Psihologie practic’ Arta de a fi egoist nu se preds la nici o scoals, la nici © universitate si nici la fara frecventa, ceea ce nu este nicidecum o intémplare. Motivul este cd nimeni nui realmente interesat s8 facd din alti niste oameni inde- pendenti, care reflecteaza la ei insisi. Cici cine nu stie ce vrea s8 realizeze in viata este o victima care se pre- teazé perfect sd fie exploatatd de catre altii. Si exact asta vor cu tof de la noi. L-] Gine este de parere c a venit momentul de a nu mai {sa ca alti sa stabileasca pentru el criteriile aprecieri, is facé el insusi, inainteazd un pas decisiv in intele- gerea artei de a fi egoist. Josef Kirschner Arta de a fi egoist Arta de a fi egoist Cum sa traiesti fericit, chiar daca altora nu le place "s TT Josef Kirschner >Tn aceeasicolectie au mai apart Fritz Riemann gi Wolfgang Kleespies, A regi entra vaste atreia Emmanuelle Daviet, Mare Levy-Davila, Ti bani ‘Véronique Morald, Fevstete st iabest wn perven Peter Collet, Cartes gesturilor europene Peter Collett, Caren gesturilor Alix Girad de Ii, Cum sf cs Cristophe André, Cum sii construiet fericinan Frangois Lelord, Cristophe André, Cu i ne exprin Frangois Lelond, Cristophe André, Cun Frangois Lelord, Cristophe André, Cu sf te jubest pe tine pentru ate ifelege mai bine cu celal Frangoise Dolo, nti se despart 1 prevenin sferinelecopior Gérard Leleu, Cum st fim fri cup, tntintate Gérard Leteu, Cu si fi eric i cup, fnte ielitate si Henri:Jean Aubin, Pateick Dupont, Gilbert Lagrue, Cuan sf le lap de frst Marie Haddou, Cum st spu NU. Acas, la serviciu,pretenilor, fn viata d= Marie Haddow, Cum rederen tne Maui Fries, Cum sine lnitincopitul ear plnge 3s! noapte ‘fall petra print pio Nigel Warburton, Cunt st gin covets ficient Patrick Legeton, Cum ste api de tres Josef Kirschner Arta de a fi egoist Cum sa trdiesti fericit, chiar daca altora nu le nlace ‘Traducere din limba germana de Daniela $tefainescuSANZIANA DOMAN, EUGENIA URSU KIRSCHNER JOSE ‘rte ig ‘Mocs nate pace / ont Riper a8 Sefnesc"Bocues: Bata Tre, 2007 etre, Dara ead) cea cate a fost rads dps Die Kunst, n Egon 2 se de Josel Kirsch, apacut in 1978 ‘nese de buzunar complet DDroemeriche Verlagsansal Th. Knaur Nach, Minchen © Droemer Knaue Verlag Schoeller & Co, Locarno, 197. Copyright © Esitura Te, 2 pont ei CP. 27-0490, Bucur 1a. Faxed (2300 6090 Cuprins Deceest i fi ogi, dev eb 7 imap autor ator, 6 pre cum ptt tage nav 16 Capitotel 1 Pecan este egos, dor nus pin stpines a ata pe crear dor sod. 1) Si ducom viafa pe care am dor so ducem 2. Sh ucem viafa care le place atora ri owste ele mi ap 26 au in drum 1 Pasim alors rispunderea pentra no, in oe so artim singurt ae 2. Hverecem pe alti mai mule dcit ne credem pe noi ine, pent ci nse dm seama Singur ce ni se polriveste nous, x0 Ipocrzia din compleventa face en sentimentele ‘oaate adevarate si se alrofieze tot mai ull, au 4. Ne lipsste disponibilitatea de a ne apara devpte! la fericito si autodezvoltare u 5. Lisimm si fie slirbita forta cea mai poternica datorits ‘geiane-am putes elibers din dependent fantezia %6 Josef Kirschner 6, Incapacitates dea face coea ce este important side renunfa cu usuringé la ceea ce este neimportant Avonturn scan de lu vag singe i 3! tna deine de ai. Cun did tension fonts dad Indep “our fabusim Hmpurit fd (Ce urmiy poate msn dace ellie satisfac de sbi Canta fut foi de 43 deo peste nape di onto, print decee sop, cos ma mae goed Cinct psi consent care dco vin fa Implinie 5 ne daw Pritul pas sp impli une dosing te loponibitten de da oganed ce deval Al olen pas peta tng ue cari xe Wolirfea dea mina ote indole Altes pos penta implies un dorije cna in [Apart pos pers implnres unl orn ca Sa Aline Capitolul 3 Cun of oamoni cout sigurant spin rior si muna in le ese Aout dea dtine un comcpt dp cnve pate fila ecco ings sigur concep erect inet Cte pra pe ‘Punctul 1:$3 recunose ce dorese Punetul 2: $8 recumose de ce sunt in stave Purtul 3: $3 pun dorinfa $i aptitudinea th acord co realitaten Punetl J St deci Ia ce trebuie sf rena penteu a ‘bfine cea ce dorese $8 obfin cea mai bund inte tote posible ea pas pentra implinires une dorine const in 1 63 Cuprins Capitotul 4 Concept de ne gn mere mat ntl sabia apd Ia celal Lum eoncpt eu bi masini cov ce mee sn Indows inden permanent Incr no Concept de open sigur niger pra ac LUn concept penra a bisal pe abi cu nl fc ea fie tert cot dealt Lun concep mt est un pace wneesal, da ol me confer con na mare gue pow pte fe prolemcor Capitolul 5 Motion! decisis petra creat deol eaten se fa cu i mens apie a mul ten nunc or dct cstigare prestiinl Primal exempiu: Cum sia examinat un participant ‘utoturismal dup valoarea de prestigi gla c Conclusit a ajuns Al doilea exempln © pereche povestese ce urea ‘ava gindirva el orienta constient spre prestigin pent fica de 13 Al treilea exemplu: ,Cecn ce blochea28 cel mai adesea randamentl sexual ete idoea cd Se agteapta performante Doce ato eet a soi sea flnce pole sf duc fp et Wrap pus mat pestis lr deci pe feria lor conga 1. Metoda convinigeri 2. Metods alternatvei consecvente Capitolal 6 scare mp ave titra propria, Dac nu apt iw lf in posse ald cu uct Metode supuneri “Metoda sli prin insinuare Metodaademenii %3 04 109 ua uw 1 12 128 1m 1 139 141 M4 58 Josef Kirschner pneu ur Cele na importante don premise de care aoe necoie entra nn pt apie sees teri 152 1. Si fim dispusi ste aparam 153 2. Shim dispusi st renin 155, De ce, data ov, mente eter se ace eu o deze srs 1s Cle ma portant te msrp care le per aa petra ‘paren terial nostra 1a Semnalizajeatacantalu ed suntehi gata de apsrare...163, 2. Dati de lire atacantuls! ince condi suntefi dispus si Incheiai cu el un compromis 165 8. Rerwnfafi mai degraba la ceva inainte dea va Lisa santajat cw ace er os Ln exempl practic despre cum ne lw i possi dot hse chit pare am Capitotul 7 Fac c-mi face plier. smi face picee fc fo 8 Kinin trebu s8ne impodice si scootem din mune mai ul penis ni dec rat Bais recunastre 12. De ce este nee sd face cst bund ew Iucrurie de cre ne temo ce a lt 15, Deceeste tit vont nostre’ inyartan foi bs desire natural a laerarr, Joe = npn 189 ce na ne poate sat niment dele ma importante expriente te ii ndifeont ee cooine stu ra 194 Capitolul 8 Sst me oventn decal func Dace ete ma ines scp e208 pri i aide de nm pci jot de ote De ce este neces a i ree important de cee neportant 200 Nien a rb me reid 3 sine 24 c Capitotul 9 mick penta ating Postfttutiilr prieteni pe cxre Hi amDe ce este mai bine sa fii egoist, decat sa te bazezi intotdeauna numai pe ajutorul altora fin, Inca niciodats nu ne-au oferit atajia oameni si ata lase balta cand avem cu adevarat nevoie de el T im Intr-o epocd a marilor promisiuni care nu se institufit ajutorul lor, pentru ca apoi s8 ne Dac’ ar fi respectati chiar si numai o fractiune din toate promisitnile ficute, ar trebui ca tof si fim de mult timp absolut fericifi. Majoritatea oamenilor nu sunt. De ce oare? Pentru ci nu asteapti mereu decat si vind cineva si-iajute, ‘Acesti oameni nu au priceput ca suntem cu tofii nigte cegoipti. Ei nu infeleg regulile jocului care ne determin’ conviefuirea si care sunt urmatoarele ‘+ Fiecare ipi este sie insusi cel mai aproape. Mai cu seams cei care pretind ci se simt responsabili pentru noi + Tofi incearcd mereu si-i inhame pe alfii in avan- tajul lor. Printre ei se numaea gi oamenii care ne sunt deosebit de apropiay1M Josef Kirschner + Cine se bazeaza pe promisiunile semenilor sai devine dependent de ti # Cine nu stie singur ceea ce vrea s& realizeze cu adevarat in viata nu tezolva niciodata problemele pe care ile aduce zilnic viata ‘ Nimeni nu primeste ceva in dar. Tot ce vrem sa realizam isi are proful sau, pe care fiecare trebule sil plateasca singur, Cu toate cf suntem cu totii egoisti, numai putini au invfat si scoati pentru ei ingisice este mai bun de aici Cei mai mulfi oameni se agai de ideea fixi ci aceasta lume ar fi stspinits de dragoste si prietenie, de corectitudine si onestitate, de ingelegere si respect reciproc. Chiat si ideea de a se gandi mai intai de toate Ja sine insusi declanseaza deja la multi sentimente de Ei se intreabi: ,Unde am ajunge oare daca tofi coamenii ar fi egoisti?” Raspunsul este: ,Daca fiecare sar preocupa mai mult de sine decat de ceilalfi, ar exista mai putini oameni nefericifi.” Nuar fiat responsabilitatea pentru nemultumirea lor. Nimeni nu trebuie si-i compatimeascs pe acesti oameni. Fi ingisi sunt de vind pentru tot ce Ii se intampla. Cine nu este pregatit si-si gestioneze singur viata gi si-si apere fericirea personals cu din si ghearele faa dle tof cei care vor si-1 impiedice s-0 fact nu are nici cea mai micd sansi ca viafa lui si aduca implinire Coea ce se tot spuine despre necesitatea de a ne adapta lumii inconjuratoare nu ar trebul si amageasca pe ni- meni numai noi ingine suntem ragpunzitori pentru noi a care is irosesc timpul pasndu-le altora De ce este mai bine fi egoist, deci ce Ne-ar putea aduce pentru citva timp 0 oarecare satisfac- fie 88 ne punem ideile noastre, intreaga noastra putere ide munca si dorinfa noastra cle a realiza ceva in slujba unor feluri pe care le-au fixat alfil, Daca ins mu mai vem de dat nimic, nat se va mai sinchisi nimeni de noi Progresul — orice s-arinfelege prin el —ar putea si propulseze societatea noastr’, Dar ce are individul de cistigat dacd el rimane inainte de vreme poticnit in drum? O soarti care ne amenin|a in fiecare zi pe fiecare dintre noi. De aceea este dreptul fiecieuia in parte sa igi consti- entizeze proptiile lui dorinfe si feluri, adevaratele lui necesita si bucuril si sa si le Implineasca 2i de 2i. Ca si ru trebuiasc’ si-si spuna la un moment dat: Am trait dar nu a fost viafa mea.”Cateva indicatii despre cum putefi si trageti din aceasta carte foloasele cele mai mari A“ dea fi egoist nu se preda la nici o scoala, la nici o universitate si nici la curs fri frecvent, ceea ce ‘nu este nicidecum o intamplare. Motivul este ci nimeni nu-i realmente interesat sa faca din alfiiniste ‘oameni independenfi, care reflecteaz’ la ei ingisi. Caci cine nu stie ce vrea si realizeze in via este o vietima care se proteaza perfect si fie exploatata de catre alfi. $i exact asta vor cu tofii de la noi. De aceea nu trebuie si se mire nimeni daca la semenii sii de greutafi in implementarea unora dintre indicatiile pe care le ofer’ aceasta carte, Urmatoarele pagini confin, ce-i drept, si destule sugestii despre cum se loveste poate fiecare om si transforme aceste greutati in avantaje. Col care traieste numai pentru a fi placut de alji va fi dezamag Fa nul va ajuta pe mai departe in viaga. Cu exceptia desigur, ca pe parcursul lecturiisa-si schimbe parerea, Nu a cumpairat cartea care i se potriveste. ‘Cateva indicat despre cum. ” Trobuie spus si c¥ arta de a fi egoist nu se bizuie pe anumite cunoasteri teoretice sau stintifice. Se bazeaza ‘mai degraba pe experienjele pe care fiecare, indiferent cine si ce este el, le face el insusi in decurstl viii Iu Groseala multor oameni este ins’ c3 nu-si folosese experientele, chiar gi pe cele mai dureroase, pentru viitorul viefil lor. Dar astlel se afld de fapt in compania a milioane de alfi oameni. Inclusiv a celor care guver neazi aceasta lume. Pe urmaitoarole pagini se gisese adunate mulfime de experiente, cunostinfe, exemple si concluzii care trebuie 88 serveascs unui singur scop: ca dumneavoaste si va extrageti din cele prezentate cvea ce vi este de folos dumneavoastrs, $3 nu va Lisafi insd indusi acceptind necritic un lucru ca fiind corect numai pentru ci altora le pare corect. Modificafi-l in avantajul dum- neavoastra si aplicaj-l practic, Nu odata si odata...cand= va. Ci, pe cit se poate, imediat. Daca este posibil, chiar de astazi. AAcest indiciu este important, Caci in viafa noastra nu se poate schimba nimic, dar chiar nimic, daci nu folosimy neintarziat, in mod practic, o experienfa. Acesta este dez~ avantajul une’ sumedenii de eunoasteri si teori stingifice frumoase: atit sunt de discutate si risdiscutate, de dise- cate, supuse indoielii si contrazise, pana ce ajung s8 nue ‘mai aib’ aproape nici o utilitate practic’ acd aceasté carte are o valoare, attnci ea const in a va indemna si actionali. Si mai pufin in a va Imbogati bagajul de cunostinte, ‘Trebuie menfionat ca ea a fost precedata de o alta car te, care poarti ttlul Manipulieren, aber richtig (A manipula,1 Josef Kirschner dir corect). Scopal aceei arg ex, in primul rand, 88 incurajezecittori si aplice metodele manip, cu care sunt permanent influenfaf, pentra impuneren pro- pallor lor felur. inteun anume sens, Aria deaf gost este o comple tare a acestuiobiectiv. Nu este vorba act desigur de ai infiuenta pe ali, ci pe sine Pinte provocarile permanente cirora le suntem ex psi se numard acee refete detaliate despre cum si ne Incadrim in comunitate, Toate presupun 8 renungim astiel lao parte a inchs nostra sisi lism pe ali sk ne ian posesie Casi cum cei cin jur nu near flat ined sulicient de mult in poses In aceast carte este vorba pe larg despre flul cum ne puter sustrage lui in posesie de catre alti, dact este in detrimentul nostra, Se escrit ia amanunt si rmetode pentru a ne elibera de dependents cu scopul de 2 ajunge la o autrealizare optima Trebuie atras in orice caz atenfia c8 aici nu se pune problema invafarit citorva metode. lui care se ocup’ jn mod serios cu arta de a fi egoist i se cere mai mult injelegerea necesitifi unei atitudini egoiste fats de viafa| side mediul lui Cerinfa de a fi egoist in mod constient si conseevent j-ar putea soca pe unii, Ceea ce ni s-a prezentat ani de zie de cite ali ca find fals s3 fie deodati corect? Asta trimite la ridacina indoielilor noastre:alfiine-au spus nu fim egoisti, Aga cum, in general, alji sunt cei care incearca constant si ne motiveze pentru cea ce consi- deri ei a fi corect (Citeva indicat despre cum. 1” Cine este de parere ca venit momentul de a nu mai lisa ca ali si stabileases pentru el crteriile aprecieri, ci 5-0 fac el insu, inainteazai un pas decisiv in infelegerea arte’ de a fi egoist, Se poate prea bine ca preocuparea cu ea s& ducd la schimbarea totali a obiceiurilor de vial. O data ce cineva incepe s, se ocupe intens cu sine insusi el va constata ce bucurie fi face. Constiinfa lui de sine va reste, Parerea altora despre el va pierde din important’ e poate intmpla si ca unii $i recunoasc’ necesitatea de a se desparfi de slujba lor de pind atunci, de uni prieteni nefolositori sau de parteneri lor conjugal, Saxe 4 scoati pe viitor mult mai mult decat pnd atunet din ‘mauinea lor, din relafille lor ori din casnicta lor ‘rice afi veea si modificati in viala clumneavoastea, trecef la fapte cind consideraji cd este bine so facefi. Si 1nu vA intrebati de o mie de ori daca le-ar placea oare celorlalt Daca veti ajunge la aces prezenta carte v-a fost utili, Fa na trebuie si vi conving’| de nimic altceva si nu trebuie s8 va indemne la nimic altceva decat la a va determina singuri viafa cu toate forfele si dupa posibilitatile dumneavoastra 8 atitudine, inseamna cacirea personal, Fie duce o vias sub pavaza comunitifii, adaptindu-i-se ei. Preful pe care-1 pliteste in schimb este un grad mare de dependenta de alli. Fie duce viafa pe care ar dori el s-0 duca si poarta sur intreaga responsabilitate pentrt coea ce face. Cine vrea si-siconstruiasea singur fericirea intampina doi adversari. Pe de o parte, lumea din jur care vrea permanent si ne ia in posesie, Pe de alta, rezistenfele din nol ingine, Cele sase rezistente principale sunt 1. Tendinja de a pasa altora rispunderea pentru noi ingine, 2, Aci crede mai mult pe altii decat ne credem pe noi 3. Ipoctizia sentimentelor din complezenti 4. Lipsa disponibilitagii de a 5. Lasiim sa fie stiebita forga noastea cea mai puter- nica: fantezia 6, Incapacitatea de a distinge ceca ce este important dle coea ce este neimportant. FE Jecare om are dou’ posibilitati si-si gaseasc’ feri apiiea fericivea,22 Joset Kirschner Fiecare este egoist, dar numai putini stapnesc arta de a duce viafa pe care ar dori si 0 duca in capetele majorititit oamenilor este inrédcinat iden ci pentru ei nu este nimic mai important decat si se fdapteze lumii din jus, Viaja lor pare a se fp nama in comunitate, Ai gisese reeunoasterea si siguranta la core aspini. Dar fiecare ins din comunitate are doar un singur sop: scomt ct se ponte de mult pent el din Conviefuiea cu cela, Cat se poate de mult fericire, satisfactie si dezvoltare a proprici personaliti Nimeni nu trebutes8 se minuneze cin aceast ste dane ajunge mere in confit ca celal. Ca atacant, nd {ncearea svi exploateze pe ceilali in avantajal si. Ca apatator, cand vor ali s& pun mana pe eli flosul lr. Tnacest oc natural al conviefuir, in care fecare vrea sa cistige cat se poate de malt pentra sine, se impot- rmolese in drum ce care nus cum s8 se impun Un hanalcap este credit intro hime care nu exist Fa se exprima in slogans precum urmatoarele, cu care am fost indopat inc’ din frageda tinerte + Nutte gin la tine. ine cont de ceilalfi, Suntem cu tof in aceeasi cia + Nuumai dacii aj pe celal esti ajutat situ + in interesul comunitai,interesele proprit trebuie ile lsi pe planul dot + Tofi pent uns, wn pentru tof + Fi mereu prezent pentre ali si ei vor fi ecu noscitori Lumea in care comunitatea este tote, iar individu nimi este oinvenfie a unde oameni care vor Sti supums Figcate este egos, cor numa 2s pe alfiiintereselor lor. Ca recompensa promit pace si armonie, siguranfa si fericire sin genere toate cele la care navuuim. Ce sa realizat pana acum din aceste promi- siuni? Peiviti in jur gi vefi constata ce s-a intamplat cu cle Trebuie si admitem cu luciditate: ‘Cine fine cont mereu numai de afi, fir a se gandi la el este exploatat ‘© Toleranja se taxeazs ca slabiciune si fi determina pe alfii sine exploateze in continuare, # Nimeni nu ne ajuta daca nu vede aici $i un avantaj pentru: sine. Chiar de-ar fi numai acela de a-si potoli constiinfa incdreata, Concluzia este evidenta: folosul pe care il trage 0 comunitate de pe urma sacrificilor individuale nu este altceva decit folosul pe care il trag cdtiva de pe urma comunitii. Convietuind in comunitate, ne stau la dispozitie dou pposibilitSf: putem si punem interesele comunitiii peste ale noastre proprii sisi facem sacrifici care le folosese preponderent altora, Sau putem sf acordam propriilor noastre interese prioritate, pentru a duce viala pe care am dori so ducem. Haideti si cintirim consecinfele pe care le aduce cu sine fiecare dintre aceste posibilitSti 1 Sit ducem viata pe care am dori s-o ducem Asta inseamna, mai ales, s8 ne baziim pe nol insine si nu pe alfii, Caci nimeni nu cunoaste adevaratele noastre dorinfe si necesitati mai bine decat noi, Nimeni nu are2 Jose Kirshner tun interes mai mare pentru satisfacerea lor decat noi Mai inseamna si sd ne preocupe mai mult ceea ce ne place noud, decat ceea ce ar putea si le placi altora, fn stradania dle a duce acest lucru la indeplinire este nece- sar si mobiliziim pentru noi ingine forfele noastre cele ‘mai bune in loc dea le folost in avantajul altora, Este cit se poate de firesc c3 ne expunem astfel atacu: rilor lumii inconjurstoare, care vrea sa ne se pentru ea si spre profitul ei, Ar dori si-i urmam criterile, in loc si acfionam dupa proprifle noastre idei. Familia dumneavoasted, de exemplu, ar doris fiti un tats grijuliu, care nu precupefeste nici un sacrificity pentru ca persoanelor dragi sa le mearga bine. Seful dumneavoastra este interesat si-i urmafi indi- cafiile, chiar daca asta va adluce mai multa munca. Firma doreste sa ocupafi postul pe care viel ofers Chia daca el nu vi oferi satisfaciile la care sperati in fine, economia agteapti si va decideti pentru pro dusul cel mai recent, care vi aduce mai mult prestigity = dar trebuie s4 si plitigi mai mult pentru el Ca si putem contracara aceste atacuri gi apara viata pe care am dori si.o ducem, trebuie sine dezvoltiim ca- pacitatea de a ne afirma in mod hotarat in fafa contem- estreze poranilor nostri 2. Sil ducem viata care le place altora [Ar fi extrem de incorect sf susfinem c& aceasta viata nu "merit si fie trita de noi, Fapt este e& multor oameni te Fiecare este egoist, dar numa as este perfect suficients. Ei gisese destuls sigurangi, adaptandu-se societatii si regulilor ef gi faeand ceea ce li Desigur cd aceasta este doar 0 siguranti care le poate fi retrasd imediat, daca ies din roll ce le-a fost atribuit. Dar este in multe privinfe numai o problema de timp, pani ce se obisnuiese si adapteze ideile proprii despre viafa lor ceringelor lumii din jur. Ce se ofer3 ca substitut satisface pretentiile pe care le au. [ath citeva dintre ofertele de substitut adesea folosite: + Admirafie pentru destoinicie si performange si tot ce ne putem permite in schimb, Chiar daca, realitate, nici nu ne trebuie + Viaja comoda in cadrul trasat de alti. © Laud gi recunoagtere pentru sacrificile pe care le facem pentru alfi Aceste sacrificii sunt preful pentru o viafi asa cum le place altora, Ele constau, in primul rind, in aceea c& majoritatea dorinfelor si viselor noastre cele mai fru- moase, a nazuinfelor si necesitatilor noastre tainice ra man neimplinite, intrucat noi trebuie sa finem seama de ali Fiecare om este desigur liber si se decid pentru una dintze posibilitayile indicate aici, La urma urmei, el este cel care trebuie si suporte consecingele, Cert este ca va exista intotdeauna 0 minoritate care tinde sa faca din singura viat& ce ne sta la dispoviio mai mult decit ceva ce lass ali s8 ramand pentru noi. Muli esueaza Insa in efortul lor, deoarece nu cunose rezis: tenfele care le stau in drum.26 Josef Kirschner Sunt pe de o parte rezistentele pe care ni le pregatesc semenii nostri. Dar sunt si cele care sau format de-a Jungul timpului in noi insine, Sunt teoriile despre adap- tare, ascultare si subordonare cirora ne supunem de unsvoie, Sunt normele comportamentale stabilite, cli- scele morale si teama permanent dea pune-n joc presti iul dobandit, siguranfa si recunoasterea din partea alltora Cele mai puternice sase rezistenfe din noi, care stau in drumul autodezvoltirii noastre celei mai ample Asta de afi egoist pomeste de la ideea de baz: ocups-te ‘mai mult de tine decat de cellalti oameni si ealizeaza Jmpotriva tuturor revistenfelor, ceea ce tu ai recunoscut «a fiind corect si potrivit pentra tine. Att e de simplu. Nu trebuie decat sii acfionaim ca tare, si viafa ar putea deja 68 arate complet diferit, Dar de ce nu se intémpls in fond mai des aga? Deoarece este jnfotdeauna mai greu si transpunem o solufie simpla in fapt, decit si evitim pur si simplu o solutie, Motul cel mat sigur dea o evita este sa nici nu cautim macar 0 solutie. ‘De aceea, atafia oameni teiesc cu probleme pe care Je-ar putea rezolva firs mare greutate. Cel putin in prima fa78 a apartiei lor. Dar ce spun oamenii? ,Eh, 0 i treaci” sau ,,Am atitea de fcut eX mu am timp si ma sinchisesc de asemenea fleacuri.” Lipsa de timp, istovirea peste masura in munc’, uarea in considerare a celorlalti, acestea sunt scuzele preferate pentru a evita proprille probleme, pand ce se Cele mai puternice sase reristenge din nol, care. 27 mplifici de-olungul timp, devenind nist rezistente puternice care ne determina Vina, Suntem incapabili st gasim solu pentru problemele noasire, atat timp cit ar mai putea f incd stapanite Znte-un mod! simplu. Cand ne depasese, pasim raspun- dierea pont ele altora E grew de gist un exempl mai tipic pentrs aceasta atitudine decit este urmatoru: * 0 viafi inireagi milioane de oameni fac toa pentru asi dstruge sinitatea, Cand apar, in cele din vera, primelesimptome severe de boa, tre buie st sarh medic in ajutor. + Medicié apartin — ca si avocati, bance cieni judecstori sau statal — de acele institut de Ia care oamenii asteapti solutii pentru probleme de care a fert pind in ultimal moment + Medicul vindect in majoritatea cazusilor boala noastri acolo unde ii face ea aparifia. El ne pre- Serie un medicament cate ne vindoc’ pasager du rerea de cap. Inschimb,diferite parti componente ale acestui medicament atacS alte organe, Asa cum, de exemple, xn analgezie cunoseut produce ‘tamale rinichitor. + Urmari ca acelea care poate vor apites mai tz nu ne preocups pe moment. Ceea ce ne trebuie sunt soluile rapide. Aceste solu ne si sunt fur- nizate prompt. Fle vindect dureren sotto neces tate de moment. Dar pe termen lung ne putem ajuta numai no! insine Prim as pcre pte ace in aces sans se ne ocupiim de acele sase rezistente pisterce din not care ne impiedics sa facem not ingine mai mult pentre lit28 Josef Kirschner foricirea noastra, in loe sa asteptim minuni pe care sa le 1. Pasiim altora raispunderea pentru noi, in loc sii o purtitm singuri De curind, mam intretinut citeva ore ew un tind eare se hotSrdse si divorfeze. Am fet incercar timide Sk pun ined odatt in discufie acest pas. Zadarnic. Nimic nt Fra putt determina 58 renunte Gis tecisprezec lun inainte mai stituserdm o dat de worba. Imi comunicase atunci c® gasiseo femeie mina hata si c3 nunta era deja in pregitire. Am incercat sil afenfionez.c& pentru o cisnicie ar mai trebui se intr: neasci eventual citeva alte premise. Mica raspuns numat ca era perfect kimurit asupra lor, Decizia lui era luat. $i cra definitiva Bineinfeles e& acum era nefericit din cauza nereusitel scurtei lui casnicii, Treispeezece luni ii fusesera totusi suficiente pentra ca si se clarifice complet asupra unui Iucru: aceasta femeie inainte atat de minunatd nu era nsi cea potrivita pentru el. Nu-linfelegea. Toate incer- cirile lui de a solufiona impreuna problemele dideaut ‘grep din pricina lpse et de infelegere ia pugin mai mutt deci un an a renunfat la ceva ce fasese conceput penis o vag intreaga. Numai din ca tic nu reusiserd cateva incercari rapide de convie~ fuze, EL in orice caz, avea astfel un alibi De vind era celal Cele mai puternice sase rerstente din noi, care. 29 Oricine ingelege atunci cind un arhitect, un conse tructor, un mecanic, o croitoreass, o doctorita au nevoie dle tre, cinei sau zece ani pentru a invata meseria aleasi Dar, foarte pufini sunt cei care isi fac timp sa invete ceva despre ei inpisi gi s8 reziste la aceas nice, trecand peste citeva esecuri: si invete cum sisi recunoasca adeviratele lor dorinfe si si dezvolte un concept pentru a le impune; cum si scoatd avantaje din sgreseli; sat cum si ia 0 decizie gi si mobilizeze toate forjele spre a 0 realiza perioadi de uce- Este mult mai comod <8 aruneiim de la inceput asi= pra altora vina, Pentru ca, ulterior, cand nu mai stim in otto si o Iudim, si avem un alibi credibil pentru nereu: sita noaste. In acest fel a devenit un joc de societate general in- nigit si se gaseasca un responsabil pentru orice, fa timp. Numai nu pe sine ‘+ Medici trebuie sa ajute, dac’ ne-am ruinat sini- tatea ani de zile © Statul ne va acorda el intr-un fel oarecare sigurant’ si bunastare, Pe cit posibil asa, incat noi si nu facem vreun efort # Chiar 5i concediul lasim si ne fie planuit de o agentie de voix ca $4 nu ne chinuim ocupandu-ne singuri de ceva ce ne aduce cu aclevirat recreere. ‘= Cumparim mii de lucruri frd de care am putea trai la fel de bine. Dar trebuie pur si simplu si le vem, fiindea si ali le defin. Daca nu nile putem permite, lui credite si ne facem timp de decenii dependent de cei care au dat banii. Ca si ne ia ei rispunderea pentru necesitatea noastri nesafioas’ de bunastare,so Joset Kirschner Aceasta este modalitatea simpla de a ocoli orice rise Cel putin pentru seurt timp, Pana ce ajungem si nu mai fim stapanii propriei noastre viefi. Am amanetat altora tot ce ne-ar putea face fericti si independenti Si de ce se poate ajunge atat de departe? Intrucat nu ne putem decide si purtim singuri rispunderea pentru tot ce vrem si facem. Singuti si pana la ultima consecings ‘Aceasté recunoastere va fi ceva de la sine infeles pen tru oricine realizeaza cA numai el singur poate gisi solu- sia la toate problemele sale. Ceea ce- oferaalfi este numai lun substitut trecstor, al cdrwi pre} nu se alld pe termen| Jung in nici un raport acceptabil cu folosul asteptat 2. fi credem pe altii mai mult deedt ne credem pe ni se potriveste nous (Oamenii se afla mereu in grup pe drum pentru a gisi pe cineva care si le indice calea. Fi insigi nu se simt capabilt si o recunoasci. Ei spun: ,Cum as putea oare, doar ew sunt numai tn individ nesemnificativ, care munceste din grou”. Sau: ,Ma iau dupa oameni mai destepfi care tre- buie s-0 stie”, De pared oamenii destepfiar fi mai capa- bili si duct o viaf’ fericita decat sunt cei mai pujin destepfi ‘Daca cei care cauta neajutorafi primesc un mesaj care le spune: ,Luafi-o la stinga, numai acolo este finta vons- tea", vor merge intr-acolo. Ce-i drept, abia atunci cand s-aul convins 4 sunt in compania altora, Caci li se pare ‘mai usor Si Suporte un destin imparts, Cole mai puternice gase rvistenge din noi, care. 31 Daca marsul devine prea anevoios, cavta indicatoare pentru 0 cérare mai comods. Dac’ indicatorul anunt ya stinga este gresit, la dreapta trebuie s-0 luati,cSci acolo se afld scdparea voastra”, il vor urma ascultator Recunostinfa lor este atat de mare, c& Fai putea trimite oriunde, Sunt mulfumii aga, pentru cd ei ingigi nu sti jncotro vor de fapt. \Vestitorii salvsrii, poiticienii, oamenii din publicitate si, in general, tofi cei care au de proclamat un singur adevair corect se folasese de asta, Bi stiu exact ce le lip= seste oamenilor. Este capacitatea de a gandi ei pentru ei side a recunoaste ce este corect si potrivit pentru ei, Cine se lasi astfel condus de alfii nu poate si duca niciodata viata pe care ar dori s-0 duc’. Deoarece la tot ce-si doreste trebuie s-si puna intrebarea: ,Ce vor zice cellali?". Daca ar fi posibil si nu le placa, el isi va repr ‘ma doringele cele mai arzatoare si necesititile cele mai firest. Probabil ci, in unele cazuri, va manifesta chiar un sentiment de vinova si necesitafi, Caci traieste sub constrangerea de a con= sidera gresit tot ceea ce alfi nui ingiduie. ‘5 totusi nu existd nimic si nimeni care si-l poata im- piedica si mearga pe propriul lui drum. Cu condita, desi- sur, si stipaneasc’ arta de ase face indepenclent de alfi din causa ci are astfel de dorinje 3. Ipocrizia din complezenta face ca sentimentele noastre adeviirate sii se atrofieze tot mai mult Printre acele rezistenge care ne impiedics s3 fim aga cum am dori se numara ipocrizia sentimentelor. Ea nu per-3 Josef Kirshner turba numai relajia noasted cu alfi eameni, ci ne pune si permanent in conflict eu noi \Vorbim in genere despre ,sentimentele noastre" si ignorim cu desivarsire ce se ascunde indirtul lor: + Exist 0 data sentimentele autentice. Dar deja aceasta clenumire este problematic, intrucat cei ‘mai mulfi oameni nu mai pot distinge de mult care sentimente sunt ,autentice” si care nu. sta sentimente pe care normele sociale ne ingiduie s8 le aritam sialtele pe care le inabusim, ca si nu provocim indignarea semenifor. + Multe sentimente nu le nutrim, de fapt, deloe. Le simulsm ins5, pentru a ne adapta unei atmosfere generale sats pentria fi pe placul altora prin aceas 1 Aimicie + Exist’ sentimente care nu sunt nimic mai mult dlecat © manevrd tactics penteu a-iimpresiona pe supune. ‘+ SS nu uitm s8 menfionam si cd nu rareori se in timpla si ne refugiem in lumea de nedefinit a sentimentelor, numai pentru a scipa trecitor de lumea searbada a reali Aproape nimeni mu va putea susfine c nut cunoaste din proprie experiena toate formele insirate aici. Cine este insi in stare si deosebeascii ce e autentic de ceca ce ‘nui autentic? Pentru un egoist, veti gandi acum, este perfect egal daca manifesta sentimente autentice sau neautentice Principatul este si-i folosease’ La ce foloseste insi daca, de pilda, o femeie joaca timp de zece ani fati de soyul ei rolul sofiei profund iubitoare, alii sau a we reistenge din noi, care. 33 Cele mai puternice rnumai pentru e3 nus vrea si-si puna ia joc siguranfa con- fortabild a cisniciei? Nu inseamna decit zece ani de dependen|a. Mai puin de soful ei care nu banuieste nimic, cit de sentimentul ei nesincer. Cunose o astfel de femeie, Nu voi uita niciodata dis- id mica marturisit: ,Zece ani am simulat fata de soful meu ceva ce nu a existat niciodati. Cand ne culeam impreund voia mereu si auda de la mine daca il jubesc, -am spus de mii de ori: «Te iubese, te iubese» Dar, de fapt, nu simfeam nimic, absolut nimic, Mi-a fost indiferent de la bun inceput.” Se cisitorise cu soful ei — si asta nu afirm eu, ci ea a spus-o — pentra a pleca de la paringi sia avea siguranja zilei de maine, Orice sacrificiu i se parea indreptatit; chiar si si arate un sentiment care nu exista. La urma turmei, primea in schimb tot ce poate visa 0 femeie. “Aptoape orice dorinfi fi era indeplinitS, Banii nu contau, E drept ci zece ani mai tarziu toate astea nu mai re- prezentats nimie pentru ea. Ba, dimpotriva. Voia s& re- rnunfe la tot, Dar nu a reusit, cei nu si-a putut lua in din ca sii spuna sofului ei adevarul. Nu prizoniera ipocriziei ei. Era si prizoniera serupulelor ei Laasta sh aspire oare un egoist, al cArui scop suprem este si ducd o viata liber’, care-] face ferict? Sigur ci acest caz pe care kam menfionat este un exemplu extrem. Dar, pentru cei mai multi dintre noi, perarea ei ci fay trece 0 zi in care si nu intram fntr-un fel sau altul in conflict eu hamea sentimentelor noastre, Din mili. Din scrupul, Pentru ci simukim entuziasm si simim exact contrariul. Se prea poate ca in acea clips chiar si credem oh suntem entuziasti. Credem asa pentru cd vrem $8.034 Josef Kirschner credem. Este calea mai comoda deca spunsind cutva: la ascult aici, Dumneata pol si creziinacest Iueru pe care ‘rei si mil preving ea atrigator. Dar pe mine ma las total eee.” Celalalt ar putea f dezamagit de noi. Near puteao tua in nume de rau, Ne-ar putea retrage favorurile si recunoasterea lui. De aceea ne-am dori si spun despre noi: ,Astasi un tip grozav. Sincer entuziasmat de pro- bem, Na unl dintee aia care au vesnic de obiecta cite E posibil ca acesta si fie doar un exemplu foarte co- mun, Dar else poate incheia dupa zece zile sau zece ani intr-un mod asemanator cazului acelei femei pe care tocmai lam evocat. lipseste disponibilitaten de a ne apiira dreptul la fericire si autodezvoltare Frumoasa lume fericita rimane pentru noi un simple vis| daca nu luptim mereu pentru ea. Mulfi oameni sunt ‘gata si puna in joc totul pentru alti, Toata energia Tor, fantezia lor, sinstatea lor. Fi fac tot felul de sacrificii. Nu numa fizic, ci si dezmintind tot ce le sta pe suflet Doar atunci ednd este vorba despre el ingisi, despre fericirea lor, libertatea lor si dezvoltarea lor de sine, atunci se agaza in fotoliu si asteaptt. Eroarea lor fun= damentala este: ci considera ca daca luptsi ca nebunit pentru alii, pentru binele firmei, pentru dreptatea gene ral, pentru fericirea familiei, atunci nu at mai trebui si faci nimic pentru ei. Cele mai puternice gase rerstente din not, care... 55 Tofi tindem si ne identifica atat de mult eu comu- nitatea, ineat suntem de pirere cd binele acestei comu- nitati inseamna automat si binele nostra personal. Dar mai degraba contrariul este cazul. Cu cat jertfim mai mult pentru ca, de exemplu, firma sau familia noastr’ si se poati dezvolta, cu atat mai mics devine propria noastra posibilitate de de Si lui urmatorul exemplu: gospodina X nu progets si fad familiet ei viaga comoda. Se straduieste s8 aiba infelegere pentru problemele sofului ei. Este ca 0 closes pentru copii ei, Zilnie strange dezordinea pe care proge- niturile ei au Tasato fr urma lor fiind sigur e& 0 88 fac ‘mama ordine Nu trebuie si spun mai multe, Oricine cunoaste ima- sginea chinuitei gospodine. Face parte dintre reprezents rile cliseu ale epocii noastre, care s-au transmis ca mo- coltare dele intangibile din veacurile trecute. Si o spun cu toati claritatea: acest rol al gospodinei model nu este altceva decat refugil comod in fata ne- cesitifii autoafirmarii, Este aibiul pentru propria neferi- cite. Putem spune oricand: ,Sunt atat de ocupat(s) cu ceilalji inet nu-mi mai eimane timp si pentru mine.” Aceasts atitudline trezeste lauds gi recunoastere. La nevoie, si simpatie, Autoafirmarea trecatoare ne absolva de efortul dea face mai multe pentru propriul nostru bine, Cine se multumeste cu asa ceva nu poate sa fie liber, ‘implinit sau fericit oricat este de slavit, compatimit sau Iuat ca exemplu, Este incapabil si se lupte pentru ceca ce ar vrea 85 fack el insusi gi si-si apere acest Iucru Ajunge intr-un circuit pe cate singue la ales, care ii cere ‘mereu noi sacrifii36 Josef Kirschner Elle matura celorlalfi oameni problemele din drum Astfel, problemele personale devin tot mai mari, Cu cat se obignttiesc ceilalfi mai mull ci cineva se sacrificd| pentru ci, cu atst descares mai mult asupra lui. Hi sunt recunoscitori? Nici gind. Sunt indignafi dae’ respectivul se gindeste o data la ol si nu le satisface mai intai cerinfele lor mereu crescande, Lucrul este valabil pentru gospodina care se sactificd Fste valabil si pentru salariatul care nu oboseste niciodata, pentru animalele de munca, secretarele indispensabile, fetele bune la toate" si in general, pentru tofi cei care nu au altceva in minte decat si se disteugs pentru alti Daci nu vor si se mulfumeasca cu situafia de a stars intro 2i storsi de energie gi plini de amar pe ,tusa” viet, uitagi de cei care au profitat de pe urma lor, chinuiti de autoreprosuri prea tarzii, nu le rimane nimic altceva decat s3-si mobilizeze la timp forfele pentru ei insisi si sisi apere propriile lor reprezentari de viata. In loc sa Ie jertfeascd pentru alti 5. Lasitm sii fie stirbita forfa cea mai puternicit datorita careia ne-am putea elibera din depen- dlenfit: fantezia Pentru a o spune deschis: ind afirmam ci ,ceea ce este corect pentru toficeilalfitrebuie si fie corect si pentru imine”, mit este nimic altceva decat o simpli comoditate, ne cunoastem propriile dorinte si si te im= punem, ne adaptim colectivitati In toc Daci am dori s8 trim precum Crd Fingens! sate prinfesa Anne a Mari Britanii este vorba numai de o opie, Nie’ asta nat duce Ia astodewoltarea noaste Fiecore, a trebui si admitem acest lucr, este une in personalitten sa, De ce nu incercim si scostem cei ma bun de aici? Siga cB este corect ef suntem tof @ parte a come nitijt in care tim, Dar dopinde numai de noi daci ne cree intreaceste limite cadrul in eare ne putem dez volta liber dups propriile noastre considerente. Acest proces incepe ca dezvoltarea liber a fanteviei noastre. Dumneavoastetreprimagi ideea de a vit elibera de dlependenele pe are ar dari svi le impund ali, in loc sii nutrfi aceasta idee sso stimuli, pnt ce devine att de paternics, incit ea v3 sileste chiar de la sine sé actionafi [Nimic din ceea ce at creat oameni in aceastd lume nu ar fi puts ia nastere dacd nw sar i intimplat ca dats, cindva, un om individual sil fi gandlit es tats forta fanteziei sae, ns aceasta fort nu se poate dez- volta decit daca ise creeaza posbilitatea respectiva, O singut® propoziie deschide aceasts posbilitat. Ea este |Pentrw mine nu exists imposibilul.” Cine o respects pane in migcare motoral care ne face s8realizim ceea ce alfi consider afi irealizabil in acest mod este transformats lumea de mii de ani De ce si nu putem, dumneavoastra si cu mine, trans 7” Car (sa mai bine cunosct in America sub fra Cir) gem (915-1989), actor german de film i tetra, ajuns renumnit a Hollywood! dup cel deal Delea Rizbos Mona. ¢)38 Joset Kirschner forma pe baza acesteiexperiente i mica noastra hime propric? Dar noi ce facem? Cautim modele strain decide si gisim modelul in not In loc si stabilim rier propti pentru actiunea nosst, ne subordondm crite til altora, Fixim granija dezvoltari fantezei noastre ‘acolo unde ali spain: Asa ceva miei posibil. Asta mu se poate.” intrucat mu ne puter imagina sa realizam mai malt lect alti, nici nt vom realza, Ne incadrim astfel de bunavoie intro valé mediocra i ne inabusim aspratia Ia acea via caves ne adc un maxim de satistatic. Si totus zac Drebuie doar i faci uz de acenst for pentru ci nu ne putem in fiecare forga de a schimba situatia 6. Incapacitatea de a face ceca ce este important si de a renunta cu usurinta la ceea ce este neimportant Ceea ce ne dezorienteaz’ tot mereu este oferta mare cu care vrea si ne amageasc’ lumea inconjuratoare. Totul ni se prezinta in aga fel, de parci ne-ar ft indispensabil Dar importanta efectiva a majoritafit acestor oferte ‘consti in folosul pe cate-l aduc celorlalfi. Noi suntem doar mijlocu! lor pentru a-si atinge scopul Cine se increde orbeste in evaluaile pe care le fac alti “obiectelor nu va mai sticurdnd ce este important penta clin schimb, cine a stabilit singur cum vrea si-si mode- leze vinja gi ce este necesar pentru fericirea lui define un etalon propriu de evaluare. Daci cineva vrea si-l ,abu- Cole mai puternice sase reistenje din noi, care. 39 reasci” pentru ca sf accepte un obiect, oricit ar fide Convingitoare argumentele, el ni tebuie decit s8 se Jntrebe Imi est util in eaizareaflurilor mete sau este important numai pentrs alg?” fn felulacesta ners peste timp si energie cu ceva insigifiant gi poate si se Sedice cu totul lucrurilor importante Cunase o multime de eameni care ms obosesc in tene tativa de a fi in pas cu timpul”, dupa cum se exprima Ei trebuie si abs fact mereu ceea ce tocma este la mod. Chi nai ier era moder Capacitatea att de malt slvita a adapta rapide fa trend yremiserveste cu precdere la mascareaincapa- citait de a ne preacupa de valorile constante ale vets noastre. Mai ales de ce-i mai important — de noi ingine ‘Acesti oameni pot si explicecuiva ore integi de ce atit de importants se discute sisi se demonstreze acd este exact contrariul a ceea ce pind pentru Biafra, Vietnam, libertatea in Chile sau alte probleme care tocmai agit’ omenirea. Avand in vedere procesele din lumea mare si larg’ — spun ei —, este iresponsabil si te gandesti la propriile tale probleme rnvirunte, Mai puin comoda, dar in schimb mai eficace este 0 constatare mult mai evidenta: cine nu-si rezolva proprile sale probleme va putea contribu prea pusin la rezolvarea problemelor universale Dar cum ne-am putea rezolva problemele daca nu le |uim in serios gi nu ne lum nici pe noi? Cine s vinga altit de ceea ce le pare lor important nu are de ce ncrede in apelurile cu care vor si ne con- ‘Si se mire daca trebuie si constate int-0 21 cit de absurd sia irosit cei mai frumosi ani ai vieti“0 Josel Kirschner Alunecarea spre probleme marunte este pentru mulfi © scuza comod’ ca si amane ceva important pe mai \rziu. ,Astazi", zic ei, ,mai am ined mit de alte teburi de rezolvat. Dar maine o fac.” De atita teama si nu rateze tot felul de lucruri, rateaza tocmai ce-i decisiv ste pentru ei marea speranta. Maine vor face coea co ined nu s-au putut decide astazi si aca Dar pentru tot ce este astizi important maine este deja prea tarziu. Exact asa cum multe ucrusi secundare nu pot compensa niciodats o singur& decizie esential’. De Aaceea se si mir’ atifia oameni care-s fac cu rivna datoria de dimineaja pina seara ci exista indivizi care ig ating, scopul aproape fara efort cu o singura fapta importanta (Cum reusesc? Poarte simplu: au recunoscut ce este impor- tant pentru ei si nu se asa sii abata nimic de la felul lor, Mine — asta es Aventura fascinanti de a-si lua viata singur in maini si de a nu mai depinde de alfii Ininte de sfrsitul acest capitol a mai treba 8 v8 indic ceva ce va poate f de folos. Cunoagtefi acum cele mai importante sase revistente care ne impiedic8 si ducem viata pe care am doris ducem. Si nu mai ziceti deci niciodlats de acum incolo cu constinfacurat Ali sunt de ving cin pos fine atten altel de ce nt reupescoare?” Acum stijicu siguranta mai mut si asta v8 va f de autor in continua. Ca condita si nu spuneti Tot ee nm citt ac este perfect. Numai c, in eal meu, hur rile tow cu tel altel.” § aga cum as dori.” Sau ,As dori st i apoi si ingirati dows duzini Aventura fascinanta de ai faa “4 le motive pentru care nis putefi face nici pe viltor nimic {in folosul dumneavoastea $i nu uitafi nici ci a schimba fn viaja dumneavoastea ceva in bine nu poate fi problema acestei edrfi, Numai dumneavoastea insiv sunteti responsabil de schimbare, De dumneavoastra depinde $8 faceti din asta 0 aventura fascinants, Unora Ii se poate prea ci merits si lupte pentru a transforma humea sau a risturna socie tatea noastes. Poate vor si eusi cindva ceea ce intenfio- rneaza, Viitorul este lung si este o frumoass mangaiere ci urmasii nostri o vor duce mai bine oda si odats Aventura de care este vorba aici e mai pufin preten fioasa, Fste revolufia extrem de personala pe care 0 poate declansa oricine in sine insusi. lar beneficiarul ei este el. Nu odati, cindva, ci ast deja, Este o revolufie impotriva asupririi cireia fi suntem expusi, Expusi de tre alfi side catre noi. De etre rezistentele in fafa ea- rora ne dam speriatiinapoi, pentru ci le supraapreciem, Cu cafiva ani in urma, cand aceasta tema tocmai era foarte la moda, cei care ficeau sondaj de opinie se preocupati din nou si afle dorinfele sexuale tainice ale catorva mii de germani, Nurmi mai amintesc toate deta- lille picante, care au fost apoi date publicitagii inte-un raport. Insi declaratia unui negustor in varsta de 42 de ani si cisstorit mi-a rmas intipaviti in minte ‘Omul a spus, printre altele: , Visez de ani de zile si rmerg 0 dati cu sofia mea Ia iarba verde si si o sedue acolo, fiind goi int-0 poians. Mi-a lips ins pana acum Intotdeauna curajul si -0 spun, Probabil c& meat considera total nebun.”