44. AprrrUDINLE 441 Detnite ‘Afiaina ee iis sau un complex de inser pic i fice care aig sues, susan acviate tou alt Define sabia supe de dctctnhy de rndament Oat ‘nnniteau seri sb ugh efits devise attuned cxeopl memo Stal Seems te) ni aor sen apie cca defi mm a apa Aptindine vs Inn tim de plage de re cbulsti S detie site capatise Find subs Consttnal al wn sapuci, pease sc Stogra caqucinca poste f-ohecul Saba” guinea 0 Aces acepie- cae vede apnea ca find inka - ee pop i bush isu gi simul ‘comunn cele ce umeast ham apie a conintl sabi rin ea nil dat rami © ‘fei gies 9 fomarea cpr pent components genic temenal de (pr) dapat Sens de potable ‘xparena ant cd una acis aptiulie pate coestin o penis a ust i activi suse act ne em ue apt poesona,dexeata amal ya Gog exe compnen a veusici coreg, dar in dfrtcramur spoave prt deabsratic est cert profsonlu dar botnstul sional ete (© apetudine ola eu poate ak ange singed stccenl Intro ado sctivias” importa ‘ste combiztea agin. care permie ~ Sonpensrcs unt sug defictare pein ale F- Clpurcle asi ‘Supa suet spetice a apie rztat di siera de proce {tne pics O bond meme pte compensa pra un pact Cominarea Inuligena, jet fis poate up un dic de nfomafic gm. ‘Ul accra poate i ebut pote fcbiat pin means pubis dite, “Talal ste combinatorial piu a crv imran domeninAlituri de eficienti (functionalitate), aptitudinile prezinté si un aspect procesual, care se referi a cunoasterea proceselor psihice care compun aptitudinea, la structura acesteia. in performante, in produscle materiale si spirtuale, in care se obiectiveaza aptitudinile gisim intr-o forma condeasata si fuzionat’, acele procese psihice care alcituiesc elementele aptitudinii, concurnd sinergic Ia realizarea prestatiei. Rezultatele scolare identice la matematici sau la muzica presupun combinatii aptitudinale difcritc. in consccinta aptitudinile trebuic considerate sub dublu aspect: al cficicnici sau reusitei in activitate si sub aspect procesual, structural. Aptitudinea implicd, in acelagi timp combinare de insusiri dar $i un nivel functional al insusirii psihice. Tentativa de a intocmi - pe baza unor studii extensive - 0 taxonomie a aptitudinilor - umane ji apartine lui F.A. Fleishman, care abordeazA problema in termeni relativ simpli: cum receptea7a 0 persoana informatia, cum o prelucreaza si ce rispunsuri da pe aceasta baza? in abelul 4.6. redim un extras din aceasti list reluati de altfel de numerosi autor. Cu ajutorul listei din tabelul 4.6. pot fi descrise numeroase performante umane indicandu-se astfel aptitudinile cerute pentru exercitarea reusité a unci activititi sau alta Pentru ilustrare, enumerdim - in termenii tabelului dat - aptitudinile necesare lucritorului de politie: intelegere verbald (=a sesiza rapid mesaje-radio de la masina de patralf): exprimare verbal dda dispozitii deplin inteligibil); rationament deductiy (=a decide rapid asupra conduitci unei persoane suspects), rafionament inductiv (=a alinia o suit de acte ca apartinind aceleasi persoane); sensibilitatea la probleme (=a sesiza elementul problematic sub aparenta de rutin, de obisnuit); 0 bund memoric (=a intocmi rapid harta mintala a unci intampliri); ordonarca informatii, forté staticd, timp de reacte, forti explozivi Tabel 4.6. Taxonomia aptitudinilor umane. APTITUDINEA DESCRIERE Tnjelegere verbal Ga intelege mesajul verbal seris sau oral, a inregisra in mod adeevat deserierea unui eveniment Exprimare verbal 2 a.utiliza in chip reusitlimbajl oral sau seris pentru ‘acomunica celorlalt idesinformat Fluenfa ideilor 2 aproduce un numir de idei pe o tem dati; conteazi ‘numarul idelor, nu atét calitatea acestora Originalitate @ a propune rispunsurisolutii neuzuale int-o tema sau situatie dati; a improviza solutii in situatile in care procedurile standard nu sunt operante Memorie bun @ a refine informatia nou’ cu privire la © parte de rutind dintr-o activitate ‘Sensibilitatea la probleme 2 adetecta problemele in situatii curente sau inedite; a ‘eomongle problems - mu neplrat soaps fie si elementele sale Rationament deductiv @ a aplica reguli/propozitii generale a cazuri particulare; a proceda do la principii stabilite la Rationament inductiv concluzii lagice @ a aproxima o regula sau un concept care subsumeazi o situatie; a ajunge la o explicatie Ordonarea informati logici pentru fapte/evenimente aparent necorelate disparate @ a aseza informatia in cea mai bund succesiune; corelarea adecvati_a regulilor sau procedurilor ccunoscute la o situatie data Flexibilitatea in clasi siOrientarea spatial Vizualizare Rapiditatea de cuprindere Flexibilitatea cuprinderii Atentie selectiva Viteza perceptis Dozarea timpului Forta static’ Forta exploziva Forta dinamica Rezistenta fizicd Flexibilitate corporal Timp de reactie Timp de reactie Ia alegere Denteritaica degetelor Dexteritatea manual ‘abilitatea de a gist moduri de grupare sau categorit alternative pentru un set de lucruris aceste Iucruri pot fi obiccte, persoane, idei ete a dobéndi rapid o idee clara asupra spafiului in care te afli;a te descurca intr-un spatiu now a anticipa mintal infftisarea lucrurilor dupa o modificare sau o transformare ce va surveni rapiditatea cu care un numar mai mare de elemente sau informatii pot fi organizate sau combinate intr-o configuratie cu sens fri a avea o idee prealabila despre aceasta a gisi un clement/obiect ascuns intr-o multime de elemente, a desprinde o laturd particulara intr-un manunchi de insusiri, viteza nefiind important ‘aindeplini 0 sarcini/activitate in condifiile prezentei ‘unor factori distractori sau a monotoniei mapiditatea cu care insusiri ale unor obiecte sau Persoane sunt comparate cu insusiri ale altor persoane sau lucruri; a gisi apropicri/asemaniri intre obiecte/evenimente a aborda cu atentie doua surse de informatie, a utiliza informatiile separat sau impreuna. Important este a opera cu informatia ce parvine rapid de la surse diferite volumul fortei exercitate asupra unui obiect greu; fort static (a trage, a ridica, a impinge) a investi energia in acte musculare explozive care cero izbucnire energeticd concentrati moment, nu atit in efort static utiliza mainile si trupul pentru a migca - un anumit ‘timp sau o distanfa - greutatea corpului (exemplu: a te citira cu fringhia) a mentine efortul fizie pentru o perioadi Iunga de ‘timp; antrenamentul cardiovascular a executa miscari flexionare continue sau repetate (cu ména sau piciorul) cu o anumita rapiditate viteza cu care este dat un rispuns la un stimul; promptitudinea reactiei a alege rapid rispunsul corect intr-o situatie precisd ind dou’ sau mai multe raspunsuri sunt posibile a.utiliza degetele in mod indemanatic si coordonat utiliza indemanatic mainile44.2. Predispozitille native Diferentele sau variatile intcrindividuale, uncori sensibile sub unghiul capacitatilor, reprezinta un dat al experiemtei curente. In aceste diferente sau variati, componenta genetica si participarea salut cme ince Peetates mest te DUM eS un URL BoE ete nor predispovitit native aflate la haza apvituch ‘Mozart a compus un menuet la cnc ani, Goethe a sers la op ani lucritrare cuo maturitte ée adult, Enescu a inceput s& cate la vioari la patru ani, iar la gapte ani a intra la Conservatorul din Viena, Repin a manifestat aptitudini pentru dasen si picturi de la trei-patra ani s.a. Alituri de 0 inzestrare spccificd, asa cum intalnim in exemplele citate, exist si o inzestrare gencrala sugerats de existenta unui C1. prezumtiy foarte ridicat. T. Maiorescu a absolvit la Viena Academia Theresian’- echivalentul colegiului-la 18 ani cu premiul cel mai mare pe scoala (“Primus Omnium”) apoi sustine un an mai tarziu teza de doctorat iar la 22 de ani ajunge profesor universitar (era in anii°60 ai secolulu XIX) Nilorga avea o lectura deosebité inainte de a intra in scoala primara (citise V. Hugo $i alti sevitori francezi, precum i letopisetele lui M. Kogilniceanu), studiile universitare le-a ficut intr-un singur an, iar la 23 de ani era profesor universitar. in chip simetric vorbim deci de ereativitate general sicreativitate specified. Conform definitici eountate, aptitudinile sunt iniotdeauna un rezultat al dezvoltirii, un “aliai” inte elementul inniscut si cel dobindit_prin cxpcticall in sens larg. Reiese c& patrimoniul genetic constituic numai una din sursele varianfei interindividuale, cealalié sursi flind mediul, educatia informala si cea formala Dihotomia ereditate-mediu in determinarea aptitudinilor, ca si a altor insusiri psibice, este doar 0 sproximatie a Iuerurilor. Mai inti, nu putem surprinde componenta nativa, ereditari in stare pur, in sfara oricirui continut datorat “absorbjiei” prin experienti (invitare). Exist o stare initial (S) a cersicrului ~ genetic determinati - stare nevidi despre care nu putem spunc mare lucru inainte de comunicarea individului cu mediul, dé receptarea si prelucrarca unci informatii, precum si de raspunsui la situatiile exteme. Nu putem ayea, deocamdata 0 “radiografie” psihologica a inzestrarit xgenetice intiale inainte ca individul, respectiv copilul sa se manifeste, si desfaigoare o activitate sau 0 prestatie, elatia gend-comportament/performanta este departe de a fi Liniara, lanqul de mijloci Inire cele dowi extreme presupune mai multe paliere. {inci din anii "50, D.O. Hebb distingea - cu privire la inteligent3- intre potential inndseut al dezvoltarii mintale (numit inteligenta “A”) gi nivelul ofectiv atins, oficienta mintalé a persoanei in diverse etape ale ddczvoltari sal: inteligenta “B”,Inteligenta “A” nu poats fi mésurala, evaluatd, pentru cd la noul nascut ea nu este conturaté inci, iar nivelul inteligentei “B*-accesibil evaluatii psihometrice- nu indica ia mod necesar nivetul inteligentei “A” [Nu se poate postula o relate liniara intre inteligenta “B” si inteligenta “A” - cum face de pilda Fysenck = de vreme ce exist’ atitea contra-exemple in aceasti privinf®: grupuri sau persoane dezavantajate cultural sau educational nu-sirealizeaz’ potentialul lor intelectual. Estimarea inteligentei native constituie 0 problema deschisi, intrucét inteligenta “A” poate rimiine - dup cum arata experienta - in stare latent. Inteligenta “B” poate fi cunoscutd practic cu deosebire la vrsta scolar’, prin rezultatele sale: insusirea notiunilor, principiilor etc. Fireste dezvoltarca inteligentei “B” este determinati de influcnle extemne si in acclasi imap de inteligenta “A”. care se investeste necontenit - grate procesului invari - in inteligenta “B”. Ceea ce numim coeficient de inteligenta (C.1), stabilit pe baza unor probe psihologice (Binet-Simon, Wechsler, 5.2), acesta este expresia sau masura inteligenfei “B” in care se Formarea aptitudinilor Inteligenta "A" iB"afla inglobat- intr-o proportie necunoscutd - si inteligenta doar presupune cd in conditii optime de mediu gi educatie relatia amintiti si fie liniard eee ce rimane doar o ipotez’. ‘Tema de reflectie nr. 18 Ganditi-va la cazul copiilor institutionalizati. Ce se poate spune despre cele ip de intligonin cau le? ee Ce masur at propune ia nivel educativ si social pent asignrarea unui mediu adecvat de invatare pentru acesti copii? Distant, respectiv intervalul dintre celula purtitoare a patrimoniului de aetenien ae ‘gene si comportamentul_manifest sau performan{a individului se intuenteazi Compune dino serie de erg miloitoare multe ined necunoseute. © aputadiaate Tomlinson-Keasy propune un model ierarhie al factorilor ce influenteaza inteligenta, eeea ce se extinde in principiu si asupra celorlalte aptitudin. Palierul de baza este cel al functionarii celulare aflat sub incidenta imediata a patrimoniului de gene, a factorilor nutritionali etc. Urmeazi palierul sistemelor_fiziologice, in particular neurofiziologice, cand discutia se poarti asupra fenomenslor psihice. La varful acestor sisteme neurofiziologice se afla un nou nivel, acela al sistemelor de recepiare si prelucrare imediata a formatiei: procesele de codare, memorate, reprezentare a informatiei, precim si unele procese logice (Clasificare, scricre, conscrvarc) aplicati in viata cotidian’. Sc adaugi apoi factorii_personali psihologici - cum ar fi: atitudini, motive, imaginea eului - iar in final factorii sociali constand dintr-un cimp de relatii psihosociale si din oferta de mijloace si facilititi de formare individual’. Acesti factori personali si cei sociali conturcaz& alic dou’ aivele. Se poate vorbi de un continuum mergand de la functionarea celulari la comportamente individuale si sociale - pe scurt de la celula la societate - continuum in care evantaiul influentelor de mediu se lirgeste, pand cind in final devine predominant Nivele de functionare inferioare se integreaza celor superioare influcatele operdnd in ambele sensuri ascendent si descendent. De exemplu, in cazuri particulare, 0 anomalie cromozomiali sau un deficit nutritional sever afecteazi intreaga constructie ca in deficienta mintals. Influentele sunt si inverse: siresul are risitingeri fiziologice, biochimice, afectind de pildi mecanismele imunobiologice (psihoneuro-imuno-modulatia): apoi scolaritatea afecteaz nivelele de procesare a informatiei: 0 situatie devine stresanti in functie de evaluarea subiectului, de convingerile sale etc. Pentru majoritatea Insusirilor si aptitudinilor nu se poate insd sesiza o filiatie liniard intre comportamentul manifest sau performanta individului si palierul functionarii celulare. Palierele ce se interpun — inca incomplet dezvelite — modified “puritatea influentei genetice". Studiile cu trimiteri la substratul cromozomial privesc doar functiielementare (perceptia cromatica, unele senzatit gustative, procese mnezice simple). Procesele si insusirile psihice, privite sub aspectul mecanismelor lor, sunt produsul activitiii creierului, ale sistemului nervos central. Genotipul exist numai la nivelul elementar al celulei: componenta genetic’ actioneazA asupra insusirilor psihice printr-un lant de medieri, Sistemul nervos central - mai exact sistemele si structurile neuronale sunt cele ce mediazi aceasti influent. Altfel spus, procescle i insusirile psihice au la baz “programe” la nivelul sistemului nervos central, programe aflate sub incidenta direct a informatie’ genetice purtate de molecula AND. Existi “programe gi “cablaje” neurofiziologice preformate care se impregneaza doar de experienti gi existi “cablaje” nou formate ce se constituie in integime gratie experientei (Inva(ari). Influenta mediului sia joriei individuale aduc inflexiuni semnificative, uneori decisive. Traducerea si influenta informatiei gonctice este diferit in situatiile amintte. Ipoteza conform carcia cheia explicatici proceselor psihice -ar afla Ia nivelul scarii celei mai reduse a viului - molecula, gena — este fara acoperire.Seashore care a ficut studii asupra aptitudinilor muzicale a identificat cdteva componente senzoriale simple — auzul absolut, simul inaltimii, al ritmutui etc, — care ar fi innascute, Aptitadinile ‘muzicale nu se reduc insi Ia aceste capacitati senzoriale simple, dar le presupun ea premise necesare Determinari precise asupra pragurilor senzoriale scot in evident valori diferite ale pragului in analizatori diferiti, de pildd in analizatorul vizwal si cel auditiv. Accste diferente la nivel psihofiziologic, controlate de gene, sunt implicate in aptitudinile muzicale sau pentru aric plastic. Firesic, acestea nu sunt doar premise initiate, preoperationale ale aptitudinilor. Nu ne putem astepia sa ca transmiterea genetica sa se faca pe baza capitolelor de psihologie. Categorile si noyiunile cu care operea7a psihologia s-au constituit porind de Ia comportamentul manifest, respectiv de la pecformante observabile. Formatiunile psihice, fiind atat de complexe, trimit, probabil, spre 0 conditionare_poligenic’, astfel incit se presupune ci seturile de informatii genetice sincrone vor contine trisifuri in combinafii cu totul surprinzatoare. V. A. Krutefki, care s-a ocupat cu aptitudinile ‘matematice, este de parere cé rolul dispozitilor inndscute este diferit, in functic de aptitudinile despre care este vorba. Acest rol este minimal in cazul dezvoltari aptitudinilor obisnuite pentru matematics, dar este foarte mare cand este vorha de eazuri de inzestrare exceptionalA a matematicienior savant. 443. Aptitudini si deprinderi Prezenta unci aptitudini este indicati de usurinja cu care sunt invatate Indieii aptitudinit cunostiniele si deprinderile dintr-un anumit domeniu, de fatigabilitatea tai redusd ca efect al muncii depuse, aplicarea reusité a informatiilor Gobandite in domeniul respectiv. Indiciwl aptitudinii apare aici in usurinfa dea invata, de a profita de exerctim intr-o anumita activitate Aptitudinile constituie totodata prin premise gi rezultate ale invatari, De aici dificultatea distinctiet dlintre aptitudini si depeinderi. Aceste deosebiri sunt reale gi le evidentiem in continuare. itudini 2) Sub aspect procesual, deprinderile - care sunt acfiuni automatizate — ae comporti 0 simplificarc, 0 reductic treptaté a procesclor psihice leprinderi implicate in componenta for. in acelasi timp, siructura apttudinilor ~ pe misura dezvoltiii lor — devine din ce in ce mai complex, intrueét ea implica un mumar crescénd de procese psihice, ingloband ca momente chiar si unele deprinderi. Astfel, deprinderile de gimnastica, de desen cele implicate in activititi practice ete., angajeazé in final eu precddere doar canalul chinestezic. b) Sub aspect functional, in timp ce deprinderile se limiteazi de obicei la actiune sau la 0 operatie, la un algoritm, in componena aptitudinilor se cuprinde, de obicei, o inursagi familie: de Acti Varite, susceptibile de aff nglobate in ansamblul unei activitati(tehnice, sportive, matematice, literare, muzicale, et.) ¢) Sub aspect formativ spre deosebire de aptitudini — carscterizate printr-o dezvoltare contin: ascendenti in cazul formérii deprinderilor se constati o scidere treptati, o epuizare a rezervelor potentiale, ca urmare a rcalizirii lor sub forma performantelor situate la limita supcrioar’ a posibilititilor de dezvoltare. Deprinderile de calcul mintal sau cele motorii, dincolo de © anumita limita, nu se mai amelioreaz& niei chiar in cazul suprainvatiri, in timp ce aptitudinile matematice sau ‘verhale profit mereu de pe urma activitait multiple in domenial respectiv.Desigur, exista si alte relatii intre aptitudini si deprinderi. Aptitudinile sunt premise ale formarii sapide a deprinderilor si totodaté ale restructurdti or in condigi diferite, pe de alti pare, depeinderile ins contribuind 1a amplificarea, Imbogatirea repercoriui lor. in anumite imprejuriri, deprinderile pot duce 1a stereotipizarea si schematizarea unilaterala. a actiunilor, ceea ce este in defavoarea aptitudinl (a) ‘Tema de reflectie ur.20 2 Ce deprinderi sustin aptitudinea literara? Experienta ne invafd cd trebuie si aritim prudentd in prognoza negativa, Viirsta Aptitudinile se pot manifesta si mai tisziu (do ex.: W. Scott a seris aparitici primul siu roman la 34 de ani, scriitorul rus Aksakov a scris prima sa aptitudinilor carte la 56 de ani). Aptitudinile sc pot manifesta la varste diferite in funcjie de specificul lor. Astfel aptitudinile senzoriomotorii, cum sunt cele sportive, cinosc perioade de inflorie la varsta tinara, performantele in acest domeniu se plafoneazi pe la 25-29 de ani, existind si excepti. In domeniul stintei cele mai valoroase lucrdri au fost elaborate intre 30-50 de ani Notcle scolare nu au valoare predictiva notabilé in ceca ce priveste creativitatca, Humboldtt era socotit in copilarie ca marginit, slab Inzesirat; se exprimau indoeli dact va primi instructia necesara; Newton era ultimal din clasa. Linné era considerat de catre tatal sau ca fiind capabil numai "si coasa cizme”. Moligre mult timp nn a putut invata sa citeasea. Pasteur, care a adus contributi atat de insemnate in domeniul chimiei organice, in scoald era socotit slab tocmai la chimie. Napoleon a fost un eley mediocru in scoala militard, Verdi a fost respins la examenul de admitere la Conservatorul din Milano, iar juriul care I-a examinat i-a trimis © scrisoarc in care era sfituit sé-si aleaga alté cariera Toate aveste exemple — preluate dupa Al. Rosca - ne arati de ce trebuie sa fim prudengi in pprognoza negativa in ceea ce priveste posiblitaile copiilor. Ceea ce aparut imposibil a o anumita etapa de de2voltare a copilului se dovedeste posibil intr-o etapa urmatoare, ca © consecinti a unei acfiuni educative juste Este de retinut cum din anumite scoli au ic3it absolventi care au devenit mari personalitit cexcatori in diferite domenii, ccea ce nu poate fi explicat doar printr-o concentrare a talentclor datoraté hazardului in aceste scoli. Metodele de lucru, stilul de munca al scolii au pondere insemnata. Dezvoltarea aptitudinilor se realizeaza in_spirala: objinerea unui nivel inalt de dezvoltare eschide posibilitati noi pentru dezvoltarea aptitudinilor de un nivel mai inalt. in cursul acestui proces, se transforma insisi dispoziiile native. Dupi_natura_proceselor_psihice implicate in optitudini vorbim de aptitudini_scazoriale (de exemplu: acuitate vizualé, auditiva ctc.); aptitudini_psihomotorii (dextcritate manual, coordonarea ochi-mang tc.) aptitudini_intelectuale (imteligenia, aptitudini matematice etc. aptitudini fizice (fora fizica, memorie chinestezica, et.) Dupii orientare sau grad de specializare vorbim de: aptitudini generale (inteligenta, aptitudine scolar); aptitudini speciale (aptitudinile profesionale) Ne oprim in continuare asupra unor aptitudini de interes particular pentru gcoald, sfera productici sia culturi, Tipuri de aptiudini4.5. INTELIGENTA CA APTITUDINE GENERALA Purine au fost temele de psihologic care si cgaleze interesul manifestat peatru problematica inteligenyei. Initial s-a pornit - ca si in alte situatii — de la cunoasterea comuna, cotidian’, aceeptatii ca punet de plecare provizoriu care va fi treptat depasit, uneori contrariat. 45.1 Definitie i Termenul de inteligenta figura in vocabularul curent,fiind consacrat— se Accepfinni pare — de catre Cicero. Cuvantul latin inter-legere, din care deriva termenul de intcligeaté (intelligentia), reunca dou’ sensuri: a discrimina si alega, a pune impreuna. Agadar, in accepfia ctimologici, inteligenta ar fi capacitatea minjii noastre de a Stabili lepituri, relat Tot din cunoasterea comuna provine in buna parte si acceptia larg raspandita: imeligenta este capacitatca de adapiare la mediu, aptitudinea de a gisi soluti in situafiiineditc, deci instrument al Teusitel. Se resimte aici un ecou sau o prelungire a biologici. In cazul omului nu este vorba numai de adaptare, ci si de transformare a mediului. Desprinsé. din trunchiul mare al flosofiei, psibologia a tmprumutat si primele cadre conceptuale din filosofic.Inteligenta in accepfia a numerosi ginditori, este instrument al cuncasteri, al abstractizirii_sicombinirii (sintezei), Sub aspect procesual, ea inglobex7i toate procesele de ccunoastere, des reeringa cea mai frecventa pare afi gindirea, In sfasit, poirivit experienfei scolare, intcligenta este capacitatca de achizitic, de invitare gi in prolungire: capacitates de a dobindi alte capacitit/apvitudini in functie de confinuturile invBjiri “Toate definitilecitate reprezinta propoziii destul de generale pentru a putea intruni un consens mai larg. Oricum, aja cum precizeaza Piaget, intcligenla “n-are nimic comun dintr-un absolut independent, ci este o relate, printe altele, intre organism gi lucruri”, ea este un punct de sosire, un termen generic desemnind formele superiaare de organizare sau de echilibra a strcturilor cognitive” (Psihologia inteligenti,p.13). De la o definitic absiracta, generalé, cercctarca psihologica trebuia si Operationatizareai treacd la 0 definitie operational. A Binet, impreund cu Th. Simon, au ateligentel propus in urma cu 6 decenii un test, de fapt, prima scart metrical a inceligentei, care reprezenta o aproximare a conceptului respectiv pe baza ideilor de atunci asupra domeniului, Se stie ca Binet n-a pornit de la o teorie unitari a inteligentei, ci a creat testul ca un instrament de predictie a reusitei scolare, instrument cerut de nevoi de ordin practic: departajarea 1a inceputul scolarittii intre copiti in stare si facd fata programelor de studiu si cei care urmeaza a fi dirijati pe o filierd scolar aparte (invatiméntul primar devenind obligator). Ca mijloc de evaluare, scara Binet-Simon s-a dovedit a fi destul de predictiva, coeficientul de corelatic, intre etatea mintali estimata prin teste si reusita scolara flind in medie de 0,70 (maximum tcorctic find 1,00), de unde creditul ci de validitatc. Aceasti validitate predictiva a sctului de probe atestati de practic’, a facut s& se accepte continutul testului ca definitie provizorie a inteligentei. Suita de probe, ordonate pe varste. aproximeazi compozitia operatorie a inteligentei — spirit de observatie, injelegere, memorie, rationament, vocabular ctc. — inieligenja insési reprezentind un nivel_de funetionare a acestui ansamblu compozit