D.W.Winnicott este privit ea analistul britanie eel m influent.

,Serierile sale se numara printre eele mai impr riante ~ieondudente din intreaga literatura psihanalitie Peter Lomas il nume~te in suplimentulliterar allui Timl "eellnai influent psihanalist din perioada dupa Freud ~iJu

_ f_

Biblioteca de psihanaliza, 60 Colectie coordonata de , Vasile Oem. Zamfirescu

This book was published with the support of the Culture 2000 programme of the European Union. Aceasta carte a fast publicata . cu ajutorul programului Cultura 2000 al Uniunii Europene.

D.W. Winnicott

Opere 3
Natura u1l1ana
Traducere din engleza de

Catalin Popescu
Postfata de Joana Lazar

IMPRIMERIA

~ I\J GRAFICA ARTA I
(olea ~erban Voda 133, s'4, Cod 70517, 8U(URE~T1

Tel.:021.336.29.10

Fax:021.337.07.35

E-mail: comerdal@artagrafico.ro web sile: www.ar1agrafica.ro

A

TReI

Editori: MARIUS CHIVU SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Redactor: DANIELA ~TEFANESCU Coperta colectiei: DINU DUMBRAvICIAN Tehnoredactarea computerizata: CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Descrierea ClP a Bibliotecii Nationale a Romaniei WlNNlCOTT, DONALD W. Opere / D. W. Winnicott ; trad. din engleza de Claudia Alecu, loana Lazal~ CatiiIin Popescu; coord. ~i introd. de Catalin Popescu. - Bucure~ti : Editura Trei, 2003 -. 3 vol. ISBN 973-8291-19-4 Vol. 3 : Natura umana I trad. din engleza de Catalin Popescu; postf.: Ioana Lazar. - 2004 - Bibliogr. - ISBN 973-707-003-8 1. Popescu, Catalin (trad.) II. Lazar, Ioana (postf.)
616-053.2 159.964.2

Cuprins

Prefatii Nota editorialii Multumiri
INTRODUCERE

9
11

13
14

Partea I

Examinarea copilului uman: soma, psyche, minte
INTRODUCERE

19
24

CAPITOLUL 1

CONTINUUMUL PSYCHE-SOMA $1 MINTEA

Sanatatea

somatidi

25 25 26
28

Sanatatea psihica Intelect ~i sanatate
Aceasta carte a fost tradusa dupa: 1988 3
HUMAN NATURE, de D.W. Winnicott,

2

SANATATEA IMPERFECTA

Free Association

Books, Londra,

© The Winnicott Trust, 1988
by arrangemen t with Mark Paterson

Sanatatea Sanatatea

imperfecta imperfecta

somatica psihica

28 29 .33 33 34 35 37 .37 38 .38

INTERRELATIILE DINTRE MALADIILE TRUPULUI ~I TULBUR.ARILE PSIHOLOGICE

© Editura Trei, 2004
c.P. 27-40, Bucuresti Tel./Fax: +4 0 I 224 55 26 e-mail: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-19-4 ISBN 973-707-003-8

Ereditatea Tulburarile congenitale Deficite de aport Defecte de eliminare Accidente Categoria Alergiile "Inca-necunosculului"

6
4

D. W. Winnicott
DOMENIUL PSIHOSOMATIC

Opere 3. Natura umana .41 a fiintei umane 49 .53 .53 .56 .57 67 71 71 72 72 74 75 76 79 80 81 83 85 85 86 Parte a a IV-a
INTRODUCERE: CAPITOLUL 1 3 2

7

Refularea

reconsiderata

104 105 107 108 108 109 110 111 113

Partea a II-a

Dezvoltarea
INTRODUCERE

emotionala

Gestionarea obiectelor ~i forte1or rele Complexitatea ~i bogatia interioara
DEZVOLTAREA TEMEI LUMII INTERIOARE

Introducere Modul de viata paranoid Depresia ~i "pozitia depresiva" Apararea maniacala
DIFERITE TIPURI DE MATERIAL PSIHOTERAPEUTIC ANXIETATEAIPOHONDRIACA

CAPITOLUL 1

RELATII INTERPERSONALE

Prima parte a descrierii Familia Pulsiunea Relatiile de iubire
2

; '"

CONCEPTUL DE "SANATATE" DIN PERSPECTIVA TEORIEI PULSIONALE

4

120

Elaborarea Psihicul. Sufletul

imaginara

a functiilor

De la teoria pulsionala

la teoria eului
PRIMITIvA

Stari excitate ~i 1i.ni~tite Complexul Oedip noui'i descriere Sexualitatea infantila

DEZVOLTAREA EMOpONALA STABILIREA RELATIEI CU REALITATEA EXTERIOAAA

125 126 126 132 134 137 139 141 142 144 151 151 153 155 155 160

o

Realitate ~i fantasma Incon~ tien tu!.. Rezumat Harta psihologiei unui bi'iietel in termenii teoriei pulsionale Api'iri'iri impotriva anxieti'itii - ameninti'irii eu castrarea Ci'iderea apararilor Partea a III-a
INTRODUCERE

Relatii excitate ~i lini~tite Valoarea iluzie ~i starile tranzitionale E~ecul in contactul initial.. Creativitatea primara.. Importanta mamei Bebelu~ulla na~tere Filosofia "realului"
2 3 INTEGRAREA INSTALAREA PSIHICULUI IN CORP

Stabilirea

statutului

unitar 89 91 91 101

DEZVOLTAREA EMOTIONALA CARACTERISTIcA PRUNCIEI POZIPA DEPRESIVA

Experienta corporala Paranoia ~i naivitatea
4 STARILE CELE MAl TIMPURII

CAPITOLUL 1

Ingrijorare, vinovatie ~i realitate psihica interni'i personala Pozitia depresiva: recapitulare

Diagrama aranjamentului mediu-individ Aetiunea gravitatiei

8
5

D.W. Winnicott
0 STARE PRIMARt\ DE FIINTARE: STADIILE PRE-PRIMITIVE HAOS FUNqIAINTELECTUALA RETRAGERE ~I REGRESIE EXPERIENTA NA~TERII MEDIUL MALADIILE PSIHOSOMATICE RECONSIDERATE

161 165 169 171 173
182

6 7 8 9 10 11

Prefata ,
de Clare Winnicott

Astmul. Ulcerul gastric
Apendice

191 191 194 196 201
207

Postfata de Ioana Lazar
Bibliografie

,','~ '~"n anu11936, Donald Winnicott a fost invitat de ditre Su~ san Isaacs sa tina dHeva prelegeri despre cre~terea ~i ,,~dezvoltarea umana pentru mvatatori cu experienta, in cadrul unui curs avansat la Universitatea din Londra. In anul 1954, dind s-a mceput lucrulla aceasta carte, el tinea ~iprelegeri in mod regulat pentru studentii Universitatii de Asistenta Sociala, inca din 1947. Aceste posibilitati de a tine prelegeri intr-un mod regulat, care au continuat pilla in momentul mortii sale in 1971, erau foarte apreciate de catre Winnicott, deoarece ii furnizau un stimulent constant pentru a-~i clarifica propria intelegere ~i a-~i modifica ideile m lumina interactiunii sale cu studentii ~i a propriilor experiente. Se poate spune ca activitatea lui universitara era 0 parte esentiala a propriei lui dezvoltari ~i ca ii era profund recunoscator lui Susan Isaacs, a carei mcredere in el a fost primul pas catre participarea lui la aceasta activitate. Winnicott ~i-a dezvoltat un stil propriu special de a comunica materialul prelegerilor sale ~i, an dupa an, studentii renun tau sa ia notite ~i deveneau implicati, impreuna cu el, in procesul real de cre~tere ~i dezvoltare. eu alte cuvinte, invatau fara sa fie invatati. Prelegerile lui puteau sa fie libere ~i sa para nestructurate doar pentru ca se bazau pe un nucleu central de cunoa~tere integrata ~i pe un model formulat cu atentie al stadiilor dezvoltarii umane pe care studentii puteau sa-l

10

D.W. Winnicott

inteleagcl. Diagramele sale construite cu rapiditate pe tabla vor ramane in memoria tuturor celor care au participat la prelegerile lui ca fiind 0 trasatura esentiala a modului sau de comunicare. Scopul originar al acestei car}i a fost acela de a furniza notitele pe care studentii nu puteau sa Ie ia ~i de a Ie face disponibile tuturor celor care studiau natura umana. Prima schita a cartii a fost inceputa ~i terminata intr-un interval relativ scurt de timp in vara anului 1954, dar de atunci ~i pana in momentul mortii sale a fost continuu reanalizata ~i revizuita.

Nota editoriala

Winnicott a facut doua rezumate ale cartii lui despre natura umana. Primul dateaza din august 1954, anul in care cea mai mare parte din carte este scrisa, dupa cum ;>timde la Clare Winnicott, iar al doilea dateaza cam din 1967. Ambele sunt reproduse in cadrul unei anexe la sfar;>itulvolumului de fata. Se poate observa ca materialul carpii urmare;>terelativ indeaproape primele trei parti ale Rezumatului I, de;>i rdinea in care este scris o devine oarecum diferitii: de exemplu, sectiunea planificata despre "Studiul secventelor" incluzand fantasma, realitatea interna ;>i iv suI, ca si cea despre "Obiecte sifienomene tranzitionale" nu s-au ma, ' , terializat in conformitate cu planul, eel mai probabil deoarece aceste subiecte fusesera deja atinse in cadrul capitolelor anterioare. Se va observa de asemenea din Rezumatul I ca planul initial allui Winnicott includea inca doua parti cu capitole despre tendinta antisociala ;>i despre diversele stadii ale dezvoltarii de la latenta la maturitate, care de fapt nu au fost scrise niciodata, cu toate ca exista dovezi ca urma sa inceapa urmatoarea parte a cartii cu 0 lucrare intitulata "Cercetare asupra delincventei" carefusese publicata in 1943 in ziarul 0 noua era in carnine ~i ~coli. Se poate ca al doilea rezumat sa fi fast intentionat ca ghid la revizia cartii. Se poate observa ca sumarele partilor I ;>i III ale cartii in forma ei prezentii existii in cadrul acestui rezumat aproape identice cu modul in care apar in carte, dar se prea poate ca Winnicott sa fi

PLANUL eARTH

-I

12

D.W. Winnicott

intenfionat sa reduca partea a II-a existenta (care se ocupa cu relafia interpersonala pi teoria instinctelor); iar dintre ultimele opt capitole ale parfii a IV-a existente, doar eel despre "Mediu" este trecut. Titlurile diferitelor parfi, capitole pi secfiuni ce apar in volumul de fafa sunt aproape toate la fel cum au fost gasite in dactilograma. In pufinele locuri in care noi am adiiugat un titlu de secfiune in vederea unei continuitafi, am consultat rezumatele.
TITLURlLE

Multumiri ,

Acesta a fost lasat apa cum afost gas it. Corecturile facute pe dactilograma in scrisul lui Winnicott sau eel allui Joyce Coles, secretara lui, au fost incorporate in text; iar in pufinele locuri unde am adaugat un cuvant sau 0 litera, acestea apar intre paranteze drepte. Grice note de subsol sau parfi de note de subsol pe care Ie-am adaugat apar, de asemenea, intre paranteze drepte.
TEXTUL

Suntem recunoscatori de aft putut folosi munca efectuata de Judith Issroff asupra detaliilor biografice pi asupra indexului.

CCttevanote in scrisullui Winnicott au fost gasite impreuna cu dactilograma, aratand unde si , cum dorea sa revizuiasca anumite sectiuni , ale carfii. Majoritatea se aflau pe bucafele separate de hfirtie, indicand numarul paginii la care se refereau; numai ocazional asemenea note au fost gasite scrise pe marginea dactilogramei. Toate aceste note apar aici ca note de subsolla text in locul unde se intenfiona revizia.

NOTE PENTRU REVIZIE

Cristopher Bollas Madeleine Davis Ray Shepherd

Opere 3. Natura umana

15

Inlroducere

(:~ 'La arcina acestei carti este studiul naturii umane.de conmomentulinceperii ei, sunt cat se poate ~,,'~ ~tient de vastitatea unui asemenea proiect. Natura umana este aproape tot ce avem. In pofida faptului ca ~tiu acest lucru, intentionez sa respect titlul ~i intentionez sa fac 0 descriere a naturii umane care sa inglobeze diversele tipuri de experiente ce mi-au apartinut: lucrurile pe care Ie-am invatat de la profesorii mei ~i din experienta mea c1inica. In acest fel poate voi obtine 0 descriere personala, ~i deci bineinteles limitata, a unei teme care nu are limite. Intr-adevar, este mult mai u~or, ~i mai uzual, ca un medic sa scrie despre boala. Prin intermediul studiului bolilor ajungem la studiul multor lucruri care sunt importante pentru sanatate. Dar presupunerea medicului ca sanatatea ar fi 0 relativa absenta a bolilor nu este indeajuns de buna. Cuvantul "sanatate" i~i are propriulinteles intr-un mod pozitiv, in a~a fel indit absenta bolilor nu este dedit punctul de pomire pentru o viata sanatoasa.

o sa presupun ca cititorul meu este un student licentiat (aflat in cursul doctoratului sau al specializarii) despre care putem fi siguri ca a citit 0 anumita cantitate de psihologie de tip dinamic ~i ca a avut experiente personale, atat profesional cat ~i in viata.

Cititorul are dreptul sa ~tie cum am devenit capabil sa scriu despre psihologie. Viata mea profesionala am petrecut-o in campul pediatriei. In timp ce colegii mei pediatri se specializau predominant in latura somatic a, eu personal am virat treptat catre specializarea in latura psihologica. Nu am parasit niciodata pediatria generala, deoarece consider ca psihiatria copilului face in esenta parte din pediatrie. In vreme ce psihiatria adultilor trebuie din nefericire sa fie separata de practica medicala ~ichirurgicala, aceasta separare nu ar trebui sa se petreaca niciodata in ceea ce prive~te bebelu~ii ~i copiii. Din cauza unor dificultati personale, am intrat in psihanaliza intr-un stadiu timpuriu al profesiei mele ca medic de copii. In curand am inceput sa inteleg ca era loc pentru psihanaliza copiilor, atat ca metoda de terapie, cat ~i de cercetare. In 1927, am venit in contact cu felulin care Melanie Klein aplica metodele lui Freud in terapia copilului, ~i mai tarziu am descoperit ca Aichhom, Anna Freud, Alice Balint ~i altii incepusera sa aplice in diverse feluri psihanaliza la problemele copiilor, iar eu am avut ~ansa de a invata de la Anna Freud, care a venit sa se stabileasca in Londra. Am devenit student la Institutul de Psihanaliza, ~i dupa' calificarea ca psihanalist, iar apoi ca analist de copii, am putut sa intreprind analize de adulti ~i copii din aproape toate tipurile de cazuri ~i din cadrul oricarui grup de varsta. eu toate aces tea, experienta unui analist, oricare ar fi acela, nu poate fi mai mult decat experienta unei singure persoane. Un analist poate sa duca pana la sfar~it doar aproximativ ~aptezeci de analize. Prin natura profesiei mele, am putut sa ocolesc aceasta dificultate a limitarii experientei cazuistice, datorita faptului de a fi avut in ingrijire un mare numar de pacienti in practica mea ambulatorie ~i de a fi intreprins nenumarate psihoterapii scurte ~i probleme de gestionare. In stadiile timpurii ale carierei mele am evitat cazurile antisociale extrem de laborios organizate, dar in timpul razboiului am fost fort at sa iau in considerare acest tip de tulburare in cadrul practicii pe care am fost privilegiat s-o desfa~or cu copiii evacuati in Oxfordshire.

-

16

D.W. Winnicott

Aproximativ earn tot atunci am devenit treptat atras de tratamentul tipului mai psihotic de pacient adult ~i am descoperit ca pot invata multe Iucruri despre psihologia copilariei timpurii de Ia aduitii profund regresati in cursul tratamentului psihanalitic caci nu puteam afla mare lucru despre ea nici prin observarea directa a bebelu~ilor, nici prin analiza copiilor, fie ei chiar de 2 ani ~i jumMate. Acest travaliu psihanalitic cu adulFi de tip psihotic s-a dovedit extrem de laborios ~i mare consumator de timp ~i in nici un caz intotdeauna evident reu~it. Intr-un caz ce s-a sfar~it tragic, am sacrificat 2500 de ore din viata mea profesionala, fara nici 0 speranta de remuneratie. Totu~i, acest tip de travaliu m-a invatat mai muite dedit oricare altul. Ceea ce a unit toate acestea a fost nevoia constanta de a oferi sfaturi parintilor in cadrul consultatiilor, ~i aceasta experienta de a oferi sfaturi este cea care mi s-a parut cea mai dificila. In ultimul rand vreau sa mentionez stimulul reprezentat de predare~i conferintele radiodifuzate pe care Ie-am sustinut.

Partea I

EXAMINAREA

COPILULUI

UMAN:

SOMA, PSYCHE, MINTE

Introducere

~~ m ales sa cercetez natura umana prin intermediul tinui studiu asupra copilului. Cu toate ca adulFi sa},.. ~nato~i continua sa creasca, sa se dezvolte ~i sa se schimbe chiar pana in momentul mortii, exista un model care va persista, care poate fi deja distins in copil, a~a cum ~i fata va ramane recognoscibila de-a lungulintregii vieti a individului. Dar unde este de gasit copilul? Corpul copilului apartine pediatrului. Sufletul apartine preotului-profesor de religie. Psihicul apartine psihologului dinamic. Intelectul apartine psihologului. Mintea apartine filosofului. Psihiatria revendica tulburarile mentale. Ereditatea apartine geneticianului. Ecologia i~i revendica un interes in mediul social. $tiintele sociale studiaza cadrul familial ~i relatiile lui atat cu societatea, cat ~i cu copilul. Economia examineaza fortele ~i tensiunile datorate diverselor nevoi conflictuale. Legea intervine pentru a regIa ~i a umaniza r3.zbunarea publica determinata de comportamentul antisocial.

i\

20

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

21

In contrast cu multitudinea acestor diverse revendicari, organismul uman individual fumizeaza 0 unitate ~i 0 tema centrala, ~i trebuie ca noi sa incercam sa unificam intr-o descriere complexa comentariile care ar putea fi facute din multiple puncte de vedere. Nu este nevoie sa adoptam 0 singura ~i unica metoda pentru descrierea fiintelor umane. Este mai degraba profitabil sa ne familiarizam cu uzul fiecarei metode cunoscute de abordareo

Daca ale gem abordarea evolutionista a studiului naturii umane ca fiind cea care ar putea concentra diversele puncte de vedere, sper sa clarific [cum], pomind initial de la 0 fuziune primara a individului cu mediul, apare 0 emergenta, individul formuland 0 revendicare, devenind capabil sa existe intr-o lume care este repudiata; apoi intarirea sinelui ca enitate, o continuitate a fiintarii, ca un loc unde, ~i de unde, [emerge] sinele ca unitate, ca ceva legat de trup ~i dependent de ingrijirea fizica; apoi con~tientizarea incipienta (iar con~tientizarea implica existenta mintii) a dependentei, ~i con~tientizarea stabilitatii mamei ~i a iubirii ei care ii parvine copilului sub forma ingrijirilor fizice ~i a unei stranse adaptari la necesitatile lui; apoi acceptarea personala a functiilor ~ipulsiunilor cu momentele lor culminante, a recunoa~terii treptate a mamei ca fiind 0 fiinta umana distincta, ~i impreuna cu aceste lucruri 0 schimbare de la neindurare la ingrijorare; apoi 0 recunoa~tere a partii terte ~i a iubirii ce e complicata de ura ~i a conflictului emotional; toate acestea fiind'lmbogatite de elaborarea imaginara a fiecarei functii ~i de cre~terea psihicului alaturi de cea a trupului; de asemenea, specializarea capacitatii intelectuale, dependenta de calitatea inzestrarii cerebrale; ~i, din nou, impreuna cu toate acestea, dezvoltarea treptata a independentei fata de factorii ce tin de mediul inconjurator, ducand in cele din urma la socializare. Ar fi posibil sa incepem cu inceputul ~i sa mergem treptat inainte, dar asta ar insemna sa incepem cu obscurul ~i necunoscutul ~i abia mai Hhziu sa ajungem la lucrurile prea bine cunoscute. Acest studiu al dezvoltarii va incepe cu copilul de

4 ani ~i va actiona inapoi in timp, ajungand in cele din urma la inceputurile individului. Haideti sa spun cate ceva despre sanatatea fizica. Sanatatea trupului implica 0 functionare fizica potrivita varstei copilului ~i absenta bolilor. Evaluarea ~i estimarea sanatatii corporale este 0 sarcina pe care ~i-o asuma pediatrul, adica sanatatea corporala in masura in care functionarea corpului nu este afectata de emotii, de conflicte emotionale ~i de evitarea emotiilor dureroase. De la concepere pana la pubertate exista 0 cre~tere ~i dezvoltare a functiilor constante ~i continue ~i nimeni nu se gande~te sa judece dezvoltarea fizica a unui copil fara sa 0 raporteze la varsta acestuia. Presupunand ca a existat 0 ingrijire satisfacatoare a copilului, se poate afirma ca exista 0 rata standard a dezvoltarii. Se dezvolta tot timpul noi tabele pentru estimari. Putem folosi datele colectate ~i ordonate, fiind totu~i in acela~i timp pregatiti sa lasam loc ~i unor mari variatii individuale in cadrul conceptului de sanatate. Pediatria s-a bazat in principal pe studiul maladiilor somatice specifice copilariei, sanatatea fiind inteleasa ca 0 absenta a bolii. Nu cu mult timp in urma, rahitismul era frecvent, ca ~i multe alte boli datorate unei hraniri inadecvate; pneumonia era 0 problema constanta ~i ducea in mod frecvent la empiem, acum doar arareori intalnit intr-un spitallondonez; sifilisul congenital era frecvent diagnosticat intr-o clinic a pediatrica ~i nu era u~or de tratat; infectiile osoase acute trebuiau tratate prin operatii chirurgicale drastice ~i 0 dureroasa ingrijire postoperatorie. Oar in decursul a treizeci de ani intregul tablou s-a schimbat. In urma cu 0 suta de ani lucrurile stateau chiar mai rau, existand 0 confuzie aproape completa in ceea ce privea diagnosticul ~ietiologia, iar principala sarcina a vechii generatii de pediatri era sortarea entitatilor nosologice. In acele vremuri nu era prea mult timp sau loc pentru conceptualizarea sana,tatii in sine ~i nici pentru studierea greutatilor ce-l asediau pe

22

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

23

un copil sanatos fizic din cauza faptului de a cre~te intr-o societate compusa din fiinte umane. In prezent, datorita avansului in domeniul diagnosticului ~i tratamentului maladiilor somatice, gasim medici care sunt complet pregatiti pentru a face fata tulburarilor somatice, observand in acela~i timp modulin care function area somatica este afectata de lucruri precum anxietatea ~i de gestionarea parentala deficienta.1 noua generatie de studenti in medicina revendica 0 instruire in psihologie. Catre cine sa se indrepte? Profesorii de pediatrie in~i~i s-ar putea sa nu inteleaga deloc psihologia. In opinia mea, exista un real pericol ca aspectele mai superficiaIe alepsihologiei copilului sa fie supraaccentuate. Fie factorii externi, fie ereditatea sunt blamati pentru orice. Entitatile nosologice psihiatrice sunt colectate ~i descrise intr-o maniera net delimitata, care este falsa; teste de evaluare a dezvoltarii sau de personalitate sunt in mod nejustificat venerate; infati~area vesela a unui copil este prea u~or acceptata ca semn de dezvoltare emotionala sanatoasa. Ce are psihanalistul de oferit? Nu ofera nici 0 solutie facila, ci in schimb il confrunta pe tanarul pediatru, deja avand in jur de treizeci de ani ~ifiind un om casatorit, cu familie, cu un nou subiect cel putin la fel de vast ca ~i fiziologia. Mai mult decat atat, afirma ca pentru a atinge in domeniul psihiatriei pediatrice 0 pozitie comparabila cu inalta reputatie din cadrul pediatriei somatice, pediatrul trebuie sa treaca atat printr-o analiza personala, cat ~i printr-o formare speciala. Toate aces tea sunt foarte grele, dar nu exista ~i nu va exista niciodata nici 0 modalitate de a Ie ocoli. Pediatrul ezita in
1 A~ dori sa-l mentionez pe Guthrie, autor allucrarii
Functional Nervous Disorders in Childhood (1907), nu pentru ca a atins culmi de excelenta, ci pen-

o

fata unui asemenea risc ~i prefera sa ramana la pediatria somatica, chiar daca trebuie sa se indeparteze indeajuns de mult de domeniul cunoscut pentru a gasi destule maladii somatice noi, pe care sa Ie previna ~i trateze. Dar va veni vremea cand in tara noastra nu va mai fi necesara nici 0 extindere a pediatriei somatice ~i un numar din ce in ce mai mare de pediatri tineri vor fi fottati sa intre in domeniul psihiatriei pediatrice. Imi doresc sa vina acea zi, ~i mi-am dorit acest lucru de-a lungul ultimilor treizeci de ani. Dar pericolul consta in fartul ca latura dureroasa a noii dezvoltari va fi evitata ~i se va incerca sa se descopere 0 cale care s-o ocoleasca; teoriile vor fi reformulate, sugerand ca maladiile psihiatrice sunt un produs nu al conflictului emotional ci al ereditatii, constitutiei sau pur ~i simplu al unei gestionari gre~ite. Dar realitatea este ca insa~i viata este dificila, iar psihologia se ocupa cu problemele inerente ale dezvoltarii individuale ~i ale procesului de socializare; mai mult decat atat, in domeniul psihologiei pediatrice trebuie sa intalnim conflictele prin care am trecut noi in~ine, de~i in cea mai mare parte deja Ie-am uitat sau nu am fost niciodata con~tienti de ele.

tru ca a fost un pionier ciiruia ii datorez climatul deosebit de la Paddington Green Children's Hospital, care a facut posibila repartizarea mea acolo in 1923. Dupa moartea tragica a lui Guthrie, a trebuit sa continuu munca clinicii lui ~i nu am fost con~tient in acel moment di am fost numit in colectivul consultant al spitalului datorita propriilor mele inclinatii catre psihologia aplicata in pediatrie.

Opere 3. Natura umana

25

zele diviziunii interesului. Va fi interesant mai ales sa cerce-

Capitolull

tam cele mai timpurii stadii ale dihotomiei psyche-soma in bebelu~ ~i inceputurile aetivitatii mentale. Sanatatea corporala implica 0 ereditate indeajuns de buna ~i un mediu1 indeajuns de bun. Un trup sanatos functioneaza la nivelul coreet al varstei. Accidentele ~i e~ecurile mediului sunt gestionate in permanenta, astfelincat in timp efeetullor negativ se va ~terge. Dezvoltarea continua 0 data cu trecerea timpului ~i treptat bebelu~ul devine barbat sau femeie, nici prea devreme, nici prea tarziu. Varsta mijlocie apare la timpul potrivit, cu noi schimbari corespunzatoare, ~i in cele din urma batranetea limiteaza diversele functii pana in momentul in care urmeaza moartea natural a, ca 0 pecete finala a sanatatii. Intr-un mod similar, sanatatea psihica trebuie evaluata in termeni de cre~tere emotionala ~i este 0 chestiune de maturitate. Fiinta umana si'inatoasa este matura din punet de vedere emotionalin conformitate cu varsta momentana. Maturitatea implica treptat individul in responsabilitatea pentru mediul inconjurator. Dupa cum sanatatea somatica este 0 chestiune extrem de complexa daca luam in considerare mtreaga fiziologie (de exemplu, biochimia tonusului muscular), la fel de complexa este ~i maturitatea emotionala. Scopul principal al acestei carti este sa indice treptat modalitatile in care s-a descoperit ca dezvoltarea emotionala este complexa, ~i totu~i analizabila prin metode ~tiintifice~
1 In original "nurture", care poate fi tradus atilt prin "cre~tere, ingrijire", cat ~i prin "totalitatea factorilor de mediu eu care intra in contact copilul incepand de la na~tere, in contrast cu faetorii ered ita ri". (N. 1.) SANATATEA PSIHICA SANATATEA SOMATICA

Continuumul psyche-soma

~i mintea1

umane. Intreaga persoana este somatica dadl este ~".# vazuta dintr-un anumit unghi, psihologica dadi este vazuta dintr-un altul. Exista soma ~i exista psyche. Exista, de asemenea, 0 complexitate in continua dezvoltare de interrelatii intre cele doua ~i 0 organizare a acestor relatii venind de la ceea noi numim "minte". Functionarea intelectuala, ca ~i psihicul, are drept suport somatic anumite parti din creier. Ca observatori ai naturii umane, putem distinge trup, psihic ~i functionare mentala. Nu yom cadea in capcana intinsa de folosirea uzuala a termenilor "mintal" ~i "somatic". Ace~ti termeni nu descriu fenomene opuse. Cele care sunt opuse sunt soma ~i psyche. Mintea apartine unui ordin deosebit prin el insu~i ~i trebuie considerata ca fiind un caz special de functionare a continuumului psyche-soma. 2 Trebuie sa mentionam faptul ca putem sa observam natura umana in toate cele trei moduri indicate ~i sa studiem cau1In original "The psyche-soma and the mind"; in continuare, in cea mai mare parte s-a tradus "soma" cu "corp", "body" cu "trup" ~i "psyche" Cll "psihic". (N. t.) 2 Vezi D.W. Winnieott: (1949) Mind and its Relation to the Psyche-Soma. [(Aparuta in traducere romaneasca in De Lapediatric Lapsi/umaLizii, Editura Trei,
2002). (N. t.)]

I~
,{',\

fiinta u~ana

este 0 ilustrare temporala

a naturii

26

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

27

Dezvoltarea intelectuala nu se poate compara cu dezvoltarea somatica ~ipsihica. Nu exista nici un inteles al termenului "sanatate intelectuala". Intelectul, ca ~ipsihicul, depinde de functionarea unui organ corporal particular, ~i anume creierul (sau a anumitor parti ale creierului). Fundamentul pentru intelect este deci calitatea creierului, dar intelectul nu poate fi descris decM in termeni de plus sau minus, in afara cazului in care creierul este deformat sau modificat din cauza unei boli somatice. Din
INTELECT ~I SANATATE

punct de vedere al dezvoltarii, intelectul insu~i nu poate fi bolnay, de~i poate fi exploatat de catre un psihic bolnav. Psihicul, prin contrast, poate fi el insu~i bolnav, adica modificat din pricina e~ecurilor dezvoltarii emotionale, in pofida unui suport cerebral sanatos pentru functionarea sa. Partea din creier de care depinde capacitate a intelectuala este mult mai variabila decat cea de care depinde psihicul, fiind de asemenea 0 mai noua achizitie in evolutia rasei. Ereditatea ~i hazardul ne inzestreaza cu un creier care se situeaza sub sau peste medie in ceea ce prive~te capacitatea de functionare; sau hazardul, maladiile sau accidentele (ca de exemplu leziunile suferite in timpul procesului na~terii) ne inzestreaza cu un creier care este deficient sau afectat; sau un proces infectios din timpul copilariei (meningita, encefalita) sau 0 tumoare determina interferente reziduale aleatorii cu functiile cerebrale; sau in cursul (a~a-numitului) tratament al tulburarilor mintale, neurochirurgul diseca intentionat anumite portiuni cerebrale pentru a deregIa mecanismele de aparare puternic organizate impotriva nebuniei, aparari care ele insele constituie 0 situatie clinica dureroasa. In oricare dintre aceste moduri, intelectul este afectat sau procesele mentale sunt modificate, cu toate ca trupul (spre deosebire de creier) poate ramane sanatos. In toate cazurile totu~i, sanatatea sau sanatatea imperfecta a psihicului trebuie evaluata. La Ul}.adin extreme, un copil cu un coeficient de inteligenta de 80 poate fi sanatos trupe~te, ~i poate de asemenea prezenta 0 dezvoltare emotionala sanatoasa, devenind intr-adevar 0 persoana interesanta ~i valoroasa, cu 0 personalitate

buna ~i 0 dispozitie stabila, capabil chiar sa fie un bun partener de casatorie ~i parinte. La cealalta extrema, un copil cu un intelect exceptional (I.Q. peste 140), de~i posibil talentat ~i valoros, poate fi, daca dezvoltarea emotionala este tulburata, extrem de bolnav, predispus la decompensare psihotica, instabil ca personalitate ~i, in cele din urma, este foarte improbabil sa devina un cetatean cu un camin propriu. In prezent este bine cunoscut ca, in cazul copiilor relativ sanato~i, coeficientul de inteligenta, calculat, a~a cum se face de obicei, in concordanta exacta cu varsta cronologica, ramane mai mult sau mai putin constant. Acesta este doar un alt fel de a spune ca intelectul depinde in mod fundamental de inzestrarea tesutului cerebral. 0 descriere a situatiilor in care coeficientul de inteligenta nu ramane constant nu inseamna decM enumerarea situatiilor in care apare 0 denaturare a folosirii intelectului, pe de 0 parte datorata tulburarilor din tirnpul dezvoltarii ~motionale, iar pe de alta parte maladiilor tesutului cerebral. In orice grup de copii deficienti pot exista cativa ale caror creiere ar fi putut avea abilitati medii sau chiar superioare ~i pentru care diagnosticul corect este psihoza infantila. Deficitul mintal este astfel un simptom al unei tulburari timpurii a cre~terii emotionale. Acest tip de deficit nu este rar. In contrast, clinicianul poate intalni copii al caror intelect este anxios ~i suprasolicitat, iara~i din cauza tulburarii emotionale (amenintarea reprezentata de confuzie), ~i al caror I.Q., care la testare este mare, scade atunci cand, din pricina psihoterapiei sau unei gestionari reu~ite a mediului, frica de haos devine mai putin iminenta. Prin urmare, intelectul nu este asemanator trupului ~i psihicului. Este ceva diferit, ~i nu este posibil sa spui despre intelect ca sanatatea reprezinta maturitate ~i maturitatea reprezinta sanatate. De fapt, nu exista nici 0 legi'itura directa intre conceptele de sanatate ~i de intelect. La indivizii sanato~i, mintea lucreaza la nivelul functionarii cerebrale deoarece dezvoltarea lor emotional a este satisfacatoare. Toate aceste lucruri vor necesita 0 examinare mai amanuntita.

Opere 3. Natura umana Accidental Infestare Infectie Noroc Razboi Noroc

29

Capitolul2

Sanatatea imperfecta

(Inca necunoscute)

Cancer Anumite maladii, probabil infectii (reumatism articular acut, coree etc.)

~~ cum ar fi util sa privim sanatatea imperfecta dintr-o perspectiva mai larga. Se pot descrie intr-un ~mod relativ simplu maladiile ~;itulburarile ce afecteaza aHlt soma, cat ~i psyche; interactiunea dintre ele este complicata, dar se poate incerca 0 descriere bazata pe acceptarea dihotomiei.
SA.NA.TATEA IMPERFECTA. SOMATICA.

t\ i.

Acestea acopera domeniul sanatatii imperfecte, cu exceptia categoriei vaste a functiilor tesuturilor corporale afectate de diverse situatii psihologice. Poate este surprinzator ca 0 atilt de simpla descriere poate acoperi totalitatea sarcinilor pediatrului somatician, mai ales aHlta tirnp dlt in practica acestea sunt laborioase, iar cuno~tintele necesare sunt atat de vaste. Nu exista nici 0 descriere simpla a sanaIMPERFECTA. PSIHICA. tatii irnperfecte psihice, cu exceptia afirmatiei ca, din punct de vedere clinic, este intotdeauna yorba despre 0 tulburare a dezvoltarii emotionaIe, chiar ~i atunci cand este cauzata in mod evident de factori de mediu adver~i.l Sanatatea corporala (inclusiv cea a functionarii tesutului cerebral) considerilndu-se de la sine inteleasa, sanatatea imperfecta psihica se poate clasifica in nevroza ~i psihoza. In cazul unei nevroze, dificultatile incep sa apara in cadrul relatiilor interpersonale ce tin de viata de familie, copilul avand in acel moment intre 2 ~i 5 ani. In aceasta perioada cuprinsa intre 2 ~i 5 ani, copilul poate sa fie 0 persoana intreaga printre alte persoane intregi ~i este subiectul unor experiente pulsionale puternice bazate pe iubirea intre persoane. In cadrul nevrozei,
SA.NA.TATEA

Ereditar

(dovezile apar dupa na;;tere, sau dovezi ulterioare inainte sau in momentul na;;terii) In timpul travaliului anomalii ce determina dificultaF la na;;tere La na;;tere accidente ale procesului na;;terii

Congenital

interToate Autolnduse Vitamine Calorii, minerale, Substante Deficiente degradele PersecuFe (e;;ecul mediului)l mediare

1 In original "failure of nurture" - v. nota 1 de la p.25. (N. t.)

1 Nota pentru revizie: Adauga definitia sanata\ii in tenneni de libertate in ceea ce prive?te rigiditatea apararilor. II/o placi? Da = sanatate E?ti plictisit? Da = sana tate imperfecta

30

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

31

dezvoltarea emotionala a copilului (sau a adultului) din timpul celor mai timpurii stadii s-a desfa.?urat in limite normale. Psihoza este numele dat starilor de boala ce au inceput sa se dezvolte mai de timpuriu, adica dinainte ca acel copil sa devina 0 persoana intreaga aflata in relatie cu alte persoane intregi. Aceasta clasificare rudimentara are 0 utilitate limitata ?i, imediat ce se efectueaza 0 examinare mai amanuntita a starilor psihotice clinice, apare nevoia unei metode mai delicate. Deocamdata trebuie doar sa atragem atentia cat de important este sa luam in considerare sursa tulburarilor dezvoltarii emotionale, incercand, de asemenea, sa utilizam termenii psihiatrici acceptati· Astfel: TIPUL
NEVROZE

STAREACLINICA Organizari defensive impotriva anxietatii: fobii, isterie de conversie, nevroza obsesionala etc. Maniaco-depresiva Depresie Aparari contradepresive
Persecutie:

ORIGINEA Anxietatea ce apare ca urmare a vietii pu1sionale din relatiile interumane. Ingrijorare cu privire la iubirea neinduratoare. Reactie 1apierderea obieetu1ui.

PSIHOZE

dinspre inauntru Ingrijorare eu privire la Ipohondrie: dinspre in rezultatele agresiunii. afara Aparare prin paranoia: retragere in lumea interioara E;;eeu1 adaptarii active a mamei in stadiile timpurii.

SCHIZOFRENIE

Aparare prin c1ivare prin dezintegrare prin pierderea simtului realitatii prin pierderea eontactului

descriere aproximativa de acest fel ii ofera unui student un punct de pornire pentru studiul bolilor psihice in termenii psihiatriei pentru adulti. Este mai logic totu?i sa se abordeze psihiatria pentru adulti din perspectiva unui studiu intim al psihiatriei pediatrice. Vom descoperi ca, in pofida bunelor noastre intentii, yom avea nevoie sa facem 0 noua clasificare, iar in cele din urma tot nu yom fi multumiti.1 Din punct de vedere clinic, nici macar copiii bolnavi nu sunt tot timpul anxio?i sau nebuni. In mod obi?nuit, suntem confruntati cu aparari organizate cu succes impotriva anxietaW, iar in punerea unui diagnostic suntem preocupati de tipul apararilor sau de succesul ori e?ecullor. De asemenea, este important sa cunoa?tem tipul anxietatii care constituie o amenintare; de exemplu, apararile pot fi impotriva fricii de pierdere a penisului sau de pierdere a unei functii importante asociate cu 0 pulsiune; la fel, apararile pot fi impotriva depresiei, adica impotriva unei disperari tin and de sentimentele de vinovatie care fie sunt ele insele incon?tiente, fie sunt in legMura cu chestiuni incon?tiente; ?i, de asemenea, apararile pot fi impotriva fricii de pierdere a contactului cu realitatea externa sau impotriva fricii de dezintegrare haotica. Toate acestea vor necesita 0 examinare mai amanuntita, dar idee a este ca exista intr-adevar 0 anumita justificare pentru clasificarea aproximativa a tulburarilor emotionale minore ale copiilor in functie de tipul de boala pe care ar fi predispu?i sa-l dezvolte daca, in conditii de stres, s-ar intampla sa cedeze ?i sa se imbolnaveasca cu adevarat. 0 asemenea clasificare imi permite sa efectuez 0 examinare preliminara a interactiunii dintre maladiile somatice ?i cele psihiatrice, dupa care ma voi reintoarce la studiul detaliat al cre?terii emotionale. Pentru moment, trebuie sa omit e?ecurile me1 Nota pentru revizie: Schiteaza 0 reintoarcere la 0 c1asificare intr-o noua forma: de ex. dependenta + familie;;i aportul social; ate adapta/a nu te adapta.

o

32

D.W.Winnicott

diului in cadrul diverselor stadii, un subiect care va necesita ~i el un studiu amanuntit in aceasta lucrare. De asemenea, tipul antisocial de simptomatologie nu poate fi indus in acest punct allucrarii. Interrelatiile , dinlre

Capitolul3

maladiile Irupului ~i tulburarile psihologice

EFECTUL TRUPULUI SI AL SANATATn, , ASUPRA PSIHICULUI
EREDITATEA

SALE

",,~

.~'"n ceea ce prive~te ereditatea, nu exista ~ prea mult loc pentru confuzie. Dupa .,~'cat se pare, ereditatea este somatica, chiar ~iatunci cand rezultatul este psihologic (de exemplu, 0 tendinta catre un temperament depresiv sau isteric transmis de la parinte copilului). Baza pentru psyche este reprezentata de soma, iar in cursul evolutiei soma a aparut primuL Psihicul debuteaza ca 0 elaborare imaginara a functionarii somatice, avand drept cea mai importanta sarcina corelarea experientelor trecute, a potentialitatilor,a con~tientizariimomentului prezent ~i a a~teptarilor de.viitor. Astfel sinele incepe sa existe. Psihicul nu are, bineinteles, nici 0 existenta in afara creierului ~ia functionarii cerebrale. Mo~tenireatrasaturilor de personalitate ~ia tendintelor catre diverse tulburari ~i tipuri psihiatrice tine de somatic, iar aceasta mo~tenirepune limite psihoterapiei. Aceste limite sunt relativ neimportante in tratamentul tulburarilor nevrotice, mai importante in tratamentul tulburarilor psihotice ~icel mai importante in psihanaliza oamenilor sanato~i, adica a celor care

34

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

35

se afla (prin definitie) cel mai aproape de a fi ceea ce ar trebui sa fie, conform inzestrarii lor native. Trebuie mentionat ca anumite tendinte mo~tenite patologice se manifesta clinic tardiv, astfel ineat, de~i sunt mo~tenite, nu sunt congenitale. Ereditatea se ocupa cu factorii care au existat inainte de conceptie. Tulburarile congenitale sunt acele tulburari care sunt evidente pana la sfar~itul procesului na~terii. Termenul "congenital" se refera la doua seturi de tulburari, in primul rand la acele boli ~i dizabilitati ce exista dinaintea datei na~terii, din perioada intrauterina, ~i la acelea care reprezinta sechele ale insu;;i procesului de na;;tere. Pediatrul va judeca in termenii deficitelor de cre~tere (de exemplu, defectul mintal datorat rubeolei materne in a doua luna de sarcina), ai deformarilor ortopedice (de exemplu, luxatia de ~old), ai infectiilor transmise de mama (de exemplu, sifilisul inaintea na~terii ~i gonoreea in timpul na~terii), ai incompatibilitatii sanguine intre mama ~i bebelu~, ai injuriilor meningelui sau chiar ale creierului datorate unor intarzieri ale na~terii (pelvisul matern ingust, asfixia excesiva in timpului travaliului prelungit) ~i a~a mai departe. Pediatrul are aici un domeniu larg pentru a-~i desfa~ura munca sa foarte specializata ~i nu ne putem a~tepta sa se preocupe de experienta na~terii (psihologica) a bebelu~ilor fara malformatii ~i sanato~i car~ nu sunt nici asfixiati, nici ;;ocati in sens somatic. In ultimii ani, aproape atingandu-~i telul principal de a face na~terea 0 experienta sigura din punct de vedere fizic, ginecologul a devenit interesat in psihologia na~terii. Psihologia mamei este cel mai studiata totu~i, ~i ceea ce se preda in prezent aproape ca poate fi rezumat in cuvintele: eliberare de £rica. Aceasta s-ar putea realiza printr-o instruire corecta, care ar face posibila 0 stare de relax are la mama. Increderea personala intr-un anum it doctor sau intr-o anum ita asistenta ramane principalul suport al mamei, de~i acest lucru nu este intotdeauna mentionat. Nu ne putem a~tepta nici de la ginecolog, nici
TULBURARILE CONGENITALE

de la asistenta de ginecologie sa manifeste interes in psihologia bebelu~ului in preajma momentului na~terii lui. Nici mama insa~i nu se afla intr-o pozitie potrivita pentru a deveni un pionier in acest domeniu chiar in clipa na~terii copilului ei. Insa ea ~tie ca psihologia copilului sau trebuie luata in considerareo Cand oare va gasi ea intelegere? Psihologul este cel care trebuie sa intervina pana eand pediatrul ~i ginecologul VOl' ajunge la studiul psihologiei infantile. data cu dezvoltarea creierului ca organ functional incepe stocarea experientelor ?i amintiri corporale personale incep sa se asocieze pentru a forma 0 noua fiinta umana. Exista multe dovezi conform carora mi~carile corporale din viata intrauterina au semnificatie ~i probabil, intr-un mod indirect la fel ?i nemi;;carea din viata din utero Cindva in preajma na~terii se petrece "marea de?teptare", astfel incat noi putem observa 0 diferenta intre un copil nascut prematur ~i unul nascut postmatur. Primul nu este inca pregatit pentru viata, iar celalalt este predispus sa se nasca intr-o stare de frustrare, dat fiind ca fusese pregi:'ltit ~i a fost facut sa a~tepte. Totu~i, in mare, psihologia bebelu~ului nu afecteaza tulburarile grupate sub denumirea de "congenitale". Pe de aIta parte, evenimentele na~terii afecteaza in masura foarte mare psihologia copilului. Acest domeniu trebuie studiat, dupa ce cititorul va fi fost familiarizat cu fiinta umana care se afla cmar la inceputul vietii. Imediat ce bebelu~ul s-a nascut, efectul psihologiei infantile asupra sanatatii corporale devine instantaneu evident.

o

Instituirea actului hranirii nu este deloc doar 0 chestiune de reflexe. Este bine cunoscut ca starea emotionala a mamei afecteaza capacitatea copilului de a apuca sanul ~i, de asemenea, este adevarat ca bebelu~ii variaza de la u~or de hranit la dificil de hranit, chiar de la inceput. VOl' fi multe de spus despre psihologia initierii actului hranirii ~i a continuarii lui. Asta nu reprezinta in nici un caz 0 deturnare de la latura somatica a
DEFICITE DE APORT

j

D.W. Winnicott actului hranirii, care este in continuare studiata in detaliu in cadrul pediatriei. Mai ales pentru studiul acestui subiect sunt necesare cooperarea ?i intelegerea dintre cei care cunosc multe despre latura somatica (implidmd fiziologia, anatomia, neurologia, biochimia) ?i cei care incep sa cunoasca dHe ceva despre latura psihologica. Ca un exemplu care ar putea fi instructiv pentru psihologul nespecializat in medicina, a? cita tulburarea destul de rara, cunoscuta drept "esofag scurt". Aceasta deformare somatica determina dificultati in hranire?i mai ales o tendinta la varsaturi. Postura afecteaza simptomatologia. In decursul timpului exista tendinta ca tulburarea sa se indrepte de la sine, a?a incat oricare au fost masurile luate la momentul respectiv, se considera ca acestea au functionat. Ele pot lua forma unor sfaturi cu privire la gestionare sau chiar forma unei psihoterapii a mamei. Cei ce studiaza psihologia infantila nu-?i pot permite sa ignore tulburarile somatice?i istoricullor natural, dar, din fericire, nici nu trebuie sa fie atat de competenti incat sa-?i asume total responsabilitatea pentru latura somatica, ce ar trebui impartita intre cele doua tipuri de speciali?ti. In cadrul tulburarilor de hranire la copiii mai mari, locul psihologiei devine din ce in ce mai evident. Bebelu?ii sunt in mod normal caprido?i, iar faptul ca un bebelu? accepta orice fe! de hrana, decent oferita, s-ar putea datora unei boli a bebelu?ului. Vom examina ulterior motivele. La cealalta extrema, un bebelu? de orice varsta, ca ?i un copil mai mare, ar putea deveni atat de activ inhibat fata de hranire, incat rezultatul sa fie fatal. Iar intre capriciul sanatos ?i inhibitia patologica se inscriu toate stadiile intermediare. Exista toate tipurile de amestec intre somatic ?i psihologic. Un exemplu familiar este eel al copilului cu despiditura labio-palatina congenitala, incapabil sa se bucure in mod obi?nuit de actul hranirii ?i supus in mod necesar la repetate operatii ?i separari de mama. Dezvoltarea emotionala a acestui bebelu? va fi afectata, dar nu neaparat pana la limita handicapului, deoarece doctorii ?i asistentele pot cu u?urinta sa inteleaga motivele stresului bebelu?ului, acest lucru determinandu-i sa ia masuri pentru a contracara perturbarea mediului in

Opere 3. Natura umana

37

care se afla bebelu?ul. Cand motivele stresului bebelu?ului sunt in general recunoscute, doctorii ?i asistentele vor putea sa faca multe pentru prevenirea bolilor psihologice de tipul celor care debuteaza in pruncie, fara a fi nevoie sa recurga la cuno?tinte specializate de psihologie. Aid nu este prea dificil sa delimitam somaticul de psihologic. Cu exceptia rarelor cazuri in care aparatul excretor este deformat sau bolnav, 0 functie eliminatorie tulburata este in mod clar 0 chestiune de conflict emotional manifestandu-se in termeni corporali. In vreme ce la un capat al scalei se afla actiunea purului hazard, la celalalt se afla predispozitia la accidente, conditie ce tine de clasa depresiilor din clasificarea tulburarilor psihiatrice. In mod similar, printre cei abuzati, exista intotdeauna cativa care simt nevoia de a fi persecutati, iar aceasta nevoie de persecutie, ce reprezinta baza bolii psihiatrice numita paranoia, poate debuta surprinzator de devreme in prunde, de fapt aproape imediat dupa na?tere. Se poate spune despre infectii ca unele depind in intregime de circumstantele fizice, de exemplu pojarul; un copil care nu a avut pojar 11poate lua de la cineva care se afla in perioada de incubatie a bolii. Pe de alta parte, anumite infectii sunt influentate de starea emotionala. De exemplu, evolutia ftiziei poate fi strans legata de evolutia fazelor depresive, de?i tipul osteo-articular al tuberculozei nu este astfe! influentat. Se poate spune ca, mai ales in vremurile de dinaintea antibioticelor, pneumonia reprezenta un test al vointei de a trai ?i deci recuperarea depindea intr-o foarte mare masura de ingrijirea primita. Cu mult timp in urma, surorile medicale obtineau 0 satisfactie imensa din succesullor in ingrijirea pacientilor cu pneumonie, deoarece ?tiau ca adeseori salvau vieti datorita propriului devotament. Asistentele de astazi pierd mult datoACCIDENTE DEFECTE DE ELIMINARE

38

D.W. Winnicott vindeearii pneumoniei prin metode relativ me-

Opere 3. Natura umana

39

rita realitatii canice.
CATEGORlA

Aproape toate maladiile somatice se pot incadra in aceste cateva categorii. Este totu~i necesar sa Ie reamintim cititorilor £ara CUTULUI" cuno~tinte medicale ca exista maladii ale trupului care sunt mtr-adevar somatice ~i a CarOl'cauza nu este mea mteleasa. Un exemplu 11reprezinta "cre~terea noual/I. De asemenea, corea ~i reumatismul articular acut2, care se intalnesc frecvent, au cauze necunoscute. "INcA-NECUNOSAceasta nu inseamna ea 0 maladie va fi considerata de na-

care se mtalne~te m cazul psihoterapiei zilnice regulate (ca, de exemplu, m psihanaliza). Astmul reprezinta un bun exemplu de tulburare de granita, ;;i este la fel de necesar sa i se reaminfiteasea investigatorului psihologic di exista 0 predispozitie ziea ~i ea exista 0 relatie mtre astm ~i eczemele infantile, cum este sa i se reaminteasea doctorului somatician ea boala este de natura psihologiea. Alergia se dovede~te a fi 0 mare abatere de la principiile de baza, iar utilitatea termenului este vizibila m principalm domeniul descrierii starilor clinice. Cercetarea In domeniul alergiei, care parea sa creeze 0 promitatoare linie de atac i:mpotriva tulburarilor psihosomatice, a dus mai degraba eatre psihologie decM eatre fiziologie ~i biochimie. Nu trebuie uitat faptul ea astmul poate fi considerat produdHor de tulburari psihiatrice, dincolo de problema propriei sale cauzalitati m fiecare caz In parte, de vreme ce este imposibil ca un copil sau un adult sa sufere de astm (oricare ar fi cauza sa) fara sa devina adaptat m mod specific acestuia.

tura psihologica doar pentru ea nu este inca clara cauza ei fizica, iar acest lucru este adevarat chiar daca reumatismul articular acut ~i mai ales corea pot uneori sa urmeze unui ~oc emotional sau unui stres acut. Mai dificil de plasat este seria tulburarilor denumite generic "alergii"3. Cei entuziasmati de alergie, sau hipersensibilitatea tesuturilor la diver~i agenti (cum ar fi polenul in febra fanului), sustin ea pot explica un mare grup de simptome despre care multi alti observatori ar presupune ea sunt in principal psihologice. Unul dintre exemple este astmul. Astmul reprezinta 0 tulburare a functionarii corporale care teoretic poate fi cauzata de 0 sensibilitate pur somatica a musculaturii netede bron~ice la substanta inhalata. Dar un atac de astm poate fi de natura pur psihologica, dupa cum va fi de acord toata lumea care are un copil cu astm sub observatie directa - de felul celei
1 Termen general pentru cancer, adica pentru carcinom, sarcom ;;i probabi] limfoadenom ;;i leucemie. 2 In prezent se cunoa;;te cauza reumatismului articular acut, care numara printre simp tome Ie majore ;;i corea. (N. t.) 3 In acest subcapitol, autorul folose;;te termenul de "alergie" cu 0 conotatie ironica, referindu-se la intrebuintarea lui de catre cei care sunt incredintati de cauzele pur organice ale sindromului. (N.t.)

ALERGIILE

EFECTUL P51H1CULUJ A5UPRA 51 A FUNCTIONARIJ ACE5TU1A , ,

TRUPULU1

dezvoltare emoponali'i sanatoasa furnizeaza copilului intelegerea importantei sani'itatii corporale, dupa cum ~i 'Sanatatea corporala furnizeaza 0 reasigurare copilului, care este foarte valoroasa in cadrul dezvoltarii emotionale. Eforturile ~i tensiunile dezvoltarii emotionale normale, precum ~i anumite stari anormale ale psihicului au efecte adverse asupra corpului. Libertatea pulsiuniJor promoveaza sanatatea corporala, iar de aici reiese ea in cadrul unei dezvoltari normale ce implica cre~terea controlului aSllpra pulsiunilor, exista multe momente m care corpul trebuie sacrificat, libertatea pulsiunilor fiind in mod normal redusa In procesul de socializare a copilului. Principiul care trebuie reamintit este ca, atunci cand un conflict din cadrul psihicullli este relativ con~tient, se poate face

o

D.W. Winnicott

fata pulsiunilor prin autocontrol; se pot face compromisuri illtre cererile pulsiunilor ~i cele ale realWitii externe sau ale societatii, sau ale con~tiintei, compromisuri care sa prejudicieze cat se poate de putin. Pe de alta parte, atunci cand conflictul illtre impulsuri ~i idealul Eului se aHa ill incon~tientul refulat, inhibitiile, anxietatile ~i compulsiile rezultate sunt rnai oarbe, mai putin capabile de adaptare la circumstante ~i mai vatamatoare pentru corp ~i pentru procesele ~i functiile corporale. Trupul unui copil este capabil sa suporte multe tensiuni, dar exact aceste tensiuni continuate pana ill viata adulta pot conduce pana la urma la stari somatice ireversibile, cum ar fi hipertensiunea benigna, ulceratia mucoasei unei anumite portiuni a tractului dlgestiv, hiperactivitatea tiroidiana etc. Ultimele stadii ale aces tor schimbari corporale ireversibile ce au fost declan~ate de conflictul intrapsihic trebuie tratate de medicul internist, chirurg sau endocrinolog, ~i acest lucru este adevarat chiar pi atunci cand se efectueaza cu succes 0 psihoterapie la 0 data atat de tarzie. 0 psihoterapie efectuata cu succes mai devreme ar fi eliminat necesitatea ajutorului medicului internist sau chirurg.

Capitolul4

Domeniul psihosomatic

pecialitatea ill cadrulpsihosomaticii este cautam elueicareia ar trebui sa mai degraba 'darea problemelor ~""~ pediatria deeat medicina interna. Copiii ofera eel mai bun material pentru studiul modificarilor tesuturilor ~i functionarii trupului ce sunt asociate sau secundare unor fenomene psihologiee. Medicina psihosomatica a devenit 0 ramura a cercetarii ~i practicii medieale, una ee este din nefericire separata de toate celelalte trei care se aHa in stransa legatura eu ea: psihiatria, medieina generala ~i psihanaliza. Motivele aeestui lucru sunt asemanatoare celor care au dus la folosirea termenilor "mintal" ~i "fizic" ca ~i cum ar descrie fenomene opuse. Natura umana nu este 0 ehestiune de minte ~i trup - este 0 chestiune de psyche ~i soma interrelationate, cu mintea ea 0 inflorescenta la limita functionarii psihosomatice. Tulburarile continuumului psyche-soma reprezinta modificari ale trupului sau ale functionarii trupului asociate eu stari psihice. Aceste modificari sunt eel mai bine studiate ill cadrul pediatriei clinice, nu numai deoarece eonditiile sunt mai simple la copii, ci ~i pentru ca starile psihice ale adultilor nu pot fi intelese ill lipsa unei referiri la copilaria subieetilor investigati· Baza psihosomaticii este reprezentata de anatomia vie, care se nume~te fiziologie. Tesuturile sunt vii ~i sunt parte dintr-un

C

••

42

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

43

organism intreg ~i sunt afectate de diversele sHiri psihice ale acelui organism. Primele complicatii ce trebuie studiate sunt reprezentate de acele modifidiri fiziologice ce tin de activitate ~i odihna; apoi modificarile tinand de excitatii locale ~i generale, ultimeIe dintre ele fiind caracterizate de trei faze: de pregatire, punct culminant ~i recuperare. In cadrul studiului excitarii generaIe, tesuturile nu pot fi studiate in afara relatiei lor cu intregul psihic. 0 data ce psihicul in totalitatea lui a fost acceptat, fiziologia se ocupa ~i cu modificarile specifice dorintei ~i furiei, ~i de asemenea iubirii afectuoase, fricii, anxietatii, suferintei ~i altor afecte ce sunt fatete ale fantasmelor elaborate, fantasme care sunt specifice unui individ. In cadrul acestui intreg travaliu, cel ce studiaza continuumul psyche-soma este preocupat de fantasmele con~tiente ~i incon~tiente care reprezinta, ca sa spunem a~a, histologia psihicului, elaborarea imaginara a intregii functionari somatice ce este specifica unui individ. Daca doua persoane mi~ca un deget, pentru anatomist ~i fiziologist exista 0 similitudine esentiala intre cele doua evenimente. Insa pentru cel ce studiaza continuumul psyche-soma, la anatomia ~i fiziologia actiunii trebuie adaugat intelesul actiunii pentru individ ~i, datorita acestui lucru, in fiecare caz mi~catul din deget este specific individului ce mi~ca din de get. Prin urmare, exist a un punct de la care fiziologia aluneca incet inspre psihosomatica, ce include fiziologia modificarilor somatice asociate cu eforturile ~i tensiunile psihicului. In primul rand, exista controlul inerent procesului de socializare, iar apoi exista controlul ~i inhibitiile patologice ~i asociate cu refularea ~i conflictele incon~tiente din cadrul psihicului. In cele din urma, in cadrul psihosomaticii nu putem asuma 0 legatura stransa intre psyche ~i soma; psihosomatica trebuie sa ia in considerare starile frecvente, cat ~i importante in care relatia dintre psyche ~i soma este sHibita sau pierduta. Un studiu detaliat al pediatriei psihosomatice nu se va putea realiza decat dupa expunerea completa a dezvoltarii emotionale a individului uman.

Se va observa ca, pentru a intelege aceste tulburari care formeaza intr-adevar un grup clinic real, de~i foarte larg, trebuie atinse toate tipurile ~i gradele de tulburare psihologica ~i trebuie incluse conflictele interioare inerente in viata, inerente in gestionarea pulsiunilor ~i in compromisul personal cu impulsurile ce tine de socializarea treptata a fiecarui individ uman. In cazul indivizilor sanato~i, exista doua curente principaIe in pediatria psihosomatica: sanatatea somatica - efectul sau asupra functionarii ~i dezvoltarii psihicului; sanatatea psihica - efectul sau asupra dezvoltarii ~i functionarii somatice. In cazul sanatatii imperfecte exista, de asemenea, doua curente: sclnatatea imperfecta somatica - efectul sau asupra dezvoWirii psihicului; sclnatatea imperfecta psihica - efectul sau asupra dezvoltarii somatice. Intelegerea aces tor lucruri provine din studiul dezvoltarii persoanei sclnatoase din punct de vedere fizic, deoarece doar presupunand absenfa maladiilor somatice poate fi efectuat un studiu atat de complex. Dadi se presupune absenta bolilor principale ale trupului, atunci se poate examina intreteserea treptata a corpului ~i psihicului unei persoane ~i se pot formula anumite principii fundamentale. S-a observat ca dezvoltarea emotionala este in mod normal dureroasa ~i punctata de conflict: trupul trebuie sa sufere din cauza acestor lucruri, cu toate ca nu exista nici 0 boala care sa fie in principal somatica.1 AsHel, studiul tulburarilor psihosomatice trebuie sa se faca prin intermediul psihologiei ~i al observarii efectelor problemelor psihice asupra partii somatice a individului. Trebuie ca lucrurile sa se petreaca in acest fel. Medicilor nu Ie place acest lucru. Lor le-ar placea sa poata aplica cuno~tintele lor despre bolile trupului in mod direct in cazul tulburarilor psihosomatice. Dar acest lucru nu se poate. Calea naturala este studiul tulburarilor psihosomatice la copilul (sau
1 Nota pentru revizie: asigura-te de punetul de vedere: tulburarea psihosomatiea eu sensul ei pozitiv de contraearare a fugii In ~ "stari de inteleet depersonalizare.

L

44

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

45

adultul) care nu are nici 0 boala somatica sau limitare fizica. Doar mai tarziu, dupa ce principiile au fost mtelese, poate aparea intelegerea bolilor trupului ~i a efectului lor asupra psihicului. Se poate observa ca medicina somatica este un teritoriu cu granite ce sunt men tin ute m mod artificial pentru a limita obligatiile medicului. Medicina somatica aluneca m mod naturalmspre psihosomatica. Partea psihica a unei persoane se ocupa cu relatiile, relatiile dinauntrul psihicului insu~i, relatiile cu trupul, cu lumea externa. Nascandu-se din ceea ce ar putea fi numit elaborarea imaginara a functiilor de tot felul ale trupului ~i acumularea amintirilor, psihicul (m mod specific dependent de funqionarea creierului) leaga trecutul trait, prezentul ~i viitorul a~teptat la un loc, da sens sentimentului de sine al persoanei ~ijustifica perceptia no astra a unui individ care exista m acel trup. Psihicul, dezvoltandu-se astfel, devine ceva ce are 0 pozitie pornind de la care poate mtretine relatii cu realitatea externa, devine ceva ce poseda capacitatea de a crea ~i de a percepe realitatea externa, devine 0 fiinta imbogatita din punct de vedere calitativ, capabila sa fie mai mult decM ceea ce poate fi explicat prin intermediul influentelor mediului, ~i capabila nu numai sa se adapteze, dar ~i sa refuze sa se adapteze, ~i devine 0 creatura inzestrata cu ceea ce pare a fi capacitatea de alegere. Nimic din to ate acestea nu apare automat ca fenomen de cre~tere. Exista, intr-adevar, un element inerent de cre~tere, dar dependenta timpurie de un mediu adaptabil este atat de mare, incat acest factor de cre~tere devine depa~it. In ceea ce prive~te dezvoltarea trupului, factorul de cre~tere este mai clar; m contrast, m dezvoltarea psihicului exista oricand posibilitatea e~ecului ~i,mtr-adevar, nu poate exista cre~tere fara distorsiuni datorate intr-o anumita masura e~ecului adaptarii la me diu. Dezvoltarea psihosomatica este 0 achizitie treptata ~ii~i are propria viteza, iar daca termenului de "maturitate" ii este permisa 0 referinta la varsta, atunci maturitatea este sanatate ~i sanatatea este maturitate. Intregul proces al dezvoltarii trebuie

parcurs pana la capat, fiecare pauza sau salt in dezvoltare reprezinta 0 distorsiune, iar 0 graba aici sau 0 mtarziere acolo fiecare dintre ele lasa 0 cicatrice. Mai mult decat atat, nu este nimic de ca~tigat din disputa asupra momentului in care debuteaza pediatria psihosomatica sau natura umana msa~i. Singurul moment sigur este cel al conceptiei. Data na~terii este evident de avut in vedere, dar multe lucruri s-au petrecut dinainte, mai ales m cazul bebelu~ului postmatur, iar la na~tere exista deja 0 individualitate care este atat de evidenta, incat in cazul gemenilor identici, asistentele cu experienta sunt imediat con~tiente de similaritatea exceptionala. La sfar~itul a doua saptamani, oricarui copil i s-au mtamplat 0 multime de lucruri care sunt m mtregime personale. La varsta la care 0 adoptie devine relativ u$or de aranjat, fiecare copil a fost atat de marcat de experiente reale, incat parintii adoptivi au 0 problema de gestionare care este in mod esential diferita de cea pe care ar fi avut-o daca bebelu~ul ar fi fost allor ~i s-ar fi aflat m grija lor de la mceput.

Partea a II-a

DEZVOlTAREA

EMOTIONALi\

,

A FIINTEI UMANE ,

-~

Introducere

.~"~ xaminarea preliminara a domeniului pediatriei psihosomatice nu a facut dedit sa arate necesitatea inte"*,,,,Jlegerii dezvoltarii emotionale a individului. Pe latura somatica, pediatrul bazeaza totul pe anatomie ~i fiziologie, iar pe latura psihica trebuie sa existe 0 disciplina echivalenta. Nu psihologia academica furnizeaza raspunsul. Singurul raspuns este reprezentat de psihologia dinamica sau, cu alte cuvinte, de psihanaliza. Acum va fi necesar sa examinam dezvoltarea continuumului psyche-soma care, daca mintea functioneaza, devine treptat o persoana individuala con~tienta de sine, 0 persoana nu numai aflata in relatie cu mediul inconjurator, ci care in cele din urma ia parte la mentinerea ~i re-crearea acestui mediu. Vom presupune absenta bolilor in principal somatice, pana intr-un moment apropiat de final, cfmd yom considera ca include rea acestei complicatii suplimentare este potrivita. Vom presupune, de asemenea, existenta unui tesut cerebral mediu lnzestrat, de vreme ce deficitul mintal ~i idiotia sunt defecte somatice cu trasaturi psihologice secundare. In mod deliberat, pentru moment, mintea nu este luata in considerare, dedit in masura in care reprezinta eeea ee eu am numit 0 infloreseenta la limita continuumului psyche-soma. Ar fi logic sa deseriu fiinta umana aflata in dezvoltare ineepand eu momentul eonceperii, treeand treptat prinviata in-

t'~

.---.. ----.----- ~~~-

--_!&.

--------

50

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

51

trauterina, na~tere, stadiile primitive ~imai putin primitive ale cre~terii emotionale, tredind in revista copilul intre 3 ~i 5 ani, copilul in perioada de latenta ~i adolescentul, ~i ajungand in cele din urma la adultul matur care este gata sa-~i asume un loc in lume, ~i care imbatrane~te ~i astfel moare. Ins a am ales sa incep cu perioada primei maturitati, cu copilul pre~colar din perioada tarzie in care relatiile interpersonale au ajuns sa aiba inteles deplin, ~i am ales a~a deoarece pot sa consider ca fiind de la sine inteles ca cititorul sa fie oarecum familiarizat cu opera lui Freud, ce urmar~~te originea bolii nevrotice a adultilor pana la conflictele ce iau na~tere in individ in timpul acestei perioade. De la 0 descriere a psihologiei dinamice a copilariei timpurii, 0 voi lua in directie inversa, intrand din ce in ce mai adanc in necunoscutul celor mai timpurii momente in care termenul ,,fiinta umana" poate fi aplicat fatului din utero Apoi va fi posibil sa inaintez ~i sa examinez trasaturile speciale ale perioadei de latenta ~i ale adolescentei. Prezentarea mea a psihologiei dinamice va fi deci restructurata in urmatorul mod: (a) Relatiile interpersonale ~i complicatiile respective. (b) Atingerea unitatii personale ~i capacitatea de ingrijorare. (c) Sarcinile primitive ale (1) Integrarii sinelui. (2) Unui modus vivendi psihosomatic. (3) Contactului cu realitatea prin intermediul iluziei. Cititorul este rugat sa-~i aminteasca, in timp ce cite~te una dintre partile descrierii mele, ca celelalte parti sunt in mod deliberat excluse, dar nu uitate. Limbajul potrivit pentru 0 parte este nepotrivit pentru celelalte. Este 0 procedura foarte artificiala aceasta disecare ~i separare a stadiilor dezvoltarii. In realitate, copilul uman se afla tot timpul in toate stadiile, chiar daca se poate spune ca predomina unul dintre ele. Sarcinile primitive nu sunt niciodata complet rezolvate ~i, de-a lungul intregii copilarii, incomple-

titudinea lor prezinta 0 provocare parintelui ~i educatorului, de~i initial ele apartin domeniului ingrijirii bebelu~ului. In mod similar, greutatile ce se ivesc in psihic la trecerea de la neindurare la ingrijorare ~i cand apare capacitatea de a unifica trecutul, prezentul ~i viitorul de asemenea ii intereseaza intr-o masura mare pe parintii ~i educatorii copiilor de toate varsteIe, de~i initial ele sunt de domeniul celor care ingrijesc bebelu~ul care este pe punctul de a deveni gata de a fi "intarcat", de a fi capabil sa faca fata unei pierderi fara sa piarda in intregime ceea ce este (doar intr-un sens) pierdut. In mod destul de curios, aceste probleme ale debutului tirnpuriu sunt cele care 11intereseaza in masura cea mai mare pe cititorul unei carti de psihologie, mai degraba decat subiectul primei mele sectiuni. Problemele ulterioare ale unui copil mai matur, care a atins complicatiile ~ibogatiile relatiilor interpersonale, sunt prin chiar natura lor mai mult 0 chestiune de ingrijorare particulara pentru fiecare copil ~i sunt din ce in ce mai putin (pe masura ce copilul cre~te) parte a dependentei lui. Este innebunitor, ~i nu este util deloc, sa i se spuna unui parinte sau unui educator (de~i in mod foarte corect) ca un anumit simp tom al copilului este 0 chestiune de refulare, ca motivul tulburarii nevrotice este unul care inerent rezida in incon~tient ~ica singurullucru care poate fi facut este sa-i ofere copilului 0 psihoterapie (care, in orice caz, nu este probabil disponibila sau este prea scumpa). Ceea ce ii face pe parinti ~i profesori sa fie iritati de adevarurile formulate in termenii complexului oedipian nu este doar o "rezistenW'. Aceste realitati (ce tin in principal de prima sectiune a descrierii mele) tind sa-i faca pe oameni sa se simta neajutorati. Ce pot ei sa faca? Prin comparatie, nevoile unui copil ramase din pruncie ii confrunta pe parinti ~i pe profesori cu probleme pe care Ie pot trata chiar ei, punand accent pe unul sau pe altul dintre aspectele obi~nuite ale ingrijirii ~i educarii unui copiL Cu toate aces tea, vom admite ca 0 intelegere a proceselor ce se desfa~oara inauntrul unui copil de 4 ani poate fi utila chiar ~i atunci cand nici 0 actiune din partea adultului respon-

52

D.W. Winnicott

sabil pentru copil nu poate trata un simptom manifest. Intelegerea copilului uman este deficitara daca se limiteaza la granitele sarcinilor ~i nevoilor infantile. Cu siguranta este important pentru un copil aflat in focurile complexului Oedip sa fie inteles, chiar daca 0 asemenea intelegere duce mai degraba la simpatie decat la 0 actiune utila.

Capitolull

Relalii interpersonale

'~'~rima parte a acestui studiu de psiho~".$' logie umana, aceea care se ocupa cu .,~, relatiile interpersonale, deriva direct din travaliul bine cunoscut al ultimilor cincizeci de ani, ce a avut drept fundament tratamentul nevrozelor. Ideile sunt aproape in intregime derivate de la Freud sau de la aceia ce i-au aplicat metoda pe care el a numit-o psihanaliza. Tot ce am de spus a fost deja afirmat in cadrul vastei literaturi aeum accesibile; eu toate aeestea, nu pot sa evit sa fac 0 expunere folosind propriul meu limbaj, astfel indH cititorul sa poata avea intreg subiectul trecut in revista de 0 singura persoana. Aceasta este partea teoriei psihanalitice ce incepe sa fie consider(lta ca fiind de la sine-inteleasa de catre toti anali~tii; aceasta este eeea ce Ie permite anali~tilor de opinii larg divergente asupra dezvoltarilor moderne ale teoriei ~i practicii sa se simta uniti in mod fundamental, astfel incat Institutul de Psihanaliza, format a~a cum este din toti psihanali~tii, sa poata pregati ~i efectua 0 schema de formare ~i sa poata oferi 0 calificare de a practica in aceasta tara. Exista aeeasta baza a teoriei ce poate fi predata studentilor inainte sa Ie fie introduse chestiuni care sunt in mod mai clar probleme de cercetare. Aproape toate aspectele relatiilor intre persoane intregi au fost atinse de insu~i Freud ~i de fapt in prezent este foarte di-

PRIMA PARTE A DESCRIERII

!A.

54

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

55

fieil sa se mai aduca contributii la acest subiect, cu exceptia unor noi descrieri a ceea ce este deja acceptat. Freud a facut treaba nepIacuta pentru noi, aratand realitatea ~i forta incon~tientului, ajungand pana la durerea, angoasa, conflictul care in mod invariabil stau la radacina formarii de simptom, evidentiind de asemenea, chiar cu aroganta daca era necesar, importanta pulsiunii ~i semnificatia sexualitatii infantile. Orice teorie ce neaga sau nu ia in considerare aceste chestiuni nu este de nici un ajutor. Ideea copilului aflat in dezvoltare domina - ~i pe drept cuvant - predarea psihologiei infantile, ideea dezvoltarii emotionale ingemanate cu cre~terea corporala. Datorita acestui fapt, nu este niciodata profitabil sa se studieze 0 stare de fapt in domeniul psihologiei; ca ~iin domeniul istoriei, starea de fapt din oricare moment are un trecut ~i un viitor ce tin de ea. Aceasta este 0 observatie de importanta fundamentala ~i, urmand acest principiu, psihanali~tii s-au eliberat din catu~eIe psihologiei academice ~i ale psihiatriei de spital de boli mintale ~i de medicina generala. Descrierea actuala a psihologiei copilului mic considera ca fiind de la sine inteleasa dezvoltarea sanatoasa anterior momentului in care se poate spune: acest copil este acum 0 fiinta umana intreaga, aflata in relatie cu fiinte umane intregi. $tim ca este oarecum artificial sa consideram atilt de multe lucruri ca fiind de la sine intelese. $tim, de asemenea, ca nu exista nici un moment delimitat in timp la care sa se aplice brusc o asemenea descriere. Orice stadiu in dezvoltare este atins ~i pierdut ~i atins ~i pierdut de foarte multe ori; achizitia unui anumit stadiu in dezvoltare doar treptat devine realitate, ~i doar in anumite conditii. Aceste conditii devin treptat tot mai putin importante, dar nu vor deveni probabil niciodata neglijabile. Dar este necesar sa se lucreze cu aceasta presupunere a succesului anterior in dezvoltare. Complexitatea trebuie sa ia na~tere din simplitate. Pretentia ca un copil sanatos poate fi complet inteles pe baza studiului nevrozei ~i a originii acesteia in copilarie ar fi absurda. Dar pretentia conform careia 0 buna modalitate de a

studia copilul sanatos, presupunand existenfa unei dezvoltiiri informarii de fantile sanatoase, ar fi prin intermediulintelegerii simp tom de tip nevrotic, nu ar mai fi atat de absurda. Motivul este acela ca apararile organizate din nevroza arata calea catre anxietatea care nu numai ca sta la baza simptomului nevrotic, ci, de asemena, confera forta ~i cali tate manifestarilor sanatiitii. In cadrul analizei adultilor, originea simptomelor nevrotice poate fi in mod regulat urmarita pana in momentul eforturilor ~i tensiunilor din perioada premergi'Hoare latentei, atunci cand adultul era un copilintre 2 ~i 5 ani. Ne indreptam atentia, apdar, asupra copilului de aceasta varsta, pentru a avea o prima imagine des pre ceea ce se petrece in cursul dezvoWirii emotionale. Un argument in termeni de extreme teoretice poate fi folosit impotriva acestei metode de abordare. La una dintre extreme se afla 0 pruncie perfecta, care reprezinta baza pentru 0 copilarie perfecta, far a nici 0 tulburare nevrotica. La cealalta extrema se afla 0 pruncie denaturata, denaturarea facand imposibila cre~terea normala sau sanatoasa in toate stadiileulterioare. Se poate pune intrebarea: atunei unde se aHa copilul care construie~te aparari de calitate nevrotica? Intre extreme, ~i in mod frecvent, gasim copii miei relativ sanato~i avand 0 oarecare predispozitie catre boala nevrotica ce poate fi tinuta in ~ah printr-o gestionare potrivita ~i, de asemenea, copii miei cu 0 predispozitie destul de puternica spre boala nevrotica ~i care cu siguranta nu vor scapa fara vreo form are de simptom dar care, cu toate aces tea, vor trece drept sanato~i. Ace~tia din urma sunt cu deosebire dependenti de un me diu emotional continuu stabil. Ar trebui adaugat ca intre ace~tia din urma ~i copiii din categoria etichetata "psihotic" se aHa acei copii care prezinta 0 boala in mod in~elator de tip nevrotic dar care, sub tratament, dezvaluie 0 tulburare atat de fundamentala a dezvoltarii emotiona Ie infantile, incat termenul "psihoza" este treptat gasit a fi mai potrivit.

D.W. Winnicott Pruncie 1.Pruncia perfecta 2.Pruncia imperfecta 3.Dezvoltare timpurie denaturata 4.Dezvoltare timpurie denaturata 2-5 ani - face ca tulburarea nevrotica in acest stadiu sa fie improbabila - ofera 0 baza pentru anxietate nevrotica - face ca tulburarea nevrotica sa fie probabila - suprapunere nevrotica de calitate psihotica ce este dezvaluita In cursul psihoterapiei sau in perioade de "cadere nervoasa" - ofera insuficienta sanatate in acest stadiu pentru dezvoltarea unei boli de calitate nevrotica, adica psihoza infantila este deja realitate

Opere 3. Natura umana

57

tei umane. In cadrul familial, cei doi parinti pot asigura ~icontinuitatea in timp, poate chiar continuitatea de la conceptia copilului pana la sfar~itul dependentei, ce caracterizeaza sfar~itul adolescentei. Cheia unei copilarii timpurii sanatoase (cu rezervele care au fost exprimate cu privire la reziduurile infantile importante) este reprezentata de PULSIUNE. Din acest motiv, este necesar un studiu amanuntit al pulsiunilor ~i al dezvoltarii lor. "Pulsiune" este termenul dat puternicelor tendinte biologice care apar ~i dispar in viata bebelu~ului sau copilului ~i care cer actiune. Activarea pulsiunilor il face pe copil, ca pe orice alt animal, sa se pregateasca pentru satisfacerea pulsiunilor dezlantuite atunci cand aces tea vor atinge in cele din urma un apogeu al cererii. Daca se poate furniza satisfactie la apogeul cererii, atunci va urma 0 recompensa de placere ~i, de asemenea, 0 eliherare temporara de pulsiune. Satisfactia incompleta sau prost sincronizata duce la eliberare incompleta, disconfort ~i la absenta atat de necesarei perioade de odihna dintre valurile de cerere.
PULSIUNEA

5. Dezvoltare timpurie denaturata

Se va intelege ca factorii ereditari joaca un rol in toata aceasta clasificare ~itulbura ~i deformeaza orice lucru bun care s-ar fi putut strecura. Bebelu~ul relativ sanatos (matur in copformitate cu varsta) trece in stadiul fiintarii ca persoana intre~ga care este con~tienta atat de sine, eat ~i de alte persoane. In viata de zi cu zi a unui astfel de copil, exista 0 cantitate enorma ce acum trebuie ignorata deoarece apartine persistentei prunciei (din oricare stadiu ~i, in acela~i timp, toate stadiile) ~ideci nu se afla in discutie. Atingerea de catre copil a unui stadiu al dezvoltarii in care el poate fi complet con~tient de existenta a trei persoane in acela~i timp, cea proprie ~i altele doua, este pregatita in cadrul celor mai multe culturi prin asigurarea cadrului familial. In familie, copilul poate sa treaca pas cu pas de la relatia intre trei corpuri la relatii de toate gradele de complexitate. In acest simplu triunghi se regasesc dificultatile ~i toata bogatia experienFAMILIA

In aceasta descriere, nu exista 0 mare diferenta in functie de tipul cererii pulsionale ~i nici 0 mare diferenta intre fiinteIe umane ~i animale. Nu este necesar aici sa intram intr-o discutie despre clasificarea pulsiunilor, nu este necesar nici macar sa decidem daca exista doar 0 pulsiune sau dadl sunt doua sau poate 0 multime de pulsiuni. Toate acestea sunt irelevante. La bebelu~ul ~icopilul uman exista 0 ELABORARE IMAGINARA a tuturor functiilor corporale (considerandu-se dat un creier functional), iar acest lucru este mult mai ad~varat pentru copii deeM pentru cele mai interesante animale, a~a ineat nu este niciodata sigur sa extrapolezi un argument din psihologia animala in cea umana. Din acest motiv, daca nu este foarte atent aplicata consideratiilor despre problemele umane, psihologia animala conduce de fapt pe cai gre~ite.

58

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

59

In ceea ce prive?te excitatia pulsionala este esential sa tinem seam a de functia corporala cel mai puternic implicata. Partea excitata poate fi gura, anusul, tractul urinar, pielea, 0 parte sau alta a organelor genitale feminine, membrana mucoasa nazala, aparatul respirator, sau musculatura i'n general, sau zonele inghinale sau subsuorile care se gadila atat de u?or. Excitatia poate fi locala sau generala, iar despre excitatia generala se poate spune atat ea contribuie la sentimentul copilului de a fi 0 fiinta intreaga, cat ?i ea depinde de achizitia integrarii i'n cursul dezvoltarii. Un anumit tip de punct culminant poate fi atins aproape oriunde, dar el e atins mai ales i'n anumite parti. S-a descoperit ea anumite organizari ale excitatiei sunt dominante, iar elaborarea imaginara a tuturor excitatiilor tinde sa se petreaea i'n termenii tipului dominant de pulsiune. Este destul de evident ca, pentru un bebelu?, aparatul de ingestie este dominant, iar erotismul oral colorat de idei de tip oral este i'n general acceptat drept caracteristic pentru primul stadiu al dezvoltarii pulsiunilor. (Trebuie reamintit ea toate celelalte lucruri care ar putea fi spuse despre bebelu?i nu sunt spuse i'n acest stadiu i'n urma unei decizii deliberate, i'n scopul claritatii prezentarii.) Exista 0 progresie a tipului pulsional de-a lungul primei copilarii, culminand cu dominanta excWirii genitale erotice ?i cu fantasmele care caracterizeaza copiluli'ntre 3 ?i 5 ani care s-a dezvoltat complet la toate nivelurile infantile. Intre primul stadiu, sau cel oral, ?i ultimul, sau cel genital, exista experimentarea variabila a celorlalte functii ?i dezvoltarea de fantasme potrivite. Functiile anala sau uretrala, impreuna cu fantasmele potrivite, pot domina i'n mod tranzitional sau pot ajunge sa domine i'n mod permanent, astfel predeterminand un tip caracterial. Exista 0 progresie a dominantei pulsionale i'n ordinea functiilor implicate ?i, de asemenea, i'n functie de fantasme: Pregenital Falic Genital

In primul rand exista bebelu?ul care poseda tot felul de excitatii, ?i probabil ?i excitatie genitala localizata, dar i'nea nei'nsotita de fantasme de calitate genitala. In acest stadiu, masculinul ?i femininul nu sunt neaparat diferite. In al doilea rand, exista un stadiu intermediar i'n care organele genitale masculine, cu erectia ?i sensibilizarea lor periodica, reprezinta tema centrala. In acest stadiu, starea feminina este 0 chestiune negativa, iar existenta acestui stadiu marcheaza despartirea drumurilor i'ntre bebelu?ul-baiat ?i bebelu?ul-fata. In al treilea rand, exista stadiul genital, i'n care fantasmele s-au imbogatit pana la a include tot ceea ce la adolescenta reapare ca actiune masculina sau feminina (penetrare, a fi penetrat; impregnare, a fi impregnat; etc.). La un moment dat, s-a crezut ea aceasta idee a progresiei de la pregenitalla falic ?i genital ar putea fi aplicata (?i) stadiilor timpurii, astfeli'ncat stadiul pregenitalla randullui a fost divizat: pregenital oral oral erotic (a suge) oral sadic (a mu?ca)

lanaI

anal sadic (control) cu uretral erotic sau sadic ca alternativa variabila anal erotic (defecare)

S-a i'ncercat chiar 0 ?i mai amanuntita divizare a stadiilor (Abraham). Ar fi cu siguranta lipsit de i'ntelepciune sa dam la o parte cu totul aceasta munea i'n domeniul teoriei vietii pulsionale infantile. eu toate aces tea, este necesar acum sa iau i'n considerare esenta lucrarilor recente asupra acestei parti a teoriei, i'n pofida faptului ea, pentru moment, exclud i'n mod deliberat alte moduri de prezentare. Obiectiile se prezinta dupa cum urmeaza:

,~

----------

...

-- - ......

-------------------~

60

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

61

(1) Afirmatia di fantasmele aetivitatii orale sunt la inceput erotice (adica fara sadism sau preambivalente) ~i apoi sadice, distruetive ~i, ca sa spunem a~a, ambivalente, nu este deloc sigura. Este mai indicat sa spui ca bebelu~ul este cel care se schimba, incepand ca fiind neindurator, iar apoi devenind ingrijorat. Ambivalenta are legatura mai degraba cu schimbarile din cadrul Eului bebelu~ului dedit cu dezvoltarea Se-ului (sau a pulsiunilor) . (2) Stadiul anal este extrem de variabil ~i deci poate primi cu greu un statut echivalent cu acela al stadiilor oral sau genital. De exemplu, pentru un bebelu~, experienta anala este una erotica, asociata cu defecarea in momentul excitant; pentru un alt bebelu~, in experienta receptiva anala exista erotism oral deplasat, probabil prin intermediul manipularii anale; pentru un altul, elementul principal este reprezentat de control, fie datorita procesului de invatare cu olita, fie datorita durerii anale (0 fisura), fie datorita privatiunilor (pierderea locului potrivit pentru defecare). (3) Experientele anale, ca ~i cele uretrale, sunt dominate de idee a excretarii de materii; iar aceste materii au 0 preis torie; au fost inauntru ~i au fost la origini un produs secundar al experientei orale. Deci experienta anala (~i uretrala) reprezinta mult mai mult de cat un stadiu al cre~terii Se-ului, mai ales in masura in care nu poate fi clasificat ~i determinat din punet de vedere temporal cu exactitate. eu toate acestea, este destul de adevarat ca in cadrul clasificarii cre~terii Se-ului etichetata ca "pregenitala", calitatea orala preceda diversele calitati anale (~iuretrale). Erotismul de la nivelul pielii nu poate fi incadrat in aceasta schema, de vreme ce este partial 0 raspandire a experientelor orale, anale ~i uretrale, iar supra-accentuarea pielii imp lica un stres negativ la nivelul Eului, fapt ce nu se aHa in discutie in aceasta parte a expunerii mele.

Cititorul trebuie sa-~i formeze 0 opinie personala in privinta aces tor chestiuni, dupa ce invata cat mai mult din ceea ce se preda intr-o maniera "istorica", pentru ca acesta este singurul mod in care teoria unei anumite perioade devine inteligibila ~i interesanta. Eu personal prefer urmatoarea schema folositoare, care totu~i nu ramane la obiect, dat fiind ca merge dincolo de cre~terea Seului pana la dezvoltarea Eului. Pregenital Alimentar mges Ie . t. ~neinduratoare cu ingrijorare . anale excrehe~ ~experiente , uretrale . ~ buna" matene excretata«" "rea" Falic baietei, ~i baiatul din fetite masculin <penetrare .. genital nnpregnare (achv) genital feminin impregnat (pasiv) {aretentie ~i scapare fi penetrat

Genital

Se va observa ca partea feminina din natura umana solicita stadiul pregenital intr-un mod in care partea masculina nu trebuie s-o faca in fazele experientei genitale mature. Exista ceva inerent nesatisfacator in aceasta incercare de a clasifica pulsiunile pregenitale. Acest lucru se datoreaza faptului ca incercam sa privim pruncia prin prisma stadiului dintre 3 ~i 5 ani, ~i nu sa privim bebelu~ml. Dar pentru moment facem acest lucru intentionat. Incercam sa:ne mentinem in limitele sarcinii de a examina copilul intre 3 ~i 5 ani care a depa~it pruncia intr-un mod sanatos ~i care acum este preocu-

'L.

62

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana Ie (~i anale) ~i, de asemenea, de catre ceva corespunzand exact senzatiilor ~i nevoilor vaginale, pentru care 0 dorinta corespunzatoare pare sa existe la baieti, de~i deschizatura propriu-zisa este absenta. In cazul fetitelor,exista 0 tendinta mai puternica spre pregenital decat in cazul baietilor, in timp ce faza genitala completa ~i sarcina ~i capacitatea de alaptare la san sunt pentru moment ni~te chestiuni din viitorul indepartat, cu exceptia perioadelor de vis ~i joc. Acest lucru este asociat cu capacitatea de identificare cu mama ~i cu femeia, iar in cadrul culturilor care alimenteaza de timpuriu aceasta capacitate de identificare (prin lasatul pe vine ~i a~a mai departe) "baiatul din fetite" poate parea absent. Dar masculinul din feminin este intotdeauna prezent ~iimportant, iar rezultatul este 0 secventa de idei care ar putea fi puse in cuvinte dupa cum urmeaza: Am un penis. Bineinteles ca 0 sa-mi creasca un penis. Am avut un penis, sunt traumatizata (pedeapsa pentru excitatie). 0 sa folosesc un penis prin procura,lasand un barbat sa actioneze pentru mine. 0 sa-lIas pe barbat sa ma folose asca. In acest fel 0 sa obtin producerea unui deficit, dar o sa recunosc dependenta de barbat pentru a ma simti completa.1 Astfel voi descoperi adevaratul meu stadiu genital feminin. In acest fel fetita poate ajunge, in adolescenta sau in viata adulta, sa fie capabila a fi 0 feme ie, dar acest drum este unul precar ~i ofera multe posibilitati pentru dezvoltarea unor inclinatii homosexuale etc. Prin acest fel de a descrie sexualitatea feminina, se poate observa ca exista destulloc pentru nefericire ~i nemultumire la fetite, care pur ~i simplu se simt inferioare atunci cand fratiorii lor se dau mari ~i care incearca sa compenseze aceasta inferioritate folosindu-~i intregullor corp ca reprezentant al falusului sau percepand in papu~a mai
1 In cadrul fazei falice, biiiatul este complet, iar in cadrul fazei genitale, este dependent de femeie pentru a se sirnti complet.

pat cu experiente pulsionale de tip genital, notand ca tipul genital de pulsiune se dezvolta din pregenital ~i ca manifesta urme ale mo~tenirii sale in cadrul unei dezvoltari sanatoase ~i deformari legate de aceasta mo~tenire in cadrul sanatatii imperfecte. In privinta elaborarii imaginare a functiilor genitale, continuarea importantei stadiului pregenital se manifesta de la sine; cu toate acestea probabil este posibil sa oferim 0 distinctie neta intre fantasmele experientelor falice ~i respectiv genitale la baiat (~i in ceea ce prive~te baiatul din fete). In prima faza, realitatea erectiei este ceea ce este important, ideea fiind ca aici exista ceva important ~i a carui pierdere ar fi teribila. Erectia ~i sensibilizarea apar fie in relatie directa cu 0 persoana iubita in mod activ, fie 0 data cu ideile de rivalitate, persoana iubita fiind in fundal. In al doilea stadiu falic exista un tel mai evident de penetrare ~i impregnare, iar aici este probabil ca 0 persoana reala sa fie obiectul iubirii. In ce masura aceasta persoana este vazuta obiectiv este 0 alta chestiune care va trebui discutata mai tarziu. Se va observa ca, in cadrul fazei falice, manifestarea (ostentativa a) copilului este in linia fantasmelor, in timp ce in cadrul fazei genitale, manifestarea copilului este deficitara, iar copilul trebuie sa a~tepte (pana la pubertate, dupa cum ~tim) capacitate a de a transpune visele in fapte. Aceasta este 0 deosebire importanta, de vreme ce implica faptul ca, in faza genitala, Eul copilului este capabil sa faca fata unei imense cantitati de frustrare. Frica de castrare de catre tatal rival devine binevenita ca altemativa la agonia impotentei. Se va vedea indata ca faza genitala aduna in ea multe din faza pregenitala ~i, de asemenea, multe altele care nu pot fi descrise in termenii adoptati in mod deliberat pentru moment. Dar aici realitatea importanta este cea a erectiei aparand ca parte a unei relatii ~i avand asociate cu ea idei de producere de schimbari ireversibile in corpul persoanei iubite. Aceasta dezvoltare a ideilor unui copil mic despre vagin este foarte afectata de catre modelele culturale. Ideea unui baietel despre vagin este conferita de catre propriile dorinte ora-

D.W. Winnicott degraba un falus decat un bebelu?.1 Totu?i toate solutiile care considera de la sine inteleasa pierderea penisului la femeie sau suprematia barbatului doar datorita falusului sau sunt instabile. Cultura no astra tinde sa alimenteze aceasta credinta mai ales prin faptul de a nu da un nume ?i 0 importanta specifice gurii genitale a fetitei. Nu exista nici un cuvant englezesc intr-adevar pentru organele genitale masculine, dar exista nenumarati termeni in uzul comun din cre?e.2 Cu toate aces tea, in cre?a nu exista in mod uzual nici 0 recunoa?tere verbala a vaginului. Identificarea imaginara cu un barbat imbogate?te aprecierea de catre fata a functiei masculine ?i in cele din urma intare?te relatia ei personala cu barbatul ales. Cu siguranta, recunoa?terea completa a invidiei de penis este necesara in analiza nevrozei la femeie. Poate fi dificil de ajuns la invidia de penis, mai ales la locul unde opereaza cel mai puternic. Poate fi cel mai dificil in cazul unei femei care nu con?tientizeaza deloc invidia de penis la inceputul tratamentului ?i care are 0 sexualitate feminina puternic dezvoltata, bazata pe functionarea genitala feminina, care probabil ca deja i-a permis sa fie 0 sotie satisfacatoare ?i sa aiM familie ?i copii ?i poate chiar nepoti. Invidia de penis ca impuls puternic in viata femeilor nu poate fi ignorata, dar in pofida acestui lucru exista fara indoiala 0 sexualitate ?i fantasme feminine fundamentale care debuteaza foarte devreme in copilarie. Vaginul probabil devine activ ?i excitabil in asociere cu hranirea in timpul prunciei ?i cu experientele anale, ?i adevarata functionare genitala feminina tinde sa fie ascunsa, chiar secreta. Uneori elementul de erotism genital devine exagerat (ca de exemplu in masturba1 Notff pentru revizie: a se deserie invidia maseulina de feminin eorespunzatoare.
2 Totu~i ar fi eronat sa ne giindim ea aeest lueru nu reprezinta mai mult deeM 0 nevroza eulturala. 0 cultura in care fetitei i se permite sa eunoasea funqia femeii de foarte timpuriu nu este din aeeasta eauza neaparat eel mai bun lueru pentru fetita.

Opere 3. Natura umana rea compulsiva care poate fi asociata cu privarea afectiva inca de la 0 varsta foarte frageda, producand chiar 0 hipertrofie marcata a vulvei), dar in mod obi?nuit fantasmele sunt de colectare ?i secret ?i ascundere. In termeni anali, despartirea de fecale este intampinata cu aversiune, iar in termeni urinari, exista 0 tendinta la retentie; dar in termeni genitali, ideile i?i gasesc cea mai completa exprimare prin identificarea cu mama sau cu fete mai mari care sunt capabile sa experimenteze ?i sa conceapa. Jocul fetitei, in masura in care este cu adevarat feminina, dovede?te 0 tendinta spre a fi mama, iar functionarea genital a propriu-zisa nu iese atat de mult in evidenta ca cea masculina (atat in cazul baieteilor, cat ?i al fetitelor). Pe de aHa parte, in visele sau jocurile masculine exista mai multa durere decat exista in cele feminine. Jocul: "Poti sa tii un secret?" apartine in mod caracteristic laturii feminine a naturii umane, dupa cum lupta ?i impinsul lucrurilor in gauri apartine laturii masculine. 0 fata nu poate ramane insarcinata decat daca poate tine un secret. Un baiat nu poate impregna deliberat decat daca poate lupta sau impinge un tren printr-un tunel. In jocurile copiilor mici putem intrezari elaborarea imaginara a functionarilor lor corporale dominante, mai ales in cadrul unui tratament analitic in care ajungem intr-un contact foarte intim cu realitatea psihica a copilului prin intermediul jocului ?i discursului acestuia. Cititorii de literatura psihanalitica pot deveni cu u?urinta nerabdatori daca iau anumite declaratii ale teoriei analitice ?i le trateaza ca ?i cum ar fi ni?te verdicte finale care nu trebuie modificate niciodata. Teoria psihanalitica se dezvolta tot timpul, ?i trebuie sa se dezvolte printr-un proces natural oarecum asemanator conditiei emotionale a fiintei umane care este studiata. Nu exista exemplu mai bun al nevoii de perspectiva istorica in citirea teoriei psihanalitice decat studiul radacinilor timpurii ale genitalitatii feminine.1
1 Vezi Ernest Jones: (1927) The Early Development of Female Sexuality ~i Sigmund Freud: (1931) Sexualitatea femininif..

66

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana functie de ereditate, de influentele mediului care tin de cadrul personal ?i de modelul cultural mai general. Trebuie sa se faca o distinctie mtre capacitatea baietelului de a se identifica cu 0 femeie m privinta genitalitatii feminine ?i capacitatea lui de a se identifica cu 0 femeie m rolul ei de mama. In cadrul culturii noastre, cea din urma identificare este mai acceptabila decat cea dintai; de asemenea, este mai putin tulburatoare pentru genitalitatea masculina In cadrul individului, deoarece are de-a face mai mult cu tipul de fantasma decat cu localizarea functionarii corporale.1 Este acceptat m mod general ca exista 0 bisexualitate a tuturor fiintelor umane, mai ales m ceea ce prive?te fantasmele ?i capacitatea de identificare. Factorul principal care determina felulm care cre?te un copil este sexul persoanei de care este elmdragostit la varsta critical adica m perioada pe care 0 studiem aici, dupa prun~Lainte de perioada de latenta. Este extrem de convenabil atunci cand sexualitatea unui copil se dezvolta m principalm conformitate eu mzestrarea corporaHi,adica atunei cand un baiat este predominant maseulin, iar o fata este predominant feminina. eu toate aces tea, societatea are mult de ea?tigat daca poate tolera atat latura homosexuala, cat ?i pe cea heterosexuala In dezvoltarea copiilor. La bai~ti, identificarea puternica cu mama, ?i chiar feminitatea2 pot fi valoroase atunci cand dezvoltarea caracterului este satisfacatoare m eelelalte privinte. 0 anumita masculinitate In cazul fetelor este nu numai tolerata, ci chiar a?teptata ?i pretuita.
RELATIILE DE IUBIRE

Studiul psihonevrozei arata ca este imposibil de evitat invidia de penis ?i fantasma "barbatului castrat" In descrierea fetitei aflate m dezvoltare. Dar m urma cu cateva decade, studiind literatura, s-ar fi putut crede ca teoria psihanalitica nu avea loc pentru nici un alt fel de descriere a genitalitatii feminine dedit acela al femeii ca barbat castrat. Realitatea este ca genul de descriere a progresiei cre?terii Seului pe care Incerc sa-lofer In cadrul acestei sectiuni este mai potrivit pentru descrierea elementului masculin dedit al celui feminin. Functia ?i fantasmele feminine se apropie mult mai mult de radacinile pregenitale, ?i probabil exista mai mult loc pentru intrarea unei anumite fetite m categoria femeie decat exista pentru intrarea baietilor In categoria barbat.1 Mai mult decat atat, pentru 0 descriere a sexualitatii feminine este necesar sa fii familiarizat cu fantasmele fetitei aflate m dezvoltare atat despre interiorul saUl cat ?i al mamei, iar acest lucru apartine altui mod de prezentare, unul pe care voi mcerca sa-l mfati?ez sub titlul de "pozitia depresiva m dezvoltarea emotionala". Din aceste motive, descrierea sexualitatii feminine, m acest context, va fi mai putin 0 descriere a fetitelor decat ar fi descrierea sexualitatii masculine 0 descriere a baieteilor. Totu?i un lucru ramane: de m cazul indivizilor sanato?i, candva m jurul varstei de 11/2 - 2 ani, fetita, la fel ca ?i baietelut atinge un stadiu care merita descris m termeni de relatii interpersonale in care sunt implicate pulsiunile, pulsiuni care au trecut prin fazele pregenitale ?i au devenit genitale atat m privinta localizarii lor corporak cat ?i a tipului de fantasma. Fetita are un barbat In minte atunci cand este excitata genital ?i penisul acestuia este cel care este dorit genital. Partea feminina din baiat (la fel ca?i partea masculina din el) este de asemenea fundamental a, de?i m mod variabilm
1 Vreau sa sugerez ca cele trei femei care apar in mituri ~i in vise nu au

Se pot acum examina ?i eelelalte fenomene care caracterizeaza acest stadiu al cre?terii.

un corespondent exact masculin. Ideal, in timpul actului sexual fiecare barbat este in mod concret el insu~i in acel moment, in timp ce, in cazul fetei, intr-un anumit sens unitatea nu este 0 fata, ci un trio: bebelu~ul fetita, mireasa cu val ~i femeia batrana. Acesta este un subiect vast prin el insu~i ~i ar fi nepotrivit sa-l studiem aici.

Fundamentul tuturor lucrurilor este reprezentat de iubirea care se dezvolta mtre copil ?i celelalte persoane. Aceste per1 Nota pentru revizie: Asigl.lra-te ca ideile despre ~omosexl.lalitatea normala ~i erotisml.ll oral deplasat asupra anl.lsului in homosexualitatea (manifestal sunt clare. 2 In original: girlishness. (N. t.)

,1

68

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana bolica aduce u9urare, iar orbirea din mit transmite ideea a ceea ce noi numim in prezent "incon~tientul refulat". Prin intermediul castrarii ~i al suferintei, fiul obtine in cele din urma eliberarea psihologica, in timp ce daca ar fi fost uds, nu ar fi suferit 9i nu s-ar fi aflat intr-o pozitie care sa-i permita sa ajunga la 0 solutie, a~a ineat tragedia ar fi fost nefolositoare sau neproductiva, 9i doar dramatica.1 Ar fi intelept sa nu ne bazam prea mult pe mitul Electrei, de vreme ce in primul rand trebuie sa ne intrebam: trebuie introdus pentru a ilustra sexualitatea feminina dezvoltata J:ntr-o maniera masculina, cu invidia de penis 9i complexul de castrare ca teme centrale, sau sexualitatea dezvoltata mai direct, prin identificarea 9i rivalitatea cu mama 9i prin elaborarea imaginara a functionarii organelor genitale specific feminine? Dad! trebuie gasit un termen, mai putin daunator este acela de "complex oedipian inversat", pentru ca tot ceea ce pretinde este ca pentru fetite exista 0 alta cale 9i lasa la latitudinea imaginatiei tot ceea ce poate fi implicat in dezvoltarea acestei teme. Complexul oedipian este asHel 0 descriere a unui ca9tig al sanatatii. Sanatatea imperfecta apartine nu complexului oedipian, ci refularii ideilor 9i inhibitiilor functiilor, care decurg din. conflictul dureros, exprimat prin termenul "ambivalenta", ca de exemplu atunci eand un baiat descopera ca il ura~te ~i vrea sa-l omoare 9i se teme de tatal pe care il iube9te 9i in care are incredere, pentru ca este indragostit de sotia tatalui lui. Fericit ~i sanatos va fi acel baiat care va atinge exact acest stadiu din cadrul dezvoltarii lui emotionale 9i somatice atunci cand familia este intacta ~i care poate fi ajutat in parcurgerea situatiilor penibile in primul rand de catre propriii lui parinti pe care ii cunoa~te bine, parinti care tolereaza idei 9i a caror interrelatie este suficient de solida incat ei sa nu se teama de tensionarea devotamentului lor reciproc datorita iubirilor 9i urilor copilului. '
1 Oedip ajunge in cele din urma, in mit, la ...

soane sunt treptat percepute ca persoane, dar acest lucru nu inseamna ca sunt percepute complet obiectiv. Anumiti copii incep de timpuriu sa cunoasca oamenii in mare masura a~a cum sunt, in timp ce altii sunt mai subiectivi ~i nu inteleg dedit in masura in care sunt pregatiti sa-~i imagineze. Copiii mai subiectivi risca mai putin in cazul in care figura materna s-ar schimba; copiii mai putin subiectivi ea~tiga prin aprecierea calitatilor reale ale diver~ilor oamenii, dar risca mai mult, sunt predispu~i sa sufere mai mult ca urmare a unei pierderi. Daca sanatatea este conceptualizata in termeni de absenta a bolii nevrotice (presupunandu-se absenta bolii psihotice), atunci sanatatea se stabile~te in cadrul gestionarii primei relatii triunghiulare, in care copilul este puternic influentat de nou-stabilitele pulsiuni de calitate genitala, caracteristice perioadei cuprinse intre 2 9i 5 ani. Acesta este modul in care eu personal interpretez complexul oedipian freudian in cazul baietilor ~i ceea ce corespunde acestuia in cazul fetelor (complexul oedipian inversat, complexul Electra etc.). Cred ca se pierde ceva daca termenul de "complex oedipian" este aplicat stadiilor foarte timpurii, in care sunt implicate doar doua persoane, iar a treia pesoana sau obiect partial este internalizata, un fenomen al realitatii interne. Nu pot considera ca valoroasa folosirea termenului "complex oedipian" acolo w1de una sau mai multe parti ale triunghiului sunt obiecte partiale. In cadrul compexului oedipian, cel putin din punctul meu de vedere, fiecare dintre cele trei parti ale triunghiului este 0 persoana intreaga nu numai pentru observator, ci ~i- mai ales pentru copil. In acest fel, termenul "complex oedipian" are 0 valoare economica in descrierea primei relatii interpersonale controlate de pulsiuni. Sunt implicate atat fantasmele, eat 9i functionarea corporala. In fantasma, telul este unirea sexuala intre mama 9i fiu, lucru care implica moarte, moartea tatalui. Pedeapsa apare sub forma castrarii copilului reprezentata simbolic, ca de exemplu sub forma orbirii in vechiul mit. Anxietate a de castrare este cea care-l face pe copil sa poata continua sa traiasca sau sa-i permita sa traiasca tatalui. Castrarea sim-

70

D.W. Winnicott Capitolul2

Atunci cand acest stadiu este atins intr-o maniera relativ deschisa (presupunclnd existenta unei dezvoltari sanatoase in stadiile mai timpurii), copilul este capabil sa traiasca cele mai teribile sentimente umane, fara 0 organizare excesiva a apararilor impotriva anxietatii. $i cu toate acestea, aparari vor exista intotdeauna, iar acestea duc la aparitia simptomelor. Simptomele nevrotice sunt organizari ale apararii impotriva anxietatii, de fapt impotriva anxietatii de castrare, anxietate care apare in urma dorintelor de moarte inerente complexului oedipian. Anomalia semnalizeaza normalitatea .

Conceptul de "sanatate" din perspectiva teoriei pulsionale

...•

"","

moment am ajuns la un punet din care putem ~ intrezari cate ceva din natura unui copil mic, din inte.,~.lesul sanatatii ~i din diver~ii faetori, atat interni cat ~i externi, care complica in mod inerent procesul fundamental al continuei dezvoltari. Fundamentul unei dezvoltari sanatoase este reprezentat de cre~terea corporala ~i, A FUNqIILOR de asemenea, de schimbarile in functionarea infantila a organelor, care apar 0 data cu modificarea varstei; acestea aduc 0 schimbare a accentului, ca de exemplu de la dominanta alimentara la cea genitala. Elaborarea imaginara a functionarii corporale devine organizata in fantasme, determinate calitativ de localizarea corporala, dar specifice individului datorita ereditatii ~i experientei. In functie de plasarea accentului asupra ingestiei, excretiei sau excitatiei genitale, pregatirile pentru experientele orgiastice sunt ~i ele dependente de tipul de fantasma care va domina in punetul culminant, fie el orgasm sau orgiastic. Trebuie sa consideram elaborarea ima,ginara a functiilor ca existclnd atEttla toate grade Ie de apropiere de functionarea fizica propriu-zisa, cat ~i la toate gradele de departare de orgas~
ELABORAREA IMAGINARA

'~"n acest

.l

72

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

73

mul sau fizic. Cuvantul "incon~tient", ca sa ne referim la unul dintre sensurile sale1, se refera la 0 fantasma aproape fizica, aceea care este cel mai putin accesibila con~tientizarii. La celalalt capat al scalei exista con~tiinta de sine ~i con~tiinta capacitatii personale de a avea experiente orgiastice sau functionale. Nu pretind ca sunt capabil sa descriu toate acestea mtr-un mod satisfacator. va voi reaminti ca, m aceasta sectiune, nu cercetez problemele constituirii sinelui, ci consider faptul ca sinele a mceput sa existe ca fiind de la sine mteles. Chiar ~i atunci cand fazele timpurii ale dezvoltarii emotionale s-au desfa~urat m mod satisfacator, mea este necesara 0 lunga perioada de stabilitate a mediului, m timpul careia personalitatea sa poata sa se acomodeze cu ea msa~i la toate nivelurile con~tiintei. Psihicul se forjeaza din materialul elaborarii imaginare a functionarii corporale (care ea msa~i depinde de capacitatea ~i functionarea sanatoasa a unui singur organ: creierul). Putem afirma fara nici un risc ca fantasma cea mai apropiata de functionarea corporala este dependenta de functia structurii cerebrale care este cel mai putin avansata pe scara evolutiei, m timp ce con~tiinta de sine este dependenta de functia a ceea ce este cel mai avansat m cadrul evolutiei organismului uman. Deci psihicul formeaza 0 unitate fundamentala cu corpul prin intermediul relatiei sale atat cu functiile tesuturilor ~i organelor, cat ~i cu creierul, ca ~i prin intermediul modului in care devine mtretesut cu acesta prin noile relatii dezvoltate in fantasmele sau mintea, con~tiente sau incon~tiente, ale individului.
PSIHICUL SUFLETUL

Pentru mine, sufletul este proprietatea psihicului astfel definit, ~i deci depinde ~i el in cele din urma de functiile cerebrale ~i

1Anna Freud: (1936) The Ego and the Mechanisms of Defence. [Aparuta in limba romana sub titlul Eul ~i Inecanismele de apiirare, Editura Fundatiei Generatia, 2001. (N. t.)]

poate fi sanatos sau bolnav. ~tiu ca aceasta este 0 viziune personala care vine m opozitie cu mvataturile aproape tuturor sistemelor religioase. Din aceasta cauza imi mentin cu mare modestie viziunea pe care mi-am format-o. Totu~i este de mare importanta practica pentru oricine sa ajunga la 0 decizie personala asupra acestui subiect, m contextul tratamentului modern al tulburarilor mentale prin intermediullobotomiei, adica prin intermediul unei distorsionari deliberate a functionarii cerebrale sanatoase in vederea u~urarii suferintei din cadrul psihicului. Pentru cei care cred ca sufletul este primit din afara ~i nu se dezvolta ca atribut personal, este de la sine inteles ca lobotomia nu constituie 0 violare, ci devine astfel unul dintre multiplele moduri de u~urare a suferintei. Pentru cel care considera ca termenul de "suflet" (daca e sa insemne ceva) mseamna ceva care cre~te m individ, distorsionarea deliberata a functionarii cerebrale sanatoase este ~i trebuie sa ramana un pret prea mare de platit pentru u~urarea suferintei, de vreme ce modifica irevocabil fundamentul existentei psihicului, ~i inclusiv a sufletului; ~i dupa tratament nu mai ramane 0 persoana mtreaga, nici psihic, nici suflete~te. Din punctul meu de vedere, nu putem pretinde ca un pacient este ajutat de lobotomie datorita unei alinari observabiIe a suferintei. Poate argumentatia mea este defectuoasa, dar chestiunile implicate sunt atat de serioase, mcat cei care folosesc lobotomia ca terapie trebuie sa fie capabili sa evidentieze aceste defecte. Nu este mdeajuns sa continue sa raporteze mdepartarea simptomelor ~i mic~orarea stresului vizibil. Nu exista alinare a suferintei in vacuo; 0 anume persoana caresufera poate fi alinata; dar nu pare posibil (celui care imparta~e~te viziunea mea asupra subiectului) sa-ti asumi responsabilitatea schimbarii unei persoane dintr-una care sufera m altceva cu totul diferit, un om doar pe jumiltate, care nu mai sufera, dar nici nu mai este persoana originara care a venit la tratament. • Tocmai in vederea pastrarii relatiei dintre trup ~i psihic, care este fundamentala ~i care, la indivizii sanato~i, este stabi-

74

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

75

lita ~i mentinuta, folosesc ill disectia personalitatii termenul de "continuum psyche-soma". Exista ~i mintea, 0 parte specializata a psihicului, care nu este neaparat ill relatie cu trupul, de~i este bineillteles dependenta de functionarea creierului. Ne complacem in fantezia ca ar exista un loc, pe care 11 numim "minte", unde lucreaza intelectul, ~i fiecare individ plaseaza mintea undeva, ~i acolo simte illcordare muscular a sau congestie vasculara atunci eand illcearca sa gandeasca. In imaginatie, nu creierul este folosit pentru plasarea mintii, de vreme ce nu exista 0 con~tientizare a functionarii cerebrale; creierul functioneaza silentios ~i nu pretinde nici 0 recunoa~tere. In cadrul descrierii copilului mic sanatos putem distinge in mod util starile excitate de cele neexcitate. Problemele perioadelor excitate sunt ill mod evident determinate de pulsiuni, iar, in limbajul acestui capitol, multe din lucrurile care se intampla intre excitatii privesc fie ingradirea pulsiunilor, pregatirea pentru satisfacerea pulsionala din final, fie pastrarea pulsiunilor vii intr-un mod indirect, prin joaca sau prin punerea in act a fantasmelor. In cadrul jocului, corpul se pune ill valoare prin participarea la punerea in act, iar in cadrul fantasmarii, corpul se pune in valoare illtr-un mod secundar, prin faptul ca, 0 data cu fantasma, apare ~i 0 excitatie somatica potrivit localizata, dupa cum ~i 0 data cu functionarea corporala apar fantasme. Masturbarea de tip obi~nuit, sanatos ~i relativ noncompulsiv tine de aceasta pastrare in viata a pulsiunilor in absenta experientelor pulsionale mature. In cazul copiilor, este ~i mai sigur ca apare frustrarea in cadrul vietii pulsionale dedit in cazul adultilor, ~ipartial din acest motiv observam in copilarie 0 valorizare mai mare a jocului ~i a imaginatiei creative. In cadrul primei relatii triunghiulare intre persoane care este studiata aici, copilul este cople~it de pulsiuni ~i iubiri. Aceasta iubire implica schimbari fizice ~i fantasmatice ~i este violenta. Duce la ura. Copilul ura~te a treia persoana. Copilul, dat fiind ca a fost deja bebelu~, cunoa~te dite ceva despre iubire ~i agresiune ~i ambivalenta ~i teama ca ceea ce este iubit
91 LINJ9TITE STAR! EXCITATE

va fi distrus. Aici, in cadrul relatiei triunghiulare, ura se poate manifesta in s£ar~it ill mod liber, de vreme ce ceea ce este urat este 0 persoana, 0 persoana care se poate apara, ~i 0 persoana care este deja iubita; de fapt (in cazul baiatului) tatal, genitorul, sotul mamei. Iubirea mamei este descatu~ata, in cel mai simplu caz, de faptul ca tatal devine obiectul urat, tatal care poate supravietui ~i pedepsi, ~i ierta. La indivizii sanato~i, in culmea excitatiei, anxietatea este mare ~i este tolerata ca atare. In acest fel poate exista 0 recuperare, 0 recuperare din tensiunea sporita a pulsiunilor. Totu~i este intotdeauna adevarat ca, din cauza conflictului dureros sau a fricii, apararile trebuie organizate, copilul nevrotic nefiind in primul rand diferit de copilul normal, sanatos, cat mai putin con~tient de ceea ce se petrece ~i deci avand aparari mai rigide ~i mai oarbe impotriva pedepsei. Acum este posibil sa enumeram diverse Ie aparari impotriva anxietatii pe care copilul aflat in acest stadiu (~i care a parcurs pruncia cu bine) Ie poate adopta ~i organiza. In cazul cel mai simplu cu putinta, cazul pe care Freud I-a ales ill dezvoltarea teoriei sale, baiatul este indragostit de mama sa. Tatal este folosit de catre baiat ca prototip al con~tiintei. Baiatul internalizeaza tatal pe care il cunoa~te ~i cu care ajunge la 0 intelegereoDar se mai intampla ~i alte lucruri, iar acestea pot fi enumerate. Intr-o anumita masura, baiatul pierde capacitatea pulsionala, astfel negand 0 parte din ceea ce pretindea. Intr-o anumita masura, el deplaseaza obiectul iubirii sale, illlocuind-o pe mama cu 0 sora, matu~a, asistenta medicala, cu cineva care este mai putin implicat intr-o relatie cu tatal. Intr-o anumita masura, baiatul intra intr-un pact homosexual eu tatal, astfel ineat potenta lui devine nu in intregime individuala ci, in loc de asta, (prin identificare) 0 noua expresie a potentei tatalui care a fost internalizata ~i adoptata. Toate acestea se petrec in cele mai ascunse vise ale baiatului ~i nwsunt accesibile exprimarii con~tiente imediate; dar la indivizii sanato~i, ele nu sunt inaccesibile in mod absolut. Prin intermediul identificarii cu
COMPLEXUL OEDJP

L

D.W. Winnicott tatal sau cu 0 figura paterna, baiatul dobande~te 0 potenta prin procura ~i 0 potenta proprie amanata, care poate fi recuperata la pubertate. Prabu~irea apararilor se manifesta ca anxietate franca, fie In co~maruri, fie sub diverse manifestari In timpul starii de trezie. Natura aces tor manifestari depinde nu numai de fiziologia fricW, ci ~i de natura fantasmelor con~tiente sau incon~tiente. Copilul sanatos care negociaza toate aceste riscuri trebuie conceptualizat ca traind Intr-un mediu relativ stabil, cu 0 mama fericita In casnicie ~i cu un tata pregatit sa-~i joace rolul cu copiii lui, pregatit sa ajunga sa-~i cunoasca fiul ~i sa ofere ~i sa primeasca in modul subtil care-I vine relativ natural unui tata care, el insu~i a avut ca baiat 0 experienta fericita cu propriullui tata. Tensiunea cre~te pe masura ce copilul atinge culmea functionarii pulsionale timpurii (undeva intre 2 ~i5 ani) ~i este apoi rezolvata, sau mai degraba amanata, pur ~i simplu datorita trecerii timpului. Pe masura ce perioada de latenta (dupa cum este denumita) se instaleaza, copilul este eliberat de necesitatea de a se adapta tensiunii pulsionale in dezvoltare ~i devine capabil sa se lini~teasca pentru cativa ani, eontinuand In cadrullumii interioare experientele lucrurilor prin care a trecut, pe care le-a observat ~i imaginat in timpul fazei timpurii a predominarii pulsiunii genitale. Astfel, prin acest mod de a privi copilaria, ca ~i prin alte metode, vedem durerea, suferinta ~i conflictul, a~a cum vedem ~i marea bucurie.

Opere 3. Natura umana

77

o NouA
DESCRIERE

Freud a descris aceste lucruri intr-un mod care acum este bine cunoscut. EI a numit tendintele pulsionale "Se", iar pentru par-

1A se nota ca exista 0 fiziologie a fricii, ca ~i a excitatiei sau a urii, dar nu ~i 0 fiziologie a anxietatii, de vreme ce manifestarile acestei stari complexe depind de balanta din cadrul fantasmelor dintre frica, ura, iubire, excitatie etc., iar aceasta este 0 chestiune individualii.

tea sinelui care se aHa in contact cu lumea externa a folosit cuvantul "Eu". De-a lungul multor ani, munca lui a reprezentat un studiu alluptei Eului eu impulsurile Se-ului. Acest lueru a antrenat psihologia intr-un proces de eunoa~tere a Se-ului intr-un mod in care nu mai fusese eunoscut pana atunci. Printr-o tehnica prin care ajungea lmpreuna cu pacientulla incon~tient (psihanali;?:a), Freud a putut demonstra lumii natura ~i puterea impulsurilor Se-ului, adica a pulsiunilor. EI a aratat ca ceea ce era asociat cu conflict ~i emotii intolerabile devenea refulat, ~i 0 sursa de secatuire a resurselor Eului. In acel stadiu, se putea spune u~or despre psihanaliza ca se oeupa numai eu inaeceptabilul ~i era eeva foarte obi~nuit pentru cei ce erau ostili acestei noi investigatii a naturii umane sa presupuna ca in psihanaliza Se-ul ~i incon~tientul erau tratate ca fiind unul ~i acela~i lucru. Cu toate acestea, ceea ee era examinat era incercarea Eului de a ajunge la 0 intelegere cu propria parte de Se1;de a deveni capabil sa foloseasca energia Se-ului fara 0 prea mare tulburare a relatiei lui cu lumea sau eu idealul. In cele din urma (1923), Freud a introdus termenul de "Supraeu" pentru a descrie la inceput tatal internalizat de baietel ~i folosit pentru eontrolul pulsiunilor. Freud ~tia ca nu se putea spune acela~i lucru ~i despre fetite, dar a permis acestei teorii sa se dezvolte ill mintea sa ill acest mod, presupunand ca, ill timp, chestiunea se va rezolva de la sine; ~i cred ca a~a s-a ~i intamplat. Ramane valoroasa deserierea clara (mult suprasimplificata, dupa cum ~tim acum) facuta de Freud stadiilor atinse, in cazul unei dezvoltari sanatoase, de baietelul care devine capabil sa intemeieze inauntrul sau un ideal bazat pe imaginea lui despre 0 persoana reala, tatal real, un barbat pe care il cunoa~te bine in viata de zi eu zi ~i cu care poate ajunge la 0 intelegere ill vise Ie sale sau in realitatea lui interioara, sau in fantasmele profunde. Aeest lucru este posibil doar ~
1 In cadrul teoriei psihanalitice, Se-ullli. Eul este conceput ca fiind 0 parte a

D.W. Winnicott atunci cand dezvoltarea copilului continua sa progreseze intr-un mod sanatos ~i intr-un mediu familial stabil. lntroducand conceptul de Supraeu, Freud a declarat mai clar decat 0 facuse pana atunci in expunerile sale teoretice ca era preocupat de problemele Eului, de cre~terea con~tiintei, idealurilor ~i telurilor Eului ~i de apararile Eului impotriva tendintelor Se-ului. Dar acest lucru s-a aplicat intotdeauna muncii lui Freud; iar daca 0 folosire mai timpurie a unui astfel de termen precum Supraeul ar fi intarziat sarcina neplacuta de a prezenta Eullumesc Se-ului sau, atunci acest lucru ar fi anulat valoarea psihanalizei. Conceptul de Supraeu s-a diversificat de-a lungul timpului, de~i fundamental termenul este folosit pentru a descrie ceea ce este construit, incorporat sau organizat inauntrul Eului pentru control, directie, incurajare ~i sprijin. Controlul nu reprezinta numai un control direct asupra pulsiunilor, ci ~i unul al complexelor fenomene ale Eului care depind de amintirile experientelor pulsionale ~i de aspectullor fantasmatic. Totu~i luand in considerare acest fapt am ajunge la subiectul unei sectiuni ulterioare, ~i anume aceea care se ocupa cu IIPOzitia depresiva" din cadrul dezvoltarii. In limbajul acestei sectiuni, punctul culminant al dezvoltarii emotionale este atins la varsta de 3-4 ani. Baietelul sau fetita este complet constituit ca unitate ~i poate sa simta ca persoanele din jurul sau sunt, de asemenea, persoane intregi. In acest context, copilul este capabil de experiente sexuale genitale, cu exceptia faptului ca reproducerea somatica a copilului uman este supusa amanarii pana la pubertate. Ca urmare a acestui fen omen endocrinologic al amanarii, sau ceea ce se nume~te perioada de latenta, copilul trebuie sa foloseasca cum poate mai bine identificarile cuparintii ~i alti adulti ~i trebuie sa profite de experientele din vis ~i joaca, de fantasmarea cu sau fara acompaniament corporal ~i de satisfactiile corporale obtinute in lipsa altor persoane; copilul trebuie sa foloseasca experientele de tip pregenital sau genital imatur din sfera lui ~i trebuie sa profite la maximum de faptul ca trecerea timpului - cateva ore sau poate chiar minute - aduce u~urare pen-

Opere 3. Natura umana

79

tru aproape orice problema, oricat de intolerabila, presupunand ca cineva intelegator ~i cunoscut este prezent, pastrandu-~i calmul atunci cand ura, furia, supararea, durerea, disperarea par sa fie totul. Sexualitatea infahtila este un lucru foarte real; in momentul in care schimbarile perioadei de latenta aduc u~urare, ea poate fi imatura sau matura; ~i,de asemenea, in masura in care calitatea sexualitatii copilului este imatura sau deformata, sau inhibata la sfar~itul acestei prime perioade de relatii interpersonale, tot a~a va reaparea ca fiind imatura sau deformata, sau inhibata la pubertate. Freud a inteles ca sexualitatea genitala a izvorat din cea pregenitala ~i a numit viata pulsionala IIsexuala", cu exceptia pulsiunilor de autoaparare. AsHel a aparut termenul de "sexualitate infantila", ~i exista multi care ~i-ar fi dorit ca Freud sa nu fi insistat asupra acestei parti a teoriei lui. In opinia mea, a fost important ca Freud sa parcurga pana la capat drumul determinarii originilor sexualitatii genitale adulte sau mature, pana la sexualitatea genitala din copilarie, ~i sa demonstreze radacinile pregenitale ale acesteia. Aceste experiente pulsionale pregenitale constituie sexualitatea bebelu~ilor. Este atat de u~or sa modifici un concept pentru a evita sa ofensezi, dar in acela~i timp poti trada un principiu de 0 importanta vitala. Sexualitatea bebelu~ilor ar fi putut sa ramana un termen care sa descrie exercitiile genitale compulsive ale anumitor bebelu~i care sunt privati de 0 ingrijire iubitoare sau a caror capacitate de a relation a este serios tulburata. Totu~i are 0 valoare superioara ca descriere a inceputului intregii dezvoltari a vietii pulsionale. In acest sens a folosit Freud termenul. Cu toate acestea, opiniile individuale asupra acestei chestiuni de terminologie vor continua sa varieze. Este atat posibil, cat ~i sanatos ca un copil de 4 ani sa se afle in stadiul relatiilor interpersonale, fblosind la maximum pulsiunile ~i avand 0 viata sexuala completa (cu exceptia limitarilor biologice descrise).
SEXUALITATEA INFANTILA

I •.

80 REALITATE

D.W.Winnicott

Opere 3. Natura umana

81

Un copil sanatos devine apt pentru fantasma completa a sexualitatii genitale. In visele reamintite pot fi identificate toate tipurile de travaliu al visului care au fost atilt de atent elaborate de catre Freud. In visele nereamintite ~itara sfiir~ittrebuie infruntate consecintele complete ale experientei pulsionale. Baiatul care ia locul tatalui lui nu poate evita confruntarea cu:
91 FANTASMA

Ideea mortii tatalui ~ideci a propriei lui morti. Ideea castrarii de catre tata sau a castrarii tatalui. Ideea de a-i fi lasata mtreaga responsabilitate pentru satisfactia mamei. Ideea unui compromis cu tatal, m directia homosexualita-

tii.

In visele sale, 0 fata nu poate evita confruntarea cu: Ideea mortii mamei ~ideci a propriei ei morti. Ideea de a 0 jefui pe mama de sotul ei, de penisullui, de copiii ei, ~iasHel ideea propriei sale sterilitati. Ideea de a fi complet m puterea sexualitatii tatalui. Ideea unui compromis cu mama, m directia homosexualitatii. Atunci dind parintii exista m realitate ~iexista de asemenea ~i un cadru familial ~i 0 continuitate a lucrurilor familiare, solutia vine din separarea a ceea ce se nume~te realitate ~i fantasma. A-i vedea pe parinti impreuna face tolerabil visul despartirii lor sau al mortii unuia dintre ei. Scena primitiva (parintii care sunt sexualimpreuna) reprezinta fundamentul stabilitatii individuale, de vreme ce face posibila mtreaga fantezie a luarii locului unuia dintre parteneri. Acestlucru nu scoate din discutie faptul ca scena primitiva, surprinderea in realitate a actului sexual, poate supune un copilla tensiune maxima ~i poate fi traumatic a (daca se intampla mtr-un mod foarte diferit de nevoile copilului) ast-

fel incat, ca urmare a faptului de a fi fortat sa fie martor la ea, copilul poate mcepe sa dezvolte 0 boala. Ambele afirmatii sunt necesare, demonstrand atat valoarea, cat ~i pericolul scenei primitive. Parinti care sunt satisfacatori din alte puncte de vedere pot e~ua cu u~urinta in ingrijirea copilului daca se dovedesc incapabili sa distinga clar mtre viseIe copilului ~ifaptele reale. Ei pot prezenta 0 idee ca fiind un fapt sau pot reactiona nechibzuit in fata unei idei ca ~icum aceasta ar fi fost 0 actiune. Chiar pot fi mai inspaimantati de idei decat de actiuni. Maturitatea mseamna, printre altele, 0 capacitate de a tolera idei, iar parintii au nevoie de aceasta capacitate care, cand este maxima, face parte din maturitatea sociala. Un sistem social matur (care are anumite cerinte cu privire la actiune) permite libertatea ideilor ~i libera exprimare a lor.! Copilul atinge doar treptat abilitatea de a distinge intre vis ~irealitate. Intr-o anumita masura, un copil sanatos e~ueaza in tolerarea conflictelor ~ianxietatilor care-~i ating punctul culminant m punctul culminant al experientei pulsionale. 0 solutie la problemele de ambivalenta inerente copilariei vine din elaborarea imaginara a tuturor functiilor; in lipsa fantasmelor, exprimarea bruta a apetitului, sexualitatii ~i urii ar reprezenta regula. In acest sens, fantasmele se dovedesc a fi caracteristici umane, substanta socializarii ~i a inse~i civilizatiei. Ideea esentiala din toata aceasta descriere a copilului sanatos ~i nevrotic (nu psihotic) este aceea a incon~tientului ~ia exemplelor speciale de incon~tient cunoscute ca lIincon~tientulreINCON9TIENTIJL

fulat".

Travaliul tratamentului psihanalitic ii prive~te in principal pe pacientii psihonevrotici ~i se prpduce prin con~tien1 Vezi: D.W. Winnicott: (1950) Some Thoughts on the Meaning of the Word "Democracy" \,i R.E. Money-Kyrle: (1951) Psycho-Analysis and Politics .

. 'ii...

82

D.W.Winnicott

Opere 3. Natura umana ditii in care schimbarea ~i cre~terea sa poata aparea acolo unde altfel nu ar fi decM rigiditate. A abuza de nevroza de transfer ar fi ceva similar cu seducerea sexuala a unui copil mic, de vreme ce un copil mic nu este capabil sa faca 0 alegere de obiect reala, avand inca un inalt grad de subiectivitate in observatie. Un corolar al ace.stui fapt ar fi ca unui pacient care a fost sedus in copilarie ii este foarte greu sa creada ~i sa aiba incredere intr-un analist tocmai in momentul in care analistul poate sa opereze cel mai eficient. Se poate observa aici ca analiza psihozelor de tip schizoid1 este in mod esential diferita de analiza psihonevrozelor, deoarece prima necesita ca analistul sa tolereze 0 regresie reala la dependenta, in timp ce a doua necesita ceva diferit, 0 capacitate de a tolera idei ~i sentimente (iubire, ura, ambivalenta etc.), 0 intelegere a proceselor ~i, de asemenea, 0 dorinta de a arata intelegerea prin expunerea potrivita in limbaj (interpretarea lucrurilor pe care pacientul este aproape pregatit sa Ie con~tientizeze). 0 interpretare corecta ~ibine sincronizata in cadrul tratamentului analitic ii da 0 senzatie de a fi tinut in mod fizic care este mai reala decat daca ar fi fost propriu-zis strans in brate sau ingrijit. Intelegerea merge mai adanc, iar prin intelegere, manifestata prin folosirea limbajului, analistul tine in brate in mod fizic pacientul in trecut, adica in momentul nevoii de a fi tinut, atunci cand iubirea insernna ingrijire fizica ~iadaptare. Deci in cadrul sanatatii exista 0 maturitate a dezvoltarii pulsionale care este atinsa aproximativ la 5 ani, adica inainte de realitatea biologica a latentei. La pubertate modelele dezvoltarii pulsiunilor ~iorganizarea apararilor impotriva anxietatii care erau prezente in perioada de prelatenta reapar ~idetermina in mare parte capacitatea ~i modelele pulsionale ale adultului. Daca apararile organizate impotriva anxietatii sunt mai eviREZUMAT 1 In acest stadiu inca nu ma refer la psihoza de tip maniaco-depresiv.

tizarea continutului incon~tient.Acest lucru este realizat mai ales prin retraire, in relatia pacientului cu analistul. Psihonevroticul pare sa lucreze la nivelul con~tiintei ~i se simte stanjenit de lucrurile inaccesibile acesteia. Dorinta de con~tiinta dE;sine pare sa fie caracteristica psihonevroticului. In cazul acestor oameni, analiza aduce cu ea 0 cre~tere a con~tientizarii ~i 0 toleranta fata de absenta con~tientizarii. Prin contrast, psihoticii (~i oamenii normali de tip psihotic) nu sunt foarte preocupati de con~tientizare ~i exista prin sentimente ~i experiente mistice, chiar suspecHind sau dispretuind con~tientizarea intelectuala. Ace~tia din urma nu se a~teapta sa devina mai con~tienti prin psihanaliza, dar treptat ajung sa spere sa se poata simti reali. In cadrul travaliului psihanalitic, analistului i se prezinta in mod regulat dovezi izbitoare ale incon~tientului, atunci cand pacientul aduce in situatia analitica ceea ce anterior fusese incon~tient sau chiar puternic negat. In relatia dintre pacientul psihonevrotic ~i analist apare ~i reap are 0 relatie specializata care poarta marca nevrozei pacientului ~i care reprezinta boala pacientului aparand in mostre. Acest fenomen este numit "nevroza de transfer". Rezultatul analizei nevrozei de transfer este aparitia bolii bucata cu bucata in cadrul conditiilor inalt specializate ~icontrolate pe care analistulle garanteaza, furnizeaza ~imentine. Pacatul de neiertat in psihoterapie ar fi folosirea de catre analist a relatiei analitice in vederea gratificarii personale. Acest principiu este foarte apropiat de cel care sta la baza juramantului doctorilor, care proscrie relatiile sexuale cu pacientii; asHel, inca din anul 400 i.Hr., Hipocrate demonstreaza ca a inteles valoarea care rezida in a permite pacientului sa aduca in cadrul relatiei profesionale modele care sunt personale ~i, dupa cum am spune noi, derivate din complexul lui Oedip ~i stabilite original' in copilaria timpurie. Ceea ce a facut Freud in plus a fost sa foloseasca contributia personala a pacientului la relatia profesionala intr-o incercare metodica de a aduce trecutul in prezent ~i asHel sa ofere con-

D.W.Winnicott dente decM pulsiunile, decat controlullor con~tient ~i dedit influenta lor asupra actiunilor ~i imaginatiei, atunci tabloul cliniceste caracteristicmai degraba psihonevrozei dedH sanatatii. Cre~terea se desfa~oara pe tot parcursul vietii unei persoane, mai ales dad persoana este sanatoasa, dar in ceea ce prive~te calitatea pulsiunilor, disponibilitatea, controlul ~i limitarile lor nevrotice, cre~tereaeste relativ mica dupa uria~ainaintare inghesuita in primii ani, cand (in mod obi~nuit) familia furnizeaza cadrul ideal pentru 0 asHel de cre~tere. Lucrul este adevarat in pofida realitatii marilor schimbari ce tin de varsta pubertatii, schimbari care au un fundament endocrinologic, schimbari care fac procrearea 0 parte din functia genitala reala pentru prima data in viata individului. Aceste chestiuni, care 11preocupa pe analist in travaliul lui de ~edinta cu ~edinta cu bolnavul psihonevrotic, sunt importante ~i pentru cel care studiaza natura umana. Totu~i este adevarat d pentru cei care nu studiaza cu scopul de a deveni anali~ti (majoritatea cititorilor mei), fenomenele dezvoltarii pulsiunilor ~iapararilor impotriva anxietatii de castrare nu reprezinta 0 preocupare prea practica. Daca un copil are 0 fobie, faptul de a-i spune profesorului ce s-ar descoperi daca acel copil ar face a analiza are 0 valoare practica limitata, mai ales in conditiile in care analiza este disponibila foarte rar. Cu toate acestea, este util pentru oricine caruia i s-a incredintat ingrijirea unui copil sa obtina orice intelegere disponibila, iar in gestionarea copiilor mici sigur este de ajutor daca se cunoa~te cate ceva despre motivul pentru care un cadru stabil este esential. Forte uria~e, derivate din pulsiuni, sunt in mi~care,iar intre 2 ~i5 ani fiecare copil trebuie sa ajunga la un echilibru, date Hind ereditatea, pulsiunile, particularitatile corpului, factorii de mediu atat buni cat ~i rai, trebuind in acela~i timp sa stabileasca relatii personale, placeri ~ineplaceri, 0 con~tiinta personala ~isperante de viitor.
,

Opere 3. Natura umana
HARTA PSIHOLOGIEI UNUI BAIETEL IN TERMENII TEORIEI PULSIONALE

85

Iubirea pentru mama Omoara sau mori Ura pentru tata Fantasma Castreaza Nici nu omori, ... nlClnu mun sau fii castrat factorului timpl Anxietatea de castrare (intolerabila)
ApARARI IMPOTRIVA ANXIETATII - AMENINTARII CU CASTRAREA

Inhibitia pulsiunilor (sursa iubirii). Abandonarea obiectului, acceptarea substitutului. Identificarea cu rivalul, pierderea identitatii personale. Compromis homosexual cu rivalul (pasiv). Regresia pulsiunilor pana la stadiul pregenital (iubirea mentinuta, dar evitarea amenintarii cu castrare, folosirea punctelor de fixatie nepotrivite). Regresia la dependenta (iubirea mentinuta, maturizarea abandonata, folosirea punctelor de fixatie bune). Con~tientizarea vinei, organizarea ispa~irii (obsesional), (deci crima este permisa). Refularea partii iubirii (sau urii) (cu mentinerea absentei con~tientizarii);cost: energie cheltuita ~ipierderea capacitatii de a iubi (sau uri).
1 Nota pentru revizie: Dezvolta pana la supravietuirea obiectului; originea fantasrnei la fel ca in lucrarea "Folosirea obiectului".

I,

I

86

D.W. Winnicott

In cazul unei dezvolti'iri sanatoase, copilul este capabil sa foloseasca oricare dintre aceste (~i alte) aparari sau toate J:mpotriva anxietatii. Nu anxietatea reprezinta anomalia, cat inabilitatea copilului de a folosi unele aparari sau 0 predispozitie speciala de a folosi un anumit tip de aparare.
CADEREA APARARILOR

Partea a III-a

STABILIREA STATUTUlUI

UNITAR

Anxietate:

co~maruri sau atacuri de anxietate

noi aparari: exploatarea manifestarilor somatice ale anxietatii cu beneficiu secundar (d. regresiei la dependenta). anestezie in locul refularii pierderea placerii din orgasmul fizic
Confuzie:

confuzie generala intre anxietate ~i excitare

noi aparari: ordine, proiectata sa ascunda confuzia (obsesional)
lntoarcerea refulatului:

apare iubirea (sau ura) temporar, dar nu este complet con~tientizata

noi aparari: refulare mai profunda la un cost crescut. $i a~a mai departe .

.

(

Introducere Dezvoltarea emotionala , caracteristica prunciei

,,"~.

instinctele \,i progresia tipurilor ~ de predominare pulsionala au determinat metoda de ,,~studiu a naturii umane. Multe dintre cele ce vor urma aid privesc copilul inainte de varsta predominarii genitale. Studiul relatiilor interpersonale a dobandit un limbaj propriu, cu un set de termeni proveniti din scrierile freudiene timpurii, in prezent integrati in utilizarea comuna. In aceasta sectiune, care se ocupa cu dezvoltarea emotionala caracteristica prunciei, yom folosi 0 metoda descriptiva diferita. Nu yom presupune ca copilul a devenit capabil sa gestioneze 0 relatie triungruulara, ci subiectul studiului va fi reprezentat de capadtatea bebelu\,ului de a forma 0 relatie cu altcineva (mama). 0 data in plus este necesar sa consideram ca fiind de la sine inteleasa 0 dezvoltare sanatoasa in cadrul stadiilor \,imai timpurii, acelea care vor fi examinate in partea a IV-a. Vor fi explicate anumite lucruri care lipsisera pana acum, ca de exemplu ideea de valoare in copilul care se dezvolta. Ideea de valoare conduce direct la ideea de sanatate, dar cele doua nu sunt fara legatura intre ele. Valoarea poate cre\'te la orice varsta sau se poate diminua; de asemenea poate fi ascunsa \,i deveni inaccesibila, astfel amintind 0 pulsiune inhibata sau'o fantasma refulata. Voi descrie stadiul de dezvoltare in care un bebelu\, devine 0 unitate, devine capabil sa-\,i perceapa sinele (\,i deci \,i pe

l"n sectiunea anterioara,

90

D.W. Winnicott

al altora) ca fiind un intreg, un singur lucru cu 0 membrana limitanHi, ~i cu un inauntru ~i un in afara. Asta, dupa cum am mai spus, presupune intreaga dezvoltare care duce la acest sentiment de a fi intreg. Conceptele sectiunii anterioare au fost concepte intelectuale in mintea observatorului. Am adoptat conceptul de "con~tiinW' ~i de "incon~tient" ~i de "incon~tient refulat". Aici, in schimb, este mai profitabil sa folosim 0 diagram a care ar putea reprezenta desenul unui copil. Haideti sa spunem ca un copil a umplut foi intregi de hartie cu linii ~i mi~cari de du-te-vino, ~i a hoinarit cu creionul de-a lungul haxtiei, din cand in cand alunecand incontrolabil dincolo de margine; iar apoi apare ceva nou, 0 linie care se une~te cu propriul ei inceput, un cerc rudimentar este desenat, iar copilul arata spre el ~i spune: "rata" sau chiar "Tommy" sau "Anne". Diagrama de care avem nevoie, de fapt, este conceptia copilului despre sine, 0 sfera, care intr-un desen bidimensional este un cerc. in afara

Capitolull

Pozi!ia depresiv3

INGRIJORARE, V1NOvATIE ;:>1 REALITATE PSIH1CA 1NTERNA PERSONALA

~''''\

data cu toate aceste lucruri are loc

Bebelu~ul ajunge treptat in pozitia pe care 0 examinez aici. In mod caracteristic, in acest stadiu exista un progres de urmatorul fel: Apare ideea unei membrane limitante, iar aceasta duce la ideea unui inauntru ~i in afara. Apoi se dezvolta tema unui MINE ~ine-MINE. Acum exista conpnuturi MINE care depind partial de experientele pulsionale. Apoi urmeaza posibilitatea unui sentiment de responsabilitate pentru experientele pulsionale ~i pentru continuturile MINE ~i a unui sentiment de independenta fata de ceea ce este in afara. Apare un inteles al termenului "relatie" ca ceva intre persoana, MINE ~i obiecte. Rezultatul acestui lucru este recunoa~terea in mama a ceva echivalent cu MINE, adica perceperea ei ca persoana, sanul devenind atunci 0 parte dintr-o persoana.

~ ~ lini~tita ~i cea celor doua stari, cea ~,,# ~i 0 separare a excitata. Neindurarea din cadrul "atacului" pulsional asupra obiectului face loc unei aprecieri incipiente a mamei ca persoana care are grija de MINE, ~iin acela~i timp ca persoana care ofera 0 parte din ea in vederea hranirii. Treptat apare 0 integrare a tipurilor de relatie excitat ~i lini~tit ~i 0 recunoa~tere a faptului ca cele doua stari impreuna (nu doar una singura) constituie 0 relatie totala cu persoana-mama. Aceasta este ceea ce se nume~te "pozitia depresiva in dezvoltarea emotionala", un stadiu important care implica bebelu~ul in sentimente de vinovatie ~iingrijorare cu privire la relatii datorita elementelor lor pulsionale sau excitate. Anxietatile copilului sunt de un nivel foarte complex. Exista ingrijorare nu numai cu privire la efectul asupra persoanei mamei datorat elementelor pulsionale din cadrul relatiei dintre MINE ~i ea, dintre doua persoane (vinovatie); ci exista mgrijorare ~i cu privire la schimbarile dinauntru care urmeaza experientelor excitate, ~i experientelor atinse de furie sau puse in mi~care de ura (anxietate hipohondriaca). (In plus fata de acestea, exista anxietatile a~a-numite paranoide, care vor fi examinate separat.)

92

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

93

Se poate observa cu u~urinta ea are loc 0 cre~tere enorma m aceasta progresie de la nemdurare la mgrijorare, de la dependenta-MlNE la relatiile-MINE, de la preambivalenta la ambivalent a, de la 0 disociere primara mtre starile excitate ~i cele lini~tite la 0 integrare a acestor doua aspecte ale sinelui. Bebelu~ul este angajat mtr-o sarcina care necesita neconditionat atftt timp, dH ~i un mediu personal continuu. Persoana-mama sustine situatia m timp, m vreme ce bebelu~ul gase~te un mod de a atinge "pozitia depresiva", iar in lipsa mgrijirii ei personale continue aceasta dezvoltare nu ar putea avea locoRezolvarea se desfa~oara m urmatorul fel. Poate fi considerat ca axiomatic ca bebelu~ul uman nu este capabil sa mdure povara vinovatiei ~i fricii care tine de 0 recunoa~tere completa a faptului ea ideile agresive din cadrul iubirii instincuale primare nemduratoare sunt directionate eatre mama relatiei dependente (anaclitice). Mai mult dedit atilt, copilul nu este mea atat de avansat, meat sa poata folosi idee a unui tata care intervine ~i, prin faptul de a interveni, face ca ideile pulsionale sa nu mai fie periculoase. Rezolvarea dificultatilor inerente m viata in acest stadiu apare datorita capacitatii de a face reparatie pe care 0 dezvolta copilul. Daca mama contine1 situatia, zi de zi, atunci bebelu~ul are timp sa separe rezultatele imaginare bogate ale experientei pulsion ale ~i sa salvaze ceva ce este simtit ca fiind "bun", suportiv, acceptabil, care nu rane~te, ~i cu ajutorul acestui ceva sa repare m mod imaginar stricacilmile pricinuite mamei. Aceste stricaciuni-facute-bine se petrec m mod repetat m cadrul unei relatii obi~nuite mama-bebelu~, ~i treptat bebelu~ul ajunge sa creada m efortul constructiv ~i sa fie capabil sa mdure vinovatia ~i, astfel, sa fie liber sa iubeasea pulsional. In acest fel este un bebelu~ sanatos la mceput, cu 0 mama acceptand un grad malt de dependenta ca natural, indepen1 In original: holds. Termenul a fost tradus in fUllqie de context fie prin "contine", fie prin "sustine", fie prin "tine", iar cand contextul era ambivalent s-a preferat traducerea prin ,,(con)tine", pentru a surprinde ambele nuante existente in original. (N. t.)

dent de tata care, pe de alta parte, este absolut necesar pentru a proteja mama, pentru ea alHel bebelu~ul ar deveni inhibat, ~i-ar pierde capacitatea pentru iubire excitata. Ca~tigul este observat clinic m capacitatea copilului silniltos de a avea stari depresive, de a contine sentimente de vinovatie pana m momentulm care perlaborarea evenimentelor recente ~i elaborarea lor imaginara m incon~tient vor produce material pentru ceva constructiv fie m cadrul relatiei, fie m cadrul jocului sau muncii. Probabil datorita faptului ca in acest moment starile depresive apar clinic s-a folosit termenul de "pozitie depresiva in dezvoltarea emotionala normala". Acest lucru nu mseamna ca bebelu~ul normal trece printr-o boala depresiva sau de dispozitie. 0 boala depresiva in cazul unui bebelu~l este intr-adevar 0 stare anormala ~i care nu se mtalne~te in cazul bebelu~ului normal in cadrul unei ingrijiri personale bune obi~nuite. Apoi, m conditii adecvate, bebelu~ul devine capabil sa separe binele ~i raul din cadrul sinelui.2 Se na~te 0 stare interna de 0 inalta complexitate, mostre din ea aparand in cadrul jocului ~i mai ales in cabinet, in cursul psihoterapiei. In cadrul psihoterapiei (bebelu~ul fiind acum un copil mic), cabinetul simbolizeaza adesea psihicullimitat al copilului, iar analistului ii este permis asHel accesulla lumea interioa1Vezi RA. Spitz, [(1945): "Hospitalism"l 2 Cuvintele "bine" ;;i "rau" sunt 0 mo;;tenire a trecutului indepartat; de asemenea, sunt cuvinte potrivite pentru descrierea extremelor pe care fiecare bebelu;; Ie simte in legiitura eu chestiunile care tin de interior - fie acestea forte, obiecte, sunete sau mirosuri. Nu ma refer aici la folosirea termenilor de "bine" ;;i "rau" de catre parinti sau asistente care vor sa implanteze simtul moralitatii in copil. Tot ce se afla in aceasta sectiune provine din propria mea munca. Multe lucruri se bazeaza pe ceea ce am adunat din cursurile ;;i scrierile lui Melanie Klein ;;i din ce m-a invatat personal. In multe privinte, modul meu de a descrie lucrurile este diferit de al sau, ;;i ;;tiu ca nu este de acord cu anumite detalii ale prezentarii mele. Oricum, nu am incercat s~,transmit opiniile ei exacte, a;;a cum au fost complet exprimate de catre ea insa;;i ;;i de ciitre lsaacs, Heimann, Segal ;;i altii. Dorinta mea principala aici este sa ofer 0 relatare completa.

_"t.

~~

~ __ ~

_

94

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

95

ra a copilului, unde exista un conflict teribil intre diferite forje, unde guverneaza magia ~i un de binele este constant ameninjat de rau. Ate afla in lumea interioara a copilului este innebunitor. Din ceea ce ne poate fi aratat din lumea interioara a copilului, putem deduce elementele lumii interioare a bebelu~ilor. Raul este menjinut pujin, pentru a fi folosit in exprimarea furiei, iar binele este menjinut pentru cre~terea personala ~i reparajie ~i restitujie, pentru a face bine acolo unde au fost facute stricaciuni in mod imaginar. Ma refer in principal, bineinjeles, la sentimentele ~i ideile incon~tiente ale bebelu~ului, la conjinutul psihicului care exista separat de eforturile intelectuale de injelegere ale copilului. Daca mama (sau substitutul mamei) este in continuare prezenta ~i disponibila, adica daca bebelu~ul se afla intr-un mediu potrivit pentru un bebelu~, treptat apare un moment de reparare, un moment in care bebelu~ul folose~te capacitatea care s-a dezvoltat in orele precedente de contemplare sau digestie. Poate bebelu~ul chiar face ceva (zambe~te sau face un gest spontan de iubire sau ofera un dar - un produs al excrejiei - ca simbol al reparajiei ~i restitujiei). Sanul (corpul, mama) este acum reparat, iar munca cotidiana e facuta. Pulsiunile zilei de maine pot fi a~teptate cu 0 frica limitata. Raul de pana atunci este suficient pentru intreaga zi. In starea depresiva, se poate spune ca bebelu~ul (sau copilul, sau adultul) mascheaza situajia interna de ansamblu sau permite ca asupra ei sa descinda un control, 0 ceaja sau un abur, sau un fel de paralizie. Acest lucru face posibila 0 ridicare treptata (in decursul timpului) a controlului magic, astfel ineat separarea sa se poata petrece bucajica cu bucajica, pana eand, in cele din urma, este posibil ca starea sa se disipeze ~i lumea interioara a copilului sa revina la viaja. Exista ~i alte tipuri de depresie, acelea ale persoanelor schizoide. Acestea au legatura mai degraba cu depersonalizarea, deeat cu mecanismul mai normal al controlului magic cu scop tamaduitor. Stare a de depresie pe care 0 descriu este strans legata de doliul normal ~i de intregul subiect al reacjiei la pier-

dere.1 La inceput, in pruncie, injarcarea este ceva ce capata un injeles dupa (~inu inainte) ce bebelu~ul a atins pozijia depresiva. Ca rezultat al succesului acjiunilor ~i ideilor reparative, bebelu~ul devine mai indraznej in a permite noi experienje pulsionale; inhibitia este diminuata, iar acest lucru duce la rezultate mai bogate ale experientelor pulsionale. Exista astfel 0 sarcina mai grea pentru urmatoarea faza digestiva sau contemplativa, dar cu norocul unei ingrijiri materne continue ~i personale apare 0 capacitate mai mare de reparare, ~i astfel urmeaza un nou nivel allibertajii experientelor pulsionale. De fapt se stabile~te un cerc benign care formeaza fundamentul viejii bebelu~ului pentru 0 perioada considerabila de timp. Se poate aprecia cu u~urinta cat de importanta este, in acest stadiu, continuitatea relajiei dintre bebelu~ ~i mama reala (sau substitutul mamei). In cadrul unei institutii, unde "mama" care hrane~te bebelu~ul dimineaja nu este aceea~i cu "mama" care-l imbaiaza ~i gestioneaza seara, capacitate a de zi cu zi a bebelu~ului de a face reparajie se pierde, iar cercul benign nu se stabile~te. Inca ~i mai rau, acolo unde insa~i hranirea este impersonala ~i mecanica (iar acest lucru se poate intampla chiar in caminul real al unui copil), nu exista loc pentru dezvoltarea care este descrisa in diagrama 1 din pagina urmatoare. Dezvoltarea capacitajii de ingrijorare este deci 0 chestiune complexa ~i depinde de 0 relajie personala continua intre un bebelu~ ~i 0 figura materna. Trasatura notabiUi a acestei teorii a cercului benign in cadrul pozijiei depresive este ca explica in mod satisfacator faptul ca., in cazul unei dezvoltari sanatoase, pentru individul aflat in dezvoltare este posibila 0 recunoa~tere relativ completa a factorilor agresivi ~i distructivi din iubirea pulsionala ~i fantasmele ei. Trebuie reamintit ca in pruncie exista 0 capacitate foarte limitata pentru reparajia propriu-zisa in afara ac1 Aceasta parte a teoriei psihanalitice a fast dezvoltata pomind de la lucrarea lui Freud Doliu pi melancolie.

96

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

97

voltare treptata asociata cu experienta reparatiei 9i restitutiei. Daca apare 0 intrerupere in cercul benign, atunci
(1) pulsiunea (sau capacitatea de a iubi) trebuie sa devina

inhibata (2) trebuie sa reapara 0 disociere intre bebelu9ul care este excitat 9i acela9i bebelu9 atunci cand este lini9tit (3) sentimentul de lini9tire nu mai este disponibil 9i (4) capacitatea de joaca constructiva (9i munca echivalenta) se pierde. De fapt, potenta 9i acceptarea potentei nu trebuie descrise doar in termenii dezvoltarii pulsionale. In descrierea teoretica a dezvoltarii capacitatii sexuale este insuficient sa se vorbeasca doar in termenii progresiei predominarii pulsionale, de vreme ce speranta cu privire la recuperarea dupa vinovatia datorata ideilor distructive este un element indinspensabil in potenta.! Natura impulsurilor 9i ideilor distructive va fi discutata ulterior. Impulsul primitiv de iubire este probabil distructiv ca tel saD.distructivitatea apare datorita frustrarilor inevitabile care interfereaza cu satisfactia imediata (vezi pp. 102-103, 161-164). A9a-numita "pozitie depresiva" nu este nicidecum 0 chestiune care-i afecteaza doar pe teoreticieni sau pe psihoterapeuti. Parintii 9i invatatorii sunt foarte preocupati de acest proces al stabilirii cercului benign. Este adevarat ca procesul debuteaza cand bebelu9ul are numai cateva luni 9i atunci mama este aceea care contine situatia originala, facand asta in mod natural 9i bine, de fapt abia con9tientizand ce face. Oar acest mecanism vital al cre9terii continua, iar invatatorul care-i ofera copilului uneltele 9i tehnicile necesare pentru joaca 9i munca constructiva 9i care fumizeaza un tel efortului prin aprecierea personala se afla in aceea9i pozitie de importanta sau necesitate, ca 9i cel care are grija de un bebelu9' eel care ingrije9I
1 Vezi Klein [1932, 1934]; de asemenea, D.K. Henderson 9i R.D. Gillespie: [1940]: potenta (temporar) suspendata datorita starii depresive.

77m,,· M
fJ.

.• ' ama (con)tinand Sill}'0.\.\'0. ,

0:
.,~

obiecte bune obiecte rele

Diagrama 1

ceptarii prompte de catre mama a darului simbolic, in comparatie cu capacitatea adultilor de contributie sociala prin intermediul mundi.1n acela9i timp, impulsurile agresive 9i distructive ale bebelu9ilor nu sunt cu nimic mai prejos dedH cele ale adultilor. Din acest fapt s-ar putea deduce, daca nu s-ar 9ti deja, ca bebelu9ii sunt mai dependenti decat adultii de iubirea pe care le-o acorda ceilalti, asHel indH un zambet sau un simplu gest are un efect echivalent cu munca de 0 zi a unui adult. Pentru a repeta ceea ce s-a spus pana aici, nu este posibil pentru 0 fiinta umana sa reziste distructivitatii inerente din relatiile umane, adica din iubirea pulsionala, decM printr-o dez-

.•...
~1...•.•

'.',,' f;

H•.•.•. "·"

D.W. Winnicott te copilu!, ~i invaVitorul aproape in aceea?i masura este disponibil pentru a primi gestul spontan de iubire al bebelu?ului, care neutralizeaza ingrijorarea, remu?carile, vinovap.a acestuia, tinand de ideile care aparusera in apogeul experientei pulsionale1 (Acest lucru va fi reexaminat in cadrul studiului influentelor mediului, p. 183 ~i urm.) In urma acceptarii pozitiei depresive (oricum ar fi numita ea) in cadrul constructiei teoretice, emerg noi ~i importante moduri de a continua descrierea naturii umane. Inauntrul bebelu?ului, sau lumea lui interioara, sau realitatea interna, este alcatuit din trei elemente: (1) Experientele pulsionale propriu-zise a. satisfacatoare bine b. nesatisfacatoare, complicate de furie in fata frustrarilor rau (2) Obiecte incorporate (experienta pulsionala) a. din iubire bine b. din ura rau (3) Obiecte sau experiente incorporate in mod magic a. pentru control rau potential b. pentru folosirea lor in vederea imbogatirii sau pentru control bine potential Nici 0 schita nu este satisfacatoare de cat temporar pentru persoana care 0 face, ?i fiecare cititor care este inclinat sa procedeze asHel va face 0 schita care descrie in mod particular propriul punet de vedere unic asupra subieetului in discutie. lata ni~te schite pe care eu Ie consider folositoare in munca practica (diagrama 2 din pagina urmEitoare).
1 Pentru a fi cored fata de anumiti psihanali;;ti, trebuie sa spun ca multi nu sunt in favoarea folosirii conceptului de pozitie depresiva. Este bine cunoscut ca un analist de frunte (Edward Glover) este atat de convins ca ideea de pozitie depresiva reprezinta un fals pas inainte, incat s-a retras din Societatea Psihanalitica Britanica, de;;i ~i-a pastrat tiUul de membru direct al Societatii Psihanalitice Internationale.
obiect idealizat

Opere 3. Natura umana
Tncorporare (instinct plus fantasma)

99

control

magic

.'

•.

obiect denigrat

obiect bun

o

introieqie (magic) Tn vederea controlului

introieqie (magic)

pentru suport

Diagrama 2

100

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

101

Se va observa ca rezultatul incorporarii functionale a "sanului bun" este reprezentat de 0 cre;>tere nespecifica, generaUi a binelui dinauntru. Pe de aW'iparte, "sanul bun" introiectat (recognoscibil) este dovada unei idealizari anterioare, iar introiectia este magica ;>inu parte a experientei pulsionaIe. Aici avem 0 lectie importanta pentru invatatoare, de vreme ce, daca are succes in munca ei, nu va putea fi recunoscuta in elevii ei - care, ca sa spunem a;>a,au incorporat-o pe ea ;>ilectiile ei ;>i;>iIe vor fi insu;>it. Prin comparatie, poate exista un grad de introiectie magica a ei;>i a celor predate de ea in urma unei idealizari, iar acest lucru poate parea destul de dragut, dar dezavantajul este ca elevii nu au crescut in adevaratul sens al cuvantului. In mod obi;>nuit, intr-o clasa exista 0 combinatie fericita intre aceste doua feluri de predare ;>iinvatare. In timpul perioadei de contemplare (posthranire) exista 0 inghetare a pulsiunilor ;>i0 nevoie de control extern asupra ingerintelor mediului. Intoarcerea catre inauntru din faza hipohondriaca produce vulnerabilitate, iar acest lucru inseamna ca, pentru ca aceasta faza sa fie posibila, trebuie sa existe 0 gestionare indeajuns de buna. Inauntrul unei persoane actioneaza ni;>te forte teribile atunci cand, ca la indivizii sanato;>i, vitali tate a acestora este completa. Pentru a intrezari ceva din sarcina separarii care urmeaza experientei pulsionale, trebuie sa ne referim la munca arti;>tilor care (datorita exceptionalei lor tehnici ;>i ncrederi in i munca lor) devin capabili sa ri;>teaproape intreaga forta care exista in natura umana. Un cvartet de coarde din perioada tarzie a lui Beethoven, ilustratiile lui Blake pentru lov, un roman de Dostoievski, 0 istorie politica a Angliei, aceste lucruri ne arata ceva din complexitatea lumii interioare, din intreteserea dintre bine ;>irau, din rezerva de bine, din controlul ;>i n acei la;>itimp completa recunoa;>tere a raului. Aceste lucruri debuteaza in plina forta in cadrullumii interioare a bebelu;>ului (10calizata de catre acesta in burta), de;>i,bineinteles, este adevarat ca in decursul timpului, pe masura ce experienta vietii devine mai bogata, lumea interioara devine ;>iea din ce in ce mai

bogata in continut. Totu;>ifortele fundamentale ;>iconflictul sunt prezente de la inceputuri, din momentul in care experientele pulsionale constituie destinul bebelu;>ului. Treptat, din lumea interioara se ive;>teun anumit model, se creeaza ordine din haos. Acest travaliu nu este mintal sau intelectual, ci este 0 sarcina a psihicului. Este straus legat de sarcina digestiei, sarcina care este, de asemenea, efectuata in afara intelegerii intelectuale. Intelegerea intelectuala poate aparea dupa aceea sau nu. Bebelu;>ulcare a atins 0 stabilitate in acest stadiu este acum capabil sa scape de anumite lucruri, sa pastreze altele, sa ofere unele din iubire ;>ialtele din ura. De asemenea, datorita proceselor de separare interna, poate fi permisa un fel de continuare a existentei, dar 0 existenta inauntrul psihicului (imaginat ca fiind in burta). Incepaud din acest moment cre;>tereanu mai prive;>te doar corpul ;>isinele in relatie cu obiectele atilt din afara, cat ;>idinauntru; ci este ;>i0 cre;>tere care se desfa;>oarainauntru, ca un roman ce se scrie continuu, 0 lume ce se dezvolta inauntrul copilului. La indivizii sanato;>i, exista 0 multime de posibilitati de schimburi reciproce intre aceasta viata din lumea interioara ;>ilumea exterioara a vietii ;>ia relatiilor. Fiecare 0 imbogate;>te pe cealalta. (Ce se petrece in cazul sanatatii imperfecte va fi descris ulterior. Vezi pp. 105 ;>i urm. si 120 si urm.) A. Toata dezvoltarea anterioara este considerata ca fiind de la sine inteleasa: RECAPlTULARE B. Bebelu;>ul sau copilul incepe, din cand in cand, sa-;>isimta sinele ca fiind de dimensiuni limitate:
POZITIA DEPRESIVA.:

C. Sinele devine din ce in ce mai ferm perceput ca 0 unitate: D. Un obiect exterior sinelui este simtit ca fiind un lucru intreg: E. Acest sentiment al intregimii sinelui se refera in acela;>i timp atilt la corp, cat ;>ila psihic, astfel incat in cercul desenat

II

102

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

103

de un copil ca autoportret nu exist a nici 0 diferentiere intre corp ~i psihic: (Presupun tot timpul existenta unei persoane-mama contine situatia, zi de zi, saptamana de saptamana.) care

F. Adaugati acestei intregimi de tip spatial 0 tendinta similara catre unificarea sinelui in timp, catre unirea trecutului, prezentului ~i viitorului: G. Scena este acum pregatita pentru 0 relatie care are trasaturi noi, noi prin aceea ca bebelu~ul sau copilul a devenit capabil sa aiM experiente ~i sa fie modificat de ele, pastrandu-~i in acela~i timp integritatea personalcl, individualitatea, fiinta. H. Fazele excitate din cadrul relatiilor, implicand pulsiuni, testeaza structura nou-dezvoltata, ~imai ales atunci cand bebelu~ul care este intr-o stare lini~tita intre excitatii contempla rezultatele actiunilor ~i ideilor excitate. Bebelu~ul devine ingrijorat, ~i asta in doua feluri: 1. Ingrijorare cu privire la obiectul iubirii excitate. 2. Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale experientelor excitate. Acestea doua sunt interrelationate, deoarece doar in masura in care bebelu~ul devine capabil sa dezvolte un sine structural, cu 0 bogatie interioara, obiectul iubit este simtit ~i ca fiind 0 persoana structurata ~i valoroasa.
1. J. Ingrijorarea cu privire la obiectul iubit apare datorita elementelor lacome, distructive, agresive din cadrul impulsului primitiv de iubire care devine treptat asimilat in sinele intreg (alaturandu-se in timp personalitatii). Acum copilul devine responsabil pentru ceea ce s-a intamplat in decursul ultimei mese ~i pentru ceea ce se va intampla in decursul urmatoarei.

Impulsul primitiv era neindurator, din punctul de vedere al observatorului. Pentru bebelu~, impulsul primitiv este pre-indurare, ~i va fi perceput drept neindurator abia cand copilul se integreaza in cele din urma ca persoana intreaga raspunzatoare ~i prive~te inapoi. De la dobandirea integrarii (~i nu mai devreme) copilul controleaza impulsurile pulsionale datorita neindurarii amenintatoare, care produce vinovatie intolerabila - adica recunoa~terea elementului distructiv din cadrul ideii excitate primitive rudimentare.1 Vinovatia cu privire la impulsurile de iubire primitive este un succes al dezvoltarii; este prea greu de indurat pentru bebelu~ul uman altfel dedit printr-un proces treptat ulterior stabilirii cercului benign care a fost descris. Chiar ~i a~a, impulsuI primitiv de iubire continua sa furnizeze fundamentul dificultatilor inerente in viata, adica dificultatilor care apartin oamenilor sanato~i, ~i mai mult celor sanato~i decat celor care nu au fost capabili sa atinga "pozitia depresiva" in dezvoltare, aceea care face posibila experienta completa a ingrijorarii. Psihoticii, cei cu tulburari derivate dintr-un nivel inca ~i mai timpuriu ~i mai fundamental, i~i au dificultatile ~i problemeIe lor, iar acestea sunt in mod special enervante din cauza faptului de a nu fi inerente, de a nu fi atat parte din viata, cat parte dintr-o luptii de a ajunge la viata - tratamentul reu~it al unui psihotic ii permite pacientului sa inceapii sa traiasca ~i sa inceapa sa experimenteze dificultatile inerente vietii.
1 Este considerat de multi ca impulsul excitat primal' nu este distructiv, ci ca distructivitatea intra in elaborarea imaginara prin furia la frustrare. Partea esentiala a acestei teorii totu~i este cea privitoare la omnipotenta bebelu~ului, astfel incat rezultatul este acela~i. Bebelu~ul devine furios, de vreme ce adaptarea la nevoi nu este niciodata completa. Cu toate acestea, eu personal consider ca aceasta teorie, de~i este corecta, nu este fundamentala, de vreme ce aceasta furie la frustrare nu este destul de timpurie. In prezent, consider ca este nevoie sa presupun ca exista un impuls in mod primal' agresiv ~i distructiv, careeste de nedistins de iubirea pulsionaUi adecvata celui mai timpuriu stadiu al dezvoltarii bebelu~ului. [Adaugat] 1970. N.B. Acesta este motivul pent'tu care nu am putut sa public aceasta carte. Chestiunea s-a rezolvat de la sine, pentru mine, in "Folosirea obiectului" [in D.W. Winnicott: PLaying and ReaLity].

104

D.W.Winnicott
GESTIONAREA

Opere 3. Natura umana

105

Probabil cea mai mare suferinta din lumea umana este suferinta persoanelor normale sau sanatoase, sau mature. Acest lucru nu este in general recunoscut. Cu siguranta, observarea perplexitatii, nenorocirii ~idurerii manifeste intr-un spital de boli mintale ne indruma gre~it. Cu toate acestea, este uzual sa fie evaluate gradele de suferinta in acest mod superficial. K. Ingrijorare cu privire la rezultatele din cadrul sinelui ale experientelor pulsionale. Conceptul de refulare, care este esential in teoria naturii umane formulate in functie de evoluFa predominarii pulsionale, devine acum ceva ce putem ilustra folosind propria imaginatie a bebelu~ului. Putem afirma ca anumite obiecte incorporate, sau relatii intre obiecte, sau anumite experiente introiectate devin (ca ~icum ar fi) lnchistate, inconjurate de forte defensive puternice care Ie impiedica sa devina asimilate sau sa capete 0 existenta libera printre celelalte lucruri care sunt inauntru. Bebelu~ul sau copilul nu se elibereaza niciodata de indoiala cu privire la sine, de vreme ce aceasta sarcina de a separa ~i redistribui nu este niciodata terminata, ~i ce se intampIa sa fie terminat este deranjat de urmatoarea experienta pulsionala. Deci exista 0 imbogaFre a fantasmelor cu fiecare noua experienta ~i 0 fortificare a sentimentului realitaFi experientei. Atunci rand corpul este implicat in experiente, folosim termeni ca "incorporare" ~i"excretie" ~i"evacuare", termeni care presupun 0 functie corporala ~i 0 elaborare psihica. Atunci rand pericolul dinspre situatia interna este mare, nu pot fi a~teptate posibilitati oferite de realitatea externa pentru exprimarea functionala sau pulsionala, iar atunci trebuie folosite cu atilt mai multe procese magice, pentru care folosim termenii de "introieqie" ~i "proiecFe".
REFULAREA RECONSIDERATA

Fenomenele interne rele care nu mai pot fi contracarate, controlate sau expulzate devin suparatoare. Devin persecutori interni ~i sunt percepute de catre copil ca 0 amenintare venind dinauntru. Asta se transforma cu u~urinta in durere. Poate ca 0 durere datorata unei boli somatice este investita cu anumite proprietati numite persecutorii. Pot fi suportate dureri extrem de mari atunci rand sunt separate de ideea fortelor sau obiectelor interne rele ~i, pe de alta parte, atunci cand exista 0 stare de a~teptare a unei persecuFi dinauntru, ni~tetulburari foarte mici sau senzatii corporale pot fi percepute ca durere; cu alte cuvinte, apare un prag scazut al tolerantei la durere. Elementele persecutorii pot deveni intolerabile, iar atunci sunt proiectate, descoperite in lumea externa. Fie exista 0 anumita capacitate de tolerare, caz in care copilul a~teapta 0 situatie in care exista 0 persecutie reala oarecare din afara ~i atunci 0 percepe intr-un mod exagerat, fie nu exista deloc toleranta ~i copilul halucineaza un obiect rau sau persecutor; adica persecutorul este proiectat in mod magic ~ieste descoperit in afara sinelui in mod iluzoriu. Astfel, atunci cand exista 0 a~teptare a unei persecutii, persecutia propriu-zisa aduce u~urare, aceasta u~urare datorandu-se faptului ca astfel nu este nevoie ca individul sa se simta delirant sau nebun. Clinic, intalnim frecvent doua stari care alterneaza, ~i anume: persecutia interna (0 anumita stare intolerabila cu sau fara un fundament intr-un proces patologic corporal) ~i delirul persecutiei externe, insotita de 0 u~urare temporara a durerii interne sau fizice. Exista 0 stare clinica in care copilul se afla, ca sa spunem a~a,la jumatatea drumului intre a putea ~ia nu putea sa se elibereze de obiectelerele prin excretie,fiindu-i mult prea teama de elementul persecutor continut in fecalepentru a putea duce la bun sfar~itacest proces. Simptomul manifest este de obicei constipaFa, fecalele(care, fiind retinute"inrect, se intaresc prin deshidratare) reprezentand persecutorul. Nu se ~tia in moOBIECTELOR ~I FORTELOR RELE

106

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

107

mentul in care aceasta teorie a fost avansata pentru prima oara1 ca persecutorul incepe sa persecute inca din burta ~i de fapt i~i deriva calitatea persecutorie din impulsul sadic oral. Se intampla adesea ca parintilor (~i doctorilor ~i asistentelor) sa le fie teama de fecale. Aceasta teama se manifesta printr-o evacuare persistenta a rectului copiilor, fie cu ajutorullaxativelor, fie prin supozitoare sau spalaturi. Unui copil asHel tratat nu ii ramane nici 0 posibilitate sa accepte ideile persecutorii intr-un mod natural. De asemenea, actiunile parintilor pot u~or produce 0 suprastimulare anala; asHel, anusul devine supraaccentuat ca organ erotic ~ipreia erotismul care apartine gurii. In aceste conditii, anusul poate deveni mai important pentru proprietar ca organ receptiv excitabil decat in calitate de canal de trecere ~ievacuare a materialului care nu mai este folositor ~i a devenit potential persecutor. Bine cunoscutul interes al copilului pentru fecale, ~i deci pentru substitute ale acestora, pentru destinul fecalelor ~ipentru sistemele de drenare in general deriva din calitatea potential persecutorie a fecalelor. Un echivalent al acestor lucruri poate fi exprimat ~i in termenii functiei urinare. In cele din urma, cand se instaleaza functia genitala completa, sperma poate fi echivalata cu 0 potentiala persecutie; daca se intampla asHel, trebuie evacuata ori va rani corpul pe dinauntru. Atunci sperma este rea ~i in nici un caz nu-l poate face pe barbat sa se simta capabil sa determine conceperea unui copil inauntrul femeii iubite (chiar ~i atunci cand in realitate acest lucru s-a intamplat, iar copilul sanatos rezultat se afla acolo, in fata ochilor lui). Aceasta tulburare intr-un grad scazut explica preocuparea unui barbat sanatos cu privire la femeia pe care a impregnat-o, cu alte cuvinte, sentimentullui de paternitate. In cazul femeii, echivalentul acestor lucruri este sentimentul ca barbatul nu are nimic de oferit, decat elementele persecutorii de care se teme, iar ea nu poate decat sa incerce sa nu fie folosita in eforturile barbatului de a scapa de lucrurile rele.
1 [J.H.W.van Ophuijsen: (1920) On the Origin of the Feeling of Persecution.]

Aceasta este modalitatea in care reziduurile conflictelor interne nerezolvate pot interfera cu capacitatea sexuala. Lumea interioara poate fi acum perceputa ca putand deveni infinit de bogata, dar INTERIOARA probabil nu infinit de complexa; complexitatea este ceva ce se dezvolta in mod natural ~i care are 0 temelie simpla. Examinarea modalitatilor in care lumea interioara este afectata de psihoterapia de un fel sau altul poate arunca 0 lumina interesanta asupra functionarii lumii interioare ~i asupra relatiei individului cu aceasta. "Pozitia depresiva" prezinta interes pentru toti cei care se ocupa cu fiinta umana, indiferent de varsta. De asemenea, aceste chestiuni care tin de dezvoltarea emotionala foarte timpurie nu reprezinta numai fenomene de interes teoretic, ci sunt chestiuni care reprezinta ~i vor reprezenta sarcina fiecarei fiinte umane de-a lungul intregii ei vieti. Sarcinile raman acelea~i, dar, pe masura ce fiinta [umana] cre~te ~i se dezvolta, exista din ce in ce mai mult un individ angajat in adevarata lupta care este viata.1, 2
COMPLEXITATEA

~I BocApA

1 [In acest punct, a fost gasita 0 nota in manuscris: Infareatul Include 0 lucrare aici despre intarcat [Probabil ca nota se referea la capitolul despfe "Intarcat" (1949), acum aflat in cartea The Child, the Family and the Outside World.] 2 [0 nota pe marginea acestui paragraf spunea "rescrie".]

I

,t

Opere 3. Natura umana
MODUL DE VIATA

109

Capitolul2

Dezvoltarea temei lumii interioare

",'~
INTRODUCERE '~"

n aceasta descriere, lumea interioara

~ este lumea personala, in masura in "~'care, in fantasma, este mentinuta intre granitele Eului - ~i inauntrul pielii corpului. Aceasta lume interna poate fi aCUl;n examinata ca un lucru in sine, cu toate ca in viata, bineinteles, lumea interioara a unei persoane este tot timpul subiect al unor schimbari in functie de evenimentele din cadrul relatiilor externe ale acelei persoane ~iin functie de impulsurile pulsionale care-~i ating punctul culminant, sau care reu~esc doar partial, sau care e~ueaza complet in a obtine gratificarea. Lumea interioara ajunge sa posede 0 stabilitate proprie, dar schimbarile din ea sunt legate de experientele intregului sine din relatiile externe. Experientele nesatisfacatoare1 duc la existenta ~i fortificarea lucrurilor ~i fortelor, percepute ca fiind rele inauntru. Acestea, pana in momentul in care vor fi legate, controlate sau eliminate, sunt persecutorii interni. Copilul cunoa~te existenta ~i amenintarea lor prin intermediul unui sentiment de durere ori boala sau al scaderii pragului sensibilita-tii la disconfort senzorial.
1 Intelesul cuvantului "nesatisfacator" (vezi pp. 134~i unn. ~i 155~i urm.). de aici va fi discutat mai tarziu

Gruparile de persecutori care constituie 0 prea mare amenintare ~i care nu pot a~tepta excretia (legata de experienta pulsionala) trebuie eliminate prin proiectie, adica in mod magic. Daca exista ceva ce poate fi perceput ca fiind rau in lumea externa imediata, acest lucru va deveni persecutorul, iar sistemul paranoid al copilului va fi ascuns in reactia la amenintarea reala externa. Daca nu este disponibil nimic rau, atunci copilul va trebui sa halucineze un element persecutor ~i sa delireze despre rezultatele persecutiei. Indivizii invata treptat cum sa determine lumea sa-i persecute, astfel incat ei sa poata obtine u~urare in privinta persecutiei interne fara nebunia unui delir. Este interesant de observat cat de timpuriu poate modul paranoid de viata sa se manifeste clinic. Conditia persecutiei a~teptate se poate dezvolta dupa ce un copil a trait cativa ani de viata fara tendinte persecutorii evidente; intr-un astfel de caz totu~i, va exista 0 anumita mare trauma pentru a explica schimbarea - 0 comotie, 0 operatie mastoida - 0 coincidenta intamplatoare a doi sau trei factori adver~i. Este totu~i posibil adeseori sa se puna un diagnostic cu certitudine inca din pruncie. Un punct de debut exista de obicei in mod clar in anamneza, dar sensibilitatea la persecutie, suspiciunea ~i ostilitatea sunt nu rareori prezente inca de la inceputuri, atunci cand mama a e~uat (prbbabil nu din cauza unei gre~eli proprii) in prima stabilire a unei relafii ~iin primele eforturi de a prezenta bebelu~ului lumea.1 Multi bebelu~i care prezinta ceva ce seamana cu 0 dispozitie hipersensibila sunt adu~i la 0 anumita incredere in lume prin intermediul unei ingrijiri prelungite ~i exceptional de adaptate; ~i este adesea posibil, chiar ~i in cazul copiilor mai mari cu a~teptari persecutorii, sa se determine 0 ameliorare a starii printr-o gestionare specializata. In psihoterapie, schimbarile profunde necesare apar datorita eliberarii sadismului oral de sub refulare; acest lucru se
PARANOID 1Vezi mai incolo, pp.

134~i urm.

~i 155~i urm.

110

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

111

poate intampla doar intr-un tratament analitic personalintensiv.
DEPRESIA ~I "POZITIA DEPRESIVA"

Depresia, ca stare, are multiple cauze: (1) Pierderea vitalWitii datoriHi controlului pulsiunilor din primele momente de unire - dintr-o stare disociata intr-o unitate.

(2) Indoiala obi?nuita, sanatoasa, starea con?tiintei de sine ulterioara unei experiente pulsionale, inainte ca 0 perioada de timp ?i contemplare sa faca posibila separarea binelui de rau ~i crearea unui model temporar de gestionare a fenomenelor ~i fortelor ~j obiectelor interne. (3) Depresia care apare ca stare atunci cand indoiala cu privire la fenomenele interne este prea mare, astfel ineat este adoptata ca aparare 0 diminuare necontrolata a intregii vieti a lumii interioare. Acest lucru este 0 exagerare a punctului (2), dueand pana la 0 stare patologica. Trebuie observat ca exista ~i alte intelesuri extrem de importante ale termenului clinic de "depresie", iar conceptul de a~a-numita "pozitie depresiva" ca stadiu al dezvoltarii normale nu este util in elucidarea depresiei (de exemplu) care tine de depersonalizare. Depresia in pruncie este un fenomen clinic care a fost bine descris ?i nu este neobi~nuit; exista totu~i anumite maladii somatice destul de rare care trebuie luate in considerare in cadrul diagnosticului diferential (maladia lui Pink1, de exemplu). Klein (din punctul meu de vedere) nu a afirmat ca bebelu~ii devin deprimati in mod normal, adica nu intra intr-o stare clinica de depresie, cu toate ca ?tia ca, in conditiile unei boli, poate sa se intample a~a. A sustinut ca totu?i capacitatea de a deveni deprimat, de a avea 0 depresie reactiva, de a face do1 [Intoxicatia cu plumb.]

liu unei pierderi nu este ceva innascut ~i nici nu este 0 boala; apare ca rezultat al unei cre~teri emotionale sanatoase, ?i exista un moment in cadrul dezvoltarii oricarui bebelu~ sanatos cand se poate spune ca aceasta capacitate a aparut. Denumirea de "pozitie depresiva in dezvoltarea emotionala" a fost acordata acestui stadiu al dezvoltarii, ~i daca se poate gasi 0 denumire mai buna, se va folosi aceea. Ceea ce este important este noua capacitate a bebelu~ului sau a individului de a accepta responsabilitatea pentru telul distructiv din impulsul total de iubire, incluzand furia la frustrarea care este inevitabila din pricina omnipotentei cererilor bebelu~ului. Pentru 0 dezvoltare sanatoasa sunt esentiale 0 anumita seriozitate, 0 indoiala cu privire la sine, 0 nevoie de perioade de contemplare ~i 0 predispozitie la faze temporare de disperareoAceste conditii pot fi transformate temporar intr-un fel de contrariu, ca 0 vacanta care este opusul muncii. La indivizii sanato~i, depresia este potentiala ?i se aHa in miezul personalitatii ?i este 0 dovada a sanatatii. Aceasta depresie se manifesta printr-o anume capacitate pentru seriozitate ~i, de asemenea, prin indoieli care pot lua cu u~urinta forma unei vagi sanatati imperfecte fizice. Se manifesta ~i sub forma unei depresii negate, ascunsa intr-o fericire ?i 0 activitate fara odihna ?i 0 vioiciune general a, care sunt asociate in mintea noastra cu ideea copilariei timpurii. Astfel, in mod normal, in totalitatea vietii unui copil, oscilatia maniaco-depresiva se regase~te in du-te-vino-ul vioiciunii copilariei punctat de momente de nefericire acuta sau in frustrarea intrerupta de faze de bucurie acuta. Stare a deprimata apare rar ca atare, cu exceptia cazurilor speciale ale copiilor cu carente afective. In mod obi~nuit, depresia se ascunde sub un anumit tip de indispozitie, care este intampinata de solicitudinea mamei. Negarea depresiei se ascunde sub exagerarea vioiciunii. Cel n:'\:ai recvent diagnostic f intr-o clinica pediatrica este cel de stare de "agitatie anxioasa comuna", care corespunde conditiei de "hipomanie" la aduJti
ApARAREA MANIACALA

112

D.W. Winnicott

~i care semnalizeaza rtegarea depresiei centrale. Se poate spune ca este amenintata dobandirea capacitatii de depresie, iar copilul reu~e~te sa men tin a capacitatea prin organizarea negarii ei. Altemativa ar fi 0 serioasa reintoarcere in dezvoltarea emotionala, pana la 0 stare care exista inainte de integrare, ~i deci inainte de dobandirea "pozitiei depresive"; cu alte cuvinte, nebunie. Cand observam copii mai mari, intalnim boala maniaco-depresiva 'organizata, care seamana mult mai mult cu cea care apare la adulti; dar aici intalnim ceva neobi~nuit, ~i anume boala organizata. Agitatia anxioasa comuna (hipomania) este (prin comparatie) 0 stare clinica ce se poate manifesta la aproape orice copil normal ~i nu poseda nici 0 limita neta intre ea ~ibine cunoscuta predispozitie din pruncie ~i copilaria timpurie, 0 perioada din viata in care lacrimile sunt amestecate cu mare bucurie, iar bucuria este temperata de suparare. Faptul central negat in apararea maniacala este moartea din lumea interioara sau 0 apatie atotcuprinzatoare; iar accentul, in apararea maniacala, este pus asupra vietii, vioiciunii, negarii mortii ca realitate fundamentala a vietii. intelegere a relatiei dintre oscilatiile starilor ~i miezul central al capacitatii pentru ingrijorare din personalitate este foarte valoroasa in intelegerea comportamentului obi~nuit al copiilor, atat acasa, cat ~i la ~coala.

Capitolul3

Diferite tipuri de material psihoterapeutic

",,~

o

.~" ntr-o psihanaliza, terapeutul este tot timpulla panda ~ pentru indicatii cu privire la sursa principala a mate,~,rialului prezentat pentru interpretare.1 In acest punct, ii poate fi de ajutor cititorului 0 trecere in revista a tipurilor de material prezentat de pacienti in analiza. Aceste tipuri pot fi separate, de~i in conducerea unui tratament, analistul este intotdeauna pregatit pentru un amestec al acestora. In primul rand este necesara indicarea modului in care debuteaza un tratament, asHel ineat sa devina net diferentiat de 0 terapie prin joc ~i de activitatile de grup de toate felurile.lntr-o psihanaliza (in afara analizei adaptate nevoilor unui pacient psihotic), tratamentul incepe in momentul in care este f.kuta prima interpretare care con~tientizeaza un anumit element din materialul prezentat, care era capabil de prezentare, ~i cu toate acestea inca nu era complet acceptat de catre pacient. De exemplu, un baietel de 3 ani ia trei caramizi ~i face un tunel, iar apoi ia doua trenuri ~i Ie face sa se ciocneasca in tunel; interpretare: inauntrul tau oamenii se intalnesc, ~i tu ii (con)tii ~iii faci sa se loveasca sau Ii mentii la distanta; imi spui despre mama ~i tatal tau ~i despre modul in care se iubesc sau
1 Nota pentru revizie: psihanaliza ineepe eu pa'Cienhll + ~dezvoltii temele proeesului ineon~tient de cooperare, cre~terii ~i folosirii intimitiitii, dezviiluirii de sine, "surprizelor".
'I

-

..

11

-

.

-,.

114

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

115

se cearta ~i tu pari dat complet la 0 parte. (Baietelului i s-a declan~at un atac acut de astm atunci cand a lovit trenurile intre ele, iar interpretarea, oferita in acest caz la trei minute de la inceputul analizei, a calmat imediat atacul de astm.) Se va observa ca aceasta nu a fost 0 interpretare a transferului; ca analist, pur ~i simplu am profitat, in acest moment timpuriu, de increderea in oamenii pe care baietelul a adus-o cu el. Baietelul a adus in tratament anumite a~teptari bazate pe atitudiniIe parintilor cu care era deja obi~nuit ?i de asemenea probabil influentat de catre ceea ce ii fusese spus cu privire la venire a lui la tratament. Cu toate acestea, 0 data ce am facut aceasta interpretare, tratamentul a inceput ~i tot materialul ulterior a fost influentat de faptul ca eu am intrat in viata baietelului ca o fiinta umana care poate exprima lucrurile in cuvinte, care se poate descurca in mod obiectiv cu situatia care este plina de sentimente, care poate tolera un conflict ~i care poate intelege ce este gata in pacient sa devina con~tient ~i deci acceptabil ca fenomen al sinelui. In acest caz particular, daca nu s-ar fi facut interpretarea, copilul ar fi mers acasa cu atacul de astm, iar tratamentul ar fi e?uat de la inceput. In multe cazuri totu?i, nu exista nici 0 graba; copilul are 0 idee despre venirea la tratament, care poate fi folosita de catre analist in timp ce aduna informatii treptat inainte de a decide ce tip de interpretare va pune cel mai bine in mi?care travaliul profund al tratamentului. Cooperarea pacientului este in principal incon~tienta, dar tipul de material prezentat depinde de limbajul analistului. Pacientul (indiferent cat de mic) apreciaza modul in care analistullucreaza cel mai u~or ~i poate fi cel mai u?or pacalit. Materialul unei analize (de adulti sau de copii) poate fi in linii mari clasificat in tipuri:1 (1) Relatii exteme ca intre persoane intregi. (2) Mostre ale lumii interioare ~i variatii pe tema vietii fantasmatice plasate fie inauntru, fie in afara.
1 Nota pentru revizie: adauga clasificarea in functie de mediu.

(3) Material intelectualizat in termeni in care poate fi efectuat un travaliu, dar acest travaliu trebuie repetat sub alta forma, cu sentimente in el, in relatia de transfer. (4) Material indicand in principal slabiciunea structurala a Eului, ?i amenintarea pierderii capacitatii de relatie, ~i amenintarea derealizarii ~i depersonalizarii. (1) Analiza acestui material se desfa~oara in linia limbajului primei mele sectiuni, cu interpretari ale con~tientului in stare nascanda din situatia de transfer; materialul analizei este reprezentat de experientele pulsionale ~i fantasmele care sunt elaborate in jurul functiei somatice, iar telul analistului este 0 diminuare cantitativa a travaliului refularii. Conditiile speciale ale cadrului analitic ii permit pacientului sa organizeze ~i sa socializeze noul potential care rezulta atunci cand travaliul refularii este diminuat. Ca un exemplu pentru acest tip de material, iau un detaliu din analiza aceluia~i baietel.lntr-o anumita ocazie, a urcat treptele pana la cabinet, avertizandu-ma liEu sunt Dumnezeu". Am ~tiut deci ca trebuia sa ma a~tept sa fiu folosit ca persoana rea care ar trebui sa fie pedepsita. Intensitatea sentimentului era teribila. In cur and manevrase situatia de asemenea maniera, ineat statea pe 0 mas a in mijlocul camerei, iar eu ma aflam destul de departe de el ca sa poata sa ma pacaleasca. In pofida atentiei speciale pe care a aveam, m-am trezit lovit intre ochi cu un bat pe care-l gasise pe undeva. Se identificase cu 0 persoana putemica ~i stricta din lumea sa interioara ?i ma folosise pe mine pentru a se reprezenta pe sine ca fiu in triunghiul oedipian, iar eu trebuia sa fiu omorat. Aici din nou trebuia facuta rapid 0 interpretare, inainte sa apara consideratii secundare, cum ar fi ideea ca ar trebui sa ii para rau pentru ca ma ranise. In materialul propriu-zis nu exist a loc pentru suparare sau vinovatie. Material similar de tip mai putin anxios imi aratase intelesul exact a ceea ce se intamplase in acest moment tensionat, iar in alte ocazii roluri'le fusesera inversate, astfel incat anxietatea lui fusese foarte mare. Se poate spune despre acest material, ca despre oricare altul, ca intr-o anumi-

t

116

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

117

Himasura reprezenta 0 mostra a vietii lumii interioare. Cu toate acestea, in principal reprezenta 0 expresie a fantasmei incon~tiente din cadrul relatiei interpersonale in care atlit eu, cat ~i el, eram persoane intregi. (2) Voi lua ca exemplu al materialului tinand de lumea interioara prezentat in analiza joaca unui copil in care este folosita 0 masa, iar joaca este pentru moment ingradita de limiteIe stabilite de masa. Este de la sine inteles ca exista 0 intreaga lume nereprezentata in aceasta mostra. Cu toate acestea, exista 0 bucata de viata exprimata in aceasta mostra ca ~icum s-ar scrie un capitol al unui roman. Avem personaje bune ~i rele, ca ~i reprezentanti ai tuturor mecanismelor de aparare caracteristice lumii interioare a unui copil care a atins integrarea ~i a preluat responsabilitatea pentru colectia de amintiri ~i sentimente ~i pulsiuni care constituie sinele. Poate ca se intampla lucruri violente ~i limitele sunt incaicate, dar fragmentarea limitelor este importanta doar ca fenomen in sine. Adesea clite un copil va intuneca oarecum cabinetul, ~i va fi relativ evident ca analistul se va aHa inauntrullui, ~i se va aHa acolo jucand un anumit rol, iar apoi un altul, in functie de indrumarile copilului. Lumea este condusa de magie, iar controlul magic este reprezentat de indrumarile verbale ale copilului care controleaza analistul ~i transfigureaza obiectele din camera ~i modifica regulile in functie de capriciile lui. Cand cabinetul este transformat in acest fel, astfel incat peretii sa reprezinte limitele Eului copilului, intr-o anumita masura ~i lumea exterioara este modificata prin aceea ca este exclusa. Nu exista nici 0 tranzitie facila de la inauntru inspre in afara, iar sfar~itul ~edintei devine 0 chestiune ce necesita 0 gestionare abila. In cazul unui copil retras, analistul intra intr-o lume care este benigna in mod artificial, fortele ~i obiectele maligne fiind plasate in afara. Intr-un astfel de caz, analistul este prins intr-o serie nesfar~ita de actiuni magice, iar copilului i se pare ciudat ca analistul nu ~tie ce se a~teapta de la el. Copilul poate zbura, ~i bineinteles ca de la analist se a~teapta sa poarte copilul in jurul camerei ~i sa-l depuna sus in cuibul de pe dulap.

In afara cabinetului, in acest caz, se aHa toate fortele persecutiei stand ~i a~teptand, iar eel mai mic zgomot poate cauza teroare. 0 intruzie accidentala in cabinet a unei terte persoane poate fi dezastruoasa, iar sfar~itul ~edintei necesita un tratament foarte special. Acest material din lumea interioara este afectat de prezenta analistului inauntrullui, mai ales in masura in care analistul devine capabil sa inteleaga foarte repede ce este necesar, ~i astfel este capabil sa actioneze conform nevoii copilului de control magic. Analistul care pastreaza un grad de obiectivitate ~i un sentiment al realitatii pe care copilulle-a pierdut, in timp ce joaca diverse roluri intr-un mod foarte sensibil in functie de nevoile copilului, recunoa~te atat nevoia de magic a acestuia, cat ~i nevoia de fapte ce apartin realitatii exterioare. Prins in acest material allumii interioare, analistul are un domeniu limitat pentru interpretarea fenomenelor pe care Ie intalne~te. Cu toate acestea, in cursul ~edintei exista ocazii in care detalii ale acestei lumi interioare pot fi legate de fenomene ale relatiilor externe ale copilului, fie din viata pulsionala a copilului ca fiinta umana intreaga, fie din viata pe care copilul a trait-o in ultimele 24 de ore ~i a introiectat-o. Abia atunci cand se joaca cu un copil care prezinta acest tip de material, analistul intelege insuficienta termenului de "fantezie", 0 insuficienta pe care anali~tii au incercat sa 0 ocoleasca folosind termenul de ,,fantasma" pentru a sugera calitatea incon~tienta a acesteia.1 Acest lucru nu este totu~i satisfacator, mai ales in masura in care fantezia nu este in intregime incon~tienta. Termenul de IIrealitate psihica" exprima intelegerea analistului ca fantezia prezentata de catre pacient este reala in felul ei propriu ~i este foarte indepartata de ceea ce se nume~te fantasmare2, care pana la 0 anumita limita este sub control con~tient ~i din care elementele nedorite sunt cernute. In materialul realitatii psihice nu este loc pentru negare,
1In engleza, 1noriginal, primul terrnen este "lantasy", iar al doilea "phantasy". (N. t.) 2 In engleza, 1n original "fantasying". (N. t.)

118

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

119

de vreme ce materialul care este eliminat trebuie totu~i plasat undeva. (3) Un exemplu de material intelectualizat ar fi fazele dintr-o analiza in care un copil, la fel ca un adult, aduce vise, pune intrebari ~i se a~teapta la 0 discutie obiectiva a situatiei.1n uneIe analize, travaliul este efectuat in principal in ace~ti termeni, mai ales in cazul adultilor ~iadolescentilor. Chiar ~i copiii mici il folosesc pe analist in acest mod din cand in cand, dar acest travaliu este un travaliu pregatitor ~i folose~te exprimarea mai directa care apare treptat ~i evident in jocul copilului mic. Diferenta dintre analiza unui copil mic ~i cea a unui adult este ca, in cazul copilului mic, cea mai mare parte a punerii in act se manifesta sub forma jocului din cadrul ~edintei, in timp ce in cazul adultului punerea in act se poate manifesta aproape in intregime in viata adultului exterioara analizei, travaliul analizei efectuandu-se verbal. Analistul este pregatit totu~i pentru copilul mic din orice adult, a~a cum este pregatit ~i pentru adultul din orice copil mic. (4) Ca exemplu de material de joc care indica anxietate cu privire la structura Eului, ofer cazul unui baiat de 6 ani, ale carui izbucniri maniacale indicau 0 dezintegrare violenta. A folosit 0 masa rotunda ~i a a~ezat casute de-a lun!?ul marginii, iar apoi a mai a~ezat un rand de casute inauntru. Inauntrul celui de-al doilea rand, exista spatiu pentru putina viata. S-ar fi putut interpreta detaliile acestei vieti, dar interpretarea principala s-a referit la supraaccentuarea corpului sau a limitei Eului. Corespunzator acestui lucru, baiatul dezvolta 0 personalitate foarte exagerata. Cu alta ocazie, a folosit multe compartimente ale politei ~emineului, plasand 0 mostra a vietii lumii interioare in fiecare compartiment, neexistand nici 0 relatie permisa intre ele (disocierea ca aparare). fata de 6 ani, care se aHa in recuperare dupa 0 faza psihotica in care putusem sa 0 ajut cu un an in urma, a revenit in cabinetul meu la cererea ei, aducandu-~i sora ell ea. In timp ce sora a luat jucariile ~is-a jucat ca un copil obi~nuit, aceasta fata

care-mi fusese pacienta a facut un ~ir lung de case, creand un drum care se intindea pe toata latimea cabinetului meu. Am putut aHa ca ceea ce facea era sa uneasca casa mea cu a ei, care era earn la 10 mile distanta, ~i in acela~i timp, sa uneasca trecutul cu prezentul ~i sa indice efortul pe care-l depusese pentru a mentine 0 relatie cu mine de-a lungul anului care trecuse de la sfar~itul tratarnentului. Materialul cu privire la sala~luirea psihicului in corp poate lua multe forme. Uneori corpul este ranit sau devine excitat sau este clar indicat in aranjamentul jocului. Un contact afectuos intre pacient ~i analist poate deveni 0 trasatura, ~itrebuie interpretat deoarece este produs cu un anumit scop, la fel ca orice alt material al unei analize. Simularea actului mancarii sau hrana adusa ~i consumata in realitate pot avea 0 anumita semnificatie sau pot exista avansuri sexuale de tip mai direct. Copilul care a invatat sa se a~tepte la 0 interpretare a materialului prezentat devine uimitor de liber in a produce material de orice fel in functie de necesitatea momentana.

o

Opere 3. Natura umana

121

Capitolul4

Anxietatea ipohondriaca

teoreticianului despre fiinta umana in ter,menii unei membrane limitante, cu un inauntru ~i un ~",~in afara, este in acela~i timp ~i 0 schita pe care bebelu~ul ar putea-o face despre sine sau despre orice alt semen. Bebelu~ul este preocupat cu privire la inauntru, ~i cu privire la fenomenele dinauntru la care m-am referit, ~i este preocupat de corp ~i de psihic in acela~i timp. Aici este punctul in care termenul "psihosomatic" incepe sa aiba un inteles special. La inceput exista identitatea simpla a corpului ~i a psihicului, din punctul de vedere al copilului. Aici debuteaza 0 stare de lucruri in care sanatatea imperfecta este identica cu indoiala de sine. Pentru ipohondriacul de orice varsta, problema este indoiala, ~i nu boala. Este 0 chestiune de echilibru intre fortele "binelui" ~i "raului" dinauntru, iar acest lucru este adevarat aHit pentru bebelu~ ~i pentru suferindul psihosomatic, cat ~i pentru mai sofisticatul sceptic filosof. Sanatatea corpului, in masura in care este simtita sau observata, este tradusa in fantasma, ~iin acela~i timp fenomeneIe fantasmelor sunt simtite in termeni corporali. De exemplu, sentimentul de vinovatie poate fi exprimat sub forma varsaturii, sau varsatura (poate din cauze somatice) poate fi simtita ca tradfmd sinele intern secret, ~i astfel constituindu-se intr-un dezastru. In afara bolilor, sanatatea corporala are func-

i

#"'~ onceptia

tia de a reasigura in mod activ bebelu~ul care face fata indoielilor cu privire la psihic; iar sanatatea psihica promoveaza 0 functionare corporala sanatoasa, cu capacitate pentru ingestie, digestie ~i eliminare. In acest moment al dezvoltarii ar trebui sa ajunga cercetatorul psihosomatic pentru examinarea radacinilor acestui subiect. Aid se afla fundamentul studiului vastului subiect al interrelatiilor dintre maladiile somatice ~i psihologice. Psihiatrii pot gasi aici explicatii pentru multe fenomene ale depresiei ~i ipohondriei (~i ale paranoiei - vezi mai incolo) ~i, de asemenea, pot gasi in psihiatria infantila un tip de psihiatrie care este inca relativ putin stanjenit de fenomenele subsidiare ale maladiilor "mintale" sau ale formatiunilor secundare "intelectuale". Psihanali~tii privesc in mod natural in aceasta directie cu cel mai mare interes; in studiul isteriei de conversie se pot ca~tiga multe din examinarea confuziei originare a bebelu~ului dintre corpul propriu-zis ~i sentimentele ~i ideile despre corp.

Partea a IV-a
DE LA TEORIA PULSIONALA LA TEORIA EULUI

Introducere: Dezvoltarea emolionala primitiva

..

",~

]" ntr-un mod oarecum artificial, voi alege trei limbaje di~ ferite pentru descrierea fenomenelor mai timpurii ale ,,~dezvoltarii emotionale.1 In primul rand, 0 sa discut A. apoi B. ~i C. Stabilirea unei relatii cu realitatea exterioara, Integrarea sinelui unitate dintr-o stare neintegrata2 Sala~luirea psihicului in corp.

Nu pot gasi nici 0 secventa clara in dezvoltare care sa poata fi folosita pentru a determina ordinea descrierii. Se va observa ca.,cu cat inaintam mai mult in studiul nostru asupra fiintei umane aflate in dezvoltare, cu atat devenim tot mai evident ~i profund implicati intr-un studiu al me diului, care in termenii psihoterapiei inseamna gestionare. eu toate acestea, de dragul clarWitii, am decis sa tratez acest vast subiect, factorul extern, intr-un anumit capitol (pp. 183 ~iurm.), de vreme ce, oricare ar fi gradul de importanta pe care-l atribuim mediului, individul ramane, ~i da sens mediului.
1 Vezi D.W. Winnicott: (1945) Primitive Emotional Development, 0 prezentare alternativa a acestei teme. [Aparuta in limba'romana in De la pediatrie la psihanalizi'i, Editura Trei, 2003. (N. t.)] 2 NoM pentru revizie: neintegrare ~integrare.

Opere 3. Natura umana

127

Capitolull Stabilirea relatiei cu realitatea exterioara ,

delul hranirilor ulterioare sa se dezvolte pomind de la aceasta prima experienta, ~i atunci sarcina mamei este extrem de simplificata. Per contra, daca primele hraniri sunt prost gestionate, atunci se poate ajunge la multe probleme ~i, de fapt, se poate descoperi d un model permanent de nesiguranta a relatiei a debutat in timpul e~ecului timpuriu in gestionare. In cadrul primei hraniri (teoretice), bebelu~ul este pregatit sa creeze, iar mama face posibil ca bebelu~ul sa aiba iluzia ca sanul, ~i ceea ce sanul inseamna, a fost creat de catre un impuIs rezultat in urma necesitatii.

'~"~ ste convenabil sa se separe unul de ~"~ altul doua aspecte ale acestui su"~,,,~biect, relatiile "excitate" ~i relatiile "lini~tite" . Tot timpul avem in minte un bebelu~. Haideti sa ne imaginam 0 prima hranire teoretica. lata bebelu~ul cu 0 tensiune pulsionala in dezvoltare. Se dezvolta 0 a~teptare, 0 stare de lucruri in care bebelu~ul este pregatit sa gaseasca ceva undeva, ne~tiind ceo Nu exista nici 0 a~teptare comparabila in starea neexcitata sau lini~tita. Pe la momentul potrivit, mama i~i ofera sanuLl Daca mama este capabila sa fie preocupata de sarcina ei, atunci este capabila sa fumizeze cadrul pentru debutul relatiilor excitate, deoarece este orientata in mod biologic exact catre aceasta functie. Aceasta prima hranire teoretica este de asemenea 0 prima hranire propriu-zisa, cu exceptia faptului ca in experienta reala nu este yorba atat de mult despre 0 singura intamplare, cat despre 0 adunare a amintirilor evenimentelor. Se poate spune ca, datorita imaturitatii extreme a bebelu~ului nou-nascut, prima hranire nu poate fi semnificativa ca experienta emotionala. Cu toate acestea, nu exista nici 0 indoiala ca, dad prima hranire merge bine, contactul este stabilit, astfel incat mo9I LINI9TITE 1 Subiectul este destul de complex ~i nu 0 sa-l complic ;;i mai mult aducand In discutie substitutul de san sau mama-surogat.

RELATII EXCITATE

Diagrama 3
\ /_'><-...Y1

e/~
/
..

~~~

Bineinteles ca noi, ca filosofi sofisticati, ~tim ca ceea ce a creat bebelu~ul nu a fost ceea ce a prezentat mama, dar mama, prin adaptarea ei extrem de subtila la necesitatile (emotionaIe) ale bebelu~ului, este capabila sa-i dea bebelu~ului aceasta iluzie. Daca ea nu ar fi indeajuns de "buna" in aceasta privinta, bebelu~ul nu ar putea in nici un caz sa-~i constituie capacitatea de relatie excitata cu obiectele sau cu oamenii care apartin lumii pe care noi, ca observatori, 0 numim lume reala, realitate exterioara sau comuna, lume care nu este creata de bebelu~. A~adar, la inceput exista 0 adaptare aproape perfecta la necesitatile bebelu~ului, permitandu-i acestuia iluzia de a fi creat obiectele exteme. Capacitatea mamei de a se adapta la nece-

128

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

129

sitatile (emotionale) ale bebelu~ului scade treptat, dar acesta are diferite moduri ~i mijloace de a face fata schimbarii. Este in~elator sa ne gandim la stabilirea sentimentului realitatii la bebelu~ in termenii insistentei mamei asupra extemalitatii lucrurilor exteme. In limbajul acestui capitol, cuvintele-cheie sunt "iluzia" ~i "deziluzionarea". In primul rand trebuie oferita iluzia, dupa care bebelu~ul are 0 multime de mijloace pentru a accepta ~i chiar a folosi deziluzionarea. Aceste experiente excitate au loc pe un fundal de lini~te, in care exista alt tip de relatie intre copil ~i mama. Ne ocupam de un bebelu~ intr-o stare de dependenta totala ~i complet incon~tient de aceasta dependenta. Este 0 simplificare legitima sa presupunem prezenta mamei, care fumizeaza mediul care este 0 parte esentiala a dependentei. Acolo unde exista dependent a totala, exista adaptare perfecta; sau, cu alte cuvinte, 0 data cu e~ecul adaptarii mateme apare 0 deformare a proceselor individuale de viata ale bebelu~ului. Mama era responsabila de mediu intr-un mod fizic inainte de na~terea bebelu~ului, iar dupa na~tere ea continua fumizarea ingrijirii fizice, care reprezinta singurul mod de exprimare a iubirii pe care bebelu~ul sa-l poata aprecia la inceput. Nenumarate repetitii ale adaptarii ~i e~ecului adaptarii au avut loc deja pana in momentulin care sa putem vorbi despre 0 prima hranire teoretica. In momentul acestei prime hraniri teoretice, bebelu~ul poseda deja anumite a~teptari ~i anumite experiente care, intr-o masura mai mare sau mai mica, complica situatia. Acolo unde complicatiile nu sunt prea mari, se intampla ceva foarte simplu. Sunt greu de gasit cuvintele potrivite pentru a descrie acest eveniment simplu; dar se poate spune ca, datorita unei anume vitalitati a bebelu~ului ~i prin dezvoltarea tensiunii pulsionale, bebelu~ul ajunge sa se a~tepte la ceva; iar apoi exista un impuls de-a cauta in afara care poate lua curand forma unei mi~cari impulsive a mainii sau a unei mi~cari a gurii catre un obiect presupus. ered ca nu este exagerat sa spun ca bebelu~ul este pregatit sa fie creativ. Ar putea halucina un obiect daca ar avea la dispozitie material mnezic pentru procesul creatiei, dar acest lucru nu poate fi postulat in studierea
1'1'

primei hraniri teoretice. Aici noua fiinta umana se aHa in pozitia de a crea lumea. Motivul este necesitatea personala; suntem martori la procesul prin care necesitatea se transforma treptat in dorinta. Mama care a fost capabila sa indeplineasca necesitatile mai primitive ale bebelu~ului prin simplul fapt al ingrijirii fizice se aHa acum intr-un rol nou. Ea trebuie sa vina in intampinarea unui moment creativ special ~i sa inteleaga ce are de facut prin propria ei capacitate de identificare cu bebelu~ul ~i prin observarea comportamentului bebelu~ului. Mama a~teapta sa fie descoperita ~inu are nevoie sa inteleaga rational faptul ca trebuie sa fie creata de bebelu~ pentru a putea sa-~i joace rolul ~i pentru a fi creata din nou de fiecare bebelu~. Mama care tocmai a trecut printr-o experienta epuizanta ea insa~i are 0 sarcina extrem de dificila. Ea trebuie sa fie pregatita cu un fel de potenta, astfelincat nici sanul prea-plin, nici cel complet pasiv sa nu fie exact potrivit. Este foarte mult ajutata de experienta potentei genitale a barbatului ei. Intr-un fel sau altul reu~e~te sa fie pregatita cu 0 potentiala excitare, ce duce in cele din urma la producerea de lapte. Nu se va a~tepta de la ea sa fie extrem de precisa in adaptarea ei in aceasta imprejurare. Din fericire, bebelu~ul nu necesita un model exact de comportament. Atunci cand toate merg bine, bebelu~ul este capabil sa descopere sfarcul, iar acest lucru in sine reprezinta un eveniment nemaipomenit, de 0 cu totul alta factura decat hranirea. Este foarte important din punct de vedere teoretic ca bebelu~ul sa creeze acest obiect, iar ceea ce face mama este sa plaseze sfarcul sanului sau la locul ~i momentul potrivit, astfelincat sa fie sfarcul ei cel pe care bebelu~ul il creeaza. Este, fara indoiala, foarte important pentru mama ca bebelu~ul sa descopere sfarcul astfel, in mod creativ. 0 asemenea initiere delicata a unei relatii necesita anumite conditii ~i trebuie admis ca (cele mai) potrivite conditii nu sunt in mod obi~nuit prezente datorita tendintei generale in matemitati de a se ignora acest lucru care este atat de fundamental ~i atat de vital pentru inceputul relatieibebelu~ului cu ceea ce noi deja ~tim ca este lumea in care el va trai.

1.

130

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

131

De~i capacitatea bebelu~ului pentru relatii excitate este construita prin insumarea hranirilor (~ia altor tipuri de experiente excitate), totu~i intr-o discutie teoretica prima hranire reprezinta prototipul, iar in practica eforturile noastre ar trebui indreptate catre 0 mai buna gestionare a acesteia. Atunci cand toate merg bine, relatia poate fi stabilita in diteva dipe, iar pe de alta parte, atunci cand exista 0 dificultate, mama ~i bebelu~ul pot necesita mult timp pentru a se intelege unul cu altul, ~i nu este deioc neobi~nuit ca 0 mama ~i un bebelu~ sa e~ueze de la inceput ~i sa sufere (fiecare dintre ei) din cauza rezultatelor acestui e~ec timp de multi ani, daca nu pentru totdeauna. Trebuie sa ne a~teptam la un procent de e~ecuri, de vreme ce bebelu~ii sunt foarte diferiti, iar mamele nu sunt toate pregatite, la momentul potrivit, pentru exercitiul potentei sanului lor. Cu toate acestea, nu este deloc neobi~nuit ca un e~ec in acest punct, dezastruos pentru dezvoltarea bebelu~ului, sa fie inutil; bebelu~ul era pregatit ~i mama era pregatita, dar conditiile nu erau satisfacatoare sau a intervenit altcineva. Aiei ajungem la psihologia doctorilor ~i a asistentelor angajati in ingrijirea mamelor care tocmai au nascut ~i a nou-nascutilor in~i~i.Nu exista 0 pregatire speciala a asistentelor care se ocupa in mod special de acest stadiu timpuriu din viata bebelu~ilor ~i de ingrijirea mamelor in prima saptamana dupa na~tere. In mod vadit, aceasta chestiune a relatiei initiale dintre bebelu~ ~i mama starne~te 0 mare anxietate chiar la multe femei sanatoase obi~nuite, ~inumai a~a se poate explica frecventa cu care anumite asistente, care altfel sunt foarte talentate ~i blande, tind sa-~i asume 0 responsabilitate care ar trebui sa fie a mamei, tind sa ia chestiunea in propriile maini, dar de fapt incearca sa forteze copiii la san. Nu rar se intalnesc asistente care, animate de cele mai bune intentii din lume, iau un bebelu~ bine infa~at, astfel incat nu-~i poate folosi manutele, ~i ii indeasa gura la san, declarand deschis ca sunt hotarate sa-l faca sa primeasca lapte. Acesta este punctul in care teoria ~i practiea se intalnesc, daca un asemenea punct exista intr-adevar. Majoritatea aces-

tor asistente sunt anxioase nu pentru ca sunt nevrotice, ci pentru ca nimeni nu le-a spus despre crearea sanului de catre bebelu~ ~i despre orientarea specifica a mamei catre sarcina adaptarii la necesitati, catre arta de a-i oferi bebelu~ului iluzia ca ceea ce este creat din nevoie ~i prin impuls are existenta reala. Trebuie sa adaugam ca unele asistente inteleg intuitiv acest lucru ~i ele creeaza cu placere conditiile in care mama ~ibebelu~ul sa poata ajunge la 0 intelegere reciproca. Aceasta este 0 chestiune cat se poate de practica. Modul in care poate fi inhibat un bebelu~ in legatura cu hranirea la san, ~i implicit cu hranirea in general, este acela de a prezenta copilului sanul fara a-i oferi nici 0 ~ansa sa fie creatorul obiectului care urmeaza a fi descoperit. Dintre lucrurile care pot fi aflate de la un psiholog, probabil ca nu exista nici unul care, daca ar fi acceptat, sa aiba un efect mai profund asupra sanatatii mintale a indivizilor unei comunitati, decaf aceasta chestiune a nevoii bebelu~ului de a fi creatorul sfarcului sau sanului mamei. A~adar, nu numai sanatatea mintala ulterioara a noului individ este pusa in joc aiei. Poate ca nu acestea sunt cuvintele cele mai potrivite. Probabil cuvantul "creatie" poate fi inlocuit de un altul care sa poata fi accept at sau inteles intr-un sens mai largo Cuvintele nu conteaza. Trebuie gasite modalitati pentru a Ii se atrage atentia acelora care sunt responsabili de nou-nascuti asupra importantei teribile a experientei initiale a unei relatii excitate intre bebelu~ ~imama. Exista dificultati inerente. AsistenteIe ~i doctorii sunt de 0 importanta vitala pentru mama datorita lucrurilor pe care Ie pot face pentru ea ca sa fie in siguranta in timpul travaliului ~i ca sa-i acorde ajutor fizic atunci cand ea este epuizata. Ei au propriile lor abilitati, deprinse treptat ~i cu dificultate. Nu exista nici un motiv pentru care aceia~i doctori ~i acelea~i asistente sa nu fie capabili sa-i lase mamei rolul care este al ei ~i pe care doar ea il poate juca. Tot ce poate face 0 asistenta in aceasta situatie este sa creeze conditiile in care mama sa poata fi in starea cea mai sensibila. Mama are nevoie doar de ~ansa de a fi naturala ~i de a-~i gasi propriul

132

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

133

fel de a fi cu copilul, a~a cum au Hicut mamele inca din zorii istoriei umane, ~i chiar de dinaintea evolutiei omului din mamifere. Se va observa ca, din punctul de vedere al asistentei, contactul initial dintre mama ~i copil poate arata ca un joc; ~ichiar ar putea fi numit joc, iar asistenta responsabila ar putea cu u~urinta sa simta ca ceea ce este necesar este munca. Cu toate acestea, copilul nu necesita imediat lapte, iar acest lucru este bine cunoscut in pediatrie. Copilul care a descoperit sHircul ~i a carui mama este disponibila spre a furniza sHhcul acolo, lfu1ga mana sau lfu1ga gura, la momentele potrivite, este capabil sa intarzie, daca este necesar, inceputul suptului. Poate exista o perioada de mestecare, ~i de la inceput bebelu~ii individuali au tehnici proprii care pot persista ~i se pot transforma mai tarziu in manierisme. Studiul acestei initieri a unei relatii sigur o sa-l imbogateasca foarte mult pe observator. Parte a cea mai importanta a muncii lui Merrill Middlemore, care a fost publicata in cartea intitulata The Nursing Couple1 [1941], este reprezentata de descrierea extreme lor precautii pe care ~i le-a luat pentru a fi prezenta in situatia de hranire fara a deranja nici asistentele, nici mamele, nici bebelu~ii. A avut grija sa nu se a~tepte 1a succes ~i sa nu se teama de e~ec. Probabil ca exista foarte putini oameni echipati potrivit pentru a desfa~ura acest fel de observare a intimitatii. Prima hranire teoretica este reprezentata in viata reala de insumarea experientelor timpurii ale multor hraniri. Dupa prima hranire teoretica, bebelu~ul incepe sa posede material cu care sa creeze. Treptat, se poate spune ca bebelu~ul este gata sa halucineze sfarcul in momentul in care mama il are pregatit. Sunt construite amintiri din nenumarate impresii senzoriale asociate cu activit ate a hranirii ~i gasirii obiectului. In decursul timpului, apare 0 stare in care bebelu~ul se simte destul de increzator ca obiectul dorintei poate fi
ILUZIEI ~I STARILE TRANZlpONALE
1 Cup/u/ de ingrijire. (N. t.)

VALOAREA

gasit, iar acest lucru inseamna ca bebelu~ul incepe treptat sa tolereze absenta obiectului. AsHel debuteaza conceptul bebelu~ului despre realitatea exterioara, un loc din care obiectele apar ~i in care dispar. Prin magia dorintei, se poate spune ca bebelu~ul are iluzia unei puteri creative magice, iar omnipotenta este 0 realitate prin intermediul adaptarii sensibile a mamei. Fundamentul pentru recunoa~terea treptata de catre bebelu~ a lipsei de control magic asupra realitatii exterioare consta in omnipotenta initiala devenita realitate prin intermediul tehnicii adaptative a mamei. In viata de zi cu zi a prunciei, putem observa bebelu~ul exploatand aceasta a treia sau iluzorie lume, care nu este nici realitate interna, nici fapt extern, ~i pe care le-o permitem bebelu~ilor, de~i nu le-o permitem adultilor sau chiar copiilor mai mari. Vedem cum un bebelu~ i~i suge degetele sau adopta 0 tehnica de a face grimase, sau de a murmura un sunet, sau de a apuca 0 bucata de paturica, ~i ~tim ca acel bebelu~ revendica astfel un control magic asupra lumii, prelungind (iar noi permitem acest lucru) omnipotenta care a fost initial intampinata, ~i asHel implementata, prin adaptarea mamei. M-am gfu1dit ca este util sa denumesc obiectele ~ifenomenele care apartin acestui tip de experienta "tranzitionale". Am denumit obiectele folosite "obiecte tranzitionale" ~i tehnicile uzate "fenomene tranzitionale". Ace~ti termeni implica faptul ca exista 0 stare temporara apartinfu1d copilariei timpurii, in care bebelu~ului Ii este permis sa pretinda un control magic asupra realitatii exterioare, un control care noi ~tim ca devine real prin adaptarea mamei, dar bebelu~ul nu ~tie inca acest lucru. "Obiectul tranzitional", sau prima posesiune, este un obiect pe care I-a creat bebelu~ul, de~i in timp ce spunem acest lucru, noi ~tim ca de fapt era yorba de 0 bucata de paturica sau ni~te franjuri ai unui ~aL Urmatoarea posesiune va fi fost data bebelu~ului de catre 0 matu~a, iar pentru aceasta copilul trebuie sa spuna "me'si", astfel recunoscand 0 limitare a controlului magic ~i dependenta de oamenii binevoitori din lumea exterigara. Cat de importante sunt atunci aceste obiecte ~i tehnici tranzitionale timpurii! Importanta lor este reflectata de persisten-

134

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

135

ta lor, chiar persistenta lor in stare bruta peste ani. Din aceste fenomene tranzitionale se dezvolta multe dintre lucrurile pe care in mod atat de variat Ie permitem ~i carora Ie acordam 0 valoare atEHde mare sub denumirile de religie ~i arta ~i, de asemenea, micile nebunii care sunt legitime pe moment, in functie de modelul cultural prevalent. Exista un tinut al nimanui intre subiectiv ~iceea ce este perceput in mod obiectiv, care este natural in copilarie, iar la acest lucru noi ne a~teptam ~i 11permitem. Bebelu~ul nu este testat la inceput, nu trebuie sa decida, ii poate fi permis sa pretinda despre ceva aflat la granita ca este in acela~i timp aHHautocreat, cat ~iperceput sau acceptat din lume, lumea care a existat dinaintea conceperii bebelu~ului. Cineva care ar revendica indulgent a in aceasta privinta la 0 varsta mai mare ar fi numit nebun. In religie ~i in arte, observam socializarea acestei revendicari, asHel ineat individul nu este numit nebun ~i se poate bucura, in exercitiul religiei sau in practica ~i aprecierea artelor, de pauza pe care fiintele umane 0 necesita de la discriminarea absoluta ~i care nu da gre~ niciodata dintre realitate si fantasma.1 Voi studia acum efectul e~ecului mai degrabadeeat al succesului, starea care apaINITIAL re fie atunci ci'ind mama este incapabila sa intampine dorintele bebelu~ului intr-o maniera suficient de sensibila, fie ci'ind bebelu~ul este prea tulburat (din cauza experientelor ~i mai timpurii) pentru a se preda trebuintei pulsionale. In chestiunea gestionarii practice, un bebelu~ care e~ueaza in realizarea contactului cu realitatea exterioara nu moare de obicei. Prin intermediul tenacitatii celor responsabili, bebelu~ul este ademenit la a se hrani ~i a trai, de~i fundamentul pentru viata este slab sau absent. In termenii teoriei psihologice, e~ecul in acest punct exagereaza in loc sa vindece 0 disociere
E~ECUL IN CONTACTUL 1 [Acest paragraf a fost gasit separat tiparit, cu 0 nota conform careia ar fi trebuit adaugat.]

in persoana bebelu~ului. In loc de relatia cu realitatea exterioara, indulcita de folosirea temporara a unei stari iluzorii de omnipotenta, se dezvolta doua feluri separate de relatie de obiect, iar acestea doua pot fi atat de lipsite de legatura incat sa constituie 0 boala serioasa care va trebui in cele din urma sa se manifeste sub forma schizofreniei clinice. Pe de 0 parte, exista viata privata a bebelu~ului, in care relatiile se bazeaza mai degraba pe capacitatea acestuia de a crea decat pe memoria contactelor, iar pe de alta parte exista un sine fals, care se dezvolta pe baza compliantei, ~i care este legat in mod pasiv de cerintele realitaW exterioare. Este foarte u~or sa fii in~elat ~i sa vezi un bebelu~ raspunzand la 0 hranire abila, fara sa observi ca acest bebelu~, care prime~te hrana intr-un mod complet pasiv, nu a creat niciodata lumea ~i nu are nici 0 capacitate de relatie extema ~i nici un viitor ca individ. Exploatarea acestui sine fals compliant nu poate duce la rezultate bune. Adevaratul sine nu se poate manifesta decat sub forma refuzului de a se hrani. Bebelu~ul supravietuie~te ~i este surprinzator de vazut cat de satisfacuti pot fi doctorii de rezultat. Sinele fals devine organizat, pentru a tine lumea la distanta, ~i mai exista un alt sine, cel adevarat, ascuns ~i asHel protejat. Acest sine adevarat se afla intr-o stare permanenta a ceea ce ar putea fi numit relationarel intema. Din punct de vedere clinic, dovada vietii interioare a sinelui ascuns se poate manifesta sub forma mi~carilor de leganare sau a altor semne de viata foarte primitiva. Descrierea gradului maxim de clivare duce la descrierea unor grade mai mici de clivare ~i chiar a modului in care un anumit grad din ceea ce este descris este prezent la toti copiii ~i este inerent vieW inse~i. La gradul maxim, copilul nu are nici un motiv pentru a trai, dar la gradele mai mici ~imai frecvente, exist a un oarecare grad al sentimentului inutilitatii in ceea ce prive~te viata falsa ~i 0 cautare constanta a vietii care sa fie resimtita ca reala, chiar daca duce la moarte, ca de exemplu prin infometare. La gradele mai mib, exista obiecte in re1In original relatedness. (N. t.)

D.W. Winnicott lationarea interna secreta a sinelui adevarat, iar aceste obiecte au fost derivate din anumite grade de succes in stadiul primei hraniri teoretice. Cu alte cuvinte, la gradele mai mid ale acestei boli, nu regasim atat stare a primara de clivare, cat 0 organizare secundara a c1ivarii, care implica regresia din cauza dificultatilor inta.lnite intr-un stadiu ulterior de dezvoltare emotionala. Folosind diagrama care apartine cazului extrem, se pot ilustra cu u~urinta implicatiile acestui mod de a privi dezvoltarea emotionala timpurie ~i ceea ce vedem se poate aplica la sarcina persoanei normale obi~nuite ~i la dificultatile inerente in viata.1 Este instructiv sa luam sarcina arti~tilor ~i sa 0 descriem in termenii definiti in acest capitoL Astfel se poate spune ca exista doua tipuri de arti~ti. Unul dintre tipuri opereaza la inceput prin sinele fals, acela care poate prea u~or sa produca 0 reprezen tare exacta a unei mostre din realitatea exterioara. Artistul folose~te aceasta capacitate, iar apoi ceea ce vedem este incercarea sinelui adevarat din artist de a lega prima impresie exacta de fenomenele brute ce constituie viata sinelui adevarat secret. Daca aceasta incercare este incununata de succes, atunci
1 [0 versiune altemativa pentru unele dintre lucrurile de mai sus a fost gasita tiparita separat, impreuna cu 0 nota conform ciireia ar fi trebuit adaugata in acest punct. Ea se prezinta dupa cum urmeaza:] "Atunci cand exista un oarecare grad de e~ec al adaptarii sau 0 adaptare haoticii, bebelu~ul dezvolta doua tipuri de relatie. Unul dintre ele este reprezentat de 0 relatie secreta h\cuta cu 0 lume interioara de fenomene subiective, in mod esential personala ~i privata, ~i aceasta relatie este singura care pare reala. Celalalt tip de relatie este intre un sine fals ~i un mediu extern sau implantat doar vag perceput. Primul contine spontaneitatea ~i bogatia, iar al do ilea este 0 relatie de complianta mentinuta pentru a ca~tiga timp pana cand, po ate, intr-o zi, prima va fi pusa in valoare. Este surprinziitor de u~or, din punct de vedere clinic, sa treci cu vederea irealitatea telmicii de viata a unui copil pe jumiitate schizofren. Problema este ca impulsurile ~i spontaneitatea ~i sentimentele care par reale sunt toate legate intr-o relatie care este (in gradul extrem) incomunicabila. Pe de alta parte, cealalta jumiitate a personalitatii c1ivate, sine Ie fals compliant, este vizibil pentru toata lumea, ~i u~or de manevrat."

Opere 3. Natura umana

137

artistul a produs nu numai ceva recognoscibil de catre altii, ci ~i ceva propriu sinelui adevarat allui; produsul finit este valoros, deoarece putem aprecia lupta care s-a dat in artist in travaliul de unire a elementelor initial separate. Daca abilitatea tehnica seduce artistul, atunci folosim cuvantul "facil" ~i vorbim despre virtuozitate. In contrast cu acesta se afla celalalt tip, care debuteaza cu o reprezentare bruta a fenomenelor sau vietii personale a sinelui secret, care sunt grele de intelesuri pentru artist, dar la inceput nu au nici un inteles pentru ceilalti. Sarcina artistului in acest caz este de a face inteligibile reprezentarile lui proprii ~i personale, iar pentru a face acest lucru, el trebuie sa se tradeze intr-o anumita masura. Creatiile lui artistice i se par tot atatea e~ecuri, indiferent cat de mult sunt ele apreciate de cunoscatori; ~i de fapt, daca sunt apreciate mtr-o masura prea mare, artistul se poate retrage de tot, datorita sentimentului de a fi fost fals fata de sine Ie sau adevarat. Aici, din nou, principala realizare a artistului este travaliul sau de integrare a celor doua tipuri de sine. Primul tip este apreciat de catre persoane care aveau nevoie sa vina in contact cu impulsurile lor brute, in timp ce al doilea este apreciat de catre cei care sunt retra~i ~i care sunt u~urati sa afle ca poate exista 0 oarecare (de~i nu prea multa)imparta~ire a ceea ce este fundamental personal ~i in mod esential secret. Exista sau nu exista 0 creativitate primara? Sau, altfel spus, poate fiinta umana sa proiecteze doar ceea ce a fost anterior introiectat sau (cu alte cuvinte) sa excrete doar ceea ce a fost incorporat? Care este raspunsulla problema creativitatii? N-are oare bebelu~ul nici 0 contributie de facut, de exemplu, la prima hranire teoretica? Cel putin pana cand 0 sa aflam mai multe, trebuie sa presupun ca exista un potential creativ ~i Cia bebelu~ul are 0 contributie personala de facut la prima hranire teoretica. Daca mama se adapteaza indeajuns de bine, bebelu~ul presupune
CREATIVITATEA PRIMARA

D.W. Winnicott ci'isfarcul ~i laptele sunt rezultatele unui gest care a aparut din necesitate, rezultatele unei idei care a venit pe coama unui val de tensiune pulsionala. In opinia mea, aceste chestiuni sunt de mare semnificatie practica pentru psihiatru ~i, de asemenea, pentru pediatru in munca lor clinica. Daca exista un potential creativ adevarat, atunci trebuie sa ne a~teptam sa-l gasim, 0 data cu proiectia detaliilor introiectate, ill toate eforturile productive, ~iyom distinge potentialul creator nu atat de mult prin originalitatea productiei, cat prin sentimentul individului de realitate a experientei ~i a obiectului. Lumea este creata din nou de fiecare fiinta umana, care porne~te in aceasta sarcina chiar din momentul na~terii ~i al primei hraniri teoretice. Ceea ce creeaza bebelu~ul depinde foarte mult de ceea ce ii este prezentat in momentul creativitatii, de catre mama care efectueaza 0 adaptare activa la necesitatile lui, dar daca creativitatea bebelu~ului este absenta, detaliile prezentate de mama sunt lipsite de inteles. Noi ~tim ca lumea exista dinaintea bebelu~ului, dar el nu ~tie acest lucru, ~ila inceput bebelu~ul are iluzia ca ceea ce este gasit este creat. Dar aceasta stare de lucruri este realizata doar atunci cand mama se poarta illdeajuns de bine. Aceasta problema a creativitatii primare a fost discutata ca apartinand celei mai timpurii copilarii; de fapt, este 0 problema care nu inceteaza niciodata sa aiM inteles, atata timp cat individul este in viata.1 Treptat apare 0 intelegere intelectuala a realitatii existentei lumii dinainte de aceea a individului, dar sentimentul ca lumea este creata personal ramane. Accentuez foarte tare aceasta parte a studiului naturii umane. Mai multe chestiuni care la prima vedere par a fi fara legatura intre ele se descopera a converge in chiar acest punct. Sa enumeram: A. Chestiunea practica a gestionarii mamei ~i bebelu~ului in primele ore ~i zile dupa na~terea acestuia (pediatrie).
1 Nota pentru revizie: Aid referiHe la joadi, locatie culturala etc.

Opere 3. Natura umana

139

B. Relatia dintre relatiile corporale excitate ~i relatiile lini~tite in general, inclusiv problemele care tin de casatorie. c. Problema filosofica a intelesului cuvantului "real". D. Revendicarea religioasa, legata de cea a artelor, a iluziei ca ceva valoros in sine. E. Sentimentele de derealizare ale oamenilor schizoizi ~i ale nebunilor schizofreni. F. Revendicarea psihoticilor conform careia ceea ce nu este real este real ~i revendicarea copiilor antisociali conform careia ce nu este adevarat este adevarat ~i ca dependenta (care este 0 realitate) nu este reala. G. Clivajul esential din schizofrenie, profilaxia impotriva a ceea ce este 0 chestiune de gestionare in stadiile cele mai timpurii ale dezvoltarii emotionale infantile, atunci cand necesitatea trebuie intampinata de 0 adaptare sensibila la ea. H. Conceptul creativitatii primare ~i al originalitatii absolute, ca fiind impotriva proiectiei obiectelor ~i fenomenelor introiectate anterior (digerate ~i perlaborate). Intr-o anumita masura este adevarat ca nevoile unui bebelu~ pot fi indeplinite de oricine iube~te acel bebelu~, dar exista doua seturi de motive pentru care mama este persoana potrivita. Este probabil ca iubirea ei pentru propriul copil sa fie mai adevarata, mai putin sentimentala decat aceea a oricarui alt surogat; mama adevarata poate realiza 0 adaptare extre.ma la necesitatile bebelu~ului fara resentiment. Mama reala va fi capabila sa continue toate micile ei detalii ale tehnicii personaIe, furnizandu-i asHel bebelu~ului un mediu emotional (care il include pe cel fizic) simplificat. Un copil care este exemplar ingrijit de mai multi oameni diferiti, fie chiar ~i doi, 0 sa aiM un inceput mult mai complex in viata, un fundal mult mai putin sigur allucrurilor care sa fie luate ea fiind de la sine intelese atunci cand dorintele vor aparea ca ni~te complicatii dinauntru.
IMPORTANTA MAMEI

140

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana este cu toate acestea persoana potrivita ~i singura persoana potrivita pentru a se adapta la necesitatile bebelu~ului, necesitati indicate m moduri care apeleaza m mod specialla subtilitatea de mtelegere a mamei reale. Pare sa existe 0 diferenta mtre necesitatile emotionale ale bebelu~ilor nascuti la termen ~i cele ale bebelu?ilor nascuti prematur. De asemenea, trebuie sa ne a~teptam ca bebelu~ul postmatur sa fie predispus a se na~te mtr-o stare de frustrare. Fara mdoiala, momentul potrivit pentru na~tere, din punctul de vedere al nevoilor emotionale, este cand copilul se na~te la termen, un fapt ce ar fi putut fi prevazut. Le datoram scuze pediatrilor, deoarece aceste chestiuni nu tin cont de toata munca atenta efectuata m domeniul fiziologiei ~ibiochimiei ~ihematologiei nou-nascutului ?i al functiei digestive. Realitatea este ca, m cele mai multe cazuri in prezent, sanatatea somatic a poate fi luata ca fiind de la sine mteleasa (datorita muncii pediatrilor), ?i sanatatea este rezultatul, iar sana tate a m domeniul mgrijirii copilului nu reprezinta sfar~itul, ci mceputul. Bebelu~ii nu ar fi putut fi studiati m dezvoltarea lor pana cand teama de maladii ~i tulburari somatice nu ar fi fost mdepartata. Acum putem mtelege ca 0 dezvoltare sanatoasa nu este 0 chestiune de supraveghere a greutatii, ci una de dezvoltare emotionala. Studiul dezvoltarii emotionale, dupa cum sper sa fi demonstrat, este 0 chestiune vasta ~i complexa. Nu este util sa ne referim la 0 prima hranire ca la 0 experienta pulsionala care se desfa?oara ~i se termina, fara nici 0 referire la fiinta umana m care are loc excitatia. La mceput, bebelu~ul nu este capabil sa accepte experienta ~i sa asimileze m sinele sau rezultatul complet al evenimentelor pulsionale. Exista 0 stare ne-excitata care a fost deranjata de cea excitata. Aceasta stare lini~tita este cu siguranta cea primara ~i merita un studiu propriu. mare parte din calitatea acestei stari lini~tite este luata ca fiind de la sine inteleasa m cadrul presupunerii ca un beBEBELU9UL LA NA9TERE

mare cantitate de confuzie poate aparea din neglijarea acestui considerent. Este adevarat, dupa cum accentueaza ~i Anna Freud, ca tehnicile de mgrijire sunt lucruri importante care afecteaza copilulla mceput. Dar simplitatea ~i continuitatea tehnicii poate fi furnizata de singura persoana care actioneaza m mod natural; ?i nimeni altcineva m afara mamei nu va putea probabil furniza aceste lucruri, cu exceptia unei marne adoptive potrivite care preia mgrijirea bebelu?ului chiar de la mceput. Dar mamei adoptive de obicei ii lipse~te orientarea catre maternitate1 a unei marne adevarate sau acea stare speciala care necesita intreaga perioada pregatitoare de noua luni. Nu este u?or pentru marne sa-?i exprime sentimentele cu privire la experientele lor din saloanele de maternitate sau din cre~e, m pofida faptului ca au sentimente chiar foarte puternice, ?i nu mtotdeauna fericite. Intr-o anumita masura, mameIe pierd intensitatea sentimentelor lor cand experientele devin vechi de cateva luni; de asemenea, ele ~tiu, pe masura ce se indeparteaza de experienta propriu-zisa a travaliului, ca in ace I moment special exista 0 predispozitie spre a imagina, aproape a halucina, 0 figura feminina persecutorie, astfel mcat 0 experienta negativa este vazuta retrospectiv ca ?i cum ar fi fost un vis urat. Dar experientele negative sunt adesea prea reale, de vreme ce exista atat de putina mtelegere a sarcinii speciale a mamei de a prezenta lumea bebelu~ului ei. Cu toate acestea, femeile care au 0 prietena mtelegatoare cu care sa poata vorbi m perioada m care au travalii repetate descopera mtr-adevar ca au 0 multime de lucruri de spus despre obstacolele care exista ~i care impiedica 0 mama sa ajunga la 0 mtelegere cu bebelu~ul ei m modalitatea ei proprie. Cu siguranta, este de mare ajutor atunci dind bebelu~ul este plasat mtr-un patut langa patul mamei, ca m schema descrisa de Spence. Trebuie sa fie dificil pentru 0 asistenta sa-~i aduca aminte ca 0 mama, care este probabil prea slabita pentru a-?i ridica singura bebelu~ul din patutul de langa patul ei,
1In limba englezii, in original, "motherhood"
(n. I.)

o

o

142

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

143

belu~ a fost bine ingrijit (fizic), in uter inaintea na~terii, ~i prin gestionarea generala dupa na~tere. Putem studia in mod profitabil rezultatele e~ecului ingrijirii fizice ~i astfel sa incercam sa deducem ce se datoreaza intr-adevar ingrijirii reu~ite, in afara satisfacerii cererilor pulsionale.
FILOSOFIA "REALULUI"

Filosofii s-au ocupat intotdeauna cu intelesul cuvantului "real" ~i au existat ~coli de gandire intemeiate pe credinta ca

"aceasta piatra ~i acest copac inceteaza sa existe cand nu este nimeni prin preajma" cu alternativa: "aceastapiatra ~i acest copac continua intr-adevar sa existe dupa cum a fost observat de subsernnatul. .. "1 Nu toti filosofii inteleg ca aceasta problema care framant1:1. orice fiinta umana este 0 descriere a relatiei initiale cu realitatea exterioara in momentul primei hraniri teoretice; sau, de asemenea, in momentul oricarui prim contact teoretic. A~ prezenta lucrurile in urmatorul fel. Unii bebelu~i sunt destul de noroco~i sa aiba 0 mama a carei adaptare activa initiala la necesitatile copilului ei sa fi fost indeajuns de buna. Aceasta Ie permite sa aiba iluzia de a gasi in realitate ceea ce a fost creat (halucinat).In cele din urma, dupa ce s-a stabilit 0 capacitate de relatie, ace~ti bebelu~i pot face urmatorul pas catre recunoa~terea singuratatii intrinseci a fiintei umane. In cele din urma, un astfel de copil va spune cand va cre~te mare: ,,~tiu ca nu exista contact direct intre realitatea exterioara ~i mine, ci
1 In limba engleza, in original: "this stone and this tree/ discontinue to bel when there's no one about in the quad" ~i "this stone and this tree/ do continue to bel as observed by yours faithfully ... ". (N. t.)

doar iluzia unui contact, un fenomen de mijloc care functioneaza perfect din punctul meu de vedere cand nu sunt obosit. Nu-mi pasa deloc ca sunt implicate probleme filosofice." Pe bebelu~ii cu experiente ceva mai putin norocoase ii deranjeaza cu adevarat idee a nici unui contact direct cu realitatea exterioara. Deasupra lor atama tot timpul un sentiment de amenintare a pierderii capacitatii de relatie. Pentru ei problema filosofica devine ~i ramane una vitala, 0 chestiune de viata sau de moarte, de hranire sau de infometare, de iubire sau de izolare. Bebelu~ii ~i mai lipsiti de noroc, ale caror experiente timpurii de a avea lumea prezentata cum se cuvine au fost confuze, cresc fara nici 0 capacitate de iluzie a contactului cu realitatea exterioara; sau capacitatea lor este atat de slaba, ineat in momentele de frustrare se fragmenteaza ~i se dezvolta boala schizoida.

Opere 3. Natura umana

145

Capitolul2

Integrarea

",,~

~"n formularea teoriei psihologice, este mult prea u~or ca ~ integrarea sa fie luata ca fiind de la sine inteleasa, dar ,,~intr-un studiu al stadiilor timpurii ale dezvoltarii individului uman este necesar sa concepem integrarea ca fiind 0 realizare. Fara indoiala ca exista 0 tendinta biologica spre integrare, dar in studiile psihologice ale naturii umane nu este niciodata satisfacator sa te sprijini prea mult pe aspeetul biologic al cre~terii. Din punet de vedere clinic, in psihiatrie suntem obi~nuiti cu procesul de dezintegrare, 0 desfacere activa a integrarii, determinat ~i probabil organizat ca aparare impotriva anxietatii asociate cu integrarea. Studiul direet al dezintegrarii poate fi in~elator totu~i pentru eel care studiaza procesul de integrare. Este necesar sa postulam 0 stare neintegrata din care se na~te integrarea. Bebelu~ul pe care noi 11cunoa~tem ca unitate umana, in siguranta in uter, nu este inca 0 unitate in termenii dezvoltarii emotionale. Daca examinam [acest lucru] din punctul de vedere al bebelu~ului (de~i bebelu~ul nu exista ca atare pentru a avea un punet de vedere); neintegrarea este insoFta de absenta con~tientizarii. La inceputul teoretic se afla 0 stare neintegrata1, 0 lipsa a intregimii atat in spatiu, cat ~iin timp. In acest stadiu nu exis1Aceste idei deriva de la Edward Glover ?i conceptul sau de "nuclee ale Eului", dar cititorul ar trebui sa consulte lucrarile proprii ale lui Glover mai

ta con~tientizare. Imediat ce putem vorbi de 0 colectie de impulsuri ?i senzatii, am depa~it inceputul, cand centrul de greutate (ca sa spunem a?a) al sinelui trecea de la un impuls la altul sau de la 0 senzatie la alta. Inceputul se afla cu siguranta candva inainte de momentul na~terii la termen. Din starea neintegrata se na?te integrare pentru momente sau scurte perioade ?i doar treptat starea generala de integrare devine 0 realitate. Exista factori interni care determina integrarea, ctlm ar fi nevoile pulsionale sau exprimarea agresiva, fiecare dintre acestea fiind precedata de 0 unificare a intregului sine. Con~tientizarea devine posibila in astfel de momente, deoarece exista un sine care sa fie con?tient. Integrarea este determinata ~ide ingrijirea furnizata de mediu. Din punet de vedere psihologic, trebuie spus ca bebelu~ul se descompune daca nu este tinut unit, iar ingrijirea fizica reprezinta ingrijire psihologica in aceste stadii. Mama ~tie prin empatie ca, atunci cand un bebelu~ este ridicat, acest proces trebuie facut in timp. Bebelu~ul trebuie sa fie avertizat; partile corpului sunt strause la un loc; in cele din urma, la momentul potrivit in timp, bebelu~ul este in aer; mai mult decat atM, actiunea mamei incepe, continua ?i se sfar?e?te, deoarece bebelu~ul este ridicat dintr-un loc pana in altul, poate din carucior pana la umarul mamei. Pe masura ce sinele se stabile~te ~i individul devine capabil sa incorporeze ~i sa mentina amintiri ale ingrijirii din partea mediului, ?i deci capabil de autoingrijire, integrarea devine 0 stare mai stabila. Astfel, dependenta se diminueaza. Treptat, pe masura ce integrarea devine 0 stare mentinuta a individului, devine mai potrivit cuvautul "dezintegrare", mai degraba deeM "neintegrare", pentru descrierea negativului integrarii. In stadiile ulterioare, poate fi observata 0 exagerare a autoingrijirii, organizata ca aparare impotriva dezintegrarii pe care e?ecul mediului ameninta sa 0 determine. Prin e~ec al mediului vreau sa spun e~ec al continerii sigure, ~i un e~ec mai
degraba dedit sa se bazeze pe descrierea mea personala, de vreme ce eu nu imi propun sa descriu contribuFa lui.

D.W. Winnicott mare decM cel ce poate fi suportat in momentul respectiv de catre individ. Este posibil sa se detecteze dezintegrarea care apare ca aparare organizata impotriva durerii teribile a diverselor anxietati asociate cu starea complet integrata. Dezintegrarea de acest fel poate fi folosita mai Hhziu ca fundament pentru 0 stare haotica patologica ce este un fenomen secundar ~i nu este legata in mod direct de haosul primar al individului uman. Ca ilustrare a aplicarii acestor principii, este util sa ne gandim la poezia pentru copii despre Humpty Dumpty ~i la motivele atractiei ei universale. In mod evident, exista un sentiment general, care nu este disponibil con~tiintei, ca integrarea este 0 stare precara. Poezia pentru copii probabil atrage deoarece confirma integrarea personala ca fiind 0 realizare. Cand am descris primele integrari care se nasc din starea de neintegrare, termenii folositi erau aritmetici. Problema este daca nucleele Eului individului se aduna sau nu ca sa faca unu. Uneori, in cadrul unui tratament, putem demonstra ca 0 inhibitie in folosirea aritmeticii simple ~i banale provine din incapacitatea acelui copil de a-~i forma conceptul simplu de lIunu", de unitate, care, ca sa poata fi perceput, trebuie sa reprezinte in ultima instanta sinele. Este bine cunoscut ca 0 incapacitate de a efectua operatii aritmetice simple nu implica deloc 0 incapacitate de a efectua calcule mintale complexe de tip abstract, ~i de fapt poate exist a 0 relatie intre folosirea exagerata a gandirii abstracte in termeni matematici ~i inhibitia simplei adunari sau scaderi. Aceste consideratii teoretice explica intr-o oarecare masura valoarea derivata atat din iubire, cat ~i din ura, ~i chiar din furie reactiva, atunci cand acestea sunt exprimate fara rezerva ~iin momentul de intensitate maxima a sentimentului. Integrarea da sentimentul de sanatate mintala, iar pierderea integrarii dobandite da sentimentul de nebunie. Aceste momente de urgenta, de capitulare in fata exprimarii de sine, sunt importante in aceasta chestiune a integrarii, care tine de ele. Strans legata de aceasta problema a integrarii nou-dobandite, cu neintegrarea in trecut ~i dezintegrarea ca amenintare in vi-

Opere 3. Natura umana

147

itor, este exploatarea senzatiilor de la nivelul pielii, 0 dramatizare a ingrijirii fizice ~i 0 supraaccentuare a capacitatii de autoingrijire care, la randul ei, este derivata dintr-un amestec de amintiri despre a fi (con)tinut ~i experiente de a nu fi (con)tinut indeajuns. In viata unui bebelu~ normal, odihna trebuie sa poata include relaxare ~i 0 regresie la neintegrare. Treptat, pe masura ce sinele cre~te in putere ~i complexitate, aceasta regresie la neintegrare se apropie din ce in ce mai mult de 0 stare dureroasa de dezintegrare "nebuna". Exista deci un stadiu intermediar in care un bebelu~ bine ingrijit aflat in dezvoltare se poate relaxa ~ipoate aluneca in neintegrare, ~i tolera (dar doar tolera) sa se simta "nebun" in starea neintegrata. Apoi, se trece la stadiul urmator, un pas ditre independenta, ~i se pierde pentru totdeauna capacitatea de a fi neintegrat, in afara nebuniei sau conditiilor specializate furnizate in psihoterapie. Dupa acest stadiu, cuvantul potrivit este mai degraba "dezintegrare" decM "neintegrare". Intrebarea dadi unui bebelu~ ii este mai bine luat in brate sau lasat in patut poate fi examinata in acest punct. Bineinteles d'i un bebelu~ necesita ambele experiente. Cu to ate acestea, se poate spune ca, acolo unde (con)tinerea unui bebelu~ este perfecta (~i adesea este, de vreme ce mamele pur ~i simplu ~tiu cum s-o faca), bebelu~ul poate ca~tiga incredere chiar in relatia vie ~i poate aluneca in starea neintegraUi in timp ce este tinut in brate. Acesta este cel mai bogat tip de experienta. Totu~i adesea (con)tinerea este variabila sau chiar stricata de anxietatea (supracontrolul mamei impotriva scaparii bebelu~ului) sau starea anxioasa a mamei (tremuraturi, temperatura ridicata, tahicardie etc.), caz in care bebelu~ul nu-~i poate permite sa se relaxeze. Atunci relaxarea apare doar 0 data cu epuizarea.lntr-un astfel de caz, patutul sau leaganul ofera o alternativa binevenita. Trebuie efectuata totu~i 0 pregatire pentru reintoarcerea bebelu~ului din starea de relaxare (reintegrare). Un factor ca acesta este cel care face anumiti bebelu~i capabili sa creasca cu biberonul, intrucat hranirea la san a fost

L

D.W. Winnicott imposibiHi. Depind atat de multe de felul in care mama (con)tine bebelu~ul, ~i trebuie accentuat ca acest lucru nu este ceva ce poate fi predat (sau invatat); daca este posibil vreun ajutor, acesta ar fi sa-i dam mamei incredere gestionand noi mediul in locul ei ~i sa-i oferim ~.ansa de a-~i exercita propriile puteri naturale. Hainutele bebelu~ului la inceputul teoretic pot fi 0 adevarata pacoste. Imediat dupa na~tere, sensibilitatea pielii este foarte mare. Probabil exista loc pentru 0 goliciune maidegraba primitiva ~i un contact corporal neintrerupt intre bebelu~ ~i mama in stadiile timpurii, iar aceasta problema nu a fost investigata deocamdata, din cate ~tiu eu. In munca pediatrica cu bebelu~i prematuri poate urma in mod natural 0 cercetare in aceasta directie, care sa arate valoarea goliciunii din tehnica incubatorului.1 Realitatea este ca integrarea ~i atingerea statutului de unitate aduce 0 data cu ea mari dezvoltari noi. Integrarea inseamna responsabilitate, ~iinsotita a~a cum este de con~tientizare, ~i de pastrarea amintirilor, ~i de punerea in relatiea trecutului, prezentului ~i viitorului, aproape ca reprezinta inceputul psihologiei umane. Descrierea mea a pozitiei depresive in dezvoltarea emotionala preia tema din acest punct. Din nefericire, se pot intampla multe lucruri suparatoare in dezvoltarea emotionala a unui bebelu~, anterior atingerii acestui statut de unitate, ~i pentru multi bebelu~i adevaratele sarcini umane alea~a-numitei "pozitii depresive" nu sunt atinse niciodata. Daca (intr-unul din cazuri) accentul este pus pe integrarea prin buna fngrijire a copilului, personalitatea poate fi bine fundamentata. Daca accentul este pus pe integrarea prin irnpuls (>i xperienfii pulsionalii ~i prin furia care mentine relatia cu doe rinta, atunci este probabil ca personalitatea sa fie interesanta, chiar captivanta in calitate. La indivizii sanato~i, exista destul din ambele, iar combinatia celor doua inseamna stabilitate. Atunci cand nu este destul din nici unul, integrarea nu este niciodata bine stabilita sau este stabilita intr-un mod rigid, su1 Mary Crosse: Birmingham. [Un pionier in neonatologie.]

Opere 3. Natura umana

149

praaccentuata ~i puternic aparata ~i nepermitand nici 0 neintegrare relaxanta, odihnitoare. Exista un al treilea mod de dezvoltare, caz in care integrarea apare timpuriu, iar accentul este pus pe 0 reacfie excesiva la ingerinfe din surse externe. Acesta este rezultatul e~ecului ingrijirii ~i va fi discutat intr-o sectiune ulterioara. In acest caz, integrarea este platita cu un anume pret, de vreme ce ingerintele sunt a~teptate ~i chiar continua sa fie necesare, ~i prin aceasta nu neobi~nuita stare de lucruri se stabile~te 0 baza foarte timpurie pentru odispozitie paranoida (nu mo~tenita). Pe masura ce copilul se dezvolta, trebuie folosit mai degraba cuvantul "dezintegrare" deeM "neintegrare", pentru a descrie pierderea integrarii. Dezintegrarea este un proces defensiv activ ~i este 0 aparare impotriva neintegrarii in masura in care este ~iimpotriva integrarii. Dezintegrarea se inscrie pe linia de sciziune stabilita de organizarea lumii interioare ~i de controlul fortelor ~i obiectelor interne. In travaliul clinic, intalnim dezintegrarea in diverse grade ~itipuri, bine organizata chiar ~iin decompensarea psihotica severa. Neintegrarea 0 intalnim doar in cadrul relaxarii oamenilor sanato~i ~i in regresia profunda care poate fi obtinuta intr-o psihoterapie in care organizarea apararilor este preluata de la pacient de catre psihoterapeut ~ieste teprezentata de conditiile emotionale ~i fizice inalt specializate ale situatiei analitice. Mai degraba in acest caz, in situatia terapeutica inalt specializata, decat prin observarea directa a bebelu~ilor, poate fi studiata starea de lucruri care este normala la debutul teoretic al prunciei. Poate fi facuta 0 observatie interesanta despre rezultatele realitatii propriu-zise a integrarii. Integrarea aduce 0 data cu ea a~teptarea unui atac. Acest lucru pare sa fie mai adevarat daca individul atinge integrarea mai tarziu ~i mai putin adevarat in cazul integrarilor originareale bebelu~ului normal. Unificarea elementelor sinelui cu stabilirea unei lumi exterioare produce in acel moment 0 stare de lucruri care ar putea fi etichetata ca paranoida. In asemenea momente, ingrijirea mamei este importanta prin aceea ca intervine intre individul in-

150

D.W. Winnicott

tegrat ~i lumea exterioara repudiata. Realizarile integrarii la 0 data mai tarzie, adica nu m cursul obi~nuit al dezvoltarii foarte timpurii, sunt pasibile sa fie urmate de un atac ca aparare, iar acest atac ca aparare poate foarte u~or fi confundat cu un impuls pulsional. Indivizii se pot dezvolta cu acest model al atacului ca aparare inlocuind impulsul pulsional pur care apartine starii de lucruri ce urmeaza integrarii. In cadrul psihoterapiei, unde momentele de integrare pot fi extrem de importante la un copil mai mare sau chiar la un adult, psihoterapeutul trebuie sa posede 0 mtelegere clara a travaliului integrarii, ~im pradica. se poate ca doar pentru 0 perioada scurta de timp sa existe 0 nevoie speciala ca terapeutul sa se afle mtre lumea exterioara repudiata ~i individul nou integrat. Daca. terapeutul este capabil sa actioneze aici, m acest moment, m acela~i fel m care mama este capabila sa actioneze la mceput, In mgrijirea bebelu~ului ei normal, atunci modelul paranoid nu mai trebuie sa devina organizat, iar individul are posibilitatea de a dezvolta un impuls pulsional adevarat, adica un impuIs care are un fundament biologic ~inu este ca atacul ca aparare, care este non-inerent ~i are 0 anxietate la baza.. Acest pund are importal1ta pradica. din pund de vedere clinic, atunci cand devine important de vazut mtr-un caz particular ca.un model paranoid, prin care mteleg tendinta de atac ca aparare, de~i patologic, poseda un element pozitiv in el, care este atingerea integrarii momentane. Aceste lucruri mi se par foarte apropiate de teoria exprimata de Lydia Jackson.!

Capitolu13

Instalarea psihicului in corp

1 Lydia Jackson: (1945) Aggression and Its Interpretation.

de la sine mteleasa stabilirea psihicu~,,,Jlui m corp ~i sa uiti ca.~i acest lucru este de fapt 0 realizare. Este 0 realizare care nu seamana deloc cu celelalte. De asemenea, m cazul unor copH, acest proces este exagerat ~i fortat de parinti care se mandresc foarte mult cu gimnastica infantila. Chiar ~i aceia care par sa traiascd m corp pot dezvolta idee a cd ar exista putin ~i in afara pieIii, iar cuvantul "ectoplasma" pare a se aplica acelei parti a sinelui care nu este continuta m corp. Prin contrast, m isterie, poate exista 0 stare m care pielea sa nu fie inclusa m personalitate ~i chiar sa devina lipsita de sange ~i de semnificatie pentru pacient. Pielea este m mod universal ~i evident importanta m procesul de localizare a psihicului exact mauntrul ~i mtre limiteIe corpului. Gestionarea pielii m mgrijirea bebelu~ului este un factor important in promovarea unei existente sanatoase in corp, m acela~i fel in care (con)tinerea promoveaza integrarea. In timp ce folosirea proceselor intelectuale indeparteaza de atingerea unei coexistente psyche-soma, experienta functiilor ~i a senzatiilor dermice ~i a erotismului muscular ajuta in directia acestei atingeri. Se poate spune despre toate fiintele umane ca.,uneori, cand frustrarile pulsionale duc la un sentiment de disperare sau futilitate, fixarea psihicului m corp de-

EXPERIENTA CORPORALA

I

#'''~ de u~or este sa consideri at

152

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

153

vine mai laxa ~i trebuie suportata 0 perioada de nerelationare psyche-soma. Acest proces poate fi exagerat m orice grad m cadrul sanatatii imperfecte. Ideea de fantome, de spirite fara tmp deriva din aceasta lipsa a unei ancorari esentiale a psihicului m corp, iar valoarea pove~tilor cu fantome consta in faptul ca atrag atentia asupra precaritatii co-existentei psyche-soma.

Aceasta teorie poate fi direct aplicata nu numai in studiul ~i gestionarea clinica a tulburarilor dermatologice, ci ~i m mtelegerea unei mari proportii din tulburarile psihosomatice generale. Tulburarile psihosomatice sunt determinate de multe cauze, dar cea care este de obicei omisa este probabil cea mai importanta. Se mtalnesc frecvent discutii asupra psihologiei tulburarilor psihosomatice m care nu se mentioneaza deloc valoarea pozitiva pentru pacient a ancorarii unui anumit aspect al psihicului mtr-o anumita parte a corpului. La baza tulburarilor psihosomatice exista 0 anxietate psihotica, de~i m multe cazuri, la niveluri mai superficiale, se poate demonstra m mod clar ca exista factori ipohondriaci sau nevrotici. Nu exista 0 identitate inerenta intre corp ~ipsihic. A~a cum vedem lucrurile nai, ca observatori, corpul este fundamental pentru psihic, care depinde de functionarea cerebrala ~i care apare ca organizare a elaborarii imaginare a functionarii corporale. Din punctul de vedere al individului aflat indezvoltare totu~i, sinele ~i corpul nu sunt inerent suprapuse, unul peste celalalt, ~i cu toate acestea este necesar pentru 0 dezvoltare sanatoasa ca 0 asemenea suprapunere sa devina realitate, astfelmcat individul sa poata deveni capabil sa-~i permita sa se identifice cu ceea ce, strict vorbind, nu este sinele. PsihicuI ajunge treptat la 0 mtelegere cu corpul, astfelmcat, la indivizii sanato~i, se ajunge m cele din urma la 0 stare de lucruri m care limitele corpului sunt m acela~i timp ~i limitele psihicului. Cercul pe care un copil de trei ani il deseneaza ~i il nume~te "rata" reprezinta atat persoana ratei, cat ~i corpul ratei. Acest lucru este 0 realizare care este insotita de capacitatea de a folosi persoana I. Dupa cum este bine cunoscut, exista multi care nu ajung atat de departe sau care pierd ce au dobandit.

Multe dintre lucrurile care s-au scris despre integrare se aplica ~i instalarii psihicului m corp. Experientele lini~tite ~i experientele excitate contribuie fiecare m modul propriu. Cele doua directii din care se poate na~te aceasta instalare sunt cea personala ~i cea a mediului; experienta personala a impulsurilor, senzatiilor la nivelul pielii, erotismului muscular ~i a pulsiunilor implicand excitarea mtregii persoane ~i, de asemenea, chestiunile de gestionare corporala ~i mtampinarea cererilor pulsionale mtr-un asemenea mod mcat gratificarea sa devina posibila. Un accent special poate fi pus aici pe exercitiul fizic, mai ales cel care apare spontan. In prezent este acceptat, in domeniul ingrijirii copilului, ca este important sa se permita placerea pe care micutii bebelu~i 0 au m a sta goi ~i a da din picioru~e. Efectul infa~arii s-a demonstrat ca afecteaza dezvoltarea personalitatii.1 Ratarea experientei pulsionale poate sa duca mai ales la 0 slabire sau pierdere a legaturii psihic-corp. Relatia revine in timp totu~i, in cazul in care gestionarea lini~tita (neexcitata) este bine fundamentata. In cadrul psihiatriei adultilor, termenul "depersonalizare" este folosit pentru a descrie pierderea relatiei dintre psyche ~i soma. Acest termen poate fi folosit pentru a descrie 0 stare clinic a frecventa la copiii normali, 0 stare care este in mod obi~nuit numita "criza biliara", de~i varsaturile nu sunt intotdeauna prezente; copilul este, pentru 0 perioada de timp, £lasc ~i alb ca varul, ~i nu este disponibil pentru nici un fel de contact - ~i totu~i, in cateva minute sau ore, el i~i revine ~i este perfect normal, cu tonus muscular normal ~ipieIe calda.
PARANOIA SI NAIVITATEA2

Uneori este instructiv sa compari doua extreme. In cad~ul dezvoltarii normale, integrarea ~i instalarea psihicului in corp de-

1 G. Gorer "i J. Rickman (1949): [The People of Great Russia: a psychological
study].
2

"Naivete" in original. (N. t.)

154

D.W. Winnicott

pind aHUde factorii personali ai experientelor functionale traite, dU \,i de ingrijirea furnizata de mediu. Totu\,i uneori accentul este pus pe factori, iar alteori, pe ingrijire. In primul tip extrem de dezvoltare, bebelu\,ul individual este implicat intr-o a\'teptare a persecutiei. Unificarea sinelui constituie un act de ostilitate impotriva ne-MINE-Iui, iar reintoarcerea la odihna nu este 0 reintoarcere intr-un loc odihnitor, deoarece locul a fost tulburat \,i a devenit periculos. Aici se aHa deci 0 sur sa foarte timpurie de dispozitie paranoida, foarte timpurie, dar nu mo\,tenita sau cu adevarat constitutionala. In cel de-al doilea tip extrem de dezvoltare, ingrijirea furnizata de mediu este cauza principala a unificarii sinelui; chiar se poate spune ca sinele a fost unificat. Aici exista 0 relativa absenta a unei persecutii a\'teptate, dar in schimb exista un fundament pentru naivitate, pentru 0 incapacitate de a se a\,tepta la persecutie \,i pentru 0 dependenta irevocabila de 0 buna furnizare a mediului. In cazurile normale, care se afla intre cele doua extreme, exista 0 a\'teptare la persecutie, dar \,i experienta unei ingrijiri ca protectie in fata persecutiei.
sine integrat

Capitolul4

SUirile cele mai timpurii

DIAGRAMA

~~~ 'mai e poate examina dezvoltarii indivitimpuriu al un stadiu inca \,i ~'''~ duale, folosind iar 0 noua metoda de prezentare. Putem folosi 0 diagrama. Acum mediul detine eel mai important rol \,i nu poate fi Iasat deoparte nici in teorie, nici in practica.
ARANJAMENTULUI MEDIU-INDIVID

Tngrijire

Plecfind de la aceasta baza, individul poate deveni treptat capabil sa substituie autoingrijirea ingrijirii \,i poate deci dobfuldi un grad de independenta care nu este posibil nici ill extrema naiva, nici ill cea paranoida.

Grice va fi spus acum va trebui sa fie aplicabil bebelu\,ului aHH inaintea na\,terii la termen, dH \,i dupa na\'tere. Nu este necesar sa decidem varsta exaeta la care fatuI devine 0 persoana ce poate fi studiata din punet de vedere psihologic, dar se poate spune cu relativa certitudine ca, in timp ce un copil postmatur da semne ca a stat prea mult in uter, un copil prematur da semne ca are 0 capacitate redusa de a avea experiente ca fiinta umana. Fara indoiala, momentul potrivit din punct de vedere psihologic pentru na\'terea unui bebelu\, este mai mult sau mai putin acela\,i cu cel potrivit din punet de vedere somatic, \,i anume dupa noua luni de existenta intrauterina. Efeetul procesului na\,terii va fi studiat in capitolul urmator, dar acum este necesar sa incercam sa gasim un limbaj aplicabil fatului aflat aproape de~termen, astfelincat atunci cand vom examina efeetul traumei na\,terii asupra individului, sa avem un punet de pornire, un mod de a privi

D.W.Winnicott fatuI uman care sa aiba sens ~i care sa nu fie 0 construcpe imaginara din partea psihologului. Singura intrebare este: la ce varsta incepe 0 fiinta umana sa aiba experiente? Trebuie sa luam in calcul existenta unei capacitati a copilului dinainte de na~tere de a retine amintiri corporale, de vreme ce exista un numar de dovezi ca, incepand dinainte de na~tere, nimic din ceea ce experimenteaza 0 fiinta umana nu se pierde. Este bine cunoscut ca bebelu~ii au anumite mi~cari in uter care la inceput sunt destul de asemanatoare cu mi~carile de inot ale pe~telui. Activitatile foarte importante ale bebelu~ilor Ie sunt bine cunoscute mamelor care sunt atente la mi~carile in uter din luna a ~asea; probabil senzatiile debuteaza de asemenea la un moment dat; in orice caz, este posibil ~ichiar probabil sa fie prezenta 0 organizare centrala care in mod obi~nuit poate observa aceste experiente. Vreau sa postulez un mod de a fi care este 0 realitate pentru copilul obi~nuit atat inainte de na~tere, cat ~idupa. Acest mod de a fi ii apartine bebelu~ului, ~i nu observatorului. Continuitatea fiintari inseamna sanatate. Daca se adopta analogia cu 0 bula, se poate spune ca, daca presiunea exterioara este adaptata celei interioare, atunci bula are 0 continuitate a existentei, iar daca ar fi un bebelu~ uman, acest lucru s-ar numi "fiintare". Daca, pe de alta parte, presiunea exterioara bulei este mai mare sau mai mica decat presiunea interioara, atunci bula este angajata intr-o reactie la ingerinta. Se modifica ca reactie la schimbarea din mediu, nu in urma unei experiente impulsive personale. In termenii organismului uman, acest lucru inseamna ca exista 0 intrerupere a fiintarii, iar locul fiintari este luat de reactia la ingerinta. Atunci cand ingerinta se termina, reactia la ea nu mai este actuala ~i exista 0 reintoarcere la fiintare. Aceasta mi se pare 0 descriere care nu numai ca poate sa ne duca inapoi la viata intrauterina fara a solicita vreun efort de imaginape, dar poate ~i sa fie aplicata in mod util ca 0 simplificare extrema a fenomenelor foarte complexe apartinand vieW de la orice varsta ulterioara.

Opere 3. Natura umana

157

1.

Aceasta reprezinta izolarea absoluta a individului ca parte a unitatii originare a aranjamentului mediu-individ.

Se na~te intrebarea: cum se va realiza contactul? Va fi ca parte a procesului de viata al individului sau ca parte a agitapei mediului? Haidep sa presupunem ca adaptarea activa este aproape perfecta. Atunci rezultatul este dupa cum se vede in diagrama 2. Propriile mi~cari ale individului (poate 0 mi~care fizica propriu-zisa a spatelui sau a piciorului in uter) descopera mediul. Acest lucru, repetat, devine un model de relape.

2.

Intr-un caz mai putin fericit, modelul de relatie se bazeaza pe 0 mi~care din partea mediului, dupa cum se vede in diagrama 3. Aceasta mi~care merita denumirea de "ingerinta". Individul reactioneaza la ingerinta, care este imprevizibila, de vreme ce nu are nimic de-a face cu procesul de viata al individului. 3. Acest lucru, repetat, de asemenea devine un model de relatie, iar rezultatul este foarte diferit de eel din cazul primului model. In timp ce, in primul caz, totalul experientelor este perceput ca parte din viata ~ireal, in eel de-al doilea caz, reactia la ingerinta indeparteaza de sentimentul unei trairi reale, care este redobandit doar prin reintoarcerea la izolarea in lini~te (diagrama 4).

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

159

4.

?tientizeaza, dar fara de care nu s-ar putea dezvolta. Uneori acest considerent poate fi aplicat practic chiar ?i mtr-un tratament psihanalitic obi?nuit. Ca exemplu, a? mentiona cazul unui pacient care, intr-un anumit moment in analiza sa, a spus, m timp ce statea mtins pe canapea cu fata m sus: "Adineauri eram ghemuit undeva aici, m fata mea, ?i ma tot rasuceam mjurul meu." Imediat am plasat un mediu m jurul bebelu?ului ghemuit, spunandu-i pacientului: "Atunci rand imi spui asta, fad aluzie ?i la ceva de care nu aveai cum sa ?tii, adica la existenta a ceea ce eu a? numi un mediu." (Ma refeream, binemteles, atat la conditiile fizice din uter, cat ?i la mediul psihologic.) Pacientul a spus: "Inte1eg ce vrei sa spui, cum ar fi uleiulm care se mvart rotHe." (Analogie cu 0 cutie de viteze sau cu un sistem de roti dintate.) Ca rezultat al faptului ca am ?tiut ce sa fac cu acest moment de retragere, aceasta experienta s-a transformat mtr-un moment regresiv foarte important m cadrul analizei ?i a dus la mari schimbari, inclusiv m ceea ce prive?te capacitatea pacientului de a trata realitatea extema mtr-o manieranoua. In toate tipurile de mgrijire a copilului ?i gestionare infantila, ca ?i m mgrijirea bolnavilor fizic ?i psihic, aceasta simpla diagrama a unui me diu care contine individul este importanta pentru persoana care reprezinta mediul. Principiul esential este ca, prin adaptarea activa la necesitatile simple (pulsiunile mca nu ?i-au preluat pozitia centrala), individul poate FI ?i nu are nevoie sa ?tie de mediu. De asemenea, e?ecurile adaptarii declan?eaza mtreruperea continuitatii fiintarii, reactia la ingerinta mediului ?i 0 stare de lucruti care nu poate fi productiva. Narcisismul primar, sau starea anterioara acceptarii realitatii unui mediu, este singura stare din care mediul poate fi creal.

Prin intermediul acestei reprezentari diagramatice simple, se poate arata ca influentele mediului pot mcepe de la 0 varsta foarte timpurie sa determine daca 0 persoana va mcerca sa experiementeze sau se va retrage din lume cand va avea nevoie de 0 reasigurare ca viata merita traita. Este posibil ca rigiditatea ?i inadaptabilitatea unei marne (datorate anxietatii sau starii depresive) sa se manifeste m acest mod pentru bebelu? mainte de momentul na?terii. Discutand din punctul de vedere al acestui postulat al fiintarii, continuitatii fiintarii ?i mtreruperii acestei continuitati prin reactii la ingerinte, cu remtoarcere la fiintare, putem face mca 0 afirmatie: ca, mcepand cu ceva timp mainte de na?tere, bebelu?ul uman se obi?nuie?te cu mtreruperile continuitatii ?i incepe sa devina capabil sa Ie tolereze, cu conditia sa nu fie prea severe sau prea prelungite. In termeni fizici, acest lucru inseamna ca bebelu?ul nu numai ca a avut experiente de modificare a presiunii sau a temperaturii sau a altor fenomene simple din mediu, ci le-a ?i apreciat ?i a mceput sa organizeze 0 modalitate de a se descurca cu ele. Din punctul de vedere al observatorului, mediul este la fel de important ?i atunci cand exista 0 simpla continuitate a fiintarii, ?i atunci cand provoaca 0 ingerinta, iar continuitatea este mtrerupta de 0 reactie; pentru bebelu? totu?i, nu exista nici un motiv pentru con?tientizarea mediului mdeajuns de bun. Mediulmdeajuns de bun este absolut esential, trebuie sa ne reamintim, pentru dezvoltarea naturala a fiintei umane care se treze?te la viata. Incercarile de a studia psihologia stadiilor foarte timpurii ale dezvoltarii umane au fost viciate ?i de obicei facute inutile din cauza e?ecului psihologului de a mentiona mediulmdeajuns de bun, pe care bebelu?ul in mod inerent nu-l con-

160

D.W. Winnicott

Exista un considerent subsidiar important care afecteaza atat gestionarea bebelu~ilor, cat ~i pe cea a bolnavilor gray psihotici care au regresat fie din cauza bolii, fie m cursul tratamentului datorat bolii. Ma refer la prima experienta a actiunii gravitatiei. Trebuie sa postulam un stadiu, care apartine vietii intrauterine, ill care gravitatia nu a aparut mca; iubirea, sau mgrijirea, poate fi exprimata ~i apreciata doar ill termeni fizici, prin adaptarea mediului care este aplicata din toate directiile. Una dintre schimbarile declan~ate de na~terea copilului este aceea ca bebelu~ul nou-nascut trebuie sa se adapteze la ceva foarte nou, adica la experienta de a fi 'impins de jos ill sus, m loc de aceea de a fi (con)tinut din toate partile. Bebelu~ul trece de la a fi iubit din toate directiile la a fi iubit doar de jos m sus. Faptul ca mamele recunosc acest lucru este ilustrat m felul m care 'i~i(con)tin bebelu~ii ~im felul m care 'iimfa~a uneori strans m scutece; illcearca sa Ie ofere timp acestora pentru a se obi~nui cu noul fenomen. Stangacia ill gestionarea acestei treceri de la era pregravitationala la cea gravitationala fumizeaza un fundament visului de a cadea la infinit sau de a fi ridicat la maltimi infinite. Din simptomatologia oamenilor adulti este evident ca, din punctul de vedere la bebelu~ului, trecerea de la 0 era la cealalta poate reprezenta trecerea de la a fi iubit la a fi neglijat.
ACrillNEA GRAVITATIEI

CapitolulS

o

stare primara de fiin!are: stadiile pre-primitive

a mceput exista neintegrare, nu exista nici 0 legatura ~ mtre trup ~i psihic ~i nici un spatiu pentru 0 realita"~,,,~te ne-MINE. Teoretic, aceasta este starea originara, nestructurata ~ineplanificata. In practica, acest lucru nu este adevarat, deorece bebelu~ul este mgrijit, adica iubit, ceea ce illseamna iubit fizic. Adaptarea la necesitati este aproape completa. Pe masura ce privim spre cele mai timpurii radacini ale dezvoltarii emotionale, descoperim din ce ill ce mai multa dependenta. In cel mai timpuriu stadiu, dependenta de mediu este atat de completa, mcat nu merita sa ne gandim la noua fiinta umana individuala ca la 0 unitate. In acest stadiu, unitatea este aranjamentul mediu-individ (sau oricum am numi acest lucru), unitate din care noul individ reprezinta doar 0 parte. In acest stadiu foarte timpuriu, nu este logic sa discutam despre un individ, ~i asta nu doar din cauza gradului de dependenta, ~inu doar din cauza ca noul individ nu are mca puterea sa distinga un mediu, ci ~i din cauza ca mca nu exista un sine individual care Sa discrimineze intre MINE ~i ne-MINE. Atunci cand privim, vedem 0 mama ~i vedem un copil care se dezvolta m uterul ei, sau care este tiImt ill bratele ei, sau care se aHa m oricare alt fel m grija ei. Dar dad privim prin ochii bebelu~ului, nu am atins mea un stadiu m care sa existe

1"

162

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana un intervalilltre aceste doua stari de lipsa de viata. Prima dintre aces tea, din care apare viata, nuanteaza ideile oamenilor despre a doua moarte. Freud vorbea despre starea anorganica din care emerge fiecare individ ~i la care se reintoarce fiecare individ ~i, plecand de la aceasta idee, ~i-a formulat opinia despre Pulsiunile de Viata ~i de Moarte. Faptul ca Freud a prezentat aceasta realitate evidenta ~i a lasat sa se illteleaga ca ill ea se ascunde un adevar demonstreaza geniullui. Nici utilizarea imediata de catre Freud a acestei realitati, nici dezvoltarea unei teorii despre Pulsiunile de Viata ~i de Moarte pornind de la ea nu ma conving, ~i ar fi mai fructuos daca cei care doresc sa dezvolte munca lui Freud in acest domeniu ar ignora totul cu exceptia ideii originare. A~ vrea sa alatur doua formulari separate, punand ill lumina un paradox; un observator poate percepe ca fiecare fiinta umana individuala rezulta ca materie organica din materie anorganica, iar la timpul potrivit se reintoarce la starea anorganica. (Nici macar acest lucru nu este cu totul adevarat, de vreme ce individul se dezvolta dintr-un ovul cu 0 preistorie alcatuita din toate ovulele ancestrale fertilizate de la aparitia originara a materiei organice din cea anorganica, in urma cu milioane de ani); ill acela~i timp, din punctul de vedere al individului ~i al experientei individuale (care constituie psihologia), aparitia nu s-a facut dintr-o stare anorganica, ci din singuratate; aceasta stare care se na~te inainte de dependenta poate fi recunoscuta, dependenta fiind de necontestat; aceasta stare este mult anterioara pulsiunilor, ~iinca ~imai illdepartata de capacitatea de vinovatie. Atunci ce poate fi mai natural deeat ca aceasta stare,.a carei experienta s-a facut, sa fie revendicata in explicarea mortii incognoscibile care urmeaza vietii? Bebelu~ul (sau fatuI) nu are deloc capacitatea de a fi illgrijorat cu privire la moarte. Totu~i trebuie sa existe ill fiecare bebelu~ capacitatea de a fi ingrijarat cu privire la singuratatea pre-dependentei, de vreme ce aceasta a fast traita, iar aceasta idee nu este tulburata de nesiguranta cu privire la momentul ill care bebelu~ul uman incepe sa existe.

un loc din care sa privim. Cu toate acestea, germenii dezvoltarii viitoare se afla acolo, iar continuitatea experientei fiintarii este esentiala pentru sanatatea viitoare a bebelu~ului care va fi un individ. Care este starea indi"idului uman atunci cand fiintarea emerge din nefiintare? Care este fundamentul naturii umane in termenii dezvoltarii individuale? Care este starea fundamentala la care fiecare individ, oricat ar fi de batran ~ioricate experiente ar avea, poate sa se reintoarca pentru a 0 lua de la inceput? descriere a acestei stari trebuie sa imp lice un paradox. La inceput exista 0 singuratate intrinseca. In acela~i timp, aceasta singuratate nu poate exista dedit in conditii de maxima dependenta. Aici, la inceput, continuitatea fiintarii noului individ se petrece in lipsa oricarei con~tientizari a mediului sau a iubirii din mediu, acesta fiind numele pe care il dam (ill acest stadiu) adaptarii active de 0 asemenea maniera ~iilltr-un asemenea grad illeat continuitatea fiintarii sa nu fie tulburata de reactia la ingerinte. Cu exceptia inceputului, aceasta singuratate fundamentala ~i inerenta nu mai este niciodata reprodusa exact. Cu toate acestea, de-a lungul vietii unui individ, continua sa existe 0 singuratate fundamental inalterabila ~i inerenta, insotita de absenta con~tientizarii conditiilor intrinseci acestei stari de singuratate. Dorinta de a ajunge la aceasta singuratate interfereaza cu diverse anxietati ~i este ascunsa ill capacitatea unei persoane sanatoase de a-~i ingriji singura partea sinelui destinata autoillgrijirii. Starea anterioara celei de singuratate este una de lipsa de viata, iar dorinta de a muri este adesea 0 dorinta deghizata de a nu fi inca viu. Experienta "primei de~teptariU ii confera individului uman ideea ca exista 0 stare pa~nica de lipsa de viata care poate fi atinsa in mod pa~nic printr-o regresie extrema. Multe dintre lucrurile care sunt in mod obi~nuit spuse sau simtite despre moarte au legatura cu aceasta prima stare de dinaintea jiintarii, in care singuratatea este 0 realitate ~i cu mult illainte ca dependenta sa fie illtalnita. Viata unui individ este

o

D.W. Winnicott Recunoa~terea acestei experiente umane inerente a singuratatii pre-dependente este de 0 importanta extraordinara. Dezvoltarea ulterioara a lui Freud a teoriei despre Pulsiunile de Viata ~i de Moarte introduce conceptul de moarte perceputa, distinctia perceputa dintre starile organica ~i anorganica, ~i chiar ideea distructivitatii, ~im acela~i timp Freud omite sa se refere la dependenta originara, mai mare tocmai pentru ca nu este mca simtita, ~i la intelegerea ~i perceperea treptata a dependentei. Pana la urma, teoria lui devine 0 falsa teorie a mortii ca sfar~it al vietii ~i, de asemenea, 0 teorie a agresivitatii care este ~i ea falsa deoarece evita doua surse extrem de importante ale agresiunii: cea care este inerenta impulsului de iubire primitiv (in stadiul pre-mdurare, in afar a reactiei la frustrare) ~i cea care apartine mtreruperii continuitatii fiintarii prin ingerinte care impun reactii. Dezvoltarea teoriei psihanalitice in vederea cuprinderii acestor (~ipoate ~i altor) fenomene timpurii probabil a facut ca teoria freudiana despre Pulsiunile de Viata ~i de Moarte sa fie redundanta, ~i mi se pare ca propria indoiala a lui Freud cu privire la validitatea acestei teorii a devenit mai importanta dedit teoria msa~i. Totu~i binemteles ca este posibil ca eu sa fi inteles gre~it ce voia Freud sa spuna cu adevarat. Daca poate fi gasita secventialitatea: singuratate, dependenta crescuta, impuls pulsionalintr-un stadiu anterior indurarii, apoi ingrijorare ~i vinovatie, nu pare necesar sa introducern 0 "Pulsiune a Mortii". Daca, pe de alta parte, nu exista nici un element agresiv in impulsul de iubire primitiv, ci doar furie m urma frustrarii, ~i deci dad trecerea de la neindurare la ingrijorare nu are importanta, atunci este necesar sa cautam o teorie alternativa a agresiunii, iar atunci Pulsiunea Mortii trebuie reexaminata. Moartea, pentru un bebelu~ aflat la mceput, mseamna ceva foarte bine definit, ~i anume pierderea fiintarii datorita reactiei prelungite la ingerintele din mediu (e~ecul adaptarii indeajuns de bune). Nu este nevoie sa trecem dincolo de asta ~i sa fortam 0 teorie a cuno~tintei infantile timpurii a lipsei de viata, care este absurda, de vreme ce ar presupune 0 dezvoltare importanta care, prin ipoteza, mea nu a avut loco

Capitolu16

Haos

'~'Tu trebuie sa postulam 0 stare originara de haos. Ha~~ ~~~~~osul este un concept care poarta m el ideea de ordi,~, ~ ne; ~inici mtunericul nu exista la mceput, de vreme ce mtunericul implica lumina. La mceput, mainte ca fiecare individ sa creeze lumea din nou, exista pur ~i simplu 0 stare de fiintare ~i zorii unei con~tientizari a continuitatii fiintarii ~i a continuitatii existentei in timp. Haosul apare prima oara in istoria dezvoltarii emotionale a individului ca urmare a intreruperilor reactive ale fiintarii, mai ales atunci cand aceste intreruperi dureaza prea multo Initial, haosul este ruperea firului fiintarii, iar recuperarea se produce prin reexperimentarea continuitatii; dad tulburarea depa~e~te un grad de toleranta stabilit prin experientele anterioare de fiintare continua, atunci, dupa ni~te legi economice primare 0 cantitate de haos va intra in constitutia individului. Haosul capata mteles exact atunci cand incepe sa se discearna un fel de ordine. Reprezinta 0 alternativa la ordine ~i, in momentul in care haosul insu~i poate fi perceput de individ, a de venit deja un fel de ordine, 0 stare care poate deveni organizata ca aparare impotriva anxietatilor asociate cu ordinea. Haosul capata noi intelesuri in relatie cu ordinea care se nume~te "integrare". Neintegrarea - starea primara - nu este haotiea. Dezintegrarea este haotica, reprezentand 0 alter-

166

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana intele umane, dar una care poate sa nu devina semnificativa, daca gestionarea efectuata de mama face posibila amortizarea iluziilor. In absenta unei adaptari active care sa fie indeajuns de buna, clivajul devine semnificativ, cu urmatoarele rezultate: A. Radacina sinelui adevarat, cu spontaneitatea, relationata in mod omnipotent cu lumea subiectiva, incomunicabila ~i B. Sinele fals relationat pe baza compliantei (fara spontaneitate) cu ceea ce noi numim realitatea exterioara. Treptat, pe masura ce dezvoltarea avanseaza, individul poate cuprinde clivajul care exista in personalitate, ~i atunci lipsa unitatii este numita "disociere". Atingerea statutului de unitate ~i a pozitiei depresive face posibila dramatizarea haosului, a clivajului ~i a disocierii din lumea interioara personala, rezultatele complexe ale experientelor pulsionale personale fiind incorporate in aceste dramatizari. Dupa ce individul a atins statutul de unitate, dezintegrarea este 0 desfacere organizata a integrarii, determinata ~i mentinuta datorita anxietatii intolerabile din experimentarea unitatii· Clivajul pana la dezintegrare are loc de-a lungulliniilor de sciziune din aranjamentullumii interioare sau alliniilor de sciziune din lumea exterioara perceputa. Disocierea este un termen care descrie 0 stare a unei personalitati relativ bine dezvoltate, in care exista 0 lipsa destul de exagerata de comunicare intre diverse elemente. De exemplu, poate exista 0 absenta a comunicarii intre starile de somn ~i de veghe prin reamintirea viselor. Exista 0 disociere normala (in timp) intre viata unui copil de trei ani ~i viata aceluia~i copil cand cre~te cu cativa ani. Disocierea se poate manifesta ca 0 predispozitie la "evaziuni"l, la perioade de actiune ~i viata care nu se inscriu in caracterul general al copilului ~ipe care acesta nu ~i Ie reaminte~te dupa aceea.
1 In original "fugues". (N. t.)

nativa la ordine, ~i se poate spune ca este un tip rudimentar de organizare defensiva, defensiva impotriva anxietatilor pe care integrarea Ie aduce cu ea. Cu toate acestea, dezintegrarea nu este 0 stare care sa poata continua de la sine, ~i in masura in care trebuie mentinuta, dezvoltarea emotionala trebuie suspendata. Fiecare forma de haos contribuie la haosul care apartine stadiilor urmatoare, iar revenirea din haos intr-un stadiu timpuriu furnizeaza 0 contributie pozitiva la revenirea ulterioara din haos. Fara indoiala ca exist a un grad de haos in mediu, care nu poate duce dedit la 0 stare defensiva haotica in individ, cu un rezultat greu de diferentiat clinic de defectul mintal care tine de 0 deficienta a tesutului cerebral. Defectul rezulta in acest caz dintr-o stagnare permanenta a dezvoltarii la 0 data foarte timpurie. Haosullumii interioare este un fenomen care apare mult mai tarziu. In limbajul fenomenelor mai tarzii, haosullumii interioare este 0 stare organizata care deriva din sadismul oral ~i apartine vietii pulsionale a fiintei umane care a atins statutul de unitate ~i are un inauntru ~iun in afara. Anxietatea ipohondriaca tine de acest haos dinauntru, iar depresia (una dintre formele ei) implica un control magic asupra tuturor fenomenelor interne, pana la reconstructia ordinii intrinseci. Haosul din lumea extern a care este elaborat de pacientul depresiv reprezinta incercarea individului de a arata cum este interiorullui. Ca aparare impotriva unei astfel de proceduri, individul poate deveni obsedat de necesitatea de ordine exterioara, ca in nevroza obsesionala; dar comportamentul obsesional permanent indica haosul interior, a~a incat ordinea obsesionala nu poate vindeca, deoarece nu poate trata decat cu reprezentarile externe sau negarile haosului intern. Deci la inceput nu exista haos pentru ca nu exista ordine. Aceasta stare poate fi numita "neintegrare". Haosul apare in relatie cu integrarea ~i reintoarcerea la haos se nume~te "dezintegrare" . Urmatoarele stari defensive nu sunt haotice, dar sunt de natura clivajului. Clivajul este 0 stare esentiala pentru toate fi-

168

D.W. Winnicott

Individul devine acum capabil sa piarda contactul cu organizarile vaste asociate cu nivelurile primitive de existenta ~i sa se bucure de 0 con~tiinta imbogatita ~i, de asemenea, tulburata de incon~tient. Anumite elemente din cadrul sinelui raman inacceptabile pentru acesta ~i 0 forma speciala de incon~tient (eel refulat) se constituie acum ca trasatura. Refularea este numele dat pierderii din con~tiinta unei persoane mai mult sau mai putin sanatoase a unor grupuri de sentimente, amintiri ~i idei, cauza fiind durerea intolerabila care apartine con~tiintei iubirii ~i urii coincidente ~i a fricii de razbunare. Inhibitia pulsionala este strans legat de aceasta. In privinta refularii aduce alinare psihanaliza clasica, permitandu-i pacientului sa devina con~tient de conflict ~i sa tolereze anxietatea care apartine exprimarii pulsionale libere. Daea dezvoltarea se desfa~oara bine, individul devine capabil sa m~ele, sa minta, sa faea compromisuri, sa accepte conflictul ca realitate ~i sa abandoneze ideile extreme de perfectiune ~i de opus al perfectiunii, care fac existenta intolerabila. Capacitate a de a face compromisuri nu este 0 caracteristiea a celor nebuni. Fiinta umana matura nu este nici atilt de draguta, nici atat de uracioasa ca cea imatura. Apa din pahar contine noroi, dar nu este noroi.

Capitolu17

Functia intelectuala ,

.~,. a mceput exista corpul, apoi un psihic care, la indivi~ zii sanato~i, devine treptat ancorat m corp; mai de"Jvreme sau mai tarziu apare un al treilea fenomen, care se nume~te "intelect" sau "minte". Cea mai buna abordare a unui studiu allocului mintii m natura umana este pornind de la baza simp lei existente a continuumului psyche-soma, m prezenta unui mediu care este mdeajuns de bun. La mceput, mediul trebuie sa se adapteze 100% la necesitati, altfel starea de fiintare este mtrerupta de reactia la ingerinte. Totu~i, cur and, 0 adaptare totala devine inutila ~i 0 treptata adaptare inadecvata la necesitati devine utila (fiind m acela~i timp inevitabila). Intelectul a mceput sa explice ~i sa permita ~i sa se a~tepte la 0 adaptare inadecvata (pana la un anumit nivel) ~i, astfel, sa transforme un oarecare grad de adaptare inadecvata inapoi in adaptare totala. Experientele sunt catalogate, clasificate ~i puse in legatura cu un factor temporal. Cu mult inainte ca gandirea sa se constituie ca trasatura, gandirea necesitand probabil cuvinte, intelectul avea deja 0 functie de indeplinit. Functia intelectuala variaza deci intr-un foarte mare grad de la bebelu~ la bebelu~, de vreme ce travaliul care trebuie indeplinit de eatre minte 0epinde nu atat de factorii inerenti ai fiintarii ~i ai cre~terii, cat de comportamentul mediului sau al mamei care ingrije~te bebelu;;ul. 0 gestiona-

J~, ...

170

D.W. Winnicott

re haotica (mama nebuna) determina 0 confuzie intelectuala ~iun tip de defect mintal, dar 0 u~oara cre~tere a efortului datorata unei adaptari inadecvate initiale poate determina 0 supradimensionare intelectuala ~i0 dezvoltare a mintii care poate fi folosita mai Hhziu intr-un mod valoros, de~i aceasta stare aduce cu ea un anume grad de instabilitate, de vreme ce, ca fenomen, este mai degraba reactiva decat inerenta. Intr-un caz extrem, 0 supradezvoltare intelectuala care reu~e~te sa contrabalanseze adaptarea inadecvata la necesitati devine ea insa~i atat de importanta in economia copilului, incat mintea devine bona care actioneaza ca mama-surogat ~iingrije~te copilulin sinele acestuia. Intr-un astfel de caz, mintea are 0 falsa functie ~i 0 viata proprie ~i ajunge sa domine continuumul psyche-soma, in loc sa reprezinte 0 functie speciala a acestuia. Rezultatul ii poate multumi pe profesorii ~i parintii care apreciaza inteligenta. Cu toate acestea, psihiatrii cunosc ~i pericolele, ~i sentimentul de irealitate al tuturor lucrurilor, pentru un individ care s-a dezvoltat intr-un asHel de mod. Aceasta abordare a studiului folosirii mintii trebuie efectuata impreuna cu studiul capacitatii intelectuale care depinde de calitatea creierului, calitate ce este in mare parte 0 chestiune de ereditate. Testele de inteligenta de rutina care au fost proiectate cu atentie ~i ingeniozitate in ultimii ani intentioneaza sa examineze aceasta din urma calitate a intelectului. Totu~i aceste teste nu ofera nici un fundament pentru evaluarea personalWitii sau a cre~terii emotionale personale.

Capitolu18

Retragere ~i regresie

.,'~ .~,. n stadiile finale ale unei psihoterapii in care a existat 0 ~ regresie localizata in situatia analitica, ~i dezvoltata ~i ,~" mentinuta in cadrul profesional al tratamentului, devine evident ca exista 0 relatie stransa intre aceasta regresie ~i retragerea obi~nuita. Retragerea este un fenomen frecvent ~i, daca conditiile nu sunt favorabile, atunci retragerea este organizata intr-un mod ostil ~i se poate aplica expresia "a fi morocanos". Este util sa judecam retragerea ca 0 stare in care persoana in cauza (copil sau adult) (con)tine 0 parte regresata a sinelui ~i 0 ingrije~te, sacrificand relatiile externe. Daca, in momentul unei retrageri din cadrul unei psihoterapii, unde exista posibilitatea observarii ~i gestionarii pline de tact, terapeutul intervine rapid ~i (con)tine copilul, atunci pacientul ii transfera terapeutului ingrijirea ~i devine treptat acel copil. Retragerea este 0 procedura protectoare ~i este utila, dar reintoarcerea din retragere nu aduce nici 0 alinare ~i chiar exishi complicatii inerente acestui proces. Totu~i regresia are 0 calitate tamaduitoare, de vreme ce prin ea pot fi corectate experiente timpurii ~i exista 0 odihna reaHi in experienta ~i recunoa~terea dependentei. Reintoarcerea din regresie depinde de o reca~tigare a independentei, iar daca acest lucru este bine gestionat de catre terapeut, rezultatul este ca pacientul se va

170

D.W. Winnicott

re haotica (mama nebuna) determina 0 confuzie intelectuala ~i un tip de defect mintal, dar 0 u~oara cre~tere a efortului datorata unei adaptari inadecvate initiale poate determina 0 supradimensionare intelectuala ~i 0 dezvoltare a mintii care poate fi folositi'l mai tarziu intr-un mod valoros, de~i aceasta stare aduce cu ea un anume grad de instabilitate, de vreme ce, ca fenomen, este mai degraba reactiva decat inerenta. Intr-un caz extrem, 0 supradezvoltare intelectuala care reu~e~te sa contrabalanseze adaptarea inadecvata la necesitati devine ea insa~i atat de importanta in economia copilului, incat mintea devine bona care actioneaza ca mama-surogat ~iingrije~te copilul in sinele acestuia. Intr-un astfel de caz, mintea are 0 falsa functie ~i 0 viata proprie ~i ajunge sa domine continuumul psyche-soma, in loc sa reprezinte 0 functie speciala a acestuia. Rezultatulii poate multumi pe profesorii ~i parintii care apreciaza inteligenta. Cu toate acestea, psihiatrii cunosc ~i pericolele, ~i sentimentul de irealitate al tuturor lucrurilor, pentru un individ care s-a dezvoltat intr-un asHel de mod. Aceasta abordare a studiului folosirii mintii trebuie efectuata impreuna cu studiul capacitatii intelectuale care depinde de calitatea creierului, calitate ce este in mare parte 0 chestiune de ereditate. Testele de inteligenta de rutina care au fost proiectate cu atentie ~i ingeniozitate in ultimii ani intentioneaza sa examineze aceasta din urma cali tate a intelectului. Totu~i aceste teste nu ofera nici un fundament pentru evaluarea personalitatii sau a cre~terii emotionale personale.

Capitolul8

Retragere ~i regresie

.,,~

.~,. n stadiile finale ale unei psihoterapii in care a existat 0 ~ regresie localizata in situatia analitica, ~i dezvoltata ~i ,~, mentinuta in cadrul profesional al tratamentului, devine evident ca exista 0 relatie stransa intre aceasta regresie ~i retragerea obi~nuita. Retragerea este un fenomen frecvent ~i, daca conditiile nu sunt favorabile, atunci retragerea este organizata intr-un mod ostil ~i se poate aplica expresia "a fi morocanos". Este util sa judecam retragerea ca 0 stare in care persoana in cauza (copil sau adult) (con)}ine 0 parte regresata a sinelui ~i 0 ingrije~te, sacrificand relatiile externe. Daca, in momentul unei retrageri din cadrul unei psihoterapii, unde exista posibilitatea observarii ~i gestionarii pline de tact, terapeutul intervine rapid ~i (con)tine copilul, atunci pacientulii transfera terapeutului ingrijirea ~i devine treptat acel copil. Retragerea este 0 procedura protectoare ~i este utila, dar remtoarcerea din retragere nu aduce nici 0 alinare ~i chiar exista complicatii inerente acestui proces. Totu~i regresia are 0 calitate tamaduitoare, de vreme ce prin ea pot fi corectate experiente timpurii ~i exista 0 odihna reala in experienta ~i recunoa~terea dependentei. Reintoarcerea din regresie depinde de o reca~tigare a independentei, iar daca acest lucru este bine gestionat de catre terapeut, rezultatul este ca pacientul se va

172

D.W. Winnicott

aHa intr-o stare mai buna decat inainte de episod. Toate acestea depind, bineinteles, atat de existenta unei capacitati de a avea incredere, cat ~i de capacitatea terapeutului de a justifica aceasta incredere, ~i poate exista 0 lunga faza preliminara a tratamentului consacrata construirii increderii. In regresia dintr-o psihoterapie, pacientul (de orice varsta) trebuie sa poata ajunge in cele din urma la 0 absenta a con~tientizarii ingrijirii furnizate de mediu ~i dependentei, ceea ce va insemna ca terapeutul furnizeaza 0 adaptare la necesitati indeajuns de buna. Aceasta este starea de narcisism primar, care trebuie atinsa in anumite momente ale tratamentului. In caliitoria de reintoarcere, pacientul are nevoie ca terapeutul sa joace doua roluri - cel mai rau imaginabil, in toate privintele, ~i cel mai bun - sau 0 figura materna idealizata angajata intr-o ingrjire perfecta a copilului. Recunoa~terea treptata a identitatii atat a terapeutului idealizat, cat ~i a celui foarte rau merge mana in mana cu acceptarea gradata din partea pacientului a binelui ~i raului din cadrul sinelui, a disperarii ~i a sperantei, a irealului ~i a realului ~ichiar a tuturor extremelor contrastante. La sfar~it, daca totul merge bine, va exista 0 persoana care va fi umana ~i imperfecta, aHata intr-o relatie cu un terapeut care este imperfect in sensul de a nu fi dispus sa actioneze perfect dincolo de un anumit grad ~i de 0 anumita perioada de timp. Acelea~i lucruri se intalnesc ~i in ingrijirea obi~nuita a copilului, 'dar sunt mai greu de studiat prin observarea directa a mamei ~i bebelu~ului, decat prin studiul relatiei terapeuticeo

Capitolul9

Experienla na,teri i

:[~~ e afirma cu certitudine ca nu exista cuno~tinte 'exactepoate despre efectul procesului na~terii asupra bebe~""~ lu~ului care se na~te. Este dificil chiar ~i de dovedit ca exista vreun efect. Multi ar argumenta ca nu poate exista vreun efect, de vreme ce bebelu~ul inca nu exista ca fiinta umana, pentru a fi afectat. Punctul de vedere pe care 11propun aici este di, la termen, exista deja 0 fiinta umana in uter, una care poate avea experiente ~i acumula amintiri corporale ~i chiar organiza masuri defensive pentru a face fata traumelor (ca de exemplu intreruperea continuitatii fiintarii datorita reactiei la ingerintele mediului, in masura in care mediul e~ueaza in adaptare). Conform acestui punct de vedere, fetii la termen trec prin procesul na~terii fiecare cu 0 capacitate sau lipsa de capacitate individuala de a face fata marii treceri de la a fi nenascut la a fi nascut. In acest context, trebuie reamintit ca exista 0 variabilitate extrema a gradului in care evenimentul na~terii este traumatic pentru bebelu~, presupunandu-se ca bebelu~ul exista ca fiinta care poate fi luata in considerare. Cred ca trebuie sa postuliim existenta unei na~teri normale, adica existenta unei treceri de la starea de a fi nenascut la cea de a fi nascut care sa nu fie traumatica. Intrebarea este: ce insearnna acest lucru in termenii psiholoh giei bebelu~ului? Na~terea normala implica trei mari trasaturi: in primul rand, faptul ca bebelu~ul traie~te 0 intrerupere fla-

174

O.w. Winnicott

Opere 3. Natura umana

175

granta a continuitatii fiintarii (datorita ingerintelor schimbarii presiunii etc.), dar a devenit deja capabil intr-o oarecare masura sa umple golurile din continuitatea fiintarii, asociate cu reacpa la ingerinte; in al doilea rand, faptul ca bebelu~;ul a adunat amintiri ale senzapilor ~i impulsurilor care reprezinta fenomene ale sinelui, de vreme ce apartin perioadelor in care fiintarea, mai degraba dedit reactia, era la ordinea zilei. A treia trasatura este reprezentata de faptul ca mecanismul procesului na~terii nu este prea anormal, adica na~terea nu este nici precipitata, nici intElrziata. Pornind de la aceste presupuneri, putem concepe 0 na~tere 1Jl care, din punctul de vedere al bebelu~ului, trecerea de la starea nenascuta la cea nascuta este declan~ata de catre bebelup, care este pregatit din punet de vedere biologic pentru schimbare ~i care ar fi afeetat negativ de intarzierea acesteia. Prin asta vreau sa spun ca bebelu~ul are 0 serie de impulsuri ~ica progresia inspre a fi nascut vine din capacitate a bebelu~ului de a se simti responsabil. Noi ~tim, bineinteles, ca na~terea a fost declan~ata de contractiile uterine. Oar din punctul de vedere al bebelupului, impulsullui a fost cel care a produs schimbarea ~i progresia fizica, de obicei cu capul inainte, catre 0 pozitie noua ~i necunoscuta. Sigur di se inscrie intre limitele normalului existenta unui grad considerabil de reactie la diverseIe senzapi ~i ingerinte noi, care 0 sa determine in mod inevitabil intreruperi repetate ale continuitatii fiintarii, solicitand pana la limita extrema capacitatea bebelu~ului de a tolera aceste intreruperi. Trebuie sa pomim de la presupunerea ca poate exista 0 na~tere care, din punctul de vedere la bebelu~ului, nu devine 0 ingerinta intr-un grad excesiv, ci este ceva produs de impulsurile catre mi~care ~i schimbare care izvoresc chiar din starea de a fi viu a bebelu~ului. Schimbarea starii bebelu~ului de la a nu respira la a respira este de obicei folosita pentru a exemplifica natura intrinsec traumatica a faptului de a fi nascut sau de a fi fost nascut. Totu~i sugerez ca experienta anterioara a bebelu~ului de recuperare in urma reaetiei la ingerinte, plus pregatirea lui biologica pentru trecerea la respiratia propriu-zisa pot aeoperi pana ~iinitierea respiratiei ~ica, de fapt, un bebelu~ postrnatur poate

la na~tere sa sufere deja din cauza intarzierii respiratiei.1n mod similar, un bebelu~ prematur poate rata ceva din valoarea experientei na~terii. Bebelu~ii nascuti prin operatii cezariene reprezinta un caz special, iar studiul modelului anxietatii la persoanele nascute prin operatii cezariene poate arunea u~or 0 lumina interesanta asupra problematicii sensului na~terii pentru bebelu~, dupa cum a sugerat chiar Freud.1 Presupun ca intr-o na~tere normala nu exista nici grab a, nici intarziere ~ica bebelu~ul nascut printr-o operape cezariana, de~i in anumite privinte avantajat fata de ceilalti bebelu~i, pierde ceva prin faptul de a fi privat de experienta obi~nuita a na~terii. eel mai important factor variabil este intarzierea, care apare atat de frecvent in procesul na~terii, datorita faptului ca mamele au inceput sa aiba copii destul de tarziu in societatea noastra; acest lucru, cuplat cu inhibitiile ce apartin civilizapei ~i eu realitatea marimii capului bebelu~ului uman, determina 0 stare de lucruri in care este improbabil, de fapt, sa aiba loc prea multe na~teri normale. Probabil ca u~oare grade de intarziere ce depa~ese capacitatea bebelu~ului de a tolera intarzierea sunt foarte freevente ~i, din punet de vedere clinic, descoperim aici un fundament pentru interesul inteleetual cu privire la timp ~i la diviziunea timpului ~i la dezvoltarea unui simt al sineronizarii. Multe fiinte umane posed a amintiri corporale ale procesului na~terii ca exemplu izbitor de intarziere dincolo de orice intelegere, de vreme ce, pentru un bebelu~ care reacponeaza la ingerintele unei na~teri intarziate, nu exista nici un precedent ~i nici 0 unitate de masura cu care sa masoare intarzierea sau sa prevada rezultatul. Nu exista nici 0 modalitate prin care sa-i comunicam bebelu~ului, in timpul unei na~teri intarziate, ca aproximativ intr-o jumatate de ora se va termina totul, ~i din aceasta cauza bebelu~ul este prins intr-o intarziere indefinita sau "infinita". Acest tip de experienta dureroasa confera un fundament putemic pentru chestiuni de tipul formei in muzica
1 Comunicare personala [a lui Freud] catre John Rickman. [Vezi;;i Freud (1905).]

j

176

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

177

unde, m lipsa oricarei rigiditati a unui cadru, ideea finalului este mentinuta m mintea ascultiltorului chiar de la inceput. Muzica fara forma este plictisitoare. Upsa de forma m general este infinit de plictisitoare pentru cei ce sunt m mod particular afectap. de acest tip de anxietate, din cauza mtarzierilor, dincolo de orice mtelegere, ce s-au petrecut m pruncia lor. Muzica, avand o structura a formei clara, determina 0 reasigurare particulara, separat de celelate valori ale muzicii. Acesta este un exemplu relativ sofisticat ~i exista multi care nu se pot simP. reasigurati impotriva infinitului folosind forme. Pentru ace~tia, este necesadl 0 descriere rudimentara a unui program exact dupa ceas, pentru a preveni ca plictiseala sa-i covar~easca. Infinitatea sau mtarzierea apartin mtr-un mod destul de natural procesului na~terii, m timp ce nu este atM de normal ~i este in mod special important pentru anumip. bebelu~i sa poata calcula probabilitatile cu mintea lor, astfelmcat sa ajunga sa poata prevedea hranirea pe baza zgomotelor din buciltarie sau justifica m cele din urma 0 mtarziere prin mtelegerea tipului de motive ce Ie determina pe marne sa nu fie punctuale. In procesul na~terii se petrece ~i trecerea majora de la a nu respira la a respira. Posed dovezi provenite din munca clinica indicand ca bebelu~ul poate deveni con~tient de respirap.a mamei m sensul de mi~cari ale burtii sau schimbari ritmice ale presiunii sau zgomotelor ~i ca, dupa na~tere, bebelu~ul poate avea nevoie sa restabileasca contactul cu funcp.onarea fiziologica a mamei, mai ales cu respirap.a ei. Din acest motiv, consider ca este probabil ca anumitor bebelu~i sa trebuiasca sa li se permita un contact nud cu mama, ~i mai ales sa poata fi mi~cati m ritmul mi~carilor burtii ei. Probabil ca pentru un bebelu~ care tocmai s-a nascut respirap.a mamei este cea care are sens, m timp ce propria lui respiratie rapida nu are sens pana nu mcepe sa se apropie de frecventa ritmului respirap.ei marnei. eu siguranta ca bebelu~ii, fara a-~i da searna ce fac, se joaca cu ritrnuri ~i secvente, ~i 0 observare atenta poate uneori releva ca i~i regleaza ritmul respiratiei cu ritrnul cardiac (de exemplu, efectuand 0 respirap.e completa pe durata a patru biltai cardiace). Pupn mai tarziu, ii putem vedea mcercand sa se deseurce eu diferenta dintre ritmul

lor respirator ~icel al mamei ~i,poate, cu relatiile bazate la meeput pe respiratia cu frecventa dubla sau tripla. Succesiunea poate fi aceasta: con~tientizarea intrauterina a bebelu~ului cu privire la respiratia mamei; con~tientizarea propriei respiratii. Fara mdoiala ca, daca mtr-un caz particular nu exista nici un motiv special pentru con~tientizarea respiratiei, atunci pur ~i simplu fiziologia preia controlul, iar copilul respira ~i devine con?tient de respiratie fara a se putea spune eeva mai interesant in acest sens; dar acest lucru nu reprezinta in mod obi?nuit neaparat normalul. Apartine in mod particular dezvoltarii copilului deficient mintal. Oar, dat fiind ca exista tot felul de fiinte umane, se poate mtampla sa existe multi bebelu~i pentru care respiratia sa nu reprezinte un lucru chiar a?a important, deoareee au alte interese mai strigente, ca de exemplu imaginile eidetiee sau echivalentullor m domeniul auditiv sau kinestezic. Na~terea anormala din punctul de vedere al bebelu?ului msearnna, din punetul nostru de vedere, travaliu prelungit. Multe dintre diversele eomplicatii pe care noi Ie cunoa~tem, ea observatori adulp., sigur nu msearnna nimic pentru bebelu~ul care este pe cale de a fi naseut. Totu?i avem dovezi ca ceea ce percepe bebelu~ul este catalogat, m masura m care mtarzierile ?i probabil durerile contraetiilor nu tulbura prea mult sau nu determina 0 perioada prea lunga m care continuitatea fiintarii sa fie mtrerupta.ln afara unei predispozitii a bebelu~ului nou-nascut pentru crize convulsive determinate de inflamatia corticala, pot exista ~i a?a-zisele "le~inuri", fara fundament somatic. Nu trebuie uitata posibilitatea ca ele sa furnizeze un model pentru .dezvoltarea "absentelor"lmtr-un stadiu ulterior. Se pare ca doar un anumit grad al traumei na?terii poate fi continut ca experienta de catre bebelu~ ~i ca cel mai rau seenariu nu tine atM de afectarea severa ducand la ineon?tienta, cat de 0 situatie chinuitoare m care exista progresia repetata fara prea multa presiune ~i totu~i cu 0 lipsa repetata, de rezultat.
1 0 varietate de crize convulsive (petit mal) sau atipice. (N. t.)

generalizate; pot exista absente tipice

D.W. Winnicott Reiese di, daca toate acestea, sau macar 0 parte, sunt adevarate, atunci exista un inteles foarte real pentru cuvantul "normal" ca descriere a unui copil nou-nascut. Cu siguranta ca cei mai multi copii nu se afla in cea mai normala stare la na)itere )iica au nevoie de 0 augumentare a telmicilor de gestionare timpurie prin care mama fumizeaza un mediu reprodudind d1t se poate de fidel conditiile intrauterine. Pare sa existe 0 nevoie obi)inuta de a fi (con)tinut in lini)ite dupa na~tere. Probabil ca nu numai pielea este foarte sensibila la schimbarile de textura )iitemperatura, dar ca acela)ii lucru se poate spune ~i in termeni psihologici generali. Probabil ca, prin prisma telmicilor de ingrijire atenta, bebelu~ul care a trecut printr-un travaliu deosebit de chinuitor are nevoie sa-i fie permisa imediat dupa na)itere 0 perioada prelungita din cea mai simpla stare cu putinta, fie cea de a fi (con)tinut, fie cel mai apropiat echivalent disponibil. Cu siguranta ca ideea de a lua un nou-nascut ~i de a-I supune curatarii, sau chiar imbaierii, nu poate reprezenta 0 procedura potrivita in astfel de cazuri. Multi copii au nevoie de 0 perioada in care sa-)ii recupereze echilibrul pe care-l aveau sau sa recupereze un sentiment de continuitate a fiintarii in locul reactiei la ingerinte, astfel incat sa poata incepe din nou sa aiba impulsuri ~i chiar sa caute activ sanul. Este important pentru mama sa-)ii vada copilul ~i chiar sa-l simta langa corpul ei imediat dupa na)itere, ~i exista mame care simt ca acest lucru este atat de important incat anestezia generala este ceva intolerabil pentru ele daca nu-~i pot reveni din ea imediat ce copilul s-a nascut. Totu)ii ar fi gre~it sa spunem ca tofi bebelu)iii sunt pregatiti pentru mamele lor imediat dupa na~tere, de vreme ce multi dintre ei au nevoie sa se recupereze in urma experientelor pe care Ie-au avut. Probabil ca nu este suficient de recunoscut ca atat mama, cat ~ibebelu~ul care nu este prea tulburat pot amandoi beneficia foarte mult de pe urma catorva momente impreuna, cu bebelu~ul in contact direct cu pielea mamei ~i poate leganat de respiratia acesteia. Se poate sa nu fie 0 problema de interes imediat in hranire, de)ii pare sa existe loc pentru toate tipurile posibile de variatii in cadrul termenului "normal".

Opere 3. Natura umana

179

Presupun ca nu ne putem gandi la tulburarea bebelu)iului care poate aparea in urma experientei na)iterii doar in termenii dilacerarii meningelui )ii hemoragiei din canalul rahidian. Aceste traume fizice apar cu 0 frecventa considerabila )iiuneori starea fizica domina scena, dar in cazurile normale nu este yorba de 0 trauma fizidi atat de importanta ineat necesitatile emotionale ale mamei )iicopilului sa trebuiasca incalcate. Probabil cea mai buna dovada ca experienta na~terii este 0 experienta reala sau, cu alte cuvinte, ca bebelu~ul deja exista pentru a putea avea 0 experienta provine din marea placere pe care 0 fac aproape tuturor copiilor (~iadultilor, daca starn sa ne gandim) activitatile )iijocurile care implica 0 punere in act a unuia sau altuia dintre aspectele procesului na~terii. In acest fel se poate vedea iar ca, in masura in care procesul na~terii este normal, el este important pentru cop iI, astfel ineat despre un copil nascut in conditii de narcoza severa datorata anesteziei mamei se poate spune ca a pierdut ceva. Exista oameni care descopera dovezi ale amintirilor corporale apartinand procesului na~terii ~i care, cu toate acestea, nu cred ca exista un individ prezent in momentul na;;terii, capabil sa aiba experiente. Ace~tia incearca uneori sa iasa din aceasta dilema postuland un incon~tient rasial, un fel de amintire mo;;tenita a na~terii datorita nenumaratelor na)iteri ale strarno~ilor. Dar teoria incon~tientului rasial poate fi cu u~urinta folosita ca o deturnare de la fenomenul foarte interesant )ii important al dezvoltarii individului ~i al amintirilor experientelor personale. Nu este sigur daca Freud insu;;i credea ca fiecare persoana retine amintirile corporale ale procesului na;;terii personale sau daca presupunea existenta a ceva precum un incon~tient rasial, atunci cand a observat ca modelul anxietatii poate fi determinat (cel putin in parte) de catre experientele din timpul na;;terii individului. Probabil initial credea in amintiri rasiale, dar ulterior a tins sa gandeasca mai mult in termenii propriei istorii a individului. Este relativ evident ca, daca bebelu;;ii sunt capabili, in felul pe care il presupun eu, sa aiba experiente la aceasta varsta frageda, atunci, daca exista intarzieri in procesul na~terii, pot apa-

I

_

180

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

181

rea senzatii foarte inconfortabile la nivel respirator, mai ales daca se exercita 0 presiune asupra cordonului ombilical sau daca acesta este m jurul gcHului; astfelmcat bebelu~ul devine partial asfixiat mainte de a putea mcepe sa respire. Aceste idei, de~i dificile, pregatesc drumul pentru luarea m considerare a rezultatelor unei anamneze atente. Anamnezele potrivit efectuate mamelor care sunt inca m posesia tuturor datelor arata ca (separat de tulburarile corporale) bebelu~ii variaza m privinta capacitatii lor de a mcepe 0 viata pulsionala m termenii alaptatului la san. Variatiile m capacitatea mamei de a hrani, depinzand de propria ei psihologie, de trecutul ei personal ~i de starea fizica a sanilor ~i sfarcurilor ei, pot fi luate complet m considerare, ?i nici starile a doi copii nu sunt prea asemanatoare mtre ele atunci cand 0 mama ?i un copilmcep sa construiasca 0 relatie pe indelete. Trebuie sa rezervam cuvantul "normal" pentru bebelu?ul care este pregatit atunci cand mama este pregatita, iar atunci putem folosi cuvantul"anormal" pentru a descrie toate gradele de iritabilitate pe care Ie mtalnim ?i care adesea fac imposibil ca 0 mama sa hraneasca un anumit copil, de?i nu a avut nici 0 dificultate cu ceilalti copii ai ei. Este ca ?i cum anumiti copii se nasc paranoizi, prin aceasta vrand sa spun mtr-o stare de persecutie expectativa,m timp ce altii nu. Este foarte u?or de sustinut ca bebelu~ii paranoizi au mo~tenit 0 tendinta sau manifesta un factor constitutional, dar argumentele m aceasta directie trebuie precedate de un studiu al preistoriei bebelu~ului, luand m considerare toate limitarile tinand de imaturitatea bebelu?ului. Am descris anterior moduri m care 0 dispozitie paranoida poate fi congenitala, dar nu mo?tenita. Pentru aceia care nu cred ca exista 0 fiinta umana prezenta in acest stadiu timpuriu, nu exista nici 0 alta cale decat sa accepte factorii constitutionali, de vreme ce nu poate exista nici 0 mdoiala dl unii copii sunt foarte "dificili" de la mceput. In relatarile publicate ale teoriei psihanalitice, care s-a bazat la mceput pe studiul nevrozei la adulti, pare adesea ca viata ar mcepe pentru bebelu? 0 data cu prima hranire. Acest lucru sigur nu este adevarat, ?i orice studiu care ar face lumina asupra

naturii bebelu?ului m momentul primei hraniri, ~ide asemenea m momentul na?terii, ar fi binevenit. Nu este necesar ca totul sa fie cunoscut dintr-o data. Intrebarea este: care este cea mai buna abordare m studiul acestui subiect? Raspunsul evident este: observarea directa a bebelu~ilor. Totu~i aici exista dificultati foarte mari, de vreme ce nu este posibil sa observam un bebelu~ decat m sensul privirii corpului ~i urmaririi comportamentului. Probabil cel mai convingator studiu al necesitatilor copilariei foarte timpurii provine din observarea pacientilor analitici care au regresat m cursul tratamentului psihanalitic. Din propria mea experienta, ceea ce m-a mvatat cel mai mult a fost observarea regresiei constante urmate de progres m cazurile borderline, adica m cazul indivizilor care trebuie sa ajunga pana la boala de tip psihotic dinauntrullor m cursul tratamentului. Pacienti mai sever bolnavi, aceia care au decompensat pana la nivelul unei regresii m afara psihoterapiei, nu sunt atat de utili m cadrul acestui travaliu; dar din lucrarile lui Rosen putem vedea ca 0 aplicare directa a principiilor ce au fost descoperite ca valabile m tratamentul persoanelor mai putin bolnave poate da rezultate chiar m cazul pacientilor psihiatrici degenerati. Chiar daca rezultatele lui Rosen nu ar fi durabile, ar fi suficiente pentru a dovedi ca studiul psihozei este similar cu studiul istoriei psihologice foarte timpurii a individului aflat m dezvoltare. Daca privim aceasta chestiune din unghiul opus, studiul stadiilor timpurii ale dezvoltarii emotionale individuale este cel care poate furniza mtelegerea sanatatii mintale ca absenta a psihozei. Deci nu exista studiu mai important ca acela al individului la mceputuri, aflat mtr-o relatie intima cu mediul. In acest punct se mtalnesc mai multe discipline ale cercetarii ?tiintifice generale, ale gestionarii ?i diagnosticului psihoterapeutic ?i psihiatric ~i, de asemenea, ale filosofiei, carora Ie datoram curajul de a avansa pas cu pas inspre 0 mai buna mtelegere a naturii umane.

I
\1'

;

'il

iI,

~~--

Opere 3. Natura umana sa fie preocupati cu aceste chestiuni; trebuie sa poata lua mediul inconjurator ca fiind de la sine inteles ~i sa se imbogateasca din punet de vedere educational ~i cultural, ~i sa-~i imbogateasca jocul ~i toate tipurile de experiente personale. Existenta situatiei familiale are 0 importanta foarte speciala pentru baiat ~ifata in timpul perioadei foarte importante de cre~tere emotionala dinaintea perioadei de laten/a ~i dupa dobandirea capacitatii de a stabili relatii interpersonale ca intre persoane intregi. Acolo unde situatia familiala are la baza 0 uniune satisfacatoare intre parinti, copilul poate rezolva toate aspeetele diverse ale situatiei triunghiulare: pulsiunilor Ie poate fi permisa dezvoltarea completa, pot fi visate atat vise heterosexuale cat ~i homosexuale, ~i poate fi acceptata intreaga gama a capacitatii pentru ura, ca ~ipentru agresivitate pura ~i cruzime de catre fiecare copiL Toate aceste lucruri se intampla de-a lungul timpului datorita supravietuirii caminului ~i a uniunii dintre parinti, datorita aparitiei ~i supravietuirii ~i, uneori, bolii sau mortii fratilor, ~i datorita capacitatii parintilor de a distinge realitatea de vis. De~i existenta unui mediu familial este foarte importanta in acest stadiu, ea nu este totu~i esentiala. Poate ar fi mai potrivit sa spunem ca devine din ce in ce mai putin esentiala pe masura ce trece timpul ~i pe masura ce copilul devine capabil sa foloseasca situatii triunghiulare surogat in care sa dramatizeze ~i sa rezolve toata gama de sentimente de care este capabiL Se poate spune ca, 0 data ce un copil a dobandit capacitatea de relatii interpersonale in termeni de persoane intregi, daca situatia familiala se destrama, copilul poate totu~i fi capabil sa 0 gestioneze, daca este asigurat un anumit substitut familial ?i daca este evitata confuzia. Copiii suporta sau i~i revin mai u?or in urma mortii parintilor decaf in urma complicatiilor determinate de dificultatile emotionale dintre parinti. Se poate spune ca destramarea unui camin cu siguranta modifica dezvoltarea emotional a a unui copil aflat in perioada prelatenta, dar depind multede dezvoltarea emotionala anterioara a acelui copiL Tipul tulburarii este de a?a maniera, incat, de exemplu, un copil mai mare i?i poate asuma un com-

CapitolullO

Mediul

"-

~~
~.~

~,,~ .,~. ~cum se poate efeetua un studiu la mediului. Pentru indivizii maturi, mediul reprezinta ceva la care individul contribuie ?i pentru care barbatul sau femeia i?i asuma individual responsabilitatea. Intr-o comunitate in care exista o proportie indeajuns de mare de indivizi maturi, exista 0 stare de lucruri care furnizeaza fundamentul pentru ceea ce se nume?te "democratie". Daca proportia indivizilor maturi se afla sub 0 anumita valoare, democratia nu poate deveni realitate politica, de vreme ce afacerile vor fi conduse de catre cei imaturi, adica de catre aceia care prin identificarea cu comunitatea i~i pierd propria individualitate sau de catre aceia care nu evolueaza niciodata dincolo de atitudinea individului dependent de societate. Observand adolescentul, vedem largirea treptata a grupului cu care individul se poate identifica tara pierderea identitatii personale. Fundamentul acestui grup este reprezentat de viata familial a, ~i ?tim dH de potrivit este pentru adolescent ca familia originara sa continue sa existe, astfel inc.it sa se poata atat revolta impotriva ei, c.it ?i sa 0 poata folosi, ?i astfel sa poata exista experimentari cu alte grupuri mai largi tara pierderea grupului originar care are 0 preistorie, adica cel care a existat in anii timpurii formativi, inainte de perioada de latenta. Copiii aflati in perioada de laten/a sunt foarte afeetati de destramarea caminului, deoarece in ace I moment ei nu ar trebui

D.W. Winnicott portament matern fata de unul mai mic atunci dlnd caminul se destrama ~i se poate descurca bine, dar cu un pret, de vreme ce 0 atat de mare responsabilitate nu ar fi trebuit sa cad a pe ni~te umeri atat de tineri. eu toate acestea, copilul ramane un copil, ~i m anumite privinte poate fi chiar imbogatit de catre responsabilitati. Abia aceasta este perioada m care un copil devine capabil sa faca fata separarii de parinti ~i este important sa distingem separarile care implica folosirea de situatii triunghiulare surogat - sa locuiasca pentru un timp cu 0 matu~a, de exemplu - de cele care implica smulgerea copilului din situatiile triunghiulare cunoscute ~i trecerea la 0 gestionare impersonala, cum se intampla, de exemplu, atunci cand este nevoie ca un copil sa fie internat la spital. La aceasta varsta, copilul nu numai ca a incorporat modelele din mediulmconjurMor, ci a construit ~iun model personal de a~teptari; s-a remarcat pe buna dreptate ca, treptat, copilul dezvolta un "mediu intern", iar acesta, pe masura ce timpul trece ~i cre~terea continua, ajuta la tolerarea e~ecului mediului ~ila organizarea ~i producerea, mtr-un mod pozitiv, a irnprejurarilor emotionale pe care copilulle dore~te. De asemenea, este important de reamintit ca, atunci cand un copil devine capabil sa aprecieze situatiile triunghiulare surogat, este momentul sa se furnizeze ~anse pentru exercitiul noii capacitati. Fundamentul vietii copilului continua sa fie situatia triunghiulara originara, cea m care copilul se aHa m relatie cu cei doi parinti. Se poate presupune ca un copil de 2 ani abia a intrat, nesigur, m aceasta perioada m care situatiile triunghiulare surogat pot fi folosite, iar un copil de aceasta varsta cu siguranta nu este pregMit sa faca fata desprinderii de situatia triunghiulara cunoscuta ~i trecerii la 0 gestionare impersonala. Fundamentul vizitelor zilnice la copiii care trebuie internati, ceea ce a devenit un procedeu frecvent abia m ultimii ani m aceasta tara, este reprezentat de nevoia copilului mic de un mediu emotional simplificat. Se poate spune ca un copil de 2 ani care a trecut cu bine prin complexitatea dezvoltarii emotionale timpurii nu este pregatit sa faca fata unei gestionari impersonale, iar ingrijirea fizica satistacatoare dintr-un spital

Opere 3. Natura umana nu este suficienta; astfelmcat fie parintii trebuie sa-~i mentina relatia cu elm timp ce copilul este m spital, fie copilul trebuie sa aiba posibilitatea sa dezvolte un triunghi de relatii surogat m cadrul institutiei care a devenit din nefericire necesara din cauza vreunei afectiuni fizice ce necesita un tratament specializat. Fara a mcerca sa fim exacti cu privire la varste, putem observa ca aproximativ m jurul varstei de 5 ani multi copii devin capabili sa foloseasca experientele din afara caminului, m vreme ce, la varsta de 2 ani, copilul sigur va fi afedat de destramarea situatiei familiale - care mseamna simpla stare de lucruri a carei baza este reprezentata de uniunea parintilor. La 0 varsta ~i mai timpurie, ~i iar nu este nevoie sa fiu exact, trebuie sa ne gandim la mediu m perioada m care copilul consolideaza atingerea pozitiei depresive m dezvoltarea emotionala. Pe masura ce ne deplasam inspre inceputuri, descoperim ca mediul devine din ce in ce mai important. Deja cand copilul are 2 ani ~i este normal ~i se aHa m procesul rezolvarii complexitatii relatiei cu cei doi parinti, descoperim ca mediul trebuie sa fie indeajuns de bun ~i trebuie sa fie mentinut. Atunci cand mergem ~i mai spre mceput ~i ne gandim la pozitia depresiva, ~tim ca bebelu~ul nu pOf!te rew;i tara mgrijirea continua din partea unei alte persoane. In acel moment este 0 chestiune de copil ~i mama sau mama-surogat. Mama trebuie sa fie disponibila pentru a (con)tine situatia m timp; nu numai ca trebuie sa fie disponibila mtr-un mod fizic, dar trebuie sa fie destul de sanatoasa mcat atitudinea ei sa fie constanta de-a lungul timpului ~i trebuie sa supravietuiasca zilei~i cumularilor de zile pe care Ie numim saptamani ~i luni pentru ca bebelu~ul sa poata experimenta m mod repetat anxietatile asociate cu impulsurile pulsionale, ~iperlaborarea ulterioara acestor experiente, ~i remnoirea relatiei cu mama dupa perioada de perlaborare. Bebelu~ii pot supravietui atunci cand nimeni nu joaca acest rol, dar supravietuiesc lipsindu-le ceva din dezvoltarea lor emotionala, ceva de 0 importanta vitala, iar rezultatul este 0 nelini~te ~i 0 lipsa a capacitatii pentru mgrijorare, o lipsa de profunzime ~i 0 incapacitate pentru jocul construc-

186

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana stalarii psihicului in corp decat in privinta initierii contactului cu realitatea ~i, dupa cum am aratat, nu se poate descurca deloc in privinta dezvoltarii ingrijorarii. Totu~i diversele aspecte ale dezvoltarii emotionale sunt atat de strans legate intre ele, ineat este extrem de artificial sa delimitam aceste chestiuni mtre ele. Daca mergem ~i mai mult mapoi, devenim implicati m starea de lucruri m care individul nu poseda nici un sentiment al trecerii timpului, nici 0 continuitate a integrarii, chiar daca integrarea apare in anumite momente, ~i nici 0 capacitate de a se simti dependent. De asemenea, nici capacitatea intelectuala care confera mtelegerea e~ecului adaptativ nu s-a dezvoltat, iar alinarea oferita de elaborarea imaginara, care reprezinta aspectul psihic al functiei, nu este mca disponibila. in aceste stadii timpurii, se afla in functiune ni~te forte teribile, dar principalul comentariu ar trebui sa fie ca ace Ie forte care exista sunt foarte importante datorita faptului ca inca nu exista nici o alinare m privinta cruzimii primitive; dornnesc factori economici simp ii, iar dad anumite conditii nu sunt prezente, atunci sigur vor aparea anumite tulburari. Pe masura ce inaintam catre cele mai timpurii stadii, ne indreptam catre completa fuziune a individului cu mediul, cea implicata de cuvintele "narcisism primar". Exista 0 stare intermediara mtre acesta ~i relatiile interpersonale, care are 0 foarte mare importanta, despre care se poate spune ca intre mama care tine copilul in mod fizic ~i copil exista un strat pe care trebuie sa-l recunoa~tem ~i care este m acela~i timp atilt un aspect al ei, cat ~i al copilului. Este nebunesc sa ai 0 asemenea persectiva, ~i totu~i aceasta perspectiva trebuie pastrata. Aici se poate face 0 analogie stransa cu situatia fizica anterioara na?terii: mama avea un copilmauntrul ei. Uterul avea mauntrullui un mtreg organism dezvoltat dintr-un singur ovul care a fost fertilizat. Endometrul s-a specializat pehtru a se contopi cu placenta. Intre mama ~i copil exista deci sacul amniotic, placenta ?i endometrul. Nu este nevoie sa exageram analogia, dar ?i din punct de vedere fizic este adevarat ca intre mama ?i bebelu? exist a un set de substante care este absolut esential pana in momen-

tiv ?i, in cele din urma, 0 incapacitate de a munci; cu un rezultat nesatisfacator atat pentru individ, eat ~i pentru societate. Functia speciala a mamei sau a mamei-surogat de a prezenta bebelu~ullumii exterioare ~i de a face posibila iluzia contactului a fost descrisa. Se poate spune ca acest aspect al ingrijirii mateme nu este intr-un mod atilt de specific 0 functie a mamei reale, de vreme ce, daca reu~e~te, bebelu~ul capata 0 capacitate pe care 0 poate folosi tot restul vietii, in timp ce, prin comparatie, in ceea ce prive~te pozitia depresiva, ceea ce conteaza este capacitatea de a face reparatie initial in privinta mamei inse~i. Cu toate aces tea, se pare ca adaptarea foarte sensibila la necesitati, care se cere pentru ca bebelu~ul sa debuteze cu bine in aceasta chestiune a relatiei cu realitatea exterioara, necesita 0 stare de lucruri care nu prea poate sa apara deeat daca mama reala este cea care se ocupa de copil. La inceput, gradul de adaptare necesar este atat de mare, incat nu poate fi realizat indeajuns de bine decat de cineva care are acel tip de pregatire conferit in mod natural de cele noua luni de sarcina, in timpul carora mama devine treptat capabila sa se identifice cu bebelu~ul intr-o masura care nu i-ar reu~i nici macar aceleia~i marne la eateva saptamani dupa ce bebelu~ul s-a nascut. Examinand factorii care duc la integrare ~i la instalarea psihicului in corp, observam ca unul dintre ace~tia tine de mediu ~i de ingrijirea fizica generala ca expresie a iubirii. Aceasta este situatia in care este importanta tehnica, mai degraba decat relatia personala, daca este sa existe 0 astfel de situatie, astfel ineat in aceste chestiuni exista 0 necesitate relativ mai mica ca mama sa fie cea care se ocupa de ele. Cu alte cuvinte, daca tehnica ingrijirii copilului este buna, problema persoanei care folose~te aceasta tehnica nu este atat de importanta. Pe de alta parte, trebuie reamintit ca experienta mai multor tehnici reprezinta 0 situatie confuza pentru bebelu~; se poate spune ca tehnica unei singure persoane este destul de variata ~i atat de variata pe cat poate suporta un bebelu~ in aceste stadii timpurii, tara sa determine confuzie. Un bebelu~ crescut intr-o institutie poate sa se descurce mai bine in privinta integrarii ~i in-

I

_

188

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana atunci cand centrul de greutate al fiintarii trece treptat inspre partea din unitatea totala pe care noi (privind din afara) 0 putern vedea cu u~urinta ca reprezentand bebelu~uI. In acest stadiu foarte timpuriu, trebuie postulat ca mediul trebuie sa furnizeze 100% din adaptarea de tip fizic daca dorim sa se initieze 0 cre~tere sanatoasa ~i ca centrul de greutate al fiintari sa tinda sa se mdeparteze de mediulmconjurator catre centrul in care se afla fatuI. Din punct de vedere fizic, mama preia aspectul care tine de mediu din aranjamentul total. S-a incercat descrierea factorului reprezentat de mediu m funqie de diversele stadii ale dezvoltarii emotionale. Totu~i, pentru 0 completa intelegere, trebuie sa ne reamintim ca stadiile timpurii nu sunt niciodata cu adevarat abandonate, astfelmcat, mtr-un studiu al individului de orice varsta yom mtalni toate tipurile de cerinte adresate mediului, atat cele primitive, cat ~i mai tardive; iar in ingrijirea copilului, ca ~im psihoterapie, este necesar tot timpul sa fim atenti la varsta emotionala din momentul respectiv, pentru ca sa poata fi furnizat mediul emotional potrivit. Atunci cand observam dezvoltarea emotionala a bebelu~ului in aceste stadii foarte timpurii, vedem cat de precare sunt lucrurile. Din fericire, cea mai mare parte a mgrijirii asigurate de mediu este in termeni fizici; la inceput, este instinctuala, iar orientarea specializata a mamei face probabil ca lucrurile importante sa se intample cu totul in afara mtelegerii ~i cunoa~terii, exceptand cazulm care mama este bolnava. Trebuie observat totu~i ca 0 reintoarcere la un stadiu mai timpuriu de dependenta mseamna durere ~i un sentiment de precaritate ce tine de dependenta. Probabil aceasta trasatura nu apartine dezvoltarii originare care se desfa~oara normal. In cazul unei boli sau in cursul psihoterapiei poate aparea regresie, iar regresia la stari infantile poate avea 0 caUtate tamaduitoare, daca suferinta foarte intensa asociata cu dependenta traita regresiv poate fi tolerata. Nemdemanarea psihoteraputului, comparat cu mama, face de neconceput ca regresia la dependenta, chiar ~i m cadrul unui tratament atent controlat, sa fie placuta.

tulm care se produce m cele din urma separarea. Acest set de substante se pierde apoi aHHpentru mama cat ~i pentru bebelu~. In acest stadiu, care este atat de dificil de descris, noi, ca observatori, putem mtelege cu u~urinta pana unde este mama ~i de unde incepe copilui. Totu~i, in psihologia individului, exista un important aspect al relatiilor m care se poate spune ca ~i in cel mai intim contact exista 0 lipsa de contact, astfel mcat fiecare individ pastreaza m mod inerent 0 izolare absoluta pentru totdeauna. In analogia fizica, este adevarat ca ovulul era gazduit in corpul mamei, ~i nu parte din aceasta, iar dupa fertilizare a existat 0 organizare treptata a stabilirii independentei; din punct de vedere biologic, se poate spune ca mama nu pierde nimic din ea atunci copilulse na~te, cu exceptia unei parti din endometru care devine contopita cu placenta. Am folosit cuvantul "nebunesc", ~i asta dinadins, deoarece m teoria dezvoltarii fiintei umane exista 0 dubla pretentie asupra acestei sub stante intermediare in momentul trecerii de la narcisismul primar la relatia de obiect. Dupa ce bebelu~ul se na~te, aceasta substanta, care une~te ~i separa deopotriva, este reprezentata de obiecte ~i fenomene despre care se poate spune iar ca fac parte atat din bebelu~, cat ~i din mediu. Doar treptat pretindem de la individul aflat in dezvoltare sa recunoasca complet distinctia dintre realitatea exterioara ~i realitatea psihica interioara; ~i chiar exista 0 relicva a acestei substante intermediare in viata culturala a adultilor - de fapt in ceea ce diferentiaza cel mai net fiintele umane de animale (religie, arta, filosofie). Inainte de toate acestea exista 0 stare de narcisism primar sau starea in care ceea ce percepem ca mediul din jurul bebelu~ului ~i ceea ce percepem ca bebelu~ constituie impreuna 0 unitate. Termenul stangaci de "aranjament mediu-individ" poate fi folosit aici. Mediul, a~a cum il cunoa~tem noi, nu trebuie sa fie mentionat, deoarece individul nu detine nici un mijloc de a-I percepe ~i de fapt individulmca nu exista ca atare, nu este mca separat de aspectul care tine de mediu al unitatii totale. Este un succes al unei dezvoltari emotionale sanatoase

D.W. Winnicott Ideea unei perioade minunate in uter (sentimentul oceanic etc.) este 0 organizare complexa a negarii dependentei. Grice placere care apare 0 data cu regresia apartine ideii de mediu perfect ~i comparativ cu aceasta trebuie dilltarita ideea, la fel de reala pentru adultul sau copilul regresat, unui mediu atat de rau, incat nu poate fi nici 0 speranta a unei existente personale.

Capitolulll

Maladiile

psihosomatice reconsiderate

f"]"ieoria maladiilor psihosomatice poate fi acum revi~ zuita. In studiul maladiilor psihosomatice trebuie sa ,,~, pastram in minte tot ce se cunoa~te despre dezvoltarea emotionala a individului ~i sa deducem relatia dintre elementele fizice ~i cele psihologice pas cu pas. Cel mai bine pot sa descriu acest proces oferind cateva exemple. (a) In anumite cazuri de astm exista factori biochimici implicati, a caror function are este obscura1, iar cuvantul "alergie" nu ne ajuta mai mult, dedH in masura in care sugereaza ca ar exista o sensibilitate a individului la anumite proteine. In unele cazuri s-ar parea ca latura somatica a sindromului este cea mai importanta, cel putin in stadiile initiale. Daca s-ar accepta ca in aceste cazuri cauza este una fizica, atunci s-ar suprapune rapid un strat secundar psihologic, care este variabil in functie de individ. Nu este posibil sa ai astm fara sa fii afectat de faptul ca 11ai sau ca e~ti predispus sa-l ai. (b) Diverse studii au aratat ca astmul este asociat cu un anumit factor din mediu. De obicei se sustine ca grija materna exagerata predispune la astm, ca ~i la multe alte tipuri de simptome. Daca aceste investigatii sunt corecte, atunci exista
ASTMUL 1In prezent, mecanismele fiziopatologice ale astmului sunt mult mai bine documentate. (N. t.)

1.

192

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

193

ceva important de spus despre teorie, 9i anume ca factorul advers extern continuu nu este neaparat cauza originara; iar cauza originara poate fi sau nu grija materna exagerata intr-o anumita perioada timpurie importanta. In orice caz, 0 intelegere completa a astmului in care exista un factor advers extern puternic necesita intelegerea impactului asupra fiecarui copil al incon9tientului refulat care sta la baza compulsiei materne catre 0 grija exagerata. Acesta sigur este variabil. In privinta copilului vazut ca persoana intreaga, implicata in relatii interpersonale, uneori astmul este foarte clar legat de faze de tensiune crescuta, cum ar fi na9terea unui bebelu9 sau episoade in care pe umerii copilului este plasata 0 greutate emotionala careia acesta nu ii poate face fata in acel moment, 9i in urma carora un alt copil poate ar fi dezvoltat enurezis sau 0 alta manifestare a stresului; motivul pentru care se dezvolta astmul este asociat cu factori mai profunzi, dintre care unii sunt cunoscuti, iar altii nu. Analiza unui copil cu astm, daca analistul se men tine la nivelul relatiilor interpersonale 9i al conflictului dintre iubire 9i ura, dezvaluie multe lucruri valoroase. Copilul capata 0 intelegere a ceea ce i se intampla 9i devine capabil sa suporte astmul sau chiar sa 11evite, adoptand anumite proceduri. Cu toate acestea, analiza unui astmatic care se mentine la aceste nive1uri poate avea succes sau nu in privinta simptomelor astmului, de9i ea poate reu9i bine in capacitarea copilului de a-9i dezvolta atat caracterul 9i personalitatea, cat 9i 0 libertate generala a relatiilor. Analiza la acest nivel nu dezvaluie niciodata natura astmului insu9i. Intr-un tratament care ia in considerare momentul special din dezvoltarea relatiei dintre bebelU99i mama care a fost numit "pozitia depresiva in dezvoltarea emotionala" este aruncata mult mai multa lumina asupra intelesului astmului pentru copil. Pot exista sisteme fantasmatice bogate despre inauntrul pieptului 9i tot felul de variatiuni pe tema pieptului simbolizand burta sau a pieptului ca alternativa la burta sau la interiorul general al psihicului care a deveni! 0 unitate. Gestionarea violentelor batalii interne 9i controlul fortelor binelui 9i raului din cadrul sinelui - acestea 9i

toate celelalte fenomene care contribuie la anxietatea ipohondriaca sunt descoperite 9i sunt importante pentru copil atunci cand sunt con9tiente in loc sa fie inaccesibileL 9i sunt importante 9i pentru noi in incercarea noastra de intelegere. Totu9i inca nu exista nici un indiciu cu privire la natura astmului. In analiza in care exista 0 regresie pana la 0 dependenta mai mare, 9i in situatia analitica 9i in relatia de transfer, pacientul este infantil in anumite momente sau de-a lungul anumitor faze. Exista 0 abordare mai indeaproape a naturii reale a astmului insu9i, de9i trebuie sa admitem ca inca raman multe de inteles. Starea infantila aduce 0 data cu ea 0 alinare a problemelor respiratorii asociate cu inceputul perioadei de dupa na9tere 9i chiar cu procesul na9terii. Apar amintiri corporale de 0 foarte mare importanta, iar in gedintele de tratament sunt descoperite tulburari fizice ale aparatului respirator care nu fusesenl accesibile anterior ca material mnezic nici chiar in vise. Totu9i indiciul pentru astm inca lipse9te, de vreme ce aceste amintiri corporale ale tulburarilor respiratorii nu duc neaparat la astm, ele putand fi asociate in schimb cu 0 predispozitie catre bron9ita 9i cu tot felul de alte tulburari respiratorii 9i senzatii de sufocare etc. Abia cand tratamentul atinge stadiile foarte timpurii din dezvoltarea emotionala a individului, astmul pare sa inceapa sa-9i gaseasca locul, ca de exemplu cand pacientul este preocupat cu stabilirea unui sine adevarat ca lac din care sa traiasca ~i cu instalarea acestui sine adevarat in trup. Aici devine rezonabila legatura filologica intre cuvantul "suflet" 9i cuvantul "respiratie". Mi9carea de du-te-vino a respiratiei este resimtita ca intolerabila in cazul anumitor anxietati asociate cu salvarea sinelui adevarat 9i probabil ascuns, 9i prin tipat, ca 9i prin astm, se poate exprima conflictul dintre nevoia de 0 intrare 9i 0 ie9ire libere 9i anxietatea cu privire la lipsa de control asupra a ceea ce intra sau iese din proaspat stabilita unitate psihica. Legatura bine cunoscuta dintre eczema infantila 9i astm nu este inteleasa in termeni psihologici, 9i pana va fi inteleasa trebuie acceptate argumentele in favoarea unui fundament fizic comun pentru cele doua sindroame.

194

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

195

In aceasta scurta trecere in revista a astmului, am illcercat mai mult sa ilustrez folosirea psihologiei diverselor tipuri, decat sa fac 0 descriere completa a subiectului psihologiei astmului. Dad examinam subiectul ulcerului gastric, putem folosi din nou acela~i sistem. Nu este nevoie sa discutam cauzele pur fizice ale ulcerului gastric. In termenii mediului, poate fi demonstrat ca illtr-o proportie sernnificativa din cazurile de ulcer gastric sunt prezente conditii ducand la un stres emotional continuu. In unele dintre aceste cazuri, indepartarea factorilor externi adver~i reprezinta 0 parte importanta a tratamentului fizic, iar tratamentul trebuie sa fie fizic deoarece exista 0 leziune fizica ~i periculoasa. In cadrul tratamentului prin internare ~i, de exemplu, regim doar cu lapte, oferit in cantitati mici ~i frecvente, trebuie reamintit ca exista ~i 0 separare a pacientului de mediul familial ~i 0 justificare pentru eliberarea de anxietatiIe asociate cu munca. Daca aceste anxietati nu sunt abordate printr-o gestionare potrivita, tratamentul prin mijloace fizice este predispus la e~ec; illcrederea pacientului in medic ~i asistente este de 0 importanta suprema ca parte din gestionare ~i in indepartarea factorilor emotionali adver~i continui care apartin vietii pacientului. In mod secundar, tratamentul trebuie sa imp lice 0 illtrerupere a posibilitatii diverselor beneficii secundare care, bineillteles, au 0 cauza psihologica. In termeni de relatii interpersonale illtre persoane intregi, exista multe de aflat dad se intreprinde 0 cercetare. Este accesibila toata gama fantasmelor ~i viselor ~i investigarea releva diverse identifidri incruci~ate. 0 analiza la acest nivel a unui pacient poate calma anxietatile ~i11poate face pe pacient capabi! sa faca fata factorilor de mediu, u~urandu-i nevoia de a alina experiente timpurii nefericite care fusesera uitate. In aceste cazuri, 0 analiza ill termenii pozitiei depresive dezvaluie multe, mai ales 0 dispozitie defensiva de tip cronic cu 0 depresie ascunsa la baza. Aceasta este numita agitatie anxioasa c?muna in copilarie sau hipomanie, iar in teoria psihanaliULCERUL GASTRIC

tica, agitatia este privita ca aparare maniacala impotriva depresiei; 0 hiperactivitate constanta ~i acumularea excitatiei conduc la modificari fiziologice care pot afecta cu u~urinta diverse elemente precum aciditatea continutului gastric. De asemenea, pot reprezenta ~i 0 sursa pentru anumite beneficii secundare compulsive ~i tulburari minore, cum ar fi mancatul pe fuga sau alegerea incorecta a mancarii. Nu un factor izolat duce la ulcer gastric, ci actiunea mai multora de-a lungul unei anumite perioade de timp. Analiza unui pacient de acest tip difera ill functie de prezenta propriu-zisa a ulcerului sau doar a existentei conditiilor care ar putea duce cu u~urinta la formare a unei ulceratii cronice. In primul caz, ulcerului ii va fi conferita 0 semnificatie de catre pacient ill functie de fantasmele disponibile cu privire la fenomenele lumii interioare. Intr-un anumit numar de cazuri, la baza bolii se va descoperi depresia care duce la dispozitia hipomaniacala, ill pofida faptului ca datorita analizei s-a obtinut 0 mare alinare ill termenii conflictului illtre iubire ~i ura ~i relatiilor interpersonale ~i anxietatilor inerente complexului oedipian. Nu exista nici un motiv particular pentru a ne a~tepta ca analiza aspectelor mai primitive sa contribuie la illtelegerea sau tratamentul ulcerului gastric, de~i, bineillteles, ill fiecare caz ill parte se poate descoperi ca exista 0 boala psihotica la baza. Exista totu~i un aspect legat de tulburarile psihosomatice de care trebuie sa ne reamintim mereu, ~i acesta este ca partea fizica a bolii ancoreaza boala psihologica in corp. Acest lucru are 0 importanta deosebita ca aparare impotriva unei refugieri in domeniul pur intelectual, adica impotriva unei pierderi a semnificatiei continuumului psyche-soma in individ. In acest fel, fenomenele foarte timpurii care au fost descrise sub denumirea de "primitive" pot deveni importante in studiul oricarui caz de tulburare psihosomatica, inclusiv ulcerul gastric. Se va observa ca un studiu al factorilor externi curenti poate avea rezultate sernnificative statistic, dar poate induce mult in eroare.

Opere 3. Natura umana Anxietatea. Organizarea apararilor. Incon~tientul refulat. Conceptul de "sanatate", in termenii Teoriei Pulsionale.

197

Apendice
B. Stadiul de ingrijorare [concern]. Pozitia depresiva (Klein) in dezvoltarea emotionala. Tema lumii interioare. Stare a de retragere: legatura cu (preocuparea (concentrarea Stare a paranoida ~i anxietatea ipohondriaca.
REZUMAT I

August lQ54

INTRODUCERE

I.
Examinarea copilului. Corp, psihic, minte. Sanatate: sanatatea imperfecta. Interrelatii intre maladiile somatice ~i tulburarile psihologice. Domeniul psihosomatic (preliminar).

Patru tipuri de material psihoterapeutic: 1. Relatiile exterioare; elaborarea imaginara. 2. Interrealtiile lumii interioare. 3. Ramificatiile intelectuale. 4. Fenomenele tranzitionale. Studiul cadrului psihoterapeutic al starilor lini~tite-excitate al necesitatilor pre-primitive ~i primitive. C. Dezvoltarea emotionala primitiva. (a) Stabilirea unei relatii cu realitatea exterioara (comuna). Prima hranire teoretica. Importanta iluziei ~i starilor tranzitionale. Sinele fals: aspecte normale ~i anormale sinele care ingrije~te persona (d. Jung). (b) Integrarea. Atingerea statutului de unitate. (c) Instalarea [dwelling] psihicului in corp. (d)Cele mai timpurii stari: Cea mai timpurie diagrama: aranjamentul mediu-individ. Experienta na~terii. Starea primara de fiintare. Haos-ordine aparand din vid.

II.
Dezvoltarea emotionala a fiintei umane. A. Relatiile interpersonale. B. Ingrijorare [concern], vinovatie, reparatie. c. Stadiile primitive. A. Relatiile interpersonale. Se: Eu: Supraeu: Sexualitatea infantila. Instincte, genitale ~i pregenitale.

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana REZUMATII
INTRODUCERE

199

III.
Evolutia mediului. Studiul secventelor (I) Elaborarea imaginara a functiilor. Fantasma. Realitatea interioara. (II) Realitatea interioara; Visul; Memoria; arta creativa; Fantasma; joaca; munca; Fantasmarea.

c. 1967

Studiul naturii umane.
I.

PARTEAI.

Dezvoltarea temei pediatriei psihosomatice. Relatiile cu (1) functionarea normala; (2) nevroza; (3) tulburarile de dispozitie; (4) psihozele. Fenomene ~i obiecte tranzitionale.
IV.

Examinarea copilului. Corp, psihic, minte. Continuumul psyche-some ~i mintea. Sanatatea imperfecta. Interrelatii intre maladiile somatice ~i tulburarile psihologice. Domeniul psihosomatic.
II.

Comportamentul

antisocial.

Delincventa din perspectiva e~ecului mediului. Copilul cu carente afective.
V.

Dezvoltarea emotionala a fiintei umane. Planul: (mergand inapoi) Relatiile interpersonale. Stabilirea unitatii personale. Sarcinile principale. intreteserea cu sechelele dependentei. PARTEA a II-a Introducere. Stabilirea statutului de unitate. Consecinte: ingrijorare [concern], vinovatie, realitatea psihica personala interna. Pozitia refularea in termenii depresiva: depresiei. Bogatia interioara --: un nou concept. Modul de viata paranoid.

Latenta. Prepubertatea. Adolescenta. Maturitatea.

Tema lumii interioare.
I

I Ii.

200

D.W. Winnicott Depresia ca tulburare de dispozitie. Apararea maniacala - mania.

Diverse tipuri de material psihoterapeutic. Anxietatea ipohondriaca. PARTEA a III-a Teoria Eului.

Postfata ,
de Joana Lazar

Relatia cu realitatea exterioara: Joaca Creativitate Integrarea. Instalarea [indwelling]. Mediul.

t~~J~ carti aparute sub numele lui D.W. Winnicott. tative "~, ~ Editata postum, circumscrie majoritatea ideilor sale
~ ~ I

~

'1"atura umana este poate una dintre cele mai reprezen-

definitorii. EI incepe prin a recunoa~te limitarea personala a descrierii naturii umane, care este infinita in esenta. Dar in conditiile in care orice pretentie de obiectivitate se supune intrinsec limite lor personale ale individului care avanseaza structura "obiectiva", este util sa ne familiarizam cu fiecare perspectiva cunoscuta asupra naturii umane. $i, pornind de la aceasta realitate a limitarii personale, Winnicott incepe prin a-~i descrie propriul parcurs: formarea, experienta, problemeIe personale - ~i poate ca eel mai mult spune despre el faptul ca a considerat oferirea de sfaturi parintilor ca fiind cea mai dificiHi actiune: nu psihoterapia cu copii mici, nu psihanaliza cu adulti psihotici, ci inti'tlnirea fata in fata cu ni~te parinti ajun~i in situatie de e~ec, totu~i indeajuns de buni incat sa caute ajutor, trecand peste barierele narcisice - ce ~i cum sa Ie spui pentru a-i ajuta fara a Ie afecta capacitatea naturala de a functiona spontan ~i autentic in continuare. In conditiile in care sanatatea transcende simpla stare de lipsa a bolilor, care devine doar punctul de plecare pentru sanata tea propriu-zisa, Winnicott avertizeaza asupra pericolelor psihologiei aplicate, ~i anume limitarea la aspectelesuperficiale ale psihologiei infantile sau falsa incadrare a entitatilor

202

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

203

nosologice mtre ni~te limite prea rigide pentru a da seama de dinamica acestora. Alt aspect asupra diruia atrage atentia este limitarea psihoterapiei de catre ereditate -limitare care apare cel mai evident tocmai in psihanaliza oamenilor sanato~i. EI sustine ca psihanaliza ar trebui sa se lmpleteasca cu psihosomatica, psihiatria ~i medicina generala, dat fiind ca in studiul fiziologiei excitatiei celulare ~i somatice nu se poate sa nu se ia in considerare realitatea psihica a individului respectiv. Accentueaza un posibil efect benefic al tulburarilor psihosomatice, care pot aparea in scopul de a contracara fie exacerbarea intelectului, fie starile de depersonalizare. In afara teoriilor winnicottiene deja bine cunoscute, aceasta carte contine anumite abordari originale asupra unor chestiuni controversate, cum ar fi aceea a sufletului uman, pe care elll vede ca fiind 0 proprietate a psihicului constituit prin elaborarea imaginara a functionarii somatice a corpului, ~i astfel indisolubillegat de acesta. De asemenea, trecerea in revista pe care 0 face teoriei pulsionale freudiene ne aduce avantajul de a putea surprinde punctele de apropiere sau de fractura intre sistemele de gandire ale celor doi mari psihanali~ti. In acest context, doresc sa precizez ca, de~i Winnicott pare sa puna accentul pe elaborarea imaginara ca marca a umanului, ~inu neaparat pe folosirea unui alt termen pentru "instinct" (pentru a-I deosebi de instinctul animal), s-a preferat folosirea cuvantului "pulsiune", deoarece reprezinta un termen deja lmpamantenit in peisajul psihanalitic romanesc. In aceasta expunere asupra pulsiunilor, Winnicott ne ofera explicatia sa personala a progresiei pregenital-falic- genital, ~i anume, pomind de la importanta excitatiei generalizate in integrare, ajunge la a ne spune ca anumite organizari ale excitatiei devin dominante, iar elaborarea imaginara a tuturor excitatiilor tinde sa se efectueze In termenii tipului pulsional dominant. De asemenea, ne lmparta~e~te obiectiile sale in privinta stadializarii nivelului pregenital: prin prisma progresiei neindurare-"mgrijorare (ruthlessness-concern), sustine ca nu exista dovezi care sa demonstreze ca activitatea bebelu~ului este initial erotica, apoi sadica. Dupa aceea constata variabilitatea extrema a sta-

diului anal, ceea ce 11diferentiaza de stadiile oral sau genital. Materiile excretate - asupra carora se pune accentul in acest stadiu - au 0 preistorie, ceea ce dovede~te 0 complexitate care depa~e~te in mod definitoriu un simplu stadiu al cre~terii Se-ului. De asemenea, discuta lntr-un chip extrem de captivant prin implicatiile continute distinctia dintre masculin ~i feminin, al carei debut este marc at de stadiul intermediar falic, dat fiind ca in acest stadiu, baiatul este complet, fantasmeIe inscriindu-se in aceea~i linie cu performantele, spre deosebire de fata, care nu experimenteaza aceasta completitudine. In stadiul genital, in care accentul cade mai degraba pe penetrare ~i impregnare (spre deosebire de stadiul falic in care erectia este cel mai important lucru, iar pierderea ei ar fi de nesuportat), barbatullmparta~e~te din nou un destin comun cu femeia: depinde de ea, de alteritate, pentru sentimentul de completitudine. De~i descrierea genitalitatii feminine nu se poate efectua In absenta invidiei de penis ~i fantasmei de castrare, totu~i aceasta perspectiva asupra dezvoltarii pulsionale este mai potrivita pentru masculin decat pentru feminin, sexualitatea feminina fundamentandu-se intr-o masura mai mare pe stadiile pregenitale ~i necesitand intr-o masura mai mare fantasmele infantile despre inauntrul propriu ~i al mamei (pozitia depresiva). De altfel, Winnicott i~i precizeaza intr-o nota pe marginea textului intentia de a prezenta 0 invidie fata de feminin la barbati, echivalenHi invidiei de penis. Toata aceasta expunere a diferentei masculin-feminin contureaza 0 continuitate a fiintarii speciala in cadrul feminitatii, in care femeia exista inca din fetita, iar atmosfera realitatii interioare pare a pastra 0 linie comuna a frustrarii, pe cand in cadrul masculinitatii, dezvoltarea pare sa fie oarecum segmentata de fantasmele ~i trairile fazei falice. In continuare, Winnicott propune termenul de "complex oedipian inversat" pentru fete, mai degraba decat "complexullui Electra", deoarece lasa subiectul deschis imaginatiei, doar sugerand ca exista 0 alta cale pentru fete decat pentru baieti. Un alt punct de interes pe care Winnicott 11ia in discutie, din pacate doar mtr-o nota pe marginea textului, vizeaza di-

2°4

D.W. Winnicott

Opere 3. Natura umana

205

ferenta dintre homosexualitatea normala, implicand atingerea stadiului genital, ~i fixarea 'intr-un stadiu pregenital, cu deplasarea erotismului oral asupra anusului. De altfel, el scrie ~i 'in text ca, data fiind sexualitatea inerenta vietii fantasmatice ~i capacitatii de identificare a individului, sexualitatea se dezvolta 'in functie de persoana de care se 'indragoste~te copilul cand ajunge la varsta relatiilor interpersonale ('intre pruncie ~i perioada de latenta).lntreaga terminologie a complexului oedipian nu poate fi aplicata de fapt decal 'in masura in care exista 0 situatie triunghiulara implicand persoane intregi ~i reale, percepute ca atare de catre copil, deci nu atat timp cat a treia persoana este doar obiect partial. Rezolvarea cu succes a complexului oedipian se face prin intermediul anxietatii de castrare, ea fiind cea care-i permite copilului sa traiasca in continuare ~i care ii ingaduie ~i tatalui sa traiasca. Tatal este introiectat ~i folosit ca prototip de con~tiinta. AsHel, controlul exercitat de Supraeu nu se intinde doar asupra pulsiunilor, ci ~i asupra fenomenelor complexe ale Eului ce depind de amintirile experientelor instinctuale ~i ale fantasmelor legate de acestea, Winnicott observand aici 0 legiitura cu pozitia depresiva. De fapt, abia'in relatia triunghiulara oedipiana ura poate aparea in mod liber, intrucat ceea ce este urat este 0 persoana 'intreaga, ce se poate apara, poate supravietui, poate pedepsi ~i ierta; aceasta este ceea ce descatu~eaza ~i iubirea. Daca exista o dezvoltare sanatoasa, in culrnea excitatiei anxietatea este maxima, dar este tolerata ca atare; un copil care a dezvoltat aparari nevrotice va prezenta 0 con~tientizare scazuta. Orbirea din mitul oedipian simbolizeaza ideea de "incon~tient refulat". Atentia cu care Winnicott se apleaca asupra elementelor mitului 11apropie de Wilfred R. Bion care, Iii randullui, gasea ca Oedip reprezinta ~i triumful curiozitatii, simbolizand in acest sens integritatea ~tiintifica. Acesta nu este singura apropiere intre Wirmicott ~i Bion, ei imparta~ind 0 viziune asupra naturii umane care demonstreaza multe puncte comune, caci ambii pleaca in dezvoltarea teoriilor lor de la pozitiile kleiniene paranoid-schizoid a ~i depresiva. De exemplu, Bion, in primeIe sale lucrari despre functionarea psihotica, sustine ca Eul nu

se poate retrage niciodata complet din realitate ('in replica la diferenta pe care 0 exprima Freud intre nevroza ~ipsihoza: "In prima, Eul, in virtutea supunerii lui la realitate, sup rima un fragment al Se-ului - viata pulsionala - pe cand 'in psihoza acela~i Eu se pune 'in serviciul Seului ~i se retrage dintr-o parte a realitatii."), contactul individului cu realitatea fiind mascat de "fantasme de omnipotenta care vizeaza sa distruga realitatea sau con~tientizarea ei ~i sa realizeze 0 stare care nu este nici viata, nici moarte". Aceasta descriere contine similitudini cu cea pe care Winnicott 0 face Sinelui fals, dezvoltat pe baze compliante la 0 realitate catastrofal de frustranta, pentru a masca Sinele adevarat ~i a-i permite subzistenta pana la o eventuala data ulterioara cand vor fi indeplinite conditiile pentru 0 dezvoltare ~i 0 viata proprie autentica. In aceea~i linie se inscrie ~i diferenta pe care el 0 vede intre tipul nevrotic ~i cel psihotic: nevroticul tinde catre con~tientizare, in timp ce psihoticul cauta sentimentul de realitate (de autenticitate). Winnicott precizeaza in continuare ~i implicatiile acestei diferente in termenii necesitatilor pacientilor aflati in analiza: partea nevrotica necesita capacitatea de to1eranta a analistului, intelegerea proceselor ~i exprimarea (prin interpretare) a acestei intelegeri, in timp ce partea psihotica necesita tolerarea regresiei propriu-zise la dependenta. De altfel, una dintre modalitatile de e~ec in ingrijirea copilului, in viziunea lui, consta in incapacitatea parintilor de a distinge clar intre fantasmele copilului ~i realitate, ajungand sa prezinte 0 idee ca pe un fapt sau sa reactioneze la 0 idee ca ~i cum ar fi 0 actiune, deoarece pot fi mai inspaimantati de idei decat de actiuni. Capacitatea de a tolera idei, atat de necesara analistului, dupa cum am vazut, in tratarea cu partea nevrotica a pacientului, este 0 trasatura a maturitatii ~i parte a maturitatii sociale, deoarece chiar capacitatea de fantasmare este cea care permite ca exprimarea bruta a instinctelor sa poata fi inhibata - fantasmarea reprezinta 0 caracteristica intrinsec uman~, materialul de baza al socializarii ~i civilizatiei. Din nou observam 0 similitudine cu functia reveriei materne descrise de Bion, necesara pentru

206

D.W. Winnicott

crearea in noul individ a acelui spatiu intermediar intre perceptie ~i actiune, spatiul in care se dezvolta gandirea. Un alt autor apropiat de Winnicott este Heinz Kohut; modul in care acesta descrie rolul imperfectiunii inevitabile a obiectelor sinelui arhaice idealizate in constituirea autonomiei individului aflat in dezvoltare, in conditiile in care aceste imperfec}iuni apar la 0 rata tolerabila ("frustrare optima") pentru narcismul acestuia, care sa-i permita astfel internalizarea transmutativa a obiectelor sinelui, este similar cu acela in care mama indeajuns de buna reu~e~te deziluzionarea copilului ei progresiv, tinand cont de competentele acestuia in ceea ce prive~te capacitatea de tolerare a frustrarii. Teoretizarea transferului fuzional allui Kohut ne reaminte~te de capacitatea esentiala in viziunea lui Winnicott in travaliul cu partea psihoticii a pacientilor, ~i anume aceea de a tolera regresia propriu-zisa la stadii foarte arhaice. Diferenta intre cei doi consta in faptul ca Winnicott conceptualizeaza 0 distructivitate primara ~i considera independenta ca reprezentand idealul de dezvoltare. De altfel, intr-o nota pe marginea textului Naturii umane, Winnicott precizeaza ca motivul pentru care nu a putut sa-~i publice scrierea consta tocmai in polemica determinata de faptul ca el considera cii exista 0 distructivitate primara (la un loc cu iubirea primara), ~i nu doar furie la frustrare, care, in conceptia lui, nu ar fi fost destul de timpurie. La fel ca in toate lucrarile lui, ~iin aceasta Winnicott se dovede~te a fi securizant prin recunoa~terea faptului cii tot ce se spune este doar punctullui de vedere, fara impuneri, fara repro~uri, fara exigente ... deci fara dezamagiri; el se dovede~te a se numara printre aceia care considera cii orice sistem filosofic se bazeaza de fapt pe credinta, credinta proprie a persoanei care-l concepe, respectiv accepta. Astfel ne lasa, mai mult decat atat, ne invita parcii, sa efectuam acela~i travaliu de sinceritate in sinele nostru ~i sa nu retinem deci dedit ce se dovede~te a fi "pe sufletul nostru"; ~i sunt multe cele pe care Ie pu tern retine ...

Bibliografie
Toate dirfile sunt publicate la Londra, dadi nu se indica altfel.

Abraham, K. (1924) "A Short Study of the Development of the Libido, Viewed in the Light of Mental Disorders", in Selected Papers on Psycho-Analysis. Hogarth, 1927. Aichhorn, A. (1925) Wayward Youth. Imago, 1951. Balint, A. (1931) The Psycho-Analysis of the Nursery. Routledge & Kegan Paul, 1953. Freud, A. (1926-27) The Psycho-Analytic Treatment of Children. Imago, 1946. - (1936) The Ego and the Mechanisms of Defence. Hogarth, 1937. Freud, S. (1900) The Interpretation of Dreams, in James Strachey,

ed. The Standard Edition of the Complete Psychological
Works of Sigmund Freud, 24 vol. Hogarth,

1953-73

vols 4, 5. - (1905) Three Essays on the Theory of Sexuality, S.E. 7. - (1917) Mourning and Melancholia, S. E. 14. - (1923) The Ego and the ld, S.£. 19. - (1926) Inhibitions, Symptoms and Anxiety, S.E. 20. - (1931) Female Sexuality, S. E. 21. Glover, E. (1932) On the Early Development of the Mind. Imago, 1956. Gorer, G. and Rickman, J. (1949) The People of Great Russia: A Psychological Study. Cresset. Guthrie, L.G. (1907) Functional Nervous Disorders in Childhood. Oxford University Medical Publications. Henderson, D.K. ~i Gillespie, RD. (1940) A Textbook of Psychiatry for Students and Practitioners, ed. a V-a. Oxford University Medical Publications. Jackson, L. (1954) Aggression and Its Interpretation. Methuen.

208

D.W. Winnicott

Jones, E. (1927) "The Early Development of Female Sexuality", ill Papers on Psycho-Analysis, ed. a V-a. Bailliere, Tindall & Cox, 1948. Klein, M. (1923) The Psycho-Analysis of Children, in Collected Works, vol. II. Hogarth, 1975. - (1934) "A Contribution to the Psychogenesis of Manic-Depressive States", ill Collected Works, vol. 1. Middlemore, M. (1941) The Nursing Couple. Hamish Hamilton, 1941. Money-Kyrle, KE. (1951) Psycho-Analysis and Politics: A Contribution to the Psychology of Politics and Morals. Duckworth, 1951. Ophuijsen, J.H.W. van (1920) "On the Origin of the Feeling of Persecution", ill Int. J. Psycho-Anal. 1. Riviere, J. (ed.) (1952) Developments in Psycho-Analysis. Hogarth, 1952. Rosen, J. (1953) Direct Analysis: Selected Papers. New York: Grune & Stratton, 1953. Spence, J. (1946) "The Care of Children in Hospitals", ill The Purpose and Practice of Medicine. Oxford University Press, 1960. Spitz, KA. (ig45) "Hospitalism: An Inquiry into the Genesis of Psychiatric Conditions in Early Childhood", in
Psycho-Analytic Study of the Child, 1.

Winnicott, D.W. (1945) "Primitive Emotional Development", in Through Paediatrics to Psycho-Analysis. Hogarth, 1975. - (1949) "Mind and its Relation to the Psyche-Soma", in Through Paediatrics to Psycho-Analysis. Hogarth, 1975. - (1949) "Weaning", in The Child, the Family and the Outside World. Harmondsworth: Penguin, 1964. - (1950) "Some Thoughts on the Meaning of the Word «Democracy»" in Home Is Where We Start From. Harmondsworth: Penguin, 1986. - (1968) "The Use of an Object and Relating Through Identifications", in Playing and Reality. Harmondsworth: Penguin, 1980.

Antic ExLibris

\P
1"

'0
:~

101LE~

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful