RICULOASL NORA ROBLES SECRETE PERICULOASE Insula Celor Trei Surori adaposteste secrete seculare si o mostenire periculoasa care inca o mai bintuie. setPROLOG ULA CELOR TRE! SURORI “SEPTEMBRIE 1699 ‘a a chemat furtuna. ‘ falele de vint, loviturile de trasnet, furia marii care tit temnita, cit si aparare. A chemat fortele, cele alasiuiau intr-insa, cele ce ee in afara. ee, joase si cele intunecate: ‘velté, cu mantia fluturind ca aripile unei pasari, sta- ngura pe plaja batuta de vint. Singur, numai cu gi durerea ei. $i cu puterea ei. Acea putere o acum, navalea printr-insa valuri-valuri napras-. a o dragoste ore din minti. te ca asa si era. pardasise barbatul gi copili ca sh vind aici, ji gs6 prada unui somn descintat care sa-i tina ocrotiti si nestiu- tori. Odata ce facuse ceea ce venise sa faca, nu se mai putea intoarce la ei. Niciodata n-avea sa le mai tina in miini chipurile dragi. a Sotul ei urma s-o jeleascd, iar copiii ei aveau s-o plinga. Dar nu se mai putea intoarce la ei. Si nu putea, nici nu voia, sa se abata de la calea pe care si-o ale- sese. : Trebuia sa plateasca. $i in sfirgit avea s& se facd dreptate, oricit de aspra. Statea cu bratele intinse in furtuna pe care o plas- muise. Pérul ji flutura despletit, in. panglici negre care biciuiau noaptea. — Nu trebuie sa faci asta. O femeie aparu linga ea,-arzind Iuminoasa in furtuna, la fel de stralucitoare ca focul dupa care fusese numita, Fata ji era palida, ochii intunecati de ceva ce parea a fi teama. -A si inceput. - Opreste-te acum. Surioara, opreste-te pind nu e prea tirziu. Nu ai dreptul. — Dreptul? Cea numité Pamint se rasuci in loc, cu ochi sca- paratori. ~ Cine are dreptul, daca nu eu? Cind i-au ucis pe nevinovati in Salém Town, i-au persecutat gi i-au spin- Zurat, n-am facut nimic ca sa-i oprim. ~ Opreste un potop gi vei cauza altul. $tii asta. Noi am faurit acest loc. ae - Din brate i se intinsera flacari, ca pentru a imbratisa Nsula leganata de mare. : _ = Pentru siguranta si Sete noastra, pentru stesugul nostru. = Siguranta? Mai poti vorbi, acum, despre anene | supravietuire? Sora noastra ¢ moarta, _ =$i 0 jelesc si eu, la fel ca tine. Igi incrucisa incet miinile intre sini, intr-un gest ru- lor. = Inima mea plinge la fel ca a ta. Copiii ei sint acum grija noasira. ji vei parasi tot asa cum i-ai parasit pe ai i? ' Nebunia ji sfisia inima la fel cum vintul fi ravasea darul. Chiar recunoscind-o, n-o putea invinge. — Nu va ramine nepedepsit, Nu va trai, cind ea nu Mai trdieste. f ~ Daca pricinuiesti vreun rau, iti vei incalca juramin- tele. iti vei pingari puterea, iar ceea ce trimiti in noapte $e va intoarce la tine intreit. Dreptatea-are pretul ei, — Nu $i asta. Asta, niciodata. Sotul tau va pierce o levasta, copiii tai, o mama. lar eu, inca o sora iubita._ Mai mult, chiar-mai mult decit atit, sfarimi credinta in a ce sintem. Ea nar fi vrut asta. Nu acesta ar fi fost raspunsul ei. —'A murit ca sa nu se apere. A murit pentru ceea ce ste; pentru ceea ce sintem. Sora noastra a fefuntat la utere pentru ceea ce numea ea iubires lar asta a re -Eaaales. =O alegere ce ramina in gitlej, amara, mult timp dupa é ce fusese inghitita. s — $i totusi, n-a facut rau nimanui. Fa asta, foloseste-ti harul in acest fel intunecos, si te vel osindi. Ne vei osindi | : pe toti. i) * — Nu pot trai, ascunsa aici. ; Acum avea lacrimi-in ochi, iar lumina furtunii le facea il sa arda rosii ca singele. | — Nu ma mai pot intoarce.din drum. E alegerea mea. Destinul meu. lau aceasta viata pentru a ei si-l blestem | pentru totdeauna. ‘ | Si, cerind razbunare, azvirlind-o ca pe o sageata lu- Hy). minoasa gsi ucigatoare dintr-un arc, cea cunoscuta ca PAmintul isi jertfi sufletul. CAPITOLUL 1 INSULA CELOR TRE! SURORI _ IANUARIE 2002 Nisipul inghetat fi scrignea sub picioare in timp ce : : alerga pe plaja arcuita. Valurile asterneau spuma peste suprafata aspra, ca niste zdrente de dantela. Deasupra, pescarusii tipau necontenit. Muschii i se incalzisera si Se miscau curgator ca ni- angrenaje bine unse, pe cea de-a doua mild a aler- ii de dimineata. Pasea rapid si disciplinat, iar respiratia ii rabufnea in buri albi. Si revenea jn piept ascutita si rece ca niste joburi de gheata. : Se simtea fabulos. ¥ . Pe plaja nu se vedeau alte urme de pagi decit ale ei,10 nee Suprapuse, urme noi peste urme vechi, 7 inainte si-napoi pe nisip. Daca ar fi vrut sa-si.parcurga cele trei mile in linie dreapta, ar fi traversat Insula Celor Trei Surori prin par- tea unde era cel mai lata. Aceasta idee ii placuse intotdeauna, Mica suprafata de pamint din largul coastelor statului Massachusetts era a ei, fiecare colina, fiecare strada, fiecare falez& si laguna. Ajutoarea de serif Ripley Todd simtea mai mult decit afectiune pentru Insula Celor Trei Surori, ci Cuitorii ei. Simtea responsabilitate. Vedea soarele care rasdrea oglindindu-se in feres- trele magazinelor de pe High Steert; Peste douad ore, magazinele aveau sa se deschida, iar oamenii urmau sa Porneasca pe strazi, dupa treburile zilei, In ianuarie nu prea veneau turisti, dar unii traversau de pe continent cu feribotul, igi bagau nasul prin maga- zine, sé plimbau pe dealuri, cumparau peste proaspat din port. in majoritate, inss. iama le apartinea insularilor, Cel mai mult ji placea jarna. a La capatul plajei, unde aceasta intilnea Capatul digu- lui de sub sat, se rasuci in loc $i porniinapoi, Barcile de Pescuit pluteau pe oceanul de culoarea ghetii. Avea sa se schimbe odata cu lumina. Incontinuu 0 fascina cit de multe culori putea contine paleta apei. Vazu barca |ui Carl Macey, jar un personaj; mic’cao jucarie, ridicd o mina de la pupa. U satul si lo- in timp ce alerga | liau nici trei mii de oameni, nu-i era greu sa-| re- jnoasea pe fiecare. aye - Incetini putin pasul, nu numai ca sa se racoreasca, ci pentru a-si prelungi singuratatea. vs i ‘ _ Adeseori o lua la alergarea de dimineata si pe ca- Yeaua fratelui ei, Lucy, dar acum se strecurase afara ingura. _ Singurdtatea era inca un lucru care-i placea nespus. Gi voise sa-si limpezeasca mintea. _ Avea multe la care. sa se gindeasca. Pe unele ar fi referat sa le evite, asa ca le inlatura pentru pean, a ce trebuia sa rezolve nu era tocmai.o problema. poti numi_ problema‘ un lucru care te bucura. : : - Fratele ei tocmai se intorsese din luna de mse i ic n-ar fi putut-o bucura mai mult decit s& vada cit de iciti erau el si Nell impreuna. ' Dupa toate cele prin care trecusera, aproape cu pre- vietii, era 0 adevarata satisfactie sa-i vada cuibariti in isa unde crescusera ea $i Zack. 2 — $i, in-ultimele citeva luni,.din vara, cind Nell isi termi- Mase fuga inspaimintata ajungind pe insula, se impriete- cu adevarat. Era o placere s& vada cum inflorise se inasprise Nell. P : Dar, ldsind la o parte toate aceste sentimentalisme, floarea de trandafir mai ramasese o pata de mana.ae Ripley nu se gindise mult la asta inainte de nunta, si nici chiar dupa aceea, cind le facuse cu mina la plecarea spre sAptamina de vacanta in Bermude, nu intrezarise tabloul de ansamblu. La intoarcere insa, vazindu-i imbujorati si infierbintati de flacarile lunii de miere, intelesese cum nu se putea mai clar. Fericitul cuplu avea nevoie de intimitate. Nu puteau face sex cind |i se nazarea, pe canapea sau pe jos, daca Ripley gutea intra in casa la orice ord din zi si din noapte. ; Nu ca vreunul dintre ei ar fi spus ceva. Nici n-ar fi spus. Parca ar fi purtat niste insigne de merit pe: piept. lar Ripley n-avea de gind sa-si agate niciodata asa ceva pe camasa. Se opri, sprijinindu-se de stincile din capatul plajei in timp ce facea intinderi de gamibe, tendoane si cvadri- cepsi, Avea trupul suplu si. tonifiat ca al unei tigroaice tinere. Se mindrea cu el si cu felul cum si-l controla. Cind se indoi din talie, fetrul de ski pe care gi-l tra- sese pe cap cAzu pe nisip, iar parul de culoarea stejaru- lui l@cuit i se revarsé liber. é il purta lung, fiindcd asa n-avea nevoie sa si-l aran- jeze si coafeze regulat. Era unvalt mod de a ramine stapina pe viata ei. Ochii-i erau verzi ca sticla. Cind avea chef, le mai aplica putin fard si rimel. Dupa dezbateri considerabile, ajunsese la concluzia ochii ei erau cele mai reusite parti ale unei fete com- 3@ din trasaturi desperecheate gi linii colturoase. Avea un usor pragnatism, fliindca dispretuise suzeta. | mai avea fruntea inalta si sprincenele negre, aproape izontale ale familiei. Nimeni n-ar fi putut-o acuza cA era draguta. ,Dra- gu {4 era un cuvint prea delicat— gi, oricum, ar fi jignit-o. fera sa-si considere fata puternica si sexy. Genul care putea atrage barbatii. Cind ji venea pofta. Ceea ce nu se mai intimplase de citeva luni. Partial, cauza consta in planurile de nuntd, planurile vacanta, timpul petrecut ajutindu-i pe Zack si Nell sa descilceasca hatisurile legii pentru a se putea casatori. lar 0 alté cauza, era nevoita sa recunoasca, era propria nemultumire gi nelinigte de dupa Halloween, cind sfi- se cu forta anumite buzunare ale fapturii ei pe care si le Gususe intentionat, cu ani in urma. | Nravusese incotro. Facuse ceea ce trebuia sa faca. | nu avea intentia sa repete performanta. _ Oricit de multe priviri imbietoare fi arunca Mi~ _ Gindul la Mia 0 readuse la punctul de plecare. _ WMia avea o casa goala. Nell o inchiriase, apoi se lutase, dupa nunta cu Zack. Oricit de mult detesta Ri- pley tranzactiile cu Mia, chiar si pe cele cinstite si lim- zi, casa galbena raminea solutia ideala. Era mica, privata, simpla. Avea sens, isi spuse Ripley, pornind pe treptele de _ lemn ce urcau-in zigzag de pe plaja spre casa. Era _ ifitant, dar si practic.aparent la intimplare printre carti. 14 ' Totusi, poate cA n-ar fi stricat sa-si ia citeva zile li- bere, s& dea de veste ca-gi cauta o locuinta cu chirie. fi putea pica de undeva ceva ce nu-i apartinea Miei. Inveselita de acest gind, Ripley urca scara in fuga si se repezi pe Veranda din spate. Stia c Nell cocea deja, la fel cum stia ca tn bucatarie mirosea ca-n rai. Cel mai mare avantaj era acela ca nu mai trebuia sa alerge dupa micul dejun. / ; O astepta. Delicios, indestulator, la dispozitia ei. Cind intinse mina spre clanta, ii vazu’ prin geam pe Zack gi Nell. ‘ Erau imbratisati ca iedera pe un stilp. Infasurati unul peste altul si infasurati unul fn altul. — Bai nene...! Expirind suierator, Ripley se retrase, dupa care urea din nou pe terasa, tropaind ca un cal si fluierind. Aga, le dadea timp s& se dezlipeasca unul de celalalt. Sau, cel putin, spera. Dar asta nu-i rezolva cealalta problema. La urma ur- mei, tot trebuia sa discute cu Mia. ‘ Cind ajunse la ,Café Book", Ripley se opri, tuguin- du-gsi buzele’ Mia rearanjase vitrina. Un taburet mic cu paiete, o figie de material rogu ‘drapata cu o neglijenta studiata si o pereche de sfesnice fnalte cu luminari groase si rosii in ele stateau aranjate 15 ca Via nu facea niciodata nimic la voia tntim- ‘recunoscu ca imaginea era calda si primi- r $i subtil — foarte subtil — sexy. Afara e frig, anunta vitrina. Intrati si cumparati o ¢a s-o luati acasa si sa va cuibdariti cu ea la cal- e-ar fi spus despre Mia — si putea spune o droaie a asta stia meserie. . ntra in magazinul cald, scotindu-si esarfa de Ja git. urile albastre stateau aliniate carti, in deplina or- inele interioare infatigau bibelouri atragatoare si semineu pilpiiau flacari aurii blinde, iar un alt sal, ilbastru altadata, staétea aruncat artistic peste un fotoliu 1c, imbietor. Mda, repeta Ripley in sinea ei, Mia isi cunogtea me- ria. $i nu numai atit. Pe alte rafturi se vedeau luminari de erite forme si marimi. Boluri adinci erau umplute cu pietre si cristale. Cutii orate cu carti de Tarot gi rune erau virite pe ici, pe in nou, totul foarte subtil, remarc incruntata Ripley. nu anunta deschis ca localul apartinea unei vraji- afe, dar nici n-o ascundea. Ripley isi imagina ca elementul de curiozitate con- ibuia cu mult la profiturile anuale ale magazinului. Nu era treaba ei.16 “Din spatele tejghelei mari cu incrustatii, vinzatoarea- gefa, Lulu, terminind de facturat cumparaturile unui cli- ent, isi cobori pe nas ochelarii cu’rama de argint pentru ao privi pe Ripley pe deasupra ei. — Cauti ceva pentru minte ca si pentru burta? — Nu, am destule pe cap. >= Citesti mai mult, stii mai mult. Ripley zimbi. — Eu le stiu deja pe toate. — Sau, cel putin, aga ai crezut intotdeauna. Am primit. saptamina asta o carte noua care-i exact ce te intere- seaza pe tine: ,,101 reguli de agatat* — unisex. atu, a Ripley fi zimbi tantog, in timp ce pornea spre scara care ducea la etaj. — Eu am scris-o. Lulu tistui din limba. — Nu te-am mai vazut in compania nimanui, de-o vreme-ncoace. — N-am prea mai avut chef de companie, de-o vreme-ncoace. 3 La etaj erau alte carti si alti clienti cotrobdind printre ele. Dar, aici, marea atractie era cafeneaua. Ripley sim- tea deja mirosul supei ziléi, bogata si condimentata. Primii vizitatori, care ar fi inhatat chiflele si briogele lui Nell, fusesera inlocuiti de grupul celor pentru prinz. Intr-o asemenea zi, Ripley banuia ca-i interesa o mincare fierbinte si satioasa, inainte de a savura vreunul ah lintre pacatoasele deserturi ale lui Nell. _ Seruta galantarul si ofa. ic Gogosi cu frisc. Nici un om intreg la minte n-ar fi at neatinse gogosile cu friscd, chiar dacd si celelalte itati erau la fel de tentante: ecleruri, tarte, furse- Si un tort care pdrea facut din straturi-straturi de at curat. ‘Artista creatoare a ispitelor factura o comanda. Avea ochili de un albastru limpede gi adinc, parul'ca o ° id aurie in jurul fetei ce lucea de sAnatate si mul- ire. _ Cind zimbea, in obraji i se formau gropite, Ti facu emn clientului spre una dintre mesele aranjate lingd eastra. Unora, casnicia le pria, isi spuse Ripley. lar Nell lanning Todd era una dintre acele persoane. ~ Pari destul de vioaie astazi, coment Ripley. — Ma simt grozav. Supa zilei e de sturion, sandvisu- sint cu... ~ lau doar o supa, o intrerupse Ripley. Fiindca am oie si de o gogoasa cu friscd, pentru a-mi asigura icirea. Si o cafea linga ea. = Vine. Pentru cina, am s& frig 0 guna, adduga Nell. Aga ca sé nu inhati vreo pizza in drum spre casa. ~ Mda, okay. Sigur. Acest lucru fi aminti lui Ripley de a doua latura a afacerii, Igi foi picioarele in loc, cuprinzind incaperea din- tr-o privire, = Pe Mia n-o vad nicaieri.18 —Lucreaza in birou. os 3 Nell puse supa in farfurie, adaugind.o chifla crocanta, Z oe « SlENIBESee roaspat coapta in aceeas! dimineats xe ie 4 : — Cred c-o sd apara curind. Azi-dimineata, ai trecut prin.casa aga de repede ca nici n-am apucat s stau de vorba cu tine, S-a-ntimplat ceva? — Nu, nu s-a-ntimplat nimic. s A a Poate ca era nepoliticos sa-si caute alta locuinta fara a anunta dinainte, Ripley se intreba daca problema facea parte’ din” zona bunelor maniere, care intotdeauna ii fusese cam dificila. is ~ Te deranjez daca halesc la bucatarie? o intreba ea i pe Nell. Asa, putem vorbi in timp ce lucrezi. — Sigur, vino. i , Nell duse mincarea la masa ei de lueru. — Esti sigur c& nu s-a-ntimplat nimic? —* " — Nimic, 0 incredinta Ripley. Frigu’ naibii, afara. Pas riez cA tu si Zack regretati ca n-ali stat in sud pind la primavara. : : + — Am avut o lund de miere perfecta. bones Simpul gind ji aducea un zimbet cald si satisfacut pe buze. ue — Dar tot acasa e mai bine. : Nell deschise frigiderul si scoase una dintre salatele zilei. ms . ae ~ Tot ce-mi doresc este aici: Zack; familia, pristentt casa mea. Acum un an, nici n-ag fi crezut s-ajung sa stau asa, stiind ca peste o ora plec acasa. 19 _ = Ti s-a cuvenit. _ = Intr-adevar. : _ Ochil lui Nell se intunecara, iar Ripley zAri in ei nu- ul puterii — un nucleu pe care-| subestimase toatd umea, inclusiv Nell. _ = Dar n-am cistigat singura. e linchetul sonor al clopotelului de la tejghea o anunta ’a O astepta un client. _ —Vezi sa nu ti se raceasca supa. i $i se strecura pe usa, salutind pe cineva. m _ Ripley lua o lingura de supa, oftind cu multumire cind | simti gustul. : _ Avea sa se concentreze asupra mesei, gindindu-se a celelalte mai_tirziu. . _ Dar abia incepuse s& manince, cind auzi vocea lui II strigind-o pe Mia. ~ Ripley e in bucatarie. Cred ca vrea sa-ti Vorbeasca. Cacat, cacat, cdcat! Ripley pfivi incruntata in farfurie, Incepind sé m&nince repede. ~ Ei, ei, simte-te ca la tine acasa. Mia Devlin, cu claia ei tiganeascd de par rogcat re- sindu-i-se peste umerii unei rochii lungi, verzi ca pa- durea, se rezema gratios de tocul usii: | Fata ei era o-minune formata din pometi inalti, cu Margini precis conturate, o gura sculptata, cu buze pline i rujate la fel de strident ca parul, piele neteda ca laptele ochi cenusii ca fumul vrdjitoresc. ; Ochii aceia o privird alene pe Ripley, cu o sprinceana _ tidicata intr-un arc dispretuitor. 420 — Asta si fac. Ripley continua sa manince. = Cred cA, la ora asta, bucataria e a lui Nell. Daca eram de alta parere, ag fi cdutat lina de liliac sau dint de dragon in supa. i : , — lar in perioada asta a anului, nu gasesti un dinte de dragon nici sa dai cu tunul, comenta Mia. Ce pot face pentru tine, Ripley? — Nimic. Dar.ma gindisem, in treacat, sa fac eu ceva pentru tine. ‘ i —Hai cd acum chiar m-ailasat cu gura cascata! ; Tnalt& si zvelta, Mia se apropie de masa gi se egeza. Ripley rupse inca 0 bucata de chifla si incepu s-o mestece. ; = Ai pierdut 0 chiriasa, cind Nell si Zack si-au pus pirostriile. Ma gindeam ca inca n-ai inchiriat din nou casa galbena, si de vreme ce tot caut o locuinté numai a mea, poate te scot eu din incurcatura. = Mai zi. - Intrigata, Mia rupse si ea 0 bucatica din chifla lui Ripley. d — Auzi, eu pe-asta am platit-o! Mia musca din bucata de piine, fara sa-i dea atentie. ~ Casa parinteasca a devenit cam prea aglomerata pentru tine? —E 0 casa mare... Ripley ridicd din umeri, apoi isi muta restul chiflei departe de Mia. ~ Dar, intimplator, tu ai o casa complet goala. Nu-i ao r §tie ce, dar nici eu n-am nevoie de-un palat, As fi Spusa sa negociez o chirie. , O chirie pentru ce? intreba Nell, intrind sa scoata nN frigider ingredientele unui sandvis. Pentru casa galbend, ji raspunse Mia. Ripley isi olocuinta. A, dar... Nell se intoarse spre el. = Ailocuinta, Ripley. Cu noi. _ =Hai s& nu ne mai incurcdm. k Era prea tirziu ca sA Tegrete ca nu aranjase sa dis- ute cu Mia intre patru ochi. 3 — Ma gindeam numai ca mi-ar placea s4 am o cdsutd jumai a mea, si daca Mia tot are una care cerseste... ~ Dimpotriva, o intrerupse lin Mia. Nici eu si nici lu- — Nu vrei sA-+ti fac 6 favoare? ridicd Ripley din umeri. Teaba ta. — Esti foarte draguta ca te-ai gindit la mine, replicd ia pe un ton dulce ca mierea — semn rau, intotdeauna. , Intimplator, chiar acum zece minute am semnat ontractul cu un chirias pentru casa galbena. I ime Gogosi. Erai in birou, iar Nell nu mi-a spus ca ar fi ist cineva cu tine. ‘ ~ La telefon, continua Mia. Un domn de la New York. _ Doctor, Am semnat o inchiriere pe trei luni, prin fax. Sper e4 asta iti linisteste cugetul. Z Ripley nu reusi sa-si ascunda Ja timp nemultumirea. fs = Cum am zis, e treaba ta. Si ce naiba vrea s4.facdRoe un doctor trei luni pe Insula Celor Trei Surori? Avem medic. 3 — Nu e doctor in meditina. Are doctoratul — gi, daca te intereseaza atit de mult, vine aici ca sa lucreze. Doc- torul Booke este cercetdtor in domeniul paranormalului- si doreste sa petreaca un timp pe 0 insula plasmuita de vrajitoare. — Futu-. a} ~ Succinta ca intotdeauna. fie ae Amuzata, Mia se ridica in picioare. — Ei, eu mi-am terminat treaba aici. Acum trebuie sa. vad daca pot aduce bucuria gi in viata altcuiva. 5 Porni spre usa, ate 0 clipa inainte de a se ii toarce. — A, miine va fi aici. Sint sigura ca i-ar face mare ‘placere sa te cunoasca, Ripley. — Tine-ti la distanté de mine vinatorii de ae Ei fir-ar sa fie! Ripley musca din gogoasa cu frisca. —Anume mi-a facut-o. — S& nu pleci nicaieri, ti spuse Nell, iegind cu co- manda. Peg vine in cinci minute, Vreau s&-ti vorbesc. : — Am de patrulat. — Mai asteapta. é —Praf mi-a facut pofta de mincare, se plinse Ripley, in timp ce reusea totusi s4 devoreze-gogoasa. Peste cincisprezece minute, Ripley iesea din Cafe Book", cu Nell agatata la brat. Avem de vorbit despre asta. ~ Asculta, Nell, nu-i mare lucru. Ma gindeam doar... Da, te gindeai. igi trase peste urechi cAciulita de fina, si mie nu mi-ai spus nimic, nici lui Zack. Vreau sa onsideri c& nu poti locul la tine in casa. bine... tipley isi puse ochelarii de soare si-si cocoga umerii, ce porneau spre sectie. p> Am eu, aga, o impresie, cd oamenii, cind se ca- toresc, prefera intimitatea, ~ Casa e destul de mare. Nu ne stam in drum. Daca fi genul casnic, as putea intelege ca te deranjeaza il ca eu petrec atit de mult timp la bucatarie. — Asta-i ultima din grijile mele, — Exact. Nu gatesti. Sper ca n-ai nimic impotriva ca ¢ @U pentru tine. Nu, .nici nu ma gindeam. Si-ti sint recunoseatoare, |, crede-ma. a Atunci, de ce? Fiindeaé ma scol asa de ve _ = Fiindca folosesc unul dintre dormitoarele de oaspeti | birou pentru Sisters Catering? _* Nici. Ge naiba, oricum nu-l ocupa nimeni. Ripley avea senzatia c era batuti sistematic cuo luca de catifea. % = Asoulta, nu-i vorba nici de gatit; nici de: camerele de Oaspeti sau de obiceiul tau sucit dé a te da jos din pat cu24 noaptea-n cap. Despre sex e vorba. —Poftim? —Tu si Zack aveti o viata sexuala. Nell se opri, studiind cu capul inclinat intr-o parte fata lui Ripley. ‘ —Da, avem: Nu neg. Ba chiar, avem o viata sexuala foarte bogata. —Vezi, asta e. ~ Ripley, inainte ca eu sa ma mut oficial in caséy Zack si cu mine am facut adeseori sex acolo. Niciodata n-a parut sa fie o problema pentru tine. 4 ~ Aja era altceva. Era sex normal. Acum faceti sex: conjugal. ~ Inteleg... Ei, te pat asigura cA procesul se desfa- soara absolut la fel. — Ha, ha. Nell progresase mult, reflecta Ripley. Existase o vreme cind ar fi batut in retragere chiar si la gindul celei mai mici confruntari. Zilele acelea apusesera pentru totdeauna. —£ anormal, de acord? Tu si Zack sinteti acum dom- i nul si doamna, iar eu va stau fn coasta. Daca vise face de-un tango orizontal pe covorul din living, sau sé luati cina la nudu’ gol intr-o seara? — Pe prima am si facut-o, iar acum incep sa ma gindesc serios si la a doua, Ripley. Nell 0 atinse pe brat, frecindu-i-t usurel.’ — Nu vreau sa pleci. ~isuse, Nell, insula asta e mica. N-o sa Va fie. -greu © gasiti, oriunde as poposi. Nu vreau sa te duci, repeta Nell. Vorbesc in nu- meu propriu, nu intr-al lui Zack. Poti discuta cu el fat, daca vrei, ca sA vezi ce parere -are: Ripley... n-am-avut o sora. bai neniea...! se aduna de spate, serutind zona prin oche- ‘soare. ie : ; 5: ; Nu-mi veni cu sentimentalisme, aici, in mijlocul 'N-am incotro. imi place sa stiu ca esti acolo, cd pot cu tine oricind. Cind au venit parintii vostri, la , am stat cu ei doar citeva zile, dar acum, cunos- du-i, $i avindu-te si pe tine, am din nou o familie. putea sa lasdm lucrurile aga cum sint, cel putin: amdata? 5 Tie Zack iti spune nu vreodata, cind i iei in lumina urilor 4stora albastre? — Nu si-cind stie ca e ceva cu adevarat important mine. lar daca ramii, iti promit ca, atunci cind vom ex, O SA ne prefagemc ca nu sintem casatoriti. u de la New York a inhajat ¢ casa galbena, sint oita sa mai astept... Ripley ofta prelung, exasperata. Cercetator ‘Paranormal, ce sa ti Povestesc... ! | Dor26 cere, As vrea ca vol doua s& nu va mai tot impungeti atit de des, Chiar sperasem, dupa... dupa ceea ce s-a intim: - plat de Halloween, ca veti fi din nou prietene. » Imediat, Ripley se inchise in sine. ~ Toata lumea a facut ceea ce era de facut. atin s-a terminat. Pentru mine nu s-a'schimbat nimic. — Numai o faz& s-a incheiat, o corecté Nell, Daca legenda spune ca... © i — Legenda aia-i un spanac. Numai gindindu-se la ea, pot Ripley fi pierea toata buna dispozitie. —Ceea ce sintem noi nu-i“un spanac. Nici ceea ce exista induntrul nostru. — lar ce fac eu cu'ceea ce am in mine ma priveste. Nu te-amesteca, Nell. ~ ~Bine. Totusi, Nell ii strinse mina gi, chiar prin manusile pe care le purtau amindoua, se produse o descarcare de energie. — Ne vedem la cina. in timp ce Nell se indeparta, Ripley strinse pumnul. Pielea inca o mai furnica de pe urma contactului. ,Vraji- toare afurisita!* mirii Ripley in sinea ei. Era nevoie s-o admire. Visurile fi veneau noaptea tirziu, cind mintea-i era deschisa, iar vointa, adormita. Ziua putea sa le nege, sa se inchida in sine, Sa-si respecte hotarirea luata cu peste un deceniu in urma. 27 “Somnul are o putere proprie si il seduce pe cel , Statea pe plajd, unde valurile se ridicau in- e. j au amarnic, negre gi naprasnice, malul, ca o mie i de inima nebunesti, sub un cer orb. ingura lumina provenea de la serpii sfichiuitori ai lor care izbucneau de fiecare data cind ridica bra- r lumina pe care o emana ea insdsi avea o culoare s furioasa, marginita cu rogu ucigator. Vintul mugea. jolenta lui, puterea lui nestavilita, ti stirnea’ fiori loc adinc, secret. Ajunsese dincalo, dincolo de uli, dincolo de tot ceéa ce era drept. Dincolo de speranta. lar o parte din ea, inca pilpiind, plingea cu jale dupa @a ce pierduse. Facuse ceea ce facuse, iar acum nedreptatile erau zbunate: loarte pentru moarte, Un cerc format din ura. O data ei ori. Scoase un strigat de triumf, cind fumul intunecat al ei negre sitoi intr-insa, minjind-o siinecind-o pe cea fusese, tot ceea ce jurase. Ince crezuse. ; Aga era mai bine, isi spuse ea, in timp ce miinile cute caus fi tremurau sub impactul fortei si al lacomiei. a ce fusese nainte era palid si slab, o burta-moale,28 in comparatie cu puterea si mugchii a ceea ce era acum~ Putea face orice. Putea sa cucereasca si putea sa ata ineesea Nu exista nimic si nimeni care ar mai fi putut-o opri. intr-un dans nebun, incepu sa se invirteascd pe ni- sip, pe deasupra acestuia, cu bratele desfacute ca doua aripi, cu parul revarsat in suvite prelungi, incolacite pre- cum serpii. Simtea gustul mortii ucigasului surorii sale, aroma vie de arama coclité a singelui pe care-| varsase, si stia ca niciodata nu cinase atit de bine. Risul ii tisnea asemenea unor fulgere, sfisiind cea- unul negru al cerului. Un torent de ploaie neagra eee pe nisip, sfiriind ¢ ca acidul. Glasul lui 0 striga. Undeva, prin nebunia noptii si propria ei furie, il. auzi. Lucirea slaba a ceea ce fusese ee ei se chinui sa arda mai stralucitoare. ]| vazu, doar o-umbra zbatindu-se prin vint si ploaie ca sa ajunga la ea. Dragostea se razboia si plingea intr-o inima rScit’ ca gheata. — Du-te inapoi! striga la el, iar vocea fi tuna, zgu- duind lumea. El, insa, continua sa vina, jntinzind miinile spre ea — ca s-o cuprinda, s-o aduca inapoi. Si vazu, doar o clipa, luciul ochilor lui in noapte, un lucru in care se citea iubire gi spaima. 29 i heer Se pravali o lance de foc. Chiar in clipa cind , cind lumina dinlauntrul ei facu un salt, sulita ar- e il strapunse. imti in ea insasi moartea. ; irerea si groaza a ceea ce trimisese, tntorcindu-se | intreite. i lumina dintr-insa scapata. las rece, rece, rece.CAPITOLUL 2 Nu arata diferit de ceilalti pasageri ai feribotului. Pal- tonul sau lung si negru flutura in vint, Parul, de un Bing inchis banal, fi filfiia in jurul fetei si nu avea nici un stil aparte. i a Isi amintise sa se barbiereasca si nu se taiase decit de doua ori, chiar sub linia puternica a barbiei. Chipul fi era ascuns dupa un aparat foto, fn timp ce lua instantanee ale insulei prin teleobiectiv. Pielea incd fi mai pastra bronzul tropical pe care-| dobindise in Borneo. See jn contrast cu ea, ochii caprui-deschis ca mierea ii straluceau aurii. Avea nasul ingust gi drept, iar fata o idee cam slaba. “ Adinciturile din obraji tindeau sa i se accentueze cind 31 nda in munca pentru perioade indelungate, uitind ia masa la ore fixe. li faceau sa arate ciudat, ca int flamind. avea un zimbet dezinvolt, senzual. destul de inalt, destul de desirat. cam stingaci. : “nevoit sa se tina de balustrada, pentru cao zgu- a feribotului s& nu-| arunce in apa. plecase prea mult. O stia, dar nerdbdarea il fa- deseori sa fie neatent. : regasi echilibrul si vir mina in buzunar dupa o le guma. oase un drops de lamfie vechi, doud hintii moto- un cotor de bilet - care-| nedumeri, caci nu mai minte cind fusese ultima oara la cinema — gi-un de teleobiectiv pe care credea ca-| pierduse, : multumi cu dropsul de lAmfie, in timp ce privea insula. Consultase un saman din Arizona, vizitase un om se declara vampir in muntii din Transilvania, fusese temat de un brijo. dupa un incident regretabil in Me- " raise printre fantome intr-o vila din Cornwall si cer- etase ritualurile unui necromant din Romania: De aproape doisprezece ani, MacAlister Booke stu- , Inregistra, consemna imposibilul, Intervievase vrdjitoare, stafii, licantropi, oameni rapiti extraterestr $i mediumi metapsihici. jouazeci si opt la suta dintre ei erau escroci sauBe victime ale amégelilor. Dar cei doi la suté ramagi... bine, aceia il faceau s& mearga mai departe. Nu se multumea doar sa creada in a’ ii dedicase munca lui de-o viata. Ideea de a petrece urmatoarele citeva luni pe o bu- cata de pamint despre care legenda spunea ca fusese smulsa din coasta statului Massachusetts de catre un trio de vrajitoare si consacrata ca sanctuar il fascina. FaAcuse cercetari-extensive despre Insula Celor Trei Surori si scormonise dupa toate informatiile disponibile despre Mia Devlin, actuala vrajitoare a insulei. Aceasta nu-i promisese nici un interviu, sau accesul la activitatile ei, Spera, insa, s-o convinga. Un om care reugi$e sd patrunda la o ceremonie a neodruizilor ar fi trebuit sa poata convinge o vrajitoare solitara sa-l lase s-o priveasca in timp ce facea citeva farmece. in plus, banuia cd puteau ajunge la 0 invoiala. Avea un lucru despre care era sigur ca ar fi interesat-o, pe ea si pe oricine altcineva mai era legat de plesten vechi de trei sute de ani. Ridica din nou aparatul, reglind cadrul astfel incit sa cuprinda si farul alb si casa veche de piatra, ambele cocotate pe faleza. Stia cd acolo locuia Mia, sus, deasupra satului, aproape de liziera deasa a padurii. La fel cum stia ca era proprietara librariei din sat, care avea mare succes. O vrajitoare practicd, dupa toate aparentele, care stia 33 a, $i Ss trdiasca bine, in ambele lumi. pta s-o vada la fata. il anunta Sa Se pregateasca pentru debarcare. la Land Rover si-si introduse camera:in tocul inul din dreapta. din nou de capacul pentru obiectiv, ramas.in paltonului, ultime citeva minute pina la acostare, igi niste insemnari, apoi adauga pentru ziua in Umul cu feribotul a fost placut, Ziua e senina si putut face un numar de fotografii din diferite un- ‘desi va trebui sa inchiriez o barca pentru partea a insulei. punct de vedere’ geagrafic si topografic, Insula Trei Surori nu are nimic neobisnuit. ‘alata ei acoperé aproximativ noua mile patrate, cuitorii permanenti — ocupindu-se fn mare parte cu 1, comertul cu améanuntul si turismul — numara itin de trei mii. o mica plaja cu nisip, numeroase golfuri, lagune de marna. ste partial Tmpadurita, iar fauna indigena include — cu coada alba, iepuri, raccooni. Paésari marine ti- pentru aceasta zona. Precum si bufnite, ulii si cio- foare motate in regiunile impéadurite.Exista un singur sat. Majoritatea locuitorilor traiesc in satul propriu-zis sau pe o raza de o jumatate de mila in jur, desi exista citeva- case si locuinte de inchiriat si ta distante mai mari. : ! Infatigarea insulei nu are nimic care s-o indice ca pe - 9 sursa de activitate paranormala. Am. constatat, insa, ca aparentele sint instagpente documentare nedemne de fneredere. Abia astept s-o cunosc pe Mia Devlin si s4-mi incep studiile. i ‘ Simti socul slab al acostarii, dar nu ridica pia Acostat, Insula Celor Trei Surori,.6 ianuarie, 2002. Se uita la ceas. 12:03 P.M. EST. Strazile satului erau ingrijite ca intr-o carte cu po- vesti, iar traficul, razlet. Mac le strabatea cu masina, facea ocoluri, consemna pe reportofon diverse locuti. Putea gasi in jungla o ruina mayaga straveche, cu ajutorul unei harti mizgalite pe un servetel mototolit, dar avea obiceiul sa uite locurile mai banale. 35 Banca, posta, piata... zeria, fir-ar sa fie! si fara greutate un loc de parcare la doar o Sate ita de ,,Café Book“. placu imediat cum arata cladirea — vitrina, vederea spre mare. si cAuta servieta, arunca induntru reportofonul, pen- ice eventualitate, si cobori. Magazinul fi placu si mai mult pe dinauntru. ‘ocul vesel din caminul de piatrd, tejgheaua mare, ptata cu luni si stele. lul al XVil-lea, conchise el, demna-de-un muzeu. ia Devlin nu avea numai talent, ci si gust. Porni spre tejghea gi spre femeia scunda ca un gnom @ statea agezata pe un taburet inalt, in spatele aces- O miscare, o strafulgerare colorata, fi atrase atentia. iesi dintre rafturi, zimbind. ~ Buna ziua. Va pot ajuta? Primul lui gind limpede fu: ,Mamaaa!* — Eu, 4a, hmm... O caut pe domnigoara Devlin. Mia lin. * — Si ati gasit-o. Veni spre el, intinzindu-i mina. ~ =Domnul MacAlister Booke? — Mda. Mina ei era ingusta si prelunga. Pe degete, inelele scinteiau ca niste nestemate pe o | Matase alba.36 Se temea s-o stringa prea tare. —Bine ali venit pe Insula Celor Trei- Surori. Ce-ar fisa poftiti sus? Va ofer o.cafea sau poate o gustare. Sintem foarte mindri de cafeneaua noastra. 37 Deitcu masa, comenta el, in timp ce se es lao inga fereastra. eel are si firma Sisters Catering. Livreaza la domi- — Aa... O gustare nu m-ar deranja. Am auzit despre tne de stiut. cafeneaua dumneavoastra numai lucruri bune. Clipi de doua ori din ochi, dar stralucirea de pe — Perfect. Sper c& ati avut 0 calatorie fara incidente. | nu pali. Pind acum, da‘, isi spuse el. —A fost placuta, multumesc. O urma pe scara. —Imi place magazinul dumneavoastra. = Si mie. Sper sa Va fie de folos in timpul sederii pe insula. Ea este prietena mea, artista tafenelei, Nell Todd. Nell, domnul.doctor Booke. —Incintat de cunostinta. Nell isi arat& gropitele din obraji, intinzindu-i mina peste tejghea. — Domnul doctor Booke tocmai a sosit de pe conti- nent, si cred ca ar vrea sa manince ceva. Din partea casei, domnule doctor Booke. Spuneti-i numai lui Nell ce-ati dori. — Voi lua sandvisul specialitate si un cappuccino mare, va multumesc. Tot dumneavoastra si gatiti? — Da. Aziva recomand placinta cu mere Betty. -Ams-o incerc. — Mia? intreba Nell. — Mie, doar.o supa si ceaiul de iasomie. ~ — Vine, VA adue comenzile imediat. — imi dau seama ca, atita vreme cit stau aici, nu voi Poi spre tejghea. Todd, de exemplu, spuse el, aruncind 0 privire ina- F — Nell s-a maritat cu un Todd, acum vreo doua sap- iy, trebuie pur si simplu s-o spun, sper sa nu luati in nume de rau. Sinteti cea mai frumoasa fe- € pe care am vazut-o in viata mea. -Va multumesc. 3 Se rezema de spatar. a am luat-o deloc in nume de rau. Perfect. Nu vreau s& pornim pe picior gresit, intrucit sa lucram impreuna. Dupa cum v-am explicat si la telefon, nu... lucrez cu ‘Sper sa va razginditi dupa ce ma veti cunoaste mai - ea un zimbet plin de energie, conchise Mia. Fer- de strimb, fals inofensiv. _—Vom mai vedea, In ceea ce priveste interesul dum- astra, pentru insula gi pentru istoricul ei, nu veti lipsa de date, Majoritatea locuitotilor permanenti parte din familii care traiesc de generatii pe Trei Su-38 tamini, de fapt. Zacharian Todd, seriful nostru. Cita vreme ea e... noua pe insula, familia Todd a locuit aici, intr-adevar, de generatii. j Mac stia cine era Nell. ~ Fosta sotie.a lui Evan Remington. Un om care exerci- tase cindva o putere si o influenta considerabile in indus- tria de divertisment. Un om despre care se descoperise ca era agresiv $i violent. lar care acum era declarat prin lege bolnav min- tal si stétea inchis. Seriful Todd il arestase, chiar aici, pe Insula Celor Trei Surori, dupa o serie. de evenimente strani din noap- tea de Halloween. Sabbatul de Samhain. Era un fenomen pe care Mac intentiona sa-| explo- reze mai in profunzime. GChiar cind voia sa aduca vorba despre asta, ceva din expresia Miei il preveni sa nu se grabeasca. — Arata minunat. Multumesc, fi spuse el in schimb lui Nell, care le adusese mincarea. —Pofta buna. Mia, diseara iti convine? — Absolut. — Atunci, am sa vin pe la vreo sapte. SA ma anuntati daca mai aveti nevoie de ceva, domnule doctor Booke. — Nell tocmai s-a intors din luna de miere, spuse ‘incet Mia, cind ramasera din nou singuri. Cred ca intre- barile despre anumite perioade din viata ei nu sint po- trivite tocmai acum. —In regula. “ah intr-adevar. lar ceea ce sint eu, Mac, nu e ceva de ) rezemé, intrind in vorba cu Nell. 39 Jeauna sinteti atit de cooperant, domnule doc- ¢, Probabil ca nu. Dar nu vreau sa va supar ‘inceput. sca din sandvis. comenta el. Foarte bun. | apleca inainte, jucindu-se cu’ lingura tn farfu- Ju alnicii cu zaharelul? S ‘dumneata esti foarte buna. Ai facultati metapsi- U totii le avem, la un anumit nivel? Nu explora de-al dumitale dezvoltarea celui de-al saselea it, cum il numeai? i citit opera. $i nici de exploatat. Am fost de acord sa-ti in- _ casa, $i sa vorbes¢ cu dumneata cind am dis- numai datorita unui singur lucru. Okay. Care? : o minte stralucita si, Jucru si mai important, flexi- admir pentru asta. In ceea ce priveste incre- impul isi va spune cuvintul. ica o privire spre uga gi facu un gest. ar acum vine o minte destul de stralucita si foarte bila. Ajutor de serif Ripley Todd. lac se uilé si o vazu pe atragdtoarea bruneta cu re lungi mergind spre tejgheaua cafenelei, de care\ — Ripley e un alt nume comun pe insula. = Da, este sora lui Zack. Mama lor era o Ripley. Au legaturi de rudenie lungi, pe ambele lini familiale, cu Surorile. Legaturi foarte lungi, repeta Mia. Daca ai ne- -voie de 0 contributie cinica in cercetarile dumitale, Ripley @ persoana ideala. Incapabila s& reziste, Mia surprinse privirea lui Ripley si-i facu semn s& se apropie. In mod normal, Ripley n-ar fi fAcut decit s& se strimbe, pornind ‘in directia opusa. Dar, de obicei, un chip strain. pe insula merita sa fie ” verificat. Un tip aratos, isi spuse ea in timp ce se apropia. Cam in stilul unui ee de biblioteca. De cum ii veni a¢est gind, sprincenele i se ebingt. Biblioteca. Doctorul in monstrologie al Miei. z ~ Domnul doctor MacAlister Booke, domnisoara aju- tor de serif Ripley Todd. — Incintat de cunostinta. Mac se tidica in picioare, surprinzind-o pe Ripley cu statura lui inalta. —Nu stiam c& se da titlul de eg gi pentru studiul balivernelor. —Nu-i asa ca-i adorabila? zimbi radios Mia. Tocmai i ii spuneam lui Mac c@ ar trebui sa te intervieveze in lega- tura cu vederile tale inguste si marginite. in ome nici n-ar dura prea mult timp. — Aaah, casca fals Ripley, agatindu-si degetele mari de buzunare,'in timp ce studia fata lui Mac..Nu cred ca am prea multe lucruri interesante-de spus. Pe-aici, Mia e ~ —Nu, nu-mi vine deloc a crede. Mac isi !4sa lucrurile in Rover si porni intr-o inspectie At cu fantome. Daca ai vreo intrebare de- ictele practice ale vietii cotidiene pe insula, ma gor, pe mine sau pe gerif. a r esc, A, iar in baliverne am doar masterul. u mi-am terminat teza de‘doctorat. le lui Ripley tresarira. tim. Rover-ul ala din fata-i al dumitale? lasat cheile in contact?“ se intreba Mac, ba- e peste buzunare. re problema? Sedere placuta. Eu merg sd imbuc ceva de Nu intentionat ostila si iritanté, spuse Mia dupa ce se indeparta. Asa s-a nascut. lu face nimic. se aseza din nou, mincind mai departe. int foarte obisnuit cu asemenea conceptii. Presu- i dumneata. Din cind in cind. Esti foarte adaptabil si ingaduitor, doctore MacAlister Booke?.. tem-ca'da. E destul de plicticos, ag crede. fia isi lua ceaiul, studiindu-l pe Mac peste buza cegs- isei galbene. O asigurase pe Mia ca nu era nevoie sa42 vind si ea. Adevarul era ca voia'sa simta atmosfera fara ea. Avea 0 prezenta puternica si care-i distragea atentia. Casa era mica, fermecator de cocheta, de o calitate net superioara majoritatii locuintelor pe care le gasea de obicei in expeditiile de studi.” Stia cA multi oameni jl considerau un om mai deprins cu bibliotecile intunecoase gi prafuite. De multe ori era aga, dar se simtea la fel de bine si intr-un cort in jungja, atita vreme cit avea destule baterii pentru echipamentele lui. : = Doud dormitoare. Asta 0 sa fie bun de cabinet auxiliar. Cred c-am s@ ma instalez in primul rind in living. Voi face bucatarie numai daca ajung atit de ea incit sA gatesc. Nell Todd. Scoase din buzunar cartea de vizita a firmei Sisters Catering pe care 0 luase de ‘la biblioteca si o puse in mijlocul aragazului, unde ar fi yazut-o imediat daca-i ve- nea ideea sa gateasca. Se uit pe fereastra, admirind padurile din apropiere si lipsa altor case. Adeseori lucra la ore ciudate. Aici nu avea vecini aflati destul de aproape ca sa se plinga. Aruncd geanta pe care o adusese cu el pe pat, in dormitorul cel mai mare, si se trinti cu fundul pe saltea ca sa-i incerce elasticitatea. jn minte i se ivi imaginea Miei. — Cuminte, baiatu’, se preveni’el. Nu-mi veni cu gin- duri carnale despre o femeie care ti le-ar putea smulge lui, din care cobori Ripley, oara ajutor de serif Todd. inule doctor Booke, simtea cam vinovata pentru ca-| luase tare r fi trebuit s& se simta aga, igi reprosa ea, fi atras atentia Nell. tio multime de lucruri aici. nu-i decit o parte. Imi vor mai sosi si altele, a din fire, Ripley se uité in partea din spate tele decit astea? Ida. Tot felul de obiecte interesante. se capul spre el. = In mare parte. Senzori, scanere, contoare, camere deri, computere. Jucarii dragute. parea sa-l incinte atit de mult, ineit pe Ripley : inima sa fie ironica. 7 Va dau o mina de ajutor la carat ce v-a mai ramas -—Multumesc, nu e nevoie. Unele sint destul de grele. , Ripley rise ironic si scoase din Rover o cutieA4 Nu incapea nici o indoiala, conchise Mac, conducind-o in casa. — Multumesc. Practicati vreun sport? Cite impingeri de brate puteti face la banca? Sprincenele lui Ripley se inaltara. — Fac douasprezece reprize de cite nouazeci de livre intr-o serie. Nu-i putea aprecia bine constitutia fizica, in palton si _pulovarul gros de dedesubt. — Dumneavoastra? —A, cam la fel, avind in vedere greutatea corporala. Mac iesi- din nou. In urma lui, Ripley incerca sa-i stabileasca latimea umerilor, Si consistenta fundului. = Si ce faceti cu toate... lucrurile alea interesante? — Studiez, observ, inregistrez, consemnez. Ocultul, paranormalul, cripticul. Stiti, tot ceea ce e.., aparte. — Circoteca. Mac se mullumi sa zimbeasca. Nu numai cu gura, observa Ripley, ci si cu ochii. —Unii oameni sint de parerea asta. Carara impreuna in casa restul de cutii si pungi- + sa va ia o saptamina despachetatul. Mac se scarpind in cap, scrutind gramezile imprasti- ate peste tot. ~ Niciodaté nu vreau sa-mi iau atit de multe, dar, in fond, nu stii de ce vei putea avea nevoie, Recent am fost in Borneo, si-mi venea sa ma iau la palme pentru ca nu-mi impachetasem detectorul de energie — e ca un 45 de miscare, putin mai altfel, ii explica el. In Bor- unde sa gasesti asa ceva. uma mir. a v-arat. paltonul si il arunca neglijent in lAturi, ina- -apleca sa caute printr-o cutie. , surpriza, constata Ripley. Domnul doctor ~ un fund excelent. asta are miner. E complet portabil. Singur ctat. na putin cu un contor Geiger, desi Ripley nu & fi vazut vreodata un contor Geiger adevarat. e leaza si masoara forta pozitiva si negativa, ii : ‘el. Mai simplu spus, reactioneaza fata de par- rcate din aer, sau dintr-un obiect solid, ori apa. Atit doar c& Asta nu e antiacvatic. Lucrez — are Sa poata fi folosit si in apa. Cind am nevoie, pot sa-| cablez la computer ca sa obtin o imagine aa marimii si densitétii fortei, plus alte date’ perti- M-hmm.., # | ley arunca o privire scurta spre fata lui. Arata atit sincer, atit de multumit de micul dispozitiv pe care- | In mina. _ = Va pasioneaza foarte mult, nu-i.aga? _ = Mda, destul de mult. Mac puse aparatul in functiune pentru-a-i verifica ba- Dintotdeauna m-au pasionat paranormalul si elec-