpaturile arbeologice
din sectorul Curtea-Veche, in Bucureti. Re.zultatele
.rclpattrilor, p. 184-261; 27. Gabriel Strempel, Spri-
jinni acordat de Rusia tiparldui romdnesc in secola al
XVII-lea, in Shield ,ri cerceldri de bibliologie, I (1955),
p. 15-40; 28. Stefan Olteanu, Mete,rugurile din
Bucure,rti in seco/ele XVI si XVII, in Shall, XII
(1959), 5, p. 71-112; 29. Pr. Nicolac Serbinescu,
Mdriurii istorice despre monumentele religioase din Bucu-
refill de altddat4, in Bis. ort. rom., LXXVIII (1960),
1-2, p. 83-116; 30. G. Potra, Portia domneascd
de slovenie de la biserica Sf. Gheorgbe-Veciti din Buell-
re,rti, in Glasul bisericii, XX (1961); 31. I. Nanu,
Un monument istoric de ark) religioasd: &fork: mitropo-
Maui Antim Ivireanul, in Bis, or!. rom., LXXIX
(1961), 3-4, p. 223-318 ; 32. Dan Berindei, Irpravnicul
sail ispravnicii scant:dui Bucuretilor, in Shad ,ri cer-
et/rid iiiinti fire. I storie, Iasi, XIII (1962), I, p.129 138 ;
33. Radu Popa, Alogoloaia, Bucurcsti, 1962, 89 p.
in 8'; 34. N. Stoicescu; Hanul lui Constantin Brinco-
vean,,, in Materiale de istorie i muzeografie, Bucuresti,
1964, p. 346-354.
 BUCURETII IN PERIOADA FANARIOTA
Privid in general, perioada fanariotilor este o
perioad de regres. Sub raport politic, se inregis-
treazi, incontcstabil, in toate privintele, o scadere.
Armata national c foarte reclud, iar domnii ajung
nistc simpli functionari ai sultanului, carc-i schimba
des; presiunca fiscala se accentucaza ; atmosfcra mo-
ral e grca ; intriga, mita si bacsisul au tot mai mare
prct ; in schimb, carat-Ureic devin din ce in cc mai
rare. Sint si uncle aspectc pozitive: se desfiinteaza
stravechea institutie a Ruradniti: taranii devin deci,
legal, libcri, chiar dac exploatarea lor, lipsindu-le
pmintul, continua' de catre stipinii mosiilor pe care
sint asezati. Desfiintarea rumniei poate fi conside-
rata ca prima lovitura adusi sistcmului feudal, ca
inccputul destrmarii feudalismului. Un alt aspect
pozitiv e intemeicrea de scoli, spitale, aseziminte
filantropicc, prccum si alcatuirea de legiuiri noi ;
toate acestea nu compenscaza insi marile scaderi
ale perioadci fanariote, perioadi ce se intindc pe
mai bine dc un secol (1716, in Moldova 1711-1821).
Totusi, Bucurestii cunosc in accst ristimp, in care
incepc si se dezvolta dcstramarea feudalismului, o
evolutic ascendent dezvolmrca economica c
in progrcs ; se infiintead manufacturi in oras si in
apropierca lui ; mestesugarii sint tot mai numcrosi
si mai specializati ; apar i mestcsuguri noi ; populatia
creste ca numar i nivel cultural ; suprafata orasului
se mareste, prin infiintarea de noi mahalalc sau
carticre ; se construiesc tot mai multe case si privalii
de zid ; numrul lacasurilor bisericcsti sporeste con-
siderabil ; apar, in sfirsit, preocupari edilitare, infiin-
tindu-se primele cismele, ca api adus5 pe olane
de la izvoare dinafara orasului, si luindu-se misuri
in ce priveste curitenia, luminatul si alinierea stri-
zilor. Nu lipsesc, bineinteles, nici in aceast5 vreme,
www.dacoromanica.ro
Daca pentrst lard, se, genere, perioada
fanariold inseanina o scddere polifica
morale), pentru Bucure,di ea reprezinia an
spor ea 'Winders, pop ulafie gospodarie.
anii de rcstriste: au loe razboaie, cu toatc necazurile
si greutatilc incrente lor ; bintuie molime, in special
fioroasa ciuma ; izbucncsc focuri care transforma
in cenusa, in citeva ceasuri, mahalalc intregi ; se
adaugi cutremurcle, uncle foartc putern ice, si inun-
datiile, destul de dese. Dar dupa ficcare incercare,
orasul se reface, uncori uimitor de repede, si merge
inainte. Este impresionanta vitalilatea Bucurcstilor
de fapt a bucurestenilor avindu-si temciul pe
de o parte in activitatea Ion neincetata, ca mcscriasi,
negutitori, cultivatori, si in puterea Ion de adaptare
la imprcjurri atit de diverse si adesca potrivnicc,
pe de aid parte, in cnoacitatea lor de rcfacere, ca
in tendinta lor spre noutate, spre progres. Asa se
explicil de cc a putut orasul, cu mate cumpcnele
prin care a trecut, sa se mentina, sa sporeasci si
sa ajunga la ceca ce este astazi.
Dar pentru a intelege progresul Bucurcstilor in
accast vreme trcbuie sa tinem scama mai intii de
Factorul politic. Resedint, acum necontestata, a Ora,
orasul este nu numai centrul economic ccl mai impor-
tant, dar si ccntrul puterii politice si administrative,
centrul sprc care tindc tot cc este energic, putere
creatoarc, spirit de initiativa, dorind de a ajunge.
Curtea domneasca din Bucurcsti, undc se fac numi-
rile in dregatorii, cu foloascle respective, unde se
dau scutirile de dri, dc uncle sc revard favorurile,
este magnetul care atrage si grupcaza in jurul ci,
dupa cum, la Constantinopol, palatul sultanului,
Sublima PoartA", sau, in extremitatea cealalta a
Europei, intr-o aid lume, curtea din Paris a regilor
Frantei. Dregitorii cauti sa fie sau sa ramini in Bucu-
resti, cit mai aproapc de domn ; banul Olteniei se
muti aici (1761), lasind la Craiova un caimacam
sau loctiitor. De altfel, acum, dupi reforma lui
93
Constantin Ma% rocordat, dregatoria este singurul
criteriu al nobletci, al boicriei, cu diferitele ci avan-
tajc. Toad lumea alearga dup slujba, mare sau
mica, dup leaf. De aceea dregatoriile se inmultesc
considerabil ; ajung sa fie, spre sfirsitul vcacului
al XVIII-lea, sapte mari vornici si trei mari logofeti
sub vocl Caragca (1812-1818) patru si stau
con Mid in capitala ; nu mai amintim dc puzdcria
dc slujbasi ro ijlocii si mici. E normal ca intr-un
asemenca ccntru, carc concentreaza toata puterca
politica i unde se aduna veniturile intregii tad,
sa sporeasca numarul mestesugarilor si negustorilor ;
ei produc si vind tot soiul de mrfuri autohtone si
straine ; se stabilcsc legaturi directe cu Lipsca (Leipzig),
vestitul centru comercial al Europei Centrale. Unii
dint= negustori string averi mari si au capitaluri
importante in numerar, anuntind pc viitorii bancheri.
In acelasi timp apar in viata social a orasului lucri-
torii manufacturilor ; numarul acestor Iticratori spo-
rcste spre sfirsitul epocii fanariote.
PINA LA TRATATUL
DE LA KUCIUK-KAINARGI (1716-1774)
Epoca fanariotilor incepe, si in Muntenia si in
Moldova, Cu domnia lui Neculai Mavrocordat, care
ocupase mai inainte functia de mare dragoman sau
talmaci al Portii. El intr in Bucuresti la 10 februarie
1716; citeva luni mai tirziu, in iunie, izbucneste
razboiul dintrc turci i austrieci. Acestia din urma,
sub conducerea vestitului general Eugeniu de Savoia,
repurteaza o strlucita victorie la Petrovaradin
(5 august); cade in lupt insusi marele vizir, Gin-Ah,
cel ce condamnase la moarte atit pe Brincoveanu cu
fiii sal, cit i pe Stefan Cantacuzino cu rudelc sale.
Nicolae Mavrocordat, dupa o incercare neizbutita
de a opri patrunderea catanelor", adica a soldatilor
austrieci, in Oltenia, si ingrijat de partidul filo-austriac
din tara, se rctrage pcntru un moment la Rusciuc,
de uncle revine cu ajutor turcesc. Reintors in Bucu-
resti, el pcdepscste pe citiva dintre cei care trecusera
de partea nemtilor": boicrii Barbu Blaccanu, Pa-
trascu Brezoianu i Lupu Costachi sint decapitati ;
mitropolitul Antim Ivireanul, caterisit", adica depus
si trimis in surghiun la Muntele Sinai, e ucis pe
drum, in Peninsula Balcanica, de garda turceasca
ce-1 insotea i aruncat in riul Tundja, un afluent
al Maritzei. Apoi Mavrocordat trimitc impotriva
austriecilor, in Oltenia, mai toate fortele putine
de altfel de care dispunea. De aceasta imprejurare
profita ceilalti membri ai partidului filo-austriac
Serban Bujoreanu vornicul, Grigore Baleanu logo-
Btu', Golescu spatarul, Ilie Stirbei vistierul si altii
pentru ca s anunte pe austrieci ; acestia trimit un
94
www.dacoromanica.ro
detasament de catanc", sub comanda cpitanului Stefan
Dettine zis Pivoda, care intr pe neasteptate in
Bucuresti i iau prizonier pe domn si familia lui
(25 noiembrie 1716). Cu acest prilej s-a fasculat si
multimea srac din oras si, impreun cu catanele",
au atacat caselc boieresti i pravaliile ; un cronicar
contemporan arat c nimic nu era in stare sa scapc
pe cei urmariti ; ei nu puteau s se ascunda nici
in case, nici in pravalii, nici in manstiri, nici in ha-
nuri". Iar un alt cronicar contcmporan adaug:
Atita groaza era, cit limba de om nu poate povesti".
Au pierit atunci i citiva dintre dregatorii laici
clerici, grcci tarigradeni. in locul lui Nicolae Mavro-
cordat, dus prizonier la Sibiu, turcii numesc domn
pe fratelc lui, pe loan. Scurta stapinire a acestuia
doi ani si vreo trei luni inseamna pentru in-
treaga tan'', dar pentru Bucuresti, in special, un
cumul de nenorociri: in februarie 1718 ia foc orasul,
incendiul pornind dintr-o casa mica si proasta.
Atit s-a atitat foc mare povesteste Radu Popescu
cronicarul cit mergind asupra Curtii domnesti,
au ars toate casele, scpind numai cele boltite,
trecind foc i peste Curte, au mers pin la margine,
arzind i tirgul, si manstiri, si case boieresti, si tot
ce era inainte." Amintirea acestui foe s-a pastrat
multi vreme ; intr-un document din 1754, februaric
10, privind doua pravalii din partea tirgului uncle
sa fringe fierul", se spune ca ele au fost stapinite
de o biserica din Tirgsor pina la domnia lui Ion-
vocla Mavrocordat, cind au ars focul Bucurestii...
arzind i accale doao pravalii". Dup foc a urmat,
In primavara si vara aceluiasi an, secet grozav
deci, foamete. Atit de cumplita a fost accasti foamete
ne povesteste acelasi cronicar cit multi oameni
murea de foame, nu numai la tar, ci i in Bucuresti,
in toate diminetile se gasea oameni morti pe uliti
de foame". Ea a tinut pina la noua recolt ; intre
timp, in primvara urtnatoare a trebuit sa se aduca
faina de la turci". in sfirsit, dupa foc si foamete,
a izbucnit ciuma, tot in 1718; o aduscsera, ca de
obicei, armatele turcesti venite din Rasarit, unde
aceasta molima era endemica. Un act inedit, din luna
noiembrie, privind un codru de loc din sus de Curtea
domneasca cc vine alturea de Dimbovita", nc arata
c acest loe fusese al popii Dima i, apoi, al preotesei
lui, Ila. Iar cind au fost acum de curind citim
mai departe in document s-au intimplat i prcotesii
Itii //mark de dime. Se pare ca domnul insusi a
cazut victima molimei, murind la 23 februarie 1719;
cronicarul Radu Popescu sustinc ca ar li pierit de
lungoare", adica' tifos. E probabil ca ambele boli
sa ti bintuit Bucurestii.
In asemenea conditii grele foametc si ciumil
rcia tronul Nicolae Mavrocordat, intors la Stambul
de citeva luni de la Sibiu, din captivitatea austriaca.
In timpul domniei lui, de unsprezece ani si jumtate,
fad razboaie i navaliri, orasul a izbutit sa se refaca
chiar sti creasca. In acest rastimp, domnul 'Malta
falnica sa ctitorie de la Vacaresti, spre sud-est de
 go, 0

tor

Mil- I

( I'

?A7

';

r ;dig%

rA

I
1

I.

.16

I
o 1

1. I

a
- 4,, . f
, ,
)1,,. ersz%.

X ,

I
di .
,

A )) S'L r

f
10

95

www.dacoromanica.ro
 oral (vezi fig. 32). Temeliile ei se pusesera inca din
prima domnic, in 1716; lucrul se rcluasc in 1719,
constructia biscricii era gata in scptembrie 1722:
asa nc spune pisania, in liraba romana, dc dcasupra
usii de intrare. Tirnosirca avu loc, cu mare pompa,
doi ani mai tirziu, la 24 scptembrie 1724. Bogat
inzestrata, manastirea trcbuia, ca din veniturilc ci,
poirivit asczamintului cuprins in hrisovul solemn
dat dc domn, streinii sa-i primcasca, prc goli sa-i
imbrace, flAminzii sa-i sature, bolnavii s-i caute,
pre cci din temniti sa-i cercetcze cu mila". In cuprin-
sul lacasului era si o bibliotcca ; ea cuprindea carti
biscriccsti si profane in diferitc limbi, anume gre-
cesti, latinesti, greco-latine, arabesti etc.": asa nc
spunc Efrem, patriarhul Ierusalimului, care a cer-
cetat-o. Accasta biblioteca nu trebuic confundata cu
biblioteca personal a lui Nicolac Mavrocordat,
celebra printrc contcmporani, continind unicate cum-
Orate cu bani grci, nici Cu biblioteca tinarului ski
fiu Constantin, al carei catalog il cunoastem. La
curtca accstui domn au stat de altfel invatati renu-
miti, cum a fost clasicistul stefan Berglcr, din Bra-
sov, si medicul Vanderbcch, care a alcatuit o descricre
istorico-fizico-ropografica" a subsolului Oltenici.
Lui Nicolae Mavrocordat i se datoreaza i ridicarea,
in 1723, a paraclisului, inglobat in locuinta mitro-
politului azi a patriarhului paraclis a carui
timpla e o adevarata bijutcric. Tot el a ficut case
domnesti", Cu foisor" pentru frumoasa priveala"
si cu grdina, pcntru plimbarca domnici-mcle si
a altor domni cc s-ar intimpla a fi in urma domnii-
mele": asa citim in actul din 2 martic 1724, prin
care acorda minastirii Radu-Voda o mila anuala
de 60 de talen, drcpt despagubire pentru locul de
pc mosia ei pc care ridicasc zisele case. in jurul
acestora s-a dezvoltat apoi o intrcaga mahala, care
si-a luat numelc de la foisorul amintit. Cascle dom-
ncsti nu s-au piistrat ; a camas ins pina astazi bise-
rica, purtind acclasi numc, ridicata alaturi, in 1745,
de sotia lui Nicolae Mavrocordat, doamna Smaranda.
O noua epidemic de cium5 marchcazi sfirsitul acestei
domnii, dup cum marcase si inceputul ci. Domnul
insusi ii cade victima ; moare la 14 scptcmbrie 1730
si e ingropat in ctitoria sa de la Vacaresti, intr-un
frumos mormint de marmura. Accasta cumplita
naprasnica boala" cum ii spunc cronicarul ivin-
du-se si in vara lui 1734 intr-un act inedit din
5 martic 1735 citim: cind au fost asta-vara, fiind
boala ciumei in oras" determina pe Grigorc Ghica,
unul din urmasii in scaun al lui Nicolac Mavrocordat,
sa intemeieze, la rasarit de Bucurcsti, pre apa Colin-
tinii, la fintina cc sa zicc a babel", un spital dc saraci
bolnavi" cu o sectie spcciala pcntru ciumati. in
hrisovul pe care-1 da voicvodul, la 12 octombric
1735, de inzestrare a acestui spital si a manistirii
vecine, ridicate intru cinstea si lauda marelui muce-
nic si Mmddlatoriu Pandeleimon" [Pantelimon], se arati
cit sufera lumea, si in special siracimea, de lipsa
unui loc rinde si he ingrijiti cei bolnavi ; caci citim
96
www.dacoromanica.ro
in hrisov spitalul intemeiat la Coltea de Mihai
Cantacuzino este numai de bolnavi dc cci cu ranc
si bubosi". Prin urmare, face el acest nou spital,
care,- pe linga partca dinlauntru", undc vor fi cei
atinsi dc alte boalc", va avea si o parte dcnafara",
cu case" izolatc pcntru ciumati, ca la un lazaret",
asa incit sa nu se smrecluiascii" adica sA se con-
tamincze nici ceilalti bolnavi, nici poslusnicii",
adica ingrijitorii accstora. Pcntru intrctincrc, Ghica
da spitalului si manastirii trci mosii mari domnesti
Draganestii in Prahova, Picrsica in Ialomita
Rusii in Tcleorman plus viile domncsti de la
Sarata.
In vremea lui Grigorc al II-lea Ghica are loc si
reorganizarea vamii sau carvasaralei" din Bucuresti ;
cuvintul carvasara" vine din turcescul kervan stray
(kiarvan seray)", adica locul, clidirea unde trag
caravancle. Intr-adevar, marfurile importate, atit de
peste Dinka, cit si din Transilvania si dinspre miaza-
noapte soseau in oras in caravane de care Cu coviltir
sau de cai purtind poveri", totul bine pzit. Nu
avem detalii asupra acestei reorganizan, daca domnul
a precizat locul unde se facca vamuirea si daci a
ridicat vreo cladire in accst scop ; stim numai
faptul sc produce in 1733; un an mai tirziu, se re-
organizeaza intregul sistcm vamal al arii, sporindu-se
taxcic si rcvizuindu-sc cotcic pc care le primeau mani-
stirilc, in urma diferitelor donatii domnesti, din acestc
taxc. O preocupare similara, de caracter economic,
constatam si pe vremca urmasului in scaun al lui
Grigore al II-lea Ghica, Constantin Mavrocordat.
Acesta construieste, prin anii 1739-1740, un bezes-
ten", adica o mane cladire patrata, cu pravalii de
jur imprejur, ca in pieta" ; explicatia termenului,
tot de origine turceasca, ca atitia alti termeni privind
comertul si marfurilc, nc-o da insusi sccretarul dom-
nultii, francezul Flachat, care adauga cA accste pra-
valii nu putcau fi ocupatc deck de ncgustori straini...
grcci, turci sau unguri" si numai cit timp i5i vind
marfurile pe care le-au adus. Dacit vreunul din ei
vrea sa se aseze dcfinitiv in oras, atunci mai-marcle
brcslei c insarcinat si-1 ajute a-si face locuinta".
Sc pare ca bezestcnul" a fost numit mai tirziu
hanul Gabroveni", deoarece aici trageau de prc-
ferint5 negustorii din Gabrovo, cunoscutul centru
mestesugaresc bulgar ; el vcnea dcci chiar in spatcle
Curtii domnesti, in inima tirgului". Accasta domnic
a lui Constantin Mavrocordat, cca mai lungi
(1735-1741) din cele 6 domnii muntenc ale lui a
mai stapinit dc patru ori si in Moldova inscamna
pcntru istoria Bucurestllor o succesiune de grelc
incercari. Elc sint in Icgatura cu razboiul turco-
austriac ineeput in vara anului 1737 si incheiat
prin pacca de la Belgrad (18 septembrie 1739) la
care se adauga o serie de calamitati naturale.
prima lun a campaniei, turcii sint in defensiva;
armata austriaca, sub comanda gencralului Wallis,
pitrunde in tara, ocupi Cimpulungul si Curtea-de-
Arges si inainteaza spre Bucuresti, de unde Mavro.
cordat se retragc sprc a nu pati ca tatal sin in 1716.
Catanele" ajung la Cotroceni la 22 iulie, dar dupa
dou saptamini numai sint obligate si se retraga in
fata dctasamentului turcesc, care insotea pe domnul
reintors. E lesnc dc inchipuit cc s-a petrecut in
oras in accst rastimp. Cronicarul moldovean loan
Neculce ne spune c turcii, la rindul lor, au facut
rea prada" in Bucuresti ; Alitropolia au prefcut-o
in mecet" sau geamie di s-inchini intr-insa pase.
lar, dupa aceca, in al doilea an al rzboiului, in
noiembrie 1738, cind ttarii, neizbutind si treac
muntii in Ardeal si sufcrind pierden, se intorceau
furiosi, pradind i arzind", acelasi cronicar adaugi:
Au lovit pren Bucuresti, hind domnul in scaun,
s-au prdat tirgul tot, cu manastiri cu tot, s-au
gasit multime de avere. Si domnul n-au putut s
ispravasc nimic, si nu-i las si prade ; cc-u gsit,
a boierilor pribcgi si nepribegi si a negutitori pin
hanuri, tot au luat." Alai mare ncnorocire a fost
ins cinma, tovarasa obisnuita a razboiului. Ravagiile
ci sint extraordinare: o notit contemporana arat
ca ar fi pierit in Bucuresti 33.000 de oameni, 233 de
preoti si 3 arhierei, iar cronicarul grcc Dapontes
spunc ca numai din iulie pini la 1 octombrie 1738
au murit 10.000; cifrele, in special prima 33.000
de oameni ni se par totusi exagerate. Un document
inedit din 25 martie 1740, dat de doi bucuresteni,
Andrei si Cirstca, fratii jupineasii Alaricai Leunda-
roaiei", arata c au murit de duma sora noastra
Marica i fie-sa Ioana, nepoata noastra", i cA, inainte
de moarte, au lsat cu diata", aclica testament,
Mitropolici casele cu locul cit cuprinde din maha-
laoa Popescului, linga podul lui Serban-Voda". Tot
In acelasi an, 1738, a avut loe si un cutremur puternic
in ziva de 31 mai, pc la trei jumtate dupa masa
si s-au abtut asupra tarii si lacustele, o alta plaga
periodic a vremii. Erau asa de multe, incit le rineau
oamenii cu lopctile. De aici, lipsa, foametc. Sccuiul
Kelemen Aliks, care zaboveste citva timp prin
Bucuresti in iarna 1739-1740, spune ca piinea lip-
seste in ora i adauga : Nu e de mirare, cid de
nicaieri nu se poatc aduce nimic ; iar aci e inghetat
totul tun: apa, moara i morarul".
In cele trei decenii care urmeaza, pini la razboiu I
ruso-turc din 1768-1774, Bucurcstii nu mai cunosc
praclaciuni ale armatelor straine ; mai bintuic insa
ciuma in doua rinduri, o data in 1756, si alta data
in ultima domnic a lui Constantin Mavrocordat
(1761-1763). Dar cu toate ravagiile molimci, popu-
latia, la sfirsitul acestui rastimp, e sporit, iar orasul
creste ca intindere, adaugindu-si noi mahalale. Pentru
aceste noi mahalale s cladesc noi biscrici, cum c
accea cu hramul Eleflerie, terminat de zidit la
4 mai 1744, aceea din Olari, a carei pisanie poart
data octombrie 1758 si arati ca ctitori pe Dumitrasco
Racovita vel-vistier, pe Mihai bacanul, pc Iancu
capitanul i alti crestini", sau biserica Finfina Bou/ni,
numit ulterior Popa Tatu, ctitoria lui Alihai Canta-
cuzino. Un hrisov din 1752 al manastirii Padtelimon
www.dacoromanica.ro
nc arata pe de alta parte c cxistau, la acca dat, trci
biserici noi in partca de rasarit a Bucurcstilor,
anume biserica Ceauf Precup", linga care se va
cladi peste sase ani biserica Olari de accea un
plan din 1847 arc urmatoarea mentiune: biserica
Ceaus Precup, ce-i zice astazi a Olarilor" apoi
biserica Panielimon, cu acelasi hram deci ca i manas-
tinca, i biscrica Zanca/ni (Verbi).
Breslele de mestesugari si negustori sporesc ca
nu mar, isi diferentiaz1 din ce in cc mai precis dome-
niul de activitate i inccp sa aiba si important poli-
tic. Aceasta se vede cu prilejul miscarilor din 1753,
1764, 1765 care si este numit miscarea rufetu-
rilor" adica a brcslelor si 1769, cu prilejul intrarii
armatei ruse in oras. Motivul acestor miscari e dc
ordin economic : apdsarea fiscald excmivd a unor domni
fanarioti si a creaturilor accstora, doritoare dc a se
imbogati in cel mai scurt timp i trcbuind, pe de alta
parte, sa plateasca sume enorme la Constantinopol
atit meghistanilor" sau inaltilor demnitari turci, cit
si fanariotilor influcnti care erau capuchehaiclele"
sau reprezentantii diplomatici ai domnilor la Poarta.
Prilejul miscarilor este oferit de lupta dintre boierii
si acolitii domnesti, multi din ei greci, ocupind
dregatoriile importante si lucrative, si ceilalti boicri,
in majoritate romani, din opozitie. Este, asadar,
o reeditare a luptelor i frmintrilor din veacul
al XVII-lea, avind ca scop pitierea cu multiplele ei
avantajc. in accasta lupt pentru putcre, opozitia
facc apel la orseni, la masa mestesugarilor i negusto-
rilor bucuresteni, fagaduindu-i micsorarea drilor
;i determinind-o astfel s se miste. Asa s-a intimplat
in 1753, cind in ziva de Sf. Constantin (21 mai/
1 iunie), tot norodul Bucurestilor" cxprcsia este
a istoricului contemporan Mihai Cantacuzino s-a
strins la Mitropolie si, in frunte Cu mitropolitul
Neofit, s-a dus la dregatorul turc, cc tocmai sosisc
In capital spre a ancheta o plingere impotriva
domnului Matei Ghica si a grecilor sal, si a
confirmat aceast plingere. Urmarea a fost scoatcrea
I ui Matei din domnia Tarii Rominesti i transferarca
lui in Moldova. In 1764, domnind Constantin Raco-
vita in realitate ins grecul Iordache Stavracoglu
bas sau prim-capichihaia" o sam din boierii
opozitiei, in frunte cu batrinul i ambitiosul Constan-
tin Dudcscu, sint inchii i, la urma, pusi chiar in
lanturi. Motivul : sa spuna cc s-a fcut cu 2.806
dc pungi de bani desprc care se afirma ca ar fi fost
incasatc in plus, in domnia predeccsorului, peste
cele 7.200 recunoscute oficial. Tratamentul dur aplicat
celor inchisi, pe de o parte, dar mai ales apasarca
fiscal in continua crestere produce reactia popula-
tici bucurestene ; indemnat de boierii opozitionisti
ramasi libcri, multimca se rascoal, clibercaza cu
forta pc cei din inchisoarc i apoi o parte din ca
porneste sa Sc pling unui capigibasa sau agent
turc cc Sc afla in capital, iar alta parte spre Curtca
domneasca. Speriat de cele intimplate si tcmindu-se
de urrnari, Constantin Racovit, alcoolic inveterat,
97
se sinucide, bind o cantitatc enorma de spirt de
melis (7 februarie 1764). Domnia fratclui i urma-
sului sail la tron, Stefan Racovita, incepe prin taierea
a doi boieri: stolnicul Stefnache Cremidi i medel-
nicerul Iordache Bijescu ; executia are loc la poarta
de jos a Curtii domnesti si urmareste sa bage groaza
in opozitie i s-o fad sa nu mai reclame. Urmeaza
stoarcerea tarn prin did grele i expedierea pungilor
de bani la Constantinopol. Dar din cele 2.800 de
pungi, reclamate din nou, nu se pot implini decit
200. Pentru rest, sint pusi la inchisoare, potrivit
indicatiilor aceluiasi faimos satrap Iordache Stavra-
coglu, optsprezecc mari boieri, legati de git si
de picioare". Nemultumirea creste darile grele nu
scazusera de loe i, peste citeva luni, populatia
orasului se mica din nou. O insemnare contem-
porana ne arat c s-a intimplat rascoala din partea
rufeturilor [breslelor] din Bucuresti, vincri, a doua
dupa Inltare adica la 13/24 mai 1765 strin-
gindu-se la Mitropolie cu sunet de clopote, ccrind
de la mitropolit si de la boieri mila i ierlare de
ddjdii". Dar oamenii lui yip& turnagiul cu dumnea-
lui spatarul i aga Ipsilanti, cu bclii i albanezii,
cu pistoale... i-au imprastiat la [ceasurile] patru din
zi ; si au taiat la poarta din jos adauga insemna-
rea pe unul Coman bogasierul din Giurgiu, pe
un rob al lui Panaioti ceausul si pe un croitor ; iar
pe boierii fruntasi ce erau inchii i-a mutat cu inchi-
soarea de la camara la beciurile dindarat...". Cu acest
prilej se pare ca au fost atacate i uncle case boieresti.
Asa ar rezulta din actul inedit cu data de 7 iunie
1766, in care, relatindu-se o cercetare asupra casei
boierilor Rudeni din mahalaua Antim, Sc spune ca
unul din mahalagii, Draghici bacanul, a marturisit
cal si el la acci bolovani au taiat cu toporul, pus
fiind da silnici in vremea trecutei dupi urma razmi-
rite". Mara dc cazul cind termenul razmirita" nu
se refera la cele petrecute in razboiul din 1738;
un asemcnea inteles al lui vom intilni i in legatura
cu razboaiele din 1768-1774 si 1786-1791 (vezi
mai jos, p. 104). Miscarea breslelor bucurestene n-a
ramas fra urmari. Dei reprimat, ea a dus, peste
trei luni, la mazilirea lui Stefan Racovit, trimis in
insula Mitilene (Lesbos), si a contribuit la executa-
rea patronului acestuia, Iordache Stavracoglu. La
plecarca mazilului din Bucuresti s-a strins tot noro-
dul, strigind, injurindu-1 i aruncind in careta lui
cu noroi si cu baliga": asa ne spune alta marturie
contemporana.
0 manifestare semnificativa au avut paturile popu-
'are ale orasului in timpul razboiului ruso-turc, cc
izbucncste citiva ani mai tirziu, si anume, cu prilejul
intrarii primului detasament rus, in noiembrie 1769,
in Bucurcsti. Declaratia de razboi avusese loe la
30 octombrie 1768; in tara exista un partid filo-rus,
in frunte cu Pirvu i Mihai Cantacuzino legatura
se facuse prin emisari, cum era maiorul Nazarie
Carazin ; el gasise adercnti si in rindurile maselor,
care asteptau de atita vreme o usurarc a greutatilor,
98
www.dacoromanica.ro
a grozavci apasri fiscale. In primavara lui 1769,
bande turcesti, venite de la Rusciuc i Giurgiu, sub
pretextul rzboiului cu ruii, jefuiesc si ucid in Bucu-
resti i in alte orase ale tarn. O cercetare oficiala
facuta la 9 mai de un reprezentant al sultanului
constata e in capital au fost ucise 42 de persoanc,
barbati i femci, i ranite 25; de pe urma jafului a
suferit i Biserica Armeneasca. Garnizoana turceasci
trimisa de vizir spre a asigura paza orasului era
redusa : vreo opt sute de oameni. Aflind de accst
lucru, Carazin, inteles cu spatarul Pirvu Cantacuzino,
expediaza un corp de volintiri", adica de voluntari
romani i arnauti, impreund cu ceva cazaci ; accstia
ataca, la 16 noiembrie 1769, in revarsatul zorilor,
prin surprinderc, Bucurestii, gonesc, ajutati de or-a"-
feni, pe turci si prind pe insusi domnul tarn, Grigorc
al 111-lea Ghica, ascuns in hanul lui Serban-Vocl,
intr-o privalie lipscancasca". Este evident ea Ghica,
daca ar fi vrut, putea scapa, retragindu-se sprc
Dunre ; adevarul este ca i-a convenit s cada pri-
zonier, deoarece se temea ca, ducindu-se la turci,
sa n-aiba soarta domnului moldovean Grigore Calli-
machi, decapitat numai cu dou luni inainte. Poatc
6, in sinea lui, era chiar favorabil rusilor. Indata
dup succesul loviturii, sosi si colonelul sou polcov-
nicul Carazin fusese inaintat tare timp cu trupe
ruscsti ; el imparti pufti 1i praf la multi din/re ord,renii
aderenli,iar pe domn il expedie, prin Iai, la Peters-
burg, unde fu bine primit de imparateasa Ecaterina.
Desfasurarea ulterioara a operatiunilor militare in
preajma Bucurestilor nu e intotdeauna favorabila :
Pirvu Cantacuzino piere intr-o lupta linga Comana,
iar detasamentul ski c distrus ; Carazin insusi trece
printr-un moment greu. In iunic 1770, rusii, operind
o concentrare a fortelor in vederea batalici decisive,
se retrag din Bucuresti, care e ocupat de noul domn,
Manolache Giani, numit de turci cu o luna mai
inainte. Accsta mai incercase la 26 ianuarie i la 5
februaric, pe dud era numai ban al Craiovei, sa
intrc in capitalil, dar nu izbutise. De altfel, noua
situatie dureaza putin. In urma infringerii grave
pe care o sufera vizirul in lupta de la Cahul (1 august)*
NIuntenia e ocupat din nou de rusi: trupele Ion
reintra in Bucuresti la 25 noiembric 1770, iar Giani
se retrage peste Olt.
In timpul acestor operatiuni militare, orasul, evi-
dent, a suferit pagubc ; s-au dirimat i stricat case ;
s-au pierdut bunuri. 0 serie intreaga de mrturii,
cum sint, de pilda, actele inedite din 15 octombrie
1772, 29 aprilie 1775 si 19 mai 1780 amintesc de
zapiscle prpdite in vremca rzmiritii". Intcresant
e cazul rclatat de actul din 29 aprilie 1775: Leita
ovreica din Bucurcsti" da jalba lui vocla cum cis
este mai mult de 30 de ani de dud cu sinfonic [lute-
legere, contract] i cu tocmeala pe an cite talen i 30
am luat un loe de la sfinta Mitropolie, pc carele am
cheltuit aproape de cinci pungi de bani de am facut
case si am pltit chiriia pe ficstecare an, dupa toc-
meala ; in rremea rdzmirilii, din intimplarea vremilor,
ncmaiputind a sta aicca, in Tara Romaneasca,
allii am mers 1i en in Transilvania. Viind de acolo,
toate ceale dupe inprejur, le-am gasit stricate, fari
numai cc ramasease zidurile pe care puteam de a
le drege Cu mai putin cheltuiala" ; locul ins:4 cu
aceste ziduri fusese dat, intre timp, altuia, si anume,
fratelui cconomului Mitropoliei. Roaga deci sa i se
faca dreptatc, ca va fi cu pcat acum, la vreme de
batrinete, s umblu pe [la] usile oamenilor". Raportul
din 16 mai 1775 a cclor insarcinati cu cercetarea
accstui caz arat ca reclamanta avuscsc intr-adevr,
pe locul amintit, pivnita de zid cu casa deasupra,
care s-au slrical din razmirila, la anul 1769". Cu pri-
lejul retragerii din iunie 1770, orasul ar fi putut fi
ars, asa cum s-a intimplat cu alte localitati in timpul
accstui razboi, si cum patise el insusi mai inaintc de
atitea ori. A intervcnit ins imparateasa Ecaterina,
care la 5 martie a scris contclui Rumiantev sa poto-
leased zelul gcneralului Stofeln ; acesta, in timpul
retragerii, adoptase metoda incendierii oraselor si
satelor. Mi-e team scric imparateasa ca acecasi
soarta si nu alba Bucurestii" ; de altfel adauga
Ecaterina ea este pentru creatie, iar nu pcntru
distrugerc.
Din aceasta vreme a prezentei rusilor in Bucurcsti,
din india jurnatate a anului 1770, dateaz un plan
al unei portiuni din oras, si anume, al marginii de
sud si vest a lui, cu manastirile Vacaresti i Cotro-
ceni ; este cel mai vechi din cite planuri cunoastem
astazi ; redactat in frantuzeste, probabil de un 'Ater
rus, el se pastreaza in arhivele din Viena. Un alt
plan al Bucurcstilor, de data aceasta al orasului
intrcg, i mult mai detaliat, infatisind ulitele, bisericile
si asezdrile mai de searna, Cu legcnda in latineste,
a fost intocmit de otiterii topografi rusi, in 1770;
el se gseste in arhivele din Moscova. Dupa lungi
tratative, dintre care o parte s-au purtat si in
Bucuresti (decembrie 1772 martie 1773), s-a ajuns,
in sfirsit, la semnarca tratatului de pace de la
Kuciuk-Kainargi (21 iulie 1774); textul lui s-a
tiprit, in ruseste i in romaneste, in orasul nos-
tru. Intre clauzele tratatului era si ames, foarte
importanti, ca Rusia sa poat interveni la Poarta
in favoarea Principatelor, iar Poarta sa tina scama
dc accste interventii. Sc acorda amnistie generala
libertate pentru cei cc ar voi sa piece din tara,
averea. De aceast ultima dispozitie se
folosi Mihai Cantacuzino, fratelc lui Pirvu, stabilin-
du-se in Rusia.
Niciodata nu s-au ridicat in Bucurcsti si in imprc-
jurimile lui mai multe lcasuri bisericesti ca in epoca
fanariota. Sc inalta ctitorii noi, din pajiste", cum
se spunea pe atunci, sau se inlocuiesc cele vcchi,
de lemn, sau de piatr", ins darapanatc. Circa
saptczeci de asemenea lacasuri dateaz din rstimpul
amintit, si multe din ele, prin pisaniile lor, ne ajuta
sa precizam cronologia creslerii Ireplale a orasului,
a forman: de noi mabalale. Construicsc toate catego-
riile socialc, de la domo pina la orasenii de rind,
www.dacoromanica.ro
de la vlaclica pina la opincii. Sint mai putine Icicasurile
don't:0 decit in veacul lui Matei Basarab i Brinco-
vcanu ; sint in schimb mai multe cele boicresti. Le
ridica nu numai marii dregatori, vistierii, logofetii,
spatarii si ceilalti divaniti, cu venituri multe, dar si cci
de mijloc i cei marunti. Cldesc nu numai mitropo-
litii, dar si preotii mahalalelor i simplii monahi.
Sc adauga apoi ctitoriile, mai putinc, ale ostasilor,
de la capitani la seimcnii de rind, i, mai multe,
ale negustorilor pricopsiti si ale mestesugarilor, cu
vatafii si starostii Ion in frunte. In sfirsit, i alti
orseni, care nu-si anti totdeauna in chip lamurit
meseria sau categoria, sporesc multimca acestor
lacasuri.
Calatorii straini ce trcc prin Bucuresti sprc fincic
epocii fanariote ramin adinc imprcsionati de marele
Ion numar. Englezul Bentham remarca', inca in 1785,
ca sunt putinc orasele care sa aiba un asemenea numar
de biserici intr-un spatiu atit de mic". Compatriotul
ski William Hunter, in 1792, si spaniolul Domingo
Badia, in 1807, dau amindoi cifra de 360 de lacasuri,
rusul Bantis-Kamenski, in 1808, lc evalueaza la
peste 300, afara dc paracliselc din cascle boiercsti",
iar francezul Lagarde (1812) si consulul W. Wilkin-
son (1814-1818) fac o estimatie record: 366 de
biserici si 20 de minstiri. Evident, toatc sint exa-
gerari, dar exagerri scmnificative.
Dintre ctitoriile domnesti, in afara cclor amintite
la domniile respective, citrn aici mai intii biserica
de zid ridicati in 1747 de Constantin NIavrocordat
pcntru mnstirea Sf. Spiridon ; ea inlocuia un lacas
mai vcchi, constatat documentar in 1680. Situata
pe malul drept al Dimbovitei, in dreptul inccputului
Cali Victoriei, accasta biserica, a arei pardoscala
a ajuns azi sub nivelul strazii, pose& o pisanic in
limba greaca i arabd, precum si o icoana cu inscriptie
araba: faptul se explic prin imprcjurarea c Mavro-
cordat, o data cu zidirca biscricii, a inchinat manasti-
rea Patriarhiei de Antiohia, titularul acestcia, arabul
Silvestru, fiind de fata i supraveghind lucrarile.
Tot hramul Sf. Spiridon are si incapatoarca biscrica
cea mai mare din Bucurcsti a manastirii ridi-
cate pe podul" erban-Voda de Scarlat Ghica in
1766 si terminate la 30 septembrie 1768 de fiul
succesorul lui la tron, Alexandru Ghica. Prin hrisovul
pe care-1 di, acesta din urtn hotiraste ca din venitul
manastirii fuscse bogat inzestrata cu 1flOii, blti
de peste i cu pravalii in oras sa se inzcstrczc in
fiecarc an nou fete srace, si anumc, trci fete de
neam de boier scipatati", primind fiecarc cite 250
talen, trei fete de a doua stare, de boicrnasi sau
de negutitori", cite 200 de talen i trci fete de
a treia mina, cite 50 de taleri". Accasta ctitorie nota'
fu numiti de citre orseni Sf. Spiridon-Nou" spre
a o deosebi de ccalalt, din vecinatate, inchinata
la Antiohia. Refacuta somptuos, cu materiale dc
buna calitate, intre anii 1852-1858, ca adaposteste
nu numai rimasitele pamintcsti ale primului ctitor,
Scarlat Ghica, dar si acelea ale dccapitatului Constan-
99
tin flangerliu si ale ultimului domn fanariot, Alexandru
Sutu.
Dintre biscricilc boiercsti ridicate in Bucuresti in
epoca fanariota, marca majoritatc datead din prima
parte a acestei cpoci, adica pin la inchcicrea pcii
dc la Kuciuk-Kainargi (1774). Am pomenit mai
inainte citcva din ele, anume biserica dc la Oborul-
Vechi, ziditi in jurul crucii ltii Mogo', biserica
Cretulescu i accea a Ienei. In 1731, la 29 iunie, se
termina lcasul Sf. Nicolae din mahalaua Brosteni,
ctitori hind Stefan, logoftul de divan, si sotia sa,
Anica. Un an mai tirziu, in 1732, Nicolac ceausul
Bozianu, deci un mic drcgator, facea aproape de
actuala biserica armcana lacasul numit Caintata; accst
nume, curios, a fost pus in legatura dc unii cerce-
tatori cu porecla Bucurestioarei, ceca ce ni se pare
putin probabil, altii yid in el o form &dyad din
grecescul Katutob insemnind sarmana" ; in spri-
jinul unci atare cxplicatii ar vcni paralelismul cu
biscrica Fldminda, zis Saraca" in planul lui Purcel,
din 1791, arc ambcle numiri construita intii din
lemn, la 1766, si apoi de zid, la 1782, dc marele
vornic Istrate si de Constantin Crctulescu. Caimata
biscrica unde-si scrba patronul brcasla lautarilor
a fost darimati in 1890: era in calea marclui bulevard
care strabate orasul de la apus sprc rsarit. Tot un
ccaus, cu numele Radu, a inltat, in 1760, biserica
ce-i poard numcle, in locul alteia mai vechi, dc
lemn ; pomclnicul biscricii poart data 1757, ianuarie
7. Un Udrccan clucer" termini de zidit, la 15 scp-
tcmbric 1735, biscrica ce-i poarta numelc: Udricani.
Un an mai tirziu, in 1736, vel-vistierul (?) Constantin
Nsturel i sotia sa Ancuta ridicau biscrica Dobro-
taro, refacut in 1847 si apoi din nou, intrc 1887
si 1893. Tot lor li se datoreaza si biscrica Slobozia,
terminati la 8 septembric 1743 in locul vechiului
lacas al lui Radu Leon (vczi mai sus, p. 78). Doua
lacasuri a ridicat si domnita Bd1a,ra, flica lui Constan-
tin Brincovcanu, casatorit cu Manolache Lambrino :
until, mai mic, la care e ctitor si sotul ei, pe atunci
vel-ban, in 1744; celalalt, mai mare, construit de ea
singura, dup moartca sotului, i isprivit in septem-
brie 1751 ; nici until din aceste doua nu mai exisd
astzi ; pe locul lor se inald actuala biserica, zidit
intre 1881-1888, si care, ea insasi amenintata cu
darimarea din cauza crpturilor produse de cutre-
murul din 1940 si agravate dc modul defectuos in
care au fost construitc fundatiile, s-a rcstaurat temei-
nic acum, in ultimii ani. In locul vechii biserici de
juramint" (Sf. Dumitru), Radu, logofatul de vistierie,
termina, la 30 noicmbrie 1753, un nou lacas
inchina cpiscopiilor dc Rimnic si Buzu. La Sf.
Stefan, dinspre Calca Calrasi, pisania poard data
1768, august 25 si arata drcpt ctitor pc Stoica cluccrul.
Al doilca lacas cu acelasi hram, dar a, ind azi porecla
Cuibu ea Garza", exista in 1766, in partea opusa a
orasului ; el a fost refcut mai tirziu de clucerul
Dona si sotia lui Zamfira ; piatra de mormint a clu-
cerului c din 1830. In octombric 1758 se termina
100
www.dacoromanica.ro
Biserica Olari, avind drept ctitori pe vel-vistierul
Dumitrasco Racovid, pe Mihai bacanul, lancu
capitanul si alti crestini pravoslavnici". Rccor-
dul numrului de biserici ridicate il detinc, intre
boieri, Mihi Cantacuzino, autorul Genealogiei Can-
tacuzini/or si al Looriei Tdrii Romdne,rti, partizanul
rusilor, care i-au dat gradul de general si la care
se si retrage dui:a pacea de la Kuciuk-Kainargi.
Lui i Sc datoreaza in Bucuresti: 1. Bistrica de
la lioedea Vdcdre,rtilor, inchinati ca metoh Epis-
copici de Rimnic ; azi nu mai exist, pe locul ci
inaltindu-se Ateneul Roman. 2. Biscrica [That:a
Bonita dupa porecl Biserica luminata", am actual-
mente Popa Tatu ridicati intrc 1760 si 1774.
3. Schiln Allgureantr, inccput de socrul du, vel-
logofatul Constantin Vaarescu si terminat de el la
5 octombrie 1756.
Dint= clerici, ridica lacasuri nu numai inaltii
ierarhi, mitropolitii, dar si preotii dc mir i monahii.
Intre mitropoliti, trebuie pomenit in primul rind
Daniil, care -a pstorit la inceputul epocii fanariote.
In afara de refacerea bisericii Sibilelor, amintita mai
inainte (vezi mai sus, p. 86), tot lui i se datoread
si inaltarea bisericii Verga/ni, numita astfel, se pare,
dupi boierul lui Brincovcanti, proprietar in partea
locului ; a ajutat" ins cu bani, bineinteles nu
accsta, cum ne-am fi asteptat, ci, asa cum ne arad
pisania, jupincasa Ancuta, fiica popii Vladului" ;
constructia era gata la 4 scptembrie 1724. Mitropo-
litul Stefan (1732-1738) reface, din zid, bescrica
lui Lucaci", numiti astfel dupa primul ei ctitor,
dcspre care n-avem alte tiri. Lcasul a ars in 1847,
cind cu focul cel mare, si a fost rcfacuta de enoriasi
in stil neoclasic, cu coloane ; aici a slujit ca dascal,
cintind in strana, Anton Pann (1798-1854); bustul
lui, ridicat prin subscriptie publica, se afid in fata
bisericii, in stinga. Mitropolitul Grigore al II-lea
a inaltat, pc la 1764, in partea de miazazi a Bucures-
tilor, unde aveau proprietati boicrii Barbatesti, un
schit de lemn i 1-a inchinat Mitropoliei ; in locul
lui a ficut in 1818 loan slaru" ajutat si de altii
o biserica de zid, terminind-o la 27 octombrie ; ca
e cunoscut azi sub numcle de Bdrbdtescu Vecbi si
a fost refacuta in 1858. Preotilor de mir li se dato-
read mai multe licasuri biscricesti din vremea aceasta.
E mai intii Biserica Alba din Calca Victorici, ridicata
in secolul al XVIII-lea, la o data ce nu se poate
preciza, dc popa Neagul Dirvas" si de doua jupi-
new", Rada si Visa : asa ne spune pisania noului lacas,
cel de azi, rcfacut in 1827, noiembrie, de marcle
clucer Nicolae Trsnea si de sotia lui Maria. Este
apoi biserica Popa Nan, ziditi intii in 1719 de un
Nanu preotu", ajutat dc credinciosii Ruse, Eca-
terina, Manole, Marula" si refcuta', potrivit pisaniei
pastratc, in anul de la facerea lumii 7273", adic
1764-1765, de Dumitrache gramaticul", ajutind
altii, intrc care Dudul zlatarul" care a fost
ispravnic" la ridicarca lcasului si capitanii
Stan si Rada. Accst de al doilca lacas s-a darimat
in noaptca de 20 iulie 1910 si a fost inlocuit prin
biscrica dc azi. Tot un preot, clugrit apoi, popa
Gheorghe calugarul", a inceput biserica Precupelii
Vecbi, terminat la 15 august 1773 de Nastase
siimeanul Mojucul" si de sotia lui, Milca. Un alt
calugr, care avuscse si calitatca de dichiu", adica
de cconom" sau administrator al bunurilor vreunci
miinastiri, a ridicat, in 1773, ajutat si de altii, biserica
Dichill, numita si Tirchiletti, fiindei sc afla in mijlocul
acestei mahatale, pe atunci la marginea Bucurestilor.
larasi un calugar, i anumc Isaia Novceanu, im-
preuna Cu sora lui, Sanda, i sotul acesteia, Atha-
nasic, a facut, pe la 1745-1748, biserica Sf. I/ie
de ling Podul Calicilor (Calca Rahovei); ruinata
de cutremurul din 1802, a fost zidita din nou, cu
banii vornicului Fotache Stirbei, tcrminindu-se la
15 august 1838. Cel mai frumos tacas ridicat de un
cleric si, in acelasi timp, unul din cele mai frumoasc
ale Bucurestilor un adevrat giuvacr este, fra
indoiala, Biscrica Davropoleos dc lingi Posta centrali.
Ii zice asa fiindei ctitorul bisericii, ieromonahul
arhimandritul Ioanichie, originar din orselul Osta-
nita, in Epir, a ajuns mitropolit dc Stavropolis
(localitatc in Peninsula Balcanic5). Acest Ioani-
chic a cldit la inceput un han ; il constad:Ti
documentar in 1704; apoi a ficut biserica, terminad
la 30 octombric 1724; ea scrvea hanului drcpt capeta.
Prin pridvorul su, cu elegante coloane sculptatc,
prin chenarelc de piatri ale ferestrclor usii dc
i
Niescu, ruda ca primul i exccutorul sAu testa-
mentar ; el a contribuit esential la ridicarea hicasului
(1808-1810), jertfind, in acest scop, intrcaga sa
avere.
Mai numcroase decit ale ostasilor sint lacasurile
ridicatc de ncgustori si mcseriasi sau mestcsugari.
Cu banii lsati de Constantin cupctul", m'id negus-
torul, fiul lui Maxim, alt cupct" vcstit, s-a inltat,
terrninindu-se la 4 mai 1744, bine proportionata
biscrica Sf. Elefterie, in cuprinsul intinsci paduri
din aceasd parte de vest a Bucurcstilor si litiga un
lac format de Dimbovita. Restaurad Cu grij de
Comisia monumentelor istorice (vczi fig. 33), ea
poarta astazi calificativul de Vechi" sprc a o deosebi
de monumentala biscrica, avind acelasi hram, zidit
in apropiere, In preajma celui dc-al doilca razboi
mondial. Un alt cupet", lane din Buzau, inchcie,
la 15 septembric 1744, cladirea bisericii numid azi
Fig. 33 Biscric2 SI. Eleticric-vechi, tip dc biscrici bucurcpcani din xcolul
al XVIII-!c2. (I.CS.O.R.)

intrarc, prin briul bogat, din ghirlandc dc frunze

L
si flori, cc-i da ocol, prin admirabila timpla de lcmn,
si, in sfirsit, prin proportiile ei atit de rcusite, biscrica
Stavropoleos este o podoabi a orasului nostru. O
mentiune special merit Schielll Alaicilor, dc la poa-
tele dinspre rsirit ale Dealului Spirii, schit ridicat V.,
in 1726, Intre 27 iulic si 1 octombric, dc maica
Tatiana Hagi Dina, in calugric Timothcia. Ispravnic
al constructici a fost vel-capitanul dc scimeni Pashali ; rl
iar inzestrarc bogad intre altele 300 de stinjcni
din mosia domneasca ce iastc in marginca orasului o
Bucurcsti dcspre Podu Calicilor &supra" a primit
de la voievodul Nicolac Mavrocordat i sotia accstuia,
Smaranda. Frumos restaurat in vrcmca noastra prin te"\
grija patriarhului Justinian, Schitul Maicilor adaug
o nota deoscbid coltului linistit de oras in care
se afla. . rlla --
$i sint ctitori. Un Thanase capitanul" si
cu asociatul lui sau, cum ii spunc pisania, sotiia
dumncalui" Stanciul, vataful de brutari, ispravesc,
la 8 scptembric 1763, biserica Stejarul, fosta pe strada 61.
Luterana, in spatele Palatului Republicii. Am artat
(vezi mai sus, P. 100 si 101) ca alti doi ostasi au
contribuit la ridicarca biscricilor Olari i Prccuperii-
Vechi. Mal tirziu, in a doua perioada a cpocii fana-
dote, Panait Bbeanul vcl-capitan za lefegii", ajutat
si de alti cnoriasi, va zidi biscrica I coanei (terminad
la 2 septembrie 1786), iar Nicolae Drscu biv
(rost) polcovnicu", biscrica Amzei; numele accstei
biscrici se explica prin cel dc-al doilca ctitor, Amza

101
www.dacoromanica.ro
Popa Soare ; se vede ca accsta din urrna a reparat-o
sau s-a impus in vreun fel oarccare atentiei urmasilor.
terminata la 25 scptembrie 1733, se dato-
rcaza jupinesci Manta, sora lui Manta cupetul si a
sotici accstuia, Stanca. La Silivestru au fost ctitori
jupin Pirvan" boiangiul i sotia lui, Stanca ; pisania
poart data 1743, iulic 15. Stanca las acestci biserici,
care iaste facuta cu toata cheltuiala noastr", nu
mai putin de patru pravalii, patru razoare de vie
In dcalul Lupestilor, diferitc odoare si vase. In locul
vcchiului lcas, de lemn, de la Otelari, s-a facut
unul nou, de zid, de catre Margaritu staroste
jupinu Nicolac cupctu" ; pisania poart data iulie
1757. Biserica Batiste, numit astfel dupa lacasul
anterior : biserica lui Batiste", amintit in 1660,
aprilie 5, e ctitoria, din 3 noicmbrie 1763, a vatafului
Manciu si a sotiei sale, Ilinca. lar loan croitoriul"
ridica, in 1766, dup 12 august, un schit" din jos
de Curtea domneasca inchina Nlitropoliei ; bise-
rica lui, renovata, se Ail in gura pietei i poarta
hramul Taierea capului Sfintului loan. Tot negustori
sau mcstesugari de frunte par a fi si jupin Maxim ;
dipreuna cu frate-sau Gheorghe", feciorii jupinului
Grigore Miulctu, cci care inlocuiesc vechiul lcas
de lemn, de la Botcanu, ridicat de rposatul jupin
Mihul, printr-unul de piatra" ; pisania e din 6 iunie
1760. Din a doua perioada a cpocii fanariote dateaza
alte patru biserici asemanatoare. Prima, Sf. Constan/in,
e opera, din scptembrie 1785, a cojocarului Constan-
tin Besleaga, a croitorului Constantin Melcescu si a
selarului Hagi Panait, contribuind cu bani si Pitrasco
croitorul si Ion Coica. A doua, biserica lzvorn, de
pe malul drept al Dimbovitei, se datorcaza de ase-
menea unui grup de meseriasi: loan luminararul,
Hagi Miu abagiul, Petcu croitorul si Stoian Ciolac
caramidarul. Ei ridic, in timpul primei domnii a
lui Alcxandru Moruzi (1793-1796), un lacas de zid,
in locul celui vcchi de lemn, care se stricasc. Cea
dc-a treia biseried, Popa Rust!, e inaltati de Mano-
lathe, vataful de harabagii, adic de carusi ; data
pisanici : 17 martie 1813. Cca de-a patra, din 1817,
cu hramul S Voievozi, se datoreaz lui Stoian
bacanu, fiul lui Pctre Stenct Gabroveanu", lui
Dumitru cojocaru si altor enoriasi ; a fost reparata
in 1903.
Dintrc bisericile ridicatc de orseni, care nu se
incadreazi intr-una din categoriile de mai sus, sem-
nalrn pe accea numita Spirea Veche, dupa ctitorul ci,
doftorul" Spiridon Kristofi sau Spire.% cum ii
spuneau, mai scurt, localnicii. Deoarece piatra lui
de mormint poarta data 1765, pare probabil ca lcasul
sa fi fost anterior cu citiva ani macar ; unii cercetatori
cred ed exista in 1740, altii o socot de prin 1750".
Perechca acestei biserici, Spirea Nona, e trecut
in catagrafia din 1810; nu se tic cine a inte-
mciat-o. In aceeasi catagrafie gasim i biscrica
Sf. Treinse din Dudesti, ctitoria din 1804 a lui
Faun plugaru, until din orascnii de la margine, care
facea i plugarie.
102
www.dacoromanica.ro
BUCURESTII IN A DOUA PARTE A
PERIOADEI FANARIOTE (1774-1821)
In accasta a doua parte a perioadei fanariotc arc
loe accentuarea fenomcnului de destramare a feuda-
lismului si de pregatire a trccerii spre capitalism.
Este rastimpul in care se constituie capitaluri impor-
tante, rezultind pe de o parte din exploatarea moiilor,
pe de alta din extinderca comertului, a camatarici
si din arendarea ocnclor i vamilor. Mestcsugurile
se inmultesc si se specializeaza ; apar o serie de
manufacturi. Destramarea feudalismului este favo-
rizata si de ideile de libertate, egalitate i fraternitate
enuntate de Revolutia Franceza i purtatc de armatele
ei in intreaga Europa.
Tot in a doua parte a perioadci fanariotc, influenta
Constantinopolului in viata de toate zilele a orasului
atinge maximum. In imbracamintc, in mobilier, in
viata social, chiar in alimentatie, tonul da capitala
impratiei turccsti, de unde vin domnii, cu rudelc
si anturajul lor, cu luxul i creditorii lor, cu garda
carc-i pazeste. Numele testurilor de bumbac, de
matase, de fir sint, in marea lor majoritate, turcesti ;
tot asa numcle covoarelor, al multora din obiectele
de podoaba si al giuvaerurilor. Costumele curtii,
ale boierilor i chiar ale negustorilor imit pe cele
constantinopolitane ; felul de primire, mincarurile
ales; lcgumele de soi, anumite dulceturi, prajituri
i zaharicalele, o seam de bauturi sint aidoma ca pe
tarmurile Bosforului. In constructia caselor mai mari,
orasenesti, ca si in accea a vilelor" de la marginca ora-
sului, a chioscurilor" cum se spunea atunci sc in-
trebuinteaza elemente turcesti i se imprumutl numi-
rile respective. Din perioada fanariota s-au irnpminte-
nit la noi atitia termcni turcesti i turco-grccesti care
triesc i azi; de atunci borangicul, atlazul, ibrisinul
mobairul, papal; i ha/al,'!, testeana i jordana, de
atunci tcrmcnii tehnici bina, giurginvea, dusumea, cbiosc,
caldarim, chimer, i avuz; de atunci cirdamalele, mataco-
/e/e, iaurtul, ciorba, pila/ti, prccum i pdtldgelele, cono-
pida i angbinarea; apoi baclavalele, sarailiile, cataiftd,
mult imbuntatite de noi ; dup accca acode/ele i
serbeturile. Sporesc cafenelele undc se scrvesc cafele
cu cafinac ; se aduce de la Stambul si de la Udrii sau
cum ii spun turcii Edirne, sitian, baba, tables,
rah& si tot soiul de fructe sudicc, de la smochine,
in tabanuri,i turn/ale pink' la rodii, fisticnri i coconari.
Pesti dc mare conservati scrumbii, lacbertk, sardele,
(in, (chefali afumati) apoi stacoji sau homari
i stridii se pot gasi la beIcanii i pcscarii cu marfa
subtire" din Bucurcsti. Zltarii, adica giuvaergiii
argintarii de atunci, iti ofera gbin/nri sau Mil, deci
bijuterii in forma de floare, din diamante si saf ire,
cercci cu pernzele, paf/ale de tot soiul, apoi zarfuri
i felegeane, adica ccsti de cafea neagra cu suporturilc
lor, lucrate in fi//gran, siraguri de mirgean, de Ales;
pot s-ti faca si un toc de tipsii de argint, de tumbac
sau de mina, dup pofta inimii.
 Sute de termcni, privind toate domeniile vietii
orsenesti, se introduc acum ; domnul i curtca lui
imiti pe accea a sultanului ; boierii imiti pe domn ;
negustorii i meseriasii privesc la bojen i adopti
ei, pe cit lc di mina", ce yid la acestia. Tendinta
spre lux, sprc haine scumpe, spre podoabc, spre
mincaruri de soi, e general: de la dregitorii din
protipendadi" pini la ultimul slujbas, de la toptan-
giii care stipinesc tirgul i eirora li se potriveste
zicalapopulari mai grase-s negutitoriile decit
domniile", pini la ncgustorasii cc desfac cu paralicul,
de la starostii de bresle sau rufeturi pini la ultima
calf. Multe avcri se pripidesc din pricina accasta,
multe case se stria ; ca si impied ice litirea acestei
tendintc bolnivicioase, nesibuite, spre lux, unii
domni, mai gospodari, iau misuri, interzicind impor-
tul unor articole costisi toare i child ci inii pilda
cumptrii. Dar acestea sint exceptii, incercri Chi
a doua zi.
Dupi pacea de la Kuciuk-Kainargi, este numit
domn Alexandru Ipsilanti, unul din putinii
fanarioti care dezmint regula (vezi fig. 34).
Cult, bun gospodar, ncurmrind avere cu once pret, f
ca altii, a guvcrnat mai bine de sapte ani de zile
(26 sept. 1774-15 ian. 1782) in linistc, chivernisind
tara i lsind amintirea unci abundente i ieftintiti
nemaiintilnite pini atunci. Bucurestilor le-a dat o
deosebiti atentie; realizrile lui, de tot felul, in
cuprinsul orasului ne indrcptitesc si-1 socotim printre
ctitorii acestuia, asemenea lui Brincoveanu i Mircea
Ciobanul i poate chiar mai mult deck acestia. A
ficut o nota delimilare sau hatrnicire a Bucureftilor,
cu scopul de a nu mai construi nimeni in afara ei,
si a insemnat noul hotar prin cruci. Nu ni s-a pistrat -
hrisovul respectiv, dar o stim din pitacul" sau
Fig. 34- Alexandru lpsilanti, voievod al Tirii Romlne,ti (1774-1782)
adrcsa lui Mihai Sutzu din 19 iulie 1784, in care apoi al Moldowei (1786-1788), apoi iar4i al Tara RomAnevi (1796-1797).
se spune: in domnia domnici-sale fratclui Alcxandru Stampi contemporani. (C.C.G.)
Ipsilanti s-au fost pus imprejurul Bucurestilor chip
de cruci scmne, ca acestea si fie hotar al orasului".
A stabilit apoi la 67 (saizeci si sapte) numrul maha- asadar, precizim noi, aproapc de Curtea vcche
lalclor : asa afirmi scriitorii contemporani Nicolae domneasci si alta pe Podu Mogosoaici, la maha-
Villara in lucrarea sa apirut in 1777 si Manasse laua sfintci mnistiri Sirindari, ins co ap din
Eliad. Pcntru a fcri Bucurestii de inundatiile dcstul izvoarc adaugi hrisovul adus4 din depdrlare, ca
de dese ale Dimbovitci ultima avusese loe chiar mare cheltuiald, sprc a se adipa obstca Cu api curat
in 1774, anul suirii sale pe tron a pus Ipsilanti, 5i limpede, mai ales in vremi zlotoasc, cind girla
avind concursul tehnic al elvetianului Sulzer, care Dimbovitci... curgc turburc si cu multe necuritenii".
a ficut misuritorile necesare, si se sape un canal In ce priveste clidirile, lui Alcxandru Ipsilanti i
de derivatie al apelor riului spre Arges ; gura cana- se datoreazi o serie intreagi. A inccput prin a ridica,
lului se afla la satul Lungulct din judetul Dimbovita, pe Dcalul Spirii, o noud curie domneasca, fiindc cca
sat care de atunci s-a numit &min. Pc de alti parte, 'eche devenise, inc dinainte de fizboiul ruso-turc
in vcderea alimentrii Cu api bun, de izvor, a bucu- din 1768-1774, de nelocuit. Lucririle au inccput
restenilor, a captat izvoarele de la Teplesti ne-o in martie 1775; constructia principali palatul
spunc hrisovul din 1804, decembric 18, al fiului sin era gata la fincle lui 1776, urmind a se mai face zidul
Constantin Ipsilanti a construit un apcduct de Inconjuritor, grajdurilc, buctiriile i odiile de lingi
olanc si a infiintat, in 1777, primele cismele sau fin- zid destinate garzii dc seimeni si albanczi. Ca aspect,
tini cu astfel de ap in oras. Erau doui ascmenea lucrarca se pare cl nu prezenta nimic dcoscbit ;
fintini ; citim din hrisovul pe care Il d domnul fusese ficuti cu mcstcri de mina a doua (vezi, mai os,
la 1 octombrie 1779, hotrind regimul lor: una p. 105); sub raportul asezirii insi, pe dcalul ce
in tirgul dinliuntru, pe ulita cc se zice din boiangii domina Bucurcstii i de undc privelistea era unici,

103
www.dacoromanica.ro
alegerea fusese fericit. A construit apoi, in 1776,
pe podul" Scrban-Vod, case de primire a turcilor
ce veneau la noi cu difcrite misiuni, spre a nu mai
obliga pc locuitorii orasului s-i gazduiasca ; aceste
case au purtat numelc dc beilic, nume pe care-I avea,
de altfel, i zisul pod". Pcntru Academia" de la
Sfintul Saya, complet reorganizata prin hrisovul din
ianuarie 1776 corpul didactic avea acum nona
dascli, iar cursurile durau doisprezece ani, cuprinzind,
intre altele, limbile latina, franceza si italian , a
zidit un local incapator, terminat in 1779. A infiintat
o scoal de preoti la Mitropolie si un orfelinat sau,
cum Sc spunea atunci, un orfanotrofion, adica hra-
nire icrestere de copii, prunci Orad da parinti".
Prin hrisovul din 1 martie 1781, Ipsilanti statorni-
ceste organizarea i veniturile acestui asezamint.
El va avca dou sectii: una la mnstirea domnitei
Masa pentru 100 de baieti si alta la manastirea
Antim pcntru 100 de fete ; domnul cl fondurile
necesare sporirii odailor cc vor adaposti pe orfani ;
acestia vor fi ingrijiti din pruncie pina la sase-saptc
ani"; se prcvede personalul neccsar, se specifica
veniturile si se dau instructiuni precise cu privirc
la cresterea copiilor ; hrisovul denota o deosebitil
grid gospodreasca. Se construiesc case noi la mana-
stirea Radu-Vod, iar sotia lui Ipsilanti, doamna
Ecaterina, ridica o bisericil nota, in locul celei vcchi,
ruinate, la manastirea Sf. Ecaterina de linga Mitro-
polie. Bineintcles, curtea cea noua, de pe Dealul
Spirii, ii avea si ea biscrica sau capela proprie ; ca
purta tot hramul Sf. Ecatcrina. In afara orasului,
voievodul repara i infrumusetcaza biserica manasti-
rii Mrcuta, incepe zidirea une manastiri la Giulesti,
pe care o va termina Mavrogheni, zideste case dom-
nesti la Afumati, pe mosia cumparata de la Mihai
Cantacuzino, ccl stabilit in Rusia, si ridica un chiosc"
sau o casa de vara, dupa modclul turcesc, la Herastrau,
pe malul lacului, si un al doilea la Cotroceni. Alexan-
dru Ipsilanti, dindu-si seama de importanta pc care
o aveau, pe de o parte, pentru incasrile visticriei,
pc de alta parte, pentru viata cconomica a orasului,
care insemna nu numai o crestere a nivelului general,
dar si, in ultima analiza, a vcniturilor domniei, a
dat o deosebita atentie meolefugarilor i negus/ardor
bucurcsteni, intarind, prin hrisoave, modul de func-
tionare a breslelor vechi i organizarea celor noua.
S-a ingrijit de asemcnea de intretinerea podurilor",
adica a pavajelor de lemn de pe strzile principale,
constituind un despartmint special, vornicia de
poduri", cu venituri precise, in cadrul nou infiintatei
institutii Obsteasca epitropie, care avca in grija sa
problemele de gospodarie i cdilitatc, scolile i cutia
milelor", adica fondurile de ajutoarc. Carvasaraua"
sau vama ii are, incepind din 1778, un sediu stabil,
in cascle si magaziilc, ridicate in accst scop, de mana-
stirca Coltca pe un loc sterp" al ei, in mijlocul
tirgului", chiar linga spital ; pentru acest sediu vel-
vamesul va plti mnastirii o chirie anuala de 180
de talen i sau lei ; aflarn toate aceste detalii din hrisovul
104
www.dacoromanica.ro
dat de voievod la 10 noiembrie 1778. In sfirsit,
reorganizeaza justitia, infiintind patru departamen-
turi", dintre care unul pcntru judectile de crimi-
nalion", iar celelalte trei pentru lucruri i datorii",
deci chestii civile, stabilind reguli stricte de rccrutare
si de comportare a judccatorilor i tiprind (septem-
brie 1780), la tipografia din Bucuresti, codul cc-i
poarta numele.
Avind parte de liniste si de recolte bogatc, tara
fiind apoi, potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi,
scutita de haraci fad de turci timp de doi ani, se
produce, pentru o scurta perioad, un belsug si o
ieftintate remarcabil. Reproducem in accastil pri-
vint aprecierile unui contemporan, Dionisie Ecle-
siarhul, consemnate in hronograful" ski: Eftinatate
era la marfuri si la dobitoace, boii, vacile, oilc, caprele
cu putin pret, bucatele [adica grinele] mai cu putin
pret. Si pentru ca s'A fie stiut si... de mirare celor ce
se vor a fla dupil noi, vom serie ccvas din parte [adica
dnd exemple] : bou de jug, 10 lei, 12, 15 cel ales ;
vaca, 6 lei, cu lapte ; cal, cirlan de trci ani, 8 lei, 10;
cal bun de clrime, 20 lei, ales 25, ear cel bocresc,
telcgar, pretul cel mai mare 40 lei ; oaia cu miel,
1 leu, capra cu icd, 1 zlot ; carnea calla, 1 para
sau mult 2; vinu vadra, 10 paralc pe ales, ocaua
de vin la circium, 2 parale ; &tia, 2 sau 3 parale ;
puiu, 1 sau 2 parale ; ou5, zece de o para ; gisca,
6, 7, 8 paralc ; curca, 10 parale, curcanul cel mare,
15; faina de gnu, o para, cind era mai scump o
para si o lascaie ; era si pestele berechet ; morunu
proaspat la Dunare, ocaua, 4 parale, la tirg la sca-
une, ocaua, 8 paralc ; crapu, somnu, 5 paralc
4 ocaua ; cosacu i alt peste marunt era o para
ocaua i nici il lua cineva ; raci, 20 de o para ;
icre tescuitc de morun, 30 parale ocaua, de cele
proaspetc, 20 parale ocaua ; fasolea, lintca, maza-
rea, 1-2 para ocaua...".
A fost intr-adevr o epoca' de ieftinatate i belsug,
dar ea n-a durat mult. Chiar urmasul la tron al lui
Ipsilanti, anumc Nicolae Caragea, pune dari grele,
intre altele o darc de zcce lei pe fiecare casa, dare
reclusa ulterior la sase lei. Vine apoi rzboiul rusilor
austriecilor cu turcii, in 1787-1792, cind Bucu-
restii trec din nou printr-un moment de cumpana,
nu atit din pricina operatiunilor militare, cit a urtna-
rilor rzbdului, a cinmei aduse de armatele turcesti.
In momentul inceperii ostilittilor era domn la
Bucuresti Nicolae Mavrogheni, fost tilmaci si pro-
tejat al marelui amiral turc (vezi fig. 35). Fusesc
numit la 6 aprilie 1786 si-si facuse intrarca in capital
la 28 mai. Chiar de la inceput a aratat un deosebit
interes resedintei sale. Una din primelc masuri cc
ja este extindcrea retelei dc cismcle cu api de izvor.
In accst scop capteaza' izvoarele bogatc de la Cretu-
lesti au lucrat 22 de mesteri olari din Muscel
Dimbovita i pina in toamna, inainte de 11 noicm-
brie, instalcaza o serie de cismele, incepind de linga
capul Podului Mogosoaiei, unde-si ridicase intre
timp chiosc cu oclai i cu toat podoaba sus si jos
 si havuz", i pina la curtca din Dcalul Spirii, in acest
din urmil loc ficindu-se o cismca i afari din pond",
adic in afara imprejmuirii, pentru orasenii din partea
locului. Lingi chioscul de la capul podului, inconjurat
de o frumoasa griclina cu lalele, garoafe i trandafiri,
gradin desenat i plantata chiar de el, a inltat
In 1787 si o biscric actuala biserici Mavrogheni
cu hramul Izvorul Tmduirii, inzestrind-o cu mosii
si vcnituri. Tot aici, i anume asa cum citim in
pitacul din 17 iunie acclasi an alituri foisorului
domnesc, in maidan, impotriva portii curtii foiso-
rului", a hotarit un nou loc de tirg, uncle si vie
locuitorii cu cele cc au de vinzare" ; ziva saptaminal
de tirg era joia, in timp ce la Tirgul de Afar ramsesc
martca i vincrea. Spre sfirsitul anului urmtor, 1788,
sprijina infiintarea unei tipografii, zis de la cismca",
unde, in fcbruarie 1789, apare lucrarea in vcrsuri
a vel-caminarului Manolache Persian, intitulat
Faye vilejefli ale liii Afavrogbeni i dedicata, bine-
inteles, domnului. Acest Mavroghcni, om inalt,
usctiv la obraz i strajnic", cum ni-I infatiscazA
Dionisie Eclesiarhul, a fost o intercsant persona-
litatc. N-a facut casi buna cu boierii pc care i-a
impus, sub diferite pretexte, la sume mari de bani ;
a impus, de asemenea, pe negustorii bogati. Dup
izbucnirea rzboiului, a trcbuit, fireste, si sporeasca
apasarea fiscal, spre a Mad i intretine oastea ce
crease ; se observa totusi i acum o anumit inte-
legere fata de cci saraci. Pentru a-si da seama de
starea real de lucruri, Mavrogheni ficea adesca,
travcstit, inspectii: cerceta pravaliile, bisericilc, uncori
si curtile dregatorilor. Cci prinsi c nu-si ficeau
datoria sau ca inselau erau pedepsiti pe loc. Pe hoti
ii spinzura in uii, lasindu-i cite o zi si-i yacht lumea.
Dicluse ordin ispravnicilor chiar de la inccput, la
1 iunie 1786, sa ridice tepi pe la toate drutnurile
si raspintiile", in care si se sape aceste cuvinte:
ccl cc va face hotii, ucideri seau va fi gazda de hoti...
cu aceasta pedeapsa de moartc se va osindi : intepatu".
lar peste alte opt zile, la 9 iunie, poruncise si i se
faca un foisor" la Tirgul dc Mara, la Oborul-Nou,
uncle urma sa mcargi la zilelc de tirg citam
insusi tcxtul pitacului pentru a cerceta si a intreba
pe locuitorii trii dupre afara : cum pctrec si cc fel
se poart ispravnicii i zapciii judetului?". Avea ;i
ciudatcnii: asa, de pild, umbla imbrcat in costum
de marinar turc, cu genunchii goi si cu ccalma un
fel de turban pe cap ; se plimba prin Bucuresti
intr-o trsura trasa de doi cerbi (vezi fig. 35) ; alta-
data, sprc a-si anta dispretul fat dc boieri ale
caror privilegii nu le-a atins insi si-a numit calul
clucer. Din cauza accstor ciudatenii, adaugindu-se
si vralmasia boierilor umiliti i usurati de parale
Mavroghcni a fost infatisat, in genere, intr-o lumina
cu totul defavorabil: judccata nu e dreapt fiindca
nu tine seama si de uncle aspectc pozitivc. Caci in
afara de activitatca sa sub raportul cdilitar, cultural
bisericesc, cl a dovedit, sub raportul militar, insusiri
pc care nu be intilnim la nici un alt domn fanariot.
www.dacoromanica.ro
A organizat o oastc c drcpt, sprc a ajuta pe
turci oaste cuprinzind 10.350 de oameni, impartiti
in 110 steaguri, in afari de cci care pazeatt hotarele.
Avea i citeva tunuri, iar arscnalul Il instalase in
Hanul Zlitarilor. Cu aceasta oastc i cu detasamentele
turccsti cc i se adaugara a rcspins cl pe austriccii
care trecuscri muntii si ocupaserii o serie de manstiri
Sinaia, Cozia i Tismana si uncle localititi. A
putut patrunde chiar in coltul de sud-est al Transit-
vaniei ; la inccputul lui martie 1788 adrescaza cl un
manifest tuturor locuitorilor din tinutul Brasovu-
lui", indcmnindu-i sa se supuna i, mai mult fapt
scmnificativ pentru cunostintele istorice i planurilc
politice ale lui Mavroghcni sa se alcatuiasci
iarsi la accst principat dc uncle s-au dezghinat".
Rezultatul este c locuitorii din satele Sccle, Tir-
lungeni, Zazcni (Zizin), Purcircni, Podila, Prejmitc
(Prejmer) i Harman fac act de supuncre si plea-
chine", iar voievodul ii asigura, la 6/17 octombric
1786, de drcapta i crestineasca sa obliduire".
Dezvoltarca ulterioati a operatiunilor militare fiind
insa defavorabila turcilor care sint tau batuti la
Mrtincsti, in Rimnicul-Sarat, si picrd Occakovul,
Hotinul i Iasii Mavroghcni c obligat si se re-
traga; la 18 octombric 1789 pariiscstc Bucurcstii,
lar la 15 noiembrie trece peste Dunare, undc, dup
mai putin de un an, pier; in urma unci intrigi cri-
minalc a marclui vizir, executat i cl dupii aceca,
drcpt pedeapsi.
Primele detasamente de nemti cu coada" pur-
tau peruci, ca la curtea franceza intr in Bucuresti
in scara zilci dc 9 noiembrie ; principcic de Coburg,
comandantul lor, e intimpinat a doua zi de titre
mitropolit, holen i rcprezcntanti ai orisenilor, chiar
la chioscul" lui Mavrogheni, la capul podului (vezi
fig. 36). Dup cc s-au instalat, ofitcrii austricci
spune Dionisie Ecicsiarhul s-au apucat de
muzic si de baluri, dupa obicciul lor, si nu prca grijca
de rzboi... i iubea i boicrii, mai virtos muicrilc,
muziccle i balurilc ncmtesti, ca si aduna cu ci la
Fig. 35 Nicol= 1112vroglicni, doninui Tini Rol/111=0, Intr. trawl
rasa de doi ccrbi. Stampl contcmporan3. (B.A.)
105
 _
orpe ff. r inntfime v. be F6nejm wig Der l au61riaDif Fiuf nee rr in Der -)ua1n6e. iron belt 11 :Isar
pm. unfrr Cosnan'bo bes)itarre6af "Orin} v.Sen6 *31 506i1r9 A inn KOZOP.11789. 8 fi-rizerrt efor e.rpatng
ivFefivn ant 1,rr gtifticfifedu brat .0c f, c r 351*7 ler Znstrutrt in bit ft01, D ivortitia/4( *Dirt t
aftwaw ben 05rtri1ri frt. se. ..4auvritr r6foigf bit biriennas Der stag, rbic 'Kr Glen) be s
)iirYen va n Der-Yrnfacf;r3i frer Sae fruffif n georgowo genonten. r grits Puin.6 i In
3/83,

1
;".
46* joaltor--1
'

,1 V

iLr.
1"
-.--t.......--,.
- .
-rn
41. e
-,..,
A
4,4i:est.!
. ca
:, , Ov., , iti...r,i.p', ',..0y.'.rj.i.,,'.
.
.P., r: a "vt
' ' -f
..t....
. 't
fr _o
- ',' 41r.
I0. o 1U.ti
- ' 1...51. -T,:ra '
f ...- r . 4--3.caV
...r
.3
,
fe I k .
,

41 ,,
- %. 5 . N- . %

r. 4 , .1th
1,,
!
abP.'I I,
f I r,
4
114'
{-alt g p II,' Olr -

Fig. 36 Reprcuntanti ai dcrului i boicrimii primcsc armata austriaci

cele vesclitoare". Marturia Ecicsiarhului
contcmporan dcci arat c boicrimca muntearal
petrecea in timpul razboiului; greutatile apasau, ca
de obicci, asupra locuitorilor de rind. Ca o conse-
cinti cumplit a razboiului izbucneste ciuma. Fran-
cczul Chalgrin, carc st trci zile in Bucuresti la ince-
putul lui august 1792, arat ca orasul era bintuit dc
accasti molima. Ea s-a prelungit si in timpul stapi-
nirii lui Alexandru Moruzi (1793-1796). In timpul
accstuia din urtna, care infiinteaza, la marginca ora-
sului, un spital pentru ciumati, avind i biscricl
propric, au murit in Bucuresti, dupi catastifcle ciocli-
lor, zecc mii de oamcni. A urmat o nona inccrcarc,
mai putin grav, ce-i dreptul, i anume, foametca
din 1795. Cu acest prilej, a avut loc o operatiunc
de specula, caracteristici moravurilor fanariotilor i
ilustrind in chipul cel mai sugestiv dorinta de imbo-
gtirc cu ()rice prct a acestora. Moruzi a obligat
pc morarii din Bucurcsti sa cumpere griul numai de
la magazia sau jitnita domneasca, la prctul dc 40 de
lei chila, gnu pc care el il achizitionase cu 7 lei.
Orscnii au platit dcci piinea, multumit obladuirii
printcsti" a domnului, cu aproape de rase ori mai
muli deal irebuia. Pc de alta parte, acelasi Moruzi
a cumparat porumb ca bani imprumutati de la
manistiri imprumutati, vorba vine, caci, dc fapt,
106
a unui la 10 noicmbric 1789; reprezentarea din ultimul plan a orasului, cu zidul de
apirare prevImt Cu tumuli cared da ocol c fantezista. Stampl contcmporana
(B.A.)
n-au mai fost restituiti niciodatil i 1-a revindut
cclor lipsiti cu prct indoit i intreit". Tot in timpul
accstui fanariot au bintuit i licustele, facind mare
strickiune in bucatc".
Cu toate acestc incercari, orasul creste necontcnit
ca suprafata i ca populatie. In timp ce sub Al.
Ipsilanti constatam 67 de mahalale, catagrafia din
1798 arati 93, asadar cu 26 mai mult. Chiar daci
am admite ca, intre timp, uncle din vcchik mahalalc
se scindasera ceca ce dovcdeste totusi inmultirea
populatiei este sigur ins cl se infiintascri si ma-
halalc noi; dolma sint biscricile care se ridic in
acest rastimp. Pe linga cele amintite anterior (vezi,
mai sus, p.99-101), asa este, de pild, biserica Manta
Brutarld, terminad la 30 august 1787, prin staruinta
cheltuiala lui Manca, starostcic de brutari din
Bucuresti. Tot asa, biserica ridicat in partea de
miazzi a orasului, in 1796, dc doi localnici, Udrca
Pavel si Stanca, biserica numit azi Brbritescu-Nou.
Se continua in acelasi timp inlocuirea vechilor lica-
wri, de lemn sau de zid, dar ruinate, prin altele noi.
Acesta e cazul cu biserica Sf. Panielimon, ridicat

www.dacoromanica.ro
in timpul razboiului, in anul 1790, ctitori fiind,
potrivit pisanici, parintele popa Ivan ot Silivestru i
[si] Costandin logofkul Bornescu i jupin Costandin
Caramzulia i jupin Ene Manciulescu alti pravo-
slavnici crestini". Acc popa Ivan ot Silivestru"
este i ctitorul noii biscrici lancn Vecbi; acest al
doilea lacas exista in 1792: asa rczulta dintr-o inscm-
narc pc evanghclia biscricii.
Catagrafia din 1798 a fost intocmit in timpul
domniei lui Constantin Hangcrliu, until din fanariotii
cei mai spoliatori din citi au existat. Drilc sint mult
sporite, se reinfiinteaza, sub numcle de gostinarit,
vcchiul vacOrit, iar incasarea se face in chip salbatic,
de agenti fiscali insotiti de turci. Taranii sint chinuiti
In tot felul ca sa dea bani", iar unii din ei crcifi cbiar.
Dar aceste cxcese provoac picirca lui Hangerliu.
La 11 februarie 1799 se emit dott firmane secrete,
unul de mazilire, iar cellalt de executare. Peste
dou saptamini i ceva, la 1 martie, apare la Curtea
domneasca din Bucuresti un capigiu turc, insotit
de un arap mare" si buzat", groaznic la chip";
ci situ primiti de domn in iatacul su. Dupa o scurta
convorbire, Hangerliu e impuscat de capigiu, iar
arapul ii taie capul ; slujitorii i boierii care alerga-
sera la strigatcle celui atacat nu indrznesc s inter-
vina cind aud cuvintul magic firman". Trupul,
dccapitat i dezbrcat, a fost tirit de picioare pe scara
palatului si apoi aruncat in curte, uncle a stat o zi,
in zapada i noroi, in vzul tuturora. intreaga scena
e caracteristic pentru nivelul politic la care ajunscse
tara spre fincle cpocii fanariote. In alte privinte,
pcntru moravurile vremii, e caracteristica o alta
scen, tot din timpul lui Hangerliu i petrecuta tot
la Curtca domneasca. La inceputul anului 1799 sosca
in Bucurcsti, pentru doua saptamini, ca sa se odih-
neasca, protectorul domnului, Husein Kk, marcic
amiral turc, cel care incercase zadarnic, timp de un
an, sa infringa pe Pasvantoglu, rcbelul pas de la
Vidin. Hangerliu 1-a primit, bineintelcs, cu toate
onorurile, facindu-i, cum spune Dionisie Ecicsiarhul,
zcefeturi", adic ospete cu pctreceri variate. A
poftit in urma amiralul ca vocla sa chcmc pe bocrii
cci mari cu cucoancle lor la zeefet". S-a dat porunca,
dar boierii au venit singuri, fOri cucoanc". Ceca cc,
vzind Hangerliul continua' Eclesiarhul povcsti-
rea nu i-a silit, ci a trimis pe postelnicul cel mare
si pe cmrasi dc au adus muieri podarese, curve si
circiumarese, ins au ales muieri mai chipese si mai
frumoasc si le-a imbracat Cu hainc frumoase din
cmara lui vocla, fagaduindu-le daruri domnesti,
faci toata voia lui capitan-pasa [marcle amiral] si
a agalelor lui i s sc sloboazi la chcfuri. Deci, la
vrcmca mesci, le-a poftit la masa sa scaza cu boicrii,
si aducindu-le vel-postelnicul, le-a numit c sint
cocoancle boicrilor, aratind: cati, accasta e Brinco-
veanca, accasta Golcasca, accasta e Corneasca,
accasta e cutarc i aceasta cutarc... Capitan-pasa,
vzindu-le, s-a bucurat si, sezind toatc la masi cu
boierii i voda i capitan-pasa cu agalelc, zicindu-le
www.dacoromanica.ro
muzicilc la masa i dupa cc au mincat, s-au sculat si,
ridicind masa, a poruncit pasa si joacc boicrii cu
cocoanele lor si au si jucat, si tiind jocuri pini scara
si iarsi puind masa i, dupa mask jucind pina in
puterca noptii, au zis capitan-pasa lui vocl s-i
opreasca pe una mai aleas pentru culcarc, ca stic
el ca sunt bucurestencele iubitoarc de impreunari ;
si asa s-a si fcut, i celcIalte le-a dat la paturile aga-
lelor, i boierii s-au dus la cascle Ion, poruncind
vocla postclnicului sa spuie muierilor sa le faca cu
voie. Ear dimincata, a daruit turcii pc muicri bine,
socotind ca sunt cocoancle boierilor, i le-au slobozit.
Apoi camarasu le-a dezbracat de haincic cu care
le-a fost imbracat si le-a dat drumu, si mai trccind
vreo dotia-trei zilc, capitan-pasa a plecat la Dii"
(Vidin).
In primii ani ai sccolului al XIX-lea, domn fiind
Constantin Ipsilanti, fcciorul lui Alcxandru (1802
1806), Bucurcstii sint atini, succesiv, dc trei cala-
mitti naturale, dintrc acelca care, de altfel, revcncau
periodic. Chiar in ziva cind Ipsilanti, vcnind de la
Constantinopol, trecusc Dunarca si se afla in satul
Radovanul din Ilfov 26 octombrie 1802 Sc pro-
duce un puternic cutrcmur de pamint, care darima
o suma de cldiri atit in Bucuresti, cit si in celclaltc
orase. Atunci s-a prabusit turnul de la Radu-Voda
s-au produs stricaciuni Turnului Coltei i Hanului
Serban-Vocia". Cronica lui Dobrcscu adauga ama-
nuntul c s-a crapat pamintul cit ar incapca un
om cu calu" si ca a iesit ncste apa cu hum:4 ncagril
cc putea intocmai ca pucioasa". Mai grca a fost
incercarea din 1804, septembrie 9, cind a izbucnit,
de la o spitarie din Silari", focul naprasnic tare
In 12 ore a prcfacut in cenusa centrul comercial
inclusiv vcchca Curtc domneasca si o buna
parte din mahalalc ; pagubelc s-au cifrat la 30.000
de pungi, adic 15 milioane lei, o sumil cnorma
pentru vremea accea. In sfirsit, in anul urma-
tor, 1805, Dimbovita s-a revarsat in doua rin-
dud, nimicind potrivit afirmatici cronicarului con-
temporan Naum Rimniceanu toat lunca... i cascic
din ea".
Constantin Ipsilanti era s ispra'veasca la fel cu
Hangerliu. Turcii ii reprosau c simpatizcaza pc
rusi i el are lcgaturi Cu rasculatii sirbi care, sub
Carageorge, se ridicaser impotriva stpinitorilor
otomani abuzivi. E mazilit deci (24 august 1806);
capigiul care aducca firmanul se pare ca mai avca
inca unul, secret, de executare, a hainului". Ipsilanti,
prevcnit de cram ambasadorul rus la Constantino-
pol printr-un curier tatar care, mcrgind in goana,
sosestc la Bucuresti in trei zilc i trei nopti", o ia
ins inainte. Convoaca pe boicrii din divan (vezi
fig. 38), lc recomanda si cirmuiasca tara in lipsa sa
cad, adauga el, se va intoarce i, inconjurat
de o gard personal dc citeva sute de ostasi, por-
neste spre Brasov (28 august 1806) ; de acolo se
indreapta spre Kiev, unde isi Iasi familia, apoi spre
Petersburg. Potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi,
107
 /*'
, If
' 4'10 "
i
, --,
-

1/4'..7
-*.___------:"--sls---,A1)."-"""tt.\'(<1,-,..,0
i

-7
t fiv ;
4,
.11 , ,
L',.
r
x, ,

\,. '
,

-N
,
.

7
ht- ..

11 .1
'

1_,

V
0

- 3i, , -,, 407

---,,-

`',--

ji
, .
1
L

,6i
1
41. 7,.'isi,..,

.4-.
-".A 1 .

'OD
. -

. ittlay.firT-
4:3
,
)A
E

--..;$ , Avt,,

ICI
-y
4. 4- '14.1 ct4

.
-

Z4:: ,

SY'

Fig. 37 Disc dc argint din 1806 la biscria de la Cun. Vcche, (Limit de

Constantin Ipsilanti volevod. (CC.G.)

rusii aveau dreptul sa intervin la Pout"' in favoarca
Principatclor; ci cer deci acum ccrcrca arc
caracter ultimativ, prcvzind o data precis resta-
bilirca lui Ipsilanti pc tronul Muntcniei, ca si a
domnului moldovcan, care fusesc mazilit in acclasi
timp. Turcii, dupi oarecarc czitarc
indcmnau sa reziste consimt sa satisfaca pc rusi ;
dar rilspunsul sosind peste data prcvazut, razboiul
nu mai poate fi impicdicat. Trupcic rusesti patrund
prin patru locuri in Moldova (22 noicmbrie) si
inainteazI sprc miazzi, ocupind partca dc rasirit
a Munteniei. In ciocnirile de la Fierbinti, din Ilfov
si de la Oltcanu, pc Ialomita, turcii sint infrinti
strinsi dc aproape si de populatia orasului si de garda
108
domneasca de 150 de arvati" sau croati, carc se
inchiseseri in ministirea Radu-Vod, trebuie
evacucze in grabi Bucurestii, undc rusii, in fruntc
cu gencralul Miloradovici, intra la 25 decembric
1806. Dup dou zile ii face aparitia si Constantin
francczii Ipsilanti, reluindu-si tronul. Potrivit dispozitici date
dc domnul reinstalat, boicrii, breslcic si poporul
dc rind depun, la 22 ianuarie 1807, un juramint dc
credinta fat dc tar. 0 alta miis'ura pe care o ja Ipsi-
lanti c alcatuirea unui corp de oaste pamintean, cu
uniforme ciziicesti. Printre noii ostasi, este, in Olte-
nia, Tudor Vladimirescu ; acesta va ajungc, in 1810,
comandantul primului batalion de panduri", iar
In 1811 va conduce spre Calafat un detasamcnt

www.dacoromanica.ro
important, depsind *ase mii de oameni. Dar cu
toatc acestc pregatiri militare, Ipsilanti, care se visa
rege al Daciei", ba chiar si al sirbilor, nu e in stare
sa-si aperc capitala. Cind turcii iau ofensiva, in mai
1807, el prasete Bucurestii, i abia sc.ap sa nu fie
prins la Buzau de un dctasament care venca dinspre
Braila ; rcintors in august la 8 ale lunii il consta-
tam iarasi in Bucurcsti cl trebuie sa-1 evacueze
din nou, dupA douazeci de zile (28 august) i, de
data aceasta, definitiv. La 7 aprilie 1808 se citea
la Mitropolie nota comandantului-scf, generalul Pro-
zorovski, anuntind ca, prin ordin imperial, Constantin
Ipsilanti c scos din scaun ; Principatele urmau sa fie
cirmuite de aici inainte, in Mc politice, de scnatorul
Kusnikov. Intrerupt pentru citva timp, prin armis-
titiul de la Slobozia (24 august 1807), rizboiul se
rcia in primvara lui 1809 i, dupa luptc Cu rezultatc
diferite, se incheie prin pacca de la Bucuresti (28 mai
1812). Era primul tratat care se incheia in orasul
nostru ; el prevedea ca hotar al imparatici tarului
Prutul.
In timpul administratiei rusesti are loe, in 1810,
o catagrafie sau statistica a eparhiei Ungro-Vlahici,
mitropolit fiind Ignatie; ca arata pcntru Bucuresti
numai 89 de mahalale cu 4 mai putin decit in
1798 7.503 case si 32.185 de locuitori virstnici
nesocotindu-se deci copiii i nici strAinii. Credem
ca accasta catagrafie e inferioara rcalittii, cum sint
in general, de altfel, statisticile vrcmii, mai ales ca
a fost ficutil in timp de rzboi, si nu de organcle
specializate, ale vistieriei.
Dar faptul cel mai intcresant de relevat in privinta
istoriei Bucurestilor din timpul cit au stat aici arma-
tele rusesti in razboiul din 1806-1812 este influenta,
in sens occidental, exercitata de ofiterii acestei armatc.
Si mai inainte anumite idei incepusera s-si faca
drum, pe de o parte, prin preccptorii apuscni, fran-
cezi si italieni in special, de la curtea unora dintre
domnii fanarioti si a unora dintrc marii boieri, pe
de alta, prin personalul consulatclor strine infiintate
potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi. Rcvolutia
franceza usur acest proccs si direct, prin influenta
cxercitata de ca asupra spiritelor din intreaga Europa,
pina in partile noastre, rsritenc, si indirect, prin
cmigrantii din care unii i &ill un rost in Princi-
pate. 0 scrisoare a unui francez din Bucurcsti,
datata 15 octombrie 1793, arat marele intcrcs pe
care l-au trezit noile idei in capitala Tarii Romanesti,
unde ele cistiga zilnic prozcliti", intrc care mai
toti negustorii din Ianina si din Albania stabiliti
aci"; acestora li se da chiar calificativul caractcristic
revolutionar: des sans-ctdoties". Ofiterii armatei de
ocupatie austriaca, in 1789-1791, adusesera cu ci
o scanf din obiceiurilc apusene, mai ales muzicele
si balurile nemtesti" relevate de Dionisie Eclesiarhul
(vezi mai sus, P. 105). Fenomenul se generalizeaza
si se adincestc in timpul administratiei rusesti din
1806-1812. Unii dintre ofiterii armatei tariste erau
chiar dc origine apuseana, germani i francezi in-
www.dacoromanica.ro
dcosebi ; iar dintre cei de origine rusa, foartc multi
primisera o cultura occidental. Cind accsti ofitcri
soscsc in Iasi si in Bucurcsti, ei aduc un mod de viata
si anumite deprinderi care sint pe placul boierimii
noastre in special al fcmeilor i chiar al burghe-
zici avute. Sc dau receptii, se fac baluri si pare-
ceri toad lumea c nebuna dupa dans", serie in
aprilic 1810 generalul Kutuzov ; inccp sa se stabi-
lcasca si legaturi de familie. Generalul Miloradovici
se casatoreste cu o Filipeasca, gcneralul Bagration,
PM a m... ape&
, IX!,
4j 7
-
':
9' irg
1
Fig. 38 Sala tronului din palatul domnesc In 1806; domnul in conversatie
at un trimis stain. (B.A.)
cu o Vacareasca ; limba franccza se audc tot mai
mult ; cascle prind a se mobila Cu mobila din Apus,
de la Viena in special, de unde:vencau si trasurile
elegante, ruinitor de scumpe. In citiva ani se poatc
observa cum moda Occidentului, in imbracimintea
feminina, in mobilicr, in felul de a-primi, face pro-
grese considcrabile. Se poatc afirma ca acum, in
acesti ani de la inceputul secolului al XIX-Ica, se
produce cotitura hotAritoarc in viata bucuresteana :
acum influcnta constantinopolitana incepc sA scadA,
iar cea apuseana sa creasca.
Nu toati lumen era insa dc acord cu aceasta
schimbare. Pe unii dintre bucurestcni, traditionalisti
convinsi, ea ii scandaliza. Sint semnificative, in pri-
vinta accasta, reflectiilc pe care le facc in cronica
sa dascalul loan Dobrcscu dc la biscrica Batistci :
Mucrilc Cu capetelc goale si tunsc, dezgolite pina
la briu. Oamenii ii lepAdased portul i-i luoasc
portu strain, ca pAginii, unii nemtcste, altii franto-
zest; altii in alte chipuri, cu parul tuns, cu zulufi,
ca mucrile. Apoi se amestecau Cu ci [cu rusii] si
cei mai procopsiti le invata agile lor, unii sfran-
tozeste, altii nemtestc, altii talieneste. Si intra inva-
tatura lui Volter [Voltairc]... pre carele il avca,
paginii, ca pre un dumnezeu." Dar toate acestc
iercmiadc nu putcau schimba mersul vrcmii.
109
 loan-vocia Caragca, noul domn numit dup incheic-
rea pcii, ii facu intrarea solemna in Bucurcsti
la 24 decembric 1812. Era prototipul fanariotului :
inteligent si cult, pretuind literele i artele a tradus
el insusi din italieneste in grecestc opt comedii ale
lui Goldoni dar fara scrupulc, cinic si mai ales
dominat de dorinta de a face, cu once prct, avere.
In accst scop, toatc mijloacele sint bune. Fiscalitatca
se accentucaza ; darile se string cu mare strasnicie ;
se infiinteaz biruri noi, dintre care citam, pcntru
caracterul lor special, fara precedent, birtd temndei
i birul femedor re/e" sau de moravuri usoarc :
accsta din urma trebuia sa produca 100.000 de piastri
anual, ceca ce arat cit de intins era prostitutia
in capitala. Din cauza abuzurilor agentilor fiscali
si a dregatorilor de tot felul a limas, dupa accea,
timp de peste o jumatate de veac, vorba : se fur
ca in vremea lui Caragea". Cind a plecat din tara,
spre Apus, nu la Constantinopol, i inainte de
incheicrea termcnului de sapte ani, pe cit Ii fusesc
data domnia, accst fanariot izbutise sa-si realizezc
visul: avea o avere imensa, pe care unii din contem-
porani o evalucaza la 18 milioanc de piastri.
Nu e de mirare ca o ascmenea administratie a pro-
vocat o incercare de rcactiune: ne rcferim anume
la complotul urzit in 1816, care urmrea, intre altele,
uciderea voievodului si a celor bogati, laici si clerici,
complot descoperit ins i inabusit inainte de a
trece la actiune.
De numcle lui Caragea se leaga si o groaznica
epidemic de ciuma, una din cele mai cumplitc din
cite au bintuit la noi. lzbucneste in 1813, adus
de la Constantinopol, unde, in toamna anului pre-
cedent, facca peste trei mii de morti zilnic. Bucurcs-
tend fug care incotro ; din locuitorii saraci ai maha-
lalelor, rmasi pe loe, mor cite o suet pe zi. Si
sparse orasul povcsteste cronica inedit a cojoca-
rului dascal loan Dobrescu si se duseri care incotro
le-au vzut ochii." Si ramase tirgul pustiu". Incotro
ascultai continua cronica accasta sa auzia : pa-
ziti, la o parte, ca vin cioclii cu mortii, cite opt,
cite zece, unul peste altul morti i cei zmreduiti
[contaminati] dupa cara, la ordie [lazaret], cu
plingind. si-i cara de prin toatc mahalalilc
ping cind n-avca ce le mai face si sta prc ulitc
morti." Undc intra molima, din zcce scapa unu
sau doi, la alte locuri, nici unul". Ciuma lui Caragea"
a durat in oras mai mult de un an de zile, virulenta
maxima fiind din august 1813 pina in ianuarie urma-
tor ; in restul tarii si mai mult. Sc pare ca numarul
total al victimelor a depasit saptezeci de mii.
Alaturi de accste aspectc negative, istoria Bucu-
restilor inregistreazil acum, in accasta penultima
domnie fanariot ultima c a lui Alexandru Sutzu
(1818-1821) i citeva faptc pozitive. Cca mai
important, prin urmrile si rasunctul pe care 1-a
avut, a fost intemcierea noii scoli romanesti", cu
trei dascali, dintre care al trcilea, eel mai inalt, tre-
buia sa predca matematicile, gcografia i agrimensura
110
www.dacoromanica.ro
sau masurarea pamintului", practica facindu-se pe
locurile virane din oras. Pentru acest post este reco-
mandat, la 6/18 martie 1818, un Lazdr inginer, ce
a venit acum de curind din prtile Transilvaniei".
Caragea ii da aprobarca, si Gheorghe Lazar caci
de el e vorba i incepu cursul, adugind insa,
la matcriile prevazute initial, si geografia istorica,
gramatica si filozofia. El putu astfel sa expuna ideilc
invatatilor Scolii ardelene privind originea romani',
unitatea i continuitatea neamului nostru, i sa inspire
elevilor sai printre care erau i oameni in virsta
dragoste pcntru trecutul accstui neam si incredere
In viitorul lui. Noua scoal avea drept sediu citeva
chilli ale mnastirii SI. Saya, in lata Universittii
de azi, unde e statuia lui Mihai Viteazul ; tot aici
functionase i vechea Academic, pe vremca lui
Constantin Brincoveanu i Alexandru Ipsilanti ;
numai ea atunci cursurile se ficeau in limba
greac i, evident, in alt spirit. 0 alta fapti
pozitiva este infiintarea, in 1817, a unui teatru
de socictate", cu actori recrutati din rindurile tine-
retului bucurestean, elevi ai colii grecesti ; ini-
tiatoarea accstui teatru a fost domnita Ralb, culta
intcligenta fiica a voievodului ; reprezentatiile au
avut loe intr-o sala cu parter i trei rinduri de loji,
amenajat de ea la Cismeaua Rosie, acolo unde fs-
pundea in Podul Mogosoaiei vechea ulita a fintinii,
adicA am zice azi unde da strada Nuferilor in
Calca Victorici. Repertoriul era in greceste i cu-
prindea piese inspirate din antichitatea clasic ; alaturi
de acestea se jucau ins, de catrc o trupa de actori
profesionisti veniti de la Viena, si tot felul de alte
piese, comedii, tragedii, ba chiar si opere. Tot acum,
anume, in anul 1818, se infiinta in Bucuresti prima
lipografie parliculard -cele anterioare apartinusera
bisericii sau fusesera facute cu sprijin domnesc ;
proprietarii ei erau doctorul Constantin Caracas,
stolnicul Radu Clinceanu si Dumitru Topliceanul.
Ea functiona in cascle domnesti" de la Cismcaua
lui Mavrogheni, dincolo de Capul Podului ; de accea
i se si zicea tipografia de la cismea". In accast
tipografie s-a tiparit, dupa indicatia foii de titlu,
editia rom5neasca a legiuirii lui Caragea, aparuta in
vara anului 1818; editia greceasca stim ea s-a tiprit
la Viena. 0 alt noutate pcntru bucuresteni a fost
ascensiunea unui balon primul pc care-1 vcdcau
locuitorii orasului ; evenimentul" a avut loe la
26 iunie st.v. 1818, in Dealul Spirii, la Curtea Ars,
si a fost consemnat de un contemporan, ceausul
Costachc de la biserica Amzci ; mahalagiii si-au
amintit multi vreme de basica" lui voda Caragea.
In epoca fanariot i in special in ultima parte
a ei, se intemciaza la Bucurcsti sau pe o arie mai
larga in jurul orasului, o serie de manufacturi in
legatura cu textilelc, hirtia, sticla i produscle ali-
mentare. O descriere a tarilor noastre, alcatuit dc
un turc, intre 1742 si 1752, aminteste la Bucurcsti
o fabricA" de postav, infiintata de curind" ; ea
lucra un postav bun", de culoare albastr, care
revenca la 90 de bani cotul", nadar la 1 leu si 30 de
bani metrul. Mai importanta este intreprinderea de
acelasi fel a boierului Radu Slatineanu, facuta pe
mosia lui, la Potiovaliftea, in Ilfov ; o constatam
sub Alcxandru Ghica (1766-1768) si sub domnii
urmtori ; in 1784 avca peste 150 de lucratori, mes-
terii fiind adusi din straintate. Cu prilejul refacerii
repuncrii ei in functie de catre Alexandru .Moruzi,
In 1794 o vremc ramsese in parasire aflarn ca
intreprindcrea avea acum 340 de lucratori cu totul,
dintrc care 243 de postvari. Multi dintre acesti
lucratori specializati se rccrutau, desigur, dintre
postavarii de tara", care fabricau un postav mai
putin bun, mai grosolan si care lucrau atit in orase,
cit si in sate. In Bucuresti, la sud de Dimbovita,
era o mahala intreaga de ascmcnea postavari" ;
biscrica ci Sc numea Biserica Alba din Postvari".
In 1776, un prcot al accstei biserici, anume Gavril,
roaga Mitropolia s-1 primeasca si pe el ca poslusnic
postvar intre ccilalti preoti postavari ai Mitropoliei",
obligindu-se sA dca anual cite 20 coturi [coti]
postav vint". Iar la sud de oras, intre Popesti-
Leordeni si Frumusani, era un sat intreg de astfel
de mestesugari, numit dup ei Postvari. Intr-un
document din 1797, de la Alexandru Ipsilanti, c
amintita o manufactura de postav cc este aici,
ling orasul domniei-mele Bucuresti, pe apa nimbo-
vitei, facuta intr-adins mai mult pentru folosul acestui
oras". Alte intreprinderi lucrau testuri de bumbac
si matase. In 1800, un Stanuta, fiul lui Tudorache
Tarigrdcanu, face la Marcuta, in nord-estul orasului,
o manufactura de testemele, bohcelc, macaturi,
perne, plapome, brine", cu dreptul de monopol pc
15 ani, prelungit apoi pe inca doi ani si jumatate.
In 1819 intreprinderea lucra Inca; proprietar, cu
japca, era acum Manolc Balcanu. O alta manufactura
de testemeluri, mai mica insa, constatam chiar in
Bucuresti, la ipotul Fintinclor, pe marginea de miaza-
noapte a viitorului Cismigiu. Tesaturi de matase
numite ghermesituri", de m'Atase amestecata cu
bumbac, numite cumasuri", de matase cu fir, pre-
cum si salud" de matase si alte specialitti lucra
manufactura intcmciat de marele vornic al obsti-
rilor, Grigorc Ghica. Din hrisovul pe care i-1 da
domnia la 13/25 ianuaric 1803, se vede c aceast intre-
prinderc utiliza 158 de lucrtori i meseriasi scutiti dc
dan i care stat si ca ea dispunea si de o pravalie de
boiangeric in Bucurcsti, de ascmenea scutita de dan.
S-au infiintat de asemenea fabrici" de hirtie sau,
cu termenul grecesc, harturghii" ; de aici romanescul
hardughic", inscmnind cladire sau magazie mare,
in stare proasta". Existascra asemenea intreprinderi
si mai inainte, in sccolul al XVII-lea, pe Valca
Oltului, dar incetascr a mai functiona de mult.
In 1768 constatam o astfel dc harturghie la Fundeni,
ling Bucurcsti, pe apa Colentinci ; opt ani mai
tirziu, gasim si o a doua la Balima, in Prahova,
pe apa Lcoatei. In august 1776, Alexandru Ipsilanti
da un hrisov acestor doua intreprindcri, in care,
www.dacoromanica.ro
dupa ce arata, in general, utilitatea industrici intii,
sa fie de cinste i podoab politiei [colectivititii]
a doua, si nu aibl trebuint" zisa politic sa
aduca din strainatate acest fel de lucru", le acorda
dreptul de monopol, stabileste regimul fiscal al
celor 40 de lucrtori straini intrebuintati si hota-
rste scutirea de dad a pravalici din Bucurcsti in
care vor desface hirtia. O harturghic sau, popular,
moara de hirtie" infiinteaza i Alexandru Moruzi
In 1796, pe apa Sabarului, in Ilfov, cedind-o apoi
Mitropoliei, fiindca accasta are... tipografia sa, care
lucreaza i tipreste cartile trcbuincioase obstci".
Din textul hrisovului pe care-1 acord domnul la
data amintita rezult ca celelalte doua intreprinderi,
de la Fundeni i Batistea, nu mai functionau.
A existat si o sticlirie" sau intreprindere in carc
se fabrica sticla ; nu e vorba de cca vcchc, de la
Sotinga, constatat documentar inc din secolul al
XVII-lea, ci de una noui, intemciati de banul Dumi-
trache Ghica, in a doua jumitate a secolului al
XVIII-lea. Ea se afla, se pare, la nord de Bucurcsti,
intr-un catun de lingi satul Blteni, catun carc s-a
si numit, din cauza accasta, Steclariea. Asa il gAsim
In harta rusa din 1835, data la care intreprinderea
incetase a mai functiona.
Sub raportul produselor alimentare, constatan.'
fabrici" de arpcas, paste fainoase i bere. In reali-
tate, ele erau sau atelierc Cu un numar mai mare
de lucratori forma de cooperatie simpla capita-
lista sau manufacturi. Pentru primul produs exista
o instalatie sau moara" la Ageoli, in Ilfov ; ca apar-
tinea boicrului Scalia Greceanu, care mai avca inca
una in satul Cornelli din Dimbovita. La 26 februaric
1792, Mihai Sutzu lc acorta scutiri de dri atit in
cc priveste lucratorii, cit i magazia din Bucuresti,
care va avca exclusivitatea vinzrii ; varna se va plti
numai la cantitatile exportatc in Moldova sau in
Turcia. Un document din 8 iulie 1798 ne arati ca
s-a scos la mezat o fabrica de fidca cu ergalii adica
instalatii de arama si de lcmn" ; ca apartinusc
raposatului Dumitrache Turnavitu, un favorit al lui
Mavrogheni, si va ajunge, in cele din urma, in sta-
pinirea doamnci Ruxandra Hangcrliu. Sub \Toda Ca-
ragea, ea producca fidca, macaroanc i paste numitc
critarachia", chipriotica" i ostrachia" (adica de
felul cclor din Creta, din Cipru si in forma de scoici).
In deccmbrie 1815, domnul, cifra noului proprietar,
Hagi Ion Mustacov, uncle privilegii, ii lauda pro-
dusele, aratind c sint superioare acelora de Galati
si cgale cu produsele dc Adrianopol. In cc priveste
bcrea, aflarn dintr-un raport austriac ca prima fabrica
s-a intemeiat in 1809, in timpul rzboiului ruso-turc,
de catre un german, Johann Timpel de Gotha. Ea
era situata in marginca Bucurcstilor ; a durat pina
in 1821, cind a fost distrus in timpul Zaverci".
Aparitia accstor manufacturi in Bucurcsti, la mar-
ginea lui si in satcle arici bucurestene marcheaza
faza de tranzitie sprc noile rclatii dc productie,
relatiilc capitalistc. Sc trece astfcl de la productia
111
mcstesugareasca, cind fiecare mestcsugar lucra in
atelicrul lui si de la atelierele de cooperatie capita-
list simpla, la intreprindcri mai mari, cu zcci si
chiar sute de lucr4tori salariali uneori ci primesc
o parte din salariu in alimente si lcmne i cu o
munc4 specializal4. Faza urmtoare, incepind de la
mijlocul sccolului al XIX-lea, va fi aceea a industriei
propriu-zise, a fabricilor utilizind
Situatia accstor lucrtori manufacturieri este ins
grea ; ei lucreazA de la rhritul soarelui pin seara
tirziu ; cine lipseste fr a fi bolnav e nu numai
amendat, dar adesea pedcpsit i cu btaie i inchisoare.
Lucrtorii reactioneaz ins impotriva accstui rcgim
dur de exploatare ; astfcl, muncitorii de la manu-
BIBLIOGRAFIE
1. Pina la tratatul de la Kuciuk-
Kainarg i. 1. Vote biserici ca averea /or proprie,
Bucurcsti, 1904, 255 p. in 4; 2. N. Docan, Memoria
despre Incra-rile cartografice privitoare la razboiul din
1787-1791, in Mem. sect. ist. Acad. Rom., s.2,
t. XXXIV (1911-1912), p. 1249-1360; 3. N. Iorga,
O prigonire politice', sub fanarioti, in Mem. seg. ist.
Acad. Rom. s.3, t. IV (1925), p. 377-380; 4. I. Tu-
duccscu, Comoara. Un act de superstilie petrecut in
Bucuretti, anchetat ,ri judecat in and 1796, in Revista
Arbivelor, I, nr. 1-3 (1924-1926), p. 55-60;
5. N. Iorga, noto despre biblioteca Mavrocordatilor
ti despre viata munteneasc4 in timpul lui Constaniin-
vod4 Mavrocordat, in Mem. sect. ist. Acad. Rom., s. 3,
t. VI (1927), p. 135-170; 6. Const. C. Giurcscu,
Istoria lui lordache Stavracoglu, Bucuresti, 1927, 16 p.
in 8 (Extras din Omagiu Ini I. Bianu); 7. Pr. Vasile
Radu, Aldndstirea Sf. Spiridon ,ri patriarbul Silvestru
al Antiobiei, in Rev. ist. rom., III (1933), p. 11-31
8. I. C. Filitti, Un grec roma-triza, stolnicul Stefanachi
Cremidi (+1764), in Cercetari ti documente privitoare
la isioria Principatelor Romdne, Bucuresti, 1935,
p. 46-51; 9. L. Moga, Un plan inedit de la 1847
al unui sector din raja Buctiretti, in Bid. Co,,,. mon.
ist., XXX (1937), p. 179-184; 10. L. Moga, La,,i-
rin ca privire la vechimea bisericii Sf. Pantelimon din
Buctiretli, in Bill. Com. mon. ist., XXX (1937),
p. 175-178; 11. Cczar Serbu, Contributil privitoare
la domnia lid loan Mavrocordat ti la unele evenimente
contemporane ei, Galati, 1939, 79 p. in 8; 12 . V. Mi-
hordea, Biblioteca domneasa a Mavrocordatilor. Con-
tribulii la istoricul ei, in Alem. sect. ist. Atad. Rom.,
s. 3, t. XXII (1940), p. 359-419; 13. N. Iorga,
Dona pagini din istoria fanariotilor, in Alem. seg. isi.
Acad. Rom., s. 3, t. XXII (1940), p. 421-436;
14. H. Dj. Siruni, O ndvalire necunosculd a bandelor
turcelti in tarde romiThe la 1769, Bucuresti, 1940, 63 p.
in 8; 15. R. Rosetti, Familia Rosetti. Il. Celda//e
ramuri, Bucuresti, 1940, 135 p. in 8; 16. Maria
C. Marincscu, Umanistul Pelan Bergler (1680-1738),
Viola i activitatea sa, in Re:'. ist. min., XIXII
(1941-1942), p. 163-215; 17. Const. Giurescu,
Studii de istorie socia/a, Bucuresti, 1943, 349 p. in 8;
18. I. Neda, Despre biserica Sf. Elefterie din Bucuretti,
in Rev, ist. rom., XVI (1946), p. 298-299; 19. Dan
Berindci, Spitale in Bucurettii :m'aculo' al XVIII-lea
112
www.dacoromanica.ro
factura de postav din marginca Bucurestilor poart
un lung proces de la 1796 la 1803 Cu epistatul",
adic seful manufacturii, pin reuscsc s-1 faca' s le
pliteascd un salariu potrivit cu munca prestat.
Lucrtorii manufacturilor sint deocamdat inca
putini i rispinditi, li se adaug5 ins lucratorii vechilor
atclicre, tabacii in primul rind, categoria cea mai
numeroas si mai puternic dintre meseriasii bucu-
resteni. Cu totii laolalt formeaz o mas care va
incepe s-si spun cuvintul si in domeniul politic.
O prima' manifestare va aves loe in 1821, cu prilejul
miscrii lui Tudor ; o a doua, mai puternia, in 1848,
cind vor fi un element de seam.i in sustinerea revo-
lutiei si al guvernului provizoriu.
In Manca sanilard, 1957, nr. 3, p. 274-279; 19 bis.
I. Ionascu, Planul cartografic inedit al oral-1,11d Bucuretti
din anul 1770, in Studii, XII (1959), 5, p. 113-131
20. Panait I. Panait, Aspecte din lupia populatiei
bucurettene impotriva regimului turco-fanariot (1716-
1821), Bucuresti, 1962, 62 p. in 16; 21. Petre
S. Nsturel, Schitul Maicilor din Bucuretti, Memorip
istoric (ms.).
II. Bacureftii in a dona parte a e p o-
cii fanariote. 22. Lazar 5Aineanu, Infinenta
orienta/4 asupra limbh ,ri culturfi romiine, I II, Bucu-
resti, 1900, CCCXXXV + 406 + 279 p. in 8;
Radu Rosetti, Arbiva senatorilor din Chitindu i
ocupatia ruseascri de la 1806-1812, in Ad. Arad.
Rom. sect. ist., s. 2, t. XXXI (1908-1909), p. 359 527 ;
N. Docan, O povestire In versan i inc4 necunosculd
despre domnia /ni Mavrogheni, in An. Acad. Rom.
Ale,,,. sect. lit., s. 2, t. XXXIII (1911), p. 417-516
D. Furtun, Preotimea romcineascil in secola al
XVIII-lea. Starea ei cultura/4 ,ri materiald, Vlenii-de-
Munte, 1915, 262 p. in 8; 26. N. Iorga, Constantin-
vod4 Ipsilanti,ri revolutia sirbeascd, in Rev. ist., VII
(1921), p. 139-143; 27. Const. C. Giurcscu, Legiuirea
l /ti Caragea, Un anteproiect necunoscut, Bucuresti, 1923,
32 p. in 8; 28. Virgil Drghiceanu, Biserica Spirea
Veche din Bucuretti, Note istorice, in Bu/. Com. MOO.
XVII (1924), p. 58-59; 29. Const. C. Giurescu,
Uciderea voievodultti Constan/in Hangerli. O povestire
In versuri necanosculd, Vilenii-de-Muntc, 1926, 10 p.
in 8 ; 30. N. Iorga, Istoria industrillor la romdni,
Bucurcsti, 1927, 226, p. in 8; 31. Al. Busuioceanu,
Un pala' domnesc din vremea fanariotilor. Curtea nona
din Bucuretti, Vlenii-de-Muntc, 1930, 16 p. in 4;
32. P.P. Panaitescu, Corespondenta lui Constantin Ipsi-
/anti ca gttvernul rusesc 1806-1818; pregdlirea Eteriei
,ri a renatterii politice ronuinetti, Bucuresti, 1933, 125 p.
in 8; 33. Dan Simonescu, Din aciivitatea lipograficel
a Bucurettilor (1678-1830), in Bucurettii-Vechi, I V
(1930-1934), p. 118-135; 34. Dan Simonescu,
loan-vod4 Caragea fi traducerile lui Goldoni, Bucuresti,
1935, 23 p. in 8; 35. Emil Virtosu, Batica lui roda
Caragea, in Gaz. to un. IV (1935), nr. 165; 36. Dr.G.Sc-
vereanu, Intrarea printului Josias de Saxa-Coburg in
Buctiretti la 10 noiembrie 1789..., in Bucuretti, 2 (1935),
p. 268-290; 37. Victor Papacostea, Esquisse sor
les rapport! entre la Roumanie et l'Epire, in Balcania,
 cl
JD.
ej
s.
00
ej
cl
o.
,2 i,
'es
7 2
o
o.
ej
C.
. -- o
= t.
..-
.4.
: i..7...
E
..7..
- !,
....-- - n
S.. 8
-17 .
4.1
H .6
g
4) "

www.dacoromanica.ro
'V 7E
A ci 8
V, zr.
fl
4.0 .
F.,
u
_4"kt
1
-
.... c
...
. VII e
$ If LE
, 41 ...t.,o
o
....... 4
....
!i
. ii-.. oo
..- u
=-:-.
' ', ...
..... E
,-_,--. .......
ta.
ti''''.....77
.._.

61=r 00
0.0
et
'TJ
0
I (1938), p. 230-244; 38. Stefan Chicos, Cum se
Pm, aprovizionarea armatelor lui Mibai Viteazul, Alatei
Basarab fi Nicolae Mavrogbeni, Bucuresti, 1939, 80 p.
in 8; 39. D. Bodin. Insemndri cu privire la Tudor
Vladimirescu in rdzboiul ruso-turc din 1806-1812,
Bucuresti, 1939, 7 p. in 8' ; 40. Const. C. Giurescu,
Canalul lui AlexanAu-vodd Ipsilanti, in Rev, ist. rom.
XI (1941), p. 1 7 ; 41. M. Holban, Autour de deux
rapports indits sur Caragea et Callimacbi, in Rev.
Hist. Sud-Est, XVIII (1941), p. 175-241 ; 42. Ariadna
Camariano, Le tbiitre grec Bucarest au dbut du
XIX-e sicle, in Balcania, VI (1943), p. 381-416;
43. C. Serban, intreprinderea manufacturierd de postav
de la Pociovaliftea fi Bucurefli, in .Vtudii, V (1952),
nr. 3, p. 86-105; 44. Al. Vianu, Mifcarea national-
eliberatoare ,ri A'icolae Alavrogbeni (1787-1790), in
Studii, IX (1956), 5, p. 45 62 ; 45. Nestor rama-
nano, Un document important referitor la organizatia
revolutionard secretd din Bucurefti (1816), in Studii,
IX (1956), 5, p. 127-130; 46. A. Otetea, Complohtl
Mibail Gross, in Emlkkjnyv Kelemen Lajos..., Cluj,
www.dacoromanica.ro
1957, p. 497-507; 47. Const. C. Giurcscu, Princi-
patele Romiine la incepraul secolului XIX, Bucuresti,
1957, 318 p. in 8; 48. C. $erban, Bresiele bucureftene
in !scold XVIII, in Studii, XII (1959), 6, p. 55-89;
C. $erban, Aspecte din !Iola ord,renilor din Tara
Romdneascd Aloldova impotriva asupririi feudale in
secolul XVIII ,ri la inceputtrl secoluhri XIX, in Studii,
XIII (1960), 6, p. 27-45 si XIV (1961), 3, p. 623 658 ;
G. Barbu si Dan Berindci, Viata medicaid fi sani-
lard a orafului Bucurefti in timpul rdzboirilui ruso-turc
din 1806-1812, in Ana/ele romiino-sovietice, Sectia
Medicini, 1961, 3, p. 65-89; 51. I. Ionascu, Concluzii
grefite in istoriografia burgbezd despre Amnia lui Ni-
coke Mavrogbeni, in Siudii, XV (1962), 1, p. 69-109;
52. Const. C. G iurescu, Chloride bucureftene ale lui Nico-
lae-vodd Alavrogbeni, in Bis. ort. rom., LXXX (1962),
3-4, p. 339-380; 53. A. Otetea si C. Serban, Situatia
social-economica a Moldovei ,ri Tdrii Romnefti in perioada
de trecere de la feudalism la capitalism, in Istoria Romd-
niei, III, Bucuresti, 1963, p. 624-685; 54. Pr. N. Ca-
zacu, Biserica Balifte din Bucurefti, istoric (ms).
 BUCURE*TII IN TIMPUL MISCARII LUI TUDOR VI.ADIMIRESCU
Si A PRIMEI DOMNII PAMINTENE

Eu nu cant cera f pentrn mine, ci (ara

fi carad drepteifile cele robile de fana-
rioli."
(Scrisoarea lui Tudor citre boieri, la 4/16 aprilie 1821)

BUCURESTII $1 MISCAREA LUI

TUDOR VLADIM1RESCU

Raporturilc dintre Tudor si Eteric, constatatc

documentar la fincic anului 1820, skit concrctizate
in legimintul solemn, cu jur5mint pe cruce si evan-
ghelic, pe care el Il incheic, in prima jumiltate a
lui ianuarie 1821, cu Iordache Olimpiotul cu 1

loan Farmachc, conducAtori militari cteristi. Citesitrci

se angajau s lupte solidar pcntru clibcrarca de
sub jugul asupritor al barbarilor", folosindu-sc, in
acest scop, de toatc mijloaccle. La 13/25 ianuarie
1821, deci cu citeva zile inainte de a plcca din Bucu-
resti in Oltenia, spre a incepe miscarca, Tudor
primca, contra chitantEi, suma insemnat de 20.000
de talen i dc la dumnealui fratele Pavel Maccdonski",
cterist notoriu ; calificativul dc frate" era ccl obis-
nuit intre mcmbrii Eteriei. Peste dota zilc, la 15/27
ianuaric, marii dregkori Grigorc Brincoveanu, Gri-
gore Chica i Barbu Vkiircscu, mcmbri in consiliul
de sasc numit de muribundul domn Alexandru
Sutzu pcntru girarea trcburilor publice i lustre;
eleriiti de frunIe, dau lui Tudor o incredintare scrisil,
solemnk in carc se spunc: Fiindc5 este si se fad
obstcscul folos ncamului crcstinesc i patriei noastre,
drcpt accia, ca nistc buni i crcdinciosi frati crcstini
toti i iubitori ncamului, d<umneata>, sluger Teodore,
le-am ales sd ridici norodnl co arme ,ri sd urmezi precut,/
eiti porcIftrit. $i noi nc juriim din parte-ne subt aceste
isc5lituri... cil la toatc vom da ajutor cu mijloacele
folositoarc i cuviincioase i vom lucra unde i la
ce ni sit' va cuveni pcntru obstescul folos" (vezi
fig. 39). 0 zi mai tirziu, la 16/28 ianuaric, lui Tudor
i se ataseazil ca adjunct Dimitrie Macedonski, sudit Fig. 39 Tudor Vladimirescu, stamp ulterioari. (B.A.)

114

www.dacoromanica.ro
 4.
7
-
-
-
" -0p
rus, fost ofiter in armata tarului i frate cu Pavel,
cel care ii avansasc banii. In sfirsit, peste site doui zile,
la 18/30 ianuarie in noaptea urmatoare, Alexandru
Sutzu, ultimul domn fanariot, murca dc o moarte
care n-a fost fad binuiala Tudor pleca din Bucu-
rcsti, insotit de o gar& dc 40 de arnauti caliri, dati
dc lordache Olimpiotul si de bimbasa Saya, cei doi
comandanti militari ai Eteriei in Muntenia. Procla-
matia pe care Tudor urma s-o citeasc la Pules
prima sa proclamatic fusesc rcdactata in Bucu-
refti, inainte de plccarca spre Oltenia, si anumc, in
intclegere cu boicrii muntcni eteristi si pe cind
Alexandru Sutzu domnea Inca. Din toate acestca
rezulti in mod limpcde ca pregitirea miscarii lui
Tudor s-a facut in Bucurefli, in capitala tarii, si in
legaturi Cu Etcria. Rominii atit cei din Muntcnia,
cit si cei din Moldova urmau si fie un factor
important in rascoala care trebuia si asigure, Cu
sprijinul Rusiei, dezrobirea tuturor crestinilor dc sub
turci. Cad Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eterici
si <Ater superior in armata tarului, tasase sa se creadi
pretutindeni ca in spatelc su vcncau fortele militare
ruse. Sprijinul acordat cteristilor de consulul general
rus din Bucuresti, Pini, prccum i recrutarile dc
soldati cteristi i stringerca dc fonduri pentru Etcrie
pe tcritoriul imparatici ruscsti, in special in orasele
de pc tarmurile Mrii Negre, cu Odcsa in frunte,
intarcau aceasti credinta. Era, normal s-o impard-
seascii si Tudor, care participase la rizboiul ruso-turc
www.dacoromanica.ro
l,f,;.?
0,ss
tp-1/ fit v.
ti
1
o I r
1111' 0
J1
CI A
Fig. 40 Tudor Vladimirescu purtind caftan Imblinit I adull co fund
alb; Mgt el un filer de panduri. Scull la margin. Bucurepilor; In
drcapta, DImbovita co dotal mod de p i doi pcscari Cu undlta. (B.A.)
din 1800-1812 i care, pcntru meritcle lui, obtinusc
gradul dc parucic (locotenent), Ordinul Sfintului
Vladimir, clasa a treia, un incl cu piatra prctioasi
chiar calitatea dc sudit" sau supus rus.
A reduce insi pc Tudor numai la ipostaza de agent
in slujba Etcriei este, dupi parerca noastra, a-1
diminua, a prezenta numai un aspect al accstci per-
sonalititi revolutionarc. A mai fost si un altul, foartc
important, csential chiar, aspettul de exponent al pdlu-
rllor mijlocii fi mid moped, panduri, ((Irani, pe de
o parte, meseriafi ,ri ord,reni sdraci pe de al/a, adica al
tuturor celor nemultumiti, striviti dc dad i supusi
abuzurilor dc tot felul, al tuturor celor care aspirau
la o viati mai }mina', mai dreapti. Dad Etcria s-a
scrvit de Tudor, credcm ci si Tudor s-a scrvit de
Etcric spre a-si atinge scopurile proprii. Este cxclus
ca o fire si un temperament ca al lui, wi cum apar
din proclamatiite proprii si din marturiile contcmpo-
ranilor, si se fi multumit cu rolul de simplu instru-
ment al altora, si nu fi ciutat si realizczc si dczi-
dcratelc piturii din care se ridicasc, deziderate care
corespundeau de altfel interesului ',savior largi ale po-
porului. Ca ar fi urmarit si un scop personal, accla
de a ajungc domn, c mutt mai putin sigur, dcsi nu
cu desavirsire cxclus. Eu nu caut ccvas pcntru
115
mine, ci jara If cant drepIryile cele robile de fanarioti",
scrie Tudor cAtre boieri, la 4/16 aprilic 1821, si
n-avem temci sA nu-1 credem. lar un contcmporan
manor ocular, Ignatic lakovenko, functionar la
Consulatul rus din Bucurcsti, il caracterizeazA prin cu-
vintele : dusman numai al abuzurilor din Muntenia".
Cu armata sa, alcAtuit in primul rind din pan-
duri, soseste Tudor, venind din Oltenia, la Cotroceni,
In marginea Bucurestilor, la 19/31 martic 1821 (vezi
fig. 40). Cu trei zile mai inaintc adresasc el, din Bolin-
tin, o proclamatie cAtre toti locuitorii capitalei, boicri,
negutAtori sau altA stare, romani si strAini, prin care
le cerca si vie la un glas i intr-o unire cu cresti-
nescul norod, cc este pornit numai pentru dreptate" ;
cei cc se vor impotrivi vor fi socotiti vfajmasi".
El arilta totodat cA numArul celor care il tirmcazd
adunarea norodului" trece de saisprece mii".
(Cifra avca in vcdere, credcm, si pe partizanii din
Oltenia.) AceastA proclamatic a fost cititA la rAspintii,
de cAtre preoti, in timp ce pandurii descArcau in aer
pistoale. Apclul lui Tudor gAseste rAsunet in pAtura
muncitoare a capitalci: o mic de tabaci" sau
cari din mahalaua Radu-VodA i cele vecinc ei,
asadar un numAr insemnat din cei mai de scamA
mestesugari bucurestcni, se alaturA stirea
nc-o dA chiar unul din aghiotantii lui Tudor, anume
Mihai Cioranu. O nouA proclamatie, la 20 martie
(1 aprilie), adresati locuitorilor capitalci indicA mod-
vele pentru care s-a inceput miscarea ; ele sint pier-
derea privileghiurilor noastre i jafurile cele nesu-
ferite care le pAtimea fratii nostri". Ea cuprinde
apoi uitare de istov celor mai inaintate lucrate",
deci aninislie, in sfirsit, un vibrant apel cAtre unire:
Fratilor, citi n-ati lAsat sA se sting in inimile dum-
neavoastr sfinta dragoste cea cAtre patrie, aduceti-vi
amintc cA sinteti pArti ale unui neam... SA nc unim
dar continua Tudor Cu cotii, mici i mari,
ca niste frati, fii ai uncia maici, sa lucrAm cu totii
impreun, fiestecare dup destoinicia sa, cloligarea fi
nallerea a dona a drepIdtilor noasIre."
Ce-1 f Acuse oarc pe Tudor s-si schimbe punctul
de vedere initial, acela exprimat in proclamatia de
la Pades, in care spunca : ...Pre balaurii care nc
inghit de vii, cApeteniile noastre zic atit cele biseri-
cesti, cit i cele politiceti, pini cind sA-i suferim
a nc suge singele din noi? PinA cind sa le fim robi?"
Ce-1 determinase si acorde acum amnistie tuturor
deci i balaurilor" care nc inghit de vii"
sA facA acel insistent apel la unirc? Un fapt de
cca mai mare importantA, i anume, dezavuarca
miscArilor revolutionare de catre tar si guvernul
ruscsc. Accast dezavuarc, urmarc a obligatiilor pe
carc le avca tarul ca membru al reactionarei Sfintc
Aliante tocmai atunci se tinca o intrunire a monar-
hilor rcspectivi la Laybach (Ljubliana) s-a produs,
in ce-1 privestc pe Tudor, sub forma unci dcpese
a contelui Capodistria, ministrul de externe rus,
ciltre Pini, consulul general din Bucurcsti, la 23 fe-
bruaric (7 manic) 1821. 1 se aducca accstuia la
116
www.dacoromanica.ro
cunostintA cA locotenentul Vladimircscu c degradat
din calitatea de cavaler al unuia din ordinele rusesti
cA nu mai pose& nici un titlu la protcctia majestAtii-
sale imperiale". A urmat apoi, pcntru Ipsilanti, un
comunicat oficial inserat la 17/29 martie in Oesler-
reicbiscber Beobacbler, oficiosul lid Metternich, comu-
nicat prin care se anunta cA scful Eteriei va fi scos
din serviciul Rusiei" i i se va face cunoscut cA
m.-s. impratul dezaprobA in chip formal intreprin-
derea sa si cA nu se va putca astepta niciodatA la
vreun ajutor din partea Rusici".
Aceste dezavuAri constituiau ins o adevrat
catastrofA pentru miscarea revolutionarA. Ele fAceau
sd se prAbuseascil suportul pe care se bizuiser atit
Ipsilanti, cit si Tudor. UrmArile nu lipsir sa se
vAdeascA imediat. Banul Grigore Brincoveanu, unul
din cci trei mari dregitori care dAduserA inscrisul
din 15/27 ianuaric, plecase din Bucuresti incA in
ziva de 28 februaric (12 martie) la Mogosoaia, mosia
sa, iar de aici la Brasov. Consulul rus, Pini, i cel
austriac, Fleischhakl, insotiti de boierii cei mai de
vaz, Grigorc si Iordache Filipcscu, Alexandru Ghica,
Constantin Samurcas, Nicolae Mavro etc., pAtisirii
ei Bucurcstii, la 16/28 martie, pornind tot sprc
Brasov. Tudor, dindu-si scama de starea creatA prin
refuzul Rusiei de a sprijini Eteria, incepu sA lucreze
pentru consolidarea situatici proprii. O data ce nu
se mai putea bizui pe armata muscAleascil, el trebuia
sA arate turcilor ca miscarea din Muntenia era o
miscare general, a inIregului popor, care dorea schim-
barea sistcmului anterior, fanariot. Nu mai putca fi
vorba de o miscare a celor sAraci i obijduiti impotriva
marilor cApetenii politicesti" i bisericesti", deoa-
rece aceasta ar fi luat repede aspectul unui rAzboi
civil, ar fi justificat deci o interventie armatA a inaltei
Porti. Nu mai putea fi vorba nici de o continuare
a actiunii etcriste, deoarcce aceasta ar fi justificat
incA si mai mult o pAtrundere a trupelor turcesti
in stinga DunArii. Politica viitoarc a lui Tudor se
contura deci cu nccesitate, in urma dezavuArii de
cAtre tar, in chipul tirmAtor : pe de o parte, trebuia
sA stringA in jurul lui cit mai multi, dad se poate
chiar barters,: obfle, de la marii dregAtori pinA la *and
clAcasi, pentru ca miscarea sA apar ca fiind cxpresia
Inittror, pe de altA parte, trcbuia sd se diferentieze de
micarea eterisid, cu care pornisc initial in mod solidar,
pentru a nu se expune rzbunrii turcesti. In lumina
acestei indoite necesitAti, atitudinea i gesturilc lui
Tudor, dup cc ajunge la Cotroccni, &yin clarc
logice. Intr-adevAr, in intervalul dintre 16 si 23
martie st.v. 1821, au loe tratativc cu inaltul cien
cu boierii rAmasi in Bucurcsti ; se fac concesiuni de
o parte si de alta. Pentru a impresiona masele i chiar
pC cei co care trata, in ziva de 21 martie (2 aprilie),
la orelc 2 dupA amiazA, pe o vrcmc splendidA, Tudor,
inconjurat de ostirc, ii face intrarca solemn in
capitalA, venind de la Cotroceni. CAlare, avind lingA
cl un prcot cu crucea si un pandur purtind stcagul
de mAtase albA, conducAtorid miscArii tine in minA
nu sabia, ci o piine mare, scmn al belsugului si al
pacii. Era o indicatic limpedc pcntru popor dc sensul
si de scopul actiunii sale.
Ca rczultat al tratativelor, are loc, in ziva de 23
martic (4 aprilic) un schimb de acte: Tudor cla
boierilor un jutimint" scris, prin care declara' mai
intii ca nici odinioari nu voi cugeta, nici de fata,
nici prin chip de viclenic, asupra victii si a cinstci
cuivas din patriotii [compatriotii] mci sau asupra
hrapirii averii sale si apoi ca de astazi inainte, cunos-
cind [recunoscind] vremelnica stapinire a tarii, voi
cere toate trebuincioasele ostirilor a se implini prin
poruncile accstii stapiniri". Pc de alta parte, mitro-
politul tarii, cpiscopii dc Buzau si Arges si 53 de
boicri de difcrite grade dau lui Tudor o carte
de adcverire", prin care declar ca pornirea dumncalui
slugcrului Teodor Vladimirescu nu este rea i vata-
mitoarc, nici in parte fiecaruia, nici patriei, ci folosi-
toare i izbavitoare". Caractcristic pcntru noua orien-
tare e faptul ca in iurimintul" sac' Tudor arat ca
pricina a relelor de care a sufcrit poporul oblacluirca
doninilor cc au stapinit pini acuma" ; nu se mai vor-
beste nimic dc boieri sau de inaltii icrarhi. Asadar,
cu un domn nou, pc placul multimii deci, subinte-
legem noi, un domn yin/In/eon toate s-ar schimba
in bine. indata dupa accea, Tudor adrcseaza tirii
o noua proclamatic, tiparita de data aceasta, prin
care cere tuturor contribuabililor si rccunoasca vre-
mclnica stapinire" asa cum facusc i cl si sa-si
plateasca irnpozitele curcnte, impozitc care se rich-
cau, pcntru lunile fcbruarie i martic, la nu mai putin
dc 48 dc talen i sau lci de lude", adica dc unitatea
contribuabila' cuprinzind patru tarani (deci la 12 taleni
de cap); numai ostasii ce-1 urmcazil sint scutiti.
Doua zile dupii schimbul de actc intre Tudor si
boieri, soseste Ipsilanti la .Colentina, venind din
Moldova, si ccrc bucurcstcnilor doui milioane de lei
pcntru intretincrca armatci sale. Bimbasa Saya merge
sa i se prezintc ; se infatiscaza dc ascmcnca trei
reprezentanti ai bulgarilor, vcniti dc la Filipopoli,
Sliven i Osman-Bazargic. Intilnirea cu Tudor arc
loe pc un term ncutru, in cascic de la cismcaua
Mavrogheni, dincolo de Capul podului. Cci doi
comandanti militari vin insotiti &care de o escorta
inarmata un prim scmn dc neincredere. Cc s-a
discutat i cum s-a discutat, nu stim precis: nu ni
s-a pastrat vrcun protocol, nici vrco marturie directa ;
logica lucrurilor cerca insa lui Ipsilanti s caute
si obtin colaborarca lui Tudor, in timp cc lui Tudor
ii impunca asa cum am aratat rezerva, daca nu
dc-a dreptul ostilitatc. O spuscsc de altfel ritos lui
Udriski, sccrctarul Consulatului austriac din Bucu-
rcsti, cu trci zile inainte de sosirca lui Ipsilanti la
Colentina, deci la 3 aprilic st.n., declarindu-i: Eu
nu sint dispus sa VATS singele romanilor pcntru Grecia
si nu vreau ca printr-o masura nesocotit i pripita
sa intreprind ceva in dctrimentul poporului roman".
Deocamdata, se stabili un modus vivendi, ficcare din
cei doi comandanti atribuindu-si partca de tara' pc
www.dacoromanica.ro
care o controla armata respectiva', adica Ipsilanti
judetele din nord, pina in Olt si cu cxceptia citorva
plaiuri, iar Tudor judetele din sud si Oltenia intrcaga,
plus plaiurile amintitc. Dar accasta situatie dc apa-
renta' intelegere nu putea duna; chiar in cursul lunii
aprilic, prin scrisorile din 10/22 trimisa de Ipsilanti
lui Tudor si 14/26 raspunsul accstuia din urm
Sc ajungc la o rupturi. Tudor ii dadca scama ci,
dupa dezavuarca tarului, interesele lui i ale tarii
crau divergente de acelea ale lui Ipsilanti si ale Etc-
rici. Sa ne fie ingacluit a vorbi dcschis raspundc
el la 14/26 aprilie prin intermediul boicrilor fiindca
lucrurile au ajuns prca departe... Cc poate fi comun
intre greci i daci [romani]?... Nc-au fagaduit
vin numai in trcccrc pe la noi [aluzic la mani-
festul dat dc Ipsilanti indata dupa intrarca in Mol-
dova] si acum se intaresc pe pamintul tarii noastre,
dispretuiesc guvernul legitim, distrug orinduielilc...
ccr lucruri cu neputint de la un popor lipsit...".
Pcntru once cventualitatc, Tudor ocupase, in
cursul lunii aprilie, punctcle stratcgicc din Bucurcsti,
adica Mihai-Vocla, gradina, imprejmuiti cu ziduri,
a logofatului Belli (Bcllu), pe $oseaua Giurgiului,
apoi, dupa scrisoarea din 14/26, Mitropolia si manas-
Linea Antim. Fortificase mai cu scama Cotroccnii
prin santuri cu tabic adic redutc i mcterezuri
imprejurul manastirii". Aici locuia 'Tudor acum,
impreuna cu sftuitorul su, cpiscopul llarion Ghcor-
ghiadis al Argcsului la inceput statuse citva timp
in oras, in casa, existenta si azi, a lui Giani, unchiul
lui Tcodor Orasanu, pe strada numita mai tirziu
a Poetului, iar azi Enachita Vcarcscu, la numrul 7.
Ocupase dc ascmcnca vadul de peste Argcs, la Gosti-
nari, i ccl de peste Sabar. in acclasi timp, sprc a
impicdeca, dupa plecarea lui Ipsilanti la Tirgovistc
(12 aprilie st.n.), pe boierii divanului sa plrascascil
Bucurestii, le fixasc domiciliu obligatoriu in frumoa-
selc case dc la Belvedere ale lui Dinicu Golescu,
din marginca dc apus a orasului.
S-a gindit oarc Tudor sa rcziste cu armele tur-
cilor? Chiar daca la inccputul actiunii va fi avut
accasta intentic dcsi in toate proclamatiile sale
insist asupra faptului cii nu s-a ridicat impotriva
Portii este sigur ca, dupa dczavuarca tarului, el
nu mai putea starui intr-insa ; ar fi fost in contra-
zicere cu intrcaga sa politica dc dupi amintita dcz-
avuare. Pc cincl se fortifica la Cotroccni, Tudor pri-
mise dc la pasa de Giurgiu o scrisoarc particulati,
cu asigurarca c sultanul c dispus a dczrdicina abu-
zurile din Tara Romaneasca si a lua in scam dreptcle
sale ccrcri". Trimisul pasii comunicase in acclasi
timp in sccrct lui Tudor ca' turcii niclajduiesc in
crcdinta i cooperarca lui pcntru alungarca lui Ipsi-
lanti din Tara Romaneasca". Daca-i ajuta in accst
scop cu credinta i nu-i tradcaza, sultanul il va face
chiar domn peste principat". Tudor ar fi dat un
raspuns favorabil, continuind totusi lucrarile de for-
tificatie ; trata deci, dar cu arma in mina. Cind insa
armata turceasca s-a apropiat dc oras Rusia, prin
117
 cci mai multi crau arnauti i bulgari. O parte a tor,
in frunte cu capitanul Atanasc Chimariotul, apuca'
si se inchid in biserica 0/ ni i sustinu acolo
un adevirat ascdiu. in cele din urmil, insk fiind
btuti cu tunurile de simbit de la prinzcior pina
duminedi in discard", fur cxterminati cu totii.
Pc strzile orasului, timp dc trci zilc, avu loe o
adevrat vintoarc a oamcnilor lui Saya; pcntru
I ficcare cap pe care il ,aduccau, soldatii turci pri-
menu o moue& de aur. Au pierit, cu acest prilej,
si multi nevinovati si s-au facut multe pagubc.
O cercetare oficial le-a evaluat la 130.921 taleri
4 a stabilit ca au fost arse cu totul", cu acest prilcj,
nousprezecc case de locuit, biscrica Olteni
vliilc scrdarului Nicolae Cucul, iar stricciuni au
suferit biserica Protopopului si alte nouilsprezcce
case. Soldatcsca turc a fcut tot fclul de excese ;
Fig. 41 Uciderea lui Bimbasa Sara si a eteristilor 7/19 august 1821.
numai intr-un singur loe s-au descoperit, dupi
(M.I.B.) aproape un an, cadavrele a saptesprczccc fcmci ucisc.

protocolul din 12/24 martie, scmnat de ambasado- Fig. 42 Foaia de titlu a cronicii manuscrise a lui loan Dobrescu din
rul ci la Constantinopol, convcnisc la ocuparca mahalaua Batistei.
(B.A.)
Principatelor de eitre ostirile Portii -- Tudor a pari-
sit Bucurcstii (15/27 mai), insotit dc 4.000 dc panduri
pedestrime, 500 de clreti si 6 tunuri. Sc stic cc a
urmat : peste sase zilc, la Golcsti, el era arcstat de
citre Iordache Olimpiotul, sub acuzarca ci a trdat
Etcria, dus la Tirgoviste si acolo, dup5 o judecati
sumar, executat. S-a putut intimpla accasta dcoa-
rece pandurii, iritati dc asprimea nccrutkoare a
conductorului lor, carc pedcpsea cu moartea once CIAJDI 6,itt
abatcre de la disciplina intrc Bucuresti i Golesti n ca'4.4t,fif
fuseser spinzurati douzcci i sase nu-I apiraser, ,

lsaser s fic luat din mijlocul tabcrei. Dou sipti- et' Aisie.lif/T
mini si ccva dup moartca lui Tudor, la 7/19 iunic,
armata Eterici era zdrobit de turci la Drgsani, tn, t:pito
iar scful ci, Ipsilanti, se rcfugia, in mod lamentabil,
in Transilvania.
Intre timp, Bucurcstii fuscser ocupati (16/28 mai)
dc detasamcntelc otomanc carc trecuseri Dunrca
pe la CaTrasi i Giurgiu. Bimbasa Saya, in loe s
apere capitala, asa cum primisc ordin, trccu dc
partca turcilor, trdind pe etcristi, ba mai mult, isi
lu chiar angajamentul si colaborcze la sfrimarca
accstora. Dar dup cc, intr-adevr, contribui la vi-
narca resturilor etcriste, isi primi rsplata, fiind
impuscat, prin surprindcrc, imprcund cu cci doi
aghiotanti ai lui, Ghcnciu i Mihali, din ordinul
comandantului turc, Chchaia-bci (vezi fig. 41). Sccna
a avut loe, la 7/19 august, in casete de pe Podul
Mogosoaici, undc accst comandant i stabilisc scdiul,
case care apartinuscti mai inainte lui Ienchit Viic-
rescu si uncle etcristii bucurcstcni proclamascri incepu-
tul micrii, inltind steagul clihcrrii. (Astzi, in
acestc case, situate peste drum dc Posta ccntral
transformate, se afl Ccntrala Pronosportului".)
O data cu omorirea lui Saya, inccpu exterminarca
tuturor o5t4IOlor lui, opt sute la nunir, din care
118

www.dacoromanica.ro
 In primele luni ale ocupatiei, inci inaintea omoririi
lui Bimbasa Saya, executiile sc tinuscri lant. Cronica
lui Dobrescu (vczi fig. 42) ne di, in privinta accasta,
date precisc: la 21 mai, 11 insi au &Rut in tcpi
la capul Podului Tirgului de Mara"; la 23 mai,
au tiiat doi insi, until la Butuc, altul la Beilic"
la 29 iunie, au faint 12 crestini pi la toatc rispintiilc
tirgului"; la 13 iulic, au mai tiiat saptc apostati
pi la rspintii"; la 18 iulie, au mai ea' iat 4 crcstini,
piriti de un ciocoi"; la 21 iulie, au mai spinzurat
un crestin inaintca priviliei lui Nstasc Cotarul,
in rispintii"; la 4 august, au diat incA trei apostati
in tirg". lar la Colcntina, la asezarea lui Grigore
Ghica, un put... ce-1 avea, cu 12 gileti pentru
udatul florilor, plin cu trupuri moartc... s-au gisit".
Si viata economicii a orasului avu mult dc sufcrit.
Dispruri o serie de manufacturi i intrcprinderi.
Fabrica de here a lui Johann Timpel fu ars dc
panduri ; pc aceea de tcstemele de la Mircuta o
distruseri turcii; se desfiintari cele dc testuri fine
ghermesut, sal de Stambul de hirtie, dc farfurii.
Tipografia de la Ciusmca ii incetii activitatca ; cu
litercle ei se jucau copiii pe
. N.
J
"'\
.01.
www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1I SUB DOMNIA PAMINTEANA
A LUI GRIGORE GIIICA
Miscarca condusi de Tudor,. cu tot sfirsitul ei
tragic, nu rimase ins fArA urmilri. Turcii, care
avuscscri prilcjul si se convingi, pe pielca lor,
de fidclitatca" fanariotilor, consimtiri la restabilirca
domniilor pimintenc si la indepirtarca grccilor din
dregitoriile civile, militarc i ccicziasticc. Fu numit
domn al Trii Rominesti, la 1/13 iulic 1822, Grigorc
Ghica ; el intri in Bucuresti cu halal" la 24 scptem-
brie (6 octombrie) si, primit Cu bucurie de popor,
care avuscse atita dc sufcrit de pc urma ocupatiei
turccsti, isi stabili rcsedinta in palatal clidit, chiar
in accl an, in stil neoclasic, pe mosia sa de la Colcn-
tina, in marginea de nord-est a orasului (vczi fig. 43).
Primii ani ai accstei domnii pimintene furl dcstul
dc grei. Ocupatia turceasci costase, numai pini in
hale 1822, cincisprezece miliame de piattri. Au trcbuit
Fig. 43 P313tul Mica din canierol Tei ; a fort terminal In 1822.
(B.A.)
1 r
ts.
119
puse impozitc grele ; ca si le poati plti, dranii
vinduri o parte din vite cu preturi dcrizorii. Pe
1824, capitatia crcscu de la 33 la 39 de piastri pe
bimestru de lude ; in plus, din zecc lude se ficuri
unsprezcce. Sporul era de aproape 15 piastri anual
de cap dc locuitor. Oicritul, dijmritul, vinriciul
tutuniritul fur trip/ate. Profitind de carenta tun-
porad a administratici, pini la numirca lui Ghica,
si dupi aceea, se formaseri bande dc riuficatori ;
chiar drumurilc sprc Bucuregti crau ncsigure ; o
scami de negustori, intrc ci i brasoveni, ii picrduri
viata. Orasul fu bintuit de incendii ; nu ca cele de
la Iasi, undc la 9 august 1822 au ars circa 3.000
de case si 19 licasuri bisericesti, dar totusi intinsc.
Astfel, in 1823 a ars ulita $erban-Vodi sau Podul
Beilicului". Tot un fel de foc a fost si falimentul
sau bancruta, dc un milion i jumtate de lei, a marelui
negustor i banchcr bucurestean, al doilea ca impor-
tanti, Polizu sau Polizaki, in august 1826; e cel
dintii cracb dc fclul accsta cunoscut in istoria negotului
capitalei. Orsenii erau nemultumiti si de noua
administratic, de unii oamcni din jurul lui vodi ;
Sc fac o scam dc pamficte, serse citeodati chiar
pc hirtia pachctclor dc tutun, pamfletc in care boie-
rilor lui Ghici si in special favoritilor acestuia
moravurik fanariote nu se puteau stirpi dintr-o
data li se dau porccle usturitoare. Astfel, lui tefan
&Hu i se spunc covrigarttl, lui Filip Lens &clan/arid,
lui Niculac Trilsnea tiganul si lui Chiriac, ciocohd.
In special c criticat visticrnicul Barbu Wie.Arescu,
acuzat dc dclapidri ; nu scap dc gura bucurestenilor
nici banul Dinu Crctulescu.
Si totusi, se simtc un progres in multe privintc
fatii de cc a fost. Orasul incepc si-si schimbe fata.
In afar de rcpararca temeinici a podurilor" de
lcmn dc pc arterele principalc, acum, in timpul
accstci dornnii pmintenc, i anumc, in 1824, se face
prima ofert de pavajc cu piatr ; autorii sint arhi-
tectii Hard (Hartel) i Frei.; ald. Fiind aprobati, in
aprilie Sc inccp lucririle, iar la 30 scptcmbric 1825
se terminri podul de piiatr al Tirgului de Afar":
stirea o lam din cronica lui Dobrcscu. Luminatul
Sc imbunititestc ; francczul &champs, care a stat
in Bucurcsti in aceastil vremc vreo zcce ani, arati ca in
preajma rzboiului ruso-turc din 1828-1829, nu
mai era trebuinti dc a avca felinar sprc a icsi din
cas" i adaugi: progrese mari, materialc si morale,
fusescr implinite inc inaintc de sosirea rusilor".
In spccial, accstc progrese erau vizibilc in latura
culturali. Dorinta de invttuti, cc se manifestase
viu in prcajma miscrii lui Tudor, se intensific5
acum. Printr-un firman primit de Grigore Ghica
indat dup numirca ca domn, se hotiirisc, o dat
Cu indcprtarca grecilor din dregkorii, armad
biscrici, si dcsfiintarca bcolii superioare greccsti
teme/ja rlutlilor" cum i se spune atit de expresiv.
In schimb, se rcia scoala romneasci a lui Ghcorghc
Lazar, unde profesor este acum Ion Heliade, elevul
ccl mai dc seam al marclui ardelcan. Tar Dinicu
120
www.dacoromanica.ro
Golescu, personalitatca culturali cca mai prcgnant
a vremii i fruntasul generatiei liberale, progrcsiste,
infiintead, pc ling scoala mai vechc de la Golesti,
pentru Idieti, reorganizad si mAriti mult dupi 1821,
o ,rcoald n0114, pentru fe/e, pe mosia sa Belvedere, din
marginea de apus a Bucurestilor. Programul ci, bogat
bi variat, de caracter atit teoretic, cit bi practic, cu-
prindea nu numai invitarea limbilor : romncstc,
frantuzcste, italicneste i ncmteste" si a diferitelor
discipline teoretice : aritmetick grmatick retoricii,
ghcografie, istorie universal, mitologia, moralul",
dar si economia casei, cusiituri, croituri, pictura sau
zugrvcala, muzica i dantu". Tot Dinicu Golescu,
inconjurat dc o grup intreagi de adepti ai idcilor
noi, in majoritate oameni tincri intrc carc si viitorii
domni Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbey a infiin-
tat, dupi intoarcerca sa din lunga cilatorie intre-
prins in striinitate (1824-1826), Sotietatea
romneasca". Sediul ei era in casele lui Dinicu din
Bucuresti, de pe Podul Mogosoaici, case frumoase,
incpiltoare, ce vor devcni, mai tirziu, resedind
domneascil (vezi mai jos, p. 128). Statutele so-
cicttii, intocmite de I leliade, cuprindcau un vast
program de propsire culturalii a natiunii. Sc pre-
vedea : 1. dczvoltarca gi transformaren in colcgiu
a scolii de la SI. Saya si infiintarea unei scoli similare
la Craiova ; 2. crearen de scoli normalc in capitalcle
de judet ; 3. crearea de scoli primarc in fiecare sat ;
4. intcmcierca de gazcte in limba ; 5. abolirca
monopolului tipografic ; 6. Incurajarea de traduceni
in limba patrici" bi tiplirirea lor ; 7. formarca unui
tcatru national". Dar pc ling accst program cultural,
Dinicu Golcscu avca i unul dc reforme politice
hi socialc ; cl apare clan in lucrarca sa insemnare a
cd/dtoriei mea/e..., apruti la Buda, in 1826 si poatc
fi rezumat in urmtoarele punctc: libertate, cultur,
impuncre proportional cu averca, abolirea privi-
legiilor. Idei similare, de caracter revolutionar, avcau
alti contemporani, in special tincrii care se duccau
in nunfar din cc in cc mai mare in Apus, la studii.
Until dintre ci era clugirul Ettfrosin Potter', bursicr
mai intii in Italia, la Pisa, apoi la Paris. El prcconiza
desfiintarca scutirilor i privilegiilor fiscale, impune-
rea generali dupi avere, de la divanit pini la plu-
gari", cgalitatea la admiterc in slujbe, libertatea tipa-
rului, inmultirca Icolilor, dezrobirea tiganilor. In
acest sens alcituieste Poteca in 1827 un Proiect de
reforme, in care afirm, intrc altele, cirmuitorul este
hi slujeste bincle norodului, iar nu norodul este
slujeste pcntru cirmuitor".
Terenul cel mai propice pcntru dezvoltarea acestor
idci crau Bucurcstii, orasul in carc se putca observa
mai bine ca oriunde deoscbirile dc clad sociali si
de averc, orasul contrastclor izbitoarc, unde alituri dc
palate si case boicresti &call cocioabe hi bordcie, unde
bogitia bi luxul strigitOr erau vecinc cu sat-Ada bi chiar
Cu mizcria. De aceea in Bticuresti se vor si produce
miscrile protcstatare bi incerearile de schimbare ale
rcgimului, avind drcpt concluzic rcvolutia din 1848.
 BIBLIOGRAFIE
I. Bucureftii fi mifcarea Ini Tudor
Vla di m i r e s c u: 1. N. Iorga, Scrisori inedite ale
hti Tudor V/adimirescu din anii 1814-1815, in An.
Acad. Rom., Item. seq. ist., t. XXXVII (1914-1915),
p. 121 160 ; 2. N. Iorga, lordacbe Olimpiottil, rinzd-
torn! liii Tudor Vladimirescu, in An. Acad. Rom.,
Vern. sec/. ist., t. XXXVIII (1915-1916), p. 447-459 ;
3. N. Iorga, Izvoarele contemporane asupra mifcdrii
ha Tudor Viadimirescu, Bucurcsti, 1921, XVI +
423 p. in 8; 4. Emil Virtosu, T odor V ladi-
mirescu, glose, .japte fi documente noi (1821), Bucu-
rest', 1927, 187 p. in 8; 5. D. Bodin, insem-
ndri ca pririre la Tudor Vladimirescu in rekbohil
ruso-turc din 1806-1812, Bucuresti, 1939, 7 p. in
8 ; 6. Ion I. Nistor, Tudor Vladimirescu ,ri S finta
Aliag4, in Men,. sect ist. Acad. Rom., t. XXII
(1939-1940), p. 607-631; 7. D. Bodin, Tudor Vla-
dimirescu in Bucurefti, in Rev. ist. rom., XIII (1943),
2, p. 17-36; 8. A. Otetea, Tudor Vladimirescu ,ri
mifcarea eterista in Tarile Romnefti, Bucuresti, 1945, 411
p. in 8, cu 22 dc planse ; 9. C. Greccscu, Inca un
act inmlit in legtitur4 cu mifcarea de la 1821 in Tara
Ronuineasa, in Rev. ist. rom., XVI (1946), p. 1-9;
10. I. Corfus, Case arse in Bucurefti in timpul nciderii
uhimilor derifti, 19-21 august 1821, in Rev. ist. rom.,
XVI (1946), p. 284-288; 11. Marcel Romancscu,
Contribgh /a cunoafterea hti Tudor Vladimirescu, in
Balcania, V, 1 (1947), p. 3-32, cu 5 plansc ; 12. Ion
Neaqu, Oastea pandurilor condusii de Tudor Vladimi-
www.dacoromanica.ro
rescu in rdscoala din 1821, in Stall fi referate, II,
Bucuresti, 1954, p. 1003-1043; 13. S. Stirbu, Rds-
coala din 1821 fi leglinrile ei cu erenimentele interna-
lionale, Bucuresti, 1956, 487 p. in 8; 14. A. Otetca,
Legamintul lui Tudor Vladimirescu fa/4 de Eierie, in
Studii, IX (1956), nr. 2-3, p. 125-133; 15. A. Ote-
tea, 0 nond istorie a mifairii din 1821, in Studii, X
(1957), 2, p. 201-212; 16. Ioana Cristachc Panait,
Orafttl Bucurefti ,ri arcoala popornhti din 1821, Bucurcsti,
1960, 60 p. ; 17. Problemele tratatulni Istoria Komi-
niei". Rdscoala cot:thud de Tudor Vladimirescu, in S
XIII (1960), 5 p. ; 18. A. Oletea, 140 de ani de la
rdscoala poporului condusa de Tudor V/adimirescu, in
Lupta de chisel, seria V, XLI (1961), 5, p. 41-58;
19. N. Adaniloaie, 140 de ani de la rdscoala poporului
condus4 de Tudor Vladimirescu, in Stall, XIV (1961),
3, p. 551-570; 20. Dan Berindei si Traian Mutascu,
Aspecte militare ale riiscoalei populare din 1821, Bucurcsti,
1962, 227 p. in 8 si plansc ; 21. Dr. N. Vtlimanu,
Casa Ordfenilor (ms.).
II. ifftcureftii sub domnia pc1mintea-
nd a Ini Grigore Chita. 22. I. C. Filitti,
Frdmintdrile politice fi sociale in Principalele Rom/Me
de la 1821 la 1828, Bucurcsti, 1932, 192 p. in 8;
23. Ilic Corfus, insemndrile Androneftilor, Bucurcsti,
1947, 145 p. in 8; 24. Gh. Gcorgcscu, Spiritul
rerolgionar dinainte de 1848 in Tara Romtineascd ,ri
Moldova, II! (1821 1831 ), in Viola romnearcd, I
(1948), p. 183-205.
 iNNOIRI IN EPOCA
REGULAMENTULUI ORGANIC
IN VREN1EA RAZBOIULUI DIN 1828-1829
SI A GUVERNARII LUI KISSELEF
Daca in cc privcste razboaiele epocii fanariote
urmrile dcfavorabile au prevalat asupra cclor favo-
rabile, raportul este invcrs clnd ne rcfcrim la razboaicle
sccolului al XIX-Ica. Teritoriul tarilor noastrc creste,
sporcste putcrea politick realizindu-se indepcndenta,
sporcstc dc ascmcnca bogatia, multumita libertatii
comcrtului. Inccputul Il face razboiul din 1828-1829,
dintre rusi si turci, razboi provocat, pc de o parte,
de dorinta celor dintii de a clibcra pc crestinii din
Imperiul turccsc, pe de alta parte, de tendinta poli-
ticii tariste de a ajungc la marca deschisil si calda
din miazilzi. Trupcle ruscsti ocupa Iasii la 7 mai
st. n. 1828; avangarda lor c la 12 mai la Colcntina,
iar intrarca solemna in Bucuresti arc loe la 16 mai.
Operatiunile militare se desfasoara in chip favorabil
rusilor, care, in vara anului urmitor, sub comanda
generalului Dicbici, trec Balcanii, cucercsc Adria-
nopolul i ajung pe tarmul Marii de Alarmara, la
Rodosto, la vrco suta patruzcci de kilometri vest
de Constantinopol. Sultanul c obligat s ccara
pacca ; ca se inchcie la 2/14 scptcmbric 1829 la
Adrianopol. In cc nc privwc, se hotara restituirca
cclor trci raialc, Brila, Giurgiu si Turnu, hotarul
tarii urmind tbahreg-ul Dunrii, adica sforul apci",
dcci linia de cca mai mare adincimc ; capatam, in
fclul accsta, si insulcic din stinga tbahreg-ului; se
hotara, de asemenca, deplina libertate" a comcrtului
si a navigatici, pe Dunare si pc marc, respectarca
tuturor privilcgiilor i imunitatilor dc care se bucurau
Principatcic si confirmarea dc ckre Poarta a Regula-
mentului privind administratia i conducerca lor.
122
www.dacoromanica.ro
Stdpinirea... donad sd dea alit ora,rulni
Bucureftilor, cit ,ri ce/orla/te orare slobode
ale Valabiei o norrel dorada a pdrinte,rtii
sale ingrijiri, all socotit cd le d;:irtriascel
drepturi de a-fi cbivernisi ale lor interesuri
prin sfaturi ord,renefli alcaluite de mildn-
kid alese de ceitre instr,ri lcnitorii acestor
orare."
(Regularnentul Organic al Prii liomAncpi, 1831)
Pini la pltirea despilgubirii dc razboi, in suma de
zece milioanc de ducati (galbcni) olandezi, Rusia va
detine drcpt gaj Principatcic si cetatea Silistrei.
Inca de la inceputul fzboiului, Grigorc Ghica
parasisc scaunul ; acclasi lucru trcbuisc sa-1 fac i
Ionit Sandu Sturdza in Moldova ; in locul ambilor
fu numit guvernator, cu titlul de presedinte pleni-
potentiar al divanurilor Moldovei i Valahici" si cu
resedinta in Bucurcsti, contele Pablen, din Alinistcrul
dc Extcrne, diplomat de cariera si consilicr intim al
tarului ; lui ii succcda, la 2 februarie st. n. 1829,
gcncralul Petra Tb. fe/labia, iar accstuia, gcncralul
adjutant Panel Kisseliov, cunoscut la noi sub numcle
de Kisselef. Accsta din urma era o personalitatc
remarcabilk Fcuse o stralucita caricra militara
Sc distinscse prin vitcjie in cursul razboitilui ; era
apoi in contrast cu predeccsorul ski un spirit
luminat si generos, acccsibil ideilor inaintate si un
iubitor al poporului. Ca administrator s-a dovcdit
priccput, cnergic Bra' brutalitate i dezintercsat.
A fost dcci un noroc pcntru noi ca' 1-am avut
drcpt cirmuitor aproapc patru ani i jumatate,
de la 7/19 noicmbrie 1829, cind ordinul de nu-
mire il gascste la Zimnicea, i pin la 1 aprilic
st. n. 1834, data numirii lui Alcxandru Ghica, primul
domn regulamcntar. Kissclef soseste in Bucurcsti
la 12/24 noicmbric 1829 si prcia conduccrea intr-un
moment grcu, cid ciuma, tovarisa obisnuita a
razboiului, facca ravagii. Gratic masurilor cncrgicc
luatc, molima fu stivilit ; izbucni ins, indata dupa
accca, holcra. Ambclor flagcluri le-au cazut victime,
in Principatc, dup 'atele statistice oficiale, 46.520
de locuitori, adic5 16% din populatic. In oras,
in august 1831, murc:tu cam 60-70 de insi pe zi.
In aceste grele condilii au lucrat la Bucuresti, din
iulie 1829 pina in rnartic 1830, cele doua comisii,
una de munteni, si alta dc moldovcni, avind ca
secretan i pe Barbu Stirbey, respectiv Gheorghe Asaki,
pentru alcatuirca Regulamentelor Organice. Aprobatc,
cu mici modificri, dc guvcrnul din Petersburg,
votate, impreuna cu citcva legi si regulamente anexe,
dc Adunirilc obstcsti extraordinare din Bucurcsti si
Iasi si ratificate de Poartii, accstc regulamentc au
intrat in vigoare la 1/13 iulie 1831 in Tara Roma-
neasca si la 1/13 ianuarie 1832 in Moldova. Dispo-
zitiile crau, in general, accleasi in ambele tad ; difc-
rcau numai bugctele, cifra ostirii si uncle dctalii ;
dc aceea se vorbcste, obisnuit, de Regulamentul
Organic, la singular. Dac el raspundca, in general,
dorintei de reforme in cc priveste organizarea sta-
tului dorinti exprimata in mai multe rinduri
sub diferite forme in Principate in deceniul cc a urmat
miscarii conduse dc Tudor nu raspundca insi
interesclor taranimii, care, dimpotriva, primeste prin
cl o grca lovitura. Regulamentul Organic a format
tcmciul cirmuirii Principatelor mai bine de un sfcrt
de veac, pin?" in 1858, cind a fost inlocuit de Con-
venia de la Paris,i poate fi socotii drept prima noastra
constitutic scrisa i totodata inccputul organizarii
moderne a statului roman.
O deosebita grin' a aratat Kisscicf Bucurestilor
La 5 martie st.v. 1830 lua flint?'" o comisie pcntru
infrumusetarca orasului", alckuitii din opt membri,
dintre care doi doctori i doi arhitecti, iar la 30 ale
lunii era gata regulamentul special de infrumusctarea
orasului", regulament inclus apoi in lcgiuirea funda-
mentala, in Rcgulamentul Organic. El prevedea o
serie intreaga de masuri privind precizarea hotarului,
strajile dc la margine, secarca baltilor i mocirtclor,
instituirea de piete, de oboare, de locuri de plimbare,
de cimitire, apoi luminatul public, infiintarea unui
teatru fiindca, dupi cuviintk trebuic a avea acest
oras un teatru" a unui serviciu de arhitectura cu
un arhitect si a unui serviciu sanitar cu cinci doctori".
Sc preconiza de asemenea ca, radicindu-se planul
orasului, sa se deschiza prin mahalalc drumuri largi
si puse pe link"; pe aceste drumuri s-ar putea
sadi in toata lungimea lor pe amindoui partite copad
care si inchipuiasca aleiuri ; acestc utite atunci, ara-
tind o priveala frumoasil i multumitoare, va indemna
pc multi a-si face licuinta acolo, cu mutt mai bine
decit pe ulitile cele strimte i strimbe, carc acum se
numesc ulite mari, si asa, dup o curgcre de vreme,
orasul sa va afla mutat in acele mahatale i soarta
Bucurcstilor se va asemana cu soarta tuturor oraselor
Europci, undc cetatca cc si zice veche este cea mai
urita vcdcre, in vreme cc cetatca cca nou arata o
frumusete deoscbiti, un aer folositor, multumire
sanatatc cclor ce licuesc intr-insa". Suma necestra
pentru infptuirca lucrarilor edilitare o data pentru
totdeauna" era de 1.684.488 dc lei, dintrc care expro-
prierca locurilor mccsare pictelor i pavarca accstor
picte reprczenta 500.860 lei, iar scurgerca mocirlc-
Ion" din oral, 411.218. Sc hotri apoi instituirca unei
www.dacoromanica.ro
conducen i comunalc, alese de ord,reni, revenindu-sc
deci in cc privcste principiul cicctiv la sistcmul
cc fusesc desfiintat sub Brincovcanu. Stipinirca
citim in textul Regulamentului Organic dorind
sa dca atit orasului Bucurestilor, cit si celortalte rase
slobodc ale Valahici o noui dovada a pirintestii sale
ingrijiri, au socotit s le daruiasci drepturi de a-si
chivernisi ale Ion intercsuri prin sfaturi orscncsti
alcrituite de madulari alcsc de citrc insusi lacuitorii
acestor orase." Bucurestii urmau si aiba un sfat
coinpus din cinci madulari" sau membri si doi
suplcanti. Orasenii romani care aveau 30 dc ani si
o proprictate de 20.000 dc lei, prccum si) strainii
care statcau de doi ani in oras si plateau o chide de
300 de lei anual urmau sa alcaga dcputati: cite unul
la 30 de alegatori, pe timp de 3 ani ; iar dcputatii
minimum patruzeci urmau sa alcaga din sinul
lor pc membrii sfatului. Operatiunca are loe, pcntru
prima (Dark la 9 noiembric 1831, cind se alcg 80
de deputati, cci mai multi in vapscaua" sau culoarca
de galben: 21; apoi, la 15 noicmbric, dcputatii
alcg, prin vot secret, si fiind si o balotatic" (balotaj),
pe membrii sfatului: trci boicri, hum care Ghcorghc
Bibcscu, viitorul domn, si doi ncgustori. Sfatul
administrcaza orasul, intocmcstc bugctul si asigura
exccutarea lui. Primcic trci bugctc ale Bucurotilor,
pc anii 1831, 1832 si 1833, insumind 330.000 dc
franci la venituri si 210.000 la chcltuicli, se soldcazi
Cu un exceden! dc 120.000 dc franci: stirca nc-o
da un bun cunoscator al starilor de la noi, francczul
Bois le Comte ; tot de la el aflam ca bugctul capitalci
intrecea bugetcle tuturor celorlalte rase ale TA;ii
Rominesti luate impreunk
Mastirile prevazute in regulamentul dc infrumu-
setare a Bucurcstilor se pun in aplicare: se delimi-
teaza orasul, perimetrul lui stabilindu-sc la 9.800
(noui mii opt sutc) de stinjcni, adica 19.227,6 mctri,
se instituic zece baricre, pazite dc strji baricrc
prin carc se facc, in mod exclusiv, intrarea i icsirca
din oras. Se dau nume proprii ulitclor sau strazilor
multe din ele n-aveau, fiind determinate prin indi-
carea unui tirgovet mai cunoscut de acolo sau prin
vecinatatea unci biscrici sau institutii ; se numero-
teaza apoi casele strazilor. Se continua pavarca ulitclor
din centru cu piatri dc riu (bolovani); dintr-o scri-
soare a arhitectului I lartl, datata 6 iunic 1830, aflarn
ca se pava, in accl momcnt, in doui locuri: sprc
Mitropolic" i linga Stavropolcos" ; la fincle anului
1831 erau pavate o serie de ulitc, intrc carc: ulita
Covacilor, a Mratici, a Nemtilor sau Ncmtcasca
actuala strada Smirdan ulita din dosul Seta-
rilor; Sfintul loan-Nou etc. ; suprafata pavati insuma
3.499 de stinjcni patrati si 2 palme. Sc trascaza al=
cca mare", intre capul Podului Mogosoaiei i dum-
brava Muesli": ea va purta mai tirziu numelc dc
$oscaua Kissclef. Lucrarile, comportind o alee cell-
trail si doui lateral; printre tci", inccp in 1832;
in 1835 ele nu eratt inca ispravite. Incepe, dc ase-
menea, sccarea baltacurilor" si a mocirlelor, sapn-
123
 du-se canale de scurgerc cum a fost, de pild,
canalul care ducca la Dimbovita, din josul morilor
de la Sf. Eleftcric", apele bltilor din rcgiunea Caput
Podului-Filantropia sau dcsfundindu-se cele vechi,
astupatc. Sc ape' felinarc incrucisatc", adicil al-
ternativ pc o parte si pe alta a ulitcloi, la depiirtare
dc zecc stinjeni (circa 20 dc metri) until de altul
se lumincazi cu untdcicmn sau untur dc pcstc",
tinindu-se aprinsc in principiu 12 ore pe toata
noaptca, iarna si vara". In 1831, Bucurcstii sint lumi-
nati in accst fcl ; in 1832 vine rindul Iasilor, Craiovci
Focsanilor. Sc imbuntteste scrviciul pompic-
rilor, comandindu-se pompe de inccndiu noi la
Petersburg.
10';
Fig. 44 Infantcric roman] In pas alergator. 13csen de A. Raffct
In 1837. (M.I.B.)
Populatia orasului incercat de molimcic ce bin-
tuic in 1829-1831 primestc un numr dintrc
bulgarii care, la retragcrea trupclor rusesti din drcapta
Dunrii, ii prsiscr5 vcchilc lor locuinte si se
rcfugiascr la noi. Scutiti pc timp de trci ani dc once
dri, iar pe alti saptc ani urrnatori dc 50 la stit5, ci
se asaza in diferitc mahalalc, dar mai ales in Oborul-
Vcchi, Olari, Sllivestru i Batiste, si se indcletnicesc
cu tot soiul dc mcstcsuguri, cu negotul Cu grdi-
nria. Sc face o statistici a populatici orasului in
deccmbric 1831 ; tabloul respcctiv, pc culori, cuprinde
numrul casclor, biscricilor, intreprindcrilor
vitclor ; o a doua statistica a Bucurcstilor arc loe
in 1832; in sfirsit, o a trcia, in 1834. Ingincrul Ott
124
www.dacoromanica.ro
alcatuise harta politici Bucurcstilor", in patru foi" ;
la 2 aprilie 1830 o cerca comisia de infrumusctarc.
0 nod nou cla orasului infiintarca armatci p5min-
ten; potrivit dispozitiilor Regulamentului Organic.
Regimentul intii dc infantcric isi arc garnizoana in
Bucuresti, ca i regimcntul de artilerie si un csca-
dron dc cavalcrie (vczi fig. 44 si 45). In toamna lui
1831 au loe manevrc mixte, ruso-rominc, pc cim
Colcntinci si a Hcr5striului, in prezenta lui Kisscicf.
Un martor ocular, tinrul Pappasoglu, viitorul isto-
riograf al Bucurcstilor, cl insusi ostas, cu gradul
dc lunar" (aspirant de ofitcr), povestcste ca Iumea
toat, adunatii din oras, era Ora de bucuric vzind os-
circa noastr5 manevrind Cu vechia ostirc rus5". In 1833
*t
A
;
sc formcaza si prima tabr5 a ostirii roman; in
cimpia Mrcuii, intrc Pantclimon si satul Dobrocsti" ;
regimcntul intii infanterie st acolo pin5 toarnna,
fiind inspcctat la sfirsit dc gencralul Kisselcf, care
Imparte decoratii. In timpul cpidcmici de holcr5,
in 1831, s-a instituit in jurul Bucurcstilor un cordon
sanitar Cu soldati din tinra noastr ostirc. Vrind
sa-si dca scama de fclul cum se exccutau ordincic,
Kissclef a vcnit, intr-o drosc Cu patru cal, la podul
dc la Fundeni, uncle pizea un soldat din Mehedinti,
si a dat sii trcac peste pod sprc a intra in oras. Sol-
datul oprindu-I, generalul scobori, scoasc dota ruble
i le intinsc, zicind: Na, brat tcbe, bacsis ; las
mine 13ucuresti". La care soldatul ii rspunse cA nu
poate pune mina pc bani, fiind holeri, dar daca
vrea s-I cinsteascii, si-i zvirle jos. Kissclef ii zvirli
cele doui ruble, peste care soldatul puse indat5
piciorul si, indreptind arma, cu cocoasele ridicatc,
ii strig : Nazat, c trag foc". Pappasoglu, care
povesteste intimplarca, arad c gcncralul a inceput
si zic bravo si intr-un hohot de ris s-a intors la
drosca" ; a dispus apoi ca soldatul si fie filcut caprar si
sa i se mai dca zcce rublc, iar ofiterul care-I instruisc
s fie inaintat, din praporcic, parucic, adica din
sublocotenent, locotenent. Dup asta adaug Pappa-
soglu Kisselcf nu mai inccta de a lauda ostirea
romneasc si povestea la toti generalii si... farsa
dc spirit care i-a jucat-o santincla romineasc5."
0 alta noutatc pentru bucurcstcni, foartc important
de ascmenea, a fost aparitia presei romnesti. Dinicu
Golescu incercase in 1828 si scoat o gazet, dar
guvernul lui Grigore Ghica nu-i dduse autorizatia
necesar. Atunci trimiscsc in Apus pe un protejat
al su, I.M.C. Rosetti, care scoscse in acclasi an,
1828, o foaie intitulat Fama Lipsccii; ea incct ins
curind, prin moartca cditorului. O noui incercare
a lui Dinicu Golcscu, in timpul rzboiului ruso-turc,
dc a i se incuviinta scoaterea unui ziar muntean,
avu, de data accasta, succes ; foaia apru sub condu-
cerea lui Heliade i puna titlul Curierld romcinesc;
primul numiir arc data : 8 aprilie st.v. 1829. Acestei
foi care, potrivit instiintarii" sau prospcctului,
trebuia si poartc numelc de Carierid Bucureflilor
i se adaugii, in 1836, un suplimcnt literar, cu titlul
neobisnuit Curler de ambe sexe. Iar incepind din
8 decembric 1832 inccpu si se tipiireasc un Bldelin
oficial sptminal la nevoie si de doui ori pc
sptarnin cuprinzind deciziilc si corespondenta
www.dacoromanica.ro
organclor de stat. Cele dou foi alc lui Heliadc avur
din capul locului succes si contribuir la rispindirea
gustului de a citi. Publicul cititor ii putea procura
acum cartile doritc prin librrla pe carc Friedrich
Walbaum o infiintasc in Bucurcsti, librric uncle
ofiterii rusi gilseau, in vara lui 1829, o bun parte
din crtile intcrzise in Rusia" tarului expresia
apartinc lui Alcxandru Ivanovici Mihailovski-Dani-
lcvski, viitorul general-locotenent i desprc care
consulul prusian C.A. Kuch spunca ca era bine apro-
vizionat cu crti strinc. Tot in accast vrcme,
in prcajma puncrii in vigoarc a Regulamentului
Organic, se infiinteazi Arhirele Slandai, institutie de
stat avind grija pastrrii actclor vechi ; rcgulamentul
Fig. 45 flora jucat3 dc ostaii noii armatc romAnc (dcsen dc A. RAT.
in 1837). (Nt.I.B.)
dc functionarc e dc la inccputul lui iunic 1831.
Pin atunci, accasti griji fuscsc in sarcina Mitropo-
liei ; dar lucrul se fcuse dcfcctuos, intermitcnt si
numai pcntru uncle actc mai importante.
Procesul de modernizare, dc scuturarc a hainei
constantinopolitanc si de inlocuirc a ci prin una
apusean, proccs inceput, dup cum am ariltat mai
inaintc, in anii 1806-1812, e acum in puna desf-
surare. Nu numai femcilc, dar si tincretul adopti
cu entuziasm tot cc vine din Apus: vcsminte, mobi-
Her, maniere, fcl dc a primi. Limba francezil a dcvc-
nit limba societtii inalte, inlocuind limba greack
atit de pretuit in epoca fanariotilor ; ea se audc peste
tot in saloane ; c intrebuintat in mod curent in
125

Fig. 46 Basboicrul Gb. i'ilipescu, dup1 dcsenul Jul Dousault. De remarcat
calpacul cu fundul mare, rotund, i ciubucul foarte lung (B.A.)
corespondenta boicrimii ; Kisselcf o intrebuinteaz1
si in corespondenta oficiala, iar Heliadc, in Curieral
romnesc, are, incepind din 1833, si articole in limba
franceza. La fe!, din acclasi an, Buletinal oficial.
Pe strzile Bucurestilor se intilnesc tineri imbracati
dup moda Parisului, cu haine turnate pe corp
vorbind frantuzestc, cu batrini purtind inca imbra-
camintea larga, in falduri, a Constantinopolului,
pastrind pc cap slicul vast, simbol al rangului
ighemoniconului (vezi fig. 46 si 47). E un contrast
126
www.dacoromanica.ro
in plus, rata dc cele existente privind cldirilc orasului,
cultura locuitorilor, rcpartitia averilor. Sc poatc
spune, pc drcpt cuvint, ca Bucurcstii rcprezint,
in accast cpoca dc tranzitie, un cumul al contrastclor.
O observa, dc altfel, peste putin timp, la inceputul
domniilor regulamentare, toti calatorii straini, indi-
ferent din cc tara vin. Cpitanul Helmuth von
Moltke, viitorul fcld-maresal, trecind, in noiembric
1835, in drum spre Turcia, prin capitala noastra,
scric : In Bucuresti se vad colibc din cele mai
pacatoasc lingii palate in stilul ccl mai modern
linga biserici in stil bizantin ; cea mai amarnic
saracic... ling luxul ccl mai triumfator ; Asia si
Europa par a se atingc in accst oras... Aci intilnesti
palate, cluburi, teatrc, modistc si croitorcsc, ziarc
cchipaje ; dar cum pui piciorul afaril, te scufunzi
in salbiltacic." lar in anul urmtor, in 1836, profcsorul
Saint-Marc Girardin, mcmbru al Academiei Fran-
ccze, cantor si el pe meleagurile noastrc, face urma-
toarele constatari: Ceca ce sare in ochii strainului
la Bucuresti este eurioasa deosebirc intre locuinte.
Inchipuiti-va citeva dintre cele mai prapadite magher-
nite ale noastre, iar in mijlocul lor palate strlucite,
Nr nici un fel de cldiri care sa faca tranzitia ; cind
un aspect de sat, cind unul de capital iata ceca ce
sint Bucurestii. Cele mai murdarc dughcni sint vecinc
Fig. 47 - Divanul boieresc dupi desenul lui A. Raffet, 1837. De re-
Mart. c8 unii boicri mai poartii bd sqmintul fanariot ca ecalpacub,
in formi dc pot.tp ca furdul unirla% Irs timp ce alta sint imbricati
&pi mala apuseanI. Preeideazi mitropolitul. (C.C.G.)
cu cele mai aratoase case ; icsi dintr-o locuinti
aminteste una din cele mai frumoase clidiri ale
Parisului sau Vienci, si dai dc o cocioaba pacatoasa l'Ef E
dc lemn." t );:
'I 11;

BUCURESTII IN VREMEA DONINIILOR

REGULAMENTARE (1834-1848)

Clauza libertatii comcrtului pe Dunire si Marea

Neagra, inscrisil in Tratatul dc la Adrianopol, a Fig. 48 (Inductor bltua In 1846; annul (NI.I.B.).
avut consecintcle cele mai importante asupra dez-
voltarii economice a tarilor noastre i, prin urmare,
asupra intregii vieti romancsti. Produsele noastre
putind fi vindute in mod libcr, oricui, la pretul pietei,
nemaiexistind monopolul de cumparare turcesc pen-
tru o serie intreaga de articole si la preturi sub
acelea ale pietei, rezultatul a fost o deoscbita afluenta
de cumparatori, in special in porturilc de la Dunre
si in capitalii, o miscare comerciali vie, cistiguri
substantiale pentru producatori. Grinele sint din ce
in ce mai cautate ; vase numcroase vin si le incarce
la Braila, care, la inceputul lui martie 1836, este
declarata pork-franc ; ca urmare, marfuri straine de
tot felul se depoziteaza aici. Reluarea cxportului
importului are loc indata dup semnarea pcii ;
balanta ne este constant favorabili, iar volumul
afacerilor sporeste continuu. Bunastarea creste,
lucrul se observa mai ales in orase i, in primul Fig. 49 Medalla financier bitutl In 1846, revcrsul alcgolic
rind, in Bucuresti. In cei patrusprezece ani care apa potabili 44167 pc olanc. (81.1.B.)
dcspart plccarea lui Kisselef de Rcvolutia de la 1848,
capitala creste mcreu, in special sub raportul popu-
latici ; sporcste simtitor numarul meseriasilor si al lucrare cfcctuati in timpul lui Gheorghe Bibcscu
negustorilor ; potrivit statisticii din 1832, ci ating (1842-1848), si al carei istoric c intercsant. Sc
cifra de 3.269 (trei mii doui sute saizeci i noua) planuisc si se ridicc in Bucurcsti o statuic gcncralului
sint impartiti in 38 de corporate ; apar si forme Kissclef se prcvazuseri i fondurile ncccsarc
incipiente ale industrici capitalistc, cum e fabrica 15.000 dc galbcni cind gcneralul, multumind,
dc postav dc la Tunari (1843)(vczi mai jos, capitolul in- refuzi, in iunie 1843, onoarca cc i se Cam; adaugind
dustrie) ; se dezvolta lucrrile edilitare, se ridici clidiri ca ar prcfera, cu banii rcspectivi, si se intrcprinda
publice ; multi orscni ii inlocuiesc casele vcchi, o lucrare dc utilitate publica. Sc hotari atunci si
dc birne sau implctitura muruita, prin case de se infiintczc intre altcic o scric de fintini sau
catimida. cismele. Lucrarca s-a cxccutat dc ingincrul hidrotect"
In timpul lui Alcxandru Ghica, primul dorrin franccz Jean Marsillon ; masina hidraulic.i, acjionati
regulamcntar (1834-1842), arc loc o actiunc de mari cu aburi, fu adusi dc la Paris si instalati intr-o cladire
proportii in ce privcste pavarea ea pialrd de Hit (bolo- ridicati in 1846 pe malul sting al Dimbovitei, pc
vani) a strazilor Bucurestilor. Este destinati in accst locul ocupat azi dc palatal unde a fost succcsiv
scop suma importanti dc 4.958.367 de lei, =par- Vama postei i Procuratura. Tcvilc neccsarc retcici
tizata pe zccc ani. Cu prilcjul pavarii se fac i uncic din oras s-au comandat la Resita, in Banat. Cu pri-
alinieri ; intreaga operatiune e pusa sub supraveghe- lejul inaugurrii cismelelor una din cic mai cxisti
rca unui comitct de patru persoanc, intrc care prcsc- inca, pc strada Franzclari, col; cu Silivcstru s-a
dintcle sfatului orisencsc, tchnician si autor al pla- bitut si o medalic comemorativ, in 1846 (vezi fig. 48
nurilor fiind ingincrul statului, Vladimir de Blarem- si 49); in anul urmator, la 21 scptcmbric 1847, s-au
berg. Tot sub raportul edilitar, trebuic mentionati inaugurat, intr-un cadru fcstiv, in prczcnja domnului
Infiintarea de tifmele cu apa filtrat din Dimbovita, si a guvernului, i fintinilc cu jocuri dc ap dc la
127
www.dacoromanica.ro
Soseaua Kissclef. A ccast osea, de aproapc trei
Idlometri, incepuse si fie amenajati Ina in 1832,
cind s-au fcut primele plantatii dc tei pe cele cloud
laturi ; in 1843, horticultorul gcrman Meyer si aju-
torul sat' Wirer au alctuit, la inceputul soselei,
un pare co arbori i arbusti ornamentali, unii adusi
din Italia. Aspectul era inftisator ; cind, in octom-
brie 1853, gazetarul englcz O'Brien, oaspetc al
Bucurcstilor pentru mai multe luni, vizitcaz. Soseaua
Kisselef, el arat ca PC ambele parti ale ci este o
gradini publici... una din cele mai frumoase din
Europa". In acecasi ordine de idei, amintim amena-
jarca Cipnigialui, a frumosului parc din mijlocul
capitalei. In accst loe era din vcchime un lac numit,
in sccolul al XVII-lea, lacul lui Dura negutkorul" ;
lacul avea peste, iar pe fata lui poposeau rate sill-
batice. Sub Ghcorghe Bibescu, se botan i amenajarea
accstui lac si transformarca tercnurilor vecinc lui
intr-un parc. In mai 1844 se ridic planul, iar prin
decretul din 15/27 februarie 1845 tot complexul trecu
In stapinirea sfatului orsencsc. Sc fcur plantatii
si se traser alei de acelasi horticultor Meyer ; in
vara anului urmtor, 1846, consulul francez din
Bucuresti putea vorbi de grdina din centrul ora-
suite. Numele actual, Cismigiu, inseamn, in turceste,
purftorul de griji al cismelelor" ; el a inlocuit
vechiul nume al lui Dura, deoarcce acest dregkor
tehnic locuia aproape de malul lacului, la poalele
pantei spre Srindar.
S-au ridicat, in aceast vremc, si numeroase cldiri
publice i particulare. Pentru nevoile armatei s-au
construit cazrmi ; una din ele, pe Dealul Spirii,
a purtat numele de Alexandria deoarece a fost fcut
in 1839, sub Alexandru Ghica ; o alta s-a inaltat
mai tirziu, sub Bibescu, pe malul sting al Dimbovitei,
In fata Cotrocenilor. Tot sub Bibescu s-a inceput
construirea Tee:Irani National. Domnul trimite o
adresi un ofis", cum se spunea pe atunci
sfatului administrativ, cerindu-i si intre in cores-
pondent cu vreun arhitect din cei mai cunoscuti
din partite Europei, ca si chibzuiasel planul" cldirii.
Locul ales era cc' ocupat de hanul lui Filaret",
pe Podul Mogosoaici, plus locul vecin al familiei
Merisescu. Devizul insuma 20.300 de galbeni ; el
fu aprobat la 15/27 august 1843; in decretal respectiv
se spune c acest teatru va ti nu numai sprc folosul
Bucurcstilor, dar al intregului ncam romnesc, prin
influcnta izbvitoarc cc va avea atit asupra bunelor
nravuri, cit i asupra desviririi limbii nationale
si dezvoltarea litcraturii romnesti". Ridicarca cldirii
a inccput in 1846; ea a durat pini in 1852, dui:ill pla-
nurile arhitectului viencz A. Hefft, dccoratia inte-
rioati datorindu-se germanului Mhldrfer. A fost
o constructie reusit (vczi fig. 50), cu o acustica re-
marcabil ; cu atit mai mare e paguba suferit prin
distrugcrea accstui insemnat ideas de artil de catre
bombardamentul aerian hiticrist din 24-25 august
1944. 0 nou cldire, pe locul celei vechi, este una
din primele obligatii ale capitalci de azi.
128
www.dacoromanica.ro
Casa incpiitoare si ftoas a lui Dinicu Golescu,
pe Podul Mogosoaiei, una din cele mai frumoase
ale Bucurestilor de atunci, este vindut, &pa moat-
tea lui, de ctre urmasi, statului (1832); ea serveste
mai intii ca sediu al sfatului administrativ, apoi ca
resedint domneasca. In accst scop i se fac reparatiile
transformrile necesare, in 1838, de care arhi-
tectul de origine spanioli Xavier Villacrosse, stabilit
la noi, i a crui amintire o pstreaz pasajul co
acest numc ; cheltuiala depseste suma de 312.586 lei,
prevzuti initial. Tot Villacrosse a ridicat si vcchca
primric sau casa orasului", din marginea Pietei
de Flori ; cldirea, isprvit in septembrie 1842, a
czut prad marclui foc din 1847 (vezi mai jos, p. 130).
Un alt arhitect strain, germanul Joseph Hard (Hartel),
stabilit de mult timp la noi, a clidit Spitalul Brinco-
venesc cu anexcle sale ; ni s-au pstrat contractele
respective: primul, pentru cldirea principalk din
28 august 1835; cel de-al doilea, pentru anexe,
din 4 iulie 1837. Un arhitect francez, Lt petit, lucreazA
f
I
Fig. 50 Teatrul National ; a fost distrus de bombardameute:e hidcriste
la 24-25 august 1944. (S)
in 1838 pentru Grigore Cantacuzino, probabil la
casa cu lanturi" de pc Podul Mogosoaiei, numit
mai tirziu casa Moruzi, devenit apoi sediul Muzeului
municipal si drimati, Bra rost, in 1941 (vezi fig. 51).
Acesti arhitecti strini lucrau pentru protipendad
pentru institutii ; marea mas a orscnilor
ridicau casele, de zid, co mcsteri locali, nepreten-
tiosi, sau cu mesteri veniti de peste Dunre, din
Balcani.
Concomitcnt cu pavarea strzilor orasului, incepe
si se dea atentie si sosclelor care leagl Bucurcstii
cu orasele celelalte. Un ingincr franccz, Balzano,
face proiectul si harta retclei ruticre. Bibcscu le
trimitc, la 27 februaric 1845, sfatului administrativ,
cerindu-i si decidi exccutarca acestei retele, soselele
fiind cel intii semn al inceperii tivilizatiei unui neam
s,i singurul mijloc al desivirsirii ei". Sfatul ii cl
incuviintarea si lucrrile incep ; un raport consular
francez, din 16 iulie 1846, relev imbunittirea
drumurilor, in special in vecinkatea capitalei". In
 1

www.dacoromanica.ro
 101151111
niNEDI
-.o
1111...
1.1

i i
It',
I

i I , i
,/
-,'''

o ,1 ,

'
,,,
,,
,

)
1'
yI 1
/
'
. ,, IN
, ,, ,,' ,, A) I
. r !
1 I i : ','
)).j1"
4' A' ' )'
1

.
.1, ,, ,', .
,. 4
I
,
0:11;

www.dacoromanica.ro
aa
tw.t. .
4,
'
"}_s, .
*
'
'
- Mee, Avvi
129
oras Sc amena)caza alcca de pc Dcalul Mitropolici,
asezindu-sc la capitul ci de jos, sb Bibescu, patru
obeliscuri i facindu-se plantatii.
In general, sc observi o tendint de innoire si
de infrumusctarc. Abatele italian Domenico Zanelli,
care viziteaza Bucurestii in 1841, dupa cc aratil ca
uncle carticrc stilt elegante, strzile bine pavate,
avind case incapitoarc i privaIi care cxpun, in
ferestre frumos &ice, tot felul dc mirfuri...", con-
chidc: orasul... se face din ce in ce mai frumos,
incit nu vor trece prca multi ani, i va deveni unul
din orasele cele mai importante din Orient". 0
impresie asemanitoare are cilitorul franccz H. Des-
prcz, in 1847. In Bucuresti, spune el, te simti in
mijlocul agitatiei unui mare oras i poti constata
toate semncle unci civilizatii care incepe... Alituri
de casele rispinditc ca intr-un sat mare, magazine
bogatc i locuinte particulare somptuose se ridic:a
in fiecare zi... si astfcl, in ficcare zi, capitala Valahiei
Sc dezbraca de caracterul san oriental pentru a lua
aspectul oraselor din Occident." Dar accasta impresie
dc oral occidental" c valabilii numai in cc privcste
antra orasului, partea locuita de cei bogati, de boje-
rime si burghezia cca mai instrit ; aici sint
strzile pavatc cu piatra, i cismelele cu apa filtrati,
i clidirik mari, i magazinele luxoase ; restul ora-
sului, mahalalele nu se deosebesc, sub raportul edi-
litar, de ceca ce fusesera mai inainte.
In perioada regulamentara, Bucurestii trec i prin
citeva incercari. Prima este cutremund din seara
zilci de 11 ianuarie 1838, care produce pagube mari
materiale, dar, din fericire, putine victime. A doua
este inundatia Dimbovitei, intimplat in noaptca de
16/28-17/29 martie 1839, cind coati tunca fu aco-
perit de ape ; raportul austriac din ziva urmatoare
apreciaza cxagerat suprafata inundat ca la o
treime a orasului. Cea mai grea incercare a fost
insi focul izbucnit in ziva de Pasti a anului 1847
la 23 manic stil vechi si care, pornind, din
imprudenta unui copil, de la casa Drgancscu, de pe
uli ta frantuzeasca adici, am zicc azi, din extremitatea
Fig. 52 Focul care a diatrus o parte din Bucurciti In aiva de Pali' a anului
1847. Stampl Pappasoglu (B.A.)
LA ANUL 1841 APRILIE. IN VIDA DE 1414Ci .
130
www.dacoromanica.ro
de sus, dc linga Calca Victoriei, a strizii 30 Dccembric,
a cuprins, in citeva ccasuri, tot centrul comercial
i s-a intins pink' la groapa de nisip de pe 5oseatia
Vergului, pc o distanta dc mai bine de 2 kilometri
(vczi fig. 52). Pompicrii, rcorganizati militareste
in 1845 si formind o roatil ostaseasca imprtiti in
6 sectii, nu putura impiedica, din cauza vintului
puternic, care ducea buciti de kmn aprinse la dis-
tante mari, ltirca sinistrului. Au ars atunci 1.142
de pravaliie 686 de case de locuit, 12 biserici
minstiri si 10 hanuri, in total 1.850 (o mie opt sute
cincizeci) de cldiri. Pagubele au fost imense ; la
Paris, unde periodicul L'Illustration relateazi in (iota
numere niprasnicul sinistru, ele erau evaluate la
peste 80 de milioanc de franci. Pentru a veni in
ajutorul sinistratilor, diferitele institutii alocari din
bugetele lor sume importante: manistirile inchinatc
&Aura 700.000 de lei, Mitropolia i episcopiile,
500.000; vistieria, de la rezerva, 300.000; domnul
ceda aproape o treime din lista sa civili ; trimiscr
ajutoarc moldovenii i transilvanenii ; sultanul
tarul adiugari obolul lor ; baronul Rothschild sub-
scrise 2.000 de galbeni: a fost o actiune de ajutorare
nu numai general romineasci, dar europeani. S-au
strins, in total, 3.577.795 de lei si 35 de parale.
Grape i acestor ajutoare, gratie interventiei statului
se institui o comisic de reclidire i aliniere
dar in primul rind gratin cnergiei, staruintei si incre-
derii in viitor a bucurestenilor, casete i magazinele
se refacura repede. Ceva mai incet a mers refaccrca
uncle din ele, ca biserica SE Anton,
bisericilor ;
din actuala nap de Flori, i biserica Stelea nu se
mai reficura niciodata.
Un fapt insemnat este prefaccrea in spiritul public
ce arc loc in perioada 1828-1848. invitimintul
lui Gheorghc Lazar, continuat de elevul acestuia
Heliade in cadnil scolii de la Sf. Saya, care capita
o noui organizare (colcgiu) prin Regulamentul Orga-
nic tinerctul care se intoarcc de la studii, din
strainitatc, presa nou infiintata, publicatiile istorice
literare, originalc si traducen, cc apar intre timp,
societatik literarc i artistice care iau nastere, toatc
accste clemente provoaca o mare schimbare in cugcte.
Doua sint ideile principale care se cristalizeazi in
accasti vreme: una e Meta nationald, a propisirii
si a unititii romincsti, ca limbil, ca literatura i chiar
ca forma politici. De aceca numele de Dacia, tara
care cuprindca odinioara tot pmintul romnesc,
revine adesca in titlurile tipariturilor vrcmii Nicolae
Blcescu si August Trcboniu Laurian incep sil publice
din 1845 la Bucurcsti Magazinul isioric pentru Dacia,
in timp cc la Iasi Koglniccanu scoate in 1840 Dacia
literarci de aceca figura lui Mibai Vittazul, voicvo-
dul care realizase pcntru intiia data unitatea noastri
politica, provoaca un interes deoscbit (acclasi Nicolae
Bilcescu va scrie Isioria romiinilor sub Mibai-vodd
Viteazul). A doua idee principala care domina spi-
ritele este idcca democratia-liberald, a luptei impotriva
fcudalismului, a chemarii la o viati mai buna a mul-
timii necalite, a inlturarii rcgimului aristocratic, in
care o mina de oamcni, avind totul, asuprcsc
exploateaza pe ceilalti.
Progresele pc care le fac aceste dota idci principal,
In spiritele luminatc si, in primul rind, in lumea cclor
tincri si in patura burgheza, in puna ascensiune,
BIBLIOGRAFIE
I. In vremea rdzboinlui din 1828
1829 fi a guverndrii !ni Kisselef. 1. Pom-
piliu Eliade, La Roumanie an XIX-e sacie. II. Les
trois prsidents plnipotentiaires (1828-1834), Paris,
1914, XXVII 362 P. in 8; 2. C. Moisil, Arbivele
Statulni fi Regulamenttd Organic, Bucuresti, 1930, 24 p.
in 8; 3. I.C. Filitti,
Principatele Romdne de la 1828
la 1834. Ocupalia ruseasc;ici Regulamentul Organic,
Bucuresti (1934), V -I- 385 p. in 8 (lucrare de cape-
tenie) ; 4. C. Moisil, Prima sfat ordfenesc al Bucuref-
tdor, in Bucureftii-Vecbi, IV (1930-1934), p. 136
154 ; 5. Paul Sandulescu, Istoricul pavajelor bucureflene,
Studii fi documente, Bucuresti, 1936, 192 p. in 8;
6. Aurel Saya, Regulamentele Organice ale Valabiei fi
Moldovei, vol. I, Textele puse in aplicare la 1 ittlie
1831 in Valabia fi la 1 ianttarie 1832 in Moldova,
Bucuresti, 1944, LX + 368 p. in 8; 8. I. Nistor,
Ravagille epidemiilor de cima fi bolerd fi instituirea
cordonului carantinal la Durare, Bucuresti, 1945, 43 p.
in 8 (Extras din Alem.secf. ist., Atad. Rom.); 9.G.Bez-
viconi,CdIdtori rufi in Moldova fi Muntenia, Bucurcsti,
1947, 463 p. in 8; 10. T. Evolceanu, Principiile
pentru sistematizarea capilalei cuprinse in legittirile ce
insolesc Regulamentul Organic al Tdrii Romdnefti, in
Arbitectura R.P.R., 3, 1954, p. 28-31; II. Const.
C. Giurescu, Principatele Romdne la inceputul sec.
www.dacoromanica.ro
vczi, de pilda, programul Filarmonicii explica
de ce se ajunge la incercarea, inabusita in germene,
de la 1840 al carei program cuprindea reforma
in sens democratic a statului si improprietarirea pe
cale cmbaticara a clacasilor si apoi la revolutia
din 1848.
XIX, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8; 12. A. Otetea,
Geneza Regulamentului Organic, in Studii articole de
istorie, II, 1957, p. 387-4.02; 13. C. Moisil, Comisia
infrumuseidrii orafultti Bucurefli din anal 1830 (ms.).
II. Bucureftii In vremea domniilor
reg m e n tar e (1834-1848). 14. Gh. Bibescu,
Romdnia de la Adrianopol la BaBa-Liman, 1829-1849.
Domnia Ini Bibescu, vol. III, Bucuresti, 1893-1894,
XIII 467 si 744 p. in 8; 15. I.C. Filitti, Domniile
romdne sub Regulan/en/ni organic,1834 1898, Bucurcsti,
1915, XVIII + 688 p. in 8; 16. I.C. Bcii, Plantd
&Oil Cifmigiului, in Buchreflii-Vechi, IV (1930
1934), p. 47-49; 17. * * * O scrisoare despre gro-
zdvia cutrenturulni din Bucurefti in 1838, in GaZ.
mun., V (1936), nr. 235; 18. Emil Virtosu, Ion
Virtosu, Horia Oprescu, Inceputuri edilitare, 1830
1832, Bucuresti, 1936, XIX + 224 p. in 4; 19. Emil
Virtosu si Ion Virtosu, Afezdmintele brincovenefti.
O sut4 de ani de la infiintare, 1838-1938, Bucuresti,
1938, LIV + 479 p. in 4; 20. Gh. Florcscu, Casa
cu laniuri (Casa Cantacuzino-Creltdescu-Moruzi), Bucu-
resti, 1946, 16 p. in 8; 21. Dan Berindci, Dezvol-
tarea urbanisticd i ediliiard a ora,sulni Bucurefti In
perioada regulamentar4 fi in anii unirii (1831-1862),
In Studii, XII (1959), 5, p. 133-158; 22. G. Potra,
Alimentarea cu apd a bucureftenilor de altddaM (ms.).
 11
Revolutia muntcana de la 1848 a fost in primul
rind o revolutic a bucurcstenilor. Pregatita din timp
minutios in Bucurcsti, si-a avut aderentii cei mai
numerosi si mai hotariti in masele popularc bucures-
tene, s-a desfasurat mai ales in cadrul Bucurestilor
si a fost rcprimata prin ocuparca Bucurestilor dc
catre armatele straine.
Prin rcvolutia de la 1848, burghczia in ascensiune
economici avind in fruntca ci tincrctul luminat
si alaturi taranimca cxploatata de mosieri si aren-
dasi a urmarit sa rastoarne rcgimul oprcsiv al boie-
rimii feudalc, care impiedica progresul societ5tii
romllnesti.
PREGATIREA 51 DESFA5URAREA
REVOLUTIEI
Pregatirca ideologicil a revolutiei incepe asa
cum recunoaste Nicolae Balcescu cu
carca lui Tudor ; ea e hranit de programelc dife-
ritelor societati, incepind cu Societatea literati inte-
mciatii sub Grigore Ghica, continuind cu Societatea
filarmonica cu Societatca litcrar, pornit in
octombrie 1843 caci toate accstc societati litcrare
artisticc aveau i preocupari socialc i ispravind
Cu Societatca politic secreta Fratia". Aceasta ultima
societatc a fost intcmciata tot in 1843 de catre patru
tineri Nicolae Balcescu, Ion Ghica, A. G. Golescu
maiorul Christian Tell prin juramint, pe cimpul
Filarctului, din marginea Bucurestilor. Nicolae Bl-
132
www.dacoromanica.ro
84
Rerolnlia de la 1848 a fost in primal
rind o rerolittie a bucureftenilor.
ccscu (vezi fig. 53) participase si la miscarca revolu-
tionara din 1840, initiata de un grup de tineri patrioti,
In frunte cu Mitica Filipescu, miscare care urm'rea
sa rastoarne pe domn i guvernul ski si sa introduca
reforme libcrale, intrc care improprietarirea claca-
silor. Condamnat la trei ani inchisoarc s-a tinta
scama de faptul ca nu era inca major Balcescu
fusese gratiat in 1843 si, in acelasi an, intemciase,
impreuna cu ccilalti trei, Fratia". Era, dintre inte-
mcietori, incontestabil, personalitatea cca mai puter-
nici, avind cel mai mult simt politic si temperamentul
cel niai gencros ; in acclasi timp, si cultura cca mai
intinsa si mai temeinica. 5i ccilalti trei eran spiritc
luminate si entuziaste ; Ion Ghica adauga acestor
insusiri un dcosebit simt diplomatic. Scopul societatii
politice secrete Fratia" era reforma statului si a
societatii in sens liberal, democratic. Treptat-treptat,
numarul adcrentilor, atit civili, cit si militari, crcste ;
printre ci se afla multi negustori i meseriasi din
Bucuresti. Sistemul dc organizare era pc grupc de
cite zece, fiecare dintre mcmbri cunoscind numai pe
cel care-1 initiase. Toti erau datori arco//are, pina
la jcrtfa avcrii si a vietii ; secretul trcbuia pstrat
in modul cel mai riguros. In pritnavara anului 1848,
comitetul de conducere al societatii se alcatuia din
treisprezcce persoane : fratii Nicolae si Constantin
Balcescu, fratii Nicolae i 5tcfan Golcscu, fratii
Dumitru si Ion Bratianu, Alexandru G. Golescu
zis si Negru sau Arapila, spre deoscbirc de s'ami
ski Alexandru C. Golescu, zis Albu C. A. R.setti,
Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Ion Voinescu,
Christian Tell si Ion Heliade, cc si-a zis mai tirziu
si Radulescu. Accst comitct a ales la rindu-i, din
s'Una silla, un comitct executiv format din Nicolae
13alcescu, Ion Ghica i A. G. Golescu : prirnul
ultimul crau elcmcntele cele mai inaintate sub raportul uncir sau cadet Maghcru avca 20 dc ani se
ideologic. Dupa discutii aprinsc, in urma carora duce, impreuna cu un grup, in ulita Lipscanilor, si
comitctul cxccutiv si in special Balcescu izbuti si aici, pe o scara, linga prvalia lui Danielopol, citestc
impuna inscrierea in program a improprietaririi Prockmalia; un alt tinar, poctul Catina, face acclasi
taranilor, se ajunsc la rcdactarca proclamatiei, in lucru in Piata Sf. Ghcorghc. Redarn tcxtul cclor
22 de punctc, ce cuprindca toatc revendicarile rcvo- 22 de puncte ale accstei proclamatii, chiar in forma
lutionarilor si care cchivala cu o noua constitutie. insirarea lor : 1. Indepcndenta... administrativa
Partca introductiva si inchcicrca, precum si stilul si legislativa pe tcmciul tractatclor lui Mircea
In genere, in forma inflacarata i mistica a vremii
tradeaza pana lui Heliadc ; fondul ins, adic reven-
dicarile propriu-zise i argumcntarea istorica si poli-
tica, crcdcm cO se datorcaz conducerii supreme
in primul rind, lui Nicolac Blcescu.
Miscarea trcbuia sii inccapa simultan in difcrite
punctc ale tOrii: in Bucurcsti, unde era masa cca
mai mare a aderentilor, la Izlaz, in Romanati, unde
garnizoana fuscse cistigat, in Vilcea si in Prahova.
Potrivit planului, un grup dc revolutionari in frunte
cu Hcliadc i cu maiorul Christian TcII, se duce
la Izlaz ; aici, in dimineata zilci de 9/21 iunic, dupa
slujba religioasa efectuata de preotul Sapcil si un
cmotionant cuvint al accstuia, se citestc, in fata
multirnii dc siiteni i a ostasilor, proclamatia. tildan
dupii accca, se formeaza, chiar acolo, pc Cimpul
Rcgencrarii" din Izlaz, un guvcrn provizoriu alcatuit
din Hcliade, Ten, Stefan Golcscu, Nicolac Plesoianu
preotul Sapca ; cl instiinteaza printr-o adresa pe
voda Bibcscu de cele petrecute si-i ccre si ascultc
glasul patrici si Si sc pun in fruntea acestei mari
faptc", s-si dca, prin urmare, consimtamintul si sa
iscaleasca noua constitutiune". Apoi, impreuna cu
armata i satenii, porncste, prin Caracal, spre Craiova,
unde, autoritatile ncputindu-sc impotrivi, i se facc
calduroasa primire.
In acceasi zi in care aveau loc evenimentele de la
Izlaz, la Bucuresti se produce un atcntat impotriva
lui Bibescu. Pc cind acesta, insotit de ministrul dc
interne Villara, se intorcea, in trasura, de la Sosca,
pe scara, trci tincri Grigore Peretz, Dumitru Crc-
tulescu i Iancu Paleologu trasera asupra lui, dintr-o
birj, la Capul Podului, cite un foc de pistol, fila'
a-1 rani ins: unul din gloantc se opri in epolet.
In urma accstui atentat, politia proceda, in aceeasi Fig. 53 Nicolac 1.51ccsai. Pictura in ulci. (Mili)

noapte i in dimincata urmatoare, la arcstri masive ;

serie dintre fruntasi, intre care C. A. Rosetti
maiorul Voinescu II, sint prinsi ; altii scapa, travestin-
du-se si ascunzindu-se. In dimincata zilei de 11 iunic,
domnul se duce la cazirmile armatei spre a lua un
nou jurirnint de credint ; ofiterii dcpun acest jura-
mint, aran cii vor apara tara de dusmani, dar nu
vor vrsa singe dc roman. Trci ore mai tirziu, ci
vin apoi in corpore la palat i repeta declamtia ca
nu vor trage in fratii lor. Atitudinca armatei a avut
inscmnatate. In dupa-amiaza acelciasi zilc, bucures-
tenii, in special ncgustorimca, mcseriasii, in frunte
cu tabacii, si tincretul, atitati i indrumati de fruntasii
care scapascrii nearestati, incep si Sc miste. Pe la
orele 4, clopotul Mitropolici prindc a suna intr-o
dunga : scmn de primejdie i dc adunare. Tinarul
Vlad V. si neamestec al nici unei putcri dinafara
In cele din intru ale sale." 2. Egalitatca drcpturilor
politice." 3. Contributie generan." 4. Adunantil
generan compusa de reprezentanti ai tuturor snrilor
sotietatii." 5. Domn responsabil ales pc cinci ani
si cautat in toatc starile soticttii." 6. Imputinarca
listei civilc ardicarca de once mijloc dc corum-
perc." 7. Rcsponsabilitatea ministrilor si a tutulor
fonctionarilor in fonctia cc ocupa." 8. Libertatea
absoluta a tiparului." 9. Oricc recompensa si vic
de la patric, prin reprczcntantii sai, iar nu dc la
domo". 10. Dreptul ficcrui judct de a-si alcge
dregatorii sai." 11. Gvardie nationala." 12 Eman-
cipatia manastirilor inchinate." 13. Emancipatia di-
casilor ce se fac proprietari prin despagubirc." 14. Des-

www.dacoromanica.ro 133
robirca tiganilor prin despagubirc." 15. Representant titlurilor de boicrie, singura deosebire intre romani
al tarii la Constantinopol dintre romani." 16. Instruc- de aici inainte fiind aceea a virtutilor si a slujbclor
tic egalA i intreaga pcntru tot romanul de amindou catre patrie". Al treilea decret hotraste desfiintarea
scxele." 17. Dcsfiintarea rangurilor titulare, cc nu cenzurei, oricc roman avind dreptul de a vorbi,
au fonctii." 18. Dcsfiintarca pedepsei degradatoare a scrie si a tipari slobod asupra tuturor lucrurilor" ;
cu bataia." 19. Desfiintarea atit in fapta, cit i in defaimarea victii private sau indemnul la nesupuncre
vorba a pcdcpsci co moartca." 20. Asczamintc ata' de legi i guvern vor fi insa pedepsite de tri-
penitentiare undc sa se spele cei criminali de pacatele bunalelc competente". Al patrulea dccrct priveste
lor si si casa imbunattiti." 21. Emancipatia israeli- In fiintarea gpardiei nalionale in toata tcara" ; ea va fi
tilor si drepturi politice pentru once compatrioti organizata de Ministerul de Interne. In sfirsit, al
de alta credinta." 22. Convocarca indat a unei
Adunante generale extraordinare constituante, alcse
spre a representa toate intcresele sau meseriile natiei,
care va fi datoare a face constitutia tirii pe temciul
acestor 21 de articole decretate de popolul roman."
Multimca se stringc numaidecit ; apar stcaguri, co-
carde si csarfe tricolore ; palariilc se impodobesc
Cu pena je tricolore (vezi fig. 54) ; in aclamatii i urale,
toti se indreapta spre palat. Bibescu, vzmnd ca nu
are spriiinul armatci, iscaleste, seara, pe la oree 10,
noua constitutie de fapt Prodamalia i accepta
formarca unui guvern provizoriu, a carui lista
e prezentati de rcvolutionari. Cum insa, a doua zi,
12 iunic, consulul tarist, Gh. dc Kotzcbuc, protes-
tcaza formal impotriva noii orinduiri, carc desfiinta,
de drcpt i de fapt, Rcgulamcntul Organic, si prseste
Bucurcstii, domnul, cuprins dc teama i ncvoind sa
ia asupra-,si consccintelc misciirii, abdica in dupa-
atniaza zilci de 13 iunic si se retrage, prin Cimpulung,
in Transilvania. Anuntind acest fapt in ziva urmatoare,
guvcrnul provizoriu arata totodata tarii i noua sa
formatie, rcconstituita, cuprinzind si pc cei de la
Izlaz. In fruntc c Guvernul vrcmclnicesc", organ
suprcm, prczidat de mitropolitul Neo& i numarind
ca mcmbri pe Heliadc, Stefan Golcscu, Tell, Magheru
pcntru citcva zilc numai, un mare ncgustor bucu-
rcstean, Gh. Scurti. Vin apoi imitind cabinctul
rcvolutionar franccz sccretarii guvernului vrcmel-
nicesc": C. A. Rosctti, N. Balccscu, A. G. Golcscu
si Ion C. Bratianu, adicii clementele tina.; cele mai Fig. 54 Grup de rcvolutionari bucurcsteni la 11 iunic 1848. Cingatorilc,
dinamicc. In sfirsit, e Ministerul vrcmclniccsc", csarfcle i pcncic pitariilor sint tricolore. Pe drapclul tricolor deviza rcvo-
alcatuit din Nicolac Golcscu, ministru dinlauntru" lutionarilori Drcptatc, frItie". Desen contemporan In culori de C. Pctres.
sau de interne, Ion Cimpincanu, luptatorul din anii (B.A.)

1838-1842, care fusese inchis la Margineni i despre

care iesisc cintccul in Bucuresti : haideti, frati, la Mar-
gincanu, sa scapam pc Cimpincanu", ministrul drep-
tatii", loan Voincscu II, ministrul trcbilor dinafara
sau de cxtcrne", C. N. Filipescu, ministrul finantii",
Gh. Nitcscu, obstcscul controlor", colonclul I. Odo-
bescu, ministrul de razboiu", Heliadc, ministrul
instructici publicc", Scarlat Cretulcscu, comandan-
tul gvardici nationale", Constantin Cretulcscu, prc-
sidentul sfatului or'Asencsc" apoi va fi Cczar Bol-
liac Margarit Mosoiu, seful politici".
In acecasi zi, adici la 14/26 iunic, guvcrnul revo-
lutionar da i primcic sale decrete : ccl dintii privind
infiinlarea steagalli nalional, in trei culori, albastru,
galben, rosu, cu dcviza dreptate, fratic". Al doilea
decret hotraste desfiintarea rangurilor arde, ad ica a
134
www.dacoromanica.ro
cincilca dccret prevedc desfiintarea pcdcpsei degra-
datoare cu bataia" si a pedepsei ca moariea, care
de atitia ani nu s-a simtit nevoie a se intrebuinta
in Tara Romancasca". Peste alte dota zilc, adica
la 16/28 iunie, se dccreteaz elTherarea Inturor aresta-
Iilor polilici din manastiri, temnite i cene", iar
ccva mai tirziu (26 iunie/8 iulie), desflinjarea robici,
tiganii devenind astfcl oamcni libcri.
Toatc aceste decrete sint comcntatc in organul
de presa al rcvolutionarilor Pruncid romdn, carc,
sub conduccrca lui C. A. Rosetti si a asociatului ski
Winterhaldcr, apare la Bucurcsti chiar dc a doua zi,
la 12/24 iunie, i continua s iasa, cu regularitatc,
de trci ori pe saptamina, pina la 11/23 septembrie.
Tidul articolului de fond al primului numar este
Trdiasa Romd nia libel* Un al doilca organ, Poporul
suveron, scos de un grup cuprinzind, intrc"altii, pc
Nicolac Balcescu, Dimitric Bolintincanu, Grigorc
Alcxandrescu i Cczar Bolliac, apare peste o sapta-
mina, la 19 iunic (1 iulic) i durcaza si cl tot pini
la 11/23 scptembric. Arc ca moto: Libertate, egali-
tat; fratcrnitatc" lozinca Revolutici Francczc
schimbat dc la 2 august inaintc in Vox populi, vox
dei. Glosul popoltdui, gland lui Dumnevu. In programul
din primul numar citim: Tinta accstui jumal este
a sprijini drepturile poporului roman... Va avea
drept tint asemenca unirca provinciilor romane,
asadar, unirea Muntcniei cu Moldova, revendicare
pe care o vor inscrie i moldovenii in programul
lor Dorintele partidei nafionale, publicat in august
1848 in Bucovina.
Locul uncle se tin marilc intruniri, manifestatiile
de rnase este cimpul Filaretului, care capati numelc
dc Cimpul Liberttii azi Parco! Libcrtatii. Acolo,
pe o tribuna ridicat, avind la cele patru colturi
cite un steag tricolor, vorbesc oratorii ; acolo se
stringe multimea oriscnilor ; acolo arc loc marca
manifestatie din ziva de 15/27 iunie i apoi accca,
grandioasi, de la 13/25 august, cind se string dele-
gatiile satelor i oraselor din mai toatc judetelc
tarii: peste douSzeci de mii dc tarani, in afara de
masa bucurcstenilor.
I. In privinta Irnproprietdririi acestor trani, problema
capital, nu Sc trccc insii la fapte. Pc lingi opozitia
boicrilor proprictari, mai era, din ncfcricire, i opo-
zitia chiar a unei pirti din guvernul revolutionar,
anumc, a accicia reprczentate prin Heliade
Odobcscu ; chiar si rcstul guvernului nu era dc
acord asupra formulei, adici asupra cuantumului
modalitatilor operatiunii. In loc sa Sc vina cu un
dccret, ca i in problemelc aritatc mai sus, sc amina
asadar rczolvarca improprietririi pini la convocares
Adunrii Obstcsti, care va aves si decidi suprafetele
si si giseasca modalitatea despigubirii proprietarilor
pcntru pamintul luat. In accst scns da guvernul
provizoriu, la 16/28 iunic, o proclamatic citre toti
proprictarit de mosii". Totodati, stenii sint invitati
si continue Ind timp de trei luni si prcsteze, contra
plata, chica, spre a se putea stringe recolta ; Sc
adaugi de altfel: vrijmasii vostri nu erau si nu sint
boierii, ci pravilcle cele rete si greselile domnilor".
In asemenca conditii, nu e de mirare ca proprietarii,
de acord cu o parte a ofiterilor, in frunte Cu coloneii
Solomon si Odobescu i maiorul Lacusteanu, dau
lovitura de la 19 iunic (1 iulie). Dupa o intrunire
in dimineata acestci zile, in sala Momulo", in carc
guvcrnul fusesc violent atacat pcntru planurilc sale
de exproprierc chiar de gincrele lui Solomon, o dele-
gatie de ofiteri vine la palat, sub prctextul de a com-
plimenta" guvernul, in realitatc spre a-1 aresta. Planul
reuseste pentru moment ; fati ins3 de reactia imediata
a bucurestenilor, care fac baricade pe ulite, se string
in mare numir i, dcsi primiti cu salve ordonate de
Solomon care pricinuicsc sapte morti i mai multi
www.dacoromanica.ro
rnii top oamcni dc rind, din popor dau asalt
palatului cu acest prilcj s-a rcmarcat Ana Ipil-
tescu guvcrnul provizoriu redevine stapin pc si-
tuatic in dupa-amiaza acciciasi zilc, iar cci doi colonci
maiorul sint arcstati si trimisi in judecatii. Tcll,
inaintat cu doui grade, devine general, cap al arma-
tei i ministru dc razboi ; se fac dc ascmcnca o serie
de schimbri in comandamente.
Normal ar fi fost ca, micar dupa accasta provocare,
si se fi trecut la actiune in c.hestiunea impropric-
taririi. Nu sc face insi nimic ; abia la 9/21 iulic, dupi
staruinta lui Nicolae Bilcescu, se infiinteaza, prin
decret, o Cornitie a proprieldlii, din care fac parte
17 delegati ai proprietarilor si 17 tirani, cite unul
de fiecare judct. Presedinte era Alexandru Racovita,
viceprcsedinte, priceputul ingincr agronom Ion
Ionescu de la Brad, moldovcan de origine, prictcn
al lui Balccscu si al lui Ion Ghica. Discutiilc in
comisic fuel aprinsc, fiecarc parte sustinindu-si aprig
punctul de vedcrc ; tiranii cereau ca lotul si aibi
16 pogoane la balt, 14 la yes, 11 la deal si 8 la munte;
proprictarii nu admitent. Dupi noui sedintc i tocmai
cind, in sfirsit, se parea ca se ajungc la un compromis,
guvcrnul, prin Heliadc, dizolv comisia (19/31 august),
anuntind cil problema va fi rezolvad de Adunarca
Obsteasca, dcci vechea formula'. Accasti adunare
constituanti, de 250 de deputati, nu mai avu insi
cind si in fiinil, dcoarece evenimentelc se precipitara.
Revolutionarii i dadusee seama ca miscarca lor,
desfiintind Rcgulamentul Organic, ii va atragc in
mod firesc dusinania guvcrnului rcactionar prig ;
gestul consulului Kotzebue, care, protcstind cate-
goric, pirasisc Bucurestii a doua zi dupi scmnarca
noii constitutii dc catre Bibcscu, fuscsc doar o con-
firmarc elocycnti. De aceca, ci se ingrijiscra, Inca
din vrcmc, si aibi dc puma lor pc turci, sa' limureascii
acestora ca rcvolutia nu urmarea si rupa Icgaturilc
cu Poarta i ca intelcg, dimpotrivi, si rcspcctc
vcchiul ci drept dc suzcranitatc. In accst scop, tri-
miscsera, Inca dc la 17/29 mai, la Constantinopol,
pc Ion Ghica, i cl izbuti, intr-adevir, sa convingi
pc inaltii demnitari turci. Totusi, fati dc protcstelc
rcpctate ale cabinctului de la Petersburg, guvcrnul
otoman fu obligat si trimiti un delegat, pc Suleiman-
pasa, cumnatul sultanului, ca sa se informczc la fata
locului i si ja misurile ncccsarc. Pritnit in chipul
cel mai cilduros de titre guvern i populatie accasta
din urma demonstrind astfcl nu simpatia ei fart dc
turci, ci atasamentul fati de revolutie Sulciman
se multumi cu o schimbarc care nu inscmna o ina-
busirc a Ecvolutici, ci o atenuare a ci ; rccunoscu,
in locul guvernului provizoriu, o locotenenta dom-
ncasca", alcatuita insi tot din persoanc apartinind
vechii formatii, i anumc, din Hcliadc, Nicolac
Golescu si Christian Tell. Cero dc asemcnca uncic
schimbiri in tcxtul constitutici si sfatui pe revolu-
tionari si trimiti o dcicgatic la Constantinopol sprc
a brine dc la sultan rccunoasterea noului regim si
a constitutei modificate. Delegatia, din care faces
135
parte, intrc altii, Nicolae Bilccscu, Dumitru Bra-
tianu oi $tefan Golcscu, plcci intr-adevir la Istanbul ;
aici insi gi.si o aka' atmosfeei. Guvcrnul tarist lucrase
intcns intre timp ; nemultumit de atitudinca lui
Suleiman, stiruise, in chip amcnintitor, si fie inlo-
cult printr-un trimis mai cncrgic i obtinuse numirea
unui nou comisar, Fuad-paoa, rcfcrcndar al divanului
imperial. Delegatia muntcani nu fu, bincinteles,
primiti i, dupi o lungi aotcptarc zadarnici, trebui
si se intoarci indirit. Determinanti pcntru accasti .
schimbarc de atitudine a Portii fusese convingerea
formati la Constantinopol c puterile apusene, .
Franta oi Anglia, nu sint dispuse si sprijine mili-
.;
Fig. 56 - Monumcntul pompicrilor cleuti In ciocniren co turcii la 13
septembrie 1848 In Dealul Spire!. Inscriptia are urmatorul cuprinst
J..upt3torilor de la 13 scpternbrie 1848, poporul roman rcamosc3tor, 1900"

Fig. 55- 135t1lia pompicrilor co turcii In Dcalul Spirci, la 13 scptcmbric

1848. Stampl dc Pappasoglu. (B.A.)

trete, in accl moment, Turcia, intr-un eventual

rizboi cu Rusia. Cad, paralel cu demersurile diplo-
matice intreprinse la Poarti, guvcrnul tarist luasc
oi uncle dispozitii militarc. Trupele concentrate in
Basarabia primiseri ordinul si fie gata de a intra,
in Principate. La un moment dat, se zvoni chiat
la Bucureoti di ele ar fi oi trecut Prutul i el se
indreaptil incoace. Acest zvon produsc o adevrati
parka' ; o parte a guvernului provizoriu, inclusiv
Heliadc, pirsi precipitat, la 29 iunie (11 iulie),
capitala, indreptindu-se spre Tirgoviote. De aceasti
imprejurare se folosi din nou partida rcactionafi sprc
a pune mina pe putere. Mitropolitul Neofit, lipsit
de caractcr i, in fond, un retrograd, trccu de partca
rcactionarilor, tridind, ba didu chiar si o proclamatic,
dezavuind miocarea revolutionari i realizirile ei
de pini atunci. Dar nici aceasti a doua lovituri
nu duri mai mult dccit prima. Unul dintrc fruntaoii
revolutiei plccase spre Focoani pentru a verifica
dad armata tarului a trecut hotarul ; constatind
totul nu fusese deck o niscocire, se intoarse rcpcde
in Bucureoti, oi aici, stringind din nou multimea,
pe tabaci in primul rind, sili pe rcactionari si se re-
tragi, pc lamcntabilul mitropolit si revina asupra
celor afirmate anterior i rcinstali guvernul provizoriu
(30 iunie/12 iulie). Cu prilejul inbuirii ccici de-a
doua incerciri contrarevolutionarc se distinsc com-
pensatic pcntru purtarca inaltului ierarh o fati
biscriccasci, oi anume, prcotul Ambrozic de la Epis-
copia Buziului ; smulgind fitilul aprins al unui tun,
el cipitii porccla de popa Tun". Caracieristici
pentru starca de spirit a bucureotenilor, pentru por-
nirea lor impotriva a tot ce simboliza vechiul regim
este scena cate are loe in ziva dc 6/18 septembric,
cu o siptimini inainte de inibuoirea revolutici.
In acea zi multimea ridicil de la Ministerul Trebu-
rilor Dinliuntru, uncle se pistrau, exemplarul oficial
al Regulamentului Organic oi al Athondologiei, adici

136

www.dacoromanica.ro
al condicii in care crau inscrisi toti boicrii, cu titlurile
respective, i, dup ce le purta, cu alai de mort,
in sunetul clopotclor, prin tirg, lc arse la Mitropolie,
fila cu fila, obligind pc consccventul" ierarh sa afu-
riseasca Regulamcntul si pe cci care ar voi s-I
rcintroduca, s prezideze operatiunca arderii i s
iscileasca, la urma, comunicatul respcctiv. Peste o
saptamina, trupelc turccsti, insotite de Fuad-pasa,
isi faccau intrarea in Bucurcsti. Bilcescu preconizase
rczistenta armata, la hotar, impotriva oricrei violri
a tcritoriului national ; parcrea lui nu fusese insa
urmati, i corpul de citeva mii de volintiri" si pan-
duri, steins lingS Rimnicul-Vilcii si comandat de
Gh. Maghcru, nu intr in actiune. Totusi, patrunde-
rca ostasilor lui Fuad in capitala Ora nu se facu
fati viirsare de singe. Atunci cind regimentele turcesti
ajunsera in drcptul cazarmii infanterici, pe Dcalul
Spirii, se produsc un incident cu detasamentul de
pompieri ce tocmai cOuta SS intrc in zisa cazarma,
incident care imediat se transforma' intr-o ciocnirc
singeroasii, in cursul careia cazura de glont, de o
parte si alta, morti si raniti (vczi fig. 55 si 56).
In curind, ins, lucrurile se lamuriti, si trupcic tur-
cesti ii continuara inaintarca, ocupind orasul, nu
aril a se dcda la o serie de excese.
In dimineata accleiasi zile, inainte de pitrunderea
acestor trupc in capital, Fuad-pasa convocase la
Cotroceni, in tabara, pe mitropolit i notabilitatile,
sprc a le comunica hotarirea Inaltei Porti. Raspun -
sera la apel o scama dintre fruntasii revolutici, apoi
multi boicri reactionari, bucurosi de intorsatura pz
care o luau lucrurile, in totul intre trei i patru sutc
de persoane. Fuad citi un firman al sultanului prin
care locotenenta era dizolvata, in locul ei fiind numit
un caimacam, logofatul dreptatii Constantin Canta-
cuzino", i se restatornicea ordinca Icgali", adica
aceca a Regulamcntului Organic. La lectura accstui
firman, tinerctul revolutionar, in frunte cu Balcescu,
protesta' energic, iar unul din fiii lui Cantacuzino
conjura' pe tad' ski sii nu primeasca demnitatca cc
i Sc oferca. Total fu in zadar ins ; temliadu-se dc
o rascoala a multimii, trupele turcesti patrunscra
repede in oras, in timp ce revolutionarii din &lc-
gatie fur retinuti in tabara ; Heliade si Christian
Tell, care nu merscscra la Cotroceni, ii gasiri rcfugiu
la consulatul cnglez, al carui titular, Colquhoun,
primi, sprc pastrare, si o sum de bani, in galbcni.
Unul dintrc cele dintii actc ale noii stapiniri fu
intocmirca dccrctului prin care se trimitcau peste
BIBLIOGRAFIE
1. Colescu-Vartic, Zile rerohnionare, Bucurcsti,
1898, VIII + 500 p. in 8; 2. S. Albini, Iniroducere
la vol. Anal 1848 In Principalele Romiine, t. VI,
www.dacoromanica.ro
granit 22 dc fruntasi rcvolutionari ; cl fu urmat
de un al doilea, cuprinzind numele a Inca 69 dc
persoane. Dintrc exit*, unii, dupa cc au fost dusi
in ghimii, ached' intr-un fcl dc slepuri aco peritc, Cu
puntc, pc Dunare, de la Giurgiu la Orsova, au plccat
mai departe, spre Paris ; altii s-au indreptat sprc
Transilvania, pe Valca Prahovci. Cci mai numerosi,
dupa o zabava de citeva luni pc malul drcpt al DunOrii,
au sosit, prin Rusciuc-Varna, in primvara lui 1849,
la Constantinopol, iar de aici au fost trimisi la
Brussa, in Asia Mica, undc au limas, ca pensionani
ai turcilor, care le dadeau cite o mic dc piastri dc
om pe luna, pina in 1856. Ghcorghc Maghcru, dupa
dizolvarea corpului ski de oastc dc la Rimnicul-
Vilcii (28 scptcmbrie/10 octombrie), trccc, impreuna
cu citiva fired, muntii la Sibiu. hare timp, patrun-
sera i trupcic tarului in Muntcnia (15/27 septcmbric),
ocupind partes de rasarit a tarii si inaintind pin:I la
Bucurcsti, uncle isi facura intrarca, in fruntc Cu
gcncralul Liaders, la 2/14 octombrie. Jumatatc din
ora ramase in stipinirca lor, in timp cc in ccalalta
Limn:ate comandau turcii.
Scum perioada de trci luni cit a durat revolutia
in Muntcnia a avut totusi urmari inscmnatc. Ea a
produs o misc.-ire a masclor, o zguduirc a societatii,
in spccial a clasci poscdantc, a facilitat patrunderca
ideilor de reforma sacia/, carc-si vor gasi, mai tirziu,
expresia in dispozitiile din 1858 ale Conventici dc
la Paris (egalitatca tuturor in lata legilor, suprimarea
titlurilor nobiliare) si in lcgilc din 1863-1864 ale
lui Cuza i Kogalniccinu: sccularizarca avcrilor
minastiresti i improprictrirca taranilor. Pe dc alta
parte, prin influcnta cxercitat, in mai marc masura
astipra revolutionarilor din Moldova, care formu-
leaza, copiind proclamatia in 22 de punctc, progra-
mul din august, si in mai mica masura asupra rcvo-
lutionarilor din Transilvania, ca contribuie la intarirea
si adincirea ideii de Imitate nationala. In sfirsit, prin
propaganda in Apus a fruntasilor exilati, ca determina
un puternic curent dc opinie publica si guvernamentalii
in favoarca Principatelor, curent carc-si va dovcdi
eficacitatea cu prilcjul incheierii Tratatalui i apoi
a Convenfiei de la Paris (1856, respectiv 1858). Nu
este, prin urmarc, exagerat a afirma ca revolutia
munteani dc la 1848 care a fost in primul rind
revolutia Bucuresdlor sea la baza Romanici mo-
dcrne, ca ea a influentat putcmic, principial si politic,
accasta dczvoltarc, ea' pasoptistii" au bincmcritat
de la patrie.
Bucurcsti, 1910, CXXXVIII p. in 8; 3. Olimpiu
Boitos, Paul Bataillard el la rfro/Nion roumaine de
1848, Paris, 1930, 159 p. in 8; 4. Olimpiu Boitos,
137
Raporturile romdnilor en Ledru-Rollin fi radicalii fran-
cezi In epoca revoltiliei de la 1848, Bucuresti, 1940,
283 p. in 8; 5. G. Fotino, Din vrernea renafterii
nationale a Tdrii Rontdnefti. Boierii Golefti, Bucuresti,
1939; 4 vol. in 8; 6. P. Constantinescu-Iasi, Popa
Rada Sapcd, un conducdior de fruti/e al revoltiliei din
1848, Bucuresti, 1945, 40 p. in 8; 7. Gh. Gcorgescu-
Buzau, As/recta agrar al revolutiei din 1848 In Mun-
tenia, editia a doua, Bucureti, 1948, 237 p. in 8;
Al. Grccu, Premizele revoluliei de la 1848 In Tara
Romdneascd, in Viola romdneascd, 1(1948), p. 168-182;
P. Constantincscu-Iasi, Intelectualii ,ri revolulia de
la 1898 In Principatele Roptcbte, Bucuresti, 1948,
61 p. in 8; 10. N. Popescu-Dorcanu, Nicolae Bdl-
cesen fi revoltilia de la 1898, Bucuresti, 1948, 163 p.
www.dacoromanica.ro
in 8; 11. Aurel Rimniccan, Tdranii In revolulia de
la 1848, Bucuresti, 1948, 87 p. in 8; 12. M. Roller,
Ana Ipdtescu, Bucuresti, 1948, 19 p. in 8; 1898 In
Principatele Romdne... Album, Bucuresti, 1948, 174 p.
si 15 pl. in 4; 13. Gh. I. Georgcscu-Buziu, N. Bid-
cesen, Bucuresti, 1956, 256 p. in 8; 14. Dan Bcrindci,
Contradicliile de clard in desfdpirarea revoluliei muntene
din 1848, in Studil, XI (1958), 3, p. 27-49; 15. Ioana
si Panait I. Panait, Participarea maselor populare din
Bucurefti la Infi-ingerea comploturilor reacliunii din innie
1848, in Studii, XIII (1960), 6, p. 83-98; 16. Bucu-
refti. Senil istoric, Bucuresti, <1960>, 159 p. in 8;
17. Florian Georgescu, Participarea maselor pop tt lare
buctireftene la revoltilia din 1848, Bucuresti, 1962,
117 p. in 16.
 BUCURETII IN EPOCA PREGATIRII
INFAPTUIRII UNIIM
(1849 1861)
Cei treisprczccc ani carc urmeaza dupa revolutia
din 1848 au o deoscbit insemnatatc in istoria ora-
sului. In accst rstimp se pregatestc si sc infaptuicstc
Unirca Principatelor, act fundamental nu numai in
dezvoltarea poporului roman, dar si in accca a
Bucurestilor. Cci in urma accstui act ci dcvin ince-
pind din dccembrie 1861 capitala unci dri aproape
dublate ca suprafati i populatic si. iau un avint
ncmaiintilnit pin atunci.
O caractcristica a accstui nistimp este rolul crcscind
al burghcziei, care cucercstc pozitii noi in viata
cconomica i politick sporind intreprindcrilc zncs-
tesugarcsti, industrialc, comcrcialc i bancarc ale
orasului, introducInd tchnica nou a masinilor mis-
cate de motoare si impunindu-se din cc in cc mai
tnult in viata politica. Concomitcnt, sporestc numarul
functionarilor de stat si particulari, prccum si al
lucrtorilor.
Dubla ocupatie a Bucurestilor, inccputi in scp-
tembric 1848, se prclungeste ; are loc, ce-i dreptul,
o reducere a efcctivului trupelor in martic 1850,
dar ultimele detasamente nu pleaca deck la fincle
lui aprilie 1851, adica dupi doi ani i apte luni
de la venire. Intre timp, in urma conventici de la
Balta-Liman, fusese numit domn al drii, pe termen
de saptc ani, Barbu Stirbey ; stirea soseste in capitala
la 23 iunie 1849. Noul numit era un bun adminis-
trator, si lucrul s-a simtit atit in gospodiria generala,
cit i in aceea a Bucurestilor. Din ncfericire, cheltuic-
lile i repercusiunilc dublei ocupatii amintitc, prccum
acelea legate dc razboiul Crimeii, dzboi care
inseamna pentru orasul nostru o nou5 ocupatie de
trei ani, impiedic sa se fad mai mult. Acest razboi
a avut ca pretext si punct de plecare un difercnd intrc
catolici si ortodocsi cu privirc la drepturilc asupra
www.dacoromanica.ro
Sd Irdiasa Cuza! Sd Irdiated domna
nosh-fa"
(Strigltele septum ale multirnii din Bucureol
yi ale pranilor. In ziva de 24 lanuarie 1859.)
locurilor Sfintc" dc la Icrusalim. In rcalitatc, cl
a fost detcrminat tot dc problema mostcnirii imperiu-
jui turccsc a omului bolnav", cum i se spunca
in cercurilc diplomaticc si in presa timpului si
de interesele antagonistc ale Rusici si Anglici. La
3 julie 1853, armatelc tarului trcc Prutul, iar la 15 ale
lunii intri in Bucurcsti. Sultanul &clad razboi la
23 octombric i, indati dupa aceca, la 29 ale lunii,
Barbu Stirbey, incredintind putcrca unui sfat admi-
nistrativ cxtraordinar, parscstc domnia, pornind
sprc Viena. Anglia si Fraga, sprc a nu Lisa Turcia
s3 fie infrint, ca in 1828-1829, declara la rindul
'or rizboi Rusiei, la 27 rnartic 1854, si organizcaza
un corp expeditionar. Luptelc trcbuiau sa se poartc
In Dobrogea, unde trupcic franco-cnglczc si debar-
cascra ; se hotari apoi insa, pcntru ratiuni multiple,
mutarca tcatrului de operatiuni in Crimeca. Rusii,
concentrindu-si acolo fortcic, se retrased din *He,
noastre ; la 31 lac 1854, generalul Gorccakof anunta
sfatul administrativ ca paraseste Bucurcstii. In locul
lor venira ins austriccii, care inchciaseri, la 1 iunic,
un tratat in sensul acesta cu turcii. In manifestul
pe care-1 dau catre populatie, ci afirma cil rostul lor
este s-o apere de nccazurile rczbelului" i sa-i
asigure linistea i siguranta". Fapt este cil bucu-
restenii n-au privit Cu sitnpatic catancic" impara-
testi, comandate dc gencralul Coronini; dc altfcl,
ele s-au dedat la tot soiul dc excesc. O corespondenta
din Bucuresti, publicata in august 1855 in Gazelle
de Co!ogne, scmnalcad cA numai in curs dc un an
dc la intrarca acestor catane s-au constatat, juridic
in capitala muntean mai bine de patruzcci dc
asasinate". Alituri de dezavantajele ocupatici, si o
realizare pozitiva: un foarte bun plan al orasului,
executtt de capitanul chesaro-craiesc Friedrich Jung
139
in 1856: c o imagine fidela a Bucurcstilor, impartit
pc culori, cu ulitele, institutiile publicc, biscricile,
cascle principale, gradinile, viilc i livezile lui. Un
alt fuer al armatci dc ocupatic, capitanul Stefan
Dietrich, notcaza, in 1855, o serie de imprcsii asupra
orasului. Accsta se compune dintr-un adevarat
labirint dc strazi strimbc, strimtc, foartc murdarc
adesca chilomctrice" ; chiar in centru, in cca
mai elcganta parte", ele sint foarte rau pavatc".
Luminatul, in timpul noptii, e mizerabil" ; in schimb,
paza orasului c buna ; o asigurii numcrosi gardisti...
pe toatc strazile si la toatc raspintiile, ccrcetind pe
toti trccatorii fara dcoscbirc". Foarte bine organizat
este si corpul pompierilor, indeplinindu-si cu con-
stiinciozitate datoria". Bucurcstii au o multime de
piete mari, in care se tin tirgurile zilnice ; accstca
misuna dc cumparatorii i vinzatorii produsclor
t Putin dupa vcnirca trupclor austricce, se rcintoarce
Fig. 57 Sardi boicrevi la osea In plimbarc pc la 1854. (Din albumul Skizzcn
aus dem DonaufCrstentum) (13.A.)
tire. Gasesti aici cai si tot felul de vitc dc diere,
movilc de cereal; paie... nemasurate cantitati de
cele mai frumoasc si mai bune fructe, tot felul de
legume i toatc spcciilc de pesti... in cantitati mari".
Toamna bucuresteana, ncobisnuit de luna`, in
contrast cu primivara, care aici nu exista", il incinta
este anotimpul ccl mai frumos, caci nici chiar Italia
nu poate ofcri zile mai curatc si mai dulci, nopti
mai luminoase si mai placutc". In rezumat, orasul
poatc fi comparat cu un diamant de foartc marc
pret in montura cea mai rudimentara" acceasi
comparatie, referindu-se la tara intreaga, o facuse,
cu saptc dccenii mai inainte, si Lady Cravcn, cali-
toarca englcza. Moldova si Valahia adaugi Die-
trich sint bucati de paradis pcntru o mina harnica'
si o cultura inteleapta." Cit dcspre romin !si
inchcic capitanul austriac notatiile el este foarte
abil si avid de cultura".
Sugestiva pentru un alt aspect de atunci al Bucures-
tilor, acela al contrastclor, ni se pare descrierca
lui Eugene Poujade, consulul francez, care a zabovit
140
www.dacoromanica.ro
pe malurilc Dimbovitci hure 1849 si 1854. E orasul
Contrastelor serie cl in cartea sa de amintiri apii-
ruta la Paris se vad aici palatc sau ccl putin case
de locuit frumoasc si cocioabe ingrozitoare ; cchipagii
icsitc din atelicrcle lui Bindcr sau Clochcz si condusc
de vizitii in livrca de gala, apoi carutc enorme tran-
silvanene, ticsitc aidoma corabiei lui No; si trasc
de opt, zece, douazcci de cai sau icpc cu minjii
zburdind libcri pe lingi ele, cal focosi dc rasa ruscasca'
sau ungurcasca i bivoli mari cu ochii rosii ; barbati
eleganti i fcmci elegante, imbracate dupa ultima mod
a Parisului (vezi fig. 57), si tarani invesmintati ca
dacii de acum dota mii de ani ; albanezi in haine
murdare, stribtind strazile si vinzind braga... si
prvalii undc sint expuse dulciuri de la Boissicr
si de la Potel si Chabot ; calugari fumindu-si lulcaua
in circiumi sau pe mormintc, in cimitircic din mijlo-
cul orasului, alaturi dc tigani lautari, in antcrie
lungi i largi, purtind la briu vioara, cobza, naiul,
gata sali ofcre scrviciile la vrcun botcz, vrco nunta
sau vrco inmormintarc. Viata oricntala, cc se duce,
si cca curopcana, care o inlocuicste, merg cot la cot,
sc succcd ca intr-o panorama."
dc la Viena si Barbu Stirbey ; la 5 octombric 1854
era din nou in Bucurcsti i pastra scaunul pina la 7 iulic
1856, cind se implincau cei sapte ani de domnic.
In accst rastimp de sapte ani, Bucurestii se imbogi-
tcsc cu citeva constructii i institutii noi ; au loe
si uncic inovatii in domeniul tehnic. In 1850, inainte
de august, se infiinteaz o comisic special pentru
infrumusetarca" capitalci, asa cum se infiintasc una
cu douhcci de ani mai inainte (vezi mai sus, p. 123).
Intre hotaririle ci este si accea cu privire la infiin-
tarea de cimitire noi, in afara de raza orasului ; ca
urmare, iau fiinta' cimitirele Belln unde se pare
ca a cxistat totusi un inceput inca inainte dc 1830
Sibila Vineri, pe Calca Tirgovistii azi Calca Gri-
vitei i Gbencea, ling drumul cc duce la Domnesti.
Se face un pod nou peste Dimbovita. Maiorul Rudolf
Artur Borroczyn, vcchi slujbas al statului, ridicase
un minutios plan al Bucurcstilor, in 99 de planse
mari, cuprinzind toatc asezarile omcnesti ; un rezu-
mat al lui, in numai 4 planse, i cu indicarea cclor
5 vapsele" sau culori ale orasului, s-a litografiat
In 1852. Se reinfiinteaza in 1849 Scoala militara de
infantcrie, intemciata in 1847 si care, in urma eveni-
mentelor din 1848, se desfiintase ; elcvii se primesc
prin concurs : ci trebuiau si tic cele patru lucrad
ale aritmcticei asupra numerilor intreg:, fracsionare
proportie", apoi geografia i limba franceza. O
cldirc nota' pcntru aceasti scoala militara se va ridica
mai tirziu, in 1885, la capul de sus al Strazii Izvor,
deasupra luncii. In 1852 se infiinteaza o scoala de
agricultura, la Pantelimon, in marginea capitalci ;
In anul urmator ea avea si o ferma model ; se faceau
plantatii de duzi, in vedcrca extinderii cresterii
vicrmilor-dc-matase. la nastere, de asemenca, o
scoal de mica chirurgic anteccsoarea modest a
Faculdtii de medicin5. O deosebid satisfactic producc alciltuit astfel incit sa constituie reprezentarca cea
tcrminarca in 1852, dup5 ani dc zilc lucdrile mai exacta a intcrcsclor tuturor clasclor socictatii".
incepused in 1846 a cldirii Tcatrului National Dorintcic ambclor divanc urmau si fie transmisc
sau, dup numirca de atunci, a Teatrului cclui Marc. marilor putcri prin intermcdiul unci comisii spccialc
Inaugurarca, cu deosebit fast, avu loc in scara zilei numite de aceste puteri si care, impreuni cu comisarul
de 31 decembrie 1852, in prezenta lui vodO, a guver- Portii, ii avea resedinta in Bucurefti. DupO o intens5
nului si a tot cc era mai de scam in oras ; biletele activitate propagandisticil dcsfAsurati de arm Comi-
pentru accastO reprezentatie de inaugurare ajunscsed tctul central unionist si de ziarcle din Bucurcsti
SA Sc vind5 cu mari supraprcturi. Gazetarul cnglez Concordia era oficiosul partidei nationale se
O'Brien, care zaboveste la noi citeva luni in toamna procedA la alegerea divanului muntcan, i mcmbrii
urmAtoarc, spline ca tcatrul din Bucurcsti are o lui se intrunid in capitali in ziva de 11 octombric
infAtisare sclipitoare" si CA este unul din cele mai st. n. 1857. Un corcspondent strain notead ca in
frumoasc i izbutitc rearm cc poti gisi intr-un oras scara acclei zile tot orasul era iluminat. Speranta
european" (vczi si fig. 58). i intr-adevr, tcatrul bucuria se manifcstau putcrnic pretutincieni."
nostru era, la aced dad, prin proportiile si dispozitia Embleme luminoasc cuprindcau cele patru punctc
sa interioad, al treilea din Europa. ale partidei nationale, i anumc : unirc, autonomic,
Dintre imobilele particularc ale cpocii, trebuie print strain, constitutic", toatc accstca sub garantia
rclevat palatul lui Barbu tirbcy, ridicat in 1852
dupA planurile alcAtuite initial de arhitcctul orasului,
Michel Sanjouan, mort in 1837, si revizuite pe urmA 11411iela D01.
de Moritz von Ott si Villacrosse.
Sub raportul inovatiilor tchnicc, semnalam, in TE tilfi IflI t\ESIi 11/1,/,11- 11/11/11,E
primul rind, introducerca telegrafani. La 10 martic MIriii la I.% Ilea OW
1855 se inaugurcad linia Bucuresti-Giurgiu ; indad
dupa aceea incep lucrrile pentru intinderca unui iE Al REPRESENTA h TE.1TRI NOE:
nou fir, sprc Braila. O alta inovatie se refed la limi- PENTEU
t/al:11 orasului, cu lAmpi, in locul vcchilor opaitc
si luminri. Sc introduc mai intii, in 1854, de dare
erraventowa
menu exiM I nuti
gcrmanul Carol Knappe, lmpile cu ulei de rapid pilail
Teatrul National e unul din benefician i iar dupi
numai trci ani, ca petrol. La 8 octombrie
1856 se iscalea contractul prin care Bucurestii urmau
sa fie luminati cu astfel de lOmpi: primul oras din
0 MIMI 'A DE FUME
lume care aplica inovatia ; Viena o va avea abia
in 1859. Contractantul, Teodor Mehedinteanu,
instalead distilcria, cu o capacitate de 2.710 tone
anual, la Rifov, ling Ploicsti ; ea incepe si func-
tioncze in martie 1857, iar in mai primelc 15mpi
cu petrol luminau Bucurcstii. Tot din accased vreme,
.44-48mustra0D4-4.*--
....A....
. a...
.5...
,
. 41
.
sommommomea...
TAZAIIIIX VILLAS= MILLOT. ISLILLILL.11 NO
si anume din 1853, datead infiintarea primci mori de luAli
rv le. I* N....ea TIN. KrAere 4. /Una. Var...,
mari proportii, miscad de un motor cu aburi: moara IJ ILLS= NS I 1,111,

lui G. Assan 1; noutatea a fost atunci mult comentad.;

concurentii rAspindised chiar zvonul cO fdina m5ci-
UN BRAME DE FAMILLE.
natA la accast moati ar fi inferioati celei produse wslya am at ...nun

dc morilc Cu va, ceca ce era, bineintelcs, inexact. PINUNTiJA, ft

Amintirca inovatiei s-a pstrat pinA astzi in numele
strzii vecinc Vaporul lui Assan": a fost primul
motor cu aburi la o intreprindere bucuresteard.
Tratatul de la Paris (30 martie st. n. 1856), care
punea cap5t dzboiului Crimeii, prcvedca c popu-
latia Principatelor va fi consultat, pcntru ca, pc
temeiul dorintclor ei, liber cxprimate, si se alcOtuiascA
viitoarea constitutic, ce avea si nlocuiasc Regula-
mentul Organic. In acest scop, urma si1 se convoacc
imediat", in ficcarc principat, un divan ad-hoc,
1 Inaintca morii lui Assan, a cxistat pe mosia
Colentina, ling sosca, Moara de vapor" a lui
Chircor Anusoglu, care, la 15 ianuaric 1845, o vinde
unui alt armcan, Hagi Agop Ghenovici.
www.dacoromanica.ro
Fig. 58 Afi,u1 reprezentatici din scara dc 18 mai 1854 In noul local al -
trului National, In bcneficiul artistei Ralila Stocnesni. (M.I.B.)
colectivi a marilor putcri. La 20 octombric, validOrile
crau terminate, iar la 21 se adopta in :awning/ale
motiunca cuprinzind cele patru punctc. Cu citcva
zile mai inaintc, si anumc, la 16 octombrie, divanul
ad-hoc moldovean votase o motiunc in 5 punctc,
cuprinzind accleasi dorintc.
Comisia special5 din Bucurcsti inregistrA dcci si
transmisc mai departe, la Paris, aceste dorinte ale
poporului roman exprimate de cele dona divanuri
141
ad-hoc. Mari le putcri nu aveau ins un punct dc
vedere comun: in timp cc Franta ti Rusia sustineau
unirea, Austria ti Turcia acmsta din urma cu
sprijinul Angliei erau impotriva ei. Sc ajunge in
cele din urrna la o formula de compromis: sc pre-
vizu anumc prin conventia inchciata la Paris, In
ziva dc 19 august st. n. 1858, ca Muntenia ti Moldova
vor purta numelc de Principe:Irk (fui/e, avind o Comi-
sie centrali, cu sediul la Foctani, care va prcgati
legile ti o Curte de casatic comun, tot la Foctani;
armatele vor primi o organizatic identic sprc a
forma, la nevoie, una singura. In schimb, fiecare
tara iti va avea domnul ei, ales dintre cetateriii,
In a doua generatie, care indeplinesc anumite con-
ditii: de virsti minimum 35 dc ani de avere
minimum 3.000 de ducati venit anual, ti de rang
social sa fi ocupat functiuni publice timp de zece
ani sau sa fi fcut parte din Adunare. Domnul'va
ckmui Cu ajutorul minittrilor, care vor fi fispun-
zitori; va exista o Adunare legislativa ; toti ceta-
tenii vor fi egali in fate, legilor: privilegiile ti rangurile
de boicrie se desfiinteaza. Prin aceasti conventic,
care devine noua constitutie a tarilor noastre, Regu-
la mcntul Organic incetcazi juridic de a mal exista,
deti uncle dispozitii administrative au continuat a
Sc aplica pina la alc.atuirea noilor legi.
Urma acum sa se faca alegerea noilor domni.
In Moldova, partida national sau unionist hotarl,
drept candidat, in seara ziki de 3/15 ianuarie 1859,
pc colonelul Alexandru Cuza, fost ispravnic de
Covurlui i care-ti (Muse o demisie rasunitoare
din acest post ca protest impotriva falsificarii alegc-
rilor pcntru Divanul ad-hoc. Cuza dcvenise popular
prin accst gest; avea de Adel o seama de insutiri
care-1 faceau simpatic. Era chipet, inteligent, cu
farmcc personal; pe de ak parte, complct dczintc-
resat, dar, in acelasi titnp, intelegind nevoile multimii
si luptind pcntru satisfaccrea lor. Participase la in-
cercarca de revolutie din Iasi. in 1848, i, ca toti
tinerii luminati din gcneratia sa, era insufletit de
ideca unitatii politice romnetti. Avca i uncle cusu-
ruri ii placeau, mai ales ii placisera, petrccerile
prelungite, i dispunea de rezerve scntimentale dar
accste cusururi crau privite cu indulgent de contem-
porani, ca intotdeauna, de altfel, la noi. Nu-i de mirare
deci ea' intruni unanimitatca voturilor (5/17 ianuarie);
contribui insa la succes i faptul c nici unul din
ceilalti doi candidati ai partidelor adverse Mihai
Sturdza ti fiul lui, Grigore Sturdza nu puteau
obtine majoritatea.
In Muntenia se vorbca, la inceput, dc Gheorghe
Bibcscu ti de Barbu Stirbey, fottii domni ; dupa
alegerea din Moldova, incepu &I circule insa ti nu-
mele lui Cuza. E foarte probabil c atunci cind
delegatia moldoveana care se ducca la Constanti-
nopol. si prezinte rezultatul alcgcrii trecu prin
Bucuretti, unde i se dadu un banchet, sa se fi discutat
Cu reprezentantii partidei unioniste muntene ti even-
tu alitatea alegerii accstuia ; s-a pastrat ins secretul,
142
www.dacoromanica.ro
dcoarece o indiscretic ar fi putut prdvoca intcrventia
acelora dintrc marile putcri care crau ostile unirii,
determinind, eventual, o precizarc a tcxtului Con-
ventici de la Paris in sensul ca nu poatc fi alma
una ti acecati persoana in ambele tad.
In Camera electiva munteana, deti Bucurettii,
mobilizind pc toti partizanii, alcsescra, la 12 ianuaric
1859, ntonoi deputati ni partidei naflonale, unionitti
progresitti, totuti, majoritatea o alcatuiau ele-
mentele conservatoarc, partizanii ultimilor doi domni.
Pentru a impiedica o concentrare a acestor elemente
conservatoarc in jurul unui singur candidat, deputatii
partidei nationalc au intrebuintat o tripli tactic:
pe de o parte, prin manevrc de culise, au intrctinut
si adincit diviziunea in sinul taberei adverse, pe de
altI parte, au c5utat si au rcusit sI micsorcze numarul
deputatilor conservatori prin casarea alcgerilor nere-
gulate efectuate in uncle judetc, In sfirtit, mijloc
esenlial, au mobilizat masele, canalizind i utilizind
dubla dorinta care le anima: a unirii sub un domn
nou ti a unor reforme democratice care sa le asigurc
o viati mai bun. Presiunca masclor s-a cxercitat
din plin asupra Camcrei elective in zilele de 22 ti
23 ianuarie 1859. Marea majoritate a celor stet*
in jurul slii de tedinte a Camerei, pc Dcalul Mitro-
polici, era alcatuiti din meseriati ti ncgustori bucu-
rctteni, avind in frunte puternica breasl a tabaca-
rilor, care se manifestasera cu putere i cu prilejul
mitcarii din 1821 ti al revolutiei din 1848; restul
erau tarani din satelc din jurul capitalei. Sub pre-
siunea maselor, majoritatea conservatoare a Adunarii
a trebuit sa admit casarea akgerilor nercgulatc din
uncle judcte, invalidind astfcl tapte deputati ai ei,
in timp ce partida national pierdea numai doi.
Apoi ca accepta solutia propus in dimineata zilei
de 24 ianuarie de catre partida national de a alege
ca domn al Trii Rominetti tot pe Alexandru loan
Cuza. Accasta solutie prezenta avantajul de a impka
pc toata lumea, de a nu crea, in lupta dintre cele
doua taberc, invingatori i invinti. Ea constituia,
In acclati timp, pentru dcputatii conservatori inti-
midati, inspaimins tati chiar de manifestarile de mase
din cele doui zile precedente, o ictire onorabili"
din impasul in care ajunsesera. O seamii dintre
.acetti dcputati au marturisit de altfel consulului
austriac Eder, chiar in scara zilci de 24 ianuarie,
dup alcgere, ea dada nu intervenea solutia Cuza,
erau convinti ea n-ar fi parasit in viata sala de
tedinte".
Primirca noului ales de catre bucuretteni, la 8/20
februarie, intr-o duminica dupi mask a luat caracte-
rul unci manifestatii extraordinare, cum nu se mai
vazuse niciodata. Tot poporul il attepta ; se intirase,
de o parte ti dc alta a drumului, cu 15 kilometri
inainte dc intrarea In ora'; Podul Mogotoaiei gemea
dc lume ; pina ti acoperiturile casclor erau plinc.
In sunetele muzicii, ale clopotelor tuturor bisericilor
ti in strigitele entuziastc si necontenite ale multimii
a strabatut Cuza oratul pina la Mitropolie, unde
 a depus jurimintul legiuit. !si dildcau scama cu
totii ea incepe o noui crk mai bunk in dezvoltarea
statului si poporului nostru. Si foarte multi intele-
geau cil incepe o era' noui i pentru oras, ca sc pun
temeliile unui viitor strilucit, ea' Bucurestii vor
deveni capitala unicil a tara unite, cu toatc
avantajele de tot fclul ce decurgeau din noua ipostazi.
Intr-adevir, foartc multi i dideau scama i desfi-
surarea evenimentelor va dovedi-o in curind
sistemul previzut de Conventia de la Paris, cu doui
capitale, cu doui Camere, cu domnul obligat si
circule mereu intre Bucurcsti i Iasi, Intr-o vreme
cind nu existau inca la noi cii &t'ate, nu putea si
dureze, ci el trebuia si dual destul de repcde la unir.ea
deplink Asa s-a i intimplat. Dupi tratative care
au durat mai bine de un an, sultanul iscili, la 20
noiembrie/2 decembrie 1861, firmanul prin care se
recunostea unirea completi, dar numai pe timpul
vietii lui Cuza. La primirea firmanului, domnul
didu o proclamatie (11/23 decembric) aducind la
cunostinta tuturora faptul. Unirea este Indepliniti
eitim in proclamatie ; accst fapt miret, dorit de
generatiile trecute, aclamat dc corpurile legiuitoarc,
chemat cu cilduri dc noi, s-a recunoscut de malta
Poarti si de puterile garante... In zilele de 5 si 24
ianuarie ati depus toati a voastri incredere in alesul
natiunei, ati intrunit sperantele voastre intr7un singur
W(1 im
P"gin
J61 FT TI-
www.dacoromanica.ro
domn ; alcsul vostru vi di astizi o singuri Rominic."
Cele dota Camere sint prorogate i convocate im-
preuni /a Bucure,di pentru ziva de 24 ianuarie 1862.
In loc de doui capitale, rimine acum una singuri :
aceca dc pc malurile Dimbovitei. Faptul era dc
previzut de altfcl. Muntenia, mai marc i ca supra-
fati i ca populatie decit Moldova, era si mai bogati,
cu vcnituri mai mari, cu bugct mai importa- nt. Bucu-
restii avcau un numir de locuitori dublu dccit
' o intindere mai mare, o viati mcstesugircasci
comerciar mai vie, o cifri de afaccri superioari.
Inca dinaintc de Unire, o scami dintre boierii mol-
doveni luaseri obiceiul si vini, in timpul icrnii,
pentru citeva siptitnini, la Bucurcsti, undc viata
pulsa mai puternic si posibilititilc dc relata, de
petrecere si de afaceri erau mai mari. In perioada
dintre 24 ianuarie 1859 si 20 noicmbrie 1861, uncle
institutii comune si i stabiliseri sediul central aici.
Astfel, la 1 ianuaric 1860, unificindu-sc vimile, se
hotri ca administratia centrali si fie la Bucurcsti,
laii rirnlnind numai cu o sucursali. Dupi aceea,
cu prilcjul unificirii armatci, se decise mai intii ca
Ministcrul de Rizboi muntcan si gire= i treburile
celui moldovcin, si apoi, contopindu-se acestea dota',
resedinta ministcrului unificat fu stabiliti in Bucuresti
(31 august 1860). Scnsul curentului era deci ciar:
Fig. 59 Litem! Gheorghe Lazar, riclit la 1890. (LC.S.O.R.)
7-1

T., 4
I I.
I
4
- -
-
10?'
E
-
'
- Pit -74-
hrl. 17' (At'''.
Sc &Idea preferint5 capitalei muntene, i aceasta nu
dintr-o pornire subiectiva, ci pcntru temciurile obicc-
five aritate mai sus.
Ca realizan i gospodresti, in anii ce dcspart Tra-
tatul de la Paris de unirea completa (1856-1861),
e mai putin de notat. In 1860 incepc in Bucuresti
pavajul sistematic", Cu piatra cioplita ; pin acum
se intrebuintascra bolovani de riu. Se paveaza pc
portiuni mici", mai mult Cu titlu experimental,
Strada FrancezI azi 30 Dccembrie si Strada
Germana azi Smirdan ; piatra se aducc de la
Comarnic i V5lenii-de-Munte. In acelasi an, ingi-
ncrul I. N. Maxentian, salariat al comunei, intrcprinde
o lungi si temeinica cercetarc in regiunea muntoas5
a judctelor Prahova i Dimbovita sprc a descoperi
cele mai bune roci pcntru pavajele Bucurcstilor. Tot
in 1860 se taie i Bulevardul Academiei, intre strada
Coltei i Podul Mogosoaiei azi zicem: intre Piata
Balcescu i Calea Victoriei primul fragment al
marii artcre care, dupa trci decenii i jumatate, va
ajunge si strabata orasul, in intregimea lui, de la
apus spre rsarit. In 1861, la 1/13 februaric, isi
inccpc functionarca Arsenalul armatei ; el nu poatc
fabrica ins5 tunuri, asa cum se planuise la inceput,
ci e mai mult un atelier dc reparatii i dc lucrani
mai simple.
Sub raportul cultural, c dc relcvat intemeicrea,
in 1860, a doua gimnazii, Ghcorghe Lazar" si
Nfatei Basarab", care vor devcni mai tirziu liccc
(vczi fig. 59). In acelasi an, la 1 scptembric, ia fiinta si
$coala de silvicultura, avind 4 profesori si 20 de elevi.
144
www.dacoromanica.ro
Fig. 60 Vedere a Bucurcltilor dinspre
Teatrul National spre Biscrica Lute rana.
O seama de case slnt acoperite cu lane.
Fotografla Cicuta de Angercr In 1856.
(LCS.O.R)
fik5, --
I
11/11/11
ogifr 4.
7,4, 04
44.
Un fapt trebuie mcntionat: inmultirea casclor de
zid dovedind crestcrca nivclului material al ora-
senilor fat de cele de lemn si de pamint, care
predominau in epoca feudal. Recensamintul din
1860 inrcgistrcaza 16.236 clidiri dc zid, 2.184 cladiri
de lemn si 4.992 cridiri de p5mint ; cele dintii depa-
sesc deci cloud treimi din numrul total al cladirilor
bucurestene (vezi si fig. 60).
O scama dc cltori straini vizitcaza orasul in
aceast vremt: germanii Ferdinand Lassalle si Wil-
helm Derblich, francezul Lancelot si vestita scri-
itoare, de origine romani, Dora d'Istria. Pc toti
impresioncaz5 conlrashd izbitor al clidirilor, costu-
mclor si averilor, bogatia i varietatca marfurilor,
multimea i frumusetea griidinilor, viata trepidant5,
de afacen i petrcceri. In special Lassalle e puternic
impresionat de orasul nostru, de aspectul caleidos-
copic" pe care-1 okra o plimbare cu una din birjele
strlucite bucurcstene, pe lit' care cele mai bune
drosti germane par niste carute tiranesti". Ii plac
splendidcle gradini" ale boierilor i gradinile publice
In privinta carona nu cunoastc nici un oras, afara
de Paris, care an putca si i se compare. Cismigiul
intrece Cu mult tot ce poate arata Germania".
Soseaua Kisselef (vezi fig. 61), cu stralucitele
ci echipajc, cu toaletcle noi ale cucoanclor, il Iasi'
stupefiat", cu toate ca vizuse o privcliste similara
In capitala Frantei. lar Tcatrul National, ca frumusete
a constructiei, joc al actorilor si splendoarea costu-
mclor, nu poatc fi comparat cu nimic din Germania,
afara de Opera din Berlin ; ba Inca foyer-ul intrece
 wa,

AN.

Avze71-4ia ci/t' telet Yrizie /1'

Toti poartI costum evropenesc". SA se observe esarfcic,

Plana IV. Grup de revolutionari bucuresteni, la 11 iunie 1848. culorile perpendiculare pe hampI, nu paralele ; pe cu-
brliele, cocardele i, la plrii, penajulbarca
tricolor. Drapelul are
galben'i sta scris : Dreptate, featie.
Acuarela comemporana de C. Petrescu (B. A.)

www.dacoromanica.ro
Fig 61 Sosenua Kisselef sub 25pailil. In
&esp douil siniute de mi. (S)
-
pe al accsteia. A mincat aici, impreun Cu un cunos-
cut, o farfurie dc fructe glasate, cum n-a gustat
niciodata si pe care n-o va uita in veci. W. Derblich,
stind in oras pe timpul ocupatiei austriece, releva
grdina Warrenberg" sau a Castrisoaiei, la ale carei
spectacole se poate distra lumea in ficcare duminica
joi" ; intrarea e 60 de creitari. In apropierc se all
Gradina cu cai" linga Facultatea de drept de
azi uncle Inca este obiceiu sa se adune lumea
eleganta" ; aici s-au dat i piesc de teatru, ca Mireasa
din Messina a lui Schiller ; acum s-a instalat o trupa
franceza de caf-chantan!; reprezentatiile ei, in care
dupa pare= lui Derblich bunul-gust, buna-
caviinta.si moralitatea skit clcate in picioare",
publicul bucurestean galloman" le gusta cu multi
prime". Virtuosul german constata apoi ca mora-
litatea ar intra numai cu scirba in gradina Mimi",
situata' intre cele douil amintite anterior, dcoarece
aci este arena hetairelor", adici a curtezanclor.
Lumca nobil a barbatilor din Bucuresti adaugi
Derblich se pare insa ca d preferinta... accstui
gen de distractii si, pe la miczul noptii era deci
prczcnt si onorabilul ii vezi navalind aici cu gra-
mada... Petrecerile adescori degenercaza in adevarate
orgii...". Zisele curtezanc abunda in tot orasul
continua clatorul neamt se inmultesc zilnic
ca ciupercile" ; lc intilnesti in &care strada, in fie-
care'restaurant, baic si hotel" ; Hamburgul afirma
el, exagerind incontestabil lucrurilc cu miile sale
de baiaderc inscrise, este un sat spartan in comparatie
cu Hilariopolis, orasul bucuriilor, Bucuresti". Adauga
www.dacoromanica.ro
.
de altfel, penal' a da impresia imparialitii, c accast
pletori se explica prin luxul cc crcste mercu, free-
venta ocupare a tarii de dare armatele straine toc-
mai atunci erau la Bucuresti i turcii i austriecii
numarul mare al strainilor neinsurati i risipitori".
Lancelot =mama- centrul orasului, compus din
patru strzi principale, unde se all teatrul si palatul
domnesc" si care se distinge prin frumoasa alinicre
de prvalii si magazine elegante, cafencle si bazaruri
aprovizionate cu obiccte de cca mai diversa prove-
nienta: palarii de confectiunc engleza, mobile din
Germania, de un gust pretentios, sciatic si caroscrie
[trasuri] austriece, armurrie din toate partite, stofe
si mode de Paris, librarie Hachette etc. In afar
de acest cartier continua Lancelot nu sint decit
aglomerari neregulate de case, care par tot afitea
orase sau sate, legate intrc ele prin trei sau patru
mari drumuri cc merg pini la marginea orasului."
Prezenta crtilor de la Hachette" nu e o surpriza ;
se stie doar cit erau de gustatc la noi publicatiile de
once fel franccze ; librariile se inmultiscra ; existan
acum acelea ale lui C. A. Rosetti-Winterhalder,Ioanid,
Danielopol, la care se va adauga apoi libraria, cu
mare viitor, a lui Soccc. N-am curajul ii inchcic
Lancelot prezentarea Bucurcstilor si dcscriu mih-
nitorul contrast dintrc abjecta mizcric si avutia cople-
sitoare care imparte populatia in doua clase opuse..."
Dora d'Istria apreciaza Bucurcstii drcpt un oras
frumos... mai ales un oras intcresant", cu contraste
din cele mai izbitoare. In picioarc, in spatele unei
trisuri splendide, in care femei elegante poarta ulti-
145
mcic mode ale Parisului, stA, imbrAcat intr-o manta
amplA, ale cArei falduri de purpurA acoperA fustanela
albA, un arnAut cu chipul martial, aruncind din timp
in timp cite o privire satisfAcuti asupra hangerului
de la briu. O tinrA cuconitA care acum a pArAsit
Boulevard des Italiens trece pe ling un tigan in
zdrcnte, ale cArui trAsilturi oachese aratA caracterul
indelebil al castelor inferioare din I-lindustan." Asa-
dar, acelasi Bucuresti al contrastelor izbitoare pe
care-I observaserA cAlAtorii din epocile antcrioare, ba
chiar mai accentuat, arAtind dezvoltarea relatiilor
BIBLIOGRAFIE
I. N. Iorga, Viata ,ri domnia liii Barbu Dimitrie
doma al Tdrii Romiinesti (1849-1856), VAlenii-
de-Munte, 1910, 303 p. in 8; 2. CApitan Nicolae
Uic5, Istoricul Poolei militare de infanterie de la anul
1847-1911, Bucuresti, 1911, 212 p. in 8, cu 63
fotografii; 3. I. C. Filitti, Alegerea de la 24 ianuarie
1859, Bucuresti, 1938, 16 p. in 8; 4. I. Nistor,
Principatele Romiine sub ocupa/la ruseascd 1 in/je 1853
17 septembrie 1854, in Mem. Sed. ist. Acad. Rom.,
- alegerea /ni Alexandru loan Cuza, in Studii privind
t. XX (1938), p. 221-253; 5. I. Nistor, Ocupa/ja
austriacd in Principate 1854-1857 dapd rapoartele lui
Coronini, in Mem. Sea. ist. Acad. Rom., t. XX (1938),
p. 133-195; 6. loan M. Neda, Din istoricul Poaki
militare, in Rev. rom., XV (1945), p. 226-228;
7. Simion Alterescu si Florin Tornea, Teatrul Natio-
nal I.L. Caragia/e (monografie) 1852-1952, Bucuresti,
www.dacoromanica.ro
capitaliste in capitala RomAnici. De o parte, cct
-
bogati oamenii de afaceri, ncgustorii, bancherii,
impletindu-si interesele cu acclea ale boierimii si
arendasilor -
de partea cealaltA, lumea oropsitA, tir-
govetii sraci, muncitorimea, metqugarii mrunti,
tranii lipsiti de pArnint veniti in oras pentru a cistiga
o piine ; sArlicia acestora contrasteazA puternic cu
luxul i averile noilor si vcchilor bogAtasi. Dar
concomitent cu Bucurestii contrastelor, un Bucuresti
in plinA dezvoltare, fremitind, in care viata, sub toatc
aspectele ei, pulseazd puternic.
1955, 394 p. in 8, cu ilustratii ; 8. Dan Berindei,
Frdmintiri politice ,ri socia/e in jura akgerii domnito-
ruin; Cuza in Tara Romcineascd, in Studii, VIII (1955),
2, p. 51-74; 9. Dan Berindei, Dezvoltarea urbanisticd
edifitard a orasului Bucuresti in perioada regulamentarii
,ri in anii Uniril (1831 1862), in Studii, XII (1959),
5, p. 133-158; 10. Const. C. Giurescu, Bucurestil
Unirea Principatelor, Bucuresti, 1960, p. 347-386;
11. Dan Berindei, Frdmintdri social-politice bite:tres/ene
in anii 1859-1862, in Materiale de istorie muzeografie,
Bucuresti, 1964, p. 81-100; 12. loan V. Cojocaru,
Materiale prirind dezvoltarea industriak a orasidui Bucu-
resti in perioada Regir/amen/u/id Organic si in anfi premer-
gdtori Unirii Principatelor (1831-1859), in Ala/o-fide de
istorie ,ri muzeografie, Bucuresti, 1964, p. 177-187.
 BUCURE*TI, CAPITALA ROMANIEr
(1861-1918)

De /a I tizboinl intime/den/el pind la rdz-

bola/ peniru inire.gfrea neamuld (1877--
19/6), Bucure,r/ii ,ri-au dttb/a/ suprafala
,ri populalia.

DE LA UNIREA COMPLETA Proiectul e combtut cu energic dc Kogalniceanu

PINA LA RAZBOIUL INDEPENDENTEI si sustinut de primul-ministru Barbu Catargiu ; dez-
baterile tin mai multe edinte. Intre timp, are loc,
tn ziva de 8/20 iunie, o discutie in Camera asupra
Perioada care tine de la unirea celor doua princi- intrunirii proicctate de clemente din opozitie pe
pate intr-un singur stat, Romania, Cu o singura
capitala, pina la sfiritul primului razboi mondial,
are o deosebita importanta in dezvoltarea Bucurwilor.
Tn acest rastimp (1861-1918), inregistram o crwere
considerabila de populatie i de suprafatii, nemai-
intilnita pina atunci, precum i imbunatatiri edili-
tare ; oraul ja, in cartierele centrale, dar numai aici,
nu si in cartierele marginaF, un aspect occidental.
Procesul e mai lent in prima parte a acestui rastimp,
pina la razboiul independentei, se accentueaza dupa
razboi i capat un impuls nou prin dezvoltarea
industriar a ora. ului, indeosebi dupa votarea legii
pentru protejarea industriei nationale, care apara
marca burghezie romana de concurenta industria.,ilor
din alte tari.
In a doua jumatate a domniei lui Cuza, ciocnirca
intereselor de clasa e puternica, pasiunile sint vil:
e vremca cind se discuta i apoi se decide seculari-
zarea averilor manastireti i improprietarirea tara-
nilor (legea rural, cind are Inc lovitura de stat t
din 2 mai 1864, cind, in sfirit, Cuza e silit, de catre
monstruoasa coalitie, sa abdice; hotaririle cu privire
la toate aceste evenimente au inc in Bucureti.
In centrul preocuparilor sta chestia agrara, nece-
sitatea de a fi improprietriti taranii. La 25 mai/6
iunie 1862 vine in discutia Parlamentului proiectul
de lege rural, alcatuit inca din 1860 de majoritatea
conservatoare a Comisiei centrale de la Focpni.
El reprezinta expresia cea mai reactionara a raportu-
rilor agrare dintre proprietarii de moii i taran'. Fig. 62 -- M. KoglIniccanu.

147

www.dacoromanica.ro
Cimpul LibertOtii in vederca arsivcrsrii rcvolutiei
dc la 1848. Intrucit guvernul socotca ca' intrunirea
va fi un prilcj dc agitatie, de tulburarc a ordinii,
Barbu Catargiu are o icsirc impotriva unor asemenca
agitatori". Pacca, domnilor declari cl in con-
cluzie, neintelcgind scnsul adinc al revolutici de la
1848 si al comemoririi ei, nici neccsitatea stringcntil
a rcformci agrarc pacra i odihna c sdiparea tirii,
voi prefcra moartca inainte di a aka sau a lisa
si Sc calce vrcuna din institutilie tirii." Nus stia ca
moartea il astepta afari. Intr-adevr, pc cind, in
trisura prcfectului de politic Cu accsta alituri,
pOrasca Dcalul Mitropoliei, trecind pc sub turnul
clopotnitei dc la intrarc, un nccunoscut trase, din
acest adipost, deci din imediati apropierc, un glont
asupra lui, carc-i sfirimi coloana vertebrali si-1
ucisc pc loc. Asasinul n-a putut fi prins, i cerce-
Odle, nici atunci, nici mai tirziu, n-au dus la vreun
rczultat. Un fapt este insi sigur: crima a avut caracter
politic. Statuia cc s-a ridicat, mult mai tirziu, lui
Barbu Catargiu se AA pc pajistca de la inceputul
suisului spre Mitropolie, in dreapta, la o oarccare
depilrtare de locul undc a fost ucis.
Lcgca rurali, desi vocal de Camera, la trci
zile dupi asasinat, n-a fost promulgati de Vodi
Cuza, intrucit nu corcspundea intercsului national,
nevoilor maselor. In schimb, s-a rcalizat o cvasi
unanimitatc end a fost vorba dc legea secularizirii
averilor minastiresti. Problcma se discuta de dccenii
inca la 1821 se ceruse si Sc rcintoarci
mOnistirilor inchinatc ocirmuirii pOmintesti" dar
nu se putuse ajunge la un acord. La 25 noicmbrie
st.v. 1862, un jurnal al Consiliului de Ministri hotira
sechestrarea tuturor veniturilor accstor mOnistiri
dcpuncrea lor in tczaurul statului, iar la 22 decem-
brie st.v. Camera, prin votul ei, lc inscriscse in bugc-
tul statului. In vara lui 1863, guvernul ajunge la
concluzia secularizrii, oferind cOlugarilor greci o
despOgubirc de 80 de milioanc de piastri ; cifra se
all in memoriul remis dc trimisul roman la Constan-
tinopol, Costache Negri, ministrului dc extcrne al
Portii, Aali-pasa. Accsta din urmil se pronunti pentru
o conferintil a puterilor garante care sa solutioncze
chestiunca i facc demcrsuri in accst scop. Fata' de
primcjdia de a vcdea reglementindu-se dinafari o
chestiunc vitali pentru noi, care privea o insem-
nati parte din tcritoriul national, Cuza hotri
s-o rezolve el, de acord cu guvernul Cu Camera.
Trimisc deci, la 11/23 dccembrie 1863, prim-ministru
fiind Mihail Kogalniceanu (vczi fig. 62), iar minis-
tru al cultelor, Dimitrie Bolintineanu, un mesaj Ca-
merci, imprcuni cu proiectul dc sccularizare a avc-
rilor minastircsti, a tuturor minOstirilor, inchinate
si neinchinatc: in felul acesta, calugirii greci nu
mai putcau spunc ca s-a luat o misuri discriminato-
ric, carc-i lovea exclusiv. Proiectul provoaci un mare
cntuziasm ; in mai putin de un ccas, dupi discursuri
intlacaratc, cl este votat cu imcnsi majoritatc: din
100 de voturi, 97 sint pcntru si numai 3 contra. Ulte-
148
www.dacoromanica.ro
rior, in 1865, s-a oferit calugirilor greci o &spa-
gubire sporit la 150 milioane piastri i s-a depus un
aconto de 6 milioanc ; ca fiind insO rduzati sperau
si obtin mult mai mult Parlamcntul roman
consideri chestiunea inchis, cum a si rOmas.
Dar daci* in cc pritrcste sccularizarea, lucrurile
mersera usor, nu tot asa se intimpli cu cealalti mare
problem, a improprictiririi tgranilor. Dupi refuzul
lui Cuza de a sanctiona legea, conscrvatoare, din
1862, se depuse, in primivara lui 1864, la 13/25
martie, prim-ministru fiind tot Mihail Kogilniceanu,
un nou proicct, progresist. El prevedea si se dea
taranilor fruntali, cu 4 boi, cite 5 filci i jumitatc
(falcea avind circa trei pogoanc, aproapc un hectar
jumatate), celor mijlocafi, cu 2 boi, cite 4 filci,
iar cclor pd/mali, care, ncavind boi, munccsc cu pal-
mele, cite 2 filci i jumatate. Acest proiect intimpini
rezistcnta majorittii, formate din mari proprictari ;
unii din ei il calificau drept o nebunic" i ar Ii fost
bucurosi de o nou5 ocupatie strOini care si le scape
averilc. Kogalniccanu ii apiri cu energie si cilduri
proiectul. Declar cu franchete spunc cl, adresin-
du-se Camerci ea sint pcntru imbunititirea soartei
taranilor, el in accasta imbuniitatire vid fundarea
nationalitatii romane... Doug mii de boieri nu fac
o natie: acesta e un adevar cc nu se poate contesta...
Este timpul ca, inaintea interesului privat, si ne
&dim la intercsul cel obstcsc, ca inainte de a ne
ocupa de mosiile cele mici, si nc ocupim de =Oa
mare, Romania, cum fceau printii nostri." Proprie-
tarii erau initai l de proiectul de lege electoral-a
depus de Kogilniceanu, proiect care echivala cu o
sentinta de moarte" pcntru minoritatea care pini
atunci, potrivit legii electorale ccnzitare, dispusese
de viata politici a tarii. Intr-adevir, in 1859 fuseseti
doar 4.138 de alegitori, in 1861, 4.599, lar in 1863,
5.0491 Asa se explica de ce se ajunge la o incordare
maxima si de ce atunci chid, la 2/14 mai 1864, Camera
se pregiteste si dca un al doilea vot de blam guver-
nului, KogOlniceanu citeste decretul de dizolvare a
ei i cvacueaza pe deputati cu ajutorul unci com-
panii de soldati. In urma accstei lovituri de stat",
Cuza da o nota constitutie, numiti statut, 'care,
supusil ratificirii populace, prin piebiscii, fu aprobati1
Cu o imens majoritate (682.621 de glasuri pentru,
1.307 contra si 70.220 abtineri sau absenti ; nici
mficar toti marii proprictari n-au indriznit si voteze
contra!). Pe tcmciul noii constitutii, se promulga
legca ruralk la 14/26 august 1864, si improprictirirea
0-candor se indeplini. Desi se pot aduce critici felului
in care s-a aplicat accast improprictirire i s-au
adus rOmine totusi faptul ca ca a reprezentat
o ecapi importanti in viata tirinimii noastre si a
f Acut inceputul unci serii de reforme agrare la capitul
crora tot pimintul a ajuns in miinile celor ce-1
muncesc. Dar claci improprietarirea tiranilor i notta
lege electorali insemnau pasi inainte, in sens demo-
cratic, ele ficur lui Cuza i multi dusmani. Acestia,
recrutati atit din rindurile mosierilor, cit si din acelea
ale opozantilor politici, speculau nemultumirea pro- Populatia Bucurcstilor n-a rcactionat la inlaturarea
vocata de starea rea a finantelor, de anturajul sau lui Cuza, n-a luat aprarea domnului c drcpt ca
camarila" domnului si de uncle deficiente personale era si grcu s-o faca, deoarccc faptul s-a pctrccut
ale acestuia lcgatura cu frumoasa Maria Obreno- noaptea, rcpcdc i Cu concursul armatci dar nici
vici i cautau prilejul favorabil ca sa-1 distoarne. nu s-a bucurat, cum ar fi vrut complotistii. Ea nu
Se prea ca cl se va ivi in august 1865, cind Cuza putca totusi sa uitc CA, in vremea lui Cuza, orasul
plccase in strainatatc, la Ems, in Germania, sill dcvenisc capitala tarii unite, cu se imbogatise cu
ingrijcasca sanatatca. Se puse la cale atunci o miscare seama dc institutii noi, in special de invatamint, ca
dc strada in Bucuresti, folosindu-se nemultumirea industria si comertul sporiscra, cu bunastarea locui-
unor catcgorii dc producatori si ncgustori. Era torilor lui crcscusc.
vorba dc cultivatorii de tutun din jurul capitalci Sub raportul institutional, nona lcgc administra-
de curind sc instituisc monopolul, i accstia nu-si tiva, din 1864, inlocuisc vcchiul sfat odiscnesc, prc-
mai puteau vindc fiber produscle dar mai ales vazut de Regulamentul Organic, printr-un consiliu co-
de prccupetii de fructe i legume (vczi fig. 63), pe munal, iar in locul magistratului" instituisc primaria.
care o rem-lea ordonanti a primarici ii obliga sa-si In 1859 se infiintasc un Oficiu de statistica ; conduca-
dcsfaci marfa in ghere te anumc construite. In dimi- torul lui, invatatul ardelean Dionisie Pop Martian,
neata zilci de 3/15 august izbucneste tumultul: ghe- poate fi socotit intemcietorul statisticii stiintifice din
retele sint arse, iar multimea precupetilor ataca si tara noastra, lar publicatia lui A nalele shills/ice, apa-
devasteazi localul pri mrici, situat lng Hanul ruti in 1860, un prctios tczaur dc informatii asupra
Manuc", zvirlind arhiva in Dimbovita. Armata inter- drii. Curtea de casatic, carc, potrivit Conventiei
vcnind hid imcdiat, tulburiltorii grit imprastiati, de la Paris, trcbuia si fie la Focsani, pcntru care se
dupa ce Iasi pe tcren vreo 20 de morti si multi rniti.
Se fac vreo 200 de arestari ; intre cci pusi la popreala Fig. 63 limn cu mud co fructe ; cintareste Cu palania" sau cintaruI
se aflu si Ion C. Bditianu, C.A. Rosctti si Costachc roman. ( M.I.B.)
Briiiloiu. Cuza, vestit telegrafie, ii intrerupc cura
si se intoarce imediat in tara'. Dar cercetarile intre-
prinse se suspenda; domnul nu voia s se faca vilva
marc in jurul accstci chestiuni de care si asa se sesiza,sc
Poarta ; cu prilejul zilci sale onomastice, la 30 august
st.v., Cuza amnistiaza pe toti cei implicati.
Fclul cum dccursesera lucrurilc cu prilcjul mi5carii
de strada arata cu, far concursul armatci, once incer-
care de rasturnare era sortita esecului. De accca,
nemultumitii, nth conservatori, cit si libcrali, uniti
intr-o monstruoasi coalitic, cauta si izbutcsc
cistige de partca lor pe unii comandanti de unitati
militare din capitala: colonclul D. Krctzulcscu, co-
rnandantul rcgimcntului dc infanteric, colonclul Ha-
ralambie, comandantul regimentului dc artilcrie
fapt deosebit de important pcntru rcusita complo-
tului maiorul Lecca, comandantul batalionului dc
vinatori, ai carui soldati asigurau garda palatului in
noaptea loviturii. Cuza, dcsi prevenit cu citcva
ccasuri inainte ca se punc la cale ceva, nu ja totusi
misurile nccesare, mai ales cu prcfcctul politici,
Alcx. Beldiman, il asigurasc reproduccm propriile-i
cuvinte ca o revolutiunc in Bucurcsti sau in
tara este imposibila" ; se multumcste doar cu dublarca
garzii. In noaptca dc 10 sprc 11 fcbruaric st.v. 1866,
dupa miezul noptii, vrco 40 dc complotisti, intrc 2-4..7.
care o scam de ofitcri inarmati, patrund Chi grcutatc
in palat si sparg usa dormitorului in care se aflau
Cuza, si nu doamna Elena, ci Maria Obrcnovici. Sub -
amcnintarca pistoalclor, domnul iscalcstc, pe spatele
unui ofiter, actul de abdicare ; este dus apoi in casa
unui partizan al lui C.A. Rosetti, dup aceea la
Cotroceni si de aici e pornit, intr-o trasura inchisa,
spre hotar, ajungind la Brasov, si, de acolo, la
Viena.

149
www.dacoromanica.ro
 4J . th
7.4
r.
s.
';5'.
-7-=w1.
tr.mmtrottir*Itttis
Fig. 64 - Atcneul Rornin Cu gridina din fail; fotografie de prin anul 1930,
(M.I.B.)
propuscse apoi, dupa unirca completi i ca o com-
pensatic pcntru pierderca rangului de capitila, Iasii,
ii stabili sediul, cum era si normal de altfel, la
Bucuresti ; instalarca avu loc la 15/27 martic 1862.
Tot aici se infiinta, in 1864, si Casa dc conscmnatiuni,
dcvcnita apoi Casa de dcpuncri i conscmnatiuni.
Cel mai mare numar dc institutii insi capata capitala,
in vrcmca lui Cuza, sub raportul invatiimintului
al culturii. La cele dou gimnazii intemciatc in 1860
(vczi mai sus, p. 144), se adauga in 1865, un al treilea :
Mihai Vitcazul". Existau, de mai inaintc, in Bucuresti
trci scoli superioarc": de stiinte fosta scoala dc
ingincric dc !itere i dc drept, aceasta din urma
infiintata in 1859. Prin decretal din 4/16 iulic 1864
se instituic in locul lor Universitatea, cu trci facul-
tti", rectorul si decanii fiind alesi de corpul profc-
soral. Tot in 1864, care este i anul legii generate a
invatmintului, lege ce a durat ptnil in 1898, deci
timp de aproapc trci decenii si jumitate, sc infiin-
teaza in Bucurcsti mai ales prin staruinta picto-
rului Gheorghe Tattarcscu $coala dc bele-arte sau,
150
www.dacoromanica.ro
%.0,.. MM.
..
limmit iststewflUfl1:sts
cum i s-a spus atunci, $coala dc pictura si sculptura,
precum si Conscrvatorul de muzica si arta dramatica,
accsta din urma sub directia lui A. Flechtenmachcr
(1 noiembrie). Se acorda totodata un fond de 100.000
dc lei pentru marirea cladirii $colii de agricultura de
la Pantelimon. Merit s fie semnalat si Institutul
de la manistirea Sfintii Apostoli, de pe malul Dimbo-
vitci, intemciat in toamna lui 1865, pcntru tinerii
aromini care urrhau SS devina profcsori" in Mace-
donia. Pc linga scoli iau nasterc si o serie de societati
institutii culturalc. 'in 1862, se constituic Societatca
romana dc stiinte ; printre fondatori crau doctorii
Bacaloglu, Barasch, Felix si Iatropol. Doi ani mai
tirziu, in 1864, se intemciazi Muzcul national de
antichitati, colectia cea mai important a lui fiind
alcatuita din piesele tczaurului de la Pietroasa (Cloica
ca pa/). Un an dupa accca, in 1865, ia finta, cu spri-
jinul doctorului Nicolae Kretzulcscu, carc a fost
in trei rinduri prim-ministru al lui Cuza-vocla,
Socictatea dc stiinte naturale din Bucuresti. Acelasi
Nicolac Kretzulescu dontribuic la infiintarea, tot in
1865, a Societatii Atcncul Roman", pcntru care
se va ridica, peste mai bine de doui deccnii, monu-
mentala cldire din centrul capitalei (vezi fig. 64).
 7
.".
Scopul societAtii era rspindirea, prin conferinte, a
cunostintelor utile de tot felul in rindurile poporului,
In special in pturile mijlocii. In sfirsit, tot Nicolac
Kretzulescu redacteaz, iarsi in 1865, regulamentul
pcntru instituirea unei Societti literare ; ea va lua
fiint in anul urmitor, 1866, sub numcle de Societatea
literar romn, transformat in 1867 in Societatca
academia' romini si ulterior in Academia Rominil
(vezi fig. 65).
O mentiunc special se cuvinc presei. Din vara
lui 1856 pin in vara lui 1864 anul improprictiririi
si al Statutului lui Cuza apar nu mai putin de
82 de periodicc, dintrc care 14 in limhi straine ; sint
periodice politice, culturalc, oficialc, umoristice.
Sub raportul edilitar si urbanistic se lucreaz5 Mai
putin. Bulcvardul Academiei azi al Republicii
fiat in 1860, nu este continuat. Sc incepc ins, in
1864, pavarea Podului Mogosoaiei cu gresic i granit,
adus rick ar fi de necrezut faptul tocmai din
Scotia ; de altfel, lucrarea merge incet i d nastere
la procese ; ea se va termina abia in 1872. Un antre-
prenor franccz, Godillot, marele furnizor de cchi-
pament al lui Napoleon al III-lea i apoi al armatei
noastre Ii pltiserAm pini la 1 ianuarie 1865, asa
www.dacoromanica.ro
Fig. 65 Sediul Acadcmici Republicii Socialism Romania, in Calca Victorici
(A)
cum aflim dintr-un act inedit, nu mai putin de
7.225.095,03 franci aur semneaz contracte pentru
construirca halelor din Plata Marc sau Bibescu-Vocli
(azi Piata Unirii) si pentru amcnajarea pictelor Amzei
si Episcopiei. Aceste contracte erau ins oneroase
pentru primrie, aveau un caracter leonin": apre-
cierea apartinea chiar unui compatriot al lui Godillot,
francezului Emile Picot, care va sta, in calitatc de
secretar al lui Carol I, intre 1866 si 1868, in Bucuresti.
Cel mai important fapt in legituri cu lucrrile publice
e ins scmnarea, la 1 septembric 1865, a contractului
prin care se concesioneazi societtii engleze Trevor-
Barklay construirca liniei feratc BucurestiGiurgiu:
prima linie ferati de pe teritoriul de atunci al Roma-
niel. Zicem de atunci, deoarece in Dobrogea exista,
la acca data, calea ferat CernavodaConstanta,
dat in exploatare inc din septembrie 1860.
Se infiinteazi, de ctre particulari, citeva intrc-
prinderi mai importante, in special in domeniul
metalurgiei. Francezul Louis Lemaitre, care obtinuse
concesiunca fabricirii noilor msuri i greutilti devc-
151
 -II -

jA 1,1:,

..... ...........;,4

#to

r.
11
v.- .

'
, ,
t u.nlynis
!f g ,,, e
r -1,44,
A
rit rst" F,'
o

, Ir ,
4,

4 s..
Fig. 66 Casa Universititii, fosti initial casa Librccht, apoi Casa Filipescu.
(M.I.B.)
rate obligatorii dup5 introducerca sistemului apuscan:
metru-kilogram-litru (legca din 15/27 scptembrie
1864), deschise, in acelasi an, o turn5torie pe malul
sting al Dimbovitei, in marginca de sud-cst a ora-
sului ; din ca se vor dezvolta, mai tirziu, Uzinele
Timpuri noi" de astizi. Un alt striin, clvetianul
Ehrhard Wolf, avea o intreprindcre metalurgic5,
pc Dealul Filaretului ; pe cl il trimitc, ca spccialist,
Ministerul de Rizboi, la Odcsa, ca s constate starea
tunurilor noastrc cc fusescri duse acolo, in timpul
r5zboiului Crimeii ; raportul lui, inedit, se afla in
arhiva Cuza-vod5 de la Academia Repubficii Socialiste
Romania. Si aceast intreprindere s-a dezvoltat mult,
in dccursul vrcmii, ajungind Uzincic Steaua rosie"
dc astzi. In alti ramur5 industriall, a ceramicii,
mcntionam fabrica sistematic5" de caramidi a lui
Max Tonolla, instalat5 in 1865 dincolo de marginca
dc nord a orasului ; mai inaintc cu zecc ani, in 1855,
e amintitil cariimidiria cu masini"
Filipescu.
Sc construicsc multe case particulate, in gcnere
case modeste, dc burghezi mijlocii i mici. Dintre
casele mari, notim pc =ea, luxoas5, ridican dc
Librecht, directorul postelor i ccl mai putcrnic
membru al camarilci" lui Cuza. O ispravise tocmai,
..'"Ht fr
I.. 1r
Cu mesteri priceputi Cu materialc sctimpe, uncle
adusc din stairntatc, cind Sc produsc detronarea ;
urmarea fu arestarca lui era acuzat dc malversa-
tiuni punerea casci sub sechcstru i apoi vinderca
ci ; ajuns in stapinirea lui Gheorghc Filipescu,
viitorul maresal al palatului, ca apartinc azi Univer-
sitatii ; se af15 pc strada Dionisic Lupu si are o grdinil
intinsi i frumoas5, cum putinc sint in Bucurcsti
(vezi fig. 66).
Locotcnenta domneasca instituit5 la abdicarca lui
Cuza, locotenent5 compusi din conscrvatorul Lascir
Catargiu, liberalul Nicolac Golescu i gcncralul
Nicolae Haralambic, organizi plebiscitul care tre-
buia si se pronunte asupra alegerii ca domn a prin-
cipelui strain" Carol de Hohenzollern. Evident,
plebiscitul &du rczultat foartc favorabil, i princi-
pele, care stribatuse drumul din Gcrmania pini la
Turnu-Scverin sub un alt nume, dcghizat i cu un
pasaport elvetian sc tcmca si nu fic oprit dc
austrieci, care tocmai sc pregiteau dc r5zboi cu
prusienii ii f5cu intrarca in Bucurcsti in ziva de
a serdarului 10/22 mai 1866. Urnn votarca noii constitutii, in
ziva de 29 iunic/11 iulic, dupa: discutii aprinse, consti-
tutic care marcheaz5 formarci i organizarca regi-
mului burghezo-mosiercsc si apoi o lung5 perioad
dc instabilitate ministerial, schimbindu-se in cinci
ani, pin in 1871, zece guvernc i f5cindu-se trcizeci
de remanieri. Patirnilc politice erau foarte vii ; criticile

152

www.dacoromanica.ro
priveau nu numai-pc-ministri, dar si pe capul statului.
Itiomentul de incordare maxima a fost in martie 1871,
determinat, pe dc o parte, de afacerca Stroussberg",
pe de alta, de manifcstatia dc la sala Slatincanu"
(,,Capa"). Afaccrea Stroussbcrg, dupa numele conce-
sionarului gcrman care construia reteaua principan
de c.ii .feratc de la noi (vczi si mai jos, p. 155), consta
in aceea ca, din cauza relei gospodariri si a unor
operatiuni frauduloase, zisul concesionar nu mai
putea plti cuponul subscriitorilor din strainatatc
care avansasera banii necesari lucririlor. Intrc altcic,
depozitul dc titluri i actiuni sigurc care trebuia
sa garanteze plata accstui cupon fusese inlocuit prin
actiuni fad valoarc, din vina sau cel putin din slabi-
ciunca pstratorului dcpozitului. Acesta, un german,
prin care lc asiguram treccrea trupelor lor prin tara.
Cind au sosit in preajma capitalei, in drum sprc
Dunare, populatia i-a primit cu simpatic, iar primarul,
C.A. Rosctti (vczi i fig. 67), a rostit un calduros
cuvint de omagiu. Turcii, care nc cerusera sa luptam
alturi de ci, vazind atitudinea noastra, incepura sit
nc bombardeze orascle de pe malul Dunrii. Drcpt
raspuns, tunurile romnesti trasera asupra Vidinului,
iar Parlamcntul, in sedinta din 9/21 mai 1877 pro-
clam independenla Mri Motiunct votata Cu accst
prilej, dupa discursul ministrului de cxternc Mihail
Kogalniccanu si pe cind mii de bucurcstcni se adu-
nasera pe Dcalul Mitropolici, manifestind, are urma-
torul cuprins: Camera ia act ca rzboiul dintrc
Romania i Turcia, ca ruperca legaturilor noastre

Ambronn, era ins din intimii familici Hohenzollern, cu Poarta i indepcndcnia absolut a Romanici au
numit prin staruinta lui Carol I si impotriva vointei primit confirmarca oficiali". Sc stic cum s-a dcsfa-
guvernului nostru, care recomandasc pc asociatul surat razboiul, se cunoaste jertfa de singc pc carc
lui C.A. Rosetti, pe Winterhalder. Asa incit scandalul au adus-o ostasii nostri la Plevna, la Rahova si la
se rasfrinse si asupra capului statului. Manifcstatia Smirdan. Cind s-au intors de pc cimpul dc lupti
de la sala Sltineanu" arc inc in seara zilci de 10/22
martie 1871, cind colonia gcrmana din Bucuresti,
Fig. 67 Statuia lui C. A. Rosetti, In pista Rosetti, opera sculptorului
in fruntc cu consulul german von Radovitz, intrunita W. Hegel, 1903.
in zisa sail Ca sa sarbatorcasca printr-un banchet
ziva dc nasterc a impratului, victorios in ritzboiul
Cu Franta, este atacata cu pietre de o ccata' de mani-
fcstanti, printrc care se Oscan i unii deputati.
Bucurcstcnii voiau sit-si arate in fclul accsta si sim-
patia pentru poporul franccz invins, care ne sprijinise
in lupta pcntru unirc i nc ajutase, prin cele douit
rnisiuni, civil i militara, la rcorganizarea pe baze
modcrnc a aparatului dc stat in titnpul lui Cuza,
voiau insa, in acelasi timp, sa faca si o dcmonstratie
care, trccind peste colonia amintin, tintca in princi-
pele, de origine germanit, din capul statului. Intcic-
gind gcstul, Carol I convoca a doua zi, 11/23 martie,
la palat locotencnta din 1866 spre a-i remite abdi-
carca sa ; Lascar Catargiu refuza insi s-o primcisci
si constitui guvcrnul conservator, carc tint' pin
in 1876. Sub acest guvcrn ministru dc ritzboi
fiind gcncralul Em. Florcscu se luara o serie de
masuri privind sporirca potentialului nostru militar.
Numarul ostasilor fu marit, se introdusc armament -

nou, intrc altcle artilcrie moderni dc cimp, se facura

mancvre repetate, cu efective mari. Asa inch desi
mai existau uncle deficiente razboiul ruso-tare
din 1877 ne gsi in situatia dc a putca participa la
el, cu fortelc noastre proprii, de a aduce o contributic
substantiala la victoria finalS, contributic apreciatil W4'7- i
atit de aliatii rust, cit si de obscrvatorii militari Pi
,
neutri. Razboiul inccpu in urma rtiscoalci crcstinilor
din Peninsula Balcanica, impotriva dominatici turccsti r-.
apasitoare. Sprc a nu-i Lisa sa fie striviti dc artptatcle
turccsti, mult superioare ca numar si care se dcda-
sera la reprcsalii salbatice, in special in Bulgaria, row-
rusii intervcnirl i declarara ritzboi Portii. Prevazind
faptul, noi inchciasem cu ci, dupa intcicgcrca prin-
cipiala de la Livadia (Crimeca), din toamna lui 1876,
o conventie scrisa la Bucurcsti, la 4/16 aprilie 1877,
153

www.dacoromanica.ro
 , . , it
1 A, 1.

,i r '." it 11' 'I

r, -- -
'I'
14,:t. fi -fi_,.... -_,A -
, .
-" '...,'_Aortz.k: ' ir .----- ---
' ' Riliiii tiv: ... 4 '
..
Iir 1
.711-111113

,./ ...... 1
......
., - .. ' "',4
1 s--
,4-.MOr

11 I i
- '' j-tff r.,, 41,- ---
.., ,

ttri,,
ji
ri' iiii--4-.--
,.

f *I I,

r
,.....,
; . ' Fl 1411Lr
Trl

''.-4 - , ,,,-- , - _ . ,
iti , 3r - r ___, 4- iftl i. ..: - .- - - ----
ri .1...- ........
.-oi -\ Er. -I -
Rik h ',, , ,-
r1-. fli-
/
a.
,
r .
.'g
.ir.z.
' ' r 4 -'::-'
,
7- e d, U le, 4, -.,=--.`-z-7-T

r
CaF t.f 4. f r. -44
L.
I
4.,.
-,..'-'..-kti,
..!... L
-

....%
...' ,
c.---

..... ...;:y.
*

N \- .... -., ir r f r '

Fig. 68 Bucurcytii in 1869, .acuri din Turnul CoIii. Dcscu dc Prcziosi.

(C.C.G.) Astfel, in 1866 acest deficit era de 838 de unit:*
in 1870 de 2.795, in 1873 dc 3.477, cifd maxima. ;
dc altfcl, in accst an Sc inregistreaz5 si un deficit
si si-au fAcut in ziva de duminica 8/20 octombrie absolut, adic5 o sc5dere a cifrci populatiei fati de
1878 intrarca solemna in oras, pe Podul Mogosoaici, anul precedent (167.875 fat de 168.908 in 1872,
care de aici inainte va primi numele dc Calca Victorici, prin urmarc, o sc5dere dc 1.033 unititi). Mortalitatca
bucurcstcnii le-au artat in chip impresionant dra- ridicat5 se explic5 prin conditiile igienicc si sanitarc
gostca si admiratia lor ; de mult nu mai intrasc in care las dc dorit : Dimbovita nu c canalizad, si
Bucurcsti o oastc romineasci invingatoare. In amin- revArdrile ci crecaza o zona insalubr5, dc infcctic ;
tirea luptclor purtatc, municipalitatca schimb5 si nu cxist5 inca o rctea de canale in oral; foartc muld
numcic altor cal si strazi : Calca Tirgovistei dcveni !Lime bea ap5 din puturi, apa dc izvor, adusi pc
Calca Grivitci, Podul de P5mint Cales Plevnei, olane, fiind cu totul insuficient5. Dac.5, totusi, Bucu-
vechiul Pod al Calicilor zis si al Calitei, zis si restii inrcgistreazil un spor aproape constant de popu-
Calca Craiovei dcvcni Calea Rahovci, strada Ger- latie, aceasta se cxplic5 prin afluxul de locuitori
manA sc pref5cu in strada Smirdan, iar drumul spiv dc la tara si din orascic de provincic.
Hcr5strriu si Podul Vcrgului fur5 numitc Calca Concomitcnt Cu sporirca numirului bucurestenilor
Dorobanti i Calca C5I5rasi. Ulterior vor fi botczatc creste numrul casclor. Potrivit datclor statisticc,
i altc artcrc si pictc Cu numc amintind dzboiul cxistau in 1878 in capitali 31.037 de case ; cele mai
indcpcndentei sau neatirn5rii, precum si pe unii multe in culoarea dc Negru : 5.681 ; dupii ea venea
din cci ce c5zuser5 in lupte: maiorii Sontu, Giurcscu culoarca de Albastru, cu 5.175, apoi cea de Galben, cu
i Enc, cipitanul Valtcr M5r5cincanu etc. 4.857, de Verde cu 3.891 si, la urmi, culoarca dc
In dstimpul dintrc 1866 si 1877, orasul sporcste Rosu, adic5 ccntrul comercial, Cu numai 1.430.
ca populatic, dc la 162.000 de locuitori la 177.302, Intre anii 1850 si 1860 se construised 3.673 dc
aladar cu 15.302 suflete, ceca ce inseamni un spor imobile, intre 1860 si 1870, 3.730 (vczi fig. 68),
mcdiu anual de 1.391 unitti ; c putin in raport cu iar intre 1870 si 1880, numai 1.889. Pentru facilitarca
crcsterea pe care o vom constata in deccniile urtn5- constructiilor de case i pentru a veni in ajutorul
toare. Explicatia st si in faptul ca in tot acest inter- burghezici, care, spre a construi, se imprumutase
val Cu cxccptia anilor 1869 si 1876 constadm pe piat5 Cu dobinzi mari, se infiind, la 17/29 dccembric
un permanent deficit sub raportul spordni natural: 1874, Creditul funciar urban din Bucuresti, care
num5rul mortilor intrecc pe acela al niiscutilor. acorda imprumuturi cu dobind5 redus5, luind ipotecil

154

www.dacoromanica.ro
asupra imobilelor respective. Cifra acestor impru-
muturi, acordatc locuitorilor din capital, s-a ridicat
pin' la sfirsitul anului 1914 la importanta surn de
200 de milioane lei aur. Dintrc cladirile publicc, se
cuvine sa fie relcvat palatul in stil neoclasic al Uni-
versittii, inceput in 1857 si inaugurat la 14/26 deccm-
brie 1869, realizare a arhitcctului Alcxandru Orescu
(vczi fig. 69). in fata lui se va dezveli, la 8/20 noiembrie
1874, de ziva eroului, simbolica statuie a lui Mihai
Vitcazul (vezi fig. 70); lucrarea, nu lipsita de imper-
fcctiuni, se datora sculptorului francez Carrier-
Belleuse. Inca din 1872 crau gata Halelc centrale,
din Plata Bibescu-Voda, si /hide Amzei ; felul dc
constructic al lor, din zidarie, schelet de ficr i sticl,
imita pe accla al Halclor din Paris.
Sub raportul realizrilor cdilitarc, se constati un
progres in dou directii: al luminatului si al mijloa-
celor de comunicatie. in martic 1868 se incheie
contractul de concesionare a luminatului cu gaz
acrian al Bucurestilor, iar la 31 octombrie/12 noiem-
brie 1871 arc loc inaugurarea, cu solemnitate, a
Uzinei de gaz situate in Cimpul Filaretului, in stinga
actualului Parc al Libertatii. Progresul este incon-
tcstabil ; noul sistcm de luminat al orasului, mult
superior fat de lampile cu petrol, atrage atentia
tuturor strainilor care viziteaza orasul. in cc priveste
comunicatiile, reprezentantul unei societati belgiene,
Harry Hubert de Merv& Slade", obtine, la 3/15
iulic 1871, prima concesiune pcntru tramvaielc cu
cai ; anul urmtor functiona linia Gara Tirgovistii
(numita ulterior Gara dc Nord) Pinta Sf. Ghcorghc.
Aceast linic, cc figurcaza si in planul Bucurestilor,
tiparit de Ulyssc de Marsillac in 1872, urma traseul
Calca Tirgovistii (mai drziu, Grivitei), strada Manea
Brutaru (General Budisteanu) Luterana Cimpi-
neanu (azi 13 Decembrie) Teatrul National stra-
da Biserica Ienii si apoi strada Coltei (azi Bulevardul
1848) pina la Piata Sf. Gheorghc. Treptat, s-au insta-
lat alte 1juli, trci din ele plecind din Piata Sf.
i
Gheorghe i ducind la Bariera Mosilor, la Vacaresti
si la depoul societtii situat in $oseaua Bonaparte
(azi lije Pintilie). Paralel cu tramvaiele, se infiin-
tcaza i omnibuse sau tramcare, trase tot de cal;
accstea nu mcrgeau pe sine, ci pe caldarimul gol,
si oprcau nu numai in statii, dar si de cite ori lc faceau
semn pietonii amatori ; un astfcl de tramcar ducca
din Piata Sf. Gheorghe nodul de cal de comuni-
catie al orasului la izvorul de ape mincralc de la
intretierca Cii Vicaresti cu Dimbovita ; din cauza
pavajului prost si a gropilor, calatoria cu accst
tramcar era ins o adevarata incercare de rezistenta
fizica. Foarte important pentru dezvoltarea Bucu-
restilor si pentru legaturile cu orasele din provincie
a fost introducerea cailor ferate. Prima linie, spre
Giurgiu (vezi mai sus, p. 151), se inaugureazi in
ziva de 26 august/7 septembrie 1869, gara fiind
situatil la Filarct, sus, dcasupra lunch. Cea dc-a doua
linie, sprc Tirgovi.ste i Pitesti, din care se despartea,
la Chitila, o alta spre Ploiesti, a fost construita ca
www.dacoromanica.ro
si o mare parte a retelei din Muntenia si Moldova
de concesionarul german Stroussbcrg ; noua gara,
situata in partca opusi a orasului, era gata in 1872;
ea se numen Gara Tirgovistii ; isi va schimba numele
in Gara de Nord abia in 1888.
Ca deschideri de strazi, relevam continuarca Bulc-
vardului Acadcmici sprc vest ; noua portiunc, pina
la marginea de apus a Cismigiului, e gata in 1871.
Pe Podul Mogosoaiei se modernizeaza cismelele
Sc instaleaza 51 de guri de ap pentru stropit pava-
jul ; licitatia respectiva arc Inc la 1/13 septembrie
1867.
Viata industrial a orasului sporeste. Sint mai intii
intreprinderi de caracter militar : pe linga Arscnalul
din Dcalul Spinii, intemciat in 1861 si mark succe-
siv, exista Pirotehnia si Pulberaria, sau, cum se spunca
inainte, Erbaria de aici i strada Erbarici ambcle
in partca de vest, dincolo de Cotroccni. Se adauga
Uzina de gaz aerian de la Filaret, cu rczervoarelc
ei imense cu depozitcle de carbuni. Vin dup
aceea diversele ateliere" : eel mai important, al
Cailor Feratc, situat pe locul undc se inalta azi monu-
mcntalul Palat al Ministerului Transporturilor
Telecomunicatiilor ; amintirca i se pastrcaza in nu-
mcle strazii Atelicrului, care face legatura dintrc
Calea Grivitci i Nap hie Pintilic (fosta Matachc
Mcelaru); pe accasta strada era intrarca. Al doilca
atelier apartinea Societatii de tramvaic ; aici se repa-
rau i se intretincau vagoancle respective ; al tram
era al Primarici, undc, de asemenca, se rcparau
vehiculcle i uncItcle scrviciilor ci. in 1872 cxistau,
in afani de accea a lui Assan, Inca altc cinci mori cu
motor ; una din ele era in drcptul strazii Morilor,
la est de Uzincle Lcmaitre". Existau, de asemenca,
fabricile de bere Luther, infiintat in 1869, linga
capul Podului dc Pamint (Calca Plevnci), i Opler,
cu grdina respectiv, la vest de strada Izvor ; pe
Fig. 69 - Vednul palat al UnivcrsitAtii terrain. In 1869. (M.I.B.)
I5b
 fi

44 7.V.1110

414:.

LI 4

Fig. 70- Statuia 1u Mh4 VitcznI n rap Universlti. Sculptor: Curricx-Belleust, 1874. (A

156

www.dacoromanica.ro
aceeasi Ara& se afla si o intreprindere textila, cu
razboaie de testa. Spre nord-vest de oras, la Chitila,
se ridica in 1876, cu capital roman i francez, o mare
fabrica de zahar, prima din Muntenia. Numirul
muncitorilor crcste continuu ; ci se recrutcaza atit
din populatia oraseneasca, in special dc la margine,
cit si din elementele cc vin de la tari. Inca in 1876,
M.G. Obedenaru scria: Bucurestiul [sic II a devcnit
de citiva ani o pompa aspiratoarc, in ceca cc priveste
muncitorii, zilerii i proletarii". In acest rastimp,
pini la sfirsitul razboiului independentci, au loc si
primele incercari de organizare ale muncitorilor
industriafi, precum i primelc lor organe de presa.
In 1872 se intemeiaza Asociatia 1ucratorilor din
Romania, avind ca organ Lucrdiorul romrti urmarind
solidarizarea muncitorimii in cadrul unei politici
care si-i apere interesele. lar in 1877 apare in Bucu-
resti foaia organul cercurilor socialiste
din capital ; demn dc relcvat e faptul ca, dcsi, prin-
cipial, aceste ccrcuri crau impotriva razboiului, au
sustinut totusi pe eel din 1877, intrucit acesta era un
rizboi drept, care trebuia sa aduca poporului inde-
pendenta.
O searni dc calatori straini viziteaza orasul in ras-
timpul de care nc ocupam ; observa' i ei contrastcle
pe care le semnalascra predecesorii lor ; dar din cc
in ce se inmultesc acum, in special in urma razboiului
independentei, necia care relev aspcctul ingrijit,
european'', al partii centrale i surpriza de a intilni
un asemenca oras, aici, la marginea Peninsulei Bal-
canicc si a Orientului. Astfel, englezul Albert de
Burton ii expriml admiratia pentru gradul de civi-
lizatic complet neasteptat" pe care 1-a constatat in
Bucuresti, intr-un oras din Orient, asa de izolat
de rcstul lurnii". Corcspondentul de razboi Frdric
Kohn-Abrest scrie, in 1877, ca romanii au stiut
sa faca din capitala lor unul din cele mai placute
orase ale Europei, o adcvarata oaza in mijlocul unci
civilizatii relativ putin avansate". Tar militarii
civilii rusi Sc intrec in a lauda Bucurestii. Generalul
Alcxandru Vcresciaghin, fratele vcstitului pictor,
serie ca prima imprcsic pe care o face orasul e foartc
buna" ; parca e scufundat in gradini ; strada prin-
cipala, a Mogosoaiei, c lunga, larga" ; pavajul ei,
cxcelent", ar putca ti invidiat nu numai la Moscova,
dar si la Petersburg. Tar birjarii ce sint aici, o curati
inclitare." O impresie asemantoarc are si scriitorul
Vscvolod Garsin: Orasul accsta arata el are
un aspect absolut european, cel putin strazile pc care
am trecut noi. Oriental a limas numai faptul ca stra-
zilc sint ingustc i intortocheate. In schimb, pava-
jcle sint admirabile, exista instalatii de gaz dc luminat
[aerial* tramvaie cu cal, case si pravalii frumoasc.
Curitenia e ca la Petersburg." Comparatia. cu accst
impresionant oras al Nordului revine si in memoriile
unei surori de caritate care a fost la noi Cu prilcjul
razboiului independentei. Strazile principalc ale Bucu-
restilor serie ea remarcabil de frumoase si largi;
cu case foartc frumoasc i pea avind vitrine uriase
www.dacoromanica.ro
din sticla groasii slefuita, nu sint mai prelos de prin-
cipalelc strizi din Petersburg." In genere, Bucurestii
au multe trasaturi curopene"; caractcrul lui parti-
cular conchide ca rezulta insi din arnestecul
accstor trasaturi curopene cu acelea ale influentei
turcesti.
DE LA RAZBOIUL INDEPENDENTEI PINA
LA PRIM', RAZBOI MONDIAL
Cucerirea independentei di un nou impuls vietii
poporului nostru, impuls care se manifesta si in
dezvoltarea orasului. Este perioada in care au loe
marile lucrari cc asigura' bucurcstenilor o alimentare
Cu apa dc buna calitate, cind se intreprinde rectifi-
carea si adincirea cursului Dimbovitei, ferindu-se
orasul dc periodicele inundatii, cind Sc executa o
=tea de canale, cind Sc taic mari artere de comunicatie
si se ridica numcroasc cladiri publice i particulare,
and fapt esential industria intra intr-o nota
etapa de dezvoltare, caracterizata insii i prin patrun-
derea tot mai accentuata a capitalului strain. Orasul
crcste continuo ca suprafat i populatie ; fatii de
cc crau in 1878, accstca se dublcaza pini la 1916;
apar cartierc noi, atit in intcriorul orasului, in locul
vechilor maidane, cit i la marginen lui.
Prima lucrare edilitara de mari proportii a fost
rectificarea i adincirca cursului Dimbovitei. Planu-
rile fuscseri intocmitc de arhitectul Grigorc Cerchcz,
iar iucrarile s-au cxecutat de antreprenorul franccz
A. Boisquerin, a carui oferti fusese gasita mai
avantajoasa. Inccpute la 21 noiembric st.v. 1880,
ele au durat pin in 1883. S-a sapat o trance
de la Ciurcl pini din jos de Abator, asa incit Dimbo-
vita sa nu mai poata niciodata, inunda orasul ; tot-
odata s-au taiat si uncle cotituri pc care le facca cursul
apci. in fclul amt.% uncle locuri care erau in stinga
riului au ajuns in drcapta lui si viceversa ; au disparut
' de asemenea bratele secundare si ostroavele. Actin-
cindu-se albia Dimbovitei, lunca s-a asanat, nu s-au
mai format 13510 i starea sanitara a orasului a cistigat.
O consecinta importanti a fost si faptul ca s-a putut
intreprinde o vasta retea de canals in oras, drcnind
apele menajere si cele provcnitc din ploaie sprc
gira, care arc acum un nivel mult mai jos. Peste
malurilc taluzatc ale transeci s-au construit podurde ;
in 1889, ele crau in numar dc 12, dintrc care 7 de
piatri si 5 de ficr.
Paralel Cu operatiunea rectificarii si adincirii albiei,
au inceput lucririle pentru asigurarca unui debit
mai marc de apa potabila, atit din Dimbovita, prin
filtrare, cit si prin captarca izvoarelor bogate din
imprcjurimile orasului. S-au construit mai intii trci
bazine mari la Arcuda, unde apele Dimbovitei erau
157
filtratc, apoi trccute in rczervorul de la Cotroccni,
co o capacitate de 40.000 mctri cubi, i de aici im-
pinse, cu aiutorul pompclor uzinci hidraulicc de la
Grozavesti uzinfi terminata in 1890 in reteaua
dc conductc si tevi a Bucurcstilor. Accasti Inca,
extinsa trcptat, a fost exccutata pe strazile principalc
de un concesionar strain, englezul W. Lindley ; el
a instalat nu mai putin de 35.000 metri liniari
lucraren era gata in 1887. Pc litiga apa filtrata, de
Dimbovita, s-au inceput si lucrari pentru captarca
apelor subterane, a izvoarelor de la Ulmi si Braga-
diru, potrivit cercetarilor si proiectelor facute, in
intervalul 1891-1899, atit de ingincrul roman Elie
Radu, cit i de specialisti straini, intrc care si I,indley.
Lucrfirile pentru sporirea i imbunatatirea cantitatii
de va necesara Bucurestilor au continuat in tot
intervalo! de carc nc ocupam ; era si normal, dcoa-
rece trebuia facut fat unui consum merco sporit,
pe de o parte, prin cresterea rapicla a populatici, pe
de alta parte, prin exigentelc tot mai mari ale fICCS-
tela ; s-a adaugat i faptul ca era neccsara o cantitate
Fig. 71 Piata Victorici, ua cunt arca prin anii 1930; in &capta, l'alatul
Funclionarilor Publici; In stinga, Palaiul Stursa. (S)
I -
158
www.dacoromanica.ro
din ce in cc mai insemnata de apl.!' pentru ncvoile
edilitare stropitul strzilor, havuzurile nevoi I imi-
tate ins la partea centrala a orasului, i pentru acelea
ale industriei, in dezvoltare.
In cc priveste arterele principale de circulatic, se
desvirseste mai intii mande Bulevard Vcst-Est ;
in 1890, primar fiind Pachc Protopopescu, el c pre-
lungit in ambele directii atit dincolo de extrcmitatea
Cismigiului, spre Cotroceni, cit i dincolo de Plata
Balcescu, tarad Calca Mosilor, stracla Traian si inain-
tind spre Soseaua Iancului ; in 1895, intreaga artera,
de la un cap la celalalt, era gata. Cu un an mai inainte,
in 1894, primar fiind Nicolae Filipescu, se incepuse
tale= celuilalt mare bulevard, Nord-Sud, si anume,
a chola portiuni a lui : prima intre Plata Victorici
(vezi fig. 71) si Plata Romana', portiunc numita azi
Bulevardtil Ana Ipatescu ; cca de-a doua, de la Plata
Marc sau Bibescu-Voda sprc miazazi, portiune nu-
mita astfizi Bulevardul George Cosbuc. Totodata
se tala i Bulevardul Independentei, acind lcgatura
intre Cimpul Filarctului i Dimbovita. Lucrarea celor
dothi mari bulevarde, Vest-Est si Nord-Sud, care
taie crucis orasul, imprtindu-I in patru sferturi,
a durat, ficcare, dcccnii intrcgi vi s-a New in etape
pe de o parte, nu erau fonduri, pe de alta, nu exista
continuitatc in preocupan; eel de-al doilca bulevard
s-a ispravit de taiat abia la sfirsitul anului 1943,
lar alinierile finale, din dreptul Spitalului Coltca,
au avut loc dupa ultimul razboi mondial. Importanta
pentru dcgajarca circulatiei vi pcntru viitoarea dez-
voltare a orasului a fost i trasarea asa-zisclor soselc",
similarc bulevardelor de centura" ale Parisului, dind
ocol suprafetei clidite de atunci i constituind, in
1893, pe mari distante, limita de fapt a Bucurestilor
Ele erau, incepind de la Plata Victorici spre cst :
$oseaua Bonaparte, azi lije Pintilie, $oseaua Stefan
eel Marc si Soseaua Mihai Bravu, apoi de la Plata
Victoriei sprc vest: Soscaua Basarab, azi Nicolac
Titulescu, iar in partca de miazazi, $oseaua Pandu-
rilor vi $oseaua Viilor. De-a lungul cclor doua maluri
ale Dimbovitei, curgind supusa in fundul transcci,
vi anume, pc tot parcursul ci citadin, de la Grozavesti
vi pina la Abator, se trasara strazi largi numite
splaiuri" ; termcnul a fost format probabil dupil
francezul esplanade. $i in alte parti ale orasului se
deschid numeroase artcre noi ; o enumerare a Ion
e imposibila In cadrul acestei lucrari ; ne multumim
sa semnalam, cu titlul de exemplu, bulevardul numit
azi Gheorghc Dimitrov, taiat in 1890, vi bulevardele
Filantropia azi 1 Mai Jianu azi Aviatorilor
vi Bulevardul Nou azi Dacia acesta din urma
taiat in 1910. Se continua pavarca, introducindu-se,
dupa 1879, calupurile de granit dobrogean (Tur-
coaia i Iacob Deal); s-au incercat ',Ina in 1880 si
granitul italian i porfirul belgian de Qucnast, in
afar de granitul i gresia de Scotia, amintite mai
inaintc. Dupa 1906 incepe sa se preferc pava-
jul asfaltic, accsta asigurind o suprafata carosabila
neteda.
Pc aceste artere noi i pe cele vechi circula acum
tramvaie numeroase, si nu numai cu cai, dar si
electrice. In 1890, noiembrie 30, ia nastere Ind o
societatc de tramvai concesiunea Frederic Tha-
lassa i conte E. Graziadei cu un capital de 2 mi-
lioane lei aun; aceasta noua societate", cum ii spu-
neau bucurestenii, instalcaza o serie de linii, vagoancic
avind tot tractiune animal (vezi fig. 72); pune insa
si o linie electrica, pc Bulevardul Vest-Est : Cotroceni-
Obor, una din cele dintii in Europa. Inaugurarca
liniei electrice a avut loc la 9 decembrie 1894. Bene-
ficiile ambelor societati fiind mai mult decit mari
vcchca socictate a dat, in 1906, la un capital de
2 milioane, un beneficiu de 764.471, deci mai bine
de 38% se infiinteaza, cu capital in mare parte
liberal, la 26 mai 1909, o a trcia, numita Societatea
comunala a tramvaielor Bucuresti (S.'I'.B.), in care
primaria era cointeresata, primind, pcntru aportul ei,
o cota-parte progresivi din beneficiu. Dupa ce cistiga
procesul intentat de partidul conservator, venit intre
timp la putere, proces rasunator, caracteristic pentru
moravurile politice ale vremii, aceasta a trcia socie-
tate incepe exploatarea liniilor de tramvai electric
www.dacoromanica.ro
V WV
..".11;r114Ar
Fig. 72 Tnnini cu ni pc Cain $c(Lan-Vuall. (KM)
pe o seama din arterele principalc ale oravului (23
decembrie 1912). Concomitent crau in functiune
vagoanele Cu cal; ultimele au fost retrase la race-
putul lui 1929. In cc priveste tramcarele Cu cai,
o noua concesiunc c acordat in 1891 unui antre-
prenor, Toma Blindu, care vi-a legat numele de
acestc ncpretentioasc vehicule ; ele durcaza pina in
1904. Pe timpul expozitiei din 1906, a functionat
un tramcar electric, facind cursa Plata Tcatrului
Plata Expozitici ; taxa era destul de mare: o ban-
cut", adica cincizcci de bani sau jumatate dintr-un
leu aun.
O inovatie in domeniul comunicatiilor a constituir-o
lelefonid. Inceputurile rctelei bucurcstene datcaza din
1890.
Sub raportul luminatului, retcaua de gaz acrian
se cxtinde, si in 1894 se introduc becurile Auer,
care dideau o lumina mai puternica. Dar faptul prin-
cipal, in rstimpul de care ne ocuparn, e introdu-
cerca luminii electrice. Prima 'instalatie s-a facut in
1882 la Palatul regal din Calea Victoriei, de undc
se alimenta si Palatul Cotroccni, apoi Tcatrul Natio-
nal, la reprezentatiile festive, si Gradina Cismigiu.
Primaria si-a instalat lumina electrica tnai intii la
Abator, in 1888 ;uzina de la Grozavcsti care deservea
orasul s-a construit intre 1888 si 1892; cca de la
Filarct dateazi din 1908. La inccput, au fost pe
strzi lampi cu arc voltaje, cu globuri mari ; le-am
apucat inca la $oseaua Kisselef, pc Bulevardul Lascar
Catargiu si pe Bulevardul Vcst-Est. In 1906 cxistau
in total numai 151 (o suta cincizeci i tutu) de asemenca
lmpi, plus 66 cu incandesccnti.
In aceasta perioadil s-au ridicat o serie dc cladiri,
uncle din ele monumental; pcntru institutiile pu-
blice. In 1882 se cladeste, in lata Cismigiului, pe
bulevard, localul Monitor:dui oficial azi sediul dime-
tiei generale a Arhivelor Statului iar in anul
urmtor, vasta &Wire a Ministerului de Finantc,
159
 kw/
4./.

Firir7 'III.
iii1 si si ii II i
11 \is
.1
11110
11

d
II !I 11 III II II 11 I
-T110111
II II II II 11
I
" r

Fig. 73 Palatul Justipci. (S),

.
q J.
n Fig. 74 Iiolul Atencului Roman. In fund, Inceputul
celor doul sari care duc la 6212 de spect no,. (S)

Fig. 75 Muzeul de ittorie natural Grigore Antipa".

(S)

4,00, AL&

- r ....
!ism -if_

tt
i.,; I'..,
, 7
....._
-...
,

..... 1 i.

,. 5. % I :
::
. ,,,,,
, 4Ff
-
,a.--,- -.A.------,4 t I ..! ! ! t
..", Orr .... 11r,; -1-!. ---:::----- -......
-

.. o
.. 3.
.- 0- t, ,.. 1
, r
.... AN
. :
,:,,,,, . A . : 5,, 1-"'
.

i
A

.
..e i L., A '" r
Z:

"-`,
1-
-:- Or -
-
; ' 7:!'

r-,,. r -I
17
E

e,
e.

www.dacoromanica.ro
-,
pc Calea Victorici, continuind cascle Romanit. In inceputa, sub conduccrca gcncralului bclgian Brial-
acecasi vreme se lucreaza, dupa planurilc arhitectului mont, in anul 1883.
francez Paul Gottereau, la partea ccntrala, noua, Paralel cu cladirile publice, se inalta accica ale par-
a Palatului regal proclamarea regatului avuscse loe ticunrilor. Potrivit statisticilor, s-au construit, in
in martie 1881 legind-o dc cca vcche, din stinga, intervalul 1885-1905, minus anul 1902, pentru care
printr-o sali circulara, cu acoperisul in forma dc nu sint cifre cxactc, nu mai putin dc 14.970 (patrusprc-
cupola. Impunatoarca cladirc a Atcncului Roman, zccc mii nouil sute saptczcci) de imobilc. Cifra mi
ridicata prin struinta lui Constantin Esarcu formula mai mare o gasim in 1890: 1.179 dc imobilc ; cca
era dati un lcu pcntru Atencu" c gata in 1886 mai mica in 1901, anul sccetei, deci an de criza :
(vezi fig. 64 si 74). Urmeaza o serie dc cldiri desti- numai 252. Sc construicsc case dc tot felul, i marunte,
nate invanmintului: accca a Ministcrului Instructiei
Publice, in 1887, pc strada Diaconcselor, azi Spiru
Haret, cladirca Liccului Lazar, In coltul de sud-vest
al Cismigiului, in 1889, si cladirca colii de comcrt,
in 1890. 'Tot din 1890 este i localul Institutului
medico-legal. Doua constructii monumentale, palatul
Ministerului de Agricultura si Domenii, in stil re-
naissance, i Palatul de justitic, cu o impunatoarc
fatada (vezi fig. 73), sint gata in 1895. Curtea de
conturi isi are localul sau, linga accla al Ministcrului
de Finante, in 1898. Doi ani mai tirziu, la fincle
lui 1900, c gata somptuosul Palat al Postelor (vczi
fig. 76), a carui piatra fundamentall fuscsc pusa la
24 octombric 1894 si care costase, inclusiv instala-
Ole, suma de 6.071.227 lei aur ; fatada accstui palat
seamana cu fatada Palatului Postclor din Geneva.
O alta cladire somptuoask tot pe Calca Victorici,
pc locul fostei manastiri Sf. loan grcccsc, c Casa
dc economii, depuncri si consemnatiuni ; inaugurarca
ci arc loc in 1901. Urmeaza palatul Facultatii de medi-
cina i localul Institutului de bacteriologic, ambcle
din 1903. Altc doua institutii de cultura', i anumc,
Muzcul de istorie naturala (vczi fig. 75) si Institutul
geologic (vezi fig. 77), ii au cladirile gata in 1906;
sint situate la inceputul Soselei Kisselcf. Piatra fun-
damental a palatului Camerci de comert si industrie
azi sediul Bibliotccii ccntralc dc stat (vezi fig. 78)
in Strada Doamnci, s-a pus in ziva dc 11 mai 1908.
Dintre ministerc, accla al Lucrarilor Publicc isi
construieste intre 1906 si 1910, arhitcct fiind Petre
Antonescu, un impunator palat, in stil ncoromanesc,
azi scdiul Sfatului popular al Capitalei ; acclasi stil
il regasim si in Casa corpului didactic, terminan cu
putin inainte de intrarca Romaniei in primul razboi
Fig. 76 Popa =trait. (P.II)
mondial. Numai Palatal Primarici sau, cum se
spunea pe atunci, ospelul comunal" n-a avut
noroc. Dei exista un intercsant proiect, acela al fa mahala, asemanatoare casei tarancsti doui ocnite
arhitectului Mincu, printele stilului ncoromanesc, desprtite de o sari si case de burghczi mici
dcsi toata lumca era de acord ca Bucurcstii au mijlocii, de obicci in stil vagon", incaperile vcnind
nevoie de o primrie reprezentativa, totusi, din la rind, de-a lungul unui culoar sau geamlic, si case
cauza intrigilor politice si a ambitiilor personale, mad, boicresti", ale mosicrilor i potcntatilor politici,
lucrarca nu s-a facut. Nu e cazul, ca i la strzi, cautind sa imite pc cele apusene, asa-ziscle bdiels
sa dam lista completa a cladirilor publicc ridicate parti cullers. Din accasta ultima categoric citarn citcva ;
intre 1878 si 1914: Icoli, localuri administrative uncle din cic exista i astazi. Este astfcl Palatal Can-
(vczi fig. 79), judecatoresti, sanitare, militare (vezi tacuzino, pe Calca Victoriei, actualmente sediul Uniu-
fig. 80) etc. Mentionam doar, pentru a incheia nii Compozitorilor si al Muzeului George Encscu,
acest capitol, lucrarea de mari proportii, foarte costi- mai inainte scdiul Presedintiei Consiliului de Ministri
sitoarc s-a dat cifra de 200 dc milioane lei aur (vezi fig. 81) ; Palatal Cretulescu, pe strada Stirbei-
si, pina la urma, inutila, a fortificatiilor Bucurestilor, Voda, mai inainte scdiul Muzeului de art rcligioas.

161

www.dacoromanica.ro
 .
I
.

j .

erirp7

*nt
*
.,t .
r3t; -

R.., 10

-
C

Fig. 77 - institutul geologic, la Inceputul Soscici Khscicf. (S)

In Pinta Victorici se ispravca dc construit in 1901

luxosul i prea impodobitul Palat Sturdza (vczi
fig. 83 si 84); proprietarul n-a apucat sl-I locuiasca,
murind intre timp, asa inch cldirea a devenit scdiul
Ministcrului de Externc; azi nu mai exista, in locul
lui inaltindu-se palatul, imbrcat in marmur, al
..). _ Or
RIP
L

1
rat Prescdintici Consiliului de Ministri. Nu mai este
nici casa Marghiloman, in locul carcia s-a ridicat
., un bloc avind la parter magazine si Cincmatograful
A.S. A Patria". Au ramas in schimb casa Monteoru, pe
Calea Victoriei, intre fostul Minister de Finantc
1 1- 1I i 4
a
il Academic, azi Casa scriitorilor Mihail Sadovcanu",
..
. . ,un apoi casa Carp, pe Dorobanti, actualmente ambasada
i'lly turca, casa Ion Lahovari, tot pe Dorobanti, casa

, _iF.
1

^...- , ... n.: In:..1a .,..1

Dimitrie Ghica, pe strada Sptarului, casa colonel
Macca, acum sediul Institutului de arheologie si al
ri
A,... ',ji =
et; ,...---;-,,,
.......,
Nail
A"'
_.
ip ,' I
Muzcului national de antichitti, pc strada I. C.
Frimu ; casa Alexandru Florescu, tot pe I.C. Frimu,
f ... _____ .
.., ,,...'
..:,..1-4

i...,01. -.....
qv
adapostind azi Institutul de Lingvistica al Aca-
dcmiei Republicii Socialiste Romania, casa Assan,
, _........ 0 '
0.4 astzi Casa oamcnilor de stiinta (vezi fig. 82).
i irullor s-ar putca mult lungi: sint case si
mil alb palate, luxos construite, din materiale de bun
II I
calitate, pcntru a caror edificare s-au cheltuit
avcri si a cror intretinere reprczenta, de ficcarc,
Fig. 78 Palatul Mosel, actualinente sedlul Bibliotecii Centrale de Stilt
munca satclor de pc mosiile stpinilor acestor
Republicii Socialistc Romania (P.B.) palate.

162

www.dacoromanica.ro
 .
r a/

rig. 79 Athivelc statului. In curtca interienra se .ni biserica ; gula ei

se vede in ninlocul fustelor chili, refacute, lc nulnIsticii Milui.Vod.sS)

In 1910 s-a constituit o Societate comunal5 dc

locuintc ieftine cu participarea Primrici, avind de
scop si construiasc5 locuinte pcntru cci Cu venituri
modestc. Ea a inccput intr-adev5r si ridicc ascmcnca
locuinte, in diferitc p5rti ale orasului, deasupra
Cociocului, in latura sting5 a Soselei Kissclef etc.
Pc de alti parte, planul din 1911 arati, pc strazile
Morilor si Octavian, in partea dc sud-cst a orasului,
o serie intreag5 de locuintc-tip, pc loturi-tip, purtind
numele Ciminul propriu". Dar, din cauza pretului
totusi urcat, deci a ratelor lunare corespunziltoare, 4

aceste locuinte ieftinc n-au fost accesibilc deck func- I

tionarilor i prea putin ca s nu ziccm dc loc

luctitorilor din fabrici, ccfcristilor i tramvaistilor.
Ei au r5mas s locuiasdi la mahala, in case mizcre,
lipsite de avantajelc civilizatiei citadine.
Construindu-se mult, s-au creat, in chip firesc,
cartierc noi. Ele s-au dczvoltat atit in interiorul
orasului, ocupind o parte din numeroascle maidane
si locuri viranc, cit si la margin= lui. S-au niscut
astfel cartierele Grammont si Suter, in partea de
sud a orasului, primul proiectat Ina din 1893
pc locul unei vechi b5Iti asanate, ce151alt ocupind
si povirnisul sprc lund al dealului de la Filaret,
ambcle existente In 1906. Un alt cartier se formeazii
intrc 1900 si 1916 in lunca Dimbovitei, sprc SI.
Elefteric, avind ca arteril principali strada Costache Fig. 80 Casa Central Armatel, ratada clinspre Calca Victoria (C.CG.)

163
www.dacoromanica.ro
 -1

n Of

ANN
_. Iva

Fig. 81 Palatul Cantacuzino, scdiul Muzcului Enescu ti al Uniunn Compozitorilor. (S)

Fig. 82 Casa oamertilor de ,tiint.1, eonstrult1 In 1914; sehitect I.D. Berindel. (A) .

e
:4 '- 11! 91111674-

I
oit4
11111:111115t, will
, :
tj
-
164

www.dacoromanica.ro
 'T

0.1"

..0 e'r
R.

t. ID1
ffe
.
o0 0"...:4

:1 t.,L 11)
- r u
N.,- .0G
-
- I
...- -... I; 1 ' :

R
r)rt.,- i r,

'
;11
' ii. : .
, igi .8.'
- ,,,,.......
I

..
e I -

ANOLIn9:-.. , ..
.6..
rr
1 ',
,
.
..A
..,
..
to
..
P .
,-.P m I ......... , ; '
--"a i ' ,..,.. ,6
AI, I nt '
! I
r '64
r ..
LkI 44'1.444.4
I.. *.t. r . ' r ;; i4
u
4
.
4
r
' Ii

,'

Fig. 83 Palatul Sturm din Pi20 VIctotici; a servit ca scdiu 41444.4

al Allnisterului dc Externc pinA In pfC211112 alui de-al donea
rizboi mondial. (NLA.)

mg. ,_ atz.-! ,
.77at.

I
a -474 1

Fig. 84-. Interior al palatului &urn. (S)

165
www.dacoromanica.ro

f
IMI
Negri. In mijlocul orasului, prin parcelarea unui
intins loc viran, proprictate particular a urmasilor
cunoscutului librar si editor Gheorghe Ioanid,
ja nastere un cartier, cu case elegante, de-a lungul
bulevardului nou", numit mai tirziu Dacia, o por-
tiune rminind rezervati pcntru griclina public,
Parcul Ioanid. Un alt pare boieresc, cu imobile
luxoase, Parcul Filipescu", incepe S sc couture= de
prin 1910; el ii va lua forma definitiva abia in
perioada dintrc cele dota rizboaie mondiale. De o
parte si de alta a nou trasatului Bulevard Lascar
Catargiu actualmente Bulevardul Ana Ipitescu
Sc ridic intre 1894 si 1914 un al treilea cartier cu
locuintc frumoase. La periferie orasul se dezvolt5
in special de-a lungul arterelor de penetratie, unde
circiumilc si priviliile miruntc se inmultcsc, atinind
calea taranilor care si-au desficut produscle i sint
buni de cinste". In sfirsit, semnalOm infiintarea,
in 1898, in nord-vestul Bucurestilor, pc mosia Maki-
ncti-Grefoaicelc, a lui Niculac Bazilcscu i prin
initiativa lui, a unei noi asezIri numitc Bucurestii-
Noi. Lumea nevoiasi cumpiri loturi, la inceput cu
un leu i zece bani metrul pitrat, mai firziu pini la
2 lei si saizeci metrul, si incepe face case. Pini
in 1913 se achizitionaseri loturi dc clue 1.423 de
calteni, reprezentind o suprafat dc aproape 144 de
hectare.
Orasul nu creste numai ca suprafati, ci inccpc si
se dczvoltc si in indItime. Dan ftind valoarea terenului,
in carticrele centrale, proprictarii respectivi cauti
si-1 utilizcze la maximum, construind imobile cu
mai multe etaje. Fenomenul inccpc a se dcsena dup
1860, cind existau in Bucuresti numai 58 de case
Cu doui etaje, fan de 1.327 cu un etaj si 13.321 Cu
parter ; el Sc accentucaz in special in ultimul dcccniu
inainte de 1916 si va cunoaste o dezvoltare deosebita
in perioada dintre cele douii rlizboaie mondiale.
166
www.dacoromanica.ro
Pig. 85 Calm Vietoriei la
lomputul sec. XX, vedcre
spre Posta Central!' vi Ca.
de Depuneri; In primul plan,
spre drmpta, Mamie hotel
de Frania; in arInga, biserica
Zlatari. (51.1.13.)
V
';
: E Hn-7;
FRANTA
, s L A
'
I
Se construicsc hotelc cu mai multe etale, cunt e
Marcie Hotel de Franta" ( Grand-Hoiel de France"),
terrninat in 1882, pe locul vechii case Damari, In fata
bisericii ZIAtari (vczi fig. 85), si Hotelul Luvrului",
la coltul strzii Skindar cu Calea Victoriei ; Hotelul
Boulevard", opera arhitectului Al. Orescu, exista
Inca' de prin 1871; in 1877, proprietarul instaleaz
api curenti in camere: era ultimul cuvint al con-
fortului. Tehnica betonului armat, care se introduce
si la noi, face cu putinti constructii tot mai inalte.
Prima &Aire cu multe ctajc din Bucuresti utilizind
noua tehnici a fost Hotelul Athne Palace", pla-
nurile datorindu-se arhitectului francez Thophile
Bradeau (vezi fig. 86); o alta, blocul Imobiliara",
dintre Calea Victoriei i strada Academici, ling
pasajul cu acelasi nume.
Dezvoltarea industriali Sc intensifici dupi votarea,
In 1887, a primei legi de protectie a industriei natio-
nale. Am aritat in paginile anterioare cilsi mai inainte
de aceasti data au cxistat in Bucuresti i imprejurimile
lui imcdiate o seatn de intreprinderi industriale,
precum i citeva atelierc" metalurgicc mai dczvol-
rate. Dezvoltarea acestora a fost frinati ins tocmai
in preajma dobindirii independentei de convcntia,
comercialii incheiat cu Austro-Ungaria in 1875,
care, dacii a insemnat, sub raportul politic, recunoas-
terca drcptului de a trata i scmna asemenca conventii,
dcci indepcndenta vamali fati de Turcia, sub raportul
economic a lnsemnat insli o adeviirati subjugarc, o
invazic a pietei dc catre produsele industriale austro-
ungarc fan de care acelea ale mestesugarilor si ale
industriei noastre incepOtoare nu pot lupta. O seami
de intreprinderi, in special tibicriile, specialitatc
bucuresteani, slut ruinate. Situatia aceasta tine aproape
un deceniu, lovind in interesele pa Sub presiunea
cercurilor interesate i, in general, a opiniei publice,
conventia ca Austro-Ungaria e dcnuntati in 1885
Fig. 86 Hotel At 110Ike
Palace.
/111
innE
_ .8
rriCl elJ
it_tirlEt11-11
krirt
iar in anul urmtor Sc incheie convcntii comcrciale
cu Rusia, Franta i Elvetia ; ele prevd tarife vamale
protectioniste la dotazeci dintre articolele pe care
le producem noi. In 1887 se merge mai departe:
Parlamentul votcazi legea pcntru protectia industriei
nationale, lege care confer-ea intreprinderilor ce vor
avca minimum 50.000 lei capital, 25 de lucratori
instalatiile necesare deci intreprinderi ale marii
burghezii o serie de avantaje fiscale, tarifare si
de alta natura. Ca rczultat, intre 1887 si 1912 se
infiintcazii, pc temciul acestei legi, pe teritoriul
Rominiei, 769 (saptc sute saizeci i nouA) de intre-
prinderi, din care 274 lichideaz uncle avcau un
caracter artificial ; in 1915 cxistau, pc acclasi teritoriu,
847 de ascmcnca intreprinderi, utilizind 58.871 dc
persoane, lucratori si administratic. In Bucurcsti se
infiinteaza fabrici noi, in diferitc ramuri, iar atelicrelc
intrcprindcrilc vcchi, mai mici, se maresc, isi
sporcsc i utilajul si numirul lucratorilor. In 1893
crau in Bucuresti 115 intrcprindcri industriale, dintrc
care 102, cu 7.128 de lucratori, beneficiau de legca
incurajrii industriei nationalc ; in 1902 numrul
intreprinderilor bucurcstene crcscuse la 178.
In ramura alimentara apar o serie de fabrici ca :
Fabrica de bcrc Bragadiru", intcmciata in 1894,
fabricile de conserve Staicovici, Stirbei (la Buftea),
apoi mori i brutrii sistematice, distilerii, fabrici
de uleiuri vegetate ca Assan si Hermes etc.
In ramura metalurgica crcsc vechilc intreprindcri
Lemairre si Wolf accista din urma fabric in 1877
focoasc pcntru munitii de rilzboi, iar intrc 1900.-1910
incepe s produca utilaj pctrolicr i apar altcic noi.
In ce priveste materialcle de constructii, se inmul-
teste numarul caramidiriilor, iar in 1887 Societatea
de bazalt artificial si de ceramica de la Cotroceni
instaleaza un cuptor circular si un malaxor ; card-
mizilc sint fasonatc mecanic. Dincolo de marginca
www.dacoromanica.ro
--,C,..,..!.
E
LA Ls
u
p
u
J
t
/
de rsrit a Bucurestilor ia nasterc in 1912 Fabrica
de ciment Titan".
Se infiinteazi intreprinderi de textile si pielrie ;
in aceast din urm ramurl sint de mentionat fabricilc
Grigore Alexandrescu i Prodanof, ambcle in partca
dc sud-est a orasului, ling Dimbovita. Creste nu-
marul intreprinderilor graficc ; doua dintre ele,
Univcrsul" i AdevArul", se dezvolta panic' cu
ziarele pe care le scot. Apar si primele intrcprindcri
chimicc i clectrotehnice. In 1899, la o populatie
bucuresteana de 282.071 locuitori, inregistram 24.843
de muncitori in industrie i comert ; in 1904, numarul
lucratorilor este de 27.255, la care se adauga 3.477
de ucenici ; fatil de populatia totalil, insumind 290.740
dc locuitori, accste doua categorii imprcunil rcprc-
zing ccva peste 10,5%. Daca adaugam insa i fami-
tale respective, atunci numrul cclor care traiesc de
pc urma salariilor primite din industrie este considc-
rabil. In 1916, in momcntul intrarii noastrc in razboi,
se poate spune cA orasul a dpatat si un caracter
industrial. Accst caractcr se va acccntua apoi mutt
in perioada dintrc cele dou rizboaie mondiale
in mod hotritor, dupa 23 august 1944.
Comertul crestc i cl ; se inmultcsc magazinelc ;
vitrinelc devin din cc in ce mai atrgatoare ; apar,
dupil moda Parisului, si o serie de magazine generate"
cuprinzind tot fclul de mrfuri, din toatc domeniile.
Citm, din accastA categoric, magazinele Luvru",
distrus in 1911 de un puternic inccndiu, Magazinul
general" si Universel". In 1900 crau in Bucuresti,
dupa statistica oficial, 3.910 pravalii ; numarul Ion
crestc in 1905 la 5.631, aritind (led un spor remar-
cabil. O nota caractcristica a comcrtului bucurcstcan
il constituie comerftd ambulant, reprczentat in special
de oltcni", care duc in cosurile sau vasele Ion, ce
atirna la capetele cobilitei" purtate pc umeri, tot
soiul de produsc de la zarzavaturi, fructc, peste,
167
 of,"

-
.

Fig. 87 laurgiu; fotografie Fig. 88 hurt ciimicelu Ne- Fig. 89 Mielul gras I" Olteni
din 1867 de Szatmary. (B.A.) gustor ambulant de isn't pc la cu miei riial. Itngl Piata Unirii,
1930. pe la 1930. (51.1.13.)

iaurt i giini, la gaz, otct, c5rbuni i flori pin5 in cele
mai indeprtate colturi ale orasului (vezi fig. 87-89,93,
98). Lor li se adaugi moth", care poart5 in spatc
curse-gtitare" si tot soiul de vase de tinichca (vezi
fig. 90 si 91), apoi balcanicii mai ales bulgari,
albanczi turci
i care find brag5, pistil, salep
un fel de bragi ficrbinte limonada, inghetati,
bigi-bigi" i alte zaharicale cc fac deliciul co-
piilor (vczi fig. 92,94,99); mai sint evrcii din Dudcsti
Vcarcsti, cu hainc vechi", prilncile din satcle
de primprejur, cu lapte cov4sit" (vezi fig. 95), tiganii
tigancilc cu ,,fiare vechi", floricele", porumbielu
fierbinte", flori de tot soiul, obiccte de os si de lemn
si cite altele (vezi fig. 96 ;i 97). De dimincat i pin5
seara tisuni orasul de strigitele variate i pitoresti
ale accstor negustori ambulanti, care pcntru o
mica diferenta dc prct dispenseazil gospodinele
dc a se mai duce In piati sau la prilv'alie (vezi si mai
jos, cipitolul despre ncgot).
Dezvoltarca victii industriale si comerciale in
Bucuresti a fost favorizati si dc reteaua de band care
ia nasterc in accasti vreme, asigurind creditul in con-
ditii mai bunc decit inainte. Banchcri si case mai mid
de bancil au existat Inca' din prima jumiitate a sccolu-
lui al XIX-lea. Cittn astfel pc Solomon Halfon, de
la care s-a pa'strat o scrisoare cifrata' adresat lui la
17 septembrie 1830 de cminarul Stefan Hagi-Moscu,
al ca'rui risunkor faliment, in 1838, dupi cc i se pro-
testasera citeva polite la Viena, a lovit pe multi bu-
curesteni ce-i incredintaseri nu numai economiile
lor, dar si zestrea fetelor, banii copiilor rninori si,
uneori, intreg capitalul ; pe Manoah Hillel, al ca'rui

Fig. 90 Curse, grime I" Ne- Fig. 91 .Curse, gritare l" Mc-
gustor ambulant mob cu atticole gustor ambulant, cu obiectc din Fig. 92 Alvitar, fotografle
de tInichca. (M.1.B.) 12611 si sirml. (S) din 1867 de Szatmary. (B.A.)

r
I.

www.dacoromanica.ro
Fig. 93 Negustor ambulant de
funii de usturoi In gura piepi"
Unirii. (A)
contoar a ars in focul ccl mare din 1847 si care a
donat, prin testament, importanta sa avere Universi-
tiltiidin Bucuresti pentru bursc si premii. Accsti
banchcri dildeau bani cu imprumut, dar cu dobinzi
ridicatc ; aveau i rclatii cu cascic din striinAtate,
trgind asupra lor polite si onorind pc ale acelora.
In octombric 1865, sub Cuza, se intemciaz Banca
Romnici, cu un capital vrsat de zecc milioanc ; ea
va dcveni, dupl decenii, Bank of Roumania Limiied.
Dar o viat bancar important incepe in Bucuresti
abia dup intemeierea, in 1880 a inceput sa func-
tioneze la 1 dccembrie a Bancii Nalionale a Romniei,
careia i s-a acordat privilegiul de a emite hirtic-mo-
ned. Realizatil in timpul guvernrii de 12 ani a
partidului liberal, incadrati cu conducatori i personal
recrutati din rindurilc partidului si avind un numr
Fig. 96 Tig3aci vInaind flori
in Fiala Unirii.(A.S.)
www.dacoromanica.ro
Fig. 94 Negustor ambulant de Fig. 95 Vlnaltoare ambulant3
placintl; fotografie de Saatmary. de lapte covIsit ; fotogmfie din
(B.A.) 1867, de Smtmary. (B.A.)
important de actionari de acccasi provenicnt5, Banca
National a fost, chiar de la inceput, un putcrnic
instrument dc influent si control al accstui partid
care a izbutit asigurc dominatia vietii economice.
In perioada cc urmcazI dup 1880 iau nasterc in
Bucuresti o serie de bnci inscmnate, uncle cu capital
romncsc, altele cu capital strin, o a treia categoric
cu capital mixt, romncsc i strin. Citilm astfel :
Banca agricol, cu capital romnesc, intemciat in
1894, Banca generala rominii, cu capital german din
Berlin, intemciat in 1897, Banca dc scont, cu capital
romnesc, in 1898, Banca de credit romfin, cu capital
austriac, in 1904, Marmorosch, Blank & Co., cu capital
roman, franccz, german i magliiar, in 1905, Banca
comercial romn, cu capital austriac, franccz
belgian, in 1906, Banca romncascii, putcrnica cita-
Fig. 97 Lustrul I" Lustragioaici facInd Oman unui
trecitor; al3turi, o vinaltoare de flori. (MIS.)
 &IA nccamuflata a partidului liberal, in 1910, si
Banca Franco-Romana cu capital romin i franccz,
in 1914. Dar al5turi dc aceste institutii bancarc mai
importante apar o multimc altele, mai mici, grupate
in jurul Bncii Nationale, in patrulaterul mrtrginit
dc Calca Victorici i strazile Doamnei, Smirdan si
Stavropoleos. In special pc strada Lipscani, ele se
tin lant.
Ca urmarc a dezvoltarii industriei i a crestcrii
negotului, a sporirii institutiilor de stat si a scolilor
de tot felul, populatia orasului crestc si ea. Dc la
177.646 de locuitori, cit era in 1878, ea ajunge la
203.375 in 1891, la 287.233 in 1900, la 331.307 in
1910, cu prilejul recens'amintului din acel an, la
362.452 in 1914, anul izbucnirii primului razboi
t 89.6-401,
'
p,
J.
t-
"%Nor
-4/P
11:
14711r
0
Fig. 98 Olteni Cu COUrIk. tnamna, In Nap Mare, azi Piata Unirii.(M.1.11.
mondial, si la 381.279 in 1916, anul intrarii noastre
in razboi. lar suprafata orasului intelegindu-se
prin accasta nu numai spatiile cladite, dar si curtile,
gradinile, pietele, locurile viranc trece dc la 2.925
de hectare in 1878 la 5.614 hectare in 1914. Potrivit
acestor cifre, luatc din statisticile oficiale, se poate
dar afirma ca in rastimpul dintre razboiul independen-
tei i primul razboi mondial, Bucurcstii si-au dublat
atit populatia, cit i suprafata.
Calatorii straini care vizitcaza orasul in aceasta
vreme sint impresionati dc cele cc vid, de o scam de
aspectc ale lui. Inca in 1879, francczul de Moiiy releva
putcrca si vitalitatca" Bucurcstilor. Compatriotul
saki Andr Bellesort, care ne cerceteaza in 1905,
vorbeste dc caracterul vcscl" al orasului, inecat in
verdeata, dc strazile lui inteirninabile", in care
coliba se sprijina de zidul villei, spectrul cocioabei
de iluzia palatului". Diferitcle grupe etnice nu sint
prea amestecate : exista un cartier ruscsc al mus-
calilor unul armcnesc, un cartier evreiesc, unul
bulgiresc, apoi strazi cu bacani greci. II impresioneazi
170
www.dacoromanica.ro
noilc cladiri publice: Banca Nationala, cel mai
frumos templu ridicat norocului orb", Casa de de-
puncri si consemnanuni, asa de gratioasi, ca ai
vrea sa vezi depunindu-se acolo obiecte dc arta si
consemnindu-se toatc tablourile lui Grigorescu",
Palatal de Justitie, capabil sa cuprincla pledantii
avocatii celor cinci parti ale lumii", Palatal Postelor
strivind vecinatatea si in lata ciruia primul-ministru
Mitia Sturza, stiind cit a costat, isi face cruce. Releva
plimbarea pe Calea Victorici si la Sosca a bucureste-
nilor eleganti, apoi inmormintarile pompoasc, unde
pini i cci saraci fac lux, in sfirsit, moravurile blinde"
ale populatiei. Tot un francez, A. Muzet, care a cu-
noscut orasul in prcajma primului rzboi mondial,
e impresionat de numarul mare al bisericilor si de
accla al spitalelor. Dar ceca cc Il mira in special este
desfisurarea luxului feminin" ; elegantcle de pe
Calea Victoriei sint imbracate cu o grip pe care
n-o gasesti decit in marile capitale".
Dar aceasta desfasurare de lux, ca si aspectul
ingrijit al centrului orasului, nu trebuie sa faca a se
uita celfilalt aspect, al mahalalelor, inotind in noroi
sau pral, Bra lumina, bra canalizare, cu case adesea
insalubre. Imbunattirile edilitare sint pentru o mino-
ritate ; multimea celor saraci nu beneficiaza de loc
sau prea putin de ele.
Sub raportul cultural, ca si sub accla economic si
edilitar rastimpul 1878-1914 arc o deosebita insem-
natate in istoria Bucurestilor. Invat5mintul superior
se completeaza prin infiintarea in 1881 a Scolii. nano-
nale de poduri isosele urmasa vcchii scoli pentru
invataturi spetiale privitoarc la lucrari tehnice",
infiintate sub Barbu Stirbei, in 1852, de ingincrul
francez Lbn Lalanne si care in 1862 se numea $coala
de ponti i oselc, mine si arhitecturi a Faculatii
de teologic (1884) si a Acadcmiei superioare de studii
comerciale si industriale (1913). In invatmtntul
mediu pe atunci se spunea secundar se infiin-
teazi noi gimnazii, care apoi, prin completarea
succesiv a claselor, devin licee: gimnaziul Dimitrie
Cantemir i Gheorghe incai. Se dezvolta invaamintul
comercial si profesional, cel normal si primar, precum
si invatamintul particular.
Tiparul ia avint. Apar tot felul de ziare i reviste,
politice, literare, stiintifice, artistice i satirice. Presa
cotidiana sporeste. In 1884, august 20 st.v., italianul
Luigi Cazzavillan scoate Univers/d, la inccput mai
mult o foaie de anunturi si reclame, dar care, treptat,
devine ziarul cu cel mai mare tiraj din tan% Patru
ani mai tirziu, in 1888 de la 15/27 august aparc
Adevdrld, sub dircctia lui Alexandru Beldiman, apoi,
de la 24 fcbruarie st.v. 1898 inainte, sub a lui Constan-
tin Mille, ambii dc convingcri democrate si imprimind
foii pe care o conduceau aceasta directie. Din 1904
(februarie 2/15) apare si o editie matinal5 a Adevdru-
hd, mai intii sub titlul Adevdrld de dimineafd, apoi
(8/21 decembrie) sub acela de Dimineala. Presa poli-
tica e bine reprezentati, cele dota partidc de guver-
namint" avind chiar si oficioase in limba franceza.
Conservatorii au Tirnpul, ilustrat prin stralucita
colaborare a lui Eminescu ; primul numar icse la
15/27 martie 1876; mai apar, servind acelasi partid,
Constitutionalul (1889-1900), Conserva/oral (de la
1900 inainte), Epoca (1885-1889 si de la 2/14 no-
iembric 1895 inainte), prim-redactor fiind la inceput
Barbu Delavrancea, si La Rottmanie (de la 16/28
octombrie 1898), de nuand takista, adic exprimind
punctul de vedere al lui Take Ionescu. Liberalii, in
afar de Romiinul, vcchea foaie a lui Rosetti, scoas
in 1857, dispun de l'Indpendance rournaine (de la
19/31 iulie 1879), de Voider nationald, al card prim
numar apare la 10/22 iulie 1884, si de Viitorul (de
la 1907 inainte). Ta fiind, in 1886, presa muncito-
reasca, ea devenind, din 1894, zilnica (vezi mai los,
p. 174). Foile satirice continua o veche traditic
bucuresteana ; conduse, intre altii, de Caragiale
(Moftul romiin) si Ranctti (Furnica), ele nu crud,
ca i inaintasele lor, nici guvernul, nici pe capul sta-
tului si niel capeteniile politice i religioase euro-
pene, pe imparatii Austriei i Rusiei, pe papa de
la Roma.
Apar case de editud, cu tipografii i capitaluri
superioare acelora de care dispusesed predecesorii.
Se remarca in special Editura Minerva", care publica'
cu grid operele scriitorilor reprezentativi ai vremii
si operele clasicilor. De mai mici proportii e activi-
tatea, in aceasta directie, a casei Socec" instalata
In imobilul din Calea Victoriei azi magazinul
Victoria" si a casei Sfetea". Remarcabila, sub
raportul difuzarii, al raspindirii gustului de citit,
se dovedeste Biblioteca pentru top", a editorului si
librarului Leon Alcalay ; alcatuita din volumase a
30 de bani, ea pune la indcmina multimii traducen i
ce-i dreptul nu intotdeauna ingrijite din operele
literaturii universale ; pe calea aceasta la cunostind
marele public, care nu putea citi in limbi stdine, de
Tolstoi, Dostoicvski, Emile Zola, Guy de Maupassant,
Jules Verne, Sienkiewicz i atitia alti scriitori cu
fairna mondial. Si Editura Minerva" a scos o
asemenea bibliotec" populara, la acelasi pret ; tra-
ducerile ei erau mai ingrijite, dar numarul volumelor
difuziunea ion mai mica.
Dar accentul principal cade pe opera de creatie
originak, in literatura, stiind i ard. E vremea cind
serie neintrecutul Caragiale apar Momente, schite,
amintiri, Teatru i Nuvele, povestiri strinse apoi
toate in Opere complete la Minerva" ; end Eminescu
publica cele mai frumoase poczii ale sale (anii 1878
1883), cind George Cosbuc &A la iveala Balade fi
idile, Fire de tort, Ziarul unui pierde-vara, cind Mihail
Sadovcanu incepc splendida serie a povestirilor, chid
se manifest Delavrancca, Vlahud, Al. Macedonski,
Octavian Goga, Bratescu-Voinesti, Emil Girleanu,
Ion Gorun, Panait Cerna, Ronetti Roman, Pare
Ispirescu, Sandu Aldea, N. D. Cocea, cind apar pri-
mele poezii ale lui Tudor Arghezi i versurile lui
D. Th. Neculud si A. Toma, cind, intr-un cuvint,
se vadeste, cu o putere si varietate nemaiintilnita
www.dacoromanica.ro
pin acum, crcatia literati romneasca. Numcroasc
reviste stau la dispozitie. Convorbirile literare se
mud de la Iasi la Bucuresti (1 aprilic 1885) ; dintre
revistele care apar in capitala, semnalarn Literatorul
Revista literard (1880-1905, cu intermitenta),
organelc cenaclului Al. Maccdonski ; Revista nond
(1887-1895), de sub conducerca lui B. P. flascleu ;
Literatura ,ri aria romnd (1896-1910), a lui N. Pe-
trascu ; Semdraiorul (1901-1910), intemeiat dc Vla-
hut i Cosbuc, condus o vremc de N. Tonga i uncle
au scris St. O. Iosif, M. Sadoveanu, D. Anghel, Ion
Gorun, Sandu Aldea etc. ; Convorbiri, devcnitc apoi
Convorbiri critice (1907-1910), ale criticului litcrar
Mihalachc Dragomirescu, i Viata notal (de la 1905),
revista simbolistilor, conclusa de Ovid Densusianu.
Fig. 99 mpAnica I" Negustori ambulAnti dc lirnonna ; tmul poarta (ca.
(ht.1.11.)
Foartc importand c i crcatia artistica. Expozitiile
din Bucuresti ale lui Theodor Aman (vczi fi g. 100),
Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, fiu al capitalei,
si Stefan Luchian arata ea pictura romneascil a atins
un grad de maturitatc, de perfcctie care o face sii
stca cu cinste alturi de pictura marilor popoarc ale
lumii. Orasul nsui, cu mahalalelc lui, cu tipurilc lui
pitoresti, dar si cu mizeria lui, inspira pc accsti trci
maestri, in special pe Luchian, carc-i consacrii o
serie de pinze. Spre sfirsitul cpocii incep sa se mani-
feste i Pitrascu, Pallady, Iscr i Tonitza. In sculptura
se impune Ion Georgescu, cxpozant la Salonul din
Paris (1880) si autor, !rare altele, al statuii lui Gheor-
ghe Lazar din lata Universittii (1885). in muzica,
bucurestcnii au prilejul s-1 ascultc pc George Enescu.
Activitatea stiintifica este i ca insemnata. Sc lu-
crcaza in toate domeniilc: in medicina, ilustrata prin
profesorul Victor Babes, directorul Institutului dc
bacteriologic, si ncurologul Gheorghe Marincscu,
ambii invatati de renumc curopean, in matcmatici,
171
 ,

'
; 0 ,....-.,.......-
)1.e.....
:-.....
...-,-- ., --. 2
.

. 1....g,?. 4. ....... . ..
I..' " .
..

Tx. '.,1, 7
.,-
1 ;..7-...r...,,, :--
. .,

e 0 -..'imk.i a 4; m I.
v: . .
4.
1;L:, v-
.7.11,"
.. -

.....:
l ' Ve0 . - 46:-.1,..
., !"- --. 4-./..; - .-40
'
-
-1.ii
',..igit. ;;" ... , --r. i ... ..,i`.-,-14t
1-.. 4 '' .-'''',, :--
- .g o t y . , .

. 'et: "4, '.

o.r .
- .,1
,,,

.'''''','L
..
,,. .,.: 1

i ki,.
. '4 7';
.

"

1.
.. '.. t

..!,;,...4".r?=,
li
II-

' ..
-
.
. .
t.' fil'l .1 ..

J. t " LVI .. =

.11** .. ,!6a. ,
..!..
- .... ,,,

't l'', 4: '.

r=t- .
' ' A
" t
7t.6417;.
U
[.. `-
ri-wzz
r.
,
_

;II t t 4.4 . 4t. ^

r
4 '4'
r!J ii;mti
' ..!!. !!, ;.yta t
. - . i.- 0.
1'/Aq ioo. d,
; I 41,

04.
,

..... .44
PI ,

Fig. 100 Mineul Theodor Anun. instalat in Costa locuin/A a artistului.

uncle se rcmarcil Gheorghc Titeica, in geologic, unde PC wads CA. Rosetti; aiprinde picturi, &set, acuarcle si sculptuti ale
lui Anon (1831-1891). (WA.)
publica lucran i inscmnate Ludovichlrazec Gheorghe
Murgoci, in stiintele naturalc, al caror reprezentant
valoros c botanistul Dimitric Brindz5. Acrodinamica literari i stiintifici alituri de Buletinele cclor doua
tehnica au un stralucit exponent in Aurel Vlaicu. comisii amintitc mai sus si de acela al Societatii gco-
Avionul lui, construit in Arsenalul din Bucuresti, grafice, apar o serie intreaga dc reviste i anuare
uimestc, in august 1910, pc locuitorii capitalci, care privind toatc domeniile tiintei. Este, si sub accst
avusescra totusi, cu aproape un an inainte (octombrie raport, o perioada de intensa activitatc, de emulatic
1909), prilejul si vada zburind pe francezul Blriot, crcatoarc.
pe tcrcnul de la hipodrom. Istoriografia cunoastc Sub raportul victii politice, perioada intre 1878 si
o dezvoltare remarcabila. Academia incepc (1887) 1914 inscamni consolidarea regimului burghezo-
editarca marii colectii de documente externe Hama- mosicresc i este dominatI dc lupta celor doua partide,
akii publica in Memoriile ei numcroase studii avind liberal si conservator, pentru putere. Ele se succed
drcpt autori atit pc reprezcntantii generatici mai vechi, periodic la cirma statului, liberalii stind ccl mai mult.
in fruntc cu B. P. Hasdcu si A. D. Xenopol, cit si o Cind rabdarea partidului din opozitie e pc sfirsite,
intreaga pleiadl de tincri cercettori, dintre care el organizeaza intruniri in diferite sli din Bucuresti,
chant pe loan Bogdan, Dimitrie Onciul, Grigorc la Dacia" (fostul Han Manuc"), la Lyric" (in sala
Tocilcscu, Nicolac Iorga, Vasilc Pirvan si Constantin tcatrului), la Eforic", In care guvernul e atacat
Giurcscu. Sc infiintcaz Comisiunea monumcntelor violent ; urmcazi apoi manifestatii de strada, Inca-
istoricc (1892), avind drcpt scop restaurarca intre- drate de agcnti electorali zgomotosi ca, de pilda,
tinerca accstor monument; Comisia istorici a faimosul Popa Tache" al conservatorilor sprc
Romanici (1910), urmarind publicarea, in conditii a impresiona factorul constitutional", La alegcri,
stiintificc, a vechilor noastre textc. Societatca romani presiunea administratiei se face simtita sub toatc
de geografie, infiintat Inca din 1875, editcaza, in formele ; intra in functic i bitele si chinorozul", cu
aceasta perioad, Marele digit:mar geografic al Romeiniel, care erau minjiti adversarii. Uncle sectii de votare, ca
provenit din contopirea dictionarelor geografice de pildi, aceea de la Maidanul dulapului", pe Calea
judeiene. filologie, dupa Hasdeu, se remarca Ovid Serban-Voda, i ficusera o trist celebritate din
Densusianu. asemenea procedce. Dar toate acestc agitatii se pctrec
Alaturi dc publicatiile periodice ale Academiei, intr-un cadru restrins, situ, dupa exprcsia consacratii,
corespunzind cclor trei sectii ale sale istorica, furtuni intr-un pahar cu apa" ; din cauza Icgii elec-
172

www.dacoromanica.ro
torale cenzitare, marea mas a locuitorilor tarii si o
inscmnata parte dintrc bucurestcni nu participa la
viata politica. Modificarca din 1884 a constitutiei
nu largcste &tit prea putin accst cadru, cu toata
lupta dusa de C. A. Rosetti i partizanii lui, care,
infrinti, se retrag din Parlament. Ceca cc intercscazi
in primul rind clientela partidclor guvernamentale
sint afaccrile", posibilitatilc dc imbogatire cit mai
mare si in cit mai scurt timp. Au loc procese, adcseori
scandaloase, in legatuti cu contractcic de furnituri 4
ale ministerclor si primarici ; ics la ivcala adevarate
panamalc". Orasul creste intr-adcvar i Sc infrumu-
seteaza in cartierele ccntrale, industria si comertLI
sporcsc, dar in paturile tarancsti si in lumca munci-
toare de la orase nemultumirea crestc. In primavara
anului 1888 (martie-aprilic) are loe o prima rabufnire
a accstei ncmultumiri : taranimea se rascoala intr-o
buna parte a tarii, dar mai ales in judetele din jurul
capitalci ; cu accst prilej, muncitorimca bucuresteana
manifest solidaritatca ci Cu rasculatii. Dupa scrbarile
jubiliarc din 1906 se implincau 40 de ani de domnie
a lui Carol I cu prilcjul carora are loc cxpozitia
de pc vcchiul Cimp al Libertatii, transformat in parc
(vezi fig. 101) si impodobit cu numcroase pavilioane,
se produce puternica rascoal tar:incased' din 1907;
In dosul dccorului stralucit apare dureroasa realitatc.
Milsurile care se iau a doua zi dupi singeroasa repre-
shine a rilscoalei mii de tarani impuscati, sate rase
Fig. 101 - Lattrl din Par.' Libertitii ; In drcapta, ininarctul fostci
cu tunul i anumc, legca invoielilor agricolc (de- moschei. (S)
cembric 1907), specificind maximum de arena si
minimum de salariu, apoi infiintarea Casci rurale
(februaric 1908), avind dc scop cumpararca mosiilor industriali, arc loe inceputul organizarii lor politice.
de la marii proprietari i revindcrca lor taranilor, in Mai inainte se intemeiaser in Bucurcsti formatii de
loturi de cite cinci hectare, dupa aceca legca prevazind ajutor mutual, incepind cu Casa de ajutorarc i prc-
arendarea obligatorie catre taranii constituiti in obstii vcdere a lucratorilor tipografi, care a pornit sa func-
a mosiilor statului i comunelor (aprilic 1909) sint tioncze la 1 octombric 1858 si privca nurnai o catego-
paliative, miisuri dilatorii, care nu rezolva fondul ric dc muncitori, i ispravind cu Asociatia generala
problcmei. Sc vedca din ce in ce mai limpedc ca va a lucratorilor din Romania, intemeiati la 1/13 octom-
fi necesara o noui improprietarirc in masa, ca la 1864. brie 1872, la Ateneu, i care cuprindca lucratori din
Interventia armatci noastrc in Bulgaria, in iulic 1913, toate ramurilc de productie, atit romani, cit si
Linde ostasii-tarani vazura o tara de mici loturi Ora- straini". De la accst prim stadiu, se trece, dupa
ncsti, faril latifundii boieresti, contribui si ea la inta- rilzboiul indcpcndcntei, la formarca de asociatii pro-
rirea convingcrii ca e necesara i posibila rczolvarca fesionale avind dc scop apararca intercselor proprii
problemci prin exproprierca marilor mosii i impro- si lupta impotriva patronilor. Si de data accasta, tot
prietarirea cclor lipsiti de piimint. Pcntru a da putinta tipografii sint in fruntc, Cu asociatia lor De fteptarea ,
legala sa se aduca la indeplinire accst program in intemciat la Bucuresti, la 30 scptcmbric st. v. 1879,
limitele, bineintcles, ale intercsului burgheziei si Cu periodicele lor Govora i Galen/berg, ambele
pcntru largirea bazci electorate in sensul votului din 1886; foaia anterioara, Socialism!, editata in capi-
universal se fac pe temeiul propuncrii prczentate tala, in 1877, avuscsc o existenta scurta'. Lucratorii,
in Parlament la 24 februarie 1914, spccificindu-se In rindul carora patrunde tot mai mult invatatura
articolele din constitutic cc urmcaza a fi modificate marxista, i dau seama ca mijlocul cel mai eficacc
alegeri de constituanta. Noua camera se intruneste pcntru realizarea revcndicarilor ion este greva. In
intr-adevir in Bucurcsti, la 5/18 iunie 1914, si nu- iunieiulic 1888 are loe in capitala grcva gcnerala a
meste o comisic din sinul ci spre a prezenta, in scsiunca lucrtorilor tipografi, iar in august acelasi an, grcva
de toamna, propuncri concrete. Time timp, izbucncste ccferistilor ; in anul urmitor, o delegatic dc muncitori
ins primul razboi mondial (15/28 iulie 1914), si participa la primul congres al Internationalei a II-a,
solutionarea chestiunii se amina. tinut la Paris, sub conduccrea lui Fr. Engels. In 1890,
In perioada 1878-1914, concomitcnt cu cresterca, bucure.stenii N,5,1 prima manifestatic de 1 Mai ; ca a
intr-o proportie insemnat, a numarului muncitorilor avut loe de fapt, la 22 aprilic st. v. si a strabatut
173

www.dacoromanica.ro

1 da la sate, muncitorimca era alituri de trnime, si
Fig. 102- 1. C. Frimu. (1.1.)
orasul, plecind din Strada Acadcmici 24, uncle era
clubul muncitorilor, si mcrgind pini la Filaret.
acclasi an, apar i noilc gazete Skagit, nip i Manca.
Un important pas mai departe in sensul organizirii
este constituirea, in 1893, in urma congresului de la
31 martie st. v., a Pal-lid:did social-democrat al maid-
/ardor din Romdnia (P.S.D.M.R.). Dc data aceasta,
muncitorimca are un par/id politic, cu un program
precis de revendiciri. Se hotira lupta pentru: votul
universal, egal i direct, firi deosebire de sex, religie
si rasa", cgalitatca in drcpturi a femeilor, impozitul
progresiv asupra vcniturilor, ziva de lucru de opt
ore, rcpausul duminical etc. In cc privcste tirinimea,
nu Sc preconiza Inc cxproprierea mosilior i impro-
prictirirea subsecventi, ci riscumpirarea treptata"
a pimintului, acordarea de credite i unelte, desfiin-
tarea prestatiei, precum si a abuzurilor la invoielile
agricole etc. Partidul social-democrat incepe si repre-
zintc o forti : din 1894 el are ca oficios o gazeti zilnic,
Lumea nota. Din rindurile lui fac parte, alituri de
masa muncitorilor, si o seami de intelectuali, adepti
ai ideilor socialiste, desi ei mnii mari proprietari sau
burghezi cu stare ; crau aa-ziii generosi", in frunte
cu Vasile Mortun, Gheorghe Diamandi si Alcxandru
Radovici. Dar accsti generosi" n-au tiria dc caracter
necesari unci lupte indelungate, in opozitie, spre a
174
www.dacoromanica.ro
face si triumfe programul partidului ; de aceca, Inca
in 1897, ei propun trecerca in partidul liberal, iar in
1899, la congresul al VI-lea, ei se despart efectiv de
P.S.D.M.R., tridind pe vechii lor tovarisi. Partidul
social-democrat primeste o grea lovituri ; formal
dizolvat, cl intri intr-o perioadi de reorganizare, de
refacerc, care se accentueazi in 1905, anul primei
revolutii ruse. In acest an, la 21 fcbruarie st. v., ia
nastere la Bucuresti primul sindicat muncitoresc din
Romania, prin stiruinta muncitorului timplar I. C.
Frimu, fiu de Oran sirac (vezi fig. 102). Exemplul lui,
convingitor, e urmat pretudindeni: pini intr-un an
i jumtate, se intemeiazi in toatil tara peste 50 de
sindicate, iar la 31 august 1906 are loc prima conk-
rint sindicali care alcge un consiliu general sindical.
Concomitent se produc o serie de greve, dintre care,
in Bucuresti, in 1905, greva tipografilor i aceea a
cizmarilor, iar in 1906 greva muncitorilor de la Regia
monopolurilor statului si a factorilor postali. In 1907
cind a izbucnit mama riscoali tirineasc.i dovcdind
prin amploarea i intensitatea ei neccsitatea acuti a
rezolvirii problemei agrare in favoarea maselor largi
prin diferite manifestatii intrunirea si motiunea
de la sala Eforia" din Bucuresti (11/24 martie),
eliberarea de citre ceferistii din Pascani a tranilor
arestati, solidarizarea cu risculatii a unui grup de
petrolisti din Prahova isi arita punctul ei de vedere,
protestind impotriva represiunilor dezlntu ire de cercu-
rile guvernantc. In 1910, in urma congresului tinut in
Bucurcsti in zilele de 31 ianuarie-2 februarie st. v.,
partidul social-democrat, dezorganizat prin plecarea
generosilor", se reconstituie ; programul e foarte
asemnitor cu eel din 1893. Cind, In 1913, trupcle
noastre tree peste Dunre si cind, prin Tratatul de la
Bucuresti (28 iulie/10 august), se hotiriste noul
statut teritorial al popoarclor din Balcani, partidul
social-democrat adopti o atitudine contrati rizbo-
iului. Dar in timp cc conducerea oportunisti a parti-
dului se mentine la o condamnare principiali, o parte
a muncitorimii, in frunte cu stefan Gheorghiu, dul-
gher i fiu de dulgher din Ploiesti (vezi fig. 103),
ja o atitudine hotiriti, votind, in Intrunirea de la
27 iulie st. v. din capitali, o motiunc prin care pro-
testeaz impotriva anexrii, Bra' o consultare preala-
bil a populatiei respective, a Cadrilaterului. Tratatul
de la Bucuresti, din 28 iulic st. v. 1913, n-a
fost primul prin care se punea capt unui rizboi
din Balcani. Tot in capitala noastr s-a incheiat
tratatul din 19 februarie st. v. 1886, prin care lua
sfirsit rizboiul, zis de zcce zile", dintre Bulgaria
si Serbia.
In anii cc au urmat tiscoalci din 1907 i, in parte,
sub influenta zguduirii produse de aceast rscoali,
au luat nastere doui partide politice: partidul con-
servator-democrat, sub presedintia lui Take Ionescu,
partidul national-democrat, sub dubla presedintie
a lui N. Iorga si A. C. Cuza. Takitii, exponenti ai
burghezici mici i mijlocii ridicate in conditiile dezvol-
tarii capitalismului, se constituie in organism politic
la inceputul lui februarie 1908, printr-un congres in
Bucuresti, i rcpurteaza, intr-un scurt interval, o
serie de succcse clectorale, in special la Colegiul al
II-lea. Ei participa la guvernarea conservatoare de
sub presedintia lui Titu Maiorescu, in 19/2-/913,
in timp ce cellalt organism politic, national-democrat,
fondat in 1910, avind mai putin rsunet in mase
propovaduind antisemitismul, famine permanent in
opozitic.

BUCURE$TII IN TIMPUL PRIMULUI RA ZBOI

MONDIAL

Izbucnirea primului razhoi mondial (28 iulie st. n.

1914) a avut drept pretext asasinarea, la Sarajevo, a
principclui mostenitor al Austro-Ungariei, Franz-
Ferdinand, si a sotiei acestuia de catre un tinar sirb,
Gavril Prinkip : in realitate, motivul adevarat, adinc,
al razboiului a fost ciocnirea de interese a puterilor
imperialiste, care, potrivit concluziilor lui V. I. Lenin,
urmreau acapararea de noi teritorii si subjugarea
de natiuni straine... jefuirea bogatiilor acestora" si
distragerea atentiei celor ce muncesc de la crizele
politice interne". Cele doua tabere in lupt de o
parte Anglia, Franta si Rusia, formind Tripla Inte-
legere sau Antanta, plus Belgia, Serbia i Muntenegru,
de partea cealalta Germania si Austro-Ungaria, adicii
Puterile Centrale cautau fiecare si atraga de partea
lor, spre a-si spori fortele, diferitele state europcne
si cxtraeuropene. Intr-adevar, alaturi de prima tabra
infra in razboi Japonia (23 august st. n. 1914), Italia
(10/23 mai 1915), alturi de cca de a doua, Turcia
(10/23 noiembrie 1914) si Bulgaria (10/23 septembrie
1915). Tara noastr era solicitata de ambele tabere.
Aveam cu Austro-Ungaria inca din 1883 un confiden-
tial tratat de aliant il cunosteau numai capul sta-
tului, ministrii de externe dar
intrucit ea era cca care atacase, nu fusese atacata,
consiliul de coroano de la 3 august st. n. 1914 socoti
ca nu e cazul si se aplice prevederile acestui tratat
proclama neldralitatea armald. 0 mare parte a opiniei
publicc cerca si intram in razboi alaturi dc Antant,
spre a dezrobi pe fratii din Transilvania, impotriva
carora guvcrnele maghiare reactionare duceau o
politica de opresiune i deznationalizare. Avuti loe,
in acest sens, o serie de manifestatii si de intruniri
publice la Bucuresti, de obicei in sala Dacia", la care
luar cuvintul, alturi de Take Ionescu, Niculae Fili-
pescu, Barbu Delavrancea i reprezentanti ai romnilor
de peste munti, ca preotul Vasile Lucaci si Octavian
Goga. Armata fu concentrati i ocupa pozitii de-a lun-
gul Carpatilor ; inzestrarea ci cu armament modern
si in cantitate suficienta nu se putu face insa, deoarece
noi nu aveatn uzinelc corespunzatoare, iar taberelc
Fig. 103- tdan Gheorghiu. (LI.)
in lupt nu voiau sa nc aprovizioneze cit vremc nu
crau sigurc de participarca noastr la razboi. Pcrioada
de neutralitate dura doi ani dc zile ; in accst rastimp
se dusera tratative diplomatice ; inca la 1/14 octombric
1914, guvernul roman avea din partca Rusiei recu-
noasterea dreptului de a-si anexa regiunilc din
monarhia austro-ungarl cu populatie romana"; in
cele din mina se ajunse, la 4/17 august 1916, la un
tratat formal de aliant cu puterile Antantei, tratat
deocamdat secret, iscalit la Bucuresti dc reprezen-
tantii diplomatici ai acesteia, prin care se hotra ca
Romania s alipeasca, la finele razboiului, provinciilc
locuite de romani ale tcritoriului monarhici austro-
ungare". Intre timp se vindeau cereale putcrilor
centrale, i aceasta prilcjui o serie de afacen i hatiruri
cu permisele de export" de pc urma cirora se imbo-
gatira o seam de acoliti politici i dc samsari. In
noaptea de 14 spre 15 august 1916, in timp cc in
satele tarii se trageau clopotele i suna goarna vestind
mobilizarea general, primele noastrc trupc trecura
Carpatii i incepura inaintarea in Transilvania. Dar
la citeva zile numai dup accca avu loc dureroasa
infringere de la Turtucaia, i bucurestenii se temur
de o eventuala treccre a dusmanului biruitor peste
Dunare. Ea nu se produse pentru moment ; in schimb,
se produsera citeva bombardamente acriene, in tim-
175

www.dacoromanica.ro
pul zilci, cu avioane Taubc, iar noaptca, in doua
rinduri, cu balonul dirijabil Zeppelin. Au fost sute
de morti si rniti, iar urmele lasate in zidurile cladi-
rilor pe strada Atcna, pe strada Berzci, nu departe
de casa parinteasca a scriitorului accstor rinduri, pc
strada 13 Septembrie, la Arhivele Statului sc mai
vazura multi ani dupa accea. Atacati de forte superi-
arc numcriccste si mult mai bine inarmatc, atit in
Dobrogca, cit si in Transilvania, trcbuiram sa nc
retragem mai intii pe linia muntilor, apoi, dup o
luna de rezistenta indaratnica, in care respinscseram
inccrcarilc dc strapungcre si dupa cc dusmanul trccu
Minima pe la Zimnicea, sprc rsrit. 0 mare lupta
dat pe Ncajlov, la sud-vcst de Bucurcsti, parea, la
inccput, ca va opri frontul si va apra capitala de
ocupatic ; pina la urmil insa furam infrinti un
general roman fiind luat prizonicr, planul operatiunii
cazu in mina adversarului i trcbuiram sa conti-
nuilm rctragcrca sprc Siret. In ziva de 23 noicmbric/6
dcccmbrie primcle detasamcnte de germani patrun-
sera in Bucurcsti. Am vazut, din dosul jaluzelclor
trasc, trccind pe strada noastra patrula de ulani, cu
caii la pas, cu coifurilc acoperitc dc pinza, cu lancca
fixata la scara din stinga a scii ; in fund, pe dcalul
Spirci, ardca Arscnalul. Lumca statea zavorita prin
case si se temea de armata imbricata cenusiu (feld-
gran"), care napdise orasul. Bucatarii dc campanie
nemtcsti erau instalatc in curtea palatului, in Calea
Victoriei ; la ,,Capa" se asezascra bulgarii. Imediat
apirura lipite pe ziduri ,ordonantelc" autori-
tatii de ocupatie, Cu tot felul de masuri i rcstrictii.
Trcbuiscm sa predam, inca in ajunul intrarii nemtilor,
toatc armcic: de la revolver si pusca de vintoare,
pina la sable si floret. Au venit la rind: trasurile,
caii, bicicletcle, zaha'rul care depasea cantitatea dc
cinci kilograme de familic, gazul lampant, vascle de
bucatric i cazanele de arama, clantele de la usi, de
alam3, precum si un numar dc saltcle, cearsafuri,
covoarc I blnuri. Incepind de la 24 aprilie 1917,
s-au luat clopotele de la biserici, lasindu-se, de
fiecare oras, cite unul. Bucurestii si judetul Ilfov sint
impusi, in mai 1917, la o contributic de 86 milioanc
lei pentru cheltuiclilc de administratie ale tcritoriului
ocupat, rcstul tarii ocupate acopera difcrcnta pin la
215 milioanc. Sc emite, din ordin, in ianuarie 1917,
de catre Banca generala a Tarii Romanesti filiala,
dc fapt, a bancii Diskonto-Gcsellschaft din Berlin
hirtic-moncda, bincinteles f 'Ara acoperire aur ;
acevta emisiune a atins, pini la urm, suma de
2 miliardc 175 milioane Ici si ne-a ramas in spinare.
Erau bancnote de 1.000, 100, 20 si 1 leu, de 50 si de
25 dc bani. Inccpc o exploatare sistematica l fad
crutare a tcritoriului ; se ia tot cc se poate lua ; se
Iasi locuitorilor, ca hrana, numai minimum neccsar
sprc a-si tine zilcic. Grinc, vitc, petrol, lemn dc con-
structic, lina, laptc, peste, fructc pina si macesc,
ghinda si jir totul se stringc si se cara in Germania ;
pe dcasupra, laditcle de cite cinci kilogramc de ali-
mente pe carc ficcare soldat avea dreptul sa le tri-
176
www.dacoromanica.ro
mita saptaminal acasa. ii vcdcam facind cos.& la
Posta ccntral, unde m duccam sa citesc, batute la
masin lipitc de zici, comunicatele de rzboi ale
aliatilor. Aceleasi comunicate francez, englez, rus
si italian se puteau citi si in ziarele ncmtcsti
ungurcsti, in special Nene Freie Presse si Pester Lloyd,
care crau de vinzarc in 1917-1918 la Libraria
Alcalay", nu insa si in Bukarester Tageblat I, in varianta
romancasca a acestcia,Gal,-paThicurevlilor, si, mai tirziu,
in Lumina, dc trista amintirc, a lui C. Stere. Marcsalul
Mackcnscn, comandantul trupclor de ocupatie si,
ca atare, rcsponsabil, in ultima instanta, de exploa-
tarea dura a tcritoriului ocupat locuia in casa
Meitani, pe Brezoianu, in fata Pietei Valtcr Maraci-
ncanu ; il vedcam citeodati trecind spre Sosca, calare,
flancat de doi aghiotanti si purtind faimoasa caciul
de husar impodobit" cu capul de mort st cele doti
ciolane incrucisate. Cind bulgarii au pus intr-o noapte
mina pc o seam de manuscrise slave de la Academic
si au vrut sa le transporte, impreuna Cu cite. a evan-
gheliarc fcrccate in argint luate de la muzcu, peste
Dunarc, accst comandant al ostii dusmanc, scsizat
de reprezentantii institutiilor noastre, a fiicut totusi
un gcst care a imprcsionat pe bucuresteni: a dat
ordin tclefonic sa fic oprit camionul bulgar era
aproapc dc Giurgiu si intors indrt. Marea majo-
ritate a scolilor nu s-au putut dcschide in primul
scmestru ; localurilc erau parte rcchizitionate, parte
stricate. In toamna lui 1917, Liccul Lazar" intram
atunci in clasa a sasea a functionat in cladirea
colii normalc de la Sfinta Ecatcrina. Acasa, urma-
ream, in ficcare seara, pe harta se putcau procura
ascmcnca harti dc la librrii mcrsul operatiunilor
militare. Ecoul biruintclor de la Marasti si Marascsti,
ajuns in Bucurcsti pe difcritc ci una din ele crau
ranitii germani, din care o parte fuscsera instalati in
spitalelc orasului avuscsc un cfcct inviortor, stenic
asupra populatici noastre. Un alt moment de imbar-
batare a fost comemorarea de cinci sutc de ani de la
moartca lui Mircea ccl &Win, la inccputul lui febru-
aric 1918, cind profcsorul Dimitrie Onciul a rostit
la Mitropolic, dupa slujba, cuvintul de pomenire.
Enumcrarca poscsiunilor din titlul voicvodului :
Amlasul, Fagarasul, tinutul dintrc Dunare si mare,
in momentul accla cind Dobrogca era ocupati in
intregime, cind cca mai mare parte din restul tarii
zicea sub cizma dusmanului, cind cram, dupa
vorba poporului, cu apa la gurr, ne-a dat
incrcdcre, nc-a facut si sperm in triumful drcptatii
noastre. Au urmat zilele grelc ale preliminariilor de la
Buftca si ale Tratatului dc pace de la Bucurcsti. Acesta
din urm, scmnat la 24 aprilic /7 mai 1918 de reprezen-
tantii putcrilor ccntralc si accia ai guvernului roman
prczidat de Alcxandru Marghiloman, prevcdca cc-
darca Dobrogei si a und f1ii dc teritoriu de-a lungul
muntilor, in suprafata de 5.600 de kilometri patrati,
cuprinzind virfurile dominante ; nc impunea, de
asemenea, conditii economice foarte grcle, care fa-
ceau din noi aproape niste robi. Industria, comertul,
 finantele erau supuse contxolului german ; petrolul din Octombrie. Muncitorimea era principia/ impotriva
intra in mina lor ; santierelc dc la Dunire erau luate rizboiului si pentru pace, dovadi schimbarca de titlu
cu o chirie ridicoli pc zcci dc ani ; ni se lisa atit cit si a periodicului Romlnia munciloare, care sc transformi
putcm munci pentru altii. Tratatul de la Bucuresti in 1914 in os rdtbohil dovadi confcrinta socialisti
a rcprczentat tipul tratatului de exploatare, colonia- interbalcanici din Bucurcsti, din 6 iulic 1915, care
list ; el arta tuturor ce avea si ajungi lumea daci urmireste si suscite o puternici miscarc populari in
biruia Germania lui Wilhelm al II-lea. favoarca pcn, pentru o neutralitate absoluti i stricti,
Din fericire, desfisurarea operatiundor militare pe pentru fritia intre popoare", dovadii manifestatia de la
celelalte fronturi lui un alt curs ; cumpina rizboiului Galati, din 13 iunic 1916. Traiul, si asa grcu, al
se apleci in favoarea Antantei. Bulgaria, in urma lucritorilor din fabricilc i ateliercle capitalei, se
ofensivei din Macedonia a generalului Franchet d'Es- inrutiteste in timpul ocupatiei germane. 0 serie
percy, ecru pace ; armata austro-ungari, in &scorn- de intreprinderi sint rechizitionate si lucrcazi sub
punere, pirisi frontul italian ; cea germani, impinsi regim militar ; alimentele, rare, se scumpcsc ; nu
necontenit indrr, in Fr-4.nm de generalisimul Foch, existi nici un fel de ajutor in caz de board sau invalidi-
trebui si ceari si ea incetarea ostilititilor (29 octom-
bric/11 noicmbric 1918). Noul guvern roman pre-
Fig. 104 Lent, rnonumentul ridicat In mintirea oataallor elzutI In rie-
sedinte al consiliului fiind generalul Coandi de- boiul pentru Intregirca nezmului. Inscriplia principal arc urmltorul cuprins:
nunti Tratatul de la Bucuresti, care, desi ratificat de Spune/I generaliilor viItorare cl noi am Clad suprensa call pe dmpurile
corpurile legiuitoare marghilomaniste intrunite la de b1taie pentru intrcgir. neamului". (C.CG.)
las, nu fusesc promulgat niciodati, i, cu o zi inainte
de armistitiul din Apus, mobilizi oastca ce ne rimi-
sese, dindu-i ordin si intre din nou in Transilvania ;
intre timp, se produse evacuarea Bucurestilor dc
citre trupcle germane ; ocupatia durase aproape doi
ani, exact 707 zile.
Pribusirea Austro-Ungariei &du posibilitate ma-
selor rominesti din Transilvania si Bucovina, unde
exista, ca si in intregul Imperiu austro-ungar, o situ-
atie revolutionari, si hotirasci in mod liber asupra
soartei lor. La 15/28 noiembric, bucovincnii se intru-
si proclamar unirea cu Rominia. Trei zile mai
tirziu, la 18 noiembrie/1 decembrie, in cctatea care
vizuse pe Mihai Viteazul biruitor si pe Horia tras
pe maxi', in Alba-Julia, se strinseri reprczentantii
poporului rominesc din Transilvania, din Maramures,
din Crisana si din Banat si intr-un glas hotiriri unirea.
Ei proclamar totodat o serie de principii demo-
craticc, intre care: Votul obstesc, direct, egal, se-
cret... pentru ambcle sexe... reforma agrari
drepturi si avantaje" pentru muncitorimea industriali,
ca in cele mai avansate state industriale", O dclegatic
a adunirii veni la Bucurcsti ca s adudi la cunostinta
guvernului nostru cele hotiritc. Sfirsitul anului 1918
vizu rcalizarea statului national unitar, Elsa cum il
visase Nicolae Bilcescu, asa cum il doriseri Kogilni-
ccanu i Eminescu (vczi fig. 104). Pe drept cu-
Vint, s-a afirmat recent: Desivirsirea unit* natio-
nale a Rominiei era o neccsitate istoridi obiecti%
justi i legitimi, care concorda in intrcgimc cu nizu-
intele de veacuri ale poporului nostru i cu insusi
scnsul dezvoltrii istorice" (Gh. Ghcorghiu-Dcj).
Dar tot acelasi sfirsit de an vizu i singele munci-
torilor curgind in Bucurcsti, salvcle de gloante inchi-
zind pentru vccic gura acelora care cereal' piinc
drepturi. Spre a intelegc cum s-a putut ajungc la
accasti groaznici cnim, c neccsar s ccrcetim condi-
iilc materiale si morale ale vietii muncitorcsti din
capital in anii rizboiului si mai ales in ultima parte
a lui, de dupi izbucnirea Mari Revolutii Socialistic
177

www.dacoromanica.ro

tate. Izbucnirea revolutiei burghezo-democratice ruse,
la 27 februaric/12 martic 1917, la Petersburg, dar
mai ales victoria Mari Revolutii Socialiste, sub con-
ducerea lui Lenin, la 25 octombrie/7 noiembric
acclasi an, inseamn5., in acestc imprejuriri, un mo-
ment crucial. Decrctul asupra picii", adoptat de al
doilea Congres al Sovietelor, a doua zi dupi luarea
puterii, decret prin care muncitorimea din trilc in
rizboi era indemnati si lupte pentru cauza picii
totodati cauza eliberirii maselor muncitoare si exploa-
tate ale populatiei de sub once robie si exploatare",
face o putemici impresie pretutindeni, inclusiv in
tara noastri. Inca in martie 1917 se rspindesc in
Bucuresti manifeste revolutionare (vezi fig. 105),
iar femeilc muncitoare organizeazi in accasti lunk
in ziva de 26, o impresionanti manifestatie pentru
piine si pace, manifcstatie in cursul cireia politistii
slut luati la goan. Prin venirea din Moldova a mun-
citorilor demobilizati, noile idei ii fac drum si mai
adinc, cistigi un numir tot mai marc dc aderenti.
Revendicarile se rostcsc tot mai hotirit. Se formeazi
nu numai in capita15, dar si in alte orase din teritoriul
ocupat, grupuri maximaliste", care actioneazi in
ilegalitate, conduse de un comitet bucurestean avind
178
www.dacoromanica.ro
Fig. 105 Casa din Calea Modlor unde a funcPonat, pia In anul 1918.
una din primele dpografii muncitoreati Ilegale. (II)
In frunte pe vechiul i devotatul luptitor socialist
Alecu Constantinescu.
La plecarca nemtilor din Bucuresti, situatia mate-
riali a muncitorimii era din cele mai grcle ; Tara
fusese secituiti ; recolta din 1918, foarte slab5, lipsu-
rile devencau tot mai mari. Era natural ca acei ce
lucrau si cear si li se asigure lor i copiilor
lor viata de toate zilele. Au ficut-o nu numai
prin memorii serse, dar si prin greve i demonstratii
dc stradi care erau mult mai impresionante, aveau
o putere de convingere mult mai mare. Au avut
loc greve ale ceferistilor, muncitorilor de la Regie,
metalurgistilor, tipografilor etc. Din nefericire, in
loc si se cerceteze cu atentie dezideratele muncito-
rimii i lucru esential si se ja misurile necesare
pentru satisfacerea lor, s-a crezut ci se poate rezolva
problema cu gloante. Patronii de fabrici, bancherii,
bogitasii, toti bencficiarii regimului, au cerut guver-
nului si le apere averile. lar guvernul, care se tcmea
ca miscarea muncitoreasci si nu duck dupil exemplul
proletariatului rus, la insisi fisturnarea rcgimului
politic Partidul social-democrat, devcnit acum
Partidul socialist din Romania, publicase Declaratia
de principii,in care proclama drept tel final reali-
zarea societitii socialiste" a utilizat forta. Rezul-
tatul a fost masacrul din Piata Teatrului i strada
Cimpineanu, in ziva de 13/25 decembrie 1918, cind
au cazut 102 morti. Un bloc de piatra, cu inscriptie,
gravar pe marmura, aminteste astizi trecatorului
de crima svirit acum aproape cinci decenii (vezi
fig. 106).
Fig. 106 Inscriptia 3e.rat3 pe locul untie au fost Impuscati mundtorii
la 13 Deemnbrie 1918. (5)
I. De la Unirea completa la rdzboiul
independentei. 1. Fr. Dam, Histoire
la
Roumanie contemporaine depuis l'avinentent des princes
indigines jusqu' nos fours (1822-1900), Paris, 1900,
VII + 451 p. in 8 si o harta; 2. Marin Popescu-
Spineni, Contributiuni la isloria Invdtamintului superior,
Bucuresti, 1928, 295 p. in 8; 3. N. Iorga, Istoria Inv&
tdmIntului romanetc, Bucuresti, 1928, 351 p. in 8
4.W.G. East, The Union of Moldavia and Vallachia 1859.
An Episode in diplomatic History, Cambridge, 1929, IX +
220 P. in 8; 5. P. Henry, L'abdi cation du prince Cuza el
l'avinement de la dynastie de Hohenzollern au trne de
Romanic., Paris, 1930, 485 P. in 8; 6. T.W. Rikcr,
The making of Roumania. A study of an international
problem 1856-1866, Oxford-London, 1931, VIII +
592 P. in 8 (si in traducere romaneasca : Cutis s-a
Infaptuit Romania. Staid unei probleme internationale
1856-1866, Bucuresti, fa., 702 P. in 8) ; 7. Al. La-
pedatu, In jurul asasinarii liii Barbu Catargiu, in Mem.
Sect. ist. Acad. Rom., t. XIV (1933), p. 185-226;
8. General Radu Rosetti, Un document inedit asupra
mi,rcarii de la 3 august 1865. Scrisoarea lui Nicolae
Rosetti Balanescu cake Alex. loan Cuza, Bucuresti,
1 --I.
1r- '
BIBLIOGRAFIE
1934, 14 p. in 8 si o plat*" ; 9. Paul Sinduiescu,
de Isioricul pavajelor bucurettene, Bucuresti, 1936, 192 p
in 8; 10. Marcel Emerit, Les paysans roumains depuis
letrait d'Adrianople jusqu'r) la libiration des terra
(1829-1864), Paris, 1937, 579 p. in 8; 11.1. Velicu,
Inslitutul de la Sfintii Apostoli Inceputul mitcdrii
de redetteptare a romdnilor macedoneni, In Rev, ist.
rom., XIXII (1941-1942), p. 272-286; 12. Const.
. C. Giurescu, Siorafata motillor nand:M.0 secularizate
la 1863, in Studii, XII (1959), nr. 2, p. 149-157;
13. Dan Berindei, Dezvoltarea presei bucurettene In
perioada formarii organizdrii statului national roma,,
(1856-1869), in Sludii, XV (1962), 3 p. 667-684.
II. De la rdzboinl independentei pind
la primul rcizboi mondial. 14. Anuarul
statistic al oratului Bucuretli pe anii 1900 ji 1901,
Bucuresti, 1904, in 8; 15. Andr Bellessort, A &avers
la Roumanie I. Autrefois si aifjourd'hui, in Revue des
deux mondes, XXV (1905), p. 830-873; 15. Fr. Dam,
Bucarest en 1906, Bucuresti, 1907, IV + 548 p. in 8;
16. N. Popcscu-Ricman, Povestea lntemeierif oratului
Bucuretlii-Noi. Standaloasele abuzuri savIrtite de ferocele
economist N. Bazilescu, Bucuresti, 1913, 244 p. in 8;
179
www.dacoromanica.ro
17. A. Muzet, La Roumatue nouvelle, Paris, 1920,
272 P. in 8; 18. Titu Maiorescu, Istoria conlemporand
a Romciniei (1866-1900), Bucurcsti, 1925, 456 p.
in 8 ; 19. Ion Ionescu, Istoricul invdfdmintului
in Romdnia pina la infiinfarea fcoalelor finlitecnice, in
volumul fcstiv al colii politchnicc din Bucuresti,
din mai 1931, p. 105-295; 20. C. Bacalbasa, Bucu-
reffii de aliddad, 4 volume, editia a doua, Bucurcsti,
1936, 376 + 271 + 262 p. in 8; 21. Enciclopedia
Romdniei, vol. III, Bucuresti, 1939, p. VIII + 1181
in 4 ; 21. G. Calincscu, Istoria literaturii romdne,
Bucuresti, 1941, 948 p. in 4; 22. Barbu An-
gelescu, Societaka rolluind de ftiinle. 50 de ani de
activitae 1890-1940, Bucuresti, 1942, 141 P. in
8 ; 23. G. Costescu, Bucure,rtii vechiultti rega,
Bucuresti, 1944, 397 + XII p. ; 24. V. Bilciu-
rescu,Bucurefii fi bucurefteni de ieri fi de azi, Bucurcsti,
1945, 369 P. in 8; 25. t. Buiuc, S.T.B. Scur, iskric
al celor 38 de ani de activitate, in Bucurefti, 1947,
p. 18-20; 26. Ilic Corfus, Asemndrile Androneftilor,
Bucuresti, 1947, 145 p. in 8; Rdscoala fdranilor din
1888, Bucuresti, 1950, IX + 562 p. in 8; 27. Elie
Carafoli, Aurel Vlaicu (1882-1913), Bucurcsti, 1955,
56 p. in 8 si ilustratii ; 28. Despre fi:fine* mifairii
revolutionare ruse asupra inceputurilor mifcdrii munci-
torefli din Romdnia, in Studii fi referae privind istoria
Romdniei, t. II (1954), p. 1223-1262; 29. Primele
asociaii muncitorefti in Romdnia, in Studii, X (1957),
1, p. 65-89 ; 30. Victor Rata, Luptele muncitorefti
In Romdnia, in anfi 1880-1890, in Studii ,ri rejera/e...
(1954), p. 1275-1291 ; 31. Ilca Melincscu, 1 Mai
in Romdnia hure 1890-1900, in Ana/ele Institutului
de istorie a partida/:1i de pe iingd C.C. al P.M.R.
(Se va cita sub forma: Analele Institutului) I (1955)
nr. 2, p. 57 70 ; 32. Victor Rata, Greva din august
1888 a muncitorilor ceferiti de la Atelierele centrale ale
cdilor ferate din Bucurefli, in Analele Institutului, I
(1955), 1, p. 5-25 ; 33. V. Rata, Grevele muncitorilor
tipografi din Bucurefii din 1886-1888, in Analele lnsti-
rut;tlui, 11 (1956), 5, p. 25-44; 34. V. Rata, Congresal
de creare a Partidului Social-Democratic al muncitorikr
din Romdnia (1893), in Ana/ele Institutatti, V (1959),
6, p. 49-61; 35. Gh. Unc si C. Mocanu, O pagina
eroicd din lupta muncikrimii din patria noastrd : 13
Decembrie 1918, in Ana/ele Institutului, V (1959), 1,
p. 78-102; 36. Leclii in ajutorul celor care studiazd
www.dacoromanica.ro
istoria P.AI.R., Bucuresti, 1960, 659 p. in 8; 37.
Presa munciloreascd fi socialista in Romdnia, vol. I,
1865-1900, Bucurcsti, 1964, 1.388 p. in 8; 38. Deac
Augustin, Momenle din inceputurik mifcdrii muncitorefti
in oraful Bucurefti, in Makriale de istorie fi muzeografie,
Bucuresti, 1964, P. 5-22; 39. G. Tudoran,,Viefan
Gheorgbiu, propagandist fi organizator de seamd al mif-
ciirii muncitorefti din Romdnia, in Ana/ele Institutatti,
X (1964), 1, p. 13-16; 40. N. Copoiu, Congresal de
reconstituire a Partidului Social-Democrat din Romdnia
(1910), in Ana/ele Institaului, XI (1965), 6, p. 3-13
41. Mifcarea muncitoreascd din Romeinia, Bucuresti,
1965, 456 p. in 8; 42. G. Potra, Alimentarea cu apa
a bucureftenilor de altddad (manuscris).
III. Bucurefiii in timpul primului
rdzboi ni o ndi al. 43. Z.181." Im Zeppelin gegen
Bukarest, von dem ersten Offizier eines Z Luftschiffes,
Berlin, 1916, 107 p. in 8; 44. N. Georgescu,
puterea Pumnului de fier", Iasi, 1918, 96 p. in 8
45. Const. Bacalbasa, Capitala sub ocupalia dupnanului,
Braila, 1921, 256 p. in 8; 46. C. Kiritescu, Istoria
rdzboittlui pentra intregirea neamaui, editia a doua,
vol. IIII, Bucuresti, fa., 504+702+573 p. in 8;
Virgiliu N. Draghiccanu, 707 zile subt cultura
pumntdui german, Bucuresti, 1920, 367 P. in 8;
Enciclopedia Romeiniei, I, Bucuresti, 1938, p. 883
936 ; 49. Gh. Gheorghiu-Dej, 30 de ani de lupia a
parlidului..., ed. a II-a, Bucuresti, 1952, 64 P. in 8;
50. I. Gheorghiu, Relatfile romdno-ruse In perioada
neutralitalii Romdniei (1914august 1916), in ..S'tudii
,ri referale privind istoria Romdniei, t. II, Bucurcsti,
1954, p. 1445-1518; 51. V. Liveanu, Evenimentele
imediat premer,gdloare armistilittlui de la Focfani 1917,
in Studii fi rejera/e..., II, p. 1519-1549; 52. C. Dai-
coviciu, L. Bnyai, V. Cherestesiu, V. Liveanu,
Lupia revolufionarei a maselor factor boiliritor in un/rea
Transilvaniei ca Ramada, in Studii, XI (1958), 6,
p. 21-56; 53. V. Liveanu, Mifcarea muncitoreascd
din Buctirefti in anii 1917-1921, in Studii, XII (1959),
5, p. 159-185; 54. C. Nutu si A. Egyed, Adunarea
de la Alba-lulia. Unirea Transilvaniei ca Romeinia, in
Din istoria Transilvaniei, II, editia a doua, Bucuresti,
1963, p. 436-455; 55. Const. C. Giurescu, 1 de-
cembrie 1918, in Glasul patriei din 1 decembrie 1964,
p. 1.
 !NITRE CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE
(1918-1939)
Denvirsirea unittii nationale, in 1918, a avut
consecinte din cele mai importante asupra dezvoltrii
Bucurestilor. Devenit c.apitala unci nri cu suprafzta
populatia mai mult decit dublan, avantajat apoi
de faptul cil organizarea centralizan a statului, cu
atributiuni din ce in ce mai sporite si mai complcxe,
impunea crearca la ccntru a unui numr tot mai
mare de institutii, cu personalul aferent, Bucurestii
au cunoscut o crcstere exceptionali, nemaiinti1nit3
niciodat in dccursul istoriei sale. Fenomenul de
dup 1859, cind avuscse loc formatea statului natio-
nal, s-a repetat, la o scar irisa mult sporiti, dupii
1918. S-a dovedit inca o dan c5 factorul politic
a avut inscmnitate In dezvoltarca orasului, cl dup
cum la inceput amasa dezvoltare a fost influentat
de imprejurarea cil Bucurestii au devenit capitala
Trii Romanesti sau Munteniei, apoi, in secolul al
XIX-lea, capitala Principatelor Unite, tot asa acum
ca a fost influentan de faptul cil orasul a devenit
capitala Romniei intregite.
Dar factorul principal a fost cel economic. 1ntr-a-
devir, dac n-ar fi avut loe o insemnan dezvoltare
economicii, se putea ca Bucurestii s rmina numai
centrul politic si administrativ, asa cum a timas
de pildi Ankara fan de Istanbul, Washington fati
de New York sau Canberra fan de Sydney. A avut
loc ins accast insemnan dezvoltarc cconomic.
Industrializarca a ficut progrese mari. S-au intemeiat
in Bucurcsti o serie de fabrici noi, s-au mrit multe
din cele existente. Conccntrarea in capitalii a atitor
intreprindcri industrialc se expfic, pe de o parte,
prin faptul cil aici era o mas important de consu-
matori, deci c.5 o bun parte din produsc se putea
desfacc pe loc, pc de alt parte, prin usurinta procu-
n'ah miinii dc lucru, a tchnicicnilor si a creditelor
www.dacoromanica.ro
PoPalatia Bucure,rtilor, de 382.853 de local-
tori In 1918, a cresta/ la 786.929 in
1936: e, in primal rind, urmarea dezpol-
icIrii economice a orapdni, strint lega/t: de
intregirea polilla a .dalulni.
neccsarc, apoi prin imprejurarea cil patronii respcctivi
puteau locui in capital, ca toatc avantajcic ei, intre
care acela al contactului permanent Cu autoribitile
de stat dispensatoare de contracte de furnituri i cu
oamenii politici influenti, avca o deosebit grcutatc.
Se poate spune ea' in rstirnpul dintre cele dou
rzboaic mondiale Bucurcstii au devcnit un oras
industrial important, dispunind acum si de o industric
grca, capabil sI fabricc echipament de cale ferat
locomotive i automotoare apoi tevi trase
armamcnt, dar lipsindu-i industria producitoare de
masini industriale i agricole.
DEZVOLTAREA INDUSTRIE!. COMERTUL
51 BANCILE
Dup primul rzboi mondial s-a acccntuat in
intreaga tan proccsul de industrializare ; de la 440
de milioanc lei aun, cit era in 1919, capitalul invcstit
in industrie a crescut la 950 milioanc in 1936: asadar,
un spor de 116%. Niciieri ins, in nici o parte a tcri-
toriului, acest proces n-a avut amploarca si ritmul
din Bucurcsti. Sute de intreprindcri noi uncle de
mari proportii s-au infiintat ; multe din cele vcchi
s-au mrit. La 1 ianuaric 1938, productia industrial
bucuresteanii reprezenta 17,2% din intrcaga productie
a trii. Sau, In lei, 11.144 dc milioane din totalul
de 64.567. lar daca adiugm i judctul Ilfov, adic,
dc fapt, vecintatea imedian a capitalei, pc o razi
dc vrco 30 dc kilomctri, atunci valoarca productici
181
bucurcstene Sc ridica la 14.475 milioane sau 22,4%.
Cifrele sint si mai impresionante daca ne referim
la anumite ramuri industriale. In industria texti15,
de Okla, Bucurestii dau, la aceeasi data, circa 31%
din toad productia arii, iar industria uleiurilor
vegctale, 37,8%. Asemcnea cifre au si determinas
pc unii cercetatori sa afirme c.a industrializarca capi-
talei s-a fcut intr-o masura anormala". Am artat
mai inainte (p. 181) motivele care explica acenta
stare de lucruri ; de au precumpanit fata dc acelea
care ar fi impus asezarea industriilor intr-alta parte,
uncle materia prima era imediat accesibila, nu trebuia
transportata, sau undc mina dc lucru costa mai
putin.
Urmarind istoricul industrializarii Bucurcstilor in
rastimpul dintrc cele dou5 razboaie mondialc, se
pot distinge trei perioadc: prima, Oral la izbucnirca
crizei economice din 1929; e perioada cind se crceaza
sau se maresc multe intreprinderi ; cea de-a dolia,
perioada crizei, cuprinzind anii 1929-1932, ani de
stagnare i, sub uncle raporturi, de regres ; a trcia,
din 1933 inainte, care inscamna o rcluarc a proce-
sului de industrializare, determinata, pe dc o parte,
de politica de inarmare i cchipare, pc de alta, de
legea din 1 august 1936. Aceasta lege incuraja infiin-
tarea de fabrici care sa produca articole ce nu se mai
fabricasera pini atunci la noi (tcvi trase, aluminiu,
cabluri i aparate electrice etc.); se acordau avantaje
vamale i valutare la procurarea din strinatate a
masinilor sau instalatiilor necesare si se prohibea
once import de asemenea articole pc un anumit
interval de timp, de la 16 pina la 32 de luni. Un
foartc putcrnic sprijin a gasit proccsul de industria-
lizare in tarifelc vamale protectioniste, adica pre-
vazind taxe vamale ridicatc, prohibitive, la importul
articolelor care se fabricau si la noi. Dar aceste tarife,
apirind pc de o parte industria nationala, i-au 'raga-
duit acesteia, pe de alta, sa aiba un caracter mono-
polist, sa evite concurenta strainatatii i sa impuna
deci pietei interne preturi urcate, de specula. Cu atit
mai mult cu cit difcrite fabrici producind acclasi
articol, de pilda hirtia, tabla etc., s-au cartelat, adica
au fixat de comun acord acelasi pret si si-au impartit
piata in arii de dcsfacere, it/Oldie/a ded fi concu-
rettla inlernd, dupa ce o sugrumaseri pe cm externa.
Rczultatul a fost specularea consumatortdui, asadar
a paturii taranesti si a populatici cu venituri mici
din orase, carc a trebuit si plateasca preturi mai
mari deck cele normalc. Cistigurile industriasilor,
In toata aceasta perioada, au fost extraordinarc, mai
ales ca, pe ling salariile mid pltite muncitorilor,
foarte multi din ei au practicas i evatinnea Arcola'.
In .special la furniturile dc stat s-a cistigat enorm,
mai cu scama atunci cind comisiilc de rcceptie erau
intelegatoare".
Nu e in intentia noastra i nici nu s-ar putea in
cadrul acestei lucran i de sinteza sa aratam toate
intreprinderile industrialc sute la numar care iau
nastere in Bucuresti in rastimpul dintre cele doui
182
www.dacoromanica.ro
razboaie mondiale. Nc vom margini si indicarn
citeva din cele mari, si in primul rind pe acelea care
produc articole ce nu se mai fabricasera pina atunci
in orasul nostru. In domeniul industriei grele, meta-
lurgiee, citam Uzinele Malaxa" azi 23 August"
care au inceput ca ateliere pentru reparat locomo-
tive, spre a ajunge vaste intreprinderi de construit
locomotive si automotoare inclusiv motoarele Die-
sel neccsare ; ele dispun si de mai multe cuptoare
electrice pentru turnarea otclului de calitite si a
otclului de scule. Alaturi, in acecasi parte de rsarit
a Bucurestilor, ant Uzincic pentru fabricarea tevilor
Cara sudura azi Uzinele Republica" ; ele s-au
infiintat in urma legii din I august 1936. Acestc
douil mari intreprinderi s-au realizat gratie sprijinului
masiv al statului, sub forma de credite i comenzi ;
de Adel, inginerul N. Malaxa stia sa-si asigure, prin
generozitati bine calculate, concursul intregii oficia-
litati. In cealalta extremitate a orasului, linga Bucu-
restii-Noi, s-a infiintat o aka' uzin metalurgica, de
produse laminate, sub numele Laromet" azi
Uzina de laminate neferoase. Un laminor poseda
Industria fierului" ; capacitatca lui era de 10.000
tone anual. Ford-Romana", instalat la Floreasca,
monta, carosa si repara automobilele cunoscutei
fabrici americane, iar Fichet" construia case de
bani, instalatiuni de safe-uri i mobile de otel. In
domeniul industriei textile trebuie semnalat infiin-
tarm primelor fabrici de tesut fire de mtase; pin
in 1923 asemenea intreprinderi nu existasera in
Bucuresti. Din aceasta categoric fac parte testoriile
Jacquard" i Adesgo", Cu ciorapii bine cunoscuti.
Incep si Sc produca, din 1935 inainte, si fibrelc
aril ficiale de mitase" ; ele poarta numele de viscoza"
sau rayon". 0 mare fabrici de asemenea fire arti-
ficiale, numit azi Viscofil", se instalcaza la Popesti-
Leordeni, la sud de oras, dincoace de linia forturilor.
Mirosul greu, de hidrogcn sulfurat, ii anunta pre-
zenta inainte de a fi in fata ei. Filaturi i tcsatorii
moderne se instaleaza in difcritc parti ale Bucurestilor :
Coddington-Lamb", cu capital cxclusiv englezesc in
cartierul Colcntina, Balkan" in Tei, Dimbovita"
in Dudesti, Dacia" la Bucurestii-Noi. Spre nord
de oras, in comuna Balotesti, ia fiinta in 1938 fila-
tara de in, cinepa si sizal numit Scceratoarea".
Sint apoi postvriile sau fabricile de postav i stofe:
Postivaria romana" pe Soseaua Pantelimon, Mioara"
pe Soseaua lancului si Saturn" intre gropile"
Ouatu i Cutarida. Industria textil intrebuinteaza,
la 1 ianuarie 1938, cel mai mare numar de lucratori:
17.911 fat de cci 7.424 intrebuintati in metalurgie,
5.659 in industria chimica, 5.258 in industria alimcn-
tara'si 1.737 in morarit. Interesanta e dezvoltarea
pc care o ia ramura industriei clectrotehnice produ-
cind o serie de articole care pina acum nu se fabrica-
sera in Bucuresti : becuri electrice in fabricile Lumen"
Tungsram", telcfoane i aparate electrice de scm-
nalizare i transmisiuni la Standard Electrica Ro-
mna" i Einor", aparataj electric la Korbcr si
Mann", masini electrice de calcat la Industria elec-
trica romani". In ce priveste acumulatorii i pilele
electrice, pe ling mai vechea intreprindere Tudor",
existenta din 1911, se infiinteaza, in intervalul amintit,
alte trei : Rova", Eol" i Crypton". O industrie
noua este si aceea de avioane ; exista doui intreprin-
deri de acest fe!: S.E.T." a ingincrului Zamfirescu,
producind in subsidiar aparate de radio, si I.C.A.R. ;
ele nu iau insa o dczvoltare deosebit, rmin intr-un
stadiu incipient. Tot noua este si industria de articolc
de cauciuc de la Jilava. In celelalte ramuri industrialc
asistam la crearea de noi unitati pentru articole care
se produceau si pin atunci sau la marirea celor
existente. In industria uleiurilor vegetale, Bucurestii
au acum patru mari fabrici Phifonix" cea mai
moderna, pe .5 oseaua Viilor Assan", Zimmer"
si Hermes" din cele sase cite exist in intreaga
tar; in industria grafica se adauga, in 1920, exce-
lenta Intreprindere Cultura nationala", pe Calea
$erban-Voda, cu intreaga instalatie tipografic si de
legatoric adusa de la Viena. Vinduta in 1930 statului,
ca i1i schimbi numcle in Imprimeria national".
Ritmul constructiilor de imobile face sa creased' numa-
rul intreprinderilor producatoare de caramizi si tigle :
cl se ridica in 1935 la 30 din totalul de 145 in intreaga
tar. De asemenea, face sa creasca numarul unci serii
intregi de industrii producind articole nccesare accstor
constructii ; in ce priveste oglinzile, de pild, Bucu-
restii au cinci asemenea intreprinderi din totalul de
20 pe intreaga Romanic.
In rastimpul dintre cele doua razboaie mondiale
Bucurestii devin aladar treptat un oral industrial. Ei
au acum o intreaga gama de industrii : de la industria
grea, metalurgica, pina la aceea electrotehnica si a
aparatelor de precizic, de la industria alimentara,
cu numeroasele ei ramuri, pina la aceea a materialclor
de constructie, de la industria textil5 si a pielariei
pina la cea chimica si grafica. Din rolul de capital
a unei ri eminamente agricole" au ajuns la acela
dc exponent al unei dezvoltari industriale tot mai
accentuate. 0 mare parte din populatia orasului
lucreaza in difcritele intreprinderi industriale ale lui ;
sute de mii dc persoane depind, direct si indirect,
de aceste intreprinderi. Comertul, administratia, poli-
tica, intr-un cuvint, intreaga viat a capitalei si, in
ultima analiza, a tarii, c influentata de industria
hucuresteana.
Totusi, aceast industrie prczinta lacune inscmnate :
nu exista inca o industrie producatoare de masini-
unelte si masini agricole, ramuri esentiale pentru o
dezvoltare organica ; de ascmenea, industria chimica
e prea putin dezvoltata ; accste lacune vor fi reme-
diate dupa 23 august 1944, in perioada construirii
social ismului.
In al doilea rind, o buni parte a industriei bucu-
restcne ca si a industrici trii in genere se afl
sub controlul capitalului strain, care, in perioada
stabilizarii relative a capitalismului (1923-1928), isi
intareste pozitiile, iar in aceca a crizei (1929-1933)
www.dacoromanica.ro
se dezvolta. Accst control se excreita, pe de o parte,
prin participri la industriile existente, pe de alta
parte, prin infiintari de industrii noi ; operatiunile
se fac indeobste prin bancilc bucurestenc cu capital
strain care finanteaza viata industrial. Sapte ascme-
nea banci aveau in 1928 un capital de 1.095.000.000
lei. Citm, ca exemplu, dintre ele, Banca Mermorosch-
Blank, care avca participatii la nu mai putin de
95 de intreprindcri industrialc. Bincintelcs, alaturi
de aceste band cu capital strain, sint si cele Cu capital
autohton, in frunte cu Banca romaneasea, citadcla
liberala.
Din 1924 inainte, exista un institut dc credit spc-
cializat in directia finantarii industrici, si anume,
.Societatea Nationala de credit industrial, cunoscut
indeobstc sub numelc dc Crcditul industrial. Potriv it
legii dc infiintarc, aceasta societate avca de scop
sA acorde creclite industriilor, sa mobilizcze creantele
industriale si sa incurajeze dczvoltarea industriala
a tarii. In 1928, ea finanta 490 de intreprindcri cu
o productie de 19.289 de milioane, reprezentind 30,8%
din intreaga productic a tarii ; foarte multe din cele
490 de intreprindcri finantatc crau din Bucuresti si
imprejurimile lui. Sediul Crcditului se afla in cladirea
din fata Universittii, unde actualmente se afla
TAROM-ul.
Restul bancilor fac in general operatiuni pe termcn
scurt in legAtur cu comertul. Acesta ja avint in
deceniul 1919-1929; pretutindcni se deschid maga-
zine, deverul" e in crestcre si multi crcd 6' el va
spori mereu. In rcalitate, criza din anii 1929-1932
isi arc repercusiuni scrioase si asupra vietii bancarc
si comerciale. Asezaminte importante bancare, care
fcuser imobilizri masive in investitii industriale
pe termen lung sau in imobile somptuarii, specu-
lasera asupra valutei sau oferisera deponentilor dobinzi
prea mari, se prabusesc. Marmorosch-Blank, Banca
franco-romana, Banca Bcrkovitz, Banca Chrissoveloni
o serie de altele incetcaza ; mii de deponenti
isi pierd banii ; de la falimcntul lui Hagi-Moscu
(vezi mai sus, p. 168) nu se mai pomcnisc asemenca
lovitura pentru locuitorii capitalei. Dupi criza apar
noi institutii bancare ca Binag"-ul, creatie a statului,
destinata agriculturii, Banca agrara, cu capital ger-
man ; ia dezvoltare mai vechca Band urbana.
Dintre diferitelc ramuri de comert, accca alimentard
este cea mai bine si mai variat reprezentata. Bucurestii
rmin in continuare orasul in care cci Cu mijloace
maninci si beau bine, in contrast Cu cei ncvoiasi,
care abia 1i tin zilele. Am putea spunc chiar ca
aceasta traditic isi gaseste acum o manifestare optima.
Nu mai putin de cincisprezecc catcgorii dc localuri
si magazine imbie pe trecitori. Bch-ell:111e sint raspindite
in tot orasul. Uncle foartc mari, ca Dragomir Nicu-
lescu", pe Calca Victorici (vczi fig. 107), in coltul
de nord-est al Pietei Teatrului unde sint azi maga-
zinele Romarta" sau Dinischiotu", la inccputul
strazii Deccbal", ofera protipendadei politice si eco-
nomice a orasului tot soiul de coloniale" si deli-
183
catesc", de la fructele i mirodeniilc cxotice pin
la nesfirsita gami a produsclor pOmintului nostru.
Aliituri de un morun sau nisctru urias, vczi in vitrind
cutiile de icre negre, lingO ele homari sau stacoji"
de Constantinopol, alturi vinat de tot felul ; intr-un
alt compartiment sint brinzeturile, romncs:i si
strine, in altul buturile in sticle, de o varictate
impresionant5, intr-un al trcilea conscrvele de tot
fclul, de la sardele pin la compoturi i gcmuri.
Poti s zAbovesti intr-o ascmcnea visticric a buni-
tOtilor ccasuri intregi ; ai imprcsia c produsele
alimentare nu numai ale tOrii, dar ale lumii intregi
si-au dat intilnire aici. Sint apoi magazincle specia-
lizatc, care vind numai anumite categorii dc comes-
tibilc : astfcl, meZeictriile, dintre care trebuie relevat5
seria de magazine ale firmci Rochus" ; magazincle
de cafea ,ri ceai, multe din ele tinutc de armcni, spe-
cialisti in materic ; in accast categoric intr sirul
de magazine standard ale firmei Iuliu Meinl", cu
centrala la Viena, add'ugind celor dotf produse
amintite ciocolata i diferite dulciuri. O caracteristici
a Bucurestilor grit cofelarille, cu prOjituri excelente,
a caror faimg a depasit, pe drcpt cuvint, hotarelc.
Si in aceasta ramur gOsim acum o retea de localuri
ale uneia i aceleiasi firme: Zamfircscu", de pildO,
sau Angelescu". Dac numgrul berdridor creste, el
nu poate insO nici pe departe concura numrul cfrciu-
rigor sau, cu prctentiosul termen tehnic, al debi-
telor de bOuturi spirtoasc". In privinta aceasta nu
dezmintim de loe pe strmosi, chiar daci acum viile
nu mai dau ocol orasului si nu mai ajung pin aproape
in inima lui, ca la o mie sapte sute. Doar restaurantele,
cu variata lor gami, de la localurile de lux din centru
si de la osea Cina", Mon jardin", Colonnade"
la mai putin pretentioascle grdini de pe strada
11 Iunie, de pe diferitele soscle i cii un Rosianu",
un ROcaru", Roata Lumii", Coana Victorita"
etc. si pin la puzdcria de consumuri, ospOtirii,
184
www.dacoromanica.ro
locante si birturi populate pot si se apropie de ele
ca numar. De altfel, in multe circiumi se iau si gustari,
mezelicuri". 0 categoric de localuri care se dezvolt
mult in primul deceniu dupil rOzboi sint bodegile
sau localurile de aperitive ; spcta existase si mai
inainte i avusese in Tripcovici" un exemplar de
soi, bine cunoscut si aprcciat in capitalil. N-au prins
si nu s-au inmultit antomatele, adicil localurile in
care, introducind o fisi intr-un aparat, primesti
sandvisul sau preparatul dorit (vezi fig. 108) ; se vede
ca" bucurestcanul vrea si vadil pe ccl ce-1 serveste,
ii trebuie o ambiant vie, lar nu un sistem mecanic,
impersonal, pe care nu-1 poti consulta si, eventual,
interpcla. Si cafenelele stilt in scAdere ; dispare Terasa
Otetelesanu" celebra terasil undc se intilniscri
timp de decenii poetii i prozatorii pentru a face
loe Palatului Telefoanclor ; dispar o seam dintre
vcchile localuri de taifas, scbwartz si joc de biliard ;
locul le e luat de magazine cu clever mare, cum sint,
de pild5, reprezentantele de automobile.
Cel mai mare magazin universal" bucurcstean in
aceast perioad este Galcries Lafayette", pe Calea
Victorici, ocupind localul, mult mirk, al vechii
firme Socec", care famine de altfel, cu cOrtile
papetria ei, ca un raion sau desprtAmint in noua
intreprindere. De un nivel mai putin pretcntios, cu
articole mai icftinc, sint, pe Calea Victoriei, in fata
Postei centralc, si pe Calea Grivitei, in fata Grii
de Nord, magazincle universale Sora".
In ultimii ani inainte de cel de-al doilea rOzboi
mondial, in perioada 1935-1939, comertul bucu-
restean adage punctul sOu culminant. Numilrul maga-
zinelor e maxim ; pe sttizi intregi, ele formeaz un
sir ncintrcrupt. A flucnta e asa de mare pe Lipscani,
inch se intcrzice circulatia vehiculelor pe portiunca
dintre Smirdan si Piata Sf. Gheorghe. Dar nu numai
centrul e plin de pravAlii ; acelasi spectacol il aced
Calea Grivitei, de la intretierea cu strada Buzesti,
Fig. 107 Mania Dragon& Nicu-
lescu vestit in perioada dintre cele
doul azboaic rnondiale. (M.1.13.)
pina departe dincolo de gar, Dudestii, de dincoacc
de Traian pinil la inceputul Vitanului, Calea Mosilor,
dc la bulevard pin la Obor ; Oborul insusi e plin de
pravalii i clepozite cu marfuri necesare taranilor,
dc la caciuli, hainc, articole de botez i nunta pina
la cherestca, butoaie, vasric, sticlarie, fieraric, reci-
piente de tinichca i aram. De altfel, o data cu cres-
terca considerabila a orasului, atit ca suprafata, cit
ca populatic, incepe sa Sc produca fenomenul
aglomerarii magazinclor pe cartiere; tendinta e ca
ficcare cartier sa giseasca, in cuprinsul lui, toatc
produsele de care arc ncvoic ; accasti tendinta
se va accentua dupa cel de-al doilca razboi mon-
dial si-si va afla, in ultimul dcceniu, o infatisa-
toare expresie in corectcic i chiar elegantele ma-
gazine-standard alimentare, aprozarc, piinc, carne,
produsc zaharoase, ferometal etc. care se intil-
nesc pina in cele mai deprtate colturi ale foste-
lor mahalale.
adus rezultatcle la care ca era in drcpt sa se astepte
si ca au impins pc unii fruntasi cu convingcri dc
stinga dr. N. Lupu i Grigorc Iunian si se
dcspart de partid si sa formeze grupari proprii.
Tot o dcziluzie a fost i noul organism Partial,/
poporami", alcatuit in jurul generalului Al. Averescu.
Accsta din urma, remarcabil ostas, se bucurase dc
mare popularitate in timpul si la finele razboiului ;
el agitase problema raspundcrilor" pcntru gravele
deficiente, materialc si morale, constatatc in anii
1916-1919 si se prezenta ca exponent al unei miscari
innoitoare. in loe s-o rcalizczc, cl mcrsc pe dru-
murilc batute ale politicianismului ; unii dintre cola-
boratorii sal se dovedira oamcni de afaccri, iar Bucu-
restii vazura arzind stocurilc de marfuri ale aprovi-
zionrii Antrepozitelc Giagoga, de pilda ca sa
dispara urma malversatiunilor. In accstc conditii, c
natural ca nici cele doua guvernari ale Partidului
poporului (13.111.1920 17.X11.1921 si 30.111.1926
2.VI.1927) si nu fi corespuns asteptarilor. E natu-
rala, de asemcnca, despartirea de partid a frunta-
sului dr. Petal Groza care intemeiaza o gruparc

Fig. 108 Mulpmea plimbIndu-se pc Calca Victorici hum Capsa i pato';

EVOLUTIA VIETH POLITICE pe dreapta firma primului bufet automat din Bucurepi; din sus de ea, blocul
Imobiliara. (S) Fotografie din perioada premerglitoarc celui de-al dollca
rasboi mondial.

Cele doua mari reforme, votul universal si impro-

prietrirea taranilor, formulate inainte de izbucnirea
,.
primului razboi mondial si realizate dup termi-
narca lui bineinteles, in limitele pe care le impu-
neau interesele statului burghez au avut adinci
influente asupra vietii politice. Partidul conservator,
format in primul rind din proprietarii de mosii
bizuindu-se pe regimul electoral cenzitar, dispare
o data cu disparitia acestuia din urma i cu micso-
rarea considerabil a bazei economice a celor dintii.
Dispare, cam in acelasi timp, prin moartea lui Take
Ionescu (1922), si Partidul conservator-democrat,
prea mult legat de persoana intemeietorului isefului
ski. Apar, in schimb, noi formatii politice. Primul,
in ordine cronologick e Partidul taranist. Ar fi fost -
ncvoie de un organism care sa urmarcasca siste- .,,,......
matic i staruitor ridicarea i intrirea economica ri
5i cultural a tarnimii, lipsita atita vreme dc con-
ducatori proprii i formind, in regimul cenzitar
anterior, zestrea" electorala a guvernelor ce se
succedau la cirma OHL Dar in loc si mearga pe accst
drum, si struie in aplicarea consecventa a princi-
piului care fusese la baza aparitiei lor, taranistii
fuzionar cu Partidul national din Ardeal, care pri-
mise i ramasitele takiste, si alctuira astfel un orga-
nism cu ideologie hibrida, in care influenta conduccrii
blajene, dc tendinta conservatoare-reactionar, se -
dovcdi preponderent. Nu e de mirare dcci ca cele
doua guvernari ale national-taranistilor" (16.XI.
1928 18.1V.1931 si 6.V1.1932-14.X1.1933) n-au
insemnat un real progres in viata taranimii, n-au
185

www.dacoromanica.ro
proprie, Frontal Plugarikr, Cu un program avansat,
prog resist.
Primul razboi mondial, Care pricinuise poporului
mari pierden i multe suferinte, foamete i ruina
cconomica, a grabit procesul de radicalizare al maw-
lor, iar exemplul Revolutiei din Octombrie si victoria
proletariatului rus au influentat lupta muncitorilor
din tara noastra. In Moldova, demonstratiik mun-
citoresti, grevele mincrilor, petrolistilor i forcstie-
rilor luau amploare, in timp ce in teritoriul ocupat
dc trupelc germane, organizatale socialiste, actionind
In ilegalitate, chcmau poporul sa se impotriveasc
jefuirii tarn de catre ocupanti. In Transilvania, lupta
dc clas a prolctariatului se imbina cu lupta impo-
triva asupririi nationale.
In acestc conditii, manifcstatia de la Bucuresti
din 13 decembric 1918 in Piata Teatrului National
inabusita singeros de guvernul liberal greva
general:a' din octombrie 1920, care a ridicat la lupta
aproape intregul proletariat din Romania, a scos
in evidenta gradul de radicalizare i capacitates de
lupta revolutionara a clasei muncitoare". Se produce
acum un proces de clarificare ideologica, o profunda
schimbare in felul de a gindi al clasei muncitoare.
In sinul partidului socialist apar si se dezvolta gru-
pele comuniste ; sociaJitiisi masele muncitoare incep
sa se orienteze tot mai hotarit spre ideile marxism-
leninismului. In mai 1921, Congresul general al
Partidului socialist, reunit in zilele de 8-10, la
sediul din strada Acaderniei al ziarului
i continuat apoi, in zilele de 11-13, la clu-
bul din strada Sf. Ionia, a hotrit, Cu o majo-
ritate zdrobitoarc de voturi, crearca Partidului
Comunist din Romania i afilierea lui la Interna-
tionala a III-a.
In perspectiva istorica a celor patru decenii ;i ju-
matate cc au trecut de atunci, crearea Partidului
Comunist din Romania a marcat o etapa noua, de o
covirsitoare importanta, in lupta proletariatului si a
maselor muncitoare din tara noastra. Chiar de la pri-
mul congrcs, partidul i-a inchinat toate fortele pentru
triumful marelui ideal socialist". Dar prin programul
sau revolutions; Partidul Comunist a devenit ime-
diat tinta atacurilor atit ale guvcrnului din acel
moment, condus de generalul Averescu, cit ;i ale
guvernului urmator, in frunte cu Ion I. C. Bratianu,
O marc parte din congresistii care votaseri inftin-
tarea Partidului Comunist au fost arestati, li s-a
fcut procesul cunoscut sub numele de procesul
din Dealul Spirii" (1922) i, in cele din urma, in 1924,
Partidul Comunist a fost pus in afara legii, raminind
In accast situatie timp de doua decenii, pica indata
dup 23 august 1944. Si-a continuat Irma activitatea
in ilegalitate (vezi fig. 109-110), indrumaid munci-
torimea pe tcmeiul hotarkilor congreselor sale, in
special ale Congresului al V-lea (1931), si organizInd,
in perioada de plina criza economica si de scadere
a salariilor, o serie de actiuni greviste i revendica-
tive, marcate de demonstratiile muncitorilor ceferisti
186
www.dacoromanica.ro
bucuresteni din 29 ianuarie 1931, februarie 1932,
28 ianuarie 1933, i, indeosebi, 2 februarie 1933,
cind partidul a aplicat o forma inalta dc lupta a clasei
muncitoare greva cu ocuparea intreprinderii, inso-
tita de organizarea unei largi miscari dc solidaritate
In afara'. In fata amploarei luptelor muncitoresti
care primejduiau insesi temcliile politice ale regimului
burghezo-mosieresc, guvernul a recurs la masurl
extreme : decretarea starii de ascdiu cu tribunalele si
curtile militare respectiNe si o noua desfiintare"
a Partidului Comunist ilegalizat inert din 1924. In
lata acestor masuri represive, Comitetul Central al
Partidului Comunist a hotarit masuri pcntru declan-
sarea unui nou val de greve, la Ateliercle Grivita
si in centrele feroviarc din tara'. La Bucuresti, lupta
s-a desfsurat sub conduccrea directa a organizatii-
lor de partid de la Ateliere, undc s-au evidentiat
zeci i zeci de activisti revolutionari. Muncitorii
dc la Grivita declara greva, ocupind intreaga incinta
a Atelierelor si cerind respectarea drepturilor cucerite
anterior, eliberarea conducatorilor arestati, ridicarea
strii de asediu i existenta libera a sindicatului
a cornitetului de actiunc (vezi fig. 111). Ca si la 13 de-
cembrie 1918, autoritatile au raspuns cu gloantc la
cererile indreptatitc ale muncitorimii : in dimincata
zilei de 16 februarie, armata, adusi in graba in jurul
Atelierelor, trage in grcvisti ; multi dintre ei sint
ucisi sau raniti, peste 2.000 sint arestati. In proccsul
de la Craiova, proces care a avut un larg ecou in-
ternational, determinind numcroase solidarizari cu cei
udecati, conducatorii clasei muncitoare in frunte cu
Gh. Gheorghiu-Dej i Chivu Stoica au fost con-
damnati de Tribunalul militar la muncil silnica de
la 15 la 25 de ani. Dar cu toate aceste msuri,
guvernele nu au izbutit si opreasca mersul inainte
al miscarii muncitoresti din tara noastra. Luptele cefe-
ristilor de la Grivita au relevar combativitatea revo-
lutionara a acestui detasament al clasei muncitoare, ho-
drirea sa de a-si apira interesele vitale", inscriindu-se
totodati printre primelc mari actiuni ale prolctaria-
tului mondial:, impotriva1 fascismului"1. Activitatea
Partidului Comunist a continuat atit direct, cit
sub alte forme, in special sub aceea a comitetelor
antifasciste ; in iunie 1933 s-a constituit in Bucuresti
Comitetul national antifascist, alcatuit din muncitori
i intelectuali de la studenti la profesori univer-
sitari, literati si artisti care au editat in octombrie
un buletin, iar in anul urmator s-a format un comitet
similar al femeilor. Tot in 1934, in august, a luat
fiinta Asociatia Arnica U.R.S.S.", grupind pe cei
care se interesau de marea tara vecina i urmrind
sa aduca la cunostinta publicului romanesc realizarile
acesteia. S-au constituit si o serie de alte organizatii
ca Liga muncii (1933), Blocul pentru apararea li-
bertatilor democratice, Comitetul pentru arnnistie,
Reuniunea universali pentru pace (1937) etc. Dar
toate accste organizatii, dupa o existenta legal
1 Nicolae Ceausescu.
mai mult sau mai putin scurta, sint dizolvate de
autoritati.
, Partidul liberal, care guverneaz si de data aceasta,
ca si in epoca anterioara, cel mai mult (1918-1919,
1922-1926, 1927-1928, 1933-1937), urmreste in
mod struitor dezvoltarea si intrirea burgheziei, pe
de o parte prin legiuirile sale, pc de alta prin insti-
tutiile financiare de care dispune. In prima guvenare
de patru ani, el alcatuieste, dar tara' respectarea for-
melor legale prevazute, o nou'l constitutie (28 mar-
tic 1923) si face sa se voteze de eitre Parlamentul
ski o serie de legi organice privind administratia,
finantele, bogtiile subsolului etc. Spre sfirsitul legis-
laturii, se produce, Cu asentimentul sefului partidului
Ion I. C. Bra'tianu, renuntarea la drepturile sale a
mostenitorului tronului, principele Carol (4 ianuarie
1926). Reintoarcerea acestuia dup mai bine de
patru ani (6 iunie 1930) provoacli o sciziune in Par-
tidul liberal: in timp cc majoritatea e contra celui
reintors, minoritatea, in &unte Cu Gheorghe Bratianu,
fiul lui Ion I. C., e pentru i determina, in cele din
urma, recunoasterea faptului implinit. Cca de-a doua
guvernare lungi (1933-1937), sub conduce=
dupi cc I. G. Duca e ucis lui Gh. nurescu, a
- -
'.
e . *
l44114.
' .4 " rfr-
'
3
"N.
inscmnat o imbunitatire a situatiei economice si
financiare, grav atinsa de criza mondiala, imbunl-
t5tire folosind in primul rind burghczici, si o de-
grevare a prinimii chiabure si a mosierimii prin
legca conversiunii datoriilor agricole. Dar sub ea
a avut loc i cresterca curentului de extrema dreapti,
care a fost lasat s'a actioneze.
Dcziluziile provocate de guvernarile deficiente ale
noilor formatii politice, averescana i national-tara-
nista, precum si de accca, falimentar, a guvernului
de tehnicieni in fru. nte cu N. Iorga (1931-1932),
ca i metodele i sectarismul Partidului liberal folo-
sisera, in ultima analiza, acestui curent ; dupa vcnirea
la putere in Gcrmania a lui Hitler (1933) ciracul
lui Mussolini, devenit repedc superior" ca metoda,
organizare si cruzimc, profesorului ski curentul
de extrema' dreapt isi modeleaza actiunca potrivit
exemplului de la Berlin, cu sugestii i stipendii pri-
mite de acolo. Constituindu-sc ca partid, in 1929,
sub numelc Garda de fier si sub conducerea lui Cor-
neliu Codreanu o alta ramurk in fruntc Cu A.C. Cu-
za exista mai de mult acest curent ajunge in lupta
Fig 109 Casa din strada Mitropolltal Grigore tu. 69 In care a nvut loe
Confcrinta pe tul a ccfcriltilor In mulle 1932. (1.1.)
t
311":.
-'
11I '
187
www.dacoromanica.ro
 _ s. -11

.
"10, s,

,-
Fig. 110 Casa din strada Ecoulul nr. 29 In care al uncsionat In 3E/11/1932 In ilegalitate redaciia organului central al Panidolui Comunist Roman Sdoteian (LI.)

Fig. Ill Atelierele C.F.R. Grivna In zilele marlior lupte ale muncitorilor ceferisti din 15-16 februarie 1933.(I.1.)

GC

s.

al

188

www.dacoromanica.ro
direct, la alegerile din decembrie 1933, cu guvernul
si Partidul liberal, pe al drui presedinte, I.G. Duca,
il asasincazil. Reinfiintat sub numcle de Totul
pentru tara", fosta Garda' face o propaganda intcns,
in special in rindurile tineretului ; paralel cu cresterea
puterii lui Hitler, a indrznelii lui Mussolini si a
rebeliunii lui Franco, in Spania, sporeste numrul
partizanilor ; asa incit, in alegerile din decembrie
1937, in care pentru prima data' guvernul nu reali-
zeazi cota majoritarr de 40% din numirul votu-
rilor, aceast formatie extremist reuseste alcaga'
66 de deputati si da multora imprcsia ca la noi alegeri
va spori considcrabil, ajungind repedc o forti hot-
ritoare. Acest fapt determina intreiga dezvoltare
ulterioar a politicii interne. Spre a bara calca sprc
putcre formatiei lui Codreanu si nevrind si apeleze
la national-tileinisti, al cror sef, Iuliu Maniu,
fcca, si principial si personal, o opozitie tenacc,
rcgele chemi la puterc formatia Goga-Cuza, tot de
dreapta, dar advcrsar gardistilor" ; iar cind accasta
se dovedi a nu putea impiedica excesele partizanilor
ei, recurse la misura extrema' a deshintarii tuturor
partidclor politice si la instituirea unui regim de
dictatur, inlocuind constitutia votati de guvemul
liberal in 1923 printr-o alta, care ii &idea puteri
foarte mari (februarie 1938). Noul guvern, cuprin-
zind citiva fosti prim-ministri si o serie de consilieri
regali, sub presedintia mai intii a patriarhului Miron
Cristea, apoi, dup moartca acestuia, a lui Armand
Calinescu, institui o nou i unic5 formatie politic5 :
Frontul Renasterii Nationale.
Dezvoltarea politicii europene, in care Germania
hitlerist impune tot mai mult hotiririle ei, excrciti
o influenti direct i imediat asupra imprejurrilor
interne de la noi. Dup conferinta de la Miinchen
(octombric 1938), in care Cehoslovacia fu sacrificat
de aliatii sal apuseni in timp ce Uniunea Sovietic
era gata s-i acorde asistent militar, presiunca
hitlerismului spori asupra sud-estului europcan. La
noi sasii isvabii hitleristi au planuri de dominatie, iar
gardistii inmultesc actele de tcroare. In martic 1939,
aruncind la o parte once ipocrizie, trupele blindate
ale lui Hitler ocupi Praga si intreaga tar, Cased ca
nici de data aceasta si Sc produc5 reactia Apusului.
In fata amenintrii tot mai evidente, guvernul roman,
sub presedintia lui Armand Cilinescu, ia doui msuri
care par, la prima vedere, antagoniste : incheie, la
23 martie, un tratat comercial cu Reichul, prin care
acesta i asigur, in conclitii avantajoase pentru el,
petrolul i griul nostru. Pe de alta parte, cam in
acecasi vreme, accept garantiile" politice ale Angliei,
incheind cu ea un tratat in acest sens (13 aprilie
1939). Credea seful guvernului roman fcindu-si
iluzii ca astfel vom putea scipa numai cu sacri-
ficii materiale. L-am auzit repctind aceasti vorb :
dau petrol si gnu ca s nu dau singe si pmint".
In aceast situatie fu gsit Romania la izbucni-
rea cclui de-al *doilea rizboi mondial, la 1 septerr-
brie 1939.
www.dacoromanica.ro
CRE$TEREA POPULATIEI
$1 A SUPRAFETEI BUCUREFTILOR.
NOI CA RTIERE
In 1918, capitala numira 382.853 dc locuitori,
Cu 1.305 mai putin dccit in anul precedent (384.158).
Era, pentru india dat, de la 1880 incoace, cind
se inregistra nu numai un deficit considerabil in
ce priveste numrul niscutilor fat de al mortilor
3.931 fat de 13.631, fenomen explicabil din cauza
diferitclor consccinte ale rizboiului dar si un
deficit ablaut, noii-vcniti, din provincic si din satele
vecine, nemaiacoperind golul provocat dc marcle
numr de morti. Deficitul rclativ se mentine si in
1919, cind statistica inregistrcaz 8.137 de nscuti
fati dc 10.307 morti, dar numrul locuitorilor ora-
sului crest; in totalitatca lui 389.078 prin afluxul
noilor-veniti. Cresterea e de circa zecc mii pc an
in anii urmtori, pin:1 in 1927, cind populatia Bucu-
restilor atinge 472.035 unitti. In 1928, adugindu-se
si comunele suburbanc 12 la numiir, uncle din
ele ftind creatii recentc, de dup rizboi cifra se
ridici la 569.855. De aici inaintc, sporul anual e
mult mai mare, el variind izare circa dou'azeci
trcizeci de mii. De la 599.782 in 1929, populatia
trcce la 631.288 in 1930 anul recensmintului
la 661.295 in 1931, la 708.943 in 1933, la 786.929,
in 1936 si la circa 870.000 in 1939, cind izbucncste
cel de-al cloaca rizboi mondial. In dot.tizeci si unu
de ani, populatia Bucurestilor a crescut asadar cu
127% : e tea mai ,,,are creftere Inregistratcl in cum,'
isioriei sale.
Ca o consecint a acestei crested, se mareste si supra-
fata orasului. Nu in aceeasi proportie, deoarecc de
la 5.614 hectare in 1918, ca atinge 7.800 in 1939, asadar,
sporeste cu numai circa 39%. $i asa e foartc mult
chid ne gindim la raportul intre suprafata i popu-
latia marilor centre europene, cind constadm, dc
pilda, cl Bucurestii au, la acceasi suprafat5, o popu-
lade de aproximativ patru ori mai mica decit a Pad-
sului. Nu e de mirare dcci el, din lipsa vcniturilor
comunale necesare, lucrrile edilitarc sufcr, cl, la
sfirsitul rstimpului de (Iota' decenii dintrc cele dow1
fa..zboaie mondialc, foarte multe case din cartiercle
de margine, la mahala", n-au nici lumina electric%
nici api curenti, nici canalizare. Crestcrea mai micA
a suprafetci orasului in raport cu aceca a populatici
se explici mai intii prin faptul cl se parcelcaz5
se crciese o serie Intreag5 de tcrenuri viranc cuprinsc
in vechiul perimetru, pe de aid parte prin cresterca
In Ind/lime a constructiilor. E perioada cind apar
blocurile", cind case Cu mai multe ctajc i aparta-
mente se construiesc pe toatc artcrcle principale.
Dintre cartierele noi care iau nastcre prin parcc-
lama tercnurilor viranc in cuprinsul vcchiului peri-
mctru al orasului, semnalim, mai intii, pc cele din
partea de nord, asa-ziscic parcuri". In stinga $osclei
Kiqselef, cum mergi spre Bncasa, se complctcazi
189

-'
y,: o
. 'Pm
Fig. 112 Locuinte ieftine". (I.C.S.O.R.)
parcul" Delavrancea si se infiintcaza parcul" Do-
meniilor pe un tcren al Ministerului de Agricultura
i Domenii, cu case tip vila, construite pc parcele
date nu numai functionarilor zisului minister, dar
i altora. In partca drcapta a soselci se completeazi
Parcul" Filipcscu unde-si ridica locuinte somp-
tuoase bogatasii capitalei ia nastcre Parcul" Bona-
parte, iar mai spre miaznoapte, intrc oseaua Jianu
azi Aviatorilor i lacul Herstrau, un al treilca,
in care o parte c formata de parcelarea Uzinelor
comunale Bucuresti (U.C.B.), parcelare inaccesibili
insa slujbasilor mrunti i lucritorilor acestci insti-
tutii. In aceeasi regiune de nord, i anume, la nord
de $oseaua stefan ce! Mare, intre velodrom si hipo-
dromul Floreasca, ja nastere Parcul" Tunari, mar-
ginit spre rsarit de Bulevardul Barbu Vacarescu.
In locul gropii" lui Ouatu dupa numele lui
Constantin Ouatu, proprietar de terenuri de aici
se ridica, intre Bulevardul Filantropici azi 1 Mai
si Calca Grivitei, un cartier intreg ; unde a fost
groapa", umpluta i nivelata, se amenajeazi o gra-
dina publica, iar lir' 1ga ea se inalt scoala i biscrica
(1928-1934). Casele sint modcste la uncle ajungi
cu mina la acoperis; mai toate au grdinit, cu flori
i pomi i, adeseori, cite o bolt de vita. Mai spre
nord, c un alt cartier, in preajma fostei gropi" a
lui Cutarida, cel cu fabrica de carimid ; aici s-au
construit si case tip locuinte ieftine" (vczi fig. 112).
Groapa mnsi, umpluta i ca, s-a transformat, ca
accea a lui Ouatu, intr-o grdina publica, pus in
valoarc complet, prin instalatii i amenajari pcntru
copii i printr-un stadion, abia in anii din urma,
dupa al doilea fzboi mondial. Cine vede astazi
190
www.dacoromanica.ro
-f1111
Fk
,
J.
1.
0.6
aceste dota' carticre nici nu-si poate inchipui macar
cum aratau ele prin 1910, cind in fundul gropilor"
pline de balirii se adposteau caramangiii" i man-
glitorii", adica pungasii Bucurestilor.
In partea de vest a orasului semnalarn mai intii
cartienil ingincrilor cefcristi, in dreapta Cali. Grivitei,
chiar in fata Girii de Nord, apoi cartierele noi din
preajma Cotrocenilor: unul jos, in lunes Dimbovitei,
format din vile, multe din ele apartinind ofiterilor,
altul sus, pc margines platoului, in coasta 5co1ii
de razboi (azi Academia militara generan). Un cartier
nou ja nastere i intre Cales Plevnei i Splaiul Indc-
pendentei, pe o parcelare a domeniului militar. Se
completeaz i cartierul Sf. Eleftcrie, trasindu-se
strzi noi, cu nume de medici, i construindu-se,
ca prctutindeni in parcuri, case in forma de vila,
cu parter i etaj, inconjurate dc verdeata ; toatc
accstca apartin burgheziei, in timp cc lucratorii
locuiesc in case saracacioase, la mahala". Intre
Cimitirul Ghencea i Drumul Sara cruia in mod
grcsit i s-a spus chava vreme Drumul Serii (vezi
mai jos, p. 225) este parcelarea Ivnescu. O ase-
menea parcelare intilnim si in partea de miazazi a
orasului, intrc sanatoriul de tuberculosi si strada
Pieptinari: ea se datoreaza fostei institutii ccferiste
Casa muncii". O a treia, de mai rnici proportil
are loc pe tcrenul fostului sanatoriu Sutzu, la trine-
ticrea strizilor Mintuleasa i Dimitrie Racovit,
in partca de rasarit a orasului. In aceeasi parte sint
i parcurile Radorin i Berindei, intre Calca Dudesti
i oseaua Vitanului, precum i Parcul Mihai Bravu,
intre Soscaua Mihai Bravu i oseaua Vergului.
In sfirsit, la sud de intretaierea oselei Iancului cu
oseaua Pantclimon, la Vatra Luminoasa, se infiin-
teaza un nou carticr de locuintc tip, construitc de
fosta institutie a Asigurarilor socialc. Alituri de aceste
cartiere i parcuri noi, iau fiinti o serie de mici par-
celari, pe diferite terenuri particulare. Ele cuprind
citeva case, de obicci in acelasi stil, grupate in jurul
unei singure strzi sau intrri" ; frecvent este tipul
a doui constructii laterale si o a treia in fund ; citarn,
dintre numeroasele grupuri simetrice de acest fel,
pe acelea, infatisitoare, de pe Bulevardul Balcescu,
Bulcvardul 1 Mai, strada Cobilcescu, strada Maria
Rosetti etc.
Dar pe Ruga' faptul cil, trcptat-treptat, tercnurile
virane din interior se parceleazi si se acoperi de
constructii noi, trebuie subliniat infiintarea a o
suma' de cartiere mrginase, dincolo de limita ora-
sului. Ele iau nastere fie prin improprietirirea demo-
bilizatilor din fzboiul 1916-1919, fie prin cumpi-
rare de parcele de Ctre oameni Cu venituri modcste,
muncitori din fabrici, ceferisti, setebisti, rcangajati
militari, functionari mirunti. in felul acesta se inte-
meiaz Ddmeiroaia, la sud-cst-est de 'Bucurestii-Noi,
Ce/atea Voltmldreascd, spre Afumati, i Apdrdto.rii
Pa/riel, intre $oseaua Oltenitei i oseaua Berceni,
tustrele cu fosti combatanti. Dincolo de groapa
Floreasca se formeazi, incepind de prin 1922, o nota
aglomeratie, cu scoala respectiva. Pe izlazul comunal
al Dudestilor sint improprietriti, in 1930-1931,
o seam de locuitori, in jurul unci mai vechi asczri
rzletc de prin 1919-1920; astazi carticrul poart
numele de Parcul Libertatii si nu trebuie confundat
cu parcul numit la fe!, din Cimpia Filaretului, unde
a avut loe Expozitia din 1906. In preajma fabricii
de cimcnt Titan" azi Bucurestr si apoi a
marilor uzine numite astizi 23 August" si Repu-
blica", se dezvolta cartierul Bolla Alba, cu muncitori
de la aceste intreprinderi i mici functionari. Cefc-
ristii Sc nazi in special in unghiul cuprins futre calle
fcrate cc duc spre Chitila i Mogosoaia, formind
comuna Grivila; ea avea in 1930, potrivit recensi-
mffitului, 5.759 de locuitori. La aceeasi dat, comuna
Lttpeasca, pe soscaua spre Alexandria, numra 9.805
locuitori ; si ea, ca i Grivita, e alatuit exclusiv
din parceliri. O alta aglomerare suburban, Progresul,
ia fiint in partca de miazizi, pe Soseaua Giurgiului;
infatisarea nu corespunde irisa numelui. Dincolo de
podul Colentinei, unde era limita orasului, se for-
meaza, incepind din 1924, de-a lungul soselei spre
Fierbinti, o nota aglomerare numit Andronache.
Paralel cu aceste noi aseziri suburbane, care, dezvol-
tindu-se, tind sa se uneasc5 cu orasul propriu-zis,
cresc si cele existente dinainte de 1916. In aceasta
categorie intr Mililarii, unde sint multi subofiteri,
cu populatie ceferisti si de muncitori
slujbasi de la Regie, &masa, vechea asczare dc 11110
lacuri, cu restaurantele ei avind peste proaspt, scos
din lacul vccin, Colentina, care se intinde de-a lungul
soselei spre Urziceni. incetul cu incetul, orasul
inglobeazi toate aceste asezri din jur, dupi cum
inainte, in decursul secolelor, inglobase satele vecine,
unul dupa altul (vezi si mai jos, p. 255).
www.dacoromanica.ro
Dar alaturi dc accasti crestere in suprafald este
cresterea In bid/time, care, ea mai ales, permite cazarea
populatiei mereu adugite. Imobilc cu multe etajc
si apartamente, asa-zisele blocuri", in care locuin-
tele, economic calculate, se iniri ca cclulcle intr-un
fagurc, apar pretutindeni. in special centrul, unde
tcrenul e din ce in cc mai scump, marilc artere, in
primul rind cele dota bulevardc, care taie crucis
orasul, si Calca Victoriei, apoi i celelaltc cal si,
de la o vreme, chiar strizi mai putin insemnate \N'id
ridicindu-se imobilcle inalte cu rindurilc de ferestre
la fel, adevarati stupi omencsti carc uncori se trans-
forma in vicspare. Uncle blocuri au cite saptc-opt
ctajc, ca blocul Carlton", de trist amintire, dirima
de cutremurul din noiembric 1940 si in locul caruia
s-a construit un altul solid, ca blocul Wilson", ca
blocurile simetricc de ling Biscrica Italian sau
cele din spatele Ion, pe strada Vasilc Conta. i uncori
puteai s intilnesti ca, dc pild, in strada Maria Rosetti,
una lingi alta, o casa vcche, btrineasca, de la luce-
putul veacului al XIX-lea, avind in fat ccrdacul cu
stilpi sculptati, alituri casa vagon" a cclei de-a doua
jumtti a veacului i indati dupi ea blocul" sau
macar blocusorur caractcristic perioadci dintrc cele
doui rizboaie mondiale.
NO1LE CONSTRUCTII.
MI JLOACELE DE COMUNICATIE
Sc construicste pc c.apete, atit de particulari, cit
si de institutiile dc stat. Sc construicste atit inaintc
de 1929, in epoca prosperittii", chut preturile crcsc
continuu, cifra de afaccri sporestc i capitalurile
invcstite se amortizcazi relativ repedc, cit si dupi
1929, adica dupa izbucnirca crizei, cind, din cauza
supraproductiei, se produce crahul de la bursa din
New York si preturile coboarl catastrofal. Capita-
liude disponibilc se investesc in cldiri, mai ales
legca asigura constructiilor noi dota' avantajc sub-
stantialc, anume, scutirca de impozitc pc zcce ani
si inchirierea libera, deci la pretul pietei, mult urcat
fat de pretul rcgimului legal impus de Icgca prelun-
girii contractclor dc inchirieri. In intervalul 1920
1934 indusiv se ridic.:a in capital 29.518 cladiri,
maximum fiind atins In anul 1928, cu 3.484 de cldiri.
Multe institutii de stat ii fac localuri proprii, infiti-
s'Atoare. Se termin clidirea cca nou a Universittii,
inceputi inainte de rIzboi, pe strada Edgar Quinet,
strada Academiei si cele dota bulevardc, ocupindu-se
astfcl, impreuni cu vechiul local, tot patrulaterul
mirginit de amintitcle artere. Facultatca de drcpt si
inalt mai tirziu, in 1935, dup planurile arhitcctului
Petrc Antonescu, o frumoasa clidire separata la
extremitatca tercnului dcstinat initial Garii ccntralc
191
si apoi, dupa ce s-a renuntat la accst proiect, Cetatii
univcrsitare (vczi fig. 113).in vccinatatc se construieste
cu bani strinsi prin subscriptic publica un cmin
al studentilor. Licecle i1i fac, multumita eforiilor
colare care procura fonduri de la parintii clevilor
respectivi, cldiri proprii impunatoare. Citrn, printre
cele mai mari, cladirea Liceului Mihai Viteazul",
accca a Liceului Gheorghc Sincai", pe Calca Serban-
Vod, in fata cociocului" (vezi fig. 114), a Liceului
Dimitrie Cantemir", in partea opus a orasului,
pe strada Viitorului, cldirea nou infiintatului liceu
pcntru copiii din carticrul Calea Dorobanti-Floreasca,
liccu numit la inccput Mihail Eminescu", apoi Titu
Maiorcscu" ; in accast monumcntali cldire se afl
azi scoala medie nr. 7 Ion Luca Caragiale". Si celelalte
licce noi cum sint, de piltra, Spiru Haret iAurcl
Vlaicu isi construiesc localuri proprii. Colegiul
Sf. Saya" isi modernizeaza i mareste asezarea, iar
Liccul Lazar" adauga s'AH noi placutei elidid din
marginea Cismigiului. Se mareste i cladirea Poli-
tchnicii, din strada Polizu. Una din cele mai impu-
n'Atoare cldiri si mai bine asezate, cu o frumoasa
perspectiva, este accea a Scolii de razboi azi
Academia militara generar (vezi fig. 115) in fata
crcia se inalt Monumental croilor patrici ; a fost
terminata in 1940. Nu c cazul ar fi si fastidios
a anta aici toatc cldirile noi destinate invatamin-
tului de diferite grade, de la simplele scoli primare
192
www.dacoromanica.ro
unele din ele de mari proportii, cum e aceea din
strada arhitcct Mincu, linga Piata Filantropiei pini
la palatal Academici de inalte studii comerciale si
industriale azi Institutul de studii economice Vla-
dimir Ilici Lenin" (I.S.E.) din Plata Romana. Tre-
buie subliniat numai faptul c ele sint numcroasc
ca o buna parte adesea cea mai mare a cheltuie-
lilor de constructie respective n-au fost date de
stat, ci de cei interesati, adica de printii elevilor.
Tot initiativci i contributiei particulare se datoreaz
ridicarca a o serie dc biserici in diferite parti ale
orasului. Mult mai incapatoare decit cele vechi,
jucrate solid, din beton armat i cu materiale de buna
calitate, unele din ele sint adevrate reusite arhitec-
tonice. Citarn astfel biserica din Parcul Domeniilor,
lingi Arcul de Triumf, inceputa in 1937 si care nu
s-a terminat inca de impodobit ; ea are intrarea,
catapcteasma si o serie de elemente decorative din
marmur sculptat. Tot asa, biserica Sf. Vineri-Noua,
de pe Bulevardul Basarab, a cirei fatada cuprinde
un mozaic de mari proportii in tonuri pastclate.
Monumentala biscrica Sf. Elefterie, nu departe de
gratioasa ctitoric omonitni a lui Constantin cupetul
(vezi mai sus, p. 101), ar fi cistigat cu siguranta
daca turlele mici erau mai bine proportionate in
Fig. 113 Facultatca de drept, cildire de o armonie c1asic3; 1ntre coloane,
statufle marilor jur4ti ai lumii, construitl In 1935. (S)
 2

aI

r410

if
-
/4
j.
fi
4.

a V... is
. ,= t_

Fig. 114 I-iceul Gheorghe Sincai". pe cal. 5erban-Vodi; In Cap intrirli, bustul mArclui clnurar transilvinean. (1.C.S.0.11)

Fig. 115 Academia Milhari general! 11 blocurik noi cc o Incadreazi.

,
4\

II
4 -.10
,.7f-

193

www.dacoromanica.ro
Ell Ell 111111 111111111 "71rarar'w4-
E:1, 'kirk&
In" .t not_ !k:iar
111-11-
".. , .1r1f 1
- mtinnie_
I
II." -
.
MY,
..s 4
cs
t.
Fig. 116 Fostul Minister de Interne, azr Sediul Comitctului Central
al Parddului Comunist Romin. In prim plan, curter Palatului Repu-
Weil. (S).
taport Cu masiva turli centrali. O mentiune meritii
si Biserica Italiani, in drimidi aparent, avind alituri
campanila caracteristicil. In total, s-au construit in
intervalul 1919-1944, in oras si in suburbane, 23 de
biscrici noi, afar de acelca ale altor confesiuni,
de lcasurile altor culte.
Statul doteazi citeva din ministere cu localuri noi
sau mireste pc cele vechi. Din prima categoric fac
parte Ministcrul dc Interne, inceput in preajma celui
de-al doika rizboi mondial, si Ministcrul de Externe,
care a inlocuit impodobitul Palat Sturdza din Piata
Victoriei. Sint cldiri monumentale, construite cu
griji, din materiale de buna calitate (vezi fig. 116-117).
Ministerul de Finante ii construieste un nou local
in fats celui vechi, pe Calca Victorici, pentru admi-
nistratia central, si o serie de imobile, reusite,
pcntru administratiile sale financiare i pentru per-
ceptiile sale care stiteau pini atunci in clidiri impro-
prii, plitind, pc deasupra, i chirii mari. Ministerul
de Rizboi mireste vechiul local din Plata Valter
Miricineanu, i construiestc alituri, in continuare.
Tot alturi de vechiul local fosta casa Vcrncscu
dar separat dc ,el, Ii cldeste Ministcrul Economiei
Nationale un inalt imobil parter si opt etaje
din virful ciruia se ponte vedea tot orasul. Clidire
noui, masiv, e si aceca a Prefecturii Politiei capitalci
194
www.dacoromanica.ro
. ,
!!.iflhuI
,
azi sediul central al Militiei ; ea a indus si:cldirea
veche, mult mai modest. In preajma celui de-al
doilea rizboi mondial se incepe noul local al Bincii
Nationale, alituri de cel vechi i mult mai mare
decit acesta (vezi fig. 118) ; de asemenea, localul,
impresionant, al Administratiei centrale a Ciilor
Ferate, in fata Girii de Nord (vezi fig. 119);
ambelc vor fi terminate dupi 23 august 1944. Gara
mult sporiti sub raportul capacititii de
trafic, cauta si imbracc o haini noui, adu-
gindu-si un portal monumental, cu coloane de
granit (vczi fig. 120). Decenii a durat con-
structia Muzeului etnografic de la Sosea, azi Muzeul
de istorie a Partidului Comunist, a miscArii revo-
lutionare i democratice din Romania ; inceput
inainte de 1916, arhitcct fiind Ghica-Budesti, el a
fost terminat abia dupi eel de-al doilea rizboi
mondial ; clidirea, monumental, din cirimidi apa-
rent, avind chenarele usilor i ferestrclor din pia-
tr sculptati, este o podoabi a orasului. In 1927,
un incendiu distrugea palatul regal ; noua cldire,
mai vasta, se datoreazi arhitectului Nenciulescu ;
la impodobirea ei au lucrat o scami dintre marii
nostri artisti ; darn, de pildi, !titre altele, pictu-
rile lui Tonitza. Neat numai c temelia con-
structici n-a fost mai ridicati, asa inch partcrul
si domine Calen Victoriei, nu sa fie dominat de
accasta ca acum. Astzi palatal a devenit sediul
Consiliului dc Stat i eel mai marc muzeu de arta
al rii Muzeul de arta al Republicii Socialiste
 _.;
7-2 III Hi MI Ail SI FR En ninimmram
urn Fri VIII
F
Romania dupa cum Luvrul din Paris, vechiul
palat al regilor Frantei, a fost transformat in cel mai
mare muzeu al ei.
Masa cca mare a constructiilor bucurestene in
intervalul dintre cele doul razboaie mondiale o
formeaza insa constructiilc particularilor, multimca
de case, mici, mijlocii i mari, care se ridica prctu-
tindeni, de la centrul ocupat de blocuri de raport si
de magazine pini la marginca mahalalelor. Sint case
de toata mina si in toatc stilurile, intr-un amcstec
caleidoscopic : pe acccasi strada gasesti tot ce poftesti.
Variatia e foarte mare, ochiul e necontenit solicitat
de imagini diferite ; unitatea stilistic, arhitectonica
sufera insa. Doar uncle cartiere, construitc mai in
urma, in care s-a impus un anumit tip de cladire,
nu de stil cum sint cartierele de vile de la Cotro-
ceni sau din parcuri se prezinta mai unitar.
Societatea comunal de locuinte ieftine ii continua
activitatea. La fincle anului 1931 ea construise 2.835
de asemenea locuinte din care 1.640 avind numai
partcr, iar 1.195 pact. i etaj. Pe de alta parte, Casa
autonoma a constructiilor, intemeiata in 1930, inccpc
si ea si cladeasca, dar pe o scara redusa ; pina in 1935
nu ridicase decit circa 70 de locuinte individuale in
cartierul Cotroceni si 22 de apartamente in 11 imo-
bile in parcelarea de la Vatra Luminoasi. In aceeasi
parcelare construieste si Casa asigurarilor socialc
apartamcnte pentru asiguratii ei, pentru uncle cate-
gorii de functionari publici i citiva scriitori. Altele
se fac pe Bulcvardul Lacul Tei, altelc pe Soseaua
www.dacoromanica.ro
min'I :a gi
MI MI Mail MI !ell MI MI VIM Two ni
Fig. 117 Clidirea Costului Minister de Extcrne, azi Presedintia Consi-
liului de Ministri, In Piala Victorici. (S.)
Iancului etc. Dar toate accste locuintc ieftinc" au
doua cusururi fundamentale : sint foarte putinc in
raport cu ccrintele si mai ales sint scumpe, revin la
preturi prea ridicatc fata de veniturile lucratorilor,
ale muncitorilor din industrie i comcrt. Dc accca se
putca spune, pe drept cuvint, in 1935, ca pin atunci
se construiser, de fapt, locuinte ieftinc numai pentru
micii-burghezi" i ea nu se facuse nimic pentru
populatia sraca". La acea data, cind existau in Bucu-
rcsti 82.600 de cladiri, s-a constatat statistic ca circa
250.000 persoane" reprezentind aproximativ o
treimc a populatici capitalei locuiau in circa
125.000 camerc", deci doui persoane de camera ;
problema, pcntru cei cu venituri mici, era o adevi-
rata plaga". Se preconiza o solutic radical", con-
stind din numeroase apartamente pcntru familii de
cinci persoanc, suprafata cladita minim fiind de
10 m2 de persoana i costind circa 140.000 de lei ;
suma, imprumutata de stat sau de municipiu, era
rambursabila in 20 de ani, cu o anuitatc de 7.200 lei
anual, deci 600 lei lunar la un salariu de 3.000 de lei,
ceca ce reprezenta 20%. Din ncfcricirc, solutia a
ramas numai in stare de proicct ; nici statul, nici
municipiul n-au finantat o asemenca campanic dc
constructii.
Se dcschid bulevardc i strazi noi. Citam astfcl
Bulcvardul Marsti, paralcl cu oseaua Kissclef,
195
fcind legiltura intre hipodrom strada P.S. Aurelian,
Bulcvardul Dr. Calindcru azi Bulcvardul Eroilor
carc prclungeste strada Stirbei-Voc15 pin la Acade-
mia militati generan, punind in valoarc sprinceana"
platoului pe care se afl aceast institutie i ing5duind
una din cele mai frumoasc perspective bucurcstene.
Magistrala Nord-Sud ajungc acum pin la Magistrala
Vest-Est, cxpropriindu-se i drimindu-se ultimelc
case din portiunca final, intre actualul bloc Wilson
si Biscrica Icnei. Sc inccp, in preajma cclui dc-al
doilca rizboi mondial, in 1936, formele pentru
exproprierca a nu mai putin dc 111 (o suet' unsprc-
zece) imobilc, spre a se putca prclungi Bulcvardul
Coltci pirn os la tata ; costul accstci operatiuni dc
marc amploarc, comparabil5 cu str5pungerea Bute-
vardului Haussmann la Paris, este dc 373.685.516 lei ;
ca va fi gata abia in 1943, si bulcvardul se va inaugura
in luna noicmbric a acelui an, luind numcle de Bule-
vardul Brincoveanu (azi Bulcvardul 1848). in partea
dc nord a orasului, Bulevardul Barbu Vckescu,
pornind din 5oscaua tcfan cel Marc, este prclungit,
Fig. 118 PtLtcui cel nou al Bincli Nationale, fatatla principall spre
ser. Doarnmi. in primul plan, drcapta, intr.. la Biblioteca Centrala
de Sur. (A.)
OAR MR'
'VOL '6V%
.r.
n"'
196
pc ling Ilipodromul Florcasca, spre miaznoaptc,
iar vechiul drum la Lacul Tciului devine Bulevardul
Lacul Tei, punind in valoarc intreag5 accasti regiune.
Sc deschid numeroase strzi in carticrele noi, in
parcuri, in parcenrilc din interior sau din suburbane.
La 1 iulie 1933, numrul bulevardelor, strzilor, spla-
iurilor, aleilor, pasajelor si funditurilor bucurcstene
atinge cifra dc 1.960 (o mic nota sute saizeci).
Pc accast suprafatil sporit5, cresc si mijloacele
de comunicatic. Tramvaielc cu cal sint inlocuite pre-
tutindcni prin tramvaic clectrice ; ultimele sapte
vagoane cu tractiunc hipo" dispar in prim5vara lui
1929. Traseul pe uncle striizi strimte i aglomerate
din ccntru c modificat, iar capul liniilor se mut tot
mai departe, sprc periferie. In 1930 numirul canto-
rilor transportati este de 133.324.200. Reteaua atinge,
in decembrie 1935, lungimca dc 86 kilometri si 700
metri, calc dubl, iar personalul de toate catcgoriile,
4.893 persoane. in mai 1936 cxistau 352 de vagoanc
motor si 259 de remorci ; pcntru gararea lor erau
cinci dcpouri, pc soselele Bonaparte si stefan cel
Mare, pe Calca Serban-Voci, la Cotroccni si la
Bucurestii-Noi. Printr-o lege votatil in aprilic 1935,
Societatca Tramvaiclor Bucuresti capat5 exclusivi-
tatea tuturor transporturilor mecanice de cantori in
+Os
t1 julI
1111 fir
11101 Eli
IL I.:. in cc Pi'
Tt.s.
LI
40-,
-
www.dacoromanica.ro
 um git 10
I II

/5112111 au,
Me)OW

a
Fig. 119 Palatal administrativ al Cailor Petate &amine, devenit ulterior
sediul Miaistelut Cililor {-Crate. Fotograrie luata lnainte de construirea
blocurilor inctdreaz) astazi palatu In drcapta i la stInga. (S.)
Fig. 120 Gara dc Nord. (S.)

-7

'

197
www.dacoromanica.ro
comun, asadar si a autobuzclor, pe teritoriul orasului
si al suburbanclor lui. Pind atunci transportul cu
autobuze, care luase o mare extindere indat dup
rizboi, era asigurat de diferiti concesionari particulari
sau dc societiti ca Sardat"-ul de scurti durati ;
vehiculele lor ins 15sau foarte adesca de dorit sub
multe raporturi. In mai 1936, S.T.B.-ul avea in
circulatic 150 de autobuze ; numOrul lor creste,
in anul urmitor, la 316. Pentru ele incepe si se
construiasci in 1938 un depou special in oseaua
Panduri.
Noile mijloace de comunicatie, aviatia i radioul,
cuceriri strilucitc ale stiintei modern; apar si ele
in Bucurcsti, indati dupi rizboi. Dad pini in 1916
exista numai o aviatie militark avind aerodromul la
Pipera (circa 141 de hectare), dupi incetarea ostili-
tilor ia nasterc i aviatia civil, comerciali.
aprilic 1920 se intemeiazi Compania franco-rominii
de navigatic aeriana, cu capital romOnesc, dar sub-
ventionati si de guvernul francez, polonez i cehoslo-
vac ; ea asigur traficul aerian pe unja Bucuresti-
Belgrad-Budapesta-Viena-Praga-Paris, intr-o direc-
tie, Bucuresti-Istanbul intr-alta.Orasul este legat
deci de o serie de mari centre; ulterior se Incheie
conventii cu sociefiti strOine care asiguri comuni-
catia pe cale aeriani i cu alte centre europcne. Aero-
portul se afli la Bineasa (128 de hectare) ; aici ateri-
zeazi avioanele companiei franceze Air-France",
care fac legatura cu Occidental, ale acelei poloneze
Lot", care uneste Danzigul si Varsovia cu Sofia,
Salonicul, Atena, Rodos si Lydda, in Palestina, ale
companiei cehoslovace C.S.A.", ale celor dou
companii italiene, Ala Littoria" i Avio Linee Itali-
ane", unind Bucurestii cu Roma si Torino, ale com-
paniei germane Deutsche Lufthansa" din Berlin si ale
companiei ungare Malert" dc la Budapcsta. Tot
Bineasa este i aeroportul avioanelor societAtii roma-
nest ,,Lares", care in maximum trei ceasuri ating
marginilc tOrii. Un al doilca se infiinteazi la Popesti-
Leordeni (circa 136 de hectare); pentru aviatia spor-
tivi este si aeroportul Giulesti (163 de hectare), iar
pcntru zborurik Bra motor ale planoristilor, acro-
dromul Dudesti-Cioplea (circa 64 de hectare); toate
functioncaz5 la finele perioadei de care ne ocupAm,
in 1939.
In cc priveste radiodifuziunca, Inceputurile ci la
Bucuresti dateazi din 1925, and Asociatia prietenilor
radiofonici a ficut o serie de auditii publice utilizind
postal experimental al Institutului electrotehnic uni-
versitar ; s-au adOugat apoi emisiunik postului Direc-
tiei gencrale P.T.T. Societatea rominil de radiodi-
fuziune numiti la inceput Societatea de difuziune
radiotelefonici din Romania s-a intemeiat la 22
dccembrie 1927, iar emisiunile ei regulate au inceput
la 1 noicmbrie 1928. Postal de emisiunc, pe unde
medii de 364,5 metri, a fost instalat la Bineasa, nu
departe de aeroport ; mai tirziu, in 1939-1940, s-a
construit i un post pe unde scurte, dc 32,5 metri.
Programcic cuprindeau muzici variati, de la cktecele
198
www.dacoromanica.ro
populare rominesti pini la concertele simfonice
opera', apoi conferinte, informatii si reclame comer-
ciale. Nunfirul ascultkorilor a crescut repede ;
bucurestenii, mari amatori de noutate i distractie, au
adoptat dc indata noua inventie ; cci care nu puteau
sA-si procure un aparat cu limpi, perfectionat, dar
costisitor si crau multi din acestia ascultau
la cel simplu, cu galena", tinind la ureche receptorul.
In 1928 erau In ora; 14.587 de abonati la radio ; in
1930, dupi doi ani numai, ei ajunseseri 48.505.
Am avut, imediat dup rzboi, i un serviciu public
de radio-telegrafic ; prin el se puteau trimite telcgrame
in strOinitate mai iute decir prin telegraful obisnuit.
Telefonul a luat o mare extensiune ; modernizarea
retelei i introduccrea in locul centralclor manualc
a centralei automate, intr-un imobil special construit,
pe locul Terasei Otetelesanu, s-a ficut prin Societatca
anonim romni de telefoane, infiintati in 1930
cu capital strain (american).
LUCRARILE EDILITARE
Luceirile edilitare incearci sa in pasul cu cresterea
suprafetei i populatici orasului. Se pune in primul
rind problema apei potabile si a celei pentru nevoile
industriei i salubrittii. Gintititile pe care le primcsc
Bucurestii se dovcdesc tot mai insuficiente, in special
in timpul verii. Se fac lucrri importante atit la Arcuda,
mirindu-se si debitul i puritatca apei filtrate din
Dimbovita, cit si in regiunea Clinceni-Slobozia, unde
se capteaz5, prin puturi colectoare, o serie de izvoare
subterane, intocmai ca la Bragadiru i Ulmi (vezi mai
sus p. 127). Cantitatea de ap pompati anual In oras
trece de la 29.127.000 rn3 in 1923 la 42.500.000 In 1938;
totusi, ea nu ajunge; chiar daci n-ar fi pierderile de
pe conducti i risipa unora dintre cetiteni, care,
sprc a-si ricori, de pildi, pepenii sau sticlele de vin,
Iasi si curgi peste ele in nestire apa de la cismea, tot
e insuficienti. De aceea, in 1939, se pune in lucru o
nou captare, de data accasta din riul Arges, in dreptul
comunei Crivina, la vest de Bucuresti ; apa urmeazi
si fie adus printr-un canal deschis, in lungime de
22 de kilometri, pini la comuna Rosu, si de aici tri-
misi apoi in oras. Lucrarea va dura ani de zile si se
va termina dupi al &ilea rizboi mondial, inaugu-
rindu-se la 7 noiembrie 1950. Sc incepe totodati
siparea de puturi la mare adincime intre 160 si
230 de metri chiar in interiorul orasului, obtinin-
du-se o ap buni i foarte curad. Desi debitul lor e
relativ mic, utilitatca acestor puturi s-a dovedit mai
ales in timpul celui de-al doilea rizboi mondial, cid,
din cauza bombardamcntelor aeriene, o parte din
conducte Rind scone din functiune, locuitorii unor
cartierc s-au aprovizionat cu api de aici.
 Retcaua dc conductc principale, numite i artcre,
si de conducte secundare, pentru distribuirea apci in
oras, crcste. Ea va ajunge, prin lucrrile Uzinclor
Comunale Bucuresti (U.C.B.), de la 51, respectiv 332
de kilometri, in 1923, la 108, respectiv 725 km in 1942,
aladar mai mult decit dublu. Sc instalcaza, in diferite
punctc, fintini tisnitoare sau havuzuri, rcluindu-se ove-
che traditie ; uncle din ele, ca Fintina Zodiacului, in fata
Parcului Libcrtatii, executan in 1934 de arhitectul
Octav Doicescu i ingincrul Dorin Pavel, sau Fin-
tina Mioritii, din fata Vilci Minovici, la osea, sint
remarcabile, adevarate opere de arta. Se instalcaza
de ascmcnca inovatic fericit mici fintini cu
3.0 potabila, foartc apreciate de cetateni in timpul
verii ; numrul lor se va inmulti considcrabil dupa al
doilea rzboi mondial.
Rcteaua de canale, pentru scurgerea apclor uzate,
menajere sau industriale, crestc si ca in proportic :
de la 285 km in 1923, ajungc, dupa 19 ani, la 614 km,
deci iarasi mai milt deck dublu. Dimbovita, in fundul
transcii ei, devine un adevarat canal colector";
apele ci slut permanent poluate de reziduurile ule-
ioase ale uzinci de la Grozavesti si de tot ce aduc
canalele orasului. Din aceasti cauza, aspectul ci nefiind
din cele mai atragatoare si mai ales din nevoia de a se
obtinc de-a curmezisul capitalei o mare artera de
circulatie, larga si infatisatoare, s-a ajuns acurn citcva
deccnii la concluzia acoperirii Dimbovitei, printr-un
planscu de beton (proiectul din 1934). Operatia s-a
realizat partial, pe portiunca cuprinsa intre Calca
Victoriei i Podul erban-Vocla (1936) ; unii sint de
prere ca ea sa fie continuata spre a avea cit de curind
o larga artera, care, impodobita cu pcluze de iarba
si trandafiri intre cele trei parti carosabile, sa straban
Bucurestii, de la Ciurel pina dincolo de Abator. Ea
ar deveni sustin partizanii acestei solutii dad
s-ar face si constructiile corespunzatoare de imobile
pe ambele laturi, unul din cele mai frumoasc bulcvardc
nu numai ale trii, dar ale Europei. Exista insa si
o alta solutie, care e mai costisitoare, a pastrrii
Dimbovitei neacoperite cu debit sporit, de aria cu-
ran, deviindu-se cursul ci spre miazazi, in partca
actualmente acoperin i insotindu-1 de o salbi de
oglinzi de apa", incepind Cu un lac mare la Ciurcl,
continuind cu o serie de lacuri sub cornisa, la Cocioc
Balta Alba, si ispravind cu lacul, amenajat, de la
Leordeni. Aceasta solutie pastreaza orasului elementul
natural, viu, care e apa curgatoare i c mai indican
pentru imbunitatirca microclimatului bucurestean.
O lucrare hidraulica important a fost &Apnea unui
canal in drcptul comunci Bilciuresti de pe Ialomita,
care aduce o parte din apele acestui riu sprc a spori
debitul Colentinci si a asigura astfel nivelul lacurilor
In curs de asanare in jurul capitalei. Aceasta operatic
de asanare a lacurilor Colentinci, mai inainte adeva-
rate focarc de infectie din cauza apclor statute si a
tintarilor, a inceput sa fie realizat in noiembric 1933,
dupa ce fuscse in prealabil studiata ani de zile. S-a
creat din lacul Buftca, un mare rezervor de acumulare
www.dacoromanica.ro
a apelor aduse din Ialomita, asigurindu-se astfel un
debit suficient si constant Colentinei in lunile de vara,
s-a inceput curatirea si amcnajarea salbci de lacuri
din jurul Bucurcstilor. Rind pe rind au fost asanate,
pin in 1939, lacurile Bneasa (40 dc hectare), Hera-
strau (77,4 hectare) si Floreasca, lucrrilc continuin-
du-se, in perioada urmatoarc, la Lacul Tei (150,6 hec-
tare, imprcuna cu Floreasca), apoi la lacul Fundcni
(120 hectare) si urmind sa se termine cu lacul Cernica.
In felul acesta s-a rcalizat si se realizeaza o marc opera
edilitara, importanta nu numai sub raportul igicnic,
dar si cstetic si recreativ, crcindu-se o adevarata
podoaba a orasului, o zona de recrcatic i agrcmcnt si
influcntindu-se in bine si microclimatul bucurestean.
Cici, paralcl cu asanarca lacurilor, se lucrcaza, incc-
pind din 1936, lila amcnajarea Parcului national
azi Parcul de culturil si odihna Herastru pc un
vast teren cuprins intre Soseaua Kisselef i lacurile
Herastrau si Florcasca. Sc expropriaza citcva zcci de
locuinte mizcrc de altfel si o intreprindere
industriala, se fac plantatii, se trascazi alci, si in citiva
ani, pini in mai 1939, se inzestreaz Bucurestii cu
cel mai vast spatiu verde" din cuprinsul lui. Mai
inaintc inca se amcnajasc Padurca Bancasa, deschi-
zindu-se drumuri si construindu-sc un rcusit restau-
rant; de ascmcnca prin lucrari incepute la 16
septembrie 1929 padurea si lacul Snagov, la o
distal* de 35 de kilomctri nord de oras. Acccsul
acestei ultime paduri era insa dificil pcntru marca
multimc, din cauza lipsci unui mijloc dc transport
ieftin si permanent. In partca de rsrit a Bucurcstilor
s-au facut uncle mici lucrari de amcnajarc in padurca
Pustnicul, pe malul blii Pasarea, in fata manastirii
Cu acelasi nume. S-ar fi putut spori spatiilc verzi", in
chiar cuprinsul orasului, Cu atit mai mult cu cit
planul de sistematizare din 1935 prevedea o suprafata
considerabila de tcrenuri libere care urmau s fie
plantate. Lucrul nu s-a fcut atunci ; o scama de ase-
menca spatii libere au fost parcelate cazul parce-
larilor Florcasca i Vatra Luminoasa ; se va realiza
dupa 23 august 1944, in cadrul unui plan consccvent
urmarit.
Pe malul lacurilor asanatc iau nasterc, in ultimii ani
ai perioadei dintrc cele doua razboaie mondialc,
stranduri i cluburi sportive, multe ins din accstea
din urmi au un caractcr cxclusivist, nu sint acccsibilc
oamenilor muncii. Stranduri se infiinteaza si in
cuprinsul orasului: la $oseaua Kisscicf ccl mai
marc in dreptul Strazii Izvor (Strandul Bragadiru"
azi Izvor"), apoi la Ciurcl, la Ghcncea, la Gara de
Est, in sfirsit, strandul de lux, cu valuri, de la Lido"
(vezi fig. 121).
Pentru luminatul orasului, accentul cade acum pe
clectricitate. Gazul aerian continua sa fie intrcbuintat
atit pe strazi, cit si in case, dar in toatc constructiile
noi din cartierelc ccntralc li intr-o scama din cele vcchi
se introduce lumina cicctrica. Pe bulevarde, pc artcrcic
principalc, pe multe dintre strazi se instalcaza bccuri
Cu incandescent. Dar mahalalelc rmin inca ani dc
199

Fig. 121 Strandul co valori, Lido. (A.)
zile Bra lumina. Meriti sa fie relevat faptul ci in 1935,
din totalul de 158.043 de gospodirii, cite numarau
Bucurcstii, numai 63.346 sau circa 40% avcau insta-
lati clectricitate, restul dc 94.697 utilizind tot vechile
mijloace de luminat. Abia din timpul primariatului
lui Dem. Dobrescu incepe preocuparca pcntru extin-
derea rctelei in cartiercle mrginase ; lucrul insa merge
incet, i izbucnirca celui de-al doilea rizboi mondial
gascste o serie din aceste cartiere intr-o stare deplora-
bili sub raportul lucrarilor edilitare. Cele doui uzine,
de la Grozivesti i Filaret, ambelc termoelectrice,
nu mai sint suficiente. De aceea se instalcaza, prin
intreprinderea strain Brown-Boyen, si se pune in
functiune, in primavara lui 1931, uzina hidroclectrica
de la Dobresti, pe cursul superior al Ialomitei, curen-
tul fiind adus in capital printr-o finie de inalta ten-
shine si transformat de la 110 kilovolti la 30 si a. poi
de la 30 la 5 kilovolti.
O inovatie care a provocat mari discutii si n-a fost
admisi dc titre biserica a constituit-o Crematoria,
pcntru incincrarea mortilor. Clidirea s-a inaltat pe
dealul ce domini Valea Plingerii, in coasta Cimitirului
Bellu. A inceput si functioneze la 25 ianuarie 1928;
prima persoani incincrati a fost Profira Ficraru,
casnica, dc 40 ani".
In privinta sistematizirii orasului s-a ajuns, pe
tcmciul lucrrilor unci comisii, la planul director
200
www.dacoromanica.ro
de sistematizare", publicat in 1935. El cuprindca o
serie de principii si directive juste ; din picate, apli-
carca lui a fost, sub multe raporturi, defectuoasii.
Vina o poarti i diverscle interese particularc care au
prevalat asupra celor gencrale. Un excmplu in aceasta
privinta unul dintr-o mic este strimtarea Ma-
gistralei Nord-Sud, incepind din dreptul strizii C.A.
Rosetti spre miazinoapte, din cauzi ca proprietarul
terenului de pc latura stinga, un personaj influent
politic, fost dc mai multe ori ministru i putred de
bogat, n-a admis si i se expropricze portiunca necc-
sat* portiune pe care a ridicat blocul Lido.
In rezumat, punind laolalta realizarile cu deficien-
tele, pozitivul cu negativul, stabilind, cu alte cuvintc,
suma, se poatc totusi afirma ea, sub raportul cdilitar,
s-a facut, in intcrvalul 1919-1939, un efort in vcdcrea
modemizarii Bucurestilor. Nu s-a filcut insa atit cit
trebuia, si, mai ales, efortul n-a fost uniform si echi-
tabil disiribull. S-a dat, ca si mai inaintc, atentie deose-
biti centrului, cartierelor locuite dc cei avuti, ficin-
du-se prea putin pentru cartierele marginase, locuitc
de muncitori, de lumea ncvoiasi.
VIATA CULTURALR
Fcnomcnul de centralizare, de concentrare in
Bucuresti pe care 1-am observat in viata industriala
a Ord este si mai vizibil, se manifesta in mai mari
proportii in viata culturali. Sint sectoare intregi in
care majoritatea absoluta a manifestirilor, in altele
marea majoritate, iar in citeva unanimitatca lor au
loe in capitala OHL Bucurestii absorb fortele de crea-
tic, actioneaza ca o mare pompi aspiratoare, spre
paguba cclorlalte centre. Oameni de stiinti, literati si
artisti din restul orasclor tirii universitare sau
neuniversitare cauta Cu tot dinadinsul si vini la
centru" ; Viafa romiineascd, importanta revista ie-
sear* se muta la Bucuresti ; tot aici paradoxal
Ii are sediul i asociatia care urmireste ridicarca vechii
si glorioasei in ale culturii capitale moldovenc.
Invatamintul bucurestean de toate gradcle cunoaste
in perioada 1919-1939 o noui dezvoltare, care folo-
seste insi in primul rind burgheziei i tarinimii
chiabure. Cel superior se completcaza prin inftintarea
Facultatilor de farmacie i medicini veterinara, a
Academiei de inalte studii agronomice (1929), a
colii superioare de arhivistici i palcografie i prin
transformarea $colii de poduri i osele in $coala
politehnica, adaugindu-i-se sectii noi. In invatamin-
tul secundar sau mediu sporesc liceele teoreticc (Spiru
Haret", Aurel Vlaicu", Mihail Eminescu", Iulia
Hasdeu" etc.), de asemenea liceele" termenul acesta
exerciti un adevirat miraj i gimnaziilc comer-
ciale, industriale, profesionale, tehnice, de mcnaj etc.;
CONSTANTIN C GIURESCU ISTORIA BUCURESTILOR Harta nr, 3
COM BANEASA

o 2 k in aine3c'
os
BUCURESTII
- Flittina
Miorita He , ras iNTRE
Vila 0
Minovici 1 IULIE 1831 si 23 AUGUST 1944

/I so
e
Rond
iir 'era Bahntmednd
Arnod
-Ape,
T F. F. Wedsa Pepin/era-
Hip TraP 4'0
r'ast ru
utullw Criclun
o Fabr airinnda
Hag/ Tudorache
Q cy.

0
At*/ C R Rond IL COLENTINA
o Vayeene 143 Palatul Damn
a Fati P000v/ci 6hica
Fa& cir,
_Cupric/a.,
Ate CFR
Lawn
110 easca
by,

Cyn.Colinn Vi
5rThcove3nu0
Hanu/CA

Spitalul
Colent
II

Parcu/
Greet
Moen nurei Eder de ret4,,, Ga a ber(deEs
Belvedere ,4
C. A M
I, CD

Cara de Acaaerm
Nord Rom
inf,ran in Capra

z.
0 /7

Dinky Cok
Mon I
ncu Nou
fC

aL9.18
e I 1/0/e,
31 N.:11nel,

S s Mi/ 'tar/ Statule

Leui Cotroceni 1.1fa Mon
J3 34
mm11,1110
53
-a
CO

Coro/ frollor5aoi4y.
de Ora n n,sla
Ca, Reno,
Griddr: a. a. r
Castripaaia fr ;.."

Supendiri
(Worni.nberg) k Circa, Sido/,
de &ill), iatui
Casa Soare Josh
C?rnpul Cotroceni tisnitoare

SpHa/ml
Panduri
.

itropolia:
Seo ale
I, V' a a, era ..CiaCanU/

sr r.
ociP U 14,
Cadina...
La seple nuci

26 Facultatea de Drept
I' ,' * Cimpla 8 27 Statuia Kogilniceanu
rirlirul
e'2.* Libertitil I 28 Liceul Oh. Lazar
.q Oa
*t Serninaridui
t a 1
Dep
29 Busturde din Cimigiu
re Datnnesti
1

he Central 30 Mon Erodor francezi

31 Larul Universal
32 Min. Justifiei
33 Monitorul Oficial
I Piafa Victoriel 34 Min. Lucarilor Pub/ice
2 Mai ay/ Zoologic Crematoria
35 ArhiveleStatului
36' Casa Miha/ache Chica
3 Monetiria I muz Etnografic)
4 Insti tutul Geologic 37 Casa de Depuneri si Consemnat/uni
5 Min. de Externe 38 Hotel de France
6 Monumental Aviatori/or 39 Banca Marmorosch Blank
7 Bufetuf 40 Libriria Socec
8 Primiria sect IV Verde 6radina 41 Prefectura Politiei Capita/a/
9 Scoala de Forlorn's/ Sosele Bellyful 42 Casa pictor Gh..Titta-rescu
Observ astronoinic
10 'Mon. Erodor C.F.k milder 4,3 Elbe/a Spita/e/or Clyde
11 Palatul Adm . CFR. Cit4m 44 Libriria Alca/ay
r Seraan 4.,,
45 Libriria Carteo Romimeasci
12 Casa Cerkez r ' Vodi t
13 Pa Istul Cantacurino - Belhi- 46 Scoala de Arhitecturd
9 47 Banca Na.tionali
14 Casa 043sescu iSrae/ areidinirii I de zarzavat 48 Bursa
15 Casa CI Trubetzkoi
16 Casa Oh. Manu
'.9-52 Statude Ghstazir,h'ehade
"4,
17 Casa Scar/st Kretzulescu (muz &amino -Rus) LEGEIVDA Rdulescu , M/hoi Vitezu/
Spiru Haret
18 Casa Monteoru
19 Min. Finante
- Primele de tremvai cu cal 53 Spita/u/ Cap
It 8/PC trice 54 Min. de Domenii
20 Palatal Stiitey -- . ., Inchisoarea PO
55 Palma C A . Rosetti
21 Hotel Athenie Palace
22 Casa rn. Aman
i C .
o". Viciresfi Clidiri Statui 56 Statuia C Brincoveanu
J Q O. Pa rcuri-isi grao'ini 57 Iv/la:ma (Plata Romei)
i Q.

// \\///
23 Casa Librecht ( Fifipescu) /N , ft L Vita- de vie t t t Cimitire 58 Fintins Cantacuzino
24 Fundatia Dalles
25 Casa de Culturi a student/for
i .,

// tt's

POLONIC

www.dacoromanica.ro
numarul lor total atingc cifra dc 106 (o suta sase).
In invatamintul primar se ajungc in 1934 la 181 (o
suti optzeci i unu) de scoli, dintre care 140 de stat
si 41 confesionale ; ele adapostesc 47.735 dc cicvi
eleve si au un corp didactic de 1.305 persoanc. In
acelasi an, numarul gradinitclor este de 82 (71 de stat
si 11 confesionalc) cu 124 de conducatoare si 6.254
de copii. Sc infiinteaza amine pentru studenti si
studente atit pe facultati, cit si regionale, pc
judete precum si internatc pcntru clevi ; se sporcste
de asemenca numrul burselor ; fata dc epoca ante-
rioara 1878-1916 e un progrcs ; totusi, nici
uncle, altelc nu sint suficiente sprc a asigura
tuturor elcmentclor inzestrate dar sarace fii dc
tarani si de muncitori posibilitatca de a-si face
studiile. In fclul acesta, forte care ar fi putut spori
patrimoniul cultural si tchnic al natiunii se picrd,
ramin ingropate, nevalorificate, in lumea satelor si a
perifcriilor orasclor.
Si acum, ca si in epocile anterioare si ca intotdeauna
si peste tot, in toate Odle, csentiala pcntru viata
culturala este opera de crealie origina/d, in stiinta, lite-
ratura si arta, contributia nota prin care natiunca
sporeste atit patrimoniul sat', cit si pe acela al umani-
tatii. In privinta aceasta, Bucurcstii au o larga parte;
se poate spune, faril exagerare, ca majoritatca accstor
creatii originale au loe in capitala tarii. Aici cercetcaza
u,
www.dacoromanica.ro
Gheorghe Titeica
si publica invatatii nostri dc scamil
in matcmatici, Ion Cantacuzino si Constantin I.
Parhon in medicina, Traian Savulescu in stiintele
natural; Horia Hulubci in fizica, Nicolaic Iorga
Vasilc Parvan in istoriografic i arhcologie, Simion
Mehedinti in geografic i etnografic, Ludovic Mrazck
in geologic, Emil Racovit in spcologic i atitia altii.
Aici se ridica o nouil i numeroasa gcncratic de inva-
tati i cercetatori stiintifici, in toatc domeniile, de la
biologic si tchnica, pina la disciplincle umanistc.
Apar institute stiintifice noi, de la Institutul de scruri
si vaccinuri Dr. I. Cantacuzino" (1 aprilic 1921) si
Institutul dc chimic industriala al Universitatii (1920),
la ccl de ccrcetari agronomice (1927) (vczi fig. 122)
si la cel zootchnic (1930), de la Institutul roman de
energic (1926), de igienil si sanatate publica (1927)
la Institutul experimental pentru cultivarca i fer-
mentarea tutunului (1929), la cel de cercetari forcsti-
ere (1933), la Institutul central de statistica (1934). In
domeniul istoriografici, mentionam Institutul de
istorie nationalk infiintat, in prima lui forma, in
1931, si Institutul de istorie universala (1937). Nu e
cu putinta, in cadrul accstei lucrari, s citim toatc
institutele, societatile i asociatiile care urmaresc pro-
movarea tiinci, niel tipariturile lor, periodice sau nu.
Fig. 122 - Institinul agronomic Nicolac 13Alccscu. (P.B.)
201

Fig. 123 Statuia lui Mihail Kogillniceinu, in piala Kogillniccanu. (A.)
Ne mrginim s afirnam numai ca ele sint nume-
roase, ca se public mult si din cauza accasta cali-
tatea sufer uneori i ca se tinde spre o specializare
tot mai accentuat. In vederca stringerii relatiilor
culturalc, se infiinteaz, in 1924, Institutul francez de
inaltc studii in Romnia, cu sediul in Bulcvardul
Dacia, iar in 1933 Institutul de cultura' italiana in
Romnia, in casa Discscu, pe Calca Victorici. In
literatur domina' romanul ; in epoca anterioar accen-
tul chuse pe nuvel. E vremea cind Liviu Rcbreanu
d la iveal puternicele opere: Ion, Padurea spInzu-
ralilor, Rdscoala, primul si ultimul din aceste trci
romane inftisind viata rcal, rara idcalizarca senara-
torist, a tranului romn dc dincolo si de dincoace de
Carpati. E vremea cind Sadovcanu publica' trilogia
istoric : Zodia Cancerului, Nunta domnilei Ruxanda
i Fralii Jderi, acesta din urna o impresionana fresa
a epocii lui Stefan cel Marc. E, in sfirsit, vremea cind
incepind cu La Medeleni apare seria de romanc
ale lui Ioncl Tcodoreanu, liricul icsean mutat in cncr-
geticii Bucuresti, aceca a lucidului i subtilului Camil
Petrescu, accea a fecundului Cczar Petrescu, cind
202
www.dacoromanica.ro
Gala Galaction si George Clinescu evoca cu talent
Bucurcstii de la fincle veacului precedent si cind se
manifest ca romancieri Gib Mihkscu, G.M. Zam-
firescu i Radu Tudoran.
Poezia are in Tudor Arghczi pe cel mai strlucit
reprezentant al ei ; teme, nuante i modaliati formale
noi ies la iveal in poeziile lui I. Minulescu, Al. Philip-
pide, G. Bacovia, Ion Pillat, Ion Barbu, V. Voi-
culescu.
In ara, manifestarea principalii e tot pictura, ca
in epoca precedenti. Tonitza e in fruntea strlucitci
si variatei grupe de maestri care cuprinde pe Ptrascu,
Pallady, Stefan Popescu, Buncscu, Iscr, Rcssu, Steriade,
Drscu, Teodorescu-Sion. Talcnte noi se ridici :
Demian, Lucian Grigorescu, Ciucurenco, Adina
Moscu i atitia altii, unii frinti de boal i mizerie
inainte de a-si fi dat deplina m'Asura. Numcroase
expozitii la Atencu, la sala Dalles" arat publicului
bucurestean originalitatea i varietatca picturii roma.
neti contemporanc. Dar alturi de picturii, inregis-
tram opere de valoare si in sculptura. Unele din ele,
ca statuile lui Koglniccanu (vezi fig. 123) si Brinco-
vcanu de O. Han, statuia soldatului francez si accea
a centaurului de I. Jalca, bustul lui Dclavrancca de
C. Mcdrea, impodobesc pietcle i grdinile orasului.
Pe linga' vechca pinacoteca' a statului, se infiintcaz,
in 1933, pinacoteca municipiului, in casa, donat in
acest scop, a amiralului Urseanu. Anassie Simu
druicste statului, in 1927, muzeul ski cuprinzind
opere de valoare picturi, desene si sculpturi,
romincsti si strine strinse cu pasiunc i pricepere
in cursul unci vieti intregi. In fostul palat al artelor
din timpul expozitiei de la 1906 se infiinteaz Muzeul
militar, iar in casa Moruzi zis si casa cu lanturi
de pc Calca Victorici (vezi fig. 51) ia nastcre, in 1929,
Muzeul municipiului Bucuresti, cuprinzind tot fclul
de mrturii dcspre trccutul orasului. O mentiunc
special se cuvine Muzeului satului, infiintat in 1936:
e un muzcu etnografic de o deosebit insemntate
(vezi fig. 124).
Pentru prima dat, Bucurestii au, in mod perma-
nent, o opera' si o orchestra filarmonica', ambelc
creatii romnesti. Spectacolele cclei dintii, in localul
fostului Tcatru Lyric din Piata Valter Mrkineanu,
spectacole in care se releva' artisti de talia lui Gheorghc
Folcscu, Niculcscu-Basu, Sternescu-Goang5, con-
ccrtele celei de a doua, la Ateneu, unde publicul
ascult capodoperele muzicii universale, bagheta ti-
nind-o un George Georgescu, Ioncl Perlea, Alfred
Alcssandrescu i uneori insusi George Encscu, con-
tribuie mult la formares culturii muzicale bucurestene.
Teatrul continua marea sa traditie, actorii nostri
ajungind si se impura si intr-un ccntru atit de pre-
tentios ca Parisul: cazul Marioarci Ventura, Elvirci
Popescu, Alicei Cocea si a lui Yonnel, inca* o dovad
a capacittii artistice romnesti. Merit si fie relevatil
nu numai inmultirea teatrelor, dar si inflorirca, in
accasa epoca', a unui gen nou : revista sau tcatrul de
estrada', ale ckui spcctacole montate de C. Tnase la
Carabus, gradina dc vara de pe strada Academici,
unde e azi Ministerul de. Interne, si de Nicu
ianu la Alhambra", In dosul Postei, fac si se descre- ttt t Ii
teasci multe frunti i satisfac, prin criticilc lor spusc
in glumi dc insusi Tinase, de Stroe, de Vasilache, pe
bucuresteni, mari amatori de opozitie, intotdcauna
dispusi si combata" stipinirea. Opereta, in schimb,
unde stralucea N. Leonard, e in scadere ; s-ar zice
ca o data' cu moartca acestui talcntat interpret, in
1928, genul insusi primestc o gret lovitura. Caractc-
ristica e difuziunea cinematografului e spectacolul
:

cel mai frecventat ; numirul slilor crcste continuu :

In 1939 ele ating cifra maxima i cuprind sali modernc
ca Aro" (azi Patria), pe locul fostei case Marghiloman, 1

sau Scala" (azi Republica"). De altfcl, o data cu

progrescle tehnicii, dupa introduccrca sonorizarii,
cinematograful ajungc si faca o conc-urenta reclutabili
tcatrului: cl devine spectacolul preferat i tipic epocii
noastre, spectacolul marilor masc. O alta distractic
de mase e sportrd. Fotbalul cuccreste pe bucurestcni,
rugbiul mai putin ; exista acum zece tercnuri amena-
ate i doua stadioanc : cel dintii, al Academici natio-
nale de educatie fizica (A.N.E.F.), in coasta Dealului
Spirii, celalalt, la Giulesti, ridicat cu prilcju J ceferi-
adei" din 1939, ciad se implincau 70 de ani de la
inaugurarea primci c.ii ferate. Societitile de sport sint
numeroase: statistica acata, in 1939, 77 cu o singuri
sectie (41 de fotbal) si 39 cu mai multe ; exista 24 de
terenuri de tenis si 14 sili de box i cultura fizica. Sc
infiinteazi un nou hipodrom, de trap, la Floreasca ;
se amenajeazi si un patinoar artificial, din os de
Terasa Otetelesanu".
In difuzarea culturii, contribuind, de altfcl, sub
uncle raporturi, prin initiativele ce iau, si la crearea ei,
un rol important au periodicele, de la gazetele zilnicc Fig. 124 Poarti dc lenus culptatl la 2,fuzz.ul Satului din Bueuresti ;
pina la revistele de specialitatc, catele de editurd i difc- In fund blscrica de lemn adusA din Transilvania. (C.C.G.)
ritele asociatii socieldji caturale, incepind cu cercurile
stiintifice, !iterare i artistice si isprivind cu ateneele
populare. In ce priveste presa, perioada dintre cele crcarea partidului comunist. Dupil cc partidul c
doua rizboaie mondiale inseamni, in Bucuresti, un declarat ilegal, in 1924, presa lui este interzisa ; ofi-
rstimp de ampli dezvoltare. Vechilc foi i sporesc ciosulSocialismul c suprimat. Primul numir al Scinteii
tirajul ; apar altelc noi, condusc, prea adesea, de gaze- apare la 15 august 1931, in ilegalitate, tipritsi difu-
tari cu talent, dar fari tinuta, cu stiinti dar Mil con- zat de mcmbri ai partidului, infruntind vigilcnta
vingeri, adevarati condoticri ai cuvintului, inchirlin- autoritatilor. Se publica i alte organc ilcgalc : Alarma,
du-si pana grupurilor de interese sau curentelor Noi rrem paniint, Brazda, Perla rol u, Cazarma etc.;
politice, interne si cxterne, care-i pltesc. Reportajul ele au toatc o existenta scurta ca si ziarcle sau perio-
politic si senzational constituie o caracteristici a dicele care, aprind legal (Arena, Clopotul, Soarele,
acestei prese. Cuanta, intemciat de inginerul T. Ena- Reporter, Defteptarea, Veac non i Bluze albastre, ul-
covici, ajunge, sub directia conferentiarului de logia timcle dota' scoase in 1932 de Alexandru Sahia) sint
Nae Ioncscu, stipendiatul puternicului trust german dibuite de Siguranti ca fiind, in realitate, comunistc,
I. G. Farben Industrie", un oficios al grupirii gar- deci, succesiv interzisc. (Lui Sabia, cate, murind la 29 dc
diste, de extrema dreapta, afiliata hitlerismului. Cn- ani dc ftizie, n-a apucat sji dca intreiga msura
renta, creatia pamfletarului Pamfil 8eicaru, sustine a talcntului sau 'iterar, i se datorcaza si prima cartc
fascismul italian ; tot gardiste sint i revistelc kindu- romancasci asupra Uniunii Sovictice : ea a apirut
iala i Axa. In 1935 sub titlul: U.R.S.S. azi). Presa partidelor carc
Editata in conditii foattc grelc, presa socialista s-a alterneazi la guvernarea tirii Viitorul libcralilor,
manifestat continuu : Lupia de clara (1 iulie Dreptatea national-taranistilor, indreptarea avcresca-
20 octombrie 1920) =cita o mentirme speciala, ea nilor este, in general, putin ; n-au o soartil
fiind organul de presa care a militat hotrit pcntru mai Firma' nici oficioasele cclorlalte grupiri, de opo-

203
www.dacoromanica.ro
zitic: Milcarea libcralilor gcorgisti, Aurora lupistilor
etc. Mai mult intcres trezeau uncle gazcte noi neinre-
gimentate, dar cu simpatii de stinga, precum Lupia
si Facla. Apar, in accst rastimp, i ziare de format mic,
cu prct rcdus Tempo e primul din accasta catcgoric.
In anii 1935-1938 se publica' la Bucuresti nu rr.ai
putin de 49 (patruzcci i nota) de gazae, dintre care
30 cotidiene, 17 saptiminale si 2 de doua sau trei ori
pe saptamina, fara sa punem la socoteala ins s'Apta-
minalelc cnciclopedice sau bazar" dc genul Vremea
i Rea/ha/ea ilustratd. Lipscste insa un mare cotidian,
bine informat si cinstit scris, pus cxclusiv in slujba
colectivitatii nationale si a progrcsului social. In ce
privcste periodiccic spccializate, adia revistele, bulc-
tinele, anuarcle consacrate unei singure ramuri,
numarul lor, in acclasi rastimp, este impresionant :
287 (dota' sute optzcci i apte) dupa un calcul apro-
ximativ, cifra fiind in once caz sub realitate. Un
singur exemplu : in domeniul cercetrilor istorice
apar la Bucuresti, in rstimpul amintit, paisprezece
periodicc, incepind cu Afemoriile Segiunii istorice ale
Academiei, Revista istoricd i Revista htoricd romdnd
isprilvind cu Arhira romdneascd, Isiros i Balcania.
Numarul cditurilor crestc. In locul Minervci" ia
nastere, prin contopirea si cu alte case, Cartea roma-
ncasca" ; se editcaza opere literare, bibliotcci de popu-
larizare si un Dictionar enciclopedic al limbii romanc.
Cugetarca" lui Georgcscu-Delafras tipareste tra-
BIBLIOGR AFIE
O parte din expuncrca faptclor acestui capitol se
intemciazi pe amintiri i informatii personalc. Pcntru
rest, citcz urmatoarele :
I.Procesul de industrializare. Co-
mertul ,ri b n cil e. 1. Enciclopedia Romdniei,
vol. III, Bucuresti, VIII + 1181 p. in 4; vol. IV,
Bucuresti, 1943, 1083 P. in 4; 2. Liliana Georgcscu,
Localizarea ,ri structura industriei romdnesti, Bucuresti,
1941, 247 p. + 7 harti ; 3. G. Strat, Industria roma-
neascd In cadrul economiei europene, Bucuresti, 1945,
109 p. in 8 si 12 tabelc ; 4. Milan Popovici, Aspecte
din istoria finantelor ora,rului Bucurefti, Bucuresti,
1960, 240 p. in 8; 5. Mihai $tefan, Capitalul strain
in bdnci ,ri industrie in perioada relative a
capitalismului, 1923-1928, in Contributii la istoria
capitalului strain in Romdnia, Bucuresti, 1960, 592 p.
in 8; 6. N. N. Constantinescu, !Vio-carea capita/u//ti
strdin in bdnci, industrie, comer, cre,rterea dependentei
economice a Romdniei lata' de capita/ni strain In perioada
crizei mondiale din 1929-1933, in Contributii la istoria
capitalului strdin in Romdnia, p. 188-278; 7. N. N.
Constantinescu si V. Axenciuc, Capitalismul monopolist
In Romdnia, Bucuresti, 1962, 326 p. in 8.
II. 8. Manea Mnescu si N. N. Constantinescu,
Situatia economica din Romdnia ,ri colditiile de muncd
,ri de trai ale clasei muncitoare in perioada premergdtoare
grevei generale din 1920, in Analele Institutului,
VI (1960), 5, p. 17-40; 9. C. Mocanu, Participarea
204
www.dacoromanica.ro
duceri din scriitorii de mare circulatic, o biblioteca a
clasicilor romani, manuale didactice si o Enciclopedie
intr-un singur volum. In timp ce Pavel Surucontinu
sa editeze opere de N. Iorga, iar Casa scoalelor arc o
activitate relativ reclusa din lips de mijloace, Natio-
nala-Ciornei" tiparcste opere litcrarc si stiintificc,
Forum" romane, in special din lumca anglo-
saxona, iar cotidiencle Universul i Adevarul lucrad
de caractcr memorialistic, istoric si literar. O mcntiune
special =rifa' Cultura nationala", carc pune in
circulatie lucrri alcse din domeniul literaturii univer-
sale si romane si mai ales Fundatia pcntru literatura
si arta, care intr-un timp scurt face sa apara, sub con-
duccrea lui Al. Rosati, o serie intreaga dc lucrad,
stimulind creatia literati i tiintifica a vremii. In
special dou din bibliotecile" ci, biblioteca Enciclo-
pedia", cuprinzind lucrri de sinteza, si Encrgia",
cu povcstiri ale marilor infaptuitori, au un dcosebit
succcs in masa cititorilor.
Un &nomen intercsant, aratind dorinta dc cultivare
a paturilor largi, este aparitia ateneelor populare. Aproa-
pe In fiecare cartier apare un ascmenca atcneu undc
se tin confcrinte, au loe seclintc litera= si artistice
diferite manifestari culturale ; uncle atenee, ca, dc
pild, acelea din Tei si Carimidari, au si cinemato-
grafe. Numilrul accstor institutii este dc 43 (patru-
zeci si trci) in 1939, culoarca de Albastru avind 13,
cea de Verde 12, iar cele de Galbcn i Ncgru cite 9.
muncitorilor din Bucurefti la greva generala din 1920
in Ana/ele Institutului, VI (1960), 5, p. 41-69
10. Titu Georgcscu, Urmdrile grevei generale din
octombrie 1920. Crearea Partidului Comunist din
Romdnia, in Analele Institutului, VI (1960), 5,
p. 75-94.
11. V. Hurmuz si N. Lupu, Procesul conducdtorilor
luptelor aferiftilor ,ri petroliftilor din ianuarie-februa-
rie 1933, in Analele Institutului, V(1959), 3, p. 5-28;
12. A. Dcac, Solidan/atea internationald a celor ce
muncese cu conducillorii eroicelor lupte ale ceferiftilor
,ri peirolio-tilor din ianuarie-februare 1933, in procesul
de la Bucuresti-Craiora (1933-1934), in Ana/ele
Partidului, V (1959), 3, p. 29-48; 13. A. Deac,
Gh. Mate i, Miscarea de solidaritate internationald
luptele eroice ale ceferiftilor ,ri petrolio-tilor din 1933,
in Analele Institutului, IX (1963), 1, p. 35-50.
14. Titu Georgcscu, Contributia intelectualitayii la
lupia antifascistd din Rominia (1933-1944), in Analele
Institutului, XI(1965), 3, p. 35-51 ;14 bis. Al.Gh. Savu,
Unele aspecte privind pozifia partidelor politice din
Romdnia in preajma instaurdrii dictaturii regale, in
Ana/ele Institutuhti, XI (1965),3, P. 118-131. 15. Ni-
colae Ceausescu, Partidul Comunist Romdn continua-
tor al /ripie; revolutionare ,ri democratice a poporului
romdn, al traditiilor mi,rcdrii muncitorefti ,ri socialism
din Romdnia, Bucurcsti, 1966, 91. p.
III. Cre,rterea papulaliei ,ri a supra-
f elei B sic ur elt ilo r. 16. Indicatorul statistic al
satelor i unitalilor administrative din Romdnia cuprin-
end rezultatele recensdmintulta general al populaliei din
29 decembrie 1930, Bucurcsti, 1932, XLII + 850 p.
in 8'; 17. Ing. Gh. Virtosu, Locuinle pentru populalia
nevoia,rd i problema comasarilor, Bucurcsti <1935>,
104 p. in 8'; 18. Plana director de sistematizare decre-
tal la 9 mai 1935. Memoriu justificativ ,ri planuri, Bucu-
resti, 1935, 164 p. in 4, cu ilustratii i planuri.
19. ***, Construcliile ridicale in Bucurefli de/a 1920, in
Gaz. mun., IV (1935), nr. 197; 20. Luca Baclescu,
Atelierele noi Stefan cel Mare ale Sociadlii comuna/e a
tramvaielor Bucureli, Bucurcsti, 1930, 27 p. in 8
21. Enciclopedia Rominiei, vol. IV, Bucurcsti, 1943,
1083 p. in 40; 22. St. Buiuc, S.T.B. S curt istoric al celor
38 de ani de aclivitate, in Bucureti, 1947, p. 18-20.
IV. L u cr a r i edi li tare. 23. imprejurimile
Bucurtitilor, in Bucureti, gbid oficial, Bucurcsti, 1934,
p. 57-62 ; 24. Primaria Municipiului Bucure,rti. Planta
director de sistematizare decretal la 9 mai 1935. Memorin
justificativ ,ri blanuri, Bucuresti, 1935, 164 p. in 40 cu
ilustratii i p-lanuri ; 25. N. Caranfil, Efectele asanarii
Colentinei supra Bucureftiultri ,ri re,giunilor invecinate,
in Asanarea, Bucurcsti, 1936, p. 9-32; 26. Dr. Ing.
www.dacoromanica.ro
Dorin Paye!, Lucrdri bidraulice In curs de realizare In
jura! Bucureiilor, in Asanarea, p. 33-60; 27. Ing.
Vuzitas, Regimul hidra:die al Dimbovilei in lega-
turd cm canalizarle regula Bucurefli, in Asanarea,
p. 113-134; 28. Cum sint organizate ,ri cum funclio-
neazd Uzinele Comunale Bucure,rti, Bucurcsti, 1945.
268 p. in 4'; 29. Pctre P,aiche si Ana Benc, Aspecle
ale dezvolldrii edilitar-urbanistice ale capitalei filtre cele
doud rdzboaie mondiale, in Materiale de islorie ,ri muzeo-
grafie, 1964, p. 119-139; 30. Alexandru Ccbuc,
Aspecte din viala tenor mabalale bucurelene in perioada
1900-1944, in Materiale de isiorie ,ri muzeografie,
Bucurcsti, 1964, p. 101-117; 31. G. Bczviconi, Ne-
cropola capita/el (manuscris).
V. Vier 1 a culi ur a l d. 32. Bucurefli, in Enc.
rom., II, p. 566-578; 33. G. Calincscu, Istoria hiera-
inri romdne, Bucurcsti, 1941, 948 p. in 40; 34. Titu
Gcorgcscu, Mircca Ioanid, Presa P.C.R. ,ri a organiza-
Mor sale de masa 1921-1944 (prezentare bibliograficd),
Bucurcsti, 1963, 384 p. in 8; 35. Titu Gcorgcscu,
Influenla luptelor muncitorimii din 1933 asupra dezvol-
tarii presei revolulionare ,ri democratice indrumate de
P.C.R. din orapd Bucure,rti, in Maieriale de istorie ,ri
muzeogra fie, Bucurcsti, 1964, p. 23-37.
 BUCURESTII IN TIMPUL CELUI DE-AL
DOILEA RAZBOI MONDIAL
Cel de-al doilea razboi mondial a izbucnit, in cadrul
contradictiilor dintre puterile imperialist; din cauza
dorintei de necontcnita cxpansiune teritoriali si de
dominatie a Germaniei hideriste. Problema Danzigu-
lui si a culoarului polonez au fost, ca i uciderea arhi-
ducelui Franz Ferdinand inaintea primului razboi
mondial, doar pretextul inceperii ostilitatilor. Chiar
daca polonezii cedau, Hitler, care afirmase succesiv, *
dup fiecare nou cistig tcritorial incorporarea
Austrici, anexarea prii sudcte din Cehoslovacia
ca nu mai arc nici o pretcntie a si dovedit-o in
martie 1939, cind a inghitit toati Cchoslovacia ar
fi gisit cu siguranta altccva, alt pretext ca sa dezlan-
tuic masina sa de ritzboi. Primul act al marii confla-
grata a fost foartc scurt: in mai putin de trei
saptamini, Polonia era complet ocupata. Inainte de
20 septembric 1939 au aparut in Bucuresti primele
automobile cu refugiati polonezi ; vedeai pe acope-
ri;ul masinii o saltea, doua-trei valize, cc putusera
lua in fuga ; inauntru, membrii familiei, femeia ade-
seori plingind, barbatul cu expresia obosclii pe tap,
copiii, mai top blonzi, uitindu-se mirati la noi,
parte din accsti refugia ti au fost gazduiti in casele
bucurestenilor ; pentru ceilalti, ca si pentu ostasii care
scapaser dc incercuirc si se rctrasesera pe teritoriul
nostru, s-a amcnajat un asa-zis lagar in Dobrogea,
care s-a dovcdit insa a fi numai cu numele, deoarcce
au putut mai toti sa piece mai departe, in Orientul
Apropiat sau in Apus. Indata dupi cotropirea Polo-
nici, are loc o alta lovitura german, de data accasta
la noi, dar nu dircct, ci prin interpusi : asasinarca
primului-ministru Armand Calinescu de catre legio-
nari. Faptul s-a. produs la 21 scptembrie, in plina zi,
pe cind victima se ducea Cu autotnobilul de la mini-
ster spre casa. Pc portiunca, putin frecventat, dintre
206
www.dacoromanica.ro
Nici una din calamitatile nalurale abrilule
asupra Bucureflilor in decursd inCregii
sale istorii n-a produs a//lea vidime mir-o
luna tit a produs In mai pu/in de dourl
ceasuri bombardamentid aerial' din 4 apri-
lie 1944.
D!mbovita si Bulevardul Ardealului, a strazii nou
deschise care lega prelungirea Stirbei-Voda dc pala-
tul Scolii de razboi, un car cu boi a obligat pe sofcrul
primului-ministru sa incetineze i chiar sa opreasca.
In acel moment s-a apropiat automobilul atentatori-
lor acestia veneau din Germania, unde fusesera
instntiti i echipati i, din imediata apropicre, au
fost trase numeroase gloantc de revolver, care ucisera
pe loe pe Armand Calinescu si pe agentul sail dc
siguranti. Cu acclasi automobil al lor, asasinii se
indreptara sprc sediul Societatii de radiodifuziune,
din strada General Berthelot (azi Nuferilor) si acolo,
fortind intrarea si imobilizind personalul tehnic, izbu-
tira sa anunte la microfon singeroasa isprava.
Stupoarea ce a cuprins pe toata lumca n-a durat
ins decit o clip. Asasinii au fost imobilizati i
arestati chiar in cuprinsul localului Radiodifuziunii,
complicii au fost ga'siti i ei i, spre scara, pe acelasi
loc unde il impuscasera' pe primul-ministru, au
primit pcdcapsa cuvenita ; trupurile au ramas o zi
ncridicate, spre a fi vazute de toad lumca. Dupa
un minister de citeva zile, al gcneralului Argesanu,
a urmat guvernul C. Argetoianu, cu o durata de
vreo doui luni , dupa aceca, guvernul G. MIA-
rascu, acesta tinind, cu uncle remanieri, pina' la
4 iulie 1940. In primavara incepe marea ofensiva
germanii in Apus, care duce, pe de o parte, la oca.
parca Danemarcii i Norvegiei, pe de alta, la des-
fiintarea puterii militare franceze. In momentul in
cire maresalul Ptain, care, dat fiind trecutul sau,
n-ar fi trebuit niciodata s-o fac, a acceptat armisti-
tiul, s-a vazut limpede ca se prabusise nu numai
Franta, dar intregul sistem politic european din
care Caeca parte si Romania, ca Germania deven,ea,
Pcntru moment cel putin, stapina Europei. Forurile
 conducatoare romanesti au incercat sa aplicc vcchea,
traditionala politicl de bascula", sa nc apropicm
de biruitor, politica pe care au practicat-o, de alud,
de atitea ori, statele mici. Ea n-a rcusit. Noul guvern
Gigurtu, cu toati legiuirea rasista pe care a intro-
dus-o, n-a izbutit sa cistige bunavointa invingitorului.
Romania fcuse parte dintre bencficiarii tratatclor
de pace ale primului rzboi mondial ; Germania
sprijinca pe fostii invinsi ; accstia, incurajati de manic
ei succese militare, cereau acum in mod deschis
revizuirea granitelor. Convorbirilc directe cu guver-
nul ungar neducind la nici un rczultat, Roma-
nia a fost nevoita sa accepte asa-zisul arbitraj",
de fapt Dictatul de la Viena (30 august), hotarit
dinaintc de cci doi ministri de externc ai Gcrmanici
hitleriste i Italiei fasciste, perfidul von Ribbentrop
cinicul Ciano, i si ccdczc o suprafat de 42.243
kilometri patrati din Transilvania, cuprinzind Mara-
murcsul, Crisana si nordul Transilvaniei, inclusiv Clu-
jul. Cind s-a auzit de noul hotar impus de Dictatul
de la Viena, a fost in intreaga tara o izbucnire de
indignare. Partidul Comunist, numeroase cercuri poli-
tice, organizatii dcmocratice i patriotice, inclusiv gru-
puri ale armatei, s-au ridicat impotriva accstui arbi-
traj". S-au fcut intruniri de protest, dar nu s-a trecut
la o rezistent cu armcle impotriva executarii Dictatu-
lui, deoarece imprejurarile ne erau cu totul potrivnice.
In acest moment, grcu pentru destincle trii sale, po-
porul amain s-a gsit singur, Bra nici un sprijin din-
afara, prsit de toate puterile Europa'''. intrucit ins
Hitler urmarea sa puna stpinire deplina pe Romania,
el se folosi de starea de tensiune, de grava nemultumire,
provocati de Dictatul de la Viena, i determina, prin
legionari i prin omul sail de incredere, gencralul Ion
Antoncscu, o lovitura care duse la abdicarea lui Carol
al II-lea si trecerca intregii puteri in miinile condu-
citorului" Antoncscu (5-6 septembric 1940): intro-
narca dictaturii militaro-fasciste. Formal, continua sa
fie un rcge, Mihai I, fiul lui Carol, dar rolul lui era
pur dccorativ. /ndata dupa accca, in octombrie, isi
facura aparitia in capitala ofiterii germani, cu auto-
mobilele i autocamioanele respective ; vencau, apa-
rent, in calitatc de consilieri tchnici ; in realitate,
puneau, impreuna cu personalul economic civil,
stapinirc pe tali', aservind-o masinii de razboi"
hitleriste. Aceasta aservire exercitata prin societatile
create ad-hoc in Bucuresti (Rogifer", Kontinental
Oel" etc.), prin urcarea artificiala a cursului mrcii,
prin cumpararca produselor romanesti la un pret
inferior celui mondial si prin inglobarca Romanici
In sistemul clearingului central dc la Berlin, a costat
tara noastra in timpul celui de-al doilca rzboi mondial
uriasa suma de circa 92.490.300.000 de lei valuta 1938
sau circa 660.753.500 dolari S.U.A., acceasi valu 5.
Conducatorul" formase un guvern alcatuit din
citiva cunoscuti personali, militari i civili, precum
Nicolae Ceausescu
www.dacoromanica.ro
si din legionari. In primele trei luni Bucurestii vazura
scencle de rzbunare ale acestora din urma : asasi-
narea in noaptca de 26 spre 27 noiembric 1940,
dup miczul noptii, in cazematelc fostului fort de
la Playa, a peste saizeci de persoane fosti demni-
tari ca gencralul Argesanu, Victor Iamandi, Gavril
Marincscu, magistrati militari, ofitcri i subofitcri
inchisi din primcle zile ale noului regim. Alti trci
dctinuti au fost lichidati in beciurile Prefecturii dc
politic, iar doi intr-o pdure de lingil Ploicsti. In
aceeasi zi in care avca loe macclul de la Jilava
prefectura, fostul ministru Virgil Madgcaru era luat,
indata dupa-amiaza, de la domiciliul ski din Bucuresti,
suit intr-o masina, dus in padurea Snagovului
impuscat ; Nicolae Iorga, ridicat dc la Sinaia, tot
dupi-amiaza, aves acceasi soared, in marginca comu-
nci Strcjnicu, la sud de Ploicsti. Bincintcles, crimcle
nu furl pcdepsitc. Se adiuga, la accstc actc singe-
roase, si o calamitate naturala : cutremurul catastrofal
din noaptca de 9 spre 10 noiembric, cel mai putcrnic
din cite bintuiscra pini atunci Bucurcstii. Cutre-
murul a facut sa se prabuscasca blocul Carlton, prici-
nuind moartca mai tuturor locatarilor si surprinsi
in somn de sinistru : circa trei sute de persoanc.
Legionarii ins nu crau multumiti cu accst guvern,
In care ei nu avcau decit o parte: voiau totul,
cit mai repede. De aceea provocara asa-zisa rebeliunc"
din 21-23 ianuarie 1941, atacind Prcsedintia Consi-
liului de Ministri, in care Antonescu se inchiscse
cu citiva din apropiatii lui, i facind tot soiul de
crime si jafuri in oras. Cu acest prilej au fost omoriti,
In mod salbatic, o suma de evrci din Bucurcsti, iar
luptatorul comunist Constantin David, ridicat de
acas, a fost dus in paclurca Pantclimon i impuscat.
Intrucit Hitler era multumit de serviciile adose de
Antoncscu, armata germana de pe tcritoriul Ora
noastre no ajuta pe legionari ; asa melt, cu ajutorul
detasamentclor sale militare, adusc repede din pro-
vincic, conducatorul" putu et' inabuse rcbcliunca :
unii dintre legionari putura fi arcstati i chiar con-
damnati, acum ca nu mai era vorba de Iorga
Madgcaru ; cci mai de seami insa izbutira sa trcaca
hotarul si se refugiar in Germania, carc-i adapostisc
si mai inainte, formind acolo un elemcnt dc mancvra
la dispozitia lui Hitler, care avu astfel un mijloc de
prcsiune in plus fat de Antonescu.
Urma, la inccputul primaverii, trecerea prin mar-
ginca Bucurestilor, indreptindu-se spre Dunirc, a
diviziilor blindate hiticristc, destinate invaziei in
Iugoslavia i Grecia. O zi intreaga', necontcnit, au
huruit tancurilc pc oseaua Giurgiului ; aspcctul
balaurului ncsfirsit, cu solzi de otcl, era imprcsionant,
infricostor chiar. O batrin, cu mina la gura,
privca cum trec ; am auzit-o spunind unci vccine :
Astia vor sa faca pral toata lumca", dupa care a
adaugat, incet de tot: Trasni-i-ar Dumnezcu s*-i
tr5sncascal" Era de astcptat ca in lata unci ascmcnca
forte, armatcic cclor douil state balcanice si nu se
poata opone multi vrcmc; c ceca cc s-a intimplat:
207
cu toata rezistcnta dirz iugoslav i grcacii, in clou
luni, diviziilc lui Hitler crau pc tarmul Adriaticii,
la capul Matapan i in Creta, salvind de la infringerea
totall armata italianii din Albania, care, dupa cc
incercase, in dispretul oricarui drept, sa piltrundi
in Grecia, era in primejdie de a fi zvirlita in mare
de cei pc care ii atacase. Pe la sfirsitul lui mai si in
prima jumitate din iunie, bucurestenii au vazut
trccind in scns invers trupe motorizatc, tunuri anti-
tanc, o armata intreaga, care mergea sa ocupe pozi-
tiile de atac impotriva Uniunii Sovieticc.
Declaratia de razboi a Germaniei hitleriste impo-
triva Uniunii Sovictice a avut loc in ziva de 22 iunic
1941, data la care inccpc o notta faza in istotia celui
de-al doilea rzboi mondial. Gencralul Antonescu
se hotarisc s participe la operatiunile militare in
calitate de aliat al lui Hitler ; justificarea lui era cii, In
feltd acesta, ar putca repara pierderilc tcritoriale
care statul roman le sufcrisc. Aceasta hotarire dc
a participa la razboiul irnpotriva Uniunii Sovieticc
Antonescu a luat-o de unul singur, Br sa aiba
asentimentul vreunui for constituit. Parlamentul ales
la inceputul verii 1939, sub regimul Frontului Re-
nasterii Nationale, fusese dizolvat ; nici un alt organ
delibcrativ sau consultativ nu-i luase locul.
In prima tuna a ostilitatilor, Bucurestii au fost
tinta citorva incursiuni aeriene sovietice; ele n-au
facut insa pagube materiale mari, nici multe victimc
omcnesti. Masuri dc camuflare si de alarm' se luaser
inca dc la izbucnirea rlzboiului mondial, din toamna
lui 1939; se instalaser in diferite puncte ale orasului,
pe acoperisurile mai inalte, sirene de alarm ma-
gaoaie", cum le spunea mahalaua care, cu puter-
nicele lor suncte modulate, vestcau aparitia avioa-
nelor. 0 data cu indeprtarea frontului, atacurile
acriene incetara ; ele vor fi rcluate in primivara
lui 1944, fiind cfectuatc, de data aceasta, de aviatia
americana si englezi. Dar imaginea razboiului, a
uriaselor pierden i suferite la asediul Odesei, in Cri-
meia, pe Don, pc Volga i toata lumea se intreba
cc catita armata noastr acolo e vie in fata
bucurestenilor. Ziarele publica ncsfirsite anunturi mor-
tuare pentru cei cazuti, uneori insotite de fotogra-
fiile tinerilor. De la o vreme, ele sint asa de numeroase
textul lor e asa de impresionant, incit guvernul
hotraste ca sa nu mai fie publicatc, dupa cum sus-
penda i publicarea listelor oficialc ale ofiterilor
czuti. Atmosfera e din ce in ce mai grea ; lumea
ii da scama ca am intrat intr-un angrenaj naprasnic,
care pina la urm ne va idrobi, i cii singura noastra
s'capare e *sa icsim cit mai curind din tovarasia celor
cc nc 'due la pieire. Unii dintre evreii bucuresteni
sint dusi in laga re in Transnistria ; cei rmali pe
ioc prestcaza munci curatitul zpezii, de pilda,
mai tlrziu indepartarea darimaturilor provocate de
hombardamente. Intre timp, se produce cotitura
hotaritoare in desfasurarca razboiului. In urma marii
victorii a batiliei de pe Volga, incepc inaintarea
progresiva i succesiv a intregului front sovietic,
208
www.dacoromanica.ro
astfel incit, la 2 aprilic 1944, comunicatul oficia
anunti ca Prutul a fost atins i depsit chiar. Douil
zilc dupi aceea, la 4 aprilic, avea loe primul mare
bombardamcnt aerian asupra Bucurestilor. El a in-
ceput aproape dc ora 14 si a fost efectuat de valuri
succcsive de bombardiere ale Statclor Unite. Lumea
nu se astcpta la bombardament ; credea c.a e un
simplu exercitiu de aparare pasiv, asa cum mai
avusesera loe inaintc. Au fost lovitc in special
carticrele de vest si nord-vest ale orasului Cotro-
cenii, Grivita, Steaua si in primul rind regiunea
Garii de Nord, uncle s-a intrebuintat sistcmul covo-
rului" de bombe. Au cazut bombe si in alte cartiere,
ca, de pilda, in Calea Victoriei asupra Hotelului
Splendid" si a Parc-Hotelului" de alaturi, unde
Ii avea sediul misiunea militara germani, ambelc
hoteluri fiind complet distruse si o mate parte a loca-
tarilor ion ucisi. S-a tras si cu mitralierele de pe bor-
. dul avioanelor. Numarul victimelor a fost foartc
mare ; niciodat in istoria Bucurestilor n-au picrit,
in mai putin de doua ceasuri, atitia oameni; n-am
putut sa-mi procur o cifri exacta, ea este ins de
ordinul mii. Uncle bombe au cazut chiar deasupra
adaposturilor, omorind pe toti ocupantii lor, cum
s-a intimplat la Cotroceni, pe Calca Serban-Voda
si pe strada Plesoianu colt cu Sibiceanu ; in acest
din urma loe au fost numarati 73 de morti, toti
avind fata groaznic crispata. In holul de la intrarc,
la Hotelul Splendid", au fost peste o suta de morti,
cei mai multi ucisi de suflul" bombci. O stiva"
Intreaga de morti a fost strinsa in cuprinsul Atelic-
relor C.F.R.-Grivita, unde, potrivit manifestului din
1 mai 1944 al Frontului Unic Muncitoresc, au c.azut
peste 1.500 de muncitori" ; numai dintrc ingineri
subingineri au pierit mi-a spus-o un carturar
circa cincizeci ; o a doua stiv de morti s-a cldit
In lata Atelicrelor, pe Calca Grivitei ; o a trcia, linga
Restaurantul 5 lei", tot pe Calea Grivitei. Cea mai
mare se pare ca a fost in cuprinsul Faculttii de
medicina', unde s-au transportat mortii din cartierul
Cotroccni si din alte cartiere. La Cararnidarii-de-Jos,
in cuprinsul parohiei, au pierit circa 140-150 de
persoane, dintre care 75 potrivit rcgistrului de
inmormintari au fost ingropate in cimitirul cu
acelasi nume; Intr-una din case a murit mama
Maria Cilugaru i cu toti cci saptc copii, cel
mai mic fiind Inca sugar ; a fost inmormintata cu el
la picpt. In cartierul Dudesti-Cioplea, unul din cele
putin atinse, au pierit 21 de persoane. Nenorocirca
a vrut ca bombele sii loveasca un mare numar de
trenuri in Gara dc Nord, incarcate, gata de plecare,
sau care soseau cu refugiati din Moldova. A fost
un adevarat carnaj. Ab doilca bombardament, dc
data accasta i cu bombe incendiare, a avut loc
dupi unsprezece zile, la 15 aprilie 1944. A fost
loviti greu Universitatca, darimindu-se partca \recite
i arzind etajul mansardat din cladirea noua ; o
serie de biblioteci de seminar, intre care biblioteca
scminarului de istorie veche, cu cartile lui Grigore
Tocilescu i Vasile Pirvan, si o parte din biblioteca
seminarului de istoria rominilor au dispirut In Mari.
Tot atunci a fost distrusi complct si clidirea dc ali-
turi a Carpi rominesti". Bombardamcntele au urmat
apoi la intervale mai mari sau mai mici, citcodati
foarte apropiate (luna mai) ; altcrnau atacurile din
timpul zilei, cfcctuate de bombardierelc amcricane,
cu cele de noapte, ale bombardierelor engle2e. Acestea
din urmi, vopsite in negru i purtind numcle de
vicluvc ncgre" (black widows), actionau, dupi cc
lansaseri in prealabil strugurii luminosi", adici
ciorchini dc rachete purtate de parasute; ci luminau
asa de puternic, incit, se vedea ca ziva, ingiduind
lansarea bombclor pe tintele alcse. Spectacolul era
inspimintitor, avca ceva apocaliptic. Atacurilc erau
anuntate, in genere, cam cu cincisprczece minute
inainte, in momcntul cind avioanele, trecind hotarul,
se indreptau sprc Bucuresti ; atunci sirenele dideau
prcalarma" : in clipa aceca activitatca inceta ; pic-
tonii incepeau si fuga spre adiposturi ; automobilele
particulate si ale institutiilor Sc indreptau in
vitezi sprc bariere, ciutind si iasi cit mai repcde
din oral. De multe ori sivoiul de vehicule era inca
pe sosca, compact cazul s-a repctat la gituitura
formati de podul strimt de peste Colcntina cind
sirenele anuntau alarma". Atunci, cei care erau
aproapc de vrcun adipose oarecare pidurice,
pile de copaci, casa : adiposturi iluzorii I
41o. 1110
skIt:
"- .
10,
cLi ,
rh r'
intr-acolo ; ccilali se asczau la pimint, asteptind si
trcaci urgia. Erau momentcle cele mai penibile ;
iti dideai seama cil nu poti face nimic ; ci totul c
o chestie de noroc ; ci viata ta si a alor titi e In functic
dc sfertul de secundi in care a fost apisat declansa-
torul de bombe. Am intcics acest lucru la bombarda-
mentul din 4 aprilie, and o bombi, in loe si atdi pc
casa mea, in strada Berzei, a cizut pe casa de peste
drum, dirimind-o i ucigind pe cci diniuntru.
Aceste bombardamentc aericne au avut influenti
asupra vietii capitalei. Autorititile s-au dispersae,
asezindu-se in difcrite centre urbanc si rurale ; au
plecat de asemenea cei avuti ; marea masi a locuito-
rilor a rimas totusi pe loc ; dar activitatea lor a
cipitat un caracter fragmentar, intrerupt, ncsigur ;
fiecare triia intr-o stare de tcnsiunc permancnti ;
cu totii dorcau si se ispriveiscii situatia infernali
cici ficcarc zi sau noapte putea aduce pcntru ori-
cine sfirsitul. Cind s-a produs, in august, putcrnica
ofensivi sovietici, atmosfcra psihologici era la punct
pentru o mare schimbarc.
Dar sprc a intelcge cum s-a pregitit accasti schim-
bare si cum s-a produs ea, trebuic cxaminatc
uncle fapte politice din timpul dictaturii antonescienc.
Partidele politice fusescri dizolvate in fcbruaric 1938
Mg. 125 Ca. din strada Soldat Candrea nr. 27 In care a funcOonat
alergau tipografia ilegalt a Panidului Comunist Roman In anii 1939-1940, unde
s-au p3rtt Selnieia, bola de flak! si alte publimpi ale panidului. (1.1.)
209
www.dacoromanica.ro
prin noua constitutie ; de fapt, conducerea celor
doua partide dc guvernimint" national-taranistii
si liberalii, adica presedintii si membrii birourilor"
comitetelor ccntralc continuau si subziste. Cind
gencralul Antoncscu a fost insircinat, in septembric
1940, cu formarca guvernului, el s-a adrcsat condu-
cull accstor dou partide, care au pus ca o conditic
prealabila abdicarca lui Carol al II-lea. Dupa cc
abdicarea s-a produs, ele au refuzat ins sa colabo-
rczc direct si prin reprezentanti politici de prim-
ordin, permitind totusi unor tehnicicni" salt spc-
Fig. 126 Casa conspirativ5 din str. Armencasa nr. 15 ande In noaptc
de 13-14 iunie 1944 a avut loc scdInta reprezentantilor Partldului Coma.
nist Ronaln, ai Palatului si al armatei,constituindu-se Comitetul militar. (1.1.)
recrutati din rindurile lor sa intre In guvernul
Antonescu. In martie 1943, a doua zi dup batalla
dc pe Volga, Gheorghe Madsen, impreuna cu un
numcros grup de fosti sefi de organizatii, s-a des-
prtit de vechea conducerc liberali, accasta nevrind
admita frontul unic politic preconizat de fostul
prim-ministru. Partidul Comunist, interzis inca din
1924, asupra mcmbrilor ciruia s-a dezlantuit in timpul
dictaturii antonesciene intregul aparat al Sigurantei,
a continuat s actioneze din ilegalitate. Chiar la 1
septcmbric 1939, in momcntul inceperii cclui de-al
doilea razboi mondial, el a instalat in plin Bucuresti,
in imobilul din Calea Victoriei nr. 134, un post de
210
www.dacoromanica.ro
radio-emisiune numit Rominia libera". Existau
tipografii clandestine raspindite in oras (vczi fi g. 125);
cea mai important dintre ele, tipografia central,
a fost descoperiti insi de autorititi. La citeva
zile dupi inceperea razboiului cu Uniunca So-
vietici, Partidul Comunist lanseaza un manifest
dc protest impotriva accstui rizboi, cerind ridi-
earn intrcgului popor romfin Impotriva cotro-
pitorilor fascisti ; aceasti idee e reluata si In
altc textc difuzate in lunile iulie si august si in
special in Platforma-program din 6 scptembric
i %k
ci
t. L.
1941. Reactiunea organelor de represiune ale lui
Antonescu nu intkzie: au loe o serie intreaga de
procese impotriva luptitorilor comunisti ; ca urmare
a unuia din ele e condamnat la moarte la 4 iulie
1941 si exccutat prin Impuscare, la Jilava, tinarul
Filimon Sirbu. La 28 ianuaric 1943 apare in ilega-
litate, In Bucuresti, primul numar al ziarului Romiinia
cuprinzind apclul intitulat Popord ronteln re-
buje impiedice nimicirea sa, iar in iunie 1943, din
initiativa P.C.R., ia fiintii Frontul Patriotic Anti-
hitlerist. La 12 aprilic 1944, la opt zile dupa primul
bombardament masiv al Bucurestilor, se produce
propunerea Uniunii Sovieticc de a acorda Rominici
un armistitiu, cu conditia de a rupe legiturile Cu
Germania i dc a continua lupta alituri de armata
sovietica. hare cele sase puncte ale propunerii, cel
din urmi privca desfiintarca Dictatului de la Viena
si acordarea de ajutor pentru cliberarea Transilraniei
de nord. Respinsi de guvernul Antonescu, aceast
propunere intireste temciul pc care se constituic,
la 20 iunie 1944, si in secret, bincinteles, Blocul
National Democratic, alcatuit din patru partidc :
comunist, socialist, liberal fractiunea condusii de
Dinu Brtianu, acesta punind conditia si nu fie
primit in bloc Gh. Titiriscu i national-trinist.
In prcalabil, la 1 mai 1944, se realizase Frontul Unic
Muncitorcsc, cuprinzind atit pe comunisti, cit
a'.
pe socialisti, lar Partidul Comunist organizase o
intreagi retea de actiune, de civili i militari (vezi
fig. 126). Existau deci premiscle neccsare pcntru a
se trece la o actiune in vederea iesirii din rizboiul
care se vcdea limpcde acum de toati lumea
ne ducca la o catastrof.
In momcntul cind ofensiva sovictici, inceputi
pe frontul moldovenesc, se dezvolt i incepe inain-
tarea sprc miazzi, cind armata hitleristi, loviti
puternic, e in continu retragerc, in accst moment
se produce insurcctia national antifascist, initiati,
organizatil si condusi de Partidul Comunist Roman.
Marcsalul Antoncscu dupi ocuparca Odesci, cu ne-
maipomenite pierden i de vieti rominesti, conducto-
rul" i autodeccrnase accst rang militar este primit
la Palatul regal, ceruse audienti spre a discuta situ-
www.dacoromanica.ro
atia militar ; cind Sc prezinti aici, in dupi-amiaza zilei
de 23 august 1944, e arestat. Acclasi lucru sc
cu vicepresedintele guvernului, Mihai Antonescu,
cu alti membri ai lui, convocati succesiv. De la Palat,
cci arestati, luati in primirc de o formatie patriotici
de lupti, condusi de Emil Bodnaras, sint dusi
inchisi in imobilul din strada Constantin Buret
nr. 27, din cartierul Vatra Luminoasi, in partea
de est a Bucurestilor (vezi fig. 127). Dupi arestarea
conducatorului" si a colaboratorilor lui imediati,
urmeazi, in scara aceleiasi zilc, comunicarca la radio
Fig. 127 Casi conspiras a l'Artidului Comunist Romln In cArticrul
Vatra Luminoas.
prin care se anunti faptul si se di ordin armatei
s-si intoarci artncle impotriva hideristilor si si
lupte alituri dc armata sovictici. Ordinul a fost
executat pretutindeni de unittilc noastrc militare,
iar populatia civili a Bucurestilor in primul rind
a primit stirea cu bucurie, intelegind el ca inscamn
sfirsitul perioadci de extraordinar tensiune i nesi-
guranti in carc triise pini atunci. Pcntru hider4ti
surpriza a fost totali. Ministrul lor in Romania,
Manfred von Killinger, s-a sinucis a doua zi, in localul
legatiei din Calca Victoriei, iar unititilc lor militare
n-au putut intreprinde dccit o silbada actiune de
rizbunare, ad a mai fi in stare si modifice situatia
creati'. Avioancle germane situate in nordul orasului,
211
la Otopeni, au intreprins, potrivit ordinului primit
de la Hitler, un bombardamcnt sistematic asupra
Bucurestilor, o pilonare" timp de doui zilc i doui
nopti (24 si 25 august). Au fost lovite atunci si
distrusc Teatrul National, inaugurat in 1852, Palatul
Socictitii functionarilor publici in Piata Victoriei
(vezi fig. 71), o scric dc blocuri din ccntru, in special
de pc strizile Brezoianu si Cimpincanu. Au fost
avariate Palatul regal, Atcneul, Presedintia de Consi-
liu, in Piala Victorici, Muzcul dc stiintc naturalc
Grigorc Antipa si o sumi dc c.lidiri particularc.
O inccrcarc a dctasamcntelor hitIcriste dc a piitrunde
in oras dinsprc miazinoapte a fost rcspinsi de uni-
tilc noastrc militarc si de grzilc patrioticc ; o
lupt aprigi a avut loc la Podul Bineasa. Acestc
grzi, organizatc dc Partidul Comunist, au contribuit
la arcstarea i dezarmarca hiticristilor in diferitc puncte
de pe aria bucuresteani i i-au impicdicat sA faca'
distrugcri (vczi fig. 128). In aceeasi vreme, un atac
al aviatiei anglo-americane distruge aerodromul hitle-
rist dc la Otopcni, oprind astfcl continuarea pilo-
flare Bucurestilor. La 29 august ii ficeau intrarea
In capital cc fusese intre timp cliberati dc citre
armata romin (efcctivc: peste 37.000 oamcni) si
de girzile patriotice (efcctive: circa 2.000 oamcni)
primele dctasamente blindatc sovicticc, apoi la
30-31 august formatii importante, in timp ce grosul
Fig. 128 Aspcct din lupia unci formalluni patriotice din Bucureti in
timpul insurectiel armate din august 1944. (II
4,3
11'
PD. -Wfr
s.
11g
t4
ro.
212
www.dacoromanica.ro
trupelor, imprcun cu trupcle noastre, urrnreau pe
hitleristi in retragere. lar la 12 septembrie avea loc
la Moscova scmnarea Conventiei de armistitiu. Potri-
vit acestci Convcntii, Romania se angaja si luptc
impotriva Gcrmaniei hiticriste cu cel putin 12 divizii
de fapt, am luptat cu 16, plus altc formatiuni
se obliga sil rcstituic toate obiectele si materialelc
luatc de pe tcritoriul U.R.S.S. si si acoperc o parte
din pagubelc pricinuitc, pltind in mirfuri, timp
de 6 ani, suma de 300 milioane de dotan. Sc prcvcdea,
in acclasi timp, ca Romania urma si primeasc.:1 Tran-
silvania de nord. Hotarul cu Uniunca So ietici rilminca
accla fixat prin conventia din iunie 1940.
Actul dc la 23 August, prin consecintcle lui imediatc
si indcpirtatc, a fost hotritor in dczvoltarca istorici
noastrc contemporane. Dc atunci a inceput o noui
fazi in viata poporului roman si a capitalei lui.
Din punct dc vederc cdilitar, istoria Bucurcstilor
In timpul cclui de-al doilea rilzboi mondial arc mai
putinc dc inregistrat. Dictatura antonescian incepe
prin a desfiinta, in octombrie 1940, primiriile de
sectoare, pentru ca, dupi citcva luni numai, dindu-si
scama cA crau neccsare, sa lc rcinfiintcze (inceputul
lui mai 1941). Dirimil apoi frumoasa clidirc restau-
rata' a Muzcului militar din parcul fostei expozitii
azi Parcul Liberttii ca si faca. loc unui ccnotaf ;
acesta insi evenimentelc precipitindu-se nu s-a
mai realizat. In locul lui se inalti astizi, dominind
orasul, Monnmeniul eroilor hotel penfru liberiaira po-
poruhri fi a pa/riel, penfru socialism (vczi fig. 129).
dar.
41.
lin.1111
-wp
o
em
411.
,3
 "
JOS
Tot in accst ristimp arc loc inceputul introduccrii
retelei dc gaz mctan in Bucurcsti. In noiembric 1943
sc inaugureaz5 Bulevardul Brincoveanu, carc for-
meazd una din portiunilc marii artcrc Nord-Sud
inccpute cu o jumitate dc secol mai inaintc (vczi
si mai sus, p. 158).
Reccnsmintul cfectuat la 6 aprilie 1941 a dat
pentru Bucuresti cifra de 992.536 de locuitori, dintrc
BIBLIOG R ti FI E
I. Bricareftii in timpul celui de-al
doilea rdzboi mondial. 0 marc parte din
descrierea faptclor accstui capitol se intemeiaz3 pc
amintiri i informatii personale, precum si pc infor-
matiilc date de diferiti martori oculari. Pentru rest citez :
I. Reinfiintarea sectoarelor municipiului, in Gaz. MUM
(1941), nr. 469 din 4 mai ; 2. Pe marginea prdpastiei,
2 vol., Bucurcsti, 1942, VIII + 288 si VIII 4- 454 p.
in 8, cu ilustratii ; 3. RecensdmIntul general al Romdniei
din 1941, 6 aprilie. Dale sumare provizorii, Bucurcsti,
1944, XXIII + 300 p. in 8; 4. Emil Virtosu, Despre
dddirile bombardate In Bucurecti de biller-41i, 1958 (ms.);
5. Col. I. Cupsa, conf. G. Matei, col. I. Focseneanu,
conf. B. Balteanu, conf. Ion V. Zaharescu, Contributia
www.dacoromanica.ro
e3- 1,"'" d
"r-Zr.
Fig. 129 Intrarca tn Parcul Libcrtatil ; Sfonumenttil croilor luptet
pcntru libcrtatca poporului a pattlei, pcntru tux ;alit, (S.)
care 805.001 pcntru orasul propriu-zis, iar 187.535
pcntru cele 12 suburbanc. Num5ru1 total al gospo-
dariilor era 274.441. Fat dc populatia intrcgii tri
13.535.757 de locuitori :lc= a capitalei reprc-
zenta un cocficient de 7,33%.
Romdniei la rdzboin/ antibillerist, Bucurcsti, 1958
573 p. in 8 ; 6. Florian Gcorgcscu i Alocandru Ccbuc,
Evocdri. Locuri fi case din Buturefli legate de lupia
P.C.R., Bucurcsti, 1961, 136 p. in 16 si un plan ;
7. Ion Ionascu, Aron Petric, Pompiliu Caraioan,
Bucurcsti, Pagini de istorie, Bucurcsti, 1961, 212 p.
in 8; 8. Gh. Ghcorghiu-Dcj, Articole i cuvIntdri,
august 1959mai 1961, Bucuresti, 1961, 466 p. in
8; 9. N. N. Constantincscu si V. Axenciuc, Capi-
&limnl monopolist in Romdnia, Bucurcsti, 1962,
326 p. in 8; 10. Contributia Romdniei la victoria
asupra fascismului, Bucurcsti, 1965, 199 p. in 8.
II. 11. Ion Popcscu-Puturi, Principalele trdolturi
ale regimului p61/tic din Romdnia in perioada dictalurii
213
militare-fasciste ,ri a agresiunii bitleriste, in Analele
Institutului, IX (1963), 6, p. 65-84; 12. N. N.
Constantincscu, Tudor Paul, Aspecte ale situatiei
clasei munciloare din Romdnia In perioada iunie 1941
august 1944, in Analele Institutului, VIII (1962), 5,
p. 61 88; 13. N. N. Constantinescu, Exploa-
tarea jefuirea economiei romdnesti de care Ger-
august 1944, in
mania bitlerista* In perioada 1939
Analele Institutului, IX (1963), 6, p. 85-100; 14.
M. Covaci, Din lupta muncitorilor din Bucuresti in
anii dictaturii militare-fasciste si ai rdzboiului bi-
tlerist (1940 1944), in Ana/ele Instittaului, XI
(1965), 4, p. 145-156.
III. 15. Col. C. Nicolac, It. col. A. Lupsteanu,
V. 13irz*, Episoade eroice din limpid desfasurdrii in-
Ci)
www.dacoromanica.ro
surecliei armate ,ri a hotel pentru eliberarea patriei
(23 august-25 octombrie 1944), in Ana/ele Institutului,
VIII (1962), 4, p. 20-53; 16. Ion Popescu-Puturi,
Insemndtatea istoricri a insurectiei armate din august1944,
in Analele Instant:dui, X (1964), 4, p. 19-34; 17.
General-maior in rezerv Emilian Ionescu, Momente
din timpul doboririi dictaturii militare-fasciste, in
Ana/ele Instittaului, XI (1965), 6, p. 30-37; 18. Ge-
neral colonel in rezerv Victor Dombrovski, Bucure-
ilia In zilele insurectiei din august 1944, in Ana/ele
46. 19. Nicolae
Institutului, XI (1965), 6, p. 38
Ceausescu, Partidul Comunist Romdn continuator al
hotel revol taionare ,ri democratice a poporului romeln,
a traditiilor miscdrii muncitoreiti ,ri socialiste din
Romdnia, Bucurcsti, 1966, p. 91.
 BUCURESTII CON STRUCTIEI
SOCIALISTE
Istoria Bucurevtilor dupa 23 august 1944 reflecta
istoria ccici mai mari prefaced a socictatii romanevti
din tot cuprinsul istoriei sale. Este istoria trccerii
dc la faza capitalista la orinduirca socialista', cu toate
fenomenele i problcmcle pe care le pune accasti
treccre, cu toate consecintcle pc carc le provoaca'
ea in toate domcniilc vietii sociale i individualc.
SCHIMBARI FUNDAMENTALE
Perioada care incepe cu 23 august 1944 se poatc
imparti in douil : 1. pin la 30 decembrie 1947:
este etapa preliminar, dc pregatire tranzitie ;
i plus completarile repetate, in total peste 538.000 de
2. dupa 30 dccembrie 1947: etapa de aplicare
a principiilor socialistc, de construire a noii sock-
tati. In prima etapa se face pregtirea treptata
in faze succesivc, a noului climat psihologic vi politic
(vezi fig. 131), in cca de-a doua se pavevte la sociali-
zarea mijloacelor de productic, la dezvoltarea eco-
nomicil pe baza' de plan vi la o noua structurare
icrarhizare a valorilor sociale.
Modificarea cca mai importanta politica', legata
vi de cele mai mari manifestari de mase pe care le
vazusera Bucurevtii ping atunci, a fost alcatuirea
guvernului dr. Petru Groza, la 6 martie 1945. Schimba-
rca, inscmnind trecerea pe primul plan a noilor
forte politice, in opozitie cu cele vcchi, care pre-
dominasera in formatiile antcrioare (guvcrnul general
Sanatescu i guvernul general Radescu), nu s-a facut
fara varsare de singe: in manifestatia dc masc cc a
www.dacoromanica.ro
IsIoria Bucureolilor duk1 23 august 1944
rejlecld celei mai mad prefaced
a sociefiltii romeinef1i din MI cuprinsul
;florid sale, prefacere efecluaM din
,ri sub permanenta conducere a
Partidului Comunist Romdn.
avut loc in ziva de 24 fcbruaric 1945 cca mai
mare din cite a vazut vreodata capitala au cazut
ucivi de gloante trase din interiorul Ministcrului
de Interne 6 (ase) bucurevteni. Instalarca guvernului
dr. Pctru Groza a adus dupa sine recunoavterca, de catre
guvernul Uniunii Sovietice, in ziva de 9 martie 1945,
a instauradi administratiei romncvti in Transilvania
de nord. lar restabilirea vechiului hotar sprc Ungaria,
anularea dcci a Dictatului dc la Viena, vi-a gasit
exprcsia in Tratatul de pace dc la Paris din 10 fe-
bruarie 1947, dupa dezbatcri in care Romania a fost
putcrnic sustinut de Uniunca Sovictica. Accst tratat
a inscmnat recunoavtcrea marilor cafe Bade de
poporul roman in razboiul antihiticrist (23 august
1944mai 1945) la carc a participat cu 16 divizii,
intre care divizia Tudor Vladimirescu", o divizic
antiacriana, corpul de aviatic vi o brigada' antitanc,
oamcni, fiind a patra putcrc dupa U.R.S.S., S.U.A.
vi Anglia sub raportul cfcctivclor angajatc in
Dintre evenimentele mai importante ale primci
ctape trcbuie relevata reforma agrara din 22 mar-
tie 1945, Conferinta nationala a P.C.R., in octom-
brie 1945, vi reforma monetara din 15 august 1947.
Cea dintii a cxpropriat, cu citcva cxceptii prevazutc
de lege, tot ceca ce depvea suprafata dc 50 de hcc-
tare i, pe pamintul astfel obtinut (1.468.000 hcc-
tare), a improprietarit 918.000 tarani saraci, dindu-le
1.109.000 hectare, rcstul constituind rezerva de stat.
Reforma a privit pc toti movicrii, dcci i pc cci
stabiliti sau refugiati in Bucurevti ; ea a inscmnat
lichidarca movierimii ca clasi ; benefician, pc aria
bucurevtcana, au fost taranii saraci in comuncic sub-
urbane vi cele cuprinsc intre ora v linia de ccnturi
215

a forturilor. Confcrinta national a stabilit un intreg
program pentru reconstructia Ora si a adoptat un
nou Statut al partidului. Reforma monctar din
15 august 1947, pc de o parte, a pus capt inflatici,
urmare a razboiului, pe dc alta, a stabilit un nou raport
intre salarii i prcturi, precum si o nota repartizarc,
favorabili taturii muncitoarc, manuale si intelcctualc,
a venitului national. Inflatia ajunscse asa de marc
In prcajma reformei, incit salariile i pensiile nu mai
puteau asigura nici hrana cea mai modesti inscmnam,
pentru viitorime, citeva preturi oficiale din intcrvalul
9-14 august 1947: un kilogram dc malai, loco
moaa (en-gros) 47.000 lei, unul de ardei gras
30.000, cartofi noi 60.000, mazare verde bosbe
60.000, bame 120.000, usturoi 120.000, ptli-
gele vincte calitatca I (peste 300 grame bucata)
34.000, mere calitatca I 55.000, pere obisnuite
64.000, struguri 140.000,
60.000, prunc brumrii
brinz 300.000, In Piata Obor s-a cerut ins in
ziva dc 14 august 1.200.000 lei pc kilogram ; un
rnctru de stof in Lipscani, 1.200.000 s-a ccrut
un mctru de
ins pin la 18.000.000
1.500.000, iar la negru" sau pe sub mina*, 6.000.000
etc.
Prima etapi s-a incheiat prin abdicarea, la 30
dccembric 1947, a rcgelui Mihai si prin instaurarea
concomitena a Republica Populare Romane. In
felul acesta lua sfirsit sprc a intrcbuinta formularea
fostului presedinte al Consiliului dc Stat, Gh. Gheor-
ghiu-Dej etapa strategic de dcsvirsire a revo-
lutiei burghezo-democratice" i incepca o nota
etapl istoric a infptuirii sarcinilor rcvolutiei
socialiste, a construirii socialismului in patria
noastr". Dupa cc, mai intii, in februarie 1948, se
formase Partidul Muncitoresc Roman, prin unifi-
carea Partidului Comunist si a cclui socialist, in ziva
de 11 iunie a aceluiasi an exact cind se implinca
un sccol de la izbucnirca in Bucuresti a revolutiei
de la 1848 s-a votat legea pentru nationalizarea
intrcprinderilor industriale, a celor minierc, bancare,
dc transport i dc asiguari. Banca National fusesc
etatizat Ind mai dinainte, prin legea din 28 de-
cembrie 1946. lar la 30 manic 1949, restul din
mosiile expropriate in 1945 a trecut i cl in propric-
tatea statului. Au urmat apoi, in octombrie 1950,
Hotarirea cu privire la planul decenal de electrificare
a tirii, in decembrie acclasi an notarirea cu privirc
la primul plan cincinal dc dezvoltarc a cconomiei
Ora, in deccmbrie 1955, la Congrcsul al VII-lea al
Partidului Comunist Roman, Ilotarirea cu privire
la ccl de-al doilea plan cincinal, in iunic 1960, la
eel de al VIII-lea Congres, Hoarirea privind planul
sesenal (1960-1965), iar in iulie 1965, la ultimul
mtase, Congrcs 1, Directivele privind planul pe 1966-1970
i Directivele planului de 10 ani pentru dezvoltarca
encrgcticii (vczi fig. 132).
1 Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Roman
conform noii numerotari a congreselor partidului,
care incepe de la Congresul dc constituire a Parti-
dului Comunist Roman, din mai 1921.
Fig. 130 Urincle Electron!. (S.)

UZINELE
_,L. --,,-, 417.7.41.7,, _ I

--AA , r',-.7101, r t-'7-", 'r. .

......
.non yr.., it% 7, 7.311111,41.1 gIMIU ,
",7 4..
07,LiTiLi ,L.C7t,11 0 11,1 ita it-li ti --'----ILN 1I--1i-1-,,I-. ii-.1 1-,!1 ITZ-1. 1,-1 f l'--: 1
_,L...1 LL-i. 7171. -it il a .tALL if ' , 11 .0 Vi.1 it.:1 lidl
'D iniliLii,, t .; 1 _I;I- ' ;- -1 + i-, i- I ,- LI: .11 -
. LL
ki
L

I Mr:Pri:1117-77-_.. I 1
-

1,2

Ala
a orna11114.2.
se,
' J

agia. P I
1,11111 -

Juli11Lilt
E

[ -
.1415:1 I 1._

216
www.dacoromanica.ro
Fig. 131. Ghcorghe Gheorghiu-Dcj vorbind
la mitingul oamenilor muncii din capitall, In
fata scdiului Partidului Comunist Rotran, In
ziva de 30 august 1944. (1.1.)

Fig. 132 Aspect din sala mare a Palatului

Rcpublicii Socialiste Rominta In timpul
rilor Congrcsulul al IX-Ira al Pa rtidului
Comunist Romtn. Tovarisul Nicolae Ceauscseu.
secretar general al C.C. al Partidulti Comunist
Romin, pruinta Raportul Comitctului Central.
(A.)

.
'E' -

.3

-
`""717

t
i
R
7
'_
-

,.-
Jet
-

".

A. . . .,' 1-.-,*. ,....1 e

..o.'
.4 -..
: ,
.. . rs.. ...,....d . a -.A ,11 .....7
..4. .
. . e. -= ,= ..... ......
-A,
'..-
g
..../ ... 11. illf
../1. - I ' Ir'''', .." , .. ..'
- . , t: 7... -
A - _...
,... ..-
t
_

mor .1. .. -. - Ibt. . LIO, (..

... . i . .-. ,,,_ . Ir... . _
- ._ -
.. ....".., <Me ,.. y:

' r7r.. . 'Ir . i-

,
. .. - - ..EMT ...". 47'
-'" - it- --"
.....
r__...n.-- .4,- . .... : :
? -- - - :/"' -,''' tir".
~I p _ -_
I . - ..r.---. -
.1
__,, _
- VO
.-
' . -.3.
...
--
--1," -" --
4 ._
....--
EJ . .
. , .t."......,... .......
. -. -.
_
41 , .4

217
www.dacoromanica.ro
 masini agricole la SemAndtoarea" pc Splaiul lilac-
pendentei, bicicleta in fabrica de lingi Halele Obor.
O dezvoltare deosebid ja industria electrotehnic ;
din cele 10 unititi ale ei, cu peste 10.000 de luctitori,

1 I
, : =,. \ , j. uncle, ca Uzinele de masini electrice" din dealul
Cotrocenilor, sint complet noi; altele, ca Electro-
aparatajul", pe Bulevardul Stadionului, in dreapta
(7oselei Iancului, Electrocablul", pe 5oseaua Ctelu,
sau Electronica", pe strada Baicului, au fost mult
i I
E 5 _. m5rite i modernizate, ajungind de ncrecunoscut
II . I I. i;;. 4i4d-T E (vczi fig. 130, 133, 134). Aceste fabrici bucurestene
I
. 7 hir' 3 a 1
eI ,,'Ell
ir ,, i , r ,i,...,
produc frigidere (Pinguin i Fram), aparatc de radio,
4
---""k,
i .. 11 - 4
tcicvizoarc si tot soiul de aparataj electric. In dome-
niul confcctiunilor si al industrici grafice, orasul
lie --,- nostru poseda asdzi cele mai mari intreprindcri
074 4, 2111!'''
dc acest fcl din sud-cstul european : Fabrica de
confectii i tricotaje Bucuresti" care este o in-
treprindere cu total nouil a fost construid in
r- 11*-11 ley, il
4
1948-1949 (vczi fig. 135-136) fati de nucleul
---, pentru confcctii ale armatci (A.P.A.C.A.) originar,
si Combinatul poligrafic Casa Scinteii, instalat la
cap5tul de miaznoaptc al $osclei Kissclef, intr-o
cridire de vaste proportii, cea mai mare din Bucure7ti
Fig. 133 thinele Electronica, montaj pe bandA (S.): lucrad din materiale de bun calitate (vezi fig. 137).
Tot de vaste proportii este i Combinatul de cauciuc

Fig. 134 - Fabrica Electrofar, una din sectii. Lucr3toarele poart3 tome
oebelari de prom* (S.)

INDUSTRIALIZAREA SOCIALISTA
A ORASULUI

Aceste hodriri au avut o influend dcosebid asupra

dczvoldrii Bucurestilor, intensificind procesul de
industrializare a lui. Au fost create intreprinderi noi,
producind articolc care mai inainte se importau, au
fost mult m5rite intreprinderile existente si s-au
asigurat conditii dc lucru superioare celor anterioarc.
La 31 decembrie 1962 existau in Bucuresti 256 de X
intreprindcri importante, dintre care 196 de intre-
prinderi republimne, de mari proportii, 22 de intre-
prinderi locale si 38 de intreprinderi cooperatistc.
Fad de accste intreprinderi, cele circa 5.000 dc
unidti mici mestesug5resti care existau in 1961 nu
reprczentau decit 0,4% din totalul productiei ora-
sului. De altfel, intre timp, o parte din ele au si ;
intrat in sectorul cooperatist.
Totalul salariatilor intreprinderilor industriale la
finelc anului 1963 era de 276.854, iar suprafata de
teten ocupad de aceste intreprinderi totaliza 1.940
de hectare. Cea mai important ramuril, atit ca pon-
dere in totalul productiei, cit i ca num5r de salariati,
este industria constructiilor de masini si a preluctirii
metalelor ; ea utiliza, la data adtad, 93.741 persoanc ;
urma apoi industria textili cu 48.011 salariati, cea
alimentad, cu 23.979, si cea chimic, avind 21.344.
Sc construicsc acum, pentru intiia dad, in Bucuresti,
autobuze 7i troleibuze la uzinele Autobuzul"
218
www.dacoromanica.ro
 I

de la Jilava (vczi fig. 138), dezvoltat in jurul micului Fig. 135 Fabrica de confecii i tricot* .,13ore{ti" (S.

nucleu de odinioara', precum i impuniroarea uzina

de anvelopc Danubiana", de pe Soseaua Oltenitei,
lng Popcsti-Leordeni, construita' in 1961 (vezi
fig. 139). S-a intemeiat o fabrica nota de produse Fig. 136 - Una din sectiile fabricii de confeqii i tricotale Bucurcti (S.)
chimicc, Uzinelc 9 Mai", dincolo de Dudcsti, spre
Catelu, in locul vechii pulberrii a armatci: produce
insecticide i ingrasaminte chimice (vezi fig. 140).
Alaturi se afli Iccchim" sau Institutul de cercetari
chimice, cu laboratoarc speciale ; mentionam de ase-
menea Fabrica de masc plasticc Bucuresti", din
Strada Ziduri Mosi, rcprofilata in 1956 (vezi fig.142).
In domeniul alimentar s-au facut intreprindcri pentru
produse care s-au bucurat imediat de aprecicrca
bucurcstenilor, in spccial a tinerctului: sucul" dc
fructe o fabrica la Bucurestii-Noi si inghetata 1
pe bilt" sau in diferitc ambalajc. Fabricilc de con-
serve s-au marit producind sorturi altadata inexis-
tente, ca gcmurilc, concurentcic rcusite ale dulcetei
ale marmcladei, acum foartc apreciare. O noutatc
sint i fructele i legumele congelare" ale fabricii
Antrcfrig" de fina Pantclimon ; ele vor fi din cc
In ce mai apreciare. O fabrica' moderna de produse
lactate Bucuresti", cu o capacitate zilnica dc prelu-
crare de 200.000 litri lapte, a inceput s functioncze
In 1960, lar o fabrica de ciocolata, in 1962.
In ultimii ani au intrat in productic o serie de
fabrici noi: de tevi sudatc, de mobila la Militari
219
www.dacoromanica.ro
 1
eCt
CL iftI ttttttfflit
11 ,111111111it

--mucot

1: la

*)i .
s. _1J

, i

r r

din 1964 (A.

Fig. 137 Combinatul poligrafic Casa Scinteii. In primul plan, alcca care duce la Pal:ilk:inn] Economic; Nationale, In timpul .pozitiei

220
www.dacoromanica.ro
 3 tttttrtttrE!

Fig. 138 Vedere general a Combiaatului de cauctue Jilava" (S.)

si Pipera (vezi fig. 141) de obiccte sanitare din

portclan, de piese pentru radio (transistori) la Baneasa
(vezi fig. 143) etc.
La finele analni 1961, productia industrie butureflene
depe,,rea ea 20% produetia din 1938 a lniregii Romnii.
Alaturi de aspcctul tchnic-economic trebuic luat
in considerare cel social. 5i in privinta aceasta progrc-
sul este incontestabil, tot asa de vadit ca si sub rapor- .1ME

tul tchnic. Exista grija de a se crea conditii de viata

din ce in cc mai bune pcntru omul muncii. Lucra-
torii fabricilor bucurestene iau masa la cantincic
unitatilor respective (vezi fig. 144), care se prczinta jr
in conditii bune : mincare suficicnt, gtit satisf-

r
citor si la preturi modice. Multi dintrc copiii mici
ai lor ii petrec ziva la cres ; fabricile au servicii
medicale, cluburi cu sali dc conferintc i cercuri a ir,.p2s,;,
artistice si sportive. Lucratorul bucurestean ro-
.1c1wilmor,, 1
astazi scama de locul important pe care il ocupi a.
in viata poporului ; el are o constiinta profesional
civica in continua cresterc.

Fig. 139 &elk la Uzina dc anrclopc Danubiana" (S.)

221
www.dacoromanica.ro
 , g-

Fig. 140 Seqie la Uzinele chirnicc 9 Mai"; fabrica de oxigen (S.) Fig. 141 Fabrica de mobill Pipera" (S.)

Fig. 142 Seelie la Fabrica dc rnase plastice Bucurcsti" (A.)

fi

222
www.dacoromanica.ro
 MOO.
NNW

. r-
,

EJ

1.

Fig. 143 Sectie la Fabrica de cransistori Binc-asa" (S.)

Fig. 144 Sala de mese a Fabricii de co:legit t tricotaje flucuresti" (S.)

" 1

co
eft

223
www.dacoromanica.ro
 CRESTEREA SUPRAFETEI ORAWLUI.
NOILE CONSTRUCTII
Fenomenul de extindere a Bucurestilor, de crestere
in suprafata, a continuat i dui:a 23 august 1944.
Accasta crcstere nu s-a marginit la o singura regiunc,
ci a avut loc peste tot si in special linga arterele
de penetratie. Au luat nastere noi aglomeran i sau
complexc de locuinte, iar limita orasului a fost
impinsa mai departe, coincizind in uncle portiuni
chiar cu unja ferata de centura a forturilor ; acesta
e cazul cu limita spre nord i nord-vest. Pentru o
mai buna administrare i, in acclasi timp, pcntru
o stimularc a initiativelor locale, a fost sporit in
1950 num'rul subdiviziunilor administrative: din
patru, cite crau inainte, s-au facut opt. S-a schimbat
si numelc lor generic: din sectoare in raioane pu-
nindu-se in concordant cu numcle subimpartirilor
administrative pe intreaga tara iar in privinta
numclui propriu, s-au inlocuit culorilc" mostenire
bizantino-turca prin numc de personalitati, natio-
nale i mondialc, si date sau carticre istorice. Cele
8 raioane ale Bucurestilor se succed in ordinea
224
www.dacoromanica.ro
urmiltoare, de la stinga la drcapta: 1. Grivita Rosie,
2. 30 Decembrie, 3. 1 Alai, 4. 23 August, 5. Tudor
Vladimirescu, 6. Nicolae Balcescu, 7. V. I. Lenin,
8. 16 Februaric. Suprafata total a accstor opt raioane
este de 25.596 de hectare sau 255,96 kilometri patrati.
Intinderea cea mai mare o are raionul 30 Decembrie,
cu o suprafat dc 5.486 de hectare, hotarul lui nordic
coincizind cu linia de cale ferata a forturilor ; raionul
eel mai mic este 23 August, avind numai 1.858 dc
hectare (vezi harta 5).
Sporirea aceasta considerabila a suprafetei terito-
riului Bucurestilor de la 7.800 hectare in 1939 la
25.596 in 1950 nu inseamna sporirea in proportie
a saprafelei claile. Ea este in primul rind o msur
administrativa care permite supravegherea unci re-
giuni cc interescaza, direct si indirect, dezvoltarea
orasului. E o masura luata in pederea pillar/dui, privind
atit spatiile cladite, cit si cele vcrzi. Pentru orasul
propriu-zis, suprafata fixata anterior la 10.015 hectare
a fost sporita la 12.700 de hectare, tinindu-se scam
pe de o parte de constructiilc cc urmeaza a se ridica.
Fig. 145 Blocurile turn din carticrul Florcasca pc margin. route;
gropi". In prim-plan toboganul copiilor (A.)
CONSTANTIN C. GIURESCU ISTORIA BUCURESTILOR Harta nr. 4

Acrobat,' internal/one/1,
Co I B.ineasa

BUCURESTII
E AS iNTRE 23 AUGUST 1944 SI 1966
e
Diunatvai
Ncotae fa

Cara

o Jiu
Pajupa 4.0inaw ruhgrJ
Palatu/ ,,CJN Sonten-

Pawlnone! de Export
a Econorntet Nat

Podul onstanta

Rat Pnc
inane.
a
auGniat ru os
PariuItkCalluri
roans
ibdihi"
41.

a
Henistrau"
a d
OS rrulaerfomf
ff Asia Ar.atorear
Oalatul domnesc
Chita

Spiff!tt/ Flinders,.
ulesti FUNDEN!

Cringaoi Tratru I./b./

Muncd ,aiu
Sp, a Spdalul Covntina
Filantro Cons oeMonstr,

R
Basara
Maleta
Mat Obor
r Ciurel Polite a.taBanok

ACieferni,
R S.R
e

N4111110
rtlen
CII Grid h/prC C
Vo,ro Stedionut $0
Be, 3 lo
e
rearm
d. Piled -B 1. A PM e a Poporni at Bul..Dr Oros& de
60me.plexulasPor.h
23 August
uI
Piata Muna
Po, &odor.
Perna
Academia Mhitarl ...a/1.7 Ira
Ceneraia
4

A atrior
area dunare

Dru mul Tabe

Parcul(V
tr

a a ,,
CI O. O.
'1 88 a

Nn
Sud
rt;

,o
Brin e ove a nu Bercent

01141.
GA. Marine co

www.dacoromanica.ro
 111
Fig. 146 Blocuri noi pc ;oscaua Alihai Bravo (A.)
data' fiind sporirca populatiei, pe dc alt parte de
necesitatea de a acopen i prin plantatii deficitul de
spatii verzi 2.570 de hectare spre a ajunge la
norma prevzuti de 20 de metri ptrati de cap de
locuitor. Suprafata cldit a sporit totuvi in mod
insemnat. S-au construit carticre noi de locuinte
pmtru oamcnii muncii, cartiere alctuite din blocuri
cu mai multe etaje vi situate, in general, spre marginea
oravului. inceputul 1-a fcut carticrul Ferentari, rea-
lizat in 1945-1947, cu aproapc 600 de apartamente ;
a urmat apoi cartierul Bucureftii-Noi, undc in piata
mrginiti de blocurilc inftivtoare, Cu parter
trei ctaje, s-a construit vi un cinematograf monu-
mental, iar in stinga bulevardului, un teatru in acr
liber. De mari proportii stilt carticrele noi de la
Floreasca unde alturi de groapa" mizer, desfiin-
tat i transformat in parc, se inalti un adevrat
ora v (vezi fig. 145) vi de la Vatra Luminoasd, in
apropicrca stadionului vi a Parcului 23 August".
Pentru ceferivti s-a ridicat cartierul de locuinte de
la Triaj. Impresionante sint blocurile noi ce mrginesc
Academia militar gencral, pe 'oseaua Pandurilor, ca
acelea construite in ultimul timp pe Calea Grivitci,
pe Soseaua Mihai Bravu (vezi fig. 146), pc Soseaua
Giurgiului (vezi fig. 147), pc Drumul Srii (nu al
Serii", cum se spunca mcrcu grevit) vi pe strada
Vtafului colt cu Drumul Tabcrei. Diferite institutii
intreprindcri vi-au construit construiesc com-
plc :e de blocuri sau case pentru salariatii lor. Asa
www.dacoromanica.ro
sint complcxele P.T.T. de la baricra Rahovci, la
inceputul voselei spre Alexandria, sau complexcle
I.T.B. (fost S.T.B.) din carticrul Tci, blocul I.T.B.
de pe Bulevardul Magheru, blocul penult functionarii
de la Finante pe Calca Victoriei etc. Alte blocuri
de locuinte muncitoresti s-au inltat pe Bulevardul
1 Alai (raionul Grivita Rovic), pe strada Maior Coravu
(raionul 23 August). Complexe mai mici, cuprinzind
case fr etaj sau numai cu un etaj, s-au rcalizat in
alte puncte ale oravului, ca, de pild5, la Baneasa.
Arturi de accste complexe trebuicsc notate vi uncle
blocuri izolatc. Tendinta este si se clideasci pe tere-
nurile virane singuraticc, in special acelea de pe ma-
rile arterc. in accasti directie, relevm blocurile carc
s-au construit pc Magistrala Nord-Sud (blocul pe
locul fostului Carlton", blocul I.T.B., blocul Insti-
tutului de fizic, blocul ocupat de Afinisterul Sn-
titii), pe Calca Movilor, Calca Dorobanti (colt cu
Gr. Alcxandrescu, in Piata Dorobanti), pe Soseaua
hic Pintilic, pe Bulevardul Gheorghe Duca, pe
Bulevardul Republicii, pe strazile Brczoianu vi 13
Decembric etc. S-a utilizat sistemul supractajrii",
sporindu-se cu unul sau mai multe ctajc clidirilc
care prezint conditiile necesare ; uncle din accste
supraetajri formeaz adevrate blocuri : cazul imo-
bilului cldit in fata Pietei de Flori vi al accluia de
pe Calca Victorici, in fata Muzcului de art popular.
Prin crcdite acordate de intrcprinderi vi de stat,
uneori prin mijloace personate, s-au construit
multe locuinle individua/e, de cramicil i acoperite
cu 005, intr-o seamil de carticrc mrginave. De ase-
225
 alstii,
**-'6 IV .1:1
-4
11
-Fig. 147 Blocuri noi pe SOS. Giurgiului; blocul turn are 17 nivele (A.)
menea, mai ales in ultimii ani, blocuri mici, de cite
4-6-8 apartamente, prin asocierea rcspectivilor
benefician. Construirea de locuinte pentru oamenii
muncii blocuri mari, blocuri mici, case indivi-
duale s-a accentuat incepind din anul 1957, iar
din 1961 a luat un avint deosebit. Cifrele, in privinta
accasta, sint concludente: in 1957 si 1958 s-au con-
struit 6.517 apartamente ; in 1959, 7.031; in 1960,
7.770; in 1961, 15.144; in 1962, 12.925, iar in 1963,
13.623. Parti intregi dintr-o serie de magistrale ale
orasului si-au schimbat complet infatisarea : e vorba
dc Calca Grivitci, in portiunca dintre Podul Constanta
si Gara de Nord, de Bulevardul Dimitrov, filtre
Mihai Bravu i Gara de Est, de bulcvardcle Ilic
Pintilie, stefan cel Marc, Mihai Bravu si 1 Mai,
de Bulevardul Dinicu Golescu, rcconstruit in intre-
gi'me pe latura opusa Garii de Nord (vezi fig. 148),
de 5oseaua Viilor, de inceputul Cali Plevnei ; Magis-
trala Nord-Sud e o artera nota, marginit5 de blocuri
falnice. Trcptat-treptat, orasul nostru ii schimba
infatisarea ; dispar caselc mizere, construite adesea
fara autorizarie, din matcriale proaste in 1954
existan la periferie (Pantclimon, Colentina etc.) 1.961
dc asemenca case, care fusesera ridicate In ultimul
deceniu si sint inlocuitc de cladiri monumental;
inzcstrate cu confortul modern. S-au realizat ansam-
bluri arhitectonice remarcabile, ca acela din jurul
Silii Palatului (vczi fig. 149), ansamblul din Piara
226
www.dacoromanica.ro
lb,*
.-
CC .'
e
r, 4
Garii dc Nord, cel de la intersectia Bulcvardului
1 Mai cu Calca Grivitei (fosta Piafa Chibrit) (vezi
fig. 150), cel din Bulcvardul Magheru sprc Piata
Eminescu, fosta Romana (vezi fig. 151), ansamblill
din Piata Amzei etc.
In timp ce, inainte de 23 August 1944, accentul,
In materie de constructii, cazuse pe cladirile parti-
cular; acestea intrecind ca valoare i volum pe cele
publice, dupa 23 August raportul s-a inversat. E
un fcnomcn explicabil, marcind trecerca de la regimul
individualist la ccl socialist. Intr-adevilr, daca faccm
suma clidirilor publice care s-au construit in Bucuresti
In rastimpul 1945-1956 fabrici, localuri admi-
nistrative, de invatamint, medicalc si militare, insti-
tutii de cercetari stiintifice, sali de spectacolc, s'ah
sportive si stadioane etc. constatam ca ele depasesc
ca volum si valoarc c.ladirile de caracter particular.
Este o imposibilitate sa aratam aici in amanuntime
tot ce s-a rcalizat sub acest raport ; nici nu si-ar
avea load, de altfel, in prezenta lucrare. Ne vom
multumi deci sil citam realizkile reprczentative in
domeniile respective. Cea mai marc cladire din
Bucuresti, aa cum am ar5tat si mai inainte, este
Casa Scinteii, realizara intr-un interval de circa sase
am (1950-1956), prin contributia intregii colectivi-
tili romnevti. Este totodat5 si o constructie din cele
mai ingrijite, intrebuintindu-se materiale de o cali-
tate superioara i dindu-se atentie detaliilor (vczi
fig. 152 si 153). 0 reusita arhitectonica putcm consi-
dera sediul Consiliului Central al Sindicatelor din
 strada $tefan Gheorghiu (Parcul Filipescu). Tot asa,
aerogara de la Baneasa. Remarcabila sub toate rapor-
turile este monumcntala Sala a Palatului R.S. Romania,
terminata in 1960, sal in care au loc marilc congrcse, _ 1
apoi concede, spectacolc de teatru si film, precum
si difcrite alte manifestari culturale (vezi fig. 154).
1.
- Impresioneaza de asemenea, prin spatiul inchis sub ..
-3
uriasa bola' metalick pavilionul, de form circular, I IIIII 1111 (

Care adilposteste expozitfile economiei nationale.

Data Teatrul National n-a putut fi Inca recldit
dar reconstruirca acestui vechi lcas de arta nu IT
4e .
I r..i.. \
va mai intirzia s-a inaltat, in schimb, o impuna- ..'''
toarc opera si s-a dat o deosebita atentie teatrelor
in aer liber, infiintatc in parcurilc de cultura' si odihnk
Orasul poseda astazi sase ascrnenca teatre, dintrc
care relcvarn pe cele numite N. Balcescu", 23 0 '
August" si tcatrul din Parcul de cultura si odihna T-1
s I,
1 r."
lictistrau". Cuk un dcosebit gust a fost renovat 17J1 4 Al NI
Teatrul evreicsc dc stat. S-a construit si o scrie ...Pi lf ,,
'i

Fig. 148 Illocuri noi pe Bulcvardul Dinicu Goles. (S.

Fig. 149 Sala Palandui Republicii Socialism Romania g o parte din

blocurile cc mirgincsc Pita Palatului ; In fund. blocul turn cu 18 nivcle (A.)

6.00/

r -
4-
:=
micrrd,
um
I Imo

I
7P-P'

NM,

#11.7,1119'

www.dacoromanica.ro 227
AS,

rt ts
Is fin.
r. r
."rii::',prop
.11
"pf 1.0
ruNII r 'Ng" UI

-Irrii1
.4-;411 4 " wilw*-1;Wrr-v;'.111.4-9".:11111Pr-1
"
wt- -ye N4 lar "UPI
-mow IINurWI
AL ko,

17g. 150 P ma 30 Decenibrie Iota Pia/1 Chibrit, reprezentativa pentru

noul aspect al orasului (S.) Fig. 151 Pia/a Romani si sflr.litul Bulevardului Magheru co blocu
nou (S.)

1/

228

www.dacoromanica.ro
Fig. 152 Sala dc marmura a Casci Scintcii (S.)
Fig. 153 Combinatul poligrafic Casa ScIntcii, sala linotipclor (A.)

229

www.dacoromanica.ro
intreag5 de cinematografe noi, ca Infrtirea intre
popoarc" la Bucureltii-Noi, Vas& Alecsandri" ling
Piata Cosmonautilor in prczent Teatrul Ion
Creang" cele doui cinematografe din raionul
Lenin, dintre care until pe strada Drumul
apoi indiptoarele cinematografe cu sli dc 800 de
locuri 1 Mai", G. Cosbuc", Florcasca", Gri-
vita", Luceafrul" etc. S-a adaptat la multe din cele
vechi si la toatc cele noi ccranul lat (cinemascop),
iar cincmatograful Patria" a fost amcnajat pcntru
ecranul panoramic. La fincle anului 1963 functionau
109 cincmatografc publice, inclusiv cele sindicale.
Un titlu de mindric al Bucurevilor dc dup 23
August ii constituie stadioanelc: accla din Parcul
23 August", Cu o capacitate de circa 80.000 dc
spectatori, cel mai marc din sud-estul european
(vezi fig. 155). Stadionul Republicii" (fost A.N.E.F.),
dublat fati de cel vechi, Stadionul Dinamo", mai
mic, dar foarte ingrijit, elegant chiar. In acelasi
domeniu, merit s fie relevatc cele (Iota hale de
sporturi de la Floreasca, una cuprinzind un bazin
Fig. 154 Interimail SIIR Palatului R. S. Rcminia, cea mai mate sail din
Bucure,ti (S.)
-2r 7
4. 7;7,,
LL,
I
' - . z - -
. ,
o
230
www.dacoromanica.ro
de inot Cu ap inclzit (vezi fig. 156). In fruntea
cldirilor pcntru institutele de cercetri stiintificc
vine, desigur, complexul Institutului de ccrectri
nucleare dc la Mgurcle, la sud-sud-vest de oras,
cu reactorul atomic si laboratoarcle de cercetri.
Institutul de proiectri miniere (IPROMIN) arc un
aspcctuos local nou in Calea Victoriei colt cu Calca
Grivitei, Institutul de ccrcetri metalurgicc (I.C.E.M.),
un altul impozant, in Cringasi, iar pcntru Institutul
de inframicrobiologie s-a construit un sediu modern
dotat, ca i institutelc antcrioare, cu toati aparatura
stiintific5 nccesarii. In domeniul medical, in afar
dc pavilioanelc noi care s-au adiugat la diferite
spitalc, e de rclevat maternitatea din strada Polizu,
spitalul din $oseaua Panduri, a crui zidirc a inceput
inainte de 23 August, Spitalul de copii Emilia Irza"
din fata Parcului Tei (vezi fig. 157) constructia,
in linii moderne, reusite, datorindu-se arhitectult
Grigore Ionescu marele spital de la Fundeni,
inconjurat de un parc de 24 de hectare, Institutul
pentru expertiza i rccuperarea capacittii de munci
din strada Romulus si sanatoriile de la nord de oras,
din regiunea Balotesti. La finele anului 1963 Bucu-
restii aveau 63 de spitale cu 19.545 de paturi ; existau
PP"
-
,.
-- -
.-----.---
1
.,
c
At
...s
-
- .
o
411,
j.
 !".
-
wf . r
11
. o. r
"VIM

Fig. 155 Stadionul ..23 August" vcdcre gencrall. Fotografic dc pc

plat(onna turnulu1 dc lansarc cu pararta (P.%

Fig. 156. Sala sporturilor Florcasta-s(P.B.)

s.rs nr
117111111
In..

) 111-11 k

231
www.dacoromanica.ro
 --
Fig. 157 Spitalul Emilia Ima" din Cata Parcului Te' (P.B.)
257 de circumscriptii medico-sanitare si 115 farmacii.
In domcniul scolar trcbuie amintite seria de localuri
noi pentru scolile de 8 ani, ridicate in diferite parti
ale orasului (Giulcsti, Cringasi, Vatra Luminoas,
Bucurestii-Noi, Colentina etc.), precum i mrirea
unora din cele existente, apoi dou cldiri mai mari
destinate pregitirii clectrotehnicienilor : una, cu o
caracteristic fatacl curb, ling Liccul Gh.
in marginca Cociocului, alta vecini cu cldirea Spi-
talului Emilia Irza" si avind un stil asemdtor
acestcia. Patriarhia a rcnovat complet doui lcasuri
bisericesti: I. Vechca minstire din veacul al
XVI-lea a Plumbuitei, instalind aici difcrite atelicre
transformind trista ruini dc dup primul fzboi
mondial intr-o frumoas asezarc ; 2. Schitul Maicilor,
nu departe de Antim, la poalcle Dealului Spirii,
intr-un colt pitorcsc i linistit al orasului.
Sub raportul localurilor administrative, Bucurestii
s-au imbogi'tit cu o cldire de mari proportii a
doua ca mrime din oras anume, Palatal Calor
Feratc, subsol, partcr i 11 etaje al crui
schelet din bcton-armat fusese turnat inainte de
23 August a servit ca adpost in timpul bom-
bardamentelor aeriene din 1944 dar la care
s-a lucrat inca' timp de peste un deceniu (vczi
fig. 119). Ling el, pe partea =lata a Bulevar-
dului Dinicu Golcscu, s-a inltat incaptorul cmin
al ceferistilor, cu parter si opt etaje. Pentru post,
telegraf i telcfon s-a construit un impuntor
spatios local in unghiul pe care-1 face Calca Dudesti
cu strada Theodor Sperantia, iar pentru Radiotele-
232
www.dacoromanica.ro
viziune .palatul din strada-Nufcrilor (vcchea strad
a Fintinii) cuprinzind si_ o sala proprie pentru con-
certe publicc.
CRESTEREA POPULATIEI
Bucurestii aveau, la recensmintul din 6 aprilie
1941, o populatie de 992.536 locuitori, formind
274.441 de gospodrii i locuind 102.559 de elidid.
In 1948 numrul crescuse la 1.041.807, arkind deci
un spor de 49.271 locuitori in timp de 7 ani, sau
o medie de 7.039 pc an. Media este mic, raportata
la accca de 32.136, care se constata in intervalul
1930-1941 ; ea se explic Una prin urmarile de tot
felul ale rzboiului. Noul recensimint din 21 februarie
1956 arata o populatie de 1.236.905 locuitori, deci
o crestere fata de 1948 de 195.098, ceca cc da un
spor mediu anual de 24.487. In 1959 cifra locuitorilor
Bucurestilor se ridica' la 1.285.606, lar la fincle anului
1963 la 1.366.794; sporul mcdiu anual in rstimpul
1956-1963 este dcci de 18.555.
Din accst spor, o parte mai mic o formeaz exce-
dentul natural, al nasterilor fat dc morti, iar partca
cea mai mare o reprezintli noii-veniti, de la tar
din orasele de provincie. Pentru anii 1948-1953
avem ca excedent natural: 4.336, 7.594, 6.690, 6.716,
7.981 si 9.624 locuitori ; noii-veniti dau respectiv :
20.051, 16.793, 17.697, 17.671, 16.406 si 14.763.
Cifrelc ama ca, in general, excedcntul natural spo-
reste, CA, potrivit Cu progreselc medicinei i ale
masurilor de igiena, mortalitatea scade, in special
la copiii mici, ceca cc e un fenomen imbucurator.
In medie, pe intreaga suprafata a tarii deci cifrele
sint cu atit mai valabile pcntru Bucurcsti aceast
mortalitate a scazut la copiii sub un an de la 16,4%,
in 1946, la 8,1%, in 1957, s-a redus nadar cu mai mult
de jumatatc. Iar nascutii morti au sca'zut, in acelasi
interval, de la 2,6% la 1,7%, coborind, in 1963,
la 1,1%. In acelasi timp, durata medie a vietii a
crescut, ajungind, in 1961, la aproape 66 de ani.
In 1953, cxistau in Bucurcsti circa 513.000 de sala-
riati, reprczentind circa 17% din totalul salariatilor
tarii ; in acclasi timp, muncitorii bucuresteni repre-
zentau peste 16% din totalul muncitorilor tarii.
In 1964 cifra salariatilor s-a urcat la 683.600.
O masa' atit de important de populatie pune o
scrie intreag de probleme. In primul rind, asigurarea
alimentarii ei, procurarca continua a cantitatilor
necesare de provizii de tot fclul, precum si a apei
potabile. Nici nu-si dau scama bucurcstenii cit con-
suma zilnic, cc cantitti imcnse de produse alimentare
se desfac in zecilc de piete ale capitaki si in maga-
zincle respective. Numai dota exemple: in luna
august 1955 s-au vindut in cele 42 de piete ale orasului
2.500.000 kg de cartofi, 1.500.000 kg dc mapa,
800.000 kg fasole verde si aproapc 9.000.000 kg Eructe.
Iar in zecc zilc din octombrie acelasi an : 1.300.000 kg
dc cartofi, 800.000 kg dc ccapa, 823.000 kg de rosii,
273.000 kg de ardei grasi, 417.500 kg de struguri si
220.000 kg de mere. In februarie 1957 existau in
Bucuresti 43 de pietc de desfacere a alimentelor,
de atunci numarul lor a crescut. A cxistat si o plata
de desfacere a lucrurilor vcchi, asa-zisul Talcioc",
corespondentul fostei hale de vechituri Taica
Lazar" de odinioarii (vezi fig. 158). Acest Talcioc"
a functionat intli la Colentina, apoi s-a mutat, in
aprilic 1955, in Dudesti, dincolo de extremitatca
linici de tramvai 18; dupa accea, s-a desfiintat
LUCRAR! EDILITARE
Unul din domcniilc in care s-a lucrat mai mult
in perioada de dupa 23 August e domeniul edilitar.
Idcca dominant a fost lichidarea contrastului dintre
cartiercle centralc si periferice, dotarca acestora din
urma cu elementele edilitarc retea dc apa potabila,
canalc, lumina electric.a, pavajc, termoficare i spatii
verzi care asigura viata in conditii civilizatc. S-au
obtinut realizari importante in aceasta directie ; lucra-
rile sint in plini desfasurare i exista certitudinea ca.
prin staruinta i continuitate, prin aplicarea, Cu
mijloacele financiare si tehnice corespunzatoare, a
www.dacoromanica.ro
noului plan edilitar si de sistematizare, plan care a
inlocuit pc cel din 1935, capitala noastra se va infa-
tisa prctutindeni, pc intrcaga ei suprafat, de la ccntru
pina la periferie i intr-un viitor nu prea indepartat,
asa cum se cuvine unui oras modern. Datoria tuturor
caci capitala e obrazul tarii dar in primul rind
a noastra, a bucurestcnilor, este sa contribuim din
toate putcrile si sub toate raporturile ca sa realizan)
cit mai curind acest plan.
In ce privcste apa, s-au facut lucrad importante
pentru sporirea dcbitului atit al apci potabilc, cit
si al acelei industriale si de salubritatc. In 1955
consumul zilnic al apci potabilc era dc circa 250.000
de metri cubi, din care circa 147.000 provcncau
din Dimbovita (filtrele dc la Arcuda) asadar, apa
de riu iar restul din surscic subtcrane dc la Ulmi
si Bragadiru, precum si din puturile bucurcstcnc
de mate adir' accstea din urma dind circa 9.500
metri cubi. Pentru apa industriala, de salubritatc
de irigatii, s-a construit canalul de aductiune din
Arges, de la punctul Crivina, linde s-a facut barajul
necesar ; debitul lui, la inccput dc 5 mctri cubi pc
secunda, poate fi sporit prin suprainaltarca canal ului,
la 15 mctri cubi i chiar la 20 pc secunda. Pcntru
cresterea dcbitului de va potabila s-a construit
lucrarilc au inccput in 1956 si s-au tcrminat in
1960 un apeduct circular de bcton, Cu diamctrul
dc 1,50 m, tot de la barajul de la Crivina, pe Argcs,
pina la filtrelc de la Arcuda ; de aici la Bucurcsti
s-a ficut un nou apeduct lucrrile au inccput in
1958 si s-au tcrminat in 1959 pc linga cele doui
existente. Planurilc prevad o sporirc a apci potabile
In 1970 pina la 800.000 metri cubi zilnic, utilizindu-sc
in accst scop, in afara dc Dimbovita i Argcsul,
Riul Doamnci i chiar Dunarea. Ele prcvad de
asemenca construirca a dou'i rezervoare, unul in
partea dc sud a Bucurestilor, care s-a i dat in cxploa-
tare in 1960, altul in partea de nord, sprc a asigura
o distributic uniforma si constanta a apci potabilc
pe toata suprafata orasului. In intervalul 1947-1957,
rctcaua de apa (artcrc i conducte) bucurestcana a
Fig. 158 Hala de vcchituri, In Calca Vicircsti, dura primal arlo/
mondial; a fost ultcrior drlmatl (51.I.B.)
s.5
, I
233
sporit Cu 46.000 de mctri, iar numrul cismelelor
publicc a sarit de la 135 la 965. Daca in 1938 s-au
consumat in Bucuresti 32.118.000 metri cubi de
ap potabila, in 1963 cantitatea a crcscut la 129.546.000,
adicd de patri ori mai mal. Paralel Cu sporul consu-
mului de va, a sporit si numarul i capacitatca cana-
lelor colectoare de scurgcre a apci uzatc, menajere
industriale. Pina in 1952 se canalizaseri 86 de
strazi periferice, insumind 16.500 de metri. Dintrc
lucrarilc reccnte, semnalam trci mari canalc colectoare,
la trei margini ale orasului : I. Canalul Giulesti-
Cringasi-Podul Constanta-Bucurcstii-Noi-Casa Scin-
teii, deservind cartierele de nord-vest i nord ;
2. Canalul zis B. 6, in partea de cst i sud-cst a capi-
talei, in lungime dc 5 kilometri, cu o inaltime de 3,40
mctri si o M'Orne de 3,10, avind o capacitatc zilnica
de 864.000 mctri cubi i deservind rcgiunca indus-
trialii 23 August, Bulcvardul Muncii, Catclu, Balta
Alba i Mihai Bravu ; 3. Canalul de pe Dnimul
Gazarului, in sudul orasului (raionul N. Bificescu).
dcservind cartiercic cuprinse intre 5oscaua Oltcnitei
si Soseaua Giureiului. Prin aceste noi constructii,
reteaua de canale, care a crescut, in intervalul
1947-1957, cu 56 km, a ajuns, la fine1e anului 1963,
la 760,1 km, cu 181,9 km mai mult decit in 1938.
Un progres considerabil s-a facut in domeniul
consumului de electricitate. La inceput, Bucurestii
au fost alimentati de cele dota vechi centrale din
interiorul orasului, Grozvesti i Filaret, ambele
termoelectrice; s-au adaugat apoi nu mai putin de
sase centrale extcrioare, dintre care dou hidroclectricc,
Dobresti i Moroieni, ultima o importanta creatie
nou, de dupi 23 August, si patru termoelectricc :
Doicesti, iarasi o creatie de searna noua, Schitu-
Golesti, Floresti si Cimpina. Astazi Bucurestii sint
conectati la sistemul energetic national, asa incit
primcsc, la nevoie, energie clectrica din diferite
centrale ale sistcmului. De la centralele exterioare,
cnergia este adusa prin finii dc inalt tensiunc, mon-
tate pe piloni metalici, si e transformati in statiile
din oras. Cea mai mare parte din energia clectrica
bucuresteana e consumata de industrie ; urmeaza
In ordinc descrescincla luminatul public si particular,
precum i utilizarile menajere, apoi tractiunea electrica
(tramvaie i trolcibuze), in sfirsit, pomparea apei
De la 156.672.000 kilowati/ore, cit se consumau in
Bucuresti in 1938, s-a ajuns In 1963 la 1.135.688.000,
adica de circa sapte ori si un sfert mai mult ; aclugarn
ca astazi Mate fIrcizileSticureftilor sint luminate electric
In ultimii ani lucrrile au pornit in 1958 s-a
introdus sistcm ul termoficarii", adica al incalziri
prin centrale de caldura, similare centralelor electrice,
cldura urmind a fi distribuir' prin conductc ; in-
ccputul s-a facut cu complexcle dc blocuri noi (Calca
Grivitci, Grozavesti etc.) si cu unitatile industrialc
din vecinatatea lor. La finele lui 1964, retcaua dc
tcrmoficare m'asura circa 62 km, cu peste 200 puncte
termice ; numarul apartamentelor incalzite astfel se
ridica la 35.000.
234
www.dacoromanica.ro
S-a lucrat mult si in ce privcste pavajele. S-a dat
atentic dcosebiti cartierelor marginase, dar s-au facut
renovad importante si pc arterele ccntrale. Predomina
acum asfaltul ; pc uncle strazi s-au intrcbuintat
calupurile de granit dobrogcan ; multe strazi marginase
s-au soseluit cu *tea dc riu, pietri i nisip. Este o
imposibilitatc a arata in detaliu lucrarile de pavajc
efectuate in intervalul 1944-1962; ne marginim a
afirma ea suprafata lor e considerabila : 4.670.000
metri piitrai, depasind tot cc se lucrase timp de
60 dc ani sub vechiul regim. Numai in doi ani
potrivit constatildi fficute la fincle lui 1952 s-au
pavat 813.000 inctri patrati de strada. Ca lucrad mai
importante citim rcnovarca in 1955 a unci mari
parti a Bulcvardului Nord-Sud, asfaltindu-se pc
o infrastructura de bcton portiunea dintrc Piata
Nicolac Balcescu i Plata Victoriei, prccum si, in
continuare, Soseaua Kisselcf pina la Arcul de Triumf ;
apoi rcnovarea, in aceleasi conditii, in 1957-1958,
a Bulevardului Vest-Est, pc portiunea dintre Opera
si strada Traian, scotindu-sc totodata liniile de
tramvai. S-a asfaltat, in 1956-1957, si Bulevardul
Nordului, adica artera de roca& carc leaga Podul
Herastrau de Baneasa. S-a amenajat Piata Victoriei,
marginita de spatiul verde rczultat prin darimarea
Palatului functionarilor publici in urma bombarda-
mentului aerian din 24-25 augusi' 1944; lampadare
inalte i puternice ii dau ocol, inundind-o de lumina
in timpul noptii. S-a degajat Biserica Cretulescu,
amenajindu-se plata din t'ata ei i stabilindu-se o
trecere in trepte din Calea Victoriei in strada 13 De-
cembrie. Numeroase piete pcntru desfacerea produse-
lor alimentare au fost Intemeinte in diferite cartierc
ale orasului, facindu-se expropricrile necesare si cla-
dindu-se compartimente i pravalii noi ; in fclul
acesta, fosta Piat a Domenillor azi 7 Noicm-
brie a captat un aspect nou, placut, si au apilrut
pietele Fercntari, aceea dc litiga fosta groap a lui
Ouatu, Piata G. Cosbuc etc.
O crestere considerabila s-a inrcgistrat in ce pri-
veste spatiile verzi. Ele au sporit de la 2.019.392
metri pitrati in 1944 la 4.712.020 in 1955, la 5.093.600
in 1956 si la 8.600.000 in 1960, asadar o crestere
de circa 326%. S-au crcat parcuri noi, si anume:
I. Parcul 23 August", amenajat pe locul vcchii
gropi a Vergului si a terenurilor insalubre de prim-
prejur, in suprafata totala de circa 70 de hectare.
Parcul cuprinde si un complex de sport si cultura,
constituir dintr-un stadion de 80.000 de locuri, un
turn Inalt de 90 metri pentru lansarca cu parasuta,
un teatru in acr liber de 3.500 locuri si tercnuri
de tenis, baschct, volei, patinaj. Stadionul a fost
inaugurat, ca i Teatrul de opera si balet, la fincic
lunii iulie 1953, cu prilejul celui de al patrulea
Festival mondial al tineretului i studentilor, tinut
in Bucurcsti ; 2. Parcul Circului, de o intindere cam
cit a Cismigiului, amenajat In 1962, pc locul gropii
Tonola (vczi fig. 159) ; 3. Parcul Nicolae Blcescu
din partea de nord-vest a orasului, in raionul Grivita
Rosie avind o suprafatil de circa 12 hectare, cu un
teatru in acr liber de 2.000 de locuri ; 4. Parcul
amenajat in ultimii ani pe locul fostei gropi Ctelul ;
5. Parcul Copilului, pe local vechii gropi a lui Cuta-
rida ; are o suprafatil de 6 hectare si diverse instalatii
de gimnastic i jocuri pcntru copii ; 6. Grdina
Giulcsti", dc circa 4 hectare, intre $oseaua Giulcsti
si calea ferat ; 7. Grdina George Cosbuc",
in partea de sud-vest a capitalci, la intretaierea
Bulevardului Cosbuc cu strada Elena Doamna";
8. Grdina dintre Bulevardul Republicii i Soseaua
Mihai Bravu ; 9. 0 serie dc gridini mai mici
scuaruri amenajatc in diverse puncte ale capitalei,
In cartierele Vcrgu, Dudcsti, Vitan, Picotnari,
Fcrentari, in fata Palatului administrativ C.F.R., a
vechii Universifti, vizavi de Academia Republicii
Socialiste Rominia, pe Calca Victoriei etc.
In afara parcurilor noi, s-au mirit cele existente. Fig. 160 $oscaua Kisrcicf dc la Pima &Midi la Arad dc Trim(
Fostului Pare national dintrc Arcul de Triumf, He- stinga, parch i lacul IleristrAu ; vcdcre din clicopter (S.)
rastrau i Bncasa azi Parcul dc cultur si odihn
Herstru" i s-au aclugat 50 de hectare i este inci
susceptibil de o nou5 sporire. Aici s-au construit zind tot fclul dc instalatii si distractii pentru cci
un teatru in aer libcr si un oras al copiilor", cuprin- mici. Vegctatia variat, o frumoasi alce de tran-
dafiri, drumuri asfaltate, statui prcsratc in diferitc
puncte, o largi esplanad Cu jocuri de ap, cluburi
Fig. 159 - Circul dc Stat, cu alcea circului gi blocurile noi ce-o mArgi-
bazc sportive, originalul i pitorcscul Mu= al
nest. in drcapta circului, parcul dc pc local fostei gropi Tonola, Cu until satului, restaurante si chioscuri dc riicoritoare, o
din noile blocuri. Vedcre din clicopter (S.) hali de expozitic i, unindu-lc i dominindu-lc,
intinsa oglindi dc ap a lacului HerstrAu, co insula
umbrit de plopi inalti (vezi fig. 160), toate laolalt
fac din acest parc de circa 190 dc hectare nu numai
un loe de odihni, recrcatic si destindcre, dar si dc
imbogtirc a cunostintelor.
Trcbuie, in sfirsit, s ad'Augm parcurilc si grii-
dinilc carc, mai inaintc, proprictti particularc, au
fost puse acum la dispozitia marclui public. In
aceast catcgoric intr: 1. Parcul Palatului de la
Cotroccni azi Palatul pionicrilor in suprafat
dc 14 hectare si cuprinzind inca arbori din vcchca
Vidure carc acoperea altdat intrcaga rcgiunc, cobo-
rind pin la Dimbovita (vezi fig. 161); 2. Parcul dc
2 hectare al fostului Palat regal din Calca Victorici
azi Palatul Rcpublicii Socialistc Rominia. Zidul

\ r
O .:. inalt de incint dinsprc strada 13 Dcccmbrie a fost
drimat si s-au trasat alci noi ; parcul inconjura
monumcntala Sala a Palatului, terminat in 1960,
si e mrginit de elegante blocuri noi, in culori paste-
late (vezi fig. 162); 3. Grdina fostei case Librccht,
apoi Filipcscu azi Casa Universititii fcind pc-
reche Cu Gridina Icoanci dc peste drum. Si aici,
zidul inalt, cu cioburi de sticl dcasupra, a fost dil-
rimat i inlocuit printr-o implctitur dc sirmii care
ingduic tuturor trecatorilor si se bucurc dc florile,
pomii i arbustii gradinii.
Prin sporirea spatiilor vcrzi parcuri, grdini,
scuaruri se face nu numai o operi de insmitosire
infrumusetare a orasului, dar se revine si la ceca
cc a constituit altdat caractcristica Bucurestilor.
Capitala noastri trebuie si redevini un oras al gri-

www.dacoromanica.ro 235
 dinilor scufundat in grdini", cum spunca in
1877 Alcxandru Veresciaghin iar locuitorii ei,
incepind Cu copiii, trebuic necontenit indemnati si
, indrumati s le apere, si le pizcasci. aci un copac
crestc tot asa de incet si de greu ca si un copil ;
441,'171- 1*' trebuie multi iubire i griji ca s-1 pop vcdea marc.

I tl 41111.111A4,
.4k=1

MIJLOACE DE CONIUNICATIE

In perioada de dup 23 august 1944, Bucurestii

s-au imbogitit Cu un mijloc nou de comunicatic
cu unul dc telccomunicatie: troleibuzul i televizinnea.
Cel dintii a fost introdus in 1949, mai intii pe por-
tiunca Piata Victoriei-Hipodrom, pc un trascu total
dc 5.700 dc metri, fiind apoi prclungit pini la Acro-
Fig. 161 Palatal Cotroccni (S.) dromul Bincasa, iar j directia ccalalti pini la Cotro-
ceni, via Gara de Nord. 0 noui linie s-a instalat
in 1956 pe Magistrala Vest-Est, alta in 1958, pe
Magistrala Nord-Sud, apoi altele pe diferite arterc ;
Fig. 162 O pane 1 parcului din spatele Palatulut Republica Socialism la finele anului 1963, existau opt linii de troleibuze in
RornInia. In fund .in stInga, Atencul Romln (A.

riLEJ-111111;...
.11 .111. i t t '11.
in, II
,

i. _

r.

qt.

236
www.dacoromanica.ro
lungime de 70 de kilometri. in 1964 s-a extins Cu inca
15 kilometri reteaua de trolcibuze care comporta o
serie de avantajc, intrc altele zgomot redus, lipsa sine-
lor si a emanatiilor de gaze si s-a continuat inlocu-
irca prctutindeni in centru a liniilor de tramvai ; in-
ceputul, in privinta accasta, s-a facut, acum citiva ani,
pe Magistrala Vest-Est, portiunea Oper-strada Traian.
Televiziunea s-a introdus in 1957; studioul este pe
strada Molire, lar antcna pe Casa Scinteii. Emisiunile
au sporit continuu ca numar de zile ; ele erau, la
inceputul lui 1958, de cinci ori pesaptamina, azi de sase
ori i vor ajunge, dcsigur, zilnice. Recent, reteaua
noastr de televiziune a fost conectata cu accca a
Uniunii Sovietice si a celorlalte state socialistc (In-
terviziunca).
In ce priveste celelalte mijloace de comunicatie,
se constata, in general, o sporire. Liniile de tramvai
25 la numar in 1960 au fost prclungite pina
la periferia orasului (Andronache, Progresul etc.)
chiar dincolo de ea (Chitila, Popesti-Leordeni, J Fig. 163 Vcdcre parliall a lacului Snagov (S.)
lava) ; la fincle anului 1964 ele avcau o lungimc
de 258 de kilometri. S-au introdus vagoane noi, tip fig. 164 Zapadi cca mare din fcbruatic 1954. Fotografia luatl pe CalcA
Victorici in dreptal cactirici Bucurcpi, foal Capa (S.)
Festival", de capacitate si vitezi sporita, construitc
de Uzina Electroputere" de la Craiova i prevazute
Cu opt roti grupate in boghiuri. S-au prclungit de
asemenea uncle din liniile de autobuze sint 38
de toate pini la o distantii de 20-30 de kilometri
In jurul orasului, deservind astfel satele respective
;i ingaduind bucurestenilor sa viziteze imprejurimile
capitalei, cm padurile i apele lor. Se poatc ajungc
cu autobuzul pina la Branesti, la Copiceni, la Milli-
lesti, la Balotesti bj chiar pin la Calugareni, la Tinca-
besti si la Snagov (vezi fig. 163); lungimea retelci, la
finele lui 1964, atingca 345 de kilometri. Daca in cc
priveste autoturismcle, numarul lor a crescut mai incet,
proccsul intcnsificindu-se in ultimii ani, in schimb
a sport simtitor numarul autocamioanclor. In pri-
vinta trenurilor, s-a realizat legatura Cu lacul si
Padurea Snagovului printr-o derivatie care se desface
din linia Urzicenilor, la Caciulati. A fost construita,
in bun parte, prin munca voluntara a cetatenilor,
in special a tineretului, ca i partea noua a Stadionului
Republicii, ca i Stadionul 23 August" si atitca alte
realizari de dui:4 1944. In vara anului 1962 com-
plexul bucurestean era deservit zilnic de 102 perechi
de trenuri de caltori, dintre care 70 in Gara de
Nord, 14 in Gara Basarab, 5 in Gara Obor, 6 in
Gara Titan si 7 in Gara Progresul, care a luat locul
vechii Gad Filarct ; numrul statiilor de trafic
mixt: caltori i mara, spccializate i tehnice
precum si al haltelor era de 23. 0 data Cu
cresterea suprafetei orasului, s-au inmultit punctele
de interscctie ale cailor ferate cu arterele de
penetratic i Cu strzile Bucurestilor. Existau,
in 1956, 72 de ascmcnea intersectii, i dintre
ele numai 6 erau prevazute cu pasaje inferioare
sau superioare i cu pasarele, ceca ce producca
intirzieri i perturbari in circulatie, uncori chiar
accidente.

www.dacoromanica.ro 237
 Posta sporit numarul oficiilor i agcntiilor ;
ele au atins in 1956 cifra de 49, dintre care 4 oficii
mari dc sector, 2 oficii speciale, 35 dc oficii urbane
si 8 agentii ; in 1959 crau in total 56; se constata o
crestere continua a lor, pe masura infiintarii de noi
carticre. Acceasi crestere se inregistreaza si in pri-
vinta telefonului ; liniilor existente in 1956-74.000
la numr i descrvite de cele 4 centrale inter-
concctate automat li se adauga linii noi ; astfcl, la
1 iunic 1963 a fost data' in functiunc o noua centran'
automati, Centrala Est, cu o capacitatc initial de
6.000 linii. Numarul total al abonatilor la telefon,
la finelc anului 1964, era de 134.150.
Traficul aerian dc calatori, posta si marfa continua'
sa se faca prin Acroportul Baneasa, dotat cu o aero-
gafa' moderna. Aparitia noilor tipuri de avioanc,
cu rcactie, avind viteza i capacitatea sporit
TU 104 de pild a necesitat lungirca pista de la
Baneasa ; se prevad i mici aerodromuri, cu supra-
fata reclusa intrc 3.000 si 5.000 de metri patrati
pentru aterizarea elicopterelor, in difcrite puncte
ale orasului.
Cu toan multimea si diversitatea mijloaccior de
comunicatie, traficul a suferit in iarna de pomina
din 1954, luna februarie, cind o zapacla uriasa a
acoperit Bucurestii (vezi fig. 164). Pe Bulevardul
1 Mai, pe partea carosabin, ea avea o inaltime intre
2 si 3 mctri ; unde o ingramadise viforul, atingea 4,5
si chiar 7 mctri, ca, de pila, in drcptul caselor
Pruteanu, de pe amintitul bulevard. La Spitzlul Filan-
tropia se facuse poteca pe deasupra gardului ; trec.
torii se uitau de sus in curte. Tramvaiele n-au cir-
culat, 1ntre Piata Filantropiei i nata Chibrit timp
dc sase saptamini, mai ales din cauza stratului gros
de gheata intre 75 centimetri si un metru for-
mat dedesubtul zapezii. Oamcnii care au murit in
vremca aceea n-au putut fi ingropati zile intregi
au trebuit sa fie dusi la cimitir cu sania. O asemenea
zapa& n-a mai fost in Bucuresti din 1875, cinc',
tot in fcbruarie, ca a atins pe strzi, in uncle locuri,
4 metri inaltime, iar circulatia s-a intrerupt timp
de o saptamina. Cca din ianuaric 1917, din timpul
ocupatiei nemtcsti, a fost mai mica; ca a acoperit
totusi casete scunde dc la Obor.
VIATA CULTURALA
Transformarca socialista' a societtii romanesti are
repercusiuni putcrnice si in viata culturala. Aceasta
prezinn caracterc i aspecte noi, rcflectind schimba-
rile social-cconomice si politice, precum si noua
conceptie dcspre stat, natiune, om si munca.
Bucurestii sint intr-o m'Asura si mai mare ca inainte
centrul cultural diriguitor al tarii. Intr-adevar, intreaga
238
www.dacoromanica.ro
activitatc stiintifica dcsfasurata in numeroasele insti-
tute de cercctare depinde acum, in ultima
de Academie, care c reorganizata in vara anului 1948
atit sub raportul componentei, cit si sub acela al
rolului si icrarhiei in stat, dcvenind, in locul fostei
societati de consacrarc, prca adesca influentata de
alte criterii decit cele ale meritului, un organism
oficial, de stat, i anumc, forul superior de indru-
mare i coordonarc stiintifica, literara i artistica.
Dintre trasaturile caractcristice ale noii victi cul-
turale in genere, deci i ale cclei bucurcstene, relevam
In primul rind preocuparca constanta de ridicare a
nivelului cultural al masclor printr-un complex de
factori: invatamint, difuziune a cartii ieftine, biblio-
teci, formatii artistice de la tcatrele i orchestrele
de stat pina la echipcic intreprindcrilor industrialc
si ale diferitclor institutii concursuri i expozitii.
O alta caracteristica este dezvoltarea nofi culturi socia-
liste. O a treia caracteristica, i cea mai pregnanta,
dupa pare= noastra', o formeaza finalitatea vietii
culturale, care, paralel cu progresul cunostintelor,
urmireste formarea omului nou, constructor al socie-
tatii socialiste, dezvoltarca multilateran a persona-
litatii sale.
In sfirsit, trebuie subliniate condilfile superioare
create oamenilor de stiinta, litcratilor i artistilor,
prouirea care li se aran, noul loe pe care il ocupa
ei in ierarhia social.
In invatamintul bucurestean a crcscut atit numarul
scolilor de diferitc grade, cit i accla al elevilor
studentilor. S-au creat facultati noi, s-a infiintat Aca-
demia de stiinte social-politice Stefan Gheorghiu",
de pe linga C.C. al P.C.R. In invatamintul de cultura'
general, adici in invatmintul elementar de opt
ani i mediu, cifra elevilor, in anul scolar 1963 1964,
a fost de 208.812, asadar cu 112.084 mai multi decit
in anul scolar 1938-1939. lar numarul studentilor a
crescut de la 17.791, cit era in 1938-1939, la 53.148,
adica s-a triplat. Numai in anii 1956 si 1957 au fost
infiintate 22 de noi scoli elementar; in special in
carticrcle marginase, ui s-au construit 76 s'AH noi
de clasa' ; altc 80 dc sali s-au adaugat in 1958. In 1959,
1960 si 1961 s-au construit 39 de localuri de scoli
elemcntare i mcdii, cu 750 de sali de clasa. Iar in 1962
s-au adaugat altc 240 de sali de clasa. In total s-au
inltat, in intervalul 1945-1963 nu mai putin de
102 scoli elementare i mcdii cu 1.487 sali dc clasa.
Trebuie relevati i sporirea caminclor i cantinelor
studentesti intr-o proportie insemnan : numarul total
al studentilor din camine in anul scolar 1963/1964
era de 22.503, iar al acelora care luau masa la cantine
dc 20.474.
Un fapt din cele mai importante este difuzarca
tot mai mare a cartii. Numarul cititorilor a crescut
considerabil. Opere literare care altadan se trageau
In citeva mii de excmplare se trag azi intr-un numar
inzecit. Volumul al trcilea al romanului Un om In/re
oameni c vorba de Nicolac Balcescu a aparut in
1957 in 30.150 de exemplare ; o editie din Fralii Jderi,
romanul epocii lui Stefan cel Marc, dc Mihail Sado-
vcanu, in 24.150 de excmplare, una din Morometii
lui Marin Preda, infatisind viata unci familii de
Otani din scsul muntean, intre cele doua' rzboaie
mondialc, in 15.150 de excmplarc. lar volumul
M. Eminescu, Opere alese, editia din 1964, in colectia
Scriitori romani", s-a tras in 35.180 exemplare,
toatc legate. Cit despre Bibliotcca pcntru toti", pre-
zentind opercle clasicilor nostri in conditii ingrijite
si la prct foarte rcdus, ea a atins tirajc care altadata
ar fi parut fantastice. Teatral lui Caragialc a fost
tiparit, in 1956, iar Operele lui Topirceanu, in 1955,
in cite 40.100 de excmplarc. In ra'stimpul de zecc
ani, intre 1953 si 1962, opera lui Creanga a aparut
in 2.439.000 cxemplare, in afara de editiilc in limbi
strainc, accca - de dinaintc de 1944 - a lui Sado-
vcanu, in 1.876.000 exemplare, iar pocziile lui Emi-
ncscu, in 1.097.000 excmplare ; aceleasi poczii, in
toatc cditiile trasc pinii in 1944, de abia au totalizat
100.000 de excmplarc, adica circa a unsprczccca parte
din tirajul deccniului 1953-1962. Activitatea edito-
tiara se repartizcaza intre saisprezece mari edituri
de stat, specializatc, toatc cu scdiul in Bucuresti:
1. Editura politica" ; 2. Editura Academici Rcpublicii
Socialiste Romania ; 3. Editura pentru literatura ;
4. Editura pcntru literatura universala ; 5. Editura
tincrctului ; 6. Editura stiintifica ; 7. Editura tchnica ;
8. Editura didactica l pedagogica ; 9. Editura
Meridiane" ; 10. Editura Scinteia" ; 11. Editura mi-
litara; 12. Editura transporturilor i telecomunica-
tiilor ; 13. Editura de stat pcntru imprimate i publi-
catii (E.S.I.P.) ; 14. Editura agrosilvica ; 15. Editura
mcdicala ; 16. Editura muzicala. La accstea se adauga
activitatca editoriali a unor institutii, cum este,
de pild, Societatea pcntru raspindirea stiintci si
culturii, Socictatea de stiinte istorice i filologicc
din Republica Socialista Romania, Asociatia slavisti-
lor din Republ:ca Socialista' Romania etc. In 1957
s-au tiparit lucra'ri totalizind 41.390.000 (patruzcci
unu de milioanc trei sute nouazeci de mii)
cxemplare, dintre care 25.861.000 carti diverse si
15.529.000 manuale colare; in toamna anului 1964
acestea din urma au atins cifra de 25.000.000.
Numa'rul traducerilor a sporit considcrabil, i toate
traduccrile, din toate limbile, se prczinta intr-o forma
aleasa, ingrijita. Faptul se explicl prin imprcjurarea
ca fiecarui traducator i se asociaza' un literat, primul
rispunzind de cxactitatea traducerii, cel de-al doilea -
de forma ci literata.
Cresterea numarului de cititori se datorcaza
inmultirii masive a bibliotecilor, in special a biblio-
tecilor populate, de cattier, si a cclor sindicalc. La
fincle anului 1963 cxistau in Bucuresti cu total 1.686
de biblioteci, avind in frunte cele doua bibliotcci
rcpublicanc - a Acadcmici (vczi fig. 165) si Biblio-
teca Centrala' de Stat - continuind cu cele 14 bi-
blioteci universitarc i incluzind nu mai putin de
676 de bibliotcci documentare, ale institutiilor
intreprinderilor, 281 de biblioteci scolare si 708
www.dacoromanica.ro
bibliotcci pcntru marcic public (zaionale, ale case-
lor dc cultura, sindicalc i popularc). Ca o reali-
zare deosebita in accst domcniu amintim infiintarca
Bibliotccii Centralc de Stat, ale duel sli dc lcctura
s-au deschis la 23 august 1956; din vara lui 1958
ea functioncaza in localul fostci Camcrc de cornett,
pe strada Doamnci. A fost de asemenca reorgani-
zata i marita biblioteca fostului Atcncu Roman -
azi Societatea pcntru raspindirea stiintei i culturii -
iar Bibliotccii Acadcmici i s-au adaugat o noua sala
de lectura, pcntru disciplincle stiintifice, si un nou
dcpozit, modern, cu sase nivele.
A sporit mult i numarul muzeelor, caselor memo-
riale, co/Nil:or i gakriilor de aria. S-a infiintat in 1949
Aluzeul de arM al Republicii Populare flomiine, instalat
in fostul Palat regal din Calea Victoriei ; cl adapostcstc
opere ale pictorilor, desenatorilor i sculptorilor
nostri de scama, o sectic de pictura curopeana, una
de arta feudal romancasca si o sectic dc arta oricn-
tala. Aici au loe i marile cxpozitii retrospective
(Grigorcscu, Luchian, Patrascu, Pallady, Tonitza etc.).
Tot o scctie de arta feudala, i anumc, din epoca lui
Brincovcanu, a fost instalata in 1957 in splcncliclul
palat de la Alogomaia, dcvenit acum unul din cele
mai frumoase si reprczcntative muzcc romanesti
(vezi fig. 25). Creatii n oi, inscmnate sint Mutestl
de istorie a Partidului Comunist a mifcarii revolutio-
flare democratice din Romdnia, in acccasi cladirc
cu prccedentul, si Muzeul romdno-rus, cuprinzind
marturii asupra relatiilor dintrc cele dotia popoarc
dc-a lungul veacurilor. Muzeului mililar central
i s-a amenajat in 1957 un local pe Strada Izvor,
in fosta Scoala ; la fel, in 1958, Muzeului
de istorie a Bucureftiului, in Palatal Sutu din fata Uni-
versitatii. Au un caracter memorial: I. Muzeul
piclor Ch. Tal/anejen, in fosta lui locuinta, pe strada
Domnita Anastasia, locuint amintind vechilc hanuri,
cu intrarc bolded' i curte intcrioara ; 2. Muzeul
George Enescu, in Palatul Cantacuzino ; 3. Muzeul pro-
fesor dr. Victor Babe'; 4. Afuzeul dr. Ch. Marinescu ;
5. Casa memorial a poetului I. Alinulescu; 6. Casa
memoriala C. No/tara, pc Bulcvardul Dacia. 0 a
treia categoric de muzee o formeaza colectiile unor
pasionati i priceputi colcctionari de arta, daruitc
statului inca' din timpul victii sau de catre urmasi
si puse astfel la dispozitia marelui public. In accasta
categoric infra : 1. Muzeul Zambaccian; 2. Colcctia
profesor Ch. Oprescu"; 3. Colcctia Elena ,ri dr.
I. Dona" i 4. Colectia Moise Veinberg", toatc patru
cu remarcabile opere de pictura romancasca si stra-
in ; 5. Colectia Maria ,ri dr. G b. Severeanu", dc caracter
mai ales arhcologic ; 6. Muzeul de aria feudala
Dr. Minovici" (vezi fig. 166) ; 7. Muzeul C. Medrea
i Afuzeul de arid Cecilia Frederic Storck, cu opere
de sculptura ; 8. Colectia Barbu .Sidlineanu", de
ceramica romancasca ; 9. Colectia de art plastica
Dr. Mircea Iliescu"; 10. Colectia C. Karadja", de
caractcr mixt (vasc, tesaturi, icoane etc.). Mcntionam,
in sfirsit cele trei muzec inchinate tchnicii: Afuzeul
239
 o
=7,
Fig. 165 Biblioteca Acsdemiei Republica Socialiste Romania. Localul
a fort terminat In 1937 (S.)
tliintelor experimentale, din Bulevardul Ana Ipatescu,
Muzeul Centrulni de documentare tebnicd, din Parcul
Libertatii, i Muted Casa Tebnicii C.F.R."; un
caracter similar are si Muzeid pompierilor, inaugurat
la Foisorul de foc in septembrie 1963.
Esentiala in viata culturala, constituind elementul
principal al ei, este creatia originald in tiintli, arti
si literatura'. Alai ales sub acest raport, rolul Bucu-
restilor apare urias. Aici are loc o foarte mare parte
din opera de creatie, aici sint grupatc majoritatea
institutclor de ceroctare stintifica, precum si un
mare numar de literati si artisti.
Prin noua organizare data' in 1948, Academia Repu-
blicii Socialiste Romania este forul suprem care indru-
mcaza si controleaza intreaga activitate de cercetare
stiintifica. Specialistii .sint grupa ti in institute, iar nu-
marul acestor institute e in continua crcstere. Dintre
creatiile noi, mentionam Institutul de fizicd atomicd
al Academiei, de la Magurele, cu un reactor ato-
mic inaugurat in 1957, Institutul de inframicrobiologie,
Institutsd de pe/rol ,ri gaze, Insliintul de cdi fertile etc.
O atentie deosebita s-a dat cercetarilor in domeniul
mcdicinci un mare congrcs international s-a tinut
la Bucuresti in 1957 in acela al agronomiei, Cu
diferitelc ei ramuri, si in domeniul fizicii nuclearc.
De asemenca s-a lucrat mult in domeniul geologiei.
In istoriografic, unde cele patru institute anterioare
240
www.dacoromanica.ro
de istorie nationala, de istorie universala', dc cer-
cetr balcanice si de bizantinologie au fost gru-
pate in vederea coordonarii activitii lor in-
tr-unul singur, halliard de istorie al Acadvniei,
accentul a cazut mai intii pc publicatiile 'de iz-
voare si pe sapturilc arheologice. In ultimii am,
Sectia de stiinte istorice a Academiei a alcatuit,
cu colaborarea cercetatorilor din intreaga tara, Tra-
tattd de istoria Romdniei, din care primele patru volume
au si aparut. In filologie, trebuie relevat Dictionarul
limbii romdne iterare contemporane, in patru volume,
precum i Dictionard limbii romdne moderne, intr-un
.singur volum, care d i etimologia cuvintelor. Au
aparut de asemenca o serie de dictionare i lexicoane
tebnice foarte utile ; in curs dc publicare este Dictiona-
In patru volume, simburele viitoarei
ra enciclopedic,
enciclopedii rominesti dezvoltate ; primul volum a
apirut la finele anului 1962, al doilca in 1964, iar
al trcilca in 1965.
Pentru studierea istoriei Partidului Comunist Roman
s-a creat in 1950, pe linga Comitetul Central, un
Institut special caruia, in 1966, i s-a dat o noui
dezvoltare extinzindu-i-se domeniul de cercetare
asupra intregii noastre istorii social-politice.
In literaturi, o preocupare de seamil a fost des-
crierea, pc de o parte, a vechii societati romanesti
de dinainte de 23 august 1944, cu inegalitatile
scaderile ei, pc de alta parte, a societatii noi, socia-
liste, cu inceputurile, problemele i realizirile ei.
S-a infatisat vecbiul nostru sal, atit eel din cimpia
 II

a
, =,

Planla V. Aspect din Piava Palatului Republicii Socialiste Romania ; blocurile au fatade in culori pastelate. in
stinga, blocul-turn (A.). f-und,

www.dacoromanica.ro
muntean (Descult de [Zaharia Stancu i Morome(ii
de Marin Preda), cit i ccl din Ardeal (Am plecat
din sal de Ion Vlasiu), apoi burgbezia i mosierimea
(Drum cdtre oameni al aceluiasi, Bietul loanide i Scrina
negru de G. Calinescu), insistindu-se asupra deficien-
telor acestor douii ultime categorii. Marginea orasului,
mahalaua" incipienta de odinioark a fost de ase-
menea sugestiv prezentata, cu lumea ei atit de ames-
tecati (Groapa de Eugen Barbu). Pentru noua socie-
tate romaneasc de dui:a 23 August, citarn operele
Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu, Strdintd i Setea
de Titus Popovici, In rap/ de pe Mure, de Fran-
cisc Munteanu, Cordovanii de Ion Lancranjan
Dundrea revdrsatd de Radu Tudoran. Ogorul intins,
Earl haturi, la sate, si uzina moderna la rase con-
stituie cadrul actiunii accstor opere, accentul cazind
asupra schimbarilor fundamentale intervenite in viata
oamenilor muncii.
Adaugam c intr-o surn din operele literare
proza si vcrsuri de dupa' 23 August Bucurestii
apar pc primul plan ; o simpl trecere in revista' a
cuprinsului volumului antologic Bucureftii in lite-
raturd (1962), alcatuit de Radu Albala, face dovada
accstei afirmatii.
Acceasi dubla preocupare se intilneste si in poezie
si in teatru : cele dou lumi sint infatisate in opo-
www.dacoromanica.ro
zitie una cu alta. Alaturi de numele consacrate ale
scriitorilor vcchii generatii in frunte cu Mihail Sa-
doveanu si Tudor Arghezi apar numc noi : in
poezie, Mihai Beniuc, Eugcn Jebelcanu, Cicerone
Theodorescu, Radu Bourcanu toti publicind insa
inainte de 23 August Ion Banuta, Maria Banus,
Veronica Porumbacu ; in tcatru, Aurcl Batanga,
Horia Lovincscu, Al. Mirodan. Problemele litcrarc
culturalc in genere sint dezbItute mai ales in
cele trci saptaminale bucurestene : Conkmporantd, care,
reluind istoricul titlu al fostului periodic iescan din
epoca 1881-1891, apare inccpind dc la 20 sep-
tembrie 1946, Gazeta literard, al card prim numr e
din 18 martie 1954 si Luceafdrul, ultimele doua reviste
ale Uniunii scriitorilor din R.S.R., ca si in Viola
romdneascd (lunar), strmutat mai dcmult de la Iasi.
Problemele i tipurilc reprezentative ale noii lumi
ii gasesc expresie si in arta plastic. Pictura famine
o manifestare principala ; dintre numcrosii ei reprezen-
tanti amintim pe Corneliu Baba, Ciucurencu, I. Miren,
C. Piliuta, Vincentiu Grigorcscu, Ion Ghcorghiu. Bu-
curestii pose& numeroase sali de expozitie, si ele slut in
Fig. 160 Muzcul de 1.1 fiudali al Academiei Republicii Socialiste
Rom-Inia Dr. Minovici", a prove de gara Mogowaia cladireta c In ail
medieval cogle. (M.)
241

permanent ocupate fie cu productia contemporanilor,
fie cu retrospective. In sculptura trebuiesc amintite
trei realizad in tot atitea piete ale orasului : Monu-
mentul eroilor patriei, in fata Academiei militare
generale, ridicat in 1957 (vezi fig. 167), Monumentul
soldatului sovietic de Baraschi, in Piata Victoriei,
si Monumentul lui Lenin, de Boris Caragca, in fata
palatului Casei Scinteii.
Muzica se bucur de o pretuire tot mai larga ;
pe linga cele trei mari orchestre, a Filarmonicii, a
Radioteleviziunii si a Cincmatografiei, existente de mai
inainte, Bucurestii posea acum o serie intreaga de
orchestre i ansambluri muzicale, de la aceca a Sfa-
tului Popular pina la diferitele formatii din intre-
prinderi si institutii.
Cea mai nota arta, cinematograful, are, dupa
23 August, posibilitati superioare cclor antcrioare.
In imediata vecinatate a capitalci, la Buftea, se ridica
un intrcg complex, o cctate a filmului" ; realiza-
rile:din ultimii ani, Eruplia, Brdsanului, D-ale
carnavalultd, Scurl poveste, Lupeni 29, Ptidurea spinzu-
raplor, precum si uncle documentare, ca Theodor Aman,
Histria i Doina (Maui, marcheaza un vadit progres.
De relevat, de ascmcnca, ca actiunea unor filme se
desfasoara, in intregimc sau in parte, chiar in Bucu-
242
www.dacoromanica.ro
Fig. 167 Monumcntul eroilor patriei, In faa Academiei militare gene-
rale. (S)
resti, in cartiercle vechi i noi ale orasului (Allo, ati
grefit numrul, Dona lozuri, ('asele au amintiri etc.).
Realizad mult sporite s-au inregistrat si in do-
meniul sportului. Prin stadioanele, arenelc, salle si
terenurile sale de sport, Bucurestii sint astzi unul
din orasele europene cele mai bine inzestrate sub
acest raport. Iar din rindurile sportivilor si s-au
recrutat acum, pcntru india (Dar, campioni mondiali.
PLANUL DE SISTEMATIZARE
SI PERSPECTIVELE BUCURESTILOR
Marea schimbare produsi dupa 23 august 1944, noua
conceptie politica i sociala', Cu toate consecintele
implicatiile ei, fac necesar un nou plan de sistema-
tizare La baza acestui nou plan sta Dccizia Comi-
iMasuri izolatc i sporadicc cu privirc la limitarea
intinderii orasului, la alinierca caselor, la curatirea
Dimbovitei, la salubritate intilnim inca in epoca
tetului Central al Partidului Comunist Roman, sin-
tetizad in Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2.448
din 1952, care prevedc ca planul de reconstructie
socialista a orasului Bucurcsti trebuie sa oglindeasc
avintul i inflorirea continua a economiei i cul-
turii nationale i si creeze conditii pentru a asigura
satisfacerea nevoilor materiale i culturale mereu
crescinde ale maselor de oameni ai muncii din Bucu-
resti". In vederea alcatuirii noului plan se crecaza
prin aceeasi hodrire a Consiliului de Ministri un
organ special, Institutul Proiect-Bucuresti. Tchni-
cienii acestui organ, arhitecti i ingincri de seama',
alctuiesc o prima Schild a plan:11M general de sistema-
care e gata la 31 dccembrie 1954. Urmeaza
tizare,
o a doua schita, imbunatatid, in 1956, si aceasta,
completad cu sugestiile si observatiile a o sum
de foruri tehnicc si politice, e aprobad, in iulie 1957,
de Comitetul cxecutiv al Sfatului Popular al Capi-
talei. In sfirsit, in urma Directivelor Congrcsului
al VIII-lea al Particlului Comunist Roman, schita
capad, la finele anului 1962, o nota forma.
Noul plan de sistematizare [Auca de la premisa
ca Bucurestii vor avea in 1975-1980 o populatie
stabil de 1.700.000 de locuitori, plus 150.000
200.000 flotanti. Se prevedc terminarca cartierclor
noi incepute in diferitc zone de pe aria orasului
la Balta Alba, pe Soseaua Giurgiului, la Drumul
Taberei i Fcrcntari in sud, la Ghencea i Berceni ;
in nord, in cartierul Jiului, la Bucurestii-Noi i Coleo-
tina. Concomitent cu accste noi constructii, are loe
si o actiunc de restructurarc, demolindu-se cartiere
insalubre cum a fost, de pila, groapa" Flo-
reasca, transformad' azi in parc si inconjurata de
fanariotilor (vezi mai sus, p. 103). In Regulamentul
Organic sint incluse, intr-un capitol special, masurile
comisiei pentru infrumusctarea orasului. Dup focul
din 1847 se alcatuieste primul plan de sistematizare
al unui cartier, i anume, al aceluia dintre biscrica
Sf. Gheorghe i Spitalul Coltei. In 1864 se hota-
rste, prin lege, ca fiecare strada si alba un plan
de aliniere. Dar abia in 1894 se prevede, tot prin
lege, ncccsitatea de a se intocmi un plan general
de sistematizare a intregului oras. Concursul care
se tine in acest scop, in 1906, nu duce ins la un
rezultat satisfacator. In 1914, serviciul tehnic al
primariei incepe el intocmirea unui asemcnea plan ;
lucrul continua dupa razboi, si in 1921 se ajunge la
sanctionarea I punerea lui in aplicare. Dar dezvol-
tarea considerabil pe care o in orasul in urma unirii
din 1918 face ca acest plan sa nu mai corespund.
In vederca intocmirii unui nou plan, se fotogra-
fiaz, din avion, in 1927, intreaga arie bucuresteank
pini la unja de centura a forturilor ; totodata se
ridica planul lacurilor formate dc Colentina, in
vcderea asanrii lor, si se alcatuieste primul proicct
al unui briu verde, de plantatii, in jurul orasului.
O comisie speciala lucreaza la noul plan de sistema-
tizare; proicctul e gata la 1 noiembric 1934 si se
decretcaza la 9 mai 1935. Accst plan director de
sistematizare" cuprinde o serie de principii i msuri
juste ; din 'Acate, el n-a fost aplicat in mod struitor
consecvent, interesele particulare prevalind de
multe ori cu ajutorul presiunilor politice si prin
coruptia functionarilor (vezi si mai sus, p. 200).
www.dacoromanica.ro
cartiere noi in plina dczvoltare i reamenajindu-se
cartierele vechi. Pentru a se remedia macar partial
inconvenientele multiple care rezuld din intinderea
exagerad a Bucurestilor, unde, in 1954, cascic avind
numai partcr ocupau 86% din suprafata construid,
s-a hodrit sa se construiasca in inaltime. Vor fi puse
In valoare, prin constructii adecvate, elcmentcle
naturale ale reliefului bucurestcan, adica, in pri-
mul rind, marginea sesului spre lunca Dimbovitei
si a Colentinci. Cei vechi numcau aceasta margine
sprinceana" sau buza" dcalului ; arhitectii de azi
zic cornisa". Ea urmeaza s'A fie valorificata, mai ales
pe partea dreapta a Dimbovitei, prin cldiri monu-
mentale, in genul Acadcmici militare gencrale. Ase-
menea cladiri, la capatul unor lungi perspective, vor
da orasului o nota dc monumcntalitatc. Dimpotriva,
cornisa Colentinci, mai joas i incadrata intr-o zona'
verde, cere o tratare diferid, peisagistica, in conso-
nand cu lacurile i plantatiile zonci, accasta neexclu-
zind insa construirea de locuinte cu putine nivele
inscrise armonios in peisaj. Sc va crea mai intii un
mare lac in depresiunea Ciurel-Giulesti, de circa
500 de hectare ; apoi, sub cornisa de sud a Dimbo-
vitei, o suita de 7-8 lacuri mai mici intrc 5 si 20
de hectare [Arscnal-Splai, Parcul Tineretului (Co-
cioc), Birzesti-Vitan etc.], ispravindu-se printr-un
lac mai intins la Leordcni. Salba de lacuri a Colen-
tinei va fi continuad i amplificat, amcnajindu-se
In amonte lacul de la Strulesti, iar in aval cele de la
Plumbuita i Pantelimon. Artere noi vor usura circu-
latia, descongestionind anumite sectoare. Sc va com-
pleta inelul principal de circulatic, unindu-se prc-
lungirea Soselei Mihai Bravu cu Calca Ferentari si
Bulevardul Niculae Titulescu cu Soseaua Basarab,
asigurindu-se si o latime de circa 90-100 de mctri.
Un alt inel, dincolo de lacuri, va da ocol arici bucu-
restene, constituind el acum bulcvardul de centura,
In timp ce celalalt a ramas in interiorul orasului.
O noua artera s-a deschis din Piata Unirii catre dealul
Serban-Voda: e Magistrala Nord-Sud, marginita de
blocuri impunatoare ; in urmatorii ani, o noua Ma-
gistrala Est-Vest se va deschidc, unind ansamblul
de la Balta Alba cu centrul orasului. O esplanacia
va lega Stadionul 23 August" dc centrul cartierului
Balta Alba ; o alta, prin carticrul Obor, va duce
spre lacul Fundeni. Catre Casa Scinteii vor converge
noi perspective, dinspre vcst (Grivita Rosie),
dinspre nord si dinspre cst, pc la miazanoapte de
lacuri. Intersectiile suparatoare de azi cu linii de
cale ferat vor fi rczolvate prin pasaje superioare
sau inferioare. E posibil si se realizeze mai tirziu
si un mijloc de transport in comun de mate capaci-
tate si vitez (metrou, monorail etc.).
In cc privestc intreprinderile industrialc, urmeaza
sa se isprveasca cele in curs de construirc, iar intre
1965 si 1970 s nu se construiasca dccit un numar
de industrii neccsare descrvirii populatici. Tinind
seami ca, potrivit recensarnintului din 21 fcbruaric
1956, populatia Bucurcstilor reprezenta 7,07% din
243
 aceca a t5rii intregi, industria bucuresteana, Cu un
coeficient, in acelasi an, de 24,1% din productia
industriali a tarii, era, proportional, de aproape trei
ori i jumitate mai mate (exact : 3,4). Linde fabrici
urmeaza a fi mutate ; asa, de pila, cele din zona
lacurilor.
Spatiile verzi vor fi mult sporite, continuindu-se
ritmul imprimat dupa 23 August si facindu-se plan-
tatii masive in regiunea lacurilor existente si viitoare
si in genere in jurul orasului. In locul cartierelor insalu-
bre darimate si al cladirilor dezafcctate, se vor ridica
edificii noi si se vor amenaja griclini ; astfel, de p11d5,
pc tcrenul fostului Arsenal, vor fi construite noile
cLidiri ale Universitatii. In cartierelc vechi sc va
incuraja alc5tuirea gradinilor dc fatada", in fata
imobilclor, a grdinilor particulare, pe o portiunc
din curtca caselor, prccum si a gradinilor verticale"
prin acoperirea fatadelor si a calcanclor cu plante
agatitoare ; iar in noile ansambluri de locuinte se
vor realiza ample spatii plantate.
Una din cele dintii clidiri care va trcbui s5 se
ridice in Bucuresti in anii cc urmeaz5 este Palatul
comunal, sediul autoritatii supreme orasenesti. De
multe decena se tot fac planuri (vezi si tnai sus,
p. 161); un teten admirabil, in plin centru, la intre-
taierea Bulevardului BlIcescu cu Bulevardul Re-
publicii, a fost destinat in acest scop ; in 1956 s-a
tinut si un concurs, urmarind totodata sistemati-
zarca Pietci B51cescu, concurs la care s-au prezentat
nu mai putin de 49 de proiccte ; ramine si se t-eaci
la actiune i si se doteze capitala cu un scdiu demn
de ea pe acest teren sau in alta parte. Va fi recon-
struit Teatrul National, fie in acelasi loc i Cu un
aspect care s'A aminteasea sau si sugereze pece! vechi,
fie in alt loc, mai potrivit. Si, desigur, nu e loc mai
,indicat pentru o monumental statuie a lui Mihail Erni-
Si la acest capitol o parte din expuncrea faptelor
se intemeiaza pc informatii i amintiri personale.
Pcntru rest citez :
1. Gh. Gheorghiu-Dej, 90 de anide lupia a partidului,
Bucuresti, 1961, 47 p. in 8; 2. R. Laurian, Recon-
structia socialistd a orarului Bucuref ti, in Arbitectura
urbanism, 12, 1952, p. 6-15; 3. R. Laurian, Spatii
libere plan/ate In oropel socialist, in Arbitectitra R.P.R.,
I, 1954, p. 16-24; 4. Institutul de proiectare Proiect-
Bucuresti, Schita planului general de sistematizare a
watts' Bucuresti, 1954. Memoria, 2 vol. manuscrise,
Bucuresti, 1954, 444 p. in 4, cu o serie dc anexe ;
5. T. Evolccanu, Principiile pentru sistemalizarea capi-
talei cuprinse In legiuirile re Insolesc RegulamentulOrganic
al Tdrii Romdne,rti, in Arbitectura R.P.R., 3, 1954,
p. 28-31; 6. Institutul dc proicctare Proiect-Bucu-
rcsti, Scbila planului general de sistematizare a ora-
"alai Bucureiti, Bucuresti, 1956, 2 volume manuscrise,
244
www.dacoromanica.ro
ncscu decir tot accst Bucuresti, unde cel mai marc
poet al neamului nostru a seria cele mai frumoase
poezii si a avut i anii de cea mai grea sufcrinta'.
De pe unul din punctele dominante ale orasului,
el va strjui asupra obstii romnesti, al carel genial
interpret a fost.
Bucurestii au in lata lor un viitor stralucit. In
momentul de fat ei sint, kit sub raportul pdpulatiei
si al intinderii, cit si sub acela al vietii economice
si culturale unul dintre cele mai importante centre
din sud-este! Europei. Avem mai multe fabrici
mai multe institutli de cultura decit oricare dintrc
capitalele statelor balcanice. Prin pozitia lor geo-
grafica, Bucurestii fac legatura intre centrul i rasa-
ritul Europei, intre statele din jurul Balticii i acelea
de pe tiirmurile Egeii, Adriaticii i Madi Negre.
Sint un nod de drumuri ; de aici rezult5 i rolul lor
sub raportul international: acela de trAsitura de
unire i totodat de sintez5 intre clemente diferite
ca esenta i stil. Amestecul kit de putemic care se
observa: in viata bucuresteana'sintr-atitea domenii
In pop ulatie, autohtonii primind necontenite adaosuri,
de clemente alogene, In Infdlisarea caselor, care reflecta
un adevarat mozaic, uneori excesiv de stiluri, in
alimentalie, o adevirata sintezi european nu c
o intimplare ; este consecinta asezarii Bucurestilor si
indicatia rolului pe care-1 joac5. In secolul al XIX-lea
cilatorii erau surprinsi de varietatca tipurilor si
costumelor pe care le intilneau in orasul nostru ;
astazi, multumiti suprimarii distantelor si noilor
relatii politice, poti vedea in Bucuresti reprezentanti
ai Orientului Indepartat si ai Africii; orasul nostru
e din ce in ce mai cunoscut ; tot mai numeroasc
congrese si manifestari internationale au loe aici ;
miine el va fi un nume familiar multora dintre
locuitorii stateldr celor mai indepartate.
545 p. in 4, cu o serie de anexe ; 7. Radu Laurian
Concursul pentru sistematizarea Pielei Nico/ae BdIcescu
din Bucuresti, in Arbitectura R.P.R., 1957, p. 1-17;
8. Din realizdrile edilitare In anii republicii, in Inf.
Buc. din 27.XII.1957 ; 9. Comunicatul Directiei cen-
trale de stalislicd asupra indeplinirii plantdui de ski al
R.P.Romdne pe anul 1957, in ScInteia din 25.11.1958 ;
10. Arh. Rica Marcus, Parcuri ,ri grddini In Rondnia,
Bucurcsti, 1958, 315 p. in 4; 11. Constructia 'mor
mari canale colecloare, in In'. Buc. din 28.111.1958 ;
12. Ing. Sef. Gh. Vladimirescu, Dale asupra lucra-
rilor alimentdrii cu apd a orasului Bucuresti, 1958 (manu-
scris) ; 13. M. losa si P. Daiche, Dezvoliarea indus-
triei din Bucuresti despre nationalizarea principalelor
mijloace de productie, in Studii, X11(1959), 5, p. 211
230 ; 14. Extras din mersul trenurilor, 27.V.1962
25.V.1963, Bucuresti, 1962, 64 p. in 16; 15. Schita
planula general de sistematizare a orapelui Bucurefti.
Memoria general, Bucurcsti, 1962, 259 p. in 4 (manu-
scris) ; 16. Ce se va construi in capitald, in Scinteia
din 25.I.1963; 17. Adunarea solemnd cu prilejul celei
de a 30-a aniversdri a eroicelor lupte din februarie 1933...
Cuvintarea tovardsului Chiva Polca, in San/tia din
16.11.1963 ; 18. G. Sonca, Activitatea Partidultd Munci-
toresc Rome1n pentru pregairea ,ri infaptuirea actului
revolutionar al nationalizdrii principalelco mijloace de
productie din 11 iunie 1948, in Ana/ele Institutirlui,
IX (1963), 3, p. 31-44; 19. Al. Cebuc, As/tecle din
dezvoltarea transporta/ti de ed/dion In Bucuresti In atta
pueril populare, in Ala/enlate de istorie ,ri muzeografie,
Bucurcsti, 1964, p. 327-332 ; 20. Bucure,rti la a XX-a
aniversare a eliberdrii fiatriei. Cifre ti imagini, Bucurcsti,
1964, 295 p. in 8; 21. Magistralele cadterii, in Sdnteia
din 21 noiembrie 1964, p.1 ; 22. Gl. Ion Rasoviceanu,
Gl. D. Vitelcanu, Uniidjile armatei romdne In actiune,
in ScInteia din 14 august 1964; 23. Ansiar:ti statistic
al R.P.R. 1964, Bucuresti, 1965, 669 p. in 8:
24. G. Wertheimer, Al uzeul memorial pictor Gb.Tat-
tarescu, Bucuresti, fa., pliant nenumerotat ; 25. Zina
Brincu, Zece ani de la infiintarea superioare de
partid Pelan Gbeorgbin" in Ana/ele Institutului, II
(1956), 1, p. 20-28; 8. 26. Elena Iorditchescu-Lascu,
www.dacoromanica.ro
Bucurestiul dupa 13 ani, in Inf. Buc. din 22 august
1957; 27. Sesiunea extraordinard a Sfatului popular al
Capitalei, in Informatia Buc. din 13 septembric 1957;
28. Bucuresti, oras al culturii, Bucuresti, 1957, 32 p.
in 8, cu ilustratii ; 29. 90 de ani de viatd academia
In tara noastri, Bucurcsti, 1957, 178 p. in 8; 30.
Cbemarea Consilitdui ord,renese Bucure,rti al Frontului
Democratiel Popular:, in Inf. Buc. din 15 februaric
1958; 31. Florian Georgescu si Paul Ccrnovodeanu,
Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Bucurcsti, 1960,
128 p. in 16; 32. Conferirla Organizasiei ordsenesti de
partid Bucuresti, in Se/rfela din 30.1.1962; 33. Bucu-
resti-gbid, Bucurcsti, 1962, 392 p. in 8, cu ilustratii
hirti ; 34. A VII-a sesiune a Sfairdui popular al
Capitalei, in Inf. Buc, din ian. 1963; 35. Valori-
ficarea moslenirii literare, Bucurcsti, 1963, 120 p. in
4 (ms.); 36. Matei Ioncscu, O nona unitate a Muze-
ului de istorie a oras:din Bucuresti: Muzeul pompierilor
din Foisorul de foc, in Materiale de istorie ,ri muzeo-
grafie, Bucurcsti, 1964, p. 241-248; 37. Gh. Tutui,
insemnatatea Conferintei Nationale a P.C.R. din oc-
tombrie 1945 pentru desdvirsirea revolutiei burgbezo-
democratice si trecerea la revolujia tocialistd, in Ana-
lele Institutului, XI (1965), 5, p. 13-22.
PAR TEA A DpUA

www.dacoromanica.ro
 - INTINDEREA ORASULUI.
SATE DE PE ARIA BUCURESTEANA
SI SATE INCORPORATE.
PLAN URI ALE BUCURESTILOR
iNTINDEREA ORASULUI
De la intemeierea orasului i pina astizi, Bucurestii
au crescut necontenit. Pap' de ce presupunem ca era
sub Vlad Tepes, acum cinci secole (1459), suprafata
lui actual a e de vreo sued cincizcci de ori mai mare.
S-a intins mereu, in toate directiile, fari s tina
seama de misurile dc stivilire care s-au luat succcsiv,
de-a lungul vcacurilor. Ritmul dezvoltarii lui n-a
fost acelasi ; la inceput mai lent, el s-a accentuat
la finele secolului al XVII-lea si in secolul al XVIII-
lea; a capitat un impuls deosebit dupa unirea princi-
patelor (1859) si cca din 1918, atingind fummum-ul
in ultimul deceniu.
Am aratat in capitolele anterioare c aceasta dezvol-
tare se explica in primul rind prin factorul economic
cresterea productiei mestesugaresti si a ncgotului
in epoca feudala, a industriei si negotului in seco-
lele al XIX-lea si al XX-lea apoi prin factorul
politic, Bucurestii devenind capitala unui stat din ce
In ce mai mare. Dar ca sa intelegcm aceasta necon-
tenita expansiune a orasului nostru, trebuie sa tinem
seama si de alti doi factori, unul de ordin etnic, altul
dc ordin tehnic. Ccl etnic e in legatura cu felul
cum se infipseaza asezarea tipica romneasca, satul,
cu case risipite, incon _Pirate fiecare de curie ti grainci;
orscanul, in privinta aceasta, nu s-a dcosebit de
skean. De altfcl, Bucurestii au fost, la inceput, tot
un sat i, in cursul dezvoltarii lor, au incorporat
o serie intreaga de sate. Bucurestcanul a vrut sa-si
aiba curtea si gradina lui, cit mai mare, dad se poate
cu Rya& si vie ; de aici, intinderca considerabila,
spatiul cladit fiind o mica fractiune a cclui necladit.
www.dacoromanica.ro
Intinderea orapdm Bucttrettilor film'
mull mai ,,,are deal nunuIral populatiel,
de actin, Inainte va fi poprit fiecare de
a mai face once zidire tau clddire afard
din coprinsul cel de arum al rat ului,
ale carnia semne cele urtneiloare..."
(licgularncruul Organic al TIM IlornAncati, 1 iulic 1831
Pc dc alti parte i cu accasta ajungem la factorul
tehnic orasul nostru n-a fost marginit de zidurl dc
aparare, prevazute cu turnuri, ca orasele din Transilvania
sau cele apusene. Spatiul n-a fost limitat, tirgovetul n-a
trebuit sa se restring in limitelc incintei fortificatc, ca
brasovenii, de pild, sau sibicnii. De accca, prccum si
din cauza cutremurclor dese, nu s-a cladit In indltime;
case cu etaj n-au existat la noi pini in vcacul al XIX-lea
decit ca rarisime cxceptii ; in general, aveau numai
parter (vezi fig. 168-170), iar cele boiercsti, un
parter inaltat i subsol (vezi fig. 171 si 172). N-a
trebuit deci sa ne inghesuim, nici si construim cite
doua si trci etajc, ca in orasele din Germania medic-
vala (Frankfurt, Nilrnberg etc.). Rczultatul a fost ci
orasul s-a late mereu ii ca a facut, foartc multi
vremc, impresia unui sat urias, inccat in verdcata.
Dar accasta intindere excesiva s-a rcpercutat in tau
asupra luctirilor edilitare ; avind o suprafata dispro-
portionata fata dc numarul locuitorilor, nu s-au
putut face strazi pavate pc toat intindcrca lui, nici
retea dc spa, canal si lumina.
Neexistind ziduri fortificatc dc incinta i nici descri-
ed amanuntite ale orasului pcntru vcacurile XV-XVII,
nepastrindu-ni-se nici o hotarnica intrcagi pcntru
acestc vcacuri, este imposibil si dim o dcscri-
ere exacta si detaliata a hotarclor lui (vczi
fig. 173). Primul plan al Bucurcstilor, cunoscut in
momentul de Eta, este accla alcatuit dc armata rusl
in timpul razboiului din 1768-1774 (vczi mai jos,
p. 259). Asa incit, pcntru epoca anterioara, sintcm
redusi la concluziilc care se desprind din uncle men-
tiuni sporadice ale actelor interne, la deductiilc cc
rezulta din prezenta biscricilor si a manastirilor, din
pomcnirca mahalalelor si din accca a satelor vccinc.
249
 I-Ialelor), cu strkile de azi $elari si Gabroveni si
cu o linie care mergea paralel cu actuala wadi Sep-
cad, la vreo 15 metri spre est. Limita orasului, la
nord de Dimbovita, credem cl era format5 dc actua-
lele strki Ilfov, Lipscani, Decebal, Calca VAckesti,
J ignitci i Spanio15. Bincinteles, c un trascu aproxi-
mativ : cam pe aici trebuie s5 fi fost marginea ora-
sului, tirgul" sau cartierul comercial, venind sprc
rsdrit de Curtca domneasc5. La sud de Dimbovita,
Bucurestii cuprindeau, dup pkerea noastr, fisia
corespunzitoare din lund, mirginit iar5si aproxi-
mativ dc actualelc strzi: Oitelor, Radu-Vocli, Artei,
Sf. Apostoli i Militiei (fool Politiei). Inlimilc de
la Mihai-Vocli i Radu-Vod crau, in vremca aceca,
din sus", rcspectiv din jos" de Bucuresti ; tot in
afara orasului era si colina sau Dealul Patriarhici
(vczi harta nr. 2).
Prima hotirnicie a orasului pomenit5 documentar
este accea din vremea lui Mircea Ciobanul
(1545-1554). E vorba, in realitate, de o dublA hotr-
nicie :pe de o parte, a rat:dui propriu-zis, care a
fost inconjurat cu o ingrklitur format din trun-
chiuri mari de stejar, pc de alta, a motiei oratului, adicA
a terenului inconjuriltor pc care orasenii fAccau agri-
culturk avcau vii i grklini de zarzavat, mori, pri-
ski etc. (vezi mai sus, p. 54). Din nefericirc, nu ni
s-a pktrat o descriere amanuntild a accstci dublc hotk-
nicii, adic a punctelor de reper sau a semnelor",
asa cum exist pentru alte hotknicii din acceasi
vreme. Astfel c nu putem determina precis intin-
derea orasului si a mosiei lui la mijlocul veacului
Fig. 168 - Casi bunresteanl de la Inceputul secolului al XIX-lea ; a se al XVI-lea. Ceca ce putem afirma este cl el crescuse
observa coloanele cu npiteluri ale pridvorului. (M.A.) ca suprafat i c5 tocmai accast crestere determinase,
dup toate probabilitkile, delimitarea lui Mircca.
Aceste concluzii i dcductii slut susceptibile dc mo-
dificki in mkura in care material nou documentar Fig. 169 CasI wale din Bucuresti Cu pridvor; acoperisul e din lane;
-
va iesi la ivea15. intrarea la pivnill prin glrliciul din 1311. (M.1.B.)
Cum trebuic sIl ne inchipuim, sub raportul intin-
derii, Bucurestii lui Vlad Tepes? Incontestabil, ca
un oras cu suprafat5 redus5' ; el cuprindca lunca
Dimbovitci, i anumc, dup5 pkerea noastr, cam
din dreptul scdiului Sfatului Popular al regiunii
Bucuresti (fosta Prefectur de Ilfov), in dosul Casei
de depuneri (C.E.C.) pin putin mai jos de podul
Scrban-Vocli, cam in dreptul strzii Spaniole, pc
malul sting, si a strizii Oitelor, pe malul drept.
Asadar, el cuprindca cloud yawl ale Dimbovitei, cel
principal, unde rkpundca drumul cc venea de la
Dunk; de la Giurgiu (cu o ramur5 dinspre Oltc-
nita), deci vadul din dreptul podului Serban-Vod5,
vadul de-al cloaca, din dreptul stfzii Selari si a
Cki Rahovei, unde rkpundea drumul care venea tot
de la Dunke, dinspre Zimnicea i Turnu, precum si
dinspre Oltenia de miazki. Partea cea mai insemnat
a orasului era pe malul sting al Dimbovitei, unde el
ocupa si o portiune a sesului de dcasupra luncii ;
in aceast parte se afla Curtea domneasca, ale ckei
botare corcspundeau cu vcchiul curs al apci (curgea
ccva mai la stinga celui de azi, de-a lungul strzii
250
www.dacoromanica.ro
 Ceva mai multe informatii avem pentru vremea lui
Nlihai Viteazul. Pe malul drcpt al Dimbovitei existau
acum citeva mahalale care nc ingiduic si aratim cit
crescuse orasul in accasta parte. Era mahalaua Post-
varilor, a cOror biseric biserica Alba exista
in secolul al XVI-lea: ne-o spun si sipkurile arheo-
logice. Era mahalaua mOnIstirii Timov, numit mai
tirziu Sfintii Apostoli, apoi bordeiele i cOsutele
calicilor", in dreptul Ciii Rahovei, la vest de dealul"
viitoarei Mitropolii, dupa aceca vechea mahala de
lingO drumul Giurgiului, unde exista acum i mOn5s-
tirea Sf. Ecaterina, in sfirsit, mahalaua de ling
manastirea Sf. Troit. Hotarul orasului, la sud dc
Dimbovita, pleca din dreptul podului Mihai-Voda
construit de voievod spre a lega direct ctitoria lul
de oras, mergea, probabil, pe la poalele versantului
de est al Dealului Spirii, cam pe actualele strzi
Sfintii Apostoli i Bateriilor, trecea pe la sud de
biserica Alba-Postavari, cotea spre sud-est, tind
Podul Calicilor (Calca Rahovei), trecea pe la mar-
ginea de sud a colinei viitoarei Mitropolii, i apoi
apuca spre est, cam de-a lungul actualei strIzi Princi-
patele Unite, tia Podul Beilicului (Calea erban-Voda)
si rispundea la Dimbovita intre strada Oitelor si
colina de la Radu-Voda, care rrninca iarsi din jos"
dc Bucuresti. La nord de Dimbovita, hotarul pornea,
probabil, din dreptul podului Mihai-Voda, mergea
spre miazanoapte pc actualelc strzi Domnita Anas-
tasia si Brezoianu, apoi spre est, pe Sirindar in sus,
trecind pe la nord de biserica, continua pina in
actuala nap' Bilcescu, dup aceea, pe la nord de
actuala biseric a Coltei apuca spre sud-est, taia
strada Sfintilor i Podul Tirgului de Mara (Calca
Mosilor), apoi, pe actualul Bulevard Hristo Botev
(fost al Domnitei), se indrepta spre sud, trecca pc la
est de biscrica Stelea, azi dispruta, taia Podul Ver-
gului (Calca Calarasi), la rasarit de caselc lui Dan
vistierul, cobora spre miazizi, taind Calea Vicaresti
si ajungea la Dtmbovita, undc c Morga astazi sau
putin mai spre rasarit de ea.
Veacul al XVII-lea inseamn o noua crestere a
suprafetei Bucurestilor ; ea se produce mai ales in
timpul prielnicei domnii a lui Matei Basarab i spre
sfirsitul veacului, sub 5erban Cantacuzino si Con-
stantin Brincoveanu. Pe vremea lui Matei Basarab
are loe o hotmicie partial, anume, a mosiei Slo-
bozia, proprictatea minastirii Radu-Vod5, mosie care
se invecina cu aceea a orisenilor, fiind situati in partea
de sud-cst a Bucurestilor. Accasta hotarnicie c amin-
tit intr-un document ulterior, din timpul domniei
lui Stefan Cantacuzino (1714-1716).
Avind ca punctc de repel- in primul rind noile
biserici, hotarul orasului, la sfirsitul domniei lui
Brincoveanu, credem c..i era urmatorul : la sud de
Dimbovita el incepea de la Podul Izvor, mergea
spre sud-sud-vest, incluzind mOnastirea Mihai-Voc15,
apoi pe la poalelc versantului de est al Dcalului Spirei
pina din jos de actualul Schit al Maicilor, intemeiat
In 1726, cotca durn aceca sprc sud-est-est, ajungind
www.dacoromanica.ro
la sud de biscrica Slobozia ridicati de Leon-yoda
in 1632, in amintirca biruintei asupra pribcgilor
(vezi mai sus, p. 70), si de aici, prin mahalaua Broste-
nilor, rispundea la Dimbovita, la sud de colina Radu-
Voda, care facca parte din oras in a doua jumOtate
a domniei lui Matei Basarab. Intr-adev5r, un docu-
ment inedit din 1645, august 20, prin care voicvodul
intireste manstirii Sfinta Troita sau Radu-Voda
satul Lupcstii, arata ca accst lacas este din own!
Buturefii", iar nu din jos", ca mai inainte. La nord
de Dimbovita, hotarul pornea tot dc la Podul Izvor,
urca apoi pe actualul Bulcvard Schitu NlOgurcanu,
cotca spre risarit, pc actuala wadi 5tirbei-Vod5,
ajungea in Podul Mogosoaici (Calca Victorici), in
dreptul Palatului Republicii, continua pe strazilc
numitc azi C.A. Rosetti si Maria Rosati, taia strada
Galati (fosta Tcilor, fosta Vasilc Lascar) i, apucind
spre sud-est, ajungea la actuaba intretaicre a OH
Mosilor cu bulevardul. De aici cobora spre miaz5zi
cam prin dreptul strazilor Nlintuleasa, Mircea-Voda,
Olteni incluzind in oras biscrica Olteni i rs-
pundea la Dimbovita ling biserica Dobrotcasa.
Epoca fanariotilor inseamn un spor considerabil
al suprafetci Bucurestilor. Iau nastere pretutindeni,
ark spre miazinoapte, cit si spre miazazi, atit in
partea dc apus, cit i in cca de rasarit, mabolale noi,
care-si fac biscrici de zid (vezi mai sus, p. 99). Hota-
rele vcchi sint cu mutt depasite. Printre mOsurile dc
ordin edilitar pe care le ia Alcxandru Ipsilanti,
domnul gospodar (1774-1782), este si o noui hoar-
nicire a orasului. Nu ni s-a pastrat documentul
respectiv ; o stim insa din pitacul Cu data 1784,
iulie 19, al succesorului in scaun Mihai Sutu, care
Fig. 170 Vederc a Bucure,tilor 'pre mlnistirea Antim Mitropolie. i
scam3 de cast sin, scopente co Fotografic din 1867. (M.I.B.)
A17"1P/7
' 1
'...
L I'
v o ;110 .
YP-:.--t' 1-4, "
.
.41.6110. I10,1:111 iP 14.4
..j.";us o ' At#4
o
s;D:10
ibo.
44 , -rt. ,, I
CI
be
i
i
p.
41.
a
251
in
ill
Fig. 171 Veche cas1 boicreasca pe str. Spatarului, &valid apoi
(M.I.B.)
arata ca in domnia domniei-sale fratelui Alexan-
dru Ipsilanti s-au fost pus imprejurul Bucurestilor
chip de cruci semne, ca acestea sa fie hotar al ora-
sului" ; totodata ne instiinteaza ca, pe linga fixarea
noului hotar, se facuse si o catagrafie, inscriindu-se
cele citeva case care s-au fost aflat atunci" in afara
hotarului. Scopul era ca sa nu se mai cladeasci
alte case dincolo de acest hotar. Totusi, doi ani
numai dui:a sfirsitul domniei lui Ipsilanti, adica in
1784, constatam c dispozitia nu se respectase
ca o sum de noi case se adlugasera la cele din cata-
grafie. De accea, Mihai Sutu da' pitacul sus amintit.
hotarind ca in soroc de 40 de zilc" sa se tragi un
nou botar, adica al doilca rind de cruci, mai pe
dinafara, osebit dintr-accstea puse rnai dinainte". Se
va intocmi si o noua catagrafie a caselor aflate intre
cele doua rinduri de cruci si se va interzice once
noua constructie, atit in accasta zon, cit si in afara
ci. Contravenientilor li se vor darima casele si vor
primi i alta pedeapsa, deosebit. Interesant e pre-
ambulul pitacului in care domnul se adreseaz marclui
spitar, insarcinat cu aducerea la indeplinire a ordi-
nului i care constituie o descriere a felului in care se
tot ltea orasul. Faccm dumiteale in stirespune
Sutu ca de trebuinta este a-si avea orasul Bucuresti
hotarul sau jur imprejur cunoscut i pazit de a nu
se intinde si a se lati nimenca mai mult cu faceri de
casa alar din hotar, pcntru caci i taranii de pe
afara, nepopriti fiind, vin pe marginea orasului cu
locuinta... de pricinuesc spargeri satclor judetului,
i straini, nccunoscuti, ncstiuti, i tigani cu feluri de
dobitoace, amestecindu-se de nu se poate cunoaste
bucuresteanul de ;Aran." Totusi, nici hotarirea lui
Sutu n-a fost respectat. In 1798, sub Constantin Han-
gerliu, constatarn aceeasi preocupare si aceeasi decizic
252
www.dacoromanica.ro
i
casa Fig. 172 Casa marclui ban M. Ghica la 1850; acuarela de 13rnmscr.
(M.! B.)
de a stavili expansiunea orasului ; dar nici ca n-are mai
mult succes. Bucurestii cresteau continuu. La 30 august
1801, boierii divanului, cerind domnului, printr-o
anafora, si hotarascl mutarea zalhanalei", adici a
abatorului, argumenteaza astfel : fiindca acum nu este
orasul acela de mai nainte, ci, din mila lui Dumnezeu,
s-au marit si s-au adaogat". Calatorul rus Dimitrie Ban-
tis-Kamenski noteazil, la 26 mai 1808: Orasul
Bucurcsti e cu putin mai mic decit Moscova, ca
extindere, dacl socotcsti nenumaratcle gradini din
oral si din imprejurimi". lar in mai 1820, alt rus,
Iakovenko, impresionat si el de marimea curtilor
caselor si a gradinilor, arat c Bucurestii au de
jur imprejur peste 20 de verste", adic peste dourtzeci
de kilometri.
Aprecierea lui Iakovenko nu depasqte mult rcali-
tatea, deoarece perimetrul orasului descris in Regula-
mentul Organic (1 iulic 1831) masoara 9.800 de still-
jeni, adica 19.227,6 mctri. Si trebuie si se tina seama
dc faptul ca mai crau case si dincolo de accst perimetru
oficial, ca intotdeauna de altfel. In Rcgulamcntul
amintit exista un capitol special intitulat Pentru
poprirea Intinderii orarralui ,ri hotarltele sale intra-ri ,ri
e,riri; asadar, vechea poveste I Articolul intii al acestui
capitol incepe prin urmtoarea fraza : Intinderea
orasului Bucurestilor fiind mult mai mare decit
numarul populatici, de acum inainte va fi poprit
fiecare dc a mai face once zidire sau cladirc afara din
coprinsul ccl de acum al orasului, ale caruia scmne
sint cele urmatoare". Se dau apoi aceste semne"
sau puncte de rcper ; ele constituie o descriere precisa,
asa cum nu avem pcntru secolele anterioare. Hotarul
pleca de la streaja Podului Mogosoai", adica din
actuala Piata a Victoriei, spre est, pe soseaua care
merge spre gradina dumncalui postelnicului Filip pIni
 Ar,--
-
.7%\
-...;:..,-...,..-
F7R.-
- .<
la circiuma lui Anghelache, Cu no. 934, viipscaoa
galbink" (culoarea de galben) ; de aici, la circiuma
vistierului Nestor", in acceasi v5psca" ; apoi la
putul care este ling casa lui Pun tiganul" ; mai
departe, la streaja podisorului, lingA o cruce"
poatc una din crucile hotarului lui Mihai Sutu lar
de aici la sfirsitul soselei de la Tirgul de Mark', dcci
Bariera Mosilor. Hotarul continua pe lingk Obor"...
pink la casa supt no. 1.393 vApscaoa neagr", apoi
la Drumul Sirii" asadar un al doilea drum de
acest fel, in partea de rskrit a Bucurestilor, dcoscbit
de cel din partea de apus, al crui nume s-a pastrat
pira* astzi. De aici, pe drumul care merge catre
Vitan, pe litiga zalhanaoa vistierului Moshu pink la
podul dc peste Dimbovitk, de la morile din Vitan" ;
apoi Dimbovita, pink la cotitura din mahalaoa Car-
midarilor", mai departe, spre dealul Vckrestilor",
si de aici la un pise unde este un put" poatc putul
care se AA si astzi la poalelc Dcalului Piscului
Semnul sau reperul urmktor era la strcaja podului
$erban-Vodi" ; apoi pc deal in sus" ; dup aceea,
pe din dosul grAdinilor i casclor podului lui Ser-
ban-Vod in mahalaoa FlAminda, merge linic drcapt" ;
de aici pin in dosul hanului ghcneralului Varlam,
pink la locul ce s-au hotkrit a se face plata pentru
adunarca caralor". Apoi prin ulita catre strcaja
Spirii", in Dealul Spirii ; dup accca se intoarce
sprc strcaja de la Izvoru Tamiduirilor, mergind pink
la Dimbovitk", de aici, pe la moara Vliclichii, in
mahalaoa Sfintului Elefteric pina la podul de parnint"
(Calea Plevnei) ; apoi linie dreapt pink in grdina
lui Procopic", cunoscutk mai ales sub numcle sotiei
accstuia, Procopoaia", mai departe, la streaja
podului de pmint", si de aici, apucind in sus ulita
cca dintii in drcapta", merge drumul drept pink'
in streaja din ulita Tirgovistii" (Calca Grivitci), dc
unde incepe ultima portiunc a perimetrului, de-a lungul
www.dacoromanica.ro
-
4
-- .
A
Fig. 173 Rcprozentarc fantcaist5 a Bucurctilor, dupl o gravurl In arana
In 1717. (S.)
ulitci, drcpt pink la streaja Podului Mogosoaii",
punctul de plecarc al descrierii. La fiecare din cele
23 de semnc" sau repere arktate rnai sus, Regula-
mcntul hotHriiste s5 se pue cite o piatr drcpt botar,
si ficcare piatr de opt palme domncsti lungul
aproape doi metri si latul o palma in toatc prtile,
care s fie bAtute in pAmint dc patru palme".
Locurile pc unde se putca intra i icsi din oras
erau asa-zisele streji" satt batiere" accst ultim
temen se intrebuintcaz in Regulamcntul Organic
zece la numr. Tata asezarea lor, potrivit insusi tex-
tului oficial: 1. Podul ilIogotoaii, 2. Ulila Fierdstrdului
(Calea Dorobanti de azi), 3. Tirgul de _Ajara, 4. Dru-
tutti Pantelimonultd, 5. Drumul Dudeflilor fi VitanuThi
ce merge la Silistra, 6. UN,' Dobrotesii, 7. Poda lui
,,Verban-Vorld, 8. Poda CaliIii (Calca Rahovei),
9. Podul de pdminl (Calca Plevnci), 10. UlitaTirgoviflii
(Calca Grivitci). In 1852, asadar peste doukcci si
unu de ani, in planul Borroczyn (vezi mai jos, p. 260,
319) numrul barierelor" sporisc la 13, si numcle
unora se schimbasc ; gksim acumbariercle: Bdrbd-
tescu in sudul orasului, aproape de hrCimitirul Bellu,
Cardmidari, la Crmidarii-dc-Jos, Iancului, pe so-
seaua cu acelasi nume, Nota, in partca de miazi-
noaptc, intre baricra Herstrau si a Tirgului de
Afark, i Dealul Spirii. Peste alti patru ani, in planul
lung, constatkm o a patrusprczecca barierk, la Cotro-
ceni. Aflm totodaa i echivalentele de numc ale
unora dintre accste batiere. Astfcl, Batiera Nou se
mai numca i Mindritu, barierei Iancului i Sc zicca
Delea-Vcche, baricra Scrban-Vocl era totuna cu
arbiltescu, iar Batiera Calitii cu a Craiovei.
In ristimpul dintre 1 iulie 1831 data aplicirii
ltegulamcntului Organic muntean si 14 mai 1895,
data promulgrii noii lcgi pcntru mArginirea supra-
253
fetei Bucurestilor (iar vechea preocupare), orasul
crcscuse considerabil in toate directille si mai ales
sprc nord i vcst. Oficial ins5, perimetrul si suprafata
sa nu se schimbasera decir prca putin. in comenta-
d& cc insotesc planul din 1893 asadar, cu doi
ani numai inaintc de legea amintiti plan intocmit
de G. A. Orascu, seful serviciului tehnic al Primariei,
se indica drcpt suprafata a orasului 30 de kilometri
ptrati, lar drept perimetru 20.270 metri, deci numai
cu circa un kilometru mai mult dccit in 1831. Accst
perimetru, pornind de la Piata Victoriei sprc vest,
urma Soseaua Basarab, Calca Zinca Golcasca, Calca
Pandurilor, Soseaua de centura" sau Soseaua Doam-
nei, apoi mica strada a Odoarei (200 de metri), So-
seaua Viilor, apoi o linie conventionala de lingi
Cimitirul Bellu pina la intilnirea Cali Vitanului cu
Mihai Bravu, dupa aceea sosclelc Mihai Bravu, Ste-
fan cel Marc i Bonaparte, ajungind iar in Piaa
Victoriei. in realitate, situatia era cu totul alta, locu-
intele i fabricile dcpasiseri accst perimetru, i toc-
mai de aceea s-a venit cu noua lege, crezindu-se
de data accasta ca se va pune capar extinderii orasului.
Suprafata trece acum dc la 30 dc kilometri pitrati
sau 3.000 de hectare la 5.614 hectare, asadar, se du-
bleaza aproape. Noul hotar al orasului incepe po-
trivit planului lucrat de Institutul gcografic al armatei
(1895-1899) la kilometrul 5 pe Soseaua Kisselcf,
dincolo de rondul II (azi Arcul de Triumf), merge
spre cst pina la intrarea Gridinii Herastraul-Vechi",
apoi spre sud-est, pina la marginea de miazinoaptc
a carierei de nisip de la Floreasca (proprietatea Cor-
ncscu), dupa aceea spre nord-est-est, atingind lacul
Tei i ajungind la cursul de api al Colentinei ; urmeazi
Colentina si marginca dintata a podisului spre lunca
acesteia, apoi coboara spre sud si sud-vest, tirad
Soseaua Pantelimon, Calea Vergului, Calca Dudesti,
Soseaua Vitanului (la sud-est de biserica Tirca"), apa
Dimbovitei (la sud-est de Fabrica de dei) i ajunge
la sud de Inchisoarea Vacaresti, la punctul unde
Calza Vaciresti da in Soseaua Oltenitei. De aici Sc
indreapta spre nord-vest-vest, pe Ruga' marginea de
apus a Cimitirului Bellu, atinge Calca Rahovci la
kilometrul 4,620, apuca spre nord-nord-vest, pe linga
marginea de apus a Cimitirului Ghencca civil, pin
la marginca de vest a Fabricii de ciramidi a Societatii
de constructii. De aici se indreapta spre nord, de-a
lungul marginii podisului spre lunca, atinge Dimbo-
vita la vest de Moara Ciurel i apoi se indreapti spre
nord-vcst pe litiga marginea de apus a Cimitirului
Sf. Vincri, ajungind la kilometrul 5 de pe Soscaua
Kissclef, de unde a pornit. Forma orasului este aceea
a unui poligon mai lat in jumitatea de nord si ascu-
tindu-sc spre sud.
Dar nici acest hotar, in c-urpinsul cruia era doar
destul teren liber, ca sa nu mai amintim locurile
virane din interiorul suprafctei cladite, nu rezista.
Dupa razboiul din 1916-1918, Bucurestii devenind
capitala unci tari mai mult decir dublate ca suprafata
si populatie, cresterca continua puternic, i hotarul
254
www.dacoromanica.ro
din 1895 este, la rindul lui, del:asir. Se fixeaza o nota'
limita; ea se poate urmiri in planul oficial ce oso-
teste ghidul din 1934, plan intocmit dupa datele
Primariei municipiului Bucuresti". Depasiri mari ale
vechiului hotai constatam in partca de nord si nord-
vest a orasului, unde limita o formeaza acuma linia
de cale ferat spre Constanta, de la desfacerea ei din
linia Ploiestilor pina imediat la est de cantonul 8. Dc
asemenw, in partea de sud, unde s-au adugat car-
tiere intregi la sud si vest de Cimitirul Bellu. In
schimb, intr-o sumi de locuri, noua limita este
oricit ar parea de curios hui/Infra celei vechi.
Astfel, Cimitirul Ghencca, ca si Parcul Ivinescu de
alituri i cartierul nou de la vest de Drumul Srii
ramin in afara orasului ; tot ala, portiunea de la nord
nord-cst de inchisoarea .Vacaresti, cuprinzind
strada Luncii, strada Inelul, strada Sezitoarei, Fun-
ditura Spiterului etc. La fe!, o portiune intreagi
intre Dimbovita i Soseaua Vitanului, precum si alta
la capul Soselei Vergului, de o parte si dc alta a aces-
teia, cuprinzind si strada Cetatea Aref. Explicatia
sti in faptul ca aceste portiuni periferice au fost
alipite comunelor suburbane care, intre timp, fuse-
sera anexate Bucurestilor. Noua .suprafata a Bucu-
restilor trece acum de la 5.614 hectare, cit fusesc in
1918, la 7.800 in 1939, deci un spor de circa 39%.
Pentru a se impicdica o noua extindere a orasului, se
proiecteaza, in perioada dintre cele doua razboaie
mondiale, o centuri de plantatie, un inel verde" in
afara caruia s'A nu se mai poat construi. Acest pro-
iect nu devine 'rasa realitate, intre altelc din lipsa de
fonduri. Dar si daca se realiza, ar fi putut el oare
st:avili extinderea Bucurestilor? Incercarile prece-
dente, de la palisada lui Mircea Ciobanul la crucile
lui Alexandru Ipsilanti si Mihai Sutu si la strajile
Regulamentului Organic dovedesc contrariul. Fapt
este cesai acest ultim botar a fost depasit dupi al
doilea razboi mondial. Tinindu-se seama pe de o
parte de sporul dc populape, deci de constructiile
ce urmeazi a se face, pe de alta parte de necesitatca
de a se completa spatiile verzi spre a se ajunge la
norma de 20 de mctri patrati de cap de locuitor,
suprafata orasului propriu-zis, fixata mai intii la
10.015 hectare, s-a stabilit, prin ultimul plan de siste-
matizare aprobat in 1957, la 12.700 hectare. lar supra-
fata totali a celoi opt raioanc in care e impartit acum
orasul nostru se ridie la 25.596 de hectare sau, rotund,
256 de kilometri patrati. Hotarul de nord, in cuprin-
sul raionului 30 Decembrie, a sarit de la linia Constan-
ta la linia de centura a forturilor. Aceasta e situatia
in momentul de fati; noua limita, atit a orasului
propriu-zis, cit si a complexului celor opt raioane,
asigura dczvoltarea pcntru o perioada mai indelun-
gata. Cit va dura ea si care vor fi proportiile Bucurcs-
tilor peste un sccol? Grcu de raspuns, tot asa dc greu
cum i-ar fi fost unui contemporan al lui Kisselef si
spuna cum va arita orasul peste o sutil de ani. In
once caz, lusa, planificarea socialista Ii asigura o
dezvoltare ordonata si sistematica.
 SATE DE PE ARIA BUCURESTEANA
SATE INCORPORATE
Bucurcstii au fost la inceput un simplu sat, ca
celelalte multe care acopereau regiunea de pidure si
de ape dintre Arges si Mostistea, Ialomita i Dunire,
una din regiunile cele mai bine populate ale sesului
muntean ; inca din cele mai vechi timpuri, cu mult
Inaintea erei noastre, asezirile omencsti se tincau
lant de-a lungul Dimbovitei si Colentinei (vezi mai
sus, p. 25). Dupi cc au devenit ora i resedint
domneasca, Bucurestii au inceput si se intind
incetul cu incetul, au cuprins intrc hotarele lor satele
vecinc, le-au incorporat. Fenomenul n-are nimic
specific ; cl se constata la toatc marile aglomeratii
europene de la Paris pin la Moscova si extra-
curopcne. Sc intilneste si la o serie de alte oiase romi-
nesti, de pildi la Iasi, Focsani, Tirgu-Neamt, Rimni-
cul-Vilcii, Brasov etc., dar nicaicri e si natural
n-are amploarea de la Bucuresti. 0 serie intreagi
de sate au fost Inghitite" de molohul bucurestean,
in special in ultimele doua secolc ; altcle sint pe
punctul de a fi In momentul de fati; pc altele le
asteapti acecasi soarta intr-un viitor mai mult sau
mai putin indepartat.
Locul pe care s-au dezvoltat Bucurestii a fost loe
dornnesc sau m(:>sie domneasci ; el cuprindca nu
numai vatra" orasului, adica spatiul clidit, indusiv
curtile i gridinile, ci se Intindea pe o anumita supra-
fat, destul de mare, si de jur imprejurul vctrii. Pe
aceasti mosie ii aveau orisenii vii i livezi, mori,
prisaci i gridinirii ; aici ficeau fin pcntru vite ; aid
ii pasteau turmele. Era, de fapt, mosia lor, cu pietre
de hotar stravechi, dcspirtind-o de mosaic celelalte,
ale mosnenilor, boierilor i ministirilor. De drept,
orasenii cu exceptia acelora care cumpiraseri de
la donnnie sau dc la cei diruiti de ea erau numai
uzufructuari, uzufructul transmitlildu-se din generatie
In generatie ; dreptul de proprietate raminea al dom-
niei, care putea sa donezc din aceasti mosie dom-
- asp
-F;e1,
LIP!, ir
gMil J
-71111 I
it
t.
www.dacoromanica.ro
neasca portiuni intrcgi. Asa face, de pild, $er-
ban Cantacuzino, in 1683, diruind fratclui sat,
N1ihai 250 de stinjeni de mosie, dc la Tirgul
de Mara pini in apa Colentinci ; asa face Necu-
lai Mavrocordat, inzestrind minastirca zidita in
1726 de Tatiana I lagi Dina (Schitul Maicilor) Cu
300 dc stinjcni din mosia domneasca cc iaste in
marginca orasului Bucurcsti dcsprc Podul Calici-
lor desupra".
Cca mai vechc mentiunc despre un sat de pc aria
bucuresteani mai vcchc chiar decit prima men-
tiune sigura desprc Bucurcsti este accca din 1453,
aprilic 29, privind Dragomireitii de la Din/barite,
pc care Vladislav-voievod il intircste manastirii
Bolintinul. E vorba de satul azi dublu : Dragomi-
restii-din-Deal si din-Vale de la vest de Chiajna,
imcdiat dincolo de linia forturilor. In acest sat avca
mai erziu ocini vel-vornicul Ivasco Golescul ; Alexan-
dru-voievod i-o intircstc la 30 ianuaric 1577. Drago-
mirestii au ramas in afara orasului propriu-zis ; admi-
nistrativ fac parte insil din raionul 16 Februaric. In
schimb, Grozdrv,r/ii, amintiti pcntru intiia data la
9 octombric 1492, sint astazi incorporati, formind
unul din carticrele capitalei (vezi fig. 174). Intr-un
act din 21 aprilie 1559 sc pomencsc Grozavestii-dc-
Sus", deci existau i cei de-Jos". Avcau mori pc
Dimbovita ; satul ajunge in stapinirea manastirii Sf.
Neculai, numiti mai tirziu Mihai-Vod, care il exploa-
teazi sute de ani, pina la secularizare. Tot in afara
orasului propriu-zis, dar ficind parte administrativ
din raionul V. I. Lenin, sint i Mdgurelele ; sc parc
de aici a dat Vlad-voievod cel Tinir (1510-1512)
unul din actele sale. Alt sat vechi, din partca de nord-
vest a Bucurestilor, au fost Gittle,rtii; la 2 aprilic 1548
Mircea Ciobanul intareste lui Stroe din Gluiest?'
mosia pe care a cumparat-o : toati partea lui Giulea,
de la rovina lui Micul piral la Colintina". Giulea poatc
si fi fost intemeietorul asezarii de aici numelc
Fig. 174 Complexul de camine studeniepi Groxivelti ridicat pe locul
satillui de odinioari. (S.)
r-
-.J.J J-1!) ?!!!
1.1LA 4Air ttEll I
1
J
J1- J'A
u i!
3-11,"-Lv
-t,:pah
f
255
dar ponte vi numai unul din stilpinii ei, satul pre-
existind. In general, toate sack sint mai vechi decit
prima mentiune documentar asupra lor ; uneori,
cu secolc mai vcchi. Credinta noastra este ca multe
din satelc de pe aria bucurevteana exist ina dinaintc
de intemeierea tarii vi c ele continua stravechi ave-
zari (vezi vi mai sus, p. 26). Si la Giulevti s-a produs
o difcrentiere ; in harta Principatclor, ridicata intre
1828 vi 1832 de topografii ruvi, constatam trei avezari
cu acest nume, una lingd alta:
Cu 52 de gospodarii, Giulcvtii-din-Vale, cu 24, vi
Giulevtii-Domnevti numiti i Rudcni, cu 71. Cam in
acceavi vremc Cu Giubetii apar in documcnte Fun-
denii ; la 23 august 1559, Mircea Ciobanul intarevte
lui Baldovin ocina in Fundeni, partca tatalui sau
Sin, toad". Atins astazi de marginea de nord-est a
Bucurevtilor, satul e cunoscut mai ales prin dclicata
ctitorie, din 1699, a lui Mihail Cantacuzino, impodo-
bit cu vtucaturi cxterioare de caracter oriental. Cu
numele de Mdicdnefli au existat cloud' sate pe aria
bucurevteana: unul in partca de miaznoapte a ora-
vului, ,,pe Colcntina", cellalt in sud-estul lui. De
eel dintii aflim prima mentiune sigura in documentul
din 1582, august 12-26, prin care Mihnea-voievod
intrevte o mina' ale cdrei hotarc sint: de la drumul
Maicanevtilor pina la drumul Racului i pina la apa
Colentinei". Amintirea acestui sat, care vi-a schimbat
numele mai tirziu in Turloaia vi azi e incorporat in
Bancasa, s-a pstrat in padurea Maicancvti, de pe
movia Bancasa, trccuta in Marele dictionar geografic, i
In cimpia Maicaneasca, situata la nord de Bucurevtii-
Noi vi la vest de Padurea Baneasa. Intr-un plan din
1854, movia Mianevti vine la nord de movia Giu-
, cvti, a mnastirii Sarindar, vi la vest de Herstrau.
Cel de-al doilca sat cu numele dc Maicanevti e pome-
nit in actul din 18 octombrie 1560 privind ocina de
acolo a diacului Tatomir i a fiilor sal. El era situat
din jos de Bucurevti", cum aflam dintr-un zapis
inedit cu data 14 decembric 1662 vi avca numeroasc
vii in dealul Maidinevtilor", adia pe povirnivui
platoului spre lunca Dimbovitci i deasupra, pe
platou. Era in vecintatca Brovtcnilor vi a Caratni-
darilor-de-Jos ; faptul multi din zapisul inedit dat
la 12 aprilie 1744 manastirii Radu-Vocla dc care un
ocuitor Nedelco, ce-vi avea casa pe dealul" amintit,
linga viia cea mare" a minstirii. Astzi face parte
din oral. Acceavi e situatia fostului sat Grecii sau
Grecenii de pe malul drept al Dimbovitei, din jos de
ministirca Radu-Voda, sat pe care Alexandru-voic-
vod, la 30 ianuarie 1577, i-1 intarcvte vel-vornicului
Ivavco Golcscul. Documentul precizeaza: Grecenii
de tinga Bucure,r1i, cu tot hotarul". La sud-est-est de
oral, imediat dincolo de linia de centura a forturilor,
se afia satul Gima, vcstit prin dcscoperirile arheologice
acute aici, descoperiri ce arata o continuitate de viat
omeneasca timp de milenii (vezi mai sus, p 26). La
20 mai 1563, Petru eel Thar intarevte lui Stan, fiul
lui Mum logoftul, movia sa veche vi dreapta
ocin vi dedina", dupa expresia documentului din
256
www.dacoromanica.ro
acest sat. Mai tirziu, se formeaza dou avezan; in
1828 exista Glina Androncscului", zis vi Serbdnita",
vi Glina Filipcscului", purtind numcle proprictarilor
respectivi ; azi li Sc spune Glina Macri" vi Glina
Gherman" ; ambelc tin de comuna Catelu. Numcroasele
cumpene de put din Glina douilsprezece, una linga
alta au inspirat lui Carol Popp de Szatmary, in
vcacul trecut, o interesanta pictura. In partca dc miaza-
noapte a oravului, linga apa Colentinei, crau doua
sate: Clank: vi Racul. De ambelc amintevte documentul
din 1582, august <12-26, > pomenit mai inainte in
legatura co Maianevtii. Clanta se afla, se pare, pe
locul Herastrului de astazi ; mai aves, potrivit actu-
lui inedit din 29 aprilic 1626, vi un al doilca numc :
Paduretii de la Tutele". Racul era vi el prin apropicrc ;
numele e ponte in legatufa cu racii care pini astzi
Sc prind in Colentina. Tot pe aceasta apil, in regiunca
Herastrilu Baneasa, era vi satul de rumni Cirstie-
nefti, Cu vad de moar ; o parte din sat c intarit de
Petru cel Tinr la 8 aprilie <1564-1568> manastirii
Sf. Niculae zisd vi Pilcov, iar mai tirziu Mihai-
Voda areia Ii fusese diruit de ctitorii lacavului,
Gheorma banul vi sotia lui, jupineasa Caplca. Vecin
de hotar co Cirstienevtii vi cu Fundcnii a fost Tdtarul,
numit vi Tillaranii; primelc mentiuni documentare
slut din 6 mai 1603 vi 20 aprilie 1623. 0 serie de sate
au incorporat Bucurevtii in parten de sud-est a lor.
In afard de Greci vi Maicanevti, ei s-au mai intins
vi asupra Dudevtilor, Cioplei vi Ciumcrnicului, Brov-
tenilor vi Caramidarilor-de-Jos, Vacarevtilor vi
zevtilor. Documentar, Dudeflii apar in actul din 29
aprilie 1577, o data cu Vdcrevtii ; printrc martori
este vi Ciliman din Duclevti". Pentru hotarul acestui
sat se judeck in vremea lui Constantin Brincovcanu,
Radu Dudescu biv-vel cdpitan de margine, cu mina-
stirea Radu-Vocli vi civtig5. Prin hrisovul, incdit,
pe care i-1 di domnul, la 2 iunie 1707, hrisov foarte
frumos, impodobit cu culori vi aur, se arata cum s-a
facut cercctarea hotarului, mergindu-se drcpt peste
luna la matca Dimbovitii cca vcachc". Printrc cei
care au vtiut semnele" au fost Iane postavariul" vi
Ghcorghe postivariul" vi Serban mevterul" ; pe
locul unci vechi pietrc, picritc, s-au gasit, potrivit
.obicciului, ca'rbuni". Ca sa cure totuvi conflictul
co manastirea, Radu Dudescu Ii claruievte o bucata
de loe din movia Dudcvtilor, loc delimitat pe de o
parte de pisco! ce iaste pre marginea de sus a viilor
domnevti de la Vacarevti", pe de alta de putul de la
hodaia luminarariului vi a paicului". La Ciop lea, amin-
tita sub numele de Ceplea" in acelavi hrisov, avca
movie tot manastirea Radu-Vod. I-o vinduse la
27 ianuarie 1621 Radu Postclnicul din Heravti, pe
70 de galbeni". Mai spre sud, in luncii, era Ciumer-
'lied. La 9 noiembric 1621, Turturea paharnicul
vinde lui Hrizea vel-visticr ocina aici din cimpu vi
den padure vi din apa Dimbovitii, cu vad de moara
vi Cu livezile", pe 7.000 de aspri gata ; zapiscle vechi
de proprietate nu i le poatc da, aci au perit de rdo-
COO cind au tiat tatarii pre unchiu-mieu Pltru, banul
de Glina". Brollenii, din jos de ministirea Radu-Vocl,
CtIrdmidarii-de-Jos, azi cartiere ale Bucurestilor, au
fost, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, sate deose-
bite. Cci dintli sint incorporati in tistimpul dintrc
Matei Basarab si Constantin Beincoveanu in 1696
apar ca mahala ultimii la inceputul veacului al
XVIII-lea. Intr-un act din 12 aprilie 1744 privind
vinzarea de vin pe dealul" MAicOnestilor, apar ca
martori Jane pircilabul ot Brostcni" i Stanciul
ptrcalabu ot aramidarii-de-Jos". In micile circiumi
din Brosteni, pierdutc printre viile localnicilor
mai toate casele desfccau vin ii plOcca si zabo-
vcasc, la sfirsitul cpocii fanariote, francezului Lauren-
on, care ne-a lisat o interesant carte cu observatii
asupra Trii Romnesti. Vcdre,clii sint pomeniti
ca dou asczri deoscbite: Vacrestii-de-Jos i cci
de-Sus, in pritnul act din 29 aprilie 1577 carc-i
mentioneaza ; tot atunci apar i Birzeflii; pe vremea
lui Mihai Viteazul gOsim Birzestii-de-Sus si de-Jos
(1598, aprilie 24). lar un sfcrt de veac mai tirziu, la
13 august 1623, constatim i Birzestii din mijloc,
ce se cheam Homoce,rli"; domnul intareste aici o
ocini din cimp si din pdure si din ap i cu mori
din vatra satului i cu trei rizoarc dc vie si Cu livezi
si de pretutindeni". i la Vcarcsti erau vii numeroase
ale mosnenilor din sat, ale mraistirii Radu-Vod
si ale domniei ; o tranzactie asupra uneia din ele
intilnim la 23 februarie 1580. Erau i mori pe Dimbo-
vita. Pcntru un vad de moari al aceleiasi mnstiri
latifundiare Radu-Vod, pe care i-1 inecaseri" cu
moara lor, asezat din jos, o seami de mosneni din
Vicaresti, e proms in 1598; limurirea pricinei se face
prin patru mesteri dc moar" din Birzesti, Oresti
Mogosoaia ; ei dau drcptate mosnenilor, care,
totusi, despOgubesc ministirea, pltindu-i 4.170 de
aspri. Unul din cele dintli sate inglobatc in partea
de sud-est a Bucurestilor au fost .Slrbii. Ei veneau in
preajma bisericii de azi Sf. Nicolac-Sirbi de pe Calea
Viciresti. Un document din 1668, iulie 17, prin care
se botOrniceste un loc al bisericii Sf. Gheorghe-Vechi,
mentioneaz ca punct de reper ulita cea mare desprc
Swim, care vine dc la Sirbi i mearge la tirgu".
Pe temeiul acestui documcnt s-a crezut cl asezarea
i pistra Inca situatia de sat, in afara orasului. In
realitate, el fusese incorporat ; faptul rezulta ciar din
cloud' documente. E mai intii acela inedit din 28 mai
1639, prin care Matei Basarab intireste Bisericii
Domncsti un vad de moarl in apa Dimbovitii despre
bae, despre ostrov, de cea parte", vad pe care-1 reven-
dim si mnstirea Radu-VodA. Printre cei care dau
mrturie sint i 12 preoti din Bucure,r1i, anume:
popa Dumitru eel btrin... si popa Stancird de la Sirbi
i popa Marco" etc. Cel de-al doilea document e
hotarnicia din 12 decembrie 1666, emis de Gher-
ghina judetul si cei 12 pirgari ai 13ucurestilor ; intre
cei ce subscriu actul este i Stoian pirgariul ot Sirbi",
ceca ce inseamni iarsi cl orasul cuprinsese intre
hotarele sale vechea asezare. Cind se zideste, sub
Brincoveanu, biscrica (1692), satul era dc mult aladar
www.dacoromanica.ro
o mahala oriseneascA. Spre miazInoapte de Sirb
se afla satul held. Actul din 1617, martie 6, prin care
Alcxandru Tha confirm5 ministirii de la Colentina
(Plumbuita), intre altcle, 4 pogoane de vie in sat la
Olteni", vie diruiti pe vremca lui Mihnca Turcitul
(1577-1583 si 1585-1591) pare a privi mai eurind
aceast asezare decit pc omonima ci din judetul
Ilfov. Satul a fost incorporat in vcacul al XVII-lea;
un document din 8 februarie 1696 il aratI ca mahala"
a orasului. In partea de sud-vest a Bucurestilor sc
afla satul Lupe,r1i. Pe vremea lui Alexandru-vodA
1 1568-1577), care il cumpr de la jupanita sau jupi-
neasa C.aplea din Peris, pe 26.000 de aspri, sprc a-1
dirui ctitoriei sale, mnstirii Sf. Troit, asczarea avca
numai 13 case". In dealur Lupcstilor Dealul
Spirii dc azi erau, ca si in dealul Miic.nestilor si
in dealul Vcrestilor vii numeroase ; multc din
ele apartineau tot ministirii Radu-Vodil, care le
cumprase ; printre vinzitori gsim amintiti, intr-un
act din 1649, pe Dinu postelnicul Usurel din Bucu-
resti" i pc Anca roaba". Satenii din Lupcsti au
purtat proccs cu minOstirea, sub Constantin $erban,
sustinind ca nu sint rumini ai ei, ci i-au imprcsurat
Radu-vod [Mihnea] in sili". Egumenul aduce insi
in fata divanului actul de cumprtoare i danic din
vremea lui Alcxandru si ruminii picrd. Ci i-am dat
domnia-mea spune Constantin erban in hrisovul
din 5 mai 1655 de grumazi pArintelui egumcnului
Serafim... si i-am bOtut domnia-mea in divan si au
rmas rumnii dc lege si de judecati." Din act se vede
cl si la mijlocul vcacului al XVII-lea asezarea era tot
mica: sint pomeniti numai 12 rut/IA[1i cu feciorii lor ;
intre ei, Stoian croitorul Cu feciorul lui Simbotin" si
Stefan croitorul", fratele lui Stoian, cu fcciorii
lui". Amintirca numelui satului de odinioar o
pstreazi Lup'easca" de astzi situat pc fosta
movie a lui.
Tot in a doua jumatate a vcacului al XVI-lca sint
pomenite o serie de sate de pc aria bucurestcana sau
din imcdiata vecintate a ei: 1. Obile11ii, pe Colentina,
la rsirit de oras (1575, aprilic 12), intrc Dobrocsti
Florcstii-de-Sus ; aiei a Gib:4dt Radu Bias, in 1632,
Cu armata sa de moldoveni, ttari si turci (vczi mai
sus, p. 70). 2. Sf1rce,riii, pc Dimbovita ; la 30 ianuaric
1577, Alcxandru-voievod intireste vcl-vornicului
Ivasco Golescu jumitate din accst sat si Cu morilc
cu via si cu livezile". Era situat la sud de Groz-
vesti, dup cum nc arata ciar un plan din 1854. 3.
Dobroglii, la nord-est de Marcuta, pomcnit pcntru
India data la 1 iulie 1584. 4. Detwii, la sud-cst de oral,
In acceai regiunc cu Bobestii si VAcirestii ; prima
mentiunc e din 3 ianuarie 1586. 5. Hodopenii azi
Otopeni care-si tragc numcle dc la un Hodopi
sau HodobA ; la 14 fcbruarie 1587, Mihnca Turcitul
intrestc mnstirii Sf. Troita, intrc altcle, jumitate
din acest sat, druit ei dc Mihai postclnicul. 6. Rofinl
sau Rosul, pe Dimbovita, ling Cringasi, la vest de
oral. La 30 aprilie 1587, un Ncagul din Rosiu"
vindc stinjcni dc movie lui Dan vtori-visticr.
257
7. Bobeflii, intre Catelu i Glina, imediat dincolo de
unja de centur a forturilor. Un Mihai din Bobesti"
apare in 1593; curind dupil aceca, la 21 august 1598,
constatam Bobestii-da-Sus" i cci de-Jos". Amin-
dotia crau in stipinirca lui Udrca vel-armasul, care le
las prin testament da voi peri eu la razboi"
imprcun cu altc sate, sotiei sale Musa. 8. Mogo,roaia,
undc Brincoveanu va malta splendidul san palat, e
amintita pentru india data' la 24 aprilic 1598, sub
Mihai Vitcazul. 9. Tot sub Mihai Viteazul e consta-
tat si satul Flore,rtii, pc Colentina, la cst de oras
el se impartea atunci in trei asezari distincte: Flo-
restii-de-Sus, de-Mijloc si de-Jos ; pe locul accstora
din urrna, la punctul zis Gradistea-Florcstilor, sc
afla, in 1608, manastirea ridicata de Cernica, marele
vornic, manastire numita apoi dupa ctitorul sat'.
Cronicile pomcncsc, in prima jumatate a veacului
al XVI-lea, doua sate din vecinatatea Bucurestilor :
Afuntalii i Popqlii. Ccl dintii, situat spre nord-est
dc Pasarea, dincolo de linia forturilor, c bastina lui
Radu de la Afumati, viteazul voievod care s-a batut
de atitea ori cu turcii (1522-1529); de aici, din satul
cc sa numeste Afumati", da el documental din 11
scptembrie 1525. Celalalt, aratat ca fiind den jos de
Bucuresti", e satul Popestii-Romni, la nord de So-
seaua Oltenitei. Aici s-a inecat, in Dimbovita, cu cal
cu tot, Vlad-Vocia, in septembric 1532; se pare ca
era, potrivit unui izvor ardelean, dupa un chef pre-
lungit.
Dintre satele incorporate astazi de oras trebuiesc
amintite i Cotrocenfi, Cdrmidarii-de-Sus, Biineasa i
Strauleiti. Codrii Cotroccnilor sint pomeniti, alaturi
de aceia ai Grozavestilor i Lupestilor, in veacul al
XVII-lea; intr-o poiani a acestor codri a ridicat
Serban Cantacuzino manastirca sa in 1679. Carami-
darii-de-Sus, din fata Grozavestilor, pe malul de nord
al Dimbovitei, ii trag numele dc la indeletnicirea
locuitorilor care, asemenca celor din extremitatea
opusa a orasului, din Caramidarii-de-Jos, se indeletni-
ceau Cu faccrea i arderca caramizilor. Asczarea exista
in prima jumatate a sccolului al XVIII-lea altfel
denumirea dc Caramidarii de-Jos in 1744 n-ar avca
sens iar biserica, ctitorie a trei clerici si un ma-
celar, c din 1805. in ce priveste Bilneasa, numele
arati ca satul a fost proprietatea unei sotii de
mare ban, in spet a Joitei, viduva marelui ban
tefan Vicarescu, accsta achizitionindu-1 in 1761 ; pe
atunci proprietatea se numea Cirstienesti. Strifideftii,
in partea de nord-vest, lIng Bucurestii-Noi, par
a fi satul din care provine megiasul jurator cu
titlul de armas amintit de o inscmnare de la
fincle secolului al XVII-Ica sau inceputul celui
de-al XVIII-lea.
Nu se poatc prcciza asezarea satclor
Stilpeni i Belescbe, ale ciiror numc au disparut, sate
amintitc tustrele in documente din veacul al XVI-lea.
Pnatesti compara ca nume cu Panatatil din ra-
ionul Cislu venea undeva pe Colentina, probabil
spre nord-vest de oras ; asa ar rezulta din actul
258
www.dacoromanica.ro
cu data de 2 aprilie 1548. Stilpenii se pare c
erau in preajma Birzestilor, deci spre sud-est
de Bucurcsti ; pe vremca lui Mihai Viteazul exista
diferentierea in Stilpenii-de-Sus i cci de-los. Cit
despre Belesche a scris oare corect diacul numele
asezarii? credem c venea spre vest sau sud-vest
de oras, in regiunca cuprinsa intre Dimbovita
Ciorogirla.
Au disparut dc ascmenca numelc satclor Baaci,
Belnefti, Furdnefti i Berefti. Cel dintii, sat important, cu
rumni a fost cumparat cu 24.600 de aspri pe
vremca lui Mihnea Turcitul (1577-1583 si 1585
1591) se afla, se pare, in regiunea manastirii
Nlarcuta, ctitoria din 1587 a visticrului Dan. Traditia
consemnata, cc-i dreptul, intr-un cintcc popular
tirziu, de dupil Brincoveanu face din Balaci, de
unde se trag boierii Balaceni, un concurent al Bucu-
restilor, in epoca intemeierii orasului. Cit tcmei are
insa accasta traditie e greu de spus. Banestii, de ase-
mcnea sat Cu rumni, vcneau lng Glina, impreuna
cu care sint amintiti intr-un act de intarire din 1620,
mai 6. Hotarul satului mcrgea pina la Dimbovita
pina la balta dinspre apus, de linga Cula si Leordeni,
dcoarece intarirea cuprinde formula: din cimp
din Mute si din ape)" din vatra satului, de pretu-
tindeni". Linga Banesti erau Furduestii, tot una cu
Leurdenii (azi Leordeni), fiind un al doilea nume al
acestora sau al unei parti a lor. Echivalenta se aft'
In hotarirea data la 17 aprilie 1618 de 22 de boieri
megiasi, care, judecind pricina dintre jupineasa
Grajdaria si Oancea logofatul pentru mosia Leurd-
nilor ce le zic Furduesti", stabilesc ca ambele parti au
drepturi asupra ci. Leurdenii sint pomeniti documen-
tar pentru prima data' in 1592, martie 1 (vezi si mai
jos, p. 259).
Pentru a incheia lista asezarilor ruralc sate sau
catune care au fost, sint pe punctul sau vor fi in
curind incorporate de oras, amintim si pc cele de mai
jos, care figureaza toate, impreuna cu numartil gospo-
darillor respective, in harta statistica intocmita in
1828-1832 si data la iveal in 1835: 1. Pantelimona,
cu 70 de gospodarii, format in jurul spitalului i cti-
toriei din 1735 ale lui Grigore Ghica ; 2. Colen-
tina, numita i Tela, azi carticrul de nord-cst al ora-
sului, pe atunci avind 49 de gospodarii ; a fost in-
corporata administrativ orasului in 1833 ; 3. Plumbuita,
linga manastirea cu acelasi nume, Cu 23 de gospodarii ;
4. Ciare/u, cu faimoasa moara de pe Dimbovita ; 5.
Floreasca ; 6. Herdstrdn, in partea de miazanoapte, si
7. Golcifiea, numita si Doctor Caraca,r, in amintirea
vrednicului medic care a pierit la 31 octombric 1828,
ingrijind bolnavii de tifos, avind tuspatru intre 5 si
20 de gospodrii ; 8. Cringa,rii, in nord-vest, catun
neinscmnat, cu maximum 5 gospodirii.
Pentru asezarile recente, formate in secolele XIX
XX si incorporate azi in oras, vezi mai sus, p. 191
si 166.
Noua delimitare administrativa din 1950 a inclus
in raza orasului urmatoarele comune si cartiere noi:
Grivita iDamaroaia in raionul Grivita Rosie,
Bancasa inraionul 30 Decembrie, Teiul-Plum-
buita, Andronachc si Colentina, in raionul 1 Mai,
Balta Alba in raionul 23 August, Cioplea i Du-
desti in raionul Tudor Vladimirescu, Serban-Voda
Aparatorii Patriei in raionul Nicoale Blcescu,
Tudor Vladimirescu in raionul V. I. Lenin, Mi-
litari, Rosu, Cringasi i Giulesti in raionul 16 Fe-
bruarie.
O serie intreaga de comune rurale au fost apoi
subordonate raioanclor orasului, si anumc : Chitila
*i Mogosoaia raionului Grivita Rosie, Otopeni raio-
nului 30 Decembrie, Cetatea Voluntarcasca raionului
1 Mai, Fundeni-Dobroesti si Pantelimon raionului
23 August, Catelu raionului Tudor Vladimircscu,
Popestii-Leordeni si Jilava raionului N. Bilcescu,
Magurele i Bragadiru raionului Lenin, Chiajna
Dragomiresti raionului 16 Februarie.
Incorporarea atitor sate i catune din cele 64 (sai-
zeci si patru) indicate in paginile precedente a lasat
urme in inftisarea orasului. Cind aceste asezari ru-
rale au devenit mahalale sau cartiere periferice, ele
au pstrat ulitelc lor, adesca strimte i cotite, au pis-
trat casele, asezate dupa cum a vrut fiecare si acope-
rite, de multe ori, cu stuf sau paie. Indata ce iescai din
centru, din tirgul propriu-zis, cu numeroasele lui
pravalii, cu case ackarii, i intrai in acestc mahalale,
aveai intr-adevar impresia c ai intrat in lumea sate-
lor. Nu-i de mirare asadar ca o suma dintrc calitorii
straini au relevat caracterul acesta rural, de sat mare,
al Bucurestilor si ca, in plin veac al XIX-lca, Richard
Kunisch, in cartea sa, aparuta in 1861, spune despre
orasul nostru ca este o gramad de sate, indesate
unul intr-altul".
PLANURI ALE BUCURE5TILOR
Au cxistat oare planuri, tiparite sau manuscrise, ale
Bucurestilor inainte de veacul al XVIII-lea? Se pare
ca da. Cercettorul Mihail Romascanu ne-a afirmat
in scris ca a avut in posesia sa pina in 1950 o harta in
culori a Ungariei i trilor vecine, tiparita la Amster-
dam in 1535 si prevzuta la cele patru colturi cu pla-
nurile oraselor Buda, Praga, Belgrad si Bucurcsti.
Daca s-ar adeveri data 1535, harta ar prezenta o
deosebita importanta. Pe de alta parte, Ulysse de
Marsillac, in ghidul sin, aprut in 1872, aminteste
de planul orasului Bucuresti, fcut in secolulu al
XVII-lea". Niel acesta nu ni s-a pastrat.
Gel dintii plan, sub raportul cronologic, din cite
cunoastem astazi, este acela manuscris i colorat
pstrat in Arhiva centrala de stat de istorie militar
a U.R.S.S. din Moscova. El a fost alcatuit, pe o foaie
de 76 x 112 centimetri, de un anonim, in timpul
www.dacoromanica.ro
razboiului din 1768-1774, si anume in anul 1770, si
poarta' tidul, in ruscste, Plana! orapilui Bucuresti.
Scara este 1/14.280, iar legenda in limba latina, ames-
tecata cu unele clemente grecesti i romnesti. Rese-
dinta voievodului, de pila, e numita aula vel residen-
cia principis", adaugindu-sc si termenul corte" (curte).
Planul cuprindc 85 de indicatii (numere si litcre majus-
cule), dintre care 56 referitoare la biscrici i manas-
tiri, iar 22, la asezari boicresti ; cuprinde, de ascmcnea,
o miniatura' a Turnului Coltci, in intregimca lui. Nu
e lipsit de uncle inadvertcnte in cc priveste localizarca
bisericilor si citcva detalii ; totusi, valoarca accstui
plan, cel mai vcchi din cite cunoastcm azi, este remar-
cabila. Exista', in acccasi arhiva din Moscova, si o
copie, la scara' identic, dar cu mici deosebiri in cc
priveste indicatiile eclesia metropolitana", de pila,
in loe de mitropolie" dupa accst plan, alcatuit
de un Ivan Naghit.
Tot din timpul rzboiului ruso-turc, terminat prin
pacea de la Kuciuk-Kainargi, i anume, din intiia
jumatate a anului 1770, dateaza un plan al marginii
de sud si de vest a orasului, cu manastirile Vacarcsti
Cotroceni. Alcatuit in frantuzestc, probabil de
un ofiter rus, in legatur cu lupta cc s-a dat
in accasta margine hure armata rusa si un corp
de cavalerie turca, planul se pastreaza in Arhivele
din Viena.
Un alt plan al Bucurestilor, cu mai putine indicatii
insa decit cel rus, este planul din 1780 al clvetianului
Fr. I. Sulzer, plan tiparit in lucrarea accstuia Gen-bielde
des transalpinischen Daciens, aparuta in 1781. Sulzer a
trait ani de zile, in calitate de secretar, la curtca lui
Al. Ipsilanti ; a cunoscut bine orasul si tara; planul
sin are ins unele deficiente, dintrc care cca mai
importanta este ca n-a redat exact intinderea Bucures-
tilor la sud de Dimbovita.
Rzboiul turco-austriac din 1788-1791 a prilcjuit
alcatuirea a nu mai putin de trci planuri ale Bucures-
tilor ; tustrele se datoreaza ofiterilor austrieci. Primul
face parte din harta generala manuscrisa a Muntenici,
in 108 planse, ridicat intre scptcmbric 1790 si mai
1791, sub conducerea colonelului Spccht, si se gascste
in plana 72; nc da indicatii cxacte asupra morilor
podurilor Dimbovitci, asupra viilor i spatiilor
verzi ale orasului. Mult mai dctaliate sint cclelalte doua
planuri, privind cxclusiv Bucurestii, cxecutate de
ofiterii lieutnant" (sublocotenent) Ferdinand Ernst
oberlicutnant" (locotenent) inginer F. B. Purcel,
ultimul, judecind dupa nume, probabil roman de
origine. Planul lui Ernst n-a fost terminat ii lip-
seste legcnda i poarta data 1791" ; accla al lui
Purcel are in titlu mcntiunea datci de 9 noicmbric
1789", cind orasul a fost ocupat de trupcic austriccc
de sub comanda feldmaresalului principe de Saxa-
Coburg ; el este, dup parerea noastra, putin anterior,
citeva luni sau un an, planului Ernst. In general,
accste doua planuri se aseamana mult ; sint i dife-
rente, de pild, cu privirc la gridini si la asczarea
trupelor la nord de oras, prectim si la redarea in mod
259
ciar a ulitelor poditc si nepodite, a viilor si a unor
mori. Si scara e deoscbit: 600 de klafter-i un fel
dc stinjen, klafter-ul de Viena avind 1,896 mctri
sau 1.500 pasi la Ernst, 1.400 de klafter-i la Purcel.
Planul acestuia din urma' cuprinde 91 de biscrici si
mnistiri, 28 de aseziri boicresti i domncsti si 8
hanuri ; in total, 127 de indicatii, Cu numele respective.
Ambelc planuri dau i drumurilc care duc afard din
oras ; Ernst arc 15 ascmcnea drumuri, incepind cu
cel sprc Podu Valeqy (Podu Viler) dc pc Ialomita
terminind cu accla sprc Busseo (Buzau).
Din timpul noului fazboi ruso-turc din 1806-1812
dateazi un alt plan interesant al Bucurcstilor. Este
planul general-maiorului dc Hartingh, alcAtuit in
1806, pe tcmciul unui alt plan, mai putin dczvoltat,
al lui A. Gaudi, fost cancelar al agentici austriece din
capitula noastr. Planul lui Hartingh ni s-a pOstrat
In cloud' redactiuni : una anterioar, existent atit in
arhiva sus-mcntionat din Moscova, cit si in biblio-
teca Congresului din Washington (S.U.A.) si o a doua,
posterioark tot la Moscova. Planul lui Hartingh di
mai multe indicatii deck acelca ale predecesorilor ;
numrul licasurilor religioasc este dc 113, dintre
care 89 dc biserici uncle Cu numc noi, caracteristicc
si 24 de minOstiri.
0 data' cu veacul al XIX-lea, apar i unelc planuri,
gcnerale sau partialc, datoratc initiativei noastre,
nu cad straine. Ni s-a pastrat, de pild, un plan,
din 1804, al propriettilor de pe malul Dimbovitei,
in cartierul central al orasului, intre Podul Mogosoaici
Podul Calicilor. Gheorghe Lazr inginerul" a
facut si el misuratori si a ridicat planuri ; c amintita
astfel misurarea unui loc din oras al banului Con-
stantin Wanceanu si ni s-a pstrat planul mosici
Fintincle din Ilfov, la ridicarea caruia au lucrat sub
conducerea lui clevii scolii de la Sfintu Saya. La
25 decembrie 1819, Alexandru Sutu porunceste vel-
vornicului obstirilor Iordache Golescu i biv-vel
paharnicului Ianache Hafta ca, impreuna. cu ingi-
nerul Fraivald" (Frciwald), preimblind politia [ora-
sul] si pe dinliuntru si pe dinafari s i se rdice mai
intii planul in hart marc, cu aratare de toatc podu-
rile cele mari, de toate ulitilc tirgului, de toate maha-
lalele, de toatc ulitele mahalalelor care fispund in
drumurilc cimpului, de toatc cotiturilc apei Dimbo-
vitei si de cite alte fiinte sint in trupul politiei, dup
cca de acum fiinta". Toatc acestea si fie redate prin
osebite fete si numere, dupa mestesugul ingincriei,
cu tlmcire, deslusiti la veri cc numAr in osebiti
parte a hartci i cu scar prin care si se poat masura
once parte de loe". Pe temeiul hrii, divanul urmeazi
a chibzui unde se cuvine a se socoti hotarcle poli-
tier" i apoi, dupi aprobarca domnului, urmeazi
a se pune semncle dc botar. Nu stim cc a devcnit
accst plan, in cazul cind a fost dus la bun sfirsit ;
nu cunoastem nici planul ancxat de consulul prusian
von Kreuchely la raportul &Au din 1822 asupra
"Ara Romnesti. Dui:a miscarea lui Tudor, cirmuirea
orasului insiircineazA pe ingincrul i arhitcctonul"
260
www.dacoromanica.ro
Moritz von Ott si ridicc un plan al Bucurcstilor ;
el se apucO de lucru si-1 ispriveste inainte dc 22 ia-
nuarie 1823. Noul plan avca patru planse si era
ccrut, la 2 aprilie 1830, de Comisia pentru infrumu-
setarea orasului. Un alt plan, in 12 planse, este
mcntionat in octombric 1834, cind sfatul ofascnesc
Il incredinteaza: arhitectului-sef Sanejouand, care,
la 10 ianuarie 1835, inaintcaz domnului un memoriu
Cu privirc la viitoarca dezvoltare a Bucurestilor.
Un nou plan intocmeste ingincrul Vladimir de
Blaremberg ; pc temeiul lui publicO in 1842 C. Rim-
niceanu un plan rcdus al orasului, cu titlul in fran-
tuzestc, cuprinzind numai 61 de indicatii referitoare
la biscrici (27), piete (3), zidiri publicc" (17), con-
sulaturi (7), poste (3) i birturi" (4). Ne di si uncle
indicatii Cu privirc la hidrografic, notind o serie
de &MIL Din 1846 cunoastem un alt plan, cu titlu
In rominestc: Planul Bucurestului. Dar primul plan
topografic, foarte amiinuntit si ridicat potrivit cerin-
telor tehnicii contemporane, este planul manuscris,
in 99 de planse, din 1844-1846, al maiorului baron
Rudolf Artur Borroczyn, german de origine i afltor
de ani de zilc in slujba orasului nostru. Din cele
99 de planse, au ajuns pin astizi 86; ele se pistreaz
in colectia de hrti a Academici Republica Socialiste
Romania ; restul de 13 s-au pierdut. Scara este, potri-
vit legendei, de 1/1.000 din stinjenul natural", adici
o distant de o mie de stinjeni Serban-Vocn, misu-
rind 1.962 metri in rcalitate fac 1.966,5 mctri
este redatai in plan prin 1962 milimetri sau 1,962
metri. Baza care a scrvit la triangulatia planului a
fost o linie dreapt de 1.562 stibjeni, msurati pe
sesul dintre minstirea Cotroccni i drumul Craiovei
de catre Borroczyn, servindu-se de marcle teodolit
al Colegiului Sf. Saya. A avut drept colaboratori
un grup de ingineri, i anume: Scarlat Flecsi cu
fratii si Ludovic i Alccsandru", care au ridicat
detaliile sau amirunturilc" pentru 41 de planse,
Eduard Popovici" pentru 8, Scarlat Popovici"
pentru 9, Eduard Sveder" pentru 21, Dimitric
Rimniceanu" pentru 14 si Funditeanu" pentru una
singur. Planul Inftiseazi nu numai strzile, mari
mici, i clidirilc publicc, civile i religioase, dar
si locuintele particulare, cu grAdinile i curtile Ion
la multe, cu numele proprietarului, apoi viile,
livezilc, locurile virane, gropile de nisip, biltile,
puturilc, crucilc si o sumi de altc detalii ; c cel mai
amdnuntit din toate planurile Bucurestilor cite se
ridicaser pin atunci.
Dupi planul Borroczyn s-a fcut, mai tirziu, o
copie, poate generala, poate numai a unora din planse,
ca itere /atine; ni s-au pstrat din aceasti copie doui
planse (57 bis si 61), isclite de cartograful I.C.Capsa.
S-a fOcut de asemenea un plan redus, in numai patru
planse, care s-a i litografiat in 1852, cu urirntorul
titlu : Planul Buctirestului, ridicat, tras ,ri publicat din
porunca prealnallatului damn stdpinitor Barbu Dimitrie
Pirbein va de maior baron Rudolf Artur Borro czyn
1852. El infitiscazi clementelc principale ale planului
celui mare, grupate in cele cinci vapseic" sau cuiori
ale orahului (rohie, verde, galbena, neagr, albastra).
Legenda cuprinde indicatii cu privire la bariere,
manastiri i biserici, cladiri publicc, morile de pe
Dimbovita i hanurile de capetenie. Pe una din
planhe, jos, in coltul din dreapta, citim: Inaltimea
peste surfat Marii Negre, pragul de piatr al uhii
de intrare in biserica sfintei Mitropolii este = 32,85
stinjeni Serban-Voda...". Acest plan rcdus al lui
Borroczyn a fost retipa'rit in Bucurehti dup o jum-
tate de seco! (c. 1903").
Pe timpul ocupatiei austriece din vremca rzboiului
Crimeii, capitanul chezaro-criesc Friedrich Jung,
servindu-se de o ridicare mai veche, de caracter
economic" termenul ii apartine , a intocmit un
reuhit plan al Bucurehtilor. Originalul, afltor in
Arhiva de razboi din Viena o excelenta copie
fotografica posecia Muzeul de istorie al capitalci
noastre poart data 1856. Alcituit dintr-o singur
plana (136x117,5 centimetri), el inftihcaza cu minu-
tiozitate cuprinsul orahului, hotarul vechi i cel nou
al acestuia. Legenda d numele a 15 bariere in
rcalitate sint 14, Baricra Noua fiind totuna cu ceca
a Mindritului 32 de cladiri publice, 14 manastiri
hi 121 de biscrici, 15 institutii militare austriccc,
5 spitale unul din ele in cuprinsul Mnstirii
Mihai-Voda 6 consulate intre care hi cel bel-
gic", pe ulita Bariera Vergului" 11 hoteluri
cazinouri, 10 hanuri hi 6 mori. Impresioneaza, ca
la Borrczyn, multimea viilor din cuprinsul hi de
la marginea orahului.
Istoriogrpful Bucurehtilor, maiorul mai tirziu
locotenent-colonelul Pappasoglu este hi autorul
unei serii intregi de planuri generale sau partiale
ale orahului, tiparite in intervalul 1871-1875 (vczi
fig. 4 hi 151-152); ele au adus scrvicii marclui
public. Ca o curiozitate relevam unul din accste
planuri, i anume, acela intitulat Planul primitiv al
capitalei 1328 (adica din anul 1328) hi cuprinzind
informatia: Pc marginea hrtii se da numele bise-
ricilor hi al fondatorilor hi cascle primitive de la
anul 1328-1800, cu numelc proprietarilor hi al
strzilor". Pentru cunoahterea Bucurchtilor de dinain-
tea razboiului independcntei se poate consulta cu
folos planul alckuit de Ulyssc de Marsillac i anexat
lucrarii sale Guide du voyageur it Bucarest ap'rute in
1872; de asemenca, planul fara data, alcatuit intre
1872-1878, litografiat la Viena hi care cuprinde
cursul girlitei", afluentul de pe dreapta al Dimbo-
vitei i ostrovul cel mare al acestuia din urm, de
la sud de Radu-Vocia.
in epoca mai nota', de dupa rzboiul independen-
tei, planurile se inmultesc. Nu-i cu putinta bi niel
necesar sa lc indicam pe toate in cadrul lucrrii
de fat ; ne multumim si scmnalam citeva din cele
mai de seami. Astfel este, de pild, acela din 1894,
intocmit, potrivit planurilor de aliniere a stradclor
hi bulevardclor", sub directia lui G.A. Orascu, hcful
serviciului respectiv al primariei; el cuprinde hi
www.dacoromanica.ro
liniile de tramvai ale celor dou societti. Deosebit
de ciar si precis, cu o bun prezentarc grafica, este
Plana orafului BucureFti vera! de Inslitutul geografic
al armatei pentru primaria capitalei, aparut in 1899,
in cloud' variante: una la scara 1/10.000, ccalalti la
scara 1/5.000. Aceasta din urm e de o rcmarcabila
amanuntime hi exactitatc, indicind toate cascic. Dar
cea mai importanta realizare, prin proportii hi
minutiozitate, o constituic planul topografic din
1911, in 257 (doua sute cincizeci bi hapte) dc
planhe dc cite 50 x 50 centimetri ficcare. El =pre-
zinta imaginea fideli a Bucurehtilor acelui an, diml
toatc eldirile particularc, cu numele proprietari-
lor rcspectivi, precum bi toatc clklirile publicc.
Sint indicate hi curbele de nivel, prccum hi o serie
intreaga de puncte de altitudinc, cu inaltimea
respectiva. Din studiul lui se pot trage concluzii
atit cu privire la caractcrul hi rcpartitia propric-
tkii urbane, cit hi cu privire la populatie, sub
indoitul aspect al originii etnice hi al indcictni-
cirilor. E un document de cel mai marc pret nu
numai pentru geograf, dar hi pcntru istoric, econo-
mist hi statistician.
Un pas inainte, insemnat, se face prin fotografia
aeriand. Bucurchtii au fost fotografiati in acest fel
in trci rinduri: prima data in 1927, de o societate
francez, a doua 'para. in 1943, a trcia ()ara in 1953
1955, ultimcle doua dati prin mijloaccic noastre.
Planhele obtinute (scara 1/5.000) inrcgistreaz' absolut
toate detaliile: nimic nu scapi ochiului artificial care
e lentila fotografic. Asemcnea fotografii acricne dau
o imagine foarte sugestivi a orahului ; ele sint hi de
mare folos pentru luctirile de sistematizare, dc urba-
nistica in general.
Extensiunea orahului, dupa primul razboi mondial,
a fost consemnati intr-o serie de planuri. Semnalilm
dintre ele, pe acela intocmit bi desenat dupa
datelc Primarici municipiului" de Frcdi Wahnig,
cartograful-hef al Institutului geologic, plan cc
insotehte ghidul oficial din 1934 al Fundatici pcntru
literatur bi arta. Semnalam de asemenca editiilc
succcsivc ale planului intocmit de gcneralul Ulissc
Simbotcanu hi profcsorul cartograf M. S. Moldo-
vanu, ultima editie fiind posterioara cclui de-al
doilca rzboi mondial. Dar toate accstc planuri
nu mai corespund astzi. Orahul a crescut mult
in ultimul deceniu, s-au construit cartiere noi,
au aparut fabrici, parcuri hi gradini noi, hotarul
s-a deplasat considerabil, a avut loe o nou im-
partire administrativa. S-a efectuat intre timp, in
anii 1948-1958, hi o operatiune de cadastrare de
mari proportii, msurindu-se intrcaga suprafata a
capitalei ; dispuncm hi de fotografii acricnc ale
intregii arii, pin la linia de centura a forturilor
hi chiar dincolo de ea.
Pc temciul accstor clemente s-a intocmit un plan
modern, complet hi foartc dctaliat, al Bucurehtilor ;
un rezumat al acestui plan insotchtc Chitinl aparut
la fincle anului 1962.
261
 i
"-': ,. i ./k
I 1.111,7, i t!' .
1,
..
.....--Ir ci7.- v, ',....Z5 ....-I
"" - 1. t
.. ';. ., As. vt
'
.
Z. ',A P - ifj.,..* #..:,..-1;-.
'
id', , // p_ i
...
- t_......r1.. ..ii ,, # ri ,lit r. !I tr.
...
A; 1 ciz4;..
, V' ......
1,
.._,
V " T'
tk/1.....pir ,,,,,
1 41.\
.
.III
. . . _......
.
:. '2
"
%*
ilik''.'
.
...-
I o
o
_r>A4-;-. ...J.; , ...
,- ...,
rfi , i i A , tc
B1, a
.... ,.4. _it.. ..... ., ,....., , - -
,, i / -, . .., -- A..., -Tc
...
'i
..:--e;!,
-.sr. a.
I.
4' ' -.,.. .; Z-
.. .....
..e - -it 0 % NJ
:-,t,.. t.- ,.:

www.dacoromanica.ro
1 i ji .
,- v
.5
1
1...
.11 ...s ",..
...,,,,,....a.,
l -I .-.. - ./' . =z
0; 44
s

,?',.
01
ci
.v ....t.
4 +. c 1
s..... 1-1 \ -.
1.
.
-io
.:
Vs,
s,..
ri : it ....:
-...., . 1
,0 41
.te / ....; 2....k 4
'i
tk ii p i ji. ' t,f" r/ . - 1 '''
t VI.
r-:
co
.4,; --;'' _.- ,..0.;;;." - - i ' ''''
-'t
1- -.
-1
/ '.."
'S. , - ......

._ ,
T-' x
f 1 \\::-. 4
...-
.... '',i
,
.I
. .
--',
.
.. t ..
i .1 .
a z 4- ....
- -L-2... . ,
c., .....,
.3, ..- -- . _... ....:.; -
S 4
t
0
J 11
-t 1 0
262
 a3N
1
'IV -.
.0, - - ....
....
111111.
VIM r , -
1
w4-
-- - " ' -.
1
I 3 1.1
7 I e!
3 f ,-
i , 1 44; _
- !.
" L"... 4
el
41 '
... c -:-.
Ig
____I.i. ,, Ar
g: !
_ , -,----
/I ,...44.1 :. .. --41-'42- . .....
.i1
0
11- 4
I ' re
, ST 11
...
1, , a i er'
%ASK'
tiL \,
1
'tI
....--"'
_
1
' 1.1
V: r
--,Itra a -
r 4
-.._
_

www.dacoromanica.ro
ji
s49.
.
L
263
 BIBLIOGRA FIE
lnlinderea ora,rului. I. Gh. D. Flo-
rescu, Vecbi proprietdii in Bucureti In veacurile XVII
siXVIII, Bucuresti, 1934, 30 p. in 4; 2. D. Caselli,
Bucureltii pe vremea lui Serban-Vodd Cantacuzino, in
Gaz. mun., V (1936), nr. 236; 3. Gh. Bczviconi,
Calatori rui in Moldova ,ri Muntenia, Bucuresti,
1947, 463 p. in 8; 4. Institutul de proiectare
Proiect Bucuresti, S chiles planului general de siste-
matizare al oraprlui Bucureti, 1956, 2 volume ma-
nuscrise, Bucuresti, 1956, 545 p. in 4, cu o serie
de anexe.
Sale de pe aria bucureleand ,ri
sale Incorporate. 5. G. Potra, Averea lui
Prban Cantactrzino ,ri intemeierea Manastirii Cotroceni,'
in Rev. si. rom., IV (1934), p. 300-306; 6. Pr. I. Mu-
seteanu, Monografia bisericii Cardmidarii-de-Sus (Gro-
zdveii), Bucuresti, 1935, 48 p. in 8; 7. George
P. Nemetescu, Baneasa, ed. II, Bucuresti, Ea., 31 p.
in 8; 8. Victor Gomoiu, Histoire de Marcoutza,
Bucuresti, 1940, 11 p. in 8; 9. R. Rosctti, Odinioard...,
Bucuresti, 1942, 271 p. in 80; 10. P.P. Panaitescu,
Cum au ajuns Bucureltii capitala tdrii, in Interpreldri
romdneti, Bucuresti, 1947, p. 219-230; 11. I. Donat,
S. Caracas, Gh. Cioran, N. Ghinea, M. Kandel,
Gr. Popescu si Th. Rildulescu, Documente privind
istoria Romeiniei B.Tara Romdnearcd. Veacurile
XIIIXVI. numelor de locuri, Bucuresti,
Indi cele
1956, VIII si 166 p. in 4; 12. Const. C. Giu-
rcscu, Principatele Roniline la bleep:aid secolului XIX,
Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8 ; 13. Ion Donat,
S. Caracas, N. Ghinea si M. Kandel, Documente
privind isioria Romdniei B. Tara Romdneascd. In-
dicele numelor de locuri. Veacrd XVII (1601-1625),
Bucuresti, 1960, 142 p. in 4; 14. P. I. Panait,
Contribulii arbeologice la cunoaterea satului in sec.
XV pe teritoriul de azi al Bueure,riilor, in Ma-
www.dacoromanica.ro
teriale de isiorie i muzeografie, Bucurcsti, 1964, p.
219-228.
m.P/au, ale Bucure,rtilor.15.N.Do-
can, Memoria despre lucrarile cariografice priviloare la
rdzboird din 1787-1791, in Mem. sect id. Acad.
Rom., s. II, t. XXXIV (1912), p. 1249-1360;
16. Gh. Popa-Lisseanu i Gh. Bogdan Duicii, Viola
,ri opera lui Gbeorgbe Lazar, Bucuresti, 1924, 356 p.
in 8; 17. Dr. G. Severeanu, Studiu asupra istoriei
Rorminiei capitalei sale din documentele Arbivei aus-
&lace de razboi din Viena, in Bucureti, I (1935),
P. 113-127; 18. Gh. D. Florescu, Din vechiul Buen-
re/i. Biserici, cm-1i boiere,rti hanuri dupa cloud planuri
inedite de la sflritul veacului al XVIII-lea, Bucuresti,
1935, 179 p. in 4; 19. L. Moga, Un plan inedit de
la 1897 al unui sector din rasa Bucurelli, in BuL
Com. mon. si., XXX (1937), p. 179-184; 20. loan
Planuri de orao ,ri mold, In Biblioteca A cademiei
Routine, Creterea coleciiunilor. Sectia stampelor, Bucu-
resti, 1938, p. 31-34 in 4; 21. T. Evoiceanu,
Princ0iik pentru sistematizarea capitalei crOrinse in
legirdrile ce Insoiesc Regulamentul Organic al Tarii Roma%
ne,rti, in Arbilectura R.P.R., 3, 1954, p. 28-31
22. Dan Berindei, Cu privire la biografia inginerului pri
arbitectonului" Moritz von 01f, In Monumente ,ri muzee,
I (1958), p. 205-213; 23. I. Ionascu, Plana carto-
grafic inedit al ora,rului Bucureti din anal 1770, in
Strad, XII (1959), 5, p. 113-131; 24. Gh. D. Flo-
rescu, Case de pe marginea DInsbovilei la tnceput
ocolului XIX (ms.); 25. Florian Georgescu, Marcie
plan al raid:1i Bucure,ili ridicat de maiortd Borroczyn
Mire 1894-1896, In Materiale de istorie ,ri muzeogralie,
Bucuresti, 1964, p. 39-79; 26. Ana Tosa-Turdeanu,
()ravel Bucureti In cartografie pino la sfiritul secolului
al XIX-lea, in Materiale de ism,* i muzeografie,
Bucuresti, 1964, p. 203-217.
 POPULATIA BUCURE*TILOR
Primelc mirturii asupra numrului de locuitori
ai Bucuretilor dateaz5 din secolul al XVII-lea, i
ck dau cifre care se contrazic. Aceeai divergenti
in aprecien o intilnim i in cursul secolului al XVIII-
lea i chiar la inceputul celui de al XIX-Iw. De-abia
din epoca Regulamentului Organic inainte, avem
recensimInturi regulate, efectuate la intervale fixe
Cu cifre care se apropie de realitate. Zicem se
apropie", deoarecc este fiut ca, in general, recen-
siminturilc sint sub realitate, neizbutind, din tot
soiul de pricini, si redes exact numirul locuitorilor.
Afirmatia se aplici in primul rind recensiminturilor
sau, cum se spunea mai Inainte, catagrafiilor fiscale,
aritind numirul contribuabililor. Aici diferentele sint
uneori considerabile, tinuirea unei parti, mai mari
sau mai mici, dintrc impozabili fiind o practici
inradacinat.
In legituri Cu populatia Bucuretilor, se pun trei
probleme dc cipetenie: 1. mirimea sau valoarea ci
numerici ; 2. componenta ei etnic ; 3. componenta
ci social.Itiim in cele ce urmeazi citeva din
rezultatele la care am ajuns cercetind aceste probleme.
CIFRA POPULATIE. I
Citi locuitori au avut Bucuretii in primelc timpuri
ale fiintirii lor, inainte ca Vlad Tepe sa-i fi ales
ca scaun dc domnic? Nu putcm preciza, din lipsi
de izvoare ; e probabil msI ca cifra si fi fost modesti,
ca i accca a altor tirguri din cimpia munteani.
www.dacoromanica.ro
De la 121.734 de locator', cli aoeau
Bucureliii, sub Cuza-Vodd, in 1860, au
ajuns, in mai pit/in de un moll, la 1.236.905
(recensdrnhard din 21 februarie 1956).
Un spor important s-a inrcgistrat in a doua jutnatatc
a veacului al XV-lea, tocmai in urma transformirii lor
in reedinti domneasc i a activittii economice
subsecvente. S-a intimplat atunci, la scara rcspectiv5,
bineinteles, fenomenul care va avea loc mai tirziu,
cind Bucuretii &yin recdinta Principatclor Unite
(1861) i apoi a Rominiei intrcgite (1918). Creterea
de populatie dregitori domneti i subalterni ai
lor, oteni, meseriai, negustori etc. a fost apre-
ciabili i a determinat o sporirc a suprafetei oraului,
suprafati cc va fi hotirniciti de Mircca Ciobanul.
Creterea continua' i in a doua jumitate a vcacului
al XVI-Ica. Sub Mihai Vitcazul se produce o stag-
nare, poate chiar un uor regres in ce privete numi-
rul locuitorilor (vezi mai sus, p. 65); curind insi
dupi accea se reia mcrsul ascendent. in 1640, sub
Matci Basarab, c.-315torul Deodat Bogdan Bakti
evalueazi numrul casclor din Bucureti la 12.000",
adic, dupi 'Arena lui, mai mult de 100.000 su-
flete". Sint primele cifre inregistrate dc izvoarcle
istorice, dar ele comporti o croare, i, probabil,
o oarecare exagerare. Intr-adevir, cchivalenta e
greiti, 12.000 de case insemnind, In mod obinuit,
60.000 de locuitori: se socotcsc, in genere, 5 persoanc
de casa'. Intercsant e faptul cl, peste un sfcrt dc vcac,
cltorut turc Evlia Celcbi di i el tot cifra dc
12.000 dc case. Fat de afirmatiile accstor doi, soco-
tim cl cifra dc 6.000 dc case a lui Paul de Alcp,
care zibovetc in ora la fincle dotnniei lui Matci
Basarab, este sub realitate. Pcntru epoca lui Brinco-
veanu, secretarul accstuia, italianul Del Chiaro, indic
50.000 de locuitori ; e probabil cl s-a informan din
scriptele vistieriei, deci nu put= socoti accasti cifri
in nici un caz superioari realititii, ci, mal &gnat:xi,
inferioari ci. In epoca fanarioti, Bucuretii au crcscut
265
atit sub raportul populatiei, cit si al intinderii. In
cartca sa Descrierea Tiirii Ramdnefti, apiruti in 1789
- s-a tipirit in tipografia de la Cismca (Biserica
Mavroghcni) - invitibtul Nicolae Lazir di cifra de
88.000 de locuitori ; pentru comparatie, amintim ci
in 1787, deci numai cu doi ani mai inaintc, Buda
Pcsta avcau impreuni, potrivit statisticii austriece,
indeobste precisi, 50.829 locuitori, iar Brasovul
17.792. Pe de alti parte, insi, catagrafia din 1798
di pentru cele 80 dc mahalalc ale orasului cifra dc
numai 6.006 case, ceca cc - ncsocotind flotantii -
echivalcazi cu 30.030 de locuitori, mult sub realitate
dupi pirerca noastri. Cit de aproximativc crau
aceste calcule oficialc rczulti limpcdc din cifrcle
diferitc pc care le dau cele doui catagrafii ficute
in acelai an 1810: 7.603 case potrivit catagrafici
alcituite prin prcotii mahalalelor si 10.103 case
- dcci cu 2.500 mai mult - potriv it catagrafiei
administratici militare ruse. in anul 1801 ciliitorul
Batthyany atribuic Bucurcstilor o populatic mai
mare dc 80.000", apropiindu-se deci dc cifra lui
Nicolac Lazir. La sfirsitul cpocii fanariote, in prcajma
miscirii lui Tudor Vladimirescu, se socotca numirul
locuitorilor - inclusiv boicrii, mari i mici - la circa
100.000: accasta c cifra pe carc o di omul de infor-
matie aminuntiti care a fost consulul prusian Ludwig
Krcuchcly, i cl adaugi c n-o socoteste exagcrat.
Tot la 100.000 o evalucazi i generalul Langeron,
In 1824, in timp ce Iakovenko, de la consulatul
rusesc, indici 80.000, afari de boicri, ncgustori
supusi streini", iar Clausewitz, consilierul legatiei
(lane= din Constantinopole, in trcccre prin orasul
nostru in mai 1824, circa 80.000". Fat de aceste
cifre, sintcm in drept si socotim ca inferioarci
pc accea dad de catagrafia" utilizati de harta sta-
tistici rusk harti intocmiti in intcrvalul 1828-1832:
10.074 de curti", adici 50.370 de suflete, prccum
si cifra catagrafiei oficialc din deccmbrie 1831. Aceasta
din urmi arati c Bucurcstii aveau 58.791 locuitori
statornici, intre care 30.806 birbati si 27.988 fcmei,
apoi 1.795 dc suditi", adici supusi stfaini, si 10
pini la 12 mii de flotanti" (cc nu sint statornici"),
adici, in total, pini la 70.000 dc suflete". O nota
statistici a Bucurestilor, din 1832, di cifra de 72.595
dc locuitori, dintrc carc 12.000 de flotanti si 45.406
clasa mijlocic". Tot pcntru comparatie amintim
di in 1829, anul tratatului dc la Adrianopolc, orascic
Sofia si Atena nu atingcau fiecare 20.000 de locuitori ;
Belgradul va ajunge la accasti mirimc (exact : 20.133
locuitori) abia in 1866. Cifre mai sigure avem din
vrcmca lui Cuza-vodi, o dad cu reorganizarea ser-
viciului de statistici de citrc Dionisie Pop Martian.
Pcntru anul 1860 ni se di numirul de 121.734 de
locuitori, dintre carc 67.482 agricultori si de profcsii
libere", 30.394 mcscriasi", 769 fabricanti" si 23.089
comercianti" sau ncgustori ; in aceste cifre intri
ii servitorii" respectivelor categorii (9.893, 894, 186
si 2.967 sau, in total, 13.940). Existau, in acelasi timp,
23.439 de clidiri, dintre care 16.263 dc zid, 2.184
266
www.dacoromanica.ro
de lernn si 4.992 de pimint, adici din chirpici,
bordeic. Populatia creste rcpede apoi ; c una din
consccintele Unirii, a stabilirii capitalci statului mirit
la Bucuresti si a dezvoltrii economice ce i-a urmat.
In 1865, ca numiri 141.754 de locuitori ; in 1877,
177.302; in 1891, 203.375; in 1899, 282.071, iar
in 1916, 381.279: sporul important din ultimcle doni
decenii si jumitate se explici mai ales prin cfcctelc
industrializirii.
Dupi rizboiul din 1916-1918, suprafata statului
crescind considerabil, lar procesul de industrializare
accentuindu-se, cifra populatici crestc i ca intr-o
proportie nemaiintilniti pini atunci. In 1927, Bucu-
rcstii au 472.035 de locuitori ; in 1928, adiugindu-se
i suburbancle, 569.855; in 1930, anul reccnsimintului
(29 dccembrie), 631.288; in 1936, 786.929, iar in
1941, 992.536, cifri in care se cuprind si o scami
dc refugiati din anul 1940. Din cauza consccintelor
de tot felul a participirii la ccl de al doilea rzboi
mondial, populatia crcste intr-un ritm mai incct
in anii cc urmeazi. In 1948, ca se cifreazi la 1.041.807,
indicind deci, pentrit intervaltil rcspcctiv, un spot
anual mcdiu de numai 7.039 locuitori. O rcdresarc
importanti are loe dupi 1948, pe de o parte din
cauza micsoririi mortalitii, in special la copiii
mici, pc de alta in urma proccsului de industrializare
socialisti. Reccnsimintul, din 21 februarie 1956,
di un total de 1.236.905, sporul mediu anual pe in-
tervalul respectiv fiind de 24.387. La 1 hale 1964,
Bucurcstii numiri 1.372.130 locuitori.
Cresterea continua a populatiei capitalei se explici
intr-o mai mici msur prin sporul natural, de
nasteri, si intr-una mai mare, covirsitoare, prin
afluxul de clemente noi venite, de la tad in primul
rind, din celelalte orase si tirguri, in al doilca (vczi
mai sus, p. 51). Capitala a fost tot timpul, de la
inceputurile ei, sub Tepes, si pini astizi, un putcrnic
centro dc atractie, din cauza posibilitilor sporitc
pe care le ofcrea in toate domcniilc.
COMPONENTA ETNICA.
Asemenca tuturor oraselor mari, Bucurestii au
avut o populatie amestecati, autohtonilor, prccum-
pinitori, adiugindu-li-se tot fclul de elemente etnice
straine, atrase de putiia
Majoritatca au format-o, de la inccput, romnii.
Erau urmasii locuitorilor satului originar si ai satclor
vccinc incorporate treptat-trcptat, o dad co intin-
dcrea orasului. S-au adiugat aceia provcniti din
satele muntene sau din regiunea de deal si
munte ; de asemcnea, tirgoveti din tirgurile i orascle
tirii, strimutati in capitali, unde era un cimp mai
larg de activitatc atit pcntru mcstesugari, cit si' pentru
ncgustori. N-au lipsit romana olleni, din Oltenia
sau de pe malul sting al Oltului ; prezenta lor c
atcstati de Biserica Oltenilor, pomenita intr-un docu-
mcnt din 8 fcbruarie 1696, si dc mahalaua cu acelasi
numc din jurul biscricii. Numarul lor a sporit in
vcacul al XIX-Ica, cind ci formeaza grupul important
al negustorilor ambulanti, al oltenilor", ducind in
cosurile de la capctcic cobilitii purtatc pe umcri tot
soiul de alimente si altc produsc pina in colturile
cele mai indepartatc ale orasului si strigindu-si in
chip sonor si pitorcsc mara (vezi fig. 89 si 98). Feno-
tnenul dc cxpansiune al oltenilor pc teritoriul Tara
Romincsti si chiar in sudul Moldovei este dovcdit
prin numrul dc asczri omcnesti diverse satc
un tirg purtind acest nume, i care se intilncsc in
fostcic judete Tcleorman, Ilfov, Sacuieni, Rimnicul-
S'Arar ; o regiune intreaga in sudul tinuturilor Tccuci
si Covurlui se numca, in sccolul al XV-lea, Oltcnii".
A existat si o apreciaba:4 colonic de romni moldo-
Cind au venit ei, in cc imprejurari s-au asezat
sau au fost asezati in Bucuresti, nu stim ; ceca cc
stim este ca au dat numcle lor atit unta deal" din
partea dc miazzi a orasului, cit i unci biscrici.
Trei documente incdite, din 3 martie 1646, 23 mai
si 18 iunic 1650, amintesc de o vie in Dcalul Mol-
dovenilor" ; cl apare si in alte acte, ulterioare. Pe
de alta parte, Mihai Cantacuzino, in opera sa Isloria
Vlabiei (Tara Romncsti), noteaza, printrc biscricile
bucurestene, si una dc Icmn, numita Moldoveni"
(1768); era totuna cu biserica Sf. Ionic, fosta in
dosul Palatului Republicii ; ea a purtat accst numc
fie pentru ca aici vcncau la ruga moldovenii din oras,
fie ca ei au fost primii ctitori lcasul de lc= s-a
inlocuit in 1795 printr-unul de zid prin osteneala si
cheltuiala lui Dumitrachc Drscu mcdclniccrul fie
pentru alta pricina, pe care n-o cunoastcm. Gion
crede c i s-a zis asa poate din cauza unci icoanc
facatoare de minuni adusi din Moldova". Cert este
ca moldovenii din Bucurcsti n-au fost singurii de
pe teritoriul Tara Romnesti ; au existat o serie dc
sate cu acest numc intre Milcov i Jii, in fostelc
judcte Ialomita (la vest de Urziceni), Telcorman
Romanati. Moldovenii din Tara Rcinineasc pla-
teau un bit special numit birul moldovenesc" ;
constatam documentar in vcacul al XVII-lea, in
actc din timpul lui Leon-vocla, Matei Basarab
Mihnea al III-lea. Dupa Unirca din 1859, numarul
lor a crescut considerabil, o seam dintre iescni si
din locuitorii celorlaltc orase moldovenesti stramu-
tindu-se in noua capital.
Alaturi de moldoveni au fost in Bucurcsti si
romni transilreineni i anumc din Scheii-Brasovului,
vcniti dupa negustorie (vezi mai jos, P. 304), apoi
sacelcni, birsani, moroicni (din partile Branului),
tutuicni (intrc Pagaras si Sibiu) si margincni ; li sc
zicca, Cu un temen generic, si ungurcni", fiindc
veneau din locurile stapinite de unguri. La 4 octom-
brie 1800, un Ion Ungureanul ot satul Rusinar
[Rsinari] din Ardeal", nepotul raposatului Ioani-
www.dacoromanica.ro
chic icromonah, cc au fost duhovnic sfintei Mitro-
polii", di un zapis, incdit, in legatura cu o pravalic
de pe podul Serban-Voda, proprietatc a Mitropoliei,
crcia i-o druisc unchiul su. Pentru accsti ungu-
reni" raspinditi in satcic si tirgurilc tara potrivit
statisticii din 1815 eral' 4.056 dc familii, numarui
cel mai mate (1.110 familii) fiind in Ilfov infiin-
teazi loan-vod Caragca, in 1813, ispravnicia da
Ungurcni". In vcacul al XIX-lea, numarul lor creste
In Bucuresti ; ci ant cuprinsi in cifra cclor 38.000
de supusi austro-ungari" inregistrata in 1899, cifra
in carc se includ ins i unguri, i gcrmani ; un spot
consideraba se inrcgistreaza apoi dupi 1918, in urma
intrcgirii tira.
Constatan] si aronkini. Ei s-au aflat cu siguranti
si printre greca" mcntionati in documcntcle vca-
curilor XVIXVIII. Ar fi fost dc mirare dc altfcl
ca acesti abili negustori, mcscriasi i carausi, pc
carc-i gasim in toatc centrelc mari din Peninsula
Balcanica, Ungaria, Austria si sudul Rusici, sa
I ipseasca tocmai din Bucuresti. Echivalcnta grec-
aromin era asa dc familiar in veacul al X VIII-Ica,
incit in 1794, traducatorul unta act slav din 4 aprilic
1623, privind o cumpararc de pravalii in capi-
tala, red, in dota' rinduri, numele vinzatorulu
Stoica Coto greco!" (CTQIIK4 KoTo rprx) prini
Stoica cotovlah" (noiko,q). Cu prilcjul cuccririi
orasului bulgar Lovcca dc catre rusi, in 1811,
invingatorii au luat o parte din populatic, cita
scapase, si au ados-o in Bucuresti. Printre cci
adusi era mai multi grcci cutovlasi", adica aromni:
asa citim in cronica lui loan Dobrescu, dascalul de
la biscrica Batiste. Si intrc cci 90 dc strcini arnaut-
chioilii", carc formau in capital, in septcmbric 1820,
o companic" ncguttoreasci numcic se explica
prin originca lor din tirgul Arnautchioi din Bulgaria
(compara cu Gabrovcnii i Chiproviccnii) unii sint
co siguranti aromni, in timp cc altii apartin grecilor,
bulgarilor i arnutilor sau albanczilor. O crestere
a numarului lor in Bucuresti se inregistreazA inccpind
din vrcmca lui Cuza-voda, cind inccpc miscarca dc
renastcre national a accstor frati ai nostri prin profe-
sora formati in institutul de la Sfintii Apostoli,
mai ales dupa primul rizboi mondial, cind arc lot
colonizarea unci par-ti a lor in sudul Dobrogci si
in uncle din orasele tara.
Alaturi de romini i adeseori amestccindu-se co
accstia, prin casatorii, au trait in Bucuresti si
locuitori apartinind altor ncamuri. Erau, in primul
rind, cci veniti de la sud de Dunare, vccinii bulgari
si sirbi, apoi greci, albanezi si turci ; crau evrei
armcni, ncgustori prin excelenta, erau unguri, rusi
si polonezi, apoi reprezentanti ai neamurilor mai
indepartate: germani printrc ci insa si sasi din
Transilvania italicni, francczi, englezi etc. La toti
acestia se adaugau, ca o catcgoric scparata, tinuti
in marginea societatii, tiganii, cu situatia lor ncnoro-
cita de robi ai domnici, boierilor si manastirilor.
Populatia de alt ncam a Bucurcstilor a reprezentat
267
intotdcauna un procent apreciabil, variind intre o
cincime si un sfcrt din numirul total al locuitorilor.
Ea a fost continuu alimentata prin noi clemente,
inlocuind pe acelea care, treptat-treptat, erau asimi-
late de catre majoritari, se topcau in mijlocul acestora.
Incepind din veacul al XVI-lea avem stiri destul de
numeroase despre streinii" din Bucuresti ; la 15 fe-
bruaric 1590 este amintit, printre martorii care ade-
veresc vinzarea une pravalii, si un bap al streinilor",
adica un reprezentant i conducator al lor ; el pare
sa fi fost grec iscaleste, ca si alti 12 martori, in
greccste ; dar judecind dupi pronume Mircea
al lui Procu" era pe cale de asimilare. In vcacul
al XVII-lea, unii dintrc locuitorii de alta limba al
Bucurestilor formau bresle", adic.a organizatii spe-
cial; plitind birul la vistieric potrivit unci intelegeri
si avind in frunrc starosti care judccau pricinile
breslasilor si ceausi. In aceasta categoric intrau,
pc vremca lui Brincoveanu, arrnenii, evreii si chipro-
vicenii. Mai tirziu, la hack vcacului al XVIII-lea
la inceputul celui de-al XIX-lea, breslele sint inlocuite
prin companii". In septembrie 1820 constatam, in
afara dc acelea ale armenilor i cvreilor, compania
arniutchioiliilor", adica a celor veniti din Arniut-
chioi (vezi mai jos, p. 269), alcatuita, judecind
dupa numele lor, din greci, aromani, bulgari
arnuti, apoi compania streinilor ot Gherghip",
adica a celor stramutati din Gherghita, orasul ilfo-
vean altidati infloritor, pe atunci Iasi in plini deca-
denta. Unii din acesti strini slat aratati ca sirbi"
In realitate, avcm de-a face atit cu sirbi, cit si cu bul-
gari, sirbi" fiind la noi un nume generic pentru
toti slavii de sud. Dar si intre membrii celorlalte
companii, a bogasierilor, a bacanilor, a cupetilor",
a islicarilor, cojocarilor bascalii Mica deosebiti)
si calpacciilor, a cojocarilor subtiri etc. sint unii
straini.
Cele mai vechi si mai numeroase stiri despre
populatia alogen a I3ucurestilor privesc pe greci.
Ei apar adcseori in actele veacului al XVI-lea ca
negustori i meserigi, cumparind i vinzind pravalii.
La 14 noiembric 1561 Pan grccul" cumpari o
dughean de la Pctriman cu 2.000 de aspri. Un
altul, Ghergoman grecul", cumpiri si el, la 13 mai
1563, cu 4.500 de aspri, o pravalie ce este Raga
Biscrica Domneasca, din pazar" (bazar), asadar, chiar
In inima tirgului, linga Mewl' ridicat de Mircca
Ciobanul. Vinzarea se face cu stirea tuturor negusto-
rilor" si in prezenta martorilor, dintre care unii
judecind dupa flume: Frango", Franta", Isar
Panaiote", Cirstea fiul lui Paracsotc" slat, pro-
babil, tot greci. La 6 mai 1572, Cuciuc grecul,
arcar" (mestesugar de arce), cumpara un loe de
casa in Bucurcsti, cu 150 de aspri, de la doi tigani,
Oprea si Stan, feciorii Orzii tiganul. Vinzarea e
Intrit de judetul orasului i cci 12 pirgari ; printre
martori figureaza i Ghcorghe grecul". Numele
cumpiritorului e turccsc ; inseanmi mic". In 1580,
la 12 mande, Nica grecul vinde, cu 2.700 de aspri,
268
www.dacoromanica.ro
un loe de pravalie marclui vornic Dragomir, iar in
1587, lithe 24, acelasi Dragomir devine posesorul
unui al doilea loc, cumparat de la grecii Nico si
Gheorghe pentru 10.000 de aspri", precum si a
unor privalii, cumparate de la Iane si de la sotia
lui, Neaqa" pentru 7.000 de aspri. Un mare numar
de greci apare in documentul din 15 februarie 1590,
prin care Gheorghe Lamina, grec si el, cumpar o
pravalie in Bucuresti. Dintre martori, nu mai putin
de doisprezece iscalesc in greceste ; iata numele lor :
Mantos econom si cirmuitor al marei biserici ;
Simas preotul ; Leca Sirmu ; Iani Simu ; Mircea al
lui Procu, basi al streinilor ; Gianpali Scrvu ; Ghior-
ghis Duca ; Hotos Simu ; Dirnitris Raftis ; Procos
al lui Paru ; Polihronos ; Stanciu Panu". Cei mai multi
din accstia slat cu siguranta greci ; Leca Sirmu pare
a fi albancz, iar cei doi Simu, poate, aromini. Tot grec
cred el e si Dima Miluna, pomenit ca martor in textul
documentului, Bra' ca si iscaleasca. Italianul Filipo
Pigafetta, participant la campania contra lui Sinan-
pasa, descrie, la 14 noicmbrie 1595, Bucurestii
astfel : oras cu provizii foartc abundente...
i locuit aproape tot de greci, care tin toate
si cu aspect
bisericile, destul de bine construitc
frumos". Ad, termenul grec" pare ca inseamna
ortodox, in opozitie cu catolicii. In once caz,
la Bucuresti, el ajunsese si aiba intelcsul generic
de strain" sau negustor strain".
La 28 noiembrie 1580, Caloian, judetul orasului,
si cei 12 pingan, intarind lui Prcda, al doilea
paharnic, o casa, cu gradina, cu loe mi cu ulit, cum-
paratii pe 4.000 de aspri, cu stirea tuturor megiesilor
din sus si din jos si inaintea preotilor, [a] oamenilor
buni si a orasenilor batrini", adauga $i amestec
si nu alba Cu aceasta casi si cu gridina i cu locul
si Cu ulita casei... nici grec, nici orArean, ci... si fie
numai a lui Preda paharnicul in veci". Pe
lIng negustori i mestesugari un Zota, feciorul
Mihalcii croitoriul de aici din Bucuresti", iscaleste
in greceste actul, inedit, din 14 noiembrie 1686
prin care vinde un loe de pravalie ; un stefan cojoca-
riul Criteantd, adica din Creta, cumpara la 22 februaric
1728 de la Filip vataful de circiumari o casa situati
ling aceca a lui Eftenie Tarigradeand (actul e, de
asemenea, inedit) erau apoi dericii stareti ai
manistirilor inchinate, preoti, inalti ierarhi i dre-
gatorii grcci. Acestc doui categorii din urrna pro-
voaca, prin excesele lor, repetate misciri ale autohto-
nilor in veacul al XVII-lea (vezi mai sus, p. 69).
Maxim in epoca fanariota, numarul grecilor bucures-
teni e in scadere dup 1821; colonia ramix' totusi,
dcstul de puternica si de avuta ; ea are Koala propric-
biserica infatisitoare, in forma de templu grec,
construit inainte de primul rzboi mondial, tipogra-
fie si ziar. Amestecul, prin casitorii, atit in patura
staptnitoare, cit si in aceea a orsenilor, a fost putcr-
nic ; multi dintre greci s-au romanizat, i uneori
chiar, foarte repede. Simbolica mi se pare in privinta
a ceasta dubla iscalituri gasit pe un triod grcc tipa-
r it in 1800 la Venetia si apartinind acum biscricii
SI. Mina-Stejarul; fostul posesor scric intii: Dimi-
traki Iliadis" in greceste i, dcasupra, adaugd cu
chirilice : Dumitru Iliescu". In vinelc multor romAni
din Bucuresti curge astAzi si singe grecesc.
Altii au si singe sud-slavic, sirb sau bulgar. Timp
de secolc, capitala Tdrii RomAncsti a vdzut sosind
refugiati de dincolo de Dundrc, care-si prdscau
tinuturile natale pentru a sap dc opresiunea tur-
ceased. Le ziccam la toti sirbi", indifcrent dacd erau
intr-adevAr sirbi sau bulgari. $i accst nume se intre-
buinta nu numai de tArani i tirgoveti, care pin in
plin vcac al XX-lea stiu de sirbul Cu zarzavat"
si de sirbdrie", desi au de-a face cu bulgari, dar si
de oficialitatc. intr-o statistic din 1 scptembric
1830 citim: Catagrafic de citi sirbi se all cu sederca
aici, in orasul Ploicsti, toti bulgari". Pc ling refu-
giati, au fost i colonisti, grupuri mai mici sau mai
man, strAmutate de domnii nostri, in timpul cxpedi-
tiilor lor din dreapta Dundrii, sau aduse pc bazi
de intelegerc i colonizate in stinga ci. Un asemenca
grup de aisprezece mii de trani bulgari si sirbi
un alt izvor clA cifra dc doudsprezece mii a fost
luat de Mihai Viteazul, cu prilejul expeditici lui din
1598, si asczat in cimpia munteand. Cu astfel de colo-
nisei credcm c s-a intemeiat satul Sirbi din marginca
Bucurcstilor, sat inglobat de timpuriu intre hotarcle
orasului (vezi mai sus, p. 257). Tot colonistilor
li se datoreazA i asezarea de la Ciopka, intemciatA
in 1812 de bulgari catolici din satele de lingd Nico-
pol, pe Dundre ; descendcntii lor si-au pdstrat pin
astdzi limba. Alti colonisti s-au stabilit la Popeflii-
Pavlicbeni, care poartd si acum calificativul de sirbi",
altii la Dobroefti, ling Fundcnii-Doamnei, ajungind
grAdinari si lapeari cuprinsi cele dou specialinti
ale colonistilor sud-slavi altii la Cbiajna si Ginle,r1i,
in extremitatea opusA a arici bucurestene, altii, in
sfirsit, in diverse sate din Ilfov, mai aproapc sau
mai departe de capitald. Din cele 7.799 de familii
de sud-slavi, constatatc de catagrafia din 1815 in
intreaga Muntenie, 2.232 sc MIA in fostul judct al
Ilfovului, deci in prcajma Bucurestilor si, de data
aceasta, sine trecute sub numcle dc bulgarc". Dintre
valurilc de rcfugiati care s-au addpostit in stinga
Dundrii amintim pe acela din vrcmca lui Matei
Basarab, un altul de la inceputul domnici lui Brinco-
veanu, apoi din vremea lui Alexandru Moruzi
(1793-1796), din timpul revoltei sirbului Cara-
gheorghe (1804-1812) si a rdzboiului ruso-turc din
1806-1812, in sfirsit, din timpul celuilalt rizboi,
terminat prin pacea de la Adrianopol (1828-1829).
Catastihul din 1832 al patentarilor de ncgutAtori
si meseriasi, inpartiti pi corporatii", din Bucuresti,
aran multe flume de origine sud-slavii, bulgd-
reascd sau sirbeascA. Aici, in orasul de pe malurile
Dimbovitei, si-au gisit adipose patriotii revolu-
tionari bulgari in vcacul al XIX-Ica un Liubcn
Karavelov, un Vasilc Lcwski, un Hristo Botcv
aici au avut comitetele lor de cliberare de sub jugul
www.dacoromanica.ro
turccsc, aici au tipArit ziarc si manifest; aici au
strins fonduri.
Dintre sud-slavii asczati in Bucuresti, merit o
mentiunc speciald raguzanii, chiprovicenii, cci din
Arrnutchioi si gabrovenii. Ragnzanii, ncgustori cu
faimi, si, sub raportul etnic, un amcstec de slavi
si italicni, vencau din Raguza numitd si Dubrov-
nik vestitul centru comercial de pe tArmul bal-
canic al Adriaticii. Ei se constatA documentar in
Bucurcsti in veacul al XVI-lea; pe vremea lui Ncagoe
Basarab e amintit nobilul Mihail Bocignoli, prictcn
cu domnul. CAntorul francez Bongars gdseste aici
In 1585 gcntilomi raguzani" carc-i traduc scrisorile
pentru postelnicul lui vodA. Se indeletniceau cu
negotul, exportind produscle trii i aducind mArfuri
strine ; din rindurile lor lace parte, in vremea lui
Mihai Vitcazul, si faimosul Luccari, carc serie desprc
intemeicrea Tara Rominesti i despre Bucuresti (vezi
mai sus, p. 44). Cbiprovicenii crau negustori si mcsteri
argintari, originan i din localitAtile Chiprovat i Cobilo-
vat, in regiunca dc tranzitie dintre Serbia si Bulgaria.
Ei ajutA cu bani la reclidirea, in 1664-1666, a Mel-
tiei, Idcasul catolic din capital, ars cu prilejul cxpc-
ditiei turco-ntare din 1659. Sub $crban Cantacuzino,
sine amintiti, in 1688, trci ncgustori chiproviccni
In Bucuresti; la accstia se vor adduga, poatc, unii
dintre cci vcniti la inccputul domniei lui Brinco-
veanu si care au fost colonizati in special in Oltcnia
(Craiova, Rimnicul-Vilcii si Brdiceni). ArnJuicbioillii
au venit din tirgul Annutchioi sau Arbdnasi, de
lingd Razgrad, tirg distrus in 1810 in timpul luptclor
repetate dintre roh si turci li care era cunoscut mai
inainte prin intinsul comcrt cc fAccau locuitorii lui.
Asczati in Bucuresti pe la 18/0-/812, ei formcazd,
dupd cum am vAzut (p. 268) o companie" carc
cuprindc, pe lingd bulgari, si arbdnasi (albanezi),
greci si aromAni. Si compania" strAinilor din
Gherghita, strAmutati apoi in capital, cuprindca, in
septembric 1820, multi sud-slavi sirbi", in mall-
tate bulgari si sirbi. Gabrovenii, in sfirsit, carc au dat
numcle lor unci strilzi in plin ccntru comercial,
intre $elari si Bulevardul 1848, erau negustori care
vindeau postavuri dc Gabrovo, orasul industrial
bine cunoscut din Bulgaria centralk pc dina dc nord
a Balcanilor. Unii din accsti gabrovcni au fost
bulgari ; apoi numelc s-a dat si negustorilor romAni
care desf5ccau o asemenea marfi. Stoian bdcanu,
fiul lui Pare Stenct Gabrovcanu", de origine bulgar
dupd numc, ridicd, in 1817, biserica Sfintii Voievozi,
pe Calea Tirgovistii (azi Calca Grivitei). Sud-slavii
asezati in Bucuresti lila marginile lui se indciceni-
ccau cu negotul si Cu mestesugurile ; multi crau grd-
dinari spccialitate a lor cultivind tot soiul de
zarzavaturi si avind in piata mare" un loc spccial,
plata sirbilor" ; altii crau laptari, aducind laptcle
in garnite puse in factoane" cu un cal. In perioada
dintre 1900 si 1944 numdrul acestor liptari ajunsese
considcrabil ; numai in Dudesti-Cioplea crau peste
2.000 de vaci. Documentcle pomcnesc adcsca negus-
269
tori si meseriasi sirbi". Privlia unui Vucasin
Airbul" dc data aceasta avem dc-a face chiar cu
un sirb, numelc fiind caracteristic c amintit in
actul incdit din 29 august 1698; printre martori
apare si Bosco sirbul" si un grec care iscleste,
in limba lui, ego Zotas martiros". Un alt act inedit
din 1733 mentioncaz5 pe Stoian sirbul" ce-si ficuse
casi la scaunile de carne". Tar printrc martorii unui
document bucurcstean din 1709 este si cojocarul
Tudor sirbul ot Beligradu", venit dcci chiar din
orasul de cipetenie al Scrbici. Bulgarii si-au ficut,
in orasul nostru, scoali propric, avind si curs mediu,
bisericii, pe Calca Cilirasi.
0 colonic vcche i importanti in Bucuresti au
format-o armenii. Pe vremea lui Mircea cel Bitrin
(1386-1418) a triit un boicr cu numele caractcristic
de Sahac (inseamni: Isaac; la armenii din Turcia:
Sahag). Fiul accstui boier, Radu al lui Sahac, este
unul din fruntasii sfatului domnesc in prima jumi-
tate a vcacului al XV-lea ; un alt fruntas, in acceasi
epoci, poarti tot un numc caracteristic armenesc:
Cazan. Din armenii triitori in Tara Romineasci s-au
ridicat dcci de timpuriu unii care au ajuns la locuri
de frunte ; faptul n-are nimic exceptional, deoarece
si mai tirziu intilnim acelasi lucru : citim pe dreg-
torul Migirdici (inseamni: botczitor), pe cunoscutul
ministru Vasilc Mortun, pe generalul Zadig (inseam-
ni:Paste), pe faimosul Manuc-bei, care a fost
numit chiar domn al Moldovei, in 1808, firi s*
ocupe ins cfectiv scaunul. Si loan-vocli Viteazul
cel picrit la Roscani, era jumitate armean, maici-sa
apartinind acestui neam.
Armenii au venit in Bucurcsti, in decursul vremu-
rilor, din doui directii: unii dinspre miazizi, din
orasele turcesti i acelea ale Peninsulci Balcanicc,
din Rusciuk, dc pildil, altii dinspre miazinoapte,
din Camenita Podoliei si din oraselc moldovene,
unde ci skit constatati documentar in a doua jurnitate
a secolului al XIV-lea. In martic 1640, un sol polo,
in drum spre Cqnstantinopole, trecind prin Bucu-
resti, aratil ci a remis in orasul nostru citeva pachetc
de scrisori armenilor cameniteni", asadar armenilor
originan i din Camenita i care rimsescri in legituti
de afaccri si de familic cu cei din locul de bastini.
.Pc de alti parte, din 37 de pietre funerarc armenc
din Bucurcsti apartinind veacului al XIX-lea, nu
mai putin dc 23 arati ca loe dc nastere al deccdatilor
Rusciukul. Una din cele mai vechi mentiuni privi-
toarc la armenii bucuresteni este aceca cuprinsi in
documentul din 1649, care arat ca un loe de privilic
si de casi fusese in veacul al XVI-lea in stipinirea
jupinitei Stanca Elezian (CT4111,1 (atatAli) i cl
Mihnea-vodi Turcitul (1577-1583 si 1585-1591)
1-a cumparat apoi dc la Manole, fiul lui Elezeu, si
de la nepotu-siu Hadir. In vcacul al XVII-lea
se inmultesc. La 20 scptembrie 1659, un Scnan
armeanul cumpiri Cu zccc ughi (galbeni) un loe
de casa de la copiii lui Albul fustasul ; fiul silu,
Cerkcz sin Senan armeanul", il vinde la rindu-i,
270
www.dacoromanica.ro
la 12 aprilie 1677, jupinului Stamate, ca 40 de lei ;
ambcIc acre sint inedite. Nu intotdcauna ins ter-
menu! a/mean", ca i acela dc grec, sirb, rus etc.,
arat:i in mod indubitabil originca etnici respectivi ;
citeodati avem de-a face ca o porecli, determinati
de faptul el numitul avea legturi ca armenii, grecii.
sirbii, rusii etc. sau ci stia limba lor. Acesta e cazul
lui Ncagul armcanul", al cirui fecior Stnili isi
hotirniceste, la 7 iunie 1675, prin mahalagii de la
biserica Sipunarilor", un loc al siu. In cartea de
intirire pe care Toma, judctul orasului, i-o cl, a
doua zi, 8 iunie, Stilnihl e aritat ca feciorul Neagului
cilrasul, pre porecli Neagul armcanul". Si acestc
cloud actc sint ineditc. Printrc semnele dc hotir
ale intinsului loe pe care il stipinca, chiar in oras
si la marginea lui, Mitropolia din Bucuresti.si care
constituia vatra" acesteia, se aminteste, in actul
de hotiniicie din 1 iunic 1668, si stilpul de piatri
al armcanului" ; el sc aila in partea de sud-est, in
afana orasului, in apropiere de drumul Giurgiului"
si de helesteul lui Serban-vodil". Pe vremea lui
Constantin Brincoveanu, armenii din Bucuresti con-
stituiau o breasl", pltind la visticrie o sum
forfetarii (cu rupta"), ca si evreii si chiprovicenii.
Ei aveau, la acea dad, in locul vechii biserici de
lemn, din 1638, o bisericii de zid, ridicati In 1685,
Cu banii unui bogat compatriot din Adrianopole,
Hagi Harutiun Amira, al cirui nume aminteste pc
acela al lui Alexandru Amiras, cronicarul moldovean.
Pcntru accasti biserici, reficuti dupi 15 august
1742, di Mihai Racoviti, la 11 februarie 1743, un
hrisov hotirind ca toti armenii, citi sunt sezitori
aici in orasul domnici-mele in Bucuresti si cii vor
fi ca privlii de vind marfil si se vor fi hrinind Cu
ver ce fel de mestesug", si nu dea darea fumiri-
tului" la vistierie, ci si fie pentru ajutorul si chiver-
niscala biscricii... dupi cum au dat ei si inainte la
biserici in toti timpii, neziticniti". Licasul era situat,
in mod firesc, in mahalaua armeneasci", ling ulita
armeneasci", pe care o aminteste un vcchi cintec
bucurestean: Pe apt armeneasci, este-o curte
boicrcasci"... Dintre armenii bucureocni, originani
din Rusciuk, s-a ridicat la o deosebiti vazi i putere
Manuc-bei, om de incredere al marelui vizir Mustafa-
pasa Bairactarul, avind lcgituri puternice cu rusii
a dus tratative cu ei in 1808 in vederea incheierii
picii si posesor al unei imense averi. Protectorul
ski il instiinteazi la 28 septembrie 1808 cl I-a numit,
prin firman impiritesc, domn al Moldovei, demni-
tate pe care ins Manuc n-o va ocupa efectiv, din
cauza rizboiului. Numeroasele sale sate si mosii
slut scutite de did de citre divanul ; in actul
rcspectiv, din 5 iunie 1809, se arati motivul acestci
libcralitti: Manuc imprumutase tara" recte vis-
ticria cu 100.000 de talen i si, a doua oar, cu 60.000.
Amintirca accstui fastuos potcntat, care si-a isprv it
zilelc la domcniul siu din Hincesti, in Basarabia, s-a
pistrat mai ales prin bawd pc care 1-a cldit in Bucu-
resti, vcstitul han al lui Manuc", imortalizat in
stampele veacului trecut si care, transformat si pur-
rind dup5 accea numele de Hotel Dacia", sub-
zist5 pini astiz in gura pietii". O catagrafie din
1817-1820 a armenilor din mahalaua" Podul
Mogosoaia" (sic I) arati 259 capi de familie; printre
ei sint 17 tutungii" sau negustori de tutun si
7 ciiugii", adici aictori de tutun in fire foartc
subtiri meserie specifici, 13 ibrisingii sau negustori
de ibrisin (mitase risucia pentru cusut i brodat"),
11 croitori, 9 bogasicri, 7 cafcgii, 7 bicani, 7 zarafi,
3 ceasornicari etc. G5sim si 1 birjar si 2 droscari
deci birjile apOruseri mai inaintc, iar nu in timpul
rizboiului din 1828-1829, cum s-a crezut pini
acum 1 lipscan, ba chiar si 3 mosicri" ; vreo
40 dintre acesti oameni din centrul orasului poarti
titlul de distinctie aga". Statistica din 1831 arati
in trci mahalalc Popa Soare, Niintulcasa si Olari
414 sufletc" de armeni. La 1848 participi i ei la
revolutie; s-au tinut consfituiri in casa Niche" de
pc Strada Spitarului una din putinele case vechi
mai risirite rimase pin astOzi iar socrul lui Mac,
Avedic Nazaretian, a fost arestat dup5 inibusirca
revolutiei.
Colonia armean5 din Bucuresti a primit un nou
aflux la finelc secolului XIX si inceputul cclui pre-
zent, in urma persecutiunilor si masacrelor la care
au fost supusi compatriotii lor din imperiul turcesc.
Un alt rind de refugiati au sosit dupi primul azboi
mondial si o scami dintre ei au ajuns, prin speculatii
in industrie i comert, la situapi materiale excep-
tionale. Cea mai veche scoali armeneasci din Bucu-
resti dateaa din 1817; blue 1833 si 1840 au Infiintat
o societate cultural numiti Ararat ; biserica actuali,
monumentali, a fost ridicat5 intre 24 iulic 1911 si
6 septcmbrie 1915, dupi modelul biscricii mari din
Ecimiazin (Armenia). Alituri e casa de culturi,
inittati prin stiruinta invitatului H. Dj. Siruni
terminati in timpul cclui de-al doilca azboi mondial.
Trebuic mentionaa de asemenea colectia de art5
Zambaccian cuprinzind remarcabilc picturi, donat5
statului i deveniti muzeu public.
Ca si armenii, i erreii au venit in Bucuresti din
dou5 directii: dinsprc miazizi, din oraselc peninsulei
balcanice, i dinsprc miazAnoapte, din Polonia si
Podolia. Cei dintii sint evreil spanioli, numiti astfel
deoarece au pornit din Spania, in urma persecutiilor
religioase ce au avut loc acolo ; emigrInd spre est,
multi au ajuns In orasele mari ale peninsulei balca-
nice Constantinopol, Salonic, Adrianopol si
de aci s-au ridicat spre miaz5noapte, trecind Dunirea.
Ei sInt cei mai vechi evrei din Bucuresti si au repre-
zentat Intotdeauna elemente de culturi i rafinamcnt
in mijlocul conationalilor lor. Prima mentiune docu-
mentar despre prezenta evreilor in Bucurcsti e din
vremea lui Mircca Ciobanul, cind, pe la 1550, sint
amintiti, cu numele lor, opt evrei, dintre care doi,
Isac Rufus si Habib Amato, au prOvAlic", unul
David ibn Usa" (fiul lui Usa ibn fiind corespon-
dentul arab al lui ben ebraic) e aritat ca erninentur,
www.dacoromanica.ro
deci fruntasul comunititii, iar altii Iacob ben
Habib, Abraham ben Eliczcr, luda Rufus, Josef
Rufus ca participind la limurirea faptci puse in
seama lui luda bcn Gcrson. S-ar putca ca i diacul
domnesc fiul lui lose, care serie in cetatea
de scaun Bucuresti" documentul din 17 aprilic 1560,
si fi fost tot evreu. Pc vrcmca lui Brincoveanu,
cvreii bucurestcni alcituiau, ca i armenii i chipro-
vicenii, o breas15", plitind o dare fixA citre visticrie.
Astfel, in 1694 ei dau, la poclonul I lanului", suma
dc 100 de ughi, la fel cu armcnii. 11i avcau locuintcle
in partea de sud-est a orasului, in mahalaua Jignitei,
unde se gasca i sinagoga lor. Cunoastcm i numcle
unui medic, Avram jidovul", cue ingrijca, impreunA
cu alti confrati crcstini, pc Brincovcanu. lar un
document incdit, din 29 august 1698, ne rclatcazi
desprc o privilie a egumenului Serafim de la m5n5s-
circa C.ernicii vornicului, in care pr5vilic slide
Iscp jidovul". In veacul al XVIII-les smile &sine
evrcii bucurcsteni se inmultesc. lati citeva din ek,
intemeiate toste cu exceptia celei din 18 august
1749 pe actc inedite. La 1 iunic 1743, Iosif sti-
clariul, feciorul lui Daniil ovreiul", i sotia lui,
Istcra" (Esther), iau cu chiric anuali de 8 taleni
un loc de casA la poarta domneascl din jos", de
la biv-vel banul Manolachc Lambrino i sotia sa,
domnita Bilasa" ; si noi sA avem a ne face casA pe
acest loe, si stipinim noi pirintii i copiii nostri",
Incheie Iosif actul. Ceca cc se si intimpli; o hotar-
nici din 18 august 1749 aminteste de casa lui Iosif
ovreiul sticlariul, ce-i sint Icamnile pi locul domnith
Brincovencii". La 3 februarie 1764, intr-o
hotarnici a unui loc din mahalaua Sipunari, se vor-
beste de privilia logofitului Constantin Burchc,
uncle sade Sorica ovreica..." Dintr-un act Cu data
de 26 octombric 1774 aflim ca pe un loc stcrp",
de la pusciric in sus", apartinind Mitropoliei, au
fost cascle lancului ovrciului". Tar la 14 iunie 1782
e amintia priviliia lui Hirsu ovreiul", pc ulita
cca mare de la scauncle vechi dc carne. La inceputul
veacului al XIX-lea, vcchea breast:1 e numia corn-
panic" ; ca cuprinde, in septembric 1820, 127 de
nume (capi de famine), alc5tuind 32 de lude" sau
uniati fiscale ; fiecare lude plitcste 14 talen i si 48
de bani anual ; in total 460 dc talen i si 96 de bani.
Lista celor 127 de nume c intercsanti i prin faptul
meseriile respectivilor. GOsim o serie de zarafi,
doi giuvaergii, doi argintari dintre care unul
poarti numele turcesc al meseriei: cuiumgiu o
searni de boccegii" care umblau Cu bocccaua de
mirfuri in spate un asemenca bocccgiu a fost fai-
mosul Cilibi Moisc" cel cu cirticelele de proverbe
si invOtituri" un lipitcan", adici lipscan, pe
nume Moisc Bavaniste", adic5, zicem noi, Benve-
nisti, un actor dA carne", un logofit cvrcesc",
apoi povarnagii, tinichigii, cizmari, croitori, sticlari,
ceprizari, mimulari sau negustori de mOruntisuri
totuna Cu tolbasii doi mamclegii" sau tc-
tali termenul, de origine turceasc5, are, in sccolul
271
al XVIII-lea, i scnsul de camtar un pecetar"
care fcea peceti sau sigilii, un ciubucciu etc. Sint
unii la care nu se specific.4 nici o meseric, ca Avram
Cafea", probabil un ascendent al familici Caff de
astzi, Moise sin Iosif Barbrosie" sau Maer sin
David Dristorcan". Numele accstuia din urrni in-
scamna din Dristor" sau Silistra ; in realitate, el
era negustor, dirstorenii" fiind si ei o brcasla, in
vremea fanariotilor, ca i brailenii" i braso-
venii".
In prima jumtate a veacului al XIX-Ica, numrul
evreilor din Bucurcsti creste. Cifrele pe care ni lc
dau difcritcle izvoare nu concord, ce-i dreptul,
totusi arata un spor important. El se datoread in
special evreilor polonezi (galitieni), care coboar
sprc miazzi, asezindu-se mai intii in tirgurile mol-
dove= i apoi in cele muntene. Un dlator strain,
Clausewitz, care trece prin oras in mai 1824, crede
ca din cei 80.000 dc locuitori ai lui, 6.000 sint ovrci,
iar 4.000 germani. Cincisprezecc ani mai tirziu, in
1839, doi misionad scotieni, in trecere i ci prin
Bucuresti, spun ca. In privinta numarului cvreilor
li s-au dat trei cifre: 2.800 cifra consulului brita-
nic 5.000 si 7.000; mai probabill pare cea de a
doua. Exista adauga ei sapte sinagogi apartinind
evreilor polonezi si o frumoas sinagoga a ceior
spanioli, care sint cei mai bogati si mai influenti
din comunitatc. Neugebaucr, in lucrarea lui din
1848 asupra Moldovei i Tarli Romanesti, stie numai
de cinci sinagogi. Pentru anul 1904, Frederic Dank
evalueaz numrul evreilor bucuresteni la circa 50.000,
populatia totala a orasului flind de 290.740. Dup
primul razboi mondial s-a inregistrat un spor,
determinat mai ales de afluxul evreilor din noile
provincii. Recensimintul din 1956 d cifra de 44.202,
ceca ce reflecd desigur fenomenul de contopirc
cu populatia majoritara. Semnificativ sub accst raport
e faptul ca., din punctul dc vedere al limbii, abia
o zecime din numrul de mai sus exact 4.425
au declarat ca limbO materna ; to ceilalti au
dcclarat limba romana.
Aceti conlocuitori ai nostri au dat capitalei
doi mecenati : pe Manoab Hillel, care si-a lasat in-
treaga avere, strinsi din operatiuni bancarc, Uni-
versitatii din Bucuresti, spre a se acorda stu-
dentilor burse i premii scriitorul acestor rin-
dud a fost si el unul din beneficiad si pe
Jacques Elias, care a donat marea, sa avere Acade-
miei Romane in scopuri culturale l filantropice ;
din venitul acestei averi s-a ridicat la inceputul
celui de-al doilea dzboi mondial spitalul modern
care poart numele donatorului.
Dintre ceilalti conlocuitori de origine straina ai
Bucurestilor, primii, In ce privcste numarul, sint
ungurii. In epoca vechc, colonia lor era mai putin
importand ; ea a crescut considcrabil Ind in secolul
al XIX-lea si mai ales dupa rzboiul de intregirc.
Capitala a ofcrit intinse posibilitati de lucru surplu-
sului de populatie din secuime. In 1899 numarul
272
www.dacoromanica.ro
supusilor austro-ungari" aa crau trecuti in sta-
tistici toti cei proveniti din fosta monarhie tree=
de 38.000; ei cuprindeau insa si romani din Transil-
vania.
Germanii, sau, cum le spuneam noi, nensjii", sint
constatati documentar de timpuriu : calatorul francez
Pierre Lescalopier, care trece prin Bucuresti in 1574,
aminteste de biserica luterana" de aici. Dupa parerca
conationalului lor de origine, von Reimers, care-i
vizitead In iulie 1793, nundrul lor se ridica la
vreo 400", o seama dintrc ei sasi din Tran-
silvania.
Erau buni meseriasi ; citiva tineau birturi" ter-
menul e de origine german (Wirt) cum e birtul la
care se opreste rusul Bantis-Kamensky la 26 mai 1808.
Calatorul Clausewitz da', In 1824, cifra, mult exage-
rack de 4.000; in realitate, nu v.or fi atitia nici dup
al doilea razboi mondial. Gospodari, intreprindtori
si solidad, ei se manifest in industrie citim, intre
altele, fabricile de piine Miiller si Gagel In gra-
dinarie amintim pe creatorii Cismigiului de azi :
Mayer si Rebhuhn i In tot ce inseamna tchnica.
Pentru inaintasii nostri, neamt" ajunsese chiar sino-
nim cu ,,meter", cu tehnician" ; iar pretuirea pe
care au artat-o intotdeauna acesti mesteri vinurilor
tuicii noastre a dat nastere bine cunoscutei zicale :
a luat luleaua neamtului". Si-au avut de timpuriu
gazeta lor Bukarester Deutscbe Zeitufig; primul numar
a apirut in 1845; au avut de asemenea scoli confe-
sionale si o asociatie sportivi (Turnverein).
Un loc aparte au ocupat albanetii, cunoscuti
In popor sub numele de arbdnafi ; un Gheca arba-
nasur apare print= aldmasari" in actul inedit din.
30 martie 1628 privind vinzarea unui loc de cad in
Bucuresti. Li s-a mai zis si arnauti, acest al doilea
nume ciptind, Cu vremea, si o acceptiune tehnica :
ostas de pazil, gardian. Intr-adevar, albanezii au
fost intotdeauna utilizati ca soldati in garda personaba
a domnilor, prccum si ca pzitori inarmati la co-
nacc sau domeniile mai importante.
In epoca fanariota i chiar citeva decenii dui:A
aceca, arnautul, cu costumul lui caracteristic, bro-
dat cu fir si purtind hangerul la brill, era ne-
lipsit din casele mari, insotind intotdeauna, in
spatele calestii, pe stapin. Unii stringcau bani
buni si-si durau case temeinice. La 8 septembrie
1780 se facca o ccrcetare pentru locul morii de la
Gorgan al Manstirii Radu-Vod, loc incalcat intrc
altii si de un Lolca arnautul", vecin de proprietatc.
Documental, inedit, ne arata ca' acest andut Bens;
dupi suirca lui Alexandra Ipsilanti in scaun (1774),
case inalte de drarnicla si cu prvlii dcdesupt".
Dar nu se multumise numai cu locul lui si cu ce
indlcase din locul morii, ci au intrat si in
lumina Dimbovitii, de au coprinsu citva din ap
cu tarasi, de au deprtat Dimbovita de zidul
acelor case".
Numrul turcilor din Bucuresti a mers sczind.
Erau multi In veacurile XVIXVIII, indeletnicin-
du-se mai toti Cu ncgustoria (vezi si mai inainte,
p. 57, 63 etc.). Pe la 1728-1730, un Chirco
sin Manea", armean, vinde, printr-un act inedit
fad leat", lui Bairam, cilpitanul de lipcani, o cad
in oras, pe care o cumpirase si el de la parintele
egumenul de la Sfeta Catalina" (Minastirea Sf. Eca-
terina). Printrc martori sint jupinul Moamet",
Bichir-aga" i Osman-aga", turci cu totii, dup
nume, ca i cumpidtorul. A existat in Bucuresti
un incapiitor caravanserai" turcesc, Cu mecet"
(lleas religios musulman) i cu baic i griclina, pe
malul drept al Dimbovitei, pe Podul Beilicului (Calea
erban-Voda"); aici a tras probabil in 1659 Evlia
Celebi, neobositul caltor, care ne descrie acest han
turcesc ; aici trigeau i unii din negustorii care vencau
cu marfil de la Udrii" (Adrianopol) sau Stambul,
precum si curierii i slujbasii Portii trimii cu tre-
buri in Principate. Mai tirziu, mecetul a fost in
partea de radrit a orasului, pe strada care pin astzi
poarta acest nume ; dup aceea in Parcul Liberttii,
fiind construit Cu prilejul Expozitiei din 1906;
actualmente se afli in vecintatea parcului. Mu-
sulmanii din Bucuresti si-au sporit mai tirziu nu-
mrul prin aduccrea unui grup de 70 de fa-
milii (354 de persoane) din par* Mangaliei ;
alcatuite din tigani mahomedani, vorbind turceste
dtareste i avind drcpt scf un bulibasa, au fost
asezate in preajma Cociocului", in partea de sud
a orasului.
Pe linga turci erau si o scami de arabi, sirieni sau
egiptcni. La 2 noicinbrie 1693, doi arbnasi", Dima
si Leca, vind jupinului Hagi Gheorghe Halepliul
originar din Alepul Sirici un loc de cad in
mahalaua Coltea ; cumpratorul isclestc Cu litere
arabc, dar, mai tirziu, dupi sapte ani, i cu chirilice :
Eu, liagi Gheorghie". In afara de negustori
clerici Patriarhia de Antiohia i avea mctohul
ci in Bucurcsti, la manastirca SI. Spiridon-Vechi,
a card biserica, acum tnult sub nivelul strazii, are
pisania in bimba arab acesti arabi erau si comisi",
adica ingrijitori ai cailor de rasa din grajdurile mai-
marimilor. Ne-o spune 'impede Paul de Alcp, inso-
titorul patriarhului Macarie al Antiohiei, cu prilejul
indelungatei vizite pc care o face in tara, sub Matci
Basarab si Constantin Serban ; el adauga ea' acesti
comisi" in realitate comisei si, cel mult,
treti-comisi sint originari din tara noastril adica
din Siria si din Egipt, mahomedani i crestini".
Se constata si rut/ in Bucuresti. Sc indeletniceau
cu negotul, importind marfa ruseascr, in primul
rind blanuri scumpe samur sau zibelina, cacom
sau hermelinti, singcap sau petit-gris, vulpi negrc",
pieliccle de miel cret persan", brumrii sau ncgre
(astrahan) etc. apoi pici tabicite (iuftul), pinza
si barchet de Moscova", otel si fier de Tula", mai
tirziu ceai, icre de Manciuria si o serie de alte articole.
Cunoastem pe un mare angrosist bucurestean de
blnuri scumpe, din vremea lui Constantin Brinco-
veanu : e Porfir cupetu", un nume obisnuit la rust ;
www.dacoromanica.ro
el ridid de la vistierie o singura data, la 20 decembrie
1696, suma importand de 4.000 de talen i si mai
are de primit Inca 3.000. Exportau in schimb produse
de ale noastre, in primul rind vin, pc dare negustorii
cazaclii" multi din ei cratt insa romani il trans-
portau Cu caree nu numai in Ucraina de miazazi,
in tara cazaceasca de aici numele lor dar si
mai departe, spre Kiev si Nejin. Cronica povesteste
c [list& ncgustori moscoviti fiind ucisi i pradati
pe vremea lui Antonie-voda din Popesti, domnul
a facut cercetare i, descoperind pe unul din ucigasi,
dupa dreapti judecatil, 1-au intepat adid 1-au
tras in teapii in movila den marginea tirgului
despre Dudesti..." Inca din veacul al XVI-lea
continuind pina in al XVIII-lea, exista la curte,
adeseori, si un corp de gar& aldituit din cazaci":
unii erau, intr-adevr, cazaci rusi, allii ins, ca
cazacliii, romani sadea. Brincoveanu avea, potrivit
insemnarilor vistieriei, cinci steaguri" de cazaci
calareti", Cu un efcctiv de 262 de soldati, 10 zapcii
si 4 capitani. La 15 mai 1736, bucuresteanul Iorga
al Mantii vide cu 30 de talen i lui Dumitru Caza-
cul" o caseioara la Scaune i Cu o pimnicioara-basca",
pe care el insusi o cumparase de la Stoian sirbul" ;
actul e inedit. Un adaos a primit colonia rusa a orasului
nostru prin lipovenii scapcti" (imaculatii"), care,
fugind de persecutia religioas indreptata contra Ion
de regimul tarist, s-au asezat la inceputul vcacului
al XIX-lca, in preajma lui 1820, in difcrite locuri
la noi, un numar apreciabil stabilindu-sc in Bucuresti.
Din ei s-au recrutat faimosii muscali", stationind
Cu trsurile lor elegante, trase de cai focosi, in Piata
Teatrului, la Bulevard" si la Gradina Episcopici
(Ateneul de azi). Imbracati in caftane lungi de catifea,
incini cu briie late de mtase, vara Cu salpa*, lama
Cu c:aciulite de astrahan, ajunsesera o caracteristica
a Bucurestilor, relevata de calatorii straini. Unul din
acesti muscali, Ivanuska, a fost imortalizat de Cara-
giale in schita Micile economii.
halieni sint amintiti in orasul nostru in 1632 de
eitre Paul Strassburgh, trimisul regelui Sucdiei, in
drum spre Constantinopolc. El spune ca toate
si pietele orasului erau pline cu marfuri pretioasc,
pe care negutfitorii italieni, grcci, armcni i turci
lc expusesera spre vinzare". Un negustor, Stoica
Veneteanul, sluga lui Chir Balan", apare ca martor
intr-un act bucurestean inedit, din 12 februaric 1688,
privind o pivnit de piatra. S-ar putea insil ca in
cazul acesta si avem dc-a face cu o porccla, mai ales
ca numele de Stoica arata mai degraba un roman
sau un sirb", iar situatia lui e aceca de sluga"
deci vindtor in pravalie, calf de negustor. Un
Vasile Venetianul" gasim in Bucurcsti sub Alexandru
Ipsilanti (1774-1782); poatc i aici e tot o porcclii.
Spre comparatie citam pe Alexandru sin Matei
Venetianul", bulgar din Bradiceni, pomenit inaintc
de 1739. In schimb, loan Ncamtul negutitoriu",
pomenit in actul inedit din 1793, decembrie 18, e
in realitate... italian, dupi cum rezulta Cu certitudinc
273
din iscalitura lui: Giovanne Sclaevmelti (?) mercante".
Pentru oamenii din popor, vi chiar pentru diacul
actului, strainul din parti mai indepartate, nu din
vecinatatca cunoscuta sirb, grec, arbilnav, rus
era... ncamt. Colonia italiana din Bucurevti sporevte
mult in secolul al XIX -lea ; noii-venid sint in special
constructori, zidari, cioplitori de piatra i marmuni,
mozaicari indeletniciri nationale italicnc. Sint
ascutitori i fabricanti de umbrele. Recensamintul
din 1889 constat un numar de 593; au o vcoala a
lor, au determinat numele unei strazi, Strada Italiana,
iar intre cele doui razboaie mondiale au ridicat o
frumoasa biserica, in Mramida aparenta vi cu obivnuita
campanili' alaturi (pe Bulcvardul Balcescu).
O deosebita influent au cxercitat in domeniul
cultural vi in viata de societatc francezij din Bucu-
revti. Sporadic ii intilnim Inca in vcacul al XVII-lea;
se vtic cA Brincoveanu avca ca buditar-vef un francez,
poate ca i gradinarul-vef, Frincul", si fi fost
de acclavi neam. tn epoca fanariota ci sint secretani
domnevti un Flachat, de pildi, sub Constantin
Mavrocordat de asemenea negustori, ca Linchou,
din care se trage familia boiereasca Len. Importanta
numarul lor sporevte in epoca Revolutiei franceze,
dar mai ales in veacul al XIX-lca vi in special in
perioada 1822-1866. Ei sint acum profesori, ca
bine cunoscutul Vaillant, preceptori, directori de
pensioanc, secretan. Tineretul bucurevtean invati
frantuzcvte in vcoli intemeiate vi condusc dc ei,
Inv* dansul i manierele", felul de comportare
in societate. Franccza devine limba obivnuit nu
numai a saloanelor", dar a intregii paturi condu-
catoare vi a unei bune parti din intelcctualitate
marea burghezic ; Bucurevtii tin locul intii in raport
cu populatia, in Europa, in cc privcvte difuzarea
crtilor vi a periodicelor parizienc. Restaurantele cele
mai bune au bucamri francezi, neintrecuti, iar moda
feminina vi chiar masculina imita, direct sau indirect,
prin intermediul Vicnei, pe aceea a Parisului. Sub
Cuza-voda, aparatul de stat e reorganizat dupi model
francez de catre cele doua misiuni, civil vi
care stau ani de zile in capitala noastr. Ca fulmar,
francezii din Bucurevti nu sint multi: 285 in 1860,
ei ajung in 1890 la 732; o crcvtere mai insemnata
va avea loe dupa primul rzboi mondial, cind colonia
ajunge la peste 2.000 vi cind se intetneiaza, pe Bule-
vardul Dacia, Institutul de cultura franceza. Influcnta
lor in sccolul al XIX-lea se explica in primul rind
prin aceea cA ci crau reprezentantii marclui popor
care a dat lumii valori nepieritoare, intr-o limba
de circulatie universali, apoi prin imprejurarea ca
gseau un mediu receptiv : multi dintre conducatori
de la voda pina la administratorii de judet studi-
asera la Paris.
Eng/ezii au fost in numar foarte redus i s-au ocupar
cxdusiv Cu afacerile, cu comertul. Interesant e totuvi
prczenta, in Bucurevti, in 1785, a unui german
\Veber, care, potrivit afirmatiei calatorului anglo-
saxon Bentham, avea drept indeletnicire total sau
274
www.dacoromanica.ro
partiali" lectiile de engleza pe care le &idea in ora.
Ceca ce inseamni cA crau amatori de a invata aceasta
limbi Inca' de pe atunci. Tot Bentham ne spune
cA agentul austriac din Bucurevti avea no foarte
buna biblioteca englezeasca". Redusa colonic englezii
din Bucurevti vi-a zidit totuvi o biscrica a ei, angli-
cana, linga Gradina Icoanei", biscrici terminata in
vi preajma razboiului nostru din 1916. A a ut vi un
camin, in Strada Berzei, iar British Council, orga-
nismul de propaganda din Londra, a intemeiat,
inainte de cel de-al doilea razboi mondial, o sectie
a sa in Bucurevti.
Am ax ut vi un numar, jar.* redus, de polo-
nezi sau, cum le spune poporul, de levi". Un docu-
ment inedit din 22 fcbruarie 1734 amintevte, in maha-
laua Sapunari, de casa lui jupinul Dumitru Lehliul",
adica din Polonia. Ceca ce nu inseamna ea acest jupin
era neaparat polonez: termenul putca fi vi o porecla,
determinati de relatii de comert sau de aid natura;
pentru comparatie, citim numele de Misirliul",
adica din Misir (Egipt, in turcevte). Numarul polo-
nezilor s-a inmultit prin refugiatii vcniti in Princi-
pate in urma indbuvirii insurectiilor lor nationale
din 1830 vi 1863; unii din ei s-au avezat in Bucurevti,
unde o stradi centrar poarta numele de Strada Polona.
Am lasat la urma pe Awl, din cauza situatiei
lor grele, de robi, pe care au avut-o, de la inccput
pin in plin veac al XIX-lea. Erau robi ai domniei,
ai boierilor i ai minastirilor, locuind in salave,
intr-o latura a curtilor boierevti vi in preajma Bea-
vurilor mnstirevti. Aceia ai Mitropoliei aveau
bordeiele la poalele dealului, in partea de miaza-
noapte, in tiganie". Dupa clibcrare, sub Stirbei:
voda accea decretat in 1848, de revolutionari,
fusesc anulata de guvernul reactionar al caimaca-
mului Constantin Cantacuzino, instalat dc turci o
sumi' de tigani s-au tras spre marginea oravului, spre
Colentina, Tei, Plumbuita etc., continuindu-vi inde-
letnicirile traditionale de mevteri in lucrul ficrului
vi aramci (potcovari, lacatuvi, caldirari, spoitor.), de
lautari cu veche i indreptatita faima vi de
pieptinari", iar femcile lor vinzind flori vi diverse
produse alimentare (porumb fiert i floricele": vezi
fig. 96 vi 97).
Unii dintre tigani care izbutcau sa se elibereze
si-si vedeau temeinic de meserie puteau sa ajungi la
o situatie deosebita vi sub raport social vi sub acela
material. E cazul lui Dumitravco, vataful de Midi-
rari deci fruntavul breslei asupra caruia ne dau
detalii o serie de acte din prima jumatatc a veacului
al XVIII-lea. Din diiata" medita pc care vi-o face
la 6 aprilie 1727, fiind bolnav, rezulta ca avca trei
case intr-una din ele statea Cu chiric un doftor"
apoi vie, doua pivnite, cu vinuri in el; bani imprumu-
tati altora, i, bineinteles, mevtevugul" du, Aka
uneltelc mescriei, cu mara respectiva i hainc".
Dar, facbidu-se bine, revine, peste noui ani, in 1736,
iunie 21, asupra testamentului vi nu mai las sotiei
sale o cad cu pimnita i cu locul ei", asa cum hod-
rise anterior ; motivul: avind... pricin5 cu sotia
mea, pcntru ca mi-au calcat cinstca" i nici fAcind
copii cu dinsa"; de aceca Iasi zisa cas5 Mitropoliei.
Dintr-un act ulterior, din 13 dccembric 1742, prig)
care se revendica am-1sta casa cu pi \ nip de catre
Bobolina, sora lui Dumitrasco tiganul eildarariul",
se vede clar de cc neam era bogatul vOtaf". NumOrul
tiganilor a fost dcstul dc mare; o catagrafie din
decembrie 1831 ne arata ca numai cci boiercsti" se
ridicau la 3.386. In 1860, pictorul francez Lancelot
care a vizitat orasul si Tara, -15sindu-nc nu numai o
descricre a cclor v5zute, dar si interesante dcsenuri,
cvalueaz5 pc tiganii bucurcsteni la noui mii".
COMPONENTA SOCIALA
Dup cum era diferentiati sub raportul ctnic, pe
ling rominiimajoritari traind, in intelegere cu
acestia, tot felul de straini, tot ap era diferentiati popu-
latia Bucurestilor si sub raportul social. Existau in oras
patru mari categorii : ord,reni, care formau elementul ca-
racteristic sau specific, apoi boieri, cuprinzind atit pe ma-
rii dregatori i subalternii lor, cit si pc fostii dregatori
proprictari de mosii, apoi mandni sau vecini mai
tirziu clcasi i, in sfirsit, robii, tigani. Clericii si
ostasii fOceau parte din primcle dou5 catcgorii:
prin fruntasii lor inalti ierarhi, cgumeni de m5nOs-
tiri si comandanti militari, din boierimc, lar prin
masa sau grosul lor preoti de mir si ostasi dc rind
din orAsenime.
Orisenii sau tirgovetii, adic.5 multimea meseriasilor
si negustorilor, au imprimat pecetea lor asez5rii,
dcterminindu-i i regimul special juridic, administra-
tiv i fiscal. Ei au constituit i majoritatea populatiei,
intrecind pe toatc celelalte categorii luatc impreunO.
Nu avem date precise pentru epoca mai veche, dar
prima statistici detaliat5, accea din decembrie 1831,
arat5, in cele cinci culori sau v5psele" ale orasului,
un total de 10.801 b5rbati apartinind acestci categorii
clasi de mijloc", citim In text fata de 615
boieri, 256 de prcoti si 137 de calug5ri. lar dacA
adilugim si pe mcmbrii familiilor lor, sotic si copii,
atunci obtincm totalul de 38.523 pentru oriseni, fat
de 2.598 pentru boicri si 1.252 pentru cleric'. Cifrcle
sint, dup:i parerca noastr, inferioare realitOtii, dar
ceca cc interescazil e raporia numeric dintrc dife-
ritele categorii. Trebuic s se adaugc apoi la clasa
dc mijloc" i cca mai mare parte din cele 7.981 de
slugi", slujnicc" si copiii acestora care scrvcsc
zisei clase; in realitate, e vorba in majoritatea
cazurilor de calle si uccnici de mescriasi i negus-
tori, dup5 cum rezultA usor examinind cifrelc culorii
de rosu, care cuprindc centrul comercial, tirgul"
propriu-zis.Aici statistica ne arat la 1.867 de negus-
www.dacoromanica.ro
tori si mestcri nu mai putin dc 2.831 de slugi" si
854 de slujnicc"; majoritatea acestora sint, evident,
cci care ajuta la purtatul trcburilor, la fabricaren si
vinzarea diferitelor articolc, deci calle, ucenici si
vinzatori, o minoritue constituind-o personalul de
serviciu propriu-zis. Si in statistica bucurestean5 din
1832, clasa mijlocic" insumeazil 46.406 locuitori
din totalul de 72.595, deci rnajoritatea absolutO. 111ese-
riasii i negustorii au format nucletil burghcziei ;
aceasta nu s-a infiitisat ins5 ca o clasi sociali unitari,
ci s-a diferentiat, la rindu-i, in mai multe categorii ;
proccsul de diferenticrc e vcchi, dar se accentueazn
in cursul secolelor al XIX-lea si al XX-lea. In fruntea
burgheziei, la inceputul sccolului al XX-Ica e mareo
burgbezie, cuprinzind pe industriasi, banchcri, marii
negustori si pe inalt.ii functionari ai statului ; urmeazO'
apoi burghezia mijlocie reprezentat5 dc liberii pro-
fesionisti, de functionarii, ncgustorii si meseriasii de
mijloc, ultimii avind prvlii i atclierc proprii ; la
urmA e mica burghczic, alcatuiti din mcscriasii,
negustorii si slujbasii mici. Drumurile accstor catc-
gorii ale burghezici se dcspart: marca burghezie
devine, din cauza intereselor similarc, aliata boierimii
si mosierimii, in timp ce burghezia !nick tot mai
s5racA, se apropie de muncitorime.
Boierii, adic.i dregAtorii i stpinii de mosii, au
reprezentat intotdeauna in oras o minoritate numerica,
dar care avea puterca politici si o importana bazA
cconomic.O. Ei stApincau intinsc suprafete atit in
cuprinsul Bucurestilor, cit i la marginen ion. Cit5m
astfel pe BeIldeeni, pe care traditia conscmnati in
cintecul popular ii socotcste contemporani cu insasi
intemeierea orasului si care aveau propriet5tilc lor
in coasta Curtii domncsti, unde este azi biscrica Sf.
Dumitru (Biscrica de Jutimint) i Palatuf Postci
ccntrale (vezi fig. 177). Citim, de ascmenca, pc Carlin-
cutini, a ciror casa de zid, dc mari proportii, se Ala
pe malul drept al Dimbovitei, intre bisericilc Sf.
Apostoli si Ant.im ; o parte din cuprinsul ci a fost dat
de curind la iveal5 prin s5p5turi. Ei stipincau intin-
deri mari pe ambcle maluri ale apci ; printr-una din
proprictiItile ton, cuprinzind asezarca lui Scrban
Cantacuzino i Biserica Doamnei, a deschis Constan-
tin Brincoveanu Podul Mogosoaiei, nowt arter5
destinat5 unui strillucit viitor. poscdau
un intins domcniu la marginen de nord-cst a orasu-
lui, uncle se af15 azl-Parcul Tei, palatul zidit de Gri-
gore Ghica, in 1822, si intreg carticrul Tel si o parte
din Colentina. Aceasta, in afara dc numeroasele
proprieniti si case din cuprinsul orasului. Pc vrcmea
lui Brincovcanu, nu mai putin de 41 (patruzeci si una)
de familii boicresti, de la Argctoicni, BOlOceni, 135Iaci
si BrAiloi pin5 la Urd5rcni, Wiciresti, V5rzari si
Z5treni, sint arOtne in condica doruncascA drcpt st5-
pine dc case si curti in Bucurcsti. NumOrul Ion crestc
continuu. Statistica din dccembrie 1831 nc da cifra
de 615 boieri", capi dc familic ; ci au in slujba lor
2.371 slugi" i slujnicc" (inclusiv copiii accstora),
precum si 3.386 dc tigani i igOnci (inclusiv copiii)
275

Fig. 177- Steno Casci Biliceanu; pe scut, lcul tinind o sable in panca su-
perinara, cornana de comite al imperiului iusttiac; In panca inferioara, o
decoratte usea*c si una rurceasa. (C.C.G.)
Importanta boierilor bucuresteni e maxima in epoca
Regulamentului Organic ; prima lovitura o primesc
prin Conventia dc la Paris (1858), care desfiinteaza
titlurile nobiliarc i proclama egalitatea tuturor ceta-
tenilor in fata legii ; a doua lovitura, mai serioasil
cad egalitatca proclamata era numai in teorie o
primesc prin noua lege electorala, din vremea lui
Cuza, si mai ales prin exproprierea din 1864; puterea
lor se mai mentine totusi in buna parte !Ana la intro-
ducerea votului universal si la exproprierca de dupa
primul riizboi mondial cind boierii" incetcaza dc a
mai avca puterea politic anterioara Partidul con-
servator se desfiinteaz si, in parte, puterea eco-
nomica aferenta moiilor. Urmasii lor pierd si ulti-
!tide resturi dc averc prin reformele intervenite dup
23 august 1944 (reforma agrara din martie 1945, re-
forma monetara din august 1947, exproprierea totala
din 1949, nationalizarea unor imobilc urbane din
1950); in felul acesta, boierimca" sinonitna in
ultimele decenii cu mosierimca" c desfiintata ca
clasa sociala.
Au fost si rumini sau vccini printre vcchii locuitori
ai orasului. li constatam documentar in alte centre
urbane, ca Rimnicul-Vilcii si Tirgoviste; in veacurile
al XV-lea si al XVI-Ica ei au exist-it si in Bucuresti,
provcnind fie din satul originar din care s-a dezvoltat
tirgul, he din satele incorporate in dccursul vremii.
Dupi desfiintarea rumiiniti, sub Constantin Mavro-
cordat (5/16 august 1746), se constata in cuprinsul
orasului cldcafi lucrind pe mosiile din vecinatate ale
boicrilor i manastirilor. Dar atit rumnii sau vecinii,
276
www.dacoromanica.ro
cit si clacasii au constituit o minoritate, chiar o mica
minoritate. Ei se recrutau din populatia oraseneasca
de la margine, care practica agricultura si care a fost
intotdeauna o categoric obisnuit intre locuitorii
tirgurilor sau oraselor noastre. Accasta categoric
cuprindea dc altfel si pe toti cci ce se ocupau cu gra-
dinaria, cu via, cu pomicultura, cu albinaritul, seri-
cicultura, cresterea vacilor de lapte etc. in epoca
Unirii cifrele le dam dupi Analele statistice" din
1860 agricultorii" din Bucuresti erau in numar
de aproape 7.400; dar din acestia numai 317 sint
aratati drept clacasi". 0 data cu improprietarirea
lui Cuza, in 1864, dispare aceasfli ultimi categoric
din populatia capitalei.
Robi au fost tiganii ; in Tara Romneasci n-au
existat si robi titari, ca in Moldova primelor vcacuri.
Dei situatia lor social i materiala era dintre cele
mai grele, putind fi btuti, umiliti, asupriti i exploa-
tati de stapinii lor numai viata nu avcau dreptul
sa le-o ia, cu toate ca si asta se intimpla uneori pu-
teau totusi, in anumite cazuri, sa-si amelioreze starea.
Nu ne referim la cei care-si dobindeau libertatea prin
icrtare sau rascumparare cu bani, cum a fost, credem,
cazul lui Dumitru, vttful de caldarari citat mai
inainte, sau al celor doi tigani, Oprea si Stan, fecio-
rii Orzii tiganul", care, la 6 mai 1572, vind un loc
de casa in Bucuresti lui Cuciuc grccul cu 150 de aspri,
ci la ceilalti ramasi in conditia de robi. Accstia aveau
drcpt de proprietate asupra imbunitatirilor pe care
le faccaupc pimintul altuia, asupra viei sau livezii,
de pilda, pe care o plantau sau asupra casei pe care o
ridicau ; puteau sa le vinda, incasind pretul lor.
Prin eliberarea tiganilor boieresti, in 1855 cci
manastiresti i domnesti fusesera eliberati mai ina-
inte i aceast categoric incetcaza de a mai exista.
Cele patru categorii sociale au avut, asa cum am
aratat, o cvolutie diferita in decursul timpului ; accasta
evolutie s-a accentuat in ultimul secol si jumitate,
transformindu-se revolutionar dupi 23 august 1944.
Robii i clicasii au disparut in secolul al XIX-lea ;
boierimea, dupa o lungi perioada de dominatic,
atingind maximumul la inceputul aceluiasi sccol, a
evoluat apoi regresiv, hind inlocuita treptat de bur-
ghezie ; burghezia, la rindul ci, va fi minata prin
formares i cresterea pturii muncitoresti. Accasta
dezvoltarc a paturii muncitoresti formeaza, sub ra-
portul social, fenomenul cel mai important al ulti-
mului secol dc viata bucuresteana. Alcatuita, la
inccput, din lucratorii salariati ai mesterilor, ei isi
sporcsc iindurile prin infiintarea manufacturilor, care
utilizau zeci si, uneori, chiar sute de lucritori. (Ca
excmplu, citam cazul manufacturii de postiv de la
Pociovalistw, in Ilfov, la nord de Bucurcsti, care
utiliza in 1794 nu mai putin dc 340 de muncitori.)
Dar cresterea deosebita a numarului muncitorilor
are loe abia o data cu infiintarea fabricilor, adica in
a doua jumtate a secolului al XIX-lea. Statistica
din 1902 arata' ca in Bucuresti se aflau atunci 178 de
intreprinderi industrialc ; numarul lucratorilor
impreun cu accla al cclor 18 intreprindcri din judetul
Ilfov, din care o bun parte era in jurul capitalci .
Dudesti, Chitila, Buftea etc. se ridica la 15.618.
La acestia trebuic SI se adaugc, ins, lucrAtorii din
atelicrele mici i mijlocii, insumind i ei citeva mii.
Inca' la inceputul secolului al XX-lea, muncitorii reprc-
zint asadar un factor apreciabil ; ponderea lor politic5
este ins mica' in raport cu aceea a burgheziei si a
mosierimii (vczi mai sus, p. 185). Numrul lucratorilor
crcste considerabil in perioada dintre cele dou az-
boaic, paralel cu cresterea numrului fabricilor, si
face un adevrat salt in ultimul deceniu i jumitate,
dup nationalizarea intreprinderilor industrialc : de
la 110.679, citi erau in 1950, ei ajung la 167.739 in
1958 si la 240.500 in 1964; in acelasi interval numa-
BIBLIOG RAFIE
Cifra populaliei. 1. G. Bezviconi,
Cdktori ru,ri in Moldova ,ri Muntenia, Bucuresti, 1947,
463 p. in 8; 2. Dr. A. Golopentia si Dr. D. C. Geor-
gescu, Populalia Republica Populare Romdne la 25
Urn:lark 1948. Rezultatele provizorii ale recensmintultri,
Bucuresti, 1948, 48 P. in 4" ; 3. Institutul de proiectarc
Proiect-Bucuresti".Sebita planului general de sisiemati-
zare a orairdui Bricureti, 1956, 2 volume manuscrisc,
Bucuresti, 1956, 545 p. in 4, Cu o serie de anexe ;
4. Constantin C. Giurescu, Principatele Romrine la
inceputtel secolului XIX. Constaari istorice, geografice,
economice si statistice pe temeiul barlii ruse din 1835,
Bucuresti, 1947, 318 p. in 8' ; 5. Armand statistic al
R.P.R.,1957, Bucuresti, 1957, 274 p. in 8; 6. Ion
Ionascu, Aron Petrie, Pompiliu Caraioan, Bucureti,
Pagini de istorie, Bucuresti, 1961, 209 p. in 8 7. Bum-
refti. Gbid, Bucuresti, 1962, 390 p. in 8.
Componenta etnica ,ri sociald.
8. Vintil Mihilescu, Bucure,rtii din pact de vedere
geografic fi antropogeografic, in Anuarrd de geografie ,ri
antropogeografie, 1914-1915, Bucuresti, 1915, p. 145
225, cu o hart ; 9. Dr. M. A. Haley, y, Comunialile
evreilor din laid ,ri Bucureli, vol. 1, Bucuresti, 1931,
112 p. in 8; 10. G. M. Petrescu-Sava, Tirguri ,ri orare
in/re Buzan, Tirgovile ,ri Bucureti, editia a treia,
Bucuresti, 1937, 110 p. in 8; 11. Franz Babinger
Originea ,ri sfir,ritul lui Vasik Lupa, in Alem. sect. si.
Acad. Rom., seria 3, t. XVIII (1937), p. 63-82;
Christu Vasilc, Les Bulgares, oeuvre indite de
Zamfir Arbore, in Balcania, I (1938), p. 96 147 ;
G. Potra, Contribuliuni la istoricrd liganilor din
Romrinia, Bucuresti, 1939, 376 p. in 8', cu dou
planse ; 14. Victor Papacostea, Passionita in Bulgaria
,ri Muntenia. Episcopal Francisc Ferrer (1740-1813),
in Balcania, II III (1939 1940), p. 381 401
15. H. Dj. Siruni, Amend in viala economia a Tdrilor
Romdne, in Balcania, II III (1939-1940), p. 107
www.dacoromanica.ro
rul global al salariatilor industriali, inclusiv mun-
citorii, trece de la 151.5521a 202.138 si apoi la 286.300.
(Pentru dezvoltarea industriei socialiste a Bucurestilor,
vezi mai sus pp. 218-219.) Prin urmarc, in timp cc
muncitorii sporesc cu 129.821 in rstimpu11950 1964,
restul salariatilor industriali creste cu numai 4927
adica de la 40.873 la 45.800. Dar lucrul cel mai im-
portant nu este cresterea numeric a muncito-
rilor, ci faptul cb, dup 23 august 1944, si in special
dup 30 dccembric 1947, ei ajurrg elemental cot:dilator
politic, inlturind burghezia i resturile mosierimii.
Muncitorimea ocup acum primul loe in icrarhia
social ; ca &tine putcrca in stat ; ca conduce fabri-
cile ; ca este acum elementul reprezentativ al Bucti-
restilor.
197; 16. Constantin C. Giurcscu, Oltenii" ,ri Basarabia.
Colonizan i munkne in sudrd Moldovei in veacurile XIV
,ri XV, Bucuresti, 1941, 10 p. in 8; 17. I. Velicu,
Institutul de la Sfinlii Apostoli ,ri inceputul micdrii de
redeteptare a romdnilor macedoneni, in Rev. rom.,
XIXII (1941-1942), P. 272 --286 ; 18. Marcel
Romanescu, Argintria la biinrleni ,ri ronuinii balcanici
in veacurile XVIXVIII, in Rev. is/. rom., XIXII
(1941-1942), p. 95-133, cu XIV planse ; 19. H.
Dj. Siruni, Bairakdar Moustafa-pacha et Manonk-bey,
Prince de Moldavie", in Balcania, VII (1943), p. 53
100 ; 20. G.D. Florcscu, Divanele domneti din Tara
Romdneascd, I. (1389-1495), Bucuresti, 1943, 371 p.
in 8 ; 21. H. Dj. Siruni, Casa culturala armeand,
Bucuresti, 1944, 64 p. in 8, cu planse ; 22. Constantin
C. Giurescu, Relatille economice din/re romdni rui
pita /a Regularnentul Organic, Bucuresti, 1947, 53 p.
in 8 si o hared' ; 23. Al. Grecu, Relalille Tara Romeineti
i ale Moldovei cu Ragua (sec. XVXVIII), in
Studii, 1949, 4, P. 105-124; 24. E. D. Tappe, Bent-
ham in Wallachia and Moldavia, in The Slavonic Review,
XXIX (1950), nr. 72, p. 66-76; 25. P. Constanti-
nescu -Iasi, Din activitaka /ni Hristo Bola, ,ri a altor
revolulionari bulgari la Bucure,rti, Bucuresti, 1950, 70 p.
in 8 ; 26. Anuarul statistic al ora,ruliti Brier/ref/4 1959,
170 p. in 16; 27. Paul Cernovodeanu, Catagrafia
.jamilillor de ligani boieretti din Bucureli la 1832 (manu-
scris) ; 28. G. Cantacuzino, Strada Apo/odor ,ri !more-
jurimi t$antierul arhcologic Bucurestib in Makriale
,ri cercetari arbeologice, VII (1961), p. 663 669;
29. Anuarul statistic al R.P.R.1965, Bucuresti, 1965,
669 p. in 8; 30. H. Dj. Siruni, Vcoala armeneasca
din Bucureli de la incepulul seed:dui XIX (manu-
scris) ; 31. Me Corfus, 0 cronicd a Bucuretilor (1802
1830) scria de un me,de,rugar (manuscris) ; 32. Viorica
Dinescu-Szkely i Gh. I. Constantin, O insuld etnica
i lingvistia tura in Bucureli: Colonia Cocioc" (ma-
nuscris).
 ME$TE*UGARI. MANUFACTURI.
FABRICI
MESTE$UGARI. PRIMELE STIRI
Tirgul sau orasul implica, in primul rind, existenta
meskfugarilor i negusiorikr, a celor cc produc diferite
obiccte manufacturatc si a cclor cc sind i cumpr.
Acestc doua catcgorii sint ekmenkk specific orii,renesii;
multimca si diversitatea lor caracterizcaza asezarea
urbana in opozitic cu cca rural. Este natural deci ca,
de la inceput, sa le gsim in Bucurcsti. Pentru vea-
cut al XV-lca, putincle documentc scrisc cc ni s-au
pastrat sint laconicc in privinta mcscriasilor, dc accea,
datelc asupra accstora lc aflrn din sapilturile arheolo-
gice. In veacul al XVI-lca, ins, ay cm stiri documen-
tare, si ele aran prczcnta a tot felul de mestcsugari
posedind pravalii i locuri in oras. Din cci 55 de mar-
tori laici mcntionati in actelc municipale bucurcstenc
cunoscutc pina astazi ale sccolului al XVI-lca,
21 sint mestesugari si 16 ncgustori ; ci formeaza deci
impreuna maim-11(am absoluld, rcprezentind circa 67%
din totalul accstor martori. Un Ivan barbir" adica
barbierul tcrmen care implica, in vremea accca,
cunostinte medicale izbutise sa stringa, pc la
jumtatca vcacului, din practica mcscrici, o avcrc
aprcciabila. Poscda o casa, o vie, o moaril .si trci
dughcne, dintre care una este vindut, la 14 noiem-
brie 1561, de fiul salt Petriman. lntre martorii unui
act din 13 mai 1563 figureazii Serban croitor" ; tot
asa, ca martori, gasim pe Babachi croitorul" la 6 mai
1572, pe Voico croitor" la 6 februarie 1587 si 15 fe-
bruarie 1590 si pe Mihail croitor" la 30 mai 1589. Un
Cuciuc grecul arcar", deci furitor dc arce i sgeti,
cumpara un Inc de cas la 6 mai 1572, iar un Stanciul
sabier" apare in documente in mai multe rinduri,
intre anii 1587-1590. Printrc martorii carte din
273
www.dacoromanica.ro
In 1961 industria Bucure,rii lor a produs
ea singurd ca 20% "mi milt de& producea
in 1938 industria Intregii tdri.
30 mai 1589 a lui Stan judetul este si Ianiu sandaciul" ;
ar putea si insemne luminrarul", dat fiind ca, in
epoca fanariota, exista un dregator cu nume asemana-
tor Samdangi-basa care avea in grija sa
nrilc domncsti. Un Ficra manganariul" este citat
.si el ca martor intr-o alta carte, din 5 iulie 1578, a
accluiasi Stan judetul. Termenul manganar" nu s-a
pastrat in bimba de azi ca atitia altii privind mese-
rifle vcchi si nu figureazi in dictionare ; el in-
scatuna pc temcitil unui act de la Ncagoc Basarab
un soi de giuvacrgiu care lucreazil cu margritar.
La 6 fcbruaric 1587, printre oamenii buni" carc
adeveresc un act dat manstirii Sf. Troita pentru
moara ci de la ciutaric este Mihaiu maistor"
i
un alt ma[i]stor", Constantin, apare ca martor la
30 mai 1589. Existau deci, la acca vreme, trci termeni
in limb pcntru a descmna pc cel priccput sau iscusit :
mdestru, de origine latin, aplicat si la cele spiritualc
si in basmc pasarea maiastr ! sau sub forma
adjectivala corabii macstrite si substantival
macstriile" de pcscuit apoi mester, de origine
ungar i, in sfirsit, maistar, luat de la sasi, ultimcle
doua co acceptiune tchnic. Gsim apoi un Nico
potcovariul", care vindc, inainte de 24 iulic 1587, o
prvlie lui Dragomir biv-vel vornic pc 2.700 de
aspri. Printrc martorii cartii din 1589, mai 30, date
lui Ianachi cizmarul" de catre Stan judetul Bucures-
tilor i cei 12 pirgari, figurcazi si Sima micdarul",
adic fabricantul i negustorul de micd, bautura fer-
mcntata din miere. Tovarsul su dc breasl, Trifan
rniedarul", care apare in cartea" sus-amintita
ca pivnicer", este cel cc vinde lui Ianachi u casa
Cu piinnita si Cu 2 pravalii .si cu garduri i cu camil-
rile adica dependintcle si Cu locul cit se va
alege in jur". Cu acest prilej mai sint citati ca martori
sasc cizmari Voico, Voin, Petru, Plicinti, Tudor,
Nedelco trci cojocariCali, Badea i Ianiul
un croitor, Mihail. Mai putin de un an dupi aceea,
la 14 aprilic 1590, Bratul baiasul din oras" pro-
babil dc la Baia Mitropoliei sau de la accca a manas-
tirii Plumbuita cumpari o casa a lui Oprca doro-
bantul, pe 700 de aspri, de fat fiind Caraghioz vataful
si Albul fustasul (lancierul sau sulitasul din garda
domncasca!). Un casap" sau macclar numit Liver
cumpir dc la orisenii din Bucuresti, din cnoria
popci Comino", o ocini pe care i-o intareste, la
18 noiembrie 1590, Mihnca Turcitul. Tot pc vrcmca
lui Mihnea Turcitul e amintit un zlitar", adici un
meter care lucra aurul i argintul. Intilnim apoi un
zugrav", pe Grama, vinzind, inainte dc 1593, o casa
cu locul ei, i unbragar", adica fabricant i ncgustor
de braga, pe Nccula, figurind ca martor in cartca"
dc intirirc, din 2 februarie 1594, a lui Seman judctul.
In sccolul al XVII-lea mentiunilc documentare
despre mcstcsugarii si ncgustorii bucurcsteni se
inmultcsc considerabil. Ele ni-i arati impartiti pc
fratii i bresk fratia fiind, cronologic, prima forma
de organizare conduse de vitafi, rcspectiv starosti,
ne informeaza asupra situatici lor matcrialc, in genere
satisfacatoare, pcntru unii chiar infloritoare, i asupra
situatici lor socialc, ajungind o scam dintrc ei
sa intrc in legaturi de rudenie Cu familiile boicrcsti si
si se bucure de prctuirea si, uncori, de prietenia
domnului. Bucurestii sint acum un mare oras de mes-
tesugari si de negustori, i accasta ipostaza va conti-
nua si se va acccntua in secolele urmitoare.
Putem deoscbi o prima categoric, aceca a mcstesu-
garilor negustori. Ei produceau sau fabricau obiectele
in atelierul lor, care uneori, in sccolul al XVIII-lea,
este numit i cherhana", si tot ci lc si vindcau. De
multe ori, atelicrul se confunda cu dughcana sau
pravalia, alteori c ling aceasta, intr-o odaie alaturati
sau in fundul curtii ; citeodati, ca in cazul tabacilor
sau tabicarilor, este in alta parte, ling o ap curga-
toarc, la marginea orasului. Din aceasta categoric
de producitori-negustori fac parte cci mai multi
dintrc mestesugari, i anumc, accia apartinind farm,
rilor imbrcaminte, inclminte, alimentara, lucrul
lemnului, fierului si al metalelor pretioasc, lucrul cerii,
grasimilor etc. Era apoi o a doua categoric, a meste-
sugarilor care nu produccau mirfuri, ci prcstau scr-
vicii sau munci specializatc ; aici intrau barbierii,
scriitorii", telalii, harabagiii, carutasii i bir-
jarii, cioclii etc. Era, in sfirsit, a treia categoric, a
negustorilor propriu-zisi, care vindeau mirfurile
produse de altii si care purtau difcritc nume, fe in
legatur cu marfa vinduti bcanii, cherestegiii, sti-
clarii fie Cu locul de unde isi procurau accasta
marfa lipscanii, brasovcnii, udricanii, gabrovenii
fie, in sfirsit, Cu locul lor de provenicnti: dristo-
renii, briilenii, arnautchioliii.
Urmarind viata mestesugareasca bucuresteana dc-a
lungul vcacurilor, doua faptc se impun atentiei:
pc de o parte, diftrenfierea continua inauntrul accluiasi
www.dacoromanica.ro
mestesug, crearea dc ramuri noi, specializarca din cc
in cc mai mare, pe de alta parte, aparitia de mefte-
muri noi, rczultat al unor nevoi noi, al crestcrii ni-
velului general de viat, al unor noi descoperiri sau
al introduccrii in tati dc noi produsc. Data pin:4 pe la
1660 constatam documentar in Bucurcsti 27 dc mes-
tesuguri, numikul Ion crcstc la 55 pini in primelc
dccenii ale cpocii fanariotc. lar la finelc acestci cpoci
numarul Ion este si mai mare. In ramura cizmarici,
de pilda, intilnim, spre sfirsitul vcacului al XVIII-lea,
pc ciubotari, cci cc faccau ciubote sau cizme, pe waft,
care ficeau incaltamintca ordinari, pe panlofari sau
condurari, fabricantii de pantofi sau conduri, pc papu-
cari sau papugii, fabricantii de papuci doi ascmcnca
papugii", Chirco i Dcdiul, apar ca martori intr-un
document din 7 mai 1708 si pe iuiinigii, Aka pe
cei cc lucrau imincii", pantofii de saftian" (marochin)
dc doua feluri: unii subtiri, fini, de culoare rosic,
purtati de boicri si oamenii Ion; altii, dc pide mai
groasa, rosii i negri, purtati de oamenii de rind.
Asadar, cinci catcgorii, fiecarc lucrind un anumit fel
de marfa. Si n-am mai amintit cuticle saracc ale
cizmarilor, pe pollogari, cci cc puncau potloagc, adica
petice de picle la ; un Ilic potlogari"
figurcazi ca martor in zapisul incdit din 1 septcmbrie
1781. Se stie evolutia semantica defavorabila a accstui
tcrmcn ca si a papugiului in limba noastra.
In ramura croitorici, intilnim, spre sfirsitul veacului
al XV1II-lea, aceeasi situatic : in afar dc croilori, mai
erau zdbunarii, cam lucrau zabunc, adica hainc de
lama, vtuite, cu mincci, precum i antcrcic voini-
cesti" nu mai putin de 4 asemenca zabunari,
Stoica, Radu, lordachc i Nlihaili, iscalesc ca martori
in 'actul incdit citat mai sus, din 7 mai 1708 -- apoi
falraragiii, carcfaceau nu nutnai salvari, dar si dulami --
hainc dc postav lungi pina la calciie mintene, giu-
bcle tot un fel dc hainc lungi, purtatc peste ante-
riu i iamurlucc", adiui mantalc de ploaic, apoi
ibrifingiii, care lucrau cu ibniin sau matase rasucitit
in sfirsit, abagerii, fabricantii i ncgustorii dc haine
de aba, de postav gros, ordinar. Prin urmarc, tot
cinci categorii deosebite. Si n-am tnai pus la socoteala
considerindu-i o ramuri dcoscbiti, dcsi lucrau tot
cu acul pc iorgangii, cci cc faccau iorganc", adici
macatc sau cuverturi dc pat, si pc p/dpumari, care
lucrau plpumilc. O situatic ascminatoare constatam
si in ramura brutarilor. Potrivit unci inscmnari inc-
ditc din 1822 privind isnafurilc", adic brcslelc care
dcpind de agic, cxistau, la acca data, in afar dc Gm-
lard propriu-zisi, jimblarii, cci cc faccau jimblc,
simigili, care fccau simiti si covrigi. Diferenticrca
exista de mult. O hotarnica inedit din 1 iulie 1724
amintestc de limblarica" vcl-paharnicului Mano-
lachc, situati lingi Baia Mitropoliei. Pe de alta parte,
un Misu (sic!) simigiul" numcic e aromanesc
in cu chiric de zece talen i pc an, la 23 septembrie 1794,
o casa in mahalaua Scaunc ; zapisul respectiv a ramas
si el inedit. O alta insemnare, din 11 scptcmbrie 1791,
ne arata varietatea de produsc a acestor divcrsi mcstcri.
279
In primul rind vine jimbla alb cu drojdii dc himci"
pinca alb de gnu spilat", i anumc, dintr-un
amcstec de trci calitati de gnu sau sprc a intre-
buinta exprcsia vremii fiind... impreunatc trci
mini de gnu"; apoi simitul alb ca i jimbla" si co-
vrigii iar albi". Dup aceca, prescurile i [si] colacii
si pinea cc-i zic cornu, care Sc lucrcaza de mueri,
iari albc ca si jimbla" ; in sfirsit, covrigii ctrc-(i) fac
iari femeile" si covrigii cei marunti, co drojde
Nu se poatc spunc ca bucurcstenii de acum mai bine
de un veac i jumtate n-avcau la dispozitic tot soiul
de produsc panificate: de la piinea obisnuita pcntru
poporul de rind, pin la diferitelc specialitati, destinatc
mai ales celor cu dare de mina. Adaugim ca inscmnarea
nu aminteste de placintari" i lipieri", adica dc cci
care faccau i vindcau placinte i lipii. Un zapis inedit
ne arati cum, la 26 octombrie 1763, dc Sfintul Du-
mitru, Leca plicintarul" dupa nume, albanez
convine s plteasca chide pentru locul
ce lucrez" cite 5 talen i pe an ; mai tirziu, mergindu-i
bine, se vede, trcburile, mai adauga un taler la chirie.
Iar in 1832, in Coiastibul paienlarilor gasim alituri de
franzelari si simigii, ca o categoric separata, pe lipi-
cri", sapte la numar.
METE$UGUR1 NOI
In ce priveste mcstcsugurile noi, ele apar atunci
cind produsc noi adusc dc peste hotlre sau rczultatc
ale specializarii locale sint adoptate de ai nostri, cind
incepe si li se simta nevoia. Uneori, vcchii mcstesu-
gari invata sa faca marfa cca noua, la moda, isi
schimba, in felul accsta, numelc, adoptind unul nou.
De obicei, insa, o data cu aparitia articolului non,
apare si un mestesugar nou, care poatc fi strain, dar,
citeodata, si roman.
Actele veacului al XVII-lea ne aratri o serie intreaga
de asemenca mcstcsugari ; desigur, unii dintrc ci
sint mai vcchi, dar nu ni s-au pastrat urme de existenta
lor in veacurilc anterioare. Un document din 1628,
junk 21, priveste locul de casa al lui Stanciul mote-
gitd", adica al cclui care ficca mesii sau mesi, un fcl de
cizmulitc fine, fall tocuri, din marochin, peste care
se incaltau cizmele sau papucii. S-ar putca ca mestc-
giul sa fie predeccsorul iminigiului dc mai tirziu,
deoarecc incaltamintea ficuti dc ei era asernanitoare.
Ambii tcrmcni sint turcesti, cu sufixul caracteristic ;
au intrat in bimba noastra atunci cind s-au introdus
aceste incaltari de mod constantinopolitan ; primul
dintre ei, mestegiu, a dispirut, dupa schimbarea
modei i disparitia obiectului rcspectiv ; ccl dc-al
doilca, intrebuintat tot mai rar, se mai pastreazil
inca, dar cu intelesul ultim, privind varietatca ordi-
nara. La 4 mai 1627, Alcxandru Coconul intarestc
printr-un act incdit silage sale Duca leganariul"
280
www.dacoromanica.ro
fiilor lui mai multe proprietki, dintrc carc una
cumparata dc tatal lui Duca, de Mihai leginariul",
in zilele lui Simion Movila (1600-1602). Acesti
Icganari", cu meseric mosteniti din tati in fiu,
faccau leagane", adica trasuri bine suspendate, care
leganau in timpul mcrsului, nu zguduiau precum
carutele. Specialistii in aceasta ramuri se gscau in
orasele din Ardcal, uncle domnii nostri asa Alexan-
dru Lapusneanu comandau astfel de leagiine. Spre
sfirsitul sccolului al XVI-lea existan Ins legiinari
si la Bucuresti, dup cum rezult din actul citar mai
sus. Un Dumitrasco, vatif de legnari", e pomcnit
in scriptcle visticrici lui Brincoveanu, la 2 noiembric
1696. In aceleasi scripte gasim si pc caratasi", mc-
tcrii care faccau i reparau trasurile numite carete.
Doi asemenea mestcri erau in permanenta la curte ;
si ci figurau printrc ccia ce sorcovesc pre traria-sa
vocla", de Anul nou, primind o jurnitate de taler
bacsis". Un Stan caratasul" apare ca primul dintrc
martorii unui zapis de vinzare inedit i Bra leat",
in rcalitate de prin anii 1728-1730; un alto!, Stefan
Neamtul caratasul", e de fati, la 13 aprilie 1766, la
vinzarea unei case din mahalaua Stejarului ; i acest
de-al doilea act c inedit. Ceasornicele se procurau,
in veacul al XVI-Ica, mai mult din Ardeal ; Lapus-
neanu trimite la Bistrita, in 1553, sa-i repare unul,
si comanda, la Brasov, in anul urmator, altul nou.
La Iasi exista in 1649 un Petru ceasornicarul ; la
Bucurcsti constatam documentar un ascmcnea Ines-
tesugar mai tirziu, la 22 fcbruaric 1734, cind, intr-un
zapis inedit, apare, in mahalua Sipunarilor, Batistca
cernicariul" (in loc dc ccasornicariul"). Dupa numc,
pare sa ti fost strain ; compara co accla al lui Constan- _
tin Baptista (Vaptista"), dregatorul lui Radu Mihnea.
Poate ca el este ccl cc a instalat ciasnicul", adica
orologiul din clopotnita" de la Curtea domncasca,
sub Brincovemu, in 1691, ciasnic de care aminteste
cronica lui Greceanu. Dupa cum moda constantino-
politana aduscse pc mestegii", tot asa moda ungu-
reasca aduce pe ceaprazari", adicii pc cei ce lucran
ccaprazuri ; termenul, dc origine persana, inseamna
brandemburguri", ornamente care, potriv it ctimolo-
gici, mcrg de la stinga la drcapta". Un Dedul
ccprazarul, feciorul Iorgai ceprazarul" deci iarsi
mestesug transmis din tata in fiu revendica la
30 mai 1670 un loc de pravlii in Bucuresti. Ghcrghc
ccaprazariul" i Antonie ccaprazariul" figureaza
printrc martorii unui zapis de vinzarc din 24 ianuarie
1671. Un Dumitru ceprzar" apare si el ca martor
intr-un zapis din 14 noiembrie 1721 ; poate este unul
acelasi cu Dumitru vataful de ceptizari constatat
la 15 ianuaric 1723. lar sub Brincoveanu a trait
Gligorie cepr5zariul domnescu", care lucra adici
pcntru curte ; sotia lui, Nita, daruieste, la 3 septembrie
1720, manistirii Tuturor Sfintilor dona riizoare de
vie aid, in dealul Bucurestilor, pe locul sfintei
Mitropolii". Ultimele doui actc sint ineditc. (Asc-
menea ccaprazarului, crau o serie intrcaga de meste-
sugari domnesti": hilnharari un Tudoru lumina-
rariul domnesc" apare in 1664 lemnari, cusatoare
un act incdit din 1 martic 1712 amintcste pc ncpotii
Avianii, cosatoarca domneasca", grddinari: vezi mai
jos, P. 288, btfiari domneffi", citati ca martori intr-un
act incdit din <1627-1629), pascari domnesti",
zece la numr, care primesc, potrivit Anal(Itertded
brincovencsc, daruri de Paste etc.). Tot in ramura
imbracamintii, semnalra pe fichegii", cci cc faccau
tichii, adica scufii sau caciulite ; termcnul e de origine
turceasca si s-a pastrat pin astazi in vorbirca curent ;
un proverb cunoscut aminteste i cl tichia de mar-
garitar" care lipseste chelului. Doua zapisc, din 16
aprilie 1657 si 13 mai 1658, au printre martori pc
Florea tichigiul" i Stanciul tichigiul". O spcciali-
tate inrudit aveau clfiudrarfi", fabricantii de chiverc,
un fel de chipie sau coifuri inalte. La 12 iunie 1668,
Dragota judetul, cu 12 pirgari den oras den Bucu-
resti, cu prcotii si Cu btrinii orasului" intaresc lui
Marco tabacul" sau tabacarul un loe de casa cum-
parat de la Badea chivarariul", loe din care, la rin-
du-i, Marco vinde o parte, accea dinspre Cirstea
Teleleul", lui Neagul vatahul za tabaci", adica
de tabacari. In ramura constructii constatam, pc
vremea lui Brincoveanu, pe tarangii", adica cei
ce lucrau tavanele cuvint turcesc dupa moda
constantinopolitan, din lemn sculptat i frumos
rinduit, formind o rozeta sau motive geometrice.
Doua remarcabile tavane de acest fel se pot vedea
inca in vechiut local al Nlinisterului de Finante pe
Calea Victoriei; in birourile ocupate altadata dc mi-
nistru si dc secrctarul general. Prin zapisul inedit din
15 martic 1694, Alexc cupe t [ncgustor] dc aicea
din Bucurcsti" vinde lui Alexandrachc Muselimul,
ccausul de aprozi, un razor de vic in dcalul Lupesti-
lor, de linga Bucurcsti", razor pc care si el il cumpa-
rase de la Dumitru tavangiul". In aceeasi vreme
constatm si pe spofiori, desi mestesugul trebuie sa
fi fost mult mai vechi, vaselc de amnia, obisnuite in
gospodariile inaintasilor, ncputind fi utilizate altfel,
din cauza coclelii otravicioase. In condica vistierici
gasim, in intervalut 1695-1702, urmatorul cont:
La spoitorii cc spoesc vasale de cuhnii da Paste,
dup obiccai, ug. 15". Cunoastem apoi un zapis inc-
dit, din 26 octombric 1798, al lui Mcemct turcu
spoitor", pentru pravalia din Brtie cc au tinut-o
Marin spoitoru". Alai tirziu, la finelc secolului al
XVIII-lea, inccp sa apara finfibigifi, cci ce lucrau cu
tinichca tcrmen iarsi turccsc, inscmnind tabla
subtirc dc metal, de obicci de tier cositorit. Influentei
turcesti ii datoram pe cafegii, cinbuccfi i rachieri.
Nu putem preciza cind s-a infiintat prima cafenea
in Bucuresti, dar in 1667 exista una, tinut de un
turc Hamie, fost seimen impartesc. Potrivit martu-
riilor vremii, ea era situat in tirgul de sus, intre
viitoarele ctitorii cantacuzinesti: Biserica Doamnei
si Hanul lui Serban-Vodr. Dupa moartea lui Hamie,
cafencatia e vinduta, in decembrie 1691, cu prctul
de 65 de lei. Mai bine de patru deccnii dupa accea,
la 20 februaric 1734, o foita" incdita dc locuri
www.dacoromanica.ro
case din oras amintestc de o privlic a lui Gheorghic
cafegiul". Poate ca in aceasta pravalic" nu Sc vin-
deau numai cafca boabe i naut, ci se vor ti servit
ccsti (filigcane") cu bautura aromat carc va intra
apoi atit de mutt in obicciurilc noastrc. In 1801 c
amintit cafinconul lui Altintop", linga Curtea-Ve-
che, in prclungirea 11146 $claritor ; tot atunci, in
acclasi an si in acclasi cartier, se constata' i Cafcncaua
Huverstromc, linga poarta Biscricii Domnesti. Numa-
rul cafcnelelor creste repedc ; in 1815, calatorul fran-
cez Fr. Rccordon putea serie: Mara de cafcnclele
curopcnc, carc sint dcstul de numeroasc la Bucurcsti,
se gascsc de ascmcnca mai multe turccsti". (Vczi si
mai jos, p. 326.) Catastihul patentarilor" din 1832
cuprinde 38 de cafegii", dintre care 16, judccind
dupa nume, armeni. Ciubuccii erau cci ce faccau
ciubuce, faimoascle pipe orientate, uncle lungi pina
la doi mctri (vezi fig. 46), din lemn scump si parfumat,
cu imamea" sau mustuc prin care se aspira fumul
de chihlimbar. Cind calkorul englez W. Huntcr
e primit in audienta de catre Mihai-voda Sutu (iunic
1792), il gaseste pe acesta futrilndu-si ciubucul lung
de peste sase picioare" (piciorul" cnglez era egal cu
30 de centimetri i jumtate). Intr-un zapis inedit din
26 octombric 1794, prin carc Manole circiumarul ia
cu chiric de la Mitropolic doua pravalii pe podul"
erban-Vocla, se specified .,,Una circiuma si alta
ciubuccirie, cu beciuri dadasupt i cu octal dinnapoi".
Ciubucceria putea fi si pravalia-atelier in carc se
faceau i vindeau citibuce, dar si un stabilimcnt" in
care se fuma din ciubucc si narghilelc asa cum
se vede inca astazi la Istanbul si in localitatile de pc
malul Bosforului. Cit e de vcche in Bucurcsti disti-
larca rachiului tcrmcn arab rspindit prin turd
in intreaga Peninsula Balcanica si la noi nu stim ;
un zapis incdit din 18 august 1703 nc arata insa pe
un Stefani rachicriut" cumparind cu o suta dc talen,
bani gata, o bucata din locul casci lui Andronachc
sin Rades sapunariul". In vcacul al XVIII-Ica ga-
sim poverni" in diferitc OM ale orasului ; ele tier-
beau" rachiu mai ales din bucatc" (orz, gnu, porumb)
incinse sau nu. Un act incdit din 1782, februaric 7,
cuprinzind hotarnica unci case si grdini din maha-
laua Stcjarului, aminteste dc locul lui lanachc ulicrul"
cel cc face ulcic sau stupi stravechi mcstesug
de marginea ulicioarei cc sa desparte dc povarn".
Dac pecelarfi sau cci cc faccau peccti sint mestesu-
gari mai vcchi un Drag= pecetaru" ja cu chiric
un loc, in mahalaua Flaminda, in trecuta razmirita a
rusilor", adica timpul razboiului ruso-turc din 1787
1792 (act inedit din 26 octombrie 1794) in schimb,
tipografri apar in Bucuresti numai in 1678, cind icsc
de sub teascuri prima carte tiprita in capitala, Cheia
Infelesand, cuprinzind o traducere in romineste a
predicilor lui Ioanichie Galetowski, arhimandritul
Ccrnigovului. Tot in capitald se va tipari i vcstita
Bibfie zisil a lui $erban (Cantacuzino) care se
va raspindi pe intreaga lata a patnintului rominesc.
In vcacul al XVII-lea, poatc chiar pe vranca lui
281
 Nlatei Basarab si a invatatului sala cumnat Udriste
Nasturel, credem ca Sc ivesc in Bucuresti i primii
legdlori de cirti. Ei ajung curind la o deosebita indemi-
narc si la un fel propriu de a lega, dcosebit de accla
carc se practica in Apus si in Turcia ; dovada este
catalogul din 1725 al bibliotecii tinarului Constantin
Mavrocordat domnea tata-sau Niculac in carc,
descriindu-se volumcle, Sc specifica: legatura roma-
neasc, de pide rosie" sau legaturii galbena, roma-
neascr, alaturi de legatura turceasc, rosie, Cu pe-
ceti", si de legaturilc frantuzcsti i cnglezesti. O
insemnare manuscrisa de la leatul" 7238 (1729 1730)
pe o Pravil mare" din 1652 arat ca aceast carte a
fost cumparat de Radu, fiul lui Vlad postvarul din
mahalaua Tabacilor, de la Ion, legitoriul de crti,
drcpt talen i 6". intre martorii unei hotarnicii inedite
din 22 februarie 1734 gasim pe Dumitru, lagatorul
dc carti" ; ni s-a pastrat dc asemenea zapisul inedit,
din 4 mai 1794, al lui Staico, legtoru da carvi",
privind un codru de loe" pe care urmeaz sa-si faca
o cascioara", platind drept chiric stpinului locului,
Mitropoliei, o oca dc ceara anual. Un mestcsug nou,
pe care nu-1 gasim inainte de fanarioti, este accla al
mesterilor de roatc" sau dulapuri" de tras boran-
gicul ; in 1813-1819 numrul accstor mesteri varia
in Bucuresti intre 30 si 60. Tot nou c mestesugul de
a inalbi" ccara. Luminararii existau de multa vreme,
crau breasla vechc ; cei domncsti, care lucrau pentru
curte, sint pomeniti adesca in condica visticriei lui
Brincoveanu ; dar mestesugul de a albi" ceara, de a
face luminari de cear alba se introduce abia in timpul
domnici lui Scarlat Ghica (1758-1761), cind vin
mesteri din tara strina asa nc spune hrisovul
Medir din 1764, iulie 14, al litiStefan-vocia Racovita.
Sub urmasul accstuia, Constantin Mavrocordat (1761
1763), se introduce monopolul in hrisovul citat se
spunc monopuli" asupra fabricarii luminarilor
obisnuitc, i concesionarii fac multe supiirari" mes-
terilor care practicau noul mestesug. Acestia vor sa
plece atunci in tara lor". Mihai Cantacuzino vel-
vistierul ii convinge ins sa ramina, dindu-lc o suma
de bani, i obtine de la domn privilegiul ca noul
mestesug s constituie un drept exclusiv al ctitoriei
sale, Biserica Patruzcci de Mucenici de pe Podul
Ilogosoaici, undc face i xenodohion" zice hri-
sovul actea casa pentru priimirca streinilor".
MESTESUGARI CARE PRESTAU SERVICII
Un alt mestesug nou, constatat in epoca fanariota
i cu acesta trecem la categoria mestesugarilor
care prestau scrvicii este acela al scriitorilor",
adica al scribilor, care pcntru o taxa anumitil alca-
tuiau jalbe, rayase, scrisori ; erau predecesorii birou-
rilor de scris i copiat acte dc astazi. Telalii, care
282
www.dacoromanica.ro
apar documentar de asemenca sub fanarioti, dar
cxistau i in vcacul al XVII-Ica, strigau la mezat"
sau la cochii vechi", adica la licitatie, bunurilc mo-
bile i cc urmau s se viuda, dupa cc, in
imobile
prealabil, le anuntasera, tot prin strigari, pe ulitele
orasului si la raspintii, un timp determinat, o luna
sau doua. Din accasta obligatic a ion de a colinda
tirgul, de a umbla peste tot, se explica' intelesul ter-
menului teleleu" augmentativ din telal care
inseamna hoinar" (un Cirstea teleleul" apare in
actul din 12 iunic 1668, citat anterior; vezi mai sus,
p. 281). Asa se explica i numele de tela!" dat
negustorilor de haine vechi i ei colinda' prin tot
tirgul precum i acela de teleloaic" sau teleleica",
insemnind negustorita de haine vechi, dar si mijlo-
citoare" i femeie cu gura mane, care birfestc. Telalii
erau totodat i samsari sau mijlocitori, primind o
cota-parte un proccnt sau un comision", cum
se va spune mai tirziu din valoarea vinzarilor
efectuate. S-a pastrat, la Biserica Flarninda, o icoan
din 1831, decembrie 16, damita de Mihali telalul.
Si mai nou decit breasla scriitorilor" si a telalilor"
este aceea a birjarilor", a cclor ce aveau birji sau tra-
sud de piata. Existau, la finele sccolului al XVIII-Ica,
multi earatafi, care faccau transporturile de pro-
duse i mrfuri, existau trasurile particulare lea-
gane, caretc, radvane, calesti ale celor cu stare
dregatori, boieri, negustori trasuri carc sprc sfir-
situl epocii fanariote ajunsera un lux ruinator, o
adevrata manic impotriva carda s-a incercat si Sc
rcactioneze intcrzicindu-se importo! lor de la Viena ;
nu existau insa trsuri de piat, co plata. Consulul
cnglez Wilkinson, carc a stat la noi citiva ani, intre
1814 si 1817, afirma ca in Bucuresti nu se gsesc
trasuri publice de nici un fcl, astfel incit calatorii
(straini)... sint nevoiti s umble pe jos". indat
insii dup accca, in rstimpul 1817-1820, constatam
cxistenta, simultan, a droscarilor" si a birjarilor"
cci dintii se pare ca avcau trasuri mai putin bunc,
corespunzind birjilor de Herasca" de mai tirziu ;
accstea, stationind in Plata Herasca si in Plata Marc,
faccau, co pret mai redus, i drumuri in imprejurimilc
Bucurestilor, pe la mnistiri. Numarul trsurilor dc
piat a crescut repede. Daca' Vaillant, in lucrarea
lui La Ronmanie, aparuti in 1844, stic numai de 70
dc birjc fata de 1.775 de triisuri si de 7.502 carute
cu un total de 18.930 de cai, sub Stirbey (1849-1856)
numarul ion atinge 400, impartite in trei grupe, dup
calitate i tarif: cele mai bune si mai scumpe, cu
numere rosii, cele de mijloc, cu numere albe i cele
inferioarc cu numere 1-legre. Prin stabilirea musca-
lilor", adica a unci secte religioase rusesti in capital,
numarul birjarilor crestc si totodata frumusetea tra-
surilor de gcnul Victoria", deschise, incapatoare,
cu roti de cauciuc si a cailor. Existau i cupeuri",
inchise, clegant capitonate, utilizate in special la
nunti, inmormintari si la vizitele" simandicoasc.
Dezvoltarea maxima a atins-o accastil breasla a bir-
jarilor in deceniiic care au preccdat primul rzboi
mondial, cind Bucurestii erau considerati ca avind
cele mai frumoasc trasuri dc pinta si cind spccta-
colul intrecerii dintre ele, in plimbarile de la Sosea,
mcrita sa fie vazut. Introduccrea automobilului de
piata, a taxiului",cu sau far5 taximetru, inscamna in-
ccputul unci concurcnte care, pin la urma, se va do-
vedi zdrobitoare. Astzi, birjele sint in numar foartc
rcdus i, in curind, ele vor fi de domcniul amintirii.
Cei mai vechi dintre mestcsugarii bucuresteni care
prcstau scrvicii au fost bdrbierii, baiqii i idniarii.
Primii sint constata ti documentar la mijlocul seco-
lultti al XVI-lea am aritat mai inaintc ca la 14
noiembrie 1561 fiul unui Ivan barbir" vindc o parte
din mostenirea apreciabila lasata de accsta ; cu sigu-
rant5, insa, existau din primcic timpuri ale orasului.
Cum doctorii erau in vremea aceca putini am intil-
nit pc doctorul Manta" ca martor intr-un act grccesc
incdit din 20 august 1628 iar dcntistii nu aparu-
sera Inca, barbierii fiiceau adcsea i oficiul accstora:
puneau lipitori (ventuzele scarificate de atunci), sco-
tcau dinti, pansau, oblojeau. Erau grupati, la inccput,
pe ulita barbicrilor", linga Waratie. Unii din ci
avetu ins prvliile si pc Ulita cca Marc: la 25
aprilic 1714, un anumc Ccga saimeanul" i cu
sotia lui lana vind lui Zamfir, fost staroste, o pea-
valie.., care iastc in Ulita cea Marc, in barbieri".
Mai tirziu, ii intilnim pretutindcni, in coati: cartic-
relc ; dar chiar din sccolul al XVII-lea numarul lor
c considerabil. Pe remea lui Brincoveanu, intilnim
un b5rbicr domnesc, pe Razmiritii" ; el scdca chiar
la curte, sa' fic oricind gata sa pazcascii", dup5
exprcsia Anatefteruhd sau condicii dc rinduieli a
visticrici. Erau organizati intr-o breas15, ale Orel
rinduicli se intareau dc domni prin hrisoavc, cum
este acela din 1803, martie 16, al lui Constantin
Ipsilanti. B5rbicriilc crau, inaintc de infiintarca .cafc-
nelelor i chiar dupa accca, locurile untie se aflau
noutatile zilci, dc ordin public si privat ; barbierii,
prin contactul pe carc-I avcau cu fcl dc fcl de lumc,
dc la voda i boicrii din protipcndada pina la ncgustori,
mcstesugari i mahalagii", crau in curent cu mai tot
CC se petrccea in tirg; uneori, dadcau i vcsti false
sau exagcratc, cu altc cuvintc se brbiereau". Agatat,
dcasupra uii pravalici, atima un servo alb i, adcsc-
ori, un ciur marc acoperit, in forma dc colivic, in
care Sc afla un pitpalac ; in fata pravalici, pc trotuar,
unul sau dou5 hirdaic cu leandri. Iscoditor, prevc-
nitor, adcseori atnator dc muzica, barbicrul a fost
unul din tipurilc c.aractcristice bucurestenc, sugestiv
conturat de Caragialc in D-ale carnavalubd.
Bicii deserveau baile, fiind i maseuri sau, cum
se spunca mai tirziu in Moldova, tcleaci". In a
doua jumatate a vcacului al XVI-lea cxistau in oras
doui bai publice: baia cca marc", amintita intr-o
serie de acte ultcrioare, si o a doua, care trebuic
sa fi fost, prin deductie, mai mica. Cca dintii, aparti-
nind mai intii milnastirii Plumbuita, carcia ii fuscsc
claruit5 de Mihnca Turcitul si de mama acestuia,
Ecatcrina, lar dupa accca Nlitropolici, era situata pc
www.dacoromanica.ro
malul drcpt al Dimbovitei, din sus dc Curtca dom-
ncasca, linga apa", asa cum citim in actul incdit
din 8 iunic 1626 sau, mai precis, in fata portii din sus
a Curtii Vechi, asa cum o localizeaz5 doua documente
incdite, ultcrioare, din 15 idle 1803 si 20 dccembrie
1805, ceca cc inscamn5 pe locul actualci biscrici
Domnita Balasa. Cea de-a doua baic era, dcsigur,
tot pe Dimbovita ; nu-i putem prcciza ins asezarea.
Aflucnta tirgovetilor era mare i cistigul bun ; altfcl,
nu s-ar explica insemnata chiric pe care o okra, la
1 decembrie 1799, arcndasul 654 Mitropolici, Marco
Gheorghiu: 1.800 (o mic opt sute) dc talen i anual.
Prin contractul inedit i prcsarat cu ncologisme
pc care il incheie la data aratati, pc tcrmen de trci
ani, platind pe primul an banii inainte, se prevede
ca Mitropolia sa aiba a face cazanul i a-I asiiza",
lar pina la asczarc arendasul sa nu poati prctenderisi
a scadca din chirie cit dc putin". El nu va mai fi
obligat sa primeasca sprc dcsfaccrc vcdrc 600 dc
vin al casii facile" al Mitropolicil ce era obiceiu a
sa da in vinzarc" ; in schimb, va trcbui sa ia toate
masurile de a nu sa intimpla bail vrcun periculon
de foc". Baile crau dup5 moda turceasca (hamam"
sau haman", dc unde hamangiu", adicrt bala; de
aici numcle dc familie), cu abur din ce in cc mai
cald, cu bazine de apa rece si cu masajc pe intrcg
corpul, dupa care (Irma odihna pc divanc. In prctul
baii, modic, se cuprindca si ciubucul si dulccata sau
scrbetul ofcrit inaintc dc odihna. In 1825 cxistau
in Bucurcsti trei asemenca biii turcesti, dintre carc
una ling5 casa bcilicului, pc Scrban-Voda. In accsr
an se produce ofcrta francezului Lagardc dc a instala
in oras un stabilimcnt apusean de bai, avind zece
od5i cu cazi si surupuri pcntru apa calda si rccc",
oferta primita, dar care suscita protcstul, intcrcsat,
al arendasului bail turccsti amintitc. Calatorul franccz
&Hanger se duce, in 1836, la baia romincasci"
(valaque") din carticrul Lipscani ; dup.% descricrca
pc care o da, ca se asemina ins5, pina la identitatc,
Cu cea turccasca, Ilind tot o baic dc abur". In 1852
situ amintitc Mile nemtcsti" ale doctorului Turner,
in carticrul SI. Eleftcrie, cu instalatii dc hidrote-
rapic ; planul Borroczyn noteaz5 aici: scoala de
innotarc". In planul lui Ulyssc dc Nlarsillac din 1872
figureaza i baile rusesti", pe malul sting al Dimbo-
%itei, in lata bisericii Radu-Vod5 (vczi si fig. 178).
In 1895 se construicstc de catre primaric un stabili-
ment dc bai popularc" in Plata Bibescu ; pretul
unei bai era minim: zcce bani. Se dcschid i altc
bai publice ; capacitatca lor totala este insa rcclusa,
lilt= altcle si din cauza ca incepc a se gcncraliza, la
cladirile noi, sistemul b5ii dc apartament, cu ap
curenta, inlocuind balia" sau putina" dc altadat5,
in carc sc Ora apa cu galeata sau donita. Asa se
explica de ce numarul bailor pub/ice, in vremea
noastr5, este relativ mic in raport cu numarul popu-
latici. In alai 1958 functioncaza in Bucurcsti opt
asemcnca bai publicc, cu abur, acr uscat, c5zi
bazinc, bai repartizate in difcritele raioanc ale orasului ;
283
 '1
.4
41114
Fig. 178 Dinibovip In 1868. In drcapta, un ap.ir lncarcinduli butuiul
Cu aril; in stinga, fcmci (kind ha,c. Aqu.ircli ale Preziosi. (A)
observant insi c raioanele Tudor Vladimirescu
23 August n-au nici una, in timp ce raioanele 30
Dccembric i Bilcescu au cite dou5. In timpul vcrii
se adaugi spre bucuria in special a tineretului
numeroasele otranduri" uncle pe malul lacurilor
Colentinei, altcle in interiorul oraoului. Intre proicc-
tele Sfatului Popular este oi construirea unci mari
b5i centralc, prev5zut5 cu toatc instalatiile modernc
dc hidroterapic.
Liutari au fost de la inceputul oraoului ; niel nu
se putea concepc, de altfel zicala-i stra'veche
nunt5 fir5 liutari", dui:a cum nu se putca conccpe
nici petrecerc intemciati, fie ca domneasc5, boie-
reasci, de-a negustorilor sau mescriaoilor, fril aceoti
adjuvanti indispensabili. Cu liuta prcdecesoarea
viorii Cu tambalul, cu cobza oi cu naiul, ap5reau,
ploconindu-se, i inccpeau sit zica", dup porunc5,
de inim5 albastra" sau de joc, cintece bitrineoti
sau cintece de lume". Lutarii insoteau adescori
alaiurile ; ii gisim oi la intrarca triumfala a lui Mihai
Viteazul in Alba-Iulia, oi in suita lui Leon-vod5 atunci
cind petrece, o bucati de drum, in martie 1632, pe tri-
misul rcgelui suedez. in 1636, un sol polon, in drum
sprc Constantinopol, trecind prin Bucurcoti, releva'
faptul ea a fost bine primit de dim Matei Basarab,
care i-a d5ru it un caftan de catifct rooic i ca, ,,in
284
www.dacoromanica.ro
J
,,Ir se.. V'
Ai 4
.
-
-
timpul prinzului", au vcnit la cl, dup5 obicciul
tarii, tobooari, cintreti din caval, miscarici, precum
alti muzicanti oi scamatori", pc carc solul i-a
multumit, pe ficcarc, dupi cuviint5. La curtca lui
Brincoveanu, la impirtirea bacoiourilor, in zioa de
Iordan" (Boboteazi) sau and vine mriia-sa dc la
Tirgoviote", toamna, in noiembrie, sint trccuti oi
liutarii toti" i cobzarii". Sub Mavrogheni, la
ospatul dat de domn caliltoarci englcze lady Craven,
ci fac o deoscbit5 impresie ; cinteccle Ion crau asa
dc frumoasc povesteotc englezoaica incit ar fi
imbiat la joc chiar i buturugilc". Cu atit mai milli-
cut5 i se pare zgomotoasa, asurzitoarea chiar, muzic5
turceasc5 numit5 melerbanea. Accasta din urtra, alet-
tuiti din tobe, mari i mici, tasuri" sau giamparalc"
(talgerc), trimbitc oi clopotei, era, de fapt, o muzic5
militar5; exista oi o varianti a ci, numiti labulbana.
Multi dintrc I5utarii bucureoteni au locuit, pini pc
la jum5tatea veacului al XIX-lea, in cartierul care
se intindca In jurul actualei Pietc Rosetti, pe ulita
Domnitei (azi Bd. Hristo Botev) oi pe ulita Teilor
(azi Galati); de aici au plecat sprc marginea oraoului.
Erau organizati intr-o breasI5 avind in frunte un
vataf, care primea, in 1775, cite 33 de bani anual
de la fiecare liumr drept plocon oi cite un taler dc
taraf la ficcare nunta. Din rindurilc accstor lautari
s-au ridicat adevirati virtuosi, cum au fost Grigorao
Dinicu, Ciolac, Ochi-Albi, iar in vremca noastr5
Faniei Luca, neinuccutul mcster al naiului, sau, cum
sc spunca in vcacul trecut, muscalagiul". Avea
dreptate Dionisie Fotino sa afirme in opera sa,
aparut in 1818, ca muzicantii Europci Ii admira"
pe lautarii nostri. Faptul s-a vazut limpede si la Iasi,
la intilnirea lui Liszt cu Barbu lautarul, cind acesta
din Lima, insotit de taraful sail, a reprodus pc loc,
cu fidclitate si fincte, o improvizatie a marclui
artist, auzita o singura data.
N-au lipsit din Bucuresti nici pehlivanii", nici
msdiricii". Prin cei dintii se intelegeau acrobatii
sou saltimbancii, jongleurii si scamatorii ; ceilalti
corespundeau clovnilor de astzi. Cronica lui Radu
Popescu povcsteste dc petrecerca care a avut loc
In deal despre Mihai-Voda, in drumul Cotrocc-
nilor", cu prilejul logodnei fiului voievodului Radu
Leon (1664-1669) Cu fiica lui Ghcorghe Duca,
domnul Moldovei. Adus-au pclivani de cei ce joaca
pre funii, citim in cronica ; aduscsc si un pelivan
hindiu harap, carele fcea jocuri minunatc si nevi-
zute prc locurile noastre; iute om era i virtos.
Lingi altele de nu le putem lungi, facea acestea
mai ciudat: punca de rind opt bivoli si se repezica
iutc i, sirind peste ei, se da in vzduh peste cap
cadea in picioare de ceca parte ; alta, un cal domnesc
gras, mare, ii lega chica de coad-i batea comi-
salul cit putea si nu putea sa-I misce de loc ; alta,
un copaciu marc den pidure adusese, neted i infipt,
s-au suit pre dinsul ca o maimutil ; deci dupil multe
jocuri ce au facut in virfu-i, s-au slobozit de acolo
cu capul in jos si au dat in picioare ; alta, un tulpan
lung de multi coti Il tinea oamenii in miini cit era,
si se repeziea iute, i mergca calcind pre tulpan
si nu Sc afunda ; alta, se prindea multi oameni cite
doi in miini i facca chip ca de o bute cu miinile
si mai lung, si se repeziea iute i intra Cu capul prin
gaura aceea, i nu-1 simtca oamcnii si de ceca parte
cdea in picioare ; ca acestca multe fcca care nu le
tinem mintc." Se vede c indicnii avcau reputatic
de a fi buni acrobati i scamatori, dcoarcce si la nunta
lui Constantin Scrban Basarab c circasiana Ncde-
lea, spre sfirsitul anului 1657 s-a produs", dupa
mirturia lui Paul de Alcp, o indiana cu performante
de agilitase... de cea mai satanidi dexteritate", faril
comparatie cu tot ce se vazusc pin atunci. Ant:tel./end
sau condica de rinduieli a visticrici lui Brincovcanu
aminteste de cele dou rcprezentatii pe care le-au
dat pehlivanii i mascaricii, acesti artisti dc music-ball
ai vrcmii, in zilcle de 7 si 9 iunie 1712, pcntru care
au fost bogat rsplatiti. A primit 200 de talen i pretul
unci case cu locul ci i anume, 140 dc taleri bani
pcsin, precum i doua postavuri i douil atlaze in
valoare de 60 de talen, pehlivanul eel marc" sat,
batrin"; 65 de talen, din care 20 in bani i trci
postavuri, pehlivanul al doilea" i tovarasul sat' ;
25 de talen i s-a dat la cel ce s-au lisat den clopotnita",
acrobatic impresionanta, de mare efcct ; 15 taleni
au primit 3 copii mai mici", adica ucenicii maestrilor,
8 taleri. mascaricii", iar 10 taleri mehterii" sau
www.dacoromanica.ro
muzicantii. Socotind si cc au primit ccilalti membri
ai trupci, adici pehlivanul al trcilca", apoi un Cio-
lac" ceausul cu feciorul &Au si un Istodor", cheltuiala
total se ridica la 356 dc talen, in bani si in stofe.
Putin simpatici, dar indispcnsabili, erau ciorlii,
breasla veche, constataCi documentar la Focsanii
moldovcni, in vcacul al XVII-lea, si care, cu sigu-
rant, exista mai dinaintc si in cele doua capitalc,
Iaisi Bucurcsti ; in acestia din urm e amintit in
1691 un vtaf dc ciocli, anume Gaico. Celor din
Focsani le Intireste patriarhul lerusalimului, Dosoftei,
la 9 iulic 1674, privileghiia Ion cca dc veacu", ati-
find pe larg care le sint indatoririle i drepturile.
Aceast breasl, spunc Dosoftei, nu inste ca alte
brcasle", ci se alc.ituieste din voinici holtcai, neinsu-
rati... foarte de treaba pentru ingroparca mortilor"
atit a celor din oras, cit si a strcinilor... ce mor aici
in tirgu... pre ulitc si pre supt garduri, prcn gunoae" ;
de asemenca, a celor condamnati la moarte, care
pier aici.., la locul ccl de pierzare, pcntru vina Ion,
cu porunca Domnului"; dupl. cxecutic, trupurilc
acestora doui zile strjuesc si a treia zi ii ingroapa".
In confirmarea din 1730 a privileghiet" se specified
din nou datoria acestei breslc dc a griji si a ingropa
pa toti oamenii care sa vor pristavi in oras... ori
bogat ori srac, mai virtos pre... cei strcini i ne-
mearnici". O singura exceptie: tiganii, de trupurile
c.arora cioclii nu sint tinuti si aiba grip. Mcmbrii
acestci breslc se recruteaza dintrc membrii nec.asa-
toriti ai tuturor celorlaltc brcslc ; dad vrcunul din
ciocli se casatorcste, atunci cl icse din breasla
trebuic siji puna om in loc. Pentru scrviciul pe
care il fac comunitatii sint scutiti, potrivit vechiului
privilegiu, de dad i dc alte manunte, de toate".
De acelasi privilegiu se bucurau i cei 20 de slujitori
ce se numcsc ciocli", in frunte cu capitanul" lor,
instituiti pc ling5 spitalul dc ciumati dc la Visarion,
aproapc de Pantclimon, dc catre Grigore Ghica
(1733-1735 si 1748-1752). Obligatia cioclilor dc
a ingropa mortii comporta riscuri in timpul marilor
molime, in special a ciunnci si holcrei, dcoarecc erau
supusi in mod evident contaminrii. Dc aceca, in
astfel de imprcjurri, cioclii se rccrutau din rindul
cclor care facusera boala i scapasera cu viai. Printre
ci se aflau, uncori, i oameni lipsiti de scrupulc, care,
urmrind si pun mina pc lucrurile haine, mobil,
ustensile ale vreunui orascan bogas, ii zvirleau
In curte obiecte cc apartinuscra unui ciumat si-i
contaminau in felul acesta locuinta. Caci o data
ciuma sau bolera ivit intr-o cask paza devcnca
foartc relativ, vccinii necontaminati cautind sa-si
scapc viata prin fug, care incotro, sau ferecindu-se
in locuintelc lor, iar ai casei, rudelc bolnavului,
picrzindu-si capul i adcscori facind si ci ca vccinii.
Asa s-a intimplat in timpul ciumci lui Caragea, cind
ascmenca operatiuni ale unor ciocli 6610 au fost
relatate de martori oculari.
Secolul al XIX-Ica aduce aparitia a numeroasc
mestesuguri noi, rezultatul, pc de o parte, al schim-
285
barii modci in materie de imbracaminte i locuinta,
pe de alta a noilor inventii, a progresului tehnicii.
Cind se pariseste imbracamintea de caractcr oriental,
cu anterie largi, saluri pretioase, blni, licuri monu-
mcntale, cu mesi si iminei, spre a se trece la cea apu-
seana, cind croitoria turceasca" e inlocuita de cca
nemteasca", implicind jachete, surtucuri", ghero-
curi", pantaloni", plrii inaltc, manusi line, cind
o adevarata revolutic se produce in matcrie vesti-
mentar, atit la barbati, cit i la femei, ii fac aparitia si
mcstcsugarii corespunzatori. Sc instaleaza in Bucuresti
modistcle" sau marsantele" dc mode, confcctionind
pcntru cucoane tot fclul de palrii in locul vechilor
turbanc, fesuri, barisuri si testemeluri. Calatorul
francez Stanilas Bellangcr constata in 1836 ca ele
se instalasera in carticrul boeresc". Croitoria de
dama" apare si ea o gisim inrcgistrata in statistica
lui Martian, din 1860 dupa cum apar i croitorii
si palarierii cei noi pcntru barbati. Atclierul de
palarii al lui S. Fain se infiinteaza in 1858, iar numele
francczului Jobin, care vindea noile plrii inaltc
de plus, tilindrc", ajungc sa desemneze insusi accst
articol. Iau nastere atcliere de plisat si gofrat, apoi
spalatorii i calcatorii obisnuite, care totodata scro-
bese" pieptii camasilor, gulcrele" i mansetele".
Numeroase i variate sint meseriile adusc de pro-
gresul tehnicii. Potrivit afirmatiei colonelului Pappa-
soglu, pc atunci flacu, prima litografie ar fi fost aceca
a lui George Venrich, instalat la 16 mai 1829. Dar
un anunt contemporan aprut in Curierul ron/eh:ese
din 10/22 mai 1829 nc arat ca exista in Bucuresti
la acea data, infiintat recent, un institut litografic" ;
el se datora vinzitorului de carti", adica librarului
Tieri", recte Thierrin de Menonville. $tim de ase-
menea ca in 1833 lucra litografia lui Eliad i Bilitz
aici apar cele doua hrti administrative ale Mun-
teniei i Nloldovei, primcle harti litografiate la noi ;
ni s-a pstrat un frumos anunt-reclama, in sase culori,
al acestci litografii, infatisind in perspectiva o imagine
a orasului, cu casele i bisericile lui, iar in parten
inferioara o scena de muna grupind sapitori in
piatr, lemnari i fletad. Alai tirziu s-au infiintat
zincografiile. mestesugul fotografiei ii are, foarte
i
curind dupa aparitia inventiei in 1837, mai intii
sub forma daguerrotipiei" (dc la inventatorul Da-
guerre) reprezentanti la Bucurcsti. Primii sint
madama Wilhelmina Priz", cu atelicrul pa Podu
Mogosoaiei, ling biserica Cu bradu" (Botcanu), in
casele lui Chladek, asa cum citim in anuntul aparut
in VeSiiiOrld 1-017/tilleSC din 19 martie 1843, si romanul
ardelean Carol Popp de Szatmari, care ajunge curind
preferitul protipendadei i chiar al curtii. Daguerro-
tipii ale accstuia din urma, adica fotografii pe placi
de metal, au fost reproduse, sub forma de gravuri,
in periodicul L'illustrafion din Paris ; altcle, din tim-
pul rizboiului Crimcii, au fost prczentate la Expo-
zitia internationala din 1855, tot la Paris ; ni s-a pis-
trat si un foartc intcresant album cu fotografii din
Bucuresti, dedicat doamnei Elena, sotia lui Cuza-
286
www.dacoromanica.ro
voda. Acestor doi primi fotografi le-au urmat
I. Pohlman, instalat in 1845 in lata consulatului rus,
pe Podul Mogosoaici, si Friedrich Binderi, in 1852, tot
pe Podul Mogosoaiei, in cuprinsul proprietatii Slati-
neanu (viitorul Capsa). In epoca razboiului indepen-
dcntei sint cunoscuti Franz Duschek, ceh de origine,
si Franz Alndy, ungur. Dupa necea, numarul fotogra-
filor se inmultestc, iar fotografiile ajung nclipsite in
caselc bucurcstcnilor ; pina si cci mai saraci, la mahala,
au citcva poze", trate la minut" de fotografi atribu-
lanti, la Mosi, in Cismigiu sau in Plata SI. Gheorghe.
O data Cu introducerea motoarelor Cu aburi la
Atoara Assan si, in curind, si la altc intreprinderi
industrialc ii fac aparitia mecanicii; apoi lelegra-
Galati
Mil, care deservesc primcle linii telegrafice instalatc
sub vodi Stirbey ; dupa accea mecanicii de locomolivd
focbistii, intii pe linia Bucuresti-Giurgiu (1869)
apoi pe celelalte spre Ploicsti-Buzau-Braila:
si spre Pitesti-Slatina-Craiova-Turnu-Severin.
In domeniul constructillor apar inssalatorii de gaz
aerian, de apd i canal, apoi de elecsricilate ; apar, pe lingil
mai vechii pavagii, si noii asfaltakri; exista sigaloa-
nizatori, iar dupa aparitia automobilelor, i vulcaniza-
. sori. In ultimul deceniu al secolului al XIX-lea se
adauga telefonistii, manipulanlii de sramvaie elecirice,
operalorii de cinernalograf si ,roferil de aulomobil. De aici
inainte, numrul tehnicienilor sporeste in fiecare an ;
mereu se adauga ramuri noi ; secolul al XX-lea
reprezinta, in privinta accasta, un necontenit progres :
e secolul tchnicii, al inventiilor extraordinare, al
telegrafiei fati fir, al radioului, al telcviziunii, cu
armata sa numcroasa de tchnicieni, accsti mestesu-
gari inalta calificare ai vremii noastre.
Cu
in ce privestc mestesugarii c.-tre prestau servicii,
Si
veacul al XIX-lea inscamni aparitia unor noi ramuri.
Alaturi de vcchii barbieri, deveniti acum coafori
frizeri, apar coaforii dc dama, apoi, mai tirziu, pedichiu-
ristii mj manichiuristcle. Spre sfirsitul sccolului gsim
pe comisionan; purtind un chipiu rosu si un numar de
ordinc, ei duc in oras, contra unei mici taxe, pachete
si scrisori, aduc raspunsuri, fac, intr-un cuvint,
comisioanc". Stationau, de obicci, pe Calca Victo-
riei, pe portiunea cea mai frecventata, intrc Po.sta
centrala si Biserica Alba.
FRATIILE I BRESLELE DE MESERIA$I.
CORPORATIILE. COOPERATIVELE
METESUGARESTI
Forma generala de organizare a meseria.silor si
ncgustorilor nostri in trecut a fost la inccput frdfia,
apoi, incepind din vwcul al XVII-lea, cind accasta
etpta un statut eliberat de domnic, breas/a. Ele
cuprindeau pe top cei ce exercitau, intr-un oras,
acelasi mestcsug sau practicau acelasi negot. Termenul
brcasla e de origine slav5: vine din bratstvo, care
inseamna chiar frdfie", i aceasta ne &I o prima
indicatie asupra naturii raporturilor cc trcbuiau sa
existe intre membrii breslei. Alai tirziu, in epoca
fanariota, se intrebuinteaza tot mai mutt termenii
turcesti rufel i isnaf, care au exact acelasi inteles ca
breas/a.
Fratiile bucurestene sint vechi ; ele existau Cu sigu-
ranti in veacul al XVI-lea si, dupi pirerea noastrii,
si in al XV-lea. Primele mcntiuni se refer la conduci-
torii acestor frith, adidi la vdtafi sau veltabi (vitasi)
tcrmen turcesc stravechi, poatc mostenit de la cumani,
insemnind la origine pastor si, prin extensiune,
capetenie, fruntas i la Conduciitorii breslelor,
adica la slaro,r1i, termen slay avind de asemenea inte-
lesul dc cipetenie" (de la star, bitrin). Intr-o carte
din 14 aprilie 1590 a lui Vilcan judetul si a celor 12
pirgari e amintit printre martori Caraghioz vitaful ;
nu e exclus ins ca acest vitaf si ti fost unul din dre-
gatorii administrativi sau din comandantii militari
numiti astfel. Cind, la 3 mai 1611, Radu Mihn.ca
intareste Chiajnei vomiccasa un loc de 7 private
in oras, aflarn c acest loe fusese cumprat mai demult
de la Tudor, fiul lui Antonic elar", i ci printrc
martorii care asistaseri la vinzare se gasea si Radul,
vataf de croitori" i Manea zidariul" ; dc fapt, Radul
apare in acwsta ipostaz de vataf de croitori inca din
1605. Ni s-a pistrat o carte" inediti din 20 mai 1634,
de la Dumitru, judetul Bucurestilor, i cei 12 pirgari,
prin care se intireste unui boiariu", anume Stanciul
vataful, doua locuri de casi in oras, cumprate de la
Costandin cel mare zlatariul" i dc la Costandin
cel mic zlitariul" ; intre martori este Stan vtahul
de zlitari" i Lepdat ccausul" ; cartea mentioncaza,
si o seam de alti zltari Dumitru zltariul Botu-
sariul", Oprea zlitariul Boldu", Costandin zli-
tarul" adica de mcstesugari care lucrau aurul si
argintul. In documentele urmitoare apar frecvent,
asemenea viltafi de fritii. Citim astfel pe jupinu
Iorga vat[af] za cupeti", adic.i seful fratiei negustorilor,
intr-un zapis din 10 manic 1661, pe Drigoi viltah
de lemnari" la 10 aprilie 1663, pe Iordache vtafu
za macelari" la 7 iunie 1675, pc Dumitru vitaf za
ceprazari" la 15 ianuarie 1723; tuspatru actele sint
ineditc.
Intr-o breasl erau trei categorii de membri: Inci-
te/4i sau stipinii de ateliere si prvlii, elementele de
capetcnie, de greutate, ale breslei, ca/fe/e, care lucrau
cu simbric sau plata lunar, i tatnicii, care invtau
mestesugul, timp dc trci, patru, cinci sau chiar sase
ani, slujind fri plat, numai pe casi si mas",
,,pe pricopscali" cum se spunea atunci. De fapt, atit
uccnicii mai ales in cazurilc de uccnicie indelun-
gatil cit i calfcle erau exploatate de mestcri ; o
bun parte a muncii lor revenea acestora din urma.
Starostcle era ajutat, in conducerea breslci, de 12
bOtrini", alesi dintre mcsterii cei mai de seami
se spunca si protomesteri", adica primi mesteri sau
mcsteri mari si de 2 proestosi", intocmai dupi
www.dacoromanica.ro
cum judetul orasului era ajutat de 12 pirgari, dintrc
care unul era pirgarul ccl mare". Pentru adunarca
generali a membrilor breslci, se intrebuinteaza,
epoca fanariota, termenul, dc origine italian, longe.
Fiecare breasla avea o cutic" a sa, cu mai multe
chei, pastrate dc tot atitia breslasi din conducere,
cutic in care se tineau ant actelc hrisoavele date
de domni i condica sati catastiful cit si fondurile
respective. Veniturilc provencau din : 1. cotizatia
mesterilor cite o para sau trci bani pc siptimina,
in 1803 i a calfelor doi bani ; 2. havaetul",
adica taxa pe care o plateau calfele cind ajungeau
stapini deschideau privOlic ; 3. amenzile sau
gloabelc pe care le plateau cci cc calcau regulile
breslci, sartul", cum se spunea atunci sau, in epoca
fanarioti, nizamul". Starostele sau vataful judec
neintelegerile dintre breslasi, gases de lucru calfelor,
iscalea zapiscle ucenicilor in care se arata durata
uccniciei, rcpartiza, impreuna cu ajutoarele sale,
intre membri sarcinile fiscalc si contributiilc extra-
ordinarc care cadeau" asupra breslei. Autoritatea
lui era recunoscuti de toti breslasii ; daca vrcunul din
ei indriznea si i Sc opuna sau ii ncsocotca hotarirea,
era globe sau amendat, ',hut la talpi" cu toiagul,
eventual, dat pc mina lui vel-agi marele drc-
gitor care se ocupa dc bresle sau a capitanului
de dorobanti. In hrisovul brcslei cioclilor din Foc-
sani, confirmat o prima data de patriarhul Dosoftci,
la 9 iulie 1674, si apoi de voicvodul Grigore Ghica,
la 10 septembric 1730, se prevede : Cine va sari sprc
starostile, gloab 2 talen i si o sutO de toiegc... Cinc
va da o palmi unul altuia, 15 potronici gloaba si 50
dc toiegc. Cine va lovi cu pumnul in mask un talcr.
lar care din cei tincri... nu va da cinstc celor mai
bitrini, s-i dca 50 dc toiege".
Existau rcguli precise si in cc privcste lucrul bresla-
silor. Mara trebuia sa fie facuti potrivit unci norme
rigide, care prevedea i cantitatca i calitatea mate-
rialului ; nu era ingduita concurcnta prin seiderca
pretului, nici nu putea fi atrasa sau smomita", prin
fagaduieli dc plati mai bunk calfa altuia. Domeniul
de activitatc al ficcirei breslc era strict delimitat ;
controversele incepcau numai in privinta articolclor
sau obicctelor noi, impuse dc modi, care nu mai
fusescr lucratc pini arunci. Plata pcntru lucrul cfcc-
tuat se fOcca in bani, uncori ins in bani si in alimente.
Astfel, dc pildi, la 16 ianuaric 1702, trci mcstcri lem-
nari, Costandin, Dumitrasco i Radul, se invoicsc,
printr-un zapis inedit, sa-i faca egumenului Mafia-
stirii Codrcni cascle cu pimnita din Bucurcsti cum
sint stricatc. Si nc-am tocmit dreptu talen i 14 si
5 chile de piine deci 2.000 sau 990 de oca de gnu,
dupi cum chila era de 400 sau dc 198 oca si vin
vedre 10 deci 128,8 litri i brinza (xi 5. lar lem-
nele si be taiem noi i si le scotcmu [din padure], cu
toad cheltuiala noastra ; insa sa avem a tiia lemne
bunc, tlpi grose, mari, ca si placi parintelui ; iar
care nu-i va placea, sa-1 lepcdc afari." Mcsterii se
obliga si-i gatim cascle cu tot ce le va trebui, precum
287
sintu i altc case boieresti". Garantic pentru ei,
chezasu pa este Stanciul vataful".
Fiecare breasla avca ca patron sau protector un
sfint, la a carui zi se facea mare praznic la o biseriai
anumc hotarit. In acea zi, toti membrii brcslei, in
frunte cu starostele, cu batrinii, cu procstosii,
purtind inaintc praporul sau stcagul breslei, lucrat
cu mtase si fir, se indreptau spre biserica alma
ascultau slujba de pomcnire a patronului lor. Urma
apoi praznicul, care Irebuia sa decurga far5 excese,
fara scandal ; cei ce-si cldcau in petic faceau cunostint
cu toiegelc si Cu cutia" breslci. La praznic se Caeca
adeseori i pomana, se impartea mincare la &Arad.
Tabicarii aveau ca patron pc sfintul Nicolae ser-
bau la biserica SE Nicolae din mahalaua Brostenilor ;
brutarii, pe sfintii apostoli Petru si Pavel, la biserica
Bradu Staicu ; luminararii, pc sfintul Andrei la biserica
din $clari ; carutasii, pe sfintul Ilie alegere expli-
cabil i tineau praznicul la biserica Sfintul Gheor-
ghe-Nou ; gradinarii, pe sfintul Trifon, cel reputat
a goni lcustele i oarecii, la biserica Manu Cavafu
si asa mai departe. Uncle bresle .contribuiau la ridi-
carea de lacasuri noi ; asa, de pilda, breasla croitorilor,
care a mintuit de zidit, in 1800, biserica Sarad sau
Flminda ; citeodata ctitor principal era chiar starostcle,
ca, de pilda, la biserica Manca Brutaru, sau breslasi
pricopsiti, cazul de la biserica Sf. Nicolae Tabacul
din Calea Victorici.
Din fondurilc breslei se clacleau ajutoare breslasilor
scapatati sau loviti dc vivo nenorocirc (inccndiu,
boal grea) ; tot din ele se ingropau breslasii saraci.
Nu avem multe date asupra legaturii cc exista intrc
bresle i organizarea militar a tarii. Bucurestii ne-
fiind un oras inconjurat cu ziduri si turnuri de api
rare, ca Brasovul i Sibiu!, n-a existat obligatia pcntru
diferitele bresle de a apara ficcare o portiunc din
incinta fortificar, aa cum constat5m in Ardeal.
In schimb, din rindurilc breslasilor se recruteaza la
noi componentii diferitelor stcaguri", adic ai deta-
samentelor comandate dc dregatorii militari si care
formau garnizoana orasului. Un act inedit, din
12 martie 1721, aminteste de o privalie in rindul ulitii
intre pravaliia lui Dumitru barbierul lefc-
ciul ot dumncalui vel-spatar i intre pravaliia lui
Tudor croitorul de la steagul dc pribcgi". lar intr-un
alt act, din 6 septembrie 1667, gsim un cojocar
fustas, adiai facind parte din detasamcntul de ostasi
inarmati Cu sulite care faceau dc garda la Curtai
domneasca.
Numarul breslelor a mcrs inmultindu-se, pe masur
ce apareau mestesuguri noi, pc masura cc productia
se diferentia si se specializa. Un moment important in
istoria lor este domnia lui Alexandru Ipsilanti (1774
1782), voievodul care a acordat o deosebita atentic
breslelor, dindu-le hrisoave de organizare, stabilind
precis nizamul" sau statutul fiecarcia. Astfel, de
pilda, este hrisovul dat in 1779 breslci de cojocari,
cc urmeaza s cuprincla doui mari categorii de pro-
fesionisti ai accstui mestesug ales": cojocarii grosi"
288
www.dacoromanica.ro
si cci subtiri", acestia din urma specializati In lucrul
pieflor fine, argasite in mod special. Cojocaria sub-
tire" ajunsese o specialitate a Bucurestilor, produsele
ci fiind cunoscute i prctuite nu numai in intreg Orien-
tul, dar chiar i in Apus.
La sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul
celui de-al XIX-lea incepe a se intrebuinta, alaturi de
breasla", i termenul de companic", popular cum-
panic" ; el se aplica la inceput in special negustorilor,
mai pe urma ns i mestesugarilor. O insemnare
inedit din scptembrie 1820 pomenestc de companiia
bogasierilor", dc aceea a bacanilor, a cupctilor, a
cojocarilor cu hrisov", sprc deosebire de compania
islicarilor, a cojocarilcir bascalii" (separati) si a cal-
paciilor si de aceea a cojocarilor suptiri", apoi dc
compania zidaro-dulghero-timplarilor", de aceea a
ovrcilor, a armenilor, a streinilor ot Ghcorghivt",
adica a meseriasilor si negustorilor stramutati din
Gherghita la Bucuresti etc. In general, companiile"
coincid cu vechile bresle : sint insa si companii noi,
cum e companiia al treilca" (sic!), care cuprinde,
in 1820, o serie intreag de mestesugari, negustori
i profesionisti care nu fac parte din celelalte companii,
corcspunzind diversilor" de azi ; ei intrcc, sub rapor-
tul numarului si al contributiei fiscale, pe toti ceilalti.
Hrisovul pe care-1 da, la 20 septembrie 1824, Grigore
Ghica accstei companii precizeaza al in ea intra
oriciti %ietuiesc viiata nestatornica, cind aici (Aka
in Bucuresti], chid afar in tack negotatorindu-s cu
feluri di spiculatii" (sic!).
In secolul al XIX-lea, importanta negustorilor
crcste fat de aceea a mestesugarilor, care e in regres.
Breslele primesc lovituri din toate partite. E mai
intii influenta noilor idei de libertate, de individua-
lism, proclamate i difuzate de Revolutia Franceza,
idei care grit in ultima analizi consecinta noii situatii
economice generate de dezvoltarea capitalismului.
Pe temciul lor, mestesugarii incep sa Sc ridicc ci
impotriva reiulilor rigide, impotriva limitelor im-
puse de breasla Cu privire la categoriile de produse,
la calitatca i pretul lor. De altfel, insusi Regulamentul
Organic, proclamind principiul libertatii absolute a
comertului articolul 156 prevede c.i orice pro-
duct al pamintului Trii Romancsti sail a meseriii la-
cuilorilor ei sil va putea vinde slobod de catre stapinul
facind cu dinsul once va voi" aduce o grav
atingcre principiului feudal, de reglementare, care era
la baza breslclor. Sc adauga concurcnta pe care o fac
mcstcsugarii straini, multi din ei suditi", adic supusi
straini, apilrati deci de consulii rcspectivi. Dar lovitura
cca mai grca li se da de catre concurenta zdrobitoarc
pc care o fac produselor mestesugaresti produselc
similare de fabrica, mai ieftinc, i, uneori, si de call-
tate mai buna. Aceste produsc sint importatc, mai
ales din Odle imprtiei austriece. Dup votarea con-
ventiei vamale cu Austro-Ungaria, in 1875, se pro-
duce o adevarata acaparare a pietci rominesti de mar-
furile respective ; iar c.ind, dupa un deceniu, se va
reactiona impotriva acestei situatii, denuntindu-se
conventla (106) votInclu-se legea incurajarii In-
dustriei nationale (1887) de fapt a marii industrii
concurenta continua sub forma produselor fabricate
in tara. Rezultatul final fu sracirea unei mari parti
a mestesugarilor ; ramuri intregi de activitate meste-
sugreasca se prabusesc. Postavarii, care secolc de-a
rindul isi exercitasera mcseria in Bucuresti, dind
numele lor unei mahalale din dreapta Dimbovitei,
dispar ; in 1860 mai exista 36 de asemenca produca-
tori in tot oraul ; in 1901 nu mai e nici unul. Dispare
de asemenea mescria anexa legati de fabricarea posta-
vurilor indigene, si anume, decalfria sau apretarea
postavurilor. Tabacarii ti pierd importanta dc aka-
data ; dispare meseria anexi a perdafgfriei sau lustruirea
pieilor. Numarul mesterilor patroni scade nu numai
in raport cu creterea populatiei, dar si in cifre abso-
lute: de la 6.808, citi erau in 1860, ei ajung la 5.231
in 1901. In acclasi timp are loe o coborire a standar-
dului lor de viata ; multi dintre dinii nu mai lucreaza
direct pcntru client, la comand', ci pentru negustorul
care, posedind capital comercial, achizitioneaza si
stocheaza mara. Se poate afirma ca secolul al XIX-Ica
a dus, in cele din urma, in perioada 1860-1900, la
domnia intreprinzatorului si negustorului capitalist
asupra meseriaului, procesul acesta de ruinarc a
micilor mestesugari, stpini de atelierc, fiind caractc-
ristic dezvoltarii capitalismului nu numai la noi, dar
in toatc
Intr-un ascmenca climat, i tinind searna dc toti
factorii aratati, e explicabila decaderea si, in cele din
urmi, disparitia breslelor. In baza Regulamentului
Organic, care stic inca de isnafuri" numele tur-
cese al epocii fanariotc breslele se transforma in
corporate ; dar rostul si importanta lor e din ce
in ce mai redusa. La 1848, existau in Bucuresti 38
de corporatii, desi meseriile erau cu mult mai numc-
roase ; meseriasii in special tibacarii sprijina
revolutia ; noile principii insemnau ins tocmai
negarea Vechilor forme de organizare care fusesera
breslele, botezate acum corporatii. Mai urmeaza un
sfert de veac de existenta cvasi formaba, cu alegeri
de presedinti, cu dcfilni, cu praznice, pink' cind, in
1873, corporatiile sint desfiintate prin lege. O epoca
intreaga se incheiase. Importanta pc care, in evul
mediu, o avitsesera meseriile si, sprc sfiritul 16,
manufacturile, va trece acum, mai ales in urma legii
mefle,rogretli. Ele sint numeroase si imbratiseaza mate
ramurile de activitate, de la imbriicaminte, incalta-
minte, blanrie, mode, marochinarie, pina la ccasorni-
carie, fotografie, radio, reparatii de frigidere si ara-
gaze, galvanoplastie etc. Barbierii si coafcurii, grupati
in cooperativa Igiena", au aproape o suta de uni-
tti unitatea 95 fiind in noul cartier Floreasca
dintre care uncle Cu profil special: astfel, cea din
strada Academiei e specializata in cosmetica, iar
unitatea Ciufulici", de pe Bulevardul Republicii,
in tunsul copiilor. Fotografii grupap in cooperativa
Fotografia populara", au si ci peste patruzcci de
unitati unitatca 41 e in Bulcvardul Niuncii uncle
din ele fiind spccializate: asa, dc pilda, unitatca nr. 12,
din strada Aristide Briand, se ocupa de fotografia
in culori, iar unitatea nr. 8, din strada Coltei, dc foto-
ceramica. Exista si un Studio foto" pentru fotografii
artistice, in Bulevardul Schitu Magureanu. Alturi
de cooperativele mestesugireti sint si o serie in-
treaga de intreprinderi de deservire a populatiei.
Astfel, pentru spalatul albiturilor i pentru curatatul
si vopsitul hainelor este Intreprinderea dc spalatorie,
curatitoric, boiangcric Nufarul" czi fig. 179),
cu zeci de centre", centrul 46 hind in strada Mende-
leiev. Legatul cartilor, imprimatul cartilor dc vizita
si al anunturilor se fac de Intreprinderea poligrafica
Gutemberg", avind si ea mai multc centre. Sint apoi
o serie de unir ti pentru reparatii de case, pcntru
instalatii sanitare sau de alta natura, pentru prestani
de servicii manualc la domiciliu mutan i de mobi-
lier, incarcari si descarcari de marfuri, ambalari, cud-
tatul geamurilor, curatatul si lustruirca pardoselelor
etc. Numilrul unitaplor si ccntrclor acestor coopera-
Fig. 179 Una din instalaiille Intreprinderli de splIgtode i analitorie
Nuflrul... (S)
3

pentru protcctia industrici nationale (1887), asupra

fa bricilor. O epoca noel incepe, a industrici mari,
Cu o dezvoltare continua, culminind in marile intre-
prinderi ale perioadei de dupa 23 august 1944. Bucu-
restii, la 1859, inca un ora, in care meseria,ii ocupa
primul loe sub raportul productiei de obiccte manu-
facturate, ajung, dupa un secol, un mare ora indus-
tri al, ccl mai mare nu numai al tatii, dar al intregului
sud-est european. Bineinteles, mcseriasii continua
sa existe si astzi, numai ca, pe de o parte, productia
lor e redus in raport cu aceea a fabricilor, pc dc alta
parte, ei lucreaza, in marea majoritate a lor inclu-
siv cei care presteazi servicii grupati in cooperaiive
289

www.dacoromanica.ro
tivc i intreprindcri crcote continuu, pe masura cc Sc
construicsc cartierc noi ; totodat, se accentucaza
procesul dc spccializare. Existau in 1964 in Bucu-
reoti 29.577 de mcseriaoi cooperatori dintrc care
16.347 in unitatile de deservire a populatiei.
FABRICI
Dezvoltarca remarcabil a Bucurcotilor in ultima
suta de ani oi in special dc la primul ra'zboi mondial
incoace este strins legata de dezvoltarca industriei
lui. Am aratat mai inainte ce insemnatate au avut
mcoteougurile in trecutul capitalei ; vom insista acum
asupra industrici, relevind o seami de aspecte carac-
teristice i subliniind creoterca ei dupa legea de natio-
nalizare din 11 iunie 1948.
Si in Bucureoti gasim aceleaoi trepte de dczvoltare
pe care le intilnim in general in viata economica:
mai intli meotcougurile, apoi cooperatia capitalista
simpla, adica atelierele meoteougareoti Cu un numar
mai mare de lucratori, dupa accea manufacturile, la
urma industria propriu-zisa, adici productia de
fabric, Cu ajutorul ma,rinilor. Aparitia unei noi trepte
nu inscamn disparitia celei anterioarc : meoteougurile
continua sa existe oi cind apar manufacturile i chiar
dupa aceea, persistind pini astazi, dupi cum manufac-
turile coexista citva timp cu fabricile. Daca meoteou-
gurile se constar prin marturii arheologice, apoi
prin marturii serse, Inca din primele timpuri ale
oraoului, cooperatia capitalist simpl i manufacturile
apar numai in vcacul al XVIII-lea', iar fabricile abia
spre tnijlocul secolului al XIX-Ica.
Am aritat mai inainte (p. 280-286) o scama din
atelierele meoteougareoti mai dczvoltate, precum
din manufacturilc bucureotene. Adaugam aici, la
prima categoric, intreprinderea de luminari de ceara
alba a metohului din Bucurcoti al Episcopiei de Rim-
nic (1764), intreprindere carcia i Sc confirma privile-
giul fabricarii dupa mai bine de cloud decenii. In
1794 se da autorizatic de intemeicre unei manufacturi
de arme ; nu otim insa daca ea a luat intr-adevar
fiinta. in domcniul alimentar, semnalam, in 1825,
o noua intrcprindere dc bere o manufactura
in locul celei distrusc in 1821. Prima intreprindere pe
aria bucurcoteana, care atit prin maoinilc intrcbuin-
;ate, cit i prin numarul de lucraron i utilizati merita
numelc de fabrica este accea de postav a marelui
vornic Niculae Baleanu, instalata la Tunani functio-
nind in primvara anului 1843. Maoinile ei fusesera
adusc din Austria ; meoterii emu germani, iar lucr-
In cazul cind existen? unei manufacturi de postav
la Afumati pc vremea lui $erban Cantacuzino (1678
1688) se confirma documentar (vczi mai sus, p. 80),
ea este o exceptie, o anticipare izolata.
290
www.dacoromanica.ro
torii romAni. Profcsorul dc mecanica Petrache Poe-
naru de la Colegiul Sf. Saya", vizitind accasta
fabrick exprima, printr-o scrisoare publica, satis-
factia sa oi conchidc ca numai in fclul acesta, intemcind
asemenca intreprinderi, vom putea salpa de birul
cc platim strainilor exportind productiile noastre ca
sa' ni se intoarca fabricate". Nu se poatc da, socotim,
calificativul dc fabrica" intreprinderii dc mezeluri
Infiintate de Patac in 1850, asa cum nu merita acest
calificativ nici intreprinderea de paste fainoase a lui
Anghel Solacoglu, instalata Inca in 1828 pe Podul
Tirgului de Mara (azi Calca Mooi or): ambele crau
mai curind manufacinri. In schimb, merit calificativul
de fabrica' prima moara industrian miocata de un
motor cu vapori de :IA moara lui Gheorghe Assan,
pusii in functiune in 1853. Necesitatea unei astfel
dc mori, care sa asigure aprovizionarea Cu fain a
oraoului, in continua creotere, se facea tot mai simtita',
mai ales ca in timpul iernilor, cind Dimbovita
Colentina inghetau, morile de apa nu mai putcau
lucra. In bugetul Sfatului orlioenesc pe 1847-1848
e trecuta oi suma de 1.200 lei mult prea mica
a carei destinatie era cumparatoarea maoinilor pentru
moara Cu vapor". Acelaoi sfat era preocupat oi in
1849 de infiintarea unci mori cu aburi spre inlesni-
ciosul mijloc al macinioului griului pentru accast
capitala". Dezideratul se realizeazi peste citiva ani,
numai cA noua moara nu apartine autoritatii comu-
nale, ci unui particular, numitul Assan. Motorul,
adus de la Viena, avea un cazan in greutate dc 7.000
kilograme ; transportul lui durase sase saptimini,
dintre care doui pe Dutnre pina la Giurgiu, iar patru
de la Giurgiu la Bucurcoti, Cu boii, intarindu-se
podurile, fcindu-se uncle noi i dregindu-sc drumul.
Inainte de Unirea Principatclor mai constatam o
intreprindere care utilizeaza maoini": e caramidaria
scrdarului Filipescu, lucrind in 1855. Dupa Unite,
numarul intreprinderilor industriale sporcotc ; in
afara dc cele citatc anterior (p. 155), mentionam fila-
tura dc matase de la Damaroaia, infiintata in 1859;
maoina respectiv, cu 160 de roti, pe care se infioura
firul tras de pe gogooi, era in genul maoinilor din
Lyon. Apar in accasta vreme oi o serie de ateliere
metalurgice care utilizau masini; ca cxemplu citarn
Fonderia oi capsuleria nationali, care in 1862 dis-
punea de o maoina zisa laminoriul", o maoina de
gaurit tevile i doui altele de &id" (Bormaoine), o
strunga pcntru invirtirea metalelor", adica zicem
azi un strung, si diferite masini ce lucrau capse
goale". Toate aceste intreprinderi metalurgice
indusiv turtftoria Freund Infiintati in 1867 nu
constituiau rasa' decit un embrion din care avca sa se
dezvolte mult mai tirziu o industrie metalurgica
propriu-zisa. In sectorul alimentar se inmultesc
morilc de foc", cu motoarc cu aburi in 1872,
numirul Ion este de 6; mentionam oi prima fabrica
de bere, accea a lui Luther, infiintata in 1869. in
general, constatam o sporire a intreprinderilor indus-
trialc oi a manufacturilor bucureotcne ; de undc in
1864 ele erau in numar de 25, cifra lor atingc 51 in
1878; pe categorii, ele privesc ramura alimentara,
textil i pielarie, de materiale dc constructic i mcta-
lurgic.
Accst inceput de dezvoltare industriala, ca i dez-
voltarea industrial a tarii in genere, este insa puternic
frinat de conventia vatnald Cu Austro-Ungaria, inche-
iata in 1875. Acordind acestei tri un tarif foarte
favorabil la exportul produsclor ei in schimb ea
urma sa cumpere produsele noastre agricolc piata
romaneasa este literalmente inundatil de mrfurile
monarhiei vecine, asa incit fabricile i atelicrele
noastre sint amenintatc cu disparitia. Multi mescriasi
ajung la sapa de lcmn, o serie dc intreprinderi isi
inchid portilc. Pc buna dreptate, seria in 1885 eco-
nomistul i omul politic, viitorul prim-ministru,
P. S. Aurelian urmtoarele rinduri: Rezultatele con-
ventiei cu Austro-Ungaria le cunoastcm: mcseriasii
nostri au ajuns salahori, fabricilc s-au inchis si once
incercare de a intemcia vreo industrie cade sub lovi-
tura concurentci dinafara. Astazi ne imbraa de la
cap pin la talpi vecinii nostri, nc procura pin
cele mai neinsemnate obiecte." Pareri asemanatoare
aveau i alti barbati politici inaintati, in frunte cu
Mihail Kogalniceanu ; asa gindca i istoricul i econo-
mistul A. D. Xenopol. Conventia cu Austria este
denuntat in 1886; dar chiar inainte de denuntarea
ei au loe, pe 1emei de legi speciale, conferind avantaje,
intcmcieri de fabrici pentru anumite produse. Asa ia
nastere, pe temciul legii din 4 aprilie st. n. 1873,
fabrica de zahar de la Chitila, sub forma unci societti
pe actiuni, capitalul fiind in majoritate romnesc, iar
restul franccz. Dar cu tot sprijinul acordat prin scu-
tirea de impozite a zahrului produs, fabaric nu poate
rezista concurentei straine in special cclei austro-
ungare, si ca se inchide in 1882; i va rclua activitatea
abia in 1896. In domeniul pielariei, e de notat mai
intii fabrica de inaltaminte Leon si Mandrea",
inaugurat in 1881 ; avind un motor de 50 cai-putere
si peste 200 de lucratori, ea putea produce zilnic 600
de perechi de cizme. Scontindu-se apropiata expirare
a conventici cu Austro-Ungaria si votindu-se in 1885
legca pentru scutirca de vama a tanantilor adusi din
strainatate, ja nastere, in acclasi an, o mare tabcarie,
aceca a lui Grigore Alexandrescu, arcia ii urmeaza,
in 1888 o a dotia, a asociatiilor Costamagna si Ro-
sazza. In domcniul confectiilor, trebuie insemnata
infiintarea, in 1881, a Atelicrului central de confectii
militare, care, in anul urmiitor, instalat intr-o cladire
specian, la Cotroccni, dispunca de 31 de masini dc
cusut, de 40 de maSini de alcat si de doua motoare
a 120 de cai-putcre fiecare. Pcntru a se produce mate-
rialul necesar constructiilor, care devin tot mai numc-
roase, iau nastere fabrici de caramida, cum e accea a
lui Gherghely, terminata in timpul rzboiului inde-
pendentei, si fabrica de la Ciurcl, care dispuncau de
cuptoare circulare ; in 1887 se va adauga fabrica de
bazalt artificial, tot la Ciurel, dcci in regiunea care
avea o traditie seculara in materie de caramidaric
www.dacoromanica.ro
(vezi mai sus, p. 17). In domcniul artclor gratice,
poatc fi socotita ca fabrica Imprimeria statului, care
ina in 1863 intrebuinta 98 dc lucratori i dispunea
dc o serie de masini plane.
Cele mai multe din aceste fabrici au fost intemciatc
la marginea orasului, dincolo de hotarul lui sati chiar
in satele vecine. Faptul este explicabil: tercnul era
mai ieftin, mina de lucru si ca mai ieftina ; se va
aduga mai tirziu si considerentul ddrilor i 1axelor,
care, in afara Bucurcstilor, crau mult mai mici deck
in cuprinsul lui.
Legea de protectie a industrici nationalc sau, cu
titlul dc atunci, Mdsuri generale penirti a veni in ajlliond
indas/riel nationale, votata in 1887, a dat, cum era si
natural, un impuls dcosebit intemeicrii de noi fabrici.
Am indicat in alta parte (vezi mai sus, p. 155) o scama
dintre ele ; preciziim aici ca, in ce privcste intreprinde-
rile metalurgicc, cu toate c apar alte patru asemenca
intreprindcri, i anume, Weigel" in 1889, I. Haug"
in 1890, Rascanu" (turnitorie) in 1900 si M. Botez"
(tinichigerie) in 1901, avem de-a facc tot cu intreprin-
deri redusc, nu poate fi vorba de o industrie metalur-
gica propriu-zisa, de o industrie grea. In domcniul
uleiurilor, merit sa fe relevat faptul a fabrica Assan
intemeietorul ei e totuna cu intcmcietorul morii
cu acelasi flume este singura in Europa care reu-
seste sa obtina uleiul de rapita printr-un proccdeu
nou, secret, intrebuintind bcnzina, O alta fabrica
bucuresteana de ulciuri vegetale, Phiinix", i spo-
reste mult instalatiile in prcajma primului razboi
mondial ; ea fabricii i ulciuri grele prin proccdcul
hidrogenarii.
Fiinda nu exista un plan sau un program de repar-
titie geografia a industriilor, asa incit toate regiunile
tarii sa beneficieze de ele, asistm la o adevarat
concentrare a lor, pcntru motive usor de intcles, pe
aria bucuresteana. In 1902, din cele 367 dc intreprin-
deri industriale din Muntenia, avind, in total, 24.481
1/2 cai-putcre si 22.888 de lucrtori, mai mult dc juma-
tate, adia 195 de intrcprinderi, cu 10.490 dc cal-
putere si 15.618 lucrtori, crau in judctul Ilfov
din acestea, 178 se aflan in Bucurefti. Dar cu toate
fabricile noi intcmciatc, industria ocup inca un loc
rcdus in productia gcnerala a tarii. In 1910, valoarca
productiei industrialc in difcritcle ci forme era
doar de circa o cincime, restul revenind agriculture.
Un nou spor Sc inregistreazi in urma noii legi de
protcjare a industrici nationale, votata in 1912; ca
extindc avantajele si asupra intrcprinderilor mai mici,
precum i asupra cooperativclor dc mescriasi cu
minimum 2.000 lei capital si de 20 lucritori. Sc intc-
mciaz noi fabrici, cum este accea de cimcnt de din-
colo dc marginca de cst a orasului ; se maresc unelc
din cele vcchi. In 1914, cind izbucneste primul razboi
mondial, Bucurcstii sint prin numrul intreprin-
derilor i lucratorilor nu numai cel dintii oras
industrial al trii, dar si continuind o situatic
multiseculara primul din intreg sud-cstul euro-
pean, dcpasind cu mult Sofia, Belgradul, Salonicul
291
si Atena. Dar industria buctiresteana nu cuptinde
nici acum industrie gres, industrie produatoare de
masini si industrie chimicat ; ea este, inainte de toate,
o industrie alimentara i textili, o industrie usoara",
dc bunuri de consum.
In ce privestc capita/ti acestei industrii, daca, pe
intreaga tad, capitalul strain reprezinta 80,2%, cel
rominesc fiind deci ceva mai mic de o cincime, in
Bucuresti proportia e mai favorabila pentru acesta
din urma. Intr-o serie dc Intreprinderi predomini
capitalul rominesc, in altcle, el e in intregimc cazul
Fabricii dc ciment Titan sau prepondcrent strain.
Situatia lucratorilor industriali este, in tot acest
rastimp, grea. Are loc o exploatare dura din partea
capitalistilor, care urmaresc maximum de cistig.
Rata plusvalorii, adica beneficiul rczultat de pc urma
muncii lucratorului, creste: in 1915 ea ajunge la
67,3, lucratorul primind numai 32,7%; asadar, pa-
tronul la mai bine de 2/3, iar lucratorul mai putin
de 1/3, defi Jara manca acesittia capita/ti, oricit ar fi de
mare, nu pyrite produce nimic. Ziva de lucru, in primelc
decenii, este foarte lunga : intre 12 si 16 ore, uneori
chiar mai mult. Nu exist nici o legislate care si
precizeze durata ei ; chiar sprc sfirsitul secolului
al XIX-lea i dupa statisticile oficiale, care prezentau
lucrurile intr-o lumina mai bind decit crau in reali-
tate, ziva de lucru depaseste, in genere, 10 ore. In
fapt, In multe intreprinderi se lucra 12 ore, iar in
uncle chiar 14. Si in 1913 inca ziva de lucru varia
intre 10 si 14 ore. La inceput, n-a cxistat repaus dumi-
nical aparat legal ; au trebuit lupte indelungate si
grcve pcntru ca s se voteze, in 1897, .6 lege, care ins
nu acorda muncitorilor si functionarilor comerciali
decit o jumdiate de ti de repairs, cluminica dirk)* masa;
i Inca aceasd lege n-a fost, In general, aplicata.
Abia in 1910 se ajungc, dupa un nou sir dc luptc
greve, la o lege care prevede repausul obligator in
zilelc dc duminica si in sarbtorile legale ; dar nici
aceasta' lege, care permitea, prin rezervelc ei i prin
lipsa de sanctiuni drastice, in caz de nerespectare, o
dudare, n-a fost sistcmatic si integral aplicati, mai
ales in intreprinderile particulare. Pe de alta parte,
salariile erau mici, calculate asa inch lucritorul abia
sa-si poata tine zilele, iar cistigul patronului sa fe
cit mai mare cu putind. Femcile primeau un salariu
mai mic deck barbatii, intre 50 si 60% din salariul
acestora ; copiii, mult mai putin, cam un sfert din sala-
riul adultului. Se adaugau i conditiile adesea insa-
lubre sau neigienice de lucru : sill mici, neacrisite,
luminate i incalzite neindestulator, precum i lipsa
de misuri de protectie a muncii. Accidentelc erau
numeroase. Lumea nota, ziarul socialist, in num'arui
du din 25 mai 1895, serie: Arsenalul a dcvenit o
casapie ; nu trece saptamina sA n-avcm de inregistrat
picioare mutilate, miini i degete zdrobite ; In atelicrul
de rabotat... aproape jumitate din luctitori sint
1 Exceptim intreprinderile de mici proportii,
producInd sapun.
292
www.dacoromanica.ro
ciunti". La Intreprindcrea metalurgicri Wolff', in
anii 1905-1906, au fost nu mai putin de 676 (ase
sute saptezeci i sase) de accidente de lucru. Nu e de
mirare deci cA manifestul muncitoresc din 1 mai 1900
afirma : In Romania, tara salariilor mid si a muncii
indelungate i neprotejate prin nici o lege, exploatarea
este mai crunta, asuprirea mai cruda, robia politica
mai completa decit oriundc aiurea". Locuintele lucra-
torilor crau la nivelul salariilor. Insalubre, mici, cu
odaite in care locuiau adesea cite 5-6 persoane, in
acelasi pat dormind, dup un raport oficial din 1913,
un om... zitia i altul noaptea" ; ele constituiau o
mare parte a periferiei, lipsite de apa curend, lumina'
si canalizare. In asemenea conditii, nu poate surprinde
nici starea precara a shtatii multora din lucratorii
bucuresteni. Tuberculoza era rispinditil si Bea ade-
virate ravagii ; zona cea mai contaminati se afla in
Dealul Spirii, uncle-0 aveau asezarile muncitorii
Arsenalului i ai fabricilor din partea locului. Printre
copiii muncitorilor, mortalitatea atingea un procent
foartc ridicat : I. C. Frimu a aratat in 1906 a ea era
de 15 (cincisprezece) ori mai mare decit aceea a copii-
lor de oameni avuti. Bincinteles, de un regim special,
de crutare pentru muncitoarca care astepta un copil
sau de concediu plAtit, inainte si dupi nastcre, niel nu
putea fi vorba.
Fad de cele ce am aratat anterior (p. 182) cu
privire la dezvoltarea industriei bucurestene intre
cele doui rzboaie mondialc, avem de aclugat aici
citeva aspecte i de precizat altele. E de relevat mai
intii faptul a se intemeiaza acum citeva intreprinderi
metalurgice de proportii mai mari, i anume, in partes
de est a orasului, Uzinele metalurgice Malaxa"
Uzinele de tcvi trase (azi 23 August" si Republica"),
iar in partes de nord-est, Uzina Laromet" (azi Uzina
de laminate neferoase). In acelasi sector al metalurgiei
se maresc uncle din Intreprinderile vechi, precum
Lemaitre", Wolff", Atelierele C.F.R.-Grivita etc.
Dar cu tot accst adaos, industria metalurgia nu arc
decit o pondere reclusa in ansamblul industriei bucu-
restene: ea reprezinta numai 10%, In timp ce indus-
tria wad reprezind 32%, iar ces alimentari, 26%.
Si, atita cit este, industria metalurgia bucuresteana
are lipsuri esentiale: nu produce malini-unelte, adica
elementele indispensabile une dezvoldri industriale
organice, dupi cum nu produce nici mabni agricole,
atit de necesare totusi. Niel industriei chimice nu i se
da' atentia cuvenitii. Se poste spune a la baza dezvol-
tarii industriei bucurcstene, ca si de altfel a celei din
tara intreaga, nu este un plan intemciat pe necesititile
majorc ale economiei romanesti, nici o viziune clad
a viitorului ; prevaleaza interesele de moment, per-
sonale si locale, ceca e are de rezultat o dezvoltarc.
nesistematica, anarhica.
O alta caracteristica a acestci perioade este domi-
natia tot mai accentuati a capitalului monopolist,
trisitura proprie epocii imperialiste. i inainte de
primul rizboi mondial, marile band din tad si din
strainitate controlau anumite industrii ; acum Ina
fenomenul se extinde si se accentueaza. Banca roma-
neasca, de pilda, in asociatie cu alte band, creeaza
un lant intreg de institutii de credit pcntru finantarea
industriilor: Creditul tchnic, Creditul tehnic transit-
vnean, Creditul pentru intreprinderi clectrice, Cre-
ditul extern etc. Fiecarc din aceste institutii participa
la o serie intreagii dc industrii: Creditul tehnic la nu
mai putin de 32, Creditul extern la 16, Creditul minier
la 10 si asa mai departe. Banca industrial, afiliata
Bancii Marmorosch-Blank, avca in 1928 51 (cincizeci
si una) de participatii industrialc. Banca de credit
roman, care inca in 1913 participa la o serie de in-
dustrii intre ele, Fabrica textila Filaret" i Socie-
tatea pcntru fabricarea ulciurilor Phiinix", ambele
in Bucuresti infiinteazi, in 1930, Banca de control
a industriei i comertului, al cirei nume arati in mod
ciar cimpul ei de activitate. Participarca tot mai accen-
tuat bancara la viata industriall, contopirca capita-
lismului 1:;ancar cu cel industrial se reflecta in cifra
plasamentelor pe care le face prima mare institutie dc
credit industrial, intemeiata in 1923 in cipitala, anume,
Societatea nationala de credit industrial: ele se ridica
la 1,1 miliard in 1924, la 3,2 miliarde in 1928, pentru
a atinge 8,8 miliarde in 1941.
Moth ul pentru care bancile bucurestene se inte-
reseaza tot mai mult de industrie este cistigul mare
pe care-I realizeaza aceasta. De la 206%, cit era
rata plusvalorii in 1915 (vezi mai sus, p. 292), ca
ajungc, in industria mare, la 270%, in 1942, si, in
cele din urrna, chiar la 300%. Ceca ce inseamna
dintr-un produs industrial nou, valorind 100 de lei,
partea cc revine capitalistului creste de la 67,3 lei
in 1915 la 73 de lei in 1942 si apoi la 75 de lei, in
timp cc partea muncitorului scadc de la 32,7 lei in
1915 la 27 dc lei in 1942, si apoi la 25 de lei. Aceasta
ca cifra medic, fiindca la unele articolc si in anumite
perioade cistigul este mult mai mare. Astfel, in
timpul cclui de-al doilea rizboi mondial, la Uzinele
NIalaxa, rata profitului, de 302% la comenzile de
automotoare, creste vertical la 910% la cele de arma-
ment, si la 866-1.140% la arcurile si feriae destinate
cailor ferate: cifrcle provin dintr-un raport al Bancii
nationale. Asemenca cistiguri exorbitante pe spa-
tele tarii in general si al muncitorilor in special
sint Cu putinta din cauza prolecliei oamale absolute
de care se bucura industria. In medie, taxele de
import sine in 1938 de opt ori mai marl &di In 1929,
aaincit ele devin prohibitive. La adipostul lor,
fabricantii, Bra grija concurentei extern; se inteleg
intre ei pentru a evita concurenta interna i impun,
pe baza de cartel, preturi ridicate consumatorilor
din tati: e Inca o caracteristici a epocii imperialiste.
Inca inainte de primul rilzboi mondial, apirusera
uncle carteluri, cum era, in 1913, accla al uleiului,
grupind marile fabrici din Bucuresti, Galati si Con-
stanta. In perioada dintre cele doua razboaie mon-
diale, sistcmul se generalizeazi, aplicindu-se la o
serie intreaga de produse escntiale ca fierul, tabla,
zaharul, hirtia, cimentul etc. ; pina si &bridle dc
www.dacoromanica.ro
gheati artificiala din Bucuresti se cartelcaza in 1937 ;
consumatorul e acum cu total la cheremul fabricanti-
lor, care, protejati de stat, impun preturi asigurindu-le
un cistig maxim. Si totusi, nemultumiti, ei revendica
si obtin din partca statului, in 1942, o reducere a impo-
zitului pe dividcnde ca 40%. Lacomia acestor pro-
fitori adevarati rechini era intr-adevar nesfirsita.
Un alt izvor de cistig al industriasilor a fost inten-
cificarea mimed. O ccrcetare de specialitat6 a aratat
ca intre 1927 si 1937 productia industriei prelucra-
toare a crescut ca 61,2%, in timp ce numard perso-
nalului s-a mark cu 31%, iar forta motricc pc cap
de salariat, numai cu 2%. Ceca cc inseamna ca' mun-
citorul a trebuit s faca un efort mai mare, cil ritmul
de munci s-a intensificat. In cc priveste durata zilei
de munca, clacii, legal, ca este acum de 8 ore, in
realitate, in practica, ea depaseste aceast cifn. Iar
In timpul celui de-al doilea razboi mondial decretal
de lege din 2 octombrie 1941 sporeste ziva de munca
In industrie pinti la 12 ore. Din- accasta pricina, apoi
din pricina regimului aspru militar la care Ant supuse
fabricile in timpul razboiului antisovietic, precum
si din pricina salariilor insuficiente au loe manifestari
dc protest si conflictc de munca mai ales in intre-
prinderile metalurgicc ca Lcmaitre", Wolff", Ar-
senalul .Armatei", Atclierele C.F.R.-Grivita, Ma-
laxa".
Schimbarile fundarnentale intervenitc in viata po-
porului i statului roman dupa 23 august 1944 si-au
avut corespondentul normal in industrie, deci si in
industria bucuresteana. Prin actul de nationalizare
din 11 iunie 1948 exact la o sutil dc ani de la
izbucnirea revolutiei din 1848 s-a dat putinta
industriei, actiune de mari proportii, urmarind
al intregului popor, iar nu, ca mai
interesul general,
inainte, al citorva privilegiati industriasi si ban-
cheri. Actiunea a avut in vedere doul scopuri prin-
cipale: pe de o parte, sa creeze ramurile atit de
insemnatc care lipseau pin atunci industriei bucu-
restene sau crau in stare embrionara industria
constructoare de masini, industria chimica, industria
electrica i electronica pc dc alta parte, sa mareasca
si sa reutileze industriile existente ; masinile accstora
ajunsesera intr-adevIr intr-un grad de uzuril inaintat ;
trebuie adaugat c aproapc o treimc din intreprin-
derile bucurestene nu avea forta motricc instalata,
iar din cele cu fort motricc, 70% avcau sub 20 C.P.".
S-a lucrat cu struint i avint, programul fixat dc
Partidul Comunist Roman indeplinindu-sc punct
cu punct (vezi mai sus, p. 216). In sectorul
industriei constructoare de maini, Bucurcstii au fost
dotati cu doua uzine de seama : Semanatoarea",
pentru masini agricole, si Tudor Vladimirescu",
pentru autobuze i troleibuzc. Cea dintli si-a dmvoltat
productia in intervalul 1950-1958 dc peste 20 de
ori" ; in cinstca cclui de-al VIII-lea Congres al Patti-
dului Comunist Roman (1960), ca a livrat a cinci-
zecca mie masina agricola. Cca de-a doua avea in
1958 in al cincilea an de la infiintare o pro-
293
 5
=.57.
tr.Vtlualai_Joir .., muy
-..
Fig. 180 thinele Grivi{a Roaie, moja utilai petrolicz.
ductie de 5,29 ori mai mare decit in primul an.
Remarcabil este si cresterea productiei Uzinei
Electronica" (mai inainte Radio popular"): de la
coeficientul 100 In 1950, a ajuns la 673 in 1958,
deci aproape de sase ori i trei sferturi mai mult.
In august 1961 ea atingca cifra de un rnilion de apa-
rate de radio fabricatc. i uzinele existente inainte
de 23 august 1944 au inregistrat sporuri de pro-
ductie insemnate: astfcl, la Uzinele Grivita Rosic
(vezi fig. 180) cresterca e de 2,34 ori In inter-
valul 1950-1958; la 23 August" (vezi fig. 181) de
2,12; la Fabrica de bumbac" de 2,30 etc. Aceste
sporuri se explica, pe de o parte, prin adogiri de
scctii noi, pe de alta, prin reutilarea fabricilor, ma-
sinile vechi inlocuindu-se cu altele moderne, precum
si prin introducerea de procese tehnologice supe-
rioarc (vezi fig. 182 si 183). Din 1950 pina in
1958, industria bucuresteani s-a dublat aproape
(sporul exact: 97%), ceca ce inseamna un spor mediu
anual de 12,125%. lar In 1961 ea a ajuns scI produa
singurd cu 20% mai mull decli producea In 1938 industria
Intregii tdri. Numrul muncitorilor a crescut si el
considerabil : daca in 1950 se ridica la 110.679, In
1958 el era de 169.494, pentru ca in 1961 sa ajungi
la 210.089, iar in 1964 la 240.500. Sub raportul repar-
titiei pc ramuri industriale, numarul cc' mai mare de
lucratori c in industria constructoare de masini si a
prelucrarii metalclor: 52.723, fata dc 30.170 in indus-
tria textila, 14.830 in industria alimentara, 13.383 in
republicana; 4,4% pe cca local ; 4,4% pe cca coope-
ratista, iar ateliercle mestesugaresti si mica industrie
at, /
-
t
)4. particulara reprezentau 0,1%. apte dintrc fabrici
avcau filtre 3.000 si 5.000 de muncitori, iar trci
peste 5.000; tustrelc acestea din urma apartin indus-
triei constructoare de masini si de preluctare a me-
talelor.
Fata de productia industriar globala a tarii, accca
a Bucurestilor reprezint in 1964: 24,7% in ramura
constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor
(vezi fig. 187-189), ceca ce acata importanta pe
care a cpatat-o aceasta ramuri in capital ; 33%
in ramura industriei chimice (vezi fig. 190), nadar,
aproape o trcime din intreaga productic romneasca ;
33,2% In ramura industriei textile (vezi fig. 191);
31,1% in ramura industriei de confcctii; 30,4% in
ramura pielrie i incaltminte. Sint 'ins i ramuri
in care Bucurestii detin exchttiviiatea productici, cum
este, de pild, ramura aparatelor de radio si tele-
viziune sau accea a materialclor didactice si cine-
matografice. In matcric dc tesaturi dc matase, pro-
centul era de 70,7% in 1958, in acela al cauciucului
de 47,7%, si de atunci a sporit considerabil prin
noua Fabrica de anvelopc Danubiana", ridicat
in 1961 ; In al tricotajclor, de 46,2%; al ulciurilor
comestibile, de 44,9%, al berci, de 41,7% (vczi fig.
184), iar al produselor zaharoase, dc 41,1%. Pentru
a avea o imagine a Insemnatei productii bucurestene,
clain citeva cifre privind anul 1958, cifre astazi mult
Fig. 181 Uainele 23 August., una din sectii. (S)
6 -"
u

industria confectiilor, 9.906 in industria pielariei (vczi

fig. 185-186), bliinariei si incaltmintei si 9.880 in
industria poligrafica (cifrele privesc anul 1958). a
Existau In Bucuresti, la finele anului 1964, 226 (doua
sute douazeci si sasc) de intreprinderi industrialc ;
91,1% din acestca reprezentau industria socialista
294
www.dacoromanica.ro
depsite; in amintitul an, fabricile capitalei au
produs : 44.336.000 metri patrati de tesaturi de
bumbac, 14.938.000 metri ptrati tesituri de ma-
tase si 23.100.000 metri pitrati tricotajc de bumbac ;
3.654.000 perechi inciltiminte de pide ; 28.724.000
litri uleiuri comcstibile ; 20.600.000 kilograme pro- d 111-Z El
44r
duse zaharoase ; 63.060.700 litri bcre, 13.436.000 11
, jr]
.11p, r
kilograme preparate de carne ; 138.642 aparate de -
radio etc. 111111rne II 46.
-g .
Astzi, in urma indeplinirii planului fixat dc L I INLIk.
Partidul Comunist Roman, Bucurestii dispun de o 11;2 izo, 1-1i la
industrie remarcabil moderna utilajul la echile IIN.-
intreprinderi a fost inlocuit in proportie de 90%
cu ramuri importante noi de industrie grca, industrie
chirnica i electronica. Nccontenit se construicsc
intreprindcri noi ; in afaril de cele semnalate mai
inainte (vezi p. 218), amintim aici Combinatul pentru
pi=
industrializarea lemnului Pipera" i Intreprinderea
Mitifica lemnului", intratc ambele in productie in
1960 si capabilc a da anual 23.000 de garnituri de
mobili si 170.000 de scaune timplaresti, Tesatoria
de rclon Tudor Vladimircscu" utilizind &de sin- Fig. 83 -- intreprinderca de produsc prefabricate ProgresuL In primu
tetice produsc la Silvincsti, noile filaturi de la Bum- .plan. un panou de zid, de bcton (S.)
bicaria romancasca Jilava si de la Filatura roma-
neasca de bumbac, gratic carota productia a fost
dublat. A intrat in productic de curind fabrica dc pcntru fabricarea otclurilor nobile, cu adaosuri dc
obiecte de fonti emailate (pentru bale) si radiatoare nichel, crom, vanadium ; ca va avea o deosebit
de calorifcr, precum si fabrica pcntru stofe de mobila. insemnatate pentru ridicarca calitiii produsclor in-
S-a hotartt de asemenca infiintarea unei mari uzine dustrici metalurgice in genere si a celci bucurevene

Fig. 182 Fabrica de Pgarete 13ucuresti (S.) Fig. 184 Una din sectille Cabria dc bere Rahova (S.)a

41.

__-1110

.
011.
11.

295
www.dacoromanica.ro
 .1 \4
661 111161iMirilm4 imm61-11-41.

ons
misn. tr.k:4.-1
-
j_
.

Fig. 185 Tablacia mincrali pas, (S.) g - -

..T

.1

Fig. 186 Fabrica de piclaric 1.1acara rusic. Dandi rulana la sectia cusut (S.)
4
- N
41:41

dir

Fig. 187:..Uzina mcialurgici Vulcan; una din scciii (S.)

_J
.
.. '. :11, .'A - :
1 ..

_ 1 !. .

/
'. f a I!

296

www.dacoromanica.ro
 Fig. 188 Uzina Automatics. Vedere genera, (S.)

Fig. 189 Sectie la Uzina de mecanici fink Bucutetiti (A.)

Fig. 190 Seclia de productie a insulinei la fabrica de tnedicamente

Biofirm (S.)

297
www.dacoromanica.ro
 1 t
t -
-- -
r .dlok
a .. -,74-..,.hrerzi.,0a,e,-we-.-'1,- ir--"-- -
,...7....r.i'Grrl. 'Fify4!Ilis
J
i
rir:07.." 1 .
,
01.111CIPTAW I
0 ilti
,-
i
.- .^".0;
.
. / .. 423- D-,i,
-

,'.

\.
1

Fig. 191 Filatura romin1 de burnt,. (S.)

t.
indeosebi. La fincle rccentului plan de 6 ani, intre-
prinderile industrialc ale capitalci au dat o productie
mai mult decit dubli fati de anul 1959.
- Si mai importanti insi decit transformarea tehnici
a industriei bucurestene este transformarea care s-a
produs in viata muncitorilor acestei industrii. Din
elemente exploatate de capitalul monopolist, descon-
siderate sub raportul politic, lucrind adesea in con-
1 ditii ncigienice si Bra misuri de protectic efectiva-
st.
a muncii, bintuite, in epocile de criz, de somaj,
locuind in case insalubre si lipsite dc confort si
1-74441-
neputind, in imensa lor majoritatc, asigura copiilor
wa.
lor, din lipsi de mijloacc, accesul la invititura medie
superioar, acesti muncitori au devenit astzi
factorii de cipetenic ai vietii politice i socialc.
Ei detin prin Partidul Comunist Roman puterea
politica" ; cirmuicsc, prin reprezentantii ion, statul ;
lucreazi in conditii bune, in cldiri spatioase, co
lumina si cilduri i cu dispozitive de prevenire
a accidentclor ; nu mai au teama somajului ; locuiesc,
din ce in cc mai multi, In apartamente noi nutnai
in 1961 s-au construit 15.078 asemenea apartamentc,
in 1962, 12.876, iar in 1963, 13.623 previzute Cu
tot confortul modern, ultimcle avind si termoficarc
I (vezi si fig. 192); In sfirsit, copiilor lor le sint deschise
I larg portile institutiilor de Invitimint, statul asigu-
.oie rindu-le cantine i amine de o calitate cum n-a
Iwo
fost niciodat mai inaintc. Se poate spune ca In viata
muncitorilor s-a petrecut in ultimele doui decenii
- o schimbare Intr-adevr revolutionari, o schim-
bare totali.

Fig. 192 Centrala electricl de termoficare BucurestiSud. in curs de

construe! le.

298
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE
I. Mettefirgari. Primele ftiri. 1. Lazar
Saineanu, Influenta orientald asupra limbii fi culturii
romd ne, vol. III, Bucuresti, 1900, CCCXXXV +
406 p. in 8 ; 2. St. Pascu, Pare Cercel fi Tara Romeineasccl
la sfirfitul secolului XVI, Cluj, 1944, 313 p. in 8;
3. Lia Lchr, Despre detvollarea economicd a orafelor
din Tara Rom/incased In anii 1501-1650, in Shall fi
referate privind istoria Romiiniei, I, Bucurcsti, 1954,
p. 663-683; 4. R. Manolescu, Arpecte din isioria
negotului bucureftean in retold al .XVI-lea, in Studii,
XII (1959), 5, p. 25-69; 5. St. Olteanu, Meftemit-
rile din Bucurefli In seco/ele XVI fi XVII, in Studii,
XII (1959), 5, p. 71-112.
II. Meftefuguri noi. 6. Em. Virtosu, Eliade
ca tipograf. Documente inedite, in Revista Arbivekr,
1(1924-1926), nr. 1-3, p. 366-369; 7. Constantin
Giurescu, Populatia judetulni Plana la 1820, Bucu-
resti, 1941, 40 p. in 8'; 8. Dr. N. Vatmanu, Lt. Col.
Paparoglu,primul iskriograf al B ucuref Nor, Bucuresti,
1943, 16 p. in 8; 9. I. Ionascu, Un plan inedit
Curt fi Vecbi din 1799, in Rev. fit. rom., XIII (1943),
p. 55-76; 10. Gh. Zane, Afeseriile din Romdnia in
a dour: jumdtate a secolultd al XIX-/ea, Bucuresti,
1957, 309 p. (ms); 11. Gh. Potra, Fotografia fi vecbii
fotografi din Bucurefti, Bucurcsti, 1957, 28 p. (ms).
III. Me,riefugari care prestan servi-
c i i. 12. N. Iorga, Viata fi domnia Ini Barbu Dimitrie
Stirbei, Domn al Tdrii Romiinefti (1899-1856), VA-
lenii-de-Munte, 1910, 303 p. in 8; 13. A. Muzet,
La Romanic nouvelle, Paris, 1920, 272 p. in 8;
14. Pr. C. Bobulescu, Lautarii noftri. Din freewill
kr, Bucuresti, 1922, 183 p. in 8; 15. Nestor Urechia,
Prima baie in Bucurefii, in Propilee literare, II (1927),
nr. 11-12; 16. Gh. Potra, Bucureftii /a mijlocul
secolului XIX. Impresiile germanultd IV. Derblicb,
Bucuresti, 1941, 14 p. si o plana; 17. G. Breazul,
Patrium Carmen. Contributii la studiul muticii ronsdnefti,
Craiova, (1942), XX + 747 p. in 8; 18. Dinu
www.dacoromanica.ro
C. Giurcscu, Anateflerul. Condica de porunci a vistieriei
/id Constan/in Brincoveann, in Shad ,ri materiale de
istorie medie, V (1962), p. 353-503.
Fratiile ,ri breslele de mere-
riafi. CorporatiilcCooperativele mef-
tef ugdref I i. 26. Mihai Popescu, Contributinni
la istoria boiangiilor din Bucurefti, in Bucureflii-Vecbi,
IV (1930-1934), p. 107-112; 27. Constantin
C. Giurescu, Din istoricul breslekr bucureftene, in
Albumul Lund Bucurefli/or", Bucurcsti, 1936, p. 27
35 ; 28. Eugcn Pavlescu, Economia breslelor In Moldova,
Bucuresti, 1939, 639 p. in 8; 29. G. Potra, Brearla
bdrbierikr, in Gat. mun., XI (1942), nr. 525; 30. C. Scr-
ban, Breslele bucurefiene In stolid XVIII, in Stall,
XII (1959), 6, p. 55-89; 31. But- iiref G bid, Bucurcsti,
1962, 392 p. in 8 + plansc ; 32. Niculac Vatamanu,
Asistenta sanitard In Bucurefti In veacurile al XVI-lea
,ri al XVII-lea, in Materiale de istorie ,ri muteografie,
Buc., 1964, p. 229-240.
Fabric i. 33. Liliana Gcorgcscu, Localitarea
fi structura indrwriei romdnefli, 1941, 247 p. + 7 harti
34. Olga Constantincscu-N., N. Constantincscu, Cu
privire la problerna revolutiei industriale In Round tija,
Bucurcsti, 1957, 207 p. in 8; 35. N.N. Constanti-
nescu, Din istoricul formdrii ,ri detvoltdrii chisel m un-
citoare din Romnia. Pind la prima ratboi mondial,
sub redactia Bucurcsti, 1959, 540 p. in 8;
36. Annarril statistic al orafulni Bururefii, 1959, Bucu-
resti, 1959, 175 p. in 16; 37. M. Iosa si P. Daichc,
Detvollarea induslriei din Bucurefii (hod nationalitarea
principa/elor mijloace de productie, in Studii, YJI (1959),
5, p. 211-230; 38. Bucurefti. Gbid, Bucurcsti, 1962,
390 p. in 8 + 2 planuri ; 39. Dictionarid enciclopedic
romdn, vol. I, Bucuresti, 1962, 880 p. in 8; 40. N. N.
Constantinescu V. Axcnciuc, Capitalismul monopo-
list In Romdnia, Bucurcsti, 1962, 326 p. in 8c; 41.
Anuariel statistic al R.P.R. 1965, Bucurcsti, 1965,
669 p. in 8.
299
 NEGUSTORII. HANURI SI HOTELUR!
NEGusToRii
Alaturi de mestesugarii-negustori si de mestesu-
garii care prcstau servicii, apar, de la inceput, negus-
torii propriu-zisi, cci care se margineau exclusiv la
vinzarea marfurilor. Primelc stiri documentare lc
avcm din secolul al XV-Ica. La 14 iunic 1476
voicvodul Laiota Basarab scrie brasovenilor, inter-
venind pentru doi concctateni" ai sal din Cetatea-
Noua, adica din Bucurcsti, carora li se opriser
pe ncdrept lucrurilc i bunurile", adica marfurile.
Si faca dcci bine i sa lc restituic ; altfel, ii va
despagubi el,luind dublu de la negustorii bra-
sovcni. Pc de alta parte, acclasi voievod anunta,
printr-o scrisoarc nedatata (1474 1476), pe locui-
torii cettii de peste munti ca a venit un negut-
tor turc cu marf !mini i multi si e un bun
prietcn al domnici-mele". Deci cinc vrca sa cum -
pere sa-si trimeata omul i sa Sc tocmcasci i sa
se invoiasci cu turcul in cetatca Bucuresti, cum ii
va fi voia".
Ncgustorii poarti, in actcic reclactate in limba
slava,. numele generic de cupeti" (negustori", din
ktoiti a cumpara), nume care se intrebuinteazi
cu acclasi inteles si in actelc scrisc in romineste
in vcacurile XVIIXVIII si care a ramas pini
astazi sub forma precupet". La 2 iunic 1656, Cirstca
logofitul da zapisul ski inedit la mina jupi-
nului Pun cupe, cum sa se stie cl i-am vindut
niste loe den Bucuresti, unde ne-au fost casele".
Mai vechi dccit cupet, i anume, provenind din
fondul romanic al limbii, este termenul negutator"
(negociator), sau, cu o forma mai noua, simplificata,
negustor". intr-o marturie din 2 ianuarie 1664
300
www.dacoromanica.ro
in 1963 &vitiate In Bucurefti 4.816 Ifni-
tcyi comerciale de slat.
privind o pravalic din oras, citim : noi, negutatorii
care vom pune iscliturile mai jos".
In afara insa de nunUrile generice, negustorii se
mai nurncau si dupa marfa pe care o vindeau bacanii,
mrgelarii, matsarii, sticlarii etc. dupa locul de
unde isi procurau aceasta marf brasovenii, udri-
canii, lipscanii, gabrovcnii sau dup locul de
uncle proveneau ci 'MOO chiprovicenii, rusii,
lenii, dirstorenii sau dristorenii, arnautchioiliii.
Bacanii au fost de la inceputul orasului ; numele
lor, cunoscut in Moldova sub forma bacal", vine
din arabul bakkal, transmis noua prin turci (bakal)
i inseamna negustor dc comestibile". Alituri de
produsele trii, ci vindeau comestibilc straine
rodii, smochinc, roscovc, naramze, untdclemn, mis-
line, piper, scortisoara, cuisoarc etc. asadar, cu
un termcn modern, coloniale" ; pe lingi acestca,
tincau si diverse alte produsc adusc de peste mare",
ca bacanul", lemnul rosu cu care se colorau (=wale
de Paste, sofranul", cu care se colora in galben etc.
E probabil ca forma munteani a numelui acestui
negustor de comestibilc, Wean", si fi rezultat chiar
prin contaminarca forma originare, pastrate in Mol-
dova, cu numelc colorantului vindut de el. Trim
martorii unui act inedit din 20 octombric 1636,
prin care Ionascu Cocos vindc jupinului Miho
luminarariul din Bucuresti" un loe de pravalie Cu
25 de ughi", este si Gheorghie bacanu". La 1 noiem-
brie 1693, Jane bacanul" vinde jupinului Dimii"
adec &kin iia", i cu o cascioara care iaste peste
pod... linga bae" cu 120 de talen. Cind Stefan Cantacu-
zino acorda, la 2 noiembrie 1714, scutire de dari ctito-
rici din Bucuresti a rnitropolitului Antim Ivireanul, el
are in vedere si o magaziie de piiatra cu pimnita
,ri tut bt7cdniia i cu toate alalte ale ei" ; bacanul ce
va fi la Meanie si circiumarul ce va fi la pivnita"
vor fi si ei ertati de toate dAjdiile cite vor csi pe
tirgu". Pe verso acestui act, e urmatoarea insemnarc
autograf, cu scrisul atit de elegant, caracteristic al
lui Antim: Cartea lui Stefan-Vod Cantacuzino
pentru ca sA fie bacanul i circiumarul in pace de
toate nevoile". Sub Brincoveanu intilnim pe un
Rizea, vtaf de bacani", deci capetenia breslci,
figurind ca martor intr-un act din 1708, mai 10,
alturi de inca alti trei tovarasi de breasl. Aceast
ramura de negot a fost intotdeauna bine reprezentatA
in Bucuresti ; bcanii erau numerosi, ceca ce se vede
si din scriptele vistieriei si ale agiei, iar prvAliile
lor, pline de tot felul de bunAtati" romanesti
straine, constituiau o adevarat atractic. S-au bucurat
de o binemeritata faitra pe vremea divanului ad-hoc
bcnia lui Martinovici si Asan, pe Lipscani, i aceea
a lui CAciulescu I Mincu, pe podul Mogosoaiei. Spre
a se vedea varietatea i calitatea articolelor pe care
le desfceau si din care cele mai multe erau destinate
boierimii i negutatorimei avute, marea masi a or-
senilor multumindu-se cu produsele tArii, reprodu-
cem, pstrindu-i ortografia, un anunt-reclam al
primei bacanii, aparut in Veslitorul romdnesc din
30 ianuarie 1857: La Martinovici si Asan. La crucca
de aur in ulita Lipscanilor, in coltul Hanului Serban-
Voila", a sosit acum de curind mai jos insemnatelc
articole, din cele mai bune cualitati i cu preturi
moderate: Ceai diferite calitti, rom de Jamaica si
englezesc, esenta de ponciu, zahar, cafea, cacao
pisatA fr zahar i nepisat, ciocolata de mai multe
cualitati, salam de Verona, de Sibiiu si de sunc,
casi de Emental, de Groyer i Parmasan (se asteapt
si de Olanda), galantin de cea mai fink tob de
bimba, limbi afumate fierte i nefierte, sunci afumate
coapte in cock bouillon, marinatA de Hell (alfisch),
scrumbii de Olanda, sardele de Franta in cutii si de
Genova in butoiase, hribi de Rusia, mazare i ciu-
perci de Franta in cutii, trufle de cea mai fin cualitate,
Lint de lemn frantozesc din cel mai fin, muraturi
frantozesti, mutar de Franta, de Englitera si de
Ungaria, macaroane de Italia, 006 diferite cualitAti,
luminri de spermantet, cum si alte mai multe tre-
buincioase casei. Cele mai alese calitati de vinuri
streine si de la cele mai renumite case precum :
Champagne mai multe cualitti, Bordeaux, Chateau
Lafite, St.-Julien si Medoc, Madera, Muscat de Lunel,
Cogniac, Malaga, Ofner, Menischer, Tokayer, Wis-
lauer, Villancr, Carlovitzer, Schomlauer, Szexader
si de Cipru vechiu i altele. Cele mai alese cualitti
de licheruri, precum de Vanile, Maraschino, Anise
de Bordeaux, Extrait de Absinthe, Curaao, Parfait
de amour si altele. Ulei de rapita raiinat pentru
lampe, uleiu de in proaspat lino, lac pentru ceruit
scindurile, impreun cu instructie pentru intrebuin-
tare, cum si toate obiectele trebuincioase pentru
ceruitu scindurile. Apia anaterin pentru gura, acadele
pentru tuse, prafuri de Seidlit, tinctufa pentru durere
de dinti, pasta pentru cur* dintii, sapun vegetalu
www.dacoromanica.ro
pentru pete de obraz, sapun balsamic de Misline,
pomadA vegetal pentru cresterea parului si altele."
S-a remarcat apoi bacnia lui Palm Popescu, In hanul
Zltari, pe la 1870, aceea a lui Ciobann, de pe Calea
Victoriei, la finele veacului trecut, i acelea ale lid
Dragomir Niculescu, tot pe Calea Victorici, si Dinis-
cbioln, la inceputul strazii Decebal, in perioada
dintre cele doua razboaie mondiale. lar in vremca
noastri anumite alimentare i comalimenturi, cum
e cel de pe Bulevardul Magheru, sau Magazinul
Unic" cu autoservire de pe Bulevardul Balcescu,
constituic, prin varictatea i multimea produselor
prin aranjamentul accstora, o placere vizuall
totodati, o permanenta tentatic. Niciodatil n-au fost
in Bucuresti magazine alimentare mai mari, mai
elegante, mai bine orinduite ca acelea de azi
trebuie subliniat tot asa de infatisatoare si de
aprovizionate in carlierele mdrgina,re ca i in centru.
Alimentara de la Obor, din Ferentari sau de la
- Bucurestii-Noi nu e mai prejos decit cea de pe
Bulevardul Gh. Gheorghiu-Dej, de pc strada Brc-
zoianu sau dinspre cap'Atul Cii Victoriei. Este o
deosebirc extraordinar, in privinta aceasta, intre
situatia de astazi i cea din trecut, de acum citeva
decenii numai.
Mrgelarii sau negustorii de margele, podoabe
gateli articole de modi", am zice astAzi au
fost si ei numerosi : ii aveau pravaliile pe ulna
mare", care, la un moment dat, se numea chiar
dup ei. Asa, de pilda, in actul din 26 februarie
1761, prin care Petre abagiul dAruieste Mitropoliei
o privlie ce iaste pa ulita cea mare a mirgelarilor".
Pe aceasta ulit mare, dughenile erau grupate, potri-
vit unui obicei general in evul mediu, pe speciali-
tAti : abagiii intr-un loe, margelarii in altul,
iarsi deosebit etc. De aceea, in actele vremii rcferi-
mare la zisa ulit, intilnim frecvent expresii cores-
punzAtoare. Intr-un zapis din 31 mai 1710 e vorba
de o pravlie aici in Bucuresti, in ulita cea mare
In mArgelari" ; la 16 septembrie 1756 intr-un act
inedit e amintiti o alta in ulita cea mare, in
rindul abagiilor", iar la 14 noiembric 1721, o a treia,
in ulita cea mare, in rindul salarilor". Unul dintrc
cei mai vestiti margelari" a fost Costandin, fcciorul
lui Maxim cupetul, i accsta tot mrgelar. Ni s-a
pastrat diata" lui, din 6 februarie 1735, prin care
hotarste sa se vind o parte din marca lui avere,
anume casele... din mahalaoa Coltii... cu pimnita
de piiatr de la uliti" i co cascle de dcasupra, apoi
pimnita de piiatra cu pravliile de pe dinsa din
ulita cea mare", si cu banii obtinuti sa... sa faca o
beserica de piiatr undc ar socoti printele vladica
mitropolitul, aici in Bucuresti, cu toate cite trebuesc
biscricii". Dorinta i s-a implinit ; executorii lui
testamentari au facut cele nccesarc, si in felul acesta s-a
ridicat biserica Sf. Elefterie-Vechi, unul din lacasurile
orisenesti reprezentative ale veacului al XVIII-lea.
Matisarii sau negustorii de tesaturi de matase erau
si ei bine reprezentati. Intr-un act inedit din 1631
301
sau 1632 data e 7140, dupi cronologia bizantina,
fr spccificarea lunii si zilei prin care judetul
Gheorghc i pirgarii adeveresc vinzarca a doua
privalii si o pivniti in tirgul dc sus" al Bucurestilor,
gasim printre martori pe Costandin matisariul",
Enachc mitasariul" si Necula matkariul". Negusto-
rilor li se adaugi apoi crescatorii de viermi-de-matase,
producatorii de borangic", numcrosi in veacul al
XVIII-lea in mahalalcle Mtisari si Popa Nan (vezi
si mai jos, P. 356). 0 categoric deosebita o format'
matisarii armcni", amintiti in privilegiul dat, la
18 august 1824, breslei boiangiilor ; mestesugul
accsteia din urma dc a boi", adica de a vopsi tesil-
turile, nu va putea fi exercitat de nici o ale' breasla,
nici basmagii [fabricantii de basmale], nici tabacii,
nici ceaprazarii, nici ibniingii, nici mdle7sarii armeni,
nici alt oricine ar fi".
Sticlarii crau cei ce vindeau sticle" sau sticlarie,
atit romineasci fabricat la $otinga, in Dimbovita,
si la Steclria" in Ilfov cit i strait* de la ochiu-
rile" de geam pini la recipiente de tot felul. La
1 iunie 1743, printr-un zapis inedit, Iosif sticlarul ja
cu embatic de la Manolache Lambrino, devine cu
alte cuvintc chiriasul permanent al acestuia, un loe
la poarta de jos a Curtii domncsti. Sticlarii au dat
numelc lor unei uliti din cartierul Vackesti ; ea se
cheami i astizi tot asa (raionul Tudor Vladimirescu) ;
acolo-si avcau multi din ci dughenele.
Nu e cu putinti sa insiram aici nu si-ar avea
niel locul toate categoriile de negustori din Bucu-
restii de altadata. Vom aminti dintre ele numai pc
acelea care au disprut sau ale ckor nume nu mai
sint astizi intelcse de marca masi a cititorilor, pre-
cum si categoriile de negustori inscmnate prin vechi-
mca lor.
In grupa mare a negustorilor de tcskuri mentionm
pe abagii, pe astaragii i pe bogasieri. Cci dintii vindcau
abi (la plural : abate), postav gros, ordinar, alb de
obicei, dar si negru, fabricat in tar sau adus de
peste Dunke de aici numele turcesc. Sotia lui
Scrban Cantacuzino era reproducem textul cro-
nicii lui Grcceanu sirbc de feliu, de la Nicopole,
fata Ghenii, negutkoriul de abale". La 16 septembric
1756, un Petre abagiul cumpiri o pravalic cu pimint
cu tot", in ulita cea mare, in rindul abagiilor",
iar la 1 iulie 1744 e mentionat o priivilie in ulita
cca mare, despre abagii" ; ambelc acte sint inedite.
Astaragiii vindeau astar, o pinza groasi de captusit
hainele ; termenul e de asemcnea turcesc. Multi
dintre ei, ca si dintre abagii, erau si mescriasi in
acelasi timp, adic lucrau hainc cu materialele res-
pective. In cartea" pe care o obtine, la 9 decembric
1781, de la Alcxandru Ipsilanti, starostia de astaragii
din Bucuresti, sint citati, ca un grup deosebit, intoc-
mai ca la matsari, armene. Bogasierii vindeau
bogase (cuvint iari turccsc, insemnind teskuri
de bumbac, apretate i lustruitc), i, pc linga acestea,
tot soiul dc alte tesaturi. Printre martorii unui zapis
inedit din 1769, martie 18, este i Nitu bogasier".
302
www.dacoromanica.ro
Acesti negustori formau, la inceputul secolului
al XIX-lea, o breasla, sau, cu termentil care se in-
trebuinteazi acum, o companic" important ; impo-
zitul pe care il pltesc, in septembrie 1820, potrivit
unui act inedit, cei 48 de bogasieri, grupati in 24
de cruci" crucea era o unitate fiscalk ca i ,,bu-
dele"; o intilnim Inca din secolul al XVII-lea la
impuncrea calrasilor intrece pe cel al bicanilor
si al cupetilor" ; el reprezint 720 de talen, fati
de 570, respectiv 432, al celorlalti. Printrc cci 48 de
bogasicri, trecuti ficcare pe nume i co domiciliul
afcrent, o serie intreaga' slut armeni. Citm astfel
pe Hagi Carabct Ioncsor ot Popa Rusul", Hagi
Mogirdici Buiucliul bogasier ot Olari", Hagi Chircor
sin Saacol", Akin Agemolu sin Martiros" i fratele
s5u, Apcar Agemolu sin Martiros", Kirkor Vartan
Buiucluoglu ot Caimata" i Calos armeanul ot
Popa Rusul". Hrisovul pe care cumpania" boga-
sierilor din Bucuresti Il primise de la Alexandru
Sutu (1818-1821) le este innoit, in septembrie 1824,
de catre Grigore Ghica ; ei sint scutiti de dijmilrit
si de vinkici, urmind si plteasck la fiecarc patru
luni, cite 30 de talen i de cruce.
Dou numiri de negustori, azi disprute, comporti
discutie ; c vorba de rcatrapazi si de paceagii. Cci
dintii faceau parte din rr area grup5 a blanarilor ;
faptul rezultil din hrisovul pe care Alexandru Ipsi-
lanti il d, in 1780, precizind componenta grupci:
citi se afli intr-aceasti vrcme la mestesugul
negustoria accasta, adeci bliinari, cojocari, islicari
si matrapazi". Care anume era specialitatea matrapa-
zilor nu se precizeaz in hrisov, in timp ce se dau
detalii asupra celorlalte trei categorii. S-ar putea sa
general de negustor de blnuri",
aiba intelesul
cu nuanta de acaparator", speculant". Cki co
acest inteles general de ncgustor apare termenul
in condica de lefuri i vcnituri din 1776, in care
sint amintiti starostii de matrapaji i matrapajii,
laird precupetii". In alt document, din 1791, se amin-
teste de varul ncstins ce-1 vind matrapazii". Ar
rczulta deci ca acesti matrapazi crau totuna cu pre-
cupetii, insemnind negustori care speculcaza asupra
diferitelor marfuri, cumpkind ieftin i vinzind scump.
In bimba turck termenul are si acest scns pciorativ,
pe linga sensul prim de ciomagas, duelgiu. Asa se
explica i cvolutia semantica a cuvintului derivat,
matrapazlic", care de la sensul initial de meseria
matrapazului" a ajuns sa insemne fraud", inse-
lciunc". In ce priveste pe paceagii", termenul
deriva' din turcescul pacea", lar accsta are doua
intelesuri: 1. blana pretioasa de calitate inferioark
de la partea de sus a picioarclor ; se aplica atit blinii
de samur sau zibelink cit i cclei de jder, sobol, vulpe
etc. Adugrn precizarea ca blanile pretioasc crau
de patru calitki: spinrile", cele mai bune si mai
scumpe ; pacelele", de la partea superioar a picio-
rului ; picioarele", de la partca infcrioarii a lui ;
Pintecele" (in turceste nefea), mult inferioarc fat
de spinari". In timp cc o blani intreag de spinki
de vulpe costa, potrivit hrisovului din MCI, 86 de untie tageau carale Cu peste" sositc de la balt
talere", una de pintece valora numai 16 talere", asa cum aflm din acte ale cpocii brincovencsti
adicil a cincca parte. In cc privestc samurul sau zibe- (vezi si mai sus, p. 303). Intr-un zapis incdit
lina, exista si o a cincea calitate: coadele", at:Ha din 26 octombrie 1790 se pomencsc cascic
blana cozii animalului ; 2. pacca" mai inscamn Brantici, cc sint la scaunile d peste", iar in
mincare fcut din picioare de oaie sau vitel, dreasi altul, tot inedit, din 3 februarie 1764, se facc amin-
cu ou i otet, similar deci ciorbci de burt. Paceagii" tire de casa Radului vtaf de pcscari". In 1832
pe care-i intilnim in actele bucurestenc ale secolelor cxistau 57 de pescari" care plteau patent:I in
al XVII-lea si al XVIII-lea au si ei un dublu inteles. Bucuresti, fat de 55 dc micelari".
Unii sint blnari, vinzind blnuri fcute din pacele. Vcchi au fost si aparii", adic ncgustorii de apii.
La acestia credcm ca se refer zapisul inedit din 1698, Ei o crau cu sacaua un butoi pus pc dou roatc
octombrie 7, prin care Nica slarul arati c soacr-sa, de la izvoarcle captate Filarct, Mircuta dar mai
Visa calugarita, a cumpirat o prvlie aicca in ales de la Dimbovita, uncle existau mai multe va-
Bucuresti, la Tirgul Dinluntru, unde sint paceagiei duri" ale sacagiilor. Unul era chiar in fata Curtii-
(rwrkulieli), innaintea prvliei Zotii bAcanul". Tot Vechi, la poarta din mijloc, altul in drcptul fostului
la ei pare a se referi si zapisul inedit din 1778, noiem- local al Procuraturii, lingi podul Mihai-Vod, unde
brie 26, amintind pe un Costea paccagiul", care se va instala, mai tirziu, sub Bibescu, machina"
fine prvlie pe ulita sidcarilor, ling Hanul lui hidraulick Un Ncagul aparul" e amintit intr-un
Serban-Voc15. De asemenea, cartea dc judecat din zapis de vinzare din 27 aprilie 1664. lar in Anatef-
1791, noiembric 3, in care se aminteste ca. in 1762 terul lui Brincoveanu e trecuti si apiria" dc la
s-a dat Cu chirie prvliia de pacegerie, insi cu curte si sacagiul", acesta din urm primind bacsis"
trei prvlii ce sint ling puscrie", aladar in inima atit de Anul nou, cit si atunci cind vine domnul de
tirgului, ling Curtea domneasck Cu al doilea inteles, la oaste. Dui:A nartul din 9 decembric 1802, o saca
de natuti culinari sau gastronomick intilnim pe de apa costa 4 parale" in poporu agii", adica in
paceagii in ordonanta sau nizamul" din 9 decembric centro, si 5 paralc" in poporu Spirii", adica in
1798 privind msurile de prevenire a npraznicei Dealul Spirii. Aparii au &Inuit in uncle mahalale
boale a ciumii". Se spune acolo ca buatarii cei cc pin in preajma primului rizboi mondial (vezi
in alisveris de paceagerie si vinzi bucatele Ion fig. 193).
fri de adunare inuntru prvliilor lor, cu mese, Vinzarea ficrului si aceea a sirii a fost un drept
ci afari si minince ficscare, oriunde va vrea, cump- pe care si 1-a rczervat domnia. Documente din
rindu-si cu paraua bucatelc". Cu acelasi inteles vremea lui Brincoveanu si apoi din epoca fanarioti
gsim si in cronica stolnicului Dumitrache privind
evenimentcle din anii 1769-1775, cronic in care
Fig. 193 Negustor dc ap3 sau sacagiu. Fotografic de Saatmary pc la 1867.
citim c s-au apucat multi iafsi de placintirie si (B.A.)
paceagerie".
Foarte yea* in ramura alimentar, sint, in afari
de brutari, mdcelarii si pescarii. Cei dintii, cu nume
mostenit din fondul romanic al limbii macellarius
are exact acclasi inteles si-au avut primele asezri
in mahalaua Sf. Saya, unde, potrivit crtii din 27
aprilie 1664 a lui Gherghina judetul, au fost mai
chinainte scaunele d carne, ceale vechi", apoi in
mahalaua Scaune, de-a lungul Bucurestioarei. Dar
si aici s-a produs o nouil deplasare, mai spre sud,
asezarea prima din mahalaua Scaune devenind, la
rindu-i, Scaunele-Vechi, zis si Spunari. La 21
octombrie 1720, capeteniile acestei brcsle, noi,
vtasii de mcelari, impreun cu alti tovarsi, anumc
lane vAtaf i Necula vtaf i Voico vtaf i Ncagul
mcelaru", fac un schimb de terca in mahalaoa
Scaunelor" cu Staico logofitul despre doamna ;
actul este inedit. Micelarilor li s-a mai spus, Cu un
termen turcesc, si casapi; un Liver casap" cumpari
de la orisenii din Bucuresti" o proprietate pe care
i-o intilreste, la 18 noiembric 1580, Mihnea Turcitul.
Acest de-al doilea numc al micelarilor s-a gcneralizat
mai mult in Moldova. Spre miazzi de scaunele
micelarilor, tot in preajma Bucurestioarei, se atlau
scaunele pescarilor". Exista acolo si o rdspintie"

www.dacoromanica.ro
ne arati ca ele se concesionau impreuni aceluiasi
intreprinzitor, care apoi, la rindu-i, ii avea oamenii
si prin care desficca cele doui produse. Era un loc
anume in Bucuresti, imediat la sud de actuala Pi*"
1848 (fost SI. Gheorghc), unde ficrul, importat in
baloturi" sau in bare lungi, se fringea", adici se
tilia in buciti mai mici. De accea in documentele
vremii accst loe este cunoscut sub denumirea uncle
se fringe fierul". La 27 mai 1745, Despa Vine-
teanca" si cu feciorli ci vind Mitropolici, cu 230
de talen i noi, o privilic aici in Bucuresti, numai
leamnele noastre deci numai dughiana dc lemn,
fir tercn pe locul sfintei Mitropolii, unde sd fringe
fiend". Un alt zapis, din 16 februarie 1754, aminteste
de doao prvlii cu locul ion aici in Bucuresti,
rude sa fringe fierul", prvlii stpinite de o biserici
din Tirgsor, pini in zilele riposatului loan-Vod
[Mavrocordat 1716-1719], cind au ars focul"
orasul, arzind i aceale doui prvilii". Tot astfel,
la 20 noiembrie 1753, aflim c un lid= cantaragiul
av ea trci prvlii aici in Bucuresti, uncle si fringe
hierul". Intocmai ca i la scaunele de carne si cele
dc peste, s-a produs i aici o mutare a loculiii unde
se fringea fierul; asa se explici de cc acte de la fincle
secolului al XVIII-lea cum sint cloti zapise inc.-
dire din 13 noiem brie 1790 si 11... 'lima nu e indi-
cati] 1791 se referi la privilii ce sint in tirg
inliuntru, la fiend al vecbi". Amintirca locului s-a
pstrat pin la al doilca rzboi mondial in numele
micii strizi Fringe-Fier" dintre Calca Mosilor
strada Deccbal, la sud de Gridina Sfintul Gheorghe
Astzi se cheam Jacques Elias ; ar trebui si se
revini la vcchea denumire, atit de evocatoare pentru
viata economici de odinioar a orasului, i si se dea
numele filantropului Elias unei strzi noi.
Pe lingi numirile generice de cupeti" i negu-
plod", pe ling acelea speciale determinate de numele
mirfii vindute, mai exista o a treia categoric de nume,
dupi locul de unde aduceau marfa. E vorba de
bra,roveni, trdricani, lipscani i gabroveni. Brasovenii
erau romni din cheii-Brasovului care fceau la
Bucuresti in restul trii negotul de brasovenie"
i Biserica domneasei. intr-adevir, un act inedit din
sau articole de Brasov (tesituri, vesminte, obiecte
de podoabi, fierdrie, lizi). ti gsim pomeniti in hriso-
vul din 1665, ianuarie 28, prin care Radu Leon
acordi scutirc de dri tuturor schcailor carii
hrineascu cu ncgotu brasovenescu aici in teara
domnii-mealc si in orasul domniei-mcalc in Bucu-
resti", asa cum le acordascril i alti domni mai
denaintc vrme". O scam dintre ei aveau la noi
locuintc stabile, crau cum spune hrisovul pe care
li-1 di Brincoveanu, la 8 ianuarie 1701 sizitori
co case". Plateau acum la visticrie o dare, si anume,
PC temci de ruptoare", adicii o sumi globali pentru
toti brasovenii", fixat prin bunii intelegere. Hrisovul
amintit, aritind ci acest sistem exista Inca* mai
dinainte, di la alti riposati domni", li-1 reinnoieste,
precizind c vor avea si pliteasci 1.000 de taleni
anual, in patru cistiuri. De la o vreme, s-a dat
304
www.dacoromanica.ro
numele de braoveni nu numai celor originan i din
cheii-Brasovului, dar si negustorilor bucurcsteni
care vindeau marfi de Brasov. In legitur cu felul
cum stiau laude marfa, si-i faci reclami, exa-
gerind i, uneori, inventind, s-a format, in limba
noastri, termenul brasoave", co sensul de palavre,
minciuni". Multi vreme, o uliti din centrul comer-
cial s-a numit Brasoveni ; astizi exist o stradi' Cu
acest nume in raionul 1 Mai, cartierul Tei, unde
s-au asezat o seami dintre negustorii brasoveni
stabiliti in Bucuresti.
Udricanii erau negustorii care aduceau marfa de
Udrii" sau Adrianopol (in turceste : Edirne), ora;
vestit pentru produsele sale textile si alimentare,
veche resedinti a sultanilor, inainte de cucerirea
Constantinopolului, si care redevine resedinti, paralel
cu cea de pe malurile Bosforului, in timpul marilor
campanii de la finele secolului al XVII-lea si in-
ceputul celui de al XVIII-lea. Termenul udrican"
exista in epoca brincoveneasci (vezi p. 303, 361).
In aceeasi epoci apar i negustorii care se aprovi-
zioneazi direct din marek tirg al Europei Centrale,
de la Leipzig, sau, cum Ii ziceau ai nostri, Lipsca.
Mai inainte vreme marfa de lipscinie" ne sosea
prin intermediul sasilor ; apoi, dindu-si scami de
marele cistig pe care il pot realiza, negustorii buco-
resteni trec peste acesti intermedian i si se duc direct
la sursi. Del Chiaro, secretarul lui Brincoveanu si
al lui tefan Cantacuzino (1710-1716), pomeneste
In Istoria sa pe negustorii care vin de dou ori
pe an" de la Lipsca, aducind cristaluri de Boemia
si tot soiul de alte mirfuri". Un act oficial din 16
august 1726 arati intr-adevir c, in accl an, negustorii
bucuresteni au adus, de la tirgul de primivafi din
Lipsca, opt care cu marf. lar un raport din Viena,
datat 28 dechembrie 1737, ne d informatia c la
faimosul tirg vin nu numai o multime de poloni",
dar de asemenea munteni (ovalacchi) i transilv-
neni". Acesti lipscani", care au dat numele ion,
In veacul al XVIII-lea, ulitei principale de comert
a tirgului, aveau o odaie a lor pe locul stipinit de
25 aprilie 1754, de la Constantin Ceban Racovit
voievod, precizind china pe care trebuie s-o pli-
teased toti cei ce au case si prvlii pe accst loe un
zlot pe an de stinjen cei de la uliti si un cult cci
din dos mentioneazi, printre chiriai, alituri de
loan jimblarul", de Mehmet nilba(n)tul" (potco-
varol), de Aldea neamtul", de Gavril bucitariu",
Odaia lipscanilor". Aveau, poate, aici sediul
breslei ion, eventual si un depozit. La 5 februarie
1765, stefan Racoviti intireste lui Hristea Dimitriu
Liptcanul" o bolti adici o prvlie de piatril",
cumpirati cu 2.500 de talen i pret mane de la
Hagi Costandin Stoenescul, numai bolta, fir locul
respectiv, deoarece acesta apartinea feciorilor lui
Anastasie zlitariul", cirora li se pliteste o chirie de
60 de talen i anual. Breasla sau cumpania" lipscanilor
ciptase un hrisov, specificind statutul ei, de la
Alexandru Sutu (1818-1821), hrisov pe care li-1
confirma, la 8 scptembric 1824, Grigorc Ghica.
A flam din el ca din cumpanie" fac parte acci
neguttori cari negutatoresc niarfd da Lipscd fi din
(die parti ale Evropi i s afla Cu locuinta aici in
politiia 13uc.urestilor". Ei vor plati ficcare cite 45 de
talen i anual havactul" visticrici i vor fi scutiti,
schimb, de vinariciu, dijmarit i fumkit" i aparati
de once havalele i angarii". Vor tine cite doua calfi
la prvliile Ion, holtei, pentru care vor plati tot cite
45 de talen. Compania n-are staroste, hindca spunc
hrisovul negustorii acestia nu primesc... a li sa
pune" se socoteau, se vede, prea mari ca sa acccpte
un astfcl de sef ci numai patru epitropi alesi de
companisti dintrc ci. La 1855, in timpul ocupatiei
austriece, capitanul 5tefan Dietrich arati ea' cea
mai frumoas i vcsel strad din Bucurcsti este
Strada Lipscani, Linde se all cele mai bogate si luxoasc
magazine care, prin marimea i stralucirea lor, se
pot masura cu magazincle viencze".
In a doua jumtate a secolului al XVIII-lea sint
constatati in Bucuresti si negustori gabroveni, care
aduceau marfil de Gabrovo, orasul din Balcani,
cunoscut prin manufacturile sale de postav. Era un
postav gros, trainic, foarte aprcciat de burghczia
mijlocie si mica; un costum dintr-o asemenca stofa
tinea o viata intreagi. Gabrovenii isi avcau prvliile
pe ulita care de la ei i-a luat numele, ulita paralela
cu Lipscanii i marginind spre miazanoapte vechca
incinta a Curtii domnesti. Accasta ulit era, spre
finele secolului al XVIII-lea, una din cele mai ani-
mate si mai frumoase din oras, fkind concurenta
I.ipscanilor. In 1817, un Stoian bacanul, fiul lui
Pure Stenet gabroveanu", ridic, impreun cu
sotia sa, Joita", cu Dumitru cojocaru" i cu alti
cvlaviosi crcstini" biserica Sfintii Voievozi de pe
Calea Tirgovistii (astazi Calca Grivitei).
0 a patra categoric de nume de ncgustori erau
acelea in legitur cu locul lor de provenient, cu
orasul din care veniser sprc a se aseza in Bucuresti.
In accast categoric intrau chiprovicenii, rufii,
dirstorenii i Pcntru chiprov icen i, ori-
ginari din Chiprovat i Cobilovat, vezi mai sus,
capitolul referitor la populatia orasului. Rusii crau
vechi negustori in Tara Romneascd. Sint amintiti
inca in privilegiul vamal dat de Vlad Dracul la
8 septembrie 1439. Ii constatam apoi pe vremea
lui Antonie-voda din Popesti (1669-1672), iar sub
Brincovcanu aveau o biserica a lor in Bucuresti.
De acest ultim fapt ne vorbeste o insemnare auto-
grata din 17 august 1696 a lui Enache Vacarescu,
inscmnare care arata c binccunoscutul boier a cum-
prat o cvanghelic si a dat-o de pomana la Bese-
rcaca Rusilor" pcntru pomenirea sa si a parintilor
sal. Se pare ca Biserica Rusilor e totuna Cu Biserica
Negustori, unde se afla azi evanghelia cu insemnarea
lui Vadirescu. Brilcnii crau negustori vcniti din
raiaua &MI6. turci, greci, romani etc.; ei plateau,
ca i brasovenii, tot pe temei de ruptoare", o suma
www.dacoromanica.ro
anual vistieriei. Numarul Ion pe intrcaga Mun-
tenie, o seam dintrc ci stind in Bucuresti intrecca
cu putin pe accla al chiprovicenilor. Asa rezulta
din cifra comparar a sumci pc care o plateau vis-
tieriei ; caci pe cind accstia din urma &ideal' la
poclonul hanului", pe vremea lui Brincoveanu,
250 de ughi" sau galbcni, brailenii dadeart 270.
Dirstorenii erau ncgustori, de origine etnica diferita,
veniti din Dirstor sau Silistra. Isloria lui Mihai Can-
tacuzino, terminata in 1776, ii prczinta ca fugari
din cauza turcilor". Se pare ca accasta breasla relativ
recenta nu figureazi in condica visticrici lui Brin-
coveanu n-a a ut insemnatatea chiprox janitor si
brailenilor. 5i pe arnautchioilii i-am infatisat la capi-
tolul privind populatia orasului ; adaugam aici ca
ei formau o companiic", care, potrivit hrisovului
din septembrie 1820, cuprindca 90 de numc, din
care 57 platesc visticriei anual cite 15 talen i lipscanii
plateau cite 45, asadar de trei ori mai mult 4 cite
7 talen i si jumkatc, iar 27, intre care starostele si
ceausul adica presedintelc companici si agentril
lui executiv nu platese nimic.
Toti acesti negustori cu cxceptia bincintelcs a
aparilor i aveau pravaliile Ion fixe, grupate, in
genere, pe spccialitati. Accste pravlii erau, la inccput,
in imcnsa lor majoritatc, de lemn, nu de zid, totul,
de la talpi" pini la capriori", fiind facut din mate-
rial lemnos. De accca, in mod curent, se vorbestc
in actelc secolului al XVII-lea si in prima jumtate
a cclui de al XVIII-lea de lemnele" prvliei. Cind,
la 28 noiembrie 1719, Radu diaconul vinde lui
Simion abagiul un loe de prvlie", se specifica:
insa afara din leamne, pcntru ca leamnele s-au
facut cu cheltuiala dumnealui". lar cind Niel salami
se judeca, la 7 octombric 1698, cu manstirea Cernica,
pentru o pravkie pe care el o primisc de zestre,
mahalagiii vecini socotesc Icamnele" pravlici, va-
boa= respectiva 10 talen fiind platita de egu-
menul manastirii. Tot de lemn erau, bincinteles,
tarabile" privalii mai mici, pcntru care se platea
chirie mai putina. Dintr-un zapis inedit, din 10 mai
1749, aflam ca in runt) cc pentru o pravalic mire"
de fapt, pcntru pamintul pc care sta pravalia
se pltea o chirie anuala de 50 de talen, pcntru china
altii privalii tarabi, cc iaste in dreptul prvlii cei
mari, preste until", se &Idea numai 30. La 26 octom-
brie 1790, de Sfintul Dumitru, luind cu chiric Gheor-
ghitii mrgelarul doua tarabe cc sint innauntru in
tirg", uncle tot el mai inainte merahirisise", adieil
se indeletnicisc cu margeliiria, plateste pentru amin-
douil 80 de talen i anual. Tot de lemn crcdem ca eran
si samarii" i cesimalele", iarasi un fcl de tarabe,
pe cit se pare, fara ca sa putem ins, in stadiul actual
al cercetkilor, sa arkarn diferenta specifica blue
aceste trci tipuri de dughene. Din documente rezulta
c samarii" erau grupati, formind un loe bine
cunoscut in Tirgul Dinlauntru. 0 serie de documente
inedite, din intervalul 1790-1793, amintcsc dc difc-
rite pravalii care se aflau in tirg innuntru, supt
305
samari" (citeodata si forma: cia supt samara").
Privalide erau, in general, de aceeasi mirime.
Sc stia dimcnsiunea tip, ached' ltimea ei la ulit,
de aceca intilnim atit de des in documente formula:
un loe de adtca private. La 28 iulic 1627 Alexandru
Coconut intareste manstirii Sf. Troita (Radu-Vodi),
printr-un act inedit, pivnita lui Macavci, din Bucu-
rest, si ca he pentru 12 praodlii". lar la 25 ianuaric
1645, Constantin Cantacuzino, marele postelnic, cum-
tiara de la Duca ceausul i fratii acestuia, Dima
Enachi, o pivniti... Cu loe di doa privilii i alt
loe di o private, ling chiliile bisricii a popei
Mantai". Se pare ca dimensiunea era de trei metri
cam un stinjen i jumitate la care se adauga
grosimea peretilor. Asa cel putin rezulta din zapisul
Cu data de 24 ianuarie 1671, prin care Gheorma,
fiul lui Mihnea stegarul, vindc, impreunii cu rudele
lui, mestcrului Stan croitoriul Tirilisca" i sotiei
acestuia, Stefanici", 2 privalii in erg in Bucuresti",
vccine cu privaliile Stoicai logofitul Ludescul". Insi
si Sc stic cum merg... prviliile citim in zapis
la fat, despre ulit stinjini 3 si 3 palme si au dat
cu stinjinul Stefan logofitul, feciorul lui Leontic
postelnicul". Intre martori, Costandin slugeariul",
fiul lui Stoica Ludescul. Prin urmare, o prvalie,
inclusiv grosimea peretilor avca o latime la until'
de 3 metri si 32 centimetri, socotind cu stinjenul
aproapc contcmporan al lui Serban-Vodi
(1,9665 m).
In tirgul propriu-zis, in centrul comercial, privliile
erau foarte dese, una lingl alta ; citeodatt veneau
pina aproapc de tot de lacasurile bisericesti, cum e
cazul cu privOlia pe care Radul capitanul Bilci-
rescul" o vinde, la 28 ianuarie 1671, jupinului
lorgi starostea" ; ea venea ling privaline Besea-
ricii Grecilor, In rind in dond altarnlui", iar locul ci,
pini in bolovanii besearicii". Din accasti ingri-
midire a privliitor s-a ajuns ca uncle lacasuri din
centrul Bucurcstilor si fie imprejmuite de pretu-
tindeni, acoperitc, de uneori nici nu se mai vid,
cum e cazul cu biserica Sf. Gheorghe-Vechi, sau
de-abia se vid Biserica Doamnci.
Multe dintre prvlii erau asezate dcasupra piv-
nitelor in care se vindca vin, pivnite zidite si care
aduccau un yank bun, intrccind adcseori pe accla
al prOvaliilor de deasupra. Asa se explica de ce intr-o
serie de documente din veacurile al XV1I-lea si al
XVIII-lea se citeaza in primul rind pivnita i apoi
privaliile, cea dintii fiind clementul esential. Cind,
la 20 martic 1655, printr-un zapis care da detalii
asupra familici lui Radul logofitul Nsturel, tatal
doamnei Elina a lui NIatei Basarab, se vindc o
proprictatc bucuresteanli ce apartinuse acestci fatnilii,
se specific: o pivnitii cu 5 privilii, la ulita cea
mare" ; iar mai departe, in acelasi zapis: partea lui,
junlitate de pivniti i, dcasupra, doui privilii
jumatate".
Din prima jumatate a secolului al XVIII-lea,
prvallule de lemn incep si fie inlocuite prin
306
www.dacoromanica.ro
trainicc dc zid. In acte gisim acum mcntiunea daca
privilia e de lemn sau de zid, ceca ce inainte nu se
facea decit in mod exceptional. La 15 decembrie
1737, printr-un zapis inedit, Despa, fosta sotie a lui
Stoica logofatul despre Doamna, vinde vel-clucerului
Stefanache trei privalii de lemn pe locul nostru,
In lata Scaunclor". Iar la 1783, Nicolae biv-polcovnic
di o adeverinti, iari inedita, el sotia sa Ana a
lisat prin testament Mitropoliei o prilvalie de zid
cu casa in dos in ingrldisul curtii de uluce". Procesul
de inlocuirc a vechilor dughene, de lemn, prin con-
structii trainice, de zid, e relevat de hrisovul inedit
din 9 martic 1754, prin care voievodul Constantin
Cehan Racoviti hotriste ce chirii urmeaz si ia
Biserica Domneasci de la accia care au prvlii pc
locul ei de pe ulita Boiangiilor, in mahalaua Sf.
Gheorghe-Vechi. Si anume, de la priviliile cele
vechi ce nu s-au strimutat pin acuma", au rimas
tot asa, si in cite sase talen i jumitate pe an ; iar
de la prviliile ce s-au preficut adici au fost
inlocuite prin altele noi, de piatri cite talen opt",
si de fiecare bute de vin pe care ar vinde-o in pivnitil
cite un leu. Pentru ca adaugi hrisovul mai
nainte Mate prdvelliile au fort de lemnu", pltind cite
6 talen i si jumitate. Dar unii din priviliasi citim
mai departe s-au si indraznit de s-au preficut
peal/Mille, ficind i pivnite, Inca unii de zid", fari
stirea biscricii. Sc cuvine deci sa pliteasci mai mutt,
ap cum plitesc si altii cc-0 prefac priviliile".
O bucat de vreme s-a mai construit amestecat, uncle
privlii de lemn, altele de zid, pini cind, dupi incen-
diul din 1804, s-a hotarit, prin regulamentul din
14 septembric al accstui an, si nu se mai permita
deck constructii de zid. Era aceasta si o masuri
impotriva propagirii incendiilor, care pustiau, la
intervale dese, orasul.
Chiriile privilfilor au fost in general mari, i ele
au mers crescind. Pentru o privlie da mirgelrie,
din Tirgu Dinlauntru, di supt samari", pliteste
Ranieri mirgelarul la 26 octombrie 1793 de Sfintul
Dumitru 125 de talen i anual, cit &ideal altadata
s-o cumperi de veci. Iar pentru dooao pravalii",
di pacigerie" si o magazioar dinnapoi, ce sint
tot intr-un van", plteste Dimitrie cipitanul la
23 aprilic 1791 de Sfintul Gheorghe 300 de
talcri anual. Dup 1829, cind, in urma Tratatului
de la Adrianopol, care asigura libertatea comer-
tului pe Dunirc i Marea Ncigra, afaccrile sporesc
si negotul inflorestc, chiriile ajung la cifre remar-
cabile.
Din rindul negustorilor piiminteni din Bucurcsti
se ridica un numar de 24 de fruntasi, alcituind, in
a doua jumatate a secolului al XVIII-Ica, o adevrati
aristocratic, bucurindu-se de privilegii fiscalc si trans-
mitindu-si situatia in mod creditar, din tati in fiu.
Ni s-au plistrat mai multe hrisoave asupra Ion, dintrc
care unul, din 1 iunic 1803, de la Constantin Ipsi-
!anti. Domnul arat ca acesti 24 negutitori pamin-
tent" sint veche breasli sau cumpanic veche
a scaunului domnici-mele Bucurcsti" i ca ci au cel cu carticelele de provcrbc i invataturi, era un
avut privileghiuri prin hrisoave i cartile domnilor boccegiu.
de mai nainte vreme". Din rindurile lor se aleg cei Cind orasul incepe s se intincla mult, in epoca
cc ajuta, pe rind, pe starostea de negutatori" la Regulamentului Organic, apar si alti negustori ambu-
judecati, socoteli si mczaturi cari stint trcbile lanti, de data accasta ducindu-si mara in dotia
obstiei". De aceca, sase dintrc dinsii situ scutiti cosuri sau recipiente atirnate de capetele unci cobilite
complet de dan, iar ceilalti de dijmarit i vinar:ci purtate pe timen : sint ollenii. Vcniti din Oltenia,
li se mai scuteste la toti si cite o pivnita de fumarit, in special de pe Valca Jiului si a aflucntilor lui, ei
de caminarit, de vamd, de vin domnesc si de ortul poart pina in cele mai indepartate colturi ale Bucu-
vatasesc". Numele acestor 24 de negustori fruntasi restilor marfa zarzavaturi, fructe, peste, pasari,
sint scrise in condicele vistieriei, i starostcle nu Nate iaurt, flori etc. pe care o iau, dis-de-dimineata,
inlitura pe nici unul din ei ; drepturile lor lc moste- de la angrosistii i producatorii din Nata Marc.
nesc cei ce se vor trage dintr-acestia, ca sa nu Alaturi de ei constatam, pe strazile orasului, o serie
rmie isterisiti [lipsiti] de orinduiala neamului lor" ; intreagi de alti negustori ambulanti: turd, bulgari,
daca nu sint urmasi, atunci se va aseza dintre alti albanezi, care \rind braga, salep, alvita, dulciuri,
negutatori cari vor fi destoinici". Hrisovul din 1803 inghetata etc. ; evrei, cumparatori de hainc vechi ;
e confirmat si de Caragea, la 3 mai 1813, si de Gri- armeni, vinzatori de covoare (vezi si fig. 194)
gore Ghica, la 22 iulie 1824. si de risnite de cafea ; tigani, umblind, cu caruciorul
Pe ling negustorii stabili, cu pravalii fixe, incep tras de un magar, dupa fiare vechi" sau vinzind
si apark spre sfirsitul secolului al XVIII-Ica, si piepteni, albii, cioin i alte vegetalc, in timp cc
negustori ambulanti. Sint asa-zisii marcbilani - nu- tigancilc umbla cu floricele", porumbielu fierbintc",
mele e ruscsc care-si poarta marfa in carute cu levantica" si tot soiul de flori. Pe strazile Bucures-
cai, deplasindu-se usor la diferitele bilciuri i tirguri tilor se tes necontcnit, de dimineati pini scara, accsti
regionale. Ei insotesc i armatele straine in depla- negustori ambulanti de tot felul, cu strigatcle lor
sarile accstora, furnizind soldatilor articolele de care caracteristice. Alaturi de ei sint si meseriati amhu-
au nevoie. in timpul rizboiului dintre rusi i austrieci lanti gcamgii, recrutati mai ales dintre transilvaneni
de o parte, turci de cealalta, intilnim, la 8 februaric si in special dintre moti, apoi reparatori de butoaie si
1790, un marchitan cu niste marfa de Bcs", adica putini, purtind in sac ghiara" de tras in afara doa-
de Viena. in Bucuresti erau, pe atunci, o seam gele I citeva fire de papura, dupa accca, cei cc pun
de acesti marchitani care fceau afaceri bune, profitind coach noua la topor si spoitori de vase de amnia, specia-
de starea de razboi. Multi dintre ei erau straini : - litati tiginesti (coada la topor" i spoi tingiri") etc.
supusi austrieci, apoi rusi, greci, de la o vreme insa
si romini. La 28 martie 1808, divanul domnesc ia Fig. 194 Scoarte de vinzare PC chciul Dimbovitci, aproape de Fiala
hotarirea sa scuteasca de vami pe acesti marchitani, (111.1.B.)
cari aduc pe la polcuri ceale trebuincioase lucruri
bauturi de la Rusia". inmultindu-se insa si fcind
o serioasa concurent negustorilor stabili, cu pravalii,
ei provoaca o plingere a acestora din urma care
divan, care, la rindu-i, se adreseazi generalului-maior
Repninski, la 9 aprilie 1812. Divanul arata ca. au
dat jalb toti negustorii pietii ai acestei politii [adica
ai Bucurestilor] pentru marchitanii ce se neguta-
toresc co marfuri cu carute, cum ca, impotriva bunci
rinduieli, de sinesi, pun carutele i deschid marfurile
pe dinaintca pravliilor lor", bagind totodata caii
prin gradini si facind stricaciuni. Cer dcci sa fie
obligati marchitanii, pentru alisverisul lor, sa ga-
seasci hanuri sau pravalii cu chiric puic marfu-
rile". Termenul marchitan s-a pastrat pina astazi
in limba noastra, mai ales cu intelcsul dc ncgustor
de maruntisuri.
Tot negustori de maruntisuri, dar de un caractcr
mixt, avind i dugheni in ora i umblind si pe la
sate, prin judge, au fost nuImularii. De la ei si-a
luat numele o strada in Bucuresti, in raionul Tudor
Vladimirescu. Au existat i boccegii", purtindu-si
marfa tulpane, batiste, obiccte de podoaba, pin-
zarie si tot felul de maruntisuri intr-o boccea
pe care o duceau in spinare. Faimosul Cilibi Moise,
307

www.dacoromanica.ro
 Dura primul razboi mondial, o data cu inmultirca
pictelor i Cu infiintarca dc magazine si in cartierele
mai indepartate, numarul acestor ambulanti a scilzut
in raport cu masa populatici ; scilderca in special
la oltcni s-a accentuat si mai mult dupa ccl de
al doilea razboi mondial, cind noua organizarc a
comertului dc stat a pus la indcmina locuitorilor
capitalci tot soiul de produsc in fletare tarlier prin
alimentare, aprozare, magazinek de piinc, carne,
produse zaharoasc, produsc tchnicc si de metal etc.
Totusi, unii din accsti negustori si mescriasi ambulanti
mai subzista i acum. Comcrtul in Bucurcsti, ca
in intrcaga tara, se face astazi pc baza rclatiilor de
productie socialistc, cu cxcludcrca oriciirui inter-
mediar intre producator i cumparator. E un comer;
dc stat i cooperatist ; sectorul particular a ajuns
disparent i se limitcaza aproapc numai la domcniul
alimentar (produsc vindutc in picte de catre trani).
In 1963, cxistau in Bucurcsti 4.816 unitati comercialc
dc stat, i numarul lor creste continuu. Trebuiesc
relcvatc in special magazinele noi deschisc in blo-
curile recent construite ; de mari dimcnsiuni, clegantc,
bine utilatc i incadrate cu personal de specialitatc,
ele constituie o mindric a orasului si a comertului
socialist (vezi fig. 195) ; ca excmplu, citam maga-
zinul Caminul" din Piata Amzci, pcntru mobilier
si covoarc, alimcntarcic din bulcvardul Gh. Ghcor-
ghiu-Dej, Bulcvardul Bucurestii-Noi, Soseaua Stefan
cel Marc, magazinul Polar" pentru produse conser-
vatc prin frig etc. in ultimii ani s-a introdus sistc-
mul magazinelor cu autoservirc la inccput, la cele
alimentare, apoi, fat de intcresul aratat de public,
si la altc categorii. S-a inmultit numarul magazinelor
genera/e; Bucurestii dispun azi dc cinci asemenca
magazine, dintrc care trci sint deschisc si duminica.
O categoric aparte, nou.i, o formeaza magazinele
Romarta", undc se desfac marfuri de calitatc supe-
rioar, prccum si obiectc de arta. Tot noi sint
magazincle Gostat", care dcsfac produsele alimentare
ale gospodariilor dc stat. In general, tendinta e sprc
specializarc, sprc magazine mi un profil din ce in
cc mai precis. Ca o urmare a cresterii nivelului general
de trai al populatici, desfacerea marfurilor cunoaste
o cresterc continua. in raport Cu anul 1959, s-au
vindut in Bucurcsti, in 1961, cu 84,2% mai multa
cu 73% mai multe tesaturi de link cu mai
bine de 54% mai multa incaltaminte, cu 39,5%
mai multe m'alud de matase.
I-IANURI
Pentru gzduirea negustorilor straini sau dinafara
orasului al caror numar sporea continuu
pcntru pastrarca marfurilor lor, pina cc le desf-
308
www.dacoromanica.ro
ccau, au cxistat, de timpuriu, in Bucurcsti, banuri.
Erau cladiri in forma de patrulatcr, cu ziduri groasc,
marginind o curte intcrioaril, in care intrai printr-o
singura poarta, cu canaturi grelc, cc se inchidcau
si se za.oreau in timpul noptii. Semanau deci, sub
raportul infatiarii, cu complexul de chilii cc inchidea
biserict, intr-o scama din manastirik noastre sau in
manstirile catolicc. Corespunzatoarc chiliilor erau, la
hanuri, pravaliile ; situate la partcr, cu fcrestrcle spre
curte, ele avcau fiecare, dedesubt, cite o pivnita boltita,
undc se depozitau mrfurile, iar deasupra, la ctaj, o
odaie de locuit, iariii cu ferestrelc spre curte. Un dublu
pridvor, suprapus, cu coloanc si arcade, da ocol clacii-
rii, ctajul fiind legat cu parterul i cu curtca prin
dota scari late, dc lemn, cc raspundeau in cite
un foisor. Privit dinafara, hanul avea un aspect
de cetate, Cu ziduri groase i inalte, fari fercstre
exterioare, putind rezista, la vreme de ncvoie, unui
atac. Si, intr-adevar, in epocile de nesiguranti, de
tulburari, aici se stringeau o parte din locuitorii ora-
sului i-i puneau la adapost lucrurile mai dc pret.
Asa s-a intimplat, dc pild, in scptcmbrie 1716, cind,
potrivit afirmatici contemporanului Del Chiaro, unii
dintrc bucuresteni, temindu-se ca vin tatarii, si-au
parsit caselc si s-au adapostit in clIanul Serban-
Voda., in dianul Sf. Gheorghe. i manastirea
Cotroceni".
Cuvintul han este de origine persana, ajuns la noi
prin turci, i inscamni casa de gazduit i ospatat
calatorii contra plata. El a patruns in bimba noastra
probabil in veacul al XVI-lea, o data cu accentuarca
dominatici politice si cconomicc turccsti, o data cu
intensificarea relatiilor comerciale Cu orasele de sub-
stapinirca otomana. Cum se vor fi numit mai inainte
hanurilc nu tim.
Cea mai vechc ~Pum despre ck o gasim la
calatorul turc Evlia Celebi, care vizitcazi Bucurestii
in doua rinduri, o data in 1659, si alta data sub
Radu Leon, in 1666. El spunc ca orasul are in total
7 hanuri de negustori" si, pe deasupra, si o casa
de musafiri pcntru turci, un caravanserai ca un han",
incapator, cu 50 dc camcre, gr dina, o mica moschce
si, Irpita de cl, o baic. Un document din 1673, mai 14
amintestc de nistc case si hanuri" ridicatc de Manole'
zaraful inainte de domnia lui Antonie-vodi din
Popesti (1669-1672) pe un loc, fost al lui Miroslav
vistierul, linga biscrica SI. Gheorghe. $crban Can-
tacuzino (1678-1688) ridica, spre sfirsitul domniei
sale, marcle han cc-i va punta numcle, pe locul
actualei Banci Nationale, iar urmasul su, Constantin
Brincoveanu, face unul similar acolo undc astazi se
inalta Palatul Postci centrale. De la Brincoveanu
inaintc tirilc desprc hanuri se inmultesc conside-
rabil. Mcntionam dintrc ele pe accea data de consuitil
Frantei in Levant, Charles de Pcyssonel (1727-1790),
care a vizitat i ;arde noastre in 1753. El spune
Bucurcstii sint un oras mare si frumos, foarte
populat ; numara mai mult de 120.000 dc locuitori" ;
exista aici mai ales 5 hanuri minunate, ocupate de
 . 1
,
II
Lt
Fig. 195 Magazinul Comaliincin din Bd. Maghcru. (S)
negustori bogati, la care se gasesc tot felul de marfuri
din toate Odle lumii comerciale". -
Dionisie Fotino, care-si scrie opera, Istoria vechii
Dacii, spre sfirsitul domniei lui vocia Caragea, in
1815-1818, arata ca existau in Bucuresti, la acea
data, 8 hanuri mari, cu biserici, 7 hanuri mari, fara
biscrici, si 28 de hanuri mici ; in total, 43; nu di
numele insa deck la cele mari. Ionescu-Gion cunoastc
36, cu numele respectiv, i afirma ca mai erau si
altele. Iar George Potra, care a consacrat, in 1943,
un studiu special hanurilor bucurestene, enumera' 64,
plus alte 5 spre marginea orasului, hanuri tirineti.
C5ci in afara de hanurilc mari, de zid, cu aspect
infatisator, au mai fost, din capul locului i pini la
inceputul secolului al XX-lea, o seama de hanuri
mici, de fapt circiumi, cu o sal mare si citeva offal
pentru drumeti si cu soproane I o curte vasta pcntru
cal si acute. Socotindu-le si pe acestea, numarul
hanurilor bucurestene, vcchi i noi, apropie suta.
Dintrc toatc acestea insa numai vreo doua duzini
s-au bucurat de notorietate.
In general, hanurile erau numite dupi proprictarul
respectiv, fie cel initial, care le zidise, fie unul din
cei ulteriori manastire, boier, negustor, hangiu
In stapinirea caruia ajunsesc. In aceasta categoric
infra marca majoritate a hanurilor bucurestenc, incc-
pind cu acelea ridicate de voievozii Serban Canta-
www.dacoromanica.ro
,
I
cuzino si Constantin Brincoveanu, dc inaltii icrarhi
Filarct, Avramie i Ioanichie de Stavropoleos, de
boierii din neamurile Golcscu, Crctulescu, Balaccanu,
Gradisteanu, Herisescu etc., si terminind cu accica
ale oamenilor de afaceri banchcri sau ncgustori
Zamfir, Manuc, Pappasoglu, Hillel, si ale hangiilor
de mescrie: hanul lui Tinase, al lui Voica, al lui
Beasca, al lui Raducanu etc.
Uneori hanul era designat nu prin numele propric-
tarului, ci prin porecla acestuia. E cazul co Hanul
Injugd-Urs" (Juga Urs") din mahalaua Scaunclor,
apartinind lui Dumitrache Sarateanu, al carui pa-
rinte, vistierul Dinu, om de o putere herculeana,
prinsese, in paclure zice-se ursul carc-i sfisiase
un bou si Il injugase in locul accstuia la carul co
lemne, intrind astfel in sat. De asemenea, cazul
cu Hanul Urld-n Sir?", de pe Calea Serban-Voda,
In apropierea ulitei Bazaca, han al drui stapin avca,
se vede, obiceiul de a urla. Cam, in sfirsit, Hand
Dracani", in mahalaua cu acelasi numc (vezi mai jos,
p. 363), han a carui infatisarc a inspirat unul din
desenele lui Richard Canisius. Uncle hanuri erau
numite dupa culoarea in care fusesera spoitc zidurilc:
astfel Hand Rota", construit dupa 1798 data la
care se parceleaza si se vindc terenul Curtii Vechi
pc o parcela cumparati de vornicul Golcscu, in coltul
format de actualele strazi Sclari si 30 Decembrie
(pe atunci Podul Curtea Vechc). Alaturi de han si
numita dupa el, a mai fost, pe Podul Curtca Veche
309
Inca o parcela de teren cumparata de vornicul Golescu
vi pe care a vindut-o, cu pret urcat, in 1851, Zoe
Golcscu, mama celor patru frati, revolutionarii de
la 1848. Asa se explic de ce se vorbeste simultan
in perioada 1848-1851 de Hanul Rosu" and ca
tcren viran, cind ca cladire, ca han in fiinta. Un alt
han ro,ru a mai fost, in secolul al XIX-Ica, si peste
drum de Baratie" : asa ne spunc istoriograful Bucures-
tilor, locotenent-colonclul Pappasoglu. Putin mai jos
de primul han rovu, pe acelasi Pod al Curtii Vechi,
dar pc partea dreapta cum mergeai spre Biserica
Domneasca, era Hand Verde", constatat docu-
mentar in 1852. Au existat i dou Hanuri Ga'Gene",
unul in centru, de care vorbeste ca de un si de
capcan" (espce de guet-apens") cltorul francez Romnici.
Ch. Doussault, in 1854, vi altul la coltul dintre
actualcle Bulevarde 1 Mai vi Banul Manta. Cladirea
acestuia din urma, modificata, modernizatk se poate
vedea i astazi.
Uncle hanuri, ca vi uncle biserici vi puturi se nu-
meau dup cite un element exterior, dupi copaci,
de pit& ; asa a fost vestitul Hanul cu Tei", in inima
tirgului, intrc ulitele Lipseani i Blanari ; citeva din
pravaliile lui, insirate de o parte si de alta a unui
pasaj central, prin mijlocul hanului azi strada Hanul
Cu Tei sint inca in fiinta. In sfirsit, numelc ahora
era determinat de faptul cl se construiscra mai dc
curind, mai in urma ahora. In accasta categoric
intra Hanul Noe dc pc Podul Tirgului dc Afar,
mcntionat in planul lui Borroczyn (1852). Pcntru
uncle hanuri mai de margine, at prcturi icftine,
s-a intrcbuintat vi numirea ardeleneasca de fagaclau",
din ungarul fogado, avind exact acclasi inteles. Cel
mai cunoscut a fost fagadaul din strada Romana
colt cu Tcilor (azi Mihai Eminescu colt cu Galati).
N-au lipsit nici hinisoare", hanuri mici. Ni s-a
pastrat actul inedit, din 7 august 1785, prin care
un anume Vasilc arata ca are un hanisor din susul
morii" manstirii Radu-Vodk in mahalaoa Gorga-
nului". lar mitropolitul Filarct, in testamentul sau
diata" sa, aminteste nu numai de hanul dc pc
Podul Mogovoaici, de ling cismcaua din dreptul
caselor dumncalui banului Ghica", han ncterminat
la acea data si pc locul cruia se va inalta mai
tirziu Tcatrul National, dar si de hanisorul ce-1
avcm pe Podul Tirgului dc Mara, de ling Sfintul
Ghcorghe cel Nou".
Am artat (vezi mai sus, p. 79) cum a ridicat
Serban Cantacuzino, pc tcrenuri cumparate de la
difcriti, celebrul sit/ han eel mai mare si mai
cunoscut din Bucuresti han pe care 1-a druit
apoi ctitoriei sale, mnastirii Cotroceni. Strazii
Lipscani, inainte de a i se spune asa, i s-a zis ulita
care duce la uHanul lui Serban-Voda" si mai inainte
fusese ulita mare de la Tirgul de Sus". Acest han,
care avea i o biserica in cuprinsul lui, a ars in doua
rinduri, in 1704, sub Brincovcanu, si a doua ()ark
dupa exact o suta de ani, in 1804. A adipostit tot soiul
de pravalii, de lipscanie, de bauturi spirtoase licheu-
Ito
www.dacoromanica.ro
ruri, in 1844, in privlia nr. 13, si rom de Jamaica,
in 1846, in pravalia nr. 6 de fierrie (importata
din Anglia, in 1855), de tutun i tigari de foi, de
bacanie (a lui Gheorghe Assan si Martinovici, cei
cu moara) ; tot aici vi-au avut sediul, pe la mijlocul
secolului al XIX-lea, bancherii vremii nu degeaba
in locul lor s-a instalat, mai tirziu, Banca Nationala
apoi Tipografia statului (intrc 1869 si 1883), ba chiar
si un pension cu patru clase, al unuia Stefan Caliva,
in 1843, i, in acelasi an culmea un camin dc
fete sarace, de care se ingrijea Elisabeta Stirbey,
sotia vel-vornicului. Cladirea hanului, refacuta
reparat, a tinut pin in 1883, cind a fost rasa spre
a se cldi, in locu-i, palatul Bancii Nationale a
Constantin Brincoveanu a ridicat doua hanuri
mad unul care i-a purtat numele, pe local confiscat
de la adversarul sat', Constantin Balceanu, cazut
in lupta de la Zrnesti, loe unde se afla astazi Palatul
Postei centralc, i celalalt in jurul bisericii Sf. Gheor-
ghe-Nou. Primul a fost construit in ultimul deceniu
al secolului al XVII-lea, dupi 1692, 'a fost marit
de patriarhul Avramie al Ierusalimului, intre 1780
1787, si a durat pina in preajma Unirii Principatelor ;
in 1852 e mentionati aici o pravalie, a manusarului
la mod Carol Haniger ; o bun parte a hanului era
ins ruinat de la focul cel mare din 1847, izbucnit
chiar in coast, la casa Drugnescu, dc pe Ulita
Frantuzeasca (azi 30 Decembrie). In, 1870 hanul nu
mai exista, iar tercnul lui se inchiria dc catre primaric
diferitilor amatori. Pe accst tcrcn s-a instalat Circul
1 Iiittemann, apoi faimosul Suhr, unde s-au dat 4i
rcprezentatii de tcatru (1877) si s-au tinut i intruniri
publice de caracter politic.
In jurul biscricii SI. Ghcorghe exista mai demult,
din timpul lui Antonie-vocla din Popesti (1669-1672),
un han Cu un singur rind de bolte", adica far etaj,
facut cu cheltuiala lui Panaiotache Nicusios, marele
dragoman al imparatici turcesti. Brincoveanu
marestc, adugind cu multa nevointa i cu mare
cheltuialr dupil cum nc spunc cronicarul Radu
Greceanu un al doilea rind dc chilii foarte bum
boltite" peste cele dintii ; lucrarea, inceputi in 1695,
s-a tcrminat, impreun cu cascle patriarhicesti si
cu cele egumenesti, in vara lui 1698. Hanul era de
mari proportii ; avea, se pare, 200 de incaperi pea.-
vlii, odi si pivnite-depozite in total ; aici
tineau, de preferinta, marfurile negustorii angrosisti
sau toptangiii", cum se spunea atunci, cei care
vindeau cu toptanul", spre deoscbirc de dctailisti,
care vindeau cu paralicul". Si acest han a avut de
ptimit de pe urma incendiilor ; a ars o data la 28
august 1804, cind s-au prefacut in scrum marfurile
multor brasoveni" ; a ars a doua aril in 1847,
o data* cu marfurile a o seama de toptangii". Tot
pe vremea lui Brincoveanu mai erau in Bucuresti
o serie de hanuri doveditc documentar si altcle dcsprc
care n-avem marturii serse. Din prima categoric
fac parte hanurile Stancescu i Filipescu ; din cea
 de-a doua, hanurile Grecilor", Zlatari", ,,Sf. loan
cel Marc" si Mihai-Vocla". Despre Hanul Stan-
cescu", pomenit, la plural, intr-o hotarnica din 1710,
sub forma hanurile lui lane Stancescur, ni s-a pas-
trat un act inedit din 21 martie 1715, prin care tiul
lui lane, erban, vinde mitropolitului Anthim Ivi-
reanul, cu 1.350 de talen, o pimnit de piiatra
cu prvlii deasupra pimnitii si Cu hanul din dosul
pimnitii, care pimnita iaste in Ulita cea Marc".
erban adauga in act amanuntul ca accasta pimnita
si han le-au cumparat si le-au facut parintii miei,
dupa cum o dovedesc si zapisele cealc vechi". Actul,
coroborat cu hotarnica din 1710, ne arat ca Hanuj
lui Stancescu", avind pivnita i pravalii in fat,
era pe actuala Strad Lipscani, cam in drcptul bisericii
Sf. Nicolae-$elari. Hanul Filipescu, situat la coltul
format de Podul Mogosoaiei Cu Ulita cea Mare,
adic5, ziccm azi, la coltul Cali Victoriei cu Strada
Lipscani, in fata Magazinului Victoria" si a Militiei
Capitalei, fusese construit de Constantin Capitanul
Filipescul, deci inainte de septembrie 1696, data
la care acesta inccteaza din viata. Hanul, refacut,
a durat pina in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
In 1852, unul din negustorii de aici, loan Lupu,
anunta ca are de vinzare, cu lada sau cu sticla, la
pretul cel mai cuviincios", borvis curat de Borscc",
adus de el insusi chiar din isvorul lui", ca in i acest an, de catre doi negustori, chi Athanasic si
tiecare saptmina primeste un transport nou ; iar
in 1853, florarul M. Pohr vestea clientela ca a sosit
tocmai de la Brasov cu o bogata colectiune de plante
ornamcntalc: camelii, hortensii, garoafc", pe care
o vindc in noul Han Filipcscu ".
Crcdem ca in acceasi epoca brincoveneasca, datind
probabil mai dinainte, au existat si Hanul Grecilor",
in jurul biscricii cu acclasi numc han cumpirat
la licitatie, in 1882, pe 798.000 lei aur, de Societatea
de asigurari Dacia-Romania", care si-a cldit secliul
pe locul lui (aci a functionat pin nu de mult Con-
servatorul) apoi hanul Zlatari, inconjurind lacastil
ridicat de breasla aurarilor i argintarilor, i servind,
pe v remelt lit i Mavrogheni (1786-1790), drept top-
hanea" sao arsenal, Harm! Sf. loan cc! Marc", in juril I
vcchii ctitorii a lui Andrei Visticrul, pe locul ocupat azi
de sediul central al C.E.C.-ului (Insta Casa de depu-
neri), i Hanul Mihai-Vodr, pc linga ctitoria vitea-
zului voievod. N-avem documente care sa ateste exis-
tcnta Ion atunci, dar faptul rczulta pe dc o parte din
afirmatia lui Evlia Celebi, care citeaza 7 hanuri in
Bucuresti la 1666, intr-o vrcme cind nu cxistau acclea
ale lui Serban Cantacuzino si Constantin Brincoveanu,
nici hanurilc Stancescului i Filipescului, pe de alta
parte din imprejurarca ca sus-amintitele lacasuri crau
printre cele vcchi ale orasului.
Dupa Brincoveanu i ca o consecinta a dezvoltarii
vietii comerciale, numarul hanurilor se inmulteste
considerabil. Chir Ioanichie, viitorul mitropolit al
Stavropolei (Siarropokos, in greceste) zidestc cu putin
inainte de 1724 un han pomenit intr-un act din
1 iunie al acestui an iar dupd :meta face, linga han,
www.dacoromanica.ro
pe un teren (limit de serdarul Grigore Greccanul,
si biserica sa, o podoabil a Bucurestilor. Din venitu-
rile hanului si ale casei cu pivnita si circiuma, cladite
de acelasi, se va plati, potrivit intaririi patriarhicesti
inedite din martie 1735, leafa invatitorului de la
scoala de obste" din oraselul Ostanita", din Epir,
in Balcani, locul de nastere al lui Ioanichie, iar restul
va merge la mnstirea Pogonianei, din vecinatatea
Ostanitei, la care fusese inchinata ca mctoh ctitoria
bucurestean. Cam din acccasi vreme dateaza, dupii
toate probabilitatile, i hanul Cretulescu", din jurul
frumoasei biscrici ridicate in 1722 de ginerele domnesc
vel-logoatul Iordache Cretulcscu (vezi fig. 196) ;
urmeaza Hanul Colter, zidit in 1746, poate pe locul
unuia mai vcchi, la coltul din jos, dinspre
format de actualul Bulevard 1848 pe atunci tilita
Coltei Cu Strada Doamnei. Tot din prima juma-
tate a secolului al XVIII-Ica exista i Hanul lui
Zamfir", si anume, cel din Ulita cea Mare, in
Margelari" cum arat un document din 10 iulie
1736 adica din actualii Lipscani. Caci pe linga
acest Han al lui Zamtir", ridicat poate de Zamfir,
starostea cel &Actin", mai exista un al doilca cu ace-
nume, linga manstirea Sarindar, pe locul actua-
lei Case a ostirii ; distrus de marcle foc din 1804,
el va fi refacut, potrivit actului din 25 noiembric
Radul Stan", care urmeaza sa construiasca 30 de
pravlii dc o parte si de alta a unui pasaj central,
asa cum se va face mai tirziu, in 1833, la Hanul
cu Tei".
Din hanurilc ridicate in a doua jumatate a sccolului
al XVIII-lea, semnalam pe accla al lui Avramic,
patriarhul Icrusalimului ; era situat la poalcle Dea-
tului Mitropoliei ; inscriptia de fundatie, in versuri
grecesti, a acestui panlodobeion (han) da data 1 scp-
tembrie 1781. Semnalim de asemenea hanurile lui
Filaret, mitropolitul Tarii Romanesti: unul, mai
mare, pe Podul Mogosoaiei, pe local ocupat ma i
tirziu, dupa ruinarca cladirii hanului, de 'Fcatrul
National ; altul, mai mic, un hanisor", pc Podo I
Tirgului de Mara, ling biscrica Sf. Gheorghe-Noti.
Planurile Bucurestilor, alcatuite de ofiterii austricci
Ernst si Puree!, arata, printrc hanurilc insemnate
sau, dupa cxprcsia lor, printrc cascle de dcpozitat
marfuri" (Vaaren Niderlaags Hiinsser oder Haan"),
in 1789, si pc cele numitc Popasu" i Warlam".
Primul era hanul ridicat intre 1784 si 1789 de Hagi
Dumitrachc Pappasoglu, tatal istoriografului ; se afla
la coltul dinspre miazazi al actualei strazi Decebal
co Calea Mosilor ; a ars in 1847, dud cu focul cc!
mane. Cel de-al doilea se gasca pe malul clrept al
Dimbovitci, ling manastirca SI. Ecaterina ; nu stim
and a fost zidit, nici de cine, poate de until din membrii
familiei boieresti, din care fcea parte i paharnicul
Varlaam, casatorit Cu O nepoat a voievodului Nicolac
Mavrogheni. Mai existau, la fincle sccolului al XVIII-
lea, doui hanuri pe Podul Mogosoaici, mai putin
cunoscute: until Hanul Sutulestilor", constatat docu-
311
 I 71(fr, y
t 141 r?Irw
I I 1
I
t A
"VP"
Fig. 196 Imobilul Crctulcscu, p calca Victorici, Inainte Ic tiariniarc ;
rcprczcnta nona forma a rechiului han. (M.1.B.)
mentar, printr-un act inedit, la 26 iunie 1802; el a
apartinut mai intii lui Alihail Sutu, apoi beizadelci
Grigore Sutu. .Celalalt, in mahalaua Popii Cozma,
apartinea bis' -vel vornicului Dumitrasco Racovita,
care-1 da, la 3 iulie 1809, mnastirii Snagov, primind
in schimb 536 dc stinjeni de mosie la Sinesti. Alai
era hanul de la manistirca Doamnei BIlasa i poatc,
dincoacc dc Dimbovita, si Hanul lui Tanase",
mentionat intr-un act din 1804; accsta din urma
era la coltul ulitei Curtca Vechc Cu Podul Calitci,
exact peste drum deci de Hanul Rosu" ; azi, pe locul
lui e Bcriria Potcoava", iar pe locul Hanului
Rosu", Restaurantul Dimbovita".
Hanurile capitasera atita importanp, inch, la finele
sccolului al XVIII-lea, elc dau numele lor la nu mai
putin dc zece din cele nouilzcci i doui de mahalalc
bucurcstene, toatc zece in Plasa Tirgului, adici in
centrul comercial al orasului. Catagrafia din 1798
mentioncaza in aceasti plasa mahalaua Hanul Sf.
Gheorghe-Nou", Coltei, Scrban-Vod, Stavro-
polcos, Grccilor, Sf. Ioan cel Marc, Zlatarilor,
--Constantin-Voda, Filipescului i lui Zamfir.
Credem ca, in rcalitatc, acestc hanuri constituiau ele
eittgure, cu numcrosii ncgustori din cuprinsul lor,
serios impui, mahalalelc respective. Dovadi e faptul
ca', in acelasi timp, exista, in catagrafia amintit, si
312
I
4
_
I 1.
. . r
I s'
mahalale cu accleasi nume ca ale hanurilor; minus
mentiunea hanului. Citam : mahalaua Sf. Gheorghc-
Nou i malaalaua Ilanul Sf. Gheorghc-Nou", maha-
laua Zlitarilor i mahalaua Hanul Zlatarilor",
mahalaua Coltea si mahalaua Hanul Coltei".
Prima jumitate a veacului al XIX-lea inseamni
epoca de culminare, sub raportul numrului, a hanu-
rilor bucurestcne. Ele sint acum foarte dese ; centrul
orasului e literalmente intesat. Pe scurta portiune
a Podului Mogosoaiei, cuprinsi intre actuala strada
30 Decembrie i Bulevardul Republicii, se aflau
numai pe partca dreapti, cum mergeai spre Capul
Podului, sase hanuri, i anumc, Hand Conslanlin-
Vade, Hand Z/dlari", Hantd Filipescu", tustrelc
amintitc mai inaintc, apoi Hann/ Chnpinencii", intre
Pasajelc Villacros i Macca, Hanul Casiripaiei" pe
portiunea dintre Pasajul Macca si Strada Doamnci,
si Hantd Grcceanu", numit mai tirziu, prin 1840, si
Hand Dan", dupi noul proprietar ; acest de-al sase-
lea han ocupa patrulatcrul format de Strada Doamnci,
Podul Mogosoaiei i strada Biscrica Doamnci, acolo
undc astizi se afl Magazinul Confectia". in accasta
cpoc de culminare, si anume, in anul 1808, se constru-
ieste pe partea dinspre Dimbovita a ulitei Curtea Veche,
chiar in incinta resedintei domnesti de odinioar,
unul din hanurile vestitc ale Bucurcstilor, Hand lui
Manta". Cel care-lconstruietc, foartc bogatul armcan
Emanuel Alirzaian, cunoscut mai ales sub numele de
Manuc-bei, izbutisc si fie in excelente relatii atit cu
www.dacoromanica.ro
 N
, _

II
a
.1.
i c,
4
-1
-5 3
Z.
E
i:::
cs. ,:.
ro;- e
...
1 . ...
.44 41
.4
1
Lo
d ....
..,
....
,...
4
811
- ,... .t
4.-sa
.,E s-
u.....
.. .
.5 .,
a.
14 E
.....;
et .
1
rs C
i 1 0.2
.....

www.dacoromanica.ro
i
v = <,
il 1

'C., t
C.1 U
"S'
,-, AO
11111W
..; bl
,r3
1
...
o <4
1! to
i o
7 ....,'C
o
. E t.::
II) ... ...
vA. i o.
rf ' ,.. u=
I
A.
ei 7:3
.O... 5-
.1 .7.
u
u. ....
'O O
'O
i ... .....
P.- _ 11:1i el
. T, Y=
_..._ --.1.. ...,- uu
^ u.
... es
.--................_
4
O
r..." c
.,
\ ....
: /, )
.:-...
44 ,4
o .E
,- I =
,
t....
- ,
o
to
u
 turcii, cit i cu rusii ; in timpul rizboiului din
1806-1812 a adus servicii apreciabile i bine raspl-
tire ambelor prti ; in hanul lui s-au purtat de altfel
tratative diplomaticc. Hanul lui Alanuc", dcscris
in mai multe rinduri si infitisat in stampelc ariistilor-
desenatori francezi M. Bouquet (1841) si D. Lancelot
(1860), se alcatuia dintr-o clidire in forma de patru-
later, cu pivnitc i subsol, partcr i ctaj, avind in
mijlocul ci o vasta curte, in carc trgcau trisurile
cirutele. Un cerdac-galeric, mrginit de stilpi
uniti prin arcade trilobate, &idea ocol atit partcrului,
cit i ctajului ; urcai pe doua sari de lemn care dadeau
in foisoare cc-si faccau fat ; acoperisul, de olane,
se termina printr-o streasina lata. Hanul avca numc-
roase privlii ; la parter stateau cilatorii in trecere,
iar la etaj, cei care ramincau mai multi vreme. Ciru-
tele mari brasovencsti i chervancle care vencau de
la sud dc Dunare aduccau aici tot soiul de marfa.
In curtca si in galcriile hanului vcdeai o remarcabila
amestecatur de tipuri si costume, negustori sositi
de pretutindeni, chirigii, oriseni, clerici, trani, femei
galante, tigani, miscindu-se care incotro, discutind,
tocmindu-sc, btind palma, certindu-se. Zgomotul
nu se potolea decit tirziu de tot, si cei care doreau
sa se odihncasc trebuiau s-si caute alt han, mai
retras, mai linistit, asa cum au facut misionarii sco-
tieni Andrew Bonar si Robert Mc Cheyne, in 1839.
In pravalii se gascau mrfuri variate si, adcsca, rarc.
In 1843, negustortil Anton Vitncr anunta prin gazeta
timpului Vestitord romdnesc ca a adus dc la Paris
si Londra" tot felul de parfumuri de cele mai
bune". in 1846 turcul Hagi Ali aducea la cunostinta
tuturor doritorilor de a-1 cinsti co venirca lor"
Ca a sosit de la Anadol", adica din Anatolia, aducind
covoare frumoase i trainice" i chilimuri frumoasc",
cu pret cuviincios". Iar in 1848 constatam ca in
camera 33 a hanului exista si un birou de talmicit
acte, din once limbi, tinut de un Constantin Stefa-
nide. Locuiau aici i doctori, cum era, in 1843, accl
I.N. Auerbach, care practipluise" (practicase) mai
inainte medicina la Alba-Julia i acum sttca la
dispozitia tuturor ptimasilor", adic bolnavilor,
in camera 22 de la catul al doilea", spre a le da depli-
nul ajutorul doftoricesc" ; pc cei sraci ii ingrijea
Ora nici o plat" in ficcarc zi de la 1 1/2 pini la 3
ccasuri evropinesti". Hanul aducca in 1858-1859
un venit anual de 69.420 lei, ceca cc era o sum
remarcabila. Transformat si reparat prin 1873, schim-
bindu-si si numcle in Hotel Dacia", Hanul lui
Mantic" exista i astazi, in gura Pietii" Unirea
in sala cca mare a hotelului azi desfiintat s-au
tinut multe intruniri politice, intrc altele, intrunirile
din epoca neutralittii (1914-1916), cind au luat
cuvintul cerind intrarea in rizboi, alaturi de Tripla
intelegere, pentru eliberarea Transilvaniei, Niculae Fi-
lipescu, Take Ioncscu, Delavrancea si Octavian Goga.
Planul tiparit al lui 13orroczyn, din 1852, ca si
acela al lui Jung, din 1856, arata, intrc cele zcce
hanuri de capetenie" ale orasului, Hanul Hil/e1",
www.dacoromanica.ro
apartinind cunoscutului banchcr, in Plata Sf. Ghcor-
ghe, si Hanul Creldescu", pe Podul Mogosoaici,
in jurul biscricii. Ele nu mentioncazi, in aceasta
categoric, si Hanul Golescu" de pe fostul Pod al
Calicilor, lingi casa Golestilor, in spatele Spitalului
Brincovenesc, han pe carc cltorul gcrman \V. Dcr-
blich ml compara, in 1859, cu un bazar oriental"
din cauza comertului lui atit de pcstrit si de vioi".
Am gash in Ham,' Golcscu scric Dcrblich
aproapc 50 de privlioare, dire rcprezentau mate
ramurilc posibilc dc industrie si comcrt. Aici gilsesti
halvagii ling giuvacrgii ; intr-o cbambre garnie c
atclicrul unui croitor ; in camera invccinata este un
comert de jocuri [de norocl foarte ccrcctat. Si in
vrcme ce o modist vacant [fira lucro] subinchi-
riaz paturile sale guvernantelor Ora post, un macclar
di adipost ospitalicr in camcrcle sale unei intreprin-
deri de curtat haincle lustruite. Tutungcrii, circiumi
de vin, de vin ars Irachiu] si cafenele rar lipscsc
in hanuri. Un artist culinar... face cornett cu pcpcni,
Cu conserve de patligele rosii i cu carne fripti la
gritar." Preturile sint modestc, dcci nu se pot ccrc
nici farfurii, nici cutitc sau furculite". Hanul Go-
lescu, ruinat, a disprut in 1890, construindu-se in
locul lui imobilul Nircschcr.
Alturi de accste hanuri mari crau o sumcdenie
altelc mijlocii si mici. in prcajma fostci bi a Curtii
Vcchi e pomenit, in 1832, Hand /id Naum", iar
aproapc de ulita Boiangiilor se afla Hanu 1ni Piper";
el a ars in focul ccl marc din 28 august 1804, care
a dcvastat o bun:A parte a BucurcOlor. Pe linga
Piata Sf. Ghcorghc (azi Piata 1848) era Hand lui
(Write)", accla al lui loan Made" i Hand Bdldcea-
'mini"; pc Blanari, in apropicrca pietc.i, Hand
Simeon Arndutu"; in lap lui s-a cladit, in 1833,
Hand cuTei. in Sclari, pe lingi Hanul lui Zamfir",
sc afla Hand BdItdretu"; linga Hanul lui Pappa-
soglu" era accla al lui Cazoti", lar lingii biscrica
Sf. Dumitru, inchinat metoh Episcopici Buzaului,
era hand acestei episcopii. Nu departe de podul"
Gorganului venca in 1830 Hand Cesmegiului", iar
lingi foisorul de foc de atunci un Han al Mdfulstirii
Cotroceni". Alai putin informati sintem asupra hanului
suditului rus Mustakov", han care a ars in 1811
poate a fost pe acelasi loc cu Hand Suditulni",
amintit in 1840, dincolo dc Baricra Alindritului.
Dintre poduri", accla al Mogosoaici avca cele mai
multe hanuri ; am pomenit mai inaintc o serie in-
treaga ; adugam aici Hanul Damari", pe locul
viitorului fiend de Francc", Hand Afercur pe
locul imobilului fostei Societati Imobiliara", in lata
Palatului Tclefoanelor, Hand de la Cismeam Rofie"
la intretaierea cu vechca ulit a Fintinii, azi strada
Nuferi, i Hand Trdsnii", linga casa lui Scarlat
Filipescu. La Capul Podului se afla Hand Alocan,,",
in lata cruia se tinca tirg de cai, apoi, peste drum,
Hand Id Irancin Gberasim" i, ceva mai sus, pc
locul gradinii din lata fostului Palat Sturza si a partii
vecine din Plata Victorici, Hand lui Niculcea"
313
 drimat in 1897). Pe Podul Tirgului de Mara se
gasea Hanul manstirii Cera/ca", in fata Bisericii
cu Sfinti, apoi Hanul sardarului Riducanu Tira)",
in preajma mahalalei armenesti, si, mai sus, pe partea
stinga, dupa strada Zece Mese, Hand Pitesieanului".
La inceputul podului Beilicului, pe !raga biserica
Sf. loan, era Hanul Graditleanu", unul din cele
mai primitive, desi destul de central ; ceva mai
departe, pe acclasi pod, imediat la est de biserica
Sf. Ecatcrina, era Hanu Spiridon" apartinind ma-
nastirii Sf. Spiridon-Nou ; el figureaza in planul
Borroczyn (1852), plana 61. La inceputul Podului
Vergului e Hanul Pescarillui", mai incolo, pe litiga
biscrica Vergului, Hand Heritescu", iar in preajma
Biscricii Olteni, gsim, in 1848, Hanu lui Faculte
Vasilescu". Departe de centru, prin mahalale si la mar-
gine, erau : Hanul lui Burnat", in Dcalul Spirii, dincolo
de bariera ; Hanul Frantescultd"i Hand Cdpitanu-
lui Nicolae", amindoui in mahalaua Cismelii lui Mavro-
g heni, asadar dincolo de Capul Podului ; Hantd .Yerbc1-
nescu", i mai spre miazanoapte, in actuala Plata a
Filantropiei ; Hand SI/dimita", intemeiat sau tinut in
arena' de vreun supus strain, dincolo de Bariera Min-
dritului, in nordul Bucurestilor, Hanul lui Simion",
pc Soseaua Colentina, existent in 1839, cind s-a ridicat
biserica cea veche etc. La iesirea din oras a tuturor
podurilor" si a callor principale, crau cite o serie
de hanuri, unde carausii putcau poposi, fie la venire,
tic la plecare. Situatia dc la Capul Podului Mogosoaici
si din portiunea de la nord de el, unde, pe o suprafata
relativ mica, cunoastcm nu mai putin de sase hanuri,
se rcpeta, cu unele variatii, si la celelalte bariere.
Izvoare noi ne vor face stiute numele acestor hanuri
mai modeste, de margine, care au contribuit la intin-
derea, treptata, a orasului, de-a lungul arterelor de
penctratic.
Strainii trageau de prefcrinta la anumite hanuri.
Negustorii bulgari, din Gabrovo si aire orase bal-
canjee, precum i negustorii sirbi alesesera Hantd
Cabroveni", de pc strada cu acelasi nume, unde-si
avcau pravalii conationali de ai lor ; cci din imparatia
austriaca coborau" la ,,Han:,/ Fi/arel" dc pc Podui
Mogosoaiei, in timp ce brasovenii crau mai ales
clientii Hanultti role, de peste drum de Baratie ;
cei din Occident trageau, in general, la Hamd
Filipescu". Orientalii aratau preferinta pcntru llanta
luiSimeon Arnautu". In sfirsit, pe ovrei Ii gscai pe de o
parte, in Han:ti Niculescului", din mahalaua Razvan,
unde, la un momcnt dat, in 1793, a existat si o si-
nagoga, pc de alta, in hanul Nenciulescului, in ma-
halaua SI. Vineri". In cel dintii erau potrivit unor
actc din 1794 i ovrci suditi chesaricesti" (aus-
trieci), in cel de-al doilea, ovrei de cei de tara
turceascr (spanioli), asa cum aflm din cronica lui Ion
Dobrescu. Hanul Nenciulescului a ars in iulic 1823.
La inceputul secolului al XIX-lea, hanurilc incep
schimbc infatisarea. Nu mai sint asezarile inchise
ale secolelor anterioare, aducind a cetatc, Cu pravaliile
privind toate sprc curtea interioara, Cu o singura
314
www.dacoromanica.ro
poart i fra ferestre la strad. Acum incep si se
faca pravlii i spre uli, incep a se sparge ferestrc
in zidul gros ; nu mai este paza strasnica i fereala
de altadata.
HOTELURI
Dar aceeasi prima jumtate a veacului al XIX-lea
inseamna i inceputul decadentei hanurilor. Acum
apar in Bucuresti primcle hotcluri, de moda euro-
peana, oferind caTtorilor un confort mult superior
aceluia pe care il puteau gsi in hanuri. Nu e vorba
de transformarea acestora din urma, ci de aparitia
unor noi stabilimente, specializate. Despre primul
hotel aflam din cartea consulului englez Wilkinson,
care a stat in orasul nostru intre 1814 si 1818, carte
aparut in 1820. El ne spune cil de curind s-a
deschis in Bucuresti un hotel public, care, fiind bine
mobilat si inzestrat Cu toate cele necesare, a devenit
foarte folositor pentru calatori ; proprietarul i direc-
torul ski este un german". E vorba de Ho5tel
d'Europe", de pe Ulita Nemteasca, situar mai jos
de Hand (Merman" i tinta de vienczul Brenner.
De aceca i se zicea si Hotel Brenner. (Poate
prezenta acestui hotel a contribuit s i se del ulitei
Enmiele de Nemteasca".) Aici tragc, la 2 aprilic
1827, si englezul Ch. Frankland ; cl arad in descrierca
sa de caltorie ca a fost gazduit in conditii conforta-
bile". Al doilea hotel bun a fost accla al francezului
Donat Migues. Sc afia pc Podul Mogosoaiei, in plata
viitorului Teatro National. Calatorul italian, abatelc
Domenico Zanelli, care trece prin oras in 1841,
spunc ea stabilimentul s-a deschis de citiva ani" ;
il califica drept hotel clegant", arata ca gscsti
acolo ocli comode, curate si un tratament conve-
nabil" i adauga ea accst local scrveste si drcpt
casino". Dat fiind succesul pe care il au hotelurile,
vcniturile pc care le procura, numarul lor se inmul-
teste repede. Francezul Vaillant, care st vremc
indelungata la noi, afirma in cartea sa La Romanie,
aparuti in 1844, ci in Bucuresti existau atunci, pc
linga 20 de hanuri, si 20 de hoteluri. Cert este ci
sub Barbu Stirbei constatam o serie intreaga de
asemenea stabilimentc, cum era, de pilda, Miel
de France", pe Podul Mogosoaiei, in fata Hanului
Zlatari", Hdtel de Pestb", pe acecasi artera, ceva mai
sus, in lata actualei Militii, Hiitel des Princes", tot
pe Podul Mogosoaiei; imediat inainte de a ajunge
In Piata Teatrului, apoi Htel de Vienne", Htel
Bellevue", Htel de Londres", Hotel National" etc.
In decembrie 1858, se cleschide, pe $elari, hotclul
italianului Giovani Fieschi, pc un loe cumparat cu
trei ani inainte actul e inedit Cu 5.500 de gal-
beni chesariccsti, negatiriti". In anuntul-reclama pe
 _
care-1 publica in Roman/ Sc arata ca hotelul are
si apartamente, restaurant, cafenca, Cu Me mai
burle ziarc trances; romine, germane, grece vi ita-
liene", legitura cu birourile deligentclor dc Brasov
vi Giurgiu" i ea preturile sint moderate. In 1867
incepe si se construiasc cel mai mare hotel de pini
atunci, hotclul lui I. Herdan, carc se va numi apoi
Hdtel du Boulevard". El va fi vi primul care va
introduce apa curent in camcre, in 1877. Intiietatea,
in ce privevte serviciul vi clientela, vi-o disputi cu
I-lotelul Cap-a", care, mai ales prin restaurantul,
cofetaria i cafeneaua sa, ajunge curind o adevarati
institutie a Bucurcvtilor, locul de intilnire al celor
cc avcau timp de pierdut, centru monden", politic
si literar al capitalci, simbolul unci vieti de huzur
vi agrement. In 1872, Frunzcscu arat in Dictionarul
stt ca oravul avca 40 de oteluri mai insemnate" ;
in rcalitate, o seamil dintre ele crau stabilimente de
rangul al doilca. Dupa rizboiul independentei
in special in perioada de industrializare a Bucurevtilor,
numrul hoteluritor crevtc (vezi vi mai sus, p. 314)
fenomenul se va acccntua in perioada dintre cele
BIBLIOGRAFIE
I. Negustor i. 1. N. Iorga, Bra,rovul i romdnii.
Scrisori 13ucurqti, 1905, 455 p. in 8;
2. Dumitru Z. Furnica, Din istoria comertului la
romdni. Mai ales Mania. Publicaliune de documente
www.dacoromanica.ro
Fig. 197 - lloiclul Nord, lingO Gara dc Nord, tcrinin.n in iulic 1965. (S)
doua razboaic mondiale, in 1939 ele atingind maximum
de unitti. In accasta perioada, se construiesc hoteluri
mari ca Sid neseu", Splendid", Splendid-Pare", floyal-
Palace", Ambasador". Regimul de democratic popu-
tara, prin noua orinduire data' vietii economice vi
schimburilor Cu striinitatca, tnliturtnd pe oamenii
de afaceri, pe comivi-voiajori, pe misiti, cu vevnicele
tor deplasiri, a suprimat una din categoriilc cele mai
asiduc de clicnti ai hotelurilor bucurevtene ; a crcat,
In schimb, un hotel de gen nou, pentru turivti, dotat
co maximum de confort; asa c Hotelul Lido" inati-
gurat in 1957, pe Bulevardul General Magherii.
Un hotel al chcfcrivtilor, vcniti cu treburi la Bucu-
revti, s-a ridicat in Bulevardul Dinicu Golescii, peste
drum de gari. In programul de constructii al ultiinei
perioadc din planul de vase ani era previzut vi un
mare hotel, cu sute de camcre inzestrate cu tot
confortul modern ; el s-a clidit pe Calea Grivitci,
ling garii: e Hotelul Nord" (vezi fig. 197); s-a m5-
rit dc asemenea, considerabil, Athne-Palace"-ul.
inedile, /593-1855, Bucurevti, 1908, XXXIX -I-559 p.
in 80; 3. Gheron Netta, Die Handelsbeziebungen
zwiscben Leipzig und Oil und Siidosieuropa bis zum
Verfall der rarenmessen, Zrich, 1920, 150 p. in 8
315
4. N. Iorga, Isioria comerfului romtterc, vol II, Bucu-
reti, 1925, 210 p. in 8; 5. Dr. Nicolae I. Angelescu,
Negustorii de odinioard, Bucurw.i, 1931 (un volum
cu paginatic diferiti + 53 plane) in 8; 6. Dr. G. Se-
vereanu, Hrisovul lui Pefan Racovifd din 1165 dat in
Bucurefli, Bucurc,ti, I (1935), p. 69 72;' 7. Marcel
Romanescu, Argintdria la belndfeni ,ri romdnii balcanici
In veacurile XVIXVI!!, in Rev. is1. rom., XIXII
(1942), p. 95-133; 8. Const. C. Giurcscu, Relafille
economice din/re romini fi ruyi pind la Regulamentul
Organic, Bucureti, 1947, 53 p. in 8; 9. Lia Lehr,
Comerld Tdrii Romdttelti ,ri Moldovei in a dotter jumdtak
a secolului XVI fi In prima jtandlate a secolului XVII,
in Studii fi materiale d istorie medie, IV (1960),
p. 223-306; 10. Bucuref1i. Gbid, Bucureti, 1962,
392 p. in 8 -I- planc.
II. Hanuri ,ri boleluri. 11. Const. Giu-
rescu, Contributiuni la stadia cronicelor muntene, Bucu-
www.dacoromanica.ro
re5ti, 1906, 160 p. in 8'; 12. G. D. Florescu, Alaini
inniormintdrii lui Alexandra N. Suftt-voievod la 20
ianuarie 1821, Bucurwi, 1932, 51 p. in 8; 13. Th.
Holban, Cdldiorii strdini despre oraftd Bucurefli, in
indreptarea nr. 79 din 8 aprilie 1936; 14. G. Potra,
Hanurile bucarefiene, Bucureti, 1943, 96 p. in 4*;
15. H. Dj. Siruni, Evliya ale& despre Bucurefii, Bucu-
re0, 1958 (ms.); 16. G. Potra, Biserica din curler,
Hanului Prban-Vodd", Bucureti, 1958 (ms.) ; 17. Pc-
trc Nsturcl, Insert:mil din Bucurefli, Bucureti, 1958
(ms.); 18. G. Potra, Piri despre Hand Galben" din
mabalaua Filaniropiei, in Materiale de isiorie matte-
grafie, Bucureti, 1964, p. 395-399; 19. N. Stoicescu,
Vecbi monamente bucureftene: I. Casa Mavrocordatilor
de la Foifor ;II. Hann' ConslaniinVodd,in Materiale de
isiorie fi muzeografie, Bucureti, 1964, p. 431-354; 20.
M. Nicolau-Golfin, R. Canisius, muzeograf fi desenator
in Bucurefli, 1964 (ms.).
 VII, LIVEZI SI PRISACI.
PIVNITE-C1RCIUMI, MUSTARII
SI BERARIL CAFENELE, COFETARII
SI RESTAURANTE
VIILE
O caracteristica a vechilor Bucureti au fost viile.
Ele se intindcau nu numai pe marginile povirnite
ale cimpiei spre lunca Dimbovitci, margini cunoscute
indeobte sub numele de dealuri", dar i deasupra,
pe cimpia insi, precum i jos, in kin& de ase-
menea, pe malurile mai putin povirnite ale Colenti-
nci. Oraul era aproape inconjurat de o adevarata
cununa de vii ; ele patrundeau adinc in interiorul lui,
pina ling Curtea domneasc5, alc5tuind, dupa fericita
cxpresie a documentului brincovenesc din 1709,
iulie 28, i a celui din 1775, dat de Alexandru Ipsilanti,
gradinile din Bucure$ti".
Dei primele mentiuni documentare datcaza abia
din secolul al XVI-lea, este sigur insa c viile bucu-
revene erau mult mai vcchi, ele existind i in vremea
cind oraul era un simplu sat. Viticultura a fost
o milenara i iubit indeletnicirc a locuitorilor pa-
mintului romanesc inca din vremca dacilor, i e
semnificativa, sub acest raport, afirmatia scriitorului
antic Strabo despre miisurile pe care a trebuit sa
le la marele rege Bucrebista sprc a stavili excesele
provocate de zisa indeletnicire.
La 21 octombrie 1585, Mihnea-voievod inchina
manistirii Xiropotam de la Athos manastirea de la
Podul Colintinii", impreuna cu toatc moOile" aces-
teia, cu mori i livezi i pometu dinprejurul ci
ca vide din dealtil Bucureflilor..." Este cca dintii
rnentiunc desprc acest deal" ; ca va fi urmata de
multe altele, in secolele XVIIXIX. Un act inedit,
din 21 ianuaric 1701, precizeaza wzarea lui ; aflam
anume ca Dimiiana calugarita, pc mirenie Despa,
sotia lui Pirvul croitorul, vinde lui Nenul cizmarul,
www.dacoromanica.ro
In /791 trait in Bucure,rti, hare Poded
Mogo,roaiei ,ri Podul Tirgultri de Afard,
adicd zicem azi /titre Ca/ea
i Ca/ea Alo,rilor, nu mai pith, de 74
(,rapte zeci fi Pairll) de pd.
ginerile Bratului iuzbaa dAspre Mariia-sa doamna"
trei rizoare de vie", den dcalul Bucurwilor, p5
linga drumul Giurgiului", cu 115 talen. Aadar,
acest deal era linga vechiul drum care ducca la portul
dunarean ; c vorba deci de panta de la Filarct ; credem
ca acest deal se intindea, spre vest, pini la Dealul
Lupetilor actualul Deal al Spirii iar spre est
ping la Dcalul Alaicanctilor, adica pini la actualul
Cimitir Bellu. E regiunea unde i astazi exista Soseaua
Viilor, in amintirea intinsclor vii de odinioara. Pc
Dealul Lupetilor avea moie manastirea Radu-Voda,
careia, la 12 iunie 1650, Afatei Basarab ii intarqte
vinariciul boieresc", adica dijma din yin. cuvenit5
proprietarului locului, in afara de vinariciul domnesc"
cuvenit lui voda. Tot aici avea vii si manastirea Mihai-
Voda. De Dealul Maicanetilor amintete zapisul
inedit din 12 aprilie 1744, al unui locuitor Nedelco,
ce-i avca casa linga viia cca mare" a manastirii lati-
fundiare Radu-Voda. Alai sprc rasarit era Dealul
Vicaretilor. La 10 iunic 1590, Mihnea-voicvod inta-
rqte acelcia0 manstiri numite ins atunci SE
Troita nu mai putin de 39 razoare de vie" in
acest deal, i anume, 32 cumpilrate de ca cu 15.000
aspri gata de la locuitori ai satului Vicarcti si 7
daruite de catre Mitrea vel-vornic. A cxistat si
Dcalul Moldovenilor ; douri documente inedite, din
23 mai si 18 iunie 1650, amintesc de o vie aici, pe
acest deal ; un al treilea, tot incdit, din 3 martic
1646, refcritor la cinci rizoare de vie, precizeaza : in
dcalul cl nou de la Moldovcni". Ceca cc inscamna ca
plantarea se facuse de curind. Unde anume venca
acest deal, pe cc portiunc a pantci spre lunca, in
drcapta Dimbovitci, nu putcm deocamdata prcciza.
Si tie el vechiul numc al Dcalului Patriarhici? Tra-
ditia consemnatil, ce-i dreptul, tirziu crcdc ea
317
acest deal se numca Dealul Podgorenilor si ea pe
el s-ar fi aflat, inainte de cladirca lacasului lui
Constantin *ban Basarab, o biserica de lemn zis
biserica Podgorenilor. Referitor la Dearal Patriarhiei
cunoastcm un act inedit din 10 martic 1630 prin
care Leon-voda daruiestc lui Trufanda biv-vel is-
tiernic un /us ,ri den/ de vie aicia in orasul domnici-
mete, in Bucuresti, care este preste apa Dinihovitii,
alaturea cu viia sfintci minstiri Sinaia, hramul
sfinta Ecatcrina, den sus de neiia domneased, oricit
se va alge. Pcntru ea accl loc si deal de vie con-
tinua documentul au fost dinnaintc vrme loc
domncsc si vie facuta. lar dc cind riottile, acea vie...
s-au pustiit i au ramas un loc pustiu." I-o da lui
Trufanda pentru slujba sa dreapti i credincioasa,
ca s-i fie de bastin si si faca vie pre acest deal".
Si mai tirziu constatam ca uncle vii se pariginesc
din cauza imprejurrilor neprielnice, a razboaielor
nivalirilor, care fac pe locuitori sa fuga, sa nu se
mai poat:4 ocupa dc cultivarea lor. Astfel, intr-un
act din 11 mai 1669, de la Antonic-voda din Popesti,
se spunc ca pc locul cc se intindea din hotarul
Lupcstilor in jos, prc deal pina in Calca IVIehedintilor
[viitoarea Cale a Craiovei, azi Calca Rahovei], uncle
suie calea la crucea lui Alexandru-voda cca de *tea",
si de aci, de la cruce in jos pini la hotarul de piatra"
al Mitropoliei, fuscseri mai inainte vii ; dar in timpul
lui Mihnea al 111-lea (1658-1659), .cind Cu rauttile,
s-au pustiit vicie dc n-a ramas o vita, ci numai
pajistc". Domnul intreste acest loc manastirii Mihai-
Vocia, carcia ii fusese daruit de catre Grigore Phica
in prima domnic (1660-1664); manastirea, la rindu-i,
ngduie locuitorilor si plantczc iarisi vic, primind,
dijma respectiva. In general, suprafata plantata cu
ii a men crescind in yeacurile XVIXVIII; mereu
se plantau vii noi, atit la marginca orasului, cit si
in cuprinsul lui. Doua actc, din 2 aprilie 1784 si
6 aprilie 1786 ultimul inedit ne arata cum un
Coste cojocarul primcste de la egumenul manastirii
Radu-Vodi patru pogoane dc loc, din jos de biserica
Foisor, i sadeste pe el vie. Numarul stapinilor dc
vii era considcrabil. Venca mai intii domnul, apoi
dregatorii, manastirile, uncle dintrc biscrici si, in
sfirsit, multi dintrc orriscnii propriu-zisi, dintrc nc-
gustori i mestcsugari. Domnul avca o vie chiar
in apropierca curtii, in regiunca dc linga portiunca
initiala a Podului Vcrgului, adicil pe botul dealului"
format aici de povirnisul sprc !Linea din stinga
Dimbovitei. In 1593, februarie 3, Alcxandru eel
Rau intarestc manistirii Dohiariu dc la Muntcic
Athos o cask cu locul ei, in Bucuresti, ling5 viia
domniei-mcalc, inaintea cinstitci... cruci care o au
facut Stcica spitar". lar la 3 aprilie 1632, Ion, feciorul
Neaniului din Muti, si cu nepotul sat', Giura postcl-
nicul, vind mitropolitului Grigore un loc de casa"
in Bucuresti, cit sI va alcage, din gardul viei domnefli
pfne1 in Mtn eta Mare i pini in poarta comisului
Radului..." Locul era situat, potrivit unei insemnari
ulterioare, in mahalaoa sfintului Gheorghie cel
318
www.dacoromanica.ro
Vechiu" ; deci via domneasci se intindea pina in
accasta mahala. O hotarnica tirzic, din 15 octombrie
1848, dar care se intemeiazi pe un hrisov din 1752,
da dimensiunile tercnului acestei vii: la capatul de
miazizi ea avca o latime de 52 de stinjeni $erban-
Voda, la capatul de miazanoapte de 65, iar lungimea
era, sprc apus, de 181 de stinjeni, iar sprc rsarit
de 192. Avea deci o suprafata de circa 4 hectare si
un sfcrt si venea, pe vremea cind via exista inca,
pina in dreptul ferestrei" actualei biscrici SI. loan
de pe Bulevardul 1848, in marginea pictei. Dar in
afari de aceasti vie, domnia a mai avut o a doua,
pe malul drept al Dimbovitci, tot in apropierca curtii.
Despre ea ne face amintire documental inedit, din
10 februarie 1630, prin care Leon-yoda intareste lui
Nccula biv-vel visticr, care-i slujisc cu destoinicie",
dania ficuti, pentru acclasi motiv, de Alexandru
Bias, si anume, viia accasta domneasca, din orasul
domniei-mele din Bucurcsti, ce este ling casa lui,
si trei roti de moari domneascii, cue sunt pe apa
Dimbovitii, lingi baie, aproapc de curte"; pcntru
ca accasta vie si mori continua documental au
fost domnesti inca de mai inainte vreme". In sfirsit,
pe vremea lui Brincovcanu, sint amintite viile dom-
nesti de la Vacaresti ; un hrisov, din 2 iunie 1707,
amintestc de marginea de sus a viilor domncsti
dc la Vicaresti". Butarii domnesti" adica mestesu-
garii care faceau sau reparau butile, butoaielc si
cclelalte vase si edccuri" ale cramelor lui voda,
apar ca martori intr-o carte" inediti din 1627-1629
a lui Iane judetul si a cclor 12 pirgari. Mari dreg-
tori, civili i militari, precum si multi dintrc dre-
gatorii de rangul al doilea si al treilea av eau vii fie
la marginca orasului, fie in cuprinsul lui. S-a pastrat
amintirea vici, de peste 9 hectare, si a livezii pe care
o avca banul Nicolae Brincovcanu, la finele secolului
al XVIII-lea, in mahalaua SI. Elefterie, dupa cum
se stie si de viile Marghiolitei Arionoaia, pe locurile
unde este si astazi strada Arionoaiei (raionul Lenin).
Cretulestii avcau in 1776 vii in mahalaua Fintina
Boului, iar Ghiculestii, in prcajma asezirii lor de
la Tei. Faimosul Manuc, pe atunci paharnic, cumpara,
printr-un zapis inedit, din 20 septembrie 1804, dotia
vii de la scrdarul Nicola in dcalul Bucurcstilor. Intin-
deri mari de vie poscdau manastirile. Minastirca
Stclea ctitoria, din vcacul al XVI-lea, a lui Stelca
spatarul avca o vie in preajmil, care mergt pina
la Podul Tirgului de Mara. Milmistirea Radu-Voda
era, si in privinta accasta, cea mai bogatii, si-si sporca
mercu, prin donatii, patrimoniul. Cazuri ca al Flo-
riciii Bengcasca, inchinindu-i, la 1 aprilic 1733,
printr-un zapis incdit, cinci pogoanc de vie in
dcalul Bucurestilor, pa mosiia manastirii", sint nume-
roase. Pe ocina ci din Dealul Lupcstilor pusesera
multi vie si continuau sii puna locul, prin expu-
nerea lui, in panta, era dintrc cele mai indicate
si-i plateau vinariciul cuvenit, zis vinrici boieresc".
Cunoastem in privinta accasta o serie de documente
ineditc din vcacul al XVII-lea. La 27 septembrie
1648 Matei Basarab intareste manastirii drcptul de
sa-si aiba a luarea vinariciul de la Lupesti, din viile
cele mood, vinOriciul boerescu, cum este obiceiul, din
15 vedre 1, de la tot omul, veri dorobantu, veri
aliens, yeti boiarinu, veri cc om va fi". Sc vede
insa ca oamenii au protestat impotriva cuantumului
dijmei, pc care-I socoteau prca ridicat ; de accea,
peste doi ani, la 12 iunie 1650, Niatei da un nou
ordin, in care viniriciul cuvenit miinastirii e, de data
aceasta, din 20 vedre 1 vadra", asadar mai scazut.
S-ar putea explica diferenta de cuantum i prin
aceea ca erau doua regimuri: unul pentru viile noi,
in primii ani de productie, chid rodul e mai bogat si
cind se lua o vadri din cincisprezece, si altul pentru
viile vechi, cind se lua o vadri din douazeci. Oricum
ar fi, cert este ea o seami dintre cilirasii din Dealul
Lupestilor, dintre deleni", n-au vrut si plateasca
nici aceast dijm de 1 din 20, ceca ce a determinat,
la plingerea egumenului de la Radu-Vod, un ordin
cominatoriu al lui Matei Basarab, in stilul lui direct,
atit de expresiv. Tie, Nedelco, si tie, Trandafire,
si altor clrasi tuturor care aveti vii la Lupesti",
li se adreseaza domnul la 6 octombrie 1650 deci in
toiul culesului ; a aflat ca nu vor sa-si dea vinriciul,
cum serie cartea domniei-mele, din 20 de vedre
o vadra, ci inca ati si sirit peste cartea domniei-
mele. Dar in ce chip va faceti voi mai mari decit
cuvintul domnii-mele?" S-si dea numaidecit cu totii
vindriciul, caci altfel voi trimite domniia-mea, de
mare urgie yeti petrece. Am intelesu domniia-mea
ca tu, Nedelco, si tu, Trandafire, porci de cline,
voi vi faceti mai ispravneci. Nemic gluma sa nu
vi par incheie domnul ca apoi capetele voastre
stiu." Este un exemplu concludent de felul cum
autoritatea suprema a statului feudal stia sa apere
beneficiile clasei stpinitoare, amenintind cu cele
mai severe sanctiuni pe mil ce nu ar fi respectat aceste
beneficii. Mnstirii Plumbuita Ii intareste Matei
Basarab, la 5 martie 1638 actul e, de asemenea,
inedit o vie aici in dealul Bucurestilor", cumpa-
rat de la Loiz clucerul cu 60 de galbeni, bani gata.
Manstirea Tuturor Sfintilor primeste si ea, la 3
septembrie 1720, drept danie, de la Nita, fosta sotie
a lui Gligorie ceprazariul domnesc", &ma rzoare
de vie aici in dealul Bucurestilor, pe locul sfintei
Nlitropolii". lar Nlitropolia insasi avea, potrivit cata-
grafiei din 1787, opt vii mari in dealul Bucurestilor.
Nu e cazul si lungim lista, e suficient s ariltam ea
o lima' parte din podgoria bucurestean apartinea
manastirilor. Si uncle biserici, ca Slobozia, de pila,
aveau vie. Hrisovul pe care i-1 da acestcia, la 14 mai
1667, Radu Leon, arata ca lacasul a fost inzcstrat
cu bol, cu vaci, cu rimitori, cu vii i cu dichisele
de argint, care sint de treaba sfintei leturghii". Poate
ca aceste vii erau chiar in preajma lcasului, pe sesul
care se intindea pe de o parte spre dealul Bucures-
tilor", pe de alta spre dealul" unde se va zidi
Mitropolia. Intr-un act din 5 septembrie 1631, Leon-
voa spune el Matei-aga s-a luptat cu domnia-mea
www.dacoromanica.ro
pe fend viilor orasului Bucurcsti". Cele douil biscrici
domnesti ale Curtii Vechi aveau potrivit hrisovului
de intrire din 1775 al lui Alexandru Ipsilanti
tot vinariciul domnesc din dealul Bucurestilor"
accla din gradinile din Bucuresti", precum si
riciul dealurilor" de la Copaceni, Prundu i Curtna-
tuna, din Ilfov i Vlasca. LI cc privestc pe orasenii
propriu-zisi, citarn mai intii actul lui Matei Basarab,
din 6 septembrie 1636, in care se vorbeste, generic,
de vide orasului", in opozitie cu acclea ale tranilstirii
Radu-Vocla si cu vide din Vacaresti, apoi dife-
ritele zapise utilizate chiar in cuprinsul capitolului
de lata.
Multimea i asezarea viilor bucurestene, la fincle
secolului al X VIII-lea, ne este infatisata in mod clan
de cele doa planuri austriace ale orasului, ridicate
de ofiterii Ernst si Puree!. Planul acestuia din urma,
de pild (1790 1791), nc arata o intinsa podgorie
marginind capitala, de la nord-vest pini la nord-est ;
suprafete intinse sint in special in sud-vest. Dar in
afara de accasta cunund de vii, exterioara, sint o
serie intreaga in interiorul orasului, in diferite maha-
lale si chiar pina aproape de centru. Am numarat
nu mai putin de 74 (saptezeci i patru) de vii, dintre
care uncle cu o suprafata apreciabil, ;lure Podul
Mogosoaiei i Podul Tirgului de Mara ; de aseme-
nea, 65 (saizeci i cinci) intre Podul Mogosoaiei
Dimbovita. Pe Dealul Mitropoliei si in jurul lui sint
jut Atisate 11 (unsprezece). La mijlocul secolului al
XIX-lea vine erau Inc numeroase in Bucurcsti,
dei mai putine, proportional cu populatia, deck la
linde secolului al XVIII-lea. Planul cel mare al maio-
rului Borroczyn (1844--1846) ne ingaduic s stim si
numele celor care le stapineau. Plana 64, de pilda,
a acestui plan, infatisind regiunca Barierei Dudesti,
cuprinde viea lui Viciu", vica lui Donescu", vim
lui Raffia", viea lui Vellara", apoi viile apartinind
luiBalaceanu", Andronescu", Piron", Biwa-
ncscu", Enache Popa Hriso", Hristachc", Nutu
Ciupitu", Jupaniotu" (sic!) i Brinzoaica". Afara
de acestea, mai sint ins, in acceasi plana, i o serie
de vii frd mime. lar plana 14, infatisind partea opusa
a orasului, la nord de Dimbovita, din jos de locul
Cazarinii Malmezon", cuprindc via lui Iancu Ruset",
ocupind o suprafat intinsa, via lui Marin", via
lui Aristia", serial de doa ori ocupind de ase-
i
menea o suprafata intinsii, via lui Stan Piciu", via
lui PitaruIonita", via lui Ghita Cismaru", via
lui Eftimie", via preotesei Maria". La vremea
culcsului, toate accste vii bucurcstene crau pline
de lume. Stpinii respectivi se mutau din oras la
crami pentru o saptmina, dott ; veneau rude, pri-
eteni, cunoscuti; petreccrile, cu lautari, cu pas-
trama fripta pe gratar i cu must, dulce sau inasprit,
sfiriind in ulcelele de pmint, se tincau lant.
Seara, dup ce se ispravea treaba, culegatorii, mus-
tuitorii, care mustuiau" poama in ciubcrc, i era-
masii, care stringeau teascurile sau, pur i simplu,
clcau" cu picioarele strugurii, in lin, se stringcau
319
r,-r-FAn-Ire,
rig. 198 Biserica patriarhici si Palatul Mari; Aduniri Nationalc. In &capta,
c'opotnita lui Brincovcanu si statuia lupoaicei. Ulterior, accasta statuic a
fost mutata in scuarul din Piala Dorobanti. (81.1.B.)
laolalt i incepeau, cei mai tincri, jocul, in sunctul
cobzei si al viorii, cci mai bAtrini, vorbele, tacla-
lele".
In a doua jumtate a sccolului al XIX-lea numrul
viilor bucurestcne c in scdere. Pe locul unora din
ele se construiesc case de locuit, se inalt cartierc ;
PC locul altora se ridic fabrici. Se adaug apoi
greaua lovituri dat, sprc sfirsitul secolului, de apa-
ritia filoxerei, care distruge, literalmente, vechile
plantatii. Replantarea, cu vita americana', insemna
cheltuiala mate; cheltuial era apoi si noul fel de
a o cultiva, Cu stropiri succesive cu solutie de piatrd
vinit. De aceca foarte multe din vcchile vii rmin
pirloagli. Pe vrcmea cind ii seria Fredric Dam,
in 1906, cartea sa despre Bucuresti, mai crau totusi
citcva la periferia orasului ; el reproduce o serie
de cinci fotogratii arkind, patru din de, culcsul",
iar a cincca, o cram. De atunci, numilrul viilor
bucurcstene s-a imputinat si mai mult, a disprut
si via Seminarului Central, cate mai exista inca in
perioada dintrc cele dou' fzboaie mondiale. Astzi
numai toponimia si cite un mic petic, ici si colo,
aminteste dc vcchca podgorie a orasului
fig. 199). $oseaua Viilor stribate raioanele Blccscu
si 23 August, iar drumul viilor", drumul intre
vii" si drumul mic intre vii", raionul Tudor Vladi-
320
www.dacoromanica.ro
mirescu. Exist strada Ziduri intre Vii in raionul
1 Mai, cite o strad a Viisoarei in raioanele 30 De -
cembric si 23 August, o strada a Vitei si una a Stru-
gurilor in raionul Lenin si o Intrarc a Strugurilor
In raionul 1 Mai. Bucurcstenii, daca nu mai pot
avea vii, ca odinioar, se multumesc Cu citiva butuci
pe ling casa' sau cu o boltd de vita in grdinit.
Unitatea obisnuiti de misuri in vcchea podgorie
bucurestean ca i in intreaga tati de altfel a
fost rz orul". El reprezenta unitatea tip, de o latime
stiuti lungimea era cit lungimea dealului asa
incit in diferitele tranzactii se indic nuinai numrul
rilzoarelor, fr a se specifica suprafata, dup cum
-n tranzactiile privind locurile de prvlii se indica
numai numrul prvliilor, acestea din urmi avind
si ele o dimensiune stiut, tip (vezi mai sus, p. 306).
Cind, la 17 septembrie 1644, printr-un act inedit,
Momcca neguttoriul vindc lui Matei Basarab o
vie aici in dcalul Bucurestilor", pe care, la rindu-i,
o cumpilrase dc la Arvat, croitor de Bucuresti",
dimensiunile sint arkatc asa: ins la vale trei fzoare
si la mijloc se fac 2 rzoare si la vrih [vid] se lrgeste
de Sc fac 5 fzoarc". Tot astfel, la 25 mai 1713,
printr-un zapis, iari inedit, Matci diaconul vindc
lui Lefter vornicul un razor de vie din cele dou
(vezi pc care le are aici in dealul Bucurestilor, intre
dumncalui i ling socru-micu, popa Bunea". lar
la 15 martie 1694, Alexe cupetul vindc lui Alexan-
drache Muselimul, ceaus dc aprozi, un razor de vie
aicea in Dealul Lupestilor dc ling Bucuresti,
azor pe care-1 avea i cl de cumprtoare de la
Dumitru tavangiul". Cit anumc era rizorul" nu
putem preciza deocamdat ; observm ins cA el
se incadreazi in seria de unikyi rip, intrebuintate
in vechea noastr viata economic, alturi de
delnita", jirebia" sau pimintul" pcntru suprafata
arabili, de locul de moar, de locul de prisack
de locul de privilie si, in sfirsit, chiar de locul
de sat.
LIVEZI $1 PRISA.CI
In afari de vii crau livezile i pometurile. Gospodarii
tineau si aiba pe ling casi pomi, pentru fructe,
mcar citiva ; unii aveau adevrate livezi. Loc era
destul ; neexistind ziduri de mrginire a orasului,
ca in Apus i in Transilvania, mahalalcle se tot
intindeau. Viile, pometurile, livezile ajunseser atit
de numeroase, incit casele preau picrdute intr-o
77,
-
tr
www.dacoromanica.ro
mare de verdcat. E imprcsia pe carc o au mai
toti citorii strini ; pe drept cuvint se spunc ca
orasul e scufundat in grdini". Primelc mentiuni
despre livezile i pometurilc bucurestene dateazi
din secolul al XVI-lea; dar, ca i in cazul viilor,
ele consemneazi o situatie care e mult mai veche,
din vremca inccputurilor rurale ale ascziirii. Un
document din 21 octombrie 1585 se referi la po-
metu" dimprejurul mnstirii de la Podul Colin-
tinii (Plumbuita) si la livezile" acestcia. Iar la
30 mai 1586, Mihnea-voievod intreste mnstirii
Sf. Nicolae ocina ei si via si livezile toate din
sus si din jos".
Pe malul drept al Dimbovitei, din dreptul Curtii
domnesti i pin insprc Gorgan, se intindea, in
sccolul al XVI-lea, livedea gospod", atila livedea
domncasc. Ea intregea gospodria domnului, gos-
podric carc, asa cum rezulti din cele antcrioare,
cuprindca, in afara curtii propriu-zisc, si via dom-
neascr, ciutiria domneasc", aria domneascr,
jicnita domneascr, pitria domneascr, lcmnaria
domneascr, srria domneascr i tignia dom-
Fig. 199 Vedere panoramic1 a Bucurepilor din Ileabd Filaretului;: a se
observa via din puma sting1; descn de Preaiosi (A.)
7
321
neasci", unind deci utilul cu agreabilul. Dupl accasta
livad s-a numit mahalaua care s-a dezvoltat Cu
timpul pe locul ei si in preajm-i. La 8 mai 1720,
Neculai Mavrocordat daruieste marelui clucer Mano-
lache Lambrino, sotul dorrmitei Balasa Brincoveanu,
zcace stinjni de loc den livadea domneased, pre linga
casa dumisale in lat, iar in lungu pre cit tine locul
caselor dumisale cele de mostenire, pentru ca
mai largeasca curtea i grddina". lar Mihai Racovita
ii mai adauga inca 3 stinjeni si jumtate din acceasi
livad5. Asezarea lui Lambrino se afla pe locul actualei
biserici Domnita Masa, ctitoria sotiei sale. Livedea
domneasc era imprejmuit toat cu gard ; o hotar-
nic inediti, din 4 martie 1742, privind o mosie
a Mitropoliei, din susul orasului Bucuresti, pe apa
Dimbovitei, unde iaste moara sfintei Mitropolii"
pomenind gradina" i viile" intemeiate de vldica
Grigorie, dupa 1629, pe zisa mosie, arat ca aceasta
se marginea pe din jos cu livadca domneasca"
ca una din pietrcle de hotar cauta drept pre ling
gardul livezii domnesti in deal". Dintre livezile
pinite de marii boieri, mai cunoscuta a fost livedea
Vacarescului" sau Vacarestilor", dupa numele lui
Enache, cel tiat o dat cu Brincoveanu, in 1714,
si a feciorilor lui ; ea se afla pe locul ocupat azi de
Ateneu si de Fundatia universitar ; pe o portiune
din aceasta livad ridica Mihail Cantacuzino, ginerelc
logoftului Constantin Vacarescu, un Facas bisericesc,
devenit metoh al Episcopiei de Rimnic. De aceea,
multa vreme, chiar si dupa ce s-a construit cladirea
Ateneului, locul a fost cunoscut sub numele de
la Episcopie". O alta livad insemnat, a carei
amintire s-a pastrat pIn astazi, a fost livedea cu
duzi" de pe malul drept al Dimbovitei, in Carami-
darii-de-Jos. Mai erau duzi numerosi i in mahalaua
Popa Nan, in Mtsari. Planul Borroczyn in-
seamn in plana 95 livedea Manastirii Vacaresti",
In preajma manastirii. Mai putin insemnata, mai
mica, a fost, pe la 1800, livedea sacagioaicei" din
mahalaua Popii Ivascu sau Pitar Mosu ; stipina livezii
era, se vede, sotia unuia care se indeletnicca cu negotul
de va, a unui sacagiu. In aceeasi mahala se afla
1ipovarna mehtupciului menzilurilor, adic, am zice
azi, a sccretarului postelor. Era una din numeroasele
poverne raspindite in intreg orasul. In 1843 consta-
tam 100 de asemenca poverne, dintre care 42 in culoa-
rca de albastru, 26 in cea de galben, 25 in negru
si 7 in verde.
Orsenii, in afara de pometurile din jurul caselor,
aveau numeroasc livezi din jos" de oras. Despre
ele aflarn din documentul inedit Cu data de 2 iulie
1664, prin care Stanciul, feciorul Vladului Mutil",
vindc lui Dumitrasco logofatul o livadie den josul
orasului, unde sintu levezile orsanesti, care levadie
iaste intre Radul n'aria i intre Mihul Antilie".
Trei ani mai tirziu, la 15 decembrie 1667, prin-
tr-un zapis tot inedit, Dumitrasco vinde, la rindu-i,
livada cumprata lui Iacsa capitanul. Sc specific
si de data aceasta ca ea se gaseste den josul
322
www.dacoromanica.ro
orasului, unde sintu liveazilc orasanesti". In topo-
nimia actuala, opt strzi trimit la vechile livezi ; trei
dintre ele privesc Livedea cu duzi" i Livedea
mica cu duzi".
Foarte raspinditi pe aria bucuresteana au fost
nueii, falnicii arbori care insotesc in genere podgoria.
Dar in timp ce viile au disparut mai peste tot, ei se
pot vedea inca in multe parti ale orasului, prin
curtile i gradinile caselor. Cinci dintre strazi
intrri, in raioancic Tudor Vladimirescu, Balcescu,
1 Alai si 16 Februarie, poart numele acestui ar-
bore ; o a vasca, in raionul Balcescu, se cheama
strada Nucetului.
N-au lipsit nici prisdcile sau stupinele. Intr-o vreme
cind zahrul era un articol de import, rar si scump,
fiind adus de peste mare", si cind pentru luminat,
In afara opaitelor de seu, nu existau decit luminarile,
Sc intelege ca mierea i ceara prezentau o mare
importanta. Apicultura, favorizat de intinsele noastre
finete i paduri, a fost intotdeauna in Trile Roma-
nesti, ca si viticultura, o indeletnicire pretuita si
rentabil. Multe din actele domnesti privind proprie-
tti bucurestene cuprind scutirea de dijrnii din miere
cear. O Strada a Stupinei, in raionul 23 August,
aminteste locul unei vechi prisaci ; mai exista si o
Strada a SI:oil/ni, in raionul Lenin. De altfel, chiar
in zilele noastre, se pot vedea, in uncle curti i gra-
din i, ca, de pild, in strada Mircea-Vocia colt cu strada
Vintila (casa Hanganu) stupii insirati la rind ; doar
ca e vorba de stupi sistematici, in locul vechilor
uleie, stiubeie sau budurie, scobite in trunchiuri
de copaci, i acoperite cu cite o lespede neted
(vezi si fig. 200).
PIVNITE-CIRCIUMI. MUSTARII
SI BERARII
Pata de multimea viilor din si dimprejurul Bucures-
tilor, era de asteptat ca i numarul desfacerilor de
vin s fi fost mare. Si intr-adevir, izvoarele, atit
interne hrisoave, carti i porunci domnesti, zapise,
scrisori i diate cit mai ales externe relatii de
caltori si rapoarte consulare o dovedcsc cu priso-
sinta. Strinii un Evlia Celebi, de pila, in secolul
al XVII-lea, un Raicevich in sccolul al XVIII-lea
sint impresionati de multimea circiumilor subterane
sau a pivnitelor" in carc se vindc vinul. In primele
secole, termenul slav de pivnitd" este cel mai des
intrebuintat. Si intr-adevr, pe atunci vinzarea se
facca in asezarile subterane, unde vinul se si Ostra.
Exista si termenul, tot slav, de circium"
intilnim, de pila*, in actul inedit din 13 mai 1714,
prin care Stefan Cantacuzino scuteste popei Cretului
d la biserica Stelii" o circiumi a lui ce este
lingi biserica Stelii, de c5mOnilrit, de fumOrit,
de vin domnesc i dc vamO" dar el se intre-
buinta mai rar. Numai cind, in prima jumitate
a veacului al XIX-lea, desfacerea vinului incepe
si se gencralizeze in localuri cldite deasupra pa-
mintului, atunci se generalizeaz5 si rermenul de
circiumO, ce15Ialt, pivnit5, rOminind numai Cu accep-
tiunea cunoscut azi.
Pivnitcle crau, In general, zidite ; se ziceau pivnite
de piatr" ; asa, de pild5, in actul din 12 martie
1580, prin care Mihnea-voievod intareste biv-vel
vornicului Dragomir, intre altele, 6 prvlii si o
pivoilei de piatrr7 si case deasupra pivnitii", sau in
actul inedit din 16 iunie 1763, prin care Safta stol-
niceasa F5Icoianca" d5ruieste Mitropoliei o pimnitO
de piiatr si Cu tot locul ei" ; in realitatc, se fAccau
din caramid5, mai subtire cleat cca de azi, separati
prin straturi groase de mortar. Existau si pivnitc
de lemn" avind, adic5, peretii din birne de ste-
jar cum e aceca de care se amintcste in zapisul
inedit din 5 octombric 1734, prin care Constantin
sin Zamfir, fost staroste, vinde Mitropoliei o pivnit
de lemn Cu case &supra, in Ulita cca Marc, cc merge
la lianul lui SArban-Vod". Tot astfel, la 15 august
1716, intr-alt zapis inedit, e pomenitil o pimnir
de lernn cu nistc pravalii desupra... pa ulita
1 atunci erau tinuti sA plAteasca zisului stfipin o taxA
Salarilor".
Dat fiind venitul pe care-1 aducca, pivnita consti-
tuia adesea partea cea mai important5 a unc propric-
titi bucurestene, la fel cu priv5lia, si uneori inaintea
www.dacoromanica.ro
acesteia. De accea, intr-o suma de zapise de vinzare,
ea e cituO in rindul intii. Cind, in actul pe care il
di, la 20 martic 1655, Ignatie, mitropolitul Ungro-
vlahiei, lui Ghinea cojocariul, se face istoricul pro-
prietOtii accstuia, se spune ca un unchi al lui Ghinea,
anume Ghinca Mustachi negut5toriul", avusese
aicea in Bucurcsti o pivnit Cu 5 pravalii la Ulita
cea Mare". Tot astfel, and arc loe, la 12 ianuarie
1639, un schimb de pivnitc hum Cirstea negutAtorul
si Iorgache vornicul, se spune in zapis e inedit
c5 am dat cu, Cristea negotAturul, pitnneta de la
Mara c-o prOvalie, cu luc [loci cu tuotu... i mi-au
dat mic Orgache vornecul pimnita loi cca de sus
cu luc cu tuotu", (End Cristca, pe dctsupra, incA
10 ughi.
Putcau vindc vin, plitind bincintcles &idle si
taxele legale, toti proprietarii de vii, adici toti cei
care stapineau nu numai plantapa, dar fi
pe care ea fusesc f5cut5. Ceilalti care avcau numai
plantatia, nu si pimintul, care plantaserd, Cu aim
cuvinte, vie pe mosia altcuiva, nu-1 puteau vinde
dccit in anumite conditii. Mai intii, n-aveau voie
sa-si aseze pivnita sau circiuma in apropierea acelora
ale stapinului mosiei, spre a nu-i face concurcnt5.
lar daca i le asezau la o depiirtare convenabil5,
speciala de 1 taler de fiecare bute de vin vindut.
rig. 200 Combinatul apiccol Wineasa, In curs de construelie, In iunie 1965
rap& e stilizati in forma de figure.
D3
-
*MI
323
In privinta accasta cunoastem doui interesante zapisc
ineditc date manstirii Radu-Vod. Prin cc' dintii,
din 5 mai 1743, Mihai Racovita hotarste pentru
cite circiume ar fi ale unora-altora de ar vinde v inu-
rile pe aproapc de circiumile manastirii, ce le are aici
in Bucuresti pe mosiia ministirii, sil nu ingaduiasca
pe nimcni dintr-aceia sa vinza vinu, ci Id le tale
cepurile, ca si se vinz numai vinul cc ar fi p la cir-
ciumile manastiresti. Iar care oameni ar fi avind
circiume mai deprtate de circiumile manstirii
ar fi tot pc mosiia mnstirii, aceia sa vinz, numai tenirea printeasca, anume case inalte cu pimnita
dea obiceiul mosii, de cite buti ar vinde, de
bute cite talen i 1, si asa sa vinza." Prin cel dc-al
doilca zapis, din 12 aprilie 1744, un anumc Nedelco
arata' cit stind el cu casa pe mosia manastirii, de-
supra la deal, ling viia cca mare", si vinzind cl
o butc, doo de vin" de-al situ, cgumenul nu I-a
ingaduit, ci au fcut sfintiia-sa circiuma linga casa
mea. Dcci continua Nedelco am dat rayas la
mariia-sa \Toda de doo-trei ori, i mriia-sa ne-au
rinduit la dumncalor velitii boeri de nc-au judecat
si dupe judccata dumncalor am ramas ca sit nu vinzu
vinul mieu, ci sa se vinza vinul manastirii... lar acum
s-au Intimplat de s-au aprinsu circiuma sfinfiei-sale,
si la accasta intimplare au cazut pricina pe noi
ne-au dus de nc-au i inchis la dumnealui vel-sptar
si au inchis si pe circiumarul sfintii-sale impreun
cu noi. Deci judecindu-ne dumnealor boerii i din-
du-mi juramint, inca si alta pedeapsa ne da ; iar cu
m-am rugat la... parintele cgumenul de s-au milostivit
de nc-au ertat de juramint si de pedeapsa si am facut
asezamint... de i-am dat casa mea pentru circiuma
sfintii-sale, i sfintiia-sa mi-au dat talen i 60 pentru
ca sa nu fim pilgubasi de tot."
Acest drept al stpinului mosiei de a desface
cu precdere vinul ski explica obligatia pe care o
aveau pivnitele i circiumile din Bucuresti de a
primi fiecarc spre vinzare o anumita cantitate
din vinul domnesc". Aceasta obligatie figureaza
In mod curcnt in actele domnesti care insira pe
rind toate indatoririle fiscale la care crau impuse
zisele pivnite si circiumi. Ea se explica prin impre-
jurarea ca orasul s-a intemciat pe proprietate donn-
neasca, proprictate din care, cu timpul, domnul a
instrainat bucati intregi, dindu-le dregatorilor, m-
nastirilor i biscricilor.
Foartc multi stapini de vii i aveau pivnitele
circiumile Ion in Bucuresti. Erau pivnite care apar-
tineau marilor dregatori, altele Mitropoliei, manisti-
rilor i bisericilor i baratii sau calugarii catolici
isi aveau pivnita lor, asa cum ne arat limpede actul
inedit din 1 septcmbrie 1707, care, dind dimensiunile
unui loe al manstirii Radu-Voda, precizeaz: si
In lungu pini in dita despre pimnita bdratilor, stin-
jeni 18" altele, orasenilor propriu-zisi, negustorilor
si mestesugarilor. Mitropolia pe linga cele cinci
circiume" proprii scutite de dari (act inedit din 10
iunie 1793) isi desfacea o parte din vin si la baia
pe care o stpinea pe malul Dimbovitei (vezi mai
324
www.dacoromanica.ro
sus, p. 283). De obicci, pivnita avca dcasupra privilii
si case dc locuit. Am citat in accst scns mai inainte
o serie de actc. Adaug inca doua din care primul
inedit. La 28 septembric 1712, fiii lui Iane de la Bucov,
vinzind cluccrului Iordache pivnitele si casele lor
din Bucuresti, precizeaza : irisa casete pe pimnita
cea marc, patru, l cu casa pimnitii l Cu pimnita
cca mica I cu casa de pe pimnit..." Iar la 8 februarie
1790, Nicolac sin Hagi Manolc Melisinov Critean"
(cretanul), dimpreun cu sotia si fiul su, vind mos-
dedesupt in mahalaoa Sfintului Gheorghe cel Vechiu,
la poarta domneasc din jos... si cu o cascioara mica
ce iaste lipita de paretele pimnitii... pcntru sderea
celor ce vor vindc vin la pimnita." Cumparatorul,
co 1.300 de talen, suma aprcciabila, este chir Ionita,
carde sa aflii de multi ani seziltoriu co chirle in
pimnita si sus in case".
Vinzarea vinului si a rachiului in pivnitc i circiumi
se fa= de catre circiumari, dar foarte adesca si de
catre circiumrese, femci si fete care de multe ori
uneau practica acestei mescrii cu aceea a galanteriei.
Faptul e remarcat de o seami dintre clatorii strini
care viziteazi orasul ; asa, de pila', un turc, pe la
jumtatea veacului al XVIII-lea; el adauga ca, din
pricina vinului si a vietii de piked, multi compa-
trioti de ai lui, turd i arabi, s-au lepadat de ere-
dinta lor si au ramas in Tara Romaneasca. Raicevich,
consulul austriac, in Observatille sale tiparite in 1788,
spune ca in mai toate mahalalele intilnesti crisme
joase, sub pamint, unde femei desfac vinul si se
dedau desfriuliti". lar pastorul englez Walsh, pe la
1828, constata si el un mimar neinchipuit de mane
de crisme si de femei galante".
In afara de pivnitele-circiumi, unde se vindea vin
rachiu, erau, bineinteles, i pivnitele locuintelor
particulare, ale asezarilor domnesti, boieresti, ora-
senesti, precum si ale manastirilor ; aici se tineau
si se invecheau, in budane, butoaie, antale, balerci
si burle, vinurile i rachiurile destinate consumului
In gospodariile respective. O pivnit bine garnisiti
era intotdeauna un titlu de mindrie, de fal, pentru
posesorul ei. Ni s-au pstrat, pe aria bucurestean,
citeva pivnite vechi. Cea mai veche este pivnita
boltit a manastirii Mihai-Voda azi a Arhivelor
Statului zidita, impreuna cu celelalte ecarete ale
manastirii de catre Mihai Viteazul, pe cind era mare
boier, inainte de a ajunge la domnie, in rastimpul
1589 octombrie 1591. A doua ca vechime, de la
inceputul veacului al XVII-lea, citiva ani inainte de
1618, e pivnita asezarii boieresti de la Lcordeni,
a lui Leca Rudeanu spatarul. Urmeazi apoi pivnita
caselor domnesti de la manastirea Plumbuita, case
terminate in aprilie 1647. Boltiti si ea, incapatoare,
se intinde de o parte si de alta a rampei de acces.
Cam din aceeasi vreme dateaza i resturile pivnitei,
tot boltite, a casei lui Constantin Cantacuzino postel-
nicul (strada Apolodor 13), resturi scoase la iveal
prin sapaturile arheologice efectuate In anal 1957
1958. Din epoca brincoveneasca c pivnita, bine pis-
trat, a asezrii boieresti de la Dudesti-Cioplca,
asezare inconjurat de un zid inalt, lucrat, cum spun
localnicii, cu robii". Mai noui si, iarsi, foartc
bine pastrata c pivnita sapati in Dcalul Spirii (strada
Putu Cu Ap Rece, nr. 53-57) din ordinul lui
Alcxandru Ipsilanti, probabil o data cu construirea
noii rescdinte domncsti (1775-1776). Accasti pivnita
Sc compunc din doui galerii principalc, una in 'IN**
capul ccicilaltc, lungi ficcarc de cite 60 dc metri,
largi de 5 si inalte de 5-6 metri. Din prima galerie
principal se dcsfac 5 galerii mai mici, latcrale, ca
dintii unui pieptene. Pivnita, utilizati azi pentru
fabricarca i depozitarea sampaniei Zarea", arc Nip
peretii din carimidi subtire, cum se ficca in vechime, 4% 1

si acoperit cu un muschi negricios, ca o catifea

O noua galerie s-a adiugat in rastimpul dintre cele
doua razboaie mondiale.
Numarul circiumilor a continuat si fie foartc mare
in cursul vcacului al XIX-lea, Cu toad itnputinarca
viilor bucurestcne si cu toata concurenta pc. care
incepe s-o faca, de la o vreme, berea. In Catattibui
patentarilor din 1832, circiumarii fortncaza brcasla
cea mai numeroasi: peste 400; o cifra precis nu
se poate da deoarece stilt trecuti la un loe cu rachierii
si... cofetarii (in totul, 443). In 1860, potrivit statis-
ticii lui Martian, numaru'l lor se ridicasc la 1.403;
ei reprezcntau un element politic rcdutabil, in epoca
votului cenzitar. Sc produce totodata o difercntierc
in ce privcstc numele localului sau stabilimcntului":
termenul vcchi de circiumi" se intrcbuinteaza tot
mai putin ; nu mai suni bine, se foloseste mai ales
la margine, la mahala" ; i se prefer termcnul oficial
debit de bauturi spirtoasc" ; in cartierele ccntralc
apar consumuri" si bodcgi", uncle, pc lingi vin
sidiferitc altc bauturi, romancsti si strdine, se iau
aperitive", destinate, in teorie, si deschida" pofta
de mincare. Unele circiumi ajung bine cunoscute,
adevarate puncte de =per in topografia nu numai
gastronomica, dar si a circulatiei bucurcstene. Asa e,
la inceputul sccolului al XX-lea, circiuma lui Gber-
gbiceann, pe Calca Mosilor, vestiti pentru vinurile
ei si al carei stipin prezenta particularitatea cl nu
mai servea" pc cei facuti". Asa circiuma lui Nita
Stere, la coltul Ciii 13 Septembrie ca Uranus, dind
numele ci statiei de tramvai din fati, cap dc sectie
(pin' la Nita Stere"), aa accea a lui Tabacu, la coltul
strizilor Traian si Ghenadie Petrescu, sau a lui
fibril, la intretaierea Cii Grivita cu Bulevardul
Filantropiei (azi 1 Mai). In centra s-a bucurat de
o indelunga notorietate localul lui Tripcovici, imor-
talizat de Caragialc, i, mai tirziu, inainte i dupa
primul rizboi mondial, localul lui Mircea de pc bulc-
yard, intrc Calca Victoriei i strada Acadcmiei, pcstc
drum de Restaurantul ,,Carpa".
Un caracter de sezon au avut mtutdrille. Ele apireau
toamna, la inceputul culesului, i tineau o luna, o lund
jurnatate. Improvizate sub o pitulatura sau un
umbrar de crengi i stuf, avind aliituri gratarul pcntru
www.dacoromanica.ro
Fig. 201 Mustirie; In primul plan, buinaie oi must. (S)
pastrami', cirnati i mititci", etc dcsfaccau must
dulce .si inisprit i crau foartc aprcciatc. La mustiriilc
din Dcalul Filarctului venca lume multI, oraseni
de toad mina, de la tinerii bonjuristi", cu haina
strinsa pe corp, pin la mcstesugarii dc mahala,
cu cizme, pantaloni crcti si ciciull. Lutari se aflau
intotdcauna la indemini ; pctrcccrca se prclungca
citeodati si a doua zi ; rasuna dcalul de cintecc ;
oamenii erau bucurosi ca apucasera Inca o toamna
(De-a ajungc pin' la toamna, leli Ioani, si beau
vin, si frig pastrama, leliI Ioani I") si triau intcns
ceasul acela, nestiind mime ce-o sI fie.
Accast traditie a mustiriilor, aproapc intrerupta
in preajma celui dc-al doilca tizboi mondial, cunoastc
acum o noui inflorire. In toamna anului 1957 au fost
in Bucurcsti 32 de mustrii, uncle dc mari proportii,
deschisc de organizatiilc comerciale de stat ; in
toamna lui 1958, numarul lor a crcscut la 66 (vczi
fig. 201).
Bete s-a biut putin in Bucurcsti inaintc de 1800.
Erau totusi clicnti ; altfcl nu s-ar fi incumctat ger-
manul Johann Timpcl dc Gotha si infiintezc in 1809
o fabric dc bcrc in marginea Bucurcstilor, fabrica
an cu prilejul zaverci", in 1821. Bcrarii nu figu-
reazi in Calastibul patentarilor din 1832; peste mai
bine de un deceniu, in planul lui Borroczyn (1844
325
1846), plana 51, culoarca de albastru, gasim ins,
pc malul sting al Dimbovitci, la sud-vcst-vest dc
biscri a Sf. Nicolae-Jignita, insemnati o beririe":
precede asadar vechiul Car cu berc", amintit in 1886
de Iuliu Moisil in Bucureftii romantici ; gisim, de
asemenca, in acelasi plan, doui asezari ale lui Andrei
beraru", in plana 37. Infiintarca fabricilor de bere
Luther" (1869), Opplcr" si Braga.diru", cu gri-
dinile lor anexc (Eliscul Luther", Coloscul Opplcr",
complexul Bragadiru"), a dat un mare impuls
consumului accstei biuturi ; se deschid berarii in
plin centru, ca Jubileu" pe bulevard, de Bie"
pc Calca Victoriei, apoi doui hale cu bere" pc
Calea Grivitci, la numerele 29 si 35, si Berria
Oriental" pe strada Municipal 5, existente tustrele
in 1882 etc., iar circiumile incep si vindi i bcre.
Astazi berea se bucuri de favoarea bucuresteni-
lor, in special in timpul vcrii, cind face o redu-
tabila concurcnti vinului. Ea se vinde, varsati sau
in sticle, nu numai in berrii, braserii i patiserii,
dar si in restaurante si bufete, ha chiar, in sticle,
si in magazinele alimentare.
CAFENELE,
COFETARII SI RESTAURANTE
O inovatic in viata bucuresteani au fost cafenelele,
imitatc dupa cele turccsti, care, la rindu-le, imitau
pe cele arabc. Poate c cca dintii s-a infiintat chiar
In vcacul al XVI-lea, cind influenta constantinopoli-
tan se accentucaza, prima mentiunc documentar
este ins numai din 1667. Atunci constatam in tirgul
de sus o cahvenca" tinuti de un turc Hamic, fosi
scimcn al sultanului. Curtea domneasci avw intot-
dcauna, in camarile sale, si cantititi de cafea atit pentru
uzul familici domnesti, cit i pentru tainurile ce se
dideau mai-marimilor turcesti i titiresti in treccre
pe la noi, in condica de rinduieli a vistieriei lui
Brincoveanu gasim, de pildi, insemnat, sub data
de 7 iulic 1696, printre bucatili" cuvenite mirii-sale
hanului dc oaste", 15 oca cafea ot knachi clucer".
Tariful din 18 iunie 1727 prevede printrc articolcle
de import si cafeaua", alituri de ccai si de cioco-
lati. O privilie a lui Gheorghic cafegiul", situat lin-
gi podul uliii ce merge la scauncle de carne", este
amintiti la 20 februaric 1734. In a doua jumitate a
sccolului al XVIII-lea, vel-cafegiul domnesc; adici
dregatorul personal care avea. griji de cafcaua, fili-
geonele i zarfurile (cetile si suporturik lor metalice)
si de ibricele de la curte, era indreptatit, asa cum nc
spune un document din 3 septembrie 1791, a tinca
in Bucuresti trei cahvenele cu tahmisul lor", scutitc
de fumirit, cimnirit si cclelalte &id pe care lc pla-
teau prilvAliile. Prin tahmis" tcrmen de origine
326
www.dacoromanica.ro
araba se intelegea locul unde se prijea si se risnea
cafeaua. La finele secolului al XVIII-lea existau o
serie de cafcncle in oras ; una din ele, pe Podul
Beilicului, lingi cisele de beilic uncle trigcau turcii
Cu rosturi oficialc, prezenta particularitatca ca era
vcsnic dcschisa, chiar in vrcmc de molim, cind se
interziceau adunirile de oameni. Stapinirea tinca
cafenelele sub indcaproapc supraveghere, deoarece
ele erau focare de agitatie i opozitie. Un pitac din
1782, septcmbrie 1, porunceste strasnic" ca in aceste
localuri si nu sil fac vorbi", adica si nu se discute
defavorabil, bineintelcs dcspre domnie si desprc
devlet" (imparitia turceasci) ; raspunzitori vor fi
facuti direct patronii rcspectivi. Acecasi griji si in
timpul ocupatici austriecc (1789 1791) ; divanul nu
le ingicluie deck cu conditia si nu se audi alte
vorbc".
Alaturi de cafenelele turcesti" incep a apirea, in
acest fine de secol, si cafenclele curopene", care
avcau instlatii mai ingrijite mese, scaune si oglinzi,
ha chiar i billard, O asemenea cafcnea european"
credem ca a fost aceca a lui Huverstrome" numcle
pare a fi germanic amintita in 1801 ling poarta
bisericii domnesti de la Curtea-Veche. Primul posesor
de mas de biliard pe care-1 cunoastem in Bucurcsti
e birbicrul Michel sau Michali", nascut in Venetia ;
calatorul englez Bentham, de la care luam acestc
detalii, adauga ca Michel" avea printre clienti
pc un consul (deccmbric 1785). O masi cu piccre
si pervazul de bilcard" avuscse, inainte dc 1828,
Pappasoglu, stapinul hanului cu acelasi nurne si
tatifi istoriografului ; o vindusc, se pare, pe galbcni,
unui chir Antonache, sudit vretanicesc" (britanic) ;
aa sustinca cel putin accsm din urmil, potrivit ana-
foralei din 24 septembric 1829, contrazicind pe
ginercle lui Pappasoglu, vtori-logofitul Ioan Cretcscu.
Cilitorul german Stiirmer, trecind prin Bucuresti
in 1816, afirmi ci crismelc si pivnitele sint foartc
frecventate, cafenclelc ins n-au un renumc prca
bun". Italianul Domenico Zanelli imparte, in 1841,
cafenelele bucurestenc in doui categorii : o mino-
ritate In care gisesti ziarc si biliard" ; restul, de
moda turccasci" ; toatc, innegrite de fumul cc, nc-
intrerupt, iesc din sutcle de lulele pe care le vezi
mereu in mina musteriilor cc stau toati ziva, ca nistc
automate, pe &incite cele unsuroasc"... Dintrc cafe-
nelelc curopenc", la o deosebiti notorictate va ajungc
accea intemciati in 1853 de polonczul rominizat
Fialkowski. Situati in Plata Tcatrului National in
parterul imobilului Trk (uncle c azi, in noul local
clidit dc Societatea Adr iatica", magazinul de
articolc tehno-metalice), ea va dura pini in 1898
si va fi frecventata nu numai de literati, artisti,
oameni de stiint i actori Intre ci Caragiale, Duiliu
Zamfirescu, Alcxandru Xenopol, George Sion, Di-
mitrescu-Iasi, Matci Millo, De Max etc. dar si
de unii oamcni politici.
O notorictate similari, dar marginiti la lumea lite-
relor si artelor, a avut mai tirziu, la sfirsitul sccolului
al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea, cafeneaua
din imobilul Otetelesanu, Terasa Otetelesanu", cum
i se spunea in mod obisnuit ; era situata in partea
opusa a Pietei Teatrului, acolo unde se inalta azi
Palatul Telefoanelor (vezi fig. 202). Am amintit
mai inainte de Cafeneaua Cap,ra", locul de intilnire
al protipendadei", al asa-zisei lumi bune" ; la citiva
pasi era Cafeneaua Boulevard", in hotelul cu acelasi
numc. Negustorii, oamcnii de afaccri, misitii
aveau cafenelele lor, cum era Cafcncaua Schreiber"
pe Lipscani, National" pe Doamnci, Bristol" pe
Academici, apoi Colaro", Macca" i altele. In uncle
din cafenelele bucurestene era si muzica, i chiar
muzica buna ; la Edison" aveau loc i spectacole ;
de asemenca, in timpul carnavalului, baluri mascatc
costumate. Primele baluri de acest fel de celelalte,
obisnuite, constatam si mai inainte, sub Alcxandru
Ipsilante (1774-1782) le intilnim in vremea lui
loan-vocli Caragea (1812-1818). Cronicarul Do-
brescu, vorbind de teatrul domnitei Ralu, fiica voie-
vodului, arata ca, in afari de accasta inovatie, au
mai ramas alte doui eresuri in politiia Bucurestilor :
un clup [club] si un bal unde ii schimb chipurile
cu mascari si imbricminri drcesti si noaptea fac
mascaralicuri in tot chipul, mai rau decit limbile
cele pagine".
In 1872, potrivit indicatiilor Dictionurului statistic
al lui Frunzescu, existau in capitala 100 cafenele",
mari si mici. Epoca lor de inflorire a durat pina la
primul razboi mondial. Multe crau pe Calea Victo-
rici, incepind cu cafcneaua de sub Hotel de France"
ispravind cu High-Life" i Imperial", intrc palat
Atcneu. La High-Life", la etaj, se &eau nume-
roase biliarde, se infiintase o academic" de biliard,
partidele" tinindu-se lant de dimincata pina noaptca
tirziu. Dupa primul razboi mondial, o searra dintrc
cafenele au disparut ; fenomenul s-a accentuat cu
trccerca timpului, lar dupii cel dc-al cloaca razboi
Fig. 202 Jeras OtctcicKanu, pc locul actualului Palm al Tciclitanelor.
Fotografic din primii ani dupd ccl dintii razboi mondial. (M.1.13.)
\111t64N-
www.dacoromanica.ro
mondial, numarul acestor localuri, uncle, in fata unei
cesti de cafea, oamenii pierdeau ccasuri intregi, a
devenit disparent. Se poatc spune ca azi Bucurestii
nu mai au cafenelc. Noul sistem de viata socialist,
in care ficcare lucreazi intens, timpul fiind prctios,
lc-a desfiintat. Locul lor a fost luat de alte localuri,
in primul rind de cofetarii si restaurante, precum
de asa-zisele espresso, instalatii care debiteazii o cafca
concentrata, mai conccntrata decit turceasca", svar-
tul" i filtrul".
Cofetarie vine de la coftturi, care inscamnii in
bimba vcche romaneasca bomboane, zaharicale ; lar
cofeturi vine din italiana' ( confetto), fie direct, fie
printr-un intermediar ncogrec (icovgaa). In tariful
din 1727, alcatuit de austrieci pentru Oltenia, dar
care arata marfurile cc se importau si in restul tarii,
dcci in primul rind la Bucuresti tarif redactat in
latineste sint trecute printre articole si cofeturi
(confecturae") de trei feluri: venetiene, nemtesti
turcesti. La 1 iunie 1772 se cumprau din Bucuresti
pentru negustorul Constantin Hagi Pop din Sibiu
20 cutii confeturi" i 10 cutii condite" ; acestea
din urm crau tot un soi de produse de cofetarie,
poate fructe glasate. Cofeturile de Tarigrad" pome-
nite in nartul din 1776 se vindeau cu 60 de bani
ocaua. lar din tariful pus in aplicare la 1 ianuarie
1792 rezult ci se platea ca vama 6 bani pcntru
ocaua de cofeturi importatc si 7 bani pcntru ocaua
de condite. Negustorii supusi straini, suditi ai Rosiei
si ai Nemtiei", avcau un tarif special : ci plateau
4 bani pcntru ocaua de zaharica", prin aceasta
intelegindu-se atit conditcic, cit i celelalte dulciuri ;
dad zaharicalelc crau de scortisoara", atunci plateau
24 de bani dc oca, un tarif ridicat. Sc aduccau, tot
pcntru produse dc cofetarie, coji dc lamiic, de porto-
cale si de naramze,un soi de portocale mai mici
pltindu-se vama 15 bani de cintar, apoi dulceti
variate, 4 bani dc borcan, chitrc pcntru dulccatii,
120 dc bani de povara, ghiulsuiu" sau ap de tran-
dafiri, 360 de bani dc povara, precum si diferitc va-
rietti de zahar: de Venetia, mai scump, 4 bani varna
de oca, de Misir" sau Egipt, mai icftin, numai 3
bani, prccum zahar nelucrat", adica nerarinat,
i
carc platea 26 dc bani dc cintar, in timp cc acela
cpatini" si maruntu praf" platea 60 dc bani dc
cintar.
In catastihul patcntarilor" bucuresteni din 1832
gasim 15 cofetari" ; c probabil sa mai fi fost i altii
insa, deoarecc acesti spccialisti sint grupati la un loe
cu circiumarii, rachicrii i bucatarii, i numai la unii
dintrc ei se indica specialitatea, majoritatca fiind
trecuti doar cu numele i pronumele, sau, uncori,
cu filiatia. Ccrt este ca produselc lor se bucurau
de o deosebit pretuire. /ntr-o descriere a Bucurestilor
din timpul lui Alexandru Ghica (1834-1842), publi-
cata in Almanahul Odesei pe 1840 si reprodusi in
rornneste in Propdtirea din Iasi, se face clogiul cofe-
rariilor de pe Podul Mogosoaiei, pcntru serbeturile
si inghetata lor. erbeturi, dar cc scrbeturi I Dc
327
o ink dc soiuri : de trandafiri, dc socolata, de vanilic,
unul mai gustos si mai aromat dccit altul. Accstea
sc pot vcdca la toatc cofetariile continua descric-
rca dar in special la accca in fata circia sint scoasc,
la ulia, vreo 20 dc scaunc. VI yeti mira de asemcnea
lucru ncobisnuit. S titi insa ca, dupa plimbarc,
cucoanelc vin si se racoreasca aici cu inghetata
feria' dc cavalcrii amabili. Inghetata e o adevarata
minune i nu-i scumpa, un lcu portia." lar in a doua
jumatate a sccolului al XIX-lea, cu prilcjul partici-
parii Rominici la Expozitia international din Paris,
francezul Fr. Jourdain,. litaind in L' Illustration min-
crurile noastre, adauga":-Dornniul in care bucatiria
romineasca exceleaza de asemenca este prepararca
prijiturilor si a dulceturilor. E o specialitatc cum nu
mai gascsti nicicri alta." Semnificativ e faptul ca
elogiul vine din partca rcprezentantului unui popor
expert in materie, al poporului care nu numai teo-
retie, prin Brillat-Savarin, dar si practic, prin marii
buckari furnizati intregului glob, detinc intiietatea
in materie dc gastronomic. Intcresant c i faptul ca
termenul dulccata" a fost luat de unguri de la noi ;
el nu arc de altfel echivalent in alte limbi, nefiind identic
Cu con fiture in franceza. Tot caracteristic rominesc
e si termenul prajitura".
Cofetiria bucurestcana s-a imbogatit continuu,
itnprumutind diferitc produsc i preparate dc la
altc popoarc si, fapt semniticativ, imbundtdiind o
scama dintre ele. SA se compare, dc pild, cataiful
turcesc, Ora frica, si baclavaua lor, pregatita cu seu
de oak, Cu cele rominesti, sprc a se vcdca difercnta.
Pe lingi influcnta mai vcchc, turceasca i greccasca,
s-a cxcrcitat in accst domcniu o inscmnata influenta
francez5, in vcacul al XIX-lea, detcrminind o intrcaga
tcrminologie bomboanc, caramelc, sirop, crema,
nuga, fondante etc. apoi o influent germana
una italiani.
Dintre cofetariile capitalei, cca mai rcputata era,
la 1850, a lui Giovanni", italianul specialist in inghe-
tad'. Sc afla pe Podul Mogosoaiei, in fata cldirii,
pe atunci in constructie, a Teatrului National. Un
alt italian, Comorelli", deschisese o cofetirie, mai
modest, in Pasajul Roman. Tot pe Podul Mogo-
soaici, in hanul Dcdu (fost Grcceanu) era, pe la
1840, cofetria, reputata, a lui Lefter sau Elefteresce.
In 1852, fratii Capfa, Anton si Vasile, fiii aromnului
Constantin, inaugurcaza primul lor local, cu firma
La doi frati", in vechea casa Damari, unde mai
tirziu s-a ddit Htel de France; un al treilea fratc,
Grigore, invata intre timp, La Paris, mestcsugul,
pc linga cclebrul Boissier, cunoscut in intreaga lume
prin bomboancle i prijiturile sale de ciocolata; un
al patrulea, Ion, de mescrie cartograf, desencazi
plansele planului Borroczyn i notcaza, in ma-
halaua Ghencca (pl. 43) locul cofetarului", loe
mare, avind, pe jumatatea lui, vie. Treburilc mergind
bine un anunt din martie 1859, in Romdnul, pome-
nca nu mai putin dc 36 de sorturi dc dulccati
fratii Capa se muta in 1868 In caselc Slatincanu,
328
www.dacoromanica.ro
pe care de altfel le si cumpara in 1871. 0 alta cofe-
taric rcnumiti, Eland concurcnta citva timp fratilor
Capa, era aceea a lui Fkdkowski", alaturi dc cafcnea
(vezi mai sus, p. 326). Insemnim i cofetiria lui
Broft", patronul hotelului care a precedat Contincn-
talul", precum i aceca a Hotelului Bellevue", lingi
Cismigiu, foartc cercetatr, -dupi cum citim in
rclatia cAlitorului german Derblich (1859). Spre sfir-
situl sccolului al XIX-lea i inceputul cclui de-al
XX-lea, continua din toate acestea numai Cofctaria
,,Capa", cu renume mercu crescind, prin produsele
ci de o rara finete si elegant prezentate; in locul
celorlalte, se ridica noi cofetrii. In Piata Teatrului
acum Riegler", vestit pentru indienele" i cara-
curile" lui ; mai jos, pe Calea Victorici, intre bulevard
si Prefectura de politic, e Frederic", a carui specia-
litate sint carolincle", prajituri mari cu frica ames-
tecat cu fructe glasate, fisticuri i stafide; si mai
jos, dincolo de Zlatari, e cofetaria.lui Lambru Pnliator,
ale carui creme" inalte, in forma de turn, din albus
batut cu zahar, pc o baza de pesmet tare, formau,
asa cum ne spune in amintirile sale scriitorul Bassara-
bescu, deliciul scolarilor ; accstia nu indrazneau sa
intre in cofetriile de lux. Tot pc Calca Victoriei,
dar in sus, dincolo de Ateneu, se deschide Cofetaria
Nestor", care ajunge, dupa citva timp, prin finetea
preparatelor, sa rivalizczc cu ,,Capa". Si mai sus,
pe acecasi cale, la coltul de miazanoapte Cu strada
Fintinei azi Nuferilor c Dobriceanu", ale crui
produse, ca si ale lui Berindei", nu ating, insa, faitna
produsclor lui Zan/ firesce ; cofctaria accstuia din urma
se afla pc bulevard, ling actuaba Piata Koglniccanu.
In Plata Sf. Ghcorghe azi Plata 1848 era cofc--
taria lui Gheorghe lonescu, cu vitrine infatisatoare
si cu specialitati de bomboane. In acelasi sector, al
bomboanelor fondante", reuseste Alexe Popovici".
cu un mic magazin de desfacere pe strada Matei
Millo. Dar in afara de acestc cofetarii, mai erau
surni altele, de cartier, ca, de pilda, ,,Boro(', la
coltul Cali Grivitei cu Buzesti, sau Murgd,ranu",
pe bulevard, in fata Hotelului Princiar", linga coltul
cu strada Brezoianu ; aici se puteau cumpara sapte
- prajituri de un leu bucuria noastra, a elevilor de
liceu de atunci in timp ce la Nestor" numai
sase, iar la ,,Capa" cinci. In mahalale existau si
cofetrii in care prajitura nu costa deck zece bani ;
c drept ca era ccva mai mica si mai economicos
facuta. Dupa primul razboi mondial, numarul cofe-
triilor se inmulteste considerabil ; intreprinderile
mai mari, ca Zam firescu" i Angelescu", deschid
serie de magazine in diferitc puncte ale orasului,
aprovizionatc exclusiv cu produsc ale fabricii res-
pective; se adauga magazinelc Socictatii Meinl"
care dcsfac si ele, pe IMO cafea, ciocolati i ccai,
si uncle soiuri de prjituri mici ; de asemenea, maga-
zincle cunoscutei firme clvetiene de ciocolata Su-
chard". Dupi al doilca rzboi mondial se inregistreaza
notia crestere a numarului cofctariilor ; se remarca
acum cofetariile de stat:si ale diferitclor cooperative,
care dcsfac prjituri, bomboane si tot soiul dc dulciuri
standardizate, la prcturi tip. Cofetarii noi, spatioasc,
instalate intr-un cadrus elegant, cu mobilier adccvat,
cu vitrinc atragatoarc, se intilncsc in toatc partilc
orasului, nu numai in centru cofetariile ,Union".
Scala", Universit4ii", Trandafirul alb" dar
sprc deosebire de trccut i la extremitati, ca,
dc pilda, la Floreasca, la capul Bulcvardului 1 Mai,
pc Bulevardul Muncii, la Bucurcstii-Noi etc. Fr
sa mai punem la socotcala numcroascic magazine
chioscuri carc dcsfac produsc zaharoasc" sau
dulciuri". Bucurestii sint, mai mult ca inaintc,
orasul cofetriilor ; detincm recordul in privinta
aceasta in Europa sud-estic i, probabil, in intreaga
Europa.
Restaurantele au aparut in acelasi timp cu hotelurile,
adica in prima jumatate a sccolului al XIX-lea.
Daca despre acela al lui Brenner n-avcm detalii
era probabil un restaurant vienez, ca ii patronul
stim in schimb ca restaurantul hotelului lui Donat
Hugues, in Plata Tcatrului, cu bucatarie franceza,
se bucura, pe la 1840, de o deosebit pretuire. In
1842, Anuarul Printipatului Tarii Romneo-ti" reco-
manda strinilor care soscau in oras patru birturi"
sau restaurante, i anume, birtul Tcatrului, al Cazi-
nului, al Leului de aur si al Romaniii". Dat fiind
cicverul bun pc care-1 faccau alimcntele, in pi*,
crau foartc icftinc in comparatic cu prctul mincaru-
rilor gitite inccp s se deschici, in timpul domniilor
regulamentare, o scrie intreaga dc restaurante. Avo-
catul parizian Thibault-Lefcbvre, carc vizitcaza Bucci-
rcstii in 1853, spunc ca sint aici restaurante frantu-
zesti, ncmtesti si romincsti". Cel romancsti, mai
putin pretentioase, accesibile pungilor mai modest;
gatcau mincarile noastre traditionale, incepind cu
ciorbelc, continuind cu mincarurile sczute multe
cu nume turcesti (musack ciulam, tuzlama, pilaf)
si ispravind cu fripturile la grtar. Restaurantele
nemtesti, unde se gsea i bere, ajunsesera destul de
numeroase. Caltorul german W. Derblich, care a
zabovit pe la noi in preajma Unirii, citeaza numele
a nu mai putin de treisprezcce : La Cerb", La
Epure", La Vulpe", La 'tiger", La Len", La
Ca/ea Ferate (care nu exista inci), La Coroana",
La Clopot", La Trantinfir", La Telegraf" (tocma,
fusesc instalata prima linic), La Elvetia", La Jude_
cdlor", La Ferdinand", dup care adauga : etc.".
E adevrat c existenta acestor restaurante germane
mai degrab ospatarii era adesea efemer,
dispreau tot asa de repede cum se infiintau
adesca schimbau, dupi informatia accluiasi Derblich,
intr-un an cite sase stapini". Cele mai prctuite crau
restaurantele franceze, in fruntc cu al lui Hugucs,
uncle atit mincarea, cit i butura nu lasau nimic
de dorit ; se platea, e adevarat, in consccinti. Un
bun restaurant francez era si accla al lui Thierry
din Gradina Cismigiului. In general, preturilc la
restaurante erau mari, ca si la hotcluri, fapt remarcat
de strinii in trecere prin oras. Derblich observa,
www.dacoromanica.ro
dc pild, c dititr-o oca dc carne dc cca mal buni
calitatc, -costincl pc piata 18 crcitari, se pregatcsc
in cele mai multe restaurante zccc portii a 18 crcitari".
De ascmcnda, dintr-o piine care costa' cam 12 crci-
tad se vind Cu toata siguranta 30 de portii a doi
chiar trci crcitari". El adauga ca o familic i poatc
procura din piata un prinz imbelsugat si convenabil,
constind din mincarc cu carne, din zarzavat, vin
piine, pcntru o singura picsa de 20 dc crcitari, in
vrcmc cc acceasi mincarc abia se poatc procura la
restaurant cu un ducat" (un galbcn). Lasind la o
parte exagerarca din spusele lui Dcrblich, carc uita
cind vorbeste de prinzul unci familii ca numai o
oca de carne si o piine fara vin i Bra zarzavat
fac, dupa insei indicatiile lui, 30 de crcitari, iar nu
20, nu e mai putin adevarat ca preturile la restaurante
erau intr-adevar ridicatc, data fiind ieftintatea ali-
mentclor pe piata. In 1858 se dcschide, o data co
hotclul, restaurantul Fieschi", uncle se gaseau
mincaruri italienesti. .Rind pe rind apar apoi noi *
restaurante, conduse de straini si de romani, atit. in
noile hotcluri, cit si in afara lor, dc sine statatoare.
In 1871 constatam rcstaurantul Hotelului Boule-
vard", cu buctarie franccza ; in 1881, accla al lui
,,Capa", linga coietarie, intr-o sala destul de mica,
dar 'ai card percti crau imbracati in marmura rosic ;
de aceca i se si spunca,*in glurn, mormintul farao-
nilor". Bincintcics, bucatiiria era tot franceza. Sprc
a sustine concurcnta, ttua conduccrc a Hoteltilui
1-fugues" angajcaza pcntru rcstaurantul salt, in 1882
pe un celcbrit bucatar parizian, un adcvarat artist,
monsieur Trompcttc, fost in strviciul lui Leon
Gambetta.
Sprc sfirsitul sccolului al XIX-lea si inceputul
cclui de-al XX-lea, existan in Bucurcsti o marc
varietate de restaurante, inccpind cu cele dc catc-
goria intii i isprvind cu birturilc economice",
ospatariile populare" i locantele". La cele de
frunte se adauga acum restaurantcle: Continental",
in hotelul cu acelasi numc, de pc Calca Victorici,
In Piata Tcatrului (vezi fig. 203), Modern", pe
strada Sarindar (azi C. Mille) si Enescu" pc strada
Sf. Ionia', in coasta palatului, tustrele cu specialitati
rominesti si muzica buna. Indati dup ele vine
Iordache" din Covaci, bine cunoscut in lumca gastro-
nomilor, apoi Enache", pe strada Acadcmici, Dumi-
trescu", tot pe Academiei, Maiorul Mura", pe strada
Doamnci. Urmase ale vechilor birturi" nemtest
(de la Vi,'!, care inscamn gospodar, hangiu, gazda),
sint acum restaurantcle Oswald", in Plata Tcatrului,
si Strobel", pe Acadcmiei ; cel dintii c prcluat ma i
tirziu de Fisch. O catcgoric dcoscbita i noua o for-
mcazi localurilc spccializatc in gustari, aperitivc
hors d'oeuvres, localuri elegante afiliatc socictitii por-
tugheze Bodega", al carci numc a devcnit apoi la
noi nume comun, cu acceptie bine cunoscuti. In
aceast categoric intra restaurantele Korman" din
Bulevardul Academici, Tripcovici", imortalizat de
Caragialc (Micile economii), i Durieu", din strada
329

1
A Ii
Caragcorgcvici, frccventat in spccial dc nemti.
alta categoric nourt o formcazi leipterille, in fruntc
cu Flora", ;de pc Soseaua Kisselcf, undc Sc giscsc
tot fclul dc produsc lactate i minciruri usoarc,
pregitite la minut".
Dar catcgoria cca mai caractcristic bucurcstcani
cca mai frecventiti, in timpul vcrii, c aceca a
gridinilor-rcstaurantc". Instalatc sub ccrul libcr,
in cite o griclini cu copaci si boschetc, cu gritarul
urias la intrare i cu galantarul" alituri, in care stau
insiratc, la vcderc, tot soiul dc bunititi, spccialitatca
lor sint fripturilc. Gisesti aici toate produselc dc
Zahana", tot soiul dc cirnati.si nclipsitii mititei"
sau mid" caracteristic bucurcstcni, foartc aprcciati
nu numai de ai nostri, dar si dc striini. (Faptul s-a
vizut la rcstaurantul romnesc de la Expozitia inter-
national din Paris 1889 cind acesti mititei,
definiti ca snitch-its is la ronmaine", constituiau unul
din felurile cele mai ccrute.) O seric de astfel de
gr5clini" se afli pc strada 11 Iunic ; mai cunoscute
sint Suzana" deveniti dupi primul rizboi mon-
dial Lfrzana" si Led ,ri &natal". Dar aproapc
nu e cartier in care sit nu se g5seascs1 o asemenca
gridins1" mai mare sau tnai mic, chiar dacil gradina
e in militate numai curtca restaurantului, bir-
tului sau circiumii, cu citcva mese si ca doi-trci
330
www.dacoromanica.ro
Fig. 203 Calea Victoriei In
dreptul Teatrului National, prin
anti 1930; In ultima clidire
mare, pe dreapta, era testaurontul
Continental. (M.I.13.)
lcandri sau ficusi, in hirdaie, in loc dc copaci si
boschete.
Tot caracteristic bucurestene sint localurilc din
gura pietii", modest, ca si nu zicem primitiv insta-
late, in care se prepar5 ciorba de burt" i tuzla-
tnaua", atit de aprcciatc, dupi noaptc de chef,
dc cci ficuti". Un transilvinean din pirtile Nisudului,
pc nume Iuliu Moisil, carc vizitcazi capitala timp dc
o luni in toamna lui 1886, rclevi, in memoriile lui,
bogitia" varictatea" listclor de mincarc a res-
i
taurantelor vremii. Relevi, de ascmenea, expresiile
figurate care circulau In legituri cu mincarca
biutura ; nu stie Ins ci o bun parte a or se dato-
reazi lui Nae Orisanu, agitatorul din perioada Unirii
si a lui Cuza-vodi, unul din tipii" caracteristici ai
orasului, un adevirat cdec" bucurcstcan. Acum
aude Moisil de mis-mas" (amestecul de vin cu ap
mineral) si de sprit" (vin cu sifon), de bateric"
(o sticli de vin si una de ap mineral sau un sifon
la gheati, in recipientul ca trei despirtiri special
intocmit), de turceasci" (in loe de cafea ncagri),
zisi i taifas", dc idee", pricini" sau gilceavi"
(tuica la toi sau ciocan), de protocol" (soco-
teala) etc.
Perioada dintre cele dou5 r5zboaic mondiale a
v5zut sporind cu mult numirul rcstaurantelor, ca
urmare a sporului dc populatie. hare cele de care-
goria intii, care cuprind, In frunte, pe cele de lux",
se adaug acum restaurantcle Cina", In Piata Pala-
tului, Mon jardin" azi Parcel! trandafirilor" pe
Dorobanti, Colonade" la osea, si, infiintat ultimul,
Pescdruf", pe malul lacului Herstriu, intr-o admi-
rabil pozitie. Numirul griidinilor" crcste i cl
considerabil ; pritutindeni sint tarafuri de lutari ;
In localurile dc fruntc Sc adaugil talentate interprete
ale cintecului popular rominesc.
In aceast perioadil apare un gen nou : automatele,
in care serviciul e asigurat de aparate aprovizionatc
de un personal invizibil clientilor. Contra unc fisc
de o anumit valoare introdusc in .aparat, primesti
mIncarea sau butura dorit. Dupi un succcs initial,
determinat mai mult dc noutate i curiozitate, auto-
matele nu s-au mai bucurat de favoarca publicului,
transformindu-sc in restaurante cu consumatii stan-
dardizate, servite dc personal fcminin, in uniforme ;
au devenit, cu alte cuvinte, un soi de exprese".
Tot acum se inmultesc barurilc" restaurante dc
noapte, Cu muzic i careu dc dans, cu dizeuri
i cu preturi piperate ; primul dc acest fel a fost,
pe la 1900, elegantul Luncheon-bar" de la Con-
tinental".
Epoca de dup 23 august 1944, cu fundamcntalele
ci transforman i socialc si economice, inseamni1 o
nota perioadil In viata rcstaurantelor bucurestene.
Marca majoritatc a Ion e nationalizat, inccputul
fAcindu-se, in ama lui 1947, cu localul din Piata
7 Noicmbric (fost Domcniilor), care devine Restau-
rantul dc stat 7 Noiembrie" (azi Progresul").
Urmarca este, pc dc o parte, o ridicarc a nivelului
la restaurantele mijlocii ci mici, dcci la cele multe,
prin localuri noi sau rcfcutc si prin mobilier, vcsel
tacimuri mai bune, pc dc alta parte, o standardi-
zare a .portiilor si preturilor, evitindu-se, In felul
accsta, specula. Pcntru oamcnii muncii se dcschid,
dc &Ate intreprinderilc i institutiilc respective, can-
BIBLIOGRAFIE
I. Vii, livezi si prisdci. 1.1. C. Teodo-
rescu, Ville noastre, Bucuresti, 1935, 77 p. in 8;
2. D. Caselli, Livedea Vdcdre,dilor, in Gaz. Nun., V
(1936), nr. 210; 3. D. Caselli, Via banului N. BrIn-
coveanu de la Sf. Elefterie, in Gaz. mun., V (1936),
nr. 228; 4. D. Caselli, Livedea Sacagioacei din malialatia
Popii Iva,rcu, in Gaz. mum., V (1936), nr. 213; 5. D. Ca-
sclli, Cind ,ri de cine au foil scIdite vide din Bucureiti,
in Gaz. Nun., VI (1937), nr. 256; 6. D. Caselli,
ti/ele lui Mihnea-vodd s-au pus/lit viile din Bucureti
de n-a rdmas o vita, in Gat. ?nun., VI (1937), nr.
257 ; 7. D. Casclli, Ville lui Verbal, .Cantacuzino,
in Gaz. mum, VI (1937), nr. 258; 8. D. Casein,
Ville din dealul Bucureltilor, in Gaz. mun., VI
(1937), nr. 259; 9. D. Caselli, Vide din Bucure,rti
www.dacoromanica.ro
tine,in care se serveste masa de prinz la preturi
foartc reduse, constituind un real ajutor accirdat
salariatilor. Uncle din accstc cantine ocup, la inceput,
localurile fostclor restaurante, altele se instalcaza in
cldiri proprii, noi, cliditc special. Citarn, in privinta
ultimei catcgorii, impurftoarea cantina a Atclicrclor
C.F.R.-Grivita, prccum si frumoaselc canline studen-
le,rti din noilc complexc, construitc recent. Apar
restaurante speciafizate: in produsc de zahana" cum
c Ciocklia" dc pe Splaiul Unirii in produsc dc
pcsc.aric citrn Delta Dundrii" dc pe Bulcvardul
Rcpublicii i Pescarul" de pe Bulevardul BilIcescu
in produsc lactate : cele patru bufete Dorna" de pe
Bulevardele Magheru, Ghcorghc Gheorghiu-Dcj, Di-
nicu Golcscu si de pz strada Academiei. Apar, dc
ascmcnca, rcstaurantelc-pcnsiune astfcl : Bulevard",
pc Bulevardul Bilcescu, Caraiman", pc Calca Victo-
rici, Lipscani" pe strada Cu acclasi flume, in care se
pot face si abonamcnte lunare. Apar, in sfirsit, bufe-
tele-expres, cu mese inaltc, fr scaune, in care con-
sumatorii, contra unui tichct, primcsc direct dc la
standurile respective, frira intcrmediul ospfitarilor,
minclrurile si buturilc doritc. Dind posibilitatea
de a se rezolva rapid problema mcsei si la prcturi
convenabile, accst soi nou de restaurante a fost
bine primit de public ; numrul Ion e in continua
crcstcre. Un succes au constituit i magazinelc-
restaurante Gospodina", in carc, in afaril de consti-
matii pe loc, tip cxprcs", se pot cumpira, pentru
acas, mincruri prcparatc sau scmiprcparatc, usti-
rindu-sc astfcl considcrabil munca gospodinclor
aflatc in cimpul muncii. O inovatic similar, bine
primit, au fost rcccntele bucitrii dc bloc", prcgii-
rind minciiruri variatc pcntru locuitorii blocului rcs-
pcctiv, eventual ai unui complex dc blocuri. La fincic
anului 1961, nu mai putin de 951 dc unitilti dc ali-
mentatic public restaurante dc tot fclul, bufete,
brascrii i cofetrii stiteau la dispozitia bucurcs-
tenflor ; astilzi ele au intrecut mia.
la Inceputul veacultd al 19-lea, in Gaz. mum, VI
(1937), nr. 260.
II. Pivnite-circiumi. Mustdrii ,ri be-
r dri i. 10. N. N. Matci, Viata cIrciumii bucurettene,
in Gaz. mun., VIII (1939), nr. suplim. (29 iunic) ;
11. Radu Albala, arcitimi ,ri grddini de petrecere In
Bucure,rtii de ieri ,ri de azi, in Orizonluri, VII (1958),
1, P. 43-48; 12. La 14 septembrie se deschid mustdriile,
in Inf. Buc. din 2 septembrie 1958.
Ifl.Cafeiiele, cofetdrii fi restauran-
13. II. Kraus si L. Bachclin, Bucarest el la Rou-
t e.
manie, BucurcO, 1902, IV + 192 p. in 8; 14. Iuliu
Moisil, Bucureflii romantici (impresiile unui tin& arde-
' lean sosit in Bucureli pentru lniliaj data acum o pima/ate
de veac), in Bucurefiii-Vechi, 1V (1930-1934),
331
p. 39-46; 15. Al. Obcdcnaru, Amintiri despre cafe-
nelele bucureftene de acum o jumdtate de veac, in A/humid
Lunei Bucure,rtilor" 9 mai-9 iunie 1936, Bucurcsti,
1936, p. 50-55; 16. G. Potra, Bucure,riii la miflocul
secolului XIX. Impresiile germanului V. Derblicb,
Bucurcsti, 1941, 14 p. si I planssi ; 17. Ghcorghc
Crutzcscu, Poda/ Mogoloaiei, Povestea unei strdzi, Bucu-
rcsti, 1943, 298 p. in 8; 18. G. Costc3cu, Bucureitii
vechiului mal, Bucurcsti, 1944, 397 + XIV p. in
www.dacoromanica.ro
8 ; 19. V. Bilciurescu, Bucurefli ,ri bucureiteni de ieri
si de azi, Bucuresti, 1945, 369 p. in 8; 20. E.D. Tappe,
Bentham in Vallachia and Moldavia, in The Slavonic
Review, XXIX (1950), nr. 72, p. 66-76; 21. L. L-
zarcscu-Ionescu, Dinu V. Rosati, Gh. Ioncscu,
Gh. Astangii, Horia Tcodoru, &WM/rile arbeologice
din sectorul Curtea-Veche, in Bucuretti, I, Bucurcsti,
1954, p. 184-261; 22. I.A. Bassarabescu, Lumca
de ieri, Bucurcsti, 1958, 459 p. in 8.
 ADMINISTRATIA ORAWLUI
JUDETUL SI PIRGARII
Bucurestii, ca si cclelalte orasc ale Tara Romanesti,
au avut un organ propriu de conducerc, ales 'de
obstea orasului, i anume, un sfat sau un consiliu,
alcatuit din 12 pIrgari, cu un judet in fruntc. Ter-
menul de pirgar este de origine germana: vine de
la Burger, care inseamna cetatean" si a fost impru-
mutat de la sasi. Judet este de origine latina, din
judex (judecator") i reprezinta un vcchi termcn
politic si administrativ, intrebuintat de romani inca'
din evul mediu timpuriu ; cu acest termen au fost
desemnate si subtinprtirile administrative teritoriale
ale Trii Romanesti corespunzind tinuturilor din
Moldova.
Desigur ea Bucurestii au avut un asemenea organ
propriu de conducere Inca de la Inceputul existentei
sale ca oras. Documentar nu-1 constatam *rasa' decit
in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, i anumc
in 1563, mai 13, cind Necula al lui Bobanca judetul
cei 12 pirgari", Impreunii cu toti oamenii buni si
batrini" din oras, intaresc lui Ghergoman grecul
fiilor sili o pravalie ce este ling Biserica Domneasca",
pravalie pc care Ghergoman o cumparase cu stirea
tuturor negustorilor" de la Pana, fiul lui Stanciul
Cu 4.500 de aspri, nesocotindu-sc aldamasul". Ace-
Iasi Necula numit dc data aceasta Nicula apare
ca judct si la 20 mai 1571 (vezi fig. 204) si la 6 mai
1572. Pupa el, constatam pe Stan judetul" la 26 mai
1577, apoi pe Caloian la 28 noiembrie 1580, pe
Baciul la 6 februarie 1587, pe Stan poatc tot ce!
din 1577 la 30 mai 1589, pc Vilcan la 15 februarie
1590 etc. Judetul i pirgarii apar apoi necontenit
pini in vremea lui Brincoveanu, cind ei inceteazi
www.dacoromanica.ro
...En, Dragota judetul, den oral den
Bucurefli, ea 12 plrgari, denpreunrd ca
Gberghina, care an fast fuck', ,ri Cu preoli
i ord,rani", Intdrese ,ri botdrnicesc lui Rada
postelnicul Dudescul un loc de raid pe
care 1-1 ddruise Antonie-vodd.
.(Document din IC69, august I, la Academia
Republicil Soclaliste Romania)
dc a mai fi mcntionati in documente. Unul din
ultimii judeti in functie pc care il stim este Stoica
judetur : la 11 octombrie 1693 el intareste, impreuna
cu alti boieri", lui Vcrgo vel-portar", un loc in
oras la mahalaoa bisaricii ci Sc chiamil Stcrpul"
(biserica Popii Stoica, numita mai tirziu Brczoianu),
loc pc care i-1 daruise domnul, din pamint domncsc",
ca sa-si mai largeasca gradina" casclor cumparate
de la Oprea vel-satrar. Pc locul daruit se aflau doul
case : una a lui Stoia ceausul de saragele (ostasi
calari), pretuitii la 20 de talen, ccalalta a lui Tudor
sarageaua, pretuita la 10 talen. Vcrgu le da acesti
bani ca despagubire si lc darima casele. Stoica judetul,
dupa cc arata, in cartea" sa, toata tarscnia, inchcie :
5i am pus peccatca orasului si am iscalit noi to0".
Intr-un document inedit din 2 iunie 1707, pH% ind
hotrnicia mosici satului Dudcsti, c pomcnit, printrc
martori, i Serban ce au fost judet". Acest Serban
apare in functic pentru ultima oara la 10 martie
1699, cu prilejul hotrnicirii unor locuri ale biscricii
SE Ghcorghe-Vechi.
Judetul si pirgarii erau alesi de catre obstea ora-
senilor dintre locuitorii mai de scama ai orasului,
de obicei dintrc negustori si mescriasi. Nu ni s-a
pastrat o descrierc a procedurii, dar credem ca ea
avea Inc intr-o zi de sarbtoare, probabil dupa slujba
religioasa, poate in biserica, poate in piavi sal', cum
se spunca in vcacul al XVI-lea, in pazar". Bucurestii
n-au avut, din pacate, o casa statornica a sfatului,
un edificiu trainic si permanent, asa cum aveau
orasele din Apus si chiar orascic sasesti ; sediul
era, de obicei, la locuinta judetului, unde se pastra
pecetea orasului, sau, citcodata, la locuinta primului
pirgar. Alegerea se facea, se pare, pe termcn de un
an : faptul rezulta, credem, din imprejurarea el la
333
 1. fost-au si Toma judetul", se spune In documentul,
7
inedit si el, care rclateazrt faptul. Inaintc ca Serban
Cantacuzino si fixeze lungimea stinjenului la opt
`AT-1'far palme domnesti (1,9665 metri), se intrebuinta in oras
stinjanul lui Dragota judetul" ; cu el se masoara
jr. -.1 ,11.14 . -. un Inc 'cu pravalii al manastirii Radu-N oda : stirea
A:114;4;:no4r.ons.273,MAAWALT., At '

1 _:.-t-ev:- --t::" alt...."---....-1,..r.. .1,70-;',.:,mi ne-o da actul, tot inedit, din 6 septembrie 1667.
- Accst Dragota a fost judet u, mai tirziu, sub Antonic-

j
74.V; IOW
voda din Popesti ; il gasim astfel la 1 august 1669,
A. ;.ri AlflArr --":',...- ir la 15 mai 1670 si la 12 august 1671, deci in trei ani
u "--- '----- "-.... - ',it, Is - '' consccutivi. Deosebit de interesanta, nu numai pentru
fr3L.1,4-
r aceste atributii in legitura Cu proprietatea orse-
,,,,:,4747 2;
,....., neasca, dar si pentru altc aspecte ale vietii bucures-
),. 6,....,,, or osiiiLicuruu),;; lta
tene, ni se pare cartea" pc care o da zisul Dragoti,
,95r....r. .er ....
6.1172
,,,....."J .......
t I.- 47-,,j,
-4,..._ os
r"N."'"' _.?
st
.#7.7... ...
r la 1 august 1669, postelnicului Radu Dudescu.
tir0.1,Alax..
.-7-4 ....7......7, 7. A.:31.17:487.7%. Adecil eu, Dragoti judetul, den oras den Bucu-
,,,.....1 's resti, cu 12 pirgari citim in carte" denpreuna
1.,
-.. -17: Is , .---7 '7';
..,... Milan J... J, .1 ,. ...

Cu Gherghina, care au fost judet, i cu preoti i [si]

. .,.1. Zi, f , soryuroorw,, .,,,,,,..,-4,,T
.a
fri;ooustlutoo
J...,...,_...... ,,, .....,..,..,,..
:14,..1 ty," iff . ft fer Wirt..
nt
4 i, ,` - domnul nostru, Io Antonie-voievod". intr-aceia
t.
Fig. 204 carte de la Nicula, iudetul Bucurcitilor, i eci doisprrrece
pirgari. atestind o Janie mitre mina.irea SI. Nicol. la 20 ntai 1571;
pornrnit ca punct de reper jacal adInc. (AS.)
trei date apropiate, 30 mai 1589, 15 februarie 1590
si 26 ianuaric 1592 gsim trei judeti deosebiti, pe
Stan, pe Vilcan si pe Sima. Dar judetul putca fi
si reales; dovad cazul lui Nicula al lui Bobanca,
pe care il constatam si la 13 mai 1563, si la 20 mai
1571, i la 6 mai 1572.
Atributiile judetului i pirgarilor crau complexe.
Ei reprezentau, in primul rind, orasul fati de domn,
fatii de marii dregatori, Ca, de pild, vornicul si
vistiernicul, i fat dc celelalte orase. Lor Ii se adresa
domnul sau reprezcntantii acestuia pentru cercetri
In legaturl cu proprietatca oraseneasca ; prin ei se
fac hotrniciile i masuratorile locurilor de casa ; ci
funesc", adici masoara cu funja, i impictresc"
sau pun pietre de hotar, o data cc accsta a fost sta-
bilit in mod precis. Un document inedit nc aratri
ca la 9 mai 1677, Toma judetul din orasul I3ucu-
restilor, Cu 12 pingan", dupa cc misoati Cu stinjenul
sau stinjenesc" un loe de casa cumprat de jupinul"
Stamate, ii clibereazii apoi acestuia cartea orasului",
intarindu-i prin ea stapinirea. La 7 iunie 1675, mai
multi mahalagii din mahalaua Spunarilor dau mar-
turie pcntru un loc situat acolo ; si la acest lucru
334
,
...........
orsani" intaresc dumnealui postelnicul Dudescul"
sotiei acestuia Neagh", un loc de casa aicea in
--14.-:- oras in Bucuresti", ce-i fusese daruit de miriia-sa
continua' Dragota mariia-sa... dup (a) ce 1-au.
miluit, trimisu-l-au la noi si la bitrinii orasului, fiind
loc pustiiu, necautat", adica loc ale carui hotare nu
fusesera niciodata masurate si fixate. Ei merg deci
la lata locului, de I-am inpietrit si 1-am stinjenit
peste tot". Cind arati hotirele, precizeaza unul din
punctele de reper astfel: pina in gardul unde au
facut case Dumitru, vataf dc tarigradeni", adica
vataful clarasilor de Tarigrad, care duceau i adu-
ceau din capitala impartiei turcesti vestile pentru
domnie. (Mi se pare mai probabila aceasta explicatic
decit accca in legatura Cu o eventuali breasla'" de
negustori de Tarigrad": cf. udrimnii si lipscanii
de mai tirziu.) Dupa ce-i hotarnicesc locul, Dragota
si Cu pirgarii dau lui Dudescu aceast carte a ora-
sului", pe care aplica si pcctia orasului, ca si' se
creaza". Iscalesc si-si pun pecetile atit judetul in
functie, cit si fostul judet si Toma pirgariul". Unul
dintre martori, Radul macelariul sin Sirpciu", nestiind
cante, pune degetul.
Tot judetul i pirgarii judecil si uncle pricini dintre
oraseni, cum sint acelea legate de proprietatea ora-
seneasca, dc hotarele ei. La 18 iulie 1628, Vlad judetul
impreuna Cu cei 12 pirgari I Cu prcotii si batrinii
orasului =ti cum, avind sa judcce o asemcnea
pricina pentru niste locure de casa cu pravalii",
intr-accia noi... nc-am strinsu de am cautat si am
socotit in tot chipul cum au fost pre dreptatc si asa
am adevarat si i-am tocmit cu sufletele noastre".
Accst text c rcprodus din cartea" inedita de jude-
cata a judetului si a celor 12 pingan.
Tot ei aveau grija ca hotarcle orasului sa nu fie
incalcate de vccini, iar daca accasta Sc intimpla,
purtau judecata in lata domnici pentru restabilirea
lor. Asa se intimpla sub Matei Basarab (vezi mai
sus, p. 71). Ei adeveresc de asemenea tranzactiile
dintre oraseni (vinzari, cumparki, schimburi, danii)

www.dacoromanica.ro
privind casele i locurile. Fac anchete sau cercetri
si elibereazi dovezi de cele constatate. Au apoi
atributii in legituri cu stringerea drilor. Cind se
cere global orasului o dare obisnuiti sau excep-
tional, precum si o contributie de rizboi, ei situ
cei care fac cisla sau repartitia pe bresle, potrivit cu
insemnitatea i puterea" fiecireia, adica tinind seami
de numirul breslasilor si de averea lor. Aceeasi
procedur se urmeaz si cind e vorba de prestatii
de munci sau servicii, de asa-zisele angrii" si
satarale", precum si de procurri de obiecte, arti-
cole i daruri, necesare primirii oaspetilor de seami.
Nu sintem informati asupra veniturilor de care se
bucurau judetul si pirgarii. Este sigur el nu primeau
leaf", adici o sumi fixi lunari sau anuali ; aveau
ins dreptul la o cot-parte din amenzile pe care le
pronuntau la judeciti, precum si din taxele cc se
luau la eliberarea crtilor" de proprietate, hotir-
nicie etc. Beneficiau, probabil, si de uncle avantaje
fiscale, fiind scutiti de clari sau plitind cote recluse.
Rimine ca material nou documentar si arunce mal
multi lunin asupra acestui aspect.
DREGRTORII DOMNETI
Din timpul domniei lui Brincoveanu nu mai intil-
nim judeti ai Bucurestilor, in timp cc in celelalte
orase ale Tara Romnesti ei continui s existe
(vezi mai sus, P. 91). Capitula nu mai are un cirmuitor
ales de obstea orisenilor, ci numai dregitori numiti
de domo. Acestia existaseri.si in epoca anterioari,
paralel cu judetii si pirgarii, acum rimin insi numai
ei. Era in primul rind marele ag, pe care-1 constatim
documentar in a doua jumitate a veacului al XVI-lea ;
astfel, de pild, in 1567, gsim pe Oxotie vel-ag.
seama acestui dregitor militar comanda oastea
de lefegii" sau mercenari, adic pe seimeni si pe
diribani era paza orasului si a Curtii domnesti.
Importanta lui va creste ; el va avea, in veacul al
XVIII-lea, si atributii administrative.
inaintea marelui ag, pe vremea cind Bucurestii
crau cetate, in veacul al XV-lea, paza orasului a
fost in seama pIrcalabalui, adic a comandantului
militar al cetitii. Acest dregkor nu trebuie confundat
cu pircilabii de mai tirziu, care sint dregitori mai
mid insircinati Cu incasarea vitnii tirgului" si a
oborului de vite". Un asemenea pircilab apare ca
martor in actul inedit din 20 august 1724, prin care
mesterul Dumitru impreuni cu sotia lui vind casa
lor, cu loe cu tot, unui anume Gorghe, pe 60 de
talen i si 30 de bani. Se specifici: si am vindut de
a noastri bunivoe, nesiliti de nimeni si cu voia
pirclabului si a tuturor mahalagiilor". De unde pare
a rezulta c acesti pircilabi aveau si un rol adminis-
www.dacoromanica.ro
trativ de supravegherc i dc cirmuirc a unci mahalale.
Tot asa se numeau si dregitorii domncsti din satelc
vecine cu orasul, sate care cu vremea ajung mahalalc
ale lui. La 12 aprilie 1744 apar ca martori intr-un
act privind vinzarea de v in pe Dealt,' Nliicinestilor,
din jos de Radu-Vod, lane pircilabul ot Brosteni"
si Stanciul pircilabu ot Cirimidarii-de-Jos". Unii
dintre pircilabii satelor de la marginea sau din preajma
Bucurestilor Slobozia, Vicirestii, Copicenii, de
pit& primeau de la Curtea domneasci, pe vremea
lui Brincoveanu, cite cinci coti de postav pentru
haine de Paste.
Daci pentru paza orasului a fost rispunzitor mai
intii pircalabul cettii Bucuresti si apoi marele ag,
pentru chestiunile administrative era vornicul de
Bucuresti. IL constatim documentar in prima jumi-
tate a veacului al XVII-lea, dar el exista, desigur,
mai dinainte. La 7 ianuarie 1625, Alcxandru Coconul,
dind voie mnstirii Radu-Vod sa-si faci mori
injugate" Cu cele domnesti la vadul Dimbovitei de
,,la bac", hotirste ca nimenea si n-aibi treabi cu
aceste mori, n ici vornic de acolea den Bucuresti,
nici judetul, nici orosan, nici slugi domneasci,
numai cilugrii, s-si ia venitul ce va fi". Dispo-
zitia se repeti la 20 mai 1636, cind Matci hotriste
si el ca nimeni si nu tulbure acel vad, nici vornicul
orasului Bucuresti, nici judetul Cu 12 pirgari, nici
oriseni, nici slug domneasci". Acest vornic de
Bucuresti nu este marele vornic, care avea sub auto-
ritatea sa judecitoreasci intreaga Muntenie dintrc
Olt si Milcov, ci, dui:a prerea noastr, subalternul
sat imediat, vtori sau al doilea vornic. Un asemenca
vtori vornic, pc nume Rizvan, judeci la 25 aprilie
1620 pricina lui Nan din Viciresti pentru o vie
la Birzesti si-i cistig de cauzi.
Ordinele sau dispozitiile autorititii erau aduse la
cunostinta orsenilor prin prislavi sau crainici, care
le rosteau in diferite puncte ale orasului. Printre
martorii unei crti" a lui Seman judetul, din 2 fe-
bruarie 1594, este si Zauricea pristav". Tar pcntru
paza orasului, pc ulite i picte si la rispintii, erau,
In vremea mai vcche, vegbeiorii, i in epoca fanarioti
Ei corespundeau sergentilor de stradi
din a doua jumtate a secolului al XIX-lea si prima
jumtate a secolului al XX-lea sau militienilor de
azi. Intr-un act din 25 aprilie 1670, prin care Mariia,
fmeia Lupului aprodul ot Bucurcsti", vinde Cu 20 de
ughi lui Staico vistiernicul un loc de casi i Cu gri-
dina cu pometul aici in oras", e amintit, in vecinitate
locul lui Stan vegheto[r]".
Incepind din vremea lui Matei Basarab (vezi
fig. 205) apare un nou dregitor, ispravnicul", numit
si ispravnicul de scaun" sau ispravnicul scaunului
Bucurestilor". Prima mentiunc e din 7 ianuarie 1642,
cind domnul poruncestc ca prcotii, diaconii i gri-
mticii de la Biserica Domneasci si nu fie judecati
de citre ispravnici sau de cipitani, ci numai de cel
dintii preot al bisericii, popa Dragul. In 1643 intilnim
ca ispravnic pe Sima biv-vtori vistier, deci un dre-
335

*-."i
41
a, ;ell
Hotta terra, eVingenuos uel
'
Quid; fi cogat ear,bos pope 7firic
Air
gator de grad secund. In cartea dat de cl, la 6 octom-
brie, intarind o ocina pentru care fusesera ccruti
jurtori, se aratii ca pricina a avut loc cind au fost
acum, pe vreme cindu au vcnit domnu nostru de
preste Olt, dc la Brincoveni, aici in scaun in Bucu-
resti, j iar sc-au du s de in Bucurcsti in jos, in prim-
blare, pina la Odai". La 29 mai 1652 apar doi spray-
nici, iar la 5 iulic 1659, jupan Costandin Galateanul
biv-vel portar, fspravnicul scaunului Bucurestilor",
iarasi un drcgtor de rang secund, di cartea" sa
inedita egumenului Tanasie de la Radu-vocli,
aratind CA, potrivit poruncii domnesti, a cercctat
pricina morii noi facute de jupineasa Radului logo-
fatul Dudescu, moarii care inneacii" livezile mana-
stirii, si vazind c jupincasa n-are alt loc undc s-o
mute, deci noi luat-am dintii morii", facind asadar
imposibila functionarea ei. De aici inainte, numrul
importanta accstor ispravnici creste. La 8 iunie
336
www.dacoromanica.ro
Fig. 205 Maid Basarab, domnul Pia Romi-
7-7-11
A t-
virp nc,ti ; gravurl contemporani In araini. (B.A.)
Vk'
yr.
?1.
S
4
'47 (1).".
Task t :mote
1675, Toma judetul din orasul Bucurestilor, Cu
12 pirgari, cu preotii i cu batrinii orasului" arata,
in cartca sa inedit cum un Stanila, feciorul
Ncagului calarasul, vzind c vrea si se impresoare
de catre vccini un loc al sau, mers-au la divan la
dumnealor boerii ispravnicii Bucurestilor", iar acestia
1-au trimis pe Tudorasco vtori-vornic sa stringi
oamcni buni batrini mahalagii" care si arate cu
sufletele lor" pc unde e hotarul. Ceca ce si face, Toma
judetul eliberind apoi cartea respectiva. Nu se preci-
zeazii de data aceasci cine sint boierii ispravnici ai
Bucurestilor, dar la 30 septembrie 1677 gsim pe
Ghcorghie banul i IiI Vilcul vel-dvornic i Hrizea
vel visticr i Iordache vel postelnic, ispravnicii scau-
nului Bucurestilor" deci patru mari dregitori,
fruntasi ai divanului care judeca si pronuntii boa-
rirea in privinta unci mosii la satul Necsesti. La 2
iulie 1679 boerii ispravnicii scaunului Bucures-
CONSTANTIN C.GIURESCU : ISTORIA BUCURESTILOR Harta nr. 5

iMPARTIREA ADMINISTRATIVA
A
BUCURESTILOR
iN
Dimieni 41 I.
1
1966 A Fer5) **I kw
Sana IfmOtopeni-
Z. toriu N.4.10.04'
1,1
L
h%1 Ode Imo NO

o Otopenii-
'4? 01115

111113- de Jos 221M.

CND Nu,
e Sus
Steanesti -
-de Sus Ath,Pasirea
'MC Co
":1
Mogosoala I &Mile
........ .
orm
Tuna pi 'CIM
writ.
Bol fast
4
TPtt NUL de os
\\ Crefuleasca Arumati 5
ION 30 DECEMBRIE II
(Lipovitu)
:Tr e'
rrc
Vtra Nou5)
straule9to
1 RAI NUL
t; 1 p.
Pipera (mtkani)1 MA I Sindrikta N
iZurbaua Chita StrJulest\I NIP% (B5 neasa) ErBoieu) Zp,{ # Hoard
(Glinceanc ' -efoaic ef, CetateaVolunlreasc7 r omneasa
\42' la
Ath.gn'eau. SPA. Ar-
agneasa Piteasca,f
"qtrIbovi a
I
I
0 S I E\ Buc. a fr/g1.47
,417/:EN:fr"' 5
...A4101,4r. .17
I (AlesiPasSrea) /
1.
u
..IpVa s.
I
-Vale I Rudem e9 Cozieni
An onache)
Catanel l..Tel s.
Dragomireatii I 1
PIITrn
olent4 .1
RAIONUL gllot
Feb1933
GDheehrghiu
( Fundeni-
RAIO UL C;
5 pre.......r

-Deal 4%.
#0iui broesti Pantelimon
(Samupcisfsti) Chiajna .101"mi r- sio
/734,7
Ciorogirla Giant sQ AL ke.
8011111111111111/ 16 FEBRUAIIIE Ros.LBrmo
lia
re

1:lar744TP:
146 I.AU G UST
8w. P.cii M
I)) rmald ta.io
I y.
;?.'
ci Batt a Cerntc

Dirvarz
o,
00
__I MI
. rr
F70,,PoporuluiI. .
Ghearg5
Dej. /
tif
tid
BaI
:*::%!
ec

Cernica
As4 1b4
w Capchea Ohencea ude:ii
Tudor_Vla 4fr,1,Irescu
.C. '9 '4, ioplea RAIONUI1. Zjia,4 \
f AWL. #4` 's C.' el anolachNe,
,gglararu
-de Sus ' _b 0 s.

_Dotnne,A1 0/tem R AIONUL %

Birzelti
.

1 ta Ta10R
. LaMI inganu
V
Or de Jos Ciurari Popeqtr, Bobet
Ca/tuna
os ee RES-GU% 1v:4
kvorandl
Nia1. EZI Leordeni
1k6. %IL ( Cul
,Slot,ozia A Le 10; (Pop flomini) Alacea ca Tinganu-7
orAire 4 ercen'
...IR., (ma.:
Teghes E 0 Glina
Glina (w.Gherman) Moar k
IF*
n Patriei
ss
.41;111:.
r.1 . (Pop-Paylii4 MacA)

Clinceni e Bragadwu 4\
Progresul)
IZZi (Ponesti - Pop.- irbi)
(Le,ordeni)
Serbnica
Ordoreanu ^(..Conduratu
se,
Viritju ..... \Potoceanca) t:3$:Posta
Balgaru
iVefliu R AI 0 N o ( Piroaia)
..,, 41?"
cp C,)
0a I46,0,,rikowts-41.41.0.k %
Chirca e
141(!herman),,,. ,
ei
8S1CorneturedinVale)
/Garfield CZ)
Glogoveanu
Otetelesanu
MijurWe
Al umssul
694escu
41,
L a p te )
Wide. B LCESCU ..lIt 1
/
(Peen,) Pruni lava ......

Dumitrana Mierlari 1
semendria)
t
.440'

(fifov)

LEGENDA 1-) Dcfnisti-litov to4

9 nte#i
Berceni
Owl 01 0.1 L1/77/18 Oraphd republican Bucuresti, (- Dobreni)
cu local/6We dependente rb

Limits raioanelor 30 Deem brie c,

(Copacenii de Suvoik 10.4

Limita orasului proprio zis o 5 10 km

-r
Suprafetele cl5dite sint hasurate. in parantez5 ,vechile denumiri

P POI ONIC

www.dacoromanica.ro
tilor" sint in numir de trei, iari mari dregitori : dc carele carc au venit cu marfi si se intorc goale,
Radul vel-logofit, Hrizea vel-vistier si Costandin
vel-ag5, iar la 14 mai 1718, in numir de cinci:
Srban Nsturel vel-ban Pani Negoescul vel-
i pentru podurile mari in cit este plasa dumitale, iar
vornic i Gligoric vel-vistier i Neculae Ruset vel-
paharnic i Ianache Stama biv-vel ag". Tot cinci
apar i in mrturia hotarnic din 11 ianuarie 1728
pentru un loc al ministirii Mircuta in mahalaua
Vechilor Scaune de carne. (Tustrele actelc sint ine-
dite.) Spre finele sccolului al XVII-lea i apoi in
. ecolul al XVIII-lea, in loc de ispravnicii scaunului"
li se spune caimacamii scaunului". Astfel, la 7 august
1696, patru negutitori arati, intr-un document inedit,
ca au fost rinduiti de citre dumnealui Stroe vel-
vornec i Vergu vel-paharnic i Ianache Vicarescul
vel-ag, caimacanii [sic!] scaunului mriei-sale", ca
si hotrniceasci un loc cu vad de moari al minstirii
Radu-Vod, in dreptul Gorganului. Tot asa, la
7 octombrie 1698, existind un difercnd pentru o pri-
vilie intre egumenul mnstirii Cernica i Nica
silarul, ginerele Visei calugirita, prite merg naintea
dumnealui Stroe vel-vornic i Iorga vel-sluger caima-
camii", care hotirisc ca Nica sau s-si mute leamnele
prvilii" de pe locul mnstirii sau si primeasc pentru
ele o despigubire in bani. Aceasti denumire de cai-
macami" ne arati c ispravnicii scaunului Burt,
restilor" erau, incepind din vremea domniei lui
Grigorie Ghica (1660-1664), loctiitorii dotnntrini, in
timpul absentei sale din capital, cind participa la
expeditiile turcesti sau ficea deplasri prin tari.
E explicabil prin urmare de ce in aceasti dregitorie
sint numiti acum cei mai inalti dregitori ai diva-
nului, banul, vornicul, logofitul, vistierul, si de
ce sint mai multi in acelasi timp. (Unul singur ar
fi putut deveni primejdios, incercind sa ajungi din
loctiitor domn adevrat I) E o mare diferenti intrc
ispravnicul" initial, din vremea lui Matei Basarab,
boier de rangul al doilea existi i exceptii, cum
e Cazan postelnicul Nsturel i ispravnicii sau
caimacamii scaunului de la sfirsitul secolului al
XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-tea; acestia
tin locul domnului, sint mari boieri si Constantin
Brincoveanu, ca vel-logoft, face parte dintre isprav-
nicii scaunului i isi intind autoritatea nu numai
asupra Bucurestilor, ci, cum e normal in ipostaza
lor de caimacami" ai domnului, asupra intregului
teritoriu al tirii. Daci eel dintii poate fi socotit ca
un dregitor domnesc al Bucure,rtilor, ceilalti au depisit
co mult acest stadiu : sint dregitori peste intreaga
;ark incltrsiv Bucurcstii.
In epoca fanarioti, autoritatea domneasc se exer-
cit in capitali prin doi mari dregitori: aga i spd-
torah Cel dintii se ocupi de centrul comercial, de
tirgul propriu-zis, unde sint priviliile, celilalt de
cartierele exterioare, de mahalale". Faptul rezult
'impede dintr-o serie de documente. La 25 mai
1784, luindu-se msura ca noroiul i gunoaicic de
pe poduri" adici strzile pavate cu podini de
lemn si ulite si fie transportatc afar din oras
N www.dacoromanica.ro
domnul se adreseazi celor doi dregitori in felul
urmitor : Si asa, dumneata, vcl-spitar, si porunccsti
dumncata, vel-agi, s: poruncesti pentru ulitelc tir-
gului si din podurile mad pini uncle stii dumneata ;
ins porunci strasnici si dati zapciilor, si nu se cute=
cu aceasti pricini a gsi mijloace dc jaf, sprc a loa
de la cei cu carele parale". Si mai explicit este actul
din 15 mai 1819 privind spatiul care trebuie si rimiie
liber pe poduri". Domnul hotiriste ca vel-vornicul
obstirilor, noul dregator insircinat cu chestiunile
edilitare, si meargi la ulitele tirgului... cu dumncalui
vel-ag, iar la ulitele mahalalelor cu dumnealui vel-
spitar" i si tale once taraba sau scari care ar incilca
litimea legiuiti 4 stinjeni a Iuminci" podului.
Alexandru Ipsilanti (1774-1782), unul din domnii
care s-au ocupat mai mult de Bucurcsti (vezi mai
sus, p. 103-104), este ccl ce a infiintat noua dreg-
torie vel-vornicia obstirilor" ; pe seama ci crau
chestiunile edilitare: podurilc", cismelelc, alinierea
si cufatenia ulitelor, regularea cursului Dimbovitei
etc. ; tot de ea tineau si scolile i, la inceput, pini
a nu se infiinta, sub Alexandru Moruzi (1793-1796),
vel-vornicul dc cutie", i fondurile de ajutoarc sau,
cu termenul de atunci, cutia milclor". Sub domnul
urmitor, Nicolae Caragca (1782-1783), intretinerea
podurilor" este data in scama unui organ special :
vornicia podurilor" ; mai tirziu, la inceputul seco-
lului al XIX-lea, ca se numcste epistasia podurilor"
(epistasia, in grecestc, inseamni griji, supravegherc,
autoritate), cu epistati" in timpul rizboiului din
1806-1812 intilnim un epistat al podurilor mari
iar dupi aceea, la sfirsitul epocii fanariotilor, casa"
sau eforia" podurilor, cu doi don". De aceasti
cas depindeau tinjlarii" care cirau cu tinjalele
podinilc" cele groase, nccesare podurilor".
Un alt dregitor nou, special pentru capitala tirii,
a fost vel-vornicul de politic", numit, la inceput,
vel-vornic de Bucuresti" ; in grecestc, politic
inseamn =tate, oras i totodati cctitenie i admi-
nistratie. Instituirea accstui dregitor a avut loe la
5 martie 1794, sub Alexandru Moruzi ; i s-a dat ca
atributiuni, mai intii, stringcrea dirilor tutulor locui-
torilor din Bucuresti, apoi numai acelca ale striinilor.
Tot de el depindeau salahorii si ramie necesarc lucri-
rilor publice. Avea ca subalterni un samcs, un pol-
covnic de striini si mai multi vitisci sau zapcii de
mahalale. Primea leafi 250 de lei lunar si dirk
de la 60 de scutelnici, purta toiag dc argint si asista
la sedintcle divanului vclitilor" sau marilor boieri.
Tot un dregitor special a fost epistatul santului"
Dimbovitei. E vorba de eel ce supraveghea buna
functionarc a canalului de derivatie sipat in timpul
si din ordinul lui Alcxandru Ipsilanti, canal care
ficea ca o parte din apele mari ale riului, la viituri,
si fie abitute spre Arges, ferind astfel Bucurestii
de inundatie. Gura santului se afla la satul Lungulet
din judetul Dimbovita, sat numit apoi, din cauza
337
aceasta, chiar asa: Sano. Dintr-un act cu data de
16/27 iunie 1794 constatm c pc numitul sant"
se fcusera' doui mori i cil epistatul", intcresat,
abtuse mai toat apa la aceste mori ; si au secat
Dimbovita, cum se vede, pricinuind lips de api
la morilc Bucurestilor, dc nu pot lucra si aducind
stenahorie de obste". Accst epistat avea la dispozitic
pentru lucrrilc de intretincre la gura santului, unde
se afla podisca" sau podeaua dc lemn cc cAptusea
albia, i zAgazur, cu ochiuri" care regula canti-
tatea de ap de pe Dimbovita, un corp de sntari",
alatuit din locuitori din imprejurimi, in frunte Cu
doi vtafi". Cind se producea vrco stricciune grav
sau trcbuiau reparatii radicale, atunci venea la fata
locului insusi vel-vornicul obstirilor impreuni cu
inginerur domnesc termenul exista' inca de atunci
i cu suiulgi-basa" sau seful serviciului apclor.
In timpul rzboiului ruso-turc din 1806-1812 ja
nasterc un organ special insircinat Cu paza orasului,
Cu urmrirca rufctorilor i Cu mentinerea ordinii :
e polilla care insi poart atunci numele de comiter,
dupi cum primirici i se va zicc, la inceputul Regu-
lamentului Organic, maghistrat". Vel-aga, cruia i
Sc luasc, prin noua dregkorie, o atributie esential,
protestcazi ; ca urmare, comitetur se desfiinteazii.
Dar Alexandru Sutu (1818-1821) il reinfiinteaza
in 1820; de data aceasta noua dregtorie se numeste
casa politier. Nu toti slujbasii politici ii fccau
ins datoria ; unii din ei, continuind un detcstabil
obicei din vremea fanariotilor, aveau chiar kgaturi
Cu cei pc care trebuiau si-i prind. Asa, de pild,
cpitanul Radu", care, pe vremca lui Kissclef, era
finul i gazda bucuresteani a haiducului Ionit Tunsu,
pc care dc altfcl, pin la urrna, tot el 1-a vindut, fcind
si fie impuscat de o poterii ascuns sub podul de la
Grozvesti. Mai tirziu, sub Cuza, va exista un prefect
al politiei" ; cu accst nume s-au perindat, hure 1859
si 1906, deci timp dc 47 de ani, nu mai putin de
42 dc titulan. Singurii aire au ocupar mai mult
timp accast important functiune au fost cncazur
Dimitric Moruzi, o figurii a Bucurestilor, marc ama-
tor de chefuri, client" permanent al foii satirico-
umoristice Furnica, i Radu Mihai, care a detinut
postul intre 1879 si 1885, in timpul lungii guver-
nri liberale. Dupi primul riizboi mondial, a fost
prefcct al politiei mai bine dc un deccniu generalul
Eracle Nicoleanu. In 1905 erau in tot orasul 48 de
sectii" de politie de aici cxpresia, curent atunci,
hai la sectic" i 5 comisariatc speciale: la Banca
Nationalii, la Burs, la Palatul de justitie, la Gara
de Nord si Comisariatul controlului piinii. Personalul
era compus, in 1906, din 9 inspectori, 40 de comisan,
132 subcomisari, 63 de agenti dc sigurant si 1.200
de sergenti", comandati dc 18 ofiteri si 25 de ser-
gcnti-majori. Bucurestenii le spuneau acestor sergenti
curcani", iar celor insrcinati Cu paza griidinilor
stickti", dup petlitelc de culoarc rosie i verde
de la uniforme. In 1946 erau 34 de circumscriptir
dc politic si 4 chestori", corespunzind cclor 4 culori"
338
www.dacoromanica.ro
ale orasului. Actualmente, in locul Prefecturii de
politie exist Militia Bucuresti, iar circumscriptiile
au devenit sectii de militie ; sint 19 sectii in cuprin-
sul orasului propriu-zis si 8 posturi in comuncle
situate In raza orasului.
Deosebirea esentiala futre vcchea pofitie si actuala
militie este c.i, pe dnd cea dintii avca un caracter
represiv, apanad interesele daselor exploatatoare,
cca de a doua apri intereselc intregului popor.
Dupi detronarea lui Cuza, s-a infiintat, prin legea
din 17 martic 1866, o gardi oriseneascr numit
de asemenea garda civica" ; era reeditarea gvardiei
nationale" de la 1848. Alciituit din cetteni de
incredere", Cu cornandanti recrutati dintrc ei, fari
vrco pregtire special, cu uniforme si galoane impor-
tante, dar cu o instructie aproximativ, ea avea in
Bucuresti cinci Icgiuni", cite una de culoare. Creatie
dc fapt a partidului liberal, aceast ganta trebuia s
apere regimul, fiind o a doua armad, sigura, spre
dcosebire de cealalt care detronase pe Cuza. In
realitatc, a ajuns curind obiect de zeflemea contri-
buind la aceasta i Caragialc si a fost desfiintatii
prin articolul 121 al constitutiei din 1884.
SFATUL ORA$ENESC. PRIMARIA. -
SFATUL POPULAR
Dreptul bucurestenilor de a se administra prin
cirmuitori alesi de ei, drept care am vzut c hice-
teaz5 pe vremea lui Constantin Brincoveanu, rcaparc
in epoca Regulamentului Organic (vezi mai sus,
p. 335)f Sc alege, In noiembrie 1831, primul sfat
orscnesc", alcituit din cinci mdulari" (membri),
iar proiectul pentru administratia orseneascii este
sanctionat de generalul Pavel Kisselef prin ofisul"
din 2 dccembrie 1832. In urma aplicnii noii legi
comunale, din 1864, sub Cuza, sfatul i schimb
numelc In consiliu comunal", dup modelul francez ;
presedintelui sfatului i se spune acum primar".
Numrul consilierilor" creste ; in 1906 el era dc
saptesprczece, iar cettenii alegaron i se Imprteau
in douil colegir. In intervalul 1866-1906, adic
in 40 de ani, au fost nu mai putin de 23 (douzeci
si trci) de primari. Unii au stat doar citeva luni,
ca C.A. Rosetti (mai-august 1877), si gencralul Chris-
tian Tell (noiembrie 1870 ianuaric 1871). Cel mai
mult au ocupat aceast demnitate doi primari libcrali :
C.F. Robcscu, totalizind, in dou rinduri, cinci ani
si patru luni (ianuarie 1896aprifie 1899 si noicmbrie
1902 decembrie 1904) si Dimitrie Cariagdi, patru
ani i zece luni (decembrie 1878noiembrie 1883).
Din cauza schimbirilor dese in general, o dat
cu primara', se schimba i consiliul comunal n-a
existat un spirit de continuitate, nu s-a putut face
o treabi gospodireasa, pe termen lung. De aceca
lucrArile au avut de suferit, uncle s-au realizat
incet, iar altele, ca palatal comunal, niciodati. Din
primul sfat orsenesc, in 1831, a Scut parte si Gheor-
ghe Bibescu, viitorul domn, iar printrc primarii
Bucurcstilor au fost si o seama de viitori prim-
ministri. Citim astfcl pe: Dimitrie Ghica (1859),
Dimitrie Britianu (martie 1866martic 1867), Gheor-
ghe Gr. Cantacuzino (mai 1869ianuarie 1870),
colonclul Gh. Manu (octombrie 1874 mai 1877),
Vintili Bratianu (iunie 1907 februaric 1910). Dintre
celelalte personalitati politicc i culturale care au
cirmuit capitala amintim pe Ion Britianu, membru
in consiliile din 1859 si 1860, pc Cczar BoIliac,
vornic" in 1848, si pe primarii Niculac Filipescu
(mai 1893octombrie 1895) si Barbu Delavrancea
(iunie 1899 februarie 1901).
Complexitatea serviciilor administratiei orsenesti
numirul functionarilor ei a crescut necontenit.
La inceput, in primii ani de aplicare a Regulamen-
tului Organic, el este redus ; in 1834 se organizeaza
un serviciu de ingineri ai orasului. In 1848 cxistau
trci sectii: administrativd, care ins, in rcalitatc, avea
atributii de salubritate i chiar tchnice, supra-
veghind totodata i aprovizionarea orasului ;
in sarcina careia erau pavajele, canalele, lucrarile de
nivelare si aliniere, podurile de peste Dimbovita
insusi cursul rhilui ; i financiard (pe atunci se spunea
finantiali"). In 1852, se creeaza directia lucrarilor
publice, reunind toate serviciile de caracter tehnic,
In 1862 se instituie consiliul de igien i salubritate
publica, iar in 1865, oficiul de stare civili; pina
atunci, actele respective se alcatuiau si se pistrau la
bisericile unde se efectua slujba religioasi a botezului,
casitoriei i mortii. Numirul sectfilor sau serviciilor
creste: in 1866 erau cinci, iar in 1906, sapte, i anume :
1. secretariatul general ; 2. serviciul administrativ ;
3. serviciul tchnic ; 4. serviciul medical ; 5. serviciul
financiar ; 6. oficiul stirii civile ; 7. fondul milelor ;
totalul functionarilor atingea 267 (doua sutc saizeci
si sapte).
Din punct de vedere teritorial, administratia a
impartit Bucurestii la inceput in pld,ri. La sfirsitul
veacului al XVIII-lea, in 1798, existau cinci asemenca
plisi: Tirgul, Podul Mogosoaici, Tirgul de Mara,
Brostenii i Gorganul. Lor le corespund, la ince-
putul secolului al XIX-lea, in timpul rizboiului
ruso-turc (1806-1812), calorile sau boielile", tot
cinci la mimar, respectiv : Rosu, Galben, Negru,
Albastru si Verde. Culoarca de Rosu, cca mai mica
si cuprinzind ccntrul comercial, plus o ingusta por-
tiune pc malul drept al Dimbovitci, se desfiintcazi
la inceputul secolului al XX-lea, iar teritoriul ei se
rcpartizeaza celorlalte patru. Dupa primul razboi
mondial, o data cu sporirca numrului de locuitori
si a suprafetei, se simtc nevoia, in vedcrea unei
mai bune administrari, si se infiinteze cite o primarie
in fiecare culoarc" sau sector. lar o data cu numirea
primarilor de sectoarc se numcste si un primar
www.dacoromanica.ro
general", carc este scful intregii administratii comu-
nale i coordoneaza activitatca celor patru sectoare.
Desfiintate la inoeputul regimului Antonescu, apoi,
dupa citeva luni, rcinfiintate, cele patru culori"
s-au transformat, prin noua legc administrativa din
1950, in opt raioanc" (vezi mai sus, p. 212), permi-
tind o administratie mai intensiva i stimulind mai
mult initiativele locale. Dup proclamarea Rcpublicii
Populace Romine, consiliile comunale au fost inlo-
cuite prin sfaturi popularc, primarii de sector, prin
prcsedinti de sfaturi popularc raionale, iar primarul
general, prin presedintelc Sfatului Popular al orasului
Bucuresti. Sfaturile comunalc se alcatuiesc din depu-
tati alcsi dc catre cetateni. In afara de Sfatul Popular
al Capitalci, exista sfaturile popularc ale celor opt
raioane, precum ;i sfaturilc populace ale comunclor
subordonate. Numarul total al acestor deputati, po-
trivit alegerilor din 5 martie 1961, este dc 3.555
pentru toate categoriile de sfaturi ale capitalei. Din
acestia, peste 40% stilt muncitori, peste 30% femci
si circa 20% intclectuali ; numai simpla enuntare
a accstor cifre arar marca deoscbire fati de vechile
consilii comunalc. Sfaturilc popularc au atributii
largi i complexc : ele se ingrijcsc nu numai de gos-
podaria propriu-zisa a orasului apa, lumina, pa-
vajc, canalizare, spapi verzi dar si de sanatatea
locuitorilor, asistenta mamci i ocrotirea copilului,
de invtimintul prescolar, elementar i mediu, de
cultura fizica i sportul de mase, de dezvoltarea
industriei locale, a cooperatiei mestesugaresti si a
unitatilor agricole socialiste din raza orasului. Bine-
inteles, sfaturilc populare intocmesc bugetelc respec-
tive si supravegheaza executarea lor. Fiecare sfat
arc un comitet executiv, care este organul ski exe-
cutiv si de dispozitie. Sfaturilc se intrunesc in sesiuni
ordinare i extraordinare, in care se analizeazi critic
munca infaptuita, se iau hotariri, se fac propuneri
sugcstii. Pe linga Sfatul popular al Capitalci exista,
din 1962, si un Consiliu Agricol si un Comitet pcntru
Cultura si Arta, organe speciale, grupind colectivc
de specialisti din aceste domenii.
Sediul autoritatii superioare orasenesti n-a fost
mcreu in acelasi loe, in aceeasi cladirc. Bucurcstii
n-au avut, in veacurile trecutc, o casa a orasului,
care sa fie o podoabi si o mindrie a lui, asa cum sint
frumoasele HdIel de vil/e" in oraselc francczc sau
Ralbatu" in cele germane. Judetul, in epoca veche,
presedintele sfatului orasencsc sau cum se spunca
in epoca Regulamcntului Organic al maghistra-
tului", primarul dupi accea, a stat pc undc s-a nimerit,
in diferitc case, luatc cu chide sau cumparate. La
un moment dat, sediul era in Ilanul lui Manuc".
Numai in 1842 se construicste dc catre arhitcctul
Xavier Vilacrosse o cladire pcntru sfat, la capitul
dinspre piapi al stradelei Bazaca ; dar, de-abia instalat
aici, sfatul trebuie si se mute iar, dcoarecc focul
urias din 1847 nu cruta noua cladire. Dupi ce sti
citava vreme pe latura cealalti a pietei, intr-o cladire
care da pe ulita Maghistratului, revine iarisi la
339

1
A
Fig. 206 Palatul Sfatului Grivita Royie, fost
popular al raionului
nui inainte Primaria Sectonilui Verde. (S)
capatul stradelci Bazaca, linga malul Dimbovitci,
intr-o casa vcche Cu ctaj. Accasta cladirc este atacad'
dc prccupetii ncmultumiti, la 3/15 august 1865
arhiva a fost zvirlit pe fereastra, o parte cazind
in girla si aici sc produce varsarea de singe, armata
tragind in plin. in 1882, primar ftind Dimitric Ca-
riagdi, primaria cumpara o vcche casa boiereascii,
aceea ridimta indata dupa 1810 de vistiernicul Ion
1 Iagi-Moscu, instalcaza acolo serviciile. Casa,
co pm-ter si ctaj, era situad in ulita Coltii", la nutra-
pe marcic tercn din coltul
rul 40, adica ziccm azi
dc nord-cst al Pictei Balcescu, unde a fost instalat
Circul de stat (vechiul local), avca o curte mare, gri-
dini si viie, totul inconjurat cu zid. Aici a famas
primaria pin in 1912, cind casa a fost dirimata,
iar serviciile au fost mutate in imobilul din Calca
Calarasi col; cu Calca Vacaresti, unde, intr-o cladire
mai mica, statused i in 1842, inainte ca Vilacrossc
340 www.dacoromanica.ro
sa fizidit localul din Bazaca. Dupi primul rizboi
mondial, cind s-au infiintat primariile de sector,
In accst imobil din Calrasi a ramas Primaria
de Negru ; cca dc Galbcn i7a construit, in Piata
Amzei, in 1935-1936, un infatisator sediu, cu-
prinzind, pe linga inciperile destinate serviciilor,
o sala de tcatru si, la poner, o serie de pravalii ce
au inlocuit vechile ghcretc ale pietei. Primaria de
Verde si-a ridicat un palat in Bulcvardul Banu-
Manta, cu o campanili in coltul sud-vestic (vczi
fig. 206), palat in care a fost instalat, in 1939, pentru
citava vreme, si Ministerul de Interne. Primaria de
Albastru vi-a stabilit sediul in Calca Rahovei, intr-un
imobil mai modcst. Astazi, Sfatul popular al Capitalei
functioncazi in palatul din fata Cimigiului, fostul
sediu al Ministcrului Lucrarilor Publicc ; c pentru
prima oar cind conducerca orasului c instalad
intr-un local de proportii mari, corespunzator insem-
natatii pc care o arc aceasta conducere. Sfaturilc
raionale utilizeaza, in afari de unele din sediile
vechilor primarii, imobile din cuprinsul raioanelor
respective. Astfel, raionul 16 Februaric i are rese-
dinta in imobilul din strada Matei Millo 7, raionul
Nicolae Blcescu in imobilul de Pe Splaiul Indepen-
dentei 7, raionul Lenin in imobilul din Bulcvardul
Gh. Ghcorghiu-Dei 9 etc.
APROVIZIONAREA ORMULUL MORILE..
APA DE BAUT
Primele preocupari administrative in legituri cu
aprovizionarea orasului le constatim in epoca fana-
riotilor. Ele vor fi existat desigur si mai inainte,
dar nu ni s-au pastrat marturiik respective. Domnia
dregitorii ci, care se ocupa de Bucuresti, au grija
de teama izbucnirii nemultumirii populare ca,
pe de o parte, sa nu lipseasca alimentele de baza,
/dime: in primul rind, iar pe de alta parte, ca pretul
lor sa nu depaseasca anumite limite. De aici fixarea
nartului" sau a preturilor maximale pc care le
constatam incepind din a doua jumatate a secolului
al XVIII-lea.
Pentru macinarea griului, mai tirziu si a porum-
bului, crau o suma de mori. Cele mai multe, mori
de ap, pc Dimbovita si pe Colentina. Au cxistat
si citcva mori de vint. Una din ele, mai mare, se
afla in coasta biscricii Mavrogheni si a durat
pina la 1831, cind a fost &rimad', dcoarece traseul
sosclei" trecea chiar peste locul ci. O a doua era
la nord de Batiera Vergului ; ea figuread in planul
din 1872 al lui Ulysse de Marsillac. Pentru a se
prcintimpina ncfunctionarea morilor dc api, iarna
din cauza inghetului, vara din cauza inundatiilor,
au fost i mori ca cal. La 2 octombrie 1803, Constan-
tin Ipsilstnti da porunca egumenilor manistirilor
care aveau mori de apa in Bucuresti i imprejurimi
si aibi fitescarc cite o moari de cai sprc a se afla
la o intimpare ca aceasta". Ordinul se repeti, din
cauza innccului", la 13 iulic 1805; sc arati pe flume
ministirile, in numir de patrusprezece, incepind cu
Mitropolia i isprivind cu Mircuta, care sint supuse
acestei obligatii. O moara cu cai e amintiti si in
1843, dincolo de streaja Vergului", in cuprinsul
viei riposatului doctor Venert.
Mori pc Dimbovita, de la Ciurel pini dincolo de
Vaciresti, au avut atit domnia, cit i manistirile si
diferitii bojen i mosneni care poscdau vaduri".
Morile domnesti erau linga baie, aproapc de curte" ;
asa aflrn din documcntul inedit cu data de 1630,
februaric 10; accasta inseamni in drcptul actualei
biserici Dornnita Bilasa. Elc aveau, potrivit aceluiasi
document, trci roti". Cu timpul, prin donatii
cumpirituri, ministirile ajung si stipineasci cele
mai multe din morile dimbovitcne. Aduceau venit
marc, dat fiind cii micinau tot timpul pentru nume-
roasa populatie a Bucurcstilor. Despre moara de la
Dobreni a lui Constantin Serban Basarab, situad la
sud-sud-est de oras, pe Sabar, cltorul sirian Paul
de Alcp spunc ca aducca un venit anual de o mic
dc scuzi veneticni si ci o singud asemcnea moari
face mai mult decit o serie de minastiri inchinate
Ne putem usor inchipui cit trebuie sa fi rentat, in
cazul acesta, morile din Bucurcsti. In general, aceste
mori de pe Dimbovita erau grupatc cite doua, una
pe un mal, alta in fati, pe malul cellalt: de aici
numirea de mori injugate". Intelesul cxpresiei pe
care Gion marturisea ca n-o poatc limuri apare
ciar in documental din 25 august 1692, dc la Brinco-
veanu, care diruieste minastirii Radu-Voda un loe,
Cu vad, ca s mute moara mnistirii mai jos, impo-
iriva word mdttdstit-ii Itti Mibai-Vodd, sd le facd Itsjir
gate". Borroczyn, in planul sits din 1852, di sase
ascmcnca perechi de mori in cuprinsul Bucurcstilor.
Cele mai din sus sau dinspre apus erau motile de
la Piliciu (Paliciu), sprc nord-cst-est de ministirea
Cotroceni amintite intr-un act inedit din 30 august
1796; vcneau apoi monte de la Cotroccni, . cam in
dreptul podului dc azi, dupi aceea morilc vlidichii
adici ale mitropolitului cam in dreptul bisericii
Sf. Elefteric-Vcchi ; aici raspundea, venind dinspre
miazinoapte, ulita morilor". Urmau morile dc la
Mihai-Vocl, a ciror imagine ni s-a pstrat intr-o
stampi celcbri de la finelc secolului al XVIII-lea.
Accstor doid mori li se spune i morile de la Gorgan,
deoarece se aflau in apropicrca gorganului de pc
malul sting, gorgan pe care se afl construiti biscrica
Sf. Ilie si care a dat numcic situ unei plAi intrega
din Bucuresti. Un document inedit din 8 scptembric
1780 ne arati cit moara de aici, de pe malul sting,
a ministirii Radu-Vocta, avca doo scocuri pi care
umbla doo roatc". Line moara era un loc intins,
slobod", pe care minastirea il primise de la Constan-
tin Brincovcanu, schimb pentru altc mori ce au
www.dacoromanica.ro
avut minastirca tot pc apa Dimbovitii la poarta
domncasci cca din sus". Accst loc aflim din
acclasi document era di treaba caralor cc vinca
la moari sit macinc i pentru a tindc brutarii gnu
cindu spala si-1 macine". Cu vremea, ins, accst loc
fusese incalcat ,,de unii din mahalagii", ca, de pilda,
Maria vicluva, care, avind dooi case" ale ci alaturea,
a clidit pe zisul loe o bacinie" si un furnu dc
bucate", adicil un hambar dc grim (obisnuit furnu"
inseamni cuptor de pie). Mai la vale, in dreptul
portii domnesti de sus", adici aproximativ in drcptul
podului care leagi azi Calea Rahovei dc Strada $clari,
fusesed, in veacul al XVII-lea, aa cum am aratat,
alte mori ale acciciasi minastiri Radu-Vodi. In
jumititea de jos a cursului Dimbovitei bucurestene
erau apoi morilc dc la Foisor, cam in drcptul bise-
ricii Foisor undc si astizi exist Strada Morilor
dupa aceea morilc dc la Vitan i, in sfirsit, morilc
doctorului Gusi ; ele figurcazi si in planul Jung
din 1856.
Documentcle sccolclor al XVI-ka si al XVII-Ica
amintcsc de o sumi dc mori pe Dimbovita si pe
Colentina apartininsl boicrilor i mosncnilor. In 1572,
vornicul Ivascu Golcscu, vinzind lui Alexandru-vodi
satul Grccii, situat de la vale de manastirea Radu-
Vodi, ii vindc totdeodata i motile pe care le avca
in zisul sat, pe Dimbovita ; c probabil ca elc si fi
fost la unul din vadurile numitc in sccolul al XIX-Ica
Foisor i Vitm. Tot pe vremea lui Xlexandru-vod
sint amintitc nistc mori" in realititc doua
,ficutc de Dobromir banul pc locul dc la lacul
adinc" al minastirii Sf. Niculac, loc care venca mai
sus de Podul Izvor. Acclasi Dobromir mai face Inca
o moari pe Dimbovita, din sus de Bucuresti,
ciutaric" si pe loc domnesc, moara care, fiind riscum-
parati dc Alcxandru-voci, ajungc i ea in stapinirea
minastirii Radu-Vodi. Aceasta e moara care, mai
tirziu, se mud mai jos, la Gorgan, fats\ in fati cu
moara ministirii Mihai-Vocla. Sub Mihnca Turcitul
amintiti, in actul din 7 martic 1582, moara pe care
o avca Stcica spatarul ctitorul mitnstirii Cu acelasi
nume din oras pc Colcntina, lingi Bucurcsti".
4.1r &sine ministirea de la podul Colcntinei numiti
Plumbuita se spunc, la 21 octombric 1585,
avea mosii, vii, pravilii in oras, baia cca flour si
mori". Tot pe Colcntina, lingi orasul domnici-
mcic Blicuresti" cum citim in actul dat de Mihai
Vitcazul la 14 ianuaric 1599 crau niste mori" ale
Radci, soti? lui Tcodor postclnicul, ccl tiiiat de
Petru-vod. Inainte de 1632 stipinca mori pc Dim-
bovita Nicula visticrul ; ele crau ins aa pusc, incit
innecau" nu numai morile manastirii Radu-Vodi
gridina accstcia, dar chiar i gradina domneasci.
Nu-i de mirare deci cii Leon-voda, ficind ccrcctarc
la fata locului, impreuna Cu boierii divanului, Cu
iudetul si cei 12 pingan i si cu bitrinii mahalalci, punc
strica, in prczcnta sa chiar, morilc cu bucluc, Pcntru
multimca morilor boicresti de pe Dimbovita bucures-
teana c dcoscbit de prctioasa cartca" inediti, din
341
 12 august 1678, data de mesterii moran", care au
cercetat diferendul dintre Radu cpitanul Dudescul
manstirea Radu-Vocla, diferend provocat de
morile lor. Adeci eu Neagul, mesterul domnesc [de
la morile domnesti] citim in carte dinpreuna cu
Novae, mesterul de la morile lui Mihai Cosareanul,
cu Vasile, mesterul de la morile Vladucai [sic
=__ vladichii], i Bogdanu de la morile Hagiului i
Radul mcsterul de la morile agai lui State", vazind
porunca, am anted ,ri am masarat apele la Male morile
dintr-alc manstirii in jos pini am mcrsu la capitanul
Radul Dudescul, unde au fost facut moara i aka-
dat, mai nainte vreme, si atuncea nu am gasit, ca
o au spart si tot n-au umblat. Si am mersu la motile
dumncalui Hrizei vel-vistier si am socotit Cu sufletile
noastre i ca band mdsurd de apd, tot ca campana.
am aflat cum intr-acest locu ce au facut Radul
Dudescul moara, macar sa ori lisa cit de os, toad
sa i-o innece, va umbla." Deci dau cistig de cauza
manastirii. Si mai inainte, in 1659, se judecase Radu
capitanul Dudescu Cu manastirea i pierduse i atunci,
slujbasul domnesc luindu-i dintii morii". Acelasi
lucru va pip si in 1679, dud, la 2 iulie, cei trei
boieri ispravnici ai scaunului Bucurestilor dau porunca
lui Voinea vtori-portar actul e inedit sa mearg
si tic mselile morii Radului capitan Dudescul si
zgazul ei, pentru ca accast moara iaste noo si
inneaci si pre alte mori carc stilt din susul ei
inneaca i livezile manastirii Radu-Vod de face
atita stricaciune si pagub". Deci sa tac moara sau
si o coboare mai os". Un alt document, tot inedit,
din 7 august 1696, ne arata eh era de mare un vad
de moara. E vorba de vadul vechi de pe Dimbovita,
aproape de ciutarie", uncle facuse banul Dobromir
moara sa in veacul al XVI-lea, sub Alexandru-voda.
Potrivit poruncii domnesti, patru negutatori, anume
Janos starostea i Manul cupetul i Apostol cupetul
i Ianc cupetul", hotarnicesc zisul vad. Ei fac trei
trsuri", adica msuratori, de-a latul si gasesc 10,
13 si 17 stinjeni, dcci circa 19,66, 25,56 si 33,42
metri, iar lungimea de 40 stinjeni masa", adic pe
toata ltimea (78,64 metri); se pun semnc" de hotar
si se precizeaza astfel suprafata ; Insd vadul Wanda!,
dupd obiceiu", adaugi cei patru negustori in ,,cartea"
lor data manastirii Radu-Voda, proprietara tcrenului ;
ceca ce inseamna c acest vad, ca i toatc cclelalte
vaduri de moara, n-avca comunicatie cu malul cel-
lalt, nu se putea trece pe aici apa. Frecventa morilor
face pe francezul Jean-Claude Flachat, care a stat
ca secretar la curtea lui Constantin Mavrocordat,
In 1739-1740, sa afirme ca' in Bucuresti se afla
un nurnir foarte mare de mori", dintre care uncle
la poarta palatului". Multimea acestor mori consti-
tuia o stavila la curgerea sloboda a Dimbovitei sr
marea primejdia inundatiei cind veneau apele mari.
Nu se putea face insa nimic, deoarecc ele erau indis-
pensabile bucurestenilor, cele de pe Colentina neajun-
gind i hind si mai departe. Numai in urma introdu-
ccrii, dupa 1850, a morilor cu vapor", se clesfiinteaza
342
www.dacoromanica.ro
cele de pe Dimbovita, din cuprinsul orasului ; in
afana lui famine moara de la Ciurel, din sus de Cotro-
ceni, si uncle mori pe Colentina ; ruinele aceleia
de linga lacul Fundeni, din jos de sat, se mai pot
vedea i astazi.
A doua jumitate a secolului al XIX-lea vede
aparitia i inmultirea morilor cu motor, avind o
capacitate de macinare considerabila. In 1900 cxistau
in Bucuresti o serie intreaga de asemenea intreprin-
deri, situate, cele mai multe, in partea de nord
nord-est a orasului (morile Stancovici, Olmazu,
Assan cca mai veche Colentina).
In 1934 functionau pe aria bucurcstcana nou mori
mai insemnate, majoritatea grupate tot in partea de
nord i nord-est a orasului, pe Soseaua Stefan cel
Mare, Soseaua Bonaparte si Calea Floreasca ; una
singura, Moara Herdan", era la marginea orasului,
spre vest, in comuna Chiajna. In 1956 cinci dintre
marile mori pcntru faina de gnu, i anume, morile
Ilie Pintilie, 13 Decembrie, Filimon Sirbu, Tudor
Vladimirescu i Furnica, aveau o capacitate de
196.250 de tone anual ; ele utilizau 658 de salariati.
Din griul micinat de morile bucurestene se facea
piinca, care, in general, era satisfacatoare sub rapor-
tul calitatii i pretului. La inccput cei ce o pregateau
coceau s-au numit pitari, de la pit ; exista i astazi
biserica i strada Pitar mop,. S-a introdus apoi
s-a generalizas termenul de brutal-, care deriva,
printr-un intermediar slay : brut, din germanicu I
brot, piine. Unul din starostii accstor brotan, Manca
brutarul, este ctitorul bisericii ce-i poart numcle
(vezi mai sus, p. 106). Calatorul turc Evlia Celebi,
care a vizitat Bucurestii in doua rinduri ultima
data in 1666 vorbeste de franzelele" care se fac
aici. Alai tirziu, in mai 1780, trecind prin orasul
nostru Constantin de Ludolf, fiul ministrului rega-
tului celor doua Sicilii la Constantinopol, constata
ea piinca este foartc buna, caci sint aici multi brutari
nemti, fugiti din Transilvania, care o fac tot asa
de bun ca i la Viena". Dar nu numai acestia aveau
faimi ; si mai bun era jimbla facuta de armeanul
Babic, a carui brutarie se afla linga Baratie, in apro-
pierea Curtii Vechi. Se vindca asa de repede, inch
iesise in tirg vorba coltuc de la Babic", insemnind
nimic", deoarcce, cind o cutai, piinca accstuia nu
se mai gsca, se vinduse toata. Pentru a apara mul-
timea si a impiedica specula, autoritatile stabilesc,
In veacul al XVIII-lea poate va fi fost si mai
inainte, dar n-avem documente un pret maximal
sao un nart" pentru piinc. El se calcula, facindu-sc,
cu un termcn turcesc, cisniu", adica socoteala la
pretul pictei a tuturor cheltuielilor brutarului, de
la griul de calitatea intii, cumparat in Obor, pin la
china prvliei, simbria lucratorilor, costul lemnelor,
al sarii, transportului etc., la care se adiuga un
cistig, rational, al intreprinzatorului ; acest cistig era,
la inccputul secolului al XIX-lea, de douil paralc
dc jimbla", ceca ce insemna, la doua mii de bucti,
cit scotca, in medie, in 24 de ore, un cuptor obisnuit,
4.000 de parale sau 100 de lei zilnic. S-a incercat
In mai multe rinduri, o data la 1848, aid data in 1859,
sa se renuntc la nart, lasindu-se, cum spune Ann,:la-
torn/ roman din 25 aprilie 1859, sa fie liber oricine,
fag conditic de natie, religie sau protectie, a fabrica
si a vindc piinc de once cualitate, subt once numire
cu once pret". Dar aceasta metoda n-a musk
si s-a revcnit la vechiul sistcm. Nartul prevedea nu
numai prctul maximal, dar si greutatea obligatoric.
Caci unii dintre brutari, neputind cere prct mai mare,
cautau sa speculcze, ficind piini mai mici. Cind erau
ins prinsi cu ocaua mid", li se confisca toat piinca
Osier lipsa la cintar, dindu-sc la saraci sau trimitin-
du-se la spitale i, uncori, la inchisoare; inainte dc
Rcgulamentul Organic, in caz de recidiva, citcodati
chiar la prima infractiune, speculantii, obligati sa
stea in virful picioarclor, crau tintuiti cu urechea
de usa pravalici, atirnindu-li-se de git o piinc din
cele cu lipsa.
Paralel cu infiintarea morilor cu vapor", miscate
adica de puterea aburilor, iau nastere si brutarii
mai mari, sistcmatice. Uncle din ele se datoreaza
tot nemtilor : e cazul brutariilor Mailer i Gagel ;
o a treia e facuta de cehul Blasek ; o seami din cele
mici, continuind vechea productie, grit conduse de
balcanici, greci in special, care tin si plicintrii.
infiinteaza si primaria o fabrica sau masina de piine"
la Colcntina, pe terenul familici Ghica, uncle pini
astrizi este o strada cu accst nume i cladirea respec-
tiva.; intreprinderca, data in arena, lucra inca in
prcajma primului razboi mondial ; azi nu mai func-
tioneaza. Armata ii face si ea manutanta" ei, pe
Podul de Pamint mai tirziu Calca Plevnci fabri-
cindu-si singur piinile neccsare corpurilor dc trupa'
de pe aria bucuresteana ; capacitatea ei maxima de
productie in 1906 era de 20.000 de piini zilnic. In
acelasi an constatim in Bucuresti Inca (Iota marl
brutarii: Viata" I Sanatatea", ambele avind insta-
lath mccanice moderne.
In 1954 cxistau pc tcritoriul orasului 53 de unitti
producatoare de piine ; cele mai mari stilt Constantin
David" (fosti Herdan), cu o productie de 45.000
de tone anual, utilizind 1.000 de salariati, i Steagul
rosu" Cu o productic dc 44.000 tone si 800 de sala-
riati.
Astazi, s-a ajuns la o varietate remarcabila de
produsc de panificatic. In afar de cele trei sorturi
de piinc tip: ncagra", intermediara." i alba",
sint tot soiul de franzele i jimblc, cu i fara lapte,
de colaci impletiti, de cornuri, chifle, covrigi, pitusti,
batoanc", apoi piine de secara, dietetica, lipic
chiar cozonaci, i chcc. O vitrini a unui mare
ccntru de desfaccrc a piinii cum e cel din capul
Bulevardului Maglicru sau de pc Bulevardul Gh.
Gheorghiu-Dej, linga Cimigiu, impresioncaza prin
multimea produselor i prin aspectul lor imbietor.
Concursul pe tara al mesterilor brutari, tinut acum
citiva ani, a contribuit la ridicarca calitii acestor
produse.
www.dacoromanica.ro
In general, consumul de piine pe cap de locuitor
a scazut in ultima suta de ani, fcnomcn constatat
pretutindeni in Europa, in marilc orase. in 1905
s-au consumat in Bucuresti 58.928.868 kilograme dc
piine, ceca cc, raportat la cei 308.789 de locuitori,
revine la o cantitatc de 190,838 kilograme de cap
anual sau circa 523 de gramc zilnic. in 1928 consu-
mul a atins 82.660.795 dc kilograme, dar fatil de cci
569.855 de locuitori rcprezinta nurnai 145,056 kilo-
grame anual sau circa 398 de gramc zilnic: scaderea
este de 125 dc grame zilnic sau rotund 24%. Astazi
se consuma si mai putin, iar scaderea s-a accentuat
in momentul cind s-au desfiintat cartelelc de piinc.
Explicatia accstei scilderi st in faptul c alimentaria,
in centrele marl orsenesti, devine din cc in cc mai
complexi, c s-au adiugat alimente dc tot felul,
care inainte se consumau mult mai putin sau chiar
de loc. Piinca carc altidati forma baza piinca
noastra cca de toatc zilcle" tindc s devil* la
oriscanul de azi, un adjuvant. Fcnomcnul e vizibil
mai ales in ultimul timp, in urma ridicarii gcncralc a
nivclului de trai, consecinta a procesului de construirc
a socialismului.
Al doilca articol alimentar de care s-a ocupat
administratia Bucurestilor a fost carnea. Raiccvich,
primul consul austriac in Principatc si preceptor al
copiilor lui Alcxandru Ipsilanti (1774-1782), spline,
in lucrarca sa Observatii asura Valabiei fi Moldovei,
aparuta la Neapole in 1788, c domnii au grija
ca norodul sA aiba piine carne si &semi vin tra-
vestiti pentru a ccrccti pictelc". Si ea era supusil
nartului", Aka prctului maximal. Se vindca, la
inccputul sccolului al XIX-lea, cu 12 parale maim
(un leu avca patruzcci de parale, iar ocaua era cgal5
cu circa un kilogram si un sfert); ?ram 1820 si 1830 a
crcscut la 16 parale, dupa accca a ajuns pina la
40-50 dc paralc. In epoca vcche, vitcic se taiau de
catre macelari in oboarcle ion din mahalaua Scaunclor
Vechi, linga apa Bucurestioarci. Sammie" de
fapt butucii grosi de lemn pc care se taiau halcile
era piata de carne a Bucurestilor. Ele s-au deplasat
ulterior putin spre rrisarit, la Scauncic Noi". Dupa
cc Curtea Veche a fost parasita si domnul s-a mutat
sus, in Dcalul Spirii, macelarii au inceput s taic
vitele in grajdurilc Curtii Vcchi, fiind pustii",
apoi la malul Dimbovitei, chiar in mijlocul orasului :
asa nc spunc un document din 8 septembrie 1801.
Facindu-se ins murdalic... mare" si putoarc...
nesuferita", se hotarastc, la data amintita, ca locul
de diem sau zalhanaua" tcrmcnul e turccsc
si fie mutat in josul orasului, in drcptul jicnitei,
linga apa Dimbovitei. Regulamcntul sanitar inclus
in Regulamentul Organic (1831) prevede de ascmenca
ca locul de macclirii" sau abatorul si fie pc apa
Dimbovitii", i anume, din josul morii manastirii
Radului-Voda, careia mori intr-acestc zilc i s-au
taiat zagazul pcntru Inecaciunca cc pricinuia orasului".
In acccai rcgiune, dc la vale de macclarii, se vor
ascza si magaziilc" pcscarilor, accstia aducind de
343
aici la pia numai cc c neccsar vinzarii zilnicc. Iar
dincolo de magaziilc pcscarilor vor fi spuniriile".
Cu toati accasta hotarirc, zalhanale" au continuat
si functioneze si in aka parte. Una a fost la Colentina,
unde, alaturi, sc aflau faimoasele circiumi-rcstaurantc
popularc cu produse de zalhana (momite", madu-
vioare", fudulii" si tot fclul dc maruntaie"), alta
la Straulcsti, in partca dc nord-vest a Bucurcstilor.
Cind primaria se hotaristc si infiinteze un abator
comunal modern in accst scns se incheie un con-
tract cu antreprenorul franccz Alexis Godillot, con-
tract ratificat dc Adunarca deputatilor la 30 mai
1868 este ales un teren in acccasi regiune de sud-
cst, la iesirea din oras a Dimbovitei. Lucrarile du-
reaza pina in 1872, cind, in luna octombrie, abatorul
e prcdat primariei : costase suma de 700.000 de franci
aur. Acest abator a format nucleu1 celui de astral.
S-au adaugat construqii noi, o data inainte de primul
rizboi mondial, apoi intrc cele doua rizboaie mon-
diale, si s-au introdus instalatii moderne (vezi fig. 207).
Alaturi e mataria si fabrica dc valorificat deseurile.
Sistemul nartului sau al pretului maximal cuprindca,
la sfirsitul secolului al XVIII-lca, nu numai piinca
si carnca, dar si o serie intreaga de altc alimente
articole de bacnic, dulciuri, pescarie, psari, brin-
zcturi extinzindu-se i asupra cherestelei, lemnului
de ars, matcrialclor de constructie, ba chiar si asupra
muncilor. Nartul aplicat cu inccpere de la 3 aprilie
1793 cuprindc nu mai putin de 261 (doti sute saizeci
si unu) de articole ; Cu exceptia vinului si a rachiului,
care n-au pret impus, se poate spunc c toatc cele-
lake articolc ale pietei sint supuse prctului maximal.
Pin i apa adusa cu sacaua de la Dimbovita isi are
Ill ...ono
1. r.
344
www.dacoromanica.ro
nartul" fixat: 6 parale in ocolul agiei", adic:i in
ccntru ; 9 parale in ocolul spataresc, la mahalalc".
In privinta apci potabile, preocupari constante
ale. stpinirii constatarn numai de la Alexandru Ipsi-
land (1774-1782) inainte. Pina atunci, bucurestcnii
bausera ap din Dimbovita carata de gospodine,
cu cofcic, sau de apari", cu sacaua, batuta Cu piatra
acra i limpezit api din puturi i, o minoritatc,
apa de la izvoarele naturalc. O Paraschiva a Ncagului
aparul" e amintiti ca martora intr-un act din
27 aprilic 1664 privind mahalaua Sf. Saya. Fintini Cu
ap de izvor adus pe olanc, cum e aceea ficutil de
Alexandru-Voievod in 1571 (vezi mai sus, P. 61),
constituiau o raritatc i, cu dcbitul lor, nu puteau
satisface deck putin lume. Puturile, in schimb,
crau numeroase ; cele mai multe Cu cumpani, de
la o vremc si cu roata, ele se aflau pe intreaga supra-
fati a orasului, atit in cuprinsul gospodariilor, cit
pc ulite si in piete. Fiind sapate, in general, la adin-
cime mica, n-aveau o ap prez !mina: o remarca si
unii dintre straini, cum c consulul Krcuchely, in
1822. Multimca lor se explici nu numai prin ncce-
sitate, dar si prin considerente de ordin religios.
A face un put la marginea drumului, a da apa de
bilut trecatorului insetat, era socotit ca o milostcnie
ca o pomana pc care si-o facea, din viata, acela
ce punea sa-1 sapc. Alaturi de put era, adesea,
cite o cruce sau dou, cu numele respectivului
adesca, si cu numcle membrilor familiei lui. In 1906
mai cxistau inca peste 1.300" de puturi in Bucuresti ;
o seam mai sint i astizi, cum c, de pild, putul
de la poalele Dealului Piscului sau ccl din gospodiria
lui Constantin Tepus, pe strada Seccrci, in Carami-.
I 111
7-1
Fig. 207 .Alratorul comunal in perioada dintre cele doui
raaboale mondiale. (S)
 ver,
ImPir"
darii-de-Jos. Documentcle amintesc numele unora
din puturile bucurestene. Un zapis de vinzare din
8 ianuaric 1701 arat ca o prvlic se gasea in ulita
barbierilor", in preajma Bratici, i anumc, la locul
ce s zicc la pupil turca/ni" (nu al turnului", cum
a citit Gion). Pc Podul Mogosoaiei, in dreptul
Palatului Rcpublicii, se afla putul cu zalc", numit
astfcl fiindc lantul galctii era facut din zale", adic
din verigi sau ochiuri. Unde c astzi strada Cazrmii,
la numrul 53, a fost in secolul al XVII-lea putu
calicilor" ; el servca ca semn de hotar al mosici
Mitropoliei ; astupindu-sc, pe locul lui s-a ridicat, o
la 1 septembric 1741, o cruce care s-a pastrat nemis-
cata mai bine de un veac i jumtate. Strazi din
Bucuresti amintesc dc putul cu plopi", de putul
de piatra", de putul cu apa. rece" (o exceptic, pe
drept cuvint, relevata), de putul inalt" (avind cum-
!Ana inalta), de putul cu tei" si de putul cu roata".
In alte cazuri s-a pastrat amintirea celor carora
se datoreaza puturile: putul lui Craciun", de unde
vi-a luat numele o strad in raionul Grivita Rosie,
la captul dinspre nord al Bulevardului 1 Mai, vi 1
putul lui Zamtir", in raionul 30 Decembrie, intre
Calca Floreasca i Piata Dorobanti. Planul manuscris
al lui Borroczyn, din 1846, ne arat o serie intreaga
de puturi Cu nume proprii, afar de sute altele fr
flume. In plana 74, de pild, infatisind mahalaua
Bisericii Foisor, situ insemnate vase puturi cu nume:
putu lui Zaharia", putu lui Rainea", putu lui
Serban", putu lui Stan Moroiu", putu lui Enachi"
putu lui Irimia". lar in plana 42, cuprinzind
mahalalelc Popa Nan si Oborul-Vechi, stilt trecute
putu lui popa Soarc", putu babii Ioana", putu
lui lancu", pu tu lui Popa Nan" si putu biscricii"
(Oborul-Vechi), plus alte sase fara numc. Pc actuala
strad Polon sint inscmnate cinci puturi, iar pe Fig. 208 Fo4orul dc foc, de rapt reacreor dc api, post de pompieri
portiunca dintre Piata Victorici (Capul Podului) punct de obscreacie a incendiilor; actualmentc, transformat in Muacul porn-
picrilor. (I.C.S.O.R.)
Plata Ilie Pintilic (fosta Matachc Macclaru), adica
pe actualele strzi Buzcsti i inceputul strizii Berzci,
alte cinci, dintre care unul, in Plata Buzesti, are alaturi de marmurd, si de sus priveai, printrc cele saptc
doua cruci. coloanc de piatra sculptata care mrgineau incaperca,
Mai buna decit apa puturilor era aceea a finfinilor, spre intinsa cimpie din fat. De streasina acoperisului
nume prin care intelegem izvoarele captate, curgind de olane erau agitati clopotci de sticl ca, mai
pe loc sau la mica apropierc, dintr-un rezervor, prin tirziu, la vila Minovici" scotind, la once adiete,
tevi metalicc, in timp ce cipnelele au apa adus pe suncte cristaline. Fintina accasta, loc dc plimbarc
urloaie sau olane de la distante inscmnatc. Una din al bucurestenilor si a card apa carati de sacagii,
cele mai cunoscute fintini bucurcstenc i cu ap Cu pret mai mare era departe indestula curtilc
excelent a fost aceea a mitropolitului Filaret, care boierilor si ale orasenilor cu stare, a durat pin5 in
a pastorit la sfirsitul vcacului al XVIII-lea; de la primvara anului 1863, cind, amenintind sa se prabu-
ea vi-a luat numele locul inconjurtor actualul seasca, a fost drimati din ordinul unui primar
Parc al Libertatii vi dealul vccin care si astzi se nepriccput ; marmura sculptat se zicc ca ar i luat-o
cheami Filarct. Fintina avea forma unui chiosc, Alexis Godillot, furnizorul armatei noastrc sub Cuza
Cu parter i etaj, vi era lucrat, in buna parte, din totodata cunoscutul antreprenor de lucrari publicc
marmur alba. Jos, la parter, iesind dintr-un perete (vezi mai sus, p. 151). Chiar pe locul vcchiului
de marmur, erau cele opt tcvi altii afirmi giuvaer, a carui picrdere nu poate fi indeajuns regre-
au fost douasprezece prin care se scurgca, pc o tat, un alt primar, G.Gr. Cantacuzino, a ridicat
podes tot de marmura, apa captat a patru izvoare in 1870 fintina care exista vi astazi, dar care e departe,
din dealul vecin. Tavanul incaperii era alcatuit din ca frumuscte, dc cca pe care a inlocuit-o. Fintini
12 placi de marmuri". Suiai la etaj pe o scara iarsi cu apa buna au mai fost la Mdrcuta, linga manastirc,

www.dacoromanica.ro 345
de uncle se aprovizionau de asemcnea curtile boieresti
si ins.* Curtca domneasci obicci ca la Constanti-
nopol, uncle pin astizi cci Cu dare de mini
aduc apa de biut de la anumite fintini, dispretuind
apa obisnuiti din conductele orasului ; la Herdstrdu,
untie Alcxandru Ipsilanti ridici un chiosc", iarsi
dup moda constantinopolitan ; la Sf. Elefterie, zisi
Fintina Tiganului ; in coasta Cimigiului, la .Yipotul
Ftnitnitor; sub viler lui Granioni, pc Podul Calicilor
(Calea Craiovci) si la Cotroceni, in pdure, din jos
dc mnstire, undc izvorul, descoperit in vara anului
1795 de citre bcizadclele lui Alcxandru Moruzi,
retraso aici dc frica ciumei, a fost captit, sdindu-se
alituri si o vie de vrco zece pogoane. S-a ficut
accasta, spune voievodul in sinetul" siu din
20 august 1796, pentru folosul indestulirii si a min-
giierii norodului de obste i pentru podoaba politici".
Si, intr-adevir, in acestc locuri, Cu api de fintini
bun si rece, veneau bucuros orisenii duminica
in zilelc dc sirbitoare si minince pe iarb verde"
sa petreac..
Alcxandru Ipsilanti aduce, pcntru intiia dat, ap
de la depirtarc, pe olanc, i infiinteaz cismele"
In Bucuresti (vezi mai sus, p. 103). Pentru intreti-
nerea lor numestc ca suiulgi-basa", adicii sef al
apclor" mai tirziu se va spune si cismcgiu"
pc un Dumitru cipitanul, cu leafl dc 60 de taleni
pc luna si Cu scutire de toatc &idle si angiriile".
Dupi moartea lui, slujba va trece la copiii lui sau
din rudenii avind mestcsugul acesta". Mavrogheni
sporcste considerabil numirul cismelelor si le punc
sub malta oblcluire a vlidicii de Minnie, Filarct,
viitorul mitropolit si mare iubitor de fintini: acest
icrarh a ficut nu numai vestita fintinil de care a fost
vorba mai sus (p. 345), dar si o a doua, mai mic,
o cismea", la o vie ce avea pe povirnisul spre lunci
al dealului" din partea de miazizi a Bucurestilor,
si dcspre care aflm din scrisoarea" inedit cu data
12 noiembrie 1801. El trebuia s administreze, ca
cel mai "'nth epitrop", cutia cismelelor", ache:4
fondul, alimentat de diverse venituri, din care se
intretineau cismelele si se plateau Alexan-
dru Moruzi face si el, in 1796, doll:4 cismele la Tirgul-
de-Afari (Obor), coca ce da prilejul lui Ienachit
Vicirescu si compun stihuri" sau versuri de laud.
In 1804 erau suiulgii Stoian i Petre, fiii lui Dumitru
cipitanul ; ei aveau ca ajutoarc cinci fintinari si un
lcmnar, doi zidari, un ulcer care ficea ulee",
adici trunchiuri de lemn scobite, servind drept
stiubeie, i ghizduri rotunde si un olangiu" sau
meter de urloaie. Dup 1800 incepe si se introduci
apil in casele unor boieri de pe Podul Mogosoaiei.
Curgca pe teal,* din tid, ceca cc era o mare
noutatc-si a produs senzatic in ora'; Zilot Roma-
nul, dup pildal lui Ienchit Vicirescu, consacr Cu cantitatea consumati.
citeva versuri accstui eveniment. In septembrie
1819, Alexandru Sutu da voic lui Dinicu Golcscu,
mare ban, SA foloscasci olanul de ap:4" din grdina
caselor lui, dc la marginca orasului, ohm care
346
www.dacoromanica.ro
alimenta cismelelc lui Alexandru Ipsilanti, cu con-
ditia si fad o cismea si afar spre drum, pentru
cilitorii drumasi, i si tie atit cismeaua, cit si
drumul acestii ape totdcauna in 'Duna fiinti, cu a
domnici-sale cheltuiali."
Dar Cu toate c numirul cismelelor sporise, ele
nu se ajungeau, mai ales ca nu toate functional'
simultan, stricindu-se sau infundindu-se cind uncle,
cind altele. Cci mai multi bucurcsteni continuau si
bca ap din puturi i api de Dimbovita cirati Cu
sacaua. In casele unora din oriscnii mai avuti cxistau
filtre de piatrd poroasa, dc forma conic, avind virful
in jos ; dar majoritatea tirgovetilor intrebuintau
vechiul sistem al limpczirii, prin piatri acti, in nelip-
sita putin dc lemn. Sacagiii n-au disprut nici dupi
cc s-au ficut lucririle mari de filtrare, la Arcuda,
s-a extins rcteaua de conducte in oras. In 1906
ilea mai existau 247 (doui sute patruzcci i apte)
in Bucurcsti i inca se mai vcdea spectacolul impartirii
Cu cofa a apei de pomani", de la saca, la zilele dc
pomenire a mortilor. Un pas insemnat inainte se
face in 1846, cind incepe filtrarca apci de Dimbovita
printr-o masin hidraulic5, actionat cu aburi
instalati pe locul unde se va clidi mai tirziu Vama
postei (fostul scdiu al Procuraturii generale). Dar
problema apei dc buna calitate inccpe sa se rezolve
numai prin lucririle mari de la finele secolului al
XIX-lea, dud pe de o parte se fac filtrele de la
Arcuda, iar pc de alta se capteazi izvoarele din regiu-
nea Ulmi-Brauadiru. In 1891 se clideste turn-ul de
api din partea de cst a orasului ; cunoscut sub numele
inselitor de foisorul de foc", el are, in partea supe-
rioari, un rczervor cu o capacitate de 750 de metri
cubi ; in virful turnului se instalase intr-adevr
un observator pentru pompieri, iar la Inner era
remiza pcntru pompele-automobil (vezi fig. 208);
azi, in locul acesteia din urmi este muzeul pom-
pierilor.
Din cauza cheltuielilor tot mai mari fcute pcntru
a asigura aprovizionarea Cu api de buni calitate a
orasului numai in 1880-1889 s-au cheltuit in
accst scop 7.565.899 lei aun, din care reteaua de
distributie a costat singuri 3.390.714 bucurcstenii
au trebuit si pliteasc5 o taxa special pentru consu-
mul ei. Inca in 1860, Consiliul municipal fixeazi
aceasti taxi la 6 lei de camera anual si la 3 lei pentru
stropitul a =cc stinjeni de gridini. Brutniile slut
impuse la 10 lei anual pentru ficcare 100 de oca
de !Jane fabricati zilnic ; in schimb, bile unde taxa
pentru public era de I leu, dindu-se in acest prct
ruffiria, primeau apa gratis. Fabricilc urmau si
fac.i o intelcgcre forfetari cu primiria, de la caz la
caz. Ulterior, prin instalarea apometrelor sau cea-
surilor" de ap5, plata se va face direct proportional
Pentru extinderea progresiva a retelei de aria oi
pentru marile Iucnni in acest sens intreprinse in
ultimo! deceniu i jumatate, vczi mai sus, p. 198-199
oi 223-224,
DAR', TAXE SI BUGETE BUCURESTENE
Orasenii din Bucuresti, ca i aceia din celclalte
orase sau tirguri ale tarii, au fost supusi, in epoca
feudal, la o serie intreaga de dad. Plateau, in pri-
mul rind, !lira sau darea personan% apoi dijme din
produsele lor accia care lucrau pamintul aveau
vii, prisci, gradini de zarzavat sau cresteau vite
plateau diferite ddri i laxe in legatura cu negotul
sau meseria pe care o exercitau, crau supusi, in sfirsit,
si la o suma de alte obligatiuni caracteristice oraselor
deci, in primul rind, Bucurestilor. Pcntru a da
o idee de multimea i varietatea obligatiunilor fiscale,
vom cita citeva documente din veacurile al XVII-Ica
si al XVIII-lea, privind diferitele categorii de locui-
tori din oras. La 10 mai 1629, Alexandru Mas,
scutind pe preotii Bisericii domnesti din Bucuresti
de toate drile, le insira in felul urmtor : de bir si
de bou si de vac seac si de cal si de miiare si de
ceara si de galbeni si de cal de olacu si de vinarici
si de paharnicie si de schimbul banilor si de acata
cu fin si de unt de lemn si de dijma si de naem
de inprumutare si de toate slujbele i mincaturile".
La 8 ianuarie 1701, Constantin Brincoveanu, avind
In vedcre ca negustorii brasoveni care fceau negotul
de brasovenie" in Bucuresti i in intreaga Tara
Romneasca aveau ruptoare", adica intclegere prin
buna invoiala de la vistierie, inca mai denainte,
da' la alti raposati domni", le face si el una nota.
Vor avea deci s plteasca anual 1.000 de talen i sau
lei,in patru termene, la vel-seam, la haraciu, la
seama a doua si a treia. Incolo, sint scutiti de toatc
drile: de bir slujitoresc si de alte orinduiale ce
sial pun pren teara, de schimbul banilor, de fum
da prvalii, de cotarie, de covoara, de risi, de palma,
de sursaturi, de zahereale, de cara de oaste, de birul
ostii, de birul lefilor, de seama a treia, de poclonul
hanului si al sultanilor, de cal impartesti i domnesti,
de rinduiala vacilor si a oilor, de podvoade, de mer-
tice, de conace, de cai de olac, de catre starostea
de neguttori, de catre judetul de aici den Bucuresti,
de-nprumutarile i alte cheltuiale ce dau negutatorii
si pentru rinduialele cit i sataralele cc sa pun aici
in oras, pre mahalale, i prentr-alte tirguri si sate
pentru alte toate dajdii". insirarea aceasta lunga
arata ca daca n-ar fi fcut o intelegere cu vistieria
pentru o cifra' globan armar, daca n-ar fi fost, cu
alte cuvinte, supusi sistemului ruptoarei", negustorii
brasoveni ar fi trebuit s plateasca Mate ddrik ente-
merate, &ti pe care le plateau negustorii bucuresteni.
Cele mai multe din ele se ddeau domniei, altele dife-
ritilor dregatori .care-si exercitau autoritatea in
oras, iar o minoritate judetului i starostelui de
negutatori.
In principiu, once madi care intra in Bucuresti
trebuia sa plateasca vana'. Daca ea era adus spre
a fi vindut in tirg, platea asa-zisa rama' mare, daca
era numai tranzitat, atunci platea vama micd. Ea
www.dacoromanica.ro
se percepea in bani in genere 3 la sutil uneori
ins, la anumite produse ca limiile i portocalele,
in bani si in natura. Erau i marfuri scutite de vaina;
astfel, pieile care se aduceau de catre tabaci pcntru
argsit sau de cizmari pentru talpa, precum si legu-
mile i zarzavaturile" ce se aduceau in tirg cu spi-
flama", cum citim in tariful vamal din 1 ianuarie
1803. ateodata, ca, de pila, in tariful din 1 ianuaric
1811, in timpul rzboiului ruso-turc din 1806-1812,
aceasta scutire de vaina se extindea la un numar
considerabil de produse i articole, atit alimente, cit
cherestea, lemne de foc, dogrie, fin, rogojini,
ceara etc. lar la cele pcntru care se platea, vama era
mai reclusa dccit in celelalte orase. Prin accast
m'Asura se urmarea si se asigure Bucurestilor o apro-
vizionare abundenta si la preturi mai mici. Rcgimu I
vamal al capitalei includea si 12 sate din imprcjurimile
imediate ; aceasta pentru a se evita inccrcirile de
sustragere de la plata vmii, prin descarcarea marfii
intr-unul din satelc limitrofc i apoi transportarca ci
pe furis in oras.
Toate pravaliile, de once fel, de la pivnitele de vin
pin la prvliile tabacarilor, cizmarilor si ale celor-
lalti mestcsugari, plateau darca domneasca numita
furn", galben de fum" sau fumare, de la fumul
care iesea pe cosul casei. La 11 februaric 1659, Mihai
Radu asa ?si zicca, in amintirea lui Nlihai Viteazul,
Mihnea al III-lea da porunc voao fumarilor
carii scrieti de fum acii la orasul domniei-mcle la
Bucuresti" si' lase in pace pe toti poslusnicii si pc
toti morarii manastirii SE Troitil. Darca era de trci
categorii, asa cum ne arat ordinul lui Nicolae Mavro-
cordat, din 20 noiembrie 1724: pravaliile i pivnitele
mari plateau cite 5 talen i anual, cele mici cite 2 taleni
jumatate, iar slujitorii aclica ostasii cci ce
au prvalii si vind vinuri", cite 1 taller si 33 de bani,
dupa cum au fost obiceiul si mai dnnainte vrcmc".
Erau scutite cite o pivnita de fiecarc boier mare sau
velit si de ficcare manastire mare, prccum si o pivnit
a cclesiarhului de la biserica domneasca. ,,lar
popi i [si] diiaconi i grtnatici si dc cu totii", incheic
ordinul. In epoca mai veche, probabil in vcacul
al XVI-lea si la inceputul cclui de al XVII-Ica,
aceasti dare se pare ea a fost de un galben, adica
de 200 de bani, in timp cc leul sau talcrul avca 133
si, de la o vreme, 120 de bani ; asa s-ar explica cxpre-
sia galben de fum" pe care o intilnim in documentele
veacului al XVII-lea.
Pivnitelc erau supuse la o serie de dad. In afara
de fumarit, mai plateau cdmandrit, bani de pdbdrnicie,
vamd domneascd ,ri ageascd, ort vdtdfesc i crau obligatc
sa desfaca si vinurile domnefti. Camanaritul, dare care,
la inceput, s-a aplicat pe camenelc", adica pietrelc"
de cear blocuri sau sloiuri" de o forma si greu-
tate determinata s-a extins apoi si la vin. La 1
ianuarie 1695, Constantin Brincoveanu hotaraste sa
se ia accasta dare dc la oricinc va vinde vin in Bucu-
resti, yeti de la boiari mazili, vcri dc la sutasi, veri
de la capitani, vcri de la iuzbasi, vcri de la calarasi,
347
veri de la difibanti, veri de la camarisci, veri de la
slujitori, vcri de la siimeni, dc la dizaci, vcri dc la
lcfegii, vcri de la calugari, vcri de la popi, veri dc
la diiaconi, vcri de la turc, vcri de la tigan sau ml-
celar, cc fel de om va vinde vin intr-acest tirg" ;
vor fi scutitc, ca i la galbenul de fum, numai cite
o pivnita de ficcare boicr mare si ministirc mare.
Ciminarii vor trcbui dc ascmcnca sI aib grid ca
sI misoarc circiumarii cu ocale drepte" ; pc cci
cc i-ar prinde Cu ocalc mai mici" si-i globeasdi,
adic si-i amcndeze cu 300 de bani (un galbcn si
jumitate). Banii de pihirnicie crau o taxi pe care
o plateau pivnitele in folosul marelui paharnic i ai
subalternilor acestuia, phirniccii. Vama ageasci se
lua in folosul marelui ag, insircinat cu paza capitalci
cu supraveghcrea breslelor, lar ortul vitasesc,
in folosul vitafului de circiumari ; il pliteau i scau-
nele" dc carne pentru vataful dc micelari. La 25
aprilie 1754, Constantin Racovid scutcstc un ase-
menea scaun al preotilor, diaconilor, cintretilor
gramiticilor de la cele doua biserici din Curtea
domneascil de fumrit, de vam3, de erbarit si de
ortul vitasesc si de alte angarii". Iar la 5 decembrie
1758, Scarlat Ghica, acordind lui Theofilact vel-clucer
dc aric, dregator procopsit i Cu stiinta invtturii
elinesti", scutirc de dan, include in aceasta scutire
si o pivniti a respectivului, aici in orasul Bucuresti";
ea e scutita dc fumarit, de cminrit, de vami
domneasca i ageasci, de vin domnesc, de ortul
vatisesc"... Cizmarii plateau o taxi special, ciobo-
&Win!, in folosul, integral sau partial, al ciohodarului,
adici al dregatorului care avca grid dc incildmintea
voicvodului si a personalului curtii. Nu stim la cit
se ridica taxa cc se lua pentru starostea de negu-
titori", nici accca cuvenit judctului" din Bucurcsti.
Cei care vindcau marf cu cotul, deci postavuri,
pinzcturi, mitisaric, piei argsitc etc., crau supusi
la darca comritani sau cotirici. La 19 februarie 1699,
Constantin Brincoveanu dl o carte de cotrie" slu-
gilor domnii-meale cotarilor... si umble in toad
tara... prc la toate tirgurilc si scrie codria de la tot
omul cine se va afla vinzind marfi cu cotu si si ja
codrie de la tot omul ori fie sutas, au slujitor, au
negutitor, ori cmriscl, au armean, au jidov veri
chiproviccni, au ce fcl de om ar hi si va vindc marfi
cu cotu, au ertat [adici scutit], au neertat, au Cu cin-
tile domnii-mcalc iscalite, de la toti sA aibi a luarca
cotiric, de flume pc) [cite] bani 142. lar cojocarii
i mitsarii si dca pre jumitate po bani 71, dupi
obicci. lar pre carii i-ar afla vinzInd matfi cu cotul mai
mic au ascunzind cotriia, ca sA nu-s.dea adetul, pre
unii ca aceia si-i globeasc5 cu... bani 300 si sa:i
faca =tare dupi vina lui, dup obicci."
O dare asemanitoare era cintdritid; ea se platea
pentru mirfurile care se cintareau Cu cintarul oficial,
al domniei. Pe vremca lui Brincovcanu ea rcprezenta
zece bani de fiecire suti de ocale.
Pentru intretinerea podurilor", adici a podi-
nelor" cu care erau pavatc strizile mai de seam
348
www.dacoromanica.ro
din oras, s-a plant o dare speciali. Ea poarti chiar
accst numc de podine" in documental din 15 ianua-
rie 1765 privind pe negustorii brasovcni din Tara
Romineasci. Mai tirziu i se spune i poddril". La
finelc vcacului al XVIII-Ica, podaritul e echivalcnt
Cu accizelc" de mai tirziu : o taxi pc mirfurilc cc
intr in oras, taxi variabil in raport cu natura mrfii ;
nu sint scutitc nici spirtoaselc, nici vinul. Se adaug
la accasta si o taxi la exportul anumitor articolc ca
pieilc dc iepurc i ceara, iar in 1802 podiritul e ali-
mentat si dc o aditionali de o para la leu la toate
lefurile slujbasilor.
0 categoric separata de obligatii ale negustorilor
crau acclea in legitura cu primirea musafirilor",
adica a oaspctilor oficiali. In asemenea ocazii stpinii
de prvilii trebuiau si contribuie la procurarea
obiectelor necesarc precum covoarc, paharc, aster-
nuturi. Documcntul din 8 ianuarie 1701, dat de
Brincoveanu negustorilor brasoveni i reprodus mai
sus (p. 347), aminteste de covoar" si pahari" ;
in cc privestc asternuturile", citim un act din 15
ianuarie 1765, de la Stefan-vodi Racoviti, refcritor
tot la ncgustorii brasovcni ; intre &rile de care sint
scutiti este i cheltuiala asternuturilor ce sa fac
la mosafiri". De obicei, negustorii dideau bani cu
care se procurau obicctelc trebuincioasc ; citcodad
;ma lc dideau chiar in natur. In documentul
din 8 ianuarie 1701 c amintid si obligatia risi-
lor", adici a blnurilor de ris, blnuri pretioase,
carc serveau atit la impodobirea caftanclor ce se
diruiau dc catre domni dregatorilor turci veniti
cu treburi la noi sau oaspctilor de seami, cit si
la confectionarea hainei scumpe cc se oferca sul-
tanului in fiecare an, la sarbitoarea Bairamului.
Pent ru comparatie, citam obligatia preotilor mol-
dovcni de a da ficcare anual icrarhului de care
dcpindeau o bland de rape tau de jder, precum
aceea a lor
episcopi i rnitropo-
icrarhilor
lit de a aduce, la numirc, domnului oaresicare
obisnuitc pocloane, adecl covor, nu, cafea i
zahr": ne-o spune Condica de obiceinri alcatuiti
la Iasi in 1762.
Dar in afara de aceste obligatii precise, adtate cu
numele lor, mai sint i altele, cuprinse in actul
din 8 ianuarie 1701 sub termenii generali de
cbelitciale de dau negutatorii... si orIndniale...
satarale cc si pun aici in oras pre
mahalale si pcntr-
alte tirguri" ; uncori se mai intrcbuinteazi si ter-
menu!, expresiv, de minc.ituri", precum i acela
dc niamc". E vorba, in cazul sataralelor niia-
mclor, dc diri sau impozitc exceptionalc care se
aruncau" sau cideati" in anumitc imprejudri
asupra acestora i altfcl serios impuse catcgorii de
contribuabili ; ele aveau deci un caracter intimpli-
tor, nu obisnuit, periodic.
Dintre preotii bucuresteni care plateau si ei birul",
ca i ccilalti oriseni, i crau tinuti si dca i mitropo-
litului darea untdelemnului", o situatie privilegiad
au avut accia ai Bisericii dupi Grigorc I Ghiat,
ai bisericilor domnesti de la Curtea Veche. $tefan
Cantacuzino, prin hrisovul sau solemn din 27 aprilie
1714, scuteste pe toti preotii i diaconii fatal" deci
si pe cci din capitala de toate dariic catre vistieric,
raminind sa dea numai ierarhilor lor in cazul nostru
mitropolitului poclonul cel obicinuit" de un
ughiu" sau galben ungurcsc de cap pe ficcare an.
Scutirca e reinnoita de Niculac Mavrocordat in 1716
si de fratcle ski loan in 1718; mai tirziu, din cauza
greutatilor financiare, s-a revenit insa asupra ei,
prcotii platind din nou dad.
Ca o curiozitate, semnalam cele doua dan i puse
dc arghirofilul fanariot Ion-vocla Caragea, care
cauta sa scoat bani Cu rice pret, pe cloud catcgorii
sociale declasatc: puscariasii i femeile de moravuri
usoare. El instituie pcntru cci dintii birul tonniter,
iar pentru celelalte birul femeilor rete" ; se astcpta
ca ultimul s produca anual circa 100.000 de piastri.
Ca si in atitea alte domenii, Regulamentul Organic
introduce, si in domeniul fiscal, o noui rinduiali.
In locul multimii de dari anterioare, desfiintate, sta-
bileste, pentru negustori, patenia" ; ca era de trei
clasuri" sau stari": 1) 240 dc lei anual pentru
angrosistii sau negutatorii cu ardicata", care faccau
comert si Cu strainatatea ; 2) 120 de lei anual pentru
angrosistii sau dctaiiitii (cu amaruntul"), care lucrau
numai in tara; 3) 60 de lei pentru dctailistii ce tin
privalii prin rase". Mestesugarii plateau si ei
patenta, dar numai de dou:4 clasuri": mcsterii
cei mari", 90 de lei anual, lar mesterii obisnuiti",
50 de lei. Ceilalti oraseni plateau dajdia personaba"
sau capitatia" in suma dc 30 de lei anual de cap
de familic, cu exccptia nobletei", adici a boierilor,
neamurilor" si postelniceilor", prccum si a preo-
tilor care erau Cu totii scutiti. Mazilii", apartinind
nobilitatii mici" , plateau 45 de lei anual de cap
de familie. Din toate aceste dan, Bucurestii primcau
a zecca parte sau, dupi expresia Regulamentului,
zeciuiala patentclor si a capitatii tuturor licuitorilor
dajnici ai orasului". Sc mai adaugau apoi, ca veni-
turi, acsizurile" compuse din taxe pe urmatoarele
articole introduse in tirg: vinul, rachiul, spirtul,
tabacul (pentru prizat) i tutunul ; taxele variau in
raport cu cantitatea. Astfcl, pina la 10 vedre de
rachiu se platea I leu, intre 10 si 50 de vedre,
5 lei, iar peste 50 de vcdre, 10 lei. Pentru aceleasi
cantitati de spirt taxa era de 3, 15 si 30 de lei.
Diferenti enorma se constata intrc tabacul si tutu-
nul strain si eel din tara : primul platea 4, respec-
tiv 2 lei de oca, in timp cc al doilea numai 15,
respcctiv 10 paralc, adica nici a zecca, respectiv
a opta parte.
Treptat, cu cresterca nevoilor orasului si cu deva-
lorizarea lcului, aceste taxe sporcsc si se infiinteaza
altele noi. Prin hotarirea din 8 aprilie 1843 se tinbleazd
acsizurile pe vin i spirturi", se percepe cite un sfant
sau sfantih" (de la zwanzig, piesa de 20 de creitari)
de fiecare perechc de carti de joc vinduta e vremca
cind jocul bintuic cu furie si se instituic o taxa
www.dacoromanica.ro
de 4 parale dc fiecare itA inhmati la carul cu pro-
duse cc intra in oras. O nou5 sporirc a acsizurilor
se inregistreaza la 30 mai 1852, si faptul se va mai
repcta inca de citcva ori pin la desfiintarea lor,
in 1903, cind sint inlocuitc prin fondul comunal.
Dintre noile dan i comunale care se infiinteazi in a
doua jumatate a secolului al XI X-Ica relevam pc
aceea dc 4%, instituita in 1866, asupra vcniturilor
proprietiitii cladite. Sc mai adauga, in accst rastimp,
taxa pe birje si trasuri, pc scrvitori, pc ciini si o suma
altcle. Dar, cu toatc acestea, banii nu se ajung ;
bugetul e, foartc adesea, dcficitar. Si c vorba numai
de cheltuielile curente ; pcntru invcstitii apa, canal
etc. se fac imprumuturi, ale caror anuitati amor-
tismente si dobinzi inghit o mare parte din veni-
turile comunalc. De la 312.203 lei in 1869, la un
buget de 3.842.946, aceste anuitati cresc in 1906
la 5.953.206 lei si 15 bani dintr-un total dc 12.619.428
lei si 20 de bani ; adica de la 8,21% la 47,25%;
in 37 dc ani, datoria publica a comunci s-a insesit
aproape, atingind cifra de 112.049.000 de lei aun,
Devalorizarea ce a urmat dupa primul razboi mondial
a redus considcrabil valoarea anuitatilor la impru-
muturile comunalc inteine, iar inflatia de dupa eel
de-al doilca razboi mondial le-a rcdus, practic, la
zero. Sc pdate spune ca, in 'august 1947, primaria
nu mai avca, de fapt, datorii interne dccurgind din
vechile imprumuturi.
inainte de Regulamentul Organic, Bucurcstii n-au
avut un buget general care sa cuprinda atit salariile.
cit i cheltuielile de matcriale ; cxistau diferite insti-
tutii carc-si aveau veniturilc Ion speciale strinse in
curia" respectiva ; asa au fost curia cismclelor",
cutia podurilor", curia milclor", curia obstirilor".
Prin Regulament articolul 22 al capitolului refe-
ritor la sfaturile orasenesti" se prcvede ca madu-
larile", adica membrii sfatului orasenesc, intruniti
in fiecare an, la inceputul lunii octombric, impreuna
Cu mitropolitul, prezidentul inaltului divan", vor-
nicul orasului i dcputatul judetului Ilfov", sa alca-
tuiasca, pina la 20 ale lunii, budgctul anului urma-
tor" ; accst budget" subliniem ncologismul
cuprinzind mate veniturilc i cheltuiclile" e trimis
sprc aprobare marelui vornic (ministrului dc interne),
care-I restituic pina la 1 noiembric, sprc a fi pus
in lucrarc".
Bugctul orasului Bucurcsti a crescut continuu :
de la 7.161.564 lei vcchi sau 2.291.700,48 lei noi
(aun), cit era prevazut la venituri in 1866 data
la carc demnitatea de primar si de consilicr inccpc
a fi retribuita ajunge atit la venituri, cit i la chel-
tuieli la 12.619.428,20 lei noi (aun) in 1906, adica
de circa cinci ori si jumitatc mai mult. Din accasta
ultima sum5, tusk 5.953.206,15, deci 47,25%, era
afectat, dupi cum am aratat, datorici publice a ora-
sului dobinzi i amortizar asa incit pcntru chel-
tuiclile de administratie i intrctincre nu mai ramincau
decit 6.666.222,05. Ceca cc era modest cind compa-
rim Cu bugetelc capitalclor curopene exceptind
349
pe cele din Balcani era ins apreciabil in raport
cu bugetelc Bucurestilor din deccniul cc a urmat
primului razboi mondial. intr-adevr, din cauza
dcvalorizarii lcului si a faptului c1 cresterea impo-
zitelor n-a tinut pasul accstei devalorizari, tinind
apoi scama de imprejurarea ca orasul a sporit mult
atit ca populatie, cit ii ca intindere, aceste bugctc
postbclicc au reprezentat mult mai putin, pe cap
dc locuitor i hectar, deck cele antebelice. Din aceasti
cauzi i lucrarile edilitarc au sufcrit, iar salariilc au
reprczentat mult mai putin. In schimb, a sporit mult
numarul functionarilor, mai ales dupa ce s-au intro-
dus primariile de sector. in 1931, numarul total al
functionarilor comunali era de 1.899 (o mie opt sutc
nouazeci si noua), adica de ape ori mai mult fat
de 1906, in timp cc populatia nu sporise dccit cu putin
mai mult de dora ori. i in perioada dintre 1919-1939
cresterea bugctului comunal a continuat, cu cxceptia
anilor de criza. De la 1.400.929.481 lei la venituri
si 1.520.601.513 lei la chcltuieli in 1931-1932 Cu
un deficit deci dc 119.672.032 lei el a ajuns in
1939-1940 la 1.903.590.947 incasari cfcctive, Cu un
cxcedent bugetar de 42.007.927 lei. La sfirsitul acestci
perioadc, Bucurcstii avcau un buget superior unora
dintrc ministere ca, de pilda, Ministerul de Afaccri
Straine sau Ministerul Lucrarilor Publice. In 1963
el a atins cifra cca mai ridicata : 1.932.679.000, adic,
in raport cu puterea de cumparare, de circa patru ori
bugetul din 1939-1940. i, nemaicxistind datorie
publica, sumele, importante, care attic:lad mergeau
la plata anuitatilor amortismcnte i dobinzi se
impart acum intre invcstitii, actiuni social-culturale
si salarii. Trebuic sa se adaugc apoi, la capitolul
investitiilor, i contributia benevola, in ore-munca,
pe care o presteaza cetatenii, in special in carticrele
de margine, spiv a contribui la dotarea strazilor cu
toate elementelc confortului citadin : pavaj, apa cu-
rend, canalizare, lumina elcctrica. Din cci
1.932.679.000 lei prevazuti in bugctul pe 1963, nu
mai putin de 927.880.000, adica 48%, au fost destinati
actiunilor social-culturale. Investitiile prevcdcau reali-
zarea, in accl an, a 14.000 apartamente, peste 200
sdli dc clasa, 5 cinematografe, un hotel modern si
noua unitati medicate. Debitul de apa potabili urma
a crcste Cu 80.000 metri cubi zilnic, reteaua dc ap
Cu 36 km, accca a canalclor Cu 30 km, iar tcrmoficarea
Cu 16 km. Acest program a fost indeplinit in cca
mai mare parte.
PECETEA SAU STEMA ORA5ULUI
Pentru a da un caracter de autenticitatc cartilor"
slit documentelor emise dc judet i dc cei 12 pingan,
se aplica pc ele pecetca" orasului. Intr-un act inedit
350
www.dacoromanica.ro
din 2 iulie 1687, de la Dragota judetul, prin care se
adeverestc ea jupinul Iorga Corbul neguttoriul"
a cumparat pe 50 de galbeni ughi" (unguresti)
nistc locuri de casa in Bucuresti de la Tudor croitorul
si nepoata accstuia Antona, dupa cc se insini martorii
preoti, dregatori, mestcsugari, ca eu, Toma
eibunarul" se adauga la urtni: Si pcntru crcdinta,
pus-am si pcetea orasului, ca sa se creaz5". Aceasta
pecetc n-a fost una si acceasi de la inceput pini la
sfirsit Prima pe care o cunoastcm reprezinta pe Maica
Domnului cu pruncul in bratc. Asa apare ea, dc pilda,
pe documental din 1578 al lui Stan judctul. Dc jur
imprefurul efigici, se citeste o inscriptie in limba
.slav : ello [uy CEO gamin, ErKrintio," ; in roma-
neste inseamni: Aceasta [e] pecctca orasului Bucu-
resti". 11fai tirziu, secolul al XVII-lea, gasim alta
pecete : ea inftiseaz Bunavestire, care e totodat
si hramul Bisericii domncsti de la Curtca Vcchc,
ctitoria lui Mircea Ciobanul. in partca superioar,
in stinga, e reprezentat soarele, in dreapta luna.
Inscriptia, adescori, e in romneste ; astfcl, de pilda,
in pecetca de pc documentul inedit din 20 mai 1634,
de la Dumitru judetul si cei 12 pingan, citim : Peccte
Bucurestilor". in secolul al XIX-lea, in vremea
Rcgulamentului Organic, asistim la o nou schimbarc ;
pecctca sau sterna are acum un caracter laic, in
conformitatc cu noua conceptie politica i cu spiritul
nou ce insuficteste administratia ; ea reprezint o
femeie in picioarc, cu picptul incins de .o esarfa
titilnd in mina cumpna dreptitii: e imaginea noii
municipalititi. In 1862, fcmcia st pe scaun si, in
afara de cumpana dreptatii, are, in mina cealalti,
spice si flori. Doi ani mai tirziu, in 1864, se decre:
teaza o nou sterna, in care chipul alcgoric al femeii
c inlocuit prin chipul sfintului Dumitru, dcsigur, in
legatura cu sfintul Dimitrie Basarabov, ale carui
moastc, aduse din satul bulgar Basarabov, in timpul
razboiului din 1768-1774, se pastrau la Mitropolie
si care devcnise, intrc timp, patronul Bucurestilon
Noua sterna cuprinde i chipul unui cioban insotit
de ciinele su, aluzie la legendarul intemeietor al
orasului. Dupa primul rizboi mondial, comisia heral-
dica, autoarca noilor steme ale judctelor si oraselor
Mrii, a inzestrat si capitula cu o stem noua, mai
complicati si repetind uncle clemente: pe un scut
albastru, timbrat" sau incununat cu o coroana
murala cu 7 turnuri de argint si Mr un vultur
negru tinind crucca in cioc, c o acvila de aur
incoronati si cruciata", adica purtind si ea crucca
In cioc, Cu ghcarelc i ciocul roii, avind in ghcara
dreapt o sabic de argint i in cea stinga un
sceptru de aur. Pc pieptul acvilei e un scut rosti,
iar pe scut, dc argint, sfintul Dumitru, tintnd o
sulit in mina drcapt si o cruce in mina stinga.
Sub ghearele acvilei, o banderola ondulata cu inscrip-
tia : Patria si dreptul mcu". Dupi proclamarea
Republicii Popularc Romanc, aceasta stem5, supri-
matt-, n-a fost Inca inlocuit printr-una noui, sprc
deosebire de sterna tarii.
 BIBLIOGRAFIE
I. Judelnl pirgarii. 1. Damian P. Bog-
dan, Cdrti ord,renelli inedite de la judetii pIrgarii
Bucuretilor, in Bucureiii Vechi, IV(1930 1934),
p. 98-102; 2. P.P. Panaitescu, Comunele medievale
in Principatele Romdne, in Interpretdri romeinetti, Bucu-
resti, 1947, p. 161-218; 3. Lia Lehr, Organizarea
adminisirativd a oraelor din Tara Romdneascd In anii
1501-1650, in Shad, 1956, nr. 2-3, p. 57-72;
4. Paul Cernovodeanu, Rdscoala seimenilor ,ri doroban-
Nor din Bucure,rti la 1655, Bucuresti, 1962, 83 p. in 16.
U. Dregdtori domne,rii. 5. G.A. Tacid,
Prefectii Pouf ici capitalei de la 1859-1905, Bucuresti,
1905, 33 foi in f ; 6. T.G. Bulat, Boeriileslujbe din
Pirtle Romdne la sfir,rittd seed:dui al XVIII-lea ,ri
Incept/la mini al XI X-lea, in Arhivele Basarabiei, IV
(1932), p. 32-46; 7. Const. C. Giurescu, Canabd
ni Alexandru-Vodd Ipsilanti", in ReP, ist. rom., XIXII
(1941-1942), p. 1-8; 8. Dan Berindei, Ispravnicul
tau i.rpravnicii scannulni Bucure,rillor, in Studii cerce-
tdri Itiintifice. Istorie, Iasi, XIII (1962), I, p. 129-138.
Sfatul ordienesc. Primdria. Sfa-
tul pop 1 a r. 9. Fr. Dam& Bucarest en 1906,
Bucuresti, 1907, IV -F 548 p. in 8; 10. C. Moisil,
Primul slat ord,renesc al Bucuretilor, in Bucuretii-Vechi,
IV (1930-1934), p. 136-154; 11. Emanoil Hagi
Mosco, O casd vet& boiereascd in mabalana Collei :
Fosta primdrie, in Bucurettii-Vechi, I V (1930-1934),
p. 80-86; 12. Paul Lahovary, Elemente monografice
ale Pielei Ama, Bucuresti, 1937, 93 p. in 8; 13. Bucu-
roll. Ghid, Bucuresti, 1962, 392 p. in 8 si planse ;
14. Paul Cernovodeanu, Consideralii privitoare la
organizarea administrativc1 a oral:dui Butte-toll In secolele
XVIXVII, in Materiale de itiorie ,ri muzeografie,
Bucuresti, 1964, p. 159-176.
IV. Aprovizionarea ora,rului. 15. Vir-
gil Deghiceanu, O piatrd de botar a vechilor Bucureti,
www.dacoromanica.ro
in Bul. Co,,,. mon. ist., IV (1911), p. 107 ; 16. N.lorga,
Versuri noud ale /Id hndchild Vdcdmscu, in An. Atad.
Rom. Ivlem. sect. ist., s. 2, t. XX XV (1913), p. 165-173;
17. A Otetea, Contribution it la question d'Orient,
Bucuresti, 1930, XII + 366 p. in 8; 18. Dr. I. So-
lomon, htorictd aproviziondrii cu apd polabild a oral:dui
Bucureili, in Igiena, V (1955), nr. 4, p. 69-79;
19. Dr. N. Vt5manu, FintIna de la Filaret, in Claud
Bisericii, XX (1961), 3-4, p. 361-367; 20. Const.
C. Giurescu, Istoricul clitorfilor bucuretene ale lui
Nicolae-vodd Mavrogheni, in Bit. ort. rom., LXXX
(1962), 3-4, p. 339-380; 21. G. Potra, Alimentarea
cu apd a Bucuretenilor de altddatd, Bucuresti, 1957,
54 p. (ms.).
Dan, taxe hugete bucuretene.
22. Anuarul statistic al Municipiului Bucurepi, 1931
1936, Bucuresti, fa., XXIII -F 500 p. in 4 ; 23. C.Moi-
sil, Bucurelii-Vecbi. Schild istoricd ,ri urbanisticd, Bucu-
resti, 1932, 48 p. in 4; 24. Artur Gorovei, Bucure,r1i,
in Enc. rom., II, Bucuresti, 1938, p. 546-559;
25. lncasdrile Municipiultti Bucurefli in 1939-1940 tint
cele mai mari din uhimii 15 ani, in Gaz. ,,,un. (1940),
nr. 433; 26. Milan Popovici, Aspecte din istoria
finanlelor oralultri Bucureli, Bucuresti, 1960, p. in 8
27. Dinu C. Giurescu, Anateftertel,Condica de porunci
a visteriei Uri Constantin Brincoveanu, in Studii ,ri mate-
riate de istoria medie, V (1962), p. 353-503.
Pece/ea tau sterna oraiului. 28. Emil
Virtosu, Din sigilografia Moldovei ,ri a Tdrii Romdneti,
in Documente privind istoria Romdniei. Introducere, vol.II,
Bucuresti, 1956, p. 498-501. 29. Emil Virtosu,
Sigilii de Orguri pri orate din Moldova ,ri Tara Romdneascd,
in Ana/ele Universiiii C.I. Parbon, Bucuresti, Seria
stiinte sociale, 1956, nr. 5, p. 131-155; 30. Emil
Virtosu, Sigilii de corporaIii bucureitene, in Shall i
cercetdri de numismalicd, III (1960), p. 347-374.
 MAHALALE, CARTIERE, MICRORAIOANE.
PODURI" PODURI. ULITE, STRAZI,
$1
BULEVARDE I MAGISTRALE. TiRGURI,
OBOARE, MAIDANE I PIETE
in afara dc impartirea ad ministrativO pc
care se constata documentar abia in sccolul al XVIII-
lea, a mai existat, in 13...lcuresti, o alta, mult mai veche,
re enorii sau mabalale. Ea servca, pe de o parte, la
localizarca proprietatilor, in caz de vinzari, cunnpa-
rari, amaneturi etc., pc dc alta parte, la stringerea
di!rilor si la plata cventualelor gloabc" sau amcnzi,
constituia, in sfirsit, sub raportul religios, o dclimi-
tare a credinciosilor care tineau de o biscrica, formind
poporul" ei. Acest ultim termcn c cel mai vechi ;
cl face parte din fondul romanic al limbii (popolos)
si a capa'tat acceptiunw religioasa mentionata mai sus
inca din primelc vremuri ale crcstinarii populatici
din Dacia. Mai tirziu, acceptiunea se extindc si
ajunge sa inscmnc i totalitatea locuitorilor supusi
unci autoritati oarccare. Cu accst intcles il intilnim
in nartul" din 5 decembric 1802, unde sacaua de
va costa 4 paralc in poporul agici", adica in tirgul
propriu-zis, in ccntru, si 5 paralc in poporul spa-
tarici", adic.a in restul orasului. Termenul de cnorie"
apare in acte din a doua jumatatc a sccolului al
XVI-!ca. Astfcl, la 18 noiembric 1590, Mihnea-
voievod intareste lui Livcr casap fiilor lui o ocina
si
cumparati cu 4.600 de aspri gata de la oriscnii din
Bucuresti, din enoria pope; Comino". Un locuitor din
accasta enoric, anumc Visan, omorise un om, faptil
pcntru care voda luasc o desugubina dcplina' din
accasta enorie carc este mai sus zisa", cu alte cuvintc,
o amendase colectiv. Enoriasii", la rindu-le, ca si
se despgubeasca, vind averea numitului Visan, adica
ocina pc care o cumpara casapul Liver. Tot in 1590,
acelasi voicvod intareste manastirii Sf. Dimitrie din
Bucurcstii de sus" (wr room, corcymtp.1) trci pri-
vAlusi cu pivnit si cu tot locul imprejurul prvi-
Iiilor, in enoria popei Macei", cumparate de raposata
352
www.dacoromanica.ro
ln 1798, calagrafia Bucureitilor"
india un total de 93 de otaba/a/e reparli-
zate In 5 pkifi",i anime: 26 de mohair:le
in plasa Tlrgulni, 15 In piara Corganolui,
18 In placa Broltenilor, 18 In plata Tir-
gala de Afar ,ri 16 in plasa Podo/ni
Mogooaiei.
mama' a voievodului, Ecatcrina, de la Nica Grecul
si sotia sa, cu 18.000 de aspri, apoi un al doilea rind
de case, in acceasi cnoric, cumparate iar de ea, de
la Dumitru postclnicul, cu 8.000 de aspri si, in sfirsit,
un al treilca rind Id In enoria popa' Malei", cumparate
de acceasi dc la Ghica din Cernavoda cu numai 300
dc aspri. E interesant de relevat i impartirca Bucures-
tilor in de sus" si de jos" care apare in acest ultim
document impartire similar aceleia a tarii Moldovei
si a o suma de sate dar care n-a prins deoarece,
admisibila intr-o vrcmc cind orasul era putin intins
si cind partii dc jos, din luna, i se putca opune cea
de sus, dc la nord de Curtca domncasca, ea n-a
mai putut ser. i la o localizare adecvata atunci cind
orasul s-a latit in toatc dircctiile, ocupind, mai drziu,
si malul inalt din dreapta Dimbovitei.
MAHALALE SAU CARTIERE
O data cu acccntuarca in flucntei turcesti, ter-
mcnul cnorie" c inlocuit, in actelc domnesti
orilsenesti, prin acela dc mahala", care in-
seamna, in limba araba si apoi in cea turca, parte
de oras", cartier". Pentru india data il intilncsc
intr-un act inedit din 18 iunie 1626, prin care Alcxan-
dru-voievod (Coconul) intireste lui Radu logofatul
un loe de casa cumparat cu 1.400 de aspri si cu
stirea vccinilor din mahala" (Lo. maKana). Il gasesc
apoi intr-o serie de actc inedite din deceniul urrnator,
intrc altelc, in accla din 5 aprilie 1635, de la Matci
 Basarab ; voievodul intareste bisericii tut Ghlorma
banul un loc in oras, uncle a fost vcchca curte a
lacasului, loc pe care Il revendicase popa Gavril
de la biserica Ghiormei banul... cu toti negustorii
,ri ea maid thabalada (It cS RcS Locui-
AtaK4.t4tv4)".
torii unci mahalale se nurnesc mahalagii ; cuvintul,
tcrminat printr-un sufix caractcristic turcesc com-
par cu cafegiu, bragagiu, iaurgiu, tutu ngiu sc
intilneste inc in veacul al XVII-lea. La 30 septem-
brie 1691, Constantin Brincoveanu se adrescaza
printr-un act, tie, judct de aici den Bucurcsti cu
12 pingan i ai voi sa cautati sa va stringeti tot
la un loc si si mergeti Cu mahalasii den... [loc alb]
s faceti adeverinta pcntru un loc de casa den maim-
laoa... floc alb] care au fost al lui Miho ceausul
si I-au fost dat domnia-mea, cu casa cu tot, boca-
rinului domnii-meale Ianache vel-cpitan za [la]
lefegii, i acum s-au sculat unii i altii de au
facut case pa acel loc". SA cerceteze deci i s-I
hotrniceasca.
Numarul mahalalelor a mers crescind, pe masura
CC sc inmultea populatia si se intindca orasul. Nu
tim cite vor fi fost in veacul al XVI-lea, nici in al
XVII-lea; nu ni s-au pstrat catagrafii din acea
vreme. Prima indicatie precisa este din timpul lui
Alexandru Ipsilanti (1774-1782) ; izvoare contem-
porane lucrrile lui Nicolae Villara i Manasse
Eliad arat ca Bucurestii erau impartiti in 67
(saizeci i apte) de mahalale. Dou decenii mai
tirziu, in 1798, catagrafia politiei Bucurestilor" arata
93 (nouazeci i trci) de mahalale repartizate intre cele
cinci plasi", i anume : 26 de mahalale, Cu 1.663
de case, in Plasa Tirgului ; 15, Cu 1.136 de case,
In plasa Gorganului ; 18, cu 1.498 de case, in plasa
Brostenilor ; 18, cu 1.021 case, in plasa Tirgului de
Afar si 16, cu 1.092 de case, in plasa Podului Mogo-
soaiei ; in total, 6.346 de case, sau, socotind cite
5 persoanc de casa cifra medie obisnuit in ase-
menca calcule 31.730 de locuitori, ceca cc arata
inca' o data ea cifircle oficiale ale vistieriei crau sub
rcalitate. Catagrafia bisericeasca din 1810 indica 89
de mahalale, asadar, cu 4 mai putin. Iar Dionisie
Fotino, in lucrarea sa Istoria vechii Dacii, intemeindu-se
pe o catagrafie din 1815, afirma el Bucurestii au
123 de mahalale, ceca ce, raportat la catagrafia din
1798, ar insemna un spor de 30 mahalale in 17 ani.
Pe de alta parte, o catagrafie a ruptasilor", din ianua-
rie 1821, asadar sase ani dup accca din 1815, =fa
In capitala tarii numai 81 de mahalale, deci cu 42
mai putin. Asemenca variatiuni in plus si in minus
nu se pot explica decit daca admitcm, pe de o parte,
ca numarul mahalalelor a fost sporit, la recensamintul
din 1815, de sub vod Caragca, din considerente
financiare, divizindu-se uncle din cele cu mai multi
contribuabili, iar pc de alta parte, ca in 1810 s-au
contopit citeva din mahalalele mici, Cu putini locuitori,
cum erau acelca din jurul hanurilor, i ea in 1821
nu existau ruptasi in toatc mahalalcle Bucurestilor,
ci numai in uncle din ele. 0 cifra este sigura,
www.dacoromanica.ro
anume, aceea data de Borroczyn in planul ski din
1852: 105 (o suta cinci) mahalalc, insiratc ficcarc cu
numele ei. Fat de 1798, cind catagrafia" lc da
iarasi pe fiecare cu numele rcspectiv, constatara un
spor de 12 mahalale.
Ca o particularitate, fled' consecinte de lung durata,
relevam faptul ca, in timpul rzboiului ruso-turc
din 1828-1829, Bucurestii crau impartiti in noua
pli,si anumc: Tirgul-de-Sus si de Jos, Tirgul
de Mari, Mogosoaia-de-Sus si dc Jos, Gorganul-
de-Sus si de Jos, Brostcnii-de-Sus si de Jos.
In privinta damelor mahalalclor, putem deoscbi
mai multe categorii. 0 mare parte stilt in legatura
cu biscrica, privind fie vrcun licas, fie vrcun cleric
vladica, arhimandrit, protopop sau simplu popii".
Citarn astfel mahalaua Sfintal Gheorghe-Vechi, dupa
biserica respectiv, una din cele dintii mahalalc ale
Bucurestilor, atit sub raportul vechimii, cit si al
numarului de locuitori. Era in inima tirgului",
cuprinzind numeroase ulite de mestesugari i negus-
tori, prccum ulita abagiilor, a barbicrilor venes
mai in sus de casele Bratilor", dupa cum ne spune
un document inedit din 13 noiembrie 1725 a
boiangiilor, a lcatusilor, pe linga puscarie si in
vecinatatea Curtii Vcchi a mirgclarilor, a laptare-
scion, pe care Gion o ascza gresit pe malul drcpt
al Dimbovitei, ea aflindu-se in realitatc, potrivit
unor acte inedite din 6 iunie 1724 si 15 dccembrie
1781, aproapc de caselc Baratilor" sau PC din dosul
Baratiei", apoi ulita care mcargc la carale cu peastc",
cum citim in actul din 3 mantic 1724, ulita uncle
se fringe hicrul in coltu" dupa exprcsia hotarniciei
din vremea lui Brincoveanu ulita Baratilor", undc
Gligorie Grozea cupetul adica negustorul ot
Bucuresti" vinde Mitropoliei la 12 aprilie 1746 doao
prvlii i un loc sterpu de o pravalie", pe 120 de
talen i noi, bani gata, ulita i ulicioara caldrarilor
inca o scatn altcle. Accasta' mahala a Sfintului
Gheorghe-Vechi numara, potrivit catagrafici din
1798, 335 de case: este, la acea vremc, cea mai popu-
lati din oras. A doua, sub raportul numeric, cu
209 case, vine mahalaua vecina, a ,Sfintulni Gheorghe-
Non, din jurul ctitorici brincovencsti. Alaturi este
mahalaua Sf hard Sava, dup manastirea care a adil-
pOstit, in chiliile ci, Academia" infiintata de Constan-
tin Brincoveanu. Un document din 27 aprilie 1664
ne spune ca in accasta mahala au fost mai da nainte
vreme scauncle da carne ccale vcchi, in tiganic" ;
ea fuscse deci, in veacul al XVI-lea, un carticr peri-
feric, in care locuiau tiganii i uncle se tiau vitcle.
Tot in imam vcche a orasului crau alte doua mahalalc
numitc dupa biscrici : maim/aria Bisericii Grecilor i
I
mahalatra Bisericii de with/Mi. Cu privire la cca dintii,
amintita documentar in 1685 si situata in portiunca
cuprins intre actualele strazi Doamnci, Smirdan,
Stavropoleos si o linic panatela cu Calca Victoriei,
in spatele Zlatarilor Biscrica Grecilor, azi dispa-
ruta, se afla unde a fost Conservatorul citam
actul din 7 mantic 1688 prin carc Serban Cantacuzino
353
intareste lu Ianc, nepotul Ghinci neguttoriul Ma-
traca", si fcciorilor lui jumtatc dintr-o pimnit
de piatra aici in orasul domnii-meale in Bucuresti,
in mhalaoa Biscricii Grecilor, la ulita, pre ling
casa Mihalcii croitorul, cu locul i cu cascle care
sint pc pimnita". Mahalaua Biscricii de juramint,
la apus de Curtea Vcchc, e amintit documentar in
1687, fcbruaric 28; numelc si-1 trage de la biscrica
din cuprinsul ci existenta, intr-o forma rcstau-
rata, i azi in dosul actualului Palat al Postelor bise-
ridi In care jurau martorii si mcgiesii inaintc dc a
aduce marturia lor la judccat. Intr-un document
incdit dc la Iane judetul i cei 12 pirgari (1627-1629)
se arata ca un loc dc casa din Bucurcsti era situat
aproape de lipa, de in sus de moril i domnesti,
intrc ra... Frupti jos de besereca ce mi fas/ de jurdmint".
Ceca cc inscamni ca, in accl moment, juramintul se
facea in alta parte, poate fiindca biscrica se minase
sau arsesc in rautatile" abatute asupra orasului sub
Mihai Vitcazul si in deceniile urmatoare. in accast
mahala erau vcchile asezari ale boicrilor Balaceni,
asezari care, dupa traditia conscmnata in cintecul
popular, ar fi datat de la intemeierea orasului. De
accea i s-a mai zis si mabalatta Bdlaceanulni, nume
sub care apare in catagrafia din 1798, unde e trecut
cu 130 de case. A mai purtat i numele de Sf. Dumiirtt
in lista din 1852 a lui Borroczyn dupa hra-
mul bisericii. La 28 fcbruarie 1745, printr-un zapis
inedit, Radul postelnicul Farcasanul i cu frate-sau
$crban vind dumncaci jupineasii Saftii Oreascai...
locul caselor" lor in mahalaoa lui Sfcti Dimitrie".
Imcdiat in vecinatate, sprc sud-vcst, se Ala mabalana
Sfintatti Spiridon-Vecbi, avind numai 12 case in
1798 si numita astfel dup manastirea a ami biscrica,
sub nivelul strazii, Sc mai vede si astazi, dincolo
de Dimbovita, la capatul Cali Victoriei. Tot in Plasa
Tirgului, adica in cuprinsul orasului vechi, mai crau
inca cinci mahalale purtind numc in legatura cu laca-
suri biscriccsti : 1. mahalaua SeIrindarulni; 2. Sf. Nicn-
lae din Velari; 3. Sf. loan Non; 4. Biserica Doamnei ;
5. S ibilelor. Cea dintii era in jurul biscricii Sarindar,
biscrica dcspre care avem o prima mentiune in actul
din 26 fcbruaric 1615; citiva ani dupa accca, la
15 septembric 1622, un Dumitru Singelinge" vinde
lui Patru stegarul un loc di casa denaintea Sarin-
darului" Cu 7 ughi, bani gata. Documcntele amintcsc
mahalaua in 1675; in 1798 ea numari 30 dc case ;
este trccuta in catagrafia din accst an, sub numele
corupt de Schinderul". $i alte numiri de mahalale
bucurcstene au fost notatc grcsit de autorul sau copistul
catagrafici, probabil un grcc, nefamiliarizat bine
cu toponimia orasului. Citim astfcl : Giani David"
in loc de Ceaus David si Radul Giani" in loc dc
Radul Ccaus ; tot astfcl, Selea-Noua" si Selea-
Vcche" in loc de Delca, Botocainul" in Inc de
Botcanul, Stczarul" si Brazoianul" in loc de Ste-
jarul i Brczoianul. lar in plasa Gorganului trece o
mahala Lcdeagad" (mAiii.a.), care trcbuie sI fic
tot o lectura grcsita. Mahalaua Sf. Nicolac din Selari
354
www.dacoromanica.ro
e amintita in 1676; are, in 1798, 110 case ; sapturile
arheologice intreprinsc recent ling biscrica arat
aici o straveche asezarc (vezi mai sus, p. 39). Cea
de a trcia se intindca in jurul bisericii ridicate de
loan Croitorul in 1766, dupa 12 august, din jos de
Curtea domneasca ; ea e trecuta cu 76 de case in
catagrafia din 1798. Mahalaua Biserica Doamnei,
cu numai 40 dc case, e numita astfel dupa ctitoria,
din 1683, a doarnnei Maria, sotia lui $erban Can-
tacuzino ; aceca a Sibilclor, cu 35 dc case, dupa
biscrica Cu Sibilc, atila avind zugravite aceste prezi-
atoare ale antichitatii pe peretii exteriori. La 9 fc-
bruarie 1772, apitanul Ianachc, ginercle raposa-
tului popei Iordache protopopul", 'as Mitropoliei
printr-o diat" inedita casele din mahalaoa Sivilclor"
ramase de la sotia sa ; intrc martori e si popa Costan-
din ot Sivile". In plasa GorganUlui purtau nume
in legatura cu lacasurile bisericesti mahalalcic : 1. .Sf.
Elejterie, numit in 1821 si Sf. Lefter ; 2. Biserica
Albo, zisa i ot Schitul" (Maicilor) sau din Posta-
vari" ; 3. Scbitu Mclgureanului; ele aveau, in catagrafia
din 1798, 79, rcspcctiv 102 si 42 de case. Un anunt
publicat in Vestitorld romiinesc din 15 iunie 1843
ne arata cl mahalaua Schitu Magureanu se mai
numca atunci i Cismcgiu. In plasa Brosteni crau
in aceeasi categorie mahalalele : 1. Sf. Spiridon-
Non, dup impunatorul Pica, al Ghiculcstilor ;
2. Sf. Ecalerina, dupa vechea manastire din veacul al
XVI-lea, inchinata la Muntcle Sinai. Pentru Plasa Tir-
gului dc Mara citam mahalalele : 1. Sf. Vineri, zis
Hcreasca, dupa ctitoria, mai veche, a Agai Nita,
trecut in secolul al XVIII-Ica sub oblduirea boie-
rilor Heresti. Cu privire la aceasta ctitoric relevam
si numelc slav de sviati Petca" [pe/ca a cincea
(zi),deci vincri], pe care-1 are ea intr-o diata"
inedit din 22 martie 1631 ; printrc martori figurcaza
popa Ivan de la s[via]ti Petca si popa Thanasie
dc la s[via]ti Ilie". 2. Pantelimonill, dupa biserica cu
accst hram, cxistent in 1752 si inlocuit in 1790, in
timpul razboiului ruso-autriaco-turc, sau cum spune
pisania, in rzmirita", de una nota*, ctitori fiind
preotul Ivan de la Silivcstru, Costandin logofkul
Borancscu i alti pravoslavnici crcstini". in sfirsit,
in plasa Podului Mogosoaici sint mahalalcle: Biserica
Dintr-o Zi, purtind un nume care e mai vechi decit
ctitoria din 1702, a doamnei Marica Brincoveanu ;
dovad, actul din 17 aprilic 1696 prin carc Constantin
Brincoveanu intareste lui Ianache Vacarcscul vel-ag
un loc de casa in Bucuresti in mabalaoa de la Bisearica
Dentr-o Zi", ling ulita tea mare ce vine de la Sarin-
dar, loc cumparat dc la Voinea Icfcgiul, Saya seimenul
i altii pe 255 de talcri ; 2. Biserica lenei, dupa lcasul
vccin, ridicat in vcacul al XVII-lea pe timpul, se
pare, al lui Antonic-vocla din Popcsti, de lana Sir-
magioaica i refacut, in piatra, dc Safta, sotia vel-
logofatului Pana Ncgoescu, fratcle doamnei Manca;
pisania poart data de 1 august 1724. Amindoua
aceste mahalale sint mici ; catagrafia din 1798 le
trece cu 23, respectiv 24 de case.
 La aceste 19 mahalale, care-si iau numele de la
lacasurile religioasc din cuprinsul lor si care figu-
reaza in catagrafia din 1798, se adaug5 Inca' 10 cu
acelasi fel de nume, dar pe care le gasim in lista
din 1852 a lui Borroczyn. E vorba anume de maha-
lalele : 1. Anton, din jurul biscricii cu hramul acestui
sfint, de lingil Curtca Domneasc5, biserica distrus5
de naprasnicul incendiu din 1847 si care n-a mai fost
refacut5 ; 2. Sf. Me, din jurul bisericii de ling Podul
Calicilor (Calca Rahovei), ctitorie de prin 1745-1748
a calug5rului Isaia Novaceanu si a rudelor sale pe
locul alteia mai vcchi ; 3. Satin,' Maicilor, din preajma
lacasului ridicat in 1726 de Tatiana Hagi-Dina, in
calugarie maica Timothea ; 4. Stavropoleos, dura numele
gingasci ctitorii din 1724 a lui Ioanichic, mitropolit
de Stavropolis ; s-ar putea ins s fie numai forma
prescurtat a numelui Hanul Stavropoleos", cu
care apare mahalaua in 1798; 5. Sf. Stefan, dupa
ctitoria cu accst hram, din 1768, de ling5 Podul
Vergului (Calea Calarasi); 6. Tot Sf. Pefan, dar din
ccalalta extremitate a orasului, din jurul bisericii
numite i Cuibu cu barza ; 7. Trod, alta decit Sf.
Troita, ambele figurind in lista lui Borroczyn. E vorba
probabil de mahalaua din Dudesti, din preajma
I5casului care avca acelasi hram ca si manastirea
Radu-Voda ; 8. [Sf.] Vasile, in jurul bisericii cu acest
hram, terminate dc zidit in 1847, septembrie, in locul
altcia mai vcchi, pe Podul Mogosoaiei, aproapc de
Capul Podului, in fata actualului Muzeu George
Enescu" ; 9. Visarion, in jurul vechii biserici cu acest
hram, din septembrie 1797, azi in mini, de pe strada
Visarion, linga Bul2vardul Ana Iptescu ; alaturi de
i
...--'
- .
www.dacoromanica.ro
vcchiul lcas s-a zidit unul nou in 19/0-/913;
10. Sf. Voivozi, in jurul ctitoriei ridicatc in 1817 dz
Stoian bacanul, fiul lui Petre Stenct Gabrovcanu,
pe Calea Tirgovistei (Calea Grivitci).
Dac o serie de mahalale bucurestenc s-au numit
dup 15casurile bisericesti din cuprinsul lor (vezi
fig. 209), altele si-au luat numelc de la unii din
slujitorii mai de scam ai acestor 15casuri. In accasti
categoric intra, potrivit catagrafiei amintitc, urtmitoa-
rele nou: 1. Popa Hierea (sau Fierea). E primul
nume al mahalalei Sibilelor, dat dupa primul ctitor
al biscricii, devcnit, in calugarie, monahul Filoteu.
In 1758, martie 4, Birca cojocarul, printr-un act
incdit, vindc jupinului Stefani, tot cojocar, casele
si cu pivnita si Cu prilvaliia de la ulita... in mahalaoa
popii Fierii". In 1798, in catagrafia oficiala, mahalaua
peartil numelc dublu: Popa Hierca-Sibilele" ; 2. Popa
Rada, in rlasa Gorganului, avind 165 de case in
1798; 3. Iarasi Popa Radii, in plata Podului Mogo-
cu 72 de case la data catagrafiei. Ca sa nu
se confunde Cu omonima ei din plasa Gorganului,
accasta mahala si-a schimbat numcle in Manea Bru-
larn, dupa ctitorul care a inaltat in 1787 actuala
biscric5 ; 4. Papa Soare, in plasa Tirgului de Afar5,
Cu 64 de case in 1798; i se spune asa de la preotul
care va fi rcfacut lacasul zidit in 1744 de Ianc cupctul
din Buzau sau va fi pastorit aici vreme indelungat ;
5. Papa Nan, in aceeasi plasa, dura numcle unuia
dintrc primii ctitori (vezi mai sus, P. 100). In accasta
Fig. 209 Vcdcre panorarnia a Bucurestilor dinspre Filaret, la jumAtatca
secolului al XIX-Ica. De rcmarcat mult:mca turIclor de biserici. Litografic
dupl. un dcscn dc R. Biclitz (B.A.)
i
..",.
,
355
mahala, trecut cu 90 de case la 1798, a fost
vi un mecet turccsc de aici numcle strzii ; au fost
dc ascmcnca livezi dc duzi o astfcl dc livede,
intinsa, a avut, dupa traditie, insuvi prcotul Nan
vi s-au crcscut vicrmi-de-matase ; o scam de strazi
pastreaza inc, in numele lor, amintirea acestci 'rack-
letniciri strada Duzilor, strada Borangic, strada
: la rindul lor, prin cumparatoare, de la popa Ivacu,
Gogovi azi Teleajen strada Inior vi strada
Matasari ; alaturi e parohia, altadata mahalaua,
Miirasari; 6. Papa Coma, in plasa Podului Mogovoa-
iei ; pomcnit documentar in 1774, cu 121 de case
In 1798. Venca in partca de nord-nord-vest a oravului
unde avcau proprietati Ghiculevtii. In lista lui Bor-
roczyn, din 1852, apare cu acclavi numc ; 7. Popa
Pare, in acecavi plas, cu 59 de case in 1798; e
pomenitil in acte inca din 1754; 8. Popa Dirvafi,
tot in plasa Podului Mogooaici, cu 76 de case in
1798; biserica acestui popa, pe Calea Victoriei, poarta
azi numele de Biserica Alba; iar partea dinspre
miazanoapte a mahalalci, la Plata Roman, se pare
ca se numca pe la 1780 Mabalatia postelnicului Firn;
9. Popa lvafcu, in aceeavi plasa ; e trecuti Cu 82 de
case in catagrafia din 1798. Dar in afar de acestea
nou, au mai fost in Bucurevti o serie intreaga de
alte mahalale numite dupl unii preoti ai bisericilor
respective; ele nu figurcaza in amintita catagrafie.
Ne referim anume la: 10. Mabalaoa popei lu Gbergbe",
amintit. in cartea" inedita din 1626, mai 15, a lui
Dumitru judetul, privitoarc la o vinzare de loe de
casa; nu vtim uncle venca ; 11. Mabalaua popei
Angbel", de care pomenevte documental inedit din
1628, octombrie 2, referitor la o casa cu loc imprc-
jur" ; nici dcspre aceasta n-avem altc dctalii ; 12. Ma-
balaua papel Mantii", amintita in cartca inedit din
15 februaric 1677 a lui Toma judetul ot varo
[oravul] Bucurevti", prin care intarevte manastirii
Sf. loan un loe de pravalic. Aceasta mahala era
totuna cu accea a Zltarilor. In carte" se precizeazi:
un loe de pravalie in Zlatari, in mahalauoa popei
Mantii" ; 13. Popa Stoica, amintiti documentar in
1693; biscrica fiind rcfacuta in 1710 de un grup
dc boieri, intre care vi vel-vornicul Ptravcu Bre-
zoianul, mahalaua a luat numcle acestuia din urm ;
14. Popa Dolan; avezarca acestei mahalalc e precizata
de actul inedit din 22 iunie 1720 prin care Tanase
iuzbaa vi fiul su vind lui Cirstca logofatul, arm- mai cunoscut, cu rangul de arbimandrit. I s-a mai
valul cla vistierie", cu 25 de talen, casa ce au in
Bucurevti, in mahalaoa popci lui Stoian, lingd poded
cel mare ce merge la Tirgul de Afard"; casa fusese
cumparata de vinzatori ell la fameac lui Toader
cc-au fost iuzbav de olacari". Avadar, mahalaua
venea in preajma Caii Movilor de azi ; 15. Popa
Rusu, pomenita mai radio in 1718, apoi cu prilejul
pradaciunilor vi omorurilor infaptuite dc o bandli
de turci in 1769; era in jurul biscricii care pina azi
pastreaza acelavi nume ; 16. Popa Negro, pomcnita
tot in 1769, cu acelavi prilej ; actul oficial turcesc
o numevte Cara-Papaz" ; 17. Papa Ivafcu; c numele
vcchi al mahalalci numitc apoi Antim. Despre accst
356
www.dacoromanica.ro
preot ne vorbevte un act incdit din 1 iulic 1713 prin
care Costandin logoftul, fost sluga" a bilncsii
Maria Milescu, daruievte, impreural cu sotia sa Sma-
randa, mitropolitului Antim Ivireanul vi ctitorici
acestuia, bisericii Tuturor Sfintilor care sa face
acum" un loe al lor, vecin cu locul biscricii. Il aveau,
care a fost tot dintr-acca mahala, care au fost preot
mai innainte aici in Bucurcvti, intr-accasta' mahala".
De altfel, ni s-a pstrat chiar zapisul, inedit, de yin-
zare, din 15 iunic 1696, al acestui prcut", devenit
Iosif calugarul". Aflrn din el ca a vindut lui
Costandin logoatul casele... de aici den Bucurevti,
din mabalaoa noastrii, cu tot locul curtii, cu gradina
cu pometul, vi cu pimnita din curte, vi cu jitnita,
vi cu toatc dichiscic cc sintu pre Hugh' case" cu 145
de talen. In preajma splendidului laca al lui Antim
inlocuind o modestii biscrica de lemn a lui Staico
paharnicul Merivanul ivi avusesera vi-i aveau inca
avezirile case si locuri boierii Rudeni, Merivani
vi Milcvti. Chiar ctitoria lui Antim c ridicata pc locul
daruit, la 24 aprilie 1713, printr-o foarte frumoasii
scrisoare-zapis, de Draguvin vistiernicul Merivanul ;
18. Popa Istratie e vechiul nume al mahalalei Biserica
Doamnei, inainte ca sotia lui Serban Cantacuzino
sa-vi fi inaltat ctitoria sa; 19. 0 situatic similar gsim
in mahalaua Bisericii Dintr-o Zi ; vechiul nume al ei
e Mabalaua pdrintelui popii Manfi": asa citim intr-un
act din 6 iunic 1670.
Tot in legatura cu fete biscricevti sint numelc
urmatoarelor vase mahalale bucurevtene: 1. Vilidica,
din plasa Brovtcnilor, avind, in 1798, 114 case;
pastrcazii amintirea unui vladica", adici a unui
mitropolit al tarii ; relevant ca in partea opusa a
oravului, pe Dimbovita, cam in drcptul biscricii
Sf. Elefterie, erau morile vladichii" ; ele figureaz
vi in planul Borroczyn, din 1852; 2. Fi/arel, in
regiunea Parcului Liberttii vi a dealului de alturi,
dupa mitropolitul care a ridicat spre finele secolului
al XVIII-lea vestita fintina de acolo. Mahalaua nu
e trecuta in catagrafia din 1798; o gasim 'rasa in lista
lui Borroczyn ; 3. Arbimandritul, in plasa Brovte-
nilor, este numcle de-al doilea, din vcacurile XVII
XIX, al mahalalei care, la inceput, s-a numit Tirnov,
dupa manastirca de acolo ; ca va fi avut un egumcn
spus, in veacul al XVII-lea vi inceputul celui urmator,
vi Sfinlii Apostoli, dupa hramul bisericii amintitei
manastiri, biserica facutd din piatra de Matci Basarab
vi refacut in 1715 de stefan Cantacuzino. Parasirea
accstui nume din urma a fost influentata, probabil,
vi de faptul ca, in a doua jumatate a veacului al
XVIII-lea, mai exista, in plasa Brovteni, inca o mahala
cu numele Apostol ca e trecuta in catagrafia din
1798 cu 99 de case ; sprc a nu se confunda, i s-a
zis celei dintii sau cu vechca denumire Arhimandritul,
sau cu una nou, a patra la rind, Dudesca. Cad in
aceasta mahala vi-a avut avezarea puternica famine
intemciata' de Constantin Cantacuzino postelnicul ;
casa lui a trecut apoi, prin casatoria unei nepoate de
fiu, in familia Dudescu ; 4. Protopoptd este si el un
al doilca nume, mai nou, al mahalalci Oltenilor ;
se datoreaza protopopului Bucurestilor, Nicolae, care,
in 1722, impreun cu Constantin Vtaful si o seam
dintre mahalagii", refac biserica Olteni ; 5. Hogin,
in plasa Tirgului dc Mara, cu 57 de case in 1798,
isi ja numele de la un calugr hagiu, care, dupa
traditic, tria, pe vremea lui Brincoveanu, in schi-
tul azi biserica de pe Podul Vergului, linga
actuala Nara Traian ; 6. Dichin, in plasa Podului
Mogosoaiei, cu 82 de case in 1798, pastreaza amin-
tirea unui calugar dichiu", adica econom" sau
administrator al bunurilor vreunci manastiri, calugr
care a ridicat, in 1773, ajutat si de altii, biserica de
aici. In popor, mahalalci i se spunca
urmasii unui Tirchil, care se asczase, se vede, ccl
clintii prin partea locului, hawse parul". Hilda
era la marginca orasului, cu mahalagii care Inca nu
deprinsesera bine viata oraseneascii, bucurestenii au
scos rcpcdc vorba: parc ai fi din Tirchilcsti",
vrind si spuna ca nu ti-ai insusit inc deprinderilc
subtiri", c esti mitocan". Marcie numar dc maha-
lalc ce poart nume de ctitorii sau fete biscriccsti se
explica prin accea ca biscricile crau, de fapt, centrul
cartierului respectiv : aici se adunau enoriasii, aici
se tinca socoteala nascutilor, cununatilor si mortilor
registrcic de stare civila" de azi ; aici se puteau
cunoaste mai bine ca oriunde toate schimbrile inter-
venite in viata locuitorilor. De aceca, proccdcul ccl
mai frecvent era acela de a numi mahalaua dup
1 acasul de inchinaciune.
0 alta categoric de mahalale poarta numc de
domni i domnite, date insa, o parte din ele, nu direct,
ci tot prin intermediul unor lacasuri bisericesti.
Astfel sint mahalalele Afibai-Vorld, Radu-Vorld i
Mavrogbeni, dup ctitoriilc ridicate de acesti voievozi.
Tot astfcl, mahalaua Domnila Billafa, al carei nume,
dupi construirea biscricii, a inlocuit pe accla mai
vechi de Prundul. La inceputul Podului Mogosoaiei
laDimbovita, a existat, in veacul al XVIII-lea:
mahalaua ,Yerban-Voda, numita astfel fiindca in cuprin-
sul ci se afla o asezarc a acestui voievod. Stint faptul
din zapisul cu data de 28 octombrie 1761 pe care
biv-vel mcdelniccrul Toma Cantacuzino il da la
cinstita mina dumncalui ncanii Pirvului Cantacuzino
vel-logort". Avind cu spunc Toma aici in
Bucuresti, in mahalao[a] lui Serban-Vod casele
mcalc parintesti (ce sint facute de raposatul mosul
micu Serban-voevod)", face schimb, dindu-le lui
Pirvul, i primind de la acesta caselc dumisale din
mahalaoa lui Mihai-Vod" i, pe deasupra, trci mii
de talen. Locul caselor lui Toma mergea in lungu
din pod pina in Dimbovita, iar in lat din zidul pahar-
nicului Costandin Florescul pina in ulucile stolnicului
Mihai Barbatescul, i cu gradina de peste apa Dim-
bovitii".
Alte mahalale poarta numele cite unui boier, dre-
gator, ostas sau locuitor mai dc scama candi avca
www.dacoromanica.ro
asezarea in cuprinsul ei. Din aceasta categoric fac
parte nu mai putin de 23 de mahalalc : 1. BeIldceonn
numele cel vechi al mahalalei Bisericii de Juramint,
zisi Sf. Dumitru (vezi mai sus, p. 354); 2. Col/ea,
intre mahalalelc Sf. Gheorghe-Nou, Scaunc i SI.
Saya, poart numele clucerului Coltea Doiccscu din
sccolul al XVII-lea, pe al crui loc a ridicat Mihai
Cantacuzino in 1703-1707 spitalul numit i astazi
Coltca. Prima mentiune a mahalalci e din 1669;
Cretulescu, in jurul bisericii Cu acclasi nume, c
numele vel-vornicului Iordachc Cretulcscu, ginc-
relc lui Constantin Brincoveanu i ctitorul, din 1722,
al frumosului licas de linga Palatul Rcpublicii ;
'rot de la un vel-vornic brincovenesc, Patrasco
Brezoianu, este i numcic mahalalci Brezoiann; o
intilnim Cu accst numc intr-un act din 1757; 5. Un
alt boier al lui Brincovcanu, anumc Vcrgul, a dat,
dupa toatc probabilittilc, numele sat' mahalalci
Vergultd; ca are 26 de case in 1798. 6. Pc linga
Dimbovicioara, pc malul drept al Dimbovitci, exista
in 1730 mahalaua Golescului, dupa numcle unuia din
membrii vestitei f 'milli. Un act incdit din accst an,
noiembric 2, amir teste de cascle in care locuia Stefan
vtori-portar, case aflatoare linga Dimbovita, supt
malul Mitropoliei, in mahalaoa Golcscului". Tot asa
i se zicca i in 1806, cind casele respective sint deter-
minate ca aflindu-se in mahalaoa Golescului, linga
Dimbovicioarr. In apropicrca ci, intrc maniistirile
Sfintii Apostoli i Antim, se afla mahalaua Mir/etc/dui,
dupa neamul boierului Radu Dudescul, gincrele
stolnicului Constantin Cantacuzino ; luind de sotie
pe fiica acestuia Maria, ajungind astfel stpinul casci
Cantacuzinilor, in care au locuit apoi urmasii sill
timp de trei generatii, mahalaua s-a numit Dudescu ;
e inca unul din numele acestei mahalalc careia i s-a
zis la inceput Tirnovul, apoi Sfintii Apostoli, Arhi-
mandritul i Dudcscul, uncle din acestc nume fiind
intrebuintate i simultan de citre popor ; 7. Un marc
dregitor, sptarul Sic/ea, ctitorul manastirii cu acclasi
numc, incliinat la 7 martic 1582 lavrei Ivirului de
la Muntelc Athos, a dat numele &Au, fie direct, fe
indirect, prin ctitoric, mahalalei Stelca, una dintrc
cele mai vechi ale Bucurestilor. Ea figurcazil cu 38
de case in catagrafia din 1798. Pictorul franccz
Charles Doussault, intr-un articol publicat in 1854
In saptarninalul evoca nostalgic maha-
laua Stelea, accasta mica lumc... piing de origina-
litatc si de poczie ciudatr, cu cascic ascunse intrc
salcimi, impodobitc cu clematita i vita-de-vie, uncle
a petrecut ani fcriciti", a caror amintirc il leagana
adesca in mijlocul zgomotului oraselor trepidante
din Apus. Ii aduce aminte cu placere de doulchiatsa"
(dulccata) cc i se servca lis de chitr i erbet de
trandafiri i pomeneste si cl, in romaneste, dar
cu ortografie francezi, zicala bucurcsteana : Dimbo-
witza apa doulche, tchine bea nou se mai doutche".
Dupa un alt dregator, iarasi de caractcr militar,
Aga Ni/d, contemporan cu Matei Basarab i ctitor
al bisericii numitc ulterior SI. Vincri-Herasca, s-a
357
numit rnahalaua de la intretaicrea celor doui mari
arterc : Podul Vergului (azi Calca Calaravi) vi ulita
Dobrotcsii (azi Calea Vacarevti). Citeodata i se zicea
si mahalaua bisericii Agai Nitii: asa, de pila, intr-un
document din 1695. Un zapis din 10 mai 1749, al
Mariei, sotia raposatului Gheorghic margelariul din
mahalaoa Aga Nitiia" (sic!) arat ea numcle vechiului
ctitor se mai intrebuinta la mijlocul sccolului al
XVIII-lea; el va fi apoi inlocuit de acela de Sfinta
Vineri", dupi biseric ; asa o gasim atit in catagrafia
din 1798, cit vi in lista lui Borroczyn din 1852;
8. Tot de la un contcmporan al lui Mad Basarab,
cpitanul Razvan, constatat documentar in 1644,
se tragc numelc mahalalci Rdzvan, una din cele vcchi
ale Bucurevtilor. In 1798 ea are 94 de case ; 9-10. Alti
doi ostavi, dar de rang mai mic, doi ceaufi tot asa
se chemau insa i slujbavii pltiti ai breslelor de mese-
riavi sau negustori, cci care indeplineau hotaririle
starovtilor i stringeau &rile vi cotizatiilc breslavilor
au dat numele lor celor dota' mahalale Ceau,r Rada
i Celia/ David. Amindoi se pare cal au trait pe la
sfiqitul secolului al XVII-lea vi inceputul celui de-al
XVIII-lea. Amintirea primului se pastreaza pina azi
In biserica numita astfel ; pomelnicul ei poarta data
1757, ghcnarie" 7. A cclui de-al doilea n-a rezistat ;
devi lacavul de lemn ridicat aici in prima jumatate
a sccolului al XVIII-lea de catre Mihail Babeanul,
logofitul de tain, devenit in calugarie Macarie
schimnicul, i-a purtat la inceput numcle, i devi
in 1766 mahalaua se numea Ceauv David, cl a fost
apoi inlocuit de acela al popii Dimii, unul din slu-
jitorii mai de vazi ai lacavului intre tirnp nepotul
lui Mihail, cpitanul de lefegii Panait Babeanul inlo-
cuise biserica de lemn printr-una de zid (1786)
pentru ca la urrna sa se impuna numcle de Biserica
Icoanei, existent vi astazi. Cu acest ultim nume gsim
pomenita mahalaua in 1852, la Borroczyn. Ilerita
sa fie relevat faptul ca Mihai Babeanul adaugase
ctitorici sale vi un avezamint de binefacere, vi anume,
citeva chilli in care crau adapostite, dindu-le
mincare vi imbracaminte, o seama de fcmei sarace",
dar obraze mai alese vi mai deoscbite", cum citim
in actul dat de Alexandru Ipsilanti la 1 mai 1775.
Un avczamint similar intemciase el vi la cea de-a
doua ctitoric a sa, biscrica Hagiul, unde erau de
asemenca citeva chilli destinate aceluiavi scop. Fon-
durilc nccesare provencau din venitul a 12 pogoanc
de viic in podgoric", a mai multor stupi i a unci
pivnite de piatra cu 6 case, cc este la poarta dom-
neasca din sus, in mahalaua sfintului Dimitrie",
'bate toate de Mihail Bbeanul celor doua ctitorii.
Dar acestc avezminte de binefacere nu crau singu-
rele in Bucurcvti. Mai existau inca patru chilii cu
acccavi destinatie la Biscrica Dintr-o Zi o vtim
din cartea", datati 1 iunic 1783, a mitropolitului
Grigore ; dc asemenca, clou chilii zidite in 1810
pentru slavluirea celor sraci" la biserica Udricani ;
altcle erau la biscrica Sf. lije de ling Podul Calici-
lor ; 11. Mahalaua Staicul, din plasa Brovtenilor,
358
www.dacoromanica.ro
trecuta in catagrafia din 1798 cu 96 de case, poarta
numele logofkului Staicu, ctitorul, impreuna cu
sotia sa Despa, al bisericii Bradu-Staicu (1740),
biscrica refcuti in 1809 de un Apostol Velicu
in 1875 de enoriavi ; 12. De la un doctor, vi anume,
de la Spiridon Kristofi, popular Spirea, s-a numit
mahalaua din deal, in cate a locuit el vi uncle a
ridicat biscrica ce-i adapostevte mormintul (vezi mai
sus, p. 102). In 1798 ea are 108 case vi figurcazi
in catagrafie sub denumirea Spirca-n deal ; 13-21. Nu
avcm indicatii mai amanuntite asupra celor carc au
dat numele lor mahalalclor Lucaci, Biirbdtescid, Po-
pescul, &mama!, Silivestru, Delta, l'anca i Ghencea.
Mahalalei Lucaci, amintit intr-o diata inedit din
15 septembrie 1754 vi trecuta cu 62 de case in 1798,
i s-a zis, in secolul al XVII-lea vi intr-o buna parte
a sccolului al XVIII-lea, mahalaua Totoescului ; intr-o
condicii din 1806 gsim cchivalenta : in mahalaua
Totoescului, ce-i zice acum Lucaci". Cine va fi acest
Totocscu boier, negustor sau mcvtevugar nu
vtim, dupa cum nu vtim nici cinc a fost Lucaci, al carui
mime il poarta pina azi biscrica. La aceast biserica,
distrusa de incendiul din 1847 vi refcuta de enoriavi,
a slujit ca &sea' vcstitul Anton Pann (1798-1854) ;
bustul lui, ridicat prin subscriptie publica, se vede
In lata lcaului, sprc stinga ; pc soclu e spat epitaful
pe care i 1-a compus singur : Aci s-a mutat cu jale,
in cel mai din urm an, Care in crtile sale, Se citcvte
Anton Pann. datoria, Si talantul nein-
gropind, Si-a fficut calatoria, Dind in lumc altor
rind". Mahalaua Barbatescu, In partea de sud a ora-
sului, avca numai 35 de case in 1798; numele i se
trage probabil de la unul din membrii familiei boie-
revti Barbtescu, proprietar in partea locului. Dupa
mahala s-au numit vi cele doua biscrici din cuprinsul
ei, Barbatescu-Vechi (c. 1784), refacuta in 1818 vi,
a doua oara, in 1858, vi Barbatescu-Nou, cunoscut
azi mai ales sub porccla Cutitul de argint". Mahalaua
Popescului e una din cele mai vechi din Bucurevti,
devi documentar apare abia in 1718; intr-insa se
afla jitnita sau magazia de grine a domniei ; tot
aici vi-au avut avezrile evreii cei dintii, spanioli,
facindu-vi vi sinagoga. Detalii asupra acestci mahalale
aflrn in doua zapise din 1 fcbruarie 1740 vi 26 iunic
1746, ultimul fiind inedit. Prin cel dintii, Aivea
cadina, fosta sotie a rposatului Bairam-aga, capitanul
de lipcani, vindc cu 250 dc talen i lui Iordache Canela,
biv-vtori arma, casa ci in mahalaoa Popescului",
casa vecina cu aceca a lui Leondar portaru", cu a
lui Stefan Calravu" vi a lui Jane capitanul de
scutclnici". Iar prin cel de-al doilea zapis, Neagoe
Gorgincanul (de la Gorgan) i cu sotia sa Ioana
vind lui Constantin Tuiungiul o casa... aici, in maha-
laua Popcscului, la vale dup jitnita domncasca".
In 1798, catagrafia anta 155 de case, deci o populatic
relativ deasa ; e a treia mahala din Bucurevti, sub
raportul nurnirului locuitorilor, fiind intrecuta numai
de mahalalele Sf. Gheorghe-Vechi i Sf. Gheorghe-
Nou. Numele ci vine, probabil, de la vreunul din
mcmbrii vechii familii boieresti din Popesti, satul
de la sud-est de oras. Despre mahalaua Boleanal din
plasa Podului Mogosoaiei, trecuta cu 39 de case in
catagrafia din 1798, ne da stiri o hotarnica inedita
din 24 martic 1764; ea priveste un loe al Mitropoliei
lung de 84 de stinjcni i jumatatc, deci circa 165
de mctri, situat in accast mahala alaturea cu locut
clumnealui Vadrescului, in jos sprc biscrica cu bradul
pini in ulita cc vine pe linga gardul popei Vasilie".Bi-
scrica Cu bradul" este actuala biscrica Boteanu ; numcle
pe care i-1 cla hotarnica se explica prin prezenta vreunui
brad falnic alturi de lacas, asa cum va fi fost i la
biserica Bradu-Staicu ; spre comparatie, amintim bise-
rica Stejarul, din apropicre, fost pe strada Luteran
(in spatele Palatului Rcpublicii). Din pricina bradului
sau a pilcului de brazi, i s-a mai zis acestci mahalalc
si Brazil; cu accst flume apare ea intr-un act din
1781, iulic 28, referitor la un loe de cas al lui
Dumitru suilgi-basa, mai marc peste cismele si ape.
De la care din membrii familici Boteanu, cunoscut
documentar de pe vremea lui Matei Basarab, s-a
numit mahalaua i, pini azi, biscrica, nu stim. N-avem
informatii nici asupra lui Silivestru boier? negu-
tator? care a dat numele so mahalalei cc figu-
reaza cu 96 de case in catagrafia din 1798, niel asupra
acelui Dcica compar cu Fclea, Selea, Sulca, Strau-
lca de la care se trage numele celor dou mahalalc,
cea veche i cca nou ultima pomeniti documentar
in 1793 si avind respectiv 86 si 74 de case in 1798,
nici asupra lui Iancu, de la care vine numele maha-
lalei Iancului, din plasa Tirgului de Mara', avind
62 de case in 1798, nici, in sfirsit, asupra lui Ghencca,
dupa care a fost botezata mahalaua Ghencii din lista
lui Borroczyn (1852) si de la care a rmas numele
cimitirclor din partea locului. Va fi fost poatc unul
din ncamul Burnazestilor, ctitorii de la 1820 ai bise-
ricii Ghencca. Un act inedit din 1853, iunie 16,
d echivalenta : mahalaua biscrica Ghenci ce-i zicc
Lupesti". Din domnia lui Matci Basarab ni s-a
pastrat un zapis incdit, cu data de 25 ianuaric 1643
prin care unchcsul Dobre, in calugarie Dionisie,
daruieste manastirii Arges un loe in oras in Bucurcsti,
loe de cask cu pimnit, cu cumparat
de la Cazan, in mabalaoa In Rabni". Cine a fost accst
Rahni", dupa care s-a numit mahalaua, ne-o spune
un alt zapis inedit, din 29 aprilie 1626, privind cum-
pararea a doua razoare de vie in oras, de la Dumitru
iudetul din Bucurcsti, fin/ Ini Rabnea". Numcle nu
era din cele obisnuite ; la intarirea ulterioara, din
11 ianuarie 1655, a daniei unchiasului Dobre, diacul
domnesc nu 1-a putut descifra, nu si-a dat searn de
cc mahala e vorba si a lasat locul alb. Nu stim inca
unde vcnca accasta mahala una din cele mai vechi
pomenite documentar. De asemenea, nu putcm prc-
ciza inca asezarea mahalalei Frafilor, ai cirei locuitori
primcsc la 5 august 1820 dc la manastirea Radu-Voda
un loe pentru cldit biserica.
Doua mahalale din Bucuresti au nume de femcie.
Una este Mininleasa, numita astfcl dupa jupineasa
www.dacoromanica.ro
Manta, sora jupinului Manta cupetul", i dupi sotia
acestuia din urma, cele doua ctitore ale biscricii
respective (1733). La 4 octombrie 1781, jupinul
Gheorghit margelarul din mahalaua Mintulesii cum-
para un loe cu pivnita de piatra de la Salta logofe-
tcasa, fiica popii Grigore din mahalaua Proto-
popului. La 1798 avca 28 de case, era deci o mahala
mica i relativ nota. Mai mare si mai vcchc era
cealalta mahala cu nume de fcmcic, Dobroleata,
situati in plasa Brostenilor si numarind 102 case
In catagrafia din 1798. Cine a fost Dobrotcasa dc
la care si-a luat numele mahalaua i biserica, sotia
carui Dobrota, nu stim. In once caz, mahalaua e
mai veche dccit 1736, data inaltarii lcaului biseri-
cese de catre vel-visticrul (?) Constantin Nasturel
sotia lui Ancuta, dar nu asa de vcche cum crcdca
colonclul Pappasoglu, istoriograful Bucurcstilor
sezator in imam locului - o strada-i poarti nu-
mcle care considera, Bra dovczi, ca biscrica res-
pectiva este cca dintii" in timp, adica cca mai veche
a orasului.
In legatura cu viata caractcristic orasencasc a
mescriasilor i negustorilor sint numele unci scrii
intrcgi de mahalalc bucurestenc 27 la numar.
Foarte veche e mahalaua Tabacilor sau tabacarilor,
dcsi prima mcntiune documentar dateaza numai
din 1652. Ei se asczaser mai intii din sus" dc
stirea Sf. loan, dcci cam pc unde sint azi strazile
Belvedere si Domnita Anastasia, in prcajma unui
piriu" ce se yarn in Dimbovita. Aici ii aminteste
o carte din 1666, dccembrie 12, a judctului Ghcrghina
privind niste locuri de casa ale manastirii: undc
sint acum tabacii". Opt ani mai tirziu, constatam
se mutascra : in 1674, dccembrie 21, Duca-voda,
intarind zisei manastiri aceleasi locuri dc casa, prc-
cizeazi c ele se aflau den sus de minastire, ande au
_foil 'oboe:7". Pricina mutarii trcbuie sa fi fost mirosul
grcu legat de mcscria Ion tabacitul sau argasitul
picilor ; orasul intinzindu-se, ci ajunsescril in interio-
rul Iui, de unde, la inceput, fusesera la margine;
asa incit au trcbuit sa se mute, si anumc, s-au stabilit
In partea dc sud-cst, tot lingi Dimbovita, dar dincolo
de Radu-Vocla, la periferie. Accasta ultima asczarc
a lor e numit in cronica lui Ion Dobrcscu, in lega-
tura cu inccndiul de la 23 aprilie 1823, mahalaoa
tabacilor sirbi". De aici s-au rccrutat o buna parte
din oamcnii de nadejde ai revolutionarilor de la
1848, prccum si din manifestantii de pc Dcalul
Mitropolici din preajma lui 24 ianuaric 1859. Veche
este i mahalaua Zleitarilor, adica a mestesugarilor
care lucrau aurul (,.jai, in slavonestc ; dc aici, Zlatna)
argintul, deci a giuvaergiilor, iar nu a tiganilor
zitari, cum s-a crezut de unii cercettori. Asezati
In partca de nord-vcst a orasului vcchi, in Plasa
Tirgului, ling biserica ZIatari, ca este amintiti
intr-un act din 1675, ianuarie 15, referitor la o casi
si o-o pivnita, foste ale lui Necula Sofialiul. In 1798
ajunsesc cea mai mica mahala din Bucuresti: avca
numai 2 (dou5) case, rcstul de 16, carc tinuscri
359
tot de ea, formind, la accasta dat, o alta, deosebit,
numit Harm' Zldtarilor. In centrul comercial al
orasului, in inima tirgului" , undc se aflau hanurile
cele mari, mai existi de altfel acum, la finele sccolului
al XVIII-lea, inc altc nou mahalale formate printr-un
proccdcu identic, prin defalcarca adic, din mahalalcle
vcchi, a acestor hanuri si a caselor din jurul lor ;
ele poartk uncori, numele matcii din care s-au
desprins. Sint astfel mahalalele : 1. Hanul Sf. Gbeorgbe-
Nou, cu 64 de case; 2. Hand Grecilor, pe locul unde a
fost Conservatorul, cu 33; 3. Hanul Constantin-Vocld,
pe locul Palatului Postelor, cu 32; 4. Hanul S tavro-
poleos, in jurul bisericii, cu 28; 5. Hanul Sf. Ioan
eel Mare, pe locul scdiului central al CEC-ului (fosta
Casa de depuneri), cu 24; 6. Hanul ,S'erban-Vod,
pe locul sediului central al Bancii Nationale, cu 19;
7. Hanul Coltei, linga spital, tot cu 19; 8. Hanul
Filipescului, la coltul format de Lipscani i Podul
Mogosoaiei, peste drum de Zltari, cu 12; 9. Hanul
lui Zam fir, in Blanari, ling mahalaua Selarilor, iarsi
cu 12. Foarte veche, printre cele dintii, a fost maha-
laua Scaunelar sau a Mdcelarilor. Cu accst al doilea
nume apare ca intr-un act din 1 iulie 1695 dat de
noi, orosanii, carii sintem... vecinii locului unchia-
sului Stinil din mahalaua Macelarilor". Si aici s-a
produs o deplasarc, ca i la mahalaua Tabacilor,
anume, din prcajma Universittii de azi, unde vom
gsi, in secolul al XVII-lea, in locul ei, mahalaua
Sf. Saya (vezi mai sus, P. 353), s-a mutat spre rasirit,
pc unde c actuala Stradi Scaune. I se mai spunca si
mahalaua Sdpunarilor deoarece, din scul vitelor taiate,
unii dintrc mahalagii se indeletniccau cu fabricarea
vinderea sapunului. Dou acte ineditc, din 7 si
8 iunie 1675, amintesc de mahalagii de la biserica
Spunarilor" si de prcotul Costandin ot mahala[ua]
Sapunarilor". Era strabatuta dc Bucurestioara, girlita
ce izvora din balta Icoanei si se vrsa in Dimbovita.
In accasta mahala are loe o verificare a unci hotarnicii
mai vechi, verificare dcspre care ne informeaza actul
incdit din 3 februaric 1764, caracteristic nu numai pen-
tru felul cum se proceda in asemenca imprejurari,
dar si pentru uncle aspecte ale vietii locale. Repro-
ducem o parte a actului : Si intii am inceput din
piiatra ce s-au gsit de marginea podului a ulitii ce
merge la scaune[le] de carne, ling talpa casii Radului
vataf de pescan, si am pus aid' piiatr noao in locul
accica, de catre local lui jupinu Dumitru Lehliu.
Si de acolea am mersu drept innainte, tot alaturea
de locul Lehliului ping in coltul ulucilor, in dreptul
girliciului pimnitii, i sapind, am gash piiatra cea veche
ingropat drept coltul ulucilor, si am pus alta piiatr
noao peste piiatra acea veche cc s-au gasit, rmiind
piiatra cea veche supt uluce. Si de acolca putin innain-
te, in d reptul casii Nitii Fustasoa[i]di [a sotiei unui
fustas, soldat de garda la Curtea domneasca], iarasi
sapind, s-au gasit piiatra cea vechc iar supt ulucc
si am pus alta piiatra noao in locul ci. Si de acolea
drcpt innainte pre linga ulucilc Lchliului, prin gaura
putului si pre dinnaintca Besericii Scaunelor in podul
360
www.dacoromanica.ro
ulitii ce vine de la Coltea, unde au mrturisit popa
Nicola de la Beserica Scaunclor ca au fost piiatra
cea vcche si au perit, si au pus aka' piiatr noao aproape
dc coltul casii lui Grigorie Grosul, undc au venit
stinjeni 32 ce serie in cartea de hotrnicie, adeca din
piiatra aceasta pin in bolovanul portii popci Tomei
si s-au gisit magaziia cea dc piiatr a lui Grigoric
Grosul, cea de linga cask pusa pe locul sfintci Mitro-
polii..." Alaturi de mahalaua Scaunclor era accca
numita Scaunele pescarilor, unde se desfacea pcstele
srat si proaspt, adus dc la balta ; ea figureazi in
catagrafia din 1798 cu 56 de case, in timp ce vecina
arc 89. Amintirca acestci mahalale se mai pastra,
spre sfirsitul sccolului al XIX-Ica, in numele strzii
Pescaria Vechc, numc schimbat apoi de cdili tied*
intelegere pentru trecutul orasului in General Flo-
rescu. Este posibil ca i numcle mahalalci Batiste
si fie in legituri tot cu Scaunelc de macelari ; el
ar designa locul batut, battura sau ograda sens
existent inc in Transilvania unde stateau vitele
adusc spre taiere ; aici ar fi fost dcci cel dintii obor
al orasului, mutat apoi undc e acum biscrica Oborul-
Vechi i, dup aceea, la Oborul-Nou pe locul Halclor
Obor de astazi. Gion explica' altfel numele Batistei,
punindu-1 in lcgatura cu Constantin Baptista, dregi-
torul lui Radu Mihnca, si al lui Alexandra Coconul
si stapinul, dup traditie, al unei frumoasc asezari
(cask' si gradini) in partca locului, asezare desprc care
n-avem ins nici o dovad documentara. In sprijinul
explicatiei care leag numele acestei mahalale de
numele unci persoane, vine documentul din 5 aprilie
1660, care mcntioneaz biscrica lui Batiste" (vezi
mai sus, p. 102). Batistei i a-a mai zis, spre finele
secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea,
si maim/at/a Minciulestilor" asa, dc pilda, intr-o
insemnarc din 1802, decembrie 1 dupa neamul
vtafului de mcelari Manciul, care, impreuna cu
sotia sa Ilinca cu altii, a ridicat, in 1763, biscrica
de zid, existenta i astazi. Mahalaua Olari, a incite-
rilor i negustorilor de oale, se intindea pe unde
este astzi biserica purtind acest nume ; in 1798 avca
64 dc case si apartinea plii Tirgului de Mara.
Optarii, cci cc fceau i vindcau otet, claclusera numele
lor unei mahalalc din plasa Podului Mogosoaki ;
ea se alctuia din 52 de case la data catagrafiei amin-
tite. Cdedmidarii au avut dou mahalale : una mai
vechc, in partca de sud-est a orasului, unde o hotar-
nica din 4 iunic 1668 aminteste piatra drcpt Cr-
mizii" sub accst ultim nume intelegindu-se pro-
babil un sat scparat la acca vrcmc, inglobat ulterior
si devenit mahala si o alta mai noua, in extremitatea
opus a Bucurestilor, la nord de intrarea Dimbovitci
in oras (vezi si mai sus, p. 258). De breasla brutarilor
se leag de asemenea numcle a dou mahalalc: una
e Manea Brutaru, in jurul biscricii ridicate de accst
staroste mai inaintea lui ii zicca mahalaua Popa
Radu i ccalalti Pitar Mop, nume mai nou, exis-
tent in lista din 1852 a lui Borroczyn, dar care nu
figureaza si in catagrafia din 1798; am intilnit-o
a
E
4

www.dacoromanica.ro
re
U Kv V.
I ..
..
1
1 1.---\.- ....
4-
!t A .
i
....
-____,,, ),,, . ,.
*4.1 a -
111.111EL
sub numele de mahalaua Pitdresei: asa intr-un act
din martie 1831. Plarii, meseriasi i negustori insem-
nati, erau mai ales in mahalaua cu acest nume, situat
in partea veche a orasului ; o intilnim documentar
in 1676; dupa cladirca bisericii cu hramul Sf. Nicolae
de c..5tre Pan Apostol, se intrebuinteaza de obicci
denumirca mahalaoa Sf. Nicolac din Selari ; citcodatil,
ins, i mahalaua $51arilor, cum c, de pild5, in actul
inedit din 8 martic 1750. De la un scortar sau tes5tor
de scoarte tragc probabil numele mahalaua Scor-
lardtd, trecuta in catagrafia din 1798 cu 44 de case.
I s-a mai zis in sccolul al XVIII-lea si mahalaua
$erban-Voda (Cantacuzino) din cauza casei i bise-
ricii pc care le-a ridicat accst voievod in cuprinsul ci.
In lista lui Borroczyn o intilnim sub forma plural
Scortari, sir/It/ban cu mahalaua $erban-Voda. Ceca cc
inseamn5 c.:1*la mijlocul secolului al XIX-Ica prin
accst ultim nume sc intelegea o alta mahala dccit
aceea a Scortarului, si anumc, o mahala in regiunca
strabatutil azi de Calca Serban-Vod5. Tot de la un
mestesugar dar nu direct, ci indirect, prin inter-
mediul bisericii i trage numele si mahalaua Mann
Cavafn, situata in partet de sud-est a orasului si
mcntionati in aceeasi list a lui Borroczyn. Inseamnil
Manu cizmarul", dar un cizmar care lucreaza incAl-
taminte mai grosolank ordinar, nu subtire". Cred
c tot un mcstcsugar sou un negustor va fi fost si
acel Apostol Marinciu, al doilea ctitor al bisericii
Apostl piatra lui de mormint situata in pronaos
-
nu se mai poate citi de la care si-au luat numcle
ark 15casul, cit si mahalaua, situata in plasa Bros-
tendon
Negustorii i precupetii, cei cc se indeletniccau
exclusiv Cu negotul, nu erau si mestesugari, au dat
numele lar, direct sau indirect, la citeva din maha-
lalele bucurestene. In aceasta categoric intr: 1. Ma-
halaua Negustori din plasa Tirgului de Mara*. 0
'insemnare din 24 februarie 1751, pe o pravil a lui
Matei Basarab, arata ca aceast5 pravil apartine
sfintei beserici din mahalaua negutitorilor". In
1798 numara 34 de case; 2-3. Precupelii-Vechi i
Precupetii-Noi, doui mahalalc situate in Plasa Podului
Mogosoaiei, avind, in 1798, 105, respectiv 42 de
case ;4. Lipscanil, dup numele negustorilor care
desfaceau marfa de Lipsca (Leipzig); in catagrafia
din 1798 e trecut5 cu 49 de case ; 5. La o categoric
asemanatoare de ncgustori, i anume, la accia care
desf5ceau marf5 de Udrii (Adrianopol sau, turceste,
Edirne), deci la Udricani, trimite indirect numele
mahalalei Udricand in 1852 Udricani dup5 Udre-
can (Udrican) ducerul", ctitorul biscricii; 6. Tot in
accast grup5 intr5 si mahalaua Tirgul de Nara,
dupa care s-a numit i plasa ; are numai 25 de case
in 1798; in lista lui Borroczyn apare sub numele
dc Oborsd-Vecbi. Mahalaua Obordui c citata si intr-un
act din 15 august 1822; 7. Sermalm, in sfirsit,
ca marele Tirg al Mosilor a determinat numele bisc-
ricii i mahalalei Sf. Ion Mo,ri; in lista lui Borroczyn
o intilnim sub forma usor modificata Ion Mop'.
www.dacoromanica.ro
0 categoric deosebita, sub raportul numclor, o
formeazi mahalalelc care arata aseziri dc grupc etnice
strine sau de romini provenind din diferite 13:4
ale tcritoriului national. Mahalaua 011eni a fost locuit5
la origine dc oameni veniti din Oltenia sau dc pc
malurile Oltului, dc unul deci din numcroaselc gru-
puri care s-au r5spindit in Muntcnia si Moldova
de miaz5zi. La 8 februaric 1696, Constantin Brinco-
veanu d5ruie1te lui Alexandru biv-vel postelnic un
loc de cas5 aici in orasul domnici-mialc in Bucurcsti,
in mahalaua ce se chiarna a Oltenilor, pre linga locul
Radului tabacul, in lung spre biscridi, stinjini 29"...
O cxplicatie similar5 trebuie si dim si pentru numcle
micii mahaialc Moldovenii, din plasa Gorganului, avind
In 1798 numai 12 case; va fi fost o colonic veniti1
sau adusa din Moldova, in imprejurri pe care nu
le cunoastcm. Vechiul sat Sirbi, incorporat in oras
si devenit o mahala a lui asa apare in sccolu I
al XVII-lea (vczi mai sus, p. 257) arata o asezarc
de sud-slavi, sirbi sau bulgari. Numc caractcristicc
sud-slavc se mai intilnesc la locuitorii accstci mahalalc
inca la inceputul sccolului al XIX-Ica. Astfcl, dc
pild, in zapisul incdit din 6 septembric 1814, prin
care Anastasiia, matusa lui Ncculai Dogaru", vindc
dumnealui jupin Iliic Papistasu" o cas cu locul
ci si Cu o privalioara", in fata ulitii, in mahalaoa
Sirbilor", printre martori figurcaz5 si Enciu", ginc-
rele Anastasiei, si un Sfetan". Mahalaua Armeneascd
apare cu acest nume in lista lui Borroczyn in 1852,
nu ins5 si in catagrafta din 1798, desi exista incI din
veacul al XVII-lea. Se intindca de-a lungul ulitii
armcnesti" si in jurul biscricii (vezi fig. 210). Tot
in lista lui Borroczyn apare si mahalaua Grec i; in
actdc de la sfirsitul secolului al XVII-lea o gasim
sub numele de mahalaua Biscricii Grecilor", iar in
catagrafia din 1798, sub accla dc Ifanul Grccilor".
$tim ca negustorii grcci erau numcrosi in Bucuresti
si print= cei mai vechi ; se vede trcaba ins c5 aici,
in jurul bisericii lui Ghcorma banul c.aci accsta
e primul ctitor se asezaser5 de preferinta, dc vrcmc
cc au dcterminat schimbarea numclui lcalului de
la care s-a dat apoi si numcle mahalalci. Ca cl ar fi
in legitura ca inchinarea accstui lacas c5trc arhi-
episcopia Pogonianii, in tara grcceasc" dup5 expre-
sia documentului din 5 aprilic 1635 ni se pare
mai putin probabil, deoarcce existau in Bucurcsti
o serie intreaga de m5n5stiri si biserici in acceasi
situatie dc metoasc a marilor lavrc dc la Athos,
Icrusalim, Sinai etc., cu egumeni i clugni grcci,
si totusi nu c5p5taser5 calificativul pc care-1 arc
Biserica Grecilor.
Uncle institutii administrative, fiscalc sau mili-
tare au determinat i ele numelc citorva mahalalc.
De la vcchca resedinta a domnului s-a numit maha-
laua Cartea vecbe, trecut in lista din 1852 a lui Bor-
roczyn. M5n5stirca Radu-Vod5 avea lingO ca o slo-
bozie", adica o asczarc de colonisti, oamcni adunati
din toate pilrtile au rumio, au grcc, au sirb,
au arbanas, au moldovan, au fieste once om", cum
361
 -
Fig. 210 Biscrirs soncan1 construid In 1911 dupi planurilc athitectului
D. Maimsrolu. (C.C.G.)
spune hrisovul inedit din 25 noicmbric 1628 de la
Alcxandru Ilia carom domnii, incepind cu primul
ctitor, Alcxandru al III-lea Oaie-Seac., i continuind
cu cci din vcacul al XVII-Ica, le acordaseri un rcgim
fiscal privilegiat Cind accasti slobozic" a fost
inclusi in oras si s-a transformat intr-o mahala a
lui, ca a pstrat numcic de Slobotia domneascci. Ni
s-a pstrat o hotarnici, inedit, din 21 ianuaric
1759, dat de preotli si mahalagiii din mahalaoa
Sloboziia domncasc" pentru locul caselor... rpo-
satului Mihail Filcoianul biv-vel stolnic". Acest loc
se invecina cu accla al lui Matei Filcoianul biv-vel
logoft, fiind dcsprtitc dc un dud mare, pus cum
spune hotarnica de Stoica, copilul din cas...
impreuni ca jupineasa Filcoianca cca btrini, ca
si fie hotar". Un alt document inedit, din 1775,
iulic, ne arat di ;mahalaua Slobozia domneasci
avca si un al doilea nume, de fapt o porecli:
Brostenii".
Categoria militar a trimbitasilor", slujind la
Curtca domneasca si in ostirc, a detcrrninat numele
mahalalci in care se vede c cdeau multi dintre ei ;
o gisim mentionati intr-o porunci din 23 mai 1716
a lui Nicolae Mavrocordat, in alta, similar, din
16 mai 1717, si intr-o a treia din 12 ianuaric 1733.
362
www.dacoromanica.ro
l II II R.,
Ea se intindea pe ling min'sfirea Sf.lIoan ccl Mare,
In lunca Dimbovitei, trecind si peste api spre Mihai-
Vodi ; in cuprinsul ci se afla podul de nuielc",
adic o ulit podia Cu nuiele in loc dc birne dc
stcjar ; spre comparatic, amintim Podul de Pmint
Calca Plcvnci de azi carc era numai dc pmint
bitut. Numelc i sc mai pstra in popor pini sprc
sfirsitul sccolului al XVIII-lea, dovadil actul inedit
din 5 iulic 1781 prin care o anume Chita, sotia lui
Ieremia, vindc ministirii Sf. loan cel Mare o casi
a ei, vcche, ca pornii respectivi, In mahalaoa Trim-
bitasilor". In ditagrafia oficiali din 1798 ea nu mai
figurcazi insi. A cxistat si o mahala a Po,rtei vecbi,
in partea de sud-vest a orasului. Ne-o spune docu-
mentul inedit, fri dat probabil fincle secolului
al XVIII-lea prin care un Ivan sin Bogdan sirbul
ia dc la mnistirea Radu-Vodii un loe spre a-si face
casi pc mosiia mnstirii cc sa numeste Lupesti
ot mahal[aua] Postea vechc", pltind de pogon
cite 5 talen pe an.
O scam de mahalale si-au luat numcle de la
vreun clement al mediului fizic: prund de girl, izvor,
copac, fruct, sau de la o realizare, real sau presupus,
a omului: fintin, pod, gorgan. La 3 noiembrie
1708, un document inedit mentioncazi o casa In
mabalaua Prundului, iar la 8 iunie 1709, Manolachc
cupariul face un schimb cu Mitropolia, primind un
loc aici in Bucuresti", In acecasi mahala, ariturea
cu locul casii" lui, vi dind in sehimb o pivnita cu 2
privalii i cu case deasupra pivnitei. Mahalaua se
intindea pc prundul Dimbovitei, in fata Curtii dom-
nevti ; aici zidevte, din temelie, o biserica de piatra",
avind vi chilii" alaturi, tot de piatra, Theofan
shimonahul" vi o inchina ca mctoh Mitropoliei, prin
actul din 21 septembrie 1682. Dupa cc domnita
Blava, fiica lui Brincoveanu, inalta vi ea o biserica,
in apropierca accleia a lui Thcofan, mahalaua ivi
schimba numcle vi devine Domnita Balava din Prund.
Asa figurcazi ea in catagrafia din 1798, unde e trecuta
Cu 53 de case. In 1852 e numita Doamna Balava.
In partea oravului unde e astzi strada Izvor, pe malul
drept al Dimbovitei, se intindea, in sccolul al
XVIII-Ica, mahalaua Itvorul ; ea avca 95 de case
in 1798. Dou mahalale bucurcvtcnc s-au numit dupa
copaci: una a fost mahalaua Bratii, in jurul bisericii
cu bradul", azi biscrica Botcanu ; cealalta, mahalaua
Stejand, din pricina unui stejar falnic, linga' care
Tnase cpitanul i Stanciul vataful de brutari au
ridicat in 1763, in locul uncia mai vechi, o biserica
de zid numita apoi biscrica Stejarul. De accca, maha-
laua e cunoscuta' inca de la fincle sccolului al XVII-lea
asa intr-un document din 1691 vi sub numcle
dc mahalaua biserici de la Stcjar". La 23 iunie
1753, un Hagi Chiriac druievtc printr-un act inedit,
Stanchii, cc au fost roaba a noastr", i fiicci
Sofica, o casa insa Cu gradin i Cu vie vi Cu alte
namestii inprejur cit trcbuc casii, in mahalaoa bise-
ricii de la Stejar" ' Semnalam de asemenea, gratic
unui act din 1795, mahalaua Vifinei, dup fructul
bine cunoscut sau, poatc, mai dcgraba, dup numele
unci femei pe care o cherna asa.
In ce privevte mahalalelc numite dup uncle rea-
lizad omcncvti, citam in primul rind mahalaua Foi-
fortdui, dupa foivorul" pcntru frumoasa priveali"
inaltat de Nicolae Mavrocordat linga casele domnevti"
de care face pomenirc actul sal' din 2 martie 1724.
Era apoi mahalaua Fintina Bou/ni, amintita' documen-
tar in 1753 (actul citat in nota) vi avind 86 de case
in 1798; ea ii trage numele de la o fintina facuta
probabil de un anumc Boul nu tim cine a fost el,
dar o familie boicreasca numit asa se intilncvte
in Moldova in secolcle XVIIXVIII. Si biscrica
ridicat in accast mahala de, catre Mihail Cantacu-
zino a fost cunoscut la inceput sub acelavi numc ;
apoi i s-a zis i ava ii zicc i azi Popa Tatu,
dc la unul din slujitorii lcavului. Dota mahalale
s-au numit dupa podurile", adica drumurile prin-
cipale podite cu birne de stejar sau nepoditc, carc
le stribateau. Una e mahalaua Patn/ Calicilor, care
E interesanta justificarca daniei : fiind accasta
casa la mahala i ncdindu-mi mina ca s vazi eu intr-
insa". In realitatc, era risplata pentru o veche lega-
-
tura e pomenit i fiica fostei roabc, fiica lui
desigur ; de altfel, pe linga aceast casa, le mai da
inca una, in mahalaoa Fintinii Boului", din vecina-
tate. In 1798, catagrafia insemneaza in Plasa Gorga-
nului, mahalaua Stejarul, cu 43 de case.
www.dacoromanica.ro
se intindea de o parte vi de alta a actualei Cal a Raho-
vei, dincolo de Palatul de justitic vi de biserica Domnita
Balava, unde era mahalaua Prundului. La 10 februaric
1794, printr-un zapis inedit, Velcca Ograzcanul biv-
ve! pitar face un schimb cu Mitropolia, dind accsteia
un loc mai marc in mahalaua Antimului vi primind
locul in mahalaoa Podului calicilor" pc carc ivi
cladise case dc locuit vi prvlii. Ccalalta e mahalaua
Podul de Pdmint, trecuta cu 73 dc case in catagrafia
din 1798. Sc intindca de-a lungul primci jumatati
a Cali Plevnci de astazi. Cit dcsprc inahalaua Gorga-
nidal, ea ivi tragc numelc dc la gorganul pe carc se
afia, sub Scrban Cantacuzino, o biscrica de lcmn,
iar mai tirziu, biscrica de zid numita vi azi Sf. Ilie-
Gorgan. In rcalitate, ava-zisul gorgan nu c o movil
artificiala, fcuti de mina omului, ca zecile dc gor-
gane din Baragan, ci un rcst, mai rezistent, din po-
divul de odinioar, in care Dimbovita vi-a sapat albia.
In 1798, mahalaua Gorganului, situata in plasa Gor-
ganului, avca 116 case, era deci, comparativ, bine
populata. Sub Matei Basarab, in accasta parte a
oravului traiau candi", oameni sarmani ; de aceca,
intr-un document din 1639, ca e numita mahalaua
caliccasca, la Gorgan".
Au fost i mahalale carc au avut drept numc o
poreck, data fie dircct, tic indircct, dupa porecla
biscricii respective. In accast categoric intra maha-
'alele Brofteni,Fkirninda,Cairnala i Mabalatia Draculni
Brovtenii, mcntionati ca mahala inca in 1696, vi-au
tras numele in realitate o porccla ironica de
la multimca baltilor vi o broavtelor de care era plina
nu numai mahalaua lor, dar o mare parte din plasa
respectiva'. Pina' nu demult exista inca, in accasta
regiune, strada Brovteni, dupa cum astazi exista,
In diferite parti ale oravului, strada Broscarici (raionul
Lenin), intrarea Broavtei (raionul Tudor Vladimircscu)
intrarca Brotaccilor (raionul 1 Mai). Printr-un act
fara data, probabil finelc vcacului al XVII-Ica sau
veacul al XVIII-lea, Cirstca pirclabul i sotia lui
vind unui Dumitru i sotici accstuia o casa aici
in mahalaoa Brovtcnilor". In 1798 aves 96 dc case,
In timp cc mahalaua Flan/inda, in aceeavi plasi,
numai 59. Numcle accsteia din unn, dctcrminat
de s'Arada locuitorilor, adcsea flaminzi, a trccut
asupra bisericii de zid incepute in 1782 de vel-vornicul
Istrati i dc Constantin Cretulescu, in locul celei
vechi, de lemn, i terminata in 1800 de brcasla crol-
torilor. Mahalaua Caimala, trecuta' in catagrafia din
1798 Cu 24 dc case, facca parte din plasa Podului
Mogovoaiei. Numelc ci ar proveni, dupa Gion, de
la calificativul dat Bucurevtioarei, &dita care o stri-
batea, cu apa i malurile plinc de necuritenii, de
dcjectiuni. Am amintit mai inaintc (p. 100) vi o alta
explicatic, derivind porccla din tcrmenul grecesc
care inscamn sarmana" ; fie una, fic
Ka t gtv ,
cealalta din explicatii, fie c biscrica vi-a luat numcle
de la mahala sau invers, ccrt este 61 nc aflam iaravi
In fata unui calificativ asemnator aceluia al mahalalci
Flaminda. Cit despre mahalaua Dracani, nume mai
363
nou, din a doua jumatate a secolului al XIX-Ica
nu figurcaza in lista din 1852 a lui Borroczyn
el a fost dat mahalalei care se intindea la nord dc
Spitalul Filantropia, dincolo de Calea Grozavestilor
(azi Bulevardul Banu-Manta) si in care era periculos
sa p5trunzi noaptea din cauza pungasilor ce misunau
pc aici, avindu-si unul din sillasc in groapa" lui
Ouatu. Luchian, chirias in partca locului la nr. 36,
pc Bulevardul Filantropici (azi 1 Mai) a imortalizat
citcva case vechi din aceasta mahala intr-un tablou
intitulat chiar aSa : Mahalaua Dracului" ; a infatisat
apoi si alte aspecte ale ci, ca, de pilda, trista ghereta
de la baricra Filantropia".
Dc obicei, mahalalele au prcccdat lacasurile bise-
riccsti ridicate in mijlocul lot ; si-au durat mai intii
oamcnii case sau bordcic, i apoi, dupa ce s-au infi-
ripat, au f5cut si o biscrica, in genere de lemn la
inceput, apoi dc zid. Sint insu i cazuri cind mahalatia
s-a format pe ling sau in jurul unui 'acts preexistent ;
asa s-a intimplat cu mahalaua Slobozia domneasca,
de lingO manistirea Radu-Vod (vezi mai sus, p. 362),
sau Cu mahalaua din jurul manastirii jupinesii Caplca,
manastire inlocuita, la finele secolului al XVI-Ica,
de aCCCa a lui Mihai-Voda. Cind numarul locuitorilor
dintr-o ma hala se inmultca, cind nu mai era loe destul
pentru noi case in cuprinsul ci, se forma alaturi
una notra, adeseori cu acclasi nume, insotit de cali-
ficativul nou5". La 20 iunie 1794, Petrache sofra-
giul", printr-un zapis inedit, ia cu chirie dc 10 taleni
pe an, de la Mitropolie, un loc sterp" al ei in maha-
laua nooaa p Podu- Calicilor, in dos..." ca sa-si
dureze casa. Ling mahalaua Precupetii-Vechi se
for meaz5 Precupetii-Noi, ling Delea Vechc, Delea-
Noua tuspatru in catagrafia din 1798 ling Dea-
lul Spirii-Vcchi, Dealul Spirii-Nou (lista lui Bor-
roczyn, 1852). In Delea-Noui s-a nascut, intr-o
bojdeuca mizer5, la 11 aprilie 1859, Barbu Stefanescu -
Delavrancea, al nouilca copil al unui carutas sarac,
Stefan Tudorica Albu, pe care mahalagiii il porecli-
sera Caruta-goali". Uncori, crad se indescsc casele
sc ridica i alte biserici in cuprinsul unci mahalale,
ca se scindeaza si se formcaza cloud' sau trei. Acesta
e cazul cu mahalaua popii Dirvas, care de la una
in 1798 ajunge la trei in 1852, celelalte doua numin-
du-se Biserica Alba" si Amzea". Tot astfel cazul
mahalalei Domnita Balasa din Prund, care, iarasi
intr-un interval de 54 de ani, d nastere, prin scin-
dare, la doua' : Doamna lidlafa i Sf. Nicolae din
Prund.
In privinta nu melor, rezulta, din cele aritate ante-
rior, ca una si aceeasi mahala a avut uneori, in
popor, dou sau chiar trei nume simultane ; de
asemener, doua, trei sau patru succcsiv. E cazul
tnahalalci Ttrnovului, numita apoi Arbimandrihd,
S finlii Aposloli i Dudescu, sau a mahalalei BdIcIcea-
mdai, cireia i se mai spuner, In acecasi vreme,
mahalaua Bisericii de Jure7mInl i mahalaua SfIntus
Moulin/. De accst fapt trebuic sO se tie scam cind se
cercetcaza subimpartirile tcritoriale ale orasului nostru.
364
www.dacoromanica.ro
Intocmai dup5 cum termenul enorie, de origine
greccasca, fusese inlocuit, spre finele secolului al
XVI-lea i inceputul celui de-al XVII-lea, prin
termenul mabala, de origine turceasca, tot asa si
acesta din urma c inlocuit, in secolul al XIX-Ica,
prin earlier, de origine francezi (gnarlier). Inca in
a doua jumatate a sccolului al XVIII-lea, mahalaua
capatase intelesul discriminator, Cu o nuanta peiora-
tiva, de asezare margin*, la periferia orasului, spre
deosebirc dc centru, care constituia tirgul propriu-zis.
In nartul" din 3 aprilic 1793 se precizeazi, intrc
altele, pretul apei eirate cu sacaua de la Dimbovita:
6 parale in ocolul agiei", adica in centru, si 9 paralc
in ocolul spitaresc, la mahalale". Din cauza acestei
diferentieri, s-a simtit nevoia unui alt termen pentru
mahalalcle din centru, i alegerca a eizut, cum era
de astcptat intr-o epoca de intensi influent a limbii
franccze, asupra termenului corespunzator din accasti
limb: gnarlier. Regulamentul Organic stic, e drcpt,
tot dc mahalale", ca termen generic ; intrucit ins
in textul lui i anume, in capitolul Pentru dregerea
ulisilor din oras... se intrebuinteaza ter-menu'
trotuar" din francezul trottoir sintem in drcpt
sa presupuncm ca se introduscsc, inca in aceast
epoca' (1831), si carrier", chiar dac cuvintul nu
figurcaz5 In amintitul Regulament. In once caz, in
a doua jumitate a sccolului al XIX-lca, termenul era
intrebuintat curent. Tot atunci se introduce in ter-
minologia oficiala i suburbie", Cu acelasi inteles.
MICRORAIOANE
Termenul cattier" nu este numai un neologism
pentru mahala ; el se dil si grupurilor de constructii
noi ridicate intr-o parte a orasului ; in acest intelcs,
se vorbeste, de pilda, de carticrul Suter sau Vatra
Luminoasa. ian cind grupul de constructii noi este
important, cuprinde mii de apartamente caz din
ce in cc mai frecvent in ultimul deceniu atunci
se intrebuinteaza un nou termen, acela de micro-
raion", adica de raion mic. Chiar termenul ales
arata proportiile considcrabile ale complexului de
constructii, acester fiind intcrmcdiarc ca suprafata
intre cartier sau suburbie i raion. Asemenel micro-
raioane, inzestrate cu tot cc este neccsar vietii mo-
derne de la magazine de tot fclul pini la scoli,
policlinici, cinematografe, tcrenuri sportive i spatii
verzi constituid adevarate podoabe ale capitalei
Citam astfel microraionul Floreasca, ridicat pc mar-
ginile imundei gropi de odinioara, transformate azi
in pare, strajuit de saw blocuri-turn impunatoare ;
strazilc accstui microraion poarta numele marilor
compozitori ai lutnii, de la Donizetti, Rossini si
Mozart la Beethoven, Ccaicovski i Rachmaninov.
Clam apoi microraionul Balta Alba, cc se intinde
In preajma 1351tii, altAdat focar dc infectic, dcvenit
acum, iar1i, centrul unui parc ; acest microraion,
cind va fi tcrminat, va avca circa o sut de mii de
locuitori, populatia unui adevrat ora. Cinc-1 cerce-
teazA chiar in stadiul actual fmine adinc impresionat
de noua fat a accstei laturi a oraului (vi fig. 211).
Un alt microraion este cel de la Bucureftii-Noi, de
ncrecunoscut fatal de aezarea de mai inainte ; el are
o larg piat pc a cirei laturi se afl unul din
cinematografele moderne ale capitalei, infratirea
intre popoare" ; arc dc ascmcnea un tcatru de var:i
inclpator, in mijlocul Parcului Nicolae Balccscu".
Nou de tot este microraionul de pc Pseana Giurgiultd,
unde blocuri inaltc dc multe ctajc au inlocuit cocioa-
belc antcrioarc. La fcl, microraioanele de pc Pseana
Olienitei (vezi fig. 212) si dc pc Drum' Taberei
(vezi fig. 213) ; i cel numit Jiul-Scinteia (vczi fig. 214) ;
anterior accstora s-a ridicat microraionul Ginlefli
(vezi fig. 215). Trcptat, trcptat, marginilc orasului,
ap de oropsitc altdati, dcvin partile cele mai modernc
ale lui, demonstrind, in mod concludcnt, marcle salt
calitativ din ultimul dcceniu i jumiltate in urba-
nistica BucurcOlor.

4.
e
e "MINN it= 03. g
*WM=
11111....M.
12 r
in semicer,germensiess
es hit emErvat:5:0=1:mr.
m MM MMJIM

rig. 211 Noi constructii in carticrul Balm Alb5 (A.)

Fig. 212 Blocuri noi pc ,oscaua Oltcnnci (A.)

I III II III II M011.

!Will I
I 1111 I I t

5 '

iiiffU
1;1! Jo
-
c
11

a
1+1 11.Tr
.c fio
IF! ifiree0
-it r !i V
rt Ir NE

Ye erier i1
_ rig rii.6-A- -_-011 g.
I .-- -i---
'fi IV 117.dmall 365

www.dacoromanica.ro
 V

'1. ....I REM/

eq
I! LI
al!,ostitar=m _ e
ra El
NMI
A.. _.. - - _sr
_ ......,...:.... ,--
--0 7---,Ir .7. '''''&'''.'''..r: .
ft.- :11ro . ..
_ ...-... ..... ...,
-4. -t
1
,,,
r... ...... .....- ___A-.... - -F. , Ir.: -:4 ' ,
...v.. IL -.
_ - ,,-;___ ...-

., ri! . 48;44"..:1
. f:
...." _41.: 1.......:..E:.
H.:.....i...1,..:: .4.-
e
:.
, .
- -If t. .4
-...-
z; .- .-... -;k-
,:...i......
,,,....._ j- , . yi -. .
-. -- .1.:- _ .- _.---- _....--___
AIII :4 .-1. za . r 0
----arl.
s '''''. - r 6511lei
"'
Ip, - ...
1
1 ,1,

Fig. 213 Blocuri noi In calticrul Drum! Tabcrci. (A)

Fig. 214 Blocuri noi in caiticrul Jiului. (S)

ffi
h 4, all I-,
I.
,a.144 pFuloso 1;; '

B/4 0 , JIfelrA
1/.....,i..01.

I-1 UN - lop ii4 i . .2,

11:2 IM IHIL,111 ICE 1 IUD mil [ oilli I ii--1 17:r:-. :::::" :7. :1-*:-.1II:1'4.
Sr--

Fair! arr
- IX- - ' 7-r- =------

II II P:11 - A

I $1-I1 Ill
10.111 nr7
4e4r44.4

I4 iiiIJ 9t in- 7.0

ri
=.

A
366 www.dacoromanica.ro
 11/15. fff
RBI 01111.:,
wry 1,
fr mrwr -
6a-
I
PODURI" SI PODURI. ULITE $1 STRAZI.
' BULEVARDE $1 MAGISTRALE
Strbatind mahalalele sau despartindu-lc, o retca
intreagi de ulitc mari i mici impinzca Bucurestii.
Centrul acestei retele era Curtca Veche ; de aic.
plccau majoritatea marilor artere, asa-zisele poduri",
si aici era punctul de sosirc, terminus, al drumurilor
care vencau de la hotarcle tarii, Aka dc la vadurilc
Dunarii, trecatorile muntilor si de la Milcov. Dad
mai tirziu, in sccolul al XIX-Ica, Plata Sf. Gheorghc
a fost socotita centrul rctelci de drumuri, de undc
inccpeau sa sc masoare distantcle, asadar kilometrul
zcro, in sccolelc antcrioarc accst ccntru il constituia
incinta rescdintei domncsti, cu diferitcic ci porti,
de la care plecau marile arterc. La 12 martic 1780,
intr-un act inedit, descriindu-se masuratoarca locului
biscricii $erban-Voda, se spunc : ...pin in coltu I
bacaniei ce da in podul ccl mare carc vine de la
Curtea domneasca cca veche...". lar mai departe:
...pc marginea podului tot a acestii ulite mare, cc
vine de la poarta din sus a Curtii domncsti". Ulita
mare", amintita aici, a fost, in primelc sccole ale
cxistentei orasului, artera principal a lui. Ea pornca
dc la poarta din sus", strabitea tot ccntrul comercial,
formind axa in care faspundeau o sum de ulitc
purtind numcle mestesugarilor-ncgustori grupati pe
specialitati sau brcslc i avind ca insi, dc o parte
si de alta, pravIliile acestora, si continua apoi, devc-
nind drumul Tirgovistci", ducind asadar la capitala
cc prccedasc Bucurcstii. Prima mentiune documentara
cu privirc la aceasta artera principala a orasului este
www.dacoromanica.ro
'iiij;-r- ...Imo r
ir,'Tww . . O.
11 I ":44:6;:r r maim
ommi
11
em
.
* A
Fig. 215 0 parte din microrainnul Gluier'. (S)
din 1589, iunic 5, cind Mihnca Turcitul daruicstc
lui Jipa vel-portar un loc in orasul domniei-mcic,.
in Bucuresti, [pc] ulita cca mare, ling curtca domniei-
mcle", drcpt rasplat pcntru slujba credincioasa cc
i-a slujit in strainatate. Cu noua ani mai inaintc,
la 12 martie 1580, c amintiti ulita de catra bescrica
Gheormci", uliti pe care se aflau nota pravalii ale
lui Dragomir, fost mare vornic. Tot in 1580, la 28
noiembric, Caloian, judetul orasului, i cci 12 pir-
gari intresc lui Prcda, al doilca paharnic, cumpara-
toarea sa de la Radul, fiul lui Stoian, anume o casa
cu gradina i cu locul, oricit Sc va alcgc imprejurul
casci.., dar cu ulita, pcntru ca accasta ulita este a
casei", fusesc Aid{ facuti pc locul casci, apartinca
deci stipinului rcspcctiv. In sccolul urmator apar in
documente o serie intreaga dc numiri dc cal i ulitc :
calca dc sus" (1614), zisa i ulita den sus" (1658),
ulita turcilor" (1626), ulita cca domncasci" (1659)
totuna cu ulita marc", ulita barbicrilor" (1660)
ulita zlatarilor" (1069), ulita cci marc de jos, care...,
mcargc la s[vea]tii [sfintul] loan" (1674), podul
domncsc" (act nedatat, sub Brincovcanu) etc. lar
in secolul al XVIII-Ica numarul podurilor si ulitclor
pomcnitc in actc crestc considerabil.
Prin cuvintul pod" s-au intelcs la noi, in trccu:,
in domcniul cailor de comunicatic, doua lucruri:
pe dc o parte podul, statornic sau umbltor, de
peste o ap, pc dc alta, pavajul dc !emu, din -birnc
dc stcjar, care acoperea un drum principal. Prin
extcnsiune, ultimul intcics s-a aplicat i drumurilor
carc crau astfcl pavatc si chiar acelora la care
se intrcbuintau altc materialc, ca nuicicle (Podul dc
Nuielc in mahalaua Trimbitasilor, in lunca Dimbo-
367
vitei, intre Zlatari si Srindar) sau pamintul bitut
amcstecat cu pietris, moloz, cenusa etc. (Podul de
Pamint, azi Calca Plcvnei). Pavajul de lc= se fie=
din birne groase de stcjar, numite podini", lungi
cit latimea drumului, deci circa 8 metri (4 stinjeni
era latimea canonisita", adica legiuita", din vechime
a podurilor" principale, domnesti), groase de 25-30
de centimctri si late in proportie. Ele crau asezate
transversal pe doua talpi groase, tot de stejar, numitc
ursi", cite una de fiecare parte a drumului. !titre
cele dou talpi se sapa un sant adinc, numit savac",
prin care se scurgcau apa de ploaie i zoile pe care
gospodincle le aruncau pe marginea podului". Cind
birnele crau noi, bine unite si savacul desfundat,
podul" reprezenta o mare usurinta pentru circulatie,
mai ales in vremea ploilor de toamna i primavara,
cu noroaie mari. Cind ins podurile incepeau si se
strice, avcau gauri, iar savacul se infunda, din pricina
gunoaielor aruncate si a rnilului carat de ape, atunci
se schimbau lucrurile. Nu ararcori se intimplau
accidente, si oameni i cai rupindu-si picioarele in
aceste gauri dind in gropi", iar vara, din cauza
cildurii, apele statute devencau ru mirositoarc, stri-
cind acrul. O semi' de calatori strini releva accste
inconveniente, adaugind si constatarea exacta
ca un asemenca sistem de pavaj, care se deteriora
in scurt vreme, costa mult i intrebuinta o materie
prima cc s-ar fi putut utiliza cu mai mult folos altfcl.
In 1807, englczul Th. Thornton observi ca. risipa
unei lemnarii atit de fine, care trebuie inlocuita prin
tot orasul la 5 sau 6 ani, nu poate fi indreptatit
de nici o nevoic". Ea ilustre.aza ncprevederea despo-
tismului" i eroarea locuitorilor, care au fost indem-
nati si creada i sa repcte ca este nepotrivit si asezi
un pavaj solid [piatr] pe un pmint mlistinos".
lar rusul Iakovenko releva faptul ci in octombrie
.1825 Podul Mogosoaiei e acum pavat cu piatd,
pe cind mai inainte, ca mai toate ulitile, era podit
cu lemn i trunchiuri de copaci, cc erau si scumpc si
netrainice si impovoratoare pentru locuitori". Cita
vreme pidurile uriase de stcjar acoperiser sesul si
dealurile Tarii Romanesti, risipa acestui material
prctios nu se bigase de semi. Cind ele incepura
si se rireasca insi, cind atit valoarea lemnului,
i asimilare cu celelalte. Podul Ulitei Mari pleca de la
cItsi a manoperei crescu, stapinirea tarii i adminis-
tratia orasului ii &Aura' seama ca e preferabil, sub
multe raporturi, ca podinelc de stcjar si fie inlocuite
prin piatra. Aceasta operatiune s-a initiat in timpul
primei domnii pmintene, sub Grigorc Ghica. In
1824, aprilic, s-au inceput sa sa Eel pod dc piiatri in
Bucurcsti", noteaza dascalul Dobrescu in cronica sa,
adaugind, ccva mai departe : 1825, septembric 30,
s-au savirsit de lucru podul de piiatri al Tirgului
de Mara, adica de la poarta din sus a Curtii Vcchi
pini afara din Bucurcsti, unde sa fac Mosii, la cis-
tneaua din drumul Colintinii"..
Podincic i ursii se aduccau de obicci pe apa,
pc Dimbovita, fiind mai lesne ; alteori se transportau
cu carcle sau cu tinjalele. Anumite satc din judetelc
368
www.dacoromanica.ro
Dimbovlta I Vlasca avcau aceasta obligatic a trans-
portului si a montajului, beneficiind in schimb dc
un rcgim fiscal avantajos. Cind Sc innoiau podurilc"
principal; adica' Sc schimbau podinele i urii, pu-
nindu-se material nou, cel vechi, uzat, se intrebuinta
adesea spre a se reface poduri pe ulite mai putin
importante. E ceca cc 'se intimpla, de pilda, in 1784,
dornnul dind ordin, la 6 martie, ca podinile vechi
ursii ce se scot de la Podul Mogosoaici, care se
lucreazi nou", sa se foloscasci la prclungirea podi-
sorului" dintre podul cel mare al Calicilor" i poarta
stolnicului Flcoianul" pima la poarta Minastirii
SE Ecaterina. Asa se va proceda si mai tirziu, in
epoca pavajului de piatra, cind bolovanii de riu dc
pe strizile care urmau si se pave= cu granit sau cu
asfalt se intrebuintau la pavarca unor strazi secundare.
Citeodata, podinele vcchi Sc trimiteau in tirgurile
celelaltc, de pildi la Ploiesti.
Cea mai veche mentiune despre podurile" sau dru-
murilc pavatc ale Bucurcstilor este din 1574, din vre-
mea lui Alexandru Oaic-Seaci. Francczul Pierre Lesca-
lopier, trecind prin oras in luna iunie a acestui an,
spunc ca pavajul... este din trunchiuri de arbori"
(Ie papi de la ville ell de frolics d'arbres").
Podurile" cele mai importante din Bucurcsti au
fost in numar dc ase, i anume: 1. Podul domnesc
al Ulitii cei Mari", pomenit in acest fel in docu-
mental, nedatat, citat mai sus, din vremea lui Con-
stantin Brincovcanu ; 2. Podul cel Marc", numit
Podul Serban-Voda", iar din a doua jumitate a
secolului al XVIII-lea, Podul Bcilicului", astazi
Calca Serban-Voda ; 3. Podul C.alicilor", numit,
dupa 1800, Podul Calitei". I s-a mai zis si Calea
la Magurele" aa, de pilda, in opera lui Sulzer
Calca Craiovei", iar de la 1878, Cal= Rahovci",
nume care s-a pastrat pin astazi ; 4. Podul Tirgului
de Mara", astazi Calca Mosilor ; 5. Podul Mogo-
soaiei", al carui nume s-a schimbat in 1878 in Cal=
6. Podul de Pmint", schimbat, tot in
Victorici ;
1878, in Cal= Plcv nei. Din accste sase poduri,
primele cinci erau poduri domnesti" sau poduri
mari", adica principale, cel de-al sasclea nefiind,
propriu-zis, un pod, avind accst numc numai prin
Curt= domneasca, strabitea, dui:pa cum am artat,
centrul comercial si continua sub numele de Drumul
Tirgovistei". Accst ultim drum si-a schimbat ulte-
rior trascul mai spre vest, asa inch intr-o hotarnica
din 1681, aprilie 17, e pomenit Drumul Tirgovistii
cel Vechiu", in opozitie deci cu eel nou. Podul cel
Marc sau al lui Serban-Voda pleca tot de la Curtca
domneascil si, travcrsind Dimbovita, se indrcpta spre
Dunare, ramificindu-se, in dreptul viitorului Cimitir
Bellu, in doui: ramura principali apuca sprc Giurgiu,
iar cea secundara sprc Oltenita. Cu privirc la accasta
important arter, care a existat inca in aintc de inte-
incierea orasului si a contribuit la intcmciere, ni
s-au pastrat dou interesante acte incdite, din 18 iunie
1 714 si 26 februaric 1727; ele dovedesc, pe de o
parte, cchivalenta Podul cel Marc" Podul lui
Serban-Vodi", pc de alti parte arati un act arbitrar
de silnicie al lui Brincovcanu. E vorba anume de
Stamate vtori-portarul, care vinde jupinului Manei
mitisariul cupetul" o casa cu locul ei, din podul
cel mare pini in fundul gridinii stinjeni 33", casi
pe care o cumpirase la rindu-i de la mituvi-sa Stana,
fimeia lui Gheorghie Arbinavul portariul". Aceast
cask spline Stamatc, ii fuscse luati de Costandin-
vodi, in sil", lpadindu-i-se" numai taleri 35",
si data lui Pitru pisarul", impreuni cu cirtile vi
zapiscle" casei i locului. Si au tinut aceasti casa un
an, pini s-au schimbat domnia. Deci schimbindu-se
domniia (venise in scaun Stefan Cantacuzino I) con-
tinua Stamatc am cizut la divan, la miriia-sa
vocti, cu mare jalbi... i tiind mariia-sa ci mi
s-au luat casele in sili", ii admite &A' restituie banii
cei 35 de talen i i sa-si ia indrt proprietatca.
Banii, Stamate nu-i mai avca ; ii la dcci cu imprumut
dc la Manca vi-i da Nemtoaicii a lui Pitru pisariul,
de i-au dus la Brasov, la dinsul" ; favoritul lui
Brincovcanu, cisitorit cu o sisoaici, pitisise deci
tara la Mazilia protcctorului su. Neputind apoi si
restituic la soroc banii imprumutati, Ii vinde lui
Manca casa vi locul cu 82 dc talen. Prin cel de-al
doilca act, din 26 februarie 1727, avadar dupi aproape
13 ani, acesta vinde, la rindu-i, casa cumprati de
la Stamatc lui Filip, cc au fost vitaf". Care casa
precizeazi vinzitorul iaste pa podul lui Serban-
Vodi, aliturea cu casele lui Leondar portariul i cu
casele lui Eftenie tarigrideanul". Printre martori
iscalesc acesta din urmi, apoi Osman-aga", Bairam-
aga, cipitan za fipcani", Pirvan siimeanul", Ianache
sin Bevleaga" i Sain seimeanul". In partea initiali
a Podului Serban-Vodi, din stinga Dimbovitei, se
afla mahalaua i biserica Sf. loan eel Nou. Gion se
intreba, fr si poati da un rispuns, la care dintre
cci doi voievozi cu numele de Serban Radu Serban
sau Serban Cantacuzino se referi numele podu-
lui". Dat hind ca podul de peste apa Dimbovitei,
pe unde trccea aceast mare :uteri, a fost ficut de
Radu Serban o vtim in mod sigur din hrisovul
Cu data 3 martie 1631 logic este ca i numele
podului" cestilalt Si sc referc tot la el. In cc privevte
numele de Podul Beilicului, el a fost cxplicat prin
caselc mari sau palatal in care erau gizduiti trimisii
turci veniti cu ordinc dc la Constantinopol, case
cliclite in 1776 de Alexandru-vocli Ipsilanti pe acest
pod", aproape dc Dimbovita, vi numite, cu un ter-
men turcesc, bcilic", dcci case ale beiului", ale
stapinirii, sau case domnevti. S-a mai dat i expli-
catia ci numele i-ar proveni de la faptul ca pe acest
pod" pleca spre Constantinopol tot cp era in lega-
tur Cu turcii, cu beilicul sau indatoririle noastre
fati de ei: tributul, carele de rechizitic, salahorii,
produscle destinate aprovizionirii Constantinopo-
lului (oi, miere, ceari etc.). Mai probabil pare prima
expficatie, mai ales ca numelc de Podul Beilicului
apare trziu, sprc sfirvitul epocii fanariote. Podul
www.dacoromanica.ro
Candor, pornind tot de la Curtea domneasci, vi-a
luat numele de la calici", adici, initial, estropiatii
sau infirmii cervetori mai tirziu, prin extensiune,
oameni siraci in general care, in primcle secole
ale istoriei oravului ivi avcau locuintelc bordcie
case mici de-a lungul accstui drum, pe malul drcpt
al Dimbovitei. Un act de la Matci I3asarab, din anul
1639, pomenevte de mahalaua caliceasc.V, nu insi
vi de Podul Calicilor. Acesta din urmii, amintit
documentar in vcacul al XVIII-lea, se transformi,
dupi 1800, in Podul Calitci", din cauzi cii boierilor
vi orivenilor instriti care locuiau de-a lungul lui
nu le mai convenea vechea denumire, evocind un
trecut de mizerie i luati In zeflcmea de ccilalti
bucurevteni. S-a folosit deci faptul ci o boieroaici,
numiti Calita, stitea in partes locului, in casa in
care a fost multi vreme Eforia spitalclor, i s-a
substituit numele ei, apropiat formal, celui vcchi,
Podul Calicilor", care este numele adevitat. Podul
Tirgului de Mara pleca vi el tot de la Curtes dom-
neasci i ducea, cum il arati numele, la Tirgul dc
Mari, adici la locul undc se tineau cele doui zile
traditionale de tirg, martea i vinerea, prccum
Move, de la sfirvitul lui mai vi inccputul lui iunic.
La 18 martie 1769 Andrei cupetul ce am fost zaraf"
vinde, printr-un zapis inedit, Mitropolici, un loc
de trei privilii" in mahalaua Sf. Ghcorghe-Vcchi,
care loc iaste pc podul cel mare ce urea' dc la Curtca
domneasc.i i mcarge la Tirgul de Mara". Pe west
pod" erau duoi, intr-un car cu boi oi cu sentinta
atirnati de git, cei osinditi la moarte, executia prin
spinzuritoare avind loc la Tirgul de Mara. Asa a
fost purtat, in 1693, Staicu Merioanul, care umblase
dup domnie, pirind pc Brincoveanu la impritie,
la muck vizir, de uncle venisc insil in obczi vi in
cituve". Si pre Staicu povestevte cronica lui
Radu Greccanu in Bucurevti, la Tirgul de Mari,
la zi de tirg, in mijlocul oborului, 1-au spinzurat,
unde nu putini multime de norod era". Acceavi
soarti au avut, in 1826, Ghiti Cutui i unul din tova-
rivii si, Simion, care incercaseri si reediteze mi'-
carca lui Tudor Vladimirescu. I-au spinzurat la
capul podului Tirgului de Afari", joi, 26 august,
povestcvte cronica lui Dobrcscu. Tot pe accst pod,
plin de lume, erau purtati, mai mult dccit pe altele,
cei condamnati a fi dati prin tirg" ; vinovati
provencau mai ales dintre negustorii care vindcau
lipsi: brutari, micelari, circiumari etc. Ccl prins
cu ocaua mica" era dczbricat pini la briu
vi, Cu miinile legate, tras de o funie prin oras
de un arniut al spitiriei, pc cind un al doilca
lovea cu o nula peste spate, strigind in gura
inane: cine o face ca dinsul ca dinsul si piteascii".
Scena nc-o descrie, in Ciocoll veal ,ri noi, Nicolac
Filimon, care va fi vzut-o in copilrie sau druia
ii va fi povestit-o vrcun btrin. Pe trei dintrc tova-
rivii lui Cutui, a doua zi dupi cxecutia acestuia, adici
la 27 august 1826, intr-o vineri, cu pieile goale
i-au bitut prin tot tirgul" inaintc de a-i trimite
369
la end ; otirea o luim din acccaoi cronici a lui
Dobrcscu. Podul Mog000aiei datcazi din 1692, cind
Brincovcanu dcschidc drum nou din poarta palatului
sail de lingi DImbovita, prin mahalaua Scortarului,
prin proprictatca, confiscata, a adversarului salt Con-
stantin Biliceanu, prin accca a predecesorului ski
$erban Cantacuzino, drcpt spre miazinoapte, spre
mooia sa, unde ficea eel dintii popas cind pima la
Tirgoviote, spre Mog000aia. Acest pod" al Mogo-
soaiei va avea parte de un viitor strilucit, ajungind,
inca de la 1800, prin casele de scami, prin institutiile
prin prvliile sale, cel dintii din ora. i accasti
situatie privilegiata i-o va pstra aproape un secol
jumitate, pinil la eel de-al doilea rizboi mondial,
dud va fi intrecut, la rindu-i, sub raportul infati-
Orii, al multimii pietonilor, al circulatiei vehicule-
lor i magazinelor, de marea arteri vecini, cvasi
paraleli, a bulevardclor ce amintesc, prin numcle lor,
rcvolutia de la 1848 oi o seami din protagoniotii ei.
Podului Mog000aici i s-a zis la inceput, scurti vreme,
ulita mare cc vine despre Sirindar" ; unii i-au mai
spus i podul Braoovului" ; ambele numiri au ccdat
insi in lata celci de a treia, care s-a mentinut pini
In 1878.
Fati de accstc cinci poduri" mari, domneoti",
Podul de Pimint ficea figuri de rudil sirac5. El n-avea
podinc i uroi, ci numai pimint bitut, amestccat cu
ceva pietrio, moloz oi ce se mai intimpla.
Bucureotii mai avcau ins, afari de acestea, o serie
intreagi de poduri" mai mici, lucrate ca i cele
cinci mari, chiar daci materialul nu era intotdeauna
de acecaoi calitate. Citim astfel podul ministerei
a Steer, adici ulita poditi ce ducea la ministirea
lui Stelea spitarul, amintit intr-un act inedit din
1628, decembrie 8. Era apoi podul Cilibiului",
In dreapta Dimbovitei, in mahalaua minstirii Tirnov,
pod numit astfel dupi porecla celebi (in turceote:
nobil, de neam), pe care a purtat-o mai intii boierul,
de origine striini, Constantin Vaptista" (Baptista,
popular Batiote), dregitorul lui Radu Mihnea oi
Alexandru Coconul (1611-1627), oezitor, poate, pe
accst pod, 0, dupi aceea, Constantin postelnicul,
ce-oi avca casa in partea locului. Spre sfiroitul vea-
cului al XVIII-lea, podul Cilibiului" va purta numcle
de podul din mahalaua Arhimandritului" ; aoa
gisim in acte din 1783-1785. 0 hotarnici inedit
din 10 martie 1764 a unid loe al Mitropoliei arati
ca el se gisca in mahalaoa Totoescului, in ulita
cea mare a Podidni Vergului". Acest Pod al Vergului,
corespunzind actualei Cal a Ciliraoilor, era podit,
potrivit planului Ernst (1791), numai ping in dreptul
bisericii Lucaci, deci nu In intregime, pe math' dis-
tanta, spre deosebire de podurile mari, care aveau
podine pia la ieoirea din ora, pini la cap ; de aici
expresia capul podului", care s-a pistrat, in legituri
cu Podul Mog000aiei, 'Atli la primul rzboi mon-
dial : insemna actuala Plata' a Victoriei ; in marginea
ei se ispriveau podinelc i uroii zisului pod. Prin
actul inedit din 2 fcbruarie 1772, Ianache cpitanul
37C
www.dacoromanica.ro
Iasi Mitropoliei douil case, dintre care una in maha-
laoa Sivilelor" ; local celeilalte e determinat astfel :
din marginca Podului Tirgului de Mara' pint." tn.
Podid Armenilor i latul locului din gardul cluceriului
Savii pini in gardul riposatului Drighici zaraful
pini la Ivan dascilur. Acest Pod al Armenilor cores-
punde, foarte probabil, cu actuala stradi Armeneasci,
in partea ei initiall, traversat:a de Bulevardul Repu-
blicii. Un pod nou, pe o distant mica, deci un podi-
or", se construieote in 1784; ni s-a pistrat ordinul
rcspectiv, din 26 aprilie, al lui Mihai Sutu : Fiindci
este trebuinti zice voievodul a se face un podi-
,or din podul cel mare care intra in domneasca curte
[curtea noti, din Dealul Spirii] i pin in podul
nou al Gorganului de peste apa Dimbovitei", da
ordin boierilor epitropi" si faci misuritorile nece-
sare oi si porneasci lucrarea. Podioorur era deci
pe actuala strata' Uranus oi rispundea la actualul
Pod Izvor de peste Dimbovita, care tocmai atunci
fusese ficut din nou. Termenul pod" apare in acest
ordin ca amindouil intelesurile.
Planul Bucurcotilor alcituit in 1791 de ofiterul
austriac Ernst arati ca i altc multe ulite erau podite
la acea data. Mai intii toate ulitele din regiunea Curtii-
Vechi ;i a vcchiului tirg, adici: ulita Ilicarior nu-
miti mai tirziu strada Francezi, apoi strada Carol,
iar astizi 30 Decembrie ulita Lipscanilor, ulita
Selarilor, ulita Biritiei, ulita Coltei numai pini
In dreptul rnnstirii Sf. Saya, adic5 In dreptul statuii
lui Mihai Viteazul precum i actualele strizi:
Smirdan fosti ulita Germani Doamnei, Sf. Vi-
neri, Sf. loan-Nou, Decebal, Stavropoleos, Brinco-
veanu, Sfintilor etc. Erau apoi podite actuala straai
a Academiei, In intregime, oi strzilc Belvedere oi
Brezoianu, aceasta din urmi ins nunaai pini prin
dreptul bisericii Brczoianu. Actuala Cale Vicireoti
pe atunci ulita Dobrotcsii avea pod"
aproape de biserica Sf. Nicolae din Sirbi. La fel
ulitele care d'ideau ocol ministirii Radu-Vocli, cores-
punzind cu actualele strzi Radu-Vodi, Crioului
Oitelor (fosti a Pstorului). De la Curtea-Nota
scobora un pod care, trecind Dimbovita pe la
Mihai-Vocli, rispundea in Podul Mog000aiei. Un
altul lega, pc malul sting, cele doui poduri de peste
Dimbovita: Podul Mihai-Vodi oi Podul Izvor.
Intrctinerea podurilor mari, clonmeoti", era in
seama stipinirii, care &idea fondurile neccsare ; a
celorlalte, In seama locuitorilor respectivi, contri-
buind fiecare proportional cu averea sa, chiar i cei
mai siraci. Sub Alexandru Ipsilanti (1774-1782) se
Infiinteazi o dregtorie noui, vel-vomicia oboti-
rilor", care se ocupi de toate problemele edilitare,
deci oi de poduri. lar sub urmaoul acestuia, Nicolae
Caragca (1782-1783), ia naotere o dregtorie spe-
ciali, vornicia podurilor" ; ea dispune de fonduri
apreciabile, provenind dintr-o taxi anume pug pe
mirfurile care intrau in oras. In 1804, accasti taxi
era de 240 de bani, adici doi lei de fiecare car cu marfi
de lipscinie sau cziceasci" (din Rusia) oi de 180
de bani un leu si jumatate de carul cu marfa
din Turcia. Carul de postav lesesc" platea 60 de
bani, de postav rumanesc", 45; de piei de icpure,
60 de bani, de piei de vaca, 45, de piei de miel sau
capra, 30. Un car de bogasie", astar", pestemane"
tesuturi diferite dc bumbac &elm 60 dc bani ;
tot atita unul de arnici" sau de Ana de .neguta-
torie", precum i unul de brasovenie", de sticle
dinlauntru" cele lesesti ddeau numai pe jumatate,
fiind inferioare calitativ si de amnia' lucratr ;
fierul platea 30 de bani. Pcntru o bute de vin ori
manastiresc, ori bocresc, ori taranesc" se lua tot
30 de bani, in timp cc vadra de rachiu de tarr era
impusa la 6 bani, iar cea de rachiu strain la 12 bani.
Pentru facerea i repararea podurilor, precum si
pentru desfundarea savacurilor" exista un corp
intreg de podari", format in epoca fanariota
probabil si mai inainte din tarani locuitori in
satele dimprejurul Bucurestilor. La 8 mai 1803,
Constantin Ipsilanti da ordin ca pcntru lucrarea
savirsirea podurilor... un lucru ce este din cele mai
trebuincioase... obstiei", ispravnicii de Ilfov sa aib5,
prin zapciii plasilor, a indatora si a supune pe toti
podarii citi se afla locuind in satele judetului" sa se
gseasca, negresit, fiescare la rindul saptaminii lui,
de luni dimincati pini simbata seara, nelipsiti din
lucru" ; de slat bolnavi, sa-si puni om in loc. Vor
fi scutiti de dajdie i vor primi si un emeclic",
adica o indemnizatie de hrana de patru parale pe zi.
Acesti podad, in uniforme galbene i purtind topoare,
figurau i in alaiurile domnesti, dud intra in oras
un domn nou sau la diferitc alte ceremonii.
Vornicia podurilor avea in grija ei nu numai dru-
murile podite, dar si podurile de peste apa Dimbovitei.
Ele existau din vcchi timpuri, eel putin in dreptul
vadurilor principale ; mentiuni documentare nu pose-
dam insa decit incepind din veacul al XVI-lea.
Calatorul franc= Bongars, plecind in 1585 din Bucu-
resti spre Dunare, arata' ca a trecut peste podul
Dimbovitei" (le poni de la Dombe"); e vorba, foarte
probabil, de podul din dreptul Cii Serban-Voda,
pe unde trecca drurnul eel mare spre vadurile de la
Giurgiu i Oltenita. Un act din 1623 aminteste de
podul rposatului Mihail-voevod", asadar de acela
pe care Mihai Viteazul il facuse pe locul actualului
Pod Mihai-Vodi spre a lega direct orasul de
manastirea lui. Un alt act, din 1631, ne vorbcste de
Podul Serban-Vodr, cea ce inseamna ea Radu
Serban inlocuise vcc hiul pod, peste care trecuse
Bongars, printr-unul nou, care, de atunci i pin
astzi, a pstrat numele acestui voievod. In dreptul
portii din coltul de sud-vest al Curtii domnesti,
poarta prevazuta cu un turn, era de ascmenea un
pod peste Dimbovita ; el este cunoscut in actele
secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, sub numele
de Podul dc la Turn" sau Podul Turnului" :
podul de la inceputul Cali Rahovei, fcind legatura
intre accasta i strada 5clari. Pc vremea lui Brinco-
veanu e citat, in Condica sa, podul agai lane"
www.dacoromanica.ro
asadar facut de sau sub supravegherea accstui dre-
gator ; de ascmcnea, podisorul" dc la Gorgan.
Cu privire la accsta din urma, cunoastem un act
nedit, din 7 august 1696, prin care patru negutatori
hotarnicesc, din ordinul caimacamilor scaunului, locul
cu vad de moara, de acolo, al manstirii Radu-Voda.
Si am cautat si am masurat din jos de vad, din apa
Dimbovitii pa &gel podior la deal, suptu coasta Gor-
ganultd, stinjeni 10", spun ci ; iar mai departe: si
lungul acestui locu iastc din josu de podior, ce vine
despre Mibaiu-Vodd adica cc leaga malul sting cu
manastirea lui, de pe dcalul Arhivclor pi ling
apa Dimbovitii in sus stinjeni 40". Dar dad i la fincle
secolului al XVII-lea exista aici, linga Gorgan sau
am zice azi in dreptul Podului Izvor, numai
un podisor, pe vremea fanariotilor el fu inlocuit
printr-un pod in toata regula, inalt, ca sa nu-1 ja
apa, i cu rampe de acccs oblice, din ambele parti.
Asa ni-1 infatiseaza una din cele mai reusite stampe
ale vremii, accca din 1794, a lui \V. Watts, dupa
desenul lui Luigi Mayer. Nu stim sigur unde venea
Podul Turcului ; poate acolo de unde va pleca in
1692 noul drum al lui Constantin Brincoveanu ;
el ne trimite cu gindul la ulita Turcilor", pomenita
documentar in 1626. $tim sigur insa ea a existat,
in vremea fanariotilor, i poate si in sccolul prece-
dent, un pod peste Dimbovita ling mlnastirea
Radu-Vod. Ne-o spune pitacul" inedit pe care-1
da, la 13 aprilic 1787, Nicolae Mavrogheni manastirii
si in care se arata ca' mahalagii din Tabaci" se plin-
sesera lui vocl pcntru un pod &A peste apa Dimbo-
vitii di ling manastirea Radu-Voda din Bucuresti,
cum ca mai nainte s-ar fi facut accl pod di egumcnul
ce era dup vrcmi" ; ceruscra deci fad i egu-
menu' de atunci. La care acesta rspunsese ca podul
era pentru al lor numai folos i trebuinta, iar nu
pentru al manastirii". Ceca ce, confirmind i boierii,
domnul revine asupra primci sale hotariri si decide
ca manastirea nu e obligata sa-1 faca.
Toatc aceste poduri, precum i podistile" adic
puntile inguste, pentru pedestri, nu pentru carute,
din cuprinsul proprietatilor boieresti cc se intindeau
pe ambele maluri ale Dimbovitei erau de lemn.
intr-un act grec din 9 septembrie 1832 c amintit
o pravalie la podul de piatra", iar in 1836 se con-
struieste un asemenea pod la inceputul Cii Craiovei
viitoarca Cale a Rahovci. In planul lui Borroczyn,
din 1844-1846, sint infatisate in afara de podisti
zecc poduri, si anume, dup toponimia de azi, la
Cotroceni, Izvor, Mihai-Vocla, Calca Victoriei, Calca
Rahovci, Bd. Cosbuc, erban-Voda, Radu-Voda,
Vacaresti i Vitan ; alte doua, plus cinci podisti,
figurcaza peste bratul secundar al Dimbovitei, din
jos de Radu-Voda. Accstca sapte din urma dispar
In urma rectificarii i adincirii cursului apei, dcci
e a disparitiei bratului secundar; in schimb, se constru-
iesc altele peste albia adincit. In 1906 cxistau in
Bucuresti, potrivit indicatiilor lui Dam& 12 poduri
de piatti i unul de her ; de atunci s-au mai adaugat
371

OIN
' us vs va
11
HU
1;
1 1
11,
A
1
Fig. 216 Palatul Justitiei; In 6;1 DImbovita neoperir3 de un plan}cu de
bcton. (NUB.)
altele, asa inch astOzi, dc la capitul liniei 14, la Ciurcl,
pin5 din jos de Abator, 19 poduri si 6 paserck, dc
piatrO, beton i fier, leagI malurile Dimbovitei.
Patru din poduri de la Calca Victoriei, Calea Raho-
vci, Bulevardul Cosbuc i Calca Serban-Vod au
fost incorporate in planseul" de beton care acoperi
in intregime, pe aceasti portiune, cursul apei (vezi
fig. 216); un al cincilea, la Elefterie, e si el inglobat
intr-un mic planseu local. Si e posibil ca, intr-un
viitor nu prca indepOrtat, aceeasi soared s-o aibi toate
celelalte.
Pentru a dcsemna arterelc de comunicatie, s-a
intrebuintat la noi, in vechime, in afar de uliti"
si pod" Cu diminutivele lor ulicioari" i podi-
sor" inca i termenii cale" si drum" ; primul
apartine fondului romanic al limbii, cel de-al doilea
e de origine greaci. Am citat mai inainte actul din
17 aprilie 1681, amintind drumul Tirgovistii cel
vechiu". In sccolul al XIX-lat incepe si se foloscasci
tot mai frecvent cuvintul calc" si se introduc o serie
de ncologisme. Regulamentul pentru... infrumuse-
tarca i paza bunei orindueli in politia Bucurestilor",
cuprins in Regulamentul Organic (1831), are in mod
curent ulit", dar mentioncazi, aliituri de caldarim"
termen turcesc insemnind pavaj" i frantu-
zescul trotoar", stipulind, la articolul 7, necesitatea
de a sis face, pe margini, trotuare pentru oameni
ce umbli pe jos". Stradi" e de origine italian5 si
Sc generalizeazi in a doua jumatate a sccolului al
XIX-lea ; planul lui Jung, din 1856, ;tie inca de ulite".
5osca" termen aplicar drumurilor moderne, ce
incep si se faca- in Principate in epoca Regulamentului
Organic e frantuzesc, ca i pasaj", bulevard"
cheu" (cheiu"), in timp ce splai" e o constructie
hibrida, franco-romin5, probabil din esplanade.
372
Uliele vechi termenul e slay aveau, in gene-
ral, un trascu nercgulat, sinuos, dupi cum erau
asezatc cascic ; notiunea de alinicre nu incepe sa-si
faca drum deck sprc fincle epocii fanariote. Ltimea
ulitelor mari, adici a podurilor domnesti, fusese
stabiliti din vechime la 4 stinjeni, deci aproape
Ii 8 metri.; dar in centrul comercial, in tirgul propriu-
zis, accasti 15time era micsorat- din cauza tira-
bilor", samarelor" si cesimalclor" de lemri care
prelungeau prvOliile inaintind spre ulit si in care
; se cxpuncau marfurile. Domnii fanarioti dau repetate
ordinc sa fie lsat locul liber, ta Sc taie" toate acestc
4 ; prelungiri care impiedicau circulatia i, in caz de
incendiu, usurau intindcrea accstuia, fiind toatc de
lemn. Existiu si ulicioarc", mult mai strimtc. Un
- act inedit, din 1710, martie 10, ne inftiseazi o cer-
cetare pcntru o ulicioari mica ce-au fostu pintre
case aici in tirgu, in Bucurcsti", ulicioari ce fuscse
hotOritii", adici hotarnicit, de sese bocri mari
din divan". Si am tras si cu sfara, precum serge]
in hrisov ne spun autorii cercetkii si am ade-
virat ulicioara de un silnjen de laid". La 18 mai 1780,
Maria Pitisteanca vinde Mitropoliei o privilie in
Tirgul Dinluntru pe ulita cea mare in mahalaoa
Sfete Ghcorghic-Nou", lingi prvilia lui Draghie
abagiul. Ins intre prvliia noastri i intrc prviiiia
lui Draghic abagiul anti vinzatoarea iaste si
ulicioar mica-, de trei oameni", adica avind litimea
a trei oameni in front. In sfirsit, intr-un act inedit
din 6 iulie 1630, se arati ca intre doui privilii au
fost ulicioark dc au trecut cu calul incOrcat", prin
urmare lat nu rnult peste un metro.
Nu cunoastem numirul ulitelor din Bucuresti- in
epoca veche. Dionisie Fotino, care da, in opera sa,
apiruti in 1818, atitea date precise pentru alte dome-
ni, nu ne spune nimic in privinta aceasta. In 1906
existau, in total, 1.026 de artere dc circulatie, dintre
care 60 de soselc" i di", 15 bulevardc, 29 de strizi
principale, 616 strizi secundare si 306 strzi nepavate,
totalizind o lungime de 433 kilometri si 472 de metri.
Cele mai lungi erau Calea Rahovei: 3.960 de metri,
Calca Grivitei : 3.000, Calca Serban-Vodi: 2.990 si
Calca Mosilor : 2.830; cheiurile Dimbovitci insumau
7.910 metri. Exact cincizeci de ani mai tirziu, in
1956, lungimea arterelor bucurestene crescuse cu
mai mult de patru ori, ajungind la 1.822 de kilometri.
Din acestia, circa 127 de kilometri reprezinti arterele
magistrale, cu circulatie rapid i incrucisri mai rare
(vezi fig. 217), circa 285 de kilometri arterele
zise colecioare, iar circa 1.410 kilometri strcitile de
a/eres local. La finele anului 1961 erau in Bucurcsti
peste 5.400 dc strzi de tot felul. (Pentru trasarea
arterelor magistrate bulevarde, soselc, cai vezi
mai sus, p. 144, 155 si 158-159).
Uncle din aceste magistrale, astizi, dupi construi-
rca in ultimul deceniu a blocurilor falnice care le
mirginesc vezi, de pildi, Calca Griiei, hum podul
liniei spre Constanta i Gara de Nord, Bulevardul
1 Mai, la capatul spre Calea Grivitei, Magistrala
www.dacoromanica.ro
Nord-Sud, Bulcvardul Dimitrov, intre Soseaua Mihai patrati, dintre care: 672.184 din bazalt artificial,
Bravu Gara de Est sint un titlu de mindrie
i 468.286 din piatra de riu, 61.575 din asfalt si 21.800
pentru oras si o adevarata podoaba a lui (vezi si din dale. La izbucnirca primului razboi mondial,
fig. 217). Bucurestii avcau majoritatea strazilor centrale pavate
Cind s-a hotarit pavarca cu piatra a celor patru eu granit dobrogean i citeva cu asfalt ; pe multe
poduri" domnesti, s-a spccificat citarn dupa con- strazi de catcgoria a doua era pavaj din plate sau
tractul incheiat cu arhitectii Freywald si Harte!, la bolovani de riu, iar in mahalale, pamint soseluit sau
finele anului 1823 ca se va intrcbuinta piatra nesoscluit, strazile din ultima categoric numai cu
cea mai tare aflata in muntii Tarii Romnesti, asa numcle strazi dcvenind cvasi impracticabile pe
ca sa fie accst caldarim mai bun decit acel care este vreme rea. in perioada dintre cele dote rzboaie
facut la cetatca Brasovului". S-a intrebuintat intr-a- mondialc se Intrebuinteaza din ce in ce mai mult
devar piatra adusi din regiunea muntoasa, i anume, asfaltul ; se introduce si sistemul pavajului cu ron-
piatri de riu, din judetul Prahova ; pavajul era ins dele" de granit pc infrastructura de bcton, sistcm
colturos i, neavind un postamcnt rezistent, sc Visa costisitor, dar foartc durabil, asigurind o suprafat
in unele locuri, formind gropi. Fiind totusi mai carosabil neteda i antidcrapanta. Actualmente se
rezistent decit podul" de lemn, sistcmul accsta de
payare s-a intins i, treptat, au fost pavate cu astfcl Fig. 217 Bulevardul Nicolac &Betsey', una din principalele magistral,
de bolovani de riu o seami de ulite. Ni s-a pstrat In stinga, cinematograful Patria. Fotografie din 1958. (S)
contractul incdit din 9 septembrie 1827 prin
care arhitectonul" Hartel se obliga si execute cal-
darimul" de la poarta curtii cci arse pini in podul
girlii", pe o lungime de 226 dc stinjeni, iar in patrat
stinjeni 990", cu pretul dc 26 de talen i stinjenul patrat.
Regulamentul Organic prevede si se execute si tro-
toare", iar sfatul administrativ al orasului, in sedinta
din 18 mai 1835, decide si se faca caldarimurile prin
cheltuiala proprietarilor de case si locuri ce ar avca
pe accle uliti, dup analoghia stinjenilor fiecaruia",
adica proportional cu fatada respectiva. Accasta in
Ii
cuprinsul culorii de Rosu si pe cele 4 mari poduri
domnesti. Pentru pavajele de pe celelalte unte prin-
cipale, de comunicatie", proprietarii respectivi vor
piad numai doua treimi din cost, restul de o treime
fiind suportat de mahalagii proprietari dupa ulitcle
laturalnice, fiindci i ei sa foloscsc". In anii 1835-1837
se paveaza astfel cu plate strazi in suprafata de 16.095
stinjcni patrati, adica 64.380 mctri patrati. Dupa
1860 se introduce i pavajul sistematic" cu piatra
cioplita, intrebuintindu-se in acest scop material
adus din strainkate, i anumc, granit din Scotia CA

si Italia, si gresie i granit din Belgia si Franta.

Calupurile formau lestul vapoarelor care vencau la
Braila sa incarce grincle noastrc. Cu granit de Scotia f.11-
s-a pavat o parte din Podul Mogosoaiei, bulevardul
din fata Universitatii intre Podul Mogosoaiei
strada Coltci, apoi strazile Academiei, Doamnci, 00 '0'
Lipscani si o parte din strazile Francezi si Germana.
Piata din lata Teatrului National a fost pavata in
1876 cu granit italian. in 1872 se face si prima incer-
care cu asfalt, pavindu-se portiunea din fata pala-
tului domnesc a Podului Mogosoaiei ; se incearca
i sistemul cu dale sau calupuri mici de lemn, in fond
o reeditare sub alta forma a vechilor poduri".
Dupa rzboiul indepcndentei, granitul strain este
inlocuit prin cel dobrogcan, de Turcoaia, care se
dovedeste a fi excelent si mai ieftin. In privinta
trotuarclor, se foloseste mult bazaltul artificial. In
1906 crau in Bucurcsti 388.890 mctri liniari de tro-
tuarc, insumind o suprafata de 1.223.885 metri
373

www.dacoromanica.ro
intrebuinteaza tot mai mult sistemul pavajului asfaltie
pe o infrastructura puternica dc beton, obtinindu-se
o suprafata si mai neteda, mai placuta circulatici
de automobile. In accst fel s-au pavat sau sint in
curs de payare marile artere ale orasului.
In privinta numelor, constatam, pentru epoca vcche,
aceeasi situatie ca i pentru mahalale. Ele se dau
dupa tot felul de criterii: dupa mestesugarii si negus-
torii care-si au praviliile in partea locului, dupa
biserici i manstiri, dupa grupc ctnice sau regionale,
dupg locuitori mai de scama, dupa hanuri sau altfel
de asezari, dupa orascle catre care duceau, dupa
plante, forme de teren, izvoare, fintini etc. Scmna-
lam citeva din acute numc, prezentind importanta
istorica sau de alta natura.
Foarte numeroase sint numelc in legaturii cu mes-
tcsugurile si negotul. Ele predomin, cum e si natu-
ral, in tirgul" propriu-zis, in centrul comercial,
fari ca sa lipscasca 'rasa si in alte parti ale orasului.
In jurul sau in preajma vechii Curti domnesti, dind
in Ulita Mare" si in partea de la inceput a Podului
Tirgului de Mara, a Podului lui Serban -Vocla i
mai tirziu, a Podului Mogosoaiei, erau : ulita abagillor
sau negustorilor de aba, postav gros, ordinar ; a
beirbierilor, in mahalaua Sf. Gheorghe-Vechi la
5 septembrie 1704 se vinde o pravalie in ulita larbie-
rilor" ; a bdcanilor, existent i astazi, dar aid' lacani ;
a boiatigiilor, adica' a celor ce boiau sau vopscau tesa-
tunic de tot felul i firele de lira astazi e strada
30 Deccmbrie ; a cavafilor sau cizmarilor de incalta-
minte groasa", ordinara (numele strazii s-a pastrat
pin in vremea noastri) ; a caddrarilor; a existat
o ulicioara cc au fost a caddrarilor", amintia intr-un
act din 18 septcmbrie 1762; a cojocarilor ; a iflicarilor,
adica a celor ce faceau si vindeau
In colturi sau rotundc, ajunse la proportii enorme
in epoca fanariotilor ; a Mats/filar, ulit despre care
un act din 1726 anti ca era mai sus de pusciric,
aproape dc zidul Curtii domnesti" ; a laptdreselor,
aproape de casele Baratilor" (Baratia), potrivit loca-
lizarii zapisclor incdite din 6 iunie 1724 si 10 aprilie
1727; a lipscanilor sau a negustorilor ce aduccau
marfa de Lipsca (Leipzig); a meirgelarilor vechi
bogati ncgustori bucuresteni in mahalaua Sf.
Gheorghe-Nou, asa cum araa condica din 1806
a Mitropoliei ; ulita care mearge la carille ca peale"
(1724), adica ulita pcscarilor, in mahalaua numita
In 1798 Scauncle Pescarilor ; o adresa din 11 februarie
1853 a sfatului orasencsc aminteste raspintia ulitelor
cavafilor si pescarilor, lar in a doua jumatate a vea
cului al XIX-lea exista Inca' strada Pescaria Veche,
azi General Florcscu ; a sadeicarilor" sau sahaida-
carilor, care faccau i vindcau shaidace, adica tolbc
de sageti sau cucurc ; accasa ulita ducea spre hanul
lui Serban-Voda ; aa ne spune o hotarnici inedia
din 26 noiembrie 1778; a felarilor sau salarilor",
existenta i asazi, amintita, intr-un act inedit din
15 august 1716, ca fiind tot despre hanul lui $erban-
Vocla" ; a fepcarilor mai noi, din insusi cuprinsul
374
www.dacoromanica.ro
vechii Curti domnesti; a scaunelor de macelari, in
mahalaua cu acclasi numc ; a Icitarilor, veche
breasla bucuresteana ; un ascmenca zlitar cumpara
de la Criciun Vinat macclariul" un loe de casa
pe vrcmea lui Mihnca Turcitul (1577 1583 si
1585-1591).
In mahalalcle mai departate de centrul comercial,
de inima tirgului", exista inca o serie intreaga de
asemcnca ulite purtind nume de mestcsugari i ne-
gustori. Era astfel: ulita brutaru"; ea pastreaza
amintirca lui Manca brutarul, ctitorul biscricii ; tot
dupii un brutar sau pitar s-a numit i ulita Pitar
Mola"; ambele sint trecute in planul Jung (1856) ;
In legatura cu acelasi cerc dc activitate amintim apoi
strazile Franzelari i Fdinari. In mahalaua Slobozia
domneasca e pomenit, intr-o hotarnici inedia din
21 ianuarie 1759, drumul Cardmidarilor"; linga el se
afla locul caselor lui Mihai Falcoianu. Dogarii
aveau si ci ulita lor ; de aceasa meseric se leaga'
numelc ulitei si al infunditurii" Vaselor din apro-
pierea Oborului, prccum i aceea a Butarilor, amintia
In 1882 in suburbia Precupetii-Vechi. Ulita Dulgbe-
rilor era nu departe de Capul podului, pe lingO
Biserica Dusumea ; ea diiclea in ulita zidarilor",
adica in portiunea dintre zisa biscrica si Calca Grivitei
a actualei strazi Buzcsti ; Cu acest nume figurcaza
in planul Jung. i otetarii i mata'sarii i blnarii i
olarii au dat numele lor, pstrat pini asazi, unor
1 Mai, 23 August si
ulite ale orasului (raioanele
T. Vladimircscu) ; acelasi lucru Cu ldbdcarii, breasla'
vcche i puternica (raionul N. Balcescu), apoi cu
sticlarii, negustorii de sticlarie, i Cu mdmularii,
negustorii de maruntisuri (ambele in raionul Tudor
Vladimirescu) ; in 1786 exista si o ulita a postilvariei.
De la mesterii spollori i piepteinari s-au numit strazile
undc ei locuiau in numr mai mare (raioanele Tudor
Vladimirescu i Balcescu). Nu lipsesc nici orzarii,
negustori specializati in vinzarea orzului i orzoaicei,
nici cbiristigiii, cu depozitele de cherestea (ambcle
strilzi in raionul 23 August), nici nisiparii, care sco-
tcau i carau nisip (raionul 30 Decembrie). Amintirea
Precupetilor-Vecbi subzista in numelc uncia din stra-
zile raionului 1 Mai, in timp ce accea a Precupetilor-
Noi a ramas legaa numai de biserica respectiva.
S-a pastrat de ascmcnea amintirea negustorilor, in
strada numia astfel, din raionul Tudor Vladimircscu
(intre Bulevardul Hristo Botev, fost al Domnitei,
strada Mintuleasa) ; cealalta strada cu acest nume,
de ling Podul Baneasa, e recenta. Tot in legatura'
Cu o categoric de negustori, i anumc, cu accia care
desfceau marfa de Gabrovo (Bulgaria) postavuri
in primul rind era ulita azi strada Gabroveni,
marginind spre miazinoapte vechea incina a Curtii
domnesti. Negustorii care aduceau marfa de Udrii
Adrianopole), deci Udricanii, au determinat, dar nu
direct, ci indirect, prin clucerul Udrican, ctitorul
biscricii, numele strazii respective din raionul Tudor
Vladimircscu. Iar aceia care dcsfaceau marfa de
Brasov, brasovcnia", au dat numele lor strazii
Brapveni, in plin centru comercial. Au fost si dou
drumuri ale sdrii, pe unde se aducca sarea de la ocne :
unul in partea de apus a orasului, altul in partea de
rasarit ; ambele continuau sprc Dui-fare i bltile ei,
spre locurile de pcscuit de la Grcaca, Spantov,
Cornatel, Glatui etc.
Dac o serie intreaga de vechi ulitc crau numitc
dup mcstesugarii sau negustorii din partea locului,
altele pastrau amintirca strainilor care se asezaser
In oras. Printre cele dintii pomenite in documente
este ulita turcilor; ca apare in actul din 17 septcm-
brie 1626, prin care Mihail sabiiarul si clugarita
Mariia, schimnica de la biserica popei Nenciului",
arata ca un loe, de patru pravalii, al popii Matei,
se afla den sus den ulita cea mare, pre ulita turcilor,
tocma pin in mijlocul pimnitii lu Dumitru Hagi".
Numele ulitci, carc revine si intr-un alt act inedit,
din 10 iunic 1628, se explica prin negustorii turci
asezati acolo, linga artera principal de comcrt a
orasului, Ulita Marc. De la negustorii greci se tragc
atit numele bisericii lui Gheorma, cIt i acela al ulitei
respective ambele nu mai exista azi ; in planul
Jung gasesc ulita Grccilor, dar alta decit cea prece-
dent, i anume, pornind din Prccupetii-Vechi. Tot
asa Sfrbii", formind mai intii un sat in marginca
orasului, apoi o mahala a lui (vezi mai sus, p. 361),
au determinat numcle, si el disprut, al unci ulite
din aceasta mahala. Prezenta, in numar apreciabil,
a negustorilor i mcstesugarilor nemti sau a celor
care desfceau marfa nemteasca a facut sa se dea,
In prima jumatate a secolului al XIX-lea, actualei
strazi Smirdan numele de ttlila Nemteascei", in
1876: strada Germana". Pentru acelasi motiv
In aceeasi epoca s-a zis vechii ate a boiangiilor
si islicarilor aim Franiuzeascd"; ambele numiri
apar in planul din 1852 al lui Borroczyn. Strada
Italiana' ii trage numele de la scoala italiana' cc se
afla acolo, lar strada Polond a fost numita asa ca un
omagiu adus poporului pe vremea and incerca
sa-si recapete independenta.
E intercsant cum s-a pastrat amintirea diferitclor
inovatii tchnice in nomenclatura strazilor bucurcs-
tene. In planul lui Jung (1856) figureaza, imediat
la vest de Dealul Mitropoliei, ulija Telegrafu"
inaugurarea primci linji, spre Giurgiu, avuscsc loe
cu un an mai !mime, la 10 martie 1855; dc ase-
menea, tdila Tipografi", imediat la sud de acelasi
deal, in legatura, poate, cu tipografia Mitropoliei.
Introduccrea primului motor cu aburi, la moara
lui Assan, a determinat numele strazii vecine Vaporu
lui Asian", lar infiintarea manutantci comunale, in
carticrul Colentinei, pe acela al Matinii de Piine
(ambcle in raionul 1 Mai). Tot asa se explica
numcle strazii Fonteriei, dc la fonteria sau turnatoria
Arscnalului vccin. In epoca noastr, aleea Radiodi-
fuziunii, la Bneasa, i fostul Bulevard T.F.F., care
se intindea in doua raioane 30 Deccmbric i Grivita
Rosie amintesc instalatiile in lcgatur cu acestc
douii mari inventii.
www.dacoromanica.ro
Un caracter asemanator au numirile de strazi care
se refera la institutii si stabilimentc sau asezari de
odinioara. In aceasta categoric infra ulita Posta
Vecbe", azi Nicolae Golescu", in dosul Ateneului9
unde era sediul intreprinderii de posed' si transport
de alatori. De accea, in planul Jung, pe zisa
gsim Posta de Trsure", la nord-cstul metohului
Episcopici de Rimnic. Pina la al doilca razboi mon-
dial mai exista inca strada Setetatului, plecind din
Calca Scrban-Vocla, lingi biserica Alcxe ; i se spunea
asa fiindca intr-o casa incapatoarc dc pe accastil
strada, i anume, in accca de la colt, uncle e azi atelier
de argintat i aramit, fosta mai inaintc proprictatca
I ui Speric-Peste", si-a tinut sedintele, pc vremuri
Senatul. Actuala strad Sevastopol poart, in planu 1
Jung, numcle de Mormintele ovreilor", dcoarccc pc
ea se afla vechiul cimitir cvrciesc, in spatelc cladiri i
care aclapostestc acum Uniunca ziaristilor si in care
a fost, in preajma cclui de-al doilca razboi mondial,
Clubul miliardarilor. Si pe strada Meat, ce-si trage
numele dc la vechiul lams de inchinarc musulman,
a existat, lingii accst licas, un cimitir, i anumc,
al turcilor. In planul ce insoteste ghidul din 1872
al lui Ulysse de Marsillac, gasim Mecet, cimetire
turque". Am mai avut in Bucurcsti ulita Spitalului":
portiunea dintre Piata Victoriei si biserica Dusumca
a actualei strazi Buzesti ; i se spune asa in planul
Jung din pricina vecinatatii Spitalului Filantropia.
Am avut de asemenca, pe vremea lui Cuza, ulita
Pensionattd", numita astfel dupa institutia scolara
carc-si avea sediul acolo ; actualmente e strada Vasile
Boicrescu (in fata fostului Minister de Agricultura).
Funditura azi intrarca Tirlei din raionul 1 Mai
pastreaza amintirea uncia din tirlelc dc oi de la mar-
ginca de odinioari a orasului, dupa cum strada
Povernei nc trimite la vremea cind ascmenca povernc
de fabricat rachiul crau un lucru obisnuit in Bucuresti.
In 1856 exista aim pupil Spdtarului" azi
strada Spatarului apoi ulija Fin/mi", devcnitil
succcsiv Doctor Lueger, General Bcrthclot, Alexandru
Popov si Nuferilor. Ghidul lui Th. Bauer, din 1882,
mentioncazi strada Bordeelor, in suburbia Dobrotcasa
(culoarca de Albastru), strada Ceairului adica a
cimpului unde crau scosi caii la pasunat, in suburbia
Iancului (culoarca de Negru) este si o fundatura n
Ceairului in suburbia Sf. Stefan din culoarca de
Verde si o strada si o fundaturil a CrItunului
dupa un fost catun, inglobat apoi in oras in
suburbia Pitar Mosu (culoarca de Galbcn).
Pretioase sint si numirile care trimit la vcchiul
aspect fizic al orasului, la relieful, apele si flora lui.
A existat o ulita a Gorganului, dupa movila pe care
se afla biscrica Sf. Ilie-Gorgan, iar, in apropicrca ci,
ulita azi strada Izvor, dupa un izvor care, intre
timp, a disparut. Strada In/re Gfrle evoca marcic
ostrov de odinioara al Dimbovitci, din jos de Radu-
Voda, iar strzile Balk: Frasinului (raionul 1 Mai),
&INN si Bdltifoara (raionul N. Blcescu), intinderilc
de api statatoare, altadata atit de numeroase. Si
375

Fig. 218 Woad turn din Piata Operctei (fosta Plata a Scnatului), la titre-
rnitatea de Sud a Ciiii Victoriei. (S)
amintirea gropilor din care se scotea pamint pentru
ciiramizi, pietri i nisip slut zeci de asemenea
gropi in planul ccl mare al lui Borroczyn (1846)
s-a pastrat in numele strazilor sau intrarilor Groapa
Ziduri i Gropilor (raionul 1 Alai), Gropile (lui)
raionul Tudor Vladimirescu), Grope
(raioanele Grivita Rosic si Lenin). Lunca Dimbovitei
accea a Colentinei, prima mai putin vizibila din
cauza cladirilor care au acoperit-o, cea de-a doua
pastrindu-se mai bine, au dat numele lor la o serie
intreaga de strzi i drumuri, de la Luna: Birze,rti
din raionul Balcescu la Drumul Lunch din raioanele
30 Decembrie, Balcescu si 23 August, la strazile
Lunch din raioancle 1 Mai si 16 Februarie si la
Luncfoara din raionul 1 Alai. Cit despre vegctatia
Bucurcstilor, skit vechi numirile, existente i azi,
ale strazilor Livedea ca duzi, din fosta mahala a
Caramidarilor-de-Jos, la sud de Dimbovita (raionul
Nicolae Balcescu), Sdlcidor i Salcimilor (ambele in
raionul 1 Mai); ele figureaza in planurile de la jum-
tatea secolului al XIX-lea. A disparut livedea Vaca-
rescului" de pe locul unde se inalt acum Atencul
Roman si Fundatia universitar5, livad pomeniti
376
adcsea in actele veacului al XVIII-les; amintirea
ei n-a ramas legat de numele unci steal, asa cum
s-a intimplat cu alte livezi, mult mai putin cunoscute
si din vremuri mai noi, in parti mai marginase ale
orasului (raioanele Tudor Vladimirescu, Lenin, 23
August si 16 Fcbruarie). De la stuful care marginea
una din baltile de odinioara ii trage numcle fund-
tura azi intrarea - Stufultri, din dosul bisericii
Alexc ; cite o strad a Stufului se gascste si in raioa-
nele Tudor Vladimirescu, 16 Februarie si 23 August.
Planul din 1911 indica strada Saida Uscatd", la nord
de Soseaua Herastrau ; astazi, daca nu mai exista
acest nume, avem, in schimb, cite o strada sau intrare
a Salciei in raioancle Nicolae Balcescu, Tudor Vladi-
m irescu si 16 Fcbruarie.
in epoca veche, multe ulitc n-aveau nume proprii ;
ele erau designate perifrastic prin propozitii privind,
de pilda, un lams religios situat la extremitatea ulitei
sau locuinta unui notabil. La 20 iunie 1628, Alexanciru
Ilias, intarind, printr-un act incdit, lui Paripa postel-
nicul mai multe locuri de pavane pe care le cump-
rase, arati ca unul din ele era ling ulita ce duce
la biserica popii Anghel" ; unde venea aceasta biserica
nu stim. Tot astfel, la 12 iunie 1674, se spune despre
un loc, Cu casa i pivnit, ca se intinde pina in
ulita ces mare de jos, care... mearge la s[vealtii
loan", adica la maniistirea cc Sc inalta pe locul actua-
lului scdiu central al C.E.C.-ului (fosta Casa dc
depuneri). to primii ani de aplicare a Regulamentului
Organic se clau num e strazilor ; de ascmenca,si numere
caselor, dar nu pe strazi, ci pe culori ; abia mai tirziu
s-a trccut la numcrotarea pc strzi. Daca uncle din
aceste nume sint potrivite, in legatura cu realittile
existente sau trecute din viata orasului si relevam,
In privinta aceasta, dei par ciudate, la prima vedere,
ulita Pharmazonu" (mai tirziu Francmazoana") si
ulita Sculpturii", dupa un atelier de sculptura din
partca locului, ambele existente in 1856 altele, in
schimb, au un caracter ncobisnuit, dovcdind Inca' dc
atunci o tendinta pretioas", Cu evocan i mitologice,
altcori baroc si uneori de-a dreptul comica, tendinta
i Gropilor care, din pacate, s-a accentuat in deceniile urmatoare.
Chiar in planul lui Jung intilnim numc ca acestea:
ulfiaGratiilor" dind in ulita Botcanu (actuaba C.A. Ro-
setti), ufita Furielor", la sud de Biscrica Olari, rdfia
Price, dind in piata biscricii Popa Petre, rdfia
Paraleld", la nord de biserica Precupetii-Noi, apoi
tdfia Dreapte (intre ulita Herastriu", azi Cales
Dorobanti, i ulita Pitar Mosu") i tdita Arcuhd",
ocolind spre nord Biserica Armeneasca. Membrii
sfatului orsenesc, mai intii, consilierii comunali,
dupil aceea, dau dovada de o imaginatie cnciclope-
dic, dind strzilor numiri luate din toate domcniile.
Pe ling cele privind trecutul i pamintul nostru,
constatam numiri din mitologie strzile Saturn,
Uranus, Mercur, Ncptun, Venerei, Jupiter, Himerci,
Olimpului, Eliseului, Esculap, Silfidelor etc. ; din
istoria antic strazile Numa Pompiliu, Rea Silvia,
Mucio Scevola (sic!), Licurg, Solon, Latina', Romulus,
www.dacoromanica.ro
Virgiliu ; din istoria Bizantului strhile Justinian,
Belisarie ; din astronomic strazile Soarelui fosti,
in 1855, ulita Hagi Tonciu Lunei, Meteorilor,
Echinoxului, Crepusculului, Diminetii, Occidentului,
Orientului, Cometa ; din geografie strazile unui
cartier intreg poarta nume de tari i capitalc ; din
zoologie strazile Zebrului (I), Rinoccrului, Tigru-
lui, Lcopardului tot animale care traiesc la noi
Amfibiilor ; din botanica strazile Cedrilor, Rozclor
(avem azi cinci strazi cu acest nume), Trandafirilor
(alte cinci), Rozctului, Cameliei etc. ; din geometric
strazilc Segmcntului, Ccrcului, Ronda, Unghiului,
pe lingi mai vechea strad a Arcului ; din meteoro-
logic strazile Vintului, Austrului, Crivatului, Toam-
nei, Iernii, Primaverii, Veril, Norilor ; din chimie
strazile Chimistului, Laborator, Parfumului ; din
psihologie strazilc Sperantei, Prudentei, Placerii,
Memoriei etc. ; din altc, neasteptate, domenii stra-
zile Emancipata i Rumeoara. Numcle de persoane
abunda; varietatea in accst domeniu e foartc marc ;
de la personajele istorice care au jucat un rol in tre-
cutul ncamului Decebal, Traian, Basarab, Mircea-
Voda, $tefan cel Mare, Mihai Bravul, Tudor Vladi-
mirescu, Cuza-Voda, Banu-Manta, Baba Novae
(vezi fig. 220) sau al omcnirii, pini la oraseni
edili, carturari, meseriasi, negustori care s-au
remarcat in vreun fel oarecare i chiar la simpli
detinitori de terenuri. Nu ajunsesem sa avem, in
preajma celui de-al doilea razboi mondial, 13 strizi
Dumitrescu si 17 Petrescu, si anumc, de la Pctrescu I
. ,
Rio
r:v[fT
N '
www.dacoromanica.ro
pin la Petrescu XVII, insirate una dupa alta, in
cartierul Pantclimon? Aveam, in 1935, si 13 strazi
Elena in diferitelc parti ale Bucurestilor. In perioada
parcelarilor si a inflintirii de parcuri" si noi cartiere,
incepuse sistcmul designarii prin literelc alfabetului
asteptindu-se nomenclatura definitiva. Asa incit,
potrivit ghidului oficial din 1934, cxistau 24 de
strzi A, 23, B; 13, C si asa mai departe. Inainte
de cel de-al doilea razboi mondial a functionat o
comisie special care se ocupa cu numele strazilor
Bucurestilor ; ea a facut sa se revina la uncle din
numele vechi, istoricc, ca, de pilda, strada Doamnei
i strada Gabroveni ; cca dintii fuscsc botezata, la un
moment dat, Paris, apoi Maw-iglu Blank, ce-a de-a
doua, Franklin Bouillon.
Cercetind toponimia bucuresteana, se poate usor
observa cum fiecarc epocii si-a pus pecctea ei. Din
vremurile vcchi ne vin numirile in legatura Cu aseza-
mintele religioase, cu breslelc de mcseriasi i ncgustori
cu uncle aspcctc ale cadrului fizic. Din perioada
Unirii, dupa ce s-au Intors exilatii, ne-au ramas
numiri In legatura cu evenimentele revolutionare
de la 1848. De atunci, strada Cduza fi, adici partizani
ai cauzci, i strada Emigrat dui in doua culori, la
Galben si la Verde. Mai tirziu, citeva strazi i bule-
varde au purtat numelc unora dintre revolutionarii
de frunte. Citam si fundatura Bonjuristilor" din
planul lui Orascu (1893). In 1878, dupa intoarcerca
Fig. 219 Blocuri noi pc loscaun Mihal &art,.
:Mr
-MO
377,

If
" 04,
Fig. 220 Strada Baba Novae., raionul T. Vladlairescu, mArginit3 de o
parte P de alta de blocuri noi. (S)
armatclor victorioase din razboiul de independenti
(1877-1878), au fost schimbate numele a o sumi de
artere principale bucurestene. Podul Mogosoaiei a
devenit Ca/ea Victoriei, Podul Calitei, recte, al Cali-
cilor Ca/ea Rahovei, Podul Vcrgului, Cake: Cdkrasi,
Podul de Pamint, Ca/ea Plevnei, drumul Tirgovistei,
Ca/ea Grivifei, drumul la Iietistrau, Ca/ea Dorobanti.
lar node splaiuri" au primit nume in legaturi cu
recent clstigata Independentd" sau cu unii dintre
ofiterii 6'20 pe cimpul de lupta. Tot de atunci
dateazi numele strazii Smirdan i al Pietei Va/ter
Mdrdcineann. La fel s-a procedat i dupa razboiul
din 1916-1918, cind s-a dat unor mari artere numi-
rile de Mard,resii (fost Bulevardul Neatirnirii)
Mdrdsti, in amintirea biruintelor repurtate, iar alte
strazi au fost botezate Rdzoare, Ca,rin, Cirepaia,
Dragoslavele, Alion, Neajlov etc., dupi luptele purtate
in acele locuri. 0 mare prefacere a avut loc, in sfirsit,
in zilele de azi, dupi 23 august 1944 si dupi instau-
rarea Republicii Popularc Romane, and o serie de
bulevarde strazi au capatat numele celor ce au
i
cazut in dmpul luptei revolutionare a muncitorimii
noastre Vasile Roaitd, Pintille, Filimon Sirbu,
Constantin David i altii, numele conducatorului Mari
Revoludi din Octombrie 1917, Lenin, sau nume
evocind victoriile mai importante ale razboiului
378
www.dacoromanica.ro
.
I'
1".
so ow tm a"
f
nostru antihitlerist Debrelin, Munlii Tatra i pe
cei cazuti eroic in lupti. Astfel, de pilda, trei strazi
din raioanele 30 Decembrie, 16 Februarie si Lenin
poarta numele soldatului Croitoru Eftimie, care,
constient, cu pretul vietii sale, a facut sa explodeze
mina ce, purtati de curent, ar fi distrus podul de
pe Tisa, pc care el il pazca. Numele caporalului
Godeanu Constantin, decorat post-mortem si ridicat
la rangul de sublocotencnt pcntru marca sa vitejie
In cucerirea cotei 568 de la Alma; (Cehoslovacia),
este purtat de o strad din raionul Grivita Rosie.
Iar raionul Lenin a dat unei intriri numele sergen-
tului-major de tancuri Valenciuc Octavian, mort in
lupti dupi ce dovedise un curaj si un spirit de
jertfa Cu total dcoscbit". Sint numai trei din multelc
nume de eroi ai razboiului antihiderist pe care le
poarta strazile orasului.
LOCURI DE TIRG, OBOARE, MA1DANE
PIETE
Cuvintul piatl", de origine italiana (piazza),
ca i strad", a Inccput sA se intrebuinteze, In vor-
birea obisnuita la noi, la Inceputul veacului
al XIX-Ica. In dispozitiile cdilitare inserate in Regu-
lamentul Organic se prevcde infiintarea a ,,ase piete
mari" in interiorul orasului pentru vinzare dc carne,
zarzavaturi, poame, peste, mOlaiu i once alti felurime
de product care privcste la indestularea obstii",
prccum si a patru piete de cite 12.000 de stinjeni
pitrati, la capAtul podurilor mad, unde sa vie carele
sOtenilor, cu lemne, fin, orz, cArbuni, varzi" si
altele. Aceasta nu inseamnii c n-au cxistat atare
piete si mai inainte ; numai c ele erau in numir
mai mic si se numeau altfel. Prima mentiune docu-
mentar pc care o cunoastem, in cartea" din 13 mai
1563 a judetului Necula al lui Bobanea, pomeneste
de pazarul" de lingi Biscrica Domneascii, uncle se
aflau negustorii". Termenul e turcesc si inseamnii
piata", tirg", locul uncle se tine tirgul". Poporul
zicea, In mod obisnuit, tirg" prin cxtensiune,
cuvintul a insemnat apoi intreaga aglomeratie umani
uncle avea loe tirgul ; pentru tirgul de vitc si de furaje
se intrcbuinta un cuvint deosebit, oboe, care are
i intelesul dc ocol de vite", loe ingridit lingi casa,
unde se tin vitele". In hotarnica inediti din 3 febnia-
ric 1764 a unui loe din mahalaua Sipunari se spune:
s-au pus alti piiatri noao... in dreptul scaunului
Manii micelariul si aproape de bond Ini".
In Bucuresti a cxistat la inceput un singur tirg
acela de lingi Curtea Veche. Mirindu-se orasul,
s-au creat treptat mci trei, anume: 1. Tirgul-de-
Sus", in regiunea viitorului han al lui Serban-Vodi,
asadar in jumitatea dinspre Calea Victorici a Lipsca-
nilor de azi ; i s-a zis asa deoarece se afla in partca
ridicati, de sus, a Bucurestilor, in opozitie Cu tirgul
din partea de jos, din lunc.5, de lingi Curtea dom-
neascii. Un act din 10 aprilie 1635 amintete de o
privilie... inu tirgulu de sus, pe lingi bcscrica popii
lu Plicinti...". In actele serse in limba slavO, cum e
acela inedit din 10 decembric 1645, gOsim expresia
pazarul de sus" (rop 114340); 2. Tirol de Afart1",
adic din afara orasului, de dincolo de hotarul aces-
tuia ; aici se aduccau spre vinzarc, nitre altele, tot
soiul de vitc si de furaje; de aceea a cipitat si numele
de Obor". Sc pare cii primul obor a fost in cartierul
Batiste, in apropierea scaunelor de micelari (vczi
mai sus, P. 360); de aici s-a mutat mai sprc
pe terenul uncle se va ridica apoi crucea lui Mogos
si biserica Oborul Vechiu ; iar de aici, chid orasul
se va intinde din nou, se va muta si mai departe,
spre nord-est, pe locul actualei Hale Obor si a
parcului adiaccnt. Zilele de firg erau, potrivit poruncii
din 1786 a lui Mavrogheni, care nu Boca deck si
constate o veche datini, martca i vinerea ; 3. nTirgul
Circular, de la sud de Sf. Gheorghe-Nou ; el e al
treilca ring care incadreazi partea veche a orasului.
Aici se tinca si tirgul de vechituri. In nizamul sau
ordonanta de prevenire a ciumei, din 9 dccembrie
1798, citim : Tirgul femeicsc ce se face totdeauna
la Tirgul Cucului cu teleleicile muieri, si se ridice
de tot, fiind alisverisul lor cu lucruri vcchi si pin-
zeturi".
www.dacoromanica.ro
Existenta mai multor picte, in prima jumiitate a
secolului al XVII-lca, nc este dovediti si de miirturia
cilitorului Paul Strassburgh ; accsta, trecind prin
Bucuresti, in 1632, spune: Toatc strizilc ,ri pie/ele
orafulta erau plinc de mirfuri scumpc, pe care negus-
torii italicni, greci, romani, armcni i turci le expu-
sescri spre vinzarc". Mai tirziu, sub Brincoveanu,
cicricul rus Ipolit Visenski, oprindu-sc, timp de trci
sOptimini (24 decembric 1707-13 ianuarie 1708),
pe malurilc Dimbovitci, arani ci oraul Bucuresti...
e foarte mare" si ci are molie piele cu barace".
Intr-una din aceste piete, la o rispintic dc ulitc,
intrc Tirgul-dc-Jos i Tirgul Cucului, aproapc dc
biscrica Sf. Vineri-Herasca, se vindca pcstele ; aici
vcneau catile Cu peste", cum nc arati un zapis
inedit din 30 decembric 1708; aici tispundea ulita
care mcarge la carle cu pcaste", cum citim in actul
din 3 martie 1724; aici isi avcau scauncle" lor
pcscarii ; de aceca mahalaua respectiva i poartii
in 1798 numelc de Scaunele Pescarilor. In apropicrc,
spre minastirca si hanul Sf. Ghcorghe-Nou, se afla
&Vida sau Plata de sate. Era un loe ceva mai Indus,
unde vencau carck cu sane drobi mari" i Inici",
lospe", aditi aschii sau frinturi, i sue mirunti"
sau praf si pe marginca cAruia se afla dcpozitul
domnesc si privaliile diferitilor detailisti. Aici, la
sirde", avea, potrivit actului inedit din 29 decem-
brie 1790, si Mitropolia o privlic... di siriric",
precum si un loc viran. La 1 ianuaric 1791, Ncculai
rachierul cApita voie puni un hambar pc
locul ce iaste lingi srinia dispre pod".
In afana celor doui zile de tirg siptiminale, martca
i vinerea, s-a mai tinut, la Tirgul de Mari, si un
tirg special, pe o durata mai lung, la sfirsitul pri-
miverii. El purta numcle de Moi. Vcchimca *i
originca acestui tirg au dat nastere la discutii. Este
sigur ci el cxista in veacul al XVII-Ica i, probabil,
data mai dinaintc. In privinta originii, unii ccrce-
tatori ai veacului trecut o pun In legituri cu pome-
nirea so/datilor azuji in hole, fic ci c vorba dc o
lupti a lui Mircea cel Bitrin cu turcii opinia lui
Al. Pelimon de aceea a lui Vintili-vodi cu Alcxan-
dru Oaie-Seaci opinia lui Hasdeu sau dc lupti
lui Matei Basarab cu moldovenii si titarii, care
aduceau pe Radu Ilia opinia lui Ionescu-Gion.
Alti cerectitori socot ci originen Moilor e in legit"-
tuni cu strivechiul obicci de a se face, in simbiita
Rusaliilor, pomenirca mortilor, i ca deci c anterior
luptelor amintitc. i intr-o ipotezii, si in ccalaltii
noi inclinim pcntru ultima un fapt e sigur,
anume, ci la Moi i accasta era o caracteristicA
fati de altc tirguri sau bilciuri anuale ale t5rii se
giscau de vinzare tot soiul de articolc in legaturi
cu pomenirca mortilor : cruci, dc piatni i dc lemn,
oale, ulcele, strichini, donitc i linguri pcntru po-
mani, gnu de coliv5, luminOri etc. Cci in timpul
acestui tirg special cAdea Simbita Mortilor, cind se
pomencau inaintasii: moth, pirintii i celelalte rude
tiposate. Se impticau atunci, drcpt pomani, stri-
379
chini cu mincare, Cu lingurl noi de lemn, oale sau
donite cu vin, buchetcle de flori, chiar i bani la
sraci. BineInteles, ca la toate tirgurile, se vindcau
si tot felul dc alte articole : comestibile intre care
faimoasa turra dulce imbricirninte si incaltiminte,
vasirie, podoabc, fluicre si cite rdtele. Dar Mosii
erau i prilcj de intilnire si dc petrccere. Sc stringeau
taranii din satele Ilfovului si ale judetelor vecine,
cei de la deal vencau Cu care de tuic i vin, iar bucu-
restenii socoteau de datoria lor si nu lipseasci de
la accst tirg, la care participa, in joia mosilor, insusi
voda, inconjurat de marii dregatori. Pcntru primirea
lui Sc ridica un cort frumos asa sub Gheorghe
Bibcscu, Barbu Stirbey i Cuza apoi s-a facut
un chiosc de lemn si, la urmi, unul dc zid. Cintau
tarafurile de liutari, se auzea cimpoiul i cavalul ;
jucau calusarii", Cu palariile impodobite i zdrin-
gancii la picioarc, strivechiul si impresionantul joc
al calusului ; se faceau bore. Erau i alte distractii ;
Fig. 221 Doi tigani ursari cu cite un un domcsticit, in pinta din fati Par.
cului 1.11acratii, prin 1930. Fiecarc ursar e Insopt de un ligan (san tiganc.i)
Weld datraua, adici farabuti.. (M.I.B.)
mai inainte vreme, aprca geamalaua", un fcl de
momiie uriasa, inalti de vreo 5-6 mctri, groasi
cit butca, Cu doui fete i patru miini, inclinindu-sc
si iniscindu-se in tot chipul, dupa cum o manevra
omul diniuntru ci, asemanatoarc deci cu figurile
grotesti ale carnavalurilor apusene. Erau apoi pipu-
sarii, care jucau, cu perdca" sau firi perdea",
jocul satiric al ppusilor numit, cu un termen turccsc,
karaghioz" ; de asemenca, ursarii" tigani, jucin-
du-si ursii in" sunetul dairalei (vezi fig. 221). Alai
tirziu au apirut tot fclul de comdii", cu fenomene"
nemaivizute de fapt, inclatorii (femeia-peste",
paianjenul-om"), mcnajcrii, standuri de tras la scmn
(si joace mircasa") sau dc incercarea puterii", apoi
lanturi", N'ira" i calusei" pcntru placerea copiilor
si a tincretului, iar intrc cele cloud rizboaic mondiale,
chiar un ametitor montagne russe" in gcnul celui din
Praterul vicncz, o mata a mortii" si tot fclul dc
380
www.dacoromanica.ro
distractii mecanice. Si peste tot locul, umbrare
circiumi improvizate cu gritare" sfiriind, cu cazanc
de ulei in care se prajeau gogosile" (vezi fig. 222),
cu vinzatori ambulanti dc limonada', simpanici",
braga' i rahat cu ap rece". Animatia i pitorescul
Mosilor au impresionat intotdeauna ; pictorul striin
Preziosi, care 1-a vizitat zile de-a rindul, in 1867,
ne-a l'asar o serie intreagi de acuarele i crochiuri
infitisInd aspecte caracteristicc ale acestui tirg. Iar
Caragiale 1-a imortalizat intr-una din cele mai bune
schite ale lui.
Pe vremea lui Cuza s-a incercat si se transforme
acest tirg al Mosilor intr-o Expozitie national anuall
pentru Rominia intreagi. Ni s-a pastrat, intr-adevir,
un anteproicct de lege medir i nedatat se pare
de prin 1862 care prevedea in articolul 2 ea sir-
barca national a Mosilor" devine, pc viitor, si...
o cxpozitie national anual de productii i uccesuri
indigene, din toati Romania, in arte, industrie, manu-
Fig. 222 La Nit* Mallare de ultimul riaboi mondial. (M.I.B.)
factura tatineasca, agricultura*, crestere de vire, curse
de cai i tragere la semn". Urmau si se acorde premii
in bani i medalii de aur, argint i bronz pentru
cei ce se distingeau in fiecare ramura ; juriul trcbuia
si fie format din proprietari practici, industriasi,
oameni speciali i artisti". Acest anteproiect n-a
devenir lege ; mult mai drziu insi, in 1924, ideca
s-a realizar partial, Mosii fiind transformati in expo-
zitie anuala. Totusi, ei n-au izbutit si ajungi un
ring de mostre in gcnul acetona care se tin in diferitc
orase europene, mai mult chiar, n-au izbutit &A-1i
n'entina nici vechea insemnrate. Terenul undc
aveau loe s-a ingustat, prin construirca Ilalci
Obor si a parcului din fat, iar al doilea razboi
mondial a provocar o intrerupere. Dupi o pauzi
de citiva ani, tirgul s-a reluat In 1956. Si s-an
putea ca, desfisurindu-se pc o arie mai larga
In raport cu cerintele vremii, Mosii si redevini
o manifestare important si caracteristici a vietii
bucurestene.
Cele zecc pide previzute in Rcgulamentul Organic
sase In interiorul orasului i patni la margine
nu s-au infiintat toate, deoarece unii din proprietarii
terenurilor respective n-au vrut si convini asupra
pretului, i nici imcdiat. Deocamdati iau nastere:
1. Piafa magbitiralulni" sau Plata mare" (vezi
fig. 223) Cu acest ultim apclativ in planul lui
Borroczyn (1846) cunoscuti mai tirziu sub dublul
nume de ,,Piafa Gbh-a" (carne, peste, pisiri), in stinga
Dimbovitei, i Piata Bibescu" (legume si fruetc) in
dreapta ci ; 2. Plata Fierascr, la sud-vcst-vest de
biscrica Sf. Vincri-Ficreasca sau Hereasca ; i se mai
zicca i Pinta nota", deoarece, tot lingi amintita
biserici, i anume, spre sud-est-est de ea se afla
Pinta Fiereasca-Veche"; 3. Plata de pe local IVera-
lescatni, lingi Podul Mogosoaiei, aproape de actuala
Piati a Amzci ; ea a functionat din 1831 pini in 1841,
cind se intemciazi, in locul ei, Piala Antzei, pe local
lui Iancu Ghica. Planul Borroczyn nu mcntioneazi
nici Pieria Matacbe Macelartt, nici Plata Traian; ele
se vor infiinta in a doua jumitate a secolului
al XIX-lea, avind la inceput simple 'Arid ; halele
respective, dc metal si crmid, vor fi terminate
prima in 1887, cca de-a doua in 1896. Anterioare
ant halele din Piata Amzei, gata in 1872, si halcle
din Piata Mare, succedindu-se astfel : halele de carne
zise Hale Centrale terminate, dupi proces, arbi-
traj si succesive aminri Alexis Godillot fiind
beneficiarul contractului in octombrie 1872, Hala
de fructe in 1883, cea de peste in 1888, cea de pisiri
In 1899, iar Fabrica de gheati artificial in 1903.
Piata de lingi vechea Curte domneasci figurcaz
in planul Jung (1856) sub numele de Piata Zarafilor,
dcoarece aici era sediul acestor negustori, care, ling
misutele lor, atrigcau atentia clientilor zornind
trecind dintr-o mini intr-alta napoleonii, mahmu-
delete, misirii, funducliii i ceilalti bani de aur
argint. Nu exista Inca' o monedi.nationali, asa incit
erau folositc tot soiul de monede steline, incepind
cu cele turcesti, austriece, ruscsti si terminind cu
cele francczc, englcze, olandcze i spaniole. Ope-
ratiunile de schimb, de agio erau in floare, iar zarafii
numerosi. In 1885 se construir aici citeva pavilioane
metalice, in care se instalar negustori de flori,
naturale si artificiale ; ca urmarc, pinta lui numele
de Piata de Flori, sub care e cunoscuti si in zilele
noastre. I se mai spune, dar din ce in cc mai putin,
Piata Sf. Anton, din cauza bisericii cu acest hram,
distrusi de incendiul din 1847.
Au mai existat, pe la inceputul ccici de-a doua
jumititi a secolului al XIX-lea, inci doui piete
bucurestene: Plata Kretzulescu, de la vale de biserica
numiti astfel, si Plata Sf. Stefan. Cea dintii a fost
suprimati in 1866, o parte a ei fiind incorporati in
gridina Palatului domnese, iar restul devenind strada
Sf. lonic, dupi numele biscricii Sf. Ionici-Moldovcra
la carc ducca. Cea de-a doua, pc Calea Vergului (azi
www.dacoromanica.ro
COlarasi), ling biserica Sf. Stefan, a fost mutati putin
mai spre cst, pc acccasi arteri, si a delimit Piata
Traian. Pcntru vinzarea lucrurilor vechi crau doui
centre: strada Lazar (Taica Lazr"), intre Calm
Viciresti si strada Sf. Vincri, unde giseai hainc, ghetc,
rufc, sticlirie i vescli, si Hala de antichitiiti..."
(numele oficial), la nr. 1 al Cii Vicircsti. Ticsit
cu mobil de ocazie", cu pcte suspectc cunoscuti,
de accca, in popor sub numelc sugcstiv dc hala
piduchilor" a fost dirimati in 1932. Accstc doui
centre au prccedat asadar Talciocul", infiintat
dup5 23 August, si care a functionat pc un
vast teten, mai intii la Colentina, in drcapta sosc-
lei, iar din aprilie 1955 inainte, pini la desfiintarc,
in Dudesti, dincolo dc extrernitatea linici de tramvai
nr. 18.
Pentru pistrarea vinurilor, a exist-it la inccput
un dcpozit in dosul Fabricii de mobile Lcsscl, dc
pe Calea Plevnei, asa-zisa rampi de vinuri" ; apoi
au fost utilizatc Antrepozitele Gcagoga" construitc
dc primirie, spre finele sccolului al XIX-Ica, la
extremitatea de atunci a OH Rahovci, sus pc
deal". Vindutc statului in 1905 pc prctul dc 1.200.000
lei aur, devenite Antrcpozite Generale, pentru tot
soiul dc milrfuri, ele au cpirat o trist celebritate
prin incendiul pus care a acoperit urmcle malvcrsa-
tiunilor din perioada imediat urrnItoare primului
rizboi mondial. Tot pcntru pistrarea vinurilor au
fost folosite, 'in vremea noastri, i pivnitcle complcxu-
lui de la Curtea Ars, adici ale Palatului domncsc
ridicat de Alexandru Ipsilanti (vezi mai sus, p. 103);
Fig. 223 Ceasul din Piata Marc. In stInga, In fund, biurica Domnita
; In planul doi, car cu boj gi c.iruti Cu cal. Fotografic din primul deceniu
al secolulul XX. (3.1.1.0.)
AP
..4z,
N
,
1 `.
--
381

Fig. 224 Interiorul I Ialelor Oboe. (S)
azi, ele sint utilizate de Intreprinderca Zarca".
Dintre cclelalte antrepozite, amintim pe acelea de
la Obor, prccum i antrepozitele cu instalatii frigo-
rifere din Calca Serban-Vocl, devenite, intre cele
dona rzboaie mondiale, proprictatea
Frigul".
Dup 1918, numrul pietelor bucurestene s-a inmul-
tit considerabil. O dat cu cresterea orasului, cu
inmultirea populatiei, au aprut i noi centre de
desfacere a alimentelor si a celorlalte produse. S-a
infiintat Piala Filantropiei, pc bulevardul cu acelasi
Fig. 225 Pa Unirii In pre*ma celui de al doilca dzboi mondial. (S)
382
nume, lingi fostul cimitir protcstant, apoi, mai sus,
de acelasi bulevard (azi 1 Alai), piata din Parcul
Domeniilor" (azi Piata 7 Noiembrie), iar la extremi-
tatea lui, unde d in Calca Grivitei, o a treia, cunos-
cut in partea locului sub numcle de Piala fibril".
Acelasi fenomen s-a petrecut si pe alte artere mari ;
astfel a luat nastere Plata Dorobanli", deservind noile
cartiere apdrute intre oseaua Kisselef i Calea Flo-
reasca, apoi Plata Gbencea", la capul Cid 13 Septem-
brie, piata de ling Seminarul central, pe actualul
Bulcvard Ghcorghe Cosbuc ; mai jos, la Rond, se
formase de asemcnca un inceput de piat, numit
ironic, in urma rzboiului din Abisinia (1935-1936),
Addis-Abeba". 0 alta era in fata &Aril de Est,
unde i desaceau produsele tranii cc veneau cu
trenul de Oltenita, alta, pe temeiul unui nucicu mai
vechi, in Grant etc. In 1936 s-a inceput construirea
marilor Hale de la Obor, cele mai mari din Bucuresti.
De proportii impunAtoare, in crmid aparent,
ele au fost terminate tirziu dup 23 august 1944 si
cuprind nu numai compartimente i standuri pcntru
vinzarea de legume, fructe, carne, pski, peste etc.
(vezi fig. 224), dar si importante silozuri pentru pstrat,
in conditii optime, la rece, diversele produsc (capa-
citate : 728 de vagoane), precum i doui fabrici de
gheat, cu un depozit putind primi 160 de vagoane
de gheat artificial. Noile Hale de la Obor fuscser
plnuite ca si Inlocuiasc Piata Mare ; in realitate,
Societtii ele n-au inlocuit deck sectorul de legume si fructe
din dreapta Dimbovitei al Pietei Mari (fosta nap'
Bibcscu, actualmente Piata Unirii), in locul creia
s-a amenajat, cu straturi de iarbA i flori i bazine
cu jocuri de ap, o mare piat centrali (vezi fig. 225,
226, 227), numit succcsiv Piata 8 Iunie, Piata
Natiunii, Piata 28 Martie, iar acum Piata Unirii.
Fig. 226 Pcpeni verzi In Piala Unirii. (M.I.B.)
www.dacoromanica.ro
Ea preced frumoasa alce care urca sprc Patriarhic
si Marea Adunare National (vezi fig. 231 si 236).
O crcstere considerabil a numrului pietelor
in acelasi timp, o nota amcnajare, superioark a celor
existente se produce dupi cel de-al doilea rzboi
mondial, in anii regimului de democratie popular.
Vechilc ochiuri" i tarabe sint inlocuite prin adevi-
tate magazine la fostele Hale Matache Mcelaru,
numite acum Ilie Pintilie ; se creeazii picte ingrijite,
de cartier, in diferite pArti ale orasului, ca, de pild,
in Ferentari, lingi fosta groapi" a lui Ouatu, pe
strada Mihail Eminescu (fost Roman) etc. In
februarie 1957 cxistau in capital nu mai putin
de 43 (patruzeci i trei) de piete i se prevedea
Infiintarea de noi unititi. Exista si un nou oboe,
un nou erg de vite pe oseaua Alexandriei, in e
milrime de circa 2 hectare si cu zi de tirg sipt- 111
minala.
Dar in afar de pietele de alimente, sint celelalte, '-"LIONT7 ',[1.10OF
mari spatii libere situate la extremittile si la incruci-
srile arterelor principale de circulatie. Ele iau nastere
in cursul secolului al XIX-lea si al XX-lea ; pe msuri
ce preocuprile edilitare sporcsc, se traseaz'a bulevarde, v.*

sosele, ci i strzi noi, iar ulitele i drumurile vcchi

se indreapt, se aliniazi. Spatii libere au fost multe
in cuprinsul orasului, si o seam s-au pstrat pina
tirziu de tot, dupi primul rzboi mondial ; ele erau
consecinta, pe de o parte, a felului de a cldi a ora-
senilor nostri, fiecare dorind sa alba ling casa gr-
din, cu livadi si, eventual, vie, pe de alta, a faptului
ca orasul a incorporat o serie de sate, despirtite
unele de altele prin intinderi considerabile. E impre-
sionanti multimea locurilor" virane si a maida-
nelor" ce sint infitisate in planul cel mare,
manuscris, al lui Borroczyn (1846). Una sin-
""ftes.
o'
'Fig. 227 Chivute en bidincle" In Pbta UnIrii. (S) '

Fig. 228 Statuia lui Gheorghe Laz8r, In Cata Unlversit411. Sculptor Ion
11,
Georges., 1886. In clidirea din fund, sediul Intreprinderil de Transporturi
Aeriene RonuneT.A.R.O.M.

gura dintre cele 99 de planse ale lui, nc infatiscaza

cinci maidanc : maidanul lui Iancu Petrescu", maida-
nul lui Murat", maidanul lui Enache", situate rcspec-
tiv la nord-nord-vcst, nord-est i sud-cst-est de bisc-
rica Mintuleasa, apoi maidanu bisericii Popa Soarc"
maidanu Filantropici", imediat la sud si la nord de
biserica Popa Soare. in plana 30 gisim altc patru :
maidanu lui Ccaus David", maidanu popii Paute-
limon", maidanu Ioanii Tina" si maidanu lui
circiumaru". Pe locul vechii case a Cantacuzinilor,
trecuti apoi in stpinirca Dudestilor, maidanu Du-
descului" ; 11110 fosta balti a Icoanci e maidanul
Stipinirii" ; un altul, la capul de est al actualei Strzi
Calusei, poarti numele sugestiv usa oborului". Lingi
Dimbovita, aproapc de Cazarma cilretilor", e
383
www.dacoromanica.ro
 rA
-1/ f .icrip,1,1_
*1

.;GLII2 _II 11 EIJI 11'

III WWII i -
31
1m si

=.

Fig. 229 Plata Universiellii, Cu statuile lui Spina Haret, Gheorghe Leek,
Maui Vitcar.ul ti Ion Heliade Ridulcscu, ultimcle doul mascare lo parte
dc arboti. locul Farmazonului" ; tot acolo, ocupind o suprafat5
considerabil5, locul lui Procopie", cunoscut mai
firziu sub numele de cimpul Procopoaiei". lar la
sud-vest de biserica Sf. Stefan (Cuibu cu Bar* e
locul Sfatului", adic al cirmuirii orisenesti. In
1872, existau, potrivit dictionarului topografic al lui
Frunzescu, 300 locuri goale" in cuprinsul orasului,
Fig. 230 Plata SI. Gheorghe co statuia lupoaicei; In tnijloc, tramvaiu aclicA terenuri intinse sau maidane, Bea' sA punem
Cu cai din timpul verli, avInd perdele. (M.I.B.)
la socoteal5 pe cele mici, midnelele", dup5
expresia unui act inedit din 3 febniarie 1764. lar
In 1906, suprafata terenurilor necldite, virane, este
apreciat5 la 2.800 de hectare din totalul de circa
5.500 cit au Bucurestii, asadar la ceva mai mult
de j u mtate.
urdi_mil.cinnuirlPilmr___7.
Amenajarea de piete in afara celor de alimente
si a oboarelor incepe la jumtatea secolului
1-11! al )IX-lea, dupi incendiul din 1847. Inceputul se
[E. Ill El -- face, In centru, cu piata i grklina din jurul biscricii
. fa Sf. Gheorghe-Nou, dup care urmeaz, in 1852,
piata de ling' metohul Episcopiei de Rimnic. Treptat-
treptat, se amenajeazi i altele: piata de la capul
. 71 Podului Mogosoaiei, aceea din fats Palatului domnesc
I 1. it 11
. actualmente Piata Gh. Gheorghiu-Dej i pietele
il de-a lungul celor doui mari artere care taie crucis
orasul. Statui incep sa Impodobeasca aceste spatii
libere, inceputul fkindu-se cu Piata Universittii,
unde, dup statuia lui Mihai Viteazul, se inalt5 altele
doui: statuile lui Gheorghe Lazar si Ion Heliade-
384

www.dacoromanica.ro
 N
4.
www.dacoromanica.ro
..=
, AMMINI

ME/11.
z_11111
>el
...... -=
..4... .--.
.711111 .1'
7,
C. imara. .9
t-. =
NI
..-
,
. ...E'l 7110"" _.... ;
o
_ .r.
I '. -o
ao
, ,'.
...-
>..."
et.
 JI

T
' t-.
.4 e. 3h

'1.- ,

7' 1`.

h
, , )i
//, "
t
Fig. 231 Esplanada care leag3 Plata Uniril Cu Patrlarlda j Palatul Mari
AdurDri Nationale. In primul plan statuia lupoaicei romane; ulterior, aceasta
Radulcscu (vezi fig. 228), iar mai tirziu aceea a lui statuie a Cost mutati In salami din Fiala Dorobanti. (I.C.S.O.R.)
Spiru liaret (vezi fig. 229). Talc= dc noi arterc,
atit in perioada dintre cele dotia razboaic mondiale,
cit si dup5 23 august 1944, precum i constructide
monumentale ridicate intre timp prilejuiesc capitalci
crearea unci alte serii de piete care infrumuseteaza
orasul. Citam astfcl pinta din lata Acidemiei Militare,
unde se inalta acum monumentul Eroilor Patriei,
Plata Aviatorilor, la capatul marelui pare dc culturi Fig. 232 Statuia Aviatorilor, pe Bd. Aviatorilor (S.

odihna, Piata Scintcii, din fata imporuntului palat

omonim cca mai vasta cladire a Bucurestilor
avind la capul dinspre Sosca monumcntala statuic a
lui Lenin, apoi plata din Bucurestii-Noi, in mijlocul
careia se afla cinematograful Infratirea intre po-
poarc". De mai mici proportii sint Pinta Dorobanti,
unde se afla acum statuia lupoaicei care ante-
rior a fost in Pinta Sf. Ghcorghe, apoi in Dealul
Patriarhiei (vezi fig. 230 si 231), piata 7 Noiembrie
Pinta Monumentului Aviatorilor, una din cele
mai reusite si mai bine asezate statui ale orasului
(vczi fig. 232). Pentru amenajarca Pictei Balcescu,
unde se va cladi palatul Sfatului Popular al Capi-
talei, s-a tinut in anul 1956 un concurs la care s-au
prezentat nu mai putin de 49 de proiccte. Atunci
cind cel mai bun dintre accste proiectc se va realiza,
Piata Balcescu, centrul geografic al orasului, va
deveni i centrul principal administrativ si arhitec-
tural al lui. 1==._

385
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE
I. Ma bala! e. 1. I.C. Filitti, Corespondenfa con-
sailor englezi din Principate, 1828-1836, in An.
Acad. Rom. Sed. ist., s. II, t. XXXVIII (1916),
p. 839 920 ; 2. Neagu Radulescu, In Bucare,riii lui 33,
in Gaz. mun., 11 (1933), nr. 89; 3. D. Caselli, Biserica
Sf. Visarion din 'naba/arta Visarionului si Viifoara,
in Gat. man., III (1934), nr. 120-122; 4. D. Caselli,
Alaba/aria, ,ri Biserica Armeneascr1, III (1934),
nr. 135; 5. D. Caselli, Mabalaua si biserica Vovidenia
Maicii Domnului, in Caz. mun., IV (1935), nr. 199
6. G.D. Florescu, Istorical unei vecbi case bucureftene :
casa Floreftilor din mabalaaa Scorfarului, in Bacureftii-
Vecbi, IV (1930-1934), p. 56-59; 7. D. Casal,
Mabalaw posielnicului Firu, in Gaz. mun., V (1936),
nr. 217 ; 8. Gr. Nandr4, Documente romeinefli In limbo
slavd din meinastirile Munteliti Albos, 1372-1658,
Bucureti, 1937, 309 p. in 8; 9. H. Dj. Siruni, O
navdlire necunosculd a bandelor turce,rti in Tdrile Ronkine
la 1769, Bucumti, 1940, 63 p. in 8; 10. General
Raci u Scinescu, Cartierril Silivestru ,ri 5/rada
in Gaz. mun., XI (1942), nr. 507; 11. Muten/ de
arti al R.P.R., Lucbian, Bucurcti, 1957, 107 p. -I-
plane, in 8 ; 12. Ilic Corfus, O cronicd a Bucureftilor
(1802-1830), scrisa de un meftefugar, manuscris,
161 p. ; 13. G.D. Florescu, Pe mala Dimbovifei,
la obirfia Podara illogopaiei, in anal 1804, manuscris,
30 p. + plane.
II. Poduri" si poduri.Ulife si sirdZi.
Bulevarde magistrale 14.D. Caselli,
Ulifa Mare, in Gat. m'In., II (1933), nr. 95
15. G. D. Florescu, Vecbi proprietali in Bacurefil
In veacurile XVII ,ri XVIII, Bucureti, 1934, 30 p.
in 8 ; 16. Bucurefti. Gbid oficial, ca 20 beirli pentru
orientare, Bucureti, 1934, 270 p. in 8; 17. Nestor
Urechie, Primele pavele de piatra, in Caz. inan., III
(1934), nr. 114; 18. II. Stahl, Botetarea ,ri rlisbotetarea
stratilor capilalei, in Bucureftii-Vechi, IV (1930
1934), p. 50-55; 19. Iuliu Moisil, Bucureftii roman-
lici, in Bucurglii-Vechi, I V (1930-1934), p. 39 46 ;
20. D. Casclli, Podal de sus" ,ri Ulifa Mare", in Gaz.
man., IV (1935), nr. 167 ; 21. D. Casclli, Ulitele din
www.dacoromanica.ro
Bucurefti la inceptrial veacului al XIX-lea, in Gaz.
'aun., VI (1937), nr. 285; 22. Paul Sindulescu, Isto-
rica/ pavajelor bucureftene. Studii ,ri documente, Bucureti,
1936, 192 p. in 8; 23. Stoica Nicolacscu, Podul lui
Serban-Vorla din Bucurefli, in Gaz. min., VII (1938),
nr. 335; 24. Const. C. Giurescu, Noi nianiri de strdzi
in capita/d, in Rev, ist. rom., X (1940), p. 493 ; 25. Gheor-
ghe Crutzescu, Podul Mogo,roaiei. Povestea unei strati,
Bucureti (1943), 298 p. in 8; 26. Chirla/ stratilor
din oraful Bucurefti, Bucurqti, 1954, 271 p. in 8
27. N. Filimon, Ciocoii rechi ,ri noi, editia G. Ivacu,
Bucurqti, 1956, 336 p. in 8; 28. Horia Oprescu,
Petrescu al XVII-lea, in Informa/la Bucureflialui din
8 iulie 1957; 29. Col. I. Cupsa, conf. Gh. Matei,
co!. I. Foceneanu, conf. B. Blteanu, col. L. Ion,
V. Zaharescu, Coniribulia Romdniel la rrItboitil anti-
bitlerist, Bucureti, 1958, 573 p. in 8; 30. Dan Be-
rindei, Dezvollarea urbanislicd ,ri edilitara a orafului
Bucurefti in perioada regulamentard fi in anii Unirii
(1831-1862), in Studii, XII (1959), 5, p. 133-158;
Paul Cernovodcanu, Cdldloria lui Piere Lescalopier
in Tara Romlineasca si Transilvania la 1574, in Studii
,ri materiale de islorie medie, IV (1960), p. 433-463
Stefan Ionescu, Poda/ Mogopaiei, Ca/ea Vicloriei,
Bucureti, 1962, 141 p. in 16.
III. Locuri de tirg, oboare, maidane
,ri piel e. 33. * * * , S-a !acepar' construclia Halelor
Obor, in Gaz. atan., V (1936), nr. 246; 34. Paul
Lahovary, Elemente monografice ale Piefii Ama, Bucu-
reti, 1937, 93 p. in 8; 35. G. Bezviconi, Citltori
rufi in Moldova fi Muntenia, Bucureti, 1947, 463 p.
in 8; 36. Institutul de proiectare Proiect-Bucureti",
Schila planului general de sistematizare al orafalui Baca-
refti, 2 volume manuscrisc, Bucureti, 1956, 545 p.
in 4, cu o serie dc anexe ; 37. Radu Laurian, Con-
cursa pentru sistematizarea Piefei N. Brilcescir din
Bacurefti, in Arbitectura R.P.R., 1, 1957, p. 1-17;
38. Const. C. Giurescu, Toponimie bucurefleana
Drama S'are, nu Drama Serii", in Duda si cer-
cetari linguistice, XIII (1962), 1, p. 73-75 ; 39. G. Po-
tra, Tirgul Mofilor, manuscris, 27 p. in 4.
 GRADINI, GRADINI DE PETRECERE,
PARCUR1
Termenul gradini" a avut in vcchca limba roma-
neasca o acccptiunc foartc larga, insemnind in general
loc plantat", implicind deci intcrventia miinii ome-
nesti. Grdina era nu numai cea cu flori, dar si cca
cu pomi, cu legume i chiar Cu vita, deci insasi via.
Chid Radu Nlihnea 6', la 4 august 1623, poruncil
acestor gradinari cc sad pe ocina Ciumcrnicului"
a manastirii Radu-Vocla ca sil fie in pace si slobozi
pe toate djdiilc i mincaturile", cl arc in vcdcrc
pe cci care, in lunca Dimbovitci din sud-estul ora-
sului, cultivau zarzavaturi. Cind in planul Borroczyn
(1846) citim gradina cu duzi", c vorba dc intinsa
livedc cu duzi" a carei amintire s-a pastrat pin azi
In numele strazii din Caramidarii-dc-Jos. Cind
Alexandru Ipsilanti confirmil, in 1775, biscricilor
domnesti din Bucurcsti venitul vinariciului, cl prc-
cizcaza ca accst vinarici sc ja atit din o serie dc dcaluri
din Ilfov si Vlasca, inclusiv dealul Bucurcstilor",
cit si din gradinile din Bucuresti", adic din viilc
orasului. Cind, in sfirsit, in condica de porunci a
vistieriei lui Constantin Brincoveanu se specific
darurilc, in postav, pc carc le primesc, de Paste,
cei 20 dc grdinari de la curte i vataful lor din Bucu-
resti, precum i cei 12 din Tirgovistc, c incontestabil
ca actul oficial se refer la cei cc ingrijeau dc intinscle
gradini cu flori ale palatclor domnesti respective.
Prin extensiune si in sens figurat, in cxprcsia marc-i
grdina lui Dumnczeu", cuvintul inseamn lumea
intreag, socictatea omencascii, dup cum in grdinita
de copii" sau, simplu, gradinita", ca inseamni insti-
tutia prescolara bine cunoscut. In privinta ctimo-
logiei, filologii trimit in general la vcchca slava
(gradina) sau la bulgara ; c o intrebare insa daca
n-avcm dc-a face mai degraba cu o mostcnire din
fondul romanic al limbii compar cu francczul
www.dacoromanica.ro
De la 202 hectare, sit reprezeniau spatille
verzi ale Bucurefillor In 1999, s-a ajnns
in 1960 la 860 de ',Ware, adica la perk
pairn ori mai mull.
jardin sau italianul giardino fond din care nc vin
i atitia alti termcni, atit de productivi, ai accluiasi
domcniu : floarc, pom, trunchi, sminta, leguma,
strat etc.
Alaturi de vii i livczi au fost, de la inccput, in
Bucuresti, i gradini cu flori. Mai mari sau mai mici,
dupil putinta, de la intinscle gradini domncsti la
accica ale asczilrilor boiercsti si mnstircsti i pina
la micik gradini, la gradinitcle" orascnilor dc rind,
ale mestesugarilor si ncgustorilor, gradinitc circ
uneori se rcduceau la un strat, doui de flori in flip
casei sau chiar la citcva ghivccc puse pc parmalicul
pridvorului sau la fcrcastra. Nu tim cum a aratat
ciutaria domneasc5", accl inccput dc gradina zoolo-
gica, constitat documentar in vcacul al XVI-Ica
(bpi cum nu tim nici cum se va fi infati-
sat grdina Palatului domncsc pe vrcmca lui
Mircca Ciobanul. Pe la 1600 exista insa un corp
de gradinari domncsti" in fruntc cu un vataf.
Dovada este actul inedit din ultima parte a domniei
ui Matei Basarab (1643-1654) dat de Dobrc
unchcsul din oras ot Bucuresti, fccioriul Nlircii vita-
hului, carilc au fost de gradinarii domncsti". Sub
NIatei Basarab, gradina Curtii domncsti trcbuie s
fi fost remarcabil, deoarece doamna Elena, sotia
voievodului, era o iubitoarc de flori. La 10 fcbruaric
1649 ca seria la a noastra iubiti buna priiatnica
rprietcnaj, jupincasa Catrina judcccasa", adici sotia
judelui sau biirgermeister-ului din Brasov, rugind-o
pcntru rindul smcntilor de flori de tot fcaliul, sa
nc claruicsi dumneata i noao de cc vor fi acolo
la dumncavoastra". Daca nu i le poatc trimitc ime-
diat, sa i le trimita mai incolca, la vrcame". La rindul
ci, adauga Elena, domnia-mca inc voi fi bucuroasa,
den cc va hi pohta dumnitale". De altfcl, calitorul
387
turc Evlia Celebi, care vede Curtea domneasc putin
mai tirziu, sub Radu Leon, in 1666, spune ca acolo
sint gradini frumoase i impodobite". O alta gra-
dina frumoasa trebuie sa fi avut Matei pe malul
Colcntinei, ling Fundeni, unde se N'ad pini astazi
ruinele asezrii sale. Si aici a fost amintitul Evlia
Celebi ; el este adinc impresionat de grdina cu tran-
dafiri i lalele din partea locului ; mentioneaza de
asemenea pe malul apei un mare chiosc" construit
in intregime din ipsos" ; e probabil un chiosc de
felul celor constantinopolitane, primul pomenit in
marginca Bucurestilor, predecesorul celor ridicate
in epoca fanariotilor.
La o deosebita inflorire ajung grdinile sub Con-
stantin Brincoveanu. Domnul, iubitor de arta si de
rafinament, mare constructor, avind ca prim sfetnic
pe stolnicul Constantin Cantacuzino, care invtase
in Italia, le da o deosebita atentie. Cunoastem numele
a doi griclinari-sefi ai unid, Toma, constatat
in 1695, cellalt, Frincul ; e foarte probabil ca acesta
din urm sa fi fost strin sau de origine strain, cum
era si bucatarul francez al curtii, cum era si arhitectul
Pecena Levin, care a descnat grdina Palatului dom-
nesc din Bucuresti, cum era si arhitectul Veseleil,
care a lucrat la Manastirea Sf. Gheorghe-Nou (vezi
mai sus, P. 84). De gradinarul-sef ascultau 20 de
gradinari. Numarul lor nu trebuic si mire, deoarece
gradina palatului ocupa o suprafat considerabil ;
ea a fost mai mult m'aria in 1707; in mijlocul ei,
in centrul unor partere de flori, Brincoveanu ridic
acum un frumos pavilion sau chiosc, cu coloane
sculptate i impodobit cu picturi, spre a-i servi ca
sufragerie in timpul verh i ca loe de odihn. De
accasta grdina secretarul domnesc Del Chiaro ne
spunc c era foarte frumoas, de forma patrat
desenata dupi bunul-gust italian". Pe linga griclina
palatului, mai erau cele cloud grdini ale palatului
ski printesc, de pe malul drept al Dimbovitei,
gradini laudate de calatorul englez Chishull in 1702
(vezi mai sus, P. 82). Acesta aminteste de asemenea
gradinile" si curtile foarte intinse" ale asezarilor
boieresti din oras, precum si viile i grdinile foarte
ingrijite" de lingi Minastirea Cotroceni, apoi gradina
patrata, in stil italian" dup cxpresia aceluiasi
secretar domnesc Del Chiaro a palatului de la
Mogosoaia, in sfirsit, gradinile diferitelor case pe
care le avea Brincoveanu, pentru numerosii sal copii,
in Bucuresti. Asa incit cei douzeci de gradinari
cu seful sau vataful lor aveau destul de muna.
Un zapis din 1 decembrie 1701, privind vinzarea
unor case, precizeaz ca ele sint linga zidul gradinii
domncsti despre apusul soarelui".
Pilda domnului indcmna si pe boicri. Nu ne
referim la stolnicul Constantin Cantacuzino, care
putea da el sugestii, in aceasta privinta, lui Brinco-
veanu si a cirui puternica asezare, pe malul drept
al Dimbovitei, intre Manastirile Sfintii Apostoli
Antim, avea o intins graclini, o Uva& i chiar
un helesteu. Ci ne gindim la ceilalti dregatori,
38
www.dacoromanica.ro
care, ca adevrati curteni, cautau sa placa imi-
rind ceca cc vedeau la mai-marele ion. Cretulestii
din rindul carora domnul ii alege un ginere
Vacarestii, al ciror d evotat fruntas, Enache, piere
alaturi de Brincoveanu, in 1714, la Stambul, Balenii,
care conduseser un adevarat partid in a doua juma-
tate a secolului al XVII-lea, Rudenii, ce se ilustra-
sera inca in veacul al XVI-lea, sub Mihai Viteazul,
Dudestii, cu intinse proprietti in marginea orasului,
au, desigur, frumoase grdini pe linga asezarile ion.
Si nu numai in Bucuresti, dar si la mosiile din preajmi.
Stim, de pila, cA vel-vornicul Constantin Dudescu
ii intocmise o asemenea gradini pe ling conacul
ski de la Frasinesti (azi Frunzanesti), pe malul drcpt
al Pasarii. Mitropolitu 1 Neofit I al Ungrovlahiei,
trecind pe acolo la 2 iun he 1746, califica accasta gra-
dina drept foarte frumoasa" i arad ca ea cuprinde
pomi atit locali, cit si strlini nana mzi [portocalil,
chiparosi si altii". Adauga si detaliul cA pentru
gospodaria de la Frsinesti casele i gradina
vel-vornicul Dudescu cheltuise aproape cindizeci
de pungi de bani", adica aproape 25.000 de lei,
o suma foarte important pentru vremea aceca.
Cit despre gradina din Bucuresti a Rudenilor, pe
malul drept al Dimbovitei, in mahalaua Antim,
aflarn stiri dintr-un act inedit din 7 iunie 1766;
el cuprinde o cercctare asupra locului pa unde au
fost din inceput curtca i gradina boerilor Rudeni".
Dau marturie Draghici bacanul i Nica Calaretul
si Dragomirita, ce al( foil grainar la boerii Radeni,
oameni batrini de cite 60 de ani". Mavrocordatii
erau i ei iubitori de gradini. Potrivit unui act din
2 martie 1724, aflm cA Neculai ridicase in partea
de sud-est a Bucurestilor un rind de case domnesti"
cu foisor" i cu grdind pcntru plimbarca domniei-
mele si a altor domni ce s-ar intimpla a fi in urma
domnii-mele" (vezi si mai sus, p. 96). Alt rind de
case, tot cu gradina, t'acuse la ctitoria de la Vacaresti ;
ele sint pomenite in anul 1739.
Foisoare" pentru priveala crau si in altc prti.
Chiar la Curtea domneasca, la poarta din sus, exista
foisorul cel rosu" ; stirea ne-o da un act inedit
din 1767, august 15. Manastirea Radu-Vod avea
si ea un foisor, sau un chiosc in coltul zidului despre
rsrit... ridicat pe stilpi de marmura". Aici venea
vocl, cu mitropolitul si cu egumenul mnastirii,
dupa ce asistaser la slujb, in ziva hramului,
se intretinea cu boierii si cu unii dintre orseni.
A existat un foisor si la casa Dudestilor, de pe malul
drept al Dimbovitei ; reccntele sipaturi arheologice
indreptatesc aceasta concluzie. Pcntru frumosul foisor
sau chiosc, impodobit cu marmurd, al fintinii lui
Filaret, vezi mai inainte, P. 345. Si unele case mai
modeste, de tirgoveti, avcau asemenea locuri de
priveal. E cazul unei case de pe locul metohului
Episcopici de Rimnic (actualul Ateneu); urmind a
fi expropriata, foisorasul" ei e pretuit, la 24 dc-
cembrie 1792, de o comisie de experti, formata
din Chirita dulgheriul", Radul dulgheriul" si
Diicul zidariul la 26 de talen i firil 3 bani,
intreaga casa valorind, dupi prerea lor, 270
de talen.
In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea avcm
uncle detalii asupra gradinii fostci proprictati a stol-
nicului Constantin Cantacuzino, ajunsc acum, prin
casatoria ncpoatci accstuia, in stpinirea familiei Du-
descu. Ni le da o calatoare englezi, Lady Craven, carc
vizitind Bucurestii si pc domn, in iulic 1786, c indem-
nata, la sugcstia lui Mavrogheni, si vada o frumoasi
gradin englezcasca cc apartinea unui boicr bitrin".
Aprccicrea c a lui Raiccvich, consulul austriac, care
insotea pe vizitatoare. Cit dcsprc lady Craven inssi,
ea gscste ca intrc accasta gradina si accca a unui pastor
de taxi din Anglia nu era mare dcoscbire. Adauga
ca i s-a ofcrit de Cure stapinul case', un batrin venc-
rabil, cu barbi alba ca zipada cm banul Dudcscu
din toste fructcle cc lc avca in grdini". Cam din
acceasi vreme, i anume, din mai 1782, este informatia
francczului Carra, fost secretar domncsc ; acesta,
propunind infiintarca unui consulat franccz la Bucu-
rcsti, citeaza printrc mrfurile carc se cauta in oras
seminte de flori"(grains de jardin")i flori artificialc".
La 6 septembrie 1780, vornicul Stefan Pirscoveanu
seria prietenului si furnizorului ski din Sibiu, cunos-
cutul negustor C. Hagi Pop : Pcntru gridinar
cc-mi scrii ci mi-ai gash i iastc om meter i harnic,
foarte bine. Cum si pentru simbric ci 1-ai tocmit pc
un an Cu 100 dc lei... si 11 obroace de gnu... si vedre
de vin 20... sunt priimitor a-i da toate accstca pc
dcplin." Ii va mai da de altfel i rimtori i alte
bacsisuri". Dar me si fie angajat pe trei ani, nu pe
unul. Pentru ci, cind si zic i cu Doamne ajuta,
la al doilea an de intemeierea i deschiderca gridinii,
el si si lipseasca". Mai cere ca noul angajat si alba
el uneltcle de lucrul gradinii, de vremc ce cu ii dau
atita simbrie grea". II mai roagi pe Pop: Si-i dai
dumneata bani si cumperc seminte de care-i va tre-
bui". Si incheie: Pcntru lamii cc-mi scrii, vci sti
ci s-au prasit i aici multi, ci oameni nu avern ca
accia, si poarte de griji". Gridina lui Dudcscu de la
Frasincsti trczisc asadar si la Atli dorinta dc a avca
arbori cxotici. Dc altfcl, pin astzi, in cascic a o
suma dc bucurestcni se pot vcdea lmii, unii din ci
altoiti i dind rod.
Tot in a doua jumitate a sccolului al XVIII-Ica
sc ridici, la marginilc Bucurestilor, o serie dc chios-
curl", imitind pe cele constantinopolitane. Erau case
de varit, cu gradini alaturi si cu apa de izvor sau de
cismea ; aici veneau domnii si se recteezc, si scapc
pcntru citeva ceasuri sau zile de agitatia victii dc curte
si de larma orasului. Chioscurile ajung curind locuri
de plimbare ale oriscnilor. Unul era la Cotroceni, la
minastire, ridicat de Alcxandru Ipsilanti in 1780;
a durat pini in 1893, cind a fost d'arimat, imprcuna
cu o parte din zidul de incinti al manastirii si cu ve-
chea resedinta domneasca, spre a se face un nou
palat. Altul era pe malul lacului Hcrstriu ; fusese
ridicat, din lemn, tot de Alexandru Ipsilanti (1774
www.dacoromanica.ro
1782). Elvctianul Sulzcr, care a mat citva timp la
curtes domnului, spunc ca lacul aves o insula, in
jurul carcia doamna, insotita de doamnele de onoarc,
obisnuia si se plimbc, intr-o saica, sau luntrc marc,
in sunctul mclodiilor turcesti". Alcxandru Moruzi
reface constructia de la licrastrau in a doua domnic
a sa (1799-1801), si anumc, o zidcste" : asa aflam
dintr-un act din 1805, iunie 27, al lui Constantin
Ipsilanti. Un act contcmporan pomcncstc gradina
cismcaua chioscului cu indcstula apa pcntru noro-
dul ce pururca merge acolo". La 1 scptembric 1800,
Moruzi acorda i scutirc de dad la 4 liudc" sau
contribuabili, oamcni beccii [paznici, gardicni]
gradinari", care si aib grija, in schimb, de intrctincrca
chioscului, a gradinii si a gardului. Tot la miaza-
noaptc de oras, dar mai aproapc dc marginca lui, mai
acccsibil deci, ca loe dc plimbarc, bucurcstcnilor
carc n-aveau trisura, era cbioicul /In Mavrogbeni, o
constructic dc zid i dc lcmn, cu parten si ctaj, Cu
cismca si havuz" sau satirvan" (tcrmeni turcesti),
avind apit buna de izvor, adusi din &pillar; pc
olanc, constructic ridicati in 1786; alaturi va inalta
in anul urmtor biscrica cc cxisti i astizi. Gradina
chioscului, dc o intindere considcrabili potrivit
planurilor austriccc ale lui Ernst si Purccl, aves circa
doui hcctarc i jumiltatc era dc forma pitrata,
cu latura de 80 de stinjeni si se afla la sud dc chiosc ;
fusesc descnata de el insusi i plantati cu balele, ga-
roafe i trandafiri. Ea era strabAtuta de alei plantatc
cu pomi, imprtind simetric intrcaga suprafati in
16 triunghiuri egale, plus, in centru, un spatiu libcr,
in forma de ccrc. Zece oameni, scutiti de din, aveau
grip dc intretinerc. Domnul urmitor, Mihai Sutu,
confirmind, la 30 aprilic 1792, scutirca, aratil c ca
s-a dat pcntru lucru gradinei de la cismeaua apclor
ot zoodopighi [izvorul timaduireil i pcntru paza si
curatcnia de sus si de jos, sprc podoaba si mingicrca
privcIci de obstc". Iar succcsorul lui Sutu, Alcxandru
Moruzi, intarind i cl scutirca, la 7 iunic 1793, preci-
zeaza ca pe cei 10 oamcni ,,si-i metahiriscasca [folo-
seasc] cpistatul... la lucrul gradinci, silindu-sc a o
drcgc si a o aduce la stare noua si la paza i curitcnia
a toad" (sic!). Probabil ca aici, in accasta rcfacuta
rcscdint dc vara din marginca orasului, arc loc recep-
tia pe care o okra domnul in vara lui 1793 ambasa-
dorului rus Kutusof i insotitorilor lui, in drum spre
Constantinopol. $tim dc la unul din insotitori,
anumc Reimers, ca grdina era luminata Cu lampi-
oanc" i ca la sfirsit s-a dat un foc de artificii", ra-
chetcic explodind cu sgomot". Nu era prima data'
ei bucurestcnii vcdcau o ascmenea iluminatie. 5i sub
Alcxandru Ipsilanti, cu prilejul une pctrcceri orga-
nizate de marcic vornic Filipcscu in cinstea domnului
avuscsera loe, pc linga masa si bal, jocuri de artificii"
5tirea nc-o da clvctianul Sulzer, carc a fost de fati
Ghiculestii ridicascra si ei un chiosc ling manistirea
Pantclimon, ctitoria Ion; cl era situat pc un loe mai
inalt pe culmca dcalului", zice Pappasoglu, ling
o cesmm".
389
 Cele dou5 planuri austricce amintitc mai sus ne
dau prctioase indicatii nu numai asupra viilor f i live-
zilor bucurcvtene la 1791, dar vi asupra gr5dinilor
propriu-zise. in afara dc accea a palatului de agre-
ment" (Lusischloss") al lui Mavrogheni, cle ne mai
arat o scrie intreaga, atit in stinga, cit vi in dmpta
Dimbovitei. in stinga, citm gradina biscricii Sf.
Eleftcric (in plan : Lcftir"), cu o suprafata ccva mai
mic dccit aceca a gradinii Alavrogheni vi dc forma
dreptunghiulara. Era apoi gradina meminded Episco-
piei de Rimnic, pe locul Atcncului dc astazi, vi anume,
la r5s5rit dc cl5dirca mctohului ; forma c tot drept-
unghiulara, cu dou5 ronduri ccntralc. O alta gradina,
mai midi, a man5stirii Selrindar, avca forma dc patrat,
cu latura de circa 35 dc stinjeni ; se afla spre vest de
15cav, despartindu-I de casa lui Dinu Cretulcscu. Tot
in stinga Dimbovitci vi mergind pin in malul apci,
era gr5dina casei banului Nicolne Brincoveann; forma
c a unui patrulater nercgulat,. trapezoid, Cu virful
sprc ap ; arc i ca un rond central. Dou5 gradini Cu
alci convcrgind spre ccntru, f5ra vrco indicatic asupra
stapinilor respcctivi, se all la nord-cst dc biscrica SI.
Vincri-lierasca, intre Podul Vergului vi Podul Tirgu-
lui de Mara ; o a trcia, in acccavi situatic, e la sud-vest-
vest dc Biserica Olari ; o a patra, la fa, e la sud-N cst-
vest de biscrica Delea-Nou5 ; ca arc forma dreptun-
ghiular5 vi dou5 alci cc se intrctaic perpendicular, in
timp ce altele formcazi romburi.
In dreapta Dimbovitei c gradina manastirii Sf.
Spiridon-Non, spre sud de lada, de o forma trapezoid:A.,
cu dimcnsiuni de circa 40 vi 30 de stinjeni, cu un
rond central. La fel e gradina man5stirii Rada-Vodd,
sprc vest de laca. Scmnalam, in sfirvit, o gradin5
mai mare, Cu dimensiunile de circa 70 vi 50 de stir,-
jeni, sus pc podis, dcasupra luncii, pe unde sint astzi
antrepozitcle comunale, pc Calca Rahovci. Planurile
nu indica numelc stapinilor acestci gradini, arata
ins prezenta la nord de ea a unui lac lunguiet,
disparut intre timp.
Dcsigur, in afara dc toatc accstea, mai crau o sum
altcle, gradini mai mici, numai ca ele nu sint insem-
nate sau se confunda' in planurilc amintitc cu livezile
care, citcodata, aveau, dc asemenea, alci. Un act
inedit, din 10 august 1832, prin care manastirea
Mihai-Voda da cu cmbatic lui Latco Rat suditul
chcsaricesc" un loc, spre a-i cladi casa, arata ca locul
sc g5sca din dosul Curtii Arsii, p5 mal asupra gr-
dinii manastirii". Dup5 toatc probabilitatilc, aceast
gradin exista vi ea la finelc secolului al XVIII-lea.
Citcya izvoare de la fincic sccolului al XVIII-lea
vi inceputul cclui de al XIX-lca vin sa completcze
pretioaselc indicatii ale planurilor austriece. Gala-
torul Johann Christian Struve, care trece prin orav
in vara anului 1793, remarca locurile de plimbarc
avezatc pe marginea... Dimbovitei. Ele alcatuiesc
poicni frumoasc vi alci mari vi evti sigur ca intilnevti,
mai ales sprc seara, o multime de lume, atrasa de
racoarea locului". Englezul Robert Ainslie, care
vede Bucurevtii un an mai tirziu, in vara lui 1794,
390
www.dacoromanica.ro
observ vi el: plimbarile publice pc malurile micului
riu Dimbovita sint foartc placute vi foarte c5utate
seara, din cauza racoarei vi a frumoasei lor situatii".
Nobilul maghiar Vicentiu Batthyany, calator prin
oravul nostru la inceputul lui 1801, se refer5 la
obicciul domnilor fanarioti de a-vi face chiocuri
vi gradini. Ficcarc domn al Valahici spunc el
ivi aranja o gradina sau fi facea o villa. Actualul
domn era Alcxandru Moruzi nu vi-a fcut Inca,
este abia dc un an aici. Gradinile predecesorului o
parte s-au stricat vi o parte au ramas ncingrijite."
Batthyany n-avca de unde sa tie ca in toamna prece-
&fled Moruzi luase, in realitatc, masuri, ap cum am
aratat mai sus, ca gradina vi chiovcul lui Mavrogheni
sa continue a fi ingrijitc f i intrctinutc. Sotia diplo-
matului Reinhard releva, in iulie 1806, obicciul plim-
&aril la Izvoare" adica la Flerastriu unde ga-
sevti toata societatea elegant a Bucurevtilor. lar
francezul Lagarde, care a stat la noi din decembric
1812 pina la inccputul lui aprilie 1813, remarca
Bancasa, unde 1-a impresionat o gradina frumoas5
care apartinc boierului Vilcrescu, cc chcltuicvte in
ficcarc an o multimc de bani pentru intretinerea ei".
Drept locuri de plimbare sint indicate in 1816, de
catrc gencralul Ludwig von Stiirmer, chiovcul lui
Mavrogheni, lieriistr5u1, Colentina uncle Grigore
Ghica avea, in 1821, pentru udatul florilor", un
put cu 12 galeti" vi frumosul colt dc la Sf. Elef-
teric, in lunca Dimbovitei, intre gradini, vii vi stcjari
uriavi, a c5ror disparitie, catre 1835, o va rcgreta
atit de mult, mai tirziu, Ulysse de Marsillac.
Lunca Dimbovitei, cu copacii vi racoarea ei, atr5-
gea tot mai mult. Aici erau in prima jumatate a sc-co-
lului al XIX-lea o sumil de locuri unde bucurcvtenii
se stringeau sa petrcaca, sa manincc pe iarba verde,
sa asculte lutarii vi, mai tirziu, muzica militara.
Era mai intii dumbrava Civmigiului, cu balta" sau
lacul ci format de izvoarcle cc curgcau din dealul"
despre miazanoaptc ; rate salbatice se avezau pc luciul
apci, se prindea pete; pc marginilc lacului crevtea
stuful. Pe accst loc a luat navtcre, dupa 1844, frumoasa
gradin ce constituie azi o podoaba a oravului. Mai
sprc vest, pe malul sting, era ala-zisa GreIdind en ca?',
dincolo de actuala Piafa Koglniccanu, intinzindu-se
spre capul dinspre Bulevardul Gh. Gheorghiu-Dej al
str5zii Vasile Pirvan ; o mica strad de azi, intre
bulevard vi Splaiul Independentei, Ii pastreaz5, prin
numele &Au, amintirea. I se zicea ava deoarece avea,
In cuprinsul ei, un carusel, spre bucuria copiilor
vi a tineretului ; avca vi copaci Inalti, infativati in
planul lui Borroczyn. Alai inainte se numise Gra-
dina lui Giafer", probabil dupil numcle posesorului
sau antreprenorului. Italianul Domenico Zanclli, care
o viziteaza, in 1841, vi vede vi Herastraul, arc dcspre
accste doua locuri de plimbarc vi pctreccre urm5toarele
aprecieri: Locurilc de intilnirc in zilcle de sarba-
toare sint: Herastrul... unde nu se v5d dccit boieri
vi undc nu sc aude alta limb5 in afar de franccza,
apoi gradina care se afl linga Dimbovita, undc sint
si locuri de fcut bale, dar tare murdarc ; aici, in
fiecare duminica, pltind la intrarc citiva gologani,
locuitorii pot petrece ascultind muzica militari, dan-
sind ori dindu-se in calusei. In accstc (iota grdin i
vei gsi foartc mult lux ; toti sint imbracati dupii
moda curopeana ; Sc vede mare risip dc bani in
livrelcle slugilor, in rochiilc fcmcilor si in hamurile
tailor. Ncspus de multe sint calestile boieresti"...
In Grdina cu cai" s-au dat i piese de teatru, ca
Mireasa din Messina a lui Schillcr ; in timpul ocupatiei
austriccc din 1854-1856 era aici o trup franceza
de caf-chantan!. i mai sprc vest, dar pc malul drept,
era Gradina lui Scufa", numita astfcl dupa primul
ci stpin pc urma a trccut in proprietuca lui
Cimpincanu i infatisata in planul din 1842 al lui
Blaremberg-Rimniccanu cu alci care convcrg sprc
un rond central. Aici a avut loe in 1837 o intrcvcdcre
intre domnul tOrii, Alexandru Ghica, si invatatul
calator rus Anatol dc Demidoff; aici vencau, din
cind in cind, Nicolac 1351ccscu si Ion Ghica. intr-una
din scrisorilc trimisc lui Vasilc Alccsandri, Ghica
relatcazi: Noi doi, Blccscu si cu... ne duceam din-
colo de Malmaison, la grdina, la Cimpineanu (fosta
Gradina a lui Scufa), unde &cam companic bun
si pctreceam ore placute pin pe la patru 1 pe la
cinci dupa miezul noptii". Tot pe malul drept al
Dimbovitci, spre sud-vest-vest de Griclina cu cai"
era Gradina Mimi", frecventata in mod predilect
de femeile galante ale Bucurestilor (vezi mai sus,
P. 145); vccin cu ca, sprc miazazi, era Gradina
Cascri,roaia", dupi numele proprietarci care avca
hanul de pe Podul Nlogosoaiei. inca din 1843 i se
zicca si Gradina IVarrenberg", dupa numelc antre-
prenorului, care avea aici si un bazin de inot, Mile
cele rcci", cum le numestc un anunt din Vestitorul
rominesc. In timpul rzboiului Crimcii aveau loe in
accasta gradin spcctacole in ficcarc joi i duminic5;
intrarca era dc 60 de creitari. La nord de Gradina
Warrenberg", planul Jung (1856) noteaza ulita
gradinelor".
Dar in afar dc acestc grdini i locuri de pctre-
cere din lunca Dimbovitei mai erau, in prima juma-
tate a secolului al XIX-lea, inca o serie altelc, in
diferite Atli ale orasului. Meseriasii i ncgustorii
se stringcau cu placerc in Gradina Brds/ea", pe locul
actualei Gradini Puskin" (fosta Ioanid") si a imprc-
jurimilor ei ; se duccau la gradina lui Hagi-The dc
pc Calea Vacaresti, la Gridina lui Spirea Gazoni,
din mahalaua Delea-Noua, la Gradina Des/Milli",
la aceea a luiBarbalala. Altii preferau gradinile dinsprc
miazazi, incepind cu La !aye nuci" de sub Dealul
Mitropoliei, continuind cu pajistea Filareinlui, in
preajma frumoasci fintini cu ap bun si rece, apoi
Cu Gradina Oracici", tot din partea locului, devenita
mai tirziu Trocadero aici s-a ridicat, cu prilejul
cxpozitiei din 1906, Muzeul artelor, transformat dupi
primul razboi mondial in Muzeul militar i ispra-
vind tot sus, alaturi, la Guilin/ de arsine" si la fai-
moasa gradin a Bellidni accuta in planul Rimni-
www.dacoromanica.ro
ccanu-Blarembcrg (1842) undc inaintc de a se
infiinta cimitirul, a fost loe dc strasnica pctrcccrc.
La strcaja" sau bariera Podului Calitii era in 1843
grdina serdarului Atanasic Kazoti, intocmit asa
cum citim intr-un anunt dc vinzarc din Vcslitorn/
ronhinesc ca o mosioani Cu vie, cu finctc, Cu ghc-
Ode de 800 dc carL.. cu liczi de pruni si cu copaci
dcstui in fclurimi altoiti, cu alei de... viini dc tara
turceasca".
Nici in partca de rsarit a orasului n-au lipsit
grdinile i locurile dc plimbarc. Era grdina de
la 'rein, pe malul si in prcajma asezarii Ghiculcstilor,
acolo unde astazi e frumosul pare de la capul liniei
dc tramvai 17. in timpul Mosilor era lumc multa
in gradinil la _Shade, cu copacii plantati in forma dc
lira, in marginea locului undc sc tinca vcstitul tirg ;
altii se duccau pin la zitinri", la ruincic asczarii
lui Matei Basarab, de pe malul lacului Fundcni,
sau pe cimpia Colentinei, in preajma Manastirii Plum-
buita, pe malurilc apci bogatc in raci.
Primcle prcocupri edilitirc in matcrie dc gradini
locuri dc plimbare apar in epoca Regulamntului
Organic. Gradinile anterioare fusesera sau proprictati
particulate ale domnilor, boicrilor i maniistirilor,
sau intreprindcri comercialc, anexe ale unor localuri
dc consum sau de petreccre. Nici stapinirea, nici
municipalitatea nu se gindisera pin atunci sa amena-
jeze grdini i locuri dc plimbare pcntru marcle
public, acccsibile oricui, fOr vrco tax spcciala.
De altfel, nici n-ar fi fost ncvoie. Spatii verzi crau
destulc atit in cuprinsul orasului, cit i la marginilc
lui. Caselc nu se indesiscra Inca, grdinilc particularc,
viilc si livczile ocupau majoritatca suprafetei urbanc.
La 5/17 martic 1830 se instituic comisia pcntru
infrumusetarca si indrcptarca" orasului ; ca alcatuicstc
in douilzeci si cinci dc zilc un rcgulamcnt carc este
inclus apoi in tcxtul Rcgulamentului Organic. Accsta
din urm prcvcdc, in afara de plantirea de copaci
pe marginca drumurilor cam sO inchipuiasca alciuri",
infiintarea a trei piete obstcsti pcntru plimbarca
publicului": una, PC Podul Mogosoaii", in drcptul
Hanului lui Filaret", cumparindu -se locul hatma-
nului Dimitrie Ghica" i accla al printesii Cleopatra
Trubctkoi"; a doua la capul Podului Mogosoaii,
in locul uncle au fost gradina chioscului lui Mavro-
gheni"; a trcia, din josul Nlitropolii, in livcdca lui
Filarct". Cum insa cumpararea cclor doui1 locuri
din dreptul Hanului Filarct" undc se va inalta
mai tirziu Tcatrul National necesita o sum mai
important% pe carc vistieria n-o avca deocamdani,
se aloca numai suma de 5.000 lei anual pentru incc-
perca amenajarii celorlaltc dou locuri dc plimbare,
facindu-sc sadiri si celelalte trebuincioase". Lucrarile
inccp intr-adevar in 1832, dar numai intr-un singur
loe, la aleca cca mare" dintrc capul Podului Mogo-
soaici si dumbrava Bancsii", cind se fac primele
plantatii de tei, i elc continua intr-un ritm lent pini
in 1843, cind este chcmat dc care Gheorghc Bibcscu
un arhitect pcisagist gcrman, anumc Carl Friedrich
391
Wilhelm Meyer. Acesta, sosit in Bucuresti in luna
dccembric, intocmcste planul unui parc la inceputul
soselci, de o parte i dc alta a ci, pe o lungime dc
200 de stinjcni pina in drcptul fostului Bufet
actualul Restaurant 1 Mai i dup5 cc primeste
cuvenita aprobare, incepc ajutat de gradinarul
Franz Harer, venit o data cu cl
plantirilc. Sc amenajcaza si un lac cu stinci arti-
ficialc, dupi moda romantic a vrcmii lac alimcn-
tat dc o fintini tisnitcare ; Sc pun banci ; se infiin-
teaza o sera. Inaugurarea 'solemna a parcului,
prezenta lui vocla, a inaltilor dregtori si a unci
mari multimi dupa ziarul Vestitorul romeinesc, ar
fi fost peste 70.000 de sufletc", ceca cc socotim o
cxagerare oficia15: reprczenta jumatate din populatia
orasului I are loe la 23 septembrie 1847. Intrc timp,
incep lucrrilc i la a doua gradina publica, la Cis-
migiu. Ordinul pcntru amcnajarca acestei gradini
fuscse dat inca din 1830 dc Kissclef ; avusescri loc
si mici luceari in 1837; in mai 1844 Sc ridicase planul
baltii si al tercnurilor invecinatc ; la 15/27 fcbruarie
1845 intregul complex devcnisc prin decret propric-
tatea sfatului orisenesc, si in acclasi an inccp primele
lucran i de asanare, amenajare i plantare, sub supra-
vegherca lui Meyer. In 1846 sc putca vorbi de gri-
dina din centru orasului". Dar lucr5rile cele mad,
pentru transformarca Cimigiului intr-un adevarat
pare, inccp dc fapt abia dupa ce gradinarul ncaint
prezinta, in vara lui 1850, un plan sistematic. Potrivit
acestui plan, redactat in limba franceza,
Hg. 233 Ciamigiul sub zapad; pc land Inghctat se patincaai (S.)
urma sa alba o tripla alee central, in linie dreapta,
apoi alei laterale, serpuitoare, toate fara acces pcntru
trsuri, rezervatc numai pietonilor. Pe lac, prcv5zut
cu o fintin artezianit, or fi gondole" ; va cxista,
dc asemenca, un pavilion cu bufct si orchestra. Se
lucreaza intens in 1851, plantindu-se arbori adusi
trasarca aleilor din pildurile din preajma Bucurestilor, dar si dc mai
departe 200 de castani din Gorj, 150 de nuci
din Dimbovita precum si plante adusc de la Brasov
si chiar de la Viena. Pcntru intarirea alcilor se lua
moloz de la Curten Ars i dc la Zltari. Lucririlc
continua in 1852; la moartca, neasteptat, din c.luza
febrei tifoidc, a lui Meyer, la 3/15 august a accstui
an, Bucurcstii aveau o frumoas5 gradini ccntralii,
gficlina publica a Cismigiului", cum i se spune
in planul din acelasi an al lui Borroczyn. Tot
lui Meyer i se datoreaz, in vccintatea orasului;
parcul de la Magurelc, realizat in 1845, precum
si parcul de la Main, mosia din Ilfo% a lui Barbu
Catargiu.
Mai erau, tot pe atunci, in Bucuresti, i alti
straini in domcniul horticulturii. Chilli pe
cci doi fra0 Leyrraz, Samuel (1811-1849) si Louis
(1820-1892), intcmcictorii colonici clvctienc din
oras ; ci ii incep activitatca in 1841 ; Louis, carc se
intitula horticultor si viticultor", isi avca casa pc
locul viitoarei Gari Filarct ; gincrcic si colaboratorul
sail a fost Charles Faraudo (1857-1928), si cl un
cunoscut horticultor. Dup5 Meyer, care in 1848
era director al gradinci publice", cu un salariu de
40 de galbeni pe luna, a urmat, mai tirziu, in acecasi
slujba, Ulrich Hoffmann; el va ajungc profesor de

\-; ,",i. . t. 7,45<.. t - A' , .I.,a,,,,r) ,

.

, .1, \ ,.,
11:

%. ...: ,....,, ......6, y

t- - If .t..... .,\., .,... ,... 'S, . --... .
'''.4.. a
-- ,a,1,
4

.,441,;;4.-`,2;!' ,,,,, -...,,1

.....
E .
-, . . _. g;.....,, ry, ,:... *.. 1
.....
.',.. ' ." _/,,, ` _ . ,...

' AO:, -
- op: ..": L .- ra 11...,
_-.64.. - ' ' ':-
.1.1 .
.........Zr'

ON ".
.
i";,4 . ;
.... ;
1., :, .V

Sr, -4.
"

- 41: , .
' .1

4. -
'-. _
-
t-
- 11, e 4; fr
rj.rt WA' ' t.
_
, ri Alt pvcrif44 44' It

392
www.dacoromanica.ro
 botanica la Facultatca de medicina si va realiza :
in accast calitate, intre 1860 si 1866, prima gradinii
botanica. Lui ii va urma, la dircctia grdinilor, un
alt german, V. Knecinel, iar acestuia ii va succeda,
din 1910 pin dupa al doilea razboi mondial, Fr.
Rebbultn, care a dat o nota fat artistica'
(vezi fig. 233, 234 si 235). Un merit dcosebit
a avut i arhitectul peisagist francez E. Redont, care
a rcalizat, in anii 1904-1906, frumosul Parc al
Liberttii, prin plantarca, intrc altele, a 10.189 arbori
mari i conifere, a 48.125 de arbusti i prin depla-
sarea a 575.056 metri cubi de pmint (vezi si fig. 238,
239 si 240).
Erau si negustori de flori si plante ornamentalc
in Bucuresti. in afara de Leyvraz, care vindc asemc-
oea plante sprc a fi sa ',Ike in Cismigiu, mcntionam
pe M. Pohr, carc in 1853 anunt in Vettitora romeinesc
c a sosit de la Brasov cu o bogata colectie dc carne-
lii, hortcnsii, garoafc", pe care le tine la dispozitia
clientclei in noul Han Filipcscu". De la o casii
in fata si in geamlicul careia erau o suma de plante
ornamcntale si arbusti ficusi, leandri, rodii vi-a
tras numele strada Plantelor. Primavara treccau pc
strzilc orasului crutc cu mranit sau pmint ncgru
de grit:link iar oltcni strigind hai la flori! flori Fig. 234 Rotonda cu busturi din Cismigiu; sc load busturilc lui Eminescu
Alccsandri (A.)
frumoasc, flori!" se putcau vcdca pin in prcajma
cclui de-al doilea rzboi mondial. Din cauza ca pea.-
vliile florarilor sc grupascra de preferinta in piata
undc fusesc pin la focul din 1847 biserica Sf. Anton,
din jos de biscrica domneasca, s-a dat acestei piete
numele de Piata de Flori" sub care e cuonscnta
in popor si astazi. Fig. 235 - Akca central din Cismigiu, vcderc dinspre bulcvard. In fund
Biscri. Schitu Nigurcanu (S.)

0.

'0

14,+%

--,
.1.4

I
Ah
.

393
www.dacoromanica.ro

Fig. 236 Alcea dc pc dcalul Patriarhici, inainte de arncnajarca ultima
dc dupa primal razboi mondial. (1.C.S.O.R.)
La inccputul cclei de-a doua jumtti a sccolului
al XIX-lea cxistau in Bucurcsti, in afara de cele
mentionate anterior, inca o serie intreagi de grdini,
atit particulare, cit si de pctreccre. Planul lui Bor-
roczyn (1852) inscamn, la nord de Dimbovita:
Grdina lui Pencovici", la sud de Gradina lui
Cimpineanu", pe tare o continua, si la nord de
Locul cazarmi".si Locul cazarmi Malmczon" ;
Grdina bisericii sscsti", destul de mare, la
nord de biserica, pe strada Luterana ; 3. Gradilla
lui Corncscu", in fata Grdinii Mimi" si a Castri-
soaiei ; e intins, dar n-arc alei, nici ronduri, numai
citiva copaci ; 4. Grdina zugravului", in regiunea
Bisericii Foisor, intre Dimbovita si o girlita ; se
poatc sa fie o gradina dc legume ; 5. La nord-nord-
vest de biserica Mavrogheni gasim trecuta : Flo-
rarie" ; de aici se alimenta parcul de la inceputul
Soselei Kisselcf ; mentionam c asfazi, in acclasi
loe, c un centru administrativ al casei gradinilor
un camin pcntru muncitorii ei. La sud de Dimbovita,
acelasi plan Borroczyn are: 6. Gradina Blacea-
nului", pc un bot de deal, la nord-nord-est de
biserica Dcalul Spirii". Destul de intinsa, ea cuprinde
alci plantate cu copaci, un rond si un chiosc ; 7. Gra-
dina lui lacovencu", fostul slujbas al consulatului
rusesc din Bucuresti i apoi director al postelor
tirii ; c la sud-est de gradina lui Balaccanu, tot
sus pe deal, dcasupra luncii ; Ignatie Iakovenko
plantase aici o sum de copaci si de pomi intre
altii castani i nuci ; i acuse si o casa cu foisor
inalt ; 8. Gradina lui Grammont", situat acolo
unde suic Calca Craiovci (azi Calca Rahovci) din luna
dcasupra, pc podis ; vcnca sprc est dc casa dc locuit
394
www.dacoromanica.ro
aik
ling via lui Gramon". Era o frumoas gradin,
cu alei i copaci, intr-o regiune plina de vii ; 9. Gel-
dina SI. Mitropolii", pe dealul respectiv ; fusese
amenajata in 1833; sub Bibcscu se va amenaja
aleca de acccs, asezindu-se la intrarea ci patru obe-
liscuri si facindu-se i noi plantatii (vezi fig. 236) ;
10. Grdina d-lui Costache Balccanu", situata ime-
diat la sud de biserica SI. Ecaterina si la sud-vcst
de casa sa, asadar la poalelc versantului de est al
Dcalului Mitropoliei ; 11. Grdina casi de nastcre",
la nord de aceasta institutic, care, la rindu-i, era
la nord-cst de manastirea Radu-Vod. in partca
de sud-cst a orasului, in lunca Dimbovitei, sint
inscmnate o serie dc gradini" dc legume sau zar-
zavat: dou in prcajma bisericii Tira, apoi gradina
de zarzavaturi", cu 13 tarlalc, inspre Caramidarii-de-
Jos, si o alta gradina dc zarzavat", cu 42 de tarlale,
spre Vacaresti. Semnalam si grdina cu duzi",
faimoasa livad din acceasi mahala a Cramidarilor-
de-Jos.
Planul Jung, intocmit in 1856, in timpul ocupa-
tiei austriece, adauga si el informatiile lui. Sint infa-
tisate o serie de gradini, cu dcsen special, cu alei
trasate, in partea de miaznoaptc a orasului. E mai
intii gradina lui I. A. Filipescu, dincolo de capul
Podului Mogosoaiei, acolo unde se afl azi Parcul
Filipcscu ; acesta din urma pstreaza deci numele
poscsorului gradinii de acum un vcac. Mai sprc
nord de Gradina Filipescu" i desprtita de accasta
printr-un loc viran, c Gradina Costachi Cantacu-
zino". In acceasi regiune, i anume, la nord de
Gradina Kisselef", adici de parcul amenajat de
Meyer, in dreapta actualei sosele, dincolo dc Bufet,
e Grdina Branescu", iar imediat la nord de accasta,
Grdina Argbiropol". in centrul orasului, si de
proportii mai mici, sint gradinilc Filiperce i
Cosine& Cornescu, prima la sud, cca dc-a doua la o gradin public in 1859; o a doua a urmat pc
sud-vest de vama cea mare sau dc carvasara". locul metohului Episcopici de Rimnic, in lata Ate-
Spre sud de metohul Episcopici de Rimnic, care neului dc azi; o a trcia, Gradina Icoanci", in suprafatil
in accst plan, nu mai arc gradin, e accca a lui de un hectar, s-a facut, in 1873, pe locul vcchii
laneu Manu", i ca tot de proportii mai mici. Con- blti, sccatc, din care izvora odinioara Bucurcstioara.
tinua s existe cele doua gradini brincovencsti trecute Planul lui Ulysse de Marsillac, din 1872, noteaza
in planurile Ernst si Purcel, i anumc, una pe malul intre aitcle Gradina Putu cu ap rece", pc strada
sting al Dimbovitei, la obirsia Podului Mogosoaici Cu acelasi mime, gradina de pctrecere ; fosta gradina
astazi, prin rectificarca albiei, terenul a ajuns pe similar Braslea se numeste acum Gridina Ioanid",
malul drcpt cealalta, mai devale, pc malul drept, dupa librarul-editor cate o achizitionasc intrc timp.
pe locul actualei Piete a Unirii, si strabatuta de In acclasi an, Frunzcscu inscamna, in Dictionaru/
un mic fir de ap, in forma de semicerc, tras din sau, ca Bucurcstii au 60 dc gradini private". Una
Dimhovita i vrsindu-se tot in Dimbovita. din cele mai intcresantc care ia nastcrc acum, intre
e numit Grdina publica" ; c insemnat i Canalul 1869 si 1900, c gradina preotului Bic Nicola; parohul
Cismcgiului", care leaga lacul acestci gradini Cu biscricii Cotroceni, gradini situata in spatele casci
Dimbovita. La sud de ulita Belvedere", noua numire sale, pe povirnisul spre hula si in vcchca alhie a
a Podului de Pimint (actuala Cale a Plcvnci) si la Dimbovitci. In suprafata de peste 5 hcctarc i junta-
nord de Gradina Cu cai, c o gradina, de proportii
mai mari, avind o avezare boiereasca la mijloc ; nu
se indica numele proprietarului. Asezarca de la Bel- Fig. 237 Palatul Cotroccni, actualmente Pal.ttul Pionierilor. (V.B.)
vedere a Golestilor, situat la nord-vcst-N cst de bariera
Podului de Pmint, are o gradina cu porneturi"
florcturi", cum spunc Iosif Gcnilie in Geografia
sa istorick aparut in 1835 si o padure de pro- *4tf
portii mai mici, strabatuta de alei. Sub numele de
Belveder", se adauga explicatia: Casarma pro-
vis(orie) de cavalcric", O mic gradina si o pdurc
strabatuta de alei se afl i ling manastirea Cotro-
ccni. O alta paclurc, destul de intins, pe ambele
maluri ale Dimbovitci, e notata la nord-est-est de
manastire ; ca are la marginea de cst a ei un mic lac
cu o insula, lac legat cu un canal de Dimbovita.
In sfirsit, o dubla grdina i o livada, de proportii
mari, iarasi Bra numcle posesorului, c insemnat
pe malul sting, aproapc de bariera Podului de Pamint.
['caw fi asczarea lui Procopic al Farmazonului ; de
la sotia accstuia s-a numit, timp de dcccnii, cimpul
Procopoaici" ; Farmazonul" insusi a dat numele ski
bisericii Farmazonului", amintita in planul Bor-
roczyn, i ulitei respective, care ulterior s-a schimbat
in strada Francmazona" (azi Stefan Furtuna).
in imprejurimile Bucurestilor relevm gradina
vechii asezri de la Leordeni; aici, noul stapin, vornicul
Mihail Manu, avea, in 1823, o frumoas sera in care
cultiva ananasi, trimitind din fructc prietenilor sal;
un sfert de secol mai tirziu, in 1848, sera continua sa
existe adaugindu-:-se si o crescatorie dc phial. (Ana-
nasi cresteau si in sera grdinii lui Mihail Corncscu,
in timp cc in accea a lui Bellu crau lrnii.) O alta
gradina frumoasa un adevarat parc din impre-
jurimile Bucurestilor era aceca de la Tiniara, a Bale-
nilor, pcntru amenajarea careia s-au cheltuit sume
importante avca o serie de guri de ap si o intreaga
retca subterana dc tcvi pcntru stropitul ci. Citarn,
In sfirsit, parcul asezrii de la Bu/lea, a Stirbeilor, pe
malul lacului.
Pe locul limas liber in jurul bisericii Sf. Gheorghc-
Nou hanul i celelalte acarcturi arscsera in marcic
foc din 1847 s-a amcnajat de catre municipalitatc
395
www.dacoromanica.ro

I ig.1238 Bivoli scaldindu-sc In baba dc pc locul actualului lac din Parcul
Libcrtipi. (M.1.11.)
Pig. 239- Fintina Zodiacului, in (ala parcului Libcrtatii (A.)
tate, era plina de trandafiri peste opt sute de specii
de toate soiurile si de toate culorile ; avea apoi tot
fclul de pomi fructiferi, de copaci si de arbuti ;
poetul Alacedonski, care a vizitat-o, o califica in
articolul sau Bucure,rtii lalelelor ,ri ai trandafirilor,
aparut ulterior, in 1913; ca un petec de rai". In
cuprinsul gridinii strabatutc de un fir de api cc
izvora din coasta dealului" era i prisaca preotului,
cu 100 dc stupi ; o tiu i de la un fost ucenic al
accstuia, dascal, azi, la biscrica Sf. Neculai-Vladica.
intre timp, se construiwc febril; spatiile verzi
dispar unul cite unul ; o scama dintre gradinile de
pctreccrc se parceleaz i se acoper de locuintc.
E adevarat c apar altelc, cum e, pe strada Academici,
Grdina Starri", devenit ulterior Liedertafcl,
pe strada Cimpincanu, Gradina Union"; in ambelc
All loe reprczcntatii de comedic uoara si estrada ;
cele de la Union sint imortalizatc in picsa lui Cara-
gialc, O noapte furtnnoasrl. De asemenea, tot pc
Acadcmici, Gradina Rd f Ca" adaptarca romineasca
a numclui cch, grcu de pronuntat, al intemeictorului
Hrtschka gradin undc se poatc asculta muzica
bunii a violonistului Wicst ; accsta din urma cintasc,
prin 1853-1854, in Gradina Warrcnberg" (vezi mai
sus, p. 391). Poporul continua s petreaca la Heras-
trau, Linde alaturi de Herd:It-dui- Vechi" apare

396
www.dacoromanica.ro
 V,3
Her-ash-a:II-Non, apoi pc malul Dimbovitei, unde
gsim Gradina lui Zdrafcil", in prcajma podului
Sf. Elefterie, se duce de asemenca sus, pe Rahova,
la Grdina Giagoga", pe locul carcia se vor cldi
Antrepozitele, sau la Belvedere", sprc apus de vechilc
Ateliere ale CAIlor Ferate. lar fctele subtiri", dar
cu punga groas, petrec la Vila regala" de la osea.
E adevrat, de asemenea, ca Bucurestii se imbogi-
tesc, in 1885-1890, cu Gridina Botanici, inlocuind
pe cea veche de alturi, inaugurata la 5 noiembrie
1860 si contopita in 1878 cu gradina palatului Cotro-
ceni (vezi fig. 237), si pe urmasa accsteia, mica
gradini sistematici" din fata Universitatii ; e ade-
vrat iarisi ca. in 1906 se adaugi Parcul Carol azi
Parcul Liberttii, dupi numelc dat locului in 1848,
in timpul revolutiei ; dar toate aceste creatii nu pot
nici pe departe si compenseze sciderea vertical
a spatiilor verzi. De la circa 80%, cit reprezentau ele
inc in 1852 in cartierul cuprins intre actualul Bulc-
yard al Republicii, Calca Mosilor, strada Maria Rosetti
strada Alexandru Sahia, au ajuns, dupi mai putin
de o sut de ani, in 1948, la circa 0,5%. Desigur,
nu in toatc cartierele e acceasi situatie catastrofali,
totusi, la inceputul primului rzboi mondial, in 1914,
orasul c in general in mare regrcs sub acest raport.
Curba descendenti continua i dup rizboi, accen-
tuindu-se timp de un deccniu i jumatate. In 1935,
suprafata parcurilor i gridinilor publice din Bucuresti
insuma numai 107 hectare si 90 de ari lata de cele
7.800 de hectare ale suprafetei orasului. Planul de
www.dacoromanica.ro
Fig 240 Vedere din Parcul LibertItii. in fund, cupola Palatului Mari
Aduniri Nationale i blocul-turn de la Ineeputul Caii Victorie. (S.)
sistematizare intocmit in accst an prevedea crearea
a numcroase spatii verzi, carc trcbuiau si insumcze
1.271 hectare si 74 de ari. Dar din accstea nu s-a
realizat pini la 23 august 1944 dccit o mica parte.
Cea mai de seami realizare in rastimpul amintit a
fost Parcul National, in nordul orasului, in prcajma
lacurilor asanatc (vczi mai sus, p. 199). Tinind seami
si de tot ceca cc s-a mai amenajat i plantar, supra-
lata spatiilor vcrzi publicc in 1944 se ridica la circa
202 hectare (exact : 2.019.392 metri pitrati), Alta
aproximativ doi metri pitrati de cap de locuitor,
ceca ce c foarte putin fati de norma prevazuti in
urbanistica modern. Plccind de la aceasta constatare
inspirindu-sc din directivelc date de Partidul
Comunist Romin si de guvernul trii, directive
sintetizatc in hotrirea din 1952 a Consiliului de
Ministri (vezi mai sus, p. 242), noua municipalitatc
a pisit la cxecutarea unui vast program de sporirc a
spatiilor verzi. Suprafata lor a crescut de la 2.019.392
metri pitrati in 1944 la 4.712.020 in 1955, la 5.093.600
in 1956 si la 8.600.000 in 1960, a sporit dcci cu circa
326%, intr-un rastimp extrem de scurt. Am aratat
mai inainte (p. 234) principalele realizan i ale acestui
ristimp : pc de o parte, noile parcuri (23 August",
Nicolae Bilcescu", Parcul copilului"), noile gradini
(Giulesti", Gheorghe Cosbuc", M ihai Bravu"),
noile scuaruri, i gridinite, pe dc alti parte, marirea
si ameliorarea celor existente (Parcul National, deve-
397
 nit Parcul de culturil i odihn Heristrau), in sfirsit,
transformarca unor parcuri i grdini particularc in
parcuri i grdini publicc (parcul Palau/lui Cotroccni
azi Palatul Pionierilor si al cclui din Calca
Victoriei azi Palatul de arta al Republicii Socialistc
Romania) sau la dispozitia unor institutii dc stat
(gridina casei Filipcscu pe strada Dionisic, azi a
Casei Universittii, grdina casei Cezianu, pc Calca
Victoriei, azi a Muzeului de istoric a Bucurestilor).
Lucririle sint in plin desfsurare. In 1958 s-a attic-
najat locul unde se tinca mai inainte talciocul",
in cartierul Colentina, transformindu-1 in parc, s-a
fiicut apoi un parc dc odihn in preajma uzinelor
Republica" si 23 August", pc locul grope unci
foste crmidrii. Cociocul", cuprins intre Calca
Piscului i Cimitirul Bellu, va deveni Parcul Tinere-
tului si va constitui, Cu zecile lui de hectare plantate
si cu lacul alimentat dc izvoarc natural; o podoab
a capitalei. Groapa" Floreasca, in coasta noului
oras care se cliidestc alilturi, a disprut, in locul
casclor mizere si al cocioabclor luind nastere un
frumos parc. Se acord tot mai mult atcntie asa-
ziselor gradini verticale", rezultind din impodobirea
Eg. 241 Locuint3 din carticrul lacurilor arind perctii i balconul imporlo.
biti cu verdcata. (P.13.)
1
398
www.dacoromanica.ro
fatadelor si a calcanclor cu plante agiltatoare, lar
a balcoanelor Cu flori (vezi fig. 241). Bucurestenii
sint indcmnati struitor in scnsul impodobirii oricarui
spatiu disponibil ; la realizrile municipalittii trebuie
sa se adauge rcalizrile, in accast directic, a fiecirui
cettean, cad, dcsigur, nu e nimcni care sa nu
doreasa s-si infrumuseteze i s-si impodobeasc
orasul. Se organizeaz intreccri in acest domeniu,
nu numai pe raioane, dar si pe strzi, pe institutii
si pe gospodirii particulare, relevindu-se, prin publi-
citat; i incurajindu-se, prin premii si mentiuni,
cele mai frumoasc grdini si mai bine ingrijite.
Prin mobilizarca tuturora ptrunzindu-se toti dc
gindul cii fiecarc floare rasdit i fiecarc copac
sau pom plantar sporestc frumusetea si satftatea
atit a caminului individual, cit si a celui colectiv
vom putea realiza, in foarte scurt vreme, un oras-
grdin, care, de primavara pin toamna, s ofere
ochilor o adevrat incintare. Lucrul se poate face,
si sintcm convinsi c se va face. Va fi aceasta una
din dovezile cele mai grAiroare de dragostea pe
care bucurestenii o poart orasului lor, btrinului
totusi vesnic tinfirului lor Bucuresti.
.vr,
 La capitul acestei lungi i zbuciumatc istorii a
Bucurestilor mult mai lung decir jumtatea de
mileniu care s-a scurs de la prima mentiunc docu-
mentad sigur: 20 septembrie 1459 o concluzie
se impune cu puterea evidentii; ea este recunoaste-
rea vitalititii i energiei bucurestenilor, a putcrii lor
de muna, a increderii lor in viitor. Gratic Eccstcr
insusiri, au putut ci s-si dczvoltc continuu asezarea
i invingind nedreptatea, trecind peste n5vAliri, dz-
boaie i ocupatii, ca i paste calamitti naturale
cutremure, inundatii, molimi si fac5 din satul
BIBI IOGRAFIE
1. G. M. Ioncscu, Istoria Cotrocenilor, Lupestilor
(Sf. Elefterie) ,ri Grozdvesti/or,Bucuresti, 1902,
XIX + 558 + VII p. in 8; 2. A. Vcress, Bibliografia
romiino-ungard, II, Bucurcsti, 1931, XII + 397 p.
in 80; 3. D. Caselli, Grddina bres/e/or, in Caz. mum,
111 (1934), nr. 131 ; 4. D. Caselli, Grddina preolului
lile de la Cotroceni, in Gaz. mun.,111 (1934), nr. 140;
5. I. C. B5cil5, Plana/ Cipaigialui, in Bucurestii-
Vecbi, IV (1930-1934), p. 47-49; 6. D. Casclli,
nr. 196; 8. Primria
Grddina Botanica, in Gaz. asan.,
Municipiului Bucurcsti, Planal director de sistema-
tizare decretal la 9 alai 1935. Memoria justificativ
lanuri, Bucuresti (1935), 164 p. in 40, cu ilustratii
i planuri ; 9. D. Caselli, Cbioscul /ni Ipsi/ante de la
Herdstrda, in Gaz. unan., V (1936), nr. 232; 10. G. Zer-
va, CdIdtoria lai Evlia Celebi-Efendi,in Bul. Com. ir'.
a Romdniei, XVI (1937-1938), p. 247-281; 11.
G. Potra, Grddinile capitalei, in Gaz. man., VIII
www.dacoromanica.ro
modest de odinioad, antcrior intcmcicrii viril, fru-
moasa metropoli de astzi.
Potentate la maximum in zilcle noastre, orches-
(rate unitar armonic, acestc insusiri asigurI Bu-
i
curcItilor un viitor stralucit.
Cu gindul la acest viitor, aducem un recunosc5-
tor omagiu tuturor cclor care ad in Bucuresti,
si prctutindcni, pe intreg cuprinsul pmintului
rominesc, au muncit, au luptat si au suferit
pcntru o viat5 mai dreapt, mai bun si mai fru-
moas.
1939), nr. 400; 12. Radu Rosctti, Odinioard..., Bucu-
resti (1942), 271 p. in 8; 13. Nadcjda Gr. Romalo,
Leordeni, in Bid. Com. mon. ht., XXXVIII (1945),
p. 54-63; 14. G. Bczviconi, CakItori :Ni In Moldova
si M'adenia, Bucurcsti, 1947, 463 p. in 8; 15. R. Lau-
rian, Peisagistica, Parear; grddini, Bucuresti (curs
poligrafiat); 16. Ric5 Marcus, Parean i grddini In
Ron/di:la, Bucurcsti, 1958, 315 p. in 4; 17. Dinu
C. Giurescu, Analefteral, Condica de poranci a vistie-
riel liii Constan/in Brincoveann, in ,ri materiale
de istorie medie, V (1962), p. 353-503; 18. Raul
Calinescu,Excursii In linprejurimile capitalei, Bucuresti,
1962, 168 p. in 8; 19. Bacuresti. Gbid, Bucurcsti,
1962, 390 p. in 8; 20. M. Nicolac-Golfin, Clieva
date si documente privind activitalea bol-tic/ilion/1a
Leyvraz In Bucuresti, Bucurcsti (ms.); 21. Dr. N. VI-
tmanu, Din istorical grddinilor pub/ice: Parca! Kisseleff
si Cismigitd, Bucurcsti (ms.).
 INDICE*

Aali-pasa, ministru de externe al Portii 148 Adam banul, tiat 70

aba = postav 302; haine de 279 Adevarul", intreprindere grafica 167; ziar 170, 204;
abageri = productori si neg. de haine de aba 29 de dimineata = Dimineata 170
abagii = neg. de aba 302 Adcsgo", tesat. 182
abator 21, 157, 159, 199; comunal modern 344; Administratia central a cailor ferate 194
lumina electrica la 159 Ad Pinum = Pinum, asezare 34
Abaza, pas de Rusciuk 70 Adrianopol 35, 111 ; -= Edirne 361 ; = Udrii 89, 273;
Abisinia, rzboiul din 382 cucerit de rusi 122; drumul lui Brincovcanu
Abraham ben Eliezer 271 la 82; evreii la 271 ; Hagi Harutiun Amira
acadelc pt. tuse 301 din 270; pacea 122, 127, 266, 269, 306
Academia" de la Sf. Saya 77, 90; reorganizarea ci Adrianopolis, v. Adrianopol
104 Adriatica", localul soc. 326
Academia de inalte studii agronomice, infiintarea 200; Adriatica, trmul 269; diviziile germane la 208
comerciale 192 Adunarea deputatilor, ratifici contract 344
Academia nationala de educatie fizic (ANEF) 203 Adunarea Obsteasca 135-136
Academia Militar 196, 242, 243; blocurile noi 225; aerodromul: Bneasa 236; Dudesti-Cioplea 198;
cldirea 193; $coala de rizboi 190, 192 Otopcni 212; Pipera 198
Academia Republicii Socialiste Romania 11, 12, 162, aerodromuri Cu suprafat redus 238
235; arhiva Cuza Vocla la 152; sediul 151; aerogara Baneasa 238
Institutul dc istoric al 11 aeroportul Bancasa 198, 238; Giulesti 198
Academia Romani' 8, 151, 272; mss. slave 176; mc- afacerea Stroussberg 153
moriile ei 172; reorganizat 238 afisul reprezentatiei din 18 mai 1857 in noul local
Academie" de biliard 327 al Teatrului National 141
ace dc cusut din epoca bronzului 28 Africa, reprezentantii 244
acsizelc, sporirea lor 349 Afumati s. 16, 38, 53; biscrica 85; case domnesti 104;
acte ale epocii brincovcnesti 303 case de piatra 85; manufacturi de postav la 80,
actul de la 23 August 212 290; s. de bastina al lui Radu de la 258
aga, atributiile 335, 337
Agemolu, Altin sin Martiros, bogasier 302
Accst indice a fost intoanit, dupi indicatOle male, dc clot Vasile Agemolu, Apcar sin Martiros, bogasicr 302
Radu, bibliograf sef serviciu la Biblioteca Academia Republicii Socialiste Agesti s. 111
Romania. ii aduc si pe aceasta mIc multumirilc male calduroase.
agricultura, ocupatic straveche 27
Prescurtarilc utiliaate In accst negustori = neg. Ainslie, Robert, alit. englez 390
indice skit: ['Mamie = pah. Air-Francc, companic franceza 198
Arhimandrit arhitn. pentru = pt.
arhitect AM. populatie = pop. Aisea, fosta sotie a lui Bairam-aga, vindc casa 358
biscrica bis. postelnic = post. Ala Littoria, companie italiana 198
hulevard = bd. profesor = prof. Alarma", organ ilegal comunist 203
calator nu r.
comuni . com. sat -- 5. Alba-Iulia, intrarea triumfala a lui Mihai Viteazul
Constantin = Const. sapituri = *At. la 284; reprezentantii poporului rominesc la
croitor = croit. stint s. 177; I.N. Auerbach la 313
doctor = dr. societate soc.
Gheorghe = Gh. spltar spat. Albala, Radu 11, 241
inginer ing. stolnic = stol. Albania, armata italian in 208; negustorii 109
judet lid.; bidet, functia nu s-a wadi = str.
prcscurtat Tara Romineasa = T. Rom. albanezi in Bucurcsti 267; neg. ambulanti 168, 307;
localitate localit.
locuitori locuit.
;esatorie tcsit. = arbanasi 272
logotat log. vezi = V. Albastru, culoarea dc 339, 375; atenee populace 204;
visticrnic =- vist.
manuscrise = mss.
manastire = mre. voievod oo VV.
numrul caselor 154
"Moldova = Mold. vomic = vor. Albcsti, calcarul de 17

401

www.dacoromanica.ro
Albu = Alcxandru C. Golescu 132
Albu cildirariu 90
Albu Tudorica Stefan = amp goal 364
Albul fustasul 270, 279
album Cu fotogratii din Bucurcsti 286
albumul Skizzen aus dem Donaumfiirstentum 140
Alcalay, Leon, editor si librar 171 ; libra'ria 176
Aldea neamtul 304
Aldca, Sandu 171
Alecsandri, Vasile, scrisoarc de la Ion Ghica 391
Alecsandri, Vasile, cinematograful 230
Alcea cea mare = oseaua Kisselef 123; primelc plan-
tatii de tei 391
Aleca Radiodifuziunii 375
Alep, Paul de 273, 285; despre: casele din Bucuresti
265; moara de la Dobrcni 341
Alessandrescu, Alfred 202
Alessandrescu, C. 8
Alexandra, copil din flori al lui Radu $erban 68
Alexandrescu, Grigorc, scriitor 135
Alexandrescu, Grigorc, tabacria 291
Alcxandru biv-vel post., (limit cu loc de casa 361
Alexandru sin Matei Venetianul, bulgar 273
Alexandru Coconul, vv. T. Rom. 68, 73, 360, 370;
incuviinteazil mori injugate" 335; intareste loc
de cas 352, locuri de prvlie 75, pivnit 306,
proprietati 280; revolta calrasilor 69; se sta-
bileste in Bucurcsti 68
Alexandrul al II-lea, Oaie seac 60, 61, 67, 362, 368;
ctitorul mrci Sf. Troitil 61, 63, 73; cumpAra s.
257, 341 ; curtea lui 57; druieste: baie 61,
varna 45; face fintina 344; intareste: mini 255,
s. 256, 257; moartea 62; palatul lui 60, 62;
rascumtAra moar 62; resedinta in Bucuresti 53
Alexandru 'has, vv. T. Rom. 55-56, 68-70, 318, 362;
confirma vie 257; intareste locuri de pravalic
376; mazilirea 69
Alexandru, Machedon, efigia lui pe imitatii dacice
de monede 33; incursiune impotriva getilor 32
Alexandru cel Ru, intreste casa 318; scene singe-
roasc 63
Alexe cupet, vinde razor de vie 281, 320
Alexe I Comnenul, monede de la 39
Alexeni-Vadu Pietros, regiunea 16
Alhambra", tcatru de cstrada 203
alimentara, de la: Bucurestii Noi 301, Ferentari 301
alimcntarele, magazine 301, 308
alimentele, ieftinatatea lor 329
Allo, ati grcsit numarul", film 242
Almanahul Odesei 327
Almas, cucerirca cotei de la 378
Almasul, posesiune a lui Mircca eel Biitrin 176
Alpii, regiunea, oamenii cpocii de tier din 29
Altintop, cafineonul lui 281
alvita 307
Aman, Theodor, expozitiile lui 171; muzeul 172
Amato, Habib, evreu, are pravalie 271
Ambronn, german, intim al familiei Hohenzollern
153
Ambrozie, prcot 136
amenda = gloaba 287
Amicii U.R.S.S.", constituirca 186
Amira Harutiun Hagi, armean 270
Amiras, Alexandru, cronicar 270
Amsterdam, harta Ungariei si a tarilor vecinc din
1535 tiparita la 259
Ana, sotia lui Nicolae biv-polcovnic, druieste pri-
vane 306
Anadol = Anatolia 313
Analele Statistice din 1860, cliicasii 276
ananasi, cultivati la sera 395
Anastasia, matusa lui Neculai Dogaru, vindc casa 361
Anastasie zltariul 304
402
www.dacoromanica.ro
A natefterul lui Brincoveanu 281, 283 ; despre : apOria"
de la curte 303; pchlivani si mscarici 285
Anca, fiica lui Pan neguttorul 89
Anca, mat* vinde vie 257
Ancuta jupineas, fiica popii Vladului 100
Ancuta, sotia lui Constantin Nasturcl vel-vistier 100,
359
Andreescu, Ion, expozitiile 171
Andrei beraru 326
Andrei cupetul, vinde loe de pravalii 369
Andrei Cu fiii sai scutiti de dari i slujbe 50
Andrei, fratele jupinesei Marica Leurdroaia 97
Andrei, vist. 61, 84
Andreiesescu, Ion, invtat roman 29
Andronache, aglomerarea 191
Andronache sin Rades, casa lui 181
Androncscu, via lui 319
Angelescu", intreprindere de produsc zaharoase 328;
reteaua de localuri 184
Angercr, fotografie dc 144
Anghel, neg. 56
Anghel, popi 376
Anghel, D. 171
Anghclachc, circiuma lui 253
Anglia 136, 139, 175, 215; declara rzboi Rusici 139;
fierarie de import din 310; garantiile" poli-
tice ale 189; impotriva Unirii 142
Anica, sotia lui Stefan log. de divan 100
Arlise de Bordeaux, licheur 301
Ankara, capitula Turciei 181
ansambluri arhitectonice 226; muzicale 242
Antanta 175, 177 ; tratatul de alianta a Romanici
cu 175
Antrefrig", fabrica 219
antereie voinicesti" 279
Antilie, Mihul, vecin de livada 322
Antiohia, Macarie patriarh al 71, 73; patriarhia
99
Antona, nepoata lui Tudor croit. 350
Antonache sudit vretanicesc cumpara biliard 326
Antonescu, Ion, maresal, aliat Cu Hitler 208; arestat 211
guvernul 210; inabuse rebeliunca 207; lovitura
de stat 207; regimul 339; respinge propuncrea
de armistitiu 211
Antonescu, Mihail, 211
Antonescu, Petre, arh. 161, 191
Antonie, ceaprazariul martor 280
Antonie, elar 287
Antonie-voda din Popesti, vv. T. Rom. 78, 84, 89,
90, 273, 305, 308, 310, 318, 333, 334, 354
Antonius, Pius, imparat 35
antrepozitele Geagoga" = Antrcpozitele generale 381;
focul 185
Anuarul Printipatului TOrii Romfinesti, birturile 329
anunt-reclama a lui Giovani Fieschi 314, Martino-
vici si Asan 301
Anuntatorul roman" 343
Anusoglu, Chircor, Moara cu vapor" a lui 141
apa, distribuirca 199; introduce= ei in cask' 346;
reteaua de 346; sporirca debitului 233; tax
speciali pentru consum 346
apa anaterina pentru gur 301
apa din Dimbovita, consumul ei 344; filtrarea 346
A.P.A.C.A. 218
aparataj electric 218
aparate de radio 218
aparii = neg. de ap 303, 344
Apartorii Patriei", carticr 191
apria" de la curtea lui Brincoveanu 303
apicultura 27, 322
Apollo, zcu, statucta 35
Apostol cupetul, hotrniccste vad 342
Apostol zaraf, ridicil chili i 90
Apostol, Manu, neg. 89
Apostol, Pana ridica bis. 361
apometrele, instalarea lor 346
Apus, armistitiul 177; cojocaria subtirc" aprecian
In 288; influenta lui 125; legatul cirtilor in
282; mobin din 109; propaganda fruntasilor
exilati 138; ofensiva germana 206; orascic din
321, 333; refugiatii polonezi 206; tincrii la stu-
dii in 120
arabi la Bucuresti 273; rimin in T. Rom. 324
Ararat, Soc. culturan armeana 271
Arapila = Alexandru G. Golescu 132
arbanasi = albanezi 272
Arbinasul Gheorghie, portariul 369
arbori exotici, plantari de 389
Arcidava, avezare urbana 33
Arcuda, asezari stravechi la 25; bazinele dc la 157;
filtrarea apei 198; filtrele 233, 346
Arcul de Triumf 192, 234, 235
Ardeal, v. Transilvania
Arena", organ comunist 203
Argedava, la Popestii-Novaci pe Arges 33
Argetoianu, C., guvernul 206
Argetoienii, boierii 275
Arges, oras 45; episcopul Ilarion Ghcorghiadis al
117
Arges, riu 26, 32, 72, 103, 198, 255, 337; canal de
aductiune din 233; gura 32; numc stravechi 38;
vadul de pe 117
Argesanu, general, asasinarea 207; ministcrul 206
Arghczi, Tudor 9, 12, 171, 202, 241
argintul in epoca ficrului 28
arhiepiscopia Pogonianii 361
Arhimandritul, balta 21
Arhiva centred de stat de istoric militar' a U.R.S.S.
din Moscova: planul mss. al Bucurcstilor 259;
planul Hartingh 260
Arhiva Cuza Vorla 152
Arhiva de tizboi din Viena: planul Bucurestilor din
1856 261
Arhiva romineasca", periodic 204
Arhivele din Viena, planul marginii de Sud si de
Vest al Bucurestilor din 1770 259
Arhivele Statului din Bucuresti 17, 66, 176, 324;
asezarea de la 26, 33; directia generala 159;
documente inedite de la 8; infiintarea lor 125
arhondologie, explicarea tcrmenului 136
aria bucurestean 215, 243, 321; ceramicii 30; indus-
triile 291; locuitorii stravechi, neamul 29; mo-
nedc 33, 35; morilc 342; nucii 322; pivnite
vcchi 324; toponimia 39 ; satele 255-256 ; urme :
din timpul dominatici romane 35; conlocuirii
cu slavii 39
Arionoaia, Marghiolita, viile 318
Aristia, via lui 319
Arma, nume de persoana 67
armata pminteana, infiintarea 124; rusa: primul plan
al Bucurestilor 249
armate straine insotite dc marchitani 307
arme din epoca fierului 28
armean" intclesul cuvintului 270
Armenia, Ecimiazin, localit. in 271
armenii, breasla 271 ; colonia din Bucuresti 270; con-
tribuie la ploconul Hanului" 271 ; din Moldova
270; neg. 273, 302, 307, 379
arnaut = arbna4 272
Arnautchioi tirg in Bulgaria 267, 269
arnautchioliii 279; compania 268, 269; neg. 300,
305
Aro", cinematograf = Patria" 203
aromani in Bucuresti 267 = greci cutovlahi" 267;
institut pentru 150
www.dacoromanica.ro
Aron Tiranul, vv. Mold., alianta cu Mihai Vitcazul
63
Arscnalul armatei 21, 144, 155; altitudinca 16; ase-
zri ale dacilor la 32; avionul lui Vlaicu con-
struit in 172; conflictc de munca 293; munci-
torii 292
articole de Brasov 304
Arvat croit., vindc vie 320
arvati" = croati 108
Asaki, Gheorghe 123
asfaltarea 234, 378
asfaltatorii 286
Asia 126
Asia Mica, Brussa, localit. in 137
Asigurari Sociale, institutie 191
Asociatia luceitorilor din Romania, intemeicrea 157,
173
Asociatia prictenilor radiofonici 198
Asociatia slavistilor din Republica Socialista Roma-
nia 239
asociatii i societti culturale, rolul lor 203
Asan i Martinovici, bcnia 301
Assan", fabrica de ulciuri vcgetale 183, 291; moara
lui 141, 155, 290, 310, 342, 375
astar -= pinza groasa de captusit hainelc 302
astaragii, neg. 302; stirostia 302
asezarea de la: Belvedere a Golestilor 395; Buftca,
parcul 395; lui Manolache Lambrino 322; de
la Lcordcni, grdina 395; lui Procopie al Far-
mazonului 395
asezaminte de binefacere 358
asezamint: solemn al lui Leon Toma 69; al lui
Radu Leon 78
asezari cu numc in -cni si -esti 38
asezari omenesti in sec. IV in cuprinsul Bucurestilor
37
Atanasic, neg. 311
ateliere metalurgicc 290
Atelierele C.F.R. Grivita 188, 397; bombardatc 208;
cantina 331; conflicte de munca 293; grcva
din februaric 1933 186; maxi= Ion 292; sporuri
de productic 294
Atclierul central de confectii militare 291
Atena 198, 292; numarul locuit. 266
atenec populate 203, 204
Ateneul Roman 100, 236, 376; avariat 212; cladirea
161 ; concerte 202; expozitii 202; fotocopie 150;
holul 160; locul 322
Athanasie, cumnat cu Isaia Novaceanu 101
Athos, lavrele 361 ; mrca Dohiariu si mrca Xiropotam,
de la Muntele Athos 317, 318
Auer, becurile 159
Auerbach, NI., dr. 313
23 August, insurectia national-antifascista 212
23 August, stadionul 225
23 August, uzinele = Malaxa", 182, 191
23 August, raion, comunc subordonatc 259
Aurelian, imparat 37
Aurora" oficios lupist 204
Austria, aromanii in ccntrele mari din 267; imparatul
171; impotriva Unirii 142; incorporarca 206;
masini din 290
Austro-Ungaria 175; conventie comerciaba cu 166;
pribusirea 177; tratatul confidential al Romnici
cu 175
Austrul 23
autobuzelc, liniile 237
Autobuzul", uzinelc 218
automatcle 184, 331
automobilul de piata, introduce= lui 283
Avcrescu, Al., general 185; guvernul 186
avente manastircsti, secularizarca 147, 148
Aviana, cusitoare domneasca 281
403
aviatia anglo-americana, atacuri acricne 208, 212; Banca de control a industriei si comertului 293
civila si comerciall 198; militara 198; sportiva Banca de credit roman 109, 293
198 Banca Franco-Romana 170; prabusirea 183
Avio Linee Italiana, companie italiana 198 Banca general roman 169
avioanc cu reactie, tipuri 238 Banca generala a Trii Romnesti, emite hirtie-mo-
avionul TU 104 238 ned 176
Avram" hotelul 19 Banca Hagi-Moscu, falimentul 183
Avram, medic al lui Brincoveanu 271 Banca industrial 293
Avramie, patriarhul Ierusalimului 80, ridica si ma- Banca Marmorosch-Blank 183, 293
reste han 310-311 Banca National 72, 79, 80, 308, 310; etatizat 217;
Axa", =vista' gardist 203 institutii bancarc grupate in jurul ei 170; in-
fiintarea 169; noul local 194, 196; raport al
293; sediul central 360
Baba, Corneliu, pictor 241 Banca Romaneasca, citadeli liberala 169, 183; creaza
Babachi, croit. 272 institutii de credit 293
Babes, Institutul 82 Banca de scont 169
Babes, Victor, prof. 171 Banca urbana 183
Babic, armcan, brutar 342 band de turci, pradaciunile si omorurile 356
bacal = bcan 300 bande de rufacatori 120
Bacalbasa, Const. 11 bani de pahrnicie, tax 347, 348
Bacaloglu, dr. 150 Bank of Roumania Limited 169
Bacca, fiii lui 56 Bantis-Kamenski, calt. rus 99, 252, 272
Baciul judetul cu cei 12 pirgari 62, 333 Banul, dregator al divanului 337
Bachus, zeul vinului 27 Banus, Maria 241
Bachelin, Leon 9 Baptista, Const. zis si Cilibiul" 67, 280, 360
Bacovia, G. 202 Baranga, Aurel 241
bacsisurile, imprtirca lor 284 Baraschi, Constantin, sculptor 242
Badea chivarariul 281 Barasch, dr. membru fondator al Soc. rom. de stiinte
Badea, cojocar, martor 279 150
Badea, neg. din Braila 90 Barbrosie, Iosif ; Moise sin, evrcu 272
Badia, Domingo 99 Barbu, Eugen, 241
Badiul, orisan 56 Barbu, Ion 202
Bagration, general, casatorit cu o Vcareasci 109 Barbu Liutaru, la Iasi 285
Baia cea mare" 283 Barbul, fiul lui Dragomir post., taiat 61
baia Mitropoliei 279; desfacerea vinului la 324; ro- Barbul, fiul lui Dragusin vist. Muresanul 86
mancasca 283, dupa moda turceasca 283 Bardeau, Thophile, arh. franccz 166
Bairam-aga, capitan de lipcani 358; cumpara casa llanera Podul Calitii = Calca Rahovei, Carami-
273; manor 369 dari, Cotroceni, Dealul Spirii, Ulita
Bairamul, sirbatoarc 348 Dobrotesei, Drumul Dudestilor i Vitanului
bakkal = bacan 300 -= neg. de comestibile 300 cc merge la Silistra, Ulita Fierastraului =-
Baksi, Bogdan Deodat, calk. 71; despre caselc Calea Dorobanti, Iancului = Delea Veche,
locuit. Bucurestilor 265 Podul Mogosoaiei, Noua = Mindritu,
Balasachc pah. spinzurat 78 Drumul Pantelimonului, Podul de Pa-
Balcani 48; centrele 57; Epir in 311 ; Gabrovo oras mint = Calea Plevnei, Podul lui Serban
din 305; mesterii din 128; rush trec 122; noul Voda Brbatescu, Ulita Tirgovistii =
statut tcritorial al pop. din 174 Calea Grivitei, Tirgului de Afarl 253
Balcania", periodic 204 Barnowski, Miron, vv. Mold., executarea 74
Baldovin, intarit cu ocina 256 barurilc", restaurante de noapte 331
Balkan", tesat. 182 Basarab I, vv. T. Rom. 47; unificarca politica' a
Balotcsti, com. 237; filatura Seceratoarea" 182
Balotesti, regiunca 230 T. Rom. 45
Balta Alba cartier 191, 199, 234; ansamblul de con- Basarab cel Main, vv. T. Rom.= Laiot 52
structii 243 Basarab cel Tinar = Tepelus, vv. T. Rom., resedinta
Balta Arhimandritului 21 in Bucurcsti 53
Balta cca mare a Brostenilor 22 Basarabia, Manuc-bei, moare la Hincesti in 270;
Balta de la carvasara -=- Lacul Sutului 19 trupe rusesti concentrate in 136
Balta Cirnigiului =- Lacul lui Dura neguttorul 19 Basarabov s. 350
Balta Icoanci 19, 360, 383; sccarca 19 baschet, wren de 234
basmangii = fabricanti de basmale 302
Balta Pasarca 199 Bassarabcscu, I.A., amintirile sale 328
Balta de ling tignia mitropoliei 22 basa" al strinilor din Bucuresti 268
Balta lui Tirc, asczarea 21 batal ion de panduri 108
Balta-Liman, Conventia 139 Batistea cesnicariul 280
baltacurilc, secarea lor 123 Batistea s., harturghie" in 111
Baltica mare 244 batoanc", produs de panificatie 343
baluri mascate i costumate 327 Bathory, Gabriel, ataci pe Radu Serban 68
Balzano, ing. francez 128 Bathory, Sigismund, alianta cu Mihai Viteazul 63;
Banat 26; reprezentantii poporului romanesc din 177 oastea lui 64-65
Resita in 127 Bathory, tefan, comandantul oastei ungare 52
Banca agrar, capital german 183 Batthyany, Vicentiu despre: chioscuri si grdini 390,
Banca agricola, capital romanesc 169 populatia Bucurestilor 266
Banca Berkovitz, 183
Banca Chrissoveloni, 183 Bauer, Tb., ghidul 375
Banca Diskonto-Gcsellschaft din Berlin 176 Bauh, Aurel 12
Banca comerciala roman./ 169 Bavaniste, Moise 271

404

www.dacoromanica.ro
Bazaca, localul 340
Bazaca, stradel 19
bazalt artificial, payare cu 373
Bazilcscu, Nicolae 166
bazin de inot, cu ap inalzit 230; Mile red" la
gradina Warrcnberg 391
Bbeanul, Panait, vel capitan de lefegii 101, 358
Babeanu, Mihail, log. dc tain = Alacarie schim-
nicul 358
bcania lui Caciulescu i Atincu, Ciobanu, Dinischiotu,
Dragomir Niculescu, Martinovici si Asan, Nun
Popcscu 301
bacanii 279; neg. 300; numrul lor 301, vindcau :
comestibilc strain; produsele tarii 300
bcanul" = lemn rosu cu care se colora in rosu 300
Bicila, loan 12
Bduta, Al. 10
Baden', boicrul Mihnea de la 61
bi ncmtesti, publicc, ruscsti, turcesti 283
baicsii 279, 283
Mile red", bazin de inot la graclina Warrcnberg 391
Bajescu, Iordachc, boicr, taiat 98
%lad, boicrii 275
Blaci s. 258
Man, chir, Stoica Veneteantil sluga lui 273
Balasa, fcmcia lui Albu caldararul, imprumuta talen i 90
Blasa, fiica lui Brincovcanu, inalt biscrici 363;
sotia biv-vel banului Atanolachc Lambrino 271
Balaccanca, com., are gorgan 39,
Blaccanu, Badea 72
Banceanu, Barbu 90; decapitat 94
Banceanu, Const., aga 80; confit-carca proprictatii
370; moartea lui 80, 310
Balaceanu, Const., ban 260
Balacenii, boierii 258, 275; asezarilc lor 354; gradina
de la Tintava a 395
Balccscu, Const. 132
Balcescu, Nicolae 130, 134, 135, 177, 238; inte-
meiaza Fratia" 132, in comitetul cxecutiv al
Frtici" 132; la Constantinopol 136; portret
in ulci 133
Blcescu, Nicolae, Institutul agronomic 201
Blccscu, Nicolae, raion 259
Blenii boieri, aveau gradini 388; partida 77, 78
Bleanu, Grigorc, log. 94
Baleanu, Manole 111
Balcanu, Nicolae, mare vor., intreprinderca de pos-
tav 290
Baltaretul, vint de Sud-Est 23
baltet = balt mica 21
Bltcni s. 111
band bucurestene 183; interest!' lor pt. industric
293; infiintarea Ion 169; reteaua de 168
Bncil, apitan, ucis 73
bncut = 50 bani =- jumatate leu aur 159
Bancasa s. 38, 189, 221, 225, 234; acrogara 227,
238; pista 238; asezare vcche 191 ; civilizatia
Glina III - Schneckcnberg la 26; dumbrava
123; Fabrica de transistori de la 223; lacul:
23, asanarca 199; mosia 80, 256; padurea: 256,
amenajarea ei 199; post de emisiune (radiofonic)
198; proprietatea Joitei 258; podul 212; s.
incorporat 258
Banica margelarul 306
Banut, Ion 241
Baratii = calugari catolici 324; cascic 353, 374; au
pivnitc 324
Baraganul 46; gorganc in 363; pustiul gctilor" 30;
stepa 16, 25; de Est, toponimic pccenega, Cu-
man 39
Baritie 19; locul 72; pravalic din 281
Barbatescu, Mihai, stoln. 357
Brbatestii, boicrii, proprietatile 100
barbierii 279, 283
brbieriile 283
brcan, mare stoln. 69
bard." la Mosi 380
batlia pompierilor in Dealul Spirei 136
Beasc, hanul lui 309
Beca, Prcda de la Maia, ucis 73
&champs, franccz, desprc luminat 120
Beci (Becs) = Viena 307
becurile: Aucr 159; electrice co incandcscenta 199
Beilic = case dc primirc a turcilor 104; exccutii la
119
beizadelele lui Alexandru Atoruzi 346
Belditnan, AlexandruAdevarul" sub dircctia lui
170; prefect al politic' 149
Belesche s. 258
Belgia 175; gresie si granit din 373
Belgrad, 259, 266, 291 ; pacea dc la 96
Belvedere, caselc dc la 117; mosia 120
Bellangcr Stanislas, ant. francez, desprc: baia ro-
mancasca" 283, modiste sau marsante" 286
Bellesort, Andre, franccz, despre aspecto! Bucurcsti-
lor 170
&Nu, cimitirul 21, 200, 254, 317; infiintarca lui 140
Bello, Stefan boicr, porcclit covrigarul 120
bcn = ibn 271
Benedict, preot ortodox 70
Bengeasca, Florica, enruieste vie 318
Beniuc, Mihai 241
Bentham, ant. cnglez 99, 274
Bcnvenisti -= Bavaniste 271
berriile 184, 317, 322
berea, concurenta ei 325
Bcresti s. 258; drumul sprc 22; morilc 62
Berglcr, Stefan, invtat, la curtca lui Nicolac Mavro-
cordat 96
Berindei, cofetaria 328
Bcrindei, I.D. arh. 164
Bcrindci, Dan 8
Berindci, Dimitrie 7, 8
Bcrkovitz, banca 183
Bcrlin 187, 198; Banca Diskonto-Gesellschaft din
176; Opera 144
Bertrandy, Barthelemy, marseiez 62
Besleaga, Ianache sin 369
Besleaga, Const., cojocar 102
betonul armat, tchnica 166
Bezesten" = mare clidire patrata cu prayalii de jur
imprejur 96
Bibcscu, Ghcorghe, vv. T. Rom. 120, 123, 127, 128,
142, 339 ; abdicarea 134; adrcsa Guvernului Pro-
vizoriu catre 133; atentat impotriva lui 133;
cheami arh. peisagist 391 ; isaleste Proclamatia
de la 1848 134; particip5 la tirgul Mosilor 380;
semneaza noua Constitutic 136
Biblia din 1688 77, 79, 91, 281
Biblioteca Academiei Rcpublicii Socialiste Romania
239
Biblioteca fostului Ateneu 239
Biblioteca Central de Stat 7, 161, 196, 239
Biblioteca Congresului din Washington, planul Har-
ting 260
Biblioteca Enciclopedia" 204, Energia" 204
Biblioteca personala a lui Const. si Nicolae Mavro-
cordat 96
Biblioteca Muzeului dc istorie a orasului Bucuresti 12
Biblioteca pentru toti" 171 ; tiraje 239
Biblioteca Soc. pentru raspindirea stiintei i culturii
239
Bichir-aga, martor 273
Bielitz, R., litografic dupa 355
Bilciurcsti, com. 199
13ilciurescu, Const. 9

405
www.dacoromanica.ro
Bikiurescu, Radul cpitan, vinde prvilie 306
Bilciurescu, Victor 9
biliard, academic" de 327
biliard: in cafencle 326; primul posesor dc 326
Binag", institutie bancati 183
Binder, atelierele 140
Binderi, Friedrich, fotograf 286
Bifitz i Eliad, litografia 286
Biofarm, fabrica de medicamentc 297
birje de Herasca 282 taxa pc 349
birjarii 279, 282
birou de talmcit acre 313
birourilc difigentelor de Brasov si Giurgiu 315
birt = restaurant 329
birtul: Cazinului, Leul de aur, Rominiei, Teatru-
lui 329
birturi cconomice" 329
birul, dare personala 347; moldovenesc" 267; rem-
nitei 110, 349; femcilor rele" 110, 349
biserica: Alba din Calea Victoriei 100, 286, 356;
Alba din Postivari 21, 63, 67, 111, 251; Alexe
375, 376; Amzei 101, 110; Anglican 274;
Antirn 275; Apostoli 361; Armeneasci 72, 98,
376; Batiste 102, 109: loan Dobrescu, cojocar,
dascil 11, dudul secular de la 23; Baneasa 84;
Baratia 269; Barbtescu-Nou 106 = Cutitul de
Argint 358; Birbtescu-Vechi 100, 358; Bo-
tcanu 102, 359 = Biserica cu Bradul 286, 363;
Bradu-Staicu 288, 358, 359; Brezoianu = Ster-
pul = Popa Stoica 333; lui Bucur 25, 26, 32,
37, 43, 44, 65; Caimata 100; Catolica 72; de
la Calugareni 72; Ceaus Precup 97; Coconilor
= Sarindar 47, 48; Coltei 251; Cotroccni 395;
Cretulescu 87, 100, 234; Cuibul Cu barz 100;
Delea Noua 390; Dichiu = Tirchilesti 101;
Dintr-o zi 85, 358; doamnei Maria, fiica lui Mir-
cea Ciobanul = Biserica doamnei Stanii i doam-
nei Maria 55, are pravalic 48, distrusa 65;
doamnei Maria, sotia lui Serban Cantacuzino
80 = Doamnei 80, 275, 281, 306; Dobroteasa
37, 100, 251; Domneasca de la Curtea Veche
48, 55, 61, 268, 306, 310: diaconii, grmaticii,
prcotii ei 335, intrita cu vad de moara 257,
loc stapinit dc 304, pictura 55, pisania i usa
54, prcotii scutiti dc toate darle 347; Domnita
Balasa 283, 322, 341; Dusumea 374; Farma-
mazonului 395; Florcasca 39; Fintina Boului
97 = Luminat 100 = Popa Tatu 100 ;Fliminda
zisa Saraca" 100, 282; Foisor 318, 341; Fun-
denii Doamnei 85; Ghencea 359; lui Gheorma
banul 56, 62, 361, 367, 375: inchinat episco-
piei din Pogoniana 71, intirit cu loc 353, pro-
ces cu mrea Mihai Vocli 71; Grecilor 306,
disparut 353; Hagiu 87; Iancului (Vechi) 97,
107; Icoanei 101; Ienei 100, 196; Italian 191,
194, 274; Izvoru 102; de Jurmint = SE Du-
mitru 48, 72, 175; de la livedea Vac.restilor
100; Lucaci 100, 370; Luterana 272; Manea
Brutarul 106, 288; Manu Cavafu 288; Mavro-
gheni 105, 266, 340; Mihai-Vodi 11, 48; Min-
tuleasa 102, 383; de la Mogosoaia 84; Mol-
doveni = Sf. Ionia' 267; Ncgustori 89 = Bise-
rica Rusilor 305; Olari 97, 100, 101, 360, 376,
390; Olteni = Biserica Protopopului 86, 87, 118,
251, 267, 314, refacerea 357; Otctari 89, 102;
Oborul-Vechi 72, 80, 82, 100, 360, 379; Pa-
truzeci de Muccnici 282; Pantelimon 22, 97;
Pitar Mosu 342; Podgorenilor 318; Popa Nan
100; Popa Ncnciu 375; Popa Petre 376; Popa
Placint 379; Popa Rusu 102; Popa Soare 102;
Popa Stoica 333; Popa Tata = Luminata, Fin-
tina Boului 21, 97, 100, 363; Precupetii-Noi
376; Precupctii-Vechi 101 ; Protopopului = 01-
406
www.dacoromanica.ro
teni 87, 118 ; Radu-Vocli 11, 44, 283 ; Rzvan
46, 56 ; Rusilor = Ncgustori 305 ; Sapunari
270 ; Saraca = FlarnInda 100, 288 ; Sarindar
= Biserica Coconilor 37, 47, 48, 354 ; Scaunc
89 ; Schitu Maicilor 101 ; Schitu Migureanu 100;
SE Anton 130, 393, distrusi de incendiu 56;
SE Apostoli 67, 275; SE Constantin 102; SE
Dumitru = Biserica de Jurmint 48, 72, 100,
275; SE Ecaterina 314; SE Elefteric-Vechi 23,
97,101, 301, 341 ; pc Ostrov 19 ; SEGheorghe-
Nou 11, 56, 84, 288, 310, 311, 379, 384, 395;
SE Gheorghe-Vechi 46, 48, 60, 61, 90, 257,
306, 333, Scoala de Slovenic" 91; SE Ilic
gorganur 17, 363, 375 ;SE Ilie de fingl Po-
dul Calicilor 101; SE loan cel Mare 84; Sf.
Ionic = Biserica Moldovcni" 267, 381; SE
Mina-Stejarul 269; SE Nicolae din mahalaua
Brosteni 100; SE Nicolae din mahalaua Jitni-
tei 87, 326; SE Nicolie din Prund" 86; SE
Nicolae din Sirbi 89, 257, 370; SE Nicolac-
Selari 11, 89, 90, 311, 361 ; SE Nicolae-Tabacul
89, 288; SE Nicolae-Vladici 396; Sf. Saya 84;
SE Spiridon, ridicata de Constantin Mavrocor-
dat 99; SE Spiridon Nou, cca mai marc din
Bucuresti 99; SE Stefan dinspre Calca Cala-
rasilor 100; SE Stefan = Cuibul cu Barza 384;
Sf. Treime din Dudesti 102; SE Vincri-Hereasca
72, 357, 379, 381, 390; SE Vineri-Noua 192;
Sfintii Voievozi 102, 269, 305; Sibilelor, cu
Sibile = Toti Sfintii 86, 88, 100, 314, 354;
Silvestru 102; Slobozia 78, 100, 251, crucea
din curte 59, 70, viile 319; Spirca Noua 102,
Spirea Veche 102; Stavropolcos 56, 101, 123;
Stejarul = SE Mina 87, 101, 359, 363; Stelea
130, 251, 322; Sterpul =-. Brezoianu = Popa
Stoica 333; Tirchilesti = Dichiu 101; lui Tinca
22; Biserica in Tirsor 51; Toti Sfintii = Sibi-
lelor 86, ctitoria lui Antim Ivireanu 356; Udri-
cani 100, 358; Vergului 100, 314; Zlitari 55,
72, 85, 166, 359
Bistrita, oras, ceas reparat la 280
biv = fost 101
Bird cojocarul, vinde case, pravalii 355
Bine, Intnit cu s. 50
birsani in Bucuresti 267
Birzesti s. de Jos, de Mijloc = Homoccsti, de Sus
257; s. incorporat 257
Birzesti-Vitan, lacul 243
black widows", avioane de bombardament 209
blani pretioasa de jder, de samur sau zibelina, dc
sobo!, de vulpe 302; negot cu 90
Blarcnberg, Vladimir de, ing. 127; planul Bucurcs-
tilor 260, 391
Blasck, brutria 343
blnari, neg. 302
blinuri ficute din pacele 303
Blriot, aviator francez 172
blindate sovicticc in Bucuresti 212
Blindu, Toma, concesiunea 159
blocul: de pe locul fostului Carlton", Institutului
de fizica, I.T.B. 225; turn: cu 17 nivele 226,
cu 18 nivele 227
Blocul pcntru apararca libertatilor democratice, con-
stituirea 186
Blocul National Democratic, constituirea 211
blocurile, aparitia lor 189, 191; izolate 225; mid 226
Bluzc albastre", organ al Partidului Comunist 203
Bobanca judetul, Nccula a lui 379
Bobestii s. 257, 258; de Jos, de Sus 258
Bobolina, sora lui Dumitrasco tiganul caldirariul
275
Bodega, soc. portughez 329
bodegi 325
Bodnras, Emil, formatia patriotic de lupti con- Bran, treatoarea 74; drum prin 34; drumul lui
dus de 211 Lescalopier spre 61
bocccgii, neg. 307 branisti la marginea Bucurestilor 23
Bocignoli, Mihail, raguzan 269 Brantici, casele lui 303
Bocmia, import de cristale de 304 brasoavc palavre, minciuni 304
Boga, neg. 56 Brasov 26, 40, 96, 116, 255; biirgmeisterul dc 387;
bogasieri, neg. 302; scutiti de: dijmri si vinrici 302 cetatea 373; diligente de 315; flori si plante
bogasii = testuri de bumbac apretate i lustruite 302 de la 311, 392-393; locuitorii 266; negot cu
Bogdaproste, Cirstea, jupineasa lui 79 57; Cuza la 149; Const. Ipsilanti la 107; Li-
Bogdan., I, vv. Mold. 7 pusneanu comandii ccas la 280; Sinadin al 6-
Bogdan cel Chior, VV. Mold., diruieste s. 44 pitanului spre 52
Bogdan, loan 172 brasovenia" marf dc Brasov 374; ncgot dc 304
Bogdan, pop, vindc vie 67 brasovenii, breasla 272; mirfurile ion 310, neg. 300,
Bogdan sirbul, Ivan sin 362 304; privilcgii comcrciale 48
Bogdan =suer de la morile Hagiului 342 bratstvo = frtic 287
Boian, faza, casele 27; obiccte dc arami i aur din Bratul biasul din oras", cumpr casil 279
27; vascic din 27 Bratul iuzbasa, socrul lui Ncnu cizmarul 317
Boian s., lupta de la 59 Brazda", organ comunist 203
boicrii: categoric a pop. Bucurcstilor 275; ispravnici Brdiceni s., colonisti la 269, Alexandru sin Matei
336; livezile lor 322; motile lor 341 ; viilc lor Venetianul, bulgar din 273
318; nurnrul lor 275 Brila, jud. 44
boierimea = mosicrimea, desfiintat ca cIas 276 Brila, oras 47, 109, 373; fuga lui Alcxandru Ilias
Bois le Comte, francez 123 la 69; Badea neg. din 90; porto-franc 127;
Boisquerin, A., antreprenor franccz 157 raia 16, 122, 305; vase numeroasc la 127
Boissier, cofetar 328; dulciuri de la 140 brilenii", brcasla 272, ncg. 279, 300, 305
Boldcsti s., Radul stol. de la 61 Briiloi, boicrii 275
Bolintin s., nume slay 38; proclarnatia lui Tudor Briiloiu, Costachc, inchis 149
Vladimirescu din 116 Brinesti, com. 237; asczri strivcchi la 25
Bolintineanu, Dimitrie 135 Brtescu-Voincsti, Ion Al. 171
Bolintineanu, halta, ascziri strvcchi 25, civilizatia Brtianu, Dinu 211
tip 26 Britianu, Dumitru 339; in comitctul de cond. a Frii-
Bolliac, Cezar 135, 339; seful politiei 135 tiei" 132; in delegatic la Constantinopol 136
bolovani de riu, payare cu 373 Brtianu, Gheorghc, fiul lui Ion I.C. BrItianu 187
bola = prvlic 304 BrAtianu, C. Ion in comitctul Fratiei" 132; inchis
bombardamente acricne 128, 208, 232 134, 149, 339
Bonar, Andrew, misionar scotian 313 Brtianu, C. I. Ion, guvernul 186; scful partidului li-
Bongars, Iacob clt. francez 44, 62, 269, 371; des- beral 187
pre palatul domnesc 62 Brtianu, Vintili 339
borangic, producAtori de 302 Bratulescu, Victor 12
Bornescu, Constandin log. 107; ctitor 354 breasl -= companie 288; categorii de mcmbri 287;
Bordeaux, vin de 301 cutia ci 287; domeniul de activitatc 287, a lo-
Bordei-Herlstru, asezarea de la 26; faza: morminte cuitorilor de alti limb 268, patronul ci 288;
de incinerare 29 steagul ei 288, supravegherca lor 348
bordeielc si csutele calicilor" 251 ; tiganilor 274 breasla : armcnilor 270-271, birjarilor 282, boian-
Boros, cofctria 328 giilor 302; brasovenilor" 272; briilenilor"
Borroczyn, Artur Rudolf, maior, planul Bucurestilor 272; brutarilor, patronul 288; chiproviccnilor
12, 17, 19, 22, 44, 140, 253, 260, 283, 310, 271 ; cioclilor 285, din Focsani 287; circiuma-
313, 314, 319, 322, 325, 328, 341, 345, 353, rilor 325; cojocarilor 288; croitorilor, zidcste
355, 371, 375, 376, 383, 392 bisericA 288, 363; dirstorenilor 272; cvreilor
Bosforul, tarmurile 102, 281 271 ; lutarilor 284; lipscanilor 304; lumina-
Bosco sirbul, martor 270 rarilor 282; scriitorilor" 282; tbilcarilor, pa-
Botcv, Hristo, revolutionar bulgar 269 tronul ci 288; telalilor 282
Botez, Ioachim 9 Brcnner, vienez, tine }kiwi d'Europe 314, restauran-
Botez, M. intreprinderea 291 tul 329
bouillon, articol de vinzare la Martinovici i Asan brcslasii, lucrul lor 287
301 Brezoianu, Ptrasco vel-vor., 87, 356, 357, dccapitat
Boul, fntn fAcuti de 363 94
Boulevard des Italiens 146 Brialmont, general belgian 161
Bouquet, M., descnator franca 313 Brillat-Savarin, Anthelme, gastronom francez 328
Boureanu, Radu 241 Bristol, cafeneaua 327
bouri, prezenta lor pe aria bucurcstean 26 Brincoveanu, Blasa, sotia lui Manolache Lambrino
box, sli de 203 271, 322
Bozianu, Nicolae ceaus 100 Brincoveanu, Const., vv. T. Rom. 15, 73, 74, 77, 79
Brad, raion 44 87, 89, 90, 94, 99, 100, 103, 110, 123, 239, 251,
Bragadiru, com. 33, 198, 259, izvoarele 158, 233 256, 257, 258, 268, 269, 280, 281, 283, 301, 304,
Bragadiru" fabrica de bete 167, 326 305, 310, 318, 333, 338, 347, 348, 353, 357,
368, 369, 379; Anatefterul lui 303; angrosist de
Bragadiru, strandul 199 blnuri scumpc pe timpul lui 273; armcnii din
bragagiu, sufix turccsc 353 Bucuresti 270; are buctar scf un francez 274;
brag5, neg. ambulanti de 307 extinde caminritul la yin 347; construieste
Brag-voicvod = Vlad Vintil, vv. T. Rom., docu- Podul Mogosoaiei 80, 275, 370, ctitoriile 84;
mente emise din Bucuresti 53 curtea lui 284; diruieste: loc de cas 361, Inc
Bran, pArtile 267 90, 341 ; Del Chiaro, secretarul lui 18, 304;

407
www.dacoromanica.ro
 drum la Adrianopole 82; fiii lui 81; gravur5
in arami 81; are gridinari sefi 388; hanurilc
80, 308, 309, 310, 311 ; hotarul orasului 251
intireste loc de cas 354; moartea lui 322, 388;
numirul de locuitori din Bucuresti 265; pa-
latul lui 22; rudelc sale 85; sabia lui 86; sta-
tuia 84, 202
Brincoveanu, Grigore dregitor, 114, 116
Brincoveanu, Marica, ctitoria 354
Brincoveanu, Nicolae, grdina casei banului 390, via
si livada 318
Brincoveanu, Papa, ucis 73; locul mortii 73
Brincoveanul, Preda 70, ve! banul Craiovei 74
Brincoveni s. 336
Brindz, Dimitrie, botanist, 172
Brinzoaica, via lui 319
Broft, cofetria 328
Broscari s. 38
Brosteni, balta 22
Brosteni s. incorporat 256, 257; mahalaua 21, 100,
251 ; plasii 339
Brown-Boyen, intreprindcrea 200
brudina, taxi 67
Brussa, revolutionari exilati la 137
brotar, generalizarea termcnului 342
brutarii 279, breasla 288
brutOria Blasek, Gagel, Miiller, Siintatca, Viata 343
bucatari 327; francezi 274
bucitria francez 329
bucfitiria palatului de la Mogosoaia 84
bucatiriile de bloc 381
Bucov, lupta de la 65
Bucovina 135, proclam unirca cu Romania 177
Bucur. intemeietorul Bucurestilor 42, 44, 45; cioban
7, 8, pescar, 42, 43; osta 7
Bucura, aezare in Oltenia 44
Bucuruti, asezare 44
Bucureasa, asezarc 44
Bucuresti" (Capa) cofetdria 237
Bucuresti", fabrica de confcctii si tricotaje 218, 223
Bucuresti", fabrica de masc plastice 219, 222
Bucureti", fabrica de produse lactate 219
Bucureti, oras, asczare 22, clima 23, vegetatia 23;
traditia intemeicrii 42, vatra originar 45, ve-
chimea 42 passim
Bucuresti s., raion Brad, 44
Bucuresti, vechiul nume al orasului Buhusi 44
Bucuresti s. pe Luncavit 44
Bucureti s. pe apa Moldovei 44
Bucureti s. al com. Bochidia 44
Bucuresti, asezare tinind de com. SOligeni 44
Bucuresti s. in Teleorman 44
Bucuresti, sate Cu nume de 44
Bucurestii-Noi 166, 182, 191, 219, 230, 232, 243,
256; aseziri strivechi la 25; cartierul 225;
depoul de tramvaic 196; sApAt. arheologice 11
Bucuretioara, piriu 100, 303, 343, 360; afluent al
Dimbovitei 19; = Cacaina 19; izvorul 395
Bucuroaia, aezare 44
Bucurova, asczare 44
Bucurovo = Bucurova
Buda 120; planul din 1535 259; rescdinta paci 59
budane, vin i rachiu tinut in 324
Budapcsta 198, numArul locuitorilor 266
Buerebista, rege 33, mAsuri in privinta viilor 317;
puterea dacilor sub 34
Bufet = restaurant 1 Mai 392
bufetele-expres 331
Buftea 38, 46 = Mneti s. 69; aczAri stravechi 25;
Cetatea filmului" 242; fabrica de conserve Stir-
bei la 167; lacul 199; parcul aezirii de la 395;
preliminariile de la 1918 176
bugete bucurestene 347, 349, 350
408
www.dacoromanica.ro
Buhusi, oras 44
Buicescu, Diicul, vel-clucer 74
Buiucliul, Mogirdici Hagi, bogasier ot Olari 302
Buiucluoglu, Vatran Kirkor ot Caimata, bogasier 302
Bujorcanu, $erban vor. 94, ridici biserici 87
Bukarester Deutsche Zeitung, gazet 272
Bukarester Tageblatt, gazed 176
bukure = frumos 44
Bulctin Oficial, spfminal 125; limba francezi in
126
Bulevard", cafeneaua 327, restaurantul 331
bulevardc 367
Bulevardul : Acadcmiei 155, tAierea lui 144; = Bd.
Republicii 151 ; Ardealului 206 = Bd. Dr. Pctru
Groza 23; Aviatorilor = Jianu 159; Basarab
192; Balcescu 191, 244, 274, 301, 331 ; Hristo
Botev = Domnitei 63-64, 251, 284; Brinco-
veanu 213 = Bd. 1848 196; Bucurestii-Noi 308;
Dr. Calinderu 196 Lascr Catargiu, lmpi cu
arc voltaic 159 = Ana Ipitescu 166; Coltei 196;
George Cosbuc 158, 235, 382; Dacia 166, 202,
239, 274 = Bulevardul Nou 159; Gheorghe Di-
mitrov 159, 226, 373; Domnitei = Hristo Bo-
tcv 64, 251; Dorobanti 162; Gheorghc Duca
225; Eroilor 196; Filantropia = 1 Alai 159,
190, 325; Gheorghe Gheorghiu-Dej 80, 301,
308, 340, 343, 390; Dinicu Golescu 226, 232,
315, 331, blocuri noi 227; Dr. Pctru Groza =
Bd. Ardealului 23; Haussmann 196; Indcpen-
dentei 158; Ana Ipitescu 158 fost Lascdr Ca-
targiu 166, 240, 355; Jianu = Aviatorilor 159;
Lacul Tei 195, 196; General Magheru 225,
226, 228, 301, 315, 331, 343; 1 Alai = Filan-
tropia 159, 191, 226, 238, 310, 345, 372, blocu-
rile 225; Banu Manta 310, 340; 6 Martie 331;
Mirti 195, 378; Miriseti = Bd. Neatirnirii
378; Mihai Bravu 226; Muncii 23, 289; Nea-
tirnArii = Bd. Maraseti 378; Bd. Nou = Dacia
159, 166; Nord-Sud 196, 200, 234, 236, blo-
curile 225; Ilie Pintilie 226, 378; Republicii
= Acadcmiei 151, 225, 235, 244, 289, 312, 331,
370, 397; Schitu Magureanu 251, 289; Stadi-
onului 218; Stefan ce! Mane 226; Niculae Ti-
tulescu 243; Bd. T.F.F. 375; Vcst-Est 196, 234,
236, 237, lmpi cu arc voltaic 159; Barbu Vii-
crescu 190, 196, Bd. 1848 --- ulita Coltei 155,
311 =-- Brincoveanu 196, 269, 318
Bulgaria 89, 269, 374; arturi de Putcrilc Centrale
175; Arnutchioi, tirg in 267; cere pace 177;
desfiintarea statului 48; Gabrovo, ora in 269;
interventia armatei romne in 173; represiuni
slbatice in 153; fzboiul cu Serbia 174; tar
cu mici loturi tirAncsti 173
bulgarii, asezarea lor in Bucureti 124, 267; comertul
ambulant rcprezentat prin 168, 307
Bumbcria romOnease Jilava 295
Bunca, poi* socrul lui Matei diaconul 320
Bunescu, pictor 202
Bunavestire, hramul bis. domnesti 56; pe pecetea
orasului Bucuresti 350
Burchc, Const., log., are prOvlie 271
Biirger = cetAtean 333
Biirgermeister-ul dc Brasov, sotia sa 387
burie, vino! si rachiul tinut in 324
Burlnesti s., cetatea de 1410 48
Burnazul, step 16, 25, 46
Burnizesti, ncamul 359
bursa din New York, crahul de la 191 ; palatul b
sci din Bucureti 162
bursele pcntru elcvi si studcnti 201
burta, ciorbi de 303
Burton, Albert de, englcz despre Bucuresti 157
Bussco = Buzilu 260
bustul lui: Alecsandri 393, Dclavrancea 202, Emi-
nescu 393, Anton Pann 358
butarii domncsti 281, 318
Buzu, oras 42, 44, 46; ars de ttari 65; drumul sprc
260; episcopia 100, 136; episcopul 117; lanc
cupet din 101, 355; Const. Ipsilanti la 109;
prtile 46
Buzdugan, cipitan al lui Lupu Mehedinteanu 69
Buzestil, sosirea lor in Bucurcsti 63
Cacao pisatii, articol de bacinic 301
cacom = hermini 90; import de 273
cadastrarca Bucurestilor 261
Cadrilaterul, anexarca 174
caf-chantant, trupil francez de 145, 391
Cafea, Avram, 272
cafegii 281
cal egiu, sufix turccsc 353; vel-domnesc 326
cafeneaua: Bristol, Bulcvard, Capa, Colaro, Edison,
Fialkowski, High-Life, sub Htel 'de France,
327, Huverstrome 281, 326; Imperial 327, Mac-
ca, National, Schrcibcr, Terasa Otetclesanu 327
cafenele 184, 317; numirul lor 281, 327; prima men-
tiune 281, 326; curopenc", turcesti" 326;
tinutc sub obscrvatie 326
Caff, familia 272
cafinconul lui Altintop 281
Cahul, btlia dc la 60, 98
caimacamii = loctiitori ai domnului 93, 337; - sca-
unului = ispravnicii scaunului 337
Calabete, tatl lui Die 56
Calafat, Tudor Vladimirescu la 108
caldarim = pavaj 372
calea: Clirasi = Podul Vcrgului 19, 63, 72, 154,
251, 340, 355, 370, 378: scoali bulgireasei 270;
Craiovei = Podul Calicilor, Calitei, Calea Ra-
hovei 154, 371; Dorobanti = drumul sprc
Heristriu 154, 378 = ulita Ficristraului 253,
blocul 225; Dudcsti 190, 232, viilc 20; Zinca
Goleasca 254; Ferentari 243; Florcasca 342,
345; Grivitei = Tirgovistii 140, 154, 155, 184,
190, 208, 226, 230, 234, 253, 269, 305, 315,
325, 372, 378: blocurile 225, magazinele 184;
Grozivestilor = Bd. Banu Manta 364, Mche-
dintilor = Calea Rahovci 318; Mosilor = Po-
dul Tirgului de Afar 19', 72, 86, 88, 158,
225, 251, 290, 304, 311, 325, 397, magazinelc
185, tipografie muncitoreasci ibcgab 178; Pan-
durilor 254; Piscului 398, altitudinca 16, viilc
20; Plevnci Podul de Pmint = ulita Bel-
vedere 23, 154, 155, 190, 226, 253, 343, 378,
381, 395, Rahovei = Podul Calicilor = Cali-
tci Calea Craiovei = Mehedintilor 19, 39,
67, 101, 154, 250, 251, 253 318, 340, 341,
371, 378; 13 Septembrie 325, 382; Calca de
sus" = Ulita de sus 367; Serban Vocli = Po-
dul Beilicului 21, 172, 192, 251, 273, 309, 375,
bombardamentul 208; depouri de tramvaie 196,
intreprinderea Cultura National" 183; tram-
vai cu cai 159, viilc 20; Tirgovistii = Calea
Grivitei 140, 154, 155, 269, 305, 355; Vici-
resti = ulita Dobroteasa 21, 37, 67, 72, 115,
250, 251, 257, 340, 370, 381, 391, hala de vc-
chituri 233, viile 20; Vergului = Calrasi 381
Victoriei = Podul Mogosoaiei 80, 99, 100, 110,
130, 144, 154, 161, 162, 166, 170, 171, 183,
184, 191, 194, 202, 208, 210, 211, 225, 230,
234, 235, 237, 251, 281, 286, 288, 301, 311,
325, 331, 378
La Calca Ferat", restaurant 329
calestile, 282; boicresti 391
calfelc 287; cotizatia 287; havactul 287
www.dacoromanica.ro
calicii 369; partca orasului uncle triiau 363
Cali, colocar, martor 279
calittile de blani pretioasi 302
dr. Calinderu bd. =- Bd. Eroilor 196
Calita, boieroaic.i 369
Caliva, Stefan, pcnsionul lui 310
Callimachi, Grigore, vv. Mold., dccapitat 98
Caloian judetul si cci 12 pirgari 268, 333; intiresc
casi 367
Calos armeanul ot Popa Rusu, bogasier 302
Calot, boier, ucis 61
camarila" domnului Cuza 149
camelii dc la Brasov 311
camena = plate( de ccati 347
Camcnita Podoliei, armcnii din 270
Camera de comcrt i industrie 161
Camercle prorogatc si convocatc 143
canal: dc aductiunc 233, de derivatie 103
canale colectoare 234; Giulesti - Cringasi - Podul
Constanta - Bucurcstii-Noi, Casa Scintcii 234;
B. 6 234; de pe Drumul Gazarului 234; reteaua
199
canalul Cismegiului 395
Canberra oras 181
candela dc la mormintul lui Brincovcanu 87
Canela, Iordachc biv-vtori armas, cumpir5 casi 358
Canisius, Richard, dcscnele 309
Cantacuzinii. boicrii 78, 275, 383; partida 77, 78
Cantacuzino, Andronic, sfetnicul lui Mihai Vitcazul
67
Cantacuzino, Constantin, fiul lui Andronic Canta-
cuzino 67; asezarc 356; pivnita 306, 324; cxc-
cutarea 77; rcabilitarea memoriei 78
Cantacuzino, Const., stol. 85, 91; casa 240; grdina
388; sfetnic al lui Brincov=mu 388
Cantacuzino, Const., caimacan 137, guvernul rcac-
tionar al lui 274
Cantacuzino, Gh., arhcolog 11
Cantacuzino, Grigorc, arhitectul Lcpctit lucreazi pt.
128
Cantacuzino, Gr. G., 339; ridic fintini 345
Cantacuzino, Ion, 201
Dr. I. Cantacuzino, Institutul dc scruri si vaccinuri
201
Cantacuzino, Mihai, ban 49, 80, 98, 104, ctitor de
biscrici 97, 322, desprc: bis. Moldovcni" 267,
dirstorcni 305; partizanul rusilor 100; stabi-
firea lui in Rusia 99
Cantacuzino, Mihai, spitar 90, intcmciazil mrca Col-
tea cu scoali i spital 81, 85, 96, 357; diruit
ca stinjeni de mosie 255
Cantacuzino, Mihai ($citanoglu) neg. 56
Cantacuzino, Pirvu 98, 99, 357; moartca lui 98
Cantacuzino, Serban, vv. T. Rom. 77, 78, 89, 90,
275, 290, 369, 370; Bucurcstii pc timpul lui
251 ; cldcste casil 80; diruicste stinjcni de mo-
sie 255; fixcazi lungimea stinjenului 334; in-
tirestc pivnita 353-354; legIturilc cu Poarta
79 ; neg. chiproviccni sub 269; rididi han 308,
309, 310, 311, mrc 258; sotia lui 302, 356
Cantacuzino, Stefan, vv. T. Rom. 49, 54, 55, 81, 85,
90, 251, 369; cartca" lui 301 ; Del Chiaro
secret. lui 304; reface bis. 356; scutiri dc dri
86, 300, 322, 349; condamnat la moartc 94
Cantacuzino, Toma, biv-vel medelnicer, schimbi case
357
Cantcmir, D., gimnaziul 170; liccul 192
cantinc: Atcliercle C.F.R. Grivita 331 ; studentesti
238, 331
Capadocia, rcgiune in Asia Midi 91
capitalul american 198; bancar i ccl industrial 293;
monopolist 292, rominesc, strAin in industrie
292
409
capitatia = dajdia personala 349; crcsterea ei 120
Capita jupincasa lui Gheorma post. 21, 56, 63, 67,
256
Capodistria, ministru de externe rus 116
Capa, cafenea 327; cofetria 237, 328; restaurant
329
Capsa, Anton, cofetar, 328
Capp, Const., tatl fratilor Capa 328
Capa, Grigore, cofctar 328
Capa, Ion, cartograf 260, 328
Capsa, N'asile, cofetar 328
capuchehaiele 97
Capul Podului Piata Victorici 80, 110, 117, 312,
345; atcntat contra lui G. Bibescu 133
capul troianului, punct dc reper 34
car : de arnici, bogasie, brasovenie, lina de negustorie,
taxa lor 371 ; cu marf cazaceasca, de lipscinie
370, din Turcia 371 ; de pici: de iepurc, de miel
sau capra, de vack taxa lor 371 ; de postav
lescsc, postav romanesc, taxa lor 371
Caracal, Guvernul Provizoriu trece prin 133
Caracalla, monedelc impratului 35
Caracas, Const., dr. 110
caracurilc" 328
Caragea, Boris 242
Caragea, Gheorghe Ion, vv. T. Rom. 42, 110, averea
lui 110; balurilc mascate i costumate 327;
ciuma 110, 285; confirma' hrisovul din 1803,
307; dad pc puscariasi si femei de moravuri
ware 349; dregatorii 94; infiinteaza isprivnicia
de ungureni 267; recensamintul sub 353
Caragea, Nicolaic, vv. T. Rom. 104; vornicia po-
durilor" 337, 370.
Carageorgc, rascoala sirbilor condusi de 107, 269
Caragiale, I.L. 171, 273, 283, 325, 326, 329, 338,
396; schitele 380, tcatrul 239
Caraghioz, vtaf 279, 287
Caragica s. = Bucuresti s. 44
Caraiman, restaurant 331
Caraioan, Pompiliu 8
caramangiii" Bucurestilor 190
Caramzulia, Constandin, jupin 107
caravanserai 273, 308
Carazin, Nazarie, maior 98
carle cu pcaste 379, rspintia 303
care domnesti sprc Stambul 62
catete, trasuri 280, 282
Cariagdi, Dimitrie 338, primar 340
Carida, Gh. vist., ucis 72
Carlovitzer, vinul 301
Carlton", blocul 191, 225; prabusirca 207
carnea 343; pretul ei 32), 343; supusa nartului 343
Carol I 151, 173
Carol II 187; abdicarea 207, 210
carolinele" 328
Carpati muntii 15, 16, 47, 202; armata romni ocupa
pozitii 175; trecatorile 16; trecerea lor 175
Carpati" restaurant 325
Carra, fost secretar domnesc francez 389
Carrier-Belleuse, sculptor franc= 155, 156
carte de adeverirc" dat de Tudor Vladimirescu 117
cartea, difuzarea ci 288
cartea" lui Dragota judetul i cei 12 pirgari 19
Cartea romaneascr editura 204; bombardata 209
cartele de piine 343
cartelurile 293
cartier : armencsc 170; boicresc 286; bulgaresc 170;
cvreiesc 170; inginerilor ccferisti 190; rusesc
170, de vile 195; insalubre: dcmolarea 243;
mrginase: infiintarea 191 ; noi de locuinte:
construirea 225, 243; magazine pe 185
cartierul: Apiratorii Patriei 191 ; Balta Alb 191,
243; Batistei 379; Bcrccni 243; Brostcni 19,
413
www.dacoromanica.ro
257 ; Bucurestii-Noi: construirea 225 ; Cara-
midarii-de-Jos 208, 257, 344-345 ; Crmidarii-
de-Sus 17; Cetatea Voluntareasca 191 ; Colenti-
na 232, 243; Cotroccni 80, 208; Cringasi 230,
232; Damaroaia 191; Dudesti 208, 235; Sf.
Elefterie, completarea 190, 283; Ferentari : con-
struirea 225, 235, 243; Floreasca, blocurile 224,
225; Ghencea 243; Giulesti 232, 255; Gorganul
17; Grammont 163; Grozavesti 17, 255; Gri-
vita 208, Izvoral 17; Jiului 243; Lipscani 283;
Obor 238, 243; Pantelimon 377, Parcul Li-
bertatii 191 ; Picptanari 235; Stcaua 208; Suter
163, 364, Tabcrei 243; Tei 225, 275, 304, palatul
Ghica 119; dc locuinte de la Triaj 225; nou
dc la Vatra Luminoasa 225, 232, 364; Vacaresti
302; Vergul 235; Vitan 235
Carul cu bete" 326
carvasaraua = vann, reorganizare 96, sediul 104
case: asemanatoare casei tranesti 161 ; mari, boieresti
161, 252; de burghczi 161 ; domncsti 72, 104,
283, 326, 369; egumencsti 84; co ctaj 249;
memoriale 239; patriarhicesti 84; cu pereti de
nuiele impletitc 27; tip locuinte ieftine" 190;
stil vagon" 161
case conspirative ale P.C.R.: din str. Armeneascil
210; din Calca Mosilor: tipografie muncitoreas-
ca ilegali 178; din Calea Victoriei no 134, 210;
din str. Constantin Burci 211 ; din str. Ecoului :
rcdactia in ilegalitate a Scinteii 188; din
str. Mitropolit Grigore: conferinta pc tara a
ceferistilor 187; soldat Candrea 209; conspira-
tiv a P.C.R. din Vatra Luminoasi 211
case oficiale: Casa de ajutorare si prevedere a lucra-
torilor tipografi, inaintarea 173; Casa asi-
gurarilor socialc 195; Casa autonoma a con-
structiilor 195; Casa Centrala a Armatei 37, 72,
163; Casa de consemnatiuni = Casa de de-
puneri si consemnatiuni = C. E. C. 61, 84,
150, 166, 170, 250, 311, 376; Casa corpului
didactic 161 ; Casa gridinilor 23; Casa muncii,
institutic ceferista 190; Casa oamenilor de stiint
(Casa Assan) 162, 164; Casa sau eforia podurilor
337; Casa politiei 338; Casa ruran, infiintarea
173; Casa scriitorilor Mihail Sadoveanu" (casa
Montcoru) 162; Casa Scinteii 243: antcna tele-
viziunei 237, Combinatul poligrafic 218, 220,
palatal 242; Casa scoalclor, cditura 204; Casa
Universitatii (Casa Librecht) 151, 235
case particulate: casa lui Andronachc sin Radcs, 281
casa Assan astazi Casa oamcnilor de stiinta 162;
casa Banceanu, sterna 276; din str. Berzei 209
casele lui Brantici 303; Brincoveanu, Papa 73;
casa lui Constantin Cantacuzino postelnicul 324;
stolnicul Cantacuzino 240; Carp (azi Ambasada
turca) 162; cascle lui Chladek 282; casa Dinu
Cretulescu 390; casa Damari 166, 328; cascle
lui Dan vistierul 63, 64, 251 ; casa Discscu 202,
Drugnescu 310, Dudestilor 388; casele lui Ef-
tenie tarigradeanul 369, lui Mihai Falcoianu
374; casa Filipescu = Librecht = Casa Univer-
sititii 152, 235; casa Alexandru Florescu, asfazi
Inst. de lingvistica 162; Dimitrie Ghica 162;
marclui ban M. Ghica 252, 310; casele Dinicu
Golescu, casa Golestilor 313; Grigorc Grosul
360; Ion Hagi-Moscu 340, Hanganu 322; lui
Iancu 271 ; lui Iosif sticlariul 271 ; Ion Lahovari
162, Casa cu lanturi" numita mai tirziu casa
Moruzi 128; lui jupin Dumitru Lehliul 274;
casele lui Leonard portarul 369; casa lui Louis
Leyvraz 392; casa Librecht = Filipescu = Uni-
versitatii 152, 235; lui Laica arnautu 272; co-
lonel Macca (Inst. de arheologie) 162; Mar-
ghiloman 162, 203; Meitani 176; Mclik 252,
 271; Mihalca croit. 354; memorial a poettilui
I. Minulescu 239; Montcoru =Casa scriitorilor
Mihail Sadoveanu" 162; Moruzi zisi Casa
cu lanturi" 128, 129, 202; lui Nedelco 317;
lui Costache Negri 163; memoriali C. Nottara
239, lui Faun tiganul 253; caselc Prutcanul
238; casa Radului vOtaf de pescan i 303 ; Romanit
161 ; Srtincanu 328; Sfetea 171 ; lui Stamate
vtori-portar 369, lui Stoia ceausul 333; pic-
torului Gh. Tattarescu 239, lui Tudor sarageaua
333; Vernescu 194
casap = macelar 303
Caselli, Domenico 9
Caspica, mare 15
castani din Gorj, plantare dc 392
castelani" = pircalabi 47
castrum novum = cctatea noul = Bucuresti 52
casi dc Emcntal, de Grover (gruyere) 301
catagrafia din 1798: 106, 266, 352, 353; din 1810:
353; din 1831: 266, 275
cataiful, rominesc, turcesc 328
Catargiu, Barbu, parcul dc la Maia 392; sustinc pro-
icctul de lege rurala 147; moartea lui 148;
statuia 148
Catargiu, Lascar, 152; constituic guvernul 153
Catargiu, Lascar, bd. 159, 166
catastihul patcntarilor din 1832: 269, 280, 281, 325,
327
categoriile socialc, evolutia 276
Catina, poet 134
Cato, cugetilrile 91
Catrina, din Brasov 387
Caucaz, tcxte in I. georgiana in 91
cavafi 279
cazaci" corp de gard alcatuit din 293
cazaclii transport5 vin 273
Cazan, armcan, boicr 270; vinde loc 359
Cazarma" organ ilegal comunist 203
cazartna Alexandria 21, C5Iiretilor 383; Malmaison
22, 319
cazematele fostului fort de la Jilava 207
Cazimir, Gh. 8
Cazzavillan, Luigi, scoate Universul 170
Cicaina = Bucurcstioara 19
Cciulati s. 38, 237; aseziri stravechi 25
Cciulescu i Mincu, bacinia 301
cile ferate, administratia centrar 194; atelierul 155;
palatul 197; liniile: Bucuresti-Giurgiu ; Pi-
testi-Slatina-Craiova-Turnu Scverin;
Buziu -Bra' i la-Galati 286
calarasii, nu vor si pliteasca vinariciu 319; rscoala
73
dliret tip maghiar", mormintul 39
Ullman din Dudesti, manor 256
Cilin spit., fiul lui aga Nita' 72
Cilinescu, Armand 189, asasinarea 206
Cilinescu, G. 202, 241
Calinesti, Iancu, capitan de la 73
cilugir dichiu, hagiu 357
Calugireni s. lupta 64, podul 80
Calugiru, Maria, victim5 a bombardamcntului 208
calusarii 380
calusei" 380
cam5narii, indatoriri 348
camanirit, dare 347
camin de fete sarace 310
caminc studentesti 201, 238; complex de 255
Cminul" magazin 308
Caminul propriu", serie de locuintc tip 163
c5patini de zahir 327
Carimidari, bariera 253
Caramidarii-de-Jos s., incorporat 17, 253, 256, 258,
astizi cartier 257; -de-Sus s. incorporat 258
www.dacoromanica.ro
c5r5midaria scrdarului Filipcscu 152, 290; Popovici
39
periodiccle parizienc, difuzarca lor 274
carutasii 279, 282; patronul lor 287
Cruti Goal = Stefan Tudorid Albu 364
Citelu com., s. 26, 219, 256, 258, 259; asezari stri-
vechi 25, 38; civilizatia Tei-Bucurcsti 26, figu-
rini de lut ars 28
ceai, import de 273
ccambul = dctasament dc titari 68
ccaprazari = 280, 302
ceaprazuri = brandcnburguri 280
ceasornicelc, procurarca lor 280
ccasul, de la Curtca domneasca 82, de la mrca Trci
Ierarhi 82
Ceausescu, Nicolac, secretar general al P.C.R., 186,
207; prezint5 Raportul Comitctului Central 216
C.E.C., v. Casa dc depuneri
ceferiadc" din 1939: 203
ccfcristii, demonstratiile 186; grevele 173, 178, 186;
din Pascani: clibercazi pe taranii arcstati 174
Ccga saimeanul, vinde pravalie 283
Cchoslovacia 206; cucerirea cotei 568 dc la Almas
378; partca sudcta 206; sacrificarca ci 189
celcbi = nobil, dc ncam bun 67, 370
Cclebi, Evlia, cal5t. turc 273; despre ciselc din
Bucurcsti 265
Ccntrala clectrid dc tcrmoficarc Bucurcsti 298
Ccplca = Cioplea s. 256
La ccrb" restaurant 329
cerbi, prczcnta lor pe aria bucurcstcani 26
Ccrchcz sin Scnan armeanul yin& loc de casa 270
Cerchez, Grigorc aril. 157
Ccrna, Panait 171
Cernavod5, Ghici din - vinde case 352
Cernavod, - Constanta, calea ferati 151
Cernica, lacul 22; asanarca 199
arnica marc vor. 68; locul lui 89; ctitorul mrci
arniat 84, 258
Cernigov, Ioanichie Galetowski arhim. dc 79, 281
Cernovodcanu, Paul 8, 11, 12
ccsimale, despre 305
cesnicariul ceasornicariul 280
cetatea universitara, tercn dcstinat 192
Chabot, dulciuri de la 140
Chalgrin, calk. franccz, despre ciuma din 1792: 106
Champagne, vin, calititile 301
Chatcau-Lafitte, vin 301
Chchaia-bei, comandant turc 118
Chcia intelesului" prima carte tipiriti in Bucuresti
79, 281
cherestegii 279
cherhana = atelier 279
chervanele dc la sud de Dunare 313
chestori de politic 338
Chcajna, sotia marelui vor. arnica 68, i se intarcstc
loe 287
Chiajna, com. 255, 259, 269; moara Herdan 342
Chiajna = Mircioaia, sotia lui Mircca Ciobanu 59,
61
Chibrit, circiumi 325
chifle, varictatc de produsc dc panificatic 343
chihlimbar buzoian 40
Chilia-Nou, cetate 64
Chimariotul, Atanasc cipitan 118
chiosc = casa de vara 104; la Cotroccni, pc main!
lacului licrastriu, ridicat de Ghiculcsti, lui Ma-
vroghcni 389; la capatul Podului Mogosoaia
104; imiti pe cele constantinopolitanc 389
Chiprovat, oras 269, 305
chiprovicenii, breasla 271; neg. 269, 300, 305
Chirco papugiu, martor 279
Chircor, Magi sin Saacol, bogasicr 302
411
Chirca biv-vel sulger fiul lui Diicu Rudcanul 86 ciuma, nizamul din 1798 privind 303; nizam de pre-
Chiriac, poreclit ciocoiul 120 vedere 379; lui Caragea 110, 285
chiriilc pravaliilor 306 Ciumernicut s. incorporat 256; ocina la 23, gradinarii
Chirit dulgheriul 388 ce stau in 387
Chisaletul s. 45 Ciupitu, via lui 319
Chishull, cleric cnglez 82; desprc gradini 388 Ciurel 9, 46, 199, 258, 341 ; asezari strvechi 25, 26;
Chitila. com. 191, 237, 259, 277 ; asezari strvechi fabrica: de bazalt artificial, de cramid 291
25, 37; calea ferata spre 155 ; fabrica de zahr moara de la 342; strandul 199; trance adincd
157, 291 la 157
Chita, sotia lui Icremia, vindc casa 362 ciutaria 62, 67; domneasc 321, 387; ling moari
Chita portareasa, jupineas 87 341, 342
chivrarii 281 civilizatia : tip Boian, Bolintincanu, Dudesti, Glina III,
chivcre =- chipic sau coifuri inalte 281 Schncckenberg, Gurnclnita, Plopsor-Virtop, Tei-
Chladek, casele lui 286 Bucuresti 26
Chrissovcloni, banca 183 cizmarii, grcva 174
Ciano, ministru dc extcrnc 207 ciini, taxa pc 349
ciasnic = orologiu 280 Cilnistea, r., numc slay 38
ciasnicul de la Curtca domneasca 280 Cimpia Filarctului = Cimpul Filaretului = Cimpul Li-
Cilibiul = Const. Baptista 67 bertitii 158, 191 ; juramintul 132; locul marilor
cimitirul Bcllu 21, 140, 253, 254, 317, 368, 398; intruniri 135; transformat in parc 173; Uzina
Ghencea 140, 190; protestant 382; Sf. Vincri dc gaz 155; Micancasa 256; cimpia muntean,
140 trani bulgari i sirbi stramutati in 269
Cina" local de lux 184, 331 Cimpina, centrali termoclectrica 234
cincmascop 230 Cimpineanu, Ion 134
cincmatograful 242; difuziunca 203 Cimput Liberttii, v. Parcul Libertatii 148
cinematograful Aro" = Patria 203; Gh. Cosbuc, Flo- Cimpul Procopoaiei 395
reasca, Grivita 230; Infratirca intrc popoarc Cimput Regencrarii" din Izlaz 133
230, 365, 385; Luceafarul, 1 Mai 230, Patria Cimpulung 45; intcmcierea 42, 44, ocupat de aus-
=- Aro 230, 162; Scala = Republica 203; Va- trieci 96; Gheorghc Bibescu sprc 134
site Alecsandri acum Tcatrul Ion Creang 230 Cimpurelu s. 38
cioban insotit de ciincle sau pc pccetea orasului Bu- Cindescul Radu vel-vor. ucis 74
curesti 350 cintar oficial al domnici 348
Ciobanu, bcanie 301 cintreti din caval 284
Ciocanesti s. 69 cintritul, dare 348
Ciocirlia" restaurant 331 cintece: batrinesti, de lume 284
cioclii 279; obligatiile tor 285; privilegiile lor 285; circiuma lui Anghclachc 253; lui Chibrit, lui Gher-
recrutarca lor 285 ghiccanu 325, vist. Nestor 253; lui Nita Sterc,
cihodar, dregator 348 lui Tabacu 325
cihodaritul, tax 348 circiumarii 324, 327; breasla 325
cioin, tiganii vind 307 circium, termen slay 322; gcneralizarca termcnului
Ciolac ceausul 285 323
Ciolac, Stoian cramidarul 102 circitunarese 324
Cioplea s. incorporat = Ceplca 256, 269 circiumi 184, dcsfac vinut domncsc 324; minsti-
Cioranu, Mihai, aghiotant al lui Tudor Vladimircscu resti 324; numrul lor, circiumi-restaurante po-
116 pulare 344; circiumi-subterane 322
ciorb dc burta 303 Cirnul = Const. Scrban Basarab 73
Ciornulcasa, pdurea 16 Cirstea fiul lui Paracsote, neg. 56
Ciorogirla r. nume slay 38 Cirstea, fratele jupincsci Alarica Leurdroaia 97
Ciorogirla, com. asczri strvcchi 25 Cirstea, log. 300
Cipru, vin de 301 Cirstea, log., armasalul da vist., cumpr casa 356
circul Httemanp 310; de Stat 235, vechiut local Cirstea, neg., schimb pivniti 323
340 Cirstca, pircalabul, vinde casa 363
circumscriptii mcdico-sanitare 232; de politic, nu- Cirstea, vist., Ilina sotia lui 89
n-land dor 338 Cirstea, vor., moartea lui 69
Cislau, raion 258 Cirstea teleleul 281, 282
Cismaru, Ghit via lui 319 Cirstienesti Baneasa 258
Cismcaua lui Mavrogheni, cascle domncsti dc la 110, Clanta s. = Paduretii de la Iutele 256
117 clasicii marxismului 45
Cismeaua Rosie 110 Claudius, Prolemeu, geograf, desprc asezarile urbane
cismegiu = purtator de grija a cismelelor 128, 346 din Dacia 33
cismele 345; infiintarea lor 127; locul lor 103; pu- Clausewitz, cfilator 266, 272
blice 234; numarul lor 346 Claymoor = Vcrescu Mihai 11
balta 12; = lacul lui Dura negutatorul 22 clacasi in Bucuresti 276
cisniu = socoteala 342 cladirc stil medieval cnglcz 241
cititorii, numrul lor 238 cldirilc publice construitc in Bucurcsti intre 1945-
ciubotarii 279 1956: 226
ciubuc = pipa oricntala 281 Clinceanu, Radu stol. 110
ciubucceria = pravalic-atelier, stabilimcnt de fumat Clinccni-Slobozia, regiunca 198
281 Clochez, atelierut 140
ciubuccii 281 La Clopot", restaurant 329
Ciucurenco pictor 202, 241 Clopotul" organ comunist 203
Ciufulici" unitatea 289 Closca cu pui = tezaurul de la Pictroasa 150
Ciulinii Biraganului", film 242 clubul miliardarilor 375

412
www.dacoromanica.ro
Cluj, 207
cnezatul Ilfovului i Vlacai, lui Parca, lui loan 46
Cnidos, amforc din 34
coadelc" calitate de Mana 303
coafori de dama 286
Coand, general, denunta tratatul de la Bucurgti 177
Cobalccscu str. 23
Cobilovat, localit. 269, 305
Coburg, principc, intrarea in Bucurevi 105
cobza 284
cobzarii 284
Cocea, Alice 202
Cocea, D.N. 171
cochii vechi" = licitatie 282
Cociocul, dealul 192, 232; locuinte ieftine, tigani
mahomedani aezati la 273
Cocioc, lacul 22; privalul 21
Cocorascul, Radu, biv-vel log. 72
Cocorati s. 79
Coco'. Ionacu, vinde loe de privalie 300
Coddington-Lamb", soc. capital englez 182
Codrii Cotrocenilor 23, 258; Grozivetilor 23, 258;
Lupetilor 23, 258
codru de loe" 282
codul lui Alex. Ipsilanti 104
cofa, unitate de msura la vinzarea apei de but 18
cofetarii 325, 326, 327
cofetaria Berindei, Boro, Broft 328; Bucureti (Capa)
327; Capp, Comorelli, Dobriceanu, Fialkowski,
Frederic, Gheorghe Ionescu, Giovanni, Hote-
lului Bellevue, La doi frati", Lambru Paltator,
Murgaeanu, Nestor, Riegler 328; Scala, Tran-
dafirul Alb, Union, Universittii 329; Zamfi-
rescu 328
cofetarii: ale cooperativelor de stat, numrul lor 328
cofeturi = bomboanc, zaharicale 327 ; nemteti, tur-
ceti, venetiene 327
cognac bautura 301
Coica, Ion 102
coji de: lamile, naramze, portocale 327
cojocar futa 288
cojocari groi", subtiri" 288
cojocria subtire" 288
colacii 280, impletiti 343
Colaro" cafenca 327
Colciacul = Colceagul, gorganele de pe malul lui 39
Colceagul, v. Colciacul
Colectia: Elena si dr. I. Dona 239; Hurmuzaki 172;
Dr. Mircea lliescu 239; C. Karadja 239; prof.
Oprescu, Maria si dr. G. Severcanu, Barbu
Slatineanu, Moise Weinberg 239
colectii si galerii de art 239
colegiile 338, al II-lea: succese electorale ale taki-
tilor la 175
Colegiul National Sf. Saya, cladirea 192, Petrache
Poenaru prof. la 290; marele teodolit al 260
Colentina r. 16, 17, 21, 26, 38, 40, 44, 45, 82, 96,
111, 199, 255, 258; aczari omeneti de-a lun-
gul 255; Obilwi s. pe 257; Floretii s. pe 258;
salba de lacuri formata de 22, 65, 191, 199,
284; planul lacurilor 243; lunca 243, 376; ma-
lul 17, 317, 388; mlatina 26; morile 141, 341,
342; podul 61, 191, 209
Colentina, aFzare, nume 38, aezari stravechi 25, 39;
aczarea lui Grigore Ghica 119 ; terenul fa-
miliei Ghica 343; Alexandru Ipsilanti la 117;
monede dacice 33; ocupati de rui 122, ti-
ganii 274; zahana la 374; s. apoi cartier 258;
Coddington-Lamb in 182
colonia armeani 271, elvetianal 392; engleza 274;
franceza 274; germana 153; italiana' 274; rusi
273
coloniti sud-slavi 269
www.dacoromanica.ro
coloniale vinclute de bacani 300
Colonnade", local de lux 184, 331
Colquhoun, consul englez, 137
coltuc" de la Babic = nimic 342
Coltea, coala, 91; spitalul 19, 96, 159
Coltea str. 144, 155
Comalimente 301
Coman, bogasierul din Giurgiu, taiat 98
Comana, monede dacice la 33, lupta de la 98
Comarnic, piatra pentra pavaj de la 144
Combinatul dc cauciuc Jilava 221, 218-219 ; pcntru
industrializarea lemnului Pipera" 295; poli-
grafic Casa Scinteii" 218, 220, 229
comedii" la Iloi 380
comertul ambulant 167; pe Dunare i Marea Neagra:
libertatea lui 306; dc stat: noua organizare 308
Comino, popa 279; enoria 352
comis" = ingrijitor al cailor de rasa 273
Comisia pentru infrumusetarea Bucuretilor 123, 140,
260, 391
Comisia central de la Focani 142, 147
Comisia heraldica, pecetea noua a Capitalei 350
Comisia monumentelor istorice 12, 66, 87, 101, 172
Comisia istoric a Romanici 172
Comisie a proprietatii 135
comisionan i 286
com4i-voiajori 315
Comitet pentru cultura si arti 339
Comitetul Central al Partidului Comunist Roman,
sediul 194; planul de sistematizare 242
Comitetul central unionist, activ itatea propagandis-
tic 141
Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalci,
planul general de sistematizare 243
Comitctul militar al insurectiei nationale antifasciste
din 1944, constituirea 210
Comitetul national antifascist, constituirea 186
Comitetul pcntru amnistie, constituirea 186
Comnen, loan dr. 91
Comnenii, dinastia, moncde de la 39
Comorelli, cofetria 328
compania armenilor 268, 288; arnutchioiliilor 268,
305; bkanilor 288; bogasierilor 288, 302; cal-
pacciilor 288 ; cojocarilor bascalii", cu hrisov",
cupetilor 288, ovrcilor 268, 288; ilicarilor 288;
streinilor ot Gherghita" 268, 288, zidaro-dul-
ghero-timplarilor 288
compania franco-romani de navigatic aerian 198
companie = breasll 288
complcxul Bragadiru 326; I.T.B. 225; P.T.T. 225
componcnta etnica 266 si sociala a populatiei 275
comune rurale subordonatc raioanelor din Bucureti
259
comunicarile soc. de geografie din Viena 9
concesionarea iluminatului Cu gaz acrian 155; yin-
zrii fierului si a sarii 304
concesiunea Toma Blindu, Frederico Thalassa i conte
E. Graziadei 159
Concordia" oficiosul partidei nationale 141
concurenta produselor de fabrica 288
condur = pantof de dami 279
condurari = pantofari 279
confecturae = cofeturi 327
Confectia" magazin 312
Conferinta de la Miinchen 189
Conferinta nationala a P.C.R. din oct. 1945: 215
Conferinta socialista, interbalcanica din Bucureti 177
conflicte de munca 293
Congresul general al partidului socialist din 1921
186
Congresul international de geografie de la Varovia
10
413
Congresul de constituirc al Partidului Comunist din
Romania 217
Congresul Partidului Comunist Roman: al V-lea 186;
al VI-lea 217; al VIII-lea: 216, 243; al IX-lea
216, 217
Congresul Sovictelor : al II-lea 178
Conservatorul", organ al conscrvatorilor 171
Conservatorul de muzic si art dramatica 72, 150,
311, 353, 360 .
consilierii comunali, numarul lor 338
consiliile comunalc 339
Consiliul Agricol 339
Consiliul Central al Sindicatclor 226
Consiliul de igiena i salubritate publica 339
Consiliul de Ministri, planul de sistematizare 242
Consiliul municipal, taxarea consumului de apa 346
Consiliul de Stat, cldirca 194, 217
Constantin, cupet 101, 194
Constantin, fiul lui Brincoveanu 81, 84
Constantin, maistor, martor 278
Constantin eel Mare, imparat, moncde de la 37
Constantin neg., fiul lui Maxim cupetul margelarul
90
Constantin, popa din Bucurcsti 68
Constantin 'erban Basarab 74, 257, 273; zis Cirnul
73; fiu al lui Radu Scrban 68; ctitor al Mitro-
poliei din Bucuresti 73; intareste loe de pra-
vilic 72; nunta 285; moartca lui 341
Constantin sin Zamfir, staroste vinde pivnita 323
Constantin vataful 86, 357
Constantin, Alecu, luptiitor socialist 178
Constantin, David, luptiitor comunist 207
Constantinopol 23, 53, 54, 57, 59, 70, 74, 91, 93,
107, 122, 142, 270, 271, 304, 342, 369, 389;
ambasada engleza din 82; Brincoveanu taiat cu
fiii sal 73, 85; exilatii revolutionari la 137;
influenta lui asupra Bucurestilor 102; patriarhia
47; patriarhi: Avramic de 80; Iercmia al II-
lea de 63; Bongars spre 62; Ion Ghica la 136;
Costache Negri la 148; Paul Strassburgh spre
273
Constanta, calea ferata sprc 254; fabrici de uleiuri
293
Constitutia, modificarca din 1884: 173; din 1923
187; din 1938: 189
Constitutionalul", organ al conscrvatorilor 171
constnictiilc, cresterea in inaltimc 189
consulatelc straine 109
consulatul britanic adposteste
: pc Hcliade Radulescu
si Christian Tell 137; despre numarul evreilor
272; rus 286
consumuri" 325
Contemporanul", periodic 241
Continental" restaurant 329
contractul arh. Freywald i Hartel 373; Marco Gheor-
ghiu 283
Conventia de la Balta-Liman 139
conventia comercial Cu: Austro-Ungaria 166; El-
vetia, Franta, Rusia 167
Conventia de la Paris 137, 138, 142, 143, 149; des-
fiinteaza titlurile nobiliare 276; inlocuicste Re-
gulamentul Organic 123
conventia vamal cu Austro-Ungaria 288, 291; de-
nuntarea ei 291
conversiunea datoriilor agricole 187
Convorbiri literare" se muta dc la Iasi 171
cooperativele: Fotografia Populara", Igiena" 289;
mestesugarcsti 286, 289, 291
Copccni s. 237, 335; numc romanesc 38; drumul
spre 22; vinariciul 319
Corbu, Adrian 12
Corbu, Iorga neg. cumpara locuri de casa 350
Cordovanii" 241
414
www.dacoromanica.ro
Corfus, Me 11
Cornatcanul, Socol cluccr 73
Coronini, general austriac 139
Cornatcl 47, 375
Corncscu, Mihail, sera grdinii 395
Cornesti s. 111
cornuri, produs de panificatie 343
La Coroana", restaurant 329
corporatiile 286; dupa statistica din 1832: 1F; des-
fiintarea lor 289
Costache, ceaus 110
Costachi, Lupu, boicr decapitat 94
Costamagna i Rosazza, tabacaria 291
Costandin vel-aga, ispravnic 337
Costandin log. 356
Costandin, margelar 301
Costandin miltasariu 302
Costandin, meter lemnar 287
Costandin neg. 56
Costandin, preot ot mahala(ua) Sapunarilor 360.
Costandin, popa, martor 354
Costandin cel mare, zlatariu 287
Costandin cel mic, zlatariu 287
Coste cojocarul, sadeste vie 72, 318
Costea paceagiul 303
Costescu, Gh. 9
Costin, A. = Petrascu N. 9
Costin, Miron 19
Cosareanu, Mihai, morile lui 342
Cosbuc, Gh. 171
Cosbuc Gh., bd. 158
cota 568 de la Alma, cuccrirca ei 378
Cotarul Nastase, pravlia 119
cotaritul, dare 348
cotizatia: calfelor 287; mestcrilor 287
Cotroccni 22, 149, 158, 196; asezri stravechi 25;
atelierul central de confectii militare 291; car-
ticrul 80, 190, 195, bombardat 208; chiosc la
104; codru la 17, 21, 23, 346; dealul 218;
drumul 285; nume romanesc 38; palatul 159;
parcul 235; podul 17, 21; rezervorul 158; s.
incorporat 258; Soc. dc bazalt dc la 167; Tu-
dor Vladimirescu la 116, 136
Cotroceni-Obor, linic de tramvai electrica 159
Council, British organism de propaganda' 274
covor dc bombe" 208
covoare, armeni vinzatori de 307
Covrigarul, porecla lui tefan Bellu 120
covrigi 343; varietatile 280
Covurlui, tinut 267; Alexandru loan I Cuza, fost
ispravnic de 142
Cozicni s. nume romanesc 38
Cozma zaraful, martor 90
cozonaci, varictate de produse de panificatie 343
crahul de la bursa din New York 191
crainici = pristavi 335
Craiova 16, 74, 133; asczarca 16; caimacam la 93;
colonisti la 269; Dragomir mare ban de 61;
Dobromir vel banul 62; Manolachc Giani ban
98; iluminatul 124; proccsul fruntasilor comu-
nisti 186; tratatul 207; uzina Electroputere de
la 237
Craiovcstii, familia 53
Craven, lady, carat. engleza 140, 284, 389
Cracea, fiul lui Dragomir postelnicul, faiat 61
Crasani pe Ialomita 25; asezarea dacica 32; amfore
si vase grccesti 33, 34
Crcanga, I., opera lui, tirajul 239
Creanga, Ion, tcatru 230
creatia: artistica 171 ; originala 240
Creditul extern, institutic de credit 293
Crcditul fundar urban din Bucurcsti, infi intarca
154
Creditul pentru intreprinderi electrice, institutie de
crcdit, 293
Creditul tchnic, institutie de crcdit 293
Creditul tehnic transilvancan, institutie dc credit 293
Crematoriul, 21, 200
Cremidi, Stefanache boier, tiat 98
crescatorii de vicrmi-dc-matase 302
cresterea nivelului general de trai a populatiei 308
crestinii din Peninsula Balcanica, rascoala lor 153
Creta, insula 208, 268; Benedict preot originar din
70
Crctescu, loan, vtor-log. 326
Cretu, pop, arc circiuma 322
Cretulescu, Const. 100; ridica biserica 363
Cretulescu, Const. pres. sfatului orasenesc 135
Crctulescu, Dinu, banul 120; casa 390
Cretulescu, Dumitru tragc asupra lui G. Bibescu 133
Cretulescu vel-log., vel-vor. ridica biserica 87, 311,
357
Cretulcscu, Scarlat - comandantul gvardiei nationale
135
Cretulestii fam. 104; gradinile 388, vii in mahalaua
Fintina Boului 318
Crimcia 15; rzboiul 139, 141, 152, 261, 286; pier-
derile suferite de romani 208
Cristache, Ioana 8
cristaluri de Boemia, import de 304
Cristea fiul lui Socol cluccrul Cornateanul, ucis 73
Cristea, Miron, patriarh 189
Crisana, 207; reprezentantii poporului romanesc din
177
crivatul 15, 23
Crivina, com. 198; numc slav 38
Crivina r. 38; barajul de la 233
criza economica din 1929: 182, 183
Crypton", fabrica 183
Cringasi 38; asezare stravcchc 37, 40; catun 258;
s. 257; cartier 230; bordei din sec. VI, VII:
39, monede de la Valentinian 37
Cringul Procopoaiei 23
croitori 279; pt. barbati 286
croitoria de dama" 286, ncmteasca, turceasca 286
cronica : anonima relatind rastimpul 1688-1714: 91;
Cantacuzinilor 91; lui loan Dobrescu, 118;
lui Mitrofan Grcgoras 91
cronici in 1. romana' 91; vechi bucurestene 11
crucca = unitate fiscala 302
crucea : dc la Calugarcni 80; pe locul unde a cazut
Papa Brincoveanu 73; lui Istfan 67; doamnci
Mirccoaia 34, 59; lui Leon Torna 34, 59; lui
Mogo 82, 100, 379
crucile lui Alex. Ipsilanti, Mihail Sutu 254
Crutzescu, Gh. 9
C.S.A. companie cehoslovaca 198
ctitorii cantacuzinesti 281
Cucul, Nicolae, serdar, pral/Mide lui 118
Cuciuc grccul, arcar 268; cumpara loe de casa 276,
278
Cugetarca" editura 204
Cula s. 258
culoarea de Albastru 375; de Galbcn 375, 377; de
Negru 375; de Rosu 275, 339; Verde 375, 377
culoare = sector 339
cultura, difuzarea 203
Cultura National" edit. 183, 204
culoarul polonez 206
Cumania = Muntcnia 45
cumanii 39
cumasuri = m'AL de matase amestecata cu bumbac 111
cu ocaua mica", prins cu 343
cupet = neg. 89, 300
cupeurile 282
cuptor de ars oale 37
www.dacoromanica.ro
Curaao, lichcur 301
Curatesti, s.16
curcani" = sergenti 338
Curentul", ziar, sustine fascismul italian 203
Curier dc ambele sexe", supliment literar 125
Curienil Bucurestilor, v. Curierul Romanesc 125
Curicrul romanesc 125; 1. franceza in 126
Curmtura s., vinariciu 319
curse de cai 70
Curtea de Argcs, mrca 53; catcdrala 53; piatra de
mormint a lui Radu de la Afumati 53
Curtea Arsa 11, 21, 22; moloz de la 392; pivnitcle
complexului de la 381
Curtca de Casatie comuna la Focsani 142; mutata
la Bucurcsti 149
Curtea de Conturi, localul 161
Curtca domneasca nota pc Dcalul Spirii 103, 343
Curtea domneasca din Tirgovistc 47
Curtea N'eche 11, 18, 19, 39, 45, 46, 49,57, 60, 61, 70,
71, 72, 74, 80, 81 82, 86, 93, 102, 103, 240,
250, 275, 280, 281, 283, 303, 309, 317, 321,
335, 342, 346, 367, 388; asczari stravechi 37
40; baia 313; biscricilc 48, 55, 78, 319, 350;
gradina 387; grajdurile 343; incinta vcche
305; poarta de jos 98, 302; dc sus 67; para-
sirca 343; vatra originar a Bucurestilor 45
Cusciurcanul, Saya sufarul, ucis 73
cutia: brcslei 287, 288; cismelelor 346, 349 ; milclor
104, 337, 349; obstirilor 349; podurilor 349
cutrcmurul catastrofal din 1940, 207
Cutar, cupct 89
Cutarida" groapa 190, 235
cutite din epoca bronzului 28
Cutui, Ghita 369
cuvinte cu sufix turcesc 353
Cuvintul" ziar 203
Cuza, Alexandru loan 12, 18, 138, 147, 149, 150, 152,
169, 265, 266, 274, 338, 345, 375, 380; candidat
unic 142; detronarea 147, 338; iscalirea actului
de abdicare 149; legca electoral 276; parti-
cipa la tirgul Mosilor 380; plcbiscitul 148; se-
cularizarea averilor minastiresti 148, statutul
lui 151
Cuza, C.A. 174, 187, 189
Cuza, Elena 12
Dacia 109; Claudius Ptolcmeus despre asezrile ur-
banc 33; continuitatca in 91; crestinarca popula-
tiei 352; gotii 37; oraselc 34; retragerca ro-
manilot 37, 38; tara care cuprindc tot pamintul
romanesc 130
Dacia, bulevard 159; = bulcvardul nou 166, 202
Dacia, hotel, fostul Han Manuc 172, 175, 313
Dacia litcrati" 130
Dada" soc. Bucurestii-Noi" 182
dacii sau getii, crcatorii civil. bronzului 30; prima
stire istorica 30; sub Bucrebista 34; viticultura
317
Daguerre, inventatorul claguerrotipiei 286
daguerrotipia 286
Daiche, P. 8
Daicoviciu, Const. 29
dajdie, scutire de 371
D-ale carnavalului", film 242
dale de lemn, payare cu 373
Dalles", sal de cxpozitic 202
Damari, casa 166, 328
Dam, Frdric 8, 9, dcspre evrci 272, poduri 371
viile dc pe vremea lui 320
Dan I, vv. T. Rom. 48
Dan II, VV. T. Rom. 49
Dan vist., casele lui 63, 251 ; bombardarea lor 64;
ctitoria lui 258; cumpara stinjeni de mosic 257
415
nanemarca, ocupat5 de germani 206 clelniti" unitate tip 321
Danielopol, priv5lia 133; libriria 145 Delos, vase grecesti din 33
Daniil, mitropolit 86, 100 Delta Dunarii", restaurant 331
Daniil ovrciul, Iosif sticlariul fcciorul lui 271 pictor 202
Danubiana", uzina de anvelopc 219, 221, 294. Demidoff, Anatol de, invitat rus 391
Demian'
Danzig 198; problema 206 demobilizatii din fazb. 1916-1919, improprietirirea
Dapontes desprc duma din Bucurcsti 97 191
dare domneasci 347; pc fcmei de moravuri usoare, demonstratiile muncitorilor ceferisti din Bucuresti 186
pe veniturile proprietAtilor cladite, pc pusc5- Dcmostene, cuvintarile 91
riasi 349 Densusianu, Ovid 172; conduce Viata Nota" 171
Darius, regcle persilor trece prin Dobrogca 30 depouri de tramvaic 196
dascali cu salariu anual 90 depresiunea lacul 243
datoria publica a comunci 349 Derblich, Wilhelm calk. german 144, 313, 328; des-
dati prin tirg" 369 pre: Bucuresti 145; restaurante 329
David, ibn Usa. cvrcu eminentul" 271 Dcsa, Radul log. de 70
Damiiroaia, cartier 191, asez5ri sttivechi 25, 40; bor Descult", de Zaharia Stancu 241
dei, ceramic5 sec. VI 39 ; civilizatia Tei-Bucuresti desfiintam : btii, ccnzu re i, rangur ilor civile, robiei
26; urnil funerar5 29; vase delienc-imitatic 33; 135
filatura de miltase 290 Dcspa, sotia log. Staicu 87, 358
Drscu, pictor 202 Despa, fosta sotic a vcl-cluccrului Stefanache, vindc
Driscu, Dumitrache, medclniccr, reface biscric5 267 peavAlii 306
Dariscu, Nicolac, biv postelnic 101 Despa, sotia lui Pirvu croitorul 317
De Max 326 Despot-Vod5, vv. Mold. 74
Dealul Arhivelor = Mihai Veda, asezarea din ncoli- Desprcz, H. alit. franccz despre Bucurcsti 130
tic 26; poalele 56; s5p5t. arhcologice 25 Desteptarea", asoc. a tipografilor, intemeicrea 173
Dcalul Bellului 22 Dcsteptarea", organ comunist 203
Dealul Bucurestilor 387; fzoare de vie 317, 318, Detcoi s. 257
319, 320 Dettine, Stefan, cilpitan 94
Dealul Filarct 163; intreprindcrea metalurgicA a lui Deultum (Burgas), monedc din 35
Ehrhard Wolf 152 ; must5riile 325; viile 20 Deutsche Lufthansa, companie german 198
Dealul Lupcstilor, v. Dcalul Spirei devalorizarea leului 350
Dealul Miidmestilor 256; vii pe 317; vinzarc de vin dezvoltarea noii culturi socialiste 238
pc 257, 335 Diaconesclor str. 161
Dealul Mitropolici 16, 17, 22, 27, 73, 317 318, 375, Diadumcnianus, monedele imp5ratului 35
385; amenajarca alcei 130; crucca de la poalele Diamandi, Gheorghe 174
lui 19, han la poalele lui 311 ; manifestantii diata = testament 90
de la 1859, 359; moartca lui Barbu Catargiu dichiu = econom 101
148; viile 319 Dictatul de la Viena 207, 211, 215
Dcalul Moldovenilor, viile 267, 317 dictatura antonesciana 209, 210, 212
Dealul Piscului 253; aseziri str5vechi 25, 26, 40; Diebici, general 122
mormintc de incinerare 29; putul de la 344 Diesel, motoare 182
Dealul Podgorenilor 318 Dietrich tefan, capitan 140; desprc str. Lipscani 305
Dcalul de la Radu Vodi 27 dig de pAmint 80
Dealul Spirei 17, 19, 67, 101, 232, 251, 253, 257, Dii = Vidin 107
314, 343; Arsenalul 155 ascensiunea unui ba- Diicul zidariul 389
Ion 110; aseziri strivechi' 25, 32; curtea dom- dijm5rit, neg. scutiti de 302, 305, 307; triplarea lui
neasc5. noui 103, 105, 370; lupta intrc pom- 120
pieri i turci 136; pivnita 325; proccsul din diligente de Brasov si Giurgiu 315
186; stadionul 203; vale 102, 281, 317, 318, Dima, arbinas vinde loe de casa 273
320 Dima, cupet 89
Dima, frate cu Duca ceausul 306
Dealul Serban Vod5 243 Dima, negutAtorul Spudeul 89
Dealul V5c5restilor 253; vide 317 Dima, pop 94
debit dc b1uturi spirtoasc" 325 Dimiiana cAlugirita = Despa vinde vie 317
Debretin oras 378 Dimincata" = Adev5rul de dimineat5 170
decatiria, disparitia ei 289 Dimitrie c5pitanul 306
Decebal 38; statul dac sub 34 Dimitrov Gh., bd. 159
Deccbal str. 183 Dina Hagi Tatiana, in c5lugirie Timotheia 101, zi-
13 Decembric str. = Str. Cimpineanu 155 deste Schitu Maicilor 255
30 Decembrie str. 130, 144 Dinicu, Grigoras 284
Decius, impIrat, moncdc 35 Dinischiotu, b5dinia 183, 301
Declaratia de principii publicatrt de Partidul socialist Dinu, vist. 309
din Romania 179 Dionisic, calugr = unchesul Dobre, dAruieste loe 359
Decrctul asupra pica 178 Dionisie Eclesiarhul 104, 105, 106, 109
Dediul papugiu, martor 279 Dionisic Lupu str. 152
Dedul ceprizarul revendicA loc de pr5v5lie 280 Diploma Ioanitilor 40, 45, 46
Defta, neg. 89 .
Directia generala a Arhivelor Statului 159
Delavrancea, Barbu 171, 175, 313; bustul 202; prim Directia gencrall P.T.T., emisiunile postului de radio
redactor la Epoca" 171 ; primar 339 198
Del Chiaro 81, 84; secretarul lui Const. Brincoveanu
18, 80, si al lui stefan Cantacuzino 304; des- Directivcle planului dc 10 ani pentru dezvoltarea
pre : grAdina lui Brincovcanu 388, hanuri 308, cnergcticii 217
locuitorii din Bucuresti 265 Directivele privind planul cinema) pe 1966-1970:
Delea, nume de persoara 359 217

416

www.dacoromanica.ro
Discscu, casa 202
Diskonto-Gesellschaft, banca 176
Divanul ad-hoc, falsificarca alegerilor pentru 142
Divanul boierescu dupi desenul lui A. Raffet 126
Divanul cel mic" sala 80
dividende, reducerea impozitului pe 293
Dimbovicioara, girlit 19
Dimbovita, jud. 103, 144, 303, 337, 368, 392; mestcri
olari din 104; postavari in 67
Dimbovita", restaurant 312
Dimbovita, r. 16, 17, 19, 21, 23, 26, 27, 40, 42, 44,
45, 50, 53, 56, 61, 62, 64, 66, 67, 68, 72, 80,
99, 124, 150, 155, 159, 167, 199, 206, 233, 243,
250, 251, 254, 255, 269, 275, 289, 303, 312,
318, 319, 326, 368, 370, 375, 388, 395; aco-
perirea 199; afluenti in cuprinsul Bucurestilor
19; apa filtrata din 127, 158, 198; baltile 65,
101; vechiul brat 21, 371; canalizarca 22, 33;
cheiul 16, 23; cursul 18, rectificat si adincit
157; inundatiile 17, 18, 107, 130, 154; inghe-
tarea 290; tunca 16, 17, 22, 26, 39, 163, 190,
243, 250, 317, 362, 368, 376, 387, 391; malurile
7, 8, 16, 17, 71, 140, 283, 311, 343; matca 18;
morilc 255, 257, 258, 261, 341 ; ostroavelc ci 19;
pod peste 140, 339, 369, 371; tcrasa 26; vadul
335; valea 25
Dimbovita-Ciorogirla, regiunea 258
Dirstor = Silistra, poscsiune a lui Mircca cel BA-
trin 176, 305
dirstorenii sau dristorenii, breasla 272; neg. 300, 305
Dirvas, Neagul, 'popi 100
Doamnei str. 161, 170, 196
Dobre unches calugarul Dionisic, daruieste loe 359,
387
Dobreni s., biserica 74; case de piatra 84; moara 341
Dobrescu Dem., primar 200
Dobrescu, Ioan, colocar, &sell de biserica, cronicar
II, 107, 109, 110, 118, 119, 120, 267, 314, 327,
359, 368, 369, 370
Dobresti, uzina electrica 200, 234
Dobriceanu, cofetaria 328
Dobroesti, s., nume romnesc 38, 124, 257, 269
Dobrogca 176; calea feratil Cernavoda-Constanta 151;
cedat prin tratatul de la Bucuresti 176; co-
lonizarea din sud 267; Darius trece prin 30;
lagir in 206; ocuparea 176; trupele franco-
englezc in 139
Dobromir jupan, mare ban al Craiovei 61; face moara
62, 341, 342
Dobrota, nume de persoani 359
Dobroteasa, cartier, monede romane 39; monede
unguresti sec. XI 46
Doctor Caracas s. = Golasica 258
Doftana = Dohteana, r. 45, 61
Dohtcana, v. Doftana
Doi frati", cofetaria 328
Doiccscu, Coltca cluccr 357
Doiccscu, Octav, arh. 199
Doiccscu, Udrea, sulgcr 72
Doicesti, ccntrala termoclectrica 234
Doina Oltului", film documentar 242
Domnesti, drumul spre 140
Don, fluviu 208
Dona, clucerul 100
Donescu, via lui 319
Dora D'Istria 144; aprecien i asupra Bucurestilor 145
Dorintele partidei nationale" 135
Dorna", bufctul 331
dorobantii, se solidarizeaza cu scimcnii sirbi 73
Dosoftci, patriarh 285; confirmi hrisovul breslei cio-
clilor 287
Dostoievski, In Biblioteca pt. toti" 171
Dou lozuri", film 242
www.dacoromanica.ro
Doussault Ch., pictor, 6151. franccz dcsprc hanul
Galben 310; mahalaua Stelca 357
Drag, fiul lui Andrei 50
Draghie, abagiu, pravlia 372
Dragne, pecetaru ia cu chide loe 281
dragoman = talmaci 94
Dragomir, Niculcscu, bacania 183, 184
Dragomir, pircalab 42, 48
Dragomir, post. taierea fiilor sai 61
Dragomir, biv-vc1 vor., avcrea lui 63; are 9 pravlii
367, intarit cu pravalii 323 si proprietati 62;
construieste privalii 62-63; cumpara: loe de
pravilii 63, 268; pravilie 278
Dragomircscu, Mihalache 12, 171
Dragomirestii de la Dimbovita, s., cca mai echc
mentiune dcsprc un sat 255, 259; din Deal,
din Vale 255
Dragomirita, gradinar la boierii Rudeni 388
Dragot, judetul i cei 12 pirgari 19, 350; cartea"
19, 334; stinjenul lui 334; intarcsc loe dc casa
281, 333
Dragul, popa 335
Drajna-dc-Sus, castrul de la 34
Dragnescu, casa 130
Draganesti, mosie domncasca. 96
Drgsani, armata Eteriei invinsa la 118
Draghiceanu, Virgil, cronica zilnica 1916-1918: 11
Drghici, bacanul 98, 388
Draghici, fiul Papei vist. de la Greci 73
Drghici, zaraful 370
Drgoesti, com., Gorganul 39
Dragoi, vatah dc lemnari 287
Drgulet, Stan, fiul lui 61
Dreptatea", ziar 203
Dridih sau Dridul s. acte cmisc din 53
Dristor = Silistra
Dristorean, David Macr, sin 272
dristorenii = dirstorcnii, neg. 300
drobi mari si mici dc sane" 379
droscari 282
Druganescu, casa 310
drum", artera de comunicatii 372
drumul: Caramidarilor 374; Cimigiului, punct de
reper 34; Cotrocenilor 285; Duciestilor i Vi-
tanului ce merge la Silistra 253; dc la Dunare
250; Gazarului 234; Giurgiului 250, 270, 317;
sprc Herastrau = Calca Dorobanti 154, 378;
drumul intre vii' = drumul viilor 320; Lcr.cii
376; Maicanestilor 256; drumul mic truce vii"
=drumul viilor 320 ; dc la Oltcnita 250; Pantc-
limonului 253; pcstelui 47; Racului 256; sarii
190, 254, 230, blocurile 225; sarii, in partca
dc rasarit a Bucurcstilor (al doilca drum de
accst fel) 253; drumuri ale sarii 375; drumul
Tirgovistei = Calca Grivitci 378, trascul 368;
de la Turnu 250; drumul viilor" = drumul
mic tare vii 320; de la Zimnicca 250
Dubrovnik = Raguza 62, 269
Duca, ccausul si fratii lui, vind pivnita i loc 306
Duca, legiinariul 280
Duca, maidanul 37
Duca, G.I., uciderca 187, 189
Duca Gheorghc, vv. T. Rom. si Mold. 79; intarcste
locuri de casa 389; vv. Mold.: logodna
sale 285
Duca, Ghiorgbis, manor 268
Dudescu, lacul 21, 22
Dudescu, Const. 97; gradina lui 388
Dudescu, Radu,gincrile stoln. Const. Cantacuzino 357
Dudcscu, Radu, postclnicul 334; intarit cu loe de
casa 333
Dudestii 357; casa : foisorul 388; avcau gradini 388;
sat:anew casa Cantacuzinilor 383
417
Dudesti, s., incorpctat 256; cartier 182; asezdri std.- Ecaterina 100
vechi 25, 27; improprietdrire pe izlazul comunal Ecaterina, impilrteasa Rusiei 98; care contele Rumi-
din 191 ; magazinele 185, 168 antev 99
Dudesti-Cioplea, aerodromul 198; pivnita 325 Ecaterina, mama lui Mihnea Turcitul 62, 283, 352
dudul secular de la bis. Batistei 23 Ecaterina, sotia lui Alexandru Ipsilanti 104
Dudul zldtand 100 Ecimiazin, localit. 271
dulapuri de tras borangicul 282 eclesia metropolitana" = Mitropolie 259
dulimi 279 economia nationald, primul plan cincinal 217
dulccatii, sorturi 328; termen caracteristic romnesc Ecoului, str. 188
328 ecran lat (cinemascop) 230
dulciuri 307; standardizate 329 Eder, consul austriac 142
dumbrava: Biinesii 391; Cismigiului 390 Edirne = Adrianopol 304, 361
Dumitrache grdmticul 100 Edison, cafeneaua 327
Dumitrache, stol., cronica lui 303 Editura Academiei Rcpublicii Socialiste Romania 239
Dumitrasco, cupet 89 Editura agrosilvic 239
Dumitrasco, log., cumprd si revinde livadd 322 Editura didacticd i pedagogicii 289
Dumitrasco, meter lcmnar 287 Editura medicala 239
Dumitrasco, staroste de neg. 90 Editura Meridiane 10, 239
Dumitrasco, vdtaf de cldrari, averea 274 Editura militar 239
Dumitrasco, vtaf de legdnari 280 Editura Minerva 171
Dumitrasco zaraful 90 Editura muzical 239
Dumitrescu, restaurantul 329 Editura pentru Literaturd 239
Dumitrescu-Iasi 326 Editura pentru Literatura' universali 239
Dumitriu, Hristca Liptcanul, intdrit Cu prdvlie 304 Editura Scinteia 239
Dumitru cel dintii, neg. al Capit. amintit documentar Editura Socec 171
52 Editura tehnic 239
Dumitru birbierul 288 Editura Tineretului 239
Dumitru Cazacul cumpard cdscioard 273 Editura transporturilor i telecomunicatiilor 239
Dumitru cpitanul, intretine cismele 346 Editura de Stat pentru imprimate si publicatii, E.S.I.P.
Dumitru cel bdtrin, popd in Bucuresti, martor 257 239
Dumitni ceprdzar, martor = Dumitru vtaf de ce- Editura Stiintificd 239
prdzari 280 edituri de stat, numkul lor 239
Dumitru cojocaru 102, 305 editii in 1. strdine 239
Dumitru comisul 73 Eforia spitalelor 369
Dumitru, fratele lui Andrei vist. 61, 84 Eforie" intruniri la 172, 174
Dumitru hagi 90 Efrem patriarhul Ierusalimului despre biblioteca mrei
Dumitru judetul 84 Vdcdresti 96
Dumitru judetul, fiul lui Rahnca 356, 359 Eftenie, Trigrddeanul 268; casele 369
Dumitru judetul si cei 12 pirgari 287, 350 Eftimie, via lui 319
Dumitru legtorul de cdrti 282 egalitatea tuturor cetAtenilor in fata legii 276
Dumitru Lehliul, casa lui 274 Egipt = Misir 274; mahomedani si crestini din 273
Dumitru, mester vinde casi 335 clectricitate, consumul 234
Durnitru, nepotul popii Radului 71 electrificarea rii, planul decenal 217
Dumitru postelnicul vinde vase 352 Electroaparatajul" mdrit i modernizat 218
Dumitru, Suilgibasa 359 Elcctrocablul- mdrit si modc,nizat 218
Dumitru tavanagiul vinde vie 281, 321 Electronica" = Radio Popular" ink-it'd si moderni-
Dumitru vdtaful de dilddrari 276 zatd 218; mom./ pe bandii la 218; productia
294; uzinele 217
Dumitru, vtaf de ceprdzari = poate cu Dumitru ce- Electroputere" uzina 237
prdzar 280, 287 elefantul preistoric, prezenta lui pe aria bucurestean 26
Dumitru, vtaf de tdrigradeni 334 Elefterescu, cofetiria 328
Dumitru, zltariu, Botusariu 287 elementele specific ordsenesti 278
Dundrea, fluviu 8, 15, 16, 17, 25, 27, 30, 32, 35, Elena Doamna, azilul 26
38, 40, 44, 46, 47, 48, 50, 53, 57, 64, 69, 72, Elena, sotia lui Cuza-vod, album cu fotografii de-
124, 137, 175, 176, 233, 250, 255, 267, 271, 290 dicat 286
302; bltile ei 375; cetitile turcesti 74; cherva- Elena, sotia lui Matei Basarab, v. Elina 387
nalele de la sud de 313; colonistii din dreapta Elezeu, Manole fiul lui 270
269; divizii blindatc hideriste spre 207; li-
Elezina, Stanca, stdpineste loc de prvlie si de cas
270
bertatea comertului i navigatiei pc 122, 127, elha = arin sau anin 38
306; lunca 23, 25; mdrfurile importate de peste Elhov = Ilhov = Ilfov 38
96; mesteri vcpiti de peste 128; porturile de la Elhov = Ilfov, r. 39
47, 127; refugiatii de peste 269; revarsarea 241 Eliad si Bilitz, litografia 286
salbii de asezdri dacicc la 32; santierele 177; Eliad, Manasse 103
trupele romne tree 174; vadurile 367 Elias, Jacques, filantrop 304; doneazd averea Aca-
Dunirca-de-Jos traficul 46 demici Romne 272
Dundrea Olteand 15 eliberarea tuturor arestatilor politici, clecret al guvern.
Dura negutiitorul 21; balta lui 19, 128 revolutionar din 1848: 135
Eliezer, Abraham ben, 271
durata medic a victii 233 Elina fata popei Constandin din Bucuresti 68
Duricu, restaurant 329 Elina postelniceasa 67 ; valuva lui Const. Cantacu-
Durrazzo = Durres = Dyrrachium 33 zino 78; mama lui Mihail Cantacuzino sptarul
Duschek Franz, cch, fotograf 286 90

418

www.dacoromanica.ro
Elina, sotia lui Nlatci Basarab 306, 387; ridica biscrici evreii, asezarilc lor 358; brcasla 271 ; contribuie la
72 ploconul Hanului" 271 ; comertul ambulant
Elnor, fabrica 182 reprezentat prin 168; neg. ambulanti 307; nu-
Elvetia", restaurant 329 marul lor 272; polonezi (galiticni) 272; evrcii
Elvetia, conventie comerciali cu 167 spanioli 271 ; trcc Dunarea 271 ; la Adrianopol
emeclic = indemnizatie de hrana 371 271; Bucuresti 267, 271 ; la Constantinopol 271
Emental, casi dc 301 din Podolia 271 ; din Polonia 271 ; la Salonic
Emilia Irza" spiral 230, 232 271
Eminescu, Nlihail 177, 239; colaborarca la Timpul expeditia dc pedeapsa a lui Sinan-pasa 64; turco-
171 ; publica cele mai frumoase poezii ale sale ettara din 1659: 269
171 ; statuia 244 Expozitia din 1906: 8, 173, 191 ; din 1964: 220
Eminescu, Mihail, liccul 191, 200 Expozitia internationala din Paris: in 1855: 276; din
Ems, Cuca la 149 1889: restiurantul romanesc 330
Enache, miitasariu 302 expoziti i retrospective : 239
Enachc, restaurantul 329 exprese", restaurante 331
Enachi, frate cu Duca ccausul 306 cxpropricrea, din 1864: 276; dupa pritnul razb. mon-
Enacovici, T. ing. 203 dial 276; total din 1949: 276
Enciu, ginerile Anastasici, martor 361 Extrait d'Absinthe, lichior 301
Ene, maior 154 extrema dreapti, curcntul de 187
cnergetic.a, dczvoltarea 217
Enescu, George compozitor 171, 202 Fabrica Antrcfrig" 219
Enescu, George muzeul 161, 164 fabrica de anyclopc Danubiana" 294
Enescu, restaurantal 329 fabrica de bazalt artificial 291
Engels, Fr. primal congres al Intcrnationalci a II-a fabrica de bcrc Luther 290; Oppler 326; Rahova 298;
sub conducerea lui 173 a lui Johann Timpcl de Gotha 325
cnglezi in Bucuresti 267, 274 fabrica de bicic.letc 218
Englitera, mutar de 301 fabrica de bumbac, sporuri de productie 294
enoria: popci Comino 352; popci Niatci 352 fabrica de caramid de la Ciurel 291 ; Gherghcly 291
enorii": impartire administrativa pc 352, inlocuit a lui Max Tonolla 152
prin: mahalale" 352; inlocuit prin: cartier" fabrica de ciment Titan, capitalul 292
364 fabrica de confcctii si tricotajc Bucurcsti" 218
Eol", fabrica 183 fabrica Electrofar 218
Epir, Ostanita, easel in 101, 311 fabrica de ghiata artificiala 381
cpiscopia Buzaului 313; de Rimnic 290, metohul fabrica de inciltaminte Leon si Mandrea" 291
322, 395 fabrica de masc plastice Bucurcsti" 222; reprofilata
cpiscopiile, contributia pt. sinistratii focului din 1847: 219
130
epistasia podurilor = vornicia podurilor 337 fabrica de mcdicamente Biofarm 297
cpistat al podurilor mari 337 fabrica metalurgica Vulcan 296
Epoca", organ al conservatorilor 171 fabrica de mobile Lessel 381 ; Pipera 222
epoca bronzalui 26, 27; fierului 26, 29; neolitica 26; fabrica de obicctc de fonta cmailatc si radiatoarc dc
paleolitica 26 calorifcr 295
epoca fanariotilor 251; numarul locuitorilor din Bu- fabrica de pielaric Flacara rosic" 296
curcsti in 265-266; sistcmatizarea 243; sfir- fabrica dc produsc lactate Bucurcsti", capacitatea
219
situl 266 fabrica pt. stofc de mobila 295
epoca imperialista, una din caracteristicc 293 fabrica =tin Filaret" 293
Epure, restaurant 329 fabrica de transistori Bineasa 223
crbiria = pulberaria 155 fabrica de tigarete Bucurcsti" 295
Erbaria str. 155 fabrica de uleiuri Pheinix 291
Ernst Ferdinand, ofiter austriac 12, 311 ; planul 259, fabrica de zahar de la Chitila 291
319, 389, 395 fabricile, cresterca numarului lor 277; infiintarca lor
Eruptia" film 242 276; mutarea lor 244; productia lor 295; reu-
Esarcu, Const. 161 tilarea lor 294
cscadron de cavaleric, garnizoana 124 Facultatca dc drept 23, 145; cladirea 191
esenta de ponciu 301 Facultatca dc medicina 23, 141, 208; palatal 161
Esop, fabulele 91 Hoffmann Ulrich, prof. de botanica 293
Esperey, Franchet d' 177 Facultatca dc farmacie si medicina vetcrinarii 200
esplanade 159 Facultatca de tcologie, infiintarea 170
espresso, instalatii de cafca concentrata 327 Facia", gazcta 204
etatizarea Bancii Nationale 217 Fain S., atclicrul lui dc plrii 286
Etcria 118; Alexandra Ipsilanti, conducitorul 116; familii boicresti din Bucuresti 275
stringerea de fonduri 115 Faptele Apostolilor", lecturi din 91
Etiopia, Mircea Ciobanul in surghiun in 57 Faraudo, Charles, horticultor 392
Euripidc, tragediile 91 I.G. Farbcn Industrie, trust gcrman 203
Europa 15, 57, 93, 126, 128, 206, 244, 291; idcile Farcas, cnczatul lui 46
Revolutici franceze 102; Teatral National al Farmachc, loan, conduciitor militar ctcrist 114
treilea din - in 1852, 141; vechea populatie 29 farmaciilc, numarul lor 232
Evanghelia, lccturi din 91 Farnborough, Florence 10
Faustina senior, monedcic imparatcsei 35
evaziuncr fiscala 182 ffigadau = han dc margine 310; in str. Romana, colt
Evlia Celebi 322; desprc: franzcic 342; gradini 388; Cu Tcilor 310
hanuri 308, 311 Fagrasul, poscsiune a lui Mircea ccl Morin 176
Evlia, Nlehmed Zilib = Evlia Cclebi 75 Pagaras, capitanul de 63

419

www.dacoromanica.ro
Fagaras-Sibiu, tutuieni intrc 267
Falciu, jud. 44
Flcoianu Matci, biv-vel log. 362
Filcoianu Mihai, biv-vel stol. 362, 374
Falcoianu Salta stolniccasca, druieste pivnit 323
Farcasanul, Radul post 354
Frcasanul, Serban, frate cu Radul, 354
febra tifoida 392
16 Februarie, raion, com. subordonate 259
Felix dr. membru fondator al Soc. rom. de stiinte
150
femeia-peste" 380
femeic in picioare, apoi sezind, in pecctca ora-
sului Bucuresti 350
femeilc muncitoarc manifest pentru piinc si pace
178
Fera, ()raw 56
Ferdinand", restaurant 329
Ferentari, cartierul 225, 243; OW de cattier 383
fermi model la Pantclion 140
Festival" vagoane tip 237
Festivalul mondial al tineretului i studentimii 234
feudalismul, accentuarea fenomenelor de destramare
102
Fialkowski, cafcncaua 326; cofctria 328
fiare vcchi", negot cu 307
fibule din epoca: bronzului 28, fierului 32
Fichct" 182
Ficheux, R., geograf francez 10
Fiera preotul = monahul Filotcu 86
Fiera mingnariul, martor 278
Fieraru, Porfira 200
fierrie importad din Anglia 310
Fierbin/i, com. 191 ; ciocnirile 108
fierul, importat 304; vinzarm lui 303
fierul cel vechi" locul unde se fringea fterul 304
Ficschi, Giovanni, hotelul lui 314, 329; restaurantul
329
Filantropia bd. 159, 190
Filantropia, piata 192
Filantropia, spitalul 238
Filaret, vldica de Rimnic 346; mitropolit 310; fin-
tina lui 17, 345, 388; hanul 309, 311; testa-
mcntul 310
Filaret, centrala termoelectrica 234; dealul 163; fa-
brica textili de la 293; gara 155; izvoare cap-
tate la 303; lacul 21, 22; observatorul astro-
nomic 15 ; panta 317; sondaje ale solului 17;
uzina electric 159, 200
Filarmonica, programul 131
filatura dc matase de la Damaroaia 290
filatura romaneasc dc bumbac 295, 297
filigeancle in grija vet cafcgiului domnesc 326
Filimon, Nicolae 369
Filip a II-lea, regele Macedoniei, imitatii dup?i mo-
nedelc lui 33
Filip Arabul, monedcle lui 35
Filip, post., griclina 252
Filip, viitaf de circiumari, vinde cad 268
Filipescu scrdarul, fabrica lui de ciramidi 152, 290
Filipcscu Const. construieste han 311
Filipescu Gheorghc, casa lui Librccht in stipiniri
lui 152
Filipescu, Grigore 116
Filipescu, Iordachc 116
Filipescu, Mitica' 132
Filipescu Nicolae, partizan al Triplei intelegeri 175,
313; primar 158, 339
Filipcscu, C.N. 134
Filipescu, Scarlat, casa 313
Filipestii, familia 89
Filipopoli, rcprezentanti ai bulgarilor din 117
Filoteu monahul = preotul Fiera 86; ctitor 355
420
www.dacoromanica.ro
filoxera, aparitia ei 320
filtre dc piatr poroasd 18, 346
Finta, armata dc la 73
Filfani, drum prin 34
fintind ridicata de Alcxandru al II-lea Mircca 344;
ce se zice a babci 96; beizadelelor 21; Boului
21; G. Gr. Cantacuzino 345 ; pe locul fintinii lui
Filaret 17; Miorita 199; Tiganului 346; cu
Zodiacul 199
fintini = izvoare 21; apa 345; mici cu ap potabil
199; Cu jocuri de aid 127, 199
Flacra rosic, fabricd de piclrie 296
Flachat, Claude Jean, francez 274; despre mori 342
Flaminda, mahalaua 253
Flechtenmacher, A. 150
Flecsi, Alecsandru, ing. 260
Flecsi, Ludovic, ing. 260
Flccsi, Scarlat, ing. 260
Fleischhakl, consul austriac 116
Floci, oras 42, 44
Flocosi, mosic la 90
Flora" laptrie 330
Florea, log. 53
Florea, Popa 91
Florea tichigiul, martor 281
Floreasca, cartier nou 225; blocurile 224; Ford-
Romana", instalad la 182 ; groapa 191, 224, 243;
hale de sporturi 230; hipodromul 190, 196, 203;
parcelarile 199; cinematograful 230; lacul 22,
39, asanarea 199
Florescu, Alexandru, casa 162
Florcscu, Const., pah. 357
Florescu, D. Gheorghe 9, 12
Florescu, Gh. 9
Florescu, Ion Em., ministru de rilzboi 374
Florestii S. pc Colentina 258; de Jos, de Mijloc 258;
dc Sus 257, 258
floricelc", comert ambulant cu 307
Floricoiul, Freda din Grcci 70
foaia satirico-umoristici Furnica" 338
foarfcci din epoca fierului 28
Foch, gencralisim 177
fochistii 286
Focsani 19, 136, 149, 255; breasla cioclilor 285, 287;
Comisia Central dc la 142, 147; Curtea de
casatie la 142; iluminatul 124
focul cel mare din 1718: 94; 1804: 313; 1847: 311,
339, 384, 393, 395
fogado = figklu 310
foisoare 388
foisorul fintinii lui Filarct 388, de foc 240, 313, 346,
cel rosu dc la curtca domneasca 388
Folescu, Gheorghc, artist 202
fondul milclor 339
Fonteria i capsuleria nationali 290
Ford-Rom:Ina", soc. 182
forestierii, greva 186
fortificatiile Bucurcstilor 161
forturile de centura 16, 25, 255, 258
Forum", editura 204
Fota, aseziirilc lui 72
fotbalul 203
Fotino, Dionisic 48; dcsprc: hanuri 309, lutari 285,
mahalale 353
fotoceramici 289
fotografia : artistick in culori 289; mestesugul 286
fotografii: ambulant' 286; grupati in cooperativa Fo-
tografia Populad 289
fotografii acriene ale Bucurestilor 261
Fraivald = Frciwald, inginer" 260
Pram, frigider 218
Franco, general, rcbcliunea lui 189
Franco-Romana, banca 170, 183
Frango, otisan 56; grec 268
Franta 62, 93, 136, 144, 175, 206; armata germana
In 177; conventic comercial cu 167; declar
rzboi Rusici 139; gresie i granit din 373;
infringerca ei 153; Luvrul, palatul regilor 195;
ciuperci, mazire, mutar, sardele de 301 ; sus-
tine Unirea 142
Franta, grec 268; neg. 56
franceza, limba 274
Francez, str. 144
francezi in Bucuresti 267, 274
Frankfurt, casele din 249
Frankland, Ch., englez 314
Frantz-Ferdinand, principe mostenitor al Austro-I In-
gariei 175; uciderea lui 206
franzele 343
franzelari 280
Franzelari, str. 127
Fratii Jderi, tirajul 238
Frisinesti, azi Frunznesti, conacul lui Const. Dudescu
de la 388; grdina 389
Frtesti, lupta de la 74
Fratia", soc. politica secret 132
frtia=breasl 286; mestesugarilor 286, negustorilor
89
fratiile bucurestene, vechimea 287; prima forma de
organizare 279
Frederic, cofetria 328
Freiwald = Fraivald, inginer" 260; arh. oferta pt.
pavajc cu piatra 120; contract inchciat cu 373
Frejureanu Dumitrascu, ucis 73
Freund, turntoria 290
Frigul", soc. 382
Frimu C.I. 174, 292
Frimu C.I., str. 162
frizeri 286
Frincul, gradinar-scf 82, 274, 388
Fringe-Fier, str. = Jacques Elias 304
Frontul patriotic antihitlerist 210
Frontul Plugarilor 186
Frontul Renasterii Nationale 189, 208
Frontul Unic Muncitoresc, constituirca 211 ; mani-
festul 208
fructe glasate 145
fructe i legume congelatc 219
Frunzanesti = Frasinesti 388
Frunzcscu, Dimitric 8, 44, 327, 384, despre: grdini
395; hoteluri 315
Frumusani s. 111
Fuad-pasa, refercndar al divanului imperial 136; di-
zolv locotenenta domneasc 137
fum = galben de fum = fumrit, darc domneasca 347
fumrit, scutirc de 305, 323
functionarii, numarul lor 350
Fundatia pentru literatura i arta, cditura 204; ghi-
dul oficial din 1934 al 261
Fundatia Universitara 322, 376
Fundtura Bonjuristilor 377; Spiterului 254; Tirlei 375
Fundateanu, ing. 260
Fundenii 256; asezari stravechi 17, 25, 26, 33; case
domnesti la 72; gradin linga 388; harturghie
la 111 ; spitalul 230; lacul: 22, 243, 342, 391,
asanarea 199; crucea de la 60, 70
Fundcnii-Doamnei, sapat. arheologice 11; asezari
strivechi 37, 40, 269
Fundenii-Dobroesti, com. raion 23 August 289
funi (a) -= a masura cu funja 334
Furduesti s. = Leurdenii (Leordeni) 258
Furnica, foaie satirica 171, 338
fustas = soldat de gar& la Curtea domneasc 360
Gabroveanu Stenet Petre, fiul lui Stoian &warm! 102
Gabroveni, hanul 96
www.dacoromanica.ro
Gabroveni, str. 45
gabrovenii, ncgustori 269, 279, 300, 304, 305
Gabrovo, ccntru mestesugresc bulgar 96, 269; marfa
de 89, 374, 305; negustorii bulgari din 314
Gagcl, brutria 343; fabrica dc piinc 272
Gala Galaction 202
galantin 301
Galati 111 ; fabrici de ulciuri 293; manifcstatia din
1916: 177
Galati, regiunc 44
Galben, culoarca de 339, 375, 377; atencele popularc
204; numrul caselor 154
Galeries Lafayette", magazin universal 184
Galetowski, Ioanichie, arhim., predicele 79, 281
Gallienus, monedele imparatului 35
galvanizatorii 286
Gambetta, Lcon 329
gara Basarab 237; Central 191 ; de Est 226, 373,
382, strandul 199; Filarct 155, 237, 392; Mo-
gosoaia 241 ; de Nord = gara Tirgovistii 155,
184, 190, 194, 197, 226, 236, 237, 372, bom-
bardamentul 208; Obor 237; Progresul 237;
Titan 237; Tirgovistii = Gara de Nord 155
garantiile politice ale Angliei" 189
Gaico, vataf de ciocli 285
garda civil (oraseneasc) 338
garda oraseneasca, v. garda civila
garoafc de la Brasov 311
Garsin, Vsevolod, scriitor desprc Bucurcsti 157
Gaudi, A., planul 260
Gavril, preot 111
Gavril. popa de la bis. Ghiormci banul 353
Gavril buctariul 304
gaz acrian, luminatul cu 155; reteatia 159, 213
Gazeta Bucurestilor 176
Gazeta literari 241
Gazette de Cologne 139
Galateanul Constandin, biv-vel portar 336
Galatui, loc de pescuit 375
garzile patriotice 212
geamalau a" 380
geamgii. meseriasi ambulanti 307
general Berthelot, str. 206
general Budisteanu, str. 155
general Ercmia Grigorescu, str. 39
gcnerosii" 174
Geneva, Palatul Postelor din 161
Genilie, Iosif 395; despre Bucur 42
Genova, port 15; sardele de 301
Georgescu, Florian 8, 11, 12
Georgescu, George, dirijor 202
Gcorgescu, Ion, sculptor 171
Georgescu-Dclafras, editor 204
Germana str. 144, 154
gcrmani in Bucurcsti 267, 272
Germania 144, 152, 175, 176, 177, 189, 206, 207,
210, 212, 249; atentatori instruiti in 206; Hit-
ler preia puterca 187; legionari refugiati in 207;
razboiul impotriva Uniunii Sovictice 208
Gerson, luda ben, 271
Geschichte des transalpinischen Daciens, planul Bu-
curestilor in 259
Geta, monedelc imparatului 35
Ghencea, cartierul 243
Ghencea, cimitirul 140, 190
Ghencca clucerul, socrul lui Serban Cantacuzino, tri-
mis la ocn 78
Ghencea, strandul 199
Ghenciu, aghiotantul lui bimbasa Saya, impuscat 118
Ghenea, negutiltorul de abalc 302
Ghenovici Agop Hagi, armcan 141
Gheorghe, fiul lui Grigore Mitiletu 102
Gheorghe grecul 268
421
Ghcorghe Halepliul, Hagi, cumpari loc de casa 273
Gheorghe judetul si pirgarii adeveresc vinzare dc
prvalii 302
Gheorghe postivariul 256
Gheorghe preot calugirit 101
Gheorghe a Simei, neg. 56
Gheorghe, vor., trimis la ocn5, apoi executat 78
Gheorghe Stefan v.v. Mold. 73
Gheorghiadis Ilarion episcop, sfatuitortil lui Tudor
Vladimirescu 117
Gheorghie banul, ispravnic 336
Gheorghic bacanu, martor 300
Gheorghie cafcgiul 281, 326
Gheorghita margelarul cumpara loc cu pivnita 359;
ja cu chirie doui tarabe 305
Gheorghiu, Ion 241
Gheorghiu, Marco, arendasul baii Mitropoliei 283
Gheorghiu, Stefan, dulgher 174, 175
Gheorghiu-Dej, Gh. 216, 217
Ghcorma, fiul lui Mihnea Stegarul, vinde pravalii 306
Gheorma banul 256, 353; ctitoria 56; ucis 73
Gheorma post., 63; mrca lui 21, 56, 67
Ghcrgani, stejarul de la 23
Gherghe ceaprazariul, martor 280
Gherghc, fratelc lui Ghinc 56
Gherghc, tatal lui Sima 56
Gherghely, fabrica de caramida 291
Gherghiceanu, circiuma 325
Gherghina, judetul 89, 257, 333, 334, 359; cartca"
lui 303
Gherghita 268; ars de titari 65; identificat cu Cc-
tatea Noua" 52; meseriasi si neg. stramutati
din 288 ; resedinta a lui Mihai Viteazul 65
Ghergoman grecul cumpara privalic 56, 268; in-
tarit Cu pravalie 56, 333
Ghermano din Nyssa Capadocici 91
ghermcsituri = tesituri de matase 111
ghiara" dc tras doagelc 307
Ghica arbnasul 272
Ghica din Cernavoda, vinde case 352
Ghica, Alcxandru vv. T. Rom. 99, 111, 122, 127;
cazarma Alexandria facuti sub 128; descriere
a Bucurcstilor din timpul lui 327 ; intrevederea
cu Anatol Dernidoff 391
Ghica, Dimitrie casa 162, 339, 391
Ghica, Ghcorghe vv. T. Rom. 74
Ghica, Grigorc vv. T. Rom. 22, 75, 77, 78, 318;
atributiilc caimacamilor sub 337; prigoneste pc
Cantacuzini 78; ridic biscrica 78
Ghica, Grigore II VV. T. Rom. 285; spital de saraci
96, 258
Ghica, Grigorc III vv. T. Rom.. prins de rusi 98
Ghica, Grigorc IV vv. T. Rom 119, 120, 122, 132,
305, 307; guvernul lui 125; inlocuiestc podi-
tick de stcjar prin piatra 368; reinno:este hrisov
pt. comp. bogasicrilor 302 ; zideste palatul Ghica
275
Ghica, Ion 9, 135; la gridina lui Scufa 391 ; lute-
mciaza Frtia" 132; in comitetul ci de con-
ducere 132; scrisoarc dare Vasile Alecsandri
391
Ghica, Matei vv. T. Rom. 97
Ghica, Scarlat vv. T. Rom. 99, 282; scutestc de
dri 348
Ghica-Budesti, arh. 194
Ghiculestii, asezarea 391; boierii 275; licasul 354;
proprietatile 356; ridica chiosc 389; viilc 318
ghimii = slepuri acoperite, cu puntc 137
Ghine, fratele lui Ghcorghe neg. 56
Ghinea cojocariul 323; vinde loe de pravalic 89
Ghinea, fiul lui Vasilii Potoceanul 89
Ghiorghie zaraful odabas, tnartor 90
Ghitioara, ocnele de sare 45, 61
422
www.dacoromanica.ro
ghiulsuiu = api de trandafiri 327
Giagoga, antrepozitele 185
Giani Manolachc, vv. T. Rom. 98
Giani, unchiul lui Teodor Orasanu 117
Gigurtu, guvernul 207
gimnaziul: Dimitric Cantemir 170; Ghcorghe Lazir
144; NIatei Basarab 144; Mihai Vitcazul 150;
Gheorghe $incai 170
Gin-ah, mare vizir 94
Giovanni, cofetria 328
Girardin, Saint-Marc, prof., membru al Acadcmici
Francezc, despre Bucuresti 126
Girgiche = Gherghita 52
giubele 279
Giulea, intemeictorul sau stapinul mosiei Giulesti 255
Giulesti, asezari strivechi 25, 26, 27, 35; aeroportul
198; cartierul 232, 255; mosia 256; sapat.
arhcologice 11; stadionul 203; = Julesti 22
Giulestii din Deal 256, din Vale 256
Giulestii-Domncsti =- Rudeni 256
Giura post., vinde loc de casii 318
Giurescu, maior 154
Giurescu, Const., istoric 172
Giurgiu 32, 47, 54, 67, 118, 137, 176, 290, 368, 375;
biruinta de la 65; cetatea 48, 52, 53; Coman
bogasicrul din - tiiat 98; diligente de 315;
drumul spre 32, 68, 70, 80, 250, 317; calca fe-
rata sprc 155; soseaua 191 ; raia 16, 212; pasa
de la 117; garnizoana turca de la 74; bande
turcesti venite din 98; tancuri germane spre
207; partile 49, vadul 16, 371
Giurgiu, raion 40
G iurgiu Rusciuc vadul 40
(;idea, capitan, ucis 73
Girleanu, Emil 171
Girlita, piriu 19; afluent al Dimbovicioarci, trascul
19, 21, 261
Girlita, str. 21
Gligorie, ceprazariul domncscu 280, 319
Gligoric vel ban, ispravnic 337
Glina s.. asezari stravechi la 25, 26, 27, 38, 90, 256,
257. 258
Glina Andronescului = $erbanita = Glina Macri, ase-
zare 256
Glina Filipcscului = Glina Gherman 256
Glina Gherman. v. Glina Filipcscului
Glina Macri v. Glina Scrbanescului
Glina $erbanescului, v. Glina Andronescului 256
Glincanu Radu log., 90
Godea intarit cu sat 50
Godil lot, Alexis, antreprenor franccz 151, 344, 345, 381
Goga, Octavian 171, 175, 189, 313
Golisiea = Doctor Caracas, sat 258
Goldoni comedille 110
Golescu, spit. 94
Golescu vor., 309, 319
Golescu C. Alcxandru zis Albu in comitctul de con-
duccre a Fratiei 132
Golescu, Dimitrie, casele lui 117; program cultural
si de reforme politice 120
Golcscu, Dinicu 125, 128, 346; infiinteaza' scoala de
fete 120
Golescu, G.A. zis si Negru sau Arpii, intemeiaza
Fratia" 132, in comitetul ei executiv 132
Golescu, Iordache, vel vornicul obstirilor 260
Golescu, Ivasco vel vornic, ?Writ cu sat 256, 257;
ocina lui 255; vinde sat 341
Golescu, Nicolae 136; liberal 152; in comitctul de
conducere a Fratier 132 ; ministro dinliluntru
134
Golescu. Stefan in comitetul de conducere a Fratiei"
132; in guvernul provizoriu 133; in delegatie
la Constantinopol 136
Golescu, Zoe 310
Golesti s.. arestarea lui Tudor Vladimirescu la 118
asezarea lor 313, 395
Gorceakof general, praseste Bucurcstii 139
gorganul" = movila 17; artificiali 39
Gorganul 62, 321; morilc de la 272, 341
Gorganul, cartier, inundat 17
Gorganul, plasa 339; de Jos, de Sus plasii 353
Gorganeanul Neagoe vinde casa 358
gorganel 39; in mahalaua Mitropolici 17
Gorghe, cumpara casa 335
Gorj, jud., plantare de castani din 392
Gospodina", magazincle-restaurante 331
Gostat", magazinele 308
Gostinari 117
gospodaria Ferma Rosie" 26
Gottereau, Paul, arh. francez 161
gotii 37
Govora", periodic al asoc. Desteptarea 173
Gorun, Ion 171
Grama, gramticul 91
Grama, zugrav, vinde cas. 279
Grammont, Cartier 163
granit din Belgia 373, payare cu 373: dobrogean 373;
calupuri 159, 234; payare cu 373; din Franta,
payare cu 373; italian 159, payare cu 373;
Scotia 151, 159, payare cu 373
Grant, mahala a Bucurestilor 9; piatii in 382
Graven, lady, calat. cnglez 140
Graziadei, E., conte, concesiunea 159
grdina Arghiropol 394; de la Bneasa 390; Basra.-
nescu 394; log. Belli 117; Botanica 393, 397 ;
casci banului Nicolac Brincoveanu 390; Cos-
tachi Cantacuzino 394; la chioscul de la Capul
Podului 105; casci Cezianu 398; Cismigiu 21,
23, 144, 155, 158, 159, 161, 192, 234, 272, 286,
329, 340, 343, 346, 392, 393, 395; amenajarea
128; Costachc Cornescu 395; Ghcorghe Cos-
13:ic 235, 397; pilatului Cotroccni 397; de la
curtea domneasca 81; de la groapa lui Cutarida
190; cminarului Dudescu 22; El iade 391 ; post.
Filip 252; casei Filipescu (Casa Universittii)
398; I.A. Filipcscu 394; de la Frasinesti 389;
Giulesti 235, 397; Icoanci 19, pc locul baltei
Icoanci 19, 235, 274, 395; prcotului Ilic Ni-
colac 395; Ioanid (Puskin) 391 ; Kisseleff 394;
asczarii dc la Lcordeni 395; fostei case Li-
brecht (Casa Universitatii) 235 ; lui Iancu Manu
395; palatului de agrcment al lui Mavroghcni
390, 391 ; mrci Radu Vocla 390; mrei Sarindar
390; mrei Sf. Spiridon Nou 390; metohului
episcopici de Rimnic = Ateneu 273, 390; Mi-
hai Bravu 397; publica de la gropile" lui
Ouatu 190; palatului domnesc 387, 388; Pus-
kin (loanid) 391 ; bis. Sf. Eleftcric 390 ; bis.
Sf. Ghcorghe 304; din fata str. Sf. Bic 19; de
la Ten' 391 ; sistematica din fata Universittii
397; zoologic 62, 387 parc, cu arbori si ar-
busti ornamentali 128; 23 August 225, 230, 234,
397; Nicolac Bilcescu 234, 365; Circului 234;
Copilului 235; de cultur si odihna Herastrau
12, 199, 235; Liberttii 22, 68, 199, 212, 213,
240, 345, 356, 397; National (de cultura si
odihn Herastru) 12; fostului paint regal din
Calca Victorici 235; Tineretului 243, 398; Tci
230, 275
gradina (de petrecere) lui Barbalati 391 ; Bellului 391
Belvedere 397; Brislea 391, 395; Castrisoaia
(Warrenberg) 145, 391 ; Cutitul de Argint 391
Desliului 391 ; lui Spirea Gazotti 391 ; lui Giafer,
v. Gradina cu cai 390; Giagoga 397; Gradina
cu cal 19, 145, 390, 391 ; lui Hagi Ilie 391
Herstraul-Nou 397 ; Herastraul-Vechi 396; Lcu I
www.dacoromanica.ro
si cirnatul 330; Licdertafel, v. gradina Stavri
Eliscul Luther 326; Mimi 145, 391 ; Co-
loseul Opplcr 326; Oracici deveniti Trocadcro
391 ; Putu Cu ap rece 395; Rasca 396; Racaru
184; Roata 1 umii 184; Rosianu 184; lui Scufa
391 ; Sta. ri (Liedcrtafel) 396; Suzana 330; La
saptc nuci 391 ; Trocadero, fost Oracici 391
Union 396; Coana Victorita 184; Vila regala
Warrenberg sau a Castrisoaiei 145, 391,
396; lui Zdrafcu 397
gradinari 281 ; de la curte 387; patronul lor 288; -
sefi in timpul lui Brincoveanu 388
gradini 67, 387; acceptiunea cuvintului 387; cu ar-
bori exotici 389; cu duzi 387; de fatada 244;
ptrate stil italian 388; verticale 244
gridinite, numrul copiilor i conducatoarclor 201
Gradiste s. nume slay 38
Grdistea-Florestilor, punctul 258
Gradisteanu, hanul lui 309
grdisti = popine 17
Grajdana jupineasa se judeca pt. =sic 258
Greaca, balta 47; cherhanalele 40; loe dc pcscuit 375
grec, explicatia cuvintului 268
Greceanu, Grigore serdar, teten druit de 311
Greceanu, Olga 10
Greceanu, Radu, cronica lui 91, 280, 302, 310, 369
Greceanu, Scarlat 111
Greccnii, s. = Greci 256
greci in Bucuresti 267, 268, negutatori 273, 375, 379
greci cutovlasi" = aromni 267
Greci s. = Grcceni 256
Grecia 117, 208
Grccu, Constandin, vinde vie 67
Greenwich, mcridianul 15
Grcgoras Mitrofan, cronica lui 91
grcsic din Belgia, din Franta, payare cu 373; din
Scotia 151
greva ceferistilor din 1888: 173; 1918: 178; 1933:
186; cizmarilor 174; foresticrilor 186; generala
din 1920: 186; metalurgistilor 178; mincrilor
186; petrolistilor 186; muncitorilor de la Regic
174, 178 ; gencrala a lucnitorilor tipograti 173,
174
Grigore Alcxandrescu, fabric de pielaric 167
Grigorc Antipa, muzcul de stiinte naturalc 212
Grigore, mitropolit, cumpara loe de casa 318
Grigore popa, Safta logofctcasa. fiica Lui 359
Grigorcscu, Lucian 202
Grigorescu, Nicolae 170, 171, 239
Grigorescu, Viccntiu 241
Grivita, Ateliercle C.F.R. 186, 188, 208
Grivita, cattier bombardat 208
Grivita" cincmatograful 230
Grivita Rosie, comunc subordonatc 250
groapa" lui Cutarida 190; Floreasca 191, 224, 243,
disparitia 398; lui Ouatu 234, 364, 383; Tonola
234; Vergului 234; Ziduri 376
gropi de nisip i pietris 17
gropile lui Pipila 376
Grosul, Grigore, casa 360
Groyer gruyre, casi de 301
Groza, Petru, dr., gruparea 185, guvernul 215
Grozav, orsan 56
Grozavesti cartierul 17, 38, 159, 255, 257; de-Jos,
de-Sus 255 ; complexul de camine studentesti
255; centraba termoelectric 234; codrii la 17,
23; podul 338; pompe hidraulicc 158; uzina
159, 199, 200
Grozea Gligore cupet, vinde prvlii 353
grupuri maximaliste" 178
Gumelnita, s., nume slay 38; faza 26, 27, 28, 29
gura pietii", localuriie de la 330
gura santului" 337
423
Gurbncsti, arme i podoabc dc la sciii 30
Gustav Adolf 70
Gusti, dr., morilc lui 341
Gutenberg", intreprindcre poligrafici 289
Gutenberg" periodic al asociat. Desteptarea" 173
guvcrnarea conservatoare 175; liberal 338
guvcrnul Dr. Pctre Groza 215; general Rdescu 215;
general Siinkescu 215; vrcrnelnicesc 133, 134,
135
Habib, lacob ben 271
Hachette", librrie in Bucuresti 145
Hadir, nepotul lui Manole 270
Hagi Ali neg. 313
liagi-Dina Tanana = maica Timothca, ctitorl 355
Hagi-Moscu, banc, falimentul 183
Hagi-Moscu Ion vist., casa 340
fiagi-Moscu Stefan, caminar 168
Hagi-Vasilic, neg. 90
hagialic la lerusalim 90
flagiul, morile lui 342
haiducul Ionit Tunsul 338
haine vechi 307
hala (halelc) Amzei 155, de carne 19, 381; Ccntrale
155; de fructc 381; din Paris 155, de pasiri
381 ; de peste 381 ; Ilie Pintilie, fost Matache
Mcelarul 383; Obor 72, 360, 379, 380, 382;
din Piata Marc fost Centrale 151, 381 ; Traian
87, 357; de antichitti = hala pilduchilor 381,
cu bere, pc Calea Grivitci 326 pduchilor v.
hala de antichitti 381 de sporturi de la
Floreasca 230
Halep (Alep), Alexandru al II-lea in surghiun la 61
Haifa, Ienache, pah. 260
Halfon, Solomon, bancher 168
hamangiu = briias 283
Hamburg 145
Ilamie, fost scimen impriltesc 281 ; tine cafenea 326
han = cas de gizduit i osptat ciiltori contra
plat 308
Han, O., sculptor 202
Hanganu, casa 322
flangerli, Const. vv. T. Rom. 252; domnia 107;
moartca 99-100
flangcrli, Ruxandra doamna 111
I laniger, Carol, miinusar 310
hanul ridicat dc Avramic, patriarhul Icrusalimului 311
de la mrea Doamnei Blasa 312; 13515ccanului
Baltrtu 313; lui BeascA 309; lui Burnaz
Castrisoaici 312; lui Cazoti 313; mrci
Ccrnica 314; Cesmcgiului 313; lui Chirit 313;
de la Cismeaua Rosie 313; Cimpinencii 312;
Coltei 311 ; Constantin Vod 80, 85, 312; mrei
Cotroceni 313; Cretulescu 311, 313; Damari
313, Dcdu = hanul Greceanu 312, 328; Dra-
cului 309; lui Filaret 128, 311, 314, 391;
Filipescu 310, 311, 312, 314; Frantescului 314;
Gabroveni 96, 314; Galben (dou, situarea for)
31; Grcceanu -= hanul Dedu 312, 328; Gher-
man 314; Golescu 313; Gridisteanu 314; Gre-
cilor" 311 ; lierisescu 314; Hind 313; cldit
dc Ioanichie ieromonah i arhim. 101 ; lui loan
Iliade 313; lui Ivanciu Gherasim 313; lui
Injug-Urs 309; lui Manuc 149 = Dacia" 172,
270, 312, 313, 339; Mercus 313; Mihai-Vodi
311; Mocanu 313; lui Mustakov 313; lui Naum
Nenciulescului 314; cipitanului Nicolae
lui Niculcca 313; Niculescu 314; Nou 310;
lui Papazoglu 313; Pescarului 314; lui Piper
313; Pitesteanului 314; de pe Podul Mogo-
soaici 310; Popasu 311 ; lui Dumitrasco Ra-
covitri, biv-vel vor. 312; lui Rilducanu 309;
siirdarului Rilducanu Tirdi 314; Rosu 309, 310
424
www.dacoromanica.ro
(cloufi, situarca lor), 312, 314 ; SI. Ghcorglic
85, 308; Sf. Ghcorghc-Nou 379; Sf. loan cel
Marc 311; lui Simion Arnutu 313, 314; Spi-
ridon 314; Stavropoleos 355 Stncescu 310,
311; Suditului 313, 314; Sutulestilor
' 311; Ser-
ban Vodi 79, 80, 98, 107, 281, 301, 303, 308,
309, 310, 323, 374, 379; Serbinescu 314; lui
Tnasc 309, 312 ; cu Tei 310, 311, 313; Trsnii
Url-n Sus 309; gheneralului Varlam
253; lui Fotache Vasilescu 314; Verde 310;
lui Voica 309; Warlam 311; lui Zamfir (dour'
cu acelasi nume) 311, 313; Zltari 8, 105, 301,
311, 312, 314
hanurile 74; dau numele lor mahalalclor 312; din
Bucuresti 261; decadenta 314; dcscrierea 308,
epoca de culminare 312; locuri de sigu-
rant. 308; de margine = fgidau 310; mici
310; mijlocii si mici 313; stiri dcspre 308
harabagiu = crus 102, 279
Haralambie Nicolae colonel 149, 152
hardughie = cldire sau magazie mare, in stare
proasti 111
Haret, Spiru, liceul 192, 200
Haret, Spiru, str. 161
harponul v. harpuna
harpuna = harponul, veche uncalt de pcscuit 27
Harry Hubert de Merv& Slade", soc. belgian 155
harta rus a Principatclor 16, 256, 258, 266; retelei
rutiere a lui Balzano 128; Trii Romnesti 91,
259; Ungarici si a trilor vccinc din 1535:
259
Ilartcl = (Hard) arh. 120
I lartingh gencral-maior 260
Hartl (Hanel) Joseph, arh. german 120, 123, 128, 373
harturghii = fabrici de hirtic 111
flarvat spit. 89
Hasdeu, Iulia, liceul 200
liasdeu, P.B. 171, 172; originca Mosilor 379
flateg, muntii 46
Haug, I., intreprinderea 291
Haussmann, bd. 196
havact = tax 287
havaetul calfelor 287; visterici 305
havuzuri sau fintini tisnitoare 199
hnisoare = hanuri mici 310
hnisorul de pc Podul Tirgului de Afari 310, 311
Hrman s. 105
Hcfft, A., arh. vicnez, planurilc 128
Hegel, W., sculptor 153
hclesteul bisericii lui Tirci 22; lui Scrban-Vodii 22,
32, 34, 68, 270
lieliade-Rdulescu, Ion 120, 133, 136; articolc in
lb. francez 126; face parte din: comitetul dc
conducere a Frtiei" 132, guvernul provizoriu
133 ; rninistru instructiunii publice 135; se opune
improprietririi tiranilor 135; dizolv Comisia
proprietkii 136; rcfugiat la consulatul englez
137
Heristru, aseziri strvechi la 25, 33, 38, 258; cariera
de nisip, oase de mamut 26; chiosc 104; elm-
pia 124; drumul sprc 154; fintini 346; lacul
22, 190, 199, 331; parcul 12, 235; tezaurul
de la 33
Hcrstrau-Bineasa, regiunca 256
Herkti s. biserica 72
Heresti, boierii 354
Herisescu, hanul lui 309
Hermannstadt = Sibiu 40
Hermes", fabrica 183
herminil = cicom 90; import de 273
Herodot despre: multimea albinclor 27; cincpi si
in 28; gcti 30
hidrotcrapie, instalatii dc 283, 284

High-Lifc, cafcncaua 327
Hilariopolis = Bucurcsti 145
Hillel, Manoah 169; hanul lui 309; lasa avcrca Uni-
versittii din Bucurcsti 272
Hinatestii s. 34
Hindustan, castelc infcrioare din 146
Hios, negustorul lacob Paleologu din 60
hipodromul Florcasca 190, 196, 203
Hitler 206 ; prcia puterca 187 ; cresterea putcrii 189
gen. Antonescu aliat cu 208, planurile fati dc
Romania 207; bombardarca Bucurcstilor din
ordinul lui 212
Histria", film documentar 242
Hincesti, domeniul lui Manuc bei 270
'Beau, tirg 46; Radu Mihnea moarc la 69
Hirsu, pravalia lui 271
Hodoba (Hodop), numc de persoana 257
Hodopenii s. = Otopcni 257
Hoffmann, Ulrich, prof. 392
Hohenzollern, Carol de, alegerea 152
Homocesti = Birzestii de Mijloc 257
Hrcr, Franz, horticultor german 128, 392
Horia, tras pe roata 177
hortensii de la Brasov 311
hotarul Bucurestilor 254; Grecilor 67
hotarul cu Uniunea Sovietica 212
hotarirea Consiliului de Ministri cu privire la planul
de sistematizare 242
hotel Athenec Palace" din beton armat 166; marirca
lui 315; Brenner Htel d'Europc 314; Am-
basador 315; Avram 19; Bellevue 314, cofc-
tria 328; Boulevard 166, restaurantul 329; al
lui I. Herdan 315; Capa 315; al chefcristilor
315; Dacia 271 = Hanul lui Mantic transfor-
mat in 313; d'Europe, primul hotel din Bu-
curcsti 314; Ficschi 314, 329; de France 166,
313, 314, 328, cafencaua de sub 327; lui
Hcrdan = Head Boulevard 315; lui Donat
Hugucs 314; Lido 315; de Londres 314; Lti-
vru 166; National 314; Nord 315; de Pesth
314; des Princes 314; Princiar 328; Royal-
Palace 315; Splendid 208, 315; Stanescu 315;
de Vienne 314
Htel de Ville, casa orasului in orasele franccze 339
htels particuliers" 161
hotclurile 314; bucurestene: categorii de clienti 315;
numrul lor 315 ; prcturile 329; succesul lor
314; gen nou 315
Hotin 105
hribi de Rusia 301
Hriso, Popa Enachc, via lui 319
hrisovul breslci cioclilor din Focsani 287
Ilristachc, via lui 319
Hrizca cantaragiul, are prvalii 304
Hrizea vel vist., ispravnic 336, 337; motile 342;
ocina 68, 256
Hrtschka = Rasca 396
Hugues, Donat, hotelul 314; restaurantul hotclului 329
Hulubei, Horia 201
Hunedoara, regiunc 44
Hunter, William, calk. englez 99; despre Mihai Sutu
281
Hurmuzaki, colcctia dc documente 172
Huscin Kiictik, mare amiral turc 107
Hiittemann, circul 310
Huverstromc, cafeneaua 281, 326
Iacob ben Habib 271
lacob Deal, granit de la 159
Iacsa, capitanui, cumpara livad 322
Iakovenko, Ignatie, funct. la consulatul rus 116, 252;
despre: Podul Mogosoaici 368, populatia Bu-
curestilor 266
www.dacoromanica.ro
Ialomita, jud. Picrsica, mosie domneasca 96; satc de
moldoveni 267
lalomita Ialovnita, Hu 16, 25, 32, 38, 39, 46, 48,
108, 199, 255; cursul superior 200; gura 44,
47; podul Valcni 260
ialov = sterp, pustiu 38
lalovnita = Ialomita, riu 38, 39
Iamandi, Victor 207
lana, sotia lui Cega simcanul 283
Ianache vcl-cpitan 353
Ianachc capitanul, lima Mitropoliei case 354, 370
Ianachc sin Beslcaga, martor 369
Ianachc ulicrul 281
Ianachi cizmarul 278
Ianachi, clucer 326
Iancu 359
Iancu capitanul, ctitor de bis. 97, 100
lancu de la Calinesti, capitan, ucis 73
lancu ovrciul, caselc 271 ; vinde pravalie 268
Ianc, intrit cu jumatate pivnita 354
Line bcanul, vindc bcania 300
lane capitanul de scutclnici 358
lane cupetul, hotarniceste vad 342
lane de la Bucov, fiii lui 324
lane, cupet din Buzau 101; ctitor 355
lane judetul i cei 12 pirgari 318, 354
lane, nepotul lui Ghinea Matraca 90
lane, pircalab ot Brosteni 257, 335
lane postavariul 256
Jane, vataf 303
Iane zaraful 90
Ianina, ncgustorii din 109
Ianiu sandaciul 278
Ianiul, cojocar 279
Ianos starostea, neg., hotarniceste vad 342
iarmurlucc = mantale de ploaie 279
iarna din: 1875, 1917, 1954: 238
Iasi 19, 77, 98, 105, 109, 130, 143, 150, 255; Adu-
narea obsteasca extraordinara din 123; corpurile
legiuitoarc la 177; iluminatul 124; inccndiul
din 1822: 120; incercarea de rcvolutic din 1848
la 142; Liszt si Barbu Lautaru la 285; oci-
pati de rusi 122; Pctru ccasornicarul din 280;
Propsirea" din 327
Iatropol. dr., mcmbru fondator al Soc. rom. de
stiintc 150
iaurgiu 353
ibn = ben 271
br icc 326
ibrisin 279
ibrisingii 279, 302
I.C.A.R., fabric dc avioanc 183
Iccchim = Institutul de cercctari chimice 219
icre dc Manciuria, import de 273
ideca nationala, 130; dcmocratica liberala 130; de
unitatc nationala 138
ideile de reforma social 137
Icremia, Chita, sotia lui 362
leremia al II-lea, patriarh de Constantinopol 63
Ierusalim 15, 87; descrierea 91; lavrcle 361 ; locurilc
sfintc" 139; obiceiul de a merge la - in ha-
gialic 90; Avramie, patriarh 310, 311 ; Dosoftci
patriarh 285; Efrem, patriarh 96; Hrisant No-
tara, mitropolit al 91
Ignat, mitropolit 109
Ila preotcasa 94
Ileana s. 16, 37
Ilfov, judet 40, 45, 53, 111, 176, 181, 257, 319, 387;
gorgane in 39; intreprindcri in 111, 276, 277,
291 ; ispravnicii de 371 ; mosia Fintinele 260;
parcul de la Maia 392; pirciilabul de 47; pos-
tavari in 67; sate: Fierbinti, s. in 108; Flocosi,
s. in 90; de olteni 267; Radovanul, s. in 107;
425
 colonisti sud-slavi in satele din 269; tingu-
reni in 267
Ilfov, stapini feudali 40
Ilfov riu, nume slay 38; = Elhov 39
Ilhov = Ilfov 38
Ilfovul i Vlasca, cnezatul 46
Iliadis, Dimitraki = Dumitru Ilicscu 269
lije al lui Calabctc, neg. 56
lije potlogari, martor 279
Ilicscu, Dumitru, v. Dimitraki Iliadis
llina, fata lui Pana neg. 89
Ilinca Doamna, sosia lui Antonie Vocla din Popesti 89
Ilinca sotia lui Manciu vataf de macelari 102, 360
L'Illustration, periodic din Paris 286; dcspre: bu-
cataria romancasca 328; incendiul din 1847:
130
imamea = mustuc 281
iminei = pantofi de saftian 279
iminigii, despre 279
Imobiliara" blocul 185; din beton armat 166; so-
cietate 313
imobilul Nirescher 313; Torok 326
Imperial", cafenea 327
I mperiul Otoman, cliberarea crestinilor din 122; re-
gimul din 18; relatiile economicc cu 59
impozitul pe dividende, reducerea 293
Imprimcria nationala" = Cultura nationala 183
Imprimcria Statului 291
incencliile, msuril impotriva propagarii lor 306
L'Indpendance roumaine, organ liberal 171
independenta tarii, proclamarca 153
indienelc" 328
indicnii, acrobati i scamatori 285
industria bucuresteana 221, 278, 292, 293, 294; ali-
mentara 292, 294; chimica 218, 292, 293; de
confectii 294; constructiilor de masini si a pre-
lucrarii metalclor 218, 293, 294; clectrica si
clectronica 218, 293; Industria clectrica ro-
mana", fabric 183 ; Industria licrului" 182
pielarici, blnariei i incaltamintei 294; poli-
grafici 294; textila 218, 294
inclustrializarea Bucurcstilor 182, 218; proccsul de 181
industrii controlate de bind 292-293
industriilc intrc cele clott rizboaie 183
inflatia, oprirca 217
influenta francezil 274
Ingigian Hugas, carat. armcan 18
inginerul" domnesc 338
inscriptia de pe locul uncle au fost ucisi muncitorii
in 1918: 179
inscriptii pe pccetile orasului Bucuresti 350
instalatorii dc gaz aerian, apa, canal si elcctricitate 286
institute de cercetari stiintificc 230, 240
Institutul de arheologic in casa colonel Macca 162;
de bacteriologic 161, 171 ; de cal ferate 240;
de ccrcetari balcanice i de bizantinologie 240;
de seruri si vaccinuri Dr. I. Cantacuzino" 201
de cercetari chimice 219; de chimic industriala
al Universitatii 201 ; de cultura franceza 274;
de cultura italiana 202; electrotehnic univer-
sitar 198; roman de energie 201 ; pentru ex-
pertiza i recuperarca capacitatii dc munca 230;
de Fizica, blocul 228; de fizica atomica al Aca-
demiei Rcpublicii Socialiste Romania 239; com-
plexul 230; franccz de inalte studii in Romania
202; geografic al armatei 254, 261 ; geologic
161; Fredi Wahnig, cartograf-sef la 261; de
inframicrobiologie 230, 240; de istorie al Aca-
detniei Rcpublicii Socialistc Romania 10-11,
240; de istorie nationala 201, 240; de istorie
a Partidului Comunist Roman, 240; de istorie
universal 201,240 ; de lingvistica in casa Alexan-
dru Florcscu 162; medico-legal = Morga 19,
426
www.dacoromanica.ro
161 ; de cercetari metalurgice (I.C.E.1\1.)
230; de petrol si gaze 240; Proicct-Bucuresti
243; de proiectari miniere (I.P.R.O.M.I.N.) 230;
de la mrea Sf. Apostoli 150, 267; central de
statistic 201 ; dc studii economice Vladimir
llici Lenin = Academia de inalte studii comer-
ciale 192; experimental pcntru cultivarca i fcr-
mentarea tutuntilui 201
institut litografic 286
insulele Dimbovitei 19
insurectia armata 211
insurectiile nationale poloneze, inabusirea 274
intensificarea muncii, izvor de cistig 293
Internationala a II-a 173; a III-a: afilierca Partidului
Comunist din Romania la 186
intrarea Broastei 363; Brotkeilor 363; sergent major
Valenciuc Octavian 378; Stufului 376
inundatia din 1864: 18
investitii in actiuni social-culturalc 350
loan, cnezatul lui 46
loan II Comnenul, monede de la 39
Ioan croitoriul 102, 354
loan de Knkiil (de Tirnave), cronica lui 47
loan luminararul 102
loan *bland 304
loan Neamtul. negutatoriu italian 273
loan slaru 100
Joan Vocla cel Cumplit = loan Vocla ccl Viteaz 60, 270
loan I Zimisces, moneda de la impratul 39
loan% fiica jupinesci Maria Leundaroaia, moartea ei 97
Ioana, sotia lui Neagoe Gorgneanul 358
loanichie, ieromonah 267; arhimandrit 101 ; mitro-
polit zidestc han 309, 311; ctitoria 355
manid, George, librar si editor, moartca 166
loanid, libraria 145
Ioanitii, diploma 40, 45, 46
Ion, feciorul Ncaniului din Muti, vindc loe de
cas 318
Ion, legatoriul de carti 282
Ionascu, Ion 8, 11, 12
Ionescu, Enachc 8
Ionescu, Ghcorghc, cofetaric 328
Ionescu, Grigore, arh. prof. 10, 12, 230
Ioncscu, Nae, conferentiar 203
lonescu, Stefan 9
lonescu, Take 171, 174, 175, 313; moartca 185
Ioncscu de la Brad, Ion, Mg. agron. 135
Ionescu-Gion, Gh. 8, 12, 42, 49, 65, 267, 309, 341,
345, 360, 379
Ionesor Carabet Hagi ot Popa Ruusul, bogasicr 302
Ionita cumpar casa cu pivnita 324
Ionita Pitaru, via lui 319
lordache clucerul, cumpara pivnita 324
Iordache vel post., ispravnic 336
lordachc protopop 354
lordachc, restaurant 329
lordache vatafu za macelari 287
Iordache vor., schimb de pivnite 323
Iordachc, zabunar, martor 279
Iordan (Boboteaza), impartirea bacsisurilor in ziva
de 284
Iorga cepfazarul, Dedul ceprazarul fiul lui 280
Iorga al Mantii, vindc cascioaril 273
Iorga, Nicolae 8, 10, 11, 13, 42, 171, 172, 174, 201,
204; guvernul dc tchnicicni 187; asasinarea lui
207
Iorga vel-sluger, caimacam 337
Iorga stol. 89
Tonga, staroste 306
Iorga, vitaf za cupeti 89, 287
iorgane = macate sau cuverturi de pat 279
iorgangii 279
Iorgu starostele, neg. 89
Iosif alugarul = popa Ivascu 356
Iosif sticlarul 302; feciorul lui Daniil ovrciul 271
face casa 271
Iosif, O. St. 171
Iova, fiul lui Andrei 50
Iptescu, Ana 135
lpsilanti, aga 98
Ipsilanti, Alexandru, vv. T. Rom. 34, 103, 110, 252,
273, 317, 325, 327, 344, 353, 358; breslele 288;
carte" pt. strostia de astaragii 302; case di-
dite de 369; chiosc ridicat de 346, 389; crucile
254; infiinteazi cismele 346; confirma venitul
vinriciului 387; intareste vinariciul 319; ia ma-
suri de ordin edilitar 251 ; petrecere organizata
in cinstea lui 389; Raicevici preceptor al copiilor
lui 343; Sulzer secretar la curtca lui 259
Ipsilanti, Alexandru, conduatorul Eteriei 115, 116;
la Colentina 117; fuga lui in Transilvania 118
Ipsilanti, Constantin, vv. T. Rom. 107, 108, 283, 341,
371, 389; hrisovul din 1803: 306, din 1804:
103; mazilirea 107
Isar Panaiote, neg. 56
Isep 271
Iser, pictor 171, 202
isnaf = breasl 287
Isocrat, cuvintarile 91
Ispircscu, Petre 171
Ispravnicia da' Ungureni 267
ispravnicii scaunului 91, 336, 337, 338
ispravnicul, prima mcntiune 335
Istanbul 181, 281
Istera (Esther), sotia lui Daniil 271
Istrati mare vor. 100; ridica biscria 363
Istros", periodic 204
Istfan, crucca lui 67
Italia 140; Const. Cantactizino, stol. in 388; Eu-
frosin Poteca bursicr in 120; arbori si arbustii
ornamcntali adusi din 128; granit din 373;
macaroanc de 301 ; se alatura Triplei Intele-
geri 175
italieni in Bucurcsti 267, 273; negutatori 273, 379
1.T.B. fost S.T.B. 225; bloctil 225
luda ben Gerson 271
itift, import de 273
lulia Domna, monede ale impartesci 35
lulian Apostatul, monedc de la imparatul 37
lunar = aspirant de ofiter 124
Iunian, Grigore, gruparca 185
Iustinian imparat, moneda de la 39
Ivan sin Bogdan sirbul 362
Ivan dasa Ira 370
Ivan, capital ucis 73
Ivan cel Groaznic 57
Ivan popa martor 354
Ivan de la Silvestru, prcot, martor 354
Ivan barbir 283; averea 278; vaduva lui 57
Ivanuska, muscal imortalizat de Caragiale 273
Ivascu popa = Iosif calugrul 356
Ivanescu, parcclarca 190
Ivir, lavr la Muntelc Athos 357
Ivireanu, Antim 86, 91, 94; ctitoria din Bucuresti 300;
cumpira pivnita, pravalii si han 311 ; druit
Cu loe 356; insemnarc autograf 301
Izlaz, Cimpul Regencrarii din 133
Izvor, carrier 17; mahala 21; strada 140, 155 ; stran-
dul 26
izvor, de ape minerale din Bucuresti 155; fcruginos
21
Izvorul hram 105
Imbraaminte Cu caracter apusean, ojental 286
impietri (a) = a pune pietre de hotar 134
improprietarirea taranilor 133, 135, 147, 143
www.dacoromanica.ro
incercarea putcrii" 380
inchisoarea Vaciresti 254
Indreptarca", organ avercscan 203
inecul" din 1805: 341
infiintarea gvardici nationale, steagului national 135
Infratirea intrc popoare", cinematograf 230, 365, 385
Infundatura ceairului 375; Vasclor 374
Inger", restaurant 329
inghetata 307
Intrc Girl; str. 19, 21
intreceri cavalcresti in minuirca armelor 70
intreprinderea M. Botcz 291 ; de bere 290; I. Haug
291 ; de lurrfinari de cear alba 290; metalurgia
Ehrhard Wolf = Uzincle Stcaua Rosie" 152,
292; de mczeluri 290; de paste fainoase 290;
produse prefabricate Progresul" 295; poligra-
fica Gutenberg" 289 ; de postav a marelui vorn.
Niculac Balcanu 290; Rascanu 291 ; de spla-
torie, curatatorie, boiangerie Nufrul" 289;
Tehnica lemnului" 295; Weigel" 291 intre-
prinderile de asigurari 217 ; bancare 217; buctr-
restene: forta motrice 293; produatoare de
caramizi si tigla 183; de deservire a populatiei
289; industrialc 217, 218, 294; de oglinzi 183;
minicre 217; producind saran 292; de trans-
port 217
intrunirilc in epoca neutralitatii (1914-1916) 313
invatamintul bucurestcan, elementar, mediu, supe-
rior 238
Jacquard, tesatorie 182
Jalca I. 202
Jamaica, rom de 301
Japonia se alatura Triplci Intelegeri 175
den, blana 302
Jebelcanu, Eugcn 241
Jeltuhin, Tb. Pant 122
jicnita, V. jitnit
Jidova, drum prin 34
Jii, flu 267
Jilava, com. 237, 259; asczari stravechi 25, 39-40;
Bumbacaria romancasa 295; cazematelc fos-
tului fort 207 ; combinatul de cauciuc 219, 221
industrie de articule de cauciuc de la 183;
asasinatele de la 207; Filimon Sirbu impuscat
la 210
jilt din palatul Nlogosoaia 84
jirnblari, despre 279
*bra alba cu drojdii de hamci 280
Jipa vel portar, daruit cu loc 367
jirebia", unitate tip 321
jitnita domneasca 19, 321, 358
jimblaria vel-pah. Manolachc 279
Jobin, franccz, yin& palarii 286
joc al alusuliti 380
jocuri de artificii" 389
Joia Mosiler 380
Joita, sotia lui Stoian bacanul 305
Joita, vach,va marclui ban Stefan Vacarcscri 258
Jos razborul = Romania muncitoarc 177
Jourdain, Fr. &sine bucataria romilneasca 328
Jubilcu", berarie 326
La Judecator", restaurant 329
judetul 333, 339; alegerea 333; atributiilc 334; rea-
legcrea 334; si pirgarii: 333, veniturile 335;
suprimarea 92
Julesti = Giulesti 22
Jung, Friedrich. capitan, planul Bucurestilor 139, 261,
313, 374, 375, 376, 391, 394
Jupaniotu, via lui 319
juratori 336
Justinian, patriarh 101
427
Karaghioz", joc dc ppusi 380
Karavelov, Litiben, rcvolutionar bulgar 269
Kazoti, Atanasic, serdar, grdina 391
Kcrvan seray (Kirvan scray) = locul, cldirca Linde
trag caravanele 96
Kiev, export de vin la 273 ; Constantin Ipsilanti la 107
Killinger, Manfred von 211
Kissclef -=- Kisseliov, Pavel, general 122, 123, 124,
125, 254, 338; intrebuintcazil 1. francez in
corespondenta oficial 126; plecarca 127; sta-
tuia 127
Kisselef soseaua 23, 123, 128, 144, 145, 159, 161,
163, 195, 199
klaftcrul, un fel de stinjen 260
Knappe, Carol, lmpile cu ulei de rapit ale lui 141
Knechtel, W., director al grdinilor publice 393
Kogalniceanu, Mihail 130, 138, 148, 177, 291; com-
bate proiectul de lege rural 147; ministru de
externe 153; statuia 202
Kohn-Abrest, Fredric dcspre Bucuresti 157
Kowitta, cofeturi cf. italianul confetto 327
Kontinental Oel soc. 207
Korber si Mann", fabric 182-183
Kosman, restaurant 329
Kotzebuc, Gh. de, consul rus 134, 136
Kraus, cronicar transilvancan, despre rscoala sei-
menilor 73
Kretzulcscu, D., col. 149
Kretzulcscu, Nicolac dr., fost prim ministru 150, 151
Krcuchcly, consul prusian 260, 266, 344
Kristoti, Spiridon, doftor = Spirea 102, 351
Kronstadt ------- Brasov 40
Kuch. A.C., consul prusian 125
Kuciuk-Kainargi, tratatul 94, 99, 100, 103, 104, 107,
109, 259
loan de, cronica lui 47
Kunish, Richard, desprc Bucuresti 259
kupiti -= a cumpra 300
Kusnikov senator 109
Kutuzov, general, scrisoarca lui 109
Labirint str. 19
lac pt. ccruit scindurilc 301
lac co stinci artificialc, amenajarca 392
lacul Adinc 21, 22: vic la 67; Antim 22; BA-
ncasa 22; Ccrnica 22; Cismigiului = lacul
lui Dura neguttorul 21; Dudcscului 21, 22;
Dura ncguttorul = balta Cismigiului 19, 21,
22, 128; de la Filaret 21, 22; Floreasca
22, 39; Fundeni 22, 60, 243; Heristru 22,
chioscul 389; Icoanei 22; Mogosoaici 22; din
parcul Liberttii = lacul Filarctului 173; Sf.
Elefteric 22; Snagov 237 ; de la Strulesti 243;
Sutului 22 = balta de la Carvasara 19; Tei 22,
25, 26, 28, 29, 30, 32, 33, 35, 37, 39: asanarca
199; vechiul drum la 196
Lacul Tel, bd. 195, 196
lacuri, asanarea lor 199; salbil de 243; zona 244
Lagardc, alit. francez 99, 283, 390
Lahovari, Ion, casa lui 162
Laic-Vodi = Radu I vv. T. Rom. 7
Laiot Basarab = Basarab cell3Atfin, vv. T. Rom. 52;
ctre brasovcni 300
Lalannc, Lon, ing. 170
La Lcu", restaurant 329
Lambrino, Manolachc, marc clucer, asczarca sa 322;
sotul domnitei Blasa 100, 271, 302; diruit
cu stinjeni de livad 322
Lamina, Gheorghe, cumpilti prilvillie 268
lampadarc 234
Lancelot, alfit. pictor francez 144, 313, dcspre: Bu-
curesti 145; numrul tiganilor 275
Langeron general, dcspre pop. Bucurestilor 266
428
www.dacoromanica.ro
Ianturi" distractie la Nlosi 380
Lapcdatu, Alexandru 11
Lares, soc. romineasa 198
Laromet", uzina metalurgia =- uzina de laminate
neferoase 182
Lassalle, Ferdinand 144
Latco, Rat, primcste cu cmbatic loe de cas 390
Laurenon, francez 257
Laurian, August Treboniu 130
lavra Ivir de la Muntcle Athos 357
lavre, metose ale marilor 361
Laybach (Ljubliana) intrunirea monarhilor la 116
Lazar, Apostol, neg. 89
Lazar, Gh. 110 = Lazer, ing. 110; planurilc si ma-
surtorile lui 260; statuia 171
Lazr, gimnaziul 144; liceul 192, functioneaz la Sf.
Ecaterina 176
Lazr, Nicolae 266
Lcusteanu, maior 135
lmii de ser 395
lmpi: cu arc voltaic, pe strzi 159; cu petrol, cu
ulei de rapit 141
Lncrnjan, Ion 241
lpfriile 330
Lipusneanu, Alexandru, vv. Mold. 57; ceasurile lui
280; comand leagne 280
liuta 284
lutarii 283, 284
Icagne trilsuri particulare 280, 282
Leahu, Val. 8
Leca, arbnas vindc loe de casa 273
Leca, plcintaru 280
Lccca, maior, cistigat de complotisti 149
Lefler, vor. cumpr vic 320
Lefler = Elefterescu, cofetria 328
legatul artilor 289
legtur de crti 282; englezeasa, frantuzeasc, ro-
mncasa, turceasc 282
legatorii de crti 282
legea adrninistrativ din 1864: 149; branistci 23;
comunalil din 1864: 378; prclungirii contrac-
tclor de inchiriere 191 ; conversiunii datoriilor
agricole 187; clectoral 148, din vremea lui
Cuza 276; pentru protejarca industriei natio-
nale 147, 166, 167, 289, 291 ; generalil a inv-
tmintului 150 ; invoiclilor agricolc 173; rural
147, 148 ; pentru scutirca vamalii a tanantilor
291
legiuirca lui Caragca 1818: 110
legiunca a XI Claudia, arimidi cu stampil 34
Lehliu, raion 30, 37
Lchliu, Dumitru 360
Leipzig = Lipsca
Leita din Bucuresti, reclamatia ei 98
Lemaitre, Louis, uzincic 151, 155, 167, 292; conflictc
de muna 293
lemnari 281
lemnria domneasa" 321
lemncle" prvlici 305, 337
Lenin, I.V. 45, 175, 178, 378
Lenin, raion, com. subordonate 259, 318
Len, familia boiereasa, originea 274
Len, Filip, poreclit circiumarul" 120
Leoatei, apa 111
Leon, Toma, vv. T. Rom. 70, 78, 251; asezrnintul
solemn 69; birul moldovenesc" 267; crucea
lui 34, 59; druieste un loc si deal de vie 318;
miscarea impotriva grecilor 69; pune de stria
mori 341 ; primcste pe Paul Strassburgh 23;
mazilirea 23
Leon si Mandrea", fabrica de inaltilminte 291
Leonard, N., artist de operct 203
Leonard, portarul 358; cascle 369
Leordcni 199 = Leurdcnii = Furducsti 259; ase-
zarea dc la 395; pivnita lui Leca Rudcanu
324; lacul 243
Lepadat ccausul 287
I.cpctit, arh. francez 128
Lesbos = Mitilenc, insula 98
1.escalopier, Pierre, calator parizian 57, 62; despre
Bucuresti 54, 60; bis. luterana 272; originca
si 1. romanilor 61; poduri" 368; spre Bran
61
lcsi = polonczi 274
lctopisetul cantacuzincsc 80
leul, devalorizarca 350
Leul, monumentul 177
Leul de aur", birt 329
Leundroaia, Maria, jupincas, moare de cium 97
Leurdeanu, Stroe vor. 78; casa lui 84; condamnarca
la moartc 78; fuge in Ardeal 78
Leurdenii = Leordeni = Furducsti s. 258
levantica" 307
Levin, Pccena arh. 388
Lewski, Vasilc, revolutionar bulgar 269
Leyvraz, Louis, horticultor elvetian 392
Leyvraz, Samuel, hort. elvetian 392
libertatea comertului pe Dunre si Marea Neagra
306
libraria Daniclopol, Hachette, Ioanid, C.A. Rosetti
- Winterhaldcr, Socec 145
Librecht, directorul postelor, casa lui 152
Lica, mama lui Sima 56
liccul Dimitrie Cantemir 192; Mihail Eminescu =
Titu Maiorescu = scoala medie nr. 7 Ion I.uca
Caragiale" 192, 200; Spiru Haret 192, 200;
Tuna Hasdeu 200; Lazar 23, 143, 161, 192;
Mihai Viteazul 192; Titu MaioreF.c3 = Mihail
Fminescu 192; Gheorghe Sincai 192, 193, 232;
Aurel Mkt' 192, 200
Lichiardopol, Ion 8, 66
lichior Anise de Bordeaux, Curaao, Extrait d'Absin-
the, Maraschino, Parfait &amour 301
licitatie = cochii vechi" 282
Lido, blocul 200; strandul 199, 200
Liga muncii, constituirea 186
limba greack inlocuirea ei 125; franceza, limba so-
ciettii inalte 125; nationala, desavirsirea ei 128
Linchou, neg. francez 274
Lindley, W., antreprenor cnglez 158
finja de centura a forturilor 16, 25, 254, 255, 258
linia ferata Bucuresti-Giurgiu, construirea 151
liniile telegrafice, primele 286
Liov, mare centru galitian, negot Cu 57
lipie specialitate de panificatie 343
lipieri 280
lipovenii scapeti", asezarea lor 273
Lipsca = Leipzig, marfuri aduse de la 89, 94, 304,
305, 361, 374
Lipscani", restaurant 331
Lipscani str. 56, 134, 170, 217; magazinelc 184
lipscanie", marfa dc 304
I ipscanii, negustori 279, 300, 304
Liszt la Iasi 285
Literatorul", organul cenaclului lui Al. Macedonski
171
literatura romaneasc, dezvoltare 128
litografia lui Eliad si Bilitz 286; lui George Venrich
286
Litovoi, voievodatul 46
Liver casap 303 ; curnpara ocina 279 ; intarit Cu mina
352
Livadia, intelegerea principiala de la 153
livezi 67, 317, 321 ; bucurestene, primelc mcntiuni
321 ; livada domneasca 67, 321, 322; livedea
cu duzi 322, mica cu duzi 322; livedea lui
Filarct 391 ; la Lacul Adinc 67; livada lui Ma-
nolache Lambrino 322; de la mrca: Plumbuita
321, Radu Vod 342; mecate 336, Vacresti
322; preotului Nanu 356; livezile orasencsti
322; livedca sacagioacci 322; livada Vacares-
cului sau Vacarestilor 322
Linriei str. 21
Ljubliana = Laybach 116
localul Bazaca 340; Mircca 325; Tripcovici 325
localuri de taifas, schwartz si joc de biliard 184
localurilc din gura pietii" 330
locantele" 329
locotenenta domneasca 136, 152
Iocuinte ieftine" case tip 190; individualc 225
locuinte pt. oamenii muncii, cifre 226
locuintcle lucrtorilor 292
locul drept Cararnizii" 17; Farmazonului 384; lui
Procopie 384; Sfatului 384; undc se fringe
fierul 304
locuri de plimbare 391 ; de tirg 378; pc uncle se putea
intra sau iesi din oras 253
locurile sfinte" de la Icrusalim 139
Locusteanu, Petre, Str. = Lupca Girlitei = Str. Girli-
tei 21 loggia" palatului de la Mogosoaia 82
Loiz clucerul vindc vie 319
Lolea arnautul, cascle lui 272
Londra 313; British Council din 274
longe = adunarca generala a membrilor breslei, 287
lospe de sare 379
Lot" companic poloneza 198
Lovcea, oras cucerit de rusi 267
I.overdo, I. 9
I.ovinescu, Horia 241
Luca, Fanica 285
1.ucaci, Vasilc, preot 175
Luccari, cronica lui 47, 50, 62; dcspre Bucuresti
44, 269
Luceafarul", cinematograf 230
Luceafrul", periodic 241
Luchian Stefan 171, 239, 364
lucrari edilitare 198
lucratorii industriali 292; manufacturieri 112; tipo-
grati greva generala din 1888: 173
Lucratorul roman", organul asoc. lucrt. din Ro-
mania
lude" = unitate fiscala 117, 120, 271, 302
Liiders, general rus 137
Ludescu, Stoica, log. 306; trimis la ocnc 78
Ludolf, Const. de, despre piinc si bucatari 342
Ludovic cel Mare regele Ungariei 47
Lumea nou", oficiosul Partidului Social -democrat
al muncitorilor din Romania, 174; despre
accidentele de Iticru 292
Lumen" fabrica de becuri electrice 182
Lumina" lui C. Stere 176
lumina clectrica 159
lumina" podului 337
luminatul Bucurestilor 120, 124, 155, 199; cu lampi
141
luminarari 280, 282; patronu I lor 288; domnesti 282
luminri de spermantet 301
Luna Bucurestilor 8, 12, 13
lunca Dimbovitci, gradini si locuri dc pctreccrc 391
Dunrii 23, 25
Luncavat, riu 44
Lunchcon-bar 331
luneta meridiana mare de la Filarct 15
lungoare" = tifos 94
Lungulct s. = Santu 103, 337
Lupea Girlitei = strada Girlitci 21
Lupeasca, s. 38
Lupeasca, com. 191
Lupeni 29", film 242

429

www.dacoromanica.ro
Lupcstii, s. 251; incorporat 257; codrii 23; deal,
vie pe 281, 317
Lupta", gazcti 204
Lupta de clasi", periodic socialist 203; tiparirca
209
Lupu dascalul 91
Lupu paharnicul Mehcdinteanul tras in ;capa 69
Lupu, Ion neg. 311
Lupu, N. dr. gruparea 185
Lupul aprod ot Bucuresti 335
Luterana str. 87, 155
Luther, fabrica de bcre 155, 290, 326
I.uvru, magazin general 167
Luvat, muzeul 195
uzana = Suzana 330
Liov 79
Lydda 198
Lyon, masinile 290
I yric, sala tcatrului, intruniri in 172
Lysimach, tetradrahmele lui 33
Macarie, patriarh al Antiohici 71, 273
Macaric, schimnicul = Mihail 13abcanul 358
macaroanc de Italia 301
Macca, cafcnca 327
Macca, col., casa 162
Macedonia, Filip al II-Ica, regc 33; institut pentru
aromanii din 150; ofensiva generalului Fran-
chct d'Espercy in 177
Maccdonski, Al. 171 ; dcsprc gradina preotului Ilic
Nicolac 396
Maccdonski, Dimitrie, adjunct al lui Tudor Vladi-
mirescu, fratc cu Pavel 114
Macedonski, Pavel, etcrist 114
maccllarius = mcclar 303
Mackensen, maresal 176
machina" hidraulica 303
Macrinus, moncdcle imparatului 35
Madera, vin dc 301
Madgearti, Virgil, ucis 207
Macr sin David Dristorcan 272
magazia dc piatra a lui Grigorc Grogui 360
maguiile" pcscarilor 343, 344
magazincic cu autoscrvire 308; dc calca si ccai
184; Gosttt" 308; - restaurant Gospodina"
381 ; Romarta" 308; standard 185; vieneze
comparatc cu cele dc pc Lipscani 305
magazinul Caminul" 308; Confectia" 312; Maga-
zinul General 167; Polar" 308; Unic" 301
Victoria" 311
Magazinul istoric pentru Dacia 130
Maghcru, Gh. 186; in comitetul dc conduccre a
Fratici" 182; citeste Proclamatia 134; in gu-
vernul vremelnicesc" 134; la Sibiu 137
maghistrat" = primarie 338
magistrala EST-VEST 243; NORD-SUD 226, 243,373
magistralcle 867
mahalaua Aga NO = bis. Aga Nita = Sf. Vineri
357; scindata in 3: Amzci, bis. Alba, popii
Dirvas 364; Antim 19, 44, 98, 363 = Popa
Ivascu 356; Anton 355; Apostol 356; arme-
ncasc5 270, 314, 361 ; Arhimandritul - Sf. Apos-
toli = Tirnov = Dudescu 356; Batistei 118, 124
Manciulestilor 360; Balaccanului = Sf. Du-
mitru = Biscricii de juramint 354, 357, 364;
Bilrbatcscul 358; Brczoianu 357; bis. Agai Nita
= Aga Nita = Sf. Vincri 358; scindata in 3: bis.
Alba, Amzca, popii Dirvas 364; bis. Alba
ot Schitu" (Nlaicilor) sau din Postavari"
354; bis. Dintr-o Zi 354; bis. Doamnci 354
= Popa Istratie 356; bis. Foisor 345; bis. Gre-
cilor 353, 354 = Grcci 361 ; bis. Icnei 354;
bis. de juramint = Sf. Dumitru = Balaccanu
430
www.dacoromanica.ro
353, 354, 357; bis. dc la Stcjar = Stcjarul 363;
bis. Sterpul 333; Boteanul 358 = Brazi 359,
363; Brazi = Boteanul 359; Brosteni 21, 100,
251, 288, 363 = Slobozia domncasca 362; Cai-
mata 363 ; Cal iccasca" 369 ; Cara-Papaz = Popa
Negro 356; Caramidarilor 360 (mahalalelor Ca-
t'Unidad lor 360) ; Caramidarii-dc-Jos 22, 87, 322,
376; Ceaus David 358; Ceaus Radu 358;
Cismclii lui Mavrogheni 314; Cohen 273, 301,
312, 357; Cozma 356; Cretulescu 357 ; Curta
Vechc 361 ; Dealul Spirii-Nou 364; Dclea 358;
Delea Nota 364, 391 ; Dichiu - Ti rchilesti 357
Dobroteasa 359; Domnita Masa din Prund
364, scindat in dona: Domnita 1351asa i Sf.
Nicolae din Prund 364; Dracului 363; Maha-
laua Dracului, tablou dc Luchian 364; Dudescu
21, 357 Tirnov, Arhimandritul, Sf. Apostoli
356; Filarct 356; Fintina Boului 318, 363; Foi-
sorului 363; Flaminda 253, 281, 362; Fratilor
Ghencca 328, 358, 359; de linga drumul
Giurgiului 251; Golescului 357; Gorganului
363; Grccilor 79 = bis. Grccilor 361; Groza-
vcsti 22; Hagiu 357; hanul Coltei 360; hanul
Constantin-Voda 312, 360; hanul Filipcscu 312,
hanul Grccilor 312, 360, 361; hanul Sf.
Gheorghe-Nou 312, 360, 361; hanul Sf. loan cel
Marc 312, 360; hanul Stavropolcos 312, 360;
hanul Serban-Vocla 312, 360; hanul lui Zamfir
312, 360; hanul Zlatarilor 312, 360; Iancului
Izvor 21; Lipscani 361; Lucaci Totoes-
cului 358; Manca Brutaru = Popa Radu 355,
Manu Cavafu 361 ; Mayrogheni 357;
cclarilor = Scaunclor = Sapunarilor 360; Man-
ciulestilor = Batistci 360; Matilsari 302, 322;
mrci Tirnov 251 ; Mihai Voda 357; Mitropolici
17; Mintuleasa 271, 359; Moldovenii 361 ; Ne-
gustori 361 ; Nota pe Podul Calicilor 364; Obo-
nihil 361 ; Oborul Vcchi 124, 345; Olari 124,
271, 360; Oltcni 23, 361; Otetari 360; Pan-
telimon 354; Pitar Mosu = Pitaresci 360; Pi-
tiiresei = Pitar Mosu 361 ; Podul Calicilor 363;
Podul de Pamint 363; popei Anghcl 356; popii
Cozma 312; popii Dirvas (scindata in mah.
13iscrica Alba si Amzea) 364 -= mahal. post.
Firu 356; popci lu Gherghc 356; popa Hieren
(Merca) = Sibilclor 355; popa Istratic = mahal.
Biserica Doamnci 356; popii Ivascu = Pitar
Mosu 322, 356; popei Mantii 356; Popa Nan
302, 322, 345, 355; popa Negru = Cara-
Papaz 356; popa Pctre 356; popa Radu
= Manea Brutaru plasa Podului Mogosoaia 355,
360; popa Radu plasa Gorganului 355; popa
Rusu 356; popa Soarc 271, 355; popa Sto ian
356 ; popa Stoica 356 ; Popescului 97, 358 ; Posta-
varibr 66-67, 111, 251; post. Firu = Popa
Dirvas 356; Postei Vechi 362; Precupetii Noi
361, 364 ; Prccupetii-Vcchi 361, 364 ; Protopopul
= Oltcnilor 357; Prundul 357; Radu \roda
116, 357; lu Rahni 359; Rilzvan 314, 358;
Sapunari = Scaunelor 19, 90, 271, 274, 280,
334, 379 = Nlacelarilor 360; Sarindarului 354;
Scaunelor = S'apunarilor 19, 279, 303, 309;
Scaunelor-Vecht 343; Scaunelor pescarilor 360,
374, 379; Schitu Magureanu = Cismigiu 354;
Schitu Maicilor 355; Scortarului 80, 370 =
erban Vocla (Cantacuzino) 361; Sf. Apostoli
19, 21; Sfcti Dimitrie = Balaceanului 354; din
jurul mrci Sf. Ecatcrina 67; Sf. Ecatcrina 354;
Sf. Elcfterie = Sf. Lefter 253, 318, 354; Sf.
Ghcorghc-Nou 312, 353, 374, Sf. Ghcorghe
Vcchi 306, 318, 324, 353, 369; Sf. lile 21, 355;
SI. Ion Nlosi 361; Sf. Ion NOU 354; 369; Sf.
Nicolac clari 89, 354; Sf. Saya 303, 344, 353;
 Sf. manastiri Sarindar = Sarindarului 103; Sf.
Spiridon-Nou 354; Sf. Spiridon-Vechi 354;
Sf. $tefan 355; Sf. Stefan (a doua oari: in jurul
bis. Cuibu cu Barz) 355 pe ling mrea Sf.
Troita 67, 251 ; Sf. Vasile '355 ; Sf. Vineri 314,
Sf. Vincri = Aga Nita 358; Sf. Voivozi
Sibilelor 354; Silvcstru 124, 358; Sirbi
Slobozia Domneascil 364, 374 = Brosteni
Staicul 358; Stavropolcos 355; Stcjarului
280, 281 = bis, de la Stejar 363; Stelea 357
Selari = Sf. Nicolae din $elari 361 ; $erban
Voclii 357 = Scortarului 361 ; Tabacilor 282,
359; Tirchilesti = Dichiu 357; Tirgul de Afara
361 ; din jurul mrei Tirnov 67; Tirnov = Ar-
himandritului = Sf. Apostoli = Dudescu 356,
364, 370; Trimbitasilor 362; Troit (alta decit
Sf. Troit) 355 Totoescului 370 = mah. Lucaci
358; Udricandui, Udricani 361; Vechilor Sca-
tine de carne 337; Vergului 357; Visarion 355;
Visinci 363; Vlidica 356; Zlatarilor 89, 312,
359
mahalaua, scindarea ci 364
mahalale sau cartiere din jurul hanurAor 353;
352'
de pe malul drcpt al Dimbovitci 66; impartirea
administrativa pc 352; numelc lor 353; nu-
mrul lor 103, 106, 353; nume notate gresit
354
1 Mai, bd. 159, 190, 191 = Bd. Filantropia 190
1 Mai, cincmatograf 230
1 Alai, raion, comunele subordonate 259
1 Mai 1890, bucurestenii yid prima manifestatie 173
9 Mai", uzinele 219, 222
Maia, parcul de la 392
maidanul lui Banica circiumaru, bisericii Popa Soarc,
lui Ceaus David, Dudescului 383; dulapului,
sectie de votare 172; lui Enache 383; Filan-
tropici, Iancu Pctrescu, Ioanii Tina, lui Murat,
popii Pantclimon, Srapinirii, usa Oborului 383,
v. si 378
majorcs terrae =- mai marii pamintului 40, 45, 46
Maiorescu; Titu 174; liceul 191
Maiorul Mura, restaurant 329
Malaga, vin 301
Malaxa N., ing. 182
Malaxa", uzincle = 23 August 182; conflicte dc mun-
ca 293
Malcoci, cumpara i revinde pravalic 72
Malert, companic ungara 198
Malmaison, cazarma 22, 319, 391
Malul-Rosu, civilizatie tip Dudesti la 26
mamutul, prezenta lui pe aria bucurestean 26
Manciu, vtaf de trfacelari i Ilinca sotia lui ridica
biseric 102, 360
Manciuria, import de icre de 273
Mandy, Franz, ungur fotograf 286
Manea, Chirco sin 273
Manea, staroste de brutari 106, 342; ctitor 355, 374
Manca Brutarul str. 155
Manea priacelariul 379
Manea mitasariul cupetul, cumpara casA 369
Manea zidariul, martor 287
manevrc mixte ruso-romne 124
fangal i a 273
manglitorii" Bucurestilor 190
inanichiuristele 286
manifestatia de mase din 24 febr. 1945: 215
Manifestul din 1 mai 1944 al Frontului Unic Munci-
toresc 208
manifestul muncitoresc din 1 mai 1900: 292
Manifestul P.C.R. impotriva rizboiului 210
manipulantii de tramvaic electrice 286
Maniu, Iuliu 189
Manole circiumarul 281
www.dacoromanica.ro
Manole, credincios 100
Manole, fiul lui Elezcu 270
Manolc, mesterul 53
Manole zaraful cumpira loc 90, ridicii hanuri si
case 308
Manolache cupariul 362
Manolache vel-paharnic, jimblaria lui 279
Manolachc vataf de harabagii 102
Manta cupetul 359
Manta, doctor, manor 283
Manta, jupineasa, sora Itii Manta cupettil 102, 359
Manta, popil 306
Mandl, Iorga al 273
Mantos, cconom martor 268
Manu, Gh., col. 339
Manu, Mihail, vor. 395
Manuc-bei armean 270; originar din Rusciuk 270
= Emanuel Mirzaian 312; cumpira vii 318;
hanul lui 149, 172, 309
manufactura, de arme 290; de postav 276
Manul cupetul, hotarniccste vad 342
manutanta armatci 343; comunal, infiintarea 375
Maramures, reprezentantii poporului romnesc din
177; ccdarca 207
Maraschino, lichior 301
marchitani = ncgustori ambulanti 307; inteletul dc
astazi 307; supusi austricci, grcci, romAni, rusi
307
Marcianopolis (aproape de Provadia) monede din 35
Marco, popa 257
Marco tabacul 281
Marcus, Aurelius, mondele imparatului 35
Marcuta, fabrica de testemele de la 111, 119
Marea Adriatica, tirmurile 244
Marea Adunare Nationala 383
Marea Bahia, *muffle 244
Marea Egee, *muffle 244
Marca Ncagra 17, 22, 35, 115, 261 ; scitii la nord de
30; libertatea comertului 127, 306; tarmurilc
244
Mama Revolutie Socialista din Octombrie 177; con-
ducatorul 378; victoria 178; cxemplul 186
Marcs, banul 78
marfa de Beci (Becs) 307 ; de Brasov 374; cazaccasca",
taxa pt. liecare car dc 370; de lipscanie" 304,
taxa pt. fiecare car dc 370; ruseasca 273; din
Turcia, taxa pt. ficcare car 371.
Marghiloman, casa lui 162, 203; incheic pacca de la
Bucuresti 176
Maria 67
Maria = Marica doamna sotia lui Const. Brincoveatni
85, 87
Maria, sotia lui Gheorghie margelariul 358
Maria, sotia marelui clucer Nicolac Trasnca 100
Maria, Iiica lui Radu ccl Frumos 60
Maria, fiica stolnicului Const. Cantacuzino 357
Maria, Pitesteanca vinde pravalie 372
Maria, preotcasa, via ei 319
Maria doamna, sotia lui $crban Cantacuzino ridica
biseric 80, 354
Marica doamna, sotia lui Const. Brincoveanu, v. Maria
doamna
Mariia, calugaritil 375
Mariia, fameia Lupului, aprodul ot Bucuresti, vinde
loc de casA 355
Marin orasan 56; via lui 319
Marin spoitoru 281
Marina = Maria fiica lui Mircea Ciobanu 56
marinata de hell 301
Marinciu, Apostol, ctitor 361
Marinescu, Gavrila, ucis 207
Marinescu, Ghcorghc, prof. 171
Maritza, riu 35, 94
431
Marmara, marea 85; rusii la tarmul ei 122
Marmorosch Blank & Co., banca 169, 183, prbusirea
183
Marsillac, Ulysse de, francez 9, 155, 259, 261, 283,
340, 375, 390, 395
Marsillon, Jean, francez, ing. 127
Martinovici si Asan, bacania 301, 310 (cei cu moara)
Martiros, Altin Agemolu sin 302
Martiros, Apcar Agemolu sin 302
Martian, Dionisie Pop, invtat ardelcan 149, 266;
statistica 286, 325
Marula 100
masacrul din Piata Tcatrului si str. Cimpineanu 179
masini electrice, uzincic de 218
Matache Macelarul azi halelc Ilic Pintilic 383
Matapan, capul 208
Matei Basarab VV. T. Rom., aga din Brincoveni 69,
lupta cu Leon Toma pe sesul viilor ora-
sului 319; domn : 19, 21, 23, 45, 56, 59, 62, 65,
68, 71, 73, 90, 99, 251, 257, 265, 319, 334, 335,
359, 379, 387; biruinta asupra lui Radu Ilias
birul moldovenesc" 267; ridica biserici
67, 72, 356; cumpra vie 320; drima si reface
curtea domneasca 71, 72; intareste posesiuni
72, loc in oras 352-353, ocina 18, vad dc moar
257, vie 319; vinariciu boieresc 317, 319; po-
runca lui catre orsenii din Bucuresti 55; pri-
meste pe: Macaric patriarhul Antiohiei 273,
sol polon 284, refugiati sud slavi 269; inalta
case domnesti 60; cruce 59; Elina sotia lui
306; Udriste Nasturel cumnatul sail 282
Matei Basarab, gimnaziul 144
Abaci, cupet 89
Matei, fiul lui Const. Brincoveanu 81
Matei diaconul, vinde razor de vie 320
Matei, popa 375; enoria lui 352
Ihitei Venetianul, Alexandru sin 273
Nlateias Corvinul 52; despre Bucuresti 52
maternitatea din str. Polizu 230
Matraca neg. 56
Matraca Ghinea neg. 90, 354
matrapazi, ncgustori 302
matrapazlic, intelesul termenului 302
Maupassant, Guy de 171
Mavro, Nicolac 116
Mavrocordat Const. vv. T. Rom. 94, 96, 99, 274, 282
342; daruieste crti de ritual 89; desfiintarea
rumaniei 276; introd. monopolul fabricarii lu-
minrilor 282
Mavrocordat, loan vv. T. Rom. 90, 304; frate cu
Nicolac 94; scutestc de dan i pe preoti si diaconi
349; moartca lui 94
Mav.ocordat Nicolae vv. T. Rom. 86, 87, 94, 101,
282, 347, 362; biblioteca 96; daruieste: stin-
jeni de livada 322, de music 255; grdina lui
388; inalta foisor 363; retragerea la Rusciuk
94; prizonicr la Sibiu 94; scuteste de dad pre
preoti si diaconi 349; moartea lui 96
Mavrocordatii 77; iubitori dc gradini 388
Mavrogheni, Nicolae vv. T. Rom. 104, 311, 371 ; fost
tilmaci 104; fixcazil zilele de tirg 379; cronici
in legatura cu 11; moartea lui 105
Maxentian N.I. ing. 144
Maxim arhicreul 87
Maxim cupctul margelarul 90
Maxim, rail jupinului Grigore Miuletu 102
Mazarachi, asezrile 72
mazare si ciuperci de Franta, import de 301
macelar = casap 303
macelarii negustori, numarul lor 303
madulari = membri 338
maduvioare 344
mestriile" de pescuit 278
432
www.dacoromanica.ro
magaoaie" = sirena de alarm 208
Mgirdici, dregator, armcan 270
Mgurele, com., asezri strvechi 25, 38, 230, 240,
255, 259; acte emisc din parcul de la 392
Maicaneasa = Micnesti pe Colentina, cimpia 256
Maicnesti s. pc Colentina = Turloaia, incorporat in
Bneasa 256; mosie, padurea 256
Maicnesti s. (al doilea) in vecinatatea Brostenilor
si Carimidarilor de jos 256, dealul 256
Maicanesti-Grefoaicele, molla lui Nicolae Bazilescu
166
maidnele" 384
Mlaiesti, castrul de la 34
mrnularii, neg. 307
Mnistirea s. 26, 32, 34
mnastirea Antim 22, 86, 104, 117, 232, 251, 357,
388; Caldrusani 72, 80; Bolintinul 255; Bis-
trita 86; Ccrnica 75 = mrca de la gradistea
Florcstilor 68, 84, 258, 271, 305, 337; Codreni,
de la Colentina = Plumbuita 257; Coltea 11
85, 104; Cotroccni 23, 79, 80, 99, 117, 259, 260,
308, 310, 341, 388, 389; Cozia 34, 44, 105;
Curtca de Arges 61, 73; Dionisiu de la Muntele
Athos 56; Dohiariu 318; Domnita Balasa 104,
312; lui Gheorma banul = Grecilor 56, 71; lui
Gheorma post. 21, 63, 67; de la grdistea Flore-
stilor = mrca Ccrnica 68; Grecilor =-- mrea lui
Gheorma banul 56; Holki 85; Iverul de la
Sfetagora 87; mrea jupinesei Caplea = mrea
Sf. Niculac 56, 364; Marcuta 258, 337, 341
Nlihai Vod 37, 62, 66, 70, 71, 79, 163, 251,
255 = Pilcov = Sf. Niculae 256, 261, 285, 318,
324, 341 ; lui Pan vistierul = Sf. Ecate-
rina 34, 70; Pantelimon 97, 389; Pilcov =- Sf.
Nicolae Mihai Voda 256; Plataresti pe
Dimbovita 72; Plumbuita 60, 61,70, 72, 73, 232,
257, 279, 283, 317, 319, 321, 324, 341; de la
podul Colentina = Plumbuita; Pogonianei 311;
Putna 73; Radu Vod 18, 19, 20, 22, 23, 32,
39, 42, 43, 44 = Sf. Troita 45, 55, 61, 62, 63, 65,
67, 68, 72, 73, 74, 75, 79, 87, 90, 96, 104, 107,
251,256, 257, 272, 278, 306, 310, 317, 318, 319,
324, 334, 335, 336, 337, 341, 342, 343, 347,
362, 364, 387; Razvan 72; Sarindar 72, 80, 256,
311 ; Schitul Maicilor 255; Sf. Apostoli = mrea
Tirnov 72, 150, 251, 357, 388; Sfeta Catalina =
Sf. Ecaterina 273; Sf. Dimitrie 352; Sf. Ecaterina
67, 68 =- mrea lui Pan vist. 70, 90, 104, 251,
311, 368; Sf. Gheorghe-Nou 84, 379, 388;
Sf. Gheorghe-Vechi 73, 74, 79; Sf. loan 61 =
SE loan Greccsc 84, 161, 356, 359; Sf. Ioan
cel Marc 362; Sf. Nicolae 56 --. Mihai Voda
255 = Pileov 256, 321, 341; Sf. Saya 84, 110,
370; Sf. Spiridon de la podul Serban Voda
99 = Sf. Spiridon-Nou 314; Sf. Spiridon-Vechi
99, 273; Sf. Troita = Radu Veda ; Simopetru de
la Muntelc Athos 56; Sinaia 85,105,318; Snagov
51, 60, 77, 78, 80, 91, 312; Stelca 65, 90, 318,
370; Strugalca 48; Tismana 105; Tirnov 67,
72, 251 ; Trei Icrarhi 82; Tuturor Sfintilor 280,
319; Vacresti 86, 94, 99, 259, 322, 388; Vo-
ronet 44; Zlatari 72; Xeropotam 61, 317
Mnciulescu Ene jupin 107
Mnesti s. = Buftea 69
manganar giuvaergiu care lucreaza co margaritar
278
Mracineanu, Manaila vel-clucer 87
Marikineanu, Valter, capitan 154
Marsti, biruinta 176
Marasti, bd. 195
Marisesti biruinta 176
Marcuta, asezri strvechi 25, 38, 257, 345; izvoare
captate la 303
Mrgarit, staroste, ctitor 89, 102
mrgelari, 300; negustori 300, 301
mrgineni romani transilvneni 267
Mrgincni, Cimpincanu Ion, inchis la 134
mrfuri pretioase, import de 273; scutite de vam
347
Mrtinesti, lupta 105
mscricii 284, 285
mtisarii, neg. 300, 301, 302; armeni 302
mitria 344
McChcyne, Robert, misionar scotian 313
mecanicii 286; de locomotivi 286
mccct = geamie 97
medalia fintinelor 127
Mediterana 15
Medrca C., sculptor 202
Mecmet turcu, spoitor 281
meghistani = inalti demnitari turci 97
Mehedinteanu, Tcodor, distileria lui 141
Mehcdinti, jud. 124
Mehedinti, Simion 201
Mehmet beg, sprijin pe Craiovesti 53
Mehmet, nilba(n)tul (potcovarul) 304
Meitani, casa lui 176
Meinl", magazinele soc. 184, 328
Melcescu, Const. croitor 102
Melic, casa 252, 271
Melisinov, Manole Hagi, Nicolae sin 324
Memoriile Academiei Romine" 172, 204
memoriul lui Sanejouand, arh. sef 260
menajerii 380
Menischer, vin 301
Menouville, Thierrin de, librar 286
Merisani, asezarile boierilor 356
Merisanul, Dragusin vist. 86; druieste loc 356
Merisanul, Staico pah., biscrica 356; executat 369
Merisescu familia 128
Mesembria (Ncsseber) monede, din 35
meseriasi ambulanti 307; cooperatori 290
mesti sau mcsi = cizmulite fine din marochin 280
mcsterii 287; brutari 343; moran i 257, 342; patroni
289
mesterul Manolc 53
mestesugarii, primele stiri 278; neg. 279, 300;
care prestau servicii 282-286, 300; srcirea
lor 289; strini: concurcnta lor 288
mestesugurile: insemnatatea lor 290; noi 280
metalurgistii, greva 178
meterhanca, muzicl turceasc 284
metohul Episcopiei de Rimnic 395
metro 243
Metternich 116
Meyer, Joseph 9
Meyer, Wilhelm Fricdrich Carl, arhit. peisagist ger-
man 128, 272, 391-392, moartca lui 392
mezelriile 184
Michael, pixenmeister sas, calk. 53
Michel sau Michali brbier, 326
micii-burghczi 195
microclimatul bucurestean 199
microraionul Balta Alba 365; Bucurcstii-Noi 365;
de pe Drumul Tabcrei 365; Floreasca 364;
Giulesti 364; de pe soseaua Giurgiului 365;
de pe soseaua Oltenitei 365
Micul, rovina lui 255
micd = bututi fermentat din miere 278
mierea, articol important 322
migratiunile, perioada finalii 39
Mihai bkanul 97, 100
Mihai din Bobcsti 258
Mihai ciohodarul, ucis 73
Mihai leganariul tat:41 lui Duca legrinariul 280
Mihai postelnicul druieste sat 257
www.dacoromanica.ro
Nlihai, Radu prefect al politiei 338
Mihai Radu = Mihnca al 111-lea vv. T. Rom. 347
Mihai I, rege 207; abdicarea 217
Mihai Viteazul, gimnaziul, infiintarea 150, liccul 192
Mihai Viteazul vv. T. Rom. 11, 44, 62, 63, 64, 65,
67, 68, 73, 74, 80, 130, 177, 257, 258, 269, 324,
341, 354; amintirca lui 68, arrilata 65; aliant
cu: Aron-Tiranul 63; Sigismund Bathory 63;
biruinta de la Giurgiu a lui 65; bulgari
sirbi strrnutati 269; intrarea triumfala la Alba
Iulia 284; imprumuturile pentru obtincrea dom-
niei 63; inzestreazA bogat mrca Mihai-Vocl 66;
populatia Bucurestilor pc timpul lui 251, 265;
pribcgia 63; spre Viena 65; tratativelc i tra-
tatul cu Rudolf 68; ultimul an de domnic 65;
statuia 84, 110, 155, 156, 370
asezri strivechi 25, 32, 40; dealul 26,
250; lunca Dimbovitei la 17; podul 11, 251,
303; punct strategic 117; sApturile de la 25
Mihail, croitor 278, 279
Mihail I. vv. T. Rom. 49
Mihailovski-Danilevski Ivanovici Alexandru 125
Mihaiu, maistor, martor 278
Mihali, aghiotantul lui Bimbasa Saya, impuscat 118
Mihali telalul, druieste icoan 282
Mihiescu, Gib 202
Mihil sbierul 375
zAbunar martor 279
MihAilescu, Vintil prof. 10, 23
Mihiilesti s. 237
Mihalca croitorul, casa 354
Mihalcea croitorul 268
Mihnea al 111-lea Radu vv. T. Rom. 73, 74, 318;
alianta cu Gheorghe Rakoczy 74; birul mol-
dovenesc" 267
Mihnea de la Bdeni, boier, ucis 61
Mihnea cel Ru, bunicul lui Alcxandru al II-lea
61; resedinta mai mult in Bucuresti 53
Mihnea, stegarul, Gheorma, fiul lui 306
Mihnea Turcitul vv. T. Rom. 62; drueste baie 283;
loc 367; sat 45; diruieste bogat mrca Sf. Troit
63; cumpr loe de prvilie i casa 270; in-
chin mnstire 317; intireste donatii 61, pd.-
vilii 63 si pivnit de piatr 323; proprictiti
62, 303; ocin 256, 279, 321, 352; jumtate
sat 257
Miho ccausul 353
Miho lurninariul, cumpr loc de privlic 300
Miho, neg. 67
Mihu, grmiticul 91
Mikes Kelemen, sccui 97
Milca, sotia lui Mojocul Nastase 101
Milcovul, r. 15, 16, 40, 267, 335; drumurile care
veneau de la 367
Milescu Maria, hancasa 356
asczrile boierilor 356
Militari, asezrile 32, 191
Mille Const., 170
Millo Mad, 326
Militia Capitalci, sediul central 194, 311, 338
Miloradovici, gen. rus, intr in Bucurcsti 108 ; se
storcste Cu o Filipeasci 109
Milina Dima, martor 268
Mina, str. 64
Mincu loan arh. proicct pt. Palatul Primrici 161
Mincu i Cciulcscu, Mania 301
minerii, grcvele 186
Minerva", cditura 171, 204
Ministcrul de Afaceri straine, dc Agricultur
Domenii 161, 190; Comunicatiilor 197; Econo-
mici Nationale 194; Externc 162, 194, 350;
de extcrne al Rusici 122; Finantc 161, 194;
treburilor Dinluntru = interne 136, 194,
433
 203, 215, 340; instructiunii publice 161; Lu-
cririlor publice 161, 340, 350; de Rzboi 152,
194; Snttii 225; Transporturilor i Teleco-
municatiilor 155, 232
Minovici", vila 199, 345
mintcnc 279
Minulescu I. 202; casa memoriala 239
Mioara", postviria 182
Mircea", localul 325
Mircea-cel Bkrin vv. T. Rom. 47, 48, 49, 50, 51, 55;
diruieste sat 34; intrcste sat 4; lupt Cu turcii
379; comemorarca a 500 ani dc la moartca
lui 176
Mircea Ciobanul, VV. T. Rom. 49, 55, 59, 71,72, 103,
268, 271, 387; rcsedinta in Bucuresti 53, 54;
ctitorul bis. si palatului domnesc de la Curtea
Vcche 55, 61; hotirniciile acute de 55, 250,
265; intkeste: ocin 256; sat 255; palatul lui
62; ingrdeste Bucurestii 54, 65, 254; scene
singcroasc cu ucideri de fruntasi laici i biscri-
cesti 57, 63; viata economici 56; scoaterca din
scaun 57, 59; in Etiopia 57; moartca lui 57
Mircea al lui Procu, bas al streinilor, martor 268
Mircca Turcitul vv. T. Rom. 257
Mirceoaia = Doanma Chiajna 59, 60; chemat la
Poart 61; crucea doamnei - punct de reper
34, 59
Mirea I., pictor 241
Mircasa din Messina a lui Schiller 145
Mirodan Al. 241
Miroslav vist. 308
Mirzaian Emanuel = Manuc-bci armwn 312
misionan i scotieni, desprc evrei 272
Misir = Egipt 274, 327; zahr de 327
Misirliul = din Misir 274
misiunca civil francezI 274; militar 274
misiti 315
Miscarca", oficios liberal georgist 204
miscarca impotriva grecilor 69; rufeturilor 97; de
strad 149
Misu simigiul la ca chirie cas 279
Mitilene = Lesbos, insula 98
Mitrea, vel-vor. dkuieste vie 317
Mitropolia 19, 22, 47, 59, 61, 73, 86, 104, 109, 117,
123, 130, 134, 136, 142, 270, 271, 275, 282,
359, 360, 362, 370, 379; baia 279, 283,
324; clrciumile 324; morile 80, 322, 341; mo-
siile 322, 345; priviliile 63, 301, 304, 306, 323,
324, 353, 369, 372; tipografia 77, 79, 91, 375;
tiganii robi ai 274; vnle 319; prefacuti in me-
cet sau geamie 97; pstrtoare a actelor vcchi
125
Miu Hagi abagiul 102
Miulctu, Grigore jupin 102
minckuri italienesti 329
Mintuleasa str. 190
Moamet, jupin turc martor 273
moara lui G. Assan, infiintarca 141, 155 ; motoarcle cu
aburi 286, 290, 342, 375; moara de vapor a
lui Chircor Anusoglu 141; Ciurel 16; 13 De-
cembrie 142; de la Dobreni 341; Filimon Sirbu
342; Furnica 342; Herdan" 342; Bic Phallic
342; Olmazu 342; Tudor Vladimirescu 342;
Vlklichii 253
moara de hirtie = harturghie 111
Moara-Skack asezare 38
mobilier si covoare, magazin de 308
moda constantinopolitan 280, 281; ungurcasc 280
Modern", restaurant 329
Moftul romin", foaie satiric 171
Moga, L. 12
Mogo, ascendent poate al lui Mogol serdarul 80;
crucea lui 100, 379
434
www.dacoromanica.ro
Mogo s serdarul 80; crucen lui 82
Mogosoaia, com. asczki strivechi 25, 37, 38, 39, 191,
259; amintit sub Mihai Viteazul 258; biserica
de la 84; gara 241; mesteri de moari din 257;
monede romane 37 mosia 370, lui Grigore
Brincovcanu banu 116 '
Mogosoaia-dc-Jos i de-Sus, plasi 353
Mogosoaia, palatul, buckiria palatului 84; grdina
388; jiltul din 84; lacul 22; loggia" palatului
82; palatal domncsc 77, 82, 83, 239; pivnita
palatului 82
Nloise sin Iosif Barbirosie 272
Moisc Cilibi, boccegiu 271, 307
Moisil Constantin academician 8
Moisil Iosif, despre listele de mincarc 330
Moisil, Iuliu 326
Mojocul, Nstase, siimean 101
Moldova 39, 44, 45, 46, 57, 60, 65, 71, 73, 74, 79,
111, 140, 142, 272; Aron Tiranul domn
63; Bogdan 1,7; omorirca creditorilor 63;
epoca fanariotilor 94; intrarea lui Alexandru
Ipsilanti 117; I1anuc bei numit domn 270;
expansiunea oltenilor in 267, 361 ; partida unio-
nist 142; Regulamentul Organic 123; refu-
giati din 208; retca de cale feratii 155; robi
titari in 276; sate cu nume de Bucuresti 44;
stpinii fcudali 40; trupe rusesti in 108;
tinuturile 333
Moldoveanu, S.M. 261
moldovenii, colonic in Bucuresti de 267; contributia
Ion pt. sinistratii focului din 1847: 130
Moltke, Helmuth von cfipitan, sprc Bucuresti 126
Momcca, neg. vinde vie 320
Momulo", sala, intrunirca de la 135
Mon jardin", local de lux 184 = Parcul Trandafi-
rilor 331
moneda national 381 .
moue& dacice 33; strine, folosirca 381
Monitorul Oficial, localul 159
monopolul de cumpkare turcesc 127
monorail 243
montagne russe" 380
montaj pe bandi la Uzinele Electronica 218
Monteoru, casa 162
monumental Eroilor Patriei 192, 242, 385
monumental lui Lenin 242
monumental croilor luptei pentru libertatea po-
porului si a patriei, pentru socialism 212
monumentul pompierilor clzuti in Dealul Spirei 137
monumental Soldatului Sovictic 242
Morand, Paul 10
Morga = Institutul medico-legal 19, 251
morilc: de api 290; cu cai 340, 341; injugatc 335,
341; cu motor 342; de vint 340; pe Colcntina
341 ; pe Dimbovita 255, 257, 261, 341; dom-
nesti 341, 342; boiercsti 341 ; mnstiresti 341
apartinind mosnenilor 341; Bucurestilor 338,
de la Foisor 341; de la Gorgan,
doctoruluk Gusti, de la Paliciu, de la Mihai
Vocli 341; din Viran 253, 341; Vlidichii 341,
356
Morilor, strada 155, 163
Morintz S. 11
mormintul faraonilor" = restaurantul Capsa 329
moroieni, romni transilvneni 267
Moroieni, ccntrala hidroclectric de la 234
Morometii 241; tirajul 239
rnortalitatca copiilor de muncitori 292; micsorarea
ei 266
Mortun, Vasile 174, 270
Motuzi, casa ca lanturi" 202
Moruzi, Alexandru vv. T. Rom. 21, 102, 111, 337,
390; ciuma din timpul domnici lui 106; in-
 fiintcaz dregitoric nott 337; harturghie 111 ;
refugiati sud-slavi 269
Moruzi, Dimitrie cneaz prefect al politici 338
Moscova 57, 79, 157, 252, 255; arhivcle 99, 259-
260 ; negot cu 57; marfuri aduse din 77, 273;
semnarea conventiei de armistitiu 212
Moscu, Adina 202
Moshu, vist. zalhanaoa lui 253
most = pod 38
Mostitea r. 16, 32, 2.55; gura 32, 38, 40, 47
Moii, tirgul 72, 379, 380; originea lor 379; distrac-
tiile 380; fotografi ambulanti 286; transfor-
mati in expozitic anual 380
Moilor, Calca 88, 158, 185
Movila, s. 38
Movila, Gavril v.v. T. Rom. 68, 69
Movila, Ieremia v.v. T. Rom. 65
Simion v.v. T. Rom. ocupa Bucure.stii 65;
inccarca sa se inscauneze din nou 68; vremea
lui 280
mo0a Dudeti 256, Ftntinele din Ilfov 260; Giulcsti
256
monenii din Vicireti 257; morile lor 341
motoare cu aburi, introduccrea lor 286
motii", comertul ambulant reprezentat prin 168;
meseriai ambulanti 307
Motiy, franccz, despre Bucuret4 170
mranita, carute cu 393
Mrazcc, Ludovic 172, 201
Mahldorfer, german 128
Miiller, fabrica de pline 272, 343
Munca", gazed 174
munca, durata ci 293; intensificarca ei 293; volun-
tad 237
muncitoarca, regimul ci 292
muncitorii numrul lor 276, 277; ponderca politic
177; factori de capetenie a vietii politice i
sociale 298
muncitorimea element reprezentativ al Bucurwilor
277; locul ei in ierarhia social 277
Munchen, conferinta de la 189
Munteanu, Francisc 241
Muntelc Athos 56, 61, 80; lavra Ivir 357; miloste-
niile lui Ncagoe Basarab 53
Muntele Melcilor = Schneckenberg 26
Muntele Sinai 67; manst. inchinad 354
Muntenegru 175
Muntenia v. T. Rom.
muraturi frantoze.sti 301
Murgapnu, cofetaria 328
Musgoci, Gheorghe 172
musafirii" = oaspeti oficiali, obligatiile negustorilor
348
muscalii stabilirca lor in Bucurwi 273, 282
Muscat de Lunel, vin 301
Mused, meteri olari din 104
Muselinul, Alexandrache, ceat4 de aprozi 281; cum-
pad vie 320
Mussolini 187, 189
Mustachi, Ghinea, neg., are pivnita Cu pravilii 323
Mustacov, Ion Hagi, are fabrica dc fidea 111
Mustafa-pasa, Bairactarul, mare vizir 270
mustarii 317, 322, 325
musulmanii din Bucureti 273
Musa, sotia lui Udrea vel arrnaul 258
Muceleanu, Grigore, preot 10
multar de Englitera, de Franta, de Ungaria 301
Mutil Vlad, Stanciul, fcciorul ski 322
muzec 239
Muzet, A. despre Bucureti 170
muzeul Thcodor Aman 172; national de antichitti
30, 150, 162; Grigore Antipa 160, 212; de
ard a Republicii Socialiste Romania 195, 239;
www.dacoromanica.ro
de arta Cecilia si Frederic Storck 239; de arta
feudala al Academici Republicii Socialiste Ro-
mania, Dr. Minovici 239, 241; de arti populara
225; de ard religioad in palatul Cretulcscu 161
muzeul artclor transforrnat in Muzeu Militar
391; prof. dr. Victor Babel 239; Casa Tehnicii
C.F.R. 240; Ccntrului de documentare tchnica
240; George Enescu 164, 239, 355; Muzcul
etnografic 194; de istorie a ora,ului Bucurcti
8, 11, 12, 13, 239, 261; de istoric a Partidului
Comunist Roman 194, 239; dr. G. Marincscu
239; Marx-Engels-Lenin 239; Niedrc..-t, C. 239;
Militar 86, 202, 212, 239, 391; Municipal 11,
12, 13, 128, 202; l pinacoteca municipiului
Bucurcti 12; pompicrilor 240,346; romano-rus
239; Satului 202, 203, 235; Anastasic Simu 202;
Tttirescu 239; Zambaccian 239
Naghit, Ivan 259
naiul, 284
Nan din Vicareti 335
Nanu, preot 100; livada lui 356
Napoleon al III-lea 151
nart = prct maximal 342; pentru : apa adusa cu sa-
caua, articole de bacinie, brinzcturi, cherestca,
dulciuri, lemn dc ars, matcrialc dc constructii,
munci, pasri, pescrie 344; piinc 342, 343
National" cafenca 327
national-tarinist, partidul 189
Nationala-Ciornei" editura 204
nationalizarea imobilelor urbane 276; intreprindcrilor
bancare 217; industriale 217, 277; minicrc
217; de transport 217
Nazaretian, Avcdic 271
Nazianz, Sf. Grigore din 91
Mein, lupta de la 65
Mesa', Amza 101
niane, .diri exceptionale 348
Nasand, prtile 330
Nasturel, familia 87; palatal ei 72
Nasturel, Cazan, post. 337
Nisturel, Const. biv-vel vist. 78, 100, 359
Nasturel, P. 8
Nisturel, Radul log. familia 306
Nasturel 'a'rban vel ban, ispravnic 337
Nasturel Udrite 282
Neaqa, sotia lui lane vinde privlie 268
Neac.sa, sotia lui Radu Dudescu 334
Neagoc Basarab vv. T. Rom. 47, 53, 278; incepu-
ruffle domniei 61, 73; raguzanii pe timpul lui
269
Neagul aparul" 303, 344
Ncagul armcanul, calarapl ; Stnila, fcciorul ski 270,
336
Neagul macelarul 303
Neagul mqter domnesc dc mori 342
Neagul din Roiu vinde stinjeni de moie 257
Neagul vatahul za tabaci 281
Ne2gul mare vor., scrisoare due sibicni 52
Ncajlovul, r. nume slay 38; lupta de pc 176
neamt = me,ster, tehnician 272
Ncaniul din Muti, Ion feciorul lui 318
Neapolc, cartea lui Raicevich aparut la 343
Neceti s. mosia 336
Necula feciorul, Armei si al Mariei 67
Necula al lui Bobanea judetul Bucuretilor 56, 60,
91, 333, 379; realcgerca 334
Necula, bragar, martor 279
Necula matIsariul 302
Necula Sofialiul casa si pivnita 359
Necula, vataf 303
Neculae cupctul 89
Neculai rachierul 379
415
Ncculce, loan cronicar moldovcan 78, 97
Neculuta, Th. D. 171
Nedelco nu vrea s plitcascli vinariciu 319
Nedelco, casa 317; nu poate vinde vinul ski 324
Nedelco, cizmar, martor 279
Nedelco, clucerul 89
Ncdelcu, mare vor. 60
Nedclea, circasiana, nunta lui Constantin Scrban Ba-
sarab cu 285
nefea = pintecele", calitatca a IV-a a unci blni pre-
tioase 302
negociator = neguttor 300
Negoescul Pani, vel. vor. 337, 354
Negocsti S. pe Arges, biserica 72
Negre, fiul lui Saya 55
Negri, Costachc, casa 163; la Constantinopol 148
Negru, porccla lui Alexandru G. Golescu 132
Negru, culoarea de 154, 339, 375; atenecle populace
204
Negru-Vocia, vv. T. Rom. 42, 44, 47; si Bucurestii
42, 44; intirituri ridicate de 62 negustori
= cupeti 300; propriu zisi 279; primele
stiri 300; ambulanti 307, angrosisti 310; stabili
307; Orninteni fruntasi 306; supusi straini 327;
pravaliilelor 305; obligatiile lor la primirea
musafirilor" 348; scutiti de dari 307; nume
de 305; dupa locul de uncle aduceau marfa
brasoveni 300, 304, 314; gabroveni 300,
304, 305; lipscani 300, 304, 305; udricani 300,
304; nume de - dupil locul de undc proveneau
ei: arnutchioilii 300, 305; briilcni 300, 305;
chiproviceni 269, 300, 305; dirstoreni sau dris-
toreni 300, 305; rusi 300, 305; nume de -
dupl marfa pc care o vindeau 300: aparii 303;
abagii 302; astaragii 302; bacani 300; bla-
nari 302; bogasieri 302; matrapazi 302; mice-
lari 303; mirgelari 300; mtsari 300; paceagii
paceagii (cu inteles culinar) 303; pescani
sticlari 300; numiri disparute de - : apari
303, boccegii 307; marchitani 307; matrapazi
302; mimulari 307; olteni 307.
negutator, termen vechi 300
Neigebauer J. 42, 272
Ncjin, export de vin la 273
Nemtilor, ulita 123
Nenciu, pop 375
Nenciul, orsan 56
Nenciulescu, arh. 194
Nenu cizmarul, ginerele Bratului iuzbasa 317
Neofit, mitropolit 97; despre gradina de la Frsi-
nesti 388
Neofit, mitropolit 134, dezavueaza miscarea revolu-
tionara de la 1848: 136
Nestor, cofetaria 328
Nestor vist., circiuma lui 253
ncutralitatca armata a Romaniei 175; duratt ei 175
New York 181 ; crahul de la bursa 191
Ncue Frcie Presse, comunicatelc de rzboi in 176
Nica calaretul 388
Nica cupetul vinde tiganca 89
Nica grecul vinde: loc 63, 268, pravalic cu pivnita
352
Nica selarul 75, 303; gincrele Visei calugarita 337;
Sc judeci cu mrea Cernica 305
Nica zaraful 90
Nico potcovariul, vinde pravalie 278
Nicola popa de la Biscrica Scaunclor 360
Nicola scrdarul vinde vii 318
Nicolae-Alcxandru vv. T. Rom. 47
Nicolac lije, preot grdina lui 395; prisaca lui 396
Nicolae Hagi Manole Melisinov Critean yin& case
cu pivnita 324
Nicolac biv-polcovnic, Ana sotia lui 306
436
www.dacoromanica.ro
Nicolac, protopopul Bucurcstilor 86; reface bis. 01-
tali 357
Nicolae, voievodul Transilvaniei 47; inv ins dc Dra-
gomir 48
Nicolaescu, Stoica 9
Nicolau-Golfin, M. 8
Nicoleanu, Eracle, general, prefectul politici 338
Nicopole, batalia 48; satcle de ling 269; sotia lui
erban Cantacuzino din 302
Nicopolis ad Istrum (Nicopol), moned din 35
Nicula vise. are mori 341
Niculescu Dragomir bacnia 301
Niculescu-Basu 202
Nicusios Panaiotache, mare dragoman al Portii 84;
han fcut de 310
Nirescher, imobilul 313
Nisangi-pasa, scrisoarca de la Sinan-pasa 65
Nita Fustasoaiat casa 360
Nita, sot.= lui Gligoric ceprazariul domnesc 280; da-
ruieste vie 319
Nita, aga 72; dregator, ctitor 354, 357
Nitescu, Gh. 135
Nitu bogasier 302
nizam = ordonanti 303; fiecarei bresle 288
Noaptea Sf. Bartolomeu 57
Noe, corabia 140
Noi vrem Online", organ comunist 203
7 Noiembric = Progresul", restaurant 331
Nona Dumitru, neg. 90
Nord-Sud, bul. 196, 200
norma de 20 m patrati, spatiu verde de cap de locui-
tor 254
Norocea, Ivan log. 56
Norvegia, ocuparca ei de gcrmani 206
Notara, Hrisant cleric 15, 91
Nottara C., casil memorial 239
notarii genovczi din Pera 46
Novae, meter de mori 342
Novaceanu Isaia, calugar 101; ctitor 355
nuci din Dimbovita, plantare de 392; pe aria bucu-
restcana 322
Nufarul", intreprindcrc dc spButonie, curatatorie,
boiangerie 289
Nufcrilor, strada 110 = str. general Bcrthelot 206
nume de eroi ai rzboiului antihitlerist 378, de ma-
halale: categorii 353; notate gresit 354; de
strazi amintind razboiul independentei 154
NUrnberg, casele 249
Nusa armasul, tras in teapi 70
nunti Bra lautari", zical 284
Nutt*. via lui 319
Nyssa Capadocici, Ghermano din 91
Oaie-Seaci, porccla lui Alexandru al II-lea Mircea
vv. T. Rom. 45, 60, 62
oameni de afaceri 315
oamenii muncii, locuintc pentru 226; schimbari fun-
damcntale in viata lor 241
Oancca log, se judecl pt. mosie 258
Obedenaru, G.M., desprc Bucuresti 157
obcliscuri 130
Oberhummer, E. 9
Obilesti s. pe Colentina 257; casa de piatra la 84
obligatia risilor" 348
Obor, cartier 243; plata 217; pravalii i depozitc 185;
alimentara dc la 301; antrepozitele 382; gnu
cumparat la 342
Oborul Nou 360
Oborul Vcchi, mahala 124
oboarele 378; macelarilor 343
Obrenovici Maria, legiltura lui Cuza cu 149
O'Brien, gazetar englez desprc Teatrul National 141
Observatorul astronomic Filarct 15
Occident, moda din 109 Oradea 44
Oceakov, turcii pierd 105 orasul copiilor" 235
Oceanul Inghetat de Nord 15 orator", predicatorul curtii 70
ochelari de protectie 218 Oriscu A.G., planul lui 19, 254, 261, 377
Ochi-Albi, lautar 284 Orasanu, Nae 330
ocnele de sare Ghitioara, vama 45 Orasanu, Teodor 117
ocol de vitc 379 orasenii, categoric a populatiei Bucurcstilor 275; li-
Ocsote, Pascaleasa, neg. 56 vezile lor 322, pivnitele 324
Octavian, str. 163 orchestra cinematografiei, Filarmonicii, Radiotcle-
ocupatia austriaci 261, 391 viziunii 242
Odaia lipscanilor 304 orchcstrele 242
Odaia-Vladicului, asezare dacica la 32 ordie = lazaret 110
Oclii s. 336 Ordinul Sfintului Vladimir 115
odaile seimenilor 82 Orescu, Alexandru arh. 155, 166
Odesa 115, Ehrhard Wolf trimis la 152; asediul 208 ()resell, Safta jupineasi 354
Odessos (Varna) 35 orfclinat, infiintarca lui 104
Odobescu, I., col. 135; se opunc improprietaririi ta- Orient 157; cojocaria subtire apreciata in 288; -
ranilor 135 Apropiat rcfugiatii polonczi 206; - crestin:
Oesterreichischer Beobachter, oficiosul lui Metter- milosteniile lui Neagoe Basarab in 53; - in-
nich 116 departat: reprezentanti ai 244
ofcnsiva germana in Apus 206 Orsova 137
Oficiul de stare civil 339 ortul vatasesc 307; dare 347; in folosul vatafului de
Oficiul de Statisticii, infiintarca 149 circiumari 348;
ofis = adresa 128 Orzca tiganul 276; Oprca si Stan, feciorii lui 268
Ofner, vin 301 Orzcsti, mesteri dc moara din 257
Ogrizeanu, Velma, biv-vc1 pitar 363 Osman-Bazargic, reprezentanti ai bulgarilor din 117
grain, lupta de la 68 Osman-aga, martor 369
oieritul, triplarca 120 Ospitarii populate" 329
Olanda, scrumbiilc dc 301 Ostanita, oriscl in Epir 101, 311
Olari, mahalaua 124 Ostermayer Hieronim, cronicar sas, desprc Bucuresti
Olimpiotul, Iordache 115; conducator militar cte- 54
rist 114; aresteazi pe Tudor Vladimirescu 118 ostrovul eel mare dc la sud de Radu Voda 261
Olmazu, moara 342 Oswald, restaurant 329
Olszewski, Gheorghe 12 Otetelesanu, tcrasa 198, 203
Olt, r, 16, 34, 40, 45, 46, 117, 335, 336, 361 ; malul Otopeni, com. 259; nume rominesc 38 = Hodopenii
sting 267; valea 111; gura 16; rctragerea lui 257; avioanc germane la 212; acrodrom hit-
Manolache Giani peste 98 lerist 212
Oltcanul s. pe Ialornita 108 Ott, Moritz von, arh. 141, 260
olteni" comertul ambulant reprezentat de 167, 267, otel i ficr dc Tuba, import de 273
307 Ouatu, Const. proprictar 190
Oltcni, mahalaua 23 Ouatu gropilc" 182, 190, 234
Olteni, str. 19 Oxotie, vel ag 335
Olteni s. incorporat 257
Oltenia 26, 44, 115, 117, 250, 267, 269, 361 ; toponimie Paces = blana pretioasa ; mincarc facuta din picioarc
pecenega, cuman 39; Bucurcsti, sat in 44; de oaic sau vitel 302-303
stapinii fcudali 40; banul 93; Mihai Viteazul, paceagcrie, alisveris dc 303
mare ban 63; sosirea Buzestilor din 63; par- paccagii, ncgustorii 302; intclesurile 303
tizan a lui Matei aga 70; Tudor Vladimirescu paccle 320; blanuri facute din 303
in 108, 114, 116; austriecii in 94; tariful aus- Pades, proclamatia de la 115, 116
triac pentru 327 Padova, harta T. Rom. aparuta la 91
oltenii, expansiunea lor 287 Pahlen, conte 122
Oltenii", regiune 267 palanca" lui Sinan-pasa 65, 67
Oltenita 368, 382; numc slay 38; drumul de la 250; palanta" sau cintarul roman 149
vadul 16, 371 Palatul administrativ al Cailor fcratc 197, 232, 235;
Oltenita, raion 26 lui Alexandru al II-lea Oaic-Seaca' 60; de arta
Oltenita-Turtucaia, vadul 40 al Republicii Socialistc Romania, v. Muzcul de
Un om intre oameni", tirajul 238 art 398; Bancii Nationale 196; Bursci 162;
omnibuse sau tramcare trase de cai 155 Cantacuzino = scdiul Soc. compozitorilor si al
Onciul, Dimitric 172, 176 Muzeului George Encscu 161, 239; Casa Scin-
Opera 284, cladirea 227; din Berlin 144 teii 242; Comunal 244, 339: Cotroceni 159 =
opera de creatie original in literatura, stiinta, art Palatal Pionicrilor 235, 236; gradina 397; Cre-
171, 201 tulcscu, mai inainte Muzcul de art rcligioasa
operatorii de cinematograf 286 161 ; Societatii functionarilor publici 158; dis-
opera lui Creangi, tirajul 239 trugerea 212; Ghica 119; ridicat dc Alcxandru
Oppler, dcalul, civilizatia, Glina III - Schneckenberg Ipsilanti = Curtea Arsa 381 ; Justitici 160, 161,
26 170; Ministcrului Transporturilor i Telecomu-
Oppler, fabrica de bere 326 nicatiilor Palatul adnunistrativ al Cailor fcratc
Oprea dorobantul 279 155; de la Mogosoaia 83, 239; gradlna 388;
Oprea vel-satrar vinde casa 333 Pionierilor = palatal Cotroceni 235; Postelor 80,
Oprea, feciorul Orzii tiganul, vinde loc de casi 268, 161, 170, 275, 308, 310, 354, 360; Postelor din
276 Geneva 161 ; Primrici = Ospelul comunal 161
Oprea zlatariul Boldu 287 din Calca Victoriei 159, 161, 194, 211, 212,
Oprcscu, Horia 11 239; parcul 235 = Palatal Rcpublicii Socialism

437
www.dacoromanica.ro
 Romania 235; Republicii 11, 87, 101, 235, 236,
251, 267, 345, 359; Sala mare a Palatului 216,
230; Sfatului Popular al Capitalei 385; Sfatului
popular al raionului Grivita-Rosic 340 ; lui Barbu
Stirbey 141 ; Sturza 158, 194, devenit sediul
Minist. de Externe 162; interiorul 165; gra-
dina 313; Sutu 239; sediul Muzeului de istorie
a orasului Bucuresti 13; Telefoanelor 313, 327;
pe locul terasei Otetelesanu 184; Universittii
155
Palcologul, Iacob, ncg. grec, stiri asupra Bucurestilor 60
Paleologu Iancu, trage asupra lui Gheorghe Bibescu
133
Palestina 198; descrierea 91
palisada lui Mircea Ciobanu 254
Pallady, Theodor, pictor 171, 202
Paltator Lambru, cofetaria 328
Panait fiul lui Nica zaraful 90
Panait Hagi, velar 102
Panait, Cristache Ioana 11
Panait I. Panait 9, 11
Panaiote, Isar, grec 268
Panaioti ceausul, robul lui taiat 98
Pana grecul, cumpara dugheana 268
Pana sin Stanciul vinde privalie 56, 333
Pani neg., cumnat cu Iorga stolnicul 89
Panduri, soseaua 159, 198
Pann, Anton, dascal la bis. Lucaci 100, 358
Pantazzi, Greening Ethel 10
Pantelimon com. 16, 25, 124, 219, 258, 259, 285, civili-
zatia Glina III - Schneckenberg la 26; Tei-
Bucuresti 26; imitatie de vase deliene 33; lacul
243; pidurea, scoald'cle agricultura 140, 150
Pantelimon, soseaua 190
pantodoheion = han 311
Panu, Stanciu martor 268
Papa visticrul de la Grcci 73
papa de la Roma 171
papa Sixt al IV-lea, scrisoare de la Mateias Corvinul 52
Papistasul, Ilie cumpara casa 361
Pappasoglu Dimitrie col. 7, 8, 12, 19, 20, 21, 39, 42,
124, 137, 261, 262-263, 310, 359; despre:
chioscul Ghiculestilor 389; inspectia gen. Kis-
selef 125 ; prima litografie 286
Pappasoglu Dumitrache Hagi, meal lui Dimitrie, ri-
dica han 309, 311; are biliard 326
papucarii sau papugii 279
Paracsote, Cirstea, fiul lui 268
paralicul 310
Paraschiva a Neagului aparul, martora 344
Parc-Hotel, bombardat 208
Parcul Berindei, Bonaparte 190 Delavrancea, Do-
meniilor : 190, 192, piata din382
' ; Filipcscu 23,
166, 190, 227 ; Ivanescu 254, Mihai Bravu 190;
Radorin 190
parcuri" carticre noi 189, 377
parcurile i grdinilc particulare transformate in par-
curi i gradini publice 396-398; suprafata 397
Parfait d'amour, lichior 301
Parhon C. Ion 201
Paripa postelnicul, i se intaresc locuri de pravlie 376
Paris 15, 57, 93, 127, 130, 140, 141, 144, 189, 202,
255, 274, 313; expozitia internationala 286, 328,
330, exilatii revolutionari 137; halele 155; ma-
in hidraulica adusa din 127; moda de la 126,
140, 145, 146, 167; Muzeul Luvru 195; stra-
pungerea bul. Haussmann 196; Grigore Capa
invata la 328; Ion Gcorgescu cxpune la salonul
din 171 ; Eufrosin Powell bursicr la 120; primul
congres al Internationalei a II-a 173; Conventia
de la 138, 142, 143, 149, 276; tratatul de la
138, 141; din anul 1947: 215
parmasan (parmezan) - articol de &kink 301
438
www.dacoromanica.ro
Partcnie egumen 79
participatii industriale 293
partida unionista: in Moldova, in Muntenia 142
Partidul Comunist Roman 211, crearea 186; pus in
afara legii 186; reprezentanti ai 210; actioncaza
in ilegalitate 210; Congresul al V-lea 186; ma-
nifestul impotriva razboiului 210; initiaza
organizeaza insurectia armata 211 ; unificarea cu
partidul socialist 217; congresul al VII-lea si
al VIII-lea, 217; Congresul al IX-lea 216, 217
indeplinirea planului fixat de 293, 295; clasa
muncitoare detine puterea politic prin 298
partidul conservator, disparitia 185, 276
partidul conservator-democrat sub presedintia lui
Take Ionescu 174, disparitia 185
partidul filo-austriac 94
partidul filo-rus 98
partidul Garda de fier, constituirca 187, 189, 207
partidul liberal 170, 210, 338; guvernrile 187; scizi-
unea 187; fractiunea Dinu Bratianu 211
partidul national din Transilvania 185
partidul national-democrat sub dubla presedintic a
lui N. Iorga si A. C. Cuza, 174
partidul national-tarnist 189, 210, 211; guvernarile
185
partidul poporului, guvernarile 185
partidul social-democrat al muncitorilor din Romania,
constituirea, programul, dizolvarea 174; re-
constituirea, programul 174; atitudinea lui fata
de razboiul din 19/3:/74
partidul socialist din Romania 179; congresul general
186, 211
partidul taranist, aparitia 185
partidcle politice, desfiintarea lor 189, 209
Paru, Procos al lui 268
parucic = locotenent 115
Pasajul Macca 312; Franccz 39; Roman 328; Vil-
lacros 312
Pasrea balta 199
Pasarea s. 258
Pascale gramaticul, batut 78
paserele, numarul lor 372
Pashali vel capitan 101
Pasvantoglu pasa de Vidin 107
Pascani, ccferistii elibereaz pe taranii rasculati 174
Pasti, daruri de 281 ; postav pentru haine dc 335;
focul din ziva de - 1847: 130
patente, dare 349
patinoar 234; artificial 203
Patria, fost Aro, cinematograf 102, 203, 230
Patria si dreptul meu", inscriptie pe pccetea orasului
Bucuresti 350
Patriarhia de Antiohia 99; metohul din Bucuresti
273; din Constantinopol 47
patronul breslei 288
Patac, intreprinderea de mezeluri 290
Paul de Alep despre: bis, de la Dobreni 74; Curte
71; Mitropolia din Bucurcsti 73
Pautalia (Kiistendil), mom& din 35
payare: cu asfalt 373; asfaltic pe infrastructuri de
beton 374; lemn 367; dale sau calupuri de
lemn 373; cu piatra 120, 368, 373: rondcle"
de granit 373; granit dobrogean 373
pavajele 234
Pavel, Dorin 199
Pavel, Udrea 106
Pavilionul Economiei Nationale 220, 227
pazar 72 = bazar 268 = piata, tirg 56, 379
pazarul de sus 379 = tirgul de sus 72
Padure log., Stan fiul ski 256
pidurea Bancasa 256; amenajarea 199; Maidinesti
256; Pustnicul 199
Pidurea Spinzuratilor", film 242
Pdurestii de la lutele =-- satul Clanta 256 pctrolistii, grevele 186; din Prahova: solidaritatea
pdurile dc stejar 368 lor cu taranii rsculati 174
pianjenul-om 380 Petrovaradin, victoria de la 94
plarieri pentru barbati 286 Petra ceasornicarul din Iasi 280
pamintul", unitate tip 321 Petru, Cercel, vv. T. Rom., fiul lui Patrascu cel Bun
Pinataul, s. 258 62; inscaunarea 62; are resedinta obisnuita la
Panatesti, s. 258 Tirgoviste 62; scene singeroase in Bucuresti
papusarii 380 63
patimasi = bolnavi 313 Petra cizmar, martor 279
Patrasco, boicr, ucis 61 Petru, Rares, Chiajna, fiica lui 59
Patrasco, croitorul 102 Petra eel flair vv. T. Rom. 56, 59; rescdinta in
Ptrascu, pictor 171, 239 Bucuresti 53; infrumusetcazi Bis. domneasca
Patrascu cel Bun vv. T. Rom. 57, 60 de la Curtca Vcche 55; inalta mre 60; intareste
Ptru banul de Glina 68, tiat de tatari 256-257 mosie 256, parte de sat 256; arcstat 61
Ptru, pisarul 369 Pctru, vice-voievodul Transilvanici 48
Patru, stegarul, cumpara loc de casa 354 Peyssonel, Charles dc, consulul Frantci in Levant,
Nun, cupet 300 desprc hanuri 308
Faun plugarul 102 Philippide, Al. 202
Nun, tiganul, casa lui 253 Phnix", fabrica de uleiuri 183, 291, 293
pauni, crescatorie de 395 piatr: acr pcntru limpezirea apci 17-18, 346; po-
pecenegii 39 roasa pentru filtre 18; de du din jud. Prahova
pecetarii 281 373
pecetea Bucurestilor 350 Plata: din fata Academiei Militare 385; Addis-Abcba
pedichiuristii 286 382; Amzei 151, 308, 340, 381; Aviatorilor
pehlivanii 285 385; Balcescu 144, 158 234, 244, 251, 340,
Pelimon, A., 7, 12, 43, 44; desprc: Bucuresti 43, ori- 385; Bibescu-Voda = 8 Iunic, maghistratului,
ginea Mosilor 379 28 Martie, Natiunii, Unirii 381, 382; Buzcsti
Peninsula Balcanicii 35, 101, 157, 281 ; armenii din 345; Chibrit 226, 238, 382 = 30 Dccembric
270; aromnii in ccntrelc din 267; cvreii 271 228; Cosmonautilor 230; Gh. Cosbuc, 234;
Antim Ivircanu, ucis 1716: 94; slavii tree in 30 Decembrie = Chibrit 228; Domcniilor =- 7
38; rscoala crestinilor 153 Noicmbrie 234, 382; Dorobanti 225, 345, 382,
penitenciarul Vaciresti, dealul din fata lui, civilizatia 385; Eminescu, fosta Romani 227; Episcopici,
Glina III-Schneckenberg 26; Tei-Bucurcsti 26 amenajarea 151 ; Fcrentari 234; Ficreasca 381
pcnsionari ai turcilor, exilatii revolutionari - 137 Fiereasca-Veche 381 ; Filantropiei 192, 238,
pcnsionul lui Stefan Caliva 310 314, 382; de Flori 55, 128, 130, 225, 393 =
Pera, notarii genovezi 46 = Plata Sf. Anton 381; asezarc =encase:1 din
perdafgiria, disparitia ci 289 sec. IV 37; nucleul Bucurcstilor 42; Biserica
Pere, Dumitru, Meatus 89 domncasca' de la Curtea Vcchc bing 55; Garii
Perm, Grigore, tragc asupra lui Ghcorghc Bibescu de Nord 226; Ghcncca 382; Gh. Ghcorghiu
133 Dcj 384: Ghica v. Piata maghistratului 381
perioada stabilizarii relative a capitalismului 183 Hie Pintilic = Piata Matache Macelartil 155, 345
periodicele, rolul lor 203 8 Iunie, V. Piata Bibcscu-voda 382; Koglni-
Peris, Caplca jupinita sau jupineasa din 257 ceanu 328, 390; Kretzulcscu 381 ; maghistra-
Perlca, lonel 202 tului =- Piata Marc 381 ; Marc = Piata Bibcscu
perper bizantin din sec. al XIII-lea 39 Vocli = Piata Unirii 151, 158, 282, 307, 381
Perrin, Raoul francez, dcspre Bucur 42 28 Martic V. Plata Mare 382; Matachc Macclaru
Persian, Manolachc vel-cminar 105 = Plata Ilic Pintilie 155, 345, 381 ; dc mc-
pcscarii domncsti 281; negustori 303; numrul lor tohul Episcopiei de Rimnic 384; Natiunii, V.
303; magaziile 343-344 Plata Mare 383; de pe locul Ncculescului 381
Pcscarul, restaurant 331 7 Noiembric = Piata Domeniilor 234, 382, 385;
pescaria veche 19 Noua Piata Sf. Vincri Ficrcasca 381 ; Obor
Pescarus, restaurantul 331 217; Palatului 331 = Piata Gh. Gheorghiu Dej
pescuitul, ocupatie a locuitorilor stravcchilor asezari 384; Romani 158, 192, 228, 356; Rosctti 153,
27 284; de sane sau Si-aria 379; Scinteii 235, 385;
Pester Lloyd, comunicate de razboi in 176 Sf. Anton = Piata de Flori 381; Sf. Ghcorghe
Ptain, maresal 206 = Piata 1848: 328, citirca Proclamatiei de la
Petcu croitorul 102 1848: 134, centrul retelei dc drumuri 367, 155,
Petersburg 123, 136, 157; Grigore al 111-lea Ghica 184, 286, 304, 313, 384; i gradina bis. Sf.
trimis la 98; Constantin Ipsilanti la 107; co- Gheorghe Nou 384, 385; Piata Sf. Nicolae-
man& de pompc de incendiu la 124; izbucnirea $elari, ceramica si moue& de la Iustinian 39;
rcvolutiei burghezo-democratice 178 SE Stefan 381 ; Piata Unirii = Piata Marc 151
petit-gris =-- singeap, blank import de 90, 273 Unirii 19, 243, v. Bibcscu Vocla 313, 382, 384,
Petrache sofragiul ja cu chicle un loe sterp 364 395; Valter Maracincanu 176, 194, 202, 378;
Petrascu N. =- Costin, A. 9, 171 Plata Victoriei = Capul Podului 80, 158, 159,
Petre abagiul, cumpir i druicste pravlic 301, 302 212, 234, 242, 252, 254, 313, 345; Teatrului:
Petre, fiul lui Dragomir vornicul vinde pravalii 72 183, 273, 314, 326, 327, 329, 373; masacrul
Petre suiulgiu, fiul lui Dumitru capitanul 346 din 179, 186; Traian 381 ; Zarafilor 381 ; Plata
Petrescu, Camil 202 1848 = Sf. Ghcorghe 304, 313, 328
Petrescu, C., desenator 134 piati" (piazza) de origine italiana 378
Petrescu, Cezar 202 picioarc de oaie, de vitel, mincare facuti din 303
Petrie, Aron 8 Pinciu, Stan, via lui 319
Petriman, fiul lui loan barbir, vindc dughean Picot, Emile, secrctarul lui Carol I 151
268, 278 picturi curopeana, scctic de 239

439
www.dacoromanica.ro
pieliccle de miel cret persan, import de 273
Pieptnari str. 190
picptenele de bronz", podoaba de harnasamcnt de
la sciti 30
pieptcni 307
Piersica, mosia domneasc 96
pictrc funerare armcne din Bucurcsti 270
Pictroasa, tezaurul de la 150
Piete 378; de carticr 383; pentru desfacerea produ-
sclor alimentare 234, 379; publicc 384: infiin-
tarea de 391 ; inmultirea lor 382; numrul lor
383
Pigafetta, Filipo despre Bucuresti 268
Piliut C. pictor 241
Pillat, Ion 202
Pindar, cintecele 91
Pinguin, frigider 218
Pini, consul rus in Bucuresti 115, 116
Pinon, localitate in Dacia Romani 34
Pinum, v. Pinon
Pipera 221, vechiasezri 26; aseziri ale dacilor 32;
monede dacice 33; aerodromul 198; combinatul
pentru industrializarea lemnului 295; fabrica
de mobil 222
Piron, via lui 319
Pirotchnia 155
Pisa, Eufrosin Poteca bursier la 120
Piscul-Crsani, asczare i monede dacice la 33
Pitagora, cugetlrile 91; strada 37
Pittard, Eugene, antropolog francez 29
pitarii 342
pitria domneasc" 321
Pitesti 47, monede dacice la 33; calea ferati spre
155
pitusti 343
Pitaghei-Ochcasca-Popesti, regiunea 16
pivnit, termen slay 322; de la Curtea Arsi 325,381
de la Dudesti-Cioplca 325; rarei Mihai-Vocli
324; a Mitropoliei 324; de la Plumbuita 324;
a palatului de la Mogosoaia 82; a lui Leca
Rudcanu Sptaru 324
pivnite: de lcmn, de piatr, importan ta lor 323; -
circiumi 317, 322, 324; domncsti 324, ale marilor
dregitori 324; ale bisericilor 324, ale minis-
tirilor, ale orsenilor 324; vinzarca vinului in
- 324
pivnitcle, dri 347
Pivoda = $tcfan Dettine, capitan 94
piinc: alba 343; alb de gnu spilat 280; dietetic:5,
intermediar, neagrii, de secar, sorturi tip de
343
Piliciu (Paliciu), morilc de la 341
Pintea, M., maior 8
pinzi si barchet de Moscova, import de 273
pirelabul 335; cettii Bucurcsti, atributiile 335
pircalabii = castelani" 47 satelor dc margine 335
pirgarii 333, atributiile 334'
pirgarul cel mare 287
Pirscoveanu, $tefan vor, cere gridinar 389
Pirvan, boiangiu 102
Pirvan, Siineanul, martor 369
Pirvan, Vasile 29, 34, 172, 201
Pirvan, Vasilc, str. 19
Pirvu croitorul, Despa, sotia lui 317
plan de aliniere 1864: 243
plantarea de copaci pc marginea drumurilor 391
plante aduse de la Brasov, de la Viena, plantare dc
392
planul Borroczyn 253, 260, 261, 283, 310, 313, 314,
325, 328, 341, 345, 375, 383, 387, 392
planul Belgradului din 1535: 259
planul Bucurestilor 1535: 259; din sec. al XVII-lea
259; din 1768-1774: 249; din 1770: 259; din
440
www.dacoromanica.ro
1770 (alt plan) 99; din 1780: 259; din 1789:
259; In harta general a Muntcniei 1790-1791:
din 1804: 260; din 1806: 260; din 1834:
din 1842: 260; din 1844-1846: 260; din
1846: 260; din 1852: 260 din 1856: 261;
din 1871-1875: 261; din 1872-1878:
' 261;
din 1894: 261; din 1899: 261; din 1911:
261 ; generalului Ulisse Simboteanu 261 ; lui
Fredi Wahnig 1934, cincinal, decenal, de elec-
trificare a trii 217; director de sistematizare
200, 243; lui Ernst 319, 370, 389, 395; lui
Jung 313, 374, 375, 376, 391, 394; lacurilor
formate de Colentina 243; Orilscu 377; lui
Purccl 100, 319, 389, 395; de sistematizare din
1952: 242; lui Ulysse de Marsillac 283, 340;
de sase ani: programul dc constructii 315
planuri ale Bucurcstilor 289
plasa Brostenilor 356, 359; numirul de mahalale
353; Gorganului 361, 363; numrul de maha-
lale 353; Podul Nlogosoaiei: numrul de ma-
halale 353; Tirgului=centrul comercial al ora-
sului 312; numrul dc mahalale 353; Tirgului
de Afati 357: nurnrul dc mahalale 353
plas = culoarc 339
plcintarii 280
Plkint, cizmar, martor 279
Plicinta, popi 379
plcintrii 303, 343
plpumari 279
Bucurestii impirtiti in 339, numilrul lor 353
Plesoianu, Nicolae, in Guvernul provizoriu 133
Plesoianu, str. 208
Plevna, Calea 154, 155, 190; luptele de la 80, 153
ploconul Hanului 305; contributia evreilor 271
Ploiesti 15, 174: podine vechi trimise la 368; statis-
tica din 1830: 269; linia &rata 254; pdurea
de ling 207; distileria de la Rifov ling 141
Ploicsti-Triaj, arme i podoabc dc la sciti 30
Plopsor-Virtop, civilizatia tip 26
Plumbuita 258; asezri strivechi 25; tiganii 274;
lacul 243
plusvaloarca, rata 292
Plutarch, lecturi din 90
Poarta 79, 84, 108, 116, 136; Aali-pasa, ministru dc
externe 148; declaratia de rzboi a rusilor c5tre
153; livrrile cfitre 57; Mihai Viteazul la
631 Nlircea Ciobanu in dizgratic 57; Mirceoaia
chemati la 61
poarta de lemn sculpmt 203
Pochidia com. 44
Pociovalistca, mosic in Ilfov, fabrica de postav 111;
numrul muncitorilor 276
pod, intclesul cuvintului 367, 372
podari", corp de 371
podgoria bucurestean 319; dispruti 320
Podila, s. 105
podine = podrit, date pentru intretinerca podurilor"
348
podinile", dimcnsiunile, transportul lor 368; de lemn
337; inlocuirea lor cu piatr 368
podisor", artera de circulatic 370, 368, 372, si pod,
370 -
podistile", punti ingustc pt. pictoni 371; numrul
lor 371
Podolia, evreii din 271
Podul: Armenilor 370; Bcilicului = Calca Serban
Vod 251, 273, 314, 326, 369; ars in 1823:
120; Brasovului = Podul Mogosoaiei = Ulita
mare ce vine despre Sarindar 370; Podul Cali-
cilor = Podul Cabiei = Calea Craiovei = Calca
Migurele = Calca Rahovei 19, 39, 101, 154,
251, 253, 260, 312, 346, 355, 368, 369, 378;
Calitei, v. Podul Calicilor 154; Cilibiului 67 =
 Podul din Mahalaua Arhimandritului 370; Curtea
N'eche = str. 30 Decembrie 309, 310; dom-
nesc al Ulitci Mari 368, traseul 368; Gorganului
313, 370; ce! Mare =- Podul $erban Vocl, Po-
dul Beilicului, Calea $erban Vod 368; traseul
368; mrci Stela 370; Mogosoaiei = ulita mare
ce vine despre Srindar = podul Brasovului =-
Calea Victoriei 370; 22, 80, 87, 103, 104, 110,
118, 120, 123, 128, 142, 144, 151, 154, 155, 157,
251, 252, 253, 260, 275, 282, 286, 301, 310, 311,
312, 313, 314, 319, 327, 339, 345, 346, 368, 370,
373, 378, 381, 391, 394, 395, Podul de nuiele
362; din mahalaua Trimbitasilor 367; Podul de
Pamint = ulita Belvedere = Calca Plevnci
144, 154, 253, 343, 362, 368, 370, 378, 395;
$erban Vocl = Podul cel Marc = Podul Bei-
licului = Calea $erban Vod 33, 62, 67, 68,
97, 99, 250, 253, 267, 369; Podul Tirgului de
Afar = Calea Mosilor 19, 86, 120, 251, 290,
310, 311, 314, 318, 319, 368, 369, 390; Ver-
gului = Calea CAlArasi 19, 154, 251, 314, 318,
355, 357, 370, 378, 390
podul Bneasa 212; Constanta 226, 372; la Cotroccni
371 ; Sf. Elefterie 397, de ficr 371 ; Herstru
234; Izvor 251, 341, 370, 371, Mihai-Vod 66,
67, 251, 371; $erban Vodi 371 ; Turcului 34;
de la Turnu = podul Turcului 371; podu Va-
leny = Vleni 260, pe Ialomita 260
poduri", artere mari de circulatie 367, domnesti 368;
intretinerea lor 104, 368, 370; pavate cu po-
dini de lcmn 337, cu piatr 373
poduri" peste ape, numrul lor 157, 371, 372; in-
corporate in planscu de beton 372; peste Tisa
378; de piatri, nurnrul lor 371
Poenaru, Petrachc prof. 290
Pogonianii episcopia 71, arhiepiscopia 361
Pohlman I. fotograf 286
Pohr M. florar 311, 393
Polar, magazin 308
polcovnicul, subalterno! vel-vornicului 337
Polihronos, martor 268
Politchnica, cldirea 192
Polizaki (Polizu), banchcr bucurcstean 120
Polizu = Polizaki
Polizu str. 192
Polonia 74, 206, 271, 274; stile turcesti sprc 79;
mrfuri aduse din 77
polonczi refugiati 206, in Bucuresti 267, 274
pomadi vegetali pt. cresterca pirului 301
pomenirea soldatilor czuti in lupte 379
pompicrii: czuti in Dealul Spirci, monumentul 137;
muzeul 346
pometurile bucurestene, primele mentiuni 321
Pop, C. 10
Pop, Hagi Constantin, neg. din Sibiu 327, 389
popa Comino, cnoria lui 279; Dumitru cel bitrin
din Bucuresti, martor 257; Manta 306; Marco,
martor 257; Stanciu de la Sirbi, popi din Bu-
curesti 257; Take, agent electoral al conserva-
torilor 172; Tun = preotul Ambrozic 136
Popescu, Elvira 202
Popescu, mahalaua 97
Popescu, Nun, bcinia 301
Popescu, $tefan 202
Popescu-Lumink colonel 9
Popesti, nume romnesc 38
Popesti s. 53, 359
Popesti s. = Popestii-Romni 258
Popestii-Conduratu s. 23
Popesti-Leordeni 111, 219, 237, 259; asezri strvechi
25; civilizatia Glina III - Schneckenberg 26;
mormintc de incinerare 29; tezaur de monede
dacicc 33 ; acroportul 198; fabrica Viscofil" 182
www.dacoromanica.ro
Popestii-Novaci pe Argcs = Argcs = Argedava 33;
aseziri strvechi 26; asezare dada 32; fibulc
de argint 32
Popestii-Pavlicheni s. 269
Popestii-Romini = Popesti 258
popine = grdisti 17
poporu agii = in ccntru 303, Spirii =- dealul Spirii
303
Poporul romn trcbuic sa impiedicc nimicirca sa,
apel 210
Popovici Alexe, cofetria 328
Popovici, crmidria 39
Popovici, Eduard ing. 260
Popovici, Scarlat ing. 260
Popovici, Titus 241
populatia Bucurestilor 265; componcnta etnicii, so-
ciali 266-275; sporul 266
porfir belgian de Qucnast 159
Porfir cupetul angrosist dc blnuri scumpe 90,
273
porto-franc, Briila dcclarat 127
Portile-de-Ficr 16
Porumbacu, Veronica 241
porumbiclu ficrt" 307
Postvari, asczarc, 38; mahala 111,251 ; Biserica Alh
din 21
postvari 67; de tara 67; disparitia lor 289
Postvria romneasc" 182
Posta 238; Centrali 72, 101, 118, 166, 184, 203, 286,
310; comunicatc de rzboi 176
Potcoava", berria 312
Poteca, Eufrosin, clugr 120; proicct de reforme
al lui 120
Pote!, dulciuri de la 140
potloage 279
potlogari, despre 279
potlogi, palatul domnesc 77, 84
Potoceanu, Vasilc, cupct 89
Potra, George 9, 11; desprc hanuri 309
Poujadc, Eugnc, consul franccz, desprc Bucurcsti
140
povarna mehtupciului mcnzilurilor 322
prafuri de Seidlit 301
Praga, planul din 1535: 259; portretul lui Mihai
Viteazul exccutat la 64; ocuparca 189
prah = pral 38
Prahova, jud. 79, 111, 133, 144; Drigilnesti, mosic
domneasc in 96; petrolistii din 174; piatri
de riu din 373
Prahova, rill 32, 52; nume slay 38; valca 47, 137
Pratcrul vicnez 380
Pravila mare din 1652, insemnare manuscris 282
pradat" = amcndat 78
prjitur, termen caracteristic romnesc 328
privlia lui Danielopol 134
privlii: de lemn 305-306; de zid 306; asezate pc
pivnite 306; mrimea lor 306; chiriilc 306
prvliile florarilor, gruparca Ion 393; negustorilor
305
prviliile, dare domneasci 347
prealarma" 209
precupct 300
Preda, Marin 239, 241
Preda al doilca, pah. 268; intrit cu cas 367
Prefectura dc Ilfov, actualmente Sfatul Popular al
reg. Bucuresti 250
Prefectura Politic; Capitalci = sediul central al Mili-
tici 194, 207
Prejmer = Prejmite s. 105
preotul $apci 133
preotii: Bisericii Domnesti din Bucuresti, scutiti dc
toate drile 347; moldoveni: obligatia Ion anu-
ali 348
441
presa : romancasc, aparitia ei 125; intre 1856-1864:
151 ; politica 1876-1894: 170; muncitoreasca
ja fiinti in 1886: 171 ; in perioada dintrc cele
doti rzboaic 203
prescurile 280
presedintcle plcnipotentiar al divanurilor Moldovci
Valahiei 122
presedintcle Sfatului Popular al orasului Bucuresti
339
Prescdintia Consiliului de Ministri, palatul 162; ata-
carca 207; avariat 212
prcsedintii Sfaturilor populare raionale 339
prcturi oficialc din intervalul 9-14 aug. 1947: 217
pretul pavajului: suportarca lui 373
Preziosi, descn de 154; acuarcle i crochiuri dc 284,
380
primari libcrali 338; de scctoarc 339
primarul 338, general 339
Primaria 338; Municipiului (Bucurcsti) 12; de Al-
bastru, Galben, Negru, Verde 340
primarille de sector 340, 350
Principate 108, 136, 138; luate in gaj de Rusia 122;
pregitirea si infptuirca Unirii 139; Unirea 8,
142, 149, 365
Prinkip Gavril, sirb 175
prisaca preotului Ilic Nicolac 396
prisaci 317, 321, 322
pristavi sau crainici, atributiilc 335
Priz, Wilhelmina, atelier fotografic 286
procedcul hidrogenirii 291
procese impotriva luptatorilor comunisti 210
procese tehnologicc superioarc, introduccre de 294
procesul din Dcalul Spirii 186
proclamatia de la Pades 116
proclamatia dc la 1848, cele 22 punctc 134
Procopie, cimpul Procopoaici 22
Procopie al Farmazonului, asezarca lui 395
Procos al lui Paru, martor 268
Procuratura, fostul local 303
Prodanof, fabrica de piclaric 167
producatori - ncgustori 279
productia dc fabrica' cu ajutorul masinilor 290
productia industrici bucurcstenc 221, 294
produse alimentare ale gospodariilor de stat, dcsfa-
cerca lor 308; conservatc prin frig 308; dc
panificatie, varietiti 343
procstosi 287
programul de constructii din planul de 6 ani 315
programul Filarmonicii 131
Progresul, aglomerare suburbana' 191
Progrcsul, intreprindere de produsc prefabricate 295
Pronosport, Centrala 118
Propasirea" din Iasi 327
proprietatca domneasca, orasul intemciat pc 324
proprictatea oraseneasca 334
proprictatea Sperie-Pcste 375
proschinatar tipirit la Bucurcsti 91
protectia muncii 292
protectia vamal a industriei 293
protomestcri 287
Protopopescu Pache, primar 158
Prozorovski, general 109
Pruncul roman, organ al revol. din 1848: 135
Prundu s. vinariciu 319
Prutcanu, caselc 238
Prutul, riu 109, 136; trecut de armatele tarului 139;
armatcic sovieticc la 208
Ptolomcu al lui Lagos, general si scriitor 32
publicatii ale P.C.R., tiparirea 209
publicatiile franceze 145
publicul bucurestean galloman" 145
Pulberaria = Erbaria 155; armatci 219
Purcarcni s. 105
442
www.dacoromanica.ro
Purcel D.F., ofiter planul: 12, 19, 22, 100, 259, 311,
319, 389, 395
Purece, Necula 79
pustiul getilor = Barganul 30
Pustnicul, padurea 199
Puterile Centrale 175
Putul cu api rece, putul bisericii 345; Calicilor 34,
345; lui Craciun 345, lui Enaki, lui Iancu, babii
Ioana, lui Irimia, inalt, de piatra, cu plopi, lui
Popa Nan, lui Popa Soarc, lui Rainca, cu roata,
lui Stan Moroiu, lui erban, cu Tci, turcului,
lui Zaharia 345 ; cu zalc 87, 345; lui Zamfir
345
puturi bucurcstene 233; la marc adincimc, siparca
198; multimca lor 344
Quenast, pavare cu porfir bclgian de 159
Quinct, Edgard str. 191
Raab, cctatc, cucerirea ci 63
rachierii 281, 325, 327
rachiu, distilarca 281 ; vinzarca 324; taxa pe 349
Racovita, Alcxandru, presedintele Comisiei proprie-
tatii 135
Racovita, Const. v.v. T. Rom., hotarastc chirii 306;
scutcste de did 348; sinuciderca 97 - 98
Racovita, Dimitrie str. 190
Racovita, Dumitrasco 97, 100; are han 312
Racovita, Emil 201
Racovita, Mihail v.v. T. Rom. desprc vinzarea vi-
nului 324; daruiestc stinjeni dc Eva& 322; hri-
sov privind pe armeni 270
Racovit, $tefan v.v. T. Rom., fratc cu Const. Raco-
vita 98; hrisov privind pe mcsterii straini 282;
intreste bola dc piatrii 304; scutcste dc dad
348; mazilirea 98
Racul, drumul 256
Racul s. 256
Rada capitan 100
Rada jupineas, ridica' biscrica 100
Rada, sotia lui Tcodor postelnicul, are mori 341
radiodifuziunea, inccputurile ci 198
Radio Popular = Electronica 294
radiotelcgrafie, serviciul public de 198
radioteleviziunca 232
Rades sapunariul 281
Radovanul s. 107
Radovici Alcxandru 174
Radovitz von, consul german 153
Radu de la Afumati v.v. T. Rom. 53, 258
Radu Calomfirescu, strada 19
Radu, capitan, gazdi de haiduci 338
Radu ccaus, ral biserica 100
Radu diaconul vinde loe dc pravalic 305
Radu Dudcscul, biv-vel capitan de margine 256
Radu Ele, ing. 158
Radu, fiul lui Brincoveanu 81
Radu, fiul lui Dragomir postelnicul, faiat 61
Radu, fiul lui Vlad postavarul 282
Radu, ccl Frumos v.v. T. Rom., are resedinti in Bu-
curesti 51, 60
Radu Greceanu, cronica 77
Radu Ilias v.v. T. Rom. 70, 72, 257; invins dc Matci
Basarab 59
Radu Leon v.v. T. Rom. 74, 78, 100, 304, 308, 319,
388; asezamintul lui 78; acorda scutiri 91;
logodna fiului ski 285; reface cruce 59; ma-
zilirea 78
Radu logortul, i se intareste loe de cas 352
Radu log., ginerile lui Mares banul, inchis 78
Radu, log. de visteric 100
Radu ce! Marc v.v. T. Rom. are resedinta mai mult la
Tirgoviste 53
Radu Mihnea v.v. T. Rom. si Mold. 61, 67, 68, 257,
280, 360, 370, 387; confirm scutiri 68; in-
tareste loe de pravalii 287; ingropat la mrea
Radu Vocla din Bucuresti 69
Radu Paisie v.v. T. Rom., documente emise din
Bucurcsti 53
Radu Popcscu, cronica lui 63, 77, 78, 80, 91, 94, 285
Radu Postelnicul de la Herasti, cumpad mosie 256
Radu al lui Sahoc, armean fruntas al sfatului dom-
ncsc 270
Radu $erban v.v. T. Rom. 22, 65, 67, 68, 369, 371
Radu-Voda, movila de la 17, 27, 42, 45, 57, 60, 65,
73, 250; asezari sttivechi la 25, 26; civilizatia
Glina III-Schneeckenberg 26
Radu I v.v. T. Rom. 48
Radu, zabunar, martor 279
Radul comisul 318
Radul dulgheriul 388
Radul, fiul lui Socol vor., ucis 61
Radul, fiul lui Stoian, vinde casa 367
Radul, vel-log., ispravnic 337
Radul, log, de la Dragoesti, ucis 61
Radul, log, de la Desa 70
Radul, macclariul sin Sirpciu, martor 334
Radul, meter lemnar 287
Radul, meter dc mori 342
Radul, popa 71
Radul tabacul, locul lui 361
Radul, vataf de croitori, martor 287
Radul, vtaf de pescari, casa 303, 360
Rafaila, via lui 319
Raffet, A., desen de 124, 125, 126
Raftis, Dimitris, martor 268
Raguza = Dubrovnik 269; negustori din 62
raguzanii, ncgustori 269
Rahova, Calea 154
Rahova, fabrica de bete 298
Rahova, luptelc 153
raiaua Brailei 305
Raicevich, consul austriac 322, 389; despre: piine
si carne 343; circiumi i circiumarese 324
raioancle Bucurestilor, numarul lor 224; suprafata
lor totala 224, 254
raionul 23 August 224, 225, 320, 374; bide publice
284; Balcescu 224, 234, 320, 322, 374; baile
publice 284, rescdinta 340; 30 Dccembrie 224,
254, 320, 345, 374, 378, baile publice 284;
16 Februarie 224, 322, 378, rcsedinta 340;
Grivita Rosie 224, 225, 234-235, 345; Lenin
224, 230, 255, 318, 322, 363, 378, rescdinta
340; 1 Mai 224, 304, 320, 322, 363, 374, 375;
Tudor Vladimirescu 224, 302, 307, 320, 322,
363, 374, baile publicc 284
Rakoczy II Gheorghe 74
Ralu, domnita 110; teatrul ei 327
Ranetti, George conduce Furnica" 171
rata plusvalorii 292, profitului la uzinele Malaxa 293
Rathaus 339
Razgrad tirg 269
Ridescu, general, guvernul 215
hanul lui 309
Raducanu'
radvane 282
rascoala: rufeturilor din Bucurcsti 98; seimenilor, po-
tolirea ei 73; dranilor din 1888: 173; draneasca
din 1907: 173, 174
raspintiasii = veghetorii 335
Rascanu, intreprinderea 291
Rasinari = Rusinar, Ion Ungurcanul ot satul 267
Razmirid, birbier domnesc 283
razorul", unitate de msura in vcchca podgoric 320,321
Razvan, capitan 56, 72, 358
www.dacoromanica.ro
Razvan, vtori vornic, judeca pricina pentru o vic 335
reactorul atomic 230, 240
Realitatea ilustrad, saptiminal enciclopcdic 204
Rcbhuhn, Fr., gradinar 272; director la directia gra-
dinilor 393
Rcbrcanu Liviu, operelc 202
recensamintul din 1815: 353; 1860: 144; 1889: 274;
1930: 189, 266; 1941: 213, 232; 1956: 243,
265, 266, 272
recolta din 1918: 178
reconstructia tarii 217
Recordon, Franois, elvctian desprc: Bucur 42; ca-
fenele 281
Rcdont, E. arhitect pcisagist franccz 393
reforma agrad din 1945: 215, 276
reforma monetara din 1947: 215, 217, 276
Regatul celor doua Sicilii 342
regatul, proclamarca lui 161
Regic, slujbasii dc la 191 ; greva muncitorilor de la
178
regimentul de artilerie, I de infanterie, garnizoanele
124
Regulamentul Organic 7, 11, 19, 21, 22, 124, 130,
134, 136, 137, 141, 149, 253, 265, 276, 338,
343, 350, 379; cxemplarul oficial 136; intrarca
in vigoare 123; perimetrul Bucurcstilor 252;
dczvoltarea Bucurestilor 307; infrumusetarea
orasului 243; libertatca absoluta a comcrtului
288; regulamentul sanitar 343; strajile 254;
inceteaza juridic de a mai exista 142
Reimers von, insotitor al lui Kutusof 389; despre
numarul nemtilor 272
Reinhard, soda lui 390
reparatorii de butoaic i putini, mescriasi arnbulanti
307
repausul duminical 292
Repninski gencral-maior, divanul domnesc catre 307
Reporter, organ comunist 203
rcprezentatii de comedic wad i estrada 396
Republica bd. 151
Republica" cincmatograf = Scala" 203
Republica Populara Roman, instaurarca 217, 339,
350, 378
Republica Romana, dinari de argint 29
Republica" uzincle 182, 191
Ressu, Camil 202
restaurant .= birt 329
restaurantele 184, 317, 326; frantuzcsti, nemtesti,
romanesti 329; specializate 331 ; varictatca Ion
329; preturile 329; nationalizarca 331; numa-
rul lor 330
restaurantul Brenner 329; Bulevard 331 ; Caraiman
331 ; La Calea Ferata 329; Capa 329; Carpati
325; La Ccrb 329; Cina 331 ; Ciocirlia 331;
La Clopot 329; Colonade 331 ; Continental 329;
La Coroana 329; Delta Dunarii 331 ; Dimbovita
312; Dumitrescu 329; Durieu, La Elvetia, Ena-
che, Encscu, La Epure, La Ferdinand, Ficschi,
hotelului Bulcvard, hotelului Donat Hugues,
lordache, La Inger, La Judecitor, Kosman 329;
5 lei" 208; La Leu 329; Lipscani 331 ; Maiorul
Mura 329; Modern 329; Mon Jardin = Parcul
Trandafirilor 331 ; 7 Noiembrie= Progrcsul 331 ;
Oswald 329; Pcscarul 331; Pescarus 331; Stro-
bel 329; La Telegraf, Thierry, La Trandafir,
Tripcovici 329; restaurantul romancsc dc la
Expozitia internationala din Paris 330
Rcsita, tevi comandatc la 127
reteaua de gaz aerian 159; rutiera proicctul si harta
128; subterana de tevi pt. stropit gradina 395
Reuniunca univcrsala pentru pace, constituirca 186
rcutilarca industriilor existente 293
Revista istorica 204
443
Revista istorica romani 204
Revista literara, organul cenaclului lui Al. Mace-
donski 171
Revista Nota condusi dc B.P. Hasdeu 171
rcvolutia burghczo-democratica rusa, izbucnirea 178
Revolutia Franceza, ideilc enuntate 102; influenta
lor 288; numarul francezilor in Principatc in
epoca 274
Revolutia de la 1848: 127; munteana 132; izbucnirea
217
Revolutia socialista, infptuirea sarcinilor 217
Rhodos 198; amfore din 34
Ribbcntrop, Ioachim von 207
ridicarea nivelului cultural al masclor 238
Rieglcr, cofetaria 328
rinocerul siberian cu blank prezenta lui pe aria bu-
curestean 26
Rizea, vataf de bacani, martor 301
Rifov, distileria lui Teodor Mehedintcanu de la 141
Rimnic, episcopia 100, 290; Filaret Vladica de 346;
mctohul cpiscopici dc 322, 395
Rimniceanu, C., planul Bucurcstilor 260
Rimniccanu, Dimitric ing. 260
Rimniceanu, Naum cronicar 107
Rimniccanu N.K. ing. 21
Rimnicul, apa 34
Rimnicul Sarat ud. 105; sate de olteni 267
Rimnicul Vilcii oras 46, 255; colonisti 269; rumani
In 276; corp de volintiri" i panduri strins
la 136
Rinduiala, revista 203
risnite de macinat cereale 27; de cafea, armenii
vinzatori de 307
Risnov, drum prin 34
Riul Doamnei 233
Riureanu str. 17
Roaita, Vasile str. 378
roata mortii" 380
roatc sau dulapuri de tras borangicul 282
Robcscu, F.C., primar 338
robi tatari 276; tigani 275, 276
Rochus", magazincle firmci 184
Rodosto, rusii la 122
Rogifcr, soc. 207
rom englczesc, de Jamaica 301
Roma 171, 198
Roman, Ranetti 171
Romanati, jud. 133; sate de moldoveni 267
Romani, Plata 158, 192
La Roumanic, cartea lui Vaillant 282
Romanit, locul caselor 161
Romarta", magazinele 183, 308
Romascanu, Mihail, despre harta din 1535: 259
Romania 143, 146, 147, 206, 207; participa' la Expo-
zitia international de la Paris 328; prima linie
de cale ferat 151 ; intreprinderile 167; intrarea
in primul razb. mondial 161; intregita: Bucu-
resti capital 181, 265; proletariatul din 186;
Institutul franccz de inalte studii in 202; Insti-
tutul de cultura italiana 202; la izbucnirea celui
de-al 2-lea razboi mondial 189; i se propune
armistitiu 210; angajamentele ci 212; sustinuta
dc Uniunea Sovictica. 215
Romania Liberk post de radioemisiunc 210
Romania muncitoare, periodic ---- Jos razboitil 177
Romanul, foaic liberal 171 ; anunt comercial al fra-
;Hot Capa 328; anunt reclama al lui Giovani
Ficschi 314
Rosetti, Al. 204
Rosetti, A.C. 134, 135, 149, 153, 171, 173; in Comi-
tetul de conducere a Fritiei" 132; arestat 133,
149; primarul Bucurestilor 153, 338; statuia
148, 153
444
www.dacoromanica.ro
C.A. Rosati - Winterhalder, libraria 145
Rosetti, Piata 153; strada 172, 200 = str. Clementei 22
Rosetti, V. Dinu 11, 12
Rosetti, C.M.J. scoate foaia Fama Lipscai 125
Rosetti, Radu, scriitor si poet 9
Roscani, Ion Vocl cel Viteaz, omorit la 270
Rosiul s. = Rosu 257
Rosu s. 38, 257
Rosu, culoarca de 339; numarul caselor 154; des-
fiintarca culoarei 339
Rotschild, baronul, contributia sa pcntru sinistratii
focului din 1847: 130
La Roumanie, foaie de nuanta' takist 171
Rova", fabrica 183
rovina lui Micul 255
Rovine, lupta de la 50
Rudeanul Diicul biv-vel log. 86
Rudeni boierii, asezarile lor 98, 356 ; avcau grdini 388
Rucleni = Giuletii Domnesti 256
Rudolf, imparat, tratativele i tratatul cu Mihai Vi-
teazul 68
rufct = breasla 287
Rufus, Isac 271
rugbi 203
Rumiantev, contc 99
rumnii sau vccinii, categoric a populatiei din Buctt-
rcsti 275, 276
rumania, desfiintarca ci 93, 276
Rusaliile 379
Rusciuk, armcnii din 270; bande turccsti vcnite din
98; calcarul de 17; drumul de la 34
Rusciuk - Varna, ruta 137
Ruse, credincios 100
Ruset, Iancu, via lui 319
Ruset, Neculae, vel-paharnic, ispravnic 337
Rusia 79, 115, 117, 136, 139, 175; scitii sprc 29;
aromanii din 267; Mihai Cantacuzino stabilit
in 104; atitudinea fata de Tudor Vladimirescu
116; arc in gaj Principatele i cctatea Silistrci
122; cacti intcrzisc in 125; sustine Unirca 142;
convcntie comerciala cu 167; tratativele diplo-
matice ale Romaniei cu 175; hribi de 301
marfa cizaccasca" adic din 370
Ruste, neg. 56
Rusciuglu Tudor din Rusciuk 89
negustori 300, 305; in Bucuresti 267, ,273
Rusii, mosic domneasci 96
Rusinar = Rasinari 267
Saacol, Hagi Chircor sin 302
Sabar, riu 68, 117; harturghic pc 111 ; moara pe 341
sabia lui Const. Brincoveanu 86
sacagii 17; neg. de ap 303; numarul lor 346
sacaua de ap, pretul ei 303, 352
Sadder Aegidiu executa portretul lui Mihai
Viteazul 64
Sadoveanu, Marin Ion 12
Sadovcanu, Mihail 171, 202, 239, 241
Safta, fiica lui Const. Brincoveanu, sotia lui Iordachc
Cretulescu vel logofatul, ridica bis. Cretulescu
de pe Podul Mogosoaiei 87
Safta logofeteasa, fiica popii Grigore, vinde loe cu
pivnit 359
Safta, sotia vcl-logof. Pana Negoescu 354
Sahac, armean, boier 270
Sahag =- Isac 270
Sabia, Alexandru scoate Veac Nou" i Bluze Al-
bastre" 203
sala Dalles", expozitii 202; mare a Palatului Re-
publicii Socialiste Romania 216, 227, 230, 235;
ansamblul arhitcctonic din jur 226; sporturilor
Florcasca 231
salan de Sibiu, 301, de Verona 301 Scauneie-Noi 343, Vechi 303
salariatii industriali, numirul lor 277 Scaunelor, ulita 19
salariul: brbatilor, copiilor, femeilor 292 Scaunelor mahala = mahalaua Spunarilor 19
salep 307 Schiller, Mireasa din Messina 145, 391
Salonic 271, 291 Schinderul = Srindar, mahala 354
Salvaresso, Ecatcrina, sotia lui Alexandru al II-lea Schitu-Golesti, centrali termoelectrica 234
Oaie-Seac.5. 60 Schitul Maicilor 251; renovat 232
samarii", fel de tarabi 305 Schita planului general de sistematizare 243
samdangi-basa 278 Schneckenbcrg (Munirle Melcilor), descoperirile de
sames, subalternul vel vornicului dc politic 337 la 26
samur = zibelin, blan 90, 303; import de 273 Schomlauer, vinul 301
Samurcas, Const., boier 116 Schuchardt, Carl, invtat german 29
sanatoriilc 230 scitii sprc Rusia de miazzi 29
Sanda, jupineasa lui Vasilii Potoceanu 89 Scinteia", primul numar 203; tipirirea 209
Sanda, sora lui Isaia Noviccanu 101 Scortarul, mahalaua 80
Sanjouan, Michel, arh.-sef, planurile 141, 260 Scotia, granit si grcsie din 151, 159, 373
Sarajevo, asasinarea lui Frantz Ferdinand si a sotiei scotieni misionan i 272
lui la 175 scriitori" = scribi 279, 282
Sardat"-ul, soc. 198 Scriitorii romani", colectia 239
sardelc de Franta, de Genova 351 scrumbii de Olanda 301
sare 379; articol important 322; vinzarca ei 303 scuarurile 236, 397
sarmatii 37 scurti poveste, film 242
Saro Stati lane 75 Scurti, Gh., marc neg., in guvernul vrcmelnicesc din
sasii, din Transilvania 189, 267 1848: 130
sataralele, dri cxceptionale 348 Seceritoarea", filaturi 182
sate de moldoveni intre Milcov i Jii 267; ,incorpo- seceri din: epoca bronzului 28; ficrului 28
rate de Bucuresti 255 sectia: administrativ, financiar, tehnici a adminis-
satele cimpiei muntene, locuitorii 266 tratiei orsenesti 339
Saturn" postviria 182 Sectia de tiinte istoricc a Academici 240
saucisses la roumaine = mititei 330 sectia de arti feudali 239
Saya bimbasa 117; comandant militar al Eteriei 115; sectii de militie 338
omorirea lui 118, 119 scctii de politic, numrul lor 338
Saya clucerul 370 seimenii sirbi 73
Saya, feciorul lui Negre din Vcresti 55 Seman, judetul 335; cartea lui de intirire 279
Saya, seimenul, vinde loe 354 Semnitoarea", uzinele 218; masinilc agricole 293
Saya vAtaful de V5caresti 71 SerninAtorul", periodic 171
savac", sant adinc 368 Seminarul Central, via 320; piata de ling 382
savacurile, desfundarea lor 371 Senan armcanul cumpri loe de casa 270
Savoia, Eugeniu de, general 94 Seneslau voievodatul lui 46
Saxa-Coburg, feldmaresal, principe, ocup Bucurestii 13 Septembrie str. 176
259 Septimius Severus, imprat 35; monedele impratului
Scele s. 105 35
skelenii 267 sera de la Leordeni 395; infiintare de 392
Scuieni, fost sate de olteni in 267 Serafim, egumenul mrei Radu Vodi 257
slale de tiganijud.'
274 serbrile jubiliare din 1906
Slgeni, com. 44 Serbia 175, 269, 270; rzboiul de zcce zile" cu
Slciilor str. = str. Julius Fucik 22 Bulgaria 174
sli de box 203; de expozitie 241 Serdica (Sofia) monedc din 35
Sinitatea", brutria 343 serviciile administratiei oriscncsti 339
sinitatea locuitorilor 292 servitori, taxa pe 349
Sinatescu, general, guvernul 215 Scrvu, Gianpili martor 268
snii boiercsti, la sosca, in plimbarc 140 S.E.T., fabrica dc avioane 183
spun, balsamic dc mslinc 301; vegetalu" pentru Scvereanu G. dr. 12
pete de obraz 301 Sfatul orscnesc 338, alegerca 338; bugctul 290
Spunari mahala 90, 271, 274 = mahalaua Saltinelor Sfatul Popular al Capitalci 242, 338, 339; palatul 37,
19 = Scaunele Vechi 303 161, 340, 385; proiect dc baie 284
spunriile" 344 Sfatul Popular al raionului Grivita-Rosie, palatul 340
Svinesti, fire sintetice produsc la 295 Sfaturi populace ale comunclor subordonatc 339;
Svulescu Traian 201 ale celor opt raioane 339, imobilele 340; atri-
Sirata, viile donincsti de la 96. butiile 339
Srria sau Piata de sarc 379 Sfetagor, mrca Iverul de la (Muntele Athos) 89
siriria domneasci 321 Sfetan, martor 361
Srteanu Dumitrache arc han 309 Sf. Aliant 116
srbiitoarea national a Mosilor 380 Sf. Andrei, patronul luminrarilor 207
Srindar, poalele pantei spre 128; strada 166 Sf. Apostoli, mahalaua 19, 21
Srindar-ZIAtari, regiunca 19 SI. Apostoli Petru si Pavel, patronii brutarilor 288
Srmgioaica lana, ridic licas 354 SE (Dumitru) Basarabov, moastcle 350
sAptiminale bucurestene 241 Sf. Constantin, ziva de 97
Srulesti, asczri omcnesti sec. IV c.n. la 37 Sf. Dumitru ziva de , 69, 280, 305, 306
Scala" = Republica, cinematograf 203 Sf. Dumitru, pe pecetca orasului Bucurcsti 350
Scala", cofetria 329 SI. Eleftcric cartierul 190; codrul de la 17; fintin
scaunele de carne 270, 304; de peste 304; micclarilor 346; lacul de la 22
303; pescarilor 303 Sf. Ghcorghc, Piata 155, 184

445
www.dacoromanica.ro
Sf. GhcorgIne, srbt. 69, 306 Simboteanu Miss; general, planul Bucurestilor 261
Sf. Grigore din Nazianz, cuvintrilc 91 Simbotin, fiul lui Stoian croitorul 257
Sf. Me, mahalaua 21 singeap = petit-gris, blan 90; import de 273
Sf. Ilie, patronul carutasilor 288 Singelinge Dumitru vinde loe de cas 354
Sf. Die strada 19 sirbi in Bucuresti 267
Sf. loan ccl Nou ulita 123 "sirbi", intelesul cuvintului 268, 269
Sf. Ionia strada 186 Sirbi s. 38; inglobat 257, 269, 361, 375
Sf. Julien si Medoc, v inuri 301 Sirbu, Filirnon 210
Sf. Ncculac Selari, mahalaua 89 Sirpciu, Radul mcelariul sin 334
Sf. Neculae, patronul breslei tabicarilor 288 Skender, pasa de Silistra 69
Sf. Saya, mahalaua 303 slavii ocupi Dacia 38; asimilarca lor 38
Sf. Saya, scoala 42, 130 ; marele teodolit de la 260; Slatina, Vlad Vintil de la 62
plan ridicat de elevii scoalei 260 Slatincanu, cascic, fratii Capa se muti in 286, 328;
Sf. Simcon Stilpnicu 55 sala, manifcstatia de la 153
Sf. Trifon, patronul gradinarilor 288 Sltineanu, Radu boier, fabrica lui de postav 111
Sf. Troit, scdiul metropolitan 61 Sliven, reprezentanti ai bulgarilor din 117
Sf. Vineri, cimitirul, infiintarea 140 Slobozia, mosia, proprictatea mrei Radu Vod 251
Sfircestii s. pe Dimbovita 257 Slobozia, armistitiul de la 109
sforul apci = I inia de cea mai mare adincime 122 Slujba Sfintilor Constantin si Elena 91
Sibiccanu strada 208 Smaranda, sotia lui Constandin logofitul 356
Sibiu 40, 389; oras intarit 288; Nicolae Mavrocordat, Smaranda doamna, sotia lui Nicolae Mavrocordat
prizonier la 94; Constantin Hagi Pop, neg. din 96, 101
327; Salam de 301 Smirdan, luptele de la 153
Sienkiewicz in Biblioteca pentru toti" 171 Smirdan strada 123, 144, 154, 170, 184
Siguranta, intreg aparatul 210 Snagov 237; spt. arhcologice 11; asezari strvechi
Silistra 48 --- Dirstor 305 = Dristor 272; pasa de 25, 33, 39; mormint de incinerare 29; vas dac
73; Skender, pasa de 69; cctatea luat in gaj gsit la 33; lacul 199, 237, padurea 199, 207,
de Rusia 122 237
Silvestru, boier, 359 Snagov r., nume slay 38
Silvestru, mahalaua 124 Soarelc", organ comunist 203
Silvestru, patriarhul Antiohici 99 Soarelui strada 39
Silvestru Ivan popa ot 107 sobol, blani de 302
Silvestru, strada 127 Socec" librria 145, cditura 171; firma 184
Silvestru Stroe Leurdeanu 78 Socialismul", ziar, Congresul general al partidului
Sima biv-vtori visticr, ispravnic 335 socialist tinut la sediul 186, suprimarca 203
Sima, fiul lui Iani Stazi Saro neg. 75 Socialistul", foaia 173; organul cercurilor socialiste
Sima al lui Gheorghe neg. 56 157
Sima judetul 334 socializarca industriei 293
Sima al Liai, neg. 56 Societatea academia romani devine Societatea lite-
Sima, mama lui Gheorghe 56 roman, apoi Academia Romana 151
Sima miedarul 278 Societatea Adriatica", localul 326; culturala armeanii
Simas, preot, martor 268 Ararat" 271; de asiguriri Dacia Romana 311;
Simeon cupet 89 Atencul Roman, infiintarea 150; de bazalt ar-
Simion abagiul cumpira loe de pravlie 305 tificial si ceramia din Cotroceni 167 ; Bucurestii-
Simion, tovars al lui Cutui, spinzurat 369 Vechi 12; compozitorilor i Muzeul George
simitul alb 280 Encscu in Palatal Cantacuzino 161; nationala
Simu, Anastasic 202 de credit industrial 183, 293; de difuziune ra-
Simu Hotos, martor 268 diofonici din Romania = Soc. romana de ra-
Simu Iani, martor 268 diodifuziure 198; socictatea cleganta a Bucu-
Sinadin al Capitanului, socrul lui Laiota Basarab 52 restilor 390; Filarmonia 132; politica secret
sinagogi 358; numirul lor 272 Fratia", intemeierea 132; Frigul" 382; func-
Sinai 90, 94, lavrele 361 tionarilor publici, palatul 212; romani de geo-
Sinaia, N. Iorga ridicat de la 207 grafie 172; de geografie din Viena, comunicarile
Sinan-pasa 74, 268; expeditia de pecleapsii 64; ocupa 9; belgiana Harry Hubert de Merv& Slade"
fortifici Bucurestii 64; palanca" lui 65, 67; 155; Imobiliara" 313 ; Kontinental Oel" 207 ; li-
scrisoarea care Nisangi-pasa 65; retragerea lui terati intemciata sub Grigore al 1V-lea Ghica 132;
din Bucuresti 56, 65 literara pornit in 1843 ; literati romana infiin-
Sinesti, mosie la 312 tat in 1866 devine Soc. academic romana, apoi
sinfonie = intelegere, contract 98 Acad. Romani' 151 ; comunal de locuintc ieftine
Sion, George 326 195; constituirca 163; Meinl", magazincle 328;
Siretul inferior 15, 16; gura 16; retragerea trupelor pentru fabricarca uleiurilor Phnix" 293; de
romane spre 176 radiodifuziune = Soc. de difuziune radiofonica
Siria 91; mahomedani si crestini din 273 din Romania 198, 206 ; pcntru raspindirea stiintei
sirieni la Bucuresti 273 culturii 8, 13, 239; Rogifer" 207; roman
Sirnu Leca, martor 268 de stiinte, constituirca 150; romaneasca, trans-
Siruni Dj. H., casi de cultur iniltati de 271 formarea socialisti 238; de stiinte istorice
sistcmatizarea orasului 200 filologice 13, 239; de stiinte naturale din Bu-
sistemul termoficirii", introducerea 234 curesti, constituirea 150; anonima romna de
Sivori, Franco, secretarul lui Petru Cercel, despre telefoane 198; de tramvaic 155; comunali a
Bucuresti 62 tramvaiclor Bucuresti (S.T.B.) 159; Trevor-
Sixt al 1V-lea papa 52 Barklay 151
Simbata Mortilor, pomenirea inaintasilor, mosilor 379 Eocietati de sport 203
Simbita Rusaliilor 379 Sofia 198, 291; numarul locuitorilor 266

446
www.dacoromanica.ro
Sofialiul Nicola cluccr 78 Stan, fiul Drgulctului, boier ucis 61
Sofica, fiica roibei Stanca 363 Stan, feciorul lui Orzea tiganul vindc loe de casi
Sofiica, proprietatea, lacul dintre Grozivesti si Co- 268, 276
troceni pe 22 Stan, fiul lui P5dure log, i se intircstc mosic 256
Sofocle, tragediile 91 Stan, judetul 333, 334, pecetea documentului lui 350;
sol polon la Bucuresti 270 cartea" lui din 1589; i cei 12 pirgari 278
Solacoglu Anghel, intreprinderea de paste fiinoase Stan, Radu neg. 311
290 Stan, Udristea vistierul, ucis 61
soldatul francez, statuia 202 Stan vitahul de zldtari, martor 287
Solomon, colonel 135 Stan, veghetor 335
Solomon I, rcge, monedd de la 39 Stana, fiica lui Mircea Ciobanul 56
solul bucurestean, constitutia lui 17 Stana, mitusa lui Stamate vtori-portarul 369
Sora", magazinele universale 184 Stanca, sotia jupinului Pirvan boiangiul 102
Sorica 2711 Stanca, roaba lui Hagi Chiriac, diruitd de el cu cask
Sornum, oras in Dacia 34 gridind si vie 363
sotul = asociat 101 Stanca, sotia lui Manta cupctul 102
Spania 189, 271 Stanca, doamna, sotia lui Mihai Vitcazul 66
Spantov s. nume slay 38; asczdri omenesti sec. IV Stanca ridici, impreund cu Udrea Pavel, bis. Bdrbil-
c.n. la 37; loe de pescuit la 375 tescu-Nou 106
spatiile verzi 199, 234, 235, 397; sporirm 244, 397; Stanciu icreu 91
norma dc cap de locuitor 225 Stanciu, popd de la Sirbi din Bucuresti, martor 257
sptarul in epoca fanariotd, atributii 337 Stanciu vel-stol. 85
Spitarului strada 162 Stanciul cojocarul, neg. 89
spdtiria" cea mare, cea mic sau cu stele de la Stanciul, feciorul Vladului Mutil vindc livadd 322
Curtea domneascd 80 Stanciul mestegiul 280
spiel-6a cu stele" = spitiria cea mica' 80 Stanciul pircilabul ot Cirdmidarii de Jos 257, 335
Specht colonel 259 Stanciul &Mier 278
specialisti strdini in horticulturd 392 Stanciul tatil lui Pand 56, 333
specialitilti tigdnesti 307 Stanciul tichigiul 281
Sperie-Peste, proprietatea 375 Stanciul vitaful intdrit cu locuri de casi 287
4spindrile" 302 Stanciul vdtaful 288
Spirea = doftorul Spiridon Kristofi 102, 358 Stanciul, vdtaf de brutari 101; ridicd biscrici 363
spirt, taxa pe 349 Stancovici, moara 342
spital pcntru ciumati 106 Stancu, Zaharia, Descult" dc 241
Spitalul Brincovenesc 59, 313; cldit de arhitectul Standard Electrica Romind" fabrica 182
Joseph Hard 128; stilpul de piatri de la 86 standuri de tras la semn 380
spitalul Coltea 19, 96, 159, 243 star = bitrin 287
spitalul Elias 272 starostele i cei 12 bitrini 287; atributiilc i puterca
spitalul Filantropia 238, 364 lui 287
spitalul Fundent 230 starostii 279, 287, de matrapaji 302
spitalul Emilia Irza 230, 232 State, agi, morile lui 342
spitalul din soseaua Panduri 230 Statele Unite 215; bombardierele 208
spitalul cu 24 paturi, spiterie, coal, oddi pcntru statistica: din 1831: clasa de mijloc, numirul boierilor
dascili 85 275; din 1832: clasa de mijloc 275, numirul
spitalele, numirul lor 230 locuitorilor 266
Splaiul Independentei 190, 218, 340, 378, 390 statistica lui Martian (1860) 286, 325
Splaiul Unirii 331 statistica din 1902, numirul intreprinderilor indus-
splaiuri = strizi largi 159 triale 276
Splendid" hotel, bombardat 208 statuia Aviatorilor 385, lui Const. Brincovcanu 202;
spoitori 281, de vase de aramd, meseriasi ambulanti lui Barbu Catargiu 148; centaurului de I. Jalea
307 202; lui Mihail Etninescu 244; lui Spiru Harct
sportul 203, realizilri 242 385; lui Ion Heliade Rdclulcscu 384-385, lui
sporuri de productic in industrie 294 Mihail Kogilniceanu 202; lui Ghcorghc Lazir
stabiliment apusean de Lodi 283 171, 383, 384; Lenin 385; lupoaicei 385; lui
stadioane 203, 230 Mihai Viteazul 155, 156, 384; lui C.A. Rosctti
stadionul A.N.E.F., azi Rcpublicii 230; 23 August 148; soldatului francez de I. Jalea 202
225, 231, 237, 243, capacimtea 230; Dinamo Statutul lui Cuza 151
230 Stavracoglu, Iordache 98, bas sau prim-capichihaia
Stahl, Henri 9 97; executarea 98
Staico log. 19 Stavro, nepotul lui Tinasie de la Tirnova 89
Staico legItoml de carti 282 Stavropoleos stradi 170
Staico vistiernicul cumpAri loc de casi 335 Stavropoleos = Stavropolei 311
Staicu log. ctitorul bis. Staicu 87, 358 Stavropolei = Stravropolis 355
Staicu pah. IsAerisanul, cxecutarea lui 72 Stavropolis, localitate In Peninsula Balcanicd 101,
Staicovici, fabrica de conserve 167 Ioanichie mitropolit al 311, 355
Stama Ianache biv-vel agil, ispravnic 337 Stincescu, Durnitru 9
Stamate jupin, cumpird loe de casi 270, i se intrireste Stincescu, Iane, hanul 311
loe de casi 334 Stinild, feciorul Ncagului cildrasul hotdrniccste loe
Stamate vtori-portarul vinde casi 369 270, 336
Stambul 62, 94, 388; ncgustorii din 273, daruri dc Stinili unchias din mahalaua Micelarilor 360
. bldnuri la 90 Stinuti fiul lui Tudorache Tirigrddeanul 111
Stan, cdpitan 100 stipinii de vii, numele lor 319; circiumile i pivnitele
Stan cardtasul, martor 280 lor 324

447
www.dacoromanica.ro
strostia de astaragii 302
S.T.B. parcul de autobuze 198
stuagul breslei 288
Steagul rosu, gazeta (1890) 174
Stcagul rosu, organ comunist 203
steaguri" formate din breslasi 288
Smarm, cartier bombardat 208
Stecliria ca'tun jud. Ilfov, fabrica dc sticla 111, 302
stcjarul de la Ghergani, virsta 23
Stclea sptarul ctitoria 318, 357, 370; cruces lui 318;
moara 341
stema casei Balaccanu 276
Stenet, Pctre Gabrovcinu 305; Stoian bacanul fiul
ski 269, 355
Stcphanus Rex = Stefan cel Sfint 39
Stere C. 176
Stere, Nita, circiuma 325
Stcriade, I., pictor 202
stil neoromfinesc, renaissance, vagon" 161
sticlarii 279, 302; ncgustori 300
sticletii", sergenti avind in grija paza gradinilor 338
Stilpeni s. 258; dc-Jos, de-Sus 258
stilpul dc piatra al armeanului, punct de reper 32,
34; scmn de hotar 270
stinjeni (a) = a masura cu stinjenul 334
stinjeni $crban Voda 17, 261, 318
stinjenul, lungimca lui 334; lui Dragoti judetul
334; lui $erban Vod 306
stobori" = gard fixat de stilpi 71
Stocnescu Constandin Ilagi vinde pravalie 304
Stoenescu Ralita, artista 141
Stofeln, general 99
Stoia ceausul de saragele, casa 333
Stoian, Radul fiul sit, 367
Stoian bacanul 102, 269, 305, 355
Stoian croitorul 257
Stoian pirgariul ot Sirbi 257
Stoian sirbul face casa 270 si o vinde 273
Stoian suiulgiu, fiul lui Dumitru Capitanul 346
Stoica clucerul 100
Stoica copil planteaza dud 362
Stoica Coto grecul = Stoica cotovlah 267
Stoica Cotovlah, v. Stoica Coto grecul
Stoica udetul intreste loc in oras 333
Stoica Ludescu, cronica 77
Stoica Veneteanul neg. martor 273
Stoica Zabunar, martor 279
Stoicescu N. 7, 11
Stoico log. 303
Strabo geograf i etnograf antic 34; despre misurile
luate de Buerebista privind viile 317
strada A, strazi cu acclasi nume 377; Amdemiei 85,
166, 174, 186, 191, 203, 289, 325, 331, 370, 373,
396; Alion 378; Amfibiilor 377, Antim" 21;
Apele Mineralc 21; Apolodor, 324, Arcului
377; Arionoaic 318; Aristide Briand 289; Ar-
masului = strada general Eremia Grigorescu 39;
Armeneasca 370, casa conspirativa 210; Artci
250; Atelierului 155; Atena 176; P.S. Aurelian
196; Austrului 377; B, strazi cu acclasi numc
377; Baba-Novac 377; Baicului 218; Balta
Frasinului 375; Bateriilor 21, 251 ; Baltisoara
375; Baltita 375; Beethoven 364; Belisarie 377;
Belvedere 359, 370; Berzei 23, 176; casa din
209, 274, 345; Biserica Ienei 85, 155; Borangic
356; Bordeclor 375; Brasoveni 375; Brezoianu
21, 80, 176, 212, 225, 251, 301, 370; Broseariei
363; Brosteni 363; Buzcsti 184, 345; C, strzi
cu acclasi nume 377; Cameliei 377; caporal
Godeanu Constantin 378; Carageorgevici 330;
Carol = ulita Ilicarilor= strada Francez
30 Deccmbrie 370, Casin 378; Cazarmii 345;
Calusei 383; str. j fundatura C5tunului 375;
448
www.dacoromanica.ro
Cauzasi 371 ; Ccaikowski 364 ; C.ealrului 375;
Cedrilor 377 ; Circului 377 ; Cetatca Arel 254;
Chimistului 377 ; Ciresoaia 378 ; Cimpineanu
212, 396 = 13 Dccembrie 155, masacrul din
179 ; Clementei = C.A. Rosetti 22 ; Cobal-
cescu 23, 191 ; Coltei 144, 289, 373 = Bulevardul
1848: 155 ; Cometa 377 ; Constantin Burca,
casa conspirativa 211 ; Constantin David 378;
Crivatului 377 ;Crepusculului 377 ; Crisului 370;
Cuza Vocla 377 ; Deccbal 183, 250, 301, 304,
311, 370, 377 ; 13 Decembrie fosta Cimpineanu
225, 234, 235 ; 30 Decembrie fosti ulita boian-
giilor, fosta ulita franceza, fosta' Carol 130, 144,
309, 310, 312, 374 ; Diaconcselor = Spiru
Harct 161 ; Diminetei 377 ; Dimitrie Racovit
190; Dionisic Lupu 398, casa lui Librecht 152;
Doamnci = Paris = Mauriciu Blank 161, 170,
196, 239, 311, 312, 370, 373, 377; Dobrogeanu-
Gherea 80; Domnita Anastasia 80, 239, 251,
359; Donizetti 364; Dragoslavele 378; Dumi-
trescu, strazi cu acelasi nu= 377; Duzilor 356;
Echinoxului 377; Ecoului, casa in care a func-
tionat in ilegalitate redactia Scinteii 188; Edgard
Quinet 191 ; Elena, strzi Cu acelasi nume 377;
Elena Doamna 235; Eliscului 376; Emancipata
377; Ernigrantului 377; Enchita Vacarescu =
Poetului 117; Erbarici 155; Esculap 376;
nari 374; Filimon Slrbu 378; Fintinii = Nu-
ferilor 232, 328; Fontcriei 375; Franceza =
ulita 1licaribor = str. Carol = str. 30 Decem-
brie 144, 370, 373; Francmazona = str. Stefan
Furtun 395; Franklin Bouillon = str. Gabro-
veni 377; Franzelari, cismeaua din 127; 374;
I. C. Frimu 162; Fringe-Fier = Jacques Elias
304; Gabrovcni = Franklin Bouillon 45, 250,
374, 377; Ghcnadic Petrescu 325; Galati =
Teilor = str. Vasile Lascar 251, 310, general
Berthelot ulita Fintinii =-- Nuferilor 206; 375;
general Budisteanu = str. Manca Brutarul 155;
general Ercmia Grigorcscu 39; general Florescu
= Scaunele pescarilor 360 = str. Pescaria Ved.hc
374; German:1 = Smirdan 154, 373, 144; GIr-
liei = Lupea Girlitei Petrc Locusteanu
21; Gogosi = Tcleajen 356; str. Grigorc
Alexandrescu 225; str. Groapa Ziduri 376;
Gropii 376; Gropilc (lui) Pipila 376; Gropilor
(raion Lenin) 376; Gropilor (raion 1 Mai) 376;
Halelor 250; Hanul ca Tei 310; Himerei 376;
Iernii 377; Ilfov 250; Indus 254; Inisor 356;
Italian 274, 375; 11 Iunic 184, 330; Izvor 21,
140, 155, 239, 363, 375; strada !flue Girle 19,
21, 375; Jacques Elias = Fringe-Fier 304; Jig-
nitei 250; Julius Fucik = str. Slciilor 22;
Jupiter 376; Justinian 377; Labirint 19; La-
borator 377; Latina 376; Lazar 381; Lcopar-
dului 377; Licurg 376; Lipscani = ulita care
duce la lianul lui $erban Voda 310 = Ulira
Marc 311, 56, 170, 217, 250, 305, 311, 373, 301
Livedea cu duzi 376; Livedea Vkarescului 376;
Linarici 21; Luegcr = ulita Fintinii 375; Lunca
Birzesti 376; Luncii 254, 376; Luncsoara 376;
Lunei 377; Lutcran 87, 101, 155, 359; Maior
Coravu 225; Manea Brutarul = general Bu-
disteanu 155; Maria Rosetti 191, .251, 397;
Masina cu Mine 375; Matei Millo 328, 340;
Mauriciu Blank = Paris = strada Doamnci 377;
Matasari 356; Mccet 375; Memoriei 377; Men-
dcleiev 289 ; Mercur 376 ; Meteorilor 377 ; Mihail
Eminescu 310, 383; Militiei fosti Politici 250;
Mina 64; arhitcct Mincu 192; Mircea Voda
251, 322, 377; Mitropolit Grigore, casa in care
a avut loc conferinta pc tara a cefcristilor in
martic 1932: 187 ; Mintuleasa 190, 251 ; Molire
 237; Morilor, diferita de ulita Morilor 341,
155, 163; Mozart 364; Mucio Scevola 376;
Municipal 326; Muntii Tatra 378; Neajlov
378; Negustori 374; Neptun 376; Norilor 377;
Nucetului 322; Nufcrilor = general Ber-
thelot 110, 206, 232, 313, 328; Numa Pompiliu
376; Occidentului 377; Octavian 163; Odoarei
254; Oftelor (fost a Pstorului) 370, 250, 251
Olimpului 376; Olteni 19, 251 ; Oricntului 377;
Parfumului 377; Paris -= str. Doamnci = str.
Mauriciu Blank 377; Pescaria Veche = ge-
neral Florcscu 360, 374; Pctrcscu, strzi Cu
acelasi nume 377; Picptnari 190, 374; Pitagora,
asezarc omeneasca din sec. al IV-lea 37; Pitar
Most' 342 ; Plantclor 393 ; Placcrii 377 ; Plesoianu
208; Poetului = Enachiti Vacarescu 117; Po-
= Militiei 250; Polizu 192, 230; Polona
litiei
274, 345, 375; Primverii 377; Principatcle
Unite 23, 251 ; Prudentei 377; Putu cu Apa
Rece 325; Rachmaninov 364; Radu Calomfi-
rescu 19; Radu Vocl 250, 370; Rzoare 378;
Rea Silvia 367; Rinocerului 377; Riureanu 17;
Rozetului 377; Roman = Mihail Eminescu
310; Romulus 230, 376; Ronda 377; C.A.
Rosetti = str. Clementei 22, 153, 172, 200, 251
Rossini 364; Rozclor 377; Rumeoara 377;
Alexandru Sahia 397; Salcia uscata 376; Salcici
376; Salcimilor 376, Saturn 376; Slciilor =-
Julius Fucik 22, 376; Sarindar 166, 251; Scaunc
360; Secerei 344; Segmentului 377; Senatului
13 Septembric 176; Sf. Apostoli 250, 251;
Sfintilor 251, 370; Sf. loan-Nou 370; Sf. Ionic
186, 329, 381; Sf. Die gradina din fata 19;
Sf. Vineri 370, 381; Sibiceanu 208; Silfidelor
Silvestru 127; Smirdan = ulita Ncmtilor
sau Nemteasca = str. Germana 123, 144, 154,
170, 184, 370, 375, 378; Soarelui fosta ulita
Hagi Tonciu 377, 37, 39; soldat Candrca, casa
in care s-a tiparit Seinteia, Lupta de data'
alte publicatii ale Partidului in ilcgalitate 209;
soldat Crofton' Eftimie 378; Solon 376; Spa-
niola 250; Spatarului = ulita Putul Sptarului
375, 162, 252, 271; Sperantci 377; Spiru Ha-
ret = str. Diaconesclor 161 ; strada Stavropolcos
= Mormintele ovreilor 375, 170, 370; Stela 64;
Strugurilor 320; Stufului 376; Stupinei 322;
Stupului 322; Sclari 45, 250, 269, 309, 341,
371 ; Sepcari 45, 250; Sezatoarei 254; Sipotul
Fintinilor 21; Stefan Furtuna = str. Franc-
mazona 395; Stefan Ghcorghiu 227; Stirbei
Voda 21, 161, 196, 251 ; Teilor = Galati 310;
Telcajen = Gogosi 356; Theodor Sperant
232; Tigrului 377; Toamnei 377; Trandafirilor
Traian 158, 234, 325, 377; Udricani 19;
Unghiului 377 ; Uranus 325, 370, 376; Vaporul
lui Assan 141, 375; Vaselor 23 ; Vasile Boierescu
= ulita Pensionatul 375; Vasile Conta 191;
Vasile Lascar 251; Vasile Rirvan 19, 390;
Vatafului 225; Vencrei 376; Vcrii 377; Vii-
soara 320; Viitorului 192; Vintil 322; Vir-
giliu 377; Visarion 355; Vitei 320; Vintului
377; Zebrului 377; Zcce Mese 314; Ziduri
Mosi 219; Ziduri intre Vii 320; oase de
elefanti i ccrbi descoperite in 26; mor-
mint din epoca de bronz 28
strad" terman de origine italiana 378
stradcla Bazaca 19, 339, 340
Strassburgh Paul, trimisul regclui Sucdici Gustav
Adolf 23, 70, 273; inscmnarile lui asupra ora-
sului i Curtii domnesti 70; despre piete
strazi 379
strajile Bucurestilor potrivit Rcgulamentului Orga-
nic 254
www.dacoromanica.ro
Strainii - Dobrcni, com., gorgan in 39
Straulesti, asczri stravechi 25, 40; civilizatia : Glina.
[II - 'Schneckcnberg, tip Gumelnita, Tei-Bucu-
resti 26; sule de arama, faza Gumclnita, lacul
243; zahana la 344; sat incorporat 258
strzi, nume dc 154; dc interes local, lungimca lor
372
strcaja de la Izvorul Tamacluirilor, podisorului, Po-
dului Mogosoaici, Podului de %mint, Podului
Scrban Voda 253; Spirii din ulita Tirgovistii =-
Calea Grivitci 253
strcji = bariere 253
Strejnicul com. 207
strigari pe ulite sau la rispintii 282
Strobel" restaurant 329
Stroe, artist 203
Stroe din Giulesti, i se intareste mosic 255
Stroe vel vor., caimacam 337
Stroussbcrg, concensionar german 155; afaccrca 153
struguri luminosi" 209
Struve Christian Johann calator, despre locurile de
plimbarc 390
Stryjkowski Martin dcspre Bucurcsti 60
Studiofoto pt. fotografii artisticc 289
Studioul televiziunii 237
studentii, numrul lor 238
stupaii = rusii si partizanii lor 11
Starmer general Ludwig von, calk. gcrman, dcsprc :
cafenele 326, locurile de plimbare 390
Sturza, Sandu Ion v.v. Mold. 122
Sturdza, Grigorc, contracandidatul lui Cuza 142
Sturdza, Mihai, contracandidatul lui Cuza 142
Sturza, Mititi 170
Sturza, palatul 158, 162, 165, 194
Sublima Poart v. Poarta
suburbia Dobrotcasa, Iancului, Pitar Mosu, Sf. Ste-
fan 375
Suchard", firma elvetiani dc socolat 328
Sucidava, asezare urban 33
sucul" dc fructe 219
sud-cstul european, presiunca hitlerist in 189
sud-slavi asczati in Bucuresti 269
sudit = supus 115, 288
Sucdia, Gustav Adolf rege 70; Paul Strassburg, tri-
misul lui 273
Suhr 310
suiulgi-basa, seful serviciului apclor 338, 346, aju-
toarcic sale 346
Suleiman-pasa, cumnatul sultanului 136
sultanul, contributia lui pentru sinistratii focului din
1847: 130
Sulzer I. Fr. clvetian, secretarul lui Alexandru Ipsi-
lanti 9, 103; planul lui 19, 259; despre: trc-
cutul Bucurestilor 34, lacul de la Herstrau
389
supractajiri" 225
suprafata orasului Bucuresti 254
Suru, Pavel 204
Suter, carticrul 163
Sutu, Alcxandru 305, 338, 346, 389; ultimul domn
fanariot 110; hrisov pcntru compania bogasi-
crilor 302; porunceste sa se fad planul Bucu-
restilor 260; moartca 114
Sutu, Grigore beizadca, are han 312
Sulu, Mihai 253, 281, 389; pitacul lui din 1784:
103, 251, 252; are han 312 scutiri de dari
111 ; crucile lui 254; ordind dc construirc a
podisorului 370
Sutzu, fostul sanatoriu, terenul 190
Suzana = Luzana gradina-rcstaurant 330
Sydney in comparatie cu Canberra 181
Szatmary, Carol Pop de 12, fotografiile 168, 303;
daguerrotipiilc lui 286; pictura 256
449
$ain, fiul lui Iosif, diac domncsc 271
$ain scimeanul, martor 369
salvari 279
antu = Lungulct s. 103, 338
santuri cu tabie = redute 117
$apca prcot 133; in guvernul provizoriu 133
sartul = nizamul 287
oantari" corp de 338
Srban popa', martor 89
sizatori cu case" 304
Scheii Brasovului, romanii din 267, 304
Schreiber, cafeneaua 327
scoala de agricultur, infiintarea 140; fond. pt. ma-
rirea cladirii 150; ardelean, expuncrea ideilor
110; superioara de arhivistica si palcografie,
infiintarca 200; armeneasca din Bucurcsti 271;
de bele arte (Scoala de pictura si sculptur)
150; mica' de chirurgie, infiintarea 140; de la
Coltea 91; de comert, cldirca 161 ; de ingincrie
150; scoala de innotare" 283; medie nr. 7
Ion Luca Caragialc" = Liccul Mihail Eminescu
= Titu Maiorcscu 192; militara de infanterie,
reinfiintarca 140, 239; normal SE Ecaterina,
liceul Lazar functioneaza la 176; de obste din
Ostanita 311 ; superioar de partid Stefan
Gheorghiu" 238; de pictura i sculptura =
$coala de belc arte 150; nationall de poduri
si soselc transformat in coala politchnica 170,
200; de ponti i osele, mine si arhitectud =
scoala nationala de poduri i osele 170; dc
Razboi = Academia militara general 190, 192;
palatal 206; scoala romaneasca 120; intemcierea
110; $coala de la Sf. Saya 130 ; infiintarea 77;
domneasca dc slovenie de la mrea Sf. Gheorghe-
Nou 73, 79, 91
scoli de 8 ani, localurilc 232
Seicaru, Pamfil 203
Selari, strada 45
Scpcari, strada 45
Serban-Vodii Calca 159, 172, 183, 192; depoul de
tramvaie 196; bombardamentul 208
Serban, croitor 278
$erban, fiul lui Iane Stancescu 311
$erban judetul 91; fost judet 91, martor 333
Serban mesterul 256
$erb'nita = Glina Andronescului, asezare 256
serbet de socolata, trandafir, vanilie 327-328
$erpitesti, lupta de la 59
$incai, Gheorghe 49, 55
Gh. $incai, gimnaziul 170, liceul 192, 232
Sindrilita s. 16
$ipotul Fintinilor strada 21, 345; manufactura de
testemeluri la 111
soferii de automobile 286
sofranul 300
$ontu, maior, czut in rzboiul independentei 154
Soplea, zdrobirea seimenilor in lupta de la 73
$osea, localurilc de lux de la 184
soscaua Alexandria 191, 225, Obor pe 383; Aviatori-
lor = Jianu 190; Basarab = Nicolae Titulcscu
159, 243, 254; Berceni 191; Bonaparte = Ilie
Pintilic 155, 159, 254, 342; depouri de tram-
aic 196; Catelu 218; de Centura sau $oseaua
Doamnei 254; Colentina 314; Giulesti 235;
Giurgiului 117, 191, 234, 243; tancurile ger-
mane pe 207; blocurilc 225, 226; Herstrau
376; Iancului 158, 190, 195, 218; postivria
Mioara" pe 182; Ilic Pintilie = $oseaua Bo-
naparte 155, 159, 225; Jianu = soseaua Avia-
torilor 190; Kisselef 23, 144, 145, 161, 163,
189, 195, 199, 218, 234, 239;330;382 = soscaua
cca marc 123; fintini cu jocuri de apa 128;
limpi cu arc voltaic 159; Mihai Bravu 159, 190,
450
www.dacoromanica.ro
234, 235, 243, 254, 373; blocurile 225; Niculae
Titulcscu = soseaua Basarab 159; Oltcnitei
191, 219, 234, 258; Pandurilor 159, 198, 225,
230; Pantelimon 190; Postavaria romana" pc
182; $tcfan cel Mare 159, 190, 196, 254, 308,
342; depou de tramvaie 196; Tirgului de Afar
253; spre Urziceni 191; Vergului 190, 254;
groapa de nisip 130; Viilor 159, 226, 254, 317,
320; fabrica Phnix" pe 183; Vitan 185, 190,
254
$otinga s. sticlria 111, 302
Stefan calarasu 358
Stefan cojocariul Criteanul cumplra casa 268
$tefan croitorul, frate cu Stoian 257
Stefan, fiul lui Const. Brincoveanu 81
Stefan log, de divan 100
Stefan cel Marc, soseaua 159, 190, 196
$tefan cel Marc v.v. Mold. 44, 52, lupta cu Radu
cel Frumos 52; cstorit cu Maria, fiica lui
Radu cel Frumos 60; ridica cetatca Chilia-Noua
64; portretul lui 60; epoca 202, 239
Stefan cel Sfint, rege, monede de la 39
$tefan mitropolit, reface bis. lui Lucaci 100
Stefan Neamtul ca-rutasul, martor 280
Stefan vtori-portar 357
$tefanache vel-clucer 306
Stefani rachieriul cumpar5 loc 281
Stefania. sotia mesterului Stan croitoriul Tirilisca 306
Stefanide, Constantin, tine birou de tilmilcit acte 313
$tefanescu-Delavrancca, Barbu,nscut in Delea Noua,
fiu de carutas sarac 364
Stefncscu-Goanga 202
Stefanestii de Jos s. 16
$tcfani, cojocar 355
$tibor v.v. Transilvaniei 48
$tirbei, Barbu v.v. T. Rom. 120, 123, 139, 140, 142,
170; hotelurile sub 314; mijloacele de trans-
port sub 282; participa la tirgul Mosilor 380;
palatal lui 141
$tirbei Elisabeta, sotia vel-vor. 310
Stirbei, fabrica de conserve 167
$tirbei, Fotachc vor. 101
Stirbei Ilie vist. 94
Stirbei, parcul asezarii de la Buftea 395
$tirbei Voda, prelungirea 206; strada 161, 196
strandul Bragadiru = Izvor, Ciurcl, Gara de Est,
Ghencea 199; Izvor = Bragadiru 199; civili-
zatia Glina Iii - Schneckenberg la asezarea de
la 26; Lido 199, 200
strandurile 284
sunci afumate i coapte in coca 301
Sutu Alcxandru, ultimul domm fanariot 100
$utu, palatal 13
svabii 189
$vedar, Eduard ing. 260
Tabacii sau tbcarii 19, 279, 302
Tabacu, circiuma 325
Tabacal, Dima 89
Tabacal, Drighici 89
tabacal (pentru prizat) tax pe 349
tabulhana, muzici1 turceasca 284
tahmis, local unde se prajea si se risnea cafeaua 326
Taica Lazar", hala de vechituri 233, 381
tain" = portie de alimente si furajc 62
Talciocul" 381; in cartierul Colcntina 398; piafa
de desfacere a lucrurilor vcchi 233
Tanasie, egumen 336
Tangiru s. zabala de fier din sec. XI la 40
tarifcle vamalc protectioniste" 182
TAROM-ul 183
Tatomir diacul 256
Tattarcscu, Gh., pictor 150
 Redactor rcsponsabil : FELICIA MARINCA
Tehnoredactor : MINA CANTEMIR
Dat la ruler 28.12.1065. Bon dr tip.. 01.02.1967. Aparo 1967.
Tiraj 8680 ex. legate I/1 pelior. Hirtir tipar Nair ilustrajii
de 100 it/m". Format 540X8401. Co'i ed. 70,2). Coli tipar
39,5. Flame tipo 8 + 5. A. nr. 10.556/1965. C.Z.
pentn, mar; 9R. C.Z. ptntra bibl.otet L. mici
9R(LCOl).

Intreprinderca Polig.aficl 13 Dec:mbria 1913,

Str. Gragore Alcaandrcscu nr. 89-97, Sucurelti,
Republica Socialista Romania
Comanda nr. 3009.

www.dacoromanica.ro
 ,;;J];?;I,C

.
."

.;,.

A :;`;.'S..'.0
..
;,`. . - 4!,

'..,.5'./.(,,,,,;.',
,
;
,4 ts

'.1
I IA
-

ti"
, ,O_ tcir

INN
.--
,
'-

,
o,

"
y.

U
rI.I.'. . , 3,.11,.,.'
, , iN
O,

.* e
I
t ' ' .13t

,*
5'
1
I, a' 17( 7 To
.
,a;
.
Zer 3' 3;
"1.:43='4;
,
"
.

t
,

..',",,1
,:;,6,4,y4:,..1 ;
3 , ,o4
,. '4;- 5. , '
i, .`',.$ r , .0 .Y.P0
;:; 's , 1

.
.; .

v
f ,
- 5 ',,, .';
ryv .7, 07., , J

.:A;
',0-;- o'''
, Yi 5.5.&"
'

01
, a t'04,
41.

a
"
4 '

19: i* t
7, a
' ."
.;
.,, .
6,
;g P
1.1

A
o
.
: '
4" -".t- ;;
"
'.
' ' A ,
:."
,

. 1.17 :
e r,
1
,

www.dacoromanica.ro