aborata conform programe! ul a fost tecditat dupt edifia 1980, 4 : ey : si Invat&mintnini om nT, seolare aprobate de Ministerul Educatict 3448/1979. Relerenti: dr. ing. Valerius Stansie ing. prof. Corina Svare Redactor; ing. Marie Beliat ennoredactor: Olle Faraschiy Nersote Coperta: Dumitra Negresow Partea intii APARATE ELECTRICE Capitolul 1 P INTRODUCERE IN FUNCTIGNAREA _ $l CONSTRUCTIA APARATELOR ELECTRICE A. ROLUL S$! IMPORTANTA APARATELOR ELECTRICE in cadrui acestui manual sint tratate aparatele electrice de comu- i (conectare si deconectare) gi aparatele electrice de protectic, uti- ite in domeniul producerii, transportului si distribufiei energiei dlactrice. Ele se gasesc in wumeroase variante constructive si functionale ) toate instalatiile electrice indeplinind, in circuitele dintre gursele de ie gi receptoare, functii de deosebiti important’: inchiderea, deschiderea sau comutarea circuitelor ¢lectrice; —supravegherea si protectia instalafiilor si receptoarelor (impo- Ya suprasarcinilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor ete.). Th fara noastr4, asimilarea in fabricatia de serie a aparatelor clec- € a inceput in primii ani ai constructici socialiste. Sub conducerea Partidulud Communist Romdn, 0 dati cu dezyol- fitea intregii industri, s-a dezvoltat intr-un ritm rapid si mdustria etrotehnicd si, in cadral ei, productia de aparataj electric. S-au linfat nuteroase intreprinderi care s-au specializat gi dezvoltat pe curs si care, datorité intensei activitati desfasurate pentru asimilarea “noi produse si gentru diversificarea productici, pot acoperi astazi etic tot necesarul economiei nationale de aparatej electric de joa: alii tensiune. yincipalele intreprinderi producitoave sint: Blecivopuiere — Cra-Bucwrest?, pentru intreruptoare automate, contactoare, confattoarecn relee, echipamente de tractiune; Iutreprinderea de aparataj electric de tnsialapii —- Titu: Intreprinderea de contactoare — Buxdu> Electrocon- tact -— Botosani, pentru aparataj antigrizutos si antiexploziv, comuta- toare cu came, limitatoare; Blectyomagnetica — Bucuresti, pentru rele} ‘niveprinderea de masini electrice — Bucuresti, pentru aparataj de por- nire ete B.CMARIMILE CARACTERISTICE ALE APARATELOR ELECTRICE Principalele mirimi caracteristice, reprezentind si criterii de cla- sificare sint: numArul de poli, felul carentului, tensiunea si curental nominal etc. Se yor presenta in continuare cileva caracteristici mai importante. e Tensiuni nominale. Distingem iensiznea mominala de tzolare, teasinnea nominalé de utilizave legata de diferiti curen{i-nominali de utilizare 3i tensianes nominald de comandd pentru care este dimensionat dispozitivul de comand’ al aparatului, Cele mai mari tensivni de utili- zare i de comanda nu pot depdsi valoarea tensiunii nominale de uti- lizare. De exemplu, un contactor poute avea (onsiunea nomiaalA de izolare de 660 V, ten- siunea aominals de utilizare de $50 V la 40 A 51 380 V la 63 A si tensinnea nominala de comand’ de 220 V. Pentru circuitele polifazate, tensiunea de utilizare $i tensiunea de izolare se exprima prin tensiunea intre faze, Tensiunile nominale de dzolave siandardizate sint: — pentru aparatele de joasi tensiune: 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000 V ca. 60, 250, 440, 600, 800, 1200 V cc. -- pentru aparatele de inait tensiune: 6, 10, 20, 110, 220, 420, 765 kV Tensiunile nominale de utilizave standavdizate sint: Slabilit de consiructor in functie di i inala 4 er cHie de tensiunea nominal de util Cuventii nominali lermici standardizali pente j eiTenbie i pentru aparatele de joask Wiasione sint: 2; 2,5; 3,15; 4 (5): 6,3; (8); 10; (12,3): 16: 20:25; 315: 0, (50) ; 63 ; 80; 100; 125: 160; 200; 250; 315; 400 (500): 630. 800. 000; 1250; 1 600; 2000; 2'500;°3130: 4000 A © Capacitatea de comutatie. La a, ele de a i Po . atie. La aparatele de joast tensinne, capa- Sitatea de comutatie se exprima prin eurentul de Aen elfen parent Pe care aparatul este capabil si it intrerupa sub o tensiune dati VW prin curental de tachidere, cel mai mare carent pe care aparatul il Poate stabili sub o tensiune dati. Se dau in valori efective, La aparatel inalta 4 E ‘ Dipere Pe de malts tensiune se folosest nofiunile de putere de ivan’ gi PB V3U,7,(MVAJ (1.1) i putere de inchidere: Py = ¥3U,7, (MVA), (1.2) nade: U,este tensiunea nominali, in kV; y — curentul de rupere, in kA: 4; — curentul de inchidere, in 4A. ® Servicii nominale. Servicied continuu (de duraté) este cel in ee principale ale aparatului sint strabatute de curent Ferupere, un interval de timp mai mare de 8 h. Sryvicint intermitent este caracterizat printr-a suceesiune atit d Meeventi de conectaxi si deconectiri ineit in timpul in care apart ale inchis, el nu atinge temperatura maxim, iar in timpul in cae este nine: pt nu atinge temperatura ambiant&. ie ee de scurtd duratd este serviciul in care contactele princi- pit ale aparatului sin strabitute de curent un timp insuficient de lune Pier 2 permite atingerea temperatutii maxime, Car timpul de intre. hiante. —~ 34, 36, 48 (42), 60, 110 (127), 220 sau 250, 380) 440, 500, 669, fae este suficient de lung pentru a permite atingerea tempsraturit 750, 1000 V ca. — 24, 48, 60, 110 (120), (127) 220 san 250, 440, 690, 800, 1 200 Vac. randardizate. Yulorile date cu cifre ingragate sint tensiunile de comand’ @ Curenti nominali. Se disting curentwl nominal formic pe care) 7 @ Freeventa de concctare este dat de relatia : f 3 6011 a (1.3) aparatul il poate suporta timp de 8h firk ca incilzirea diferitelor sale | piri si depas d sci limitele admisibile si curentul nominal de ubilizare WMO % este darata unui cictu.© Durata relativa de conectare se calculeaz’ cu formula _ Capitolul 2 a Sec hat (4) SOLICITARILE LA CARE SINT SUPUSE aie opie APARATELE ELECTRICE unde durata unui cicln este f, =, + i, (unde J, este timpul de lueru si ty — timpul de intrerupere). In functionarea aparatelor, atit in conditii normale de serviciu it gi in caz de avarii, fiecare dintre clementele componente este supus jor anumite solicitari, la care trebuie si reziste in bune conditii, timp le 10—20 ani, fri a fi necesare alte inverventii ale personalului de ploatare decit cele prevazute a se face cu ocazia reviziilor periodice Asa cum se stie de la_,,fehnologia lucririlor electrotehnice” — cl, PAl-a, aceste solicittri sint: _ — Solicitarca electricd a igolasiilor, provocati de prezenta tensiu- iii pe ciile de curent; — solicitarca termicd a cailor de curent si a pieselor invecinate aces- ma ca urmare a trecerii curentului electric: — solicitarea mecanied a cXilor de curent gi a piesclor de sustinere acestora, sub actiunea fortelor electrodinamice provocate de curentii “scurtcircnit ; _— solicitévils termice si mecanice, provocate de arcul electric; —uzura mecanicad a pieselor in miscare; _ — solicitirile provocaie de actinunea mediului in care lucreaz’ apara- (cildari, umezezli, vapori corosivi, prat, lovituri ctc.). Verificarea cunostintelor 1.1, Ce funcfii indeplinese aparatele electrice in instalafit? Ce tipuri de aparate de conectare cunoasteti? . Ce intreprinderi din Bucuresti fabrica, aparate electrice? Ce se intelege prin tensiune de comand? La ce carent trebnie incereat un intreruptor automat de 100 kV si 2500 MVA? 1.6. Care este frecvertta de conectare a unvi aparat la care durata rélativa de conec— tare este de 60% si timpel de Intrerupere — de 1,2 5? A. SOLICITARI ELECTRCE ‘Solicitarea electrica este cea la cave este supus wt izalant electric atuact Ind dow regiuni ale sale se afld la potentiate diferite (fig, 2.1). Tensitmea U aplicati inire cele doud regiuni tinde si formeze o conductoare de curent, fie prin stripungerea, fie prin conturna- Olantului (se numeste strdpungere formarea unui canal conducitor 2:1, Solicitares electric’ a unui pliint ~reprezentare schematicd: Tolan’; 2 — eleettozi; U — ten- aplicat%; ¢ — Tinie de conturnare Miprafata izolantului; s — linie Aipungere .prin izclant.= de clectricitate prin interiorul unui izolant solid, lichid sau gazos gi i 2.2. Varittia in timp 2 inoilziri conturnare —-formarea unui canal conducitor pe suprafata unui izo- conductor strabatut de curent, lant solid). Pentru a rezista in bune condifii solicitarilor electrice, piesele izo- lante ale aparatelor electrice se prevSd cu nervuri si canale care: mirese distanta pe suprafata piesei intre punctele sub tensiune. Pentru a fi eficieate, trebuie ca inaltimea nervurilor, respectiy latimea canalelor, si fie mai mare de 2 mm. Temperatura medister acnbiant B. SOLICITARI TERMICE A este suprafata de ricire, in om?; @ — incilzirea conductorului (supratemperatura sa fat de tem. peratura mediului ambiant), in grade Trecerea curentului electric prin conductoare determina incil- zirea acestora, incdlzirile find mari in locurile in care sectiunea cali de curent este redust (siguranfe fuzibile) sau resistivitatea acesteia este mai mare (bimetale, rezistente). De asemenea, in locurile de contact, prin care curentul electric trece intre doud piese, incdlzirea locali este mai mare decit in restul, piesei, mergind in unele cazuri de defect pint la aparifia unor puncte de topire. Inchlzirea exageral& a piesclor, nu poate fi admisi deoarece ea influenteaz’ negatiy asupra proprietitilor izolante si a duratei de viata a izolantilor, asupra rezisten{ci mecanice a pieselor metalice, asupra elasticitajii resorturilor etc., motiv pentru care temperaturile maxime admisibile sint prescrise prin standarde, Procesul de incdlzire a chilor conductgare de curent se desfigoar& simultan cu procesul de rdcive a acestora prin transmiterea unei parti a cildurii primite citre piesele invecinate sau citre mediul ambiant. Transmiterea caldurii se realizeaz’ de reguli simultan prin conduetie (trecerea cAldurii in interiorul corpurilor solide de la zonele calde la cele reci), prin coaveefie (curenti de fluid formeti in lichide si gaze datoriti diferentelor de temperatura) i prin radiate (emisie de energie termicd sab forma de unde electromagnetice). Pigerea tolalé transmvisd mediului ambiant se aproximeazd cu o relatie simpli: DatoritA racirii, incdlzirea in timp a conductorului ca urmare a tcumularii puierit primite prin efect Joule-Lenz (P,= RE’) se des- “Migoara in servichul de durata dup4 o carba conform figurii 2.2, in care ae vede oti cresterea temperaturit este din ce in ce mai lent’, obtinindu-se dupa un anumit timp {teoretic infinit, dar practic egal cu citeva minute ing Ja citeva ore in functie de masa corpului) o stabilizare a temperaturiit ao valoare maxim, numit& temperatura de regim, _ Atingerea acestei valori covespunde momontulié tn cave din putevea Himmiid nie se maa acumuleazd nintic, ea find tn intregime cedutd medinin nbrant. _ Din relatia de egalitate Py — P, san RI? = KAO, rezulti valoarea Supratemperaturii de regi: @2) eure: peste rezistivitatea, in Q cm; ~ sectiunea condnetorului, in ~ — perimetrul condactoralui, in cm: — densitatea de curent, in Ajem?. Temperatura conductorului se obtine adunind incklzirea 0 ou temperatura mediului ambiant 4,. _ Valoarea x din figura 2.2, obtinut& la intersectia tangentei la curb& 0) cu asimptota 1a curb’ (la 0 = 0,), reprezinta timpul in care Conductorul ar atinge inc&lzirea de regim'in conditiile in care nu ar €eda deloc cildura. P, = KAO, (2.1) unde! Keste coeficientul de transmisie totali a cildurii '6—14}10~* W/cm? grd pentru piese in aer (7—9) 10° W/cm? grd pentru piese in ulei; 8Fig. 2.3. incdlzirea unui conductor in regim ¢ de functionare intecruitent : ! rodiziveg ~— @ — curba, de inealzite: 6 — curba de récire: fy regi © — vasiatia tuoalzirii in vegim intermivent: pevmaneaP i — curentul ce stribate conductorul, é Auodlzirea in regia i datermitent Racire / @ z a TTF fa: Aceast& valoare, tumité comsfantd de tunp, caracterizeazd posibi- } lit&file de inc&lzire 91 de racire ale conductorului. Timpul total de atingere a temperaturii de regim este aproximatiy egal cu 3+. In sevviciul intermatent, in care perioadele de incilzire alterneazd ca perioada de ricive (fig. 2.3), incilzirea maxim’ atins% (0,,) este mai mic’ decit cea obtinuti in serviciul de durata la trecerea aceluiasi curent. Cu aproximatic, 6; = 6,-D,, unde conectare definita anterior (v. rel. 1.4}, in cazul cuvenpiioy de scurteiveuit, de foarte mare intensitate, dar de foarte scurta durata, se poate considera c& intreaga energie primita / este acumulata in calea de curent (conductor). ulti valoarea uproximativa a incilzirii conductorului la scurt- D, este durata relativi de (2.3) idura specific’ a materialului conductorului, in Wsjg gerd; 1 greutatea specificd a materialului, in gjcm?; ; f — densitatea de curent a scurtcireuitului de durata, in Afem* i — durata scnrtcircuitului, in s. dn tabelul 2.1 sint dati cttiva parametri fizici pentru o serie de ma- teriale conductoare si rezistive. 10 te Tabelut 24 Parametrii fizici ai materialelor conductoare si rezistive Cheticieatal | Reristivitaten | ac GARNN «| Conductivi-| catouxa Materiuin) pli, | “rimane’s [fe Tenpmassay ata | spestok Belem) a [W/em gra) (WS.ams a } } i rant 7 105 | 165-10 4,18 2.60 a {3,95 | L7B- 10-* 3.93 3,76 harsiniu | 27 | 2.90. 10-# 240 | 240 et 1 7,86 (10-25) - 10-8 065 | 3.60 7,14 64> 10-8 110 | 2,73 Alena. 3.5 | (6-8) + 10-# rj 320 Tonstantan | | | 54 Cn, 46 Ni 3,96 | 50. 10-€ { o22 | 3,68 anpanina (84 Cx, | 4M, Mn) | 33 43+ 10re 0,22 3,40 Nicheting (67 Cu, | “G1Ni,2Mnp | og.9 40 - 10-8 = 3,54 rom-nichel | 4 W2Ni, 15 cr, | i 33 Fe) | $19) 0-10 O13 3.74 Fonta consis | 7,6 10-* j 2m C. SOLICITARE ELEGTRODINAMICE in regim normal de functionare a aparatelor, solicitirile mecanice latorate fortclor electrodinamice sint mici. In cazuri de accidente tnsi, in instalatic pot s& aparai curen{i de scurtcircuit de mii §t zeci de mii de amperi, asupra cdilor conduciitoare de curent ale aparatelor se exer ita forte de atractie sau respingere de mii sau chiar zeci de mii de new- toni, ceea ce solicit’: mecanie intregul aparat si, indeosebi, cAile condu- toare de curent si izolatia de sustinere a acestora. In cazul a doud conductoare paralele strabitute respectiv de cu- nti J; si Jy, fortele sint de atractie cind curenfii sint de acclagi sens 3 de respingere cind curentii sint de sensuri contrare (fig. 2.4, @ si 6). ® Valoarea fortelor electrodinamice este dat& de relatia BF 2 Inde © - 10°* [dad] a (2.4) itet ee ee Se Se de a aE | focal ellen bao G, b e Fig. 2.4, Forte electrodinamice intre conductonre paralele: a — cutenti in acelagi sens; b — ourenfi tn sens contrar, ¢ — bare conductoare de ow sustinuts de izolatoare-suport. sau, dacd Jy = B= 24.10 (dan), (2.5) a in care: Teste curentul de scurtcirculi de goc* cave stribate cele doua conductoare, In Aga! 1 -- Jungimea de conductor Iuaté in consideratie (de exemplu, distan{a dintre dow izolatoare-suport) ; i a — distanta dintre conductoare (fig. 2.4,c) (J si a se exprima in aceleasi unitii). « Defectele cele mai frecvent intilnife, provocate de efectul fortelor electrodinamice, stint: indoivea conductoavelor si, prin aceasta, reducerea distan{elor de izolare: — slébiren legdturilor si chiar desprindeea conductoarelor din legituri; — slatirea presiunii pe contacie, care poste determina sudarea contactelor ; — distrugerea prin solicitare mecanict a dzolatoarelor-suport: — ideschiderea separatoareloy sub sarcind, lveru deosebit de tare poate produce “scurtcireuite in instalatie gi deteriorari importante ale acestcia ; — dsformarea bornelor. + amplitudinea primei alternante a curentului de sourtciveult, 2 D. SOLICITAR! DATORATE MEDIULUI JN CARE LUCREAZA APARATELE Ta timpul functio Jor, aparatele electrice sint puternic influen- fe de acthimea diferitilor agenti fizici, cum sint: umiditatea, praful, jatiile solare, vaporii corosivi ctc. Acestia, actionind asupra unor ente sensibile ale aparatelor, pot determina functionarea necorect’ mi scoaterea lor din functiune. 1, Conditii normale de mediu Cea mai mare parte a aparatclor se construiese pentru a functiona ditii normale, adic’ in aer, intram mediu cu urmitoarcle carac- (oristici (conform STAS 553/3-80): —altitudinea: pind la 2000 m; temperatura mediului inconjuréter: °C (media zilnic’ nedepisind 35°C) umiditatea relativA a mediului inconjurdtor: maximum 90% Ti temperatura de 20°C sau 50% la temperatura de 40°C; _—lipsi de praf si agenti corosivi. e Aparate de inaitd tensiune se construiesc, in funetic de locul Ie utilizare, chiar pentru ,conditii normale“ de mediu, in dou& va- cuprins’ intre —15°C gi parate destinate sX functioneze in interiorul clidirilor (constractii anterior’); —aparate destinate si functioneze in aer liber (constructii soy") Aparatele de exterior, fiind supuse actiunii Girecte a intemperiilor 2 a, chiciura), actiunii x: a vintalui si a mai bogate de praf, att izolatia exterioat dimensionat’ larg si o constructic mai robust’ (la cate se iau, de asemenea, ma- de protectic impotriva pitrunderii in aparat a apei de ploaie, impo- ive efectului radiatiilor solare si a tumor variatii mai mari de tempera~ L). whe w depune: e Aparatele de joasa tensiune se pot constrni in multe variante -protectic. Gradele de protectie au fost normalizate. “Stmibolicarca gradelor normale de protectie se face (conform STAS M)99-75) prin literele IP urmate de trei cifre caracteristice, caracteri- 1 are dintre cle protectia la o anumiti solicitare: vima cifrd, care poate lua valori tnire 0 gi 6, simbolizeaz grade tnale de protectic impotriva plitrunderii corpurilor solide gi a prafu- 13lui si de protectie a persoanclor impotriva electrocutaril prin atingerea pieselor sub tensiune; — a dowa cifré, care poate Ina valori intre 0 gi 8, normale de protectic impotriva patranderii apel; — a ireia cifrit, care poate lua valori intre 0 si 5, simbolizeaz’ grade normale de protectic impotriva solicitarilor mecanice. De exemplu, un aparat pe care este marcatt protectia 1P-442 este astfel construit incit: — in aparat nu pot patrunde corpuri straine avind dimensiuni peste 1 mm; = in aparat ou poate patrunde ap& sab alte lichide sub forma de stropi, indife- vent do directia din care vin acegtia; mbolizeazi grade it fe 1 cuit (an coy —apatatul suport, £415 deteriovari, caderca pe aparat a unoi greulagi de 0,5 ke de la o indltime de 40 cm deasupra acestaia. 2. Conditii speciale de mediu Exist. numeroase situatii in care conditifle de utilizare a apara- telor electrice ies din cadrul conditiilor normale: — temperaturi ale mediului mai mari—decit 40°C sau (suh —5°C); — altitudine la locul de utilizare peste 2.000 m; atmosferi incircata cu praf industrial ; prezenti de pulberi sau gaze inflamabile ori explozive; —climat diferit do cel temperat (diferit de ,,conditiile normale", eare corespund in Jinii mari climatulal temperat din Europa). Aceste conditii de mediu determin’ solicittri deosebite ale apa~ ratajului electric si, de aceca, pentru astfel de utiliziri se elaboreaz’ constructii speciale, dintre care se mentioneaz’i cele de mai jos. e Aparaie destinate sd functionese tn climot normal, dar tn inea- pert cn umiditaie mévitd (bAi, pivnite, erajduri, instalatii tehnologic in care se produce abur ete,). Aceste aparate se introduc in carcas ctanse. Se folosesc anumiti izolanti rezistenti la umiditate si se jaw masuri deosebite de protectie a pieselor metalice impotriva corozi- unilor. @ Apavate destinate s@ funcfioneze im medin ce aer marin (apa~ rate in cousteucte navala’}, Atmosfera din zona mirilor solicita foarte sever aparatajal electric, deoarece atmosfera umeda 3 siratA fayori- zeazd vorosluuva piesclor metalice si iuriulateste malt comportarea pies lor electroizolante. Se ian misuri de protecjie a metalelor impotriva co- toziunii si se folosesc aliaje rezistente la actiunea corosiva a apei de mare, cum sint bronzul si siluminiul. © Aparate destinate si functionese la altitwlini di 2000 sau in instalatii electrice la bordul avioanclor. La altitudini mai mari foarte joasc Ba cor sie e peste m 14 ealui exploziv, mai importante sint anzer eapsulerca antidefiagrand (simbol d), Presiumea maxitnd ce poate apirea in cazul unci aratului. De asemenea, carcasa metal istruita tncit gazele din interior, aj apcestale Peciiien | bitinena Zin a 2 1,01326 - 105 Nim's, R 7000 m se face simfit influenta rarefierii aerului, = reducerea tensiunii de utilizare; — inrautitirea conditiilor de racire: — mnedificarea, la altitadini de poste iti , la altit peste 6—7 000 m, a con : ere a arcului electric. Cae Aparvate destinate sé functionese ta medi ‘explozive. Arcul electric ¢: a aparatelor de intreruper dente prin strapungerea care determina: i confintnd pulberi sau are se formeazi in mod nozmal la functio- re, Sau cel care se poate forma in caz de prin nu Sau conturarea wnet izolatii imperfecte, er oca incendii sau explozii grave, dacd atmosfera este incdreatd Substante inflamabile sau explozive. Asticl de situafii se intilnese in hele de c&rbuni, in care exist’ pericolal de aparitie a gazului ,grizu” Estec de metan cu aet), in instalatiile de extragere, preluctate gi ee Produselor. Petzolire si in multe instalafii din industria Mics. Aparatele antiexplozive se marcheazi cu simbol (STAS 6877}1-73). ge Dintre diferite procedee care urmires si evite aprinderea ames. stunea n ve? (simbol O) Capsularea antideflagranta este solutia cea mai frecvent folosita, const in tnchiderea aparatului intr-o carcasi metalicd rezistenta explozii in interiorul Wicd a aparatului este astfel iprinse in momentul aparitiel arcului sin ‘ interstitii foarte inguste, care deter ao ricire puternica a gazelor si impiedici astfel transmiterea explo- in exterior, Lime §\ lungimea interstitiului au valori impuse faa hie si pi in functie de volumul carcasei si de natura medinlui tric, sint aruncate in afara prin 15Capitolul 3 ARCUL ELECTRIC DE INTRERUPERE © Aparate destinate sd functionexe tn climaiul jarilor calde (cli- mat tropical), Materialele igolante folosite si acoperirile pieselor me- talice se aleg in functie de tipul climatulni tropical: —climat tropical wned (TH), caracterizat prm temperatura gf umiditate mare, variatii mari de temperaturd intre zi si noapte si micro- organisme (mucegaiuri, claperci) ; climat wopical uscat (TA), caracterizat pi radiatii solare puternice, furtuni de nisip. @ Aparaie desiinate si functioneze tn medii foarte friguroase (con- ditii simbolizate cu ,.F"), caracterizate prin temperaturi foarte joase (—-60°}. Aparatele trebuie construite cu materiale speciale gi locurile de frecare trebuie unse cu unsori siliconice. A. [ONIZAREA $i DEIONIZAREA GAZELOR, CARACTERISTICA VOLT-AMPER A ARGULUI ELEGTRIC temperaturi inalte, | Atomul oricirni corp este format dintr-un swclen si din mai mulfi Wetiyoni care se rotese in jurul acestuia. Blectronul este incireat cu electricitate negativa, iar nucleul — léctricitate pozitiva. In conditii normale, cantitatea de électricitate ativa a tuturor electronilor unui atom compenseaz cantitatea de Hlecizicitate pozitiva a nucleului acestuia, astfel incit, fata de medial Mferior, atomul este neutru din punct de vedere electric Daci insi printr-un procedeu oarecare i se smulge atomului un aciron, sarcina electricé a atomului nu mai este nula (atomul nu mai @ neutru din punct de vedere electric) si el apare ca find inciireat a anumiti cantitate de clectricitate pozitivi. Un astfel de atom Ss numeste ton povitiv. @ Ovice proces prin care se vealizeazd simulgerea electromiloy de pe Dpbitele lov, cu formarea de electrons liberi si toni poxitivi, poart’ numele ionizare. Verificarea cuncstintelor 2A. Ce deosebire este intre coninrnare si stripungere? 2.2. La ce tonsiuae 52 inceare§ un aparat de 35.kV? Dar anu! de 110 kV? 233, Siabilifi relafia de oalowl penton incslziren maxim’ a unui conductor de seolinne ciroulara de diametru f. 24. Stabiliti relatia de caloul pentru incaizirea maxima a wiui cond rentangulark a x bs 25. Determinati inedlzirea maxima a unei bare de alam’ on diemetrul de 20 mum, la trecerea unui curent de 600 A, giitnd ch ¢ = 8+ 10°° Dom; K = 10° Wom ged, 26. Ce curent poate strabate fn regim permanent o bard de cupru de 20x4 mm, astich Sean ede pec ea MENT EES = jindu-se o& g = 2:10"? - Q i i ao ee aes Sangin ea a et te ee ea Hiast’ stare, gazul isi pierce propriesdfile izolante gi devine conduciitor 2.7, Co temprratur’ va ckpata o bark de aluminin oa diumetrul de 20 im fn timp de fie electricitate, conductivitates sa flind cu atit mai mare, cu cit gazul 2,5 s, la @ densitate de curent de scurtcireuit de 49 A/mm?, stiindwac ck ¢ = ste mai puternic ionizat. 7 igel eile ye de Westone erie OEE " La aparatele electrice, ionizarea se produce in special pe doui cli: 8, Cars sint modurile de transmitere a ciildurii? ~- puin ciocnirea unui electron avind vitez (gi deci energie cinetic’) ars cu un atom neutru (tonizare prin sve); —sub actiunea temperaturilor foarte inalte (tonizare termed ) La separarea sub sarcind a@ contacteloy wut aparat clectric, datoritt. diferentei de potential dintre contacte si incilzirii mari a punctelor de ontact ta momentul intreruperii, se produce o ionizare puternicd a Merului, care devine bun conducitor de electricitate si permite formarea itre contacte a unui arc electric prin care curentul continu’ si circule. jor de seotiune Un gaz in care au aparut electroni liberi gi ioni devine dontzat. In 2.9. Co cnergio este transmiok mediudui exterior intro zi de un aparat cu o supratati de racire de 1,25 m? la o difersaf’ de temperatura do 30 grd, stiindu-se ot valoa- rea coefisientniol mediu de transmisie totalé ests K = 8+ 10-+ Wjem*- grd? 2.40, Ce forti, ee exercitd ‘etre domi bate paralele cu lungimes, de Z m situate la dis- tanfa de 36 om, la wa curont de scuricircnit de durath (stabilizat) Jy = 0 kA, indvese c& valoarea curentulai de scurtcirenit de goo este Ty = 1892 Iq? sl 2.11, Ce cfect pot avea forfele clectrodinamice? 2.12, Ce reprint’ a dona cifri din simbolizarea gradelor normale de protectie? 2.43, Sint aperatele in execufic antideflagrantt etange sau nu? e Descdrcarea prin are se caracterizeaz’ prin tomtzare intens® a fiului (ionizarea termici este predominanti), emisie de electront yp metalut caiodules (datorita incdlzirii sale $i cimpului clectrie mare re coloan’ si catod), temperatura foarte inalt# a coloanci arcului i 16 17frinarea proceselor de tonézare CE a a capetelor acestuia (6000... 7 000°C), Lami Uj noxitate extrem de intensd a coloanei, caracte- risticd tensiunc-curent* (voli-amper) negativd . (fig. 3.1). : e In spatiul dintre contacte se petrec inst, in acelasi timp cu procesele de ionizare, si procese inverse, de deionizare, prin care se re- duce numérul de particule lonizate. Astiel de procese de deionizare sint: — recombinarea intre electronii liberi si jonii pozitivi, formindu-se astfcl atomi neutri; esirea electronilor din spatiul de descdr care gi impragtierea lor in spatiul inconjurator. Datorit temperaturii foarte mari a arcului electric, ofectele sale sint foarte puternice si duc la solicitari importante ale pieselor invecinate (atit metalice, cit si izolante). Au loc topiri ale picsclor de contact, ceca ce duce la vuzara lor gi arderi ele pioselor izolante, ale ciror caracteristici se inrdutatesc. Stingerea arcului electric intr-un timp cit mai scurt pentru a limita efectele sale esie o problemi deosebit’ pentru constructorii de aparate. 0? in* Fig, 3.1, Caracteristica ten- ssiune-curent @ unci descar- cari prin arc. B. METODE SI DISPOZITIVE DE STINGERE A ARCULUI ELECTRIC Stingerea arcului cleciric in aparatele de comutatie umiureste i favorizarca celor de devonizare. Favorizarea procestlor de deionizave se tealizeazi indeosebi prin: -— folosirea unor contacte de rupere din sateviale cu pumet de vapo- vizare cil mai rvidicat, —menfinerea unei presiwnt ridioate in zona in care se deavolt% arcul electtic: — récirea spatiuls in care se dezvolt& arcul electric; -- deplasarea arcului electric, prin suflaj magnetic, in zone cu gaze reci sau in contact cu peretii reci ai unet ,,camere de stingere’; —imsuflarea in zona arculul electric a uhui jet de gaz sau lichid rece; ~- folosivea gazelor clectronegative (hexafluorura de sult} care au proprietatea de a fixa electroni pe atomii neutri, formind ioni negativ: Gin metal: ¢ — priz& si figh euplates© Este interzisé intreriperea curentudat prin scoaterea fiset din J. AUTOTRANSFORMATOARE DE PORNIRE rise. i Pentru prizele de 63 A si mai mari este obligatorie includerea in corpul prizei a unui intreruptor prevazut cu un mecanism de blocare care impiedici scoaterea figei din prizi daci intreruptorul nu este deschis. Autotransformatorul de pornire este un transformator trife in Hi mumai doua faze bobinate. Cu ajutorul unui comutator, motorul conectat initial la prizele mediane, fiind astfel alimentat la tonsi- redusa. H. GOMUTATOARE STEA-TRIUNGHI K. REOSTATE DE PORNIRE $! REGLARE Aceste comutatoare servesc pentru comanda pernirii si opriril mo- toarelor electrice asincrone cu rotorul in scvrtcircuit si au rolul de a reduce valoarea curentulud absovbit de motor in timpul pornirit. Comutatorul stea-triunghi se poate utiliza numai daci motorul este astfel bobinat incit si aib&, in regim de lucru, bobinajul statoric conectat In triunghi, Deci la © refea de 380 V intre faze poate fi conectat prin comu- talor stea-triunghi numai un motor pe a cirui eticheti scrie 660/380 V sau A 380 V. Principiul de funcfionare consti in a realiza pornivee tn doud eae: — mai intii se aplici motorulyi. conectat in stea, tensiunea refelei (tensiunea aplicata f ‘ai faze este deci de 1,73 ori mai micd decit tensiunea retclei) ; indaté ce motorul a atins turatia nominalA (nu mai devreme si nici mult mai lirziu}, se modifica legdturile motorului in triunghi. n felul acesta, crventn! de pornire absorbit de motor este vedus le 1/3 din valoarea pe care ar fi avut-o dact se conecta direct in triughi. Deoarcce si cuplil de pornire seade la 1/3, pornirea prin comutatoare stea-triunghi poate fi folositi numai daci motorul porneste in gol sau sub sarcina redusa. Comutatoarele stea-triunghi peniru curenti pind ia 100 A se reali- zeazi acum pe baza comutatoarelor cu came (ve schema din fig. 4.9), pentru curenti mai mari folosindu-se aproape exclusiv comutatuars automate (v. cap. 6). cuitarea treptata a rezisten{elor conectate in cireuitul ro- fe. Solutia constructivi adopiaié depinde de marimea motorului, ectiv a rezistenselory precum si de frecventa pornirilor, Pentru motoare mici si frecvente mici de pornire se folosesc yeostate le pornire cave ouprind in acelasi ansamblu atit rezistentele, elt si co~ Mutatorul de trepte. Pentru motoarele mari, devine necesara amplasarea separaté a Wateviei sie revisteuti (fig. 4.16) $i a comutatorului de tvepte. Se foloscse MH acest ca, pentru scurtcircuitarea treptelor, controlere cu tobd (fig. 4.17), M fare se realize: de obice’ si inwersarea de sens si frinarea moto- In sfirsit, pentra freeverrfe mari de conectare, se preferd sohutia controleve Gidareds acestea comanda scurtcircuitarea treptelor de IL INVERSOARE DE SENS Realizate tot pe baza comutatoarelor cu cams (v. schema in fig, 4 imyersoarele de sens pentru motoare asincrone schimbi intre ele dow: faze ale circuitului de alimentare. Fig, 4.16, Reostat de pornire. 30 31Fig. 4.17. Controler cu tobi: @—ansemblu; b —sisicmul de contacte; 1—ax de acfionare a contectelor mobile; 2—tub izolant; 3—contacte mobile; 4—elomente de fixare a contactelor mobile; 5 contacts fine; 6 — miner de actionare; 7 ~— sistem de sacadare; § — capaci Flact de bari. 9 e Reostatele de pormire pot fi fie cx rezistenfe metalice in aer sau in ulei, fie cw dichéd (solutie de soda). © Reostatele de reglare au acesasi constructie, dar fiind solici- fate permanent, sint mai larg dimensionate si uncori previzute cu ventilatoare sau alte dispozitive de racire fortata. Rezisienjele metalice din constructia reostatelor sint executate din sirme sau benzi din mazertat stiv (crom-hichel, fecral, constantan etc.). Revisienjele pentru moioare mari, amplasate in baterii separate, s¢ execuid din elersentes de fontd sau tabla silicioasd, strinse pe doud saw trei axe izolate, intre ele fiind introdu rarii continuitatii circuitului — rondele izolante sau metalice. L. REOSTATE DE EXCITATIE Se folosese pentru seglarea fensiznii furnizale de generatoare prin modificaree cuventulel de excitajic. StatZlormate, ca si reostatele de pornire, dintr-un comutator cu ploturi fixat de o plact izolant& si dim tr-o serie de rezistoare din sirm& spiralizati, conectate la ploturile respective si amplasate intr-o cutie metalic (fig. 4.18). 32 se alternativ — in vederea asign- Tig. 4.18, Reostate defexcitatie’— diferite forme constructive. M, CONTROLERE e Controlerele cu toba, folosite pentru comiuiarea divectd a curen- mari, sint constituite din urmétoarele elemente principale (fig. 4.17): — un ax izolat care poate fi rotit din exterior si pe care sint mon- contactele mobile in forma de sectoare circulare cu diferite un- hiuri la contur; —unul sau dona axe izolate pe care sint montate contd fiznte cu elemente arcuitoare care asigur& forta de apasare ne- S. La controlerele de curent continu se folosesc $i camere de stin- cu suflaj magnetic. Se construiese pentru curenti mari, de 100~300 A, atit in aer cit baie de ulei. e Controlerele indireecte (de comandi) se construiese, de obicei, arianta de controlere cu came, similare constructiv comutatoare- F cu came, dar realizate intr-o constructie mai solid’ (fig. 4.19}, pen~ WJ curenti pint la 25--40 A. . c fixe N. APARATE PENTRU INSTALATII CASNICE $1 SEMIINDUSTRIALE Distingemn aparate de vacord la relea, aparate de coneotave si apavate protectie. 33Fig. 4.19. Controlere cu came: a — soiutie cu camercle de stingore aplicate; b!— solufie cu camerele de stingere teor porate; 1 — camere de stingere ceramice; 2 — capac cu camere de stingere. 1. Aparate de racord la retea (prize, fige, cuple) fiz, 4.20, Prize’bipolare cu contact de protectio {c, b,c) si tripolare en contact de null si 5 de protectie fs Mpgropata; & ~ dubl& ingropats; ¢ — triplé du cordon; @ — aparent’;e — etansd r Ingropati; f —ctaagh aparenti. ® Prizele fac parte din imstalatiay fixi, contactele lor fiind per manent sub tensiune. Pot fi aparente (pe tencuiald), tugropate (pentru tmontare in doze, sub tencuialé), capslate (in siluminiu sau material plastic). Dap& numirul polilor, pot fi bipolare, bipolave cu contact de pr0- tecfic, wipolare cu contact de protectte, tvipolare cu contact de proleciie st contact de mul. Cele bipolare pot ii simple, duble si triple. Prizele bipolare se executé pentru 10 ¢ tm 10, 16 si 25 A (fig. 4.20). Sint, previzute cu teci de contact care, fie prin elusticitatca materia Jului, fie prin clemente arcuitoare auxiliare, asiguri apisarea mece- sari pe piciorugele figelor. ¢ Fisele, conectate printr-un conductor flexibil la receptorul mobil, se introduc in prize pentru realizarea logdturii electrice. ‘ tn cazurile in care solicitarile termice uu sint importante, se pot riale termoplastice, impreund rizelor, tusi exist& fblosi fise realizate prin presare din mat | cordonul, Tipurile de fise sint aceleasi cu ale pr | fise de 6 A (fig. 4.21) : Cuplele 2s le telesle pentru porniri usoare si > 5s la releele pentru porniri grele. Caracteristica de protectie este prezeniata in figura 5.4. © Observafie, Conditia de declansare in cel mult doui minute (pomind de ta cald) Ja un curent egal cu 1,5 f,, care apare in uncle nonme string, nu mai este impust de nomnels internajionale si de standardele romAncsti. Este totusi util ca ea si fie respectath pentru a se pane de acord conditiile impuse releclor termice cu cele impuse motoarelor electrice. in anumite situatii cu porniri grele, regimuri intermitente etc., releele termice obisnuite nu mai reproduc cu suficient’ fidelitate incil- ziree motorului, putindu Tig, 3.3, Bloc de relce termice TSA 63. se ajunge fic la temperaturi periculose ale infisurarilor acestuia, fie la declansiri inutile, In aceste cazuri este recomandaté introducerea unor fervistoave —- semiconductoare cu re- zistenta variabila cu temperatura -- direct in infisurarile motoarelor; cu ajntorul unui circuit electronic de comandi, schimbarea brusc’ de rezistenti a termistorului la depisirea temperaturii admise conduce la declansarea conductorului din circuitul principal al motoruhii 44 ig. 5.4. Caracteristicile de pro- tie ale unui relen termic: — funofionare trifazict, sime- fies din stare rece; b — func- fonare bifazica asimetrica din fie rece; ¢ — functionare tri- ica simetrick din stare cal- } @—functionare bifazica Simenicd din stars calda. x eas 4a | 1 i S 8 h | ] I i a Ses skal UA 2255 b SET SSI ee ia 2. Declansatoare electromagnetice Pentru protectia impotriva scurtcireuitelor se folosesc declansatoare electromagnetice. Acestea sint electromagneti de tip deschis sau clapetd, la care bebina — strabatuti de curentul principal sau de un curent proportional cu acesta — este astlel dimensionatd, incit armi&tura mo- bil este atras’ numai la trecerea unui curent de citeva ori mai mare decit cel nominal. Reglajul se face prin variafia intrefierului sau a fortei antagoniste, ow De reguli, Ja intreruptoarcle automate pentru protectia liniilor, declangatorul clectromagnetic este reglabil intre 3 si.6 7,, iar la intrerap- toarcle automate pentru protectia motoarelor este fic cu reglaj fix ja 107,, fie reglabil intre 5 si 10Z,, astfel incit si nu actioneze la curentii de pornire (care pot atinge 6—7 7,). 453. Declangatoare de tensiune minima in constructia intreruptoarelor automate pentru protectia motoare- lor este obligatoric prezenta unui déclansutor de tensinne minima, cate deschide intreruptorul Ja disparijia iensinnii sau Ja c&derea ei subs o anumitd valoare si impiedicA inchiderea intreruptorului atit timp cit tensiunea nu a atins o valoare suficienti. Rolul acestui declansater este de a impiedica inchiderva necon- trolati a intreruptorului dup’ o intreruperc mai indelungat& a ten- siunii, care a dus Ja oprirea motorului si a masinii antrerate. Retuchidevea necontrolatd a civcuttului poate provoca: — pornirea directa, la tensiune plind, a motoarelor care trebuie pomnite cu commutator sfea-triunghi, reostat de pornire sau autotransfor- mator, ceea ce duce la suprasolicitarea motornlui si a retelel; -- pornirea neasteptaté a masinii antreuate, putind duce la distru- gerea unor piese san a unor parti de masini si la accidentarea unor persoane. © Observatie. In cazal in care motoarele sint comandate de con- tactoare, acestea preiau si rolul declausatoarelor de teasiune minim’, cu conditia ca butonul de pornire s& fie de tipul contect normal des- chis, astfel incit la revenirea tensiunii contactorului si nu reanclanseze de la sine. Conditiile tehnice impuse declangatoarclor de tensiune minimi de c.a. sint aceleasi cu cele impuse contactoarelor: — si nu depigeasc’ temperatura admisibili la 1,05 7 — si se inchida la 0,85 U im stare calda; -— sh se deschida intre 0,7 gi 0,35 U. D. SIGURANTE FUZIBILE Sigurantele fuzibile sint cele mai simple aparate de protectis tmpo- triva scurictrewitelor. Ble cuprind, in prineipiu, elemente fuzibile, con- stind dintr-un fir sau o band’ subtire de metal, cu sectiunea astfel aleasi incit dacd sint strabitute de‘un curent mai mare decit cel admis de instalatie s& se topeasci, itrerupind astfel circnitul protejat, in care sint montate in serie. Calititile principale aie siguranjelor fuzibile sint constructia foarte simpla si proprietatea de a intrerupe curentii mari de scurteireuit in a inainte ca acestia A fiatins valoarea maxima posibili (se realizeazd deci o Hmitare a curenjilor de scwrtcivcwit care 46 tribai instalafia, veducindu-se foarte mult jamice la care aceasta este supusi: Principalele dezavantaje ale sigurantelor fuzibile sint: intreruperea instalatiei, la arderea fuzibilului, pe un termen Jativ lung, necesar inlecuirii acestuia ; ~ variatia in limite foarte largi a timpului de topire, facind dificila sigurarea selectivitaii (intreruperea liniei numai in punctul de ali- entare cel mai apropiat de locul defectului) ; —raminerea motoarelor in doud faze datorit& topirii unei Sigurante dintre cele trei care protejeazd un circuit trifazic ; — eficienta redusa la protectia impotriva suprasarcinilor. solicitirile termice si di- 4. Tipuri constructive Vom examina in continuare constructia gi caracteristicile cclor ai folosite tipuri constructive de sigurante fuzibile. e Sigurantele in tub de sticla sint utilizate la protectia circuitelor de mick puiere (curenti pind la A) (fig. 5.5). « Sigurantele cu mare putere de rupere (fig. clemente componente: —m invelis izolant cu mare rezistivitate mecanici, executat fie «intr-un tub de portelan, fie prin turnarea unui material plastic intr-o form’ ovoidalé, fie prin asamblarea a doui capace din material plastic de mare rezistenta (politster cu fibre de sticli) ; una sau mai multe benzi subtiri perforate, din argint sau din cupmn, inglobate intr-o masi de nisip curlitat de toate impurit&tile 5.6) au urméatoarcle Fig. 5.6, Sectiane prin elementel de in- lociire al unei sigurente de joasi ten- 1—contact; 2-tub de siune cu mare putere de rapere: 3 fir fusibil —: 4— 1—tb de portelan; Z— fir fuztbil; lipitura.. 3—cntit de contact; 4— capac de in- chidere; 5—inel de fixare; 6 — rone dela de azbest; 7 — nisip. 5.5. Siguran(a in tub de sticld:organice si metalice, sortat la o anumitd granulatie si perfect uscat. Kenzile sint sudate pe cutitele sigurantei care fac legdtura ca circultul exterior. Stingerea arcului in nisip are doua efecte favorabile: —condensarea vaporilor metalici pe granulele de nisip produce o puternici ricire si deionizare a areului electric, limitindu-i yaloarea, durata si energia’ — conductibilitatea termic’ foarte bun’ a nisipului permite folo- siea, la acelasi curent nominal, a unor benzi cu sectiune mai mick decit in aer liber, reducindu-se astfel cantitatea de vapori metalici produsi in timpul topirii. 2. Tipuri functionale Din punet de vedere al caracteristicli de protectic ( functie de valoarea curentului), siguranjele se cla! criterii: impul de topire 2 dupi dow © dupa functiune: g — pentra protectie pe intregul domenin de curenti: a — pentru protectia de la un multiplu al curentului nominal in sus; e dupa obiectul protejat. Cele mai u2uale sigurante sint cele cu caracteristicile gL {sigurante normale sai rapide) pentru protectia conductoaselor, aM (sigurante lent-rapide) pentru protectia motoarelor, aR si gR (sigurante ultra~ rapide} pentra protectia semiconductoarclor (fig. 5.7). Folosirea sigurantelor lent-rapide in cireuitele motoarelor permite reducerea sectiunii conductoarelor de alimentare a motoarelor. Pentru a se intelege aceasta, se mentioneazd ci sigurantele din circuitul unui motor trebuie astfel alese incit si nu se topeascd la enrentul de pornire al acestuia, iar conductoarele de alimentare se aleg astfel incit si fie protejate de sigurantele respective. In cazul folo- sini siguranteloy noymale, aceasta duce, de reguli la necesitatea supra- dimensionanii conductoarelor fata’ de ‘cele corespunzitoare dia punct de vedere termic curentului nominal al motorului, Folosirea siguranfelor lent-vapide, mai putin sen: pornire, permite evitarea acestei supradiinensioniri, Sigurantele wiravapide sint neapdrat necesare in cireuitele redre- soarelor cu siliciu, foarte sensibile la suprasarcini. ile la curen’ 43 Obtinerea acestor caracteris- lici immpune uncle deosebiri in — onstructia sigurantelor, respec- jv in realizarea elementulni fe- bil. Ta sigurantele lent-rapide, pe banda fuzibilé se aplicd © picé- furi de aliaj staniu-plumb, care formeazi cu argintul sau cuprul aliaj ugor fuzibil (fig. 5.8). La suprasarcini de lung du- Tati, lamela se topeste in zona ‘de actiune a meterialului, de a~ daos, iar Ja scurtcizcuite se fopeste in zonele de reducere a ectiunii. Fuzibilul sigurantelor rapide ste fie realizat dintr-un singur metal, fie tot de tipul celor pen- tru _sigurante lente, in vederea ‘pbtinerii amor incalziri generale mai reduse. La sigurantele ultrarapide Henzile perforate au puntile foarte inguste (fig. 5.9) ae 22 ee Sigurantele cu mare putere de D GEES 20 59 ONL, pere au capacititi de rupere foarte mari, pink la 100 kA cn- rent virtual, si un efect de limi, ae ; Z Jare foarte puternic, Ele se fabricd in 5 mirimi, acoperind o gam de curen{i nominali intre 60 si 1.000 A. © Siguranjele tubulare sint tot sigurante cu mare putere de mm pere, dar realizate intr-o constructie mai simpli gi cu gabarit redus. | Fig, 5.7. Caractetisticile sigurantelor fuzibile. oe I Fig. 5.8, Band’ fuzibild pentra sigurante tent-rapide: 1 — pic&turt de alia} ugor fucibil 49In general nu folosesc cutite, legitura cu ciscuitul exterior ficindu-se chiar prin intermedivl capacelor de inchidere a tubului ceramic pro- tector (fig. 5.10), a Siguran{ele cu filet sint folosite in instalajiile casnice si semi- industriale, dar si in cele industriale, pentru intensititi nominale pint Ja 200 A. ; Sint formate din patru elemente (fig. 5.11): — soclil de portelan 1, previeut cu bornele de legare la circuitul exterior ; — eleimeniul de tnlocutre (patronul fuzibil) 3, elcAtuit dintrun tub de porfelan de o anumiti forma, umplut cu nisip si inchis la capete eu capace de contact. Firele fuzibile sint intinse in masa de ni ip intre capacele de contact (fig. 5.12): oe piesele de contact, cu diametrul interior calibrat, avind rolul de 4 impiedica introdacerca unor elemente ce inlecuire de valoare no- minali mai mare (care mu ar putea asigura o protectie corecta) ; — capacui filelat 7 — cu rolul de a tichide elementul de inlocuire, tealizind totodaté presiunea de contact necesar’. Fig. 5.9. Bur s ig cr 10. Sigura ubnlares Pentru siguranti a—Ty : ee oo altraraplda de b= Jy = 32 ALT, = BOKA 32 A. @~ Iq = 125A: f, ~ 100 kar 50 Fig. 5.12. Sectiune prin clementul de inlocuite al unci sigurante fuzibile cu filet: rorp de portelan; 2 — fir fuzibil; —firal indicatorulus de functionars; ~nisip fin; J — expace de contact; 6 — indicator de funchionare 5.11. Siguranté eu filet: ; 2—teacd filetath; 3 — cle- mestul de inloenize capac filetat; 5 —scrunalizator; 6 — plesi de contact; 7 — borne 1 4 Aces tip de sigurante se fabricl pentra curentii nominall de 25, 63, 100 si, mal rar, 200 A. Scara curentilor nominali ai elementelor de inlocuire fuzibile este ins mult mai bogat&: 6, 10, 15, 20, 25, 35, 40, 63, 80, 100, 125, 160 si 200 A. Ele au capacitatea mare de rupere de 5—8 kA. 3. Reguli de exploatare ; sbi Bee Sipsilsearnny (des in exploatarea sigurantelor fuzibile trebuie sa se fins seamé de citeva probleme: : —méarimea sigurantei trebuie aleasi corect in functic de sectiunea conductorului prote! u — trebuic interzisi inlocuirea fuzibilelor arse cu fire de cupru ne- calibrate si in special trecezea firului de cupru pe deasupra elementului de inlacuire ; ; — Ja montarea sigurantelor toate legiturile de contact sé fie bine sitinse si si se verifice periodic mentinerea fortei de apasare pe con- tacte; 51Capitolul 6 APARATE PENTRU COMANDA AUTOMATA — sigurantele si fie asezate in partes de sus a panourilor, astfel incit caldura degajatt de ele si nu afecteze alte elemente ale insta latiei ; — introducerea in furei a sigurantelor cu mare putere de rupere trebuie fienti cu. minusi de protectic, si cu fati aparalti, find scama 4 este posibil si existe un scurtcixenit pe linie, iar siguranta si explo. deze, Cuprindem in accast’i grupi eparate care pot fi comandate de la tunjd sau de catre un velen de protectio: = contactoare si ruptoare : — contactoare cas rele; —éntreruploars automate (a din principal vol de protectie) A. GONTACTOARE §1 RUPTOARE Verificarea cunogtintetor 1, Principiul de functionare $.1, Ce tipuri constructive de relez termice cunoastefi? 5.2. Care sint condijiile tehnive impnse unui relen terniic pentru protectia motoarelor? 5.3. Ce proprictate an termistoarele? 5.4, Ce deosebire este intre un dectansator si un relen? 5.5. Ce protectic asigura un declangator de tensiune minima? 5.6. Ce condifii tehnice se impun unvi declansator de tenslune minims? 5.7, Ce avantaje si ce dezavantaje prezintA sigurantele fuzibile? 5.8, Care sint efectele favorabile ale nisipului in sigurantele fuzibile? 5.9. Ce avantaje prezinti folosizea sigurantelor lent-rapide in circuitele motoarelor clectrice? 9.10. Ce principii constructive se folosesc la realizarea sigurantolor rapide? 5.11. Ce precautii trebuie lnate 14 montarea signrentelor fuzibile? 5.12. Ce se intelege prin protectic antibifazica? Contactorul este wn aparat de comutafie cu acfionare mecanicd, ee romagnelicd sau pneumaticd, ou 0 singurd poritie stabild, dept ea jabilt. suporta si tntrerupe curenfin tn conditic normale de exploatare le unui civcuit, inclusiv curenfit de suprasarct: ; ; “ Figura 6.1, a ilustreazi functionarea unni contactor electromag: etic: la inchiderea circuitului de alimentare a bobinei 3 a electro- Fig. 6.1. Contactoare cu migcaze de rotafle : ie; P us fil; 2 — miez fix; = de cutent contin; 6 — de cusent alternadi¢; £ — armacurd fis; : S ouink, | emidtued mobilay 8 — contact mobil; @ — contact fix; 7 — camend * "de stingore; 8 — bobins de suflaj; 9 — ax. 53magnetului, armatura mobilA ¢ este atrasi gi inchide prin deplasarea contactului mobil 3, care este solidar en ar- matura mobili; contactele ramin inchise numai atit timp cit bobina electromagnctului se afla sub tensione: in momentul in care se intre- rupe alimentarea bobinei electromagnetului, circuitul principal se des chide din non, contactul mobil revenind in pozitia d. unea greutitii proprii sau a unui resort antagonist, © Observatie. Din punct de vedere constructiv, contactoarele ruptoarele se aseamina foarte mult intre ele, dar la contactoare, po: tia de repaus corespunde situatiei cu circuitul principal deschis, in timp ce la ruptoare pozitia de repaus corespunde situafici cu eircuitul principal inchis, electromagaetul intervenind in sensul deschiderii cironifului, cireuitul principal se le repaus prin acti- 2. Tipuri constructive si m&rimi caracteristice © Dupa felul curentului din circuitul principal (circuitul coman- dat), contactoarele gi ruptoarele pot fi de cu alternaiiy. ent continu sau de curent (28238 ~S2258 Tn mod normal, contactoarele se consiruiesc pentru tensiuni pind siBeas la 440 V in curent coutinuu si 380 sau 660 V in curent alternatiy 51 Bones intensiti{i nominale cuprinse intre 6 si 600 A. EHS ES * Dupd modul de actionare a contactelor mobile, contactoarele BaLE REE si ruptoarele pot fi: gegeey= ~- cu actionare prin clectromagnefi (de curent continun sau de eurent Geko lat altemativ, indiferent de felul curentului din circwitul principal). Aceasta ae cS este solutia cea mai frecvent folosité, ca prezentind o seric de avan- Say 2237 taje (posibilithti largi de comandi la distant’, comand ugoari si Bog 1 hSx rapitlt prin butoane sau relee, putere de rupere suficient de mare): gob. e so — or cer comprimat, indeosebi la contactoarele de curent continuu q Ne ee au pentru curengi mari (tractinme electricd), unde este necesara separa~ 3./28e0 rea rapid’ a contaetelor eno es 33 c= Ol AcHonar wmecanic®, prin arbori cu came; metoda este utili- geal} zati rar si numaj la intensita{i mici, deoarece puterea de rupere este Baas gis mici, viteza de separare a contactelor fiind redusa. g- epee s e Dup& numarul de poli, se deosebese contactoare si ruptoare b 128% ok monopolare, b polare, tripolare lecle mai frecvent folosite) si telrapolare. g elses. e Dup3 modul de deplasare a contactelor mobile, se deosebesc: egies le — contactoare cu miscare de rotefie (cu o singurd intrerupere pe BEAz euates faz’) (fig. 6.0); a8" a0 — contzctoure cu iiscare de vansiafie (eu dowd intreruperi pe faz) lealegs (fig. 6.2). 54Contactourele ci mriscare de votatie sint mai robuste la solicit&ri prin vibratii, au o putere de rupere relativ mare (comportindu-se mai bine Ja utilizarea in curent continua) si se pot realiza cu usurinta in diferite variante constructive (cu numér variabil de poli sau de contacte au liare). AC3 — corespunzitor motoarclor cu ro- torul in senrtcircuit ; AC4 — corespunzitor regimului de luern cn gocuri si invorsiri de sens a motoarelor cu rotorul in scurtcircuit. 2 Acest tip constructiv se foloseste pentru contactoare de curent continuu, contactoare cu compozitie variabili, contactoaze de regim greu (cu solicitiri deosebite de mediu, vibratii si socuri), contactoare pentru intreruperea curentilor capacitivi, : Contactoarcle cu miscare de translafie prezinta avantajul unui gabarit redus, ceca ce este favorabil realizirii de panouri compacte; se pre- Similar, sint cinci categorii slandardi- fle pentru contactoarcle de curent continu (DCI—DC5) si doud categorit pentrre con- Motoarvele de comanda si contactele arxiliare ACI1 si DCIL) ‘Durata de serviciu se exprima prin re- istenfa la urd mecanicd, care este la sontactoarele moderne de 5—10 milioane Manevre, si prin reristenfa Ia usurd sub Sercind, caré in regim AC 3 este de ordinul a 500 mii pind la un milion conectari, teazé mai bine unei mecanizéri avansate a fabricatiei si a montaju- Jui; au o duraté mecanic& de serviciu mare si un cost mai redus. Ele reprezintA © solutie practic genoralizati la contactoarele de curent alternativ pind la 400 A. Q varianté a acestui tip constructiy o constituie coniactoarele cu miscare combinatd, la care directia de deplasare a contactelor mobile este perpendicular pe directia de deplasare a armiturii mobile a elec- tromagnetului, Aceast& constructic, folosit’ sila noi pentru unele con- tactoare de peste 100A, prezinti avantajul cé reduce vibratia con- tactoarclor, asigurind o rezistenti marit& la uzura sub sarcina (fig. 6.2, 0). B. COMBINATIL DE CONTACTOARE CU RELEE e Cea mai uzvali combinatie este contactorul cu relee termice, denumit si Fig, 6,3. Reprozentarea grafied aror magnetic, realizat yzual atit im 2 Conditiilor de tucru ale con: By gi wea A eT ai: tactoarelor la diferite categoril ecutic deschisa, cit gi inchisA (fig. 6.4 de regim de lueru. i 6.5). 3. Probleme de exploatare , E Pentru protectia impotri ‘a curentilor de scurtcireuit, in amontele ontactorului cu relee termice trebuie montat un intreruptor automat Domeniul de utilizare al contactoarelor find foarte larg si in con- Sau sigurante fuvibile adecvate, tind extindere, cuprinde situatii foarte diferite in ceea ce priveste natura circuitulni comandat si: solicitSrile pe care acesta le impune corttactorului. Normele internationale define: nativ, patrn ACL — ACL — Se folosesc de asemenea inversoare de sens automate cu doud con~ tactoare imterblocaie inire ele electric si mecanic (cind unul este in- chis, celilalt nu se poate inchide) (fig. 6.6). , pentre contactoarele de curent alter- categorii tiptce de veginn de lucrn (Lig. 6.3}: corespunzitor sarcinilor pur rezistive (cuptoare, de exem- plu; corespunzitor motoarelor cu inele; e Comutatoarele automate stea-triunghi sint formate din trei con- Hactoare (retea, stea si triunghi), un bloc de relee termice de protectie un releu de timp cu care se poate regla fimpul de la pornire pind da trecerea de la conexiunea stea la conexiunea triunghi. 56 57c. INTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOASA TENSIUNE 1. Principiul de functionare Spre deosebire de contactoare, intreruptoarele automate se carac- 4 prin faptul ca, odati inchise contactele principale, ele sint enfinute in pozitia ,inchis“ cu ajutorul unui z&vor mecanic numit roasci; acesta blochea: 4 contactele mobile la sfirsitul cursei de si le mentine in aceast4 pozitie un timp oricit de lung, fara enn consum suplimentar de energie. La comanda voiti a unui opera- sau la comanda automat a unui releu de protectie, se indepar- zi zivorul mecanic, eliberind contactele mobile, care se deschid Wi mare vitezi sub actiunea unor resorturi puternice. e fuchiderea intreruptoarelor automate se poate realiza prin dife- ite metode, ca: Fig. 6.4. Contactor cu rele Fig. 6,5, Schema de coneniuni a unui contactor cu termice de 40 A rolve termice: — contactor; Hy — blve eu refee termice; t — con- wot de totrerupere; C~ bobina Ue actionary a tone I —duton comand a pisare — de c&tre un operator a unui buton de tnebidere, folosit’ la aparatele de curenti nominali mici (v. fig. 6.9, 4); Fig. Intreruptor automat USOL 250 A cu servomotor. 6.7, Tntreruptor automat ew electromagnet de actionare. if Fig. 6.6. Schema de conexitini a unui inversor de sens. 58~ actionarea unei manete (fig. 6.9, 4, 6.9, ¢, 6.9, d) a — folosirea unni electromagnet de actionare (fig. 6.7) sat a unui servomotor (fig. 6.8); i _ —folosirea unui dispozitiv de actionare cu acumulare de energie resort. flere, completat’ cu utilizarca unor dispozi de suflaj magnetic si [anor camere de stingere bine studiate, permite realizarea unor capaci- fifi dé rapere de ordiaul a 5—S80 kA si, ca urmare, folosirea intrerup- [oarclor automate ca aparate de bazi pentru protectia Ia scurtcirenite nemai ie de sigurante fuzibile); — insensibilitate la variatille de tensiune ale refelei, intreruptorul, Fimiuind inchis chiar dac& tensiunea dispare complet ; —economie de energie; _ posibilitatea de a se dimensiona electromagnetul mai economic; in cazul actionarii prin electromagnet — dat find faptul c& el se fli sub tensiune numai o fractiune de secund&, cit se produce in- whiderea ; —rezistenti mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri. me- anice. * « Dezayantaje. Folosirea 24 ele mai importante fiind: —treeventa de conectare permis’ este foarte mic& (cel mult, citeva i de manevre pe zi), durata de serviciu fimd de ordinal zecilor de hii de actionari; —aparatul are o constructie complicaté, find in consecingi si Jativ scump, voririi mecanice are ins& gi dezavantaje, 2. Tipuri si caracteristici constructive Dati fiind varietatea mare a domeniilor de utilizare, se intilneste j © mare varietate a tipurilor constructive de intreruptoare automate. ‘Se pot distinge totugi citeva categorii principale de astfel de aparate. e {ntreruptoarele automate de instalatii sint dotate cu declansa- toate termice gi electromagnetice pentru protectia impotriva supra- scinilor si scurtcircuitelor. In raport cu siguranfele fuzibile, ele pre- se avantaje — posibilitatea de restabilire imediataé a curentului fara a se pierde montérii unui clement de tnlocuire nou in lo- ig. 6.9. Tntreruptoare automate de joasd tensiune —tipuri constructive: 4 ~ intreruptor tripolar en avtionare prin brton, 1 & — inteoruptor tripolar In exec deschisi; ¢ — tutreruptor auton mt _ es capsulat in carcask tzolant’; d — inteeruptor eu- tomat Limitator, 60 cul celui ars; 61 4— hu mai este necesar un stoc de clemente de rez instalatiilor, inlocuirea fuzibilelor arse prin fuzibile fire groase de cupru; = — se poate obtine si o protectie eficace impotriva suprasarcinilor, Iucru practic irealizabil cu sigurantele fwzibile rapide: — se poate regla Ia fata locului eurentul de deel tului in functie de curontul real de servi natéfeste mult eficacitatea si operativitatea protec Desigur ins ck ele sint mai scumpo decit sigurantele, Se deosebese diferite tipuri constructive: i placd frontal’, cu filet Edison pentru ingurub de po tablourile existente (numite si sigurante automate) (fig, 6.10) Fig. 6,10. Tutrcruptoare automate ile instulatii — diferite tipuri constrective: @, 6, ¢ — cu prindere pe sind: @ — en filet Edison) ¢ -. cu placa frontal. 62 nw mat 3 6 de si, indeosebi, se eviti pericolul pe care il prezintd pentru securitatea locuintelor. si improvizate din lansare a automa- u al instalatiei, ceea ce imbu- cu prindere pe sind, eu are fn soclurile de siguran ti e intreruptoarele automate tripolare execula pentru intensité comandate prin buton {i nominale pind la 40 A, e Intreruptoarele automate in constructie deschisa, de tipul celor entate in figurile 6.7 gi 6.9,2, se construiese pentru curenti nominali si mari, sint comandate atit manual cit si cu electromagneti servomotoare si sint folosite indeosebi pentru protectia circuitelor incipale ale alimentirilor cu energie din industrie (se monteaz& tot- Weauna in celule san panouri). e Intreruptoarele automate compacte, in carcasi de masi plas 4 fenolicd de tipul celor reprezentate in figurile 6.8 51 6.9, c uiesc pentre curenfi nominali de ordinul sutelor de amperi; site pentra protectia circuitelor electrice din instalagiile industriale, inde se impun dimensiuni reduse ale panourilor, . Intreruptoarele automate limitatoare (fig. 6.9, @) se construiese pentru instalatii de ordinul sutelor de amper! si capacititi de rupere pink la 100 kA virtuali, Ble Hmiteazd valoarea curentului de scurt- ircuit aptrut in instalatie, reductnd mult solicitiirile termice si elec Todinamice la care este supusd instalatia in acest caz (de aici le vine si numele de ,,intreruptoare limitatoare”). Pot fi actionate manual sau meu servomotor. Tipuri de aparate maj deosebite sint: —intreruptoarele automate rapide de curent continny, dotate cu qelee sensibile la panta curentului de scurteircuit, in vederes asigurard ‘nei protectii cit mai cficiente a redresoareler ; : 7 —intreruptoarele auomale pentru proiectia tmpotriva curengilor de iigject, care sesizeacd dilerenja Intre valorile curenfilor de pe condue- ornl de fazi si de mul, diferent& care devedeste aparitia unci seurgeri de curent la masi fcuvent de defect) gi deci a unei slabiri a izolatiei. Producind intreruperea imediati a circuitulai aiunci cind curentul de defect @ trecut de un anumit nivel, ele protejeazi foarte eficient impo- “riva’ pericolului electrocutarii si incendiilor (fig. 6.11), Tnteruptoarele automate difer’, de asemenea, prin modul de actio- nare si prin gradul de echipate cu dispozitive accesorii, cam sint: con- tacte de semnalizare, dispozitive de declansare de la distanti, declanga- oare de tensiume minim’, dispozitive de temporizare a declansirii “prin relee etc. In prezent, practic, toate triveruptoavele auiomate de joasd tensiune Se executd ca aparale de inlrericpere in eer. 63Fig. 6,11. fntreruptor automat pentru protectia jmpottiva curen= tllor de defect {TAPCD). -clemonte accesorit: bovine de declansare, transformatoare de rent, contacte auxiliare etc. D. APARATE ANTIGRIZUTOASE SI ANTIEXPLOZIVE 'Electrificarea exploatirilor miniere a impus folosire in subteran. uturor tipurilor de aparate electrice de joasi tensiune. Pentru a ita pericolul de explozie, a fost necesar ca toate aceste aparate fie inchise ca’catcase suficient de rezistente pentru a suporta explozia azului din interior $i s4 fie astfel consiruite incit si nu transmit explozia terior (v. capitolul 2, par. D 2). Deoarece ga7ul exploziv din minele Je cArbuni se numeste ,,grizu”, aparatele folosite in minele de cArbuni ie numesc avfigrivwéoase. Ble sint insé numai un caz particular al unei egorii mai mari, aparatcle anliexploztve. ‘Aceste aparate, al ciror principit de constructie este acelagl, se Fonstruiesc in diferite variante, in functic de locul unde slnt folosite $i natura gazului exploziv care poate aparea in accel loc. Ele sint necesare in industria chimict, in exploatarile petrolicre, in rafindrii tc. & Oricare ar fi varianta constructiva, un intreruptor automat este constituit din urmétoarele elemente componente: — cirouitul principal de curent, format din: contacte principale, contacte de mpere (bobind de suflaj magnetic), coarne de suflaj si borne de racord la circuitul exterior, realizate din profile de cupru. Pastilele de contact se execulé din materiale sinterizate (argint cu wolfram), La intreraptoarele mari se folosesc dowi categorii de con- tacte pe pol. contacte principale, e execula din argint, si con- tacte de rupere, care se execat’ din argint-wollram cu peste 50% W, argint-grafit gi altele; : —camercle de stingere a aveithel electric, executate din materiale rezistente ja actianea arcului electric ; — piese teolante pentru suslineree cailor de curent si separarea faxelor, realizate de obicei prin presare din rdgini fenclice — mocanisinul de actionare si zavortve, realizat din table 3i profile de ofel tratate in mod special pentru a face fat uzurilor si solicitarilor; _ = outia aparatulei, executati din tablé de ofel la apatatele mari gi din rigini fenolice la apavatele mici si intreruptoarcle tip .compact™. — elementele de protecfie: declangatoure termice, _declangatoare electromagnetice instantanee sau temporizate, iar la intreruptoarcle automate folosite pentru protectia motoarelor — si declanyatoare de tensiune minima ; E. MASUR] DE PROTECTIE A MUNCII IN CONSTRUCTIA SI EXPLOATAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE Conceptia constructivi a aparatelor electrice trebuie si asigure ) deplini securitate a operatorilor. 4, Masuri privind constructia aparatelor Masurile constructive care se iau se impart in mai multe Hep —Protectia tmpotriva eleclrocutiria prin asiguraren ‘izolativn, ghat pieselor de manevrii, cit sia celorlalte piese metalice cu’ care operas ul poate veni accidental in contact. Piesele de manevra trebuie si din material izolant sau imbricate in material izolant, iar piesa me- lic® pe care actioneazd piesa de manevra trebuie sA fie izolata fats i he de pirtile sub tensime, respectindu-se distantele de stripung onturnare stabilite de norme. Cadrul metalic a! aparatului trebuie prevazul cu surub de punere la pamint, ier zone din jurul surmbulut Irebuie s& fic cositoritd si si ramin& nevopsiti pentru a se asigura un 64— si se instruiasci personalul asupra modului de deservire max- hdu-se explicit butoanele si mahetele de comanda si ana Eon , Mele indicajii privind actionarea maginii si in special actiunile pericu Base care trebuie evitate. 1 In exploatarea apavatelor este necesar: ; — sh fa se jntesvind Ja aparate decit dup ce au fost sigur scoase bmpict de sub tensiune, de la intreruptorul sau separatorul din amonte, A acesta trebuie atimati o tabliti cn textul ,Atenpie! Se lucreazd linie” ; f he u — orice manevra Ja aparatele deschise trebuie faicuté eu mina pro~ fiat cn manus’ electrowolanta de cauciue si cu fafa ferité printro sca sau tm paravan. Foie je < coe ¥ © Atenfie! Inchiderea este mai poriculoast decit deschidereal Nu Glatt od putefi tnchide pe wn scuricircuii! contact electric bun al conductorulai de I gare la pamint. , © Nota Pentra mai muta. sigurant impotriva eélectrocutarii, este recomandath Solosivea tensiunii nepericuloase de 24 V iy toate cirewitele de comandd, + Aparatele care nu sint montate in incpey speciale trebuie si fie inchise in carcase. In locutile uméde, cu pericol mare de clectrocu: Fig. 6.12, Buton cu inel de tare, carcasele trebuie si nu poatt fi deschise protectie. de personal necalificat; ele trebuie si fie preyécute, cu suruburi necesitind chei spe: ciale (de exemplu, suruburi cu cap trimghiular) sau cu blocaje care si nu permit deschiderea capacului deci? dup’ ce intreruptorul inte: tior a fost scos de sub tensiune. ~ Protectia tmpotriva acpiondrii accidentate a aparateloy prin preve- derea batonului de comanda cu inele de protectie (fig. 6,12), Pentru evitarea comenzilor gresite, indicatiile butoanelor trebuie s& fie foarte clare, eventual cu imagini sugestive. — Protectia impotriva manifestirilor extevioare alé tntreruperti cu venfilor: flicdri, gaze fierbinti, gaze ionizate etc, Pentru aceasta, carca- sele de protectic trebuie si reziste la presiunea gazelor produse la intre- ruperea curentului corespunzétor capacitaifii de rupere, iesirea gazelor fierbinti trebuie si fie orientatA numai in sus, in afara zonel in cate s-ar putea gsi mina sau fata operatorului, rificarea cunostintelor Co deosebire este intre un contactor si nn ruptor? Cum pot fi actionate contactoarcle? ; ; iB. Pentru ce utilizari sint recemandate contactoarele ca miyoare de xotatie? Co avantaj prezin(A contactoarele cu migeare de translatic? : 5, Co categorli de regim de Iucrn sint stabilite pentrn contactoarele de e.? HG, Explicati pz scheniti fonctioarea contacioralus eu relee terntice. 7. Ce biocaje sint esigurate de schema inversorului de sens automat? = _ Ce avantaje prezinth utilizarea intreruptoarsior automate do instalatii? ; 9, Ce avantaje previnti folesirea intreruptoarclor automate fayi de contactoarcle M&suri privind exploatarea aparatelor Miasurile care trebuie luate in exploatare se impart in; —imisuri care trebuie Iwate la montarea aparatelor; —miasuri care trebuie luate tn cursul exploatirii: La montarea apavateloy este necesar: — si se yerifice concordanja dintre parametrii instelatiei si datele marcate pe aparat sau inscrise in catalogul. producuhui; —sl se verifice izclafia aparatului gi functionarea Ini corectay ~- sa se fixeze bine aparatele pe panou sau pe’ perete, si se etan- seze corect trecerile conductoarelor, si se inchidi bie capacele, si se respecte distantcle minime prevazute in instructiuni fats de alte aparate, si in special in pariea superioar% fat de alte piese puse la pimint sau sub tensiune; cu selec? - vi G.10. Ce elemente de proteotic intr in components unui intrernptor peo ? 1, Cum se asiguré din constructia aparatelor electrice protecfia Impottiva electro cuthrii? : 12, Ce masuri trebuie Iuate Ja montarea aparatelor electrice? 66Butoanele de comand’ se impart in dou grupe mari: —buloane pentrs montare pe panor; — butoane in oulti tnchise (fig. 7.3). a) ; Din punctul de vedere al functiei indeplinite, exist’ o foarte mare ietate constructivi: budoane normale (hg. 7.2, 2) butoane ciuperca ig. 7.2, 6) on capul mai mare, folosite ca butoane de oprire si de avarie, Injowne cu chots (lig, 7.2, ¢) care se pot inenia pe pozitia dorila, impiedi- fnd actionarca de cdtre cel care nu posed cheic, prileane on lanpa g. 7.2, a) cere lumincazA cind cou comanda, butoane ex refinare care imin pe pozitia inchis din care pot icsi prin tragere sau rotire, si multe ’ Be homie importanté 9 constituie futoanele selectoare, care pot liza diferite scheme in functic de pozitia micului miner rotativ cu re sint previzute (fig. 7.2, ¢) f oie ‘Acest Ince il pot realiza i brdoauele manipulaloare, prevazute Jr o monet’ 2 cares povitie (sus, jos, sting, dreapta) determin’, reali- f Capitolul 7 APARATAJ AUXILIAR PENTRU ACTIONARI INDUSTRIALE $1 AUTOMATIZARI Includem in aceasti grup aparatele. necesare pentru comanda la distanta a contactelor clectromagnetice, precum si cele pentru semna- lizarea situatici din circuitul comandat. A. BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sint folosite pexirvy comanda voit® a contac toareloy pe magini-unelte, ascerisoare, masini de ridicat, pupitre de co- mandi. Ele sint in general prevazule cu un contact normal deschi (ND) si un contact normal inchis (NJ), putind fi folosite deci fic ca butoane de pornire, tie ca butoane de oprire, in functie de contactul care se conecteaza in citcnit. Bidtoanele mai complexe (dude) pot comanda simultan deschiderea unor circuite si inchiderea altora (fig. 7.1). Butoanele de comand’ stnt aspionate aumai manual. Ele au o singura pozitic stabil, la care revin indata ce butonul nu mai este actionat Curentii neminali de serviciu sint, de obicei, 6A (rar, 10 A) in eurent alternativ si 1,5—2 A im curent continuy. Fig. 7.2. Butcane pentru _ montare de panou: 5b — cinpercay {d — selector; 1} f— manipwe ‘ator. Vig. 7.1. Butane de comand : @—simpin (2NT. 6 = dublu (4N/-+® zarea antnitor scheme, de obicei destinate actionarii unui organ a maginii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare (fig. 7.2,/). Butcanele tm cult tnchise se clasific’ in primal rind prin numéral de butoane incluse in entie, in al doilea rind prin gradul de Pprotecti¢ asigurat de cutie. De obicei, butoande de comand’ sint colorate sau marcate dupii un anumit cod: — verde sau litera I indick butonul de pomire, respectiv de pu nere sub tensime a cirenitului; — 7es% sau litera O indic& butonul de oprire, respectiv de scoatere de sub tensiune a circuitului. Unii produc&tori folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere, B. GHE) DE COMANDA Cheile de comandé sint variante ale butoanelor selectoare sau ale comutatoarelor cu came eu curent nominal mic (10—16 A), servind ca aparate de conectare pentru cireuitele de comandi. Au dow sau mai multe pozitii stabile (cu retinere), dar pot avea si pozitii pasagere (cu revenire). Unele variante sint prevazute si cu lamp’ de semnalizare. bmod frecvent necesitatea fie de a se intrerape functienezea instalatici cind cursa organelor in miscare a depiisit limita permis’, fie de a se co- Mmenda o anumita succesiune de operatii, in functic de pozitia unor piese in miscare. : Deplasarea clementelor mecanice de comand& esie de multe ori foarte lent’: daci deplasfrea contactelor mobile ar fi legata direct de erganul de comanda, contactele s-ar uza xapid. De aceea, toate limita- foarele de curst directe (cu curen}i mari) au dispozitive de actionare brascé a contactelor, jar cele indirecte existd in ambele variante: ca ontact de translatie (fig. 7.4, a) si cu contact siritor (fig. 7.4, 6). Limitatoarele de cursi directe intrerup chiar curentul de alimen- tare a motorului. C. LAMPI $I CASETE DE SEMNALIZARE Lampile de semnalizare servesc pentru semnalizarea luminoast pe panouri si pupitre de comand, a pozitici aparatelor mai importante de conectare sau pentru a indica anumite situatii normale sau anormale in instaletia supravegheat’ (lig. 7.3). Casetele de semnalizare sint tot Mampi de semnalizare, avind cutia de dimensiuni mai mari si o plac frontal’ din sticla opaca pe care se pot aplica anumite inscripfii, in scopul de a ugura supravegherea. regimului de funcjionare a instalatiei, = i pi] D. LIMITATOARE DE CURSA i Limitatoarele de curs& sint aparate de conectare care intrerup sau stabilesc circuile sub ecfiunea unud element mecanic al instalayier aflat tn miscare. Astfel, in instalatile cu piese in migcare, actionate electric, cum sint; masinile-unelte, podurile rulante, ascensoarele etc, apare in Fig, 7.4, Limitatoare de cursi: i a —cu translatic; & — cu contact stritor; elemente cinematice. 7h 70Ele se executi ca aparate de intrerupere in aer sau i wlet, pentru curenfi nominali cupringi intre 25 si 100 A (rar 200 A} si tensiuné nomic nala de 500 V. y Limitatoarele in ulei sint folosite numai in medii cu mult praf, va- pori corosivi sau gaze explozive. ¢ Limitatoarele de curs indirecte intrerup curentul de alimentare a bobinei unui contactor, care la rindul siw realizeazA intreruperea ali- mentarii cu energie a motorului. Limitatoarele de cursi indirecte se executi nuimai ca aparate de intrerupere in aer, find dimensionate pentru 6 A sau cel mult 10 A, ja 380 si 500 V. Ele se construicse pentru frecvente mari de conectare (600—1 000 de conectiri pe ori), dat au © putere de rupere mica. © mare yarietate de clemente cinematice asigurA satisfaccrea nume- roasclor necesitati ale constructiei maginilor unelie (fig. 7.4). \ Fig. 7.5. Solutii constructive pentru de- jacarca brusch a contactului mobil el microiatreruptoarelo: —lamel elastic’ in T; 6 —lameli astica ia arc de cere; ¢ — resort clicoidal. E. MICROINTRERUPTOARE Microintreruptoarele sint caracterizate prin: , — tntrerapore bruscd, independent’ de viteza de deplasare a orga- nalui de actionare; — funcjionare foarte precisa (comutarea *contactelor. dintr-o pozi- fic in alta se face Ia o anumité pozitie foarte bine definiti, a elemen- tului de actionare) — efort mic $i cursd foarte vedusd a clomentului de actionare: — dimensium reduse> - fresventé mare de conectare (de ordinul a cttorva mii de conec- tari pe ork) si duraté de serviciu foarte mare (de ofdinul a un milion de manevre) ; —curenti nominal de ordinul a 6—10 A in curent alternativ sia 0,5—2 A if curent continuu. Se folosesc diferite solutii constructive: cu lamela elastici in T, cu lameli elastic’ in are de cere, cu resort elicoidal (fig. 7.5). Lamelele elastice se execttta din bronz cu beriliu, singurul material capabil st asigure o durat& mare de setviciu, Pentru a se satisface multiplele necesititi ale instalatiilor moder- r ne, se fabric& astazi o mare diversitate de microintreruptoare, care se deosebese in special prin dimensiuni-(fig. 7.6) si elemente cinematice (fig. 7.7). Fig. 7.7, Miccointre- anptoare cn diferte elemente Cinernatice’ 72 S a b Fig. 7.6. Mictointrernptoare -- dimensi- uni uzuale: @—normal: & — miniatura; o — subminiatura,Avantajele pe care le prezinti aceste intreruptoare (viteza mare de ctionare, rezistenf&’ mici de contact, consum de energie foarte mic pentru actionare, insensibilitate fati de mediul ambiant, dimensiuni tedust si durati mare de servicia) le fac deosebit de utile in circuitele flectrice de automatizare. } F. INTRERUPTOARE TRESTIE (RELEE REED) Aceste relee sint formate din dowd lamele subtiri de material mag- Pah (aliaj de fier cu nichel) inchise etang intr-un ib subtire de sticli fig. 7.8). In mod normal, lamelele sint dispuse la 0 distanfi foarte mick intre ele, distanfa care asigurt totusi izolatia necesari. Daci se apropie de acest tip de magnet sau se introduce tubul in cimpul electromagnetic al unei bobine parcurse de curent continuu, lamelele se magnetizcaz’ $i © lipesc, stabilind in acel punct un contact electric, La disparitia cimpului magnetic exterior, lamelele revin, prin arcuire proprié, in po- zitia initiala, intrerupind astfel circuitul. Pentru obfinerea unui bun contact electric, lamelele se acopera, in zona de contact cu un metal nobil care poate fi, dup’ caz, aur, argint, todiu etc. . Tubul este umplut cu un gaz inert, pentru a proteja suprafetele. de contact impotriva coroziunilor si oxidarilor si pentru a mentine o rezis- tenja de contact cit mai coborita si constanta. G. RELEE INTERMEDIARE f Releele intermediare sint folosite pentru amuplificarea puterii de i ‘comanda sau transmiterea simultan’ de comenzi in mai multe circuite distincte. Nut 4 / Se realizeaz& in constructii similare contactoarelor electromagnetice, i Verificarea cunostintelor 71. Ge vatiante constructive ale butoanclor de comands cunoastefi? 7.2. La ce servesc butoanele manipnlatoare? 73. Cum se marcheazi butoancle de pornire si aptire? TA, Care sint caracteristicile microintreruptoartor? 7.5. Ce avantaje prezint& intreruptoarele trestie? 7.6. Ce fanctii pot indeplini in instalafii relecle intermediare? Fig. 7.8. Relee trestie (Reed): @ — ou functie do intreruptor (a, ~ in pozitie deschis; a» — in pozitie inchis): 6 — cu funcHe de comutator; 2 -- born’ do legsturi Ja cireultal extazior;'2 — tub de siicli; 3—lamele din material magnetic; 4.— atmosfer% de gaz inert; 5 — magnet de, [eo mands, 74Capitolul 8 APARATE ELECTRICE DE {NALTA TENSIUNE Tnalta tensiune cuprinde intregul domeniu de tensiuni nominale de Ja 1 KY. in sus. fn cadral acestui domeniu, se numese éensiwni medit tensiun’ nominale poste 1 kV si mai mici de 10 KV, folosite exclusiv pentru ali- mentarea motoarelor mati (1-6 kV) si pentru distriputie. Tenstunde foarte tnalie, de la 110 kV in sus, sé folosesc, de regula, numai penti# transportul energiei clectrice. In instalatiile de inalt tensiune se folosese o serie de aparate, unele cu acetasi rol functional ca in joasi tensiune, altele cu caracter specific. Le vom analiza in cele ce urmeazi. A. SEPARATOARE Separatoarele sint aparate de conectare destinaie conectdril st deco- neckarit circwdtelor sub tensiune, dar fird sarcind, separarca find yizibila gi cu suiicient& izolatie, pentru ca, pe circuitul deconectat, porsonalul de infretinere si poati executa lucrari in deplina siguranta Separatoarele au o capacitate de rupere foarte redusi (pot intre- rupe cel mult curenfii de magnetizare ai transformatoarelor mici, de ordinul a citorva amperi). Se realizeazi in numeroase tipodimensiuni, care se deosebese prin parameirii nominali (tensiuni intre 1 si-750 kV, curenti intre 200 si 6000 A), prin numérul de poli si prin tipul constructiv. La separatoarcle cu cuit tolosite tn instalatiile de interior pin’ Ja 85 KV, far in exterior pind la 220 kV, cutitul execut’ o migcare de ro- tatic in planul axelor izolatuarelor (fig. 8.1 si 8.2). La separatoarele do tip rotatio (fig. 8.3) cutitul se deplaseav’ intr-un plan perpendicular pe planul axelor izolatoarclor. __In imstalafiile de foarte inall& tensitme, in vederea reducerii spa~ Hului ocupat de separatoare se folosesc separatoarele tip pantograf Fig. 8.2. Separator cu $i scmipantograf cu un singur izolator suport (fig, 8.4 si 8.5). {120 kV, 600 4 it, de exterior Fig, 8.3. Separator rotativ. 76 viteFig. 84. Limitstoare de cursi: @ — doschis; > — inchis Fig. 8.5. Separator semipanto- graf 400 kV. B. SEPARATOARE DE SARCINA Tn instalatiile electrice de inalti tensiune este in general necesari ener orice plecare inserierea unui intreruptor eee (pentru co- mandi $i protectic) cu un separator (pentru separare vizibil4). fn insta- Tatiile de niedie tensiune, pentru consumatori de mici putere,"este inst posibili folosirea unui singur aparat care-st realizeze toate’ funciiile (i care revine astfel mult mai ieftin). Acest aparat este separatorul 78 Fig. 8.7, Camera de stin- gere cu autoformare de gaze: J —camer&de presiune; 2— contact fix; 3 — con- tact,de repere; 4 — inel de stingere; 3 — tub de stingere, 6 —5tiit de stingere (reporelo 4, 5 gi Gsint din material gene- - rator de gazo); 7 — ca Fig. 8.6. Separator de sarcind pentru mera de destindere a 20 kV, 400 A asociat cu sigurente gazelor; 8 — contact fuzibile, mobil. de sarcind (fig. 8.6) care are in plus fafi de separator: un cutit de rapere, camere de stingere gi un sistem de deschidere rapid’. Ca wmare, el poate intrerupe curentit de ordinul curentului nominal, protectia la scurtcircuit find preluat’ de sigurante fuzibile asociate sau de un intre- ruptor automat din amonte, Arcul electric se stingesprin suflaj in camere de slingere cw autofor- mare de gaze, plate sau tubulare, cu pereti din material gazogene ca fibra vuleanici sau plexiglastl, care au proprictatea de a degaja gaze sub actiunea temporaturii inalte a arcului clectric (fig. 8.7), sau in ca imere de stingere cu autocompresie (dotate cu un pision care, sub acfiunea deplasirii cutitului, produce un mie volum de aer comprimat). . INTRERUPTOARE AUTOMATE 4, Generalitati in intreruptoarele moderne de inalti tensiune (cu exceptia’ intre- ruptoarelor in vid), stingerea arcului se face prin suflaj, coloana de arc find supusi actiunti de ricire si de deionizare a unui jet de gaz, { 79 fl -Dupi modul de producere a acestui 8az, intreruptoarele se impart tn dou mari grape: cw arfiune internd si ow acfinme exterud, e Ja intreruptoarele cu actiune intern, cum sint de exemplu intreruptoarele cu ulei putin, debitul de gaz — deci ofectul de stn gere — creste o dat& cu valoarea curentului intrerupt, deoarece ga- zal (hidrogen) este produs prin descompunerea uleiulti sub actiunes arcului electric, Rezulta ctteva caracteristic’ specifice: = puterea de rupere nu este limitati docit de rez nied a camerei de stingere; = cureapii mici sint intrerupsi grew, fiind necesar un. dispozitiv suplimentar de suflaj, independent: ~~ aparatele sint sensibile 1a defectul evolutiv (aparitia unui curent mare de scurteircuit in timpul stingerii unui curent mic} stenta mieca~ e La intreruptoarele cu actiune externa, cum sint intreruptoa- rele cu aer comprimat si cele cu hexafluorura de sulf, debitul de gaz este independent de valoarea curentului si este caloulat pentru valoa ca maxima pe care trebuic si o poatt intrerupe aparatul. Dect: — aparatele au o putere de rupere strict limitata; — curentil mici sint intrerupfi violent (inainte de trecerea natarali piu zero), din care cauz apar supratensiuni ; ~ aparatele sint sensibile la defectul kilometric (eu rent de scurt- cireuit cu panta foarte mare a tensiunii de revegize*, care apare atunoi cind scurtcireuitul se produce in zona periculoasé de 0,8—9 kin distan- {& de intreruptor). 2, Intreruptoare automate cu ulei putin Primele intrerupteare automate de inalta tensiune au fost fitre- ruploarcie cw wei mult, in care uleiul avea yoiul de tzplare a polilor fata de mash, de ravire a arcului si a pieselor de contact $1 tp special de deiomizare (datorits presiunii mari a bidrogenului predus sub actiunea ar- cului electric), Acest ultim efect a fost considerabil marit o dati cu * censionea de rovenire ‘ente (ensiunea cate aparé insre contactéle deschise duph stingerea arculul. Dack tensiunea rovine inainte de testabilizea rigiditaeit dielectrive 4 spatimlui, arcul se reaprmde. 80 i folosirea unor camere de stingere astfel construite incit gazul sub presiu~ ne, antrenind si particule de ulei rece, si fie dirijat asupra arcului sub forma unui jet longitudinal sau transversal. | Pastriad numai camera de stingere gi trecind functia de izolare a uleiului asupra unor izolatoare ceramice,.s-a ajuns la oritrerupioral eu ulei putin, care, datorita marilor avantaje pe care le prezinté fata de intretuptorul cu ulei mult (in special elisninarea pericolalut de explacie si incendin) 1a snlocuit integral, Intreruptoarele cu ulei pafin pind la 20 KV se realizeazé de obicei in constructia numit in consol" (fig. 8.8), cele de tensiune mai tnalte — in constructia tip coloani (fig. 8.9), jar cele de foarte inalitt tensfne {pete 220 KV) ~- in constructia dip V specificd ruperii multiple (fig. 8.10). re ; EP Coecas de peel iSite in prezent sint in special camare de tip labirint (fig, 8.11), la care se contoaz pe urmAtoarele efecte: f — presiunca din camera 7, datorita d ompuners bruste a uleiudut este in general suficient’ pentru stingerea curenfilor relativ mici (in jurul curentului nominal); ace ‘ Fig, 8.9, fntreruptor automat cu ulei putin, de 110 kV" ci intremuptor auto- : Bis 1 Eis taespioras tip coloand. mat cit ulei putin, construc- He fn consola™. 811 re °) Fig. 810. Intrera: . raptor aulomat cu wlei putin i tupere multipl in constructie tip hee dee ees 1—cameré de stingere; 2— naire de izolatcare-cuport; 4 soc! Bene manda a actionirii 4 tre go aed ars 2 Repeal aed Hale sin barunarcle laterale patrund Hueage pees Sane dnd ani enti mene ea gle de alu care apete a 299 9 ands caoana Pemetaice ipo ajetay tn weclasicimp ty aaa tae Ee 3. Intreruptoare automate

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (346)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)