Voiumuld Numan COMORBIDITATE IN ADICTIE: GAMBLING SI ETNOBOTANICE Dr. Enea Violeta, Prof. univ, dr. Dafinoiu lon Universitatea, Alexandru loan Caza" last Gnaic.ro, dafinoiud naire ioleta.ene Abstract Tus paper presents psycliotherapeutic amtervention ofa patient age 19. which was brougit into therapy by Ins mother for excessive gambling therapy it was found that gambling was the consumption of etlmobotanical comorbidity. The therapeutic intervention involved a motivational interview combined with cognitive beliavioral therapy and lypnosis, The therapeutic process is ongomg words. gambling, cthnobotanical consumption, cognitive behavioral therapy and hypnosis Introducere gambling-ul mai este coneeptualizat si ca Studiile au indicat c& tulburarea ——tulburare din. spectrul obsesiv-compulsiv hiperchinetica cu deficit de atentie sau ca adietic nonfarmacologica (Moreyra, (ADHD) este asaciati cu jocul de noroc Ibanez, Saiz-Ruiz & Blanco, 2004) patologic, cu tulburdrile consumului de Vorbim despre similaritatea cu tulburarea substante (Carlton, Manowitz, & McBride, obsesiv-compulsivé, deoarece —jucatorii 1987, Specher, Carlson, & Christenson, obfin scoruri foarte mari la misuritorile 1998, Grant & Potenza, 2004), dar exista gi impulsivitatii si obsesiilor. Diseutam un rise erescut de dezvoltare a unor despre gambling-ul patologic ca despre tulburari de relationare si a tulburarii de adictic nonfarmacologied datoriti. tnaltei personalitate de tip antisocial (Doptner, _ comorbiditati- dintre jocul patologic si Schurman & Frolich, 2006) tulburdrile consumului de substante Jocul patologic de noroe pare Studiile epidemiologice indica faptul ca clasificat. in| DSM-IV-TR (American aproximatiy doua treimi dintre jucatorii de Psychiatrie Association, 2000) ca wlburare ——noroe sunt barbati si similar, abuzul de de control al impulsului, Caracteristicile ——substante este mai prevalent la. birbati tulburarilor de control al impulsului includ indicdnd c& paternul prevalentei_potrivit dorinta sau tentatia de a realiza un anumit genului este similar in ambele tulburari comportament (gambling) in ciuda———(Moreyra et al. 2004), Jucttorit de jocuri consecinjelor negative. 0 tensiune sau un de noroe sunt dependenti, dar ard a discomfort emofional progresiv inaintea ——_constuma o substanta Diferenta fata de un jocului, sentimente de plicere si gratificare —-comportament compulsiv este 8, in timp n timpul realizarii jocului si, in unele ce acesta este involuntar si ego-distonie, cazuri, dupa joc apar sentimente de extern si strain sinelui, jucitorii patologic vinoviitic, regrete sau rusine (American in contrast, experientiazé in mod tipic Psychiatric Association, 1994) gambling-ul_ ca ego-sintonic si placut Dincolo de faptul ef este considerat ——Jocul_patologie difera de jocul social si o tulburare de control al impulsului, recreational, cand indivizii joact pentru distractie si, in mod tipic, Prd a risca mai -40-JURNAL DE PSIHOTER. mult decat igi por permite (Shaffer & Hall 1996) Adolescentii sunt printre populatiile cele mai vulnerabile de a dezvolta aceasta tufburare, Lupu, Onaca si Lupu (2002) in judetele Cluj, Salaj si Bact au utilizat intr-un studiu o scala standardizata “20 de rebari pentru jucatorii_anonimi” si au relevat cf 6,8% din populatia evaluata (283 de fete si 217 baieti) erau jucatoi patologici 82 % erau baieti si cel mai freevent jucau poker, bingo, blackjack si ruleta. Cei mai multi jucay in grupuri (82%) in timp ce 17 % jucau singuri Vairsta participantii Ja studiu incepuserii si joace era in medie de 13 ani 7% dintre adolescentii cu joe patolo aveau tatil cu probleme legate de aleool, iar pentru 11% tatal avea probleme cu jocul de noroc. Factorii de rise cei ma importanti pentru jocul de noroe erau divortul/separarea parintilor, o boald fizied la care grav a unuia dintre-membrii_familiei, moartea unui membru al familie, tulburareapsihologicd a unuia dintre Voiumul 4 Martie 2011 membrii familiei si participarea la un accident sever (Lupu, Boros, Miu, Iftene & Geru, 2001; Meyer, Hayer, & Griffiths, 2009) Din studiile realizate se distin doud profile de jucdtori —patologici adolescenti, Primul profil este al adolescentilor de 15-16 ani, dintr-un mediu familial si social nefavorabil, unde trebuiaw facd fay experientelor traumatice precum neglijarea, abuzul fizie sau sexual. Al doilea profil este cel al adolescentilor de 15-16 ani, din familit gi sa stresului, medi favorabile cu venit- mediur spre ridicat, unde cel mai freevent motiy al neglijarii adolescentilor era programul extrem de inedrcat al parinilor Derevensky si Gupta (2005) sustin ca problemele jocului patologic de nore ale tinerilor reprezinté © constelatie de tulburari (Figura 1), La 14% dintre gamblerii patologici a fost relevata. gi comorbiditatea cu consumul unor droguti (Lupu et al., 2002), Aceasta este Tulburare de conduits Figura Gambling-ul la tinert reprezintdto constelatie de tulburdii (Derevenshi & Gupta, 2005) -41-statistica valabila pentru anul 2002, edind a fost realizat studiul, dar ar fi interesant de cunoscut procentul de astizi, Drogurile halucinogene au devenit initial accesibile tinerilor din Romania prin asa-zisele magazine de vise". Protejate de statutul legalitatii, aceste magazine au luat_o deosebiti amploare, iar dupa ineercarea de interzivere a lor proprietarii s-au reorientat spre distributia online. Pentru multi dintre elevii de liceu consumul acestor substante a devenit o modalitate de distractie la moda, Ca dovadi stau numeroasele eazuri de intoxicare si chiar decesul_unor consumatori de plante psihotrope. Plantele elnobotanice psihotrope sunt acele plante care produe schimbari in dispozitia gi modul de gandire ale persoanelor care le utilizeaz, Pe termen scurt, persoana care a uitilizat aceste produse poate resimti diverse efecte la nivel fizic, precum dilatarea pupilelor, senzatie de greata gi varsituri, tremuraturi ale corpului hipotensiune arterial, transpiratie exeesiva ete Ffectele psihice produse de folosirea acestor plante sunt: ris fara motiv, euforie relaxare, fried, angoasa, tristele. paranoia, iluzii senzoriale, imposibilitatea de a se concentra, probleme de rajionament logic, halucinatii, sentiment de depersonalizare, senzatie de omniscient, clarviziuni ete (Lessa & Gilbert, 2009) Sedusi de efectele pe termen scurt, ignork sau nu cunose efectele pe termen lung ale utilizarii drogurilor tinerii udiu de C este un eley de 19 ani nosticat cu ADHD si a carui mama a bling. El apelat la psiholog pentru ncepuse si joace la masini automate cu fise de la varsta de 15 ani, Provinedintr-o familie cu venit mediu si mai are o sora de 16 ani. Mediul familial este stresant, tatal Voiumuld Numan x Martie 201 are probleme cu consumul de alcool, iar paringii locuiese impreund dar sunt divortali, Problemele au aparut treptat, pe parcursul anilor de lieu, Initial mama a constatat ci ii lipseau obiecte de aur din casi, nu gisea hainele de firm’ ale baiatului, iar in momentul apelirii la psihol cAmatarilor datoriile ficute de acesta la RON) Evaluarea psihologicd initiala a evidentiat teama lui C. cu privire la ceea ce ar fi putut sa fac& pentru procurarea resurselor necesare jocului, Cu cateva zile anterior venirii la psiholog o bituse pe sora lui pentru ai fura telefonul mobil, i ba amanelat sia jucat banii obtinuti. La chestionarul 20. de intrebari pentru jueitorii de noroc anonimi” (Gamblers Anonymous Twenty Questions (GA-20) a obginut un scor foarte ridicat (17). gi indeplinea § din cele 10 eriterii DSM_1V- TR pentru jocul de nore patologic. Au fost evaluate variabilele diferite legate direct sau indirect de obiceiurile de joc (prezenta ideatiei suicidale, di repercursiunile obiceiurilor de jo excesiv era in situatia de a achita jocurile de noroc (50) poritia, asupra vielii de familie), Pierderea la joc era insotita de idei suicidale si ansietate legaturd cu procurarea banilor pentru a inapoia cAmétarilor, ceea ce il determina imprumute alte sume de bani in speranta ea va castiga si va avea de unde inapoieve sumele datorate. Cel mai mult jucase si pierduse 1000 RON. Castigarea la joc presupunea si “facd cinste” celorlalti baieti si, ulterior, s-a constatat ca banii_erau utilizati pentru @ procura droguri care erau consumate in grupul de prieteni Sa miisurat auto-eficaciti juedtorului in timpul situatiilor der precum si perceplia privind controlul asupra jocului Relatia terapeuticd a evoluat in timp, odati cu cistigarea inerederii ce _psihol perceptia urdconfidentialitatea faré de mama sa, care mu stia de consumul de etnobotanice S-a constatat ¢@, de fapt, mama il surprinsese cu joint-uri si observase comportamentul agitat al baiatului, dar nu accepta ed ar putea fi vorba despre droguri din teama gi din incapacitate de adaptare la. situatie Mama rezolva problemele enerate de fiu la scoal (sustragerea unor telefoane mobile de la colegi), iar relatia dintre ei era tensionat Cazul a fost coneeptualizat ea si cronicizare a ADHD (pentru care lua tratament —medicamentos), ——_datorita dificultatilor in comporta- mentului implusiy (era dependent de tutun, droguri si jocuri de norec) in prezenga unor factori de mentinere precum grupul de prieteni gi finantarea de citre mama sa cu sumele necesare jocului, pe fondul unor factori favorizantiprecum — atmosfera stresanta din familie i aleoolismul tatalui controlul Terapia individuala contine Wa pe s mini si este inck in curs de desfigurare, Numirul total de sedi poate situa intre 20 gi SO de sed nana sau la douk sed le se He Terapia include sedinfa de evaluare psihologic’, acceptarea de catre individ ci problema, dezvoltares abilititilor eficiente de coping restructurarea timpului liber, implicarea familie’ sia suportului social, restruc- turarea credinjelor eronate si prevenirea rectiderii (Gupta & Derevensky, 2000) Un aspect important I-a reprezentat convingerea mamei ca trebuie si inceteze si il mai finangeze, pentru cA, dacd avea si cinci lei, mergea si ii juca, Clientul a nteles ci trebuie si schimbe grupul de prieteni sia Recut modilicari in acest sens. Nu mai iesea in baruri, ci isi invita citiva prieteni acasi Dependenta de jocuri de noroe era perceputd de catre el ca find problema principala, iar consumul de gambling-ul cons ituie 0 Voiumuld Numan x Martie 201 droguri era secundar, considerand a oricdind poate renunta, A inteles c& cele doud probleme erau in conexiune, pentru cA jocul de noroc finanfa consumul de droguri si a acceptat si abordarea acestei probleme in cadrul terapiei, desi inigial venise doar pentru: gambling, Consuma marijuana o data pe siptimand in week- end, atunci cand se intalnea cu prietenii Din momentul in care a considerat ci trebuie s& renunte la consumul de marijuana pentru a rezolva_ problema jocului de noroc, cele doud probleme au fost abordate simultan, prin acelagi deers terapeutic. Principalele situatit de rise pentru joe erau |, sf aiba bani in buzunar, 2 doringa de a fuma (tigari sau marijuana), 3 Intdlnirea cu cmatarul, 4, cearta cu mama, 5. insistenfa prietenilor, Discrepanta dintre ceea ce igi propunea pentru viitor (si ia bacalaureatul, si admitd la facultate) pe de © parte, si consecintele continuarii consumului de droguri si gambling-ului, pe de alt& parte, il motiva pentru implicarea in terapie, Importanta rezolvarii problemelor sale, pe o scald de la | la 10, avea scorul ficacitatea perceputd era $ Din acest motiv in hipnoza sau utilizat tehnici de intarire a eului precum tebnica albumului cu fotografi (Hawkins, 1993- apud, Dafinoiu & Vargha, 2003) Pe parcursul terapiei, dupa ce cateva siptamani sia invitat prietenii acasi, cligntul a ales confiuntarea cu situatia de rise gi sive dezvoltat o modalitate de coping ce implica ignorarea, in momentul in care intra in localul eu aparate de joc Procesul terapeutic a implicat combinarea interviului motivational cu terapia cognitiy - comportamentala. (con form Ladouceur & Lachance, 20072, b) si tehnici_precum hipnoza si auto-hipnoza Dupa sedinta de evaluare initial, structura abordarii a inclus urmatoarele aspecte: 10, jar auto-elSedintele 1 si 2- Stimulare motivationala (Faza I) Obiective ol pe care juedtorul doreste s& le realizeze in timpul tratamentului 02. Stimularea motivatie’ intrinseci pentru nbare prin explorarea si rezolvarea ambivalengei 03 Evaluarea nivelului de hipnotizabi- litate Clarificarea obiectivelor sehi Continut (exercitii) > Avantaje si dezavantaje > Ce imi place la gambling, ce nu imi place la gambling > Motivele pentru care dorese simi oprese din gambling > “Locul gambling-ului in viata mea astazi” > Pendulul lui Chevreul > Testul —imposibilitagii —ridicarii bratului > Jumalul zilnic de auto-monitorizare Sedintele 3 si 4- Interventii comporta- mentale Obiective OL: De a ajuta clientul si inteleaga lantul evenimentelor care conduce la jocul excesiv si importanta situatiilor de_rise ridicat in acest lang 02: Cresterea conslientizarii de cAtre client a situatiilor de rise ereseut 03: De a ajuta clientul si idemtifice strategiile conerete care pot fi utilizate pentru a evita situatiile de rise ridicat O4 De a inv pentru rezolvarea eficientd a unei probleme 08 speci ta clientul cei cinci_pasi Utilizarea clinica a manifestirilor ce hipnozei Voiumul 4 -44- Numan) Con inut (exercitii) .Situatiile mele de rise erescut” _Strategiile care ma ajutd SA evit situatiile de rise erescut Cinei pas! pentru problemelor Regresia de varstiintr-un moment ind problema nu exista Progresia de varsta de auto-monitorizare rezolvarea Jurnalul zilnica Sedintele 5 si 6- Interventii cog Obiective OL, Definirea coneeptului de sansa client 02 Stabilirea diferenjei dintre jocurile de sansi si jocurile de abilitagi 03; Ajutarea clientului pentru a deveni constient de dialogul interior eu privire la joc si explorarea influengei acestui dialog interior privind deciziile clientului de a juca 04 Revederea unor capeane ale gambli pentru ului $i asistarea clientului in recunoasterea cognitilo esite Continut (exerciti > Coeste sansa? > Distinetia intre jocurile de sansi gi jocurile de abilitagi Importantagandurilor tiilor noastre intarirea angajamentului pentru schimbare, 4: Auto-hipnoza Continut (exercitii) > Sumarizareamotivelor pentru schimbare > Consecintele continuarii stilului de viatd adictiv > Disputarea convingerilor irationale 7 Restructurarea cognitiva in hipnozi Negocierea —planului pentru schimbare Sedintele 8-10 Obiective Ol De a ajuta clientul sé recunoasca cognitiile ne gambli 02. Dezvoltarea abilitatilor pentru provo- carea si inducerea indoielii in gandurile care conduc la gambling exe 03 Ajutarea clientului si aprecieze ci el are puterea de a decide daca joaca sau mu toase care intervin in Continut (exercitii) > Exercitiul “Este apelul_ meu” care promoveazd recunoasterea si inte- grarea relatiei dintre ganduri_ gi decizia daci joaca sau mu Sedintele 11-12 Prevenirea reciderii Obiective Ol: Si ajutim clientul si reciderea ca un proces normal 02: Orientarea clientului spre posibilitatea unei recaderi 03; Dezvoltarea strategiilor care vor ajuta inteleagi la prevenirea reciderii O4: Stabilirea a ceea ce trebuie Ricut in cazul unei recideri Voiumul 4 Numan Martie 201 05; Discutarea masurilor de urgenya care trebuie luate in cazul unei reeaderi Continut (exercitii) > Exemplu de recddere gi inter- pretarea ei Semnele anuntirii reciderii > Misurile de urgent’ Partea 1 prevenirea unei recaderi Misurile de urgenti Partea I stipanirea unei recideri Din punct de vedere hipnoterapeutic s-a utilizat .esercitiul tablei” (Lupu, 2008) 0 tabla...ia 0 bucata de creta cet serie..in centrul tablei, litera majusculd...contempleaz-o... $i Apoi, ia un burete galben, moaie-l intro plind cu stoarce-] bine si usor tabla... si te relaxezi mai mult apoi, iei creta din nou gi ineet seri ugor apa ste mai mult in centrul tablei litera B cu majuscula (dupa alte cateva litere)..iei din buretcle si stergi tabla complet... apoi, iei creta gi serii pe tabli urmatoarele cuvinte unul sub celilalt, cu majuscule: impulsivitate, lipsa controlului, aparat de joc, droguri, neineredere. Apoi, ii buretele... il storci... si cu o migcare uyoard le stergi.. si te relaxezi chiar mai mai mult... Acum, te reg sa seri pe tablé, cu majuscule, urmétoarele cuvinte, permanent ste, incredere, succes, voi how incet mult care vor réméne acolo autocontrol, reugi, voi reusi, voi reusi.” CONCLUZIL Abordarea terapeutic’ este in curs de desfigurare. Recdderile nu au fost interpretate ca find insurmontabile, ci ca aspecte normale in lupta cu dependentaACKNOWLEDGEMENTS Finantarea acestei_luerdri sa realizat_de eftre Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane prin “Dezvoltarea capacitatii de inovare gi crestereaimpactului —cereetrii_prin programe postdoctorale” POSDRU! 89. 1.87 S/ 49944 al Universitajii “Alexandru oan Cuza” din Lagi BIBLIOGRAFIE Association (2003) Manual de diagnostic si statisticd a tulburdrilor mentale, DSM-IV, 2000 Fditia a patra revizuiti Bucuresti Fd. Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania Carlton, PL (1987). Attention pathological gambling. Journal of Psychiatry, 48:487— 488. Dafinoiu, 1, & Vargha, JL, (2003) Hipnoza clinica, Telnici de inductie. Strategit terapentice, Ed, Polirom Dopfner, M., Schurmann, S., Frolich, J, (2006). Program serapentic. pentru American Psychiatric Manowitz, P,, McBride, H, deficit disorder and Clinical copiii cu probleme comportamentale de tip hiperchinetic si opozam THOP, Cluj-Napova, Editura RTS Derevensky. 1. L.. & Gupta, R, (2005). The measurement of youth gambling problems; current instruments, methodological issues, and future directions. In J. L, Derevensky & R. Gupta (Eds), Gambling problems in youth, and applied perspectives, pp.121- 148. Kluwer Academie Publishers, New York Derevenschi, J. L., Gupta, R., Dickson, | (2004), Prevention and treatment of adolescent problem and pathological Theoretical Voiumul 4 -46- Numay Martie gambling, In Grant, | E., & Potenza, M. N. clinical gnide to treatment, pp.159- 169, American Psychiatrie Publishing, Ine Grant, J. E, & Potenza, M,N Pathological gambling. Pathological gamblag: a 04) a clinical guide treatment, American Psychiatric Publishing, Inc. Ladouceur, R. & Lachance, S. Overcoming to (2007). pathological your gambling: workbook, — Oxford university Press Ladouceur, R. & Lachanee, S. (2007) Overcoming pathological gambling. Therapist guide, Oxtord university Press NR, & Gilbert, S._D. (2009) Living with aleoholism and deng addiction, Facts On File, Inc., New York V. (2008), therapy in pathological gambling: a case analysis, Journal of Cognitive Lessa Lupu Cognitive-behavioral and Behavioral Psychotherapies, 8(2), 269-277 Lupu . V., Boros, S., Miu, A. . Iiene , F.. & Geru, A. (2001) . Factor de rise pentru jocul patologic de noroe la adolescentii romani [Risk factors of pathological gambling in Romanian adolescents} Revista SNPCAR 4,33 ~ 38 JV. Onaea, E., & Lupu , D, (2002) The prevalence of pathological gambling in Romanian teenagers Minerva Medica, 93 413 ~ 418 Meyer, G., Hayer, T.. Griffiths, M Problem gambling in Challenges, prevention, interventions, Springer Science Business Media, New York Moreyra, P., Ibanez, A. Saiz-Ruiz, J. & Blanco, C, (2004) Categorization, In J. E., Grant & M. N., Potenza (Eds.) Lupu 09). Enrope. andPathological gambling: a clinical guide 0 treatmempp 55+ American Psychiatric Publishi Ine Shaffer, H.J., Hall, MN (1996), Estima the prevalence of adolescent gambling disorders: a quantitative synthesis and guide toward standard -47- Voiumuld *** _Numarui 1 ** Martie 2011 gambling nomenclature, Journal of Gambling Studies. 12193214 Specker, SM. Carlson, G.A., Christenson, GA, (1995), Impulse control disorders and attention deficit disorder in pathological mblers Amals of Clinical Psychiatry, 7175-179