solare gi pielea Introducere In acest curs, vom discuta despre preverires el tatamentul afectiunlorsalare In contextul unor cunostinge esentsle despre efectele ‘acatilr ultraviolet asupra efertelor tinue pele = Radiaiileulaviolete, responsable de numeroase efecte biologic le nivelul piel, sunt clvzete in 8 catego radiata UV de tip © sau rvavieletindepartat. alata de tip B sau utraviolet medi g radiata de tp A sau ultraviolet apropat. Doar radiatile UWA glo parte in UVB ating pamantul: race UVA penetreazsticla. Efeotul acestor dia ukraviolete supra peli depinde foarte mult de durata expuneri dar gi de caracteristiilediferiteloripuridepiele ‘Structura gi tipurile de piele -Plelea este alts din rel satu: epiderm, derm st hipoderm. ~ Epdermul este stu Ie supafaa 9 ea contact dliect eu factotl agree i medilu inconjurétor, protein integul nostra cor, ~ Stratl de cub epider se numeste derm gi are o grosime de aproximativ 1 mm, = Dermul aconeréhipoderml, care este consttuit cn celule sebacee 9 test conjunctv, + Gracil de protecte pe care ni fers pelea fas de efectele nocivesle raclailor solar, de {unotie de mai multifactor dintre care cel mai important este fototipul pel = Cu c&tfototipul este mal mic cu atét este necesard olimitare mal drasticd a expuned ls soare 9 ulizares unul factor de fotoprotectie mai rida, semnficatiy de la 0 persoans lal + Astfel pstem vorbl despre urmatoarelefototiput = Tipul 1 care este carecterizat prin pelea deschisé la culoare g sensbla u pistrul 9 este asociats cu oculoare deschisé a ochilr si pr blond. Expunerea la raze UVinabsentaprotecteisolae determina aparitiaarsurilor dup doar edteva minute Tipu 2 care este foarte similar cu tpul 1, ns durata de expuner minute, Se recomandi, de asemenea,evtarea expunerila saae fi ls soare fr paris arsunilor poate 58 fe prlungité pans ls 20 de aplicarea une! creme cu factor rdicat de protecte soar. = Tipul 3 care este caracterizatprnt-oculoare mal Inchiss, asociaté cu par gaten, Bronzarea este rapid geste, de multe of, acompariats ddearcur,Tebuie evita expunerea la soare in interval 12-16, -Tipul 4 care este reprezentat de piclea marenie, care este mai putin sensibil la radiate solar, Aceasta este asoviati cu och giochi de culoare inchisd. Plea de acest tip se bronzeazs rapid, durabl, ar arsutileapar doar ocaztonal. ~ Tpul 8 care este caracterizat deo piel inchied, prea putin sensibili. Ochi si pul cunt nchise la culoare. Aceste persoane se bronzear uniform gi se pot expune neproteai la soare pentru pertoade de pnd la 60 de minute = Tipul 6 care este cel mai nchis la culoare, far sensbiltata la soare este foarte redusi, Ochi sunt inchigi la culoae, iar pul este neg ‘Sead foarte rar iar dureta de expunere neprotejats la soare poate fi prelunglté pin la 90 de minute.ilor solare © Efectele biologic ale radiate solare acuprapieliipot fi imediate sau pot fi intarziate. © Efectele imediate sunt, de oboe, benefice, Acjunea caloric este datoret8 penettaiel dermice 2 raciatilrifrarosl, Aceast determing secretie sudorald intens’, prin vascdilatate gi cresterea terperaturi cutanate. Apare pigmentatia directa imediat la ‘céteva minute dupa expunere sau in timpul acestela. Pigmentata se produce prin alterarea neenzimaticd a premelaninelor sub actiunea UVA gia radiator vizibile, Poste 68 disparé repede sau persisté céteva aie, © Actlunea antiahitie este un alt efectimediat al expuneril la soare. Ea se bazeaz pe tansformares epidermicd, sub actiunea UVB a ‘-dehidrocolesterolululalimentar In witaminele D2 03, care la nvelul icatulul gi rinichilor se va trnforma in metabolitl activ 2:5 ~ hidroxivitamina D. © Efectele de durata sau intsrziate sunt provocete de radiajile UVB, orn expunere prelungitéla soare, La fel ca UVA, racatile UVB due, in timp, la alterarea ADNlui gi stimuleazi producerea de radicali liberi la rivelul peli. n condi de expunere indelungatl, au ca fect scaderea imunitail, Radiatle UVA determing doar 15% dintre arsulle solar, dar profunzimes este mal mere, Tot ele sunt responsabileg| de cele mal puternice efectefototoxice ale mecicamentelor © La expunerea prelungitd la soare poste #8 apard arsura, care se mal numegte sl eritem actinic. Arsure solard este clasiicaté ca find areurd de gradul | Sernnele gl simptomele apar la céteve ofe dup expuneres la soare find prezente durerea, Invopires piel aparita ictenelor,uneor, © Dac apare febra, durerie de caps) senzatja de oboseala,vorbim deja despre insolate, Aceasts se caracterizeazs prin stare de rSu, eriter, great, febrS, uneori peste 40 grade, convulsi gi halucinati. Dechidratatea este atat de accentuati, neat pielea nu mai twanspir, eat calda gi uscala, Formele grave, cu stare de legn gi halucinali, au nevole de asiatents medical. © Petermen lung, atsurie solare predicpun la cancere de pele, cataract gla fotoimbtraniea peli © Dintre factor care influenteazé severtates ertermulul, mentiondm fotodermatozele. Acestea sunt clasificate In dermatoze primate, atunci cand nu este cunascuti nic o cauz8 eubiacenti gi dermatoze secundare une! afectuni cronice, cum sunt lupus eau porfria. © Din categoria fotodetmatozelor primare amintim urticaria solaré care poste 88 epar8 cups expuneres le UVB, la UVA, la lumi ‘ait sau la combinatia acestora, Pacienti dezvolta pci eriter, edemul gi prurt Ia cateva minute duns expunerea la lamina. Tratamentul se face de etre medieul dermatolog, ines administrarea inital a antihistaminicelor determins o amelioare 2 simptomelor. Tatementul aceste! afecilunl include administrarea de corticoiai topic, lr formelecronice necesité utlizares terapie! PUVA: psoralen gi raze UVA. De asemenea, existé 0 multudine de afectiun!cutanate care sunt induse sau agravate de lumina solaré sau radiata artificial herpesul simplex, dermatita seboreica, dermatitahespetiform’, dermatita topics. Expunerea prelungit laradiatile UV férd protectie datd de ochelari de soare poate a8 determine aparita unor efecte nedorite la nivel ocular, ca de exemplu: leziui ale polulul anterior al ochiulul leziun ale comeel-keratite si leziunl ale conjunctivel cconjunctivita acuta bulbar Cancerul cutanat apare mal frecvent la cel cu lezluni precanceroase, cu afectare genetic§ deoareceradiatile UV pot determina ‘mutat genetice (ADN) sau modularee raspunsululimun prin alter blologice ce determing suprimarea raspunsuitl mun. Principalele tipuri de tumor care pot 98 apari sau a ctor aparte este favorizati de expunerea la radiatile UV sunt: carcinoamele epidermoide, tumorile dermice, tumorile vascular gi tumorile pigmentare De asemenee, poste si apari gi melanomul malign. Pereosnele cu o eusceptiblitate mal mace de a de2volte melenomul malign sunt ‘cele care euferd de afectuni genetice, care au pelea alb& sau care prezinté numeroase alunite. Sermnalul de elarma In ceea ce priveste epariia melanomulul este modificarea dimensiunil, forme! sau culorl une! alunte ori a unel tumor cutanate, Ate sernne ‘sunt pruritul sau séngerarea lezlunil. In plus, apariia de no leziuni necesité consulul unul specialistFotosensibilizarea indus de medicamente Exist dous tir de reactide fotosensibilizare induse de medicamente: react fotoalergice gi reacile fototoxice + Reactlle fotoalergice se manifesté stunci cénd lumina poste determina o substanjé medicementoass s& devins antigen sau sé actioneze ca un fotoalergen. Apar, de obicei la un interval de 24 pan la 48 de ore dup expunerea la soare, combinati cu medicata, gi se Imanifest@ sub fora unel dermatite pruitice eczematoase, cu esitem, papule sau vezicule avand margin ete, adic o itatie Severs Tratamentul se face cu fotoprotectoare, darmatocortcoii gi necesita evtareaalergenulul. = Deimatozele fotoaleigice sistemice sunt date de acelessi medicamente care produc gi reactile fototoxice: amiodarone, clorotazidele, ‘cum € Nefrix, cu efect duretic,existente si in combinatt in terapia cardio-vascular, fuoroquinolonele-antibotice cum e Ciprofloxacin, tetraciclinele cum e Doxiciclina, ulfonamidele cum e Sumetrolim. Acelasiefect il au antlinflamatoarele sistemice precum Piroxicam sau Ketoprofen gl uneori contraceptivle orale. Efect fotatowe au gl cosmeticele cu continu de vitamina A, uneleuleiurl esentiale ca cel de laimie, bergamot, cedru 41 unele parfumu, Brevoxyl cremé contine peroxid de benzol si este utlizat in iratamentul acneel. Acesta poate ‘cauza oresteres sensibilisi a umin8, = Dermatita actinic cronied este 0 dermatité 2 zonelor fotoexpuse, declansata si mentinuté numal de soare, de cbicei chiar In doze reduse. Afectunea este rer §i apere le varstncl Sunt afectate fata funtea, posibll gi ere dorsalé @ mainilorplelee este ingrogaté, cu santuri si acoperité de scuame, leziunile ind intens pruiginaace + Fitofotodermatoza a fost descris’ la pereoanele care flceau bale, utmatl de expunerea la saare pe iarbi, dar este adesea intl la rdinari care vin in contact cu feline, pastérnacul gi morcovl,Apare sub forma unul eltem gl vezicule, iar lezunileapar de cele mat multe ‘n\n zonele n care s- produs contactul cu plantele. Pigmentares postinflametorie poste fi extrem de intensa, Prurtul poste fi intens, insotit chiar de senzatia de durere, Tratamentul ee face ou corticasterozi topic eat la nevoie sistemici (ou avie medical), iar aparitia veziculeor impune un tratament asemandtor arsurior. + Reactilefototoxice spar cand lumina modified substanta medicamentoasd, ransformand-o Into forma toxic, lar ca rezultat apare Ceteriorares fesutull. Se manifest sub forms une! arsutt solare exagerate 9i sun, de obice,limitate la zone expuss la sore ls substanta chimicd. Substantele care faverizeaz apartia acestor react includ clretiazidele cu efect diuretic, existente gin combinati ia Terapia cardio-vascularé, Muoroquinolonele reprezentate de antbiotice, ca Ciprofloxacin, tetracilinele, cum © Doxicicina eau sulfonamidele, cum e Sumetrolim, Prevenirea afectiunilor solare = Preventia presupune protectia UVB Impotriva arsutlor $1 @ melanoemelor, protectia UVA Impotrva Imbatrénin, @ ridurilor 1 3 melanoamelor dar gi protectia la nivel celular cu antioxidant, pentru preveniaciunee sau formarea radical liber = Metodele euplimentare de protectie cuprind utlizares de p ‘orelor eu rise maxim, in intervall euprins inte 10 $116, de soare, echelari de soare, vestimentatle corespunzétoare,evitares - Preparatele de protectle solar au un indicator el cradulul de protect notst SPF In englezi sau FPS in roméné, care reprints factorul ide protect soleré,Aceste descrie interval de timp pn le aparie unul ertem pe pieles trataté cu factor de protecte faté de timpul ecesar apart! acestel reac fr factor de protecie, SPF se refer la protectiafaté de radiate UVB, lar PPD la proteciefaté de racatille UVA ‘tune’ cand se alege un preparat de protectie lard acesta trebuie of aib un incioe de protectie potrvittinul de pele gi trebule 23 se ai in vedere conditile expuner fe ce vorba de alttudine, ap sau pla recrenti la fecare una sou dou Produsul de protect se aplod inainte de expunere, cu minim 15 minute, iar apei se repeti aplicare ‘re, chiar mai des, ma ales, la iesirea din apa, dup tergerea cu prosopul Protectia este important gia nivell buzeor, find recomandate stick-urle de buze cu SPF. = €importanta pregatirea orgenismulu, cu hidatare abundents, consuml de fructe s legume bogate in antioxidant vitamin gi minerale Evitarea cubstantelorfotosensiblizantereprezints o alti mcurd profilactieg importantsTratamentul afectiunilor solare +n fermacie sunt frecvente cazurle In care se solicit’ tatament pentru stuetile In care protect solarS nu s-= cealizt, nu = fost sufclent, ua fost corecteplcaté sau au apérut react aleroce féréo cauzé cunoscuté sau cand epar intolerant Dacé nu existé disconfor, este importanté calmarea pleli, REcorrea acestela se poate realiza cu api termala,lapte de corp after-sun, lotiun de corp nuttive, care contin de abicel ap& de musetel, apa de ment, uel de galbenele, ule de musetel el de aloe vera {naz de arcu superficial, de tip |, tratamentul ecomandiat va implica efectuarea de dugur eat mai rec in eal mal ecurt timp sau se recomands aplcarea de comprese rec pe zonele afectate, Se ma pot recomanda preparate cre contin dexpanthencl ads provitamina BS, cum sunt BEPANTHEN eremé sau PANTHENOL spray Dacé lecuile sunt pe zone ma extince gi est prezentdureres, spot recomanda creme cu crtizni cum e ADVANTAN Mik, a de revere a ederuli gi calmare a duet. La copii sub 2 ani se eit cortizoni irl ei cu vartaaub 12 anise eta zona vagina sau rectal, ~Leriuide mai pofunde determinate de arsuile slare se pot rata. cu combina de antibiotce gi corizon, cum este OXIMED spray. care comneoxtetracilng i hidocortizon, Duraa tratamentuhi nu tebue 63 depageasca 7 zie, La cop ou vrsta de pana ls ai nu se recomanda adminstrarea pe suprafeeintinse dart risculi de afectare a dete permanente Pentru calmareaprurtuu careinsofesteprocesul de vindecre a arsurlorslare se recomend dervatele cu males de cimetinden cum este FENISTIL gel cu efect foarte rapid. El poste fi adminstrat sin sarcing i allptare dacé este cazul, dar nu pe supafete inns, ri seu inflam, in cazul nla de frm usord cerecterzté prin duel de cap 3 prin emetel, sun eftente paracetamol, pafenl asprina~ cu restric la opi ma mii de 12 ani decarece exist iscul deol sndromulu REYE, gi IBUPROFEN compnmete Detortévesodatte pérute in urms expunerl ls soe, pot 38 apréepiscade de hpotensune ater, cal, feb, con cere se recomend conaum de lchde nu foarte rea n cars mar, ler aclenulrebue 8 ste ini it come caress’ NU ce va aplica pe flctene aleve! eanitar eau preparate cu derivate de od, precum tinctura de lod, deoarece incatinese procesul de vindecare, iar tincture poate cauza ersurl Uneoriapar pete pigmentare, denumite gi lentigo sau, mai popula, pistru. Acestea apar datoit hipersecretiei de melarina, pigmentul brun care determina colorarea normala a piel Pentru tratarea zonelor cu lentigo, eurtrecomandate preparate cu concentra ridieate de vitamina C sau aczi de fructe, dar gi creme cu hidrochinona. - Protectia ft de radical liber se poate face si prin administrares intemé de produse farmceutice precum: produsele fitoterapice cu ceal verde, suplimente cu Coenzima Q10, Resveratrol, dervt polifenolic existent in strugur fructe de pSdre, cacao si chiar alune, Aceste prinepi se regsescsiin preparte topice Vitamina C cu efectputeric antioxidant nu este sintetizaté de organism. Efectele benefice ale expunerii moderate la soare sunt: sinteze viteminei D, cu rol in combaterea reitismului la copii, respectiv @ costeomalacie la adult, combaterea still depresive, prin product erescutd de melatonin, consideraté hormonultineretit care are gi proprietatea de a incetini dezvoltarea celuelorcancerigene,favorizarea absorbtii calculi sifosforlu dn alimente si fixarea acestuia in case, amelioraree dure aticulare sa eziunilr specfice anumitor boli cum e psoriazsul,inttea sisterululimuriter,