NUMIRI GEOGRAFICE RARE PE CUPRINSUL PODISULUI MOLDOVEI DE ALBXANDRU OBREJA Statornicia gi continuitates poporului romfin pe terito= rivl yoldovei extracerpatice este ateststt de elementele de lim- bu, arheologie gi istorie ce gi de structura toponimiei autchto- ne (traco-geto-dace) gi letine. Fondul toponimiei autohtone, le~ tine gi roménegti, erat o asimilere a elementelor slave vechi tne din sec. VII, ier ultimele rimigite slave sint asimilate de romfni in sec, X=XI efirmi Gh.Ivinescu’’. In Podigul Moldovei exist o seams de toponime eutohtone Giscutate de lingvigti ce : Méguré, Strungt, Curmiturs, Belt¥, Cirlig, Cioert, ete. © semnificatie geografick deosebité o ou insk citeve cronime, intre care vom eminti pe cele de ; Mguré, muncel, Bites, Holm gi Prislop, ce au o strins& legituri cu zona Cerpe~ jilor orienteli. se pare céi unii din termeni ou fost edugi pe aceste melesguri, datorit& proceselor de migratii pestorale gi egricole din cele mai vechi timpuri. oronim M&gure frecvent tn Carpati ere origine eutoh- ton& cum apreciaz’ T.I-Russu’) gi sensul de ,movil&s, delugor, jzolet, clint". Este un cuvint treco-decic ,magule-magulle"”'y fiina legst de regiunile tnalte cu fregnentere deluroes din cuprinsul Podigului Moldovei, Teruenul este tnregistret atit tn vechile dictionare geografice, cit gi de hargile topogrstice ———_ ia semisbce Doe 5 GheIvunescu - Istorie limbii roméne. Edit.Junimes, Tagi,1980, pag. 265-269. Jz 1. Russu - Elemente autohtone in limba romani. Bd- Aced.R.S.R., Buc., 1970. >on. mihsil4 - Dictionar el limbii roméne vechi. Ba.=194) = @in zona extracarpatict*). Dealuri cu numele.de Migure se tntflnesc aga der, in nor- dul satului Girbegti (com. Jibens), 1a vest de Tomegti gi lings. setu] Buiceni (com. Cucuteni), seu ,Movile MXgure", toate tn jud. Tegi. : Mei spre sud, fn judetul Vaslui se ef1% un deal Magura ling& satul Fistici gi altul ling& setul Hirgova, ier tn judetul Botogani, lingd satul [bunegti se ef1% un deal (pisc) tnelt cu o cethtuie geto-dacict. Sub dealul Movile M¥gurii de lings BAiceni (com.Cucutent) se intflnegte setul .Cossta Migurii* ce reflect aspectul morfo- logic al regiunii. Toponimul Muncel are o rezonenti letinersc, clei .mon= ticelus” sre seneul de »munte mic seu deal more", cum apreciazi A.Seriben!), dar el se atribuie gi la unele sgezari ome- negti, piraie sau p&duri. ° Interesant este feptul cf un document istoric din sec. XV amintegte de un deal .Nunteel", termen foarte apropiat de cel latinese (monticelus). La sudul Iegilor, in Podtgul Centre] Moldovenesc, docu- mentul istoric din 1462 atest& o ,regiune » Munceilor", acolo wunde @ fost cetetea lui Dume Negru gi unde ® fost Moigh Filo- zofu, pe Rebricea"?), Intr-adevir, in ecest sector dintre Poia- na cu Cetate, Birnova, Bordea, $cheia gi satul Girbegti se Intflnegte o grupare geogrsfic& a toponimelor numite Muncel, adic& de Muncei. Ea include tit deslurile Muncel, cft gi pe cele denumite Birnove gi Bordea, cere reprezint§ o esimilere fn limbe slevé de r&strit @ termenului ,muncel". Rudicina sle~ vi wberdo, borda, birda" are sensul de ,munte", ,in<ime stin- cosss", edic& ,muncel". Prin fonetiemul tipic limbii noastre gi adogirea sufi- xului wove" 8-8 ajuns 1a adjectival ,Birnova" cere cu .Bordea", au sensul de loc deluros" (M.Lozb&)>), Enciclop.Buc.,1974, pag.120. . a Mgrele Dictionar geogrefic al Romfnici, vol.IV,1901. ‘A.Scriban - Dic: ‘limbii oan 195 135, tionaru, limbii rominegti, Bd.Presa Documenta Romaniae Historica, vol.IT,1976,pag.161.-195 - Se apreciez’ c& vechea cetate a lui Dume Negru (gorodul), 4408 Poiana cu Cetete este o asimilare eutohtoné din substratul toponimic al vechii slave. . Acest tezeur de limb’ gi veche istorie romAneasc& se pdletreazé deci la sudul Iagilor intr-o serie de oronime cum sint deelurile Muncel de 1fng& eheia, cu o bogeté etatiune erheolo= gies din neolitic gi epoca geto-dacicl, Muncelul, deal tn Coas= t# Ipgilor lings satul Mogogegti, deelurile Bordei gi Birnovei (dv a.Iagi). mat | Der, oronime Muncel se fntfinese dispersate fn (alte Puncte din Podigul Moldovei tntre cere, un deal ling Scheie (eom.A1.I.Cuza) pe stinga Siretului, tn com.Preutegti (Jud. Stceava), tn com. Ion Creang& (Muncelul Durii) din_jud. Neamt, fn com. Gl&vinegti pe Zeletin (jud. Bectu), tn com. Velea Ursu- lui (jud. Neamt), etc. Exist& apoi cfteva agez’ri Muncelul cere gi-au lust nuc Mele de le oronimele el¥turate cum sint : Muncelul de Sus (com. Mogosegti-Siret), Muncelul de Jos (jud.Neamt), Muncelul Durji, Yeche denumire a unui set tnglobat Je com. Ion Creeng’ (jus feamt), Muncelul de pe Zeletin (com. Glivinesti), ete Se intfinese spgi un pfrtu Muncelu (Podu Turcului) aflu- ht a1 Siretului in com. Mogogegti-Siret (jud.Iagi) gi o p&dure eu acelegi gume in setul Cihorni (com. MiroslSvegti) pe Moldove (ud. Iagi). Bitca este un oronim fntfInit frecvent tn Cerpatii Ori- entali gi care,a fost identificat gi tn Podigul Moldovei. Dealt- fel, I.Cones tn 1960 locelize acest termen populer numei fn re- @lunea Obcinelor bucovinene!), Originea acestyi toponim este eonsideraty de I.Jordan®)ca necuncscut& ier A.Scriben apreciazi c& termenul ,biteé" er fi tnrudit cu germanicul ,botte” sau fPencezul butte" gi fi d& semnificatia unui deel sau pise igolet". T.Porucic ti a sensul unui ,deal mic stincos” seu wmovilX" pe coasta unui deal seu munte")), SS —____ ozb& Unde a fost cetetea lui Duma Neeru, Cronica,Iegi, 27.11I-ise1. | 1) ‘ 5 I.Conea = toponimta.Aspectete ei~geografice.Monogra- fis geogratick a R.P.R.,vol.1,1960,20-Acad-AaPehe, oe - ?)r.tordan - Toponimia rominessct,E4.Acad.R.S.R.,Buc. 1963. 2- 196 = oponimsl respectiv desemeazt forme de relief pozitive te eons extrecerpatics, dar tntfinim gio agegere onenssscl Biten ce se nunegte astici Lunca, de itugs Pagceni, ca.gi v0 ges pe teritoriul satului Podoleni (com. Coumegti) jud-Iasi- ca oronime, apar citeve dealiri seu movile in nordul ju- aetului Botogani gi enume, un deal Bttcs (Movile Mere) pe teri- torigl setului Hiligeu, o movils Bftce lings eatul Horodigtes (com, PEltinig) unde se af1K tnc¥ un deal gi o belth cu acelagi mune, Pe teritoriyl setului RldSuji-Prut exists o Bitcd nunité gi Movila Uriag&". In Podigul Sucevei exist& deelurile Bites Nutéi lings setul Uda (com. TEtBrugi), Bitce Zmeilor in com. Cristesti-Mol- dove gi alte, Bitca Rujii, culme deluross’ intre satele Cris- testi gi Tat¥rugi. Holmu] este un alt oronim rispindit fn zone extracarpe~ tick © Moldovei, etribuit unor dealuri gi movile sau sate. Ori- gines apeletivului holm sou .hflm" er proveni din vechea elev}, ~ shlumo" seu ucreinianul wchlomu" (in Moldove) dup I.Jordan’’. |].Porucic consider’ c& hflm sau holm insesmn’ «deal izolet putin, cu spinere hemisferic boltitS" sev m! i deperte deal conic, boltit gi acoperit cu padure"?). A.Seriben vine cu precizerea c& holmul cu sensul deel mic" or fi un cuvint gi toponim de origine germanicl 9i neoger- manicé wkulm", sdic& pise care este inrudit gi cu lstinescul wculmen sau culme". Se poste admite deci, origines celtick a acestui termen, edei in peninsule Scendinavic& exists multe toponime terminate {nm wholm", ega cum sint : Stockholm, Borgholm, Bornholm, 9-8+ Cele mai multe holmuri in Moldove extrecarpaticl se re- fer& le forme de microrelief (deeluri). In nordul regiunii, pe teritoriul jud. Botogeni se int{lnesc deslurile Holmil pe teri- toriul comunelor Hiligeu, Corétreni, Slobozie-Seciture (ezi Oneaga) fn cam. Cristegti,ling& Darabeni (setul Bejura) gi in = 7.Porucie - Lextconul termenilor entopici din limba roman’, 1932, pag. 25, 66 I,Iorde, 1. cit. - ee a Dp.porucic, 1. cit., peg. 25, 66.-191- AakE. popisut MOLDOVE vf Toponime geogratice rare im QOROHOI p bore Al dry (bop ttl bitnodns 1976) Legenda A Mancel AB. Magus A sites A Holm wo Prislp BB Regiunea Munceilor Q 20 40 a Kn= 198° com. Frumugica, le vest de R&deni punctul cel mai inelt (Dealul Holmul, 556 m). In judetul Iegi_mentiontm cftevs Holmuri locelizate lin= g& satele Cucuteni (com.Letcani) gi in nordul Letcenilor, tn su- @ul satului Plugeri, 1fng’ Ruginossa, in nord-vestul orsgului Hirigu, ling’ Podu-Tlosiei, le veet de Tomegti (Holmul Mere) gi ing& satul Jigoreni (com. Tidtinegti). In Podigul Sucevei existk un deal in sudul - iui Miro~ sl&vegti gi un deg] Holmul Mere fn nordul satului Rominegti _ (Cimpia Moldovei). In valea Lohamului, 1fngS satul Pthna (com. Tireii) gi Cretegtii de Jos, tn velea Prutului, ling’ satul Rinceni se ef1%_oronime numite Holmu lui Brinzé gi Holmuletul (com. Berezeni). In cuprinsul Podigului Covurlui, pe teritoriul com. B= nease se afl& un deal Holmyl cu dou’ remificetii numite Ho?mul Rogied gi Holmul Osegtilor. Pe ling oronime, termenul respectiv se eplic’ si unor ageztri (oiconime) aga cum sint setul Holmul (1ing% Podu Tloaiei) gi eltul tn com. Poiensri (jud. Neamt)). Prislopul este un elt toponim intfinit tn Cerpatii Ori- enteli dar spare gi in ecest podig. Este un termen vechi, stes- tat fine din sec. XV-XYII cum apreciazi N.DrSgenu mai eles in nordul Trensilveniei?), Ca form’ de relief, 7.Porucie considers prislopul ca un wumir de deal sau de munte, care este ceve mai jos ca dealul seu muntele tnsugi"””. Em.Petrovici definegte prislopul ce o .gituitur’, loc de trecere tntre doi munti" gi c§ er fi o creatie » poporului romén pe beza unui apelativ slav. Acest termen fost trens- plentet de pastorii romfni in Cerpatii nordici gi crgdem ci gi tn regiunile de podig din estul Cerpatilor Orienteli. Pe acest teritoriu l-am intfinit toponimizat intr-un deal din Podigul Sucevei ling’ satul Boureni (com. Moteg) gi la nordul satului Tensa din Podigul Central Moldovenesc. — 7 5 Merele Dictioner geogrefic #1 RomSniei, vol. III,]901. 2)x,Drégenu - Toponimie gi istorie, Cluj, 1928, paz.95. T.Porucic --Lexiconul t il i i ee eigieaal nul termenilor entopici din limba=(199: 7 In concluzie, putem aprecie c& toponimele Muncel, M&gu~ ra, Bitca gi Prislop sint localizate mai freevent in regiunile cu relief nei fnalt din podig, fregnentat orizontel!), pe cing termenul de Holm apare gi fn regiunile mai. josse sau colinsre. (Harta). an 2 oe eSee C.Mert: i Mertiniue = Dealuri gi coline. Ansl.gt.Univ. Al.I.Cuze” Tegi, 1964.