You are on page 1of 15
LUCRARILE SEMINARULUI GEOGRAFIC "DIMITRIE CANTEMIR", Nr. 17-18, 1997-1998 Fragmentarea orizontala a reliefului din Masivul Giumaliu, evidentiata prin prisma utilizArii a trei procedee de reprezentare cartografica de Dan Lesenciuc Cuvinte cheie: relief, fragmentare, metode, densitate, harti. Consideratii generale Masivul Giumalau apartine din punct de vedere morfostructural zonei cristalino- mezozoice a Carpatilor Orientali. Individualitatea acestui masiv este dati de simplitatea orograficd, grefatt pe complexul structural al zonei cristalino-mezozoice, Principalete aliniamente de iniltimi sunt fragmentate de fracturi transversale sau de discontinuitati de facies litologic, cu implicatii directe in formarea unei rejele hidrografice cu caracter Ppreponderent divergent. ceea ce priveste delimitarea acestui masiv de regiunile invecinate, facem precizarea ci, arii de discontinuitate geografica clart, care si fie considerate limite ale masivului, sunt doar cele doud vai: Bistrita si Moldova. fn afara acestora, restul limitelor urmiresc 0 serie de afluenti ai celor dou rauri. Prin urmare in partea estick se fnvecineazii cu Masivul Rardu find delimitat de acesta prin intermediul vailor: Cotbu (afluent al Bistrifei) si Izvorul Giumalaului (afluent al Moldovei). La nord si nord-vest se invecineazi cu Obcina Feredeului si Obcina Mestectinisului, limita fiind trasat pe Valea Moldovei,apoi pe Valea Putnei cu afluentul stu Putnisoara, Pasul Mestecinis si parful Pucios (afluent al Bistritei). Spre vest si sud-vest se invecineaza cu Muntii Suhard, iar spre sud si sud-est este delimitat de Depresiunea Dornelor si Masivul Pietrosu Bistritei,de Valea Bistritei Aurii, iar dupa confluenta acesteia cu raul Dorna, pe Valea Bistritei. in cadrul acestor limite, Masivul Giumaliu se extinde pe o suprafar’ de circa 213 Km? avind o forma romboidala cu axa mare orientata pe directia nord nord est-sud sud-vest, Abordarea unei regiuni din punct de vedere morfometric trebuie si plece de la convingerea cercetétorului ci metodologia utilizat se preteazA reliefului respectiv iar rezultatele obtinute se apropie cit mai mult posibil de realitatea din teren. Majoritatea elementelor morfometrice ale Masivului Giumaliu au ca element de refering’ actuala refea de vai, care fragmenteazt acest teritoriu. Tinand cont de faptul c& refeaua hidrograficd s-a instalat pe principalele trasee cel putin din sarmatianul mijlociu, cu continuitate pana astizi, asa cum dovedeste analiza depozitelor corelate din regiunea pericarpaticd (I,Donisd, 1965, 1968), putem considera c& liniile majore ale reliefului erau deja conturate inc din prima parte a sarmatianului. 112 Dan Lesenciuc Parametrii morfometrici ai reliefului, determinayi la un moment dat, sunt tntr-o continu dinamici astfel incat valorile cantitative obinute pot fi utilizate pentru elaborarea unor prognoze in ceea ce priveste dinamica reliefului. Fragmentarea orizontala a reliefului fn cadrul analizei morfometrice a Masivului Giumalau, un rol important il define densitatea fragmentirii reliefului, care este dependent’ de ansamblul condifiilor fizico-geografice specifice acestui teritoriu iar pentru determinarea corecta a acesteia, este necesar sii se ia in considerare talvegurile elementare ca unitate de baz a structurii refelei hidrografice, talveguri denumite de Shreve (1966, 1967) "refele exterioare". Densitatea retelei de drenaj, fiind un element foarte complex influenjat de geomorfologie, geologie, precipitatii, soluri, vegetatie si societatea omeneasca, poate oferi o serie de indicafii asupra evolutiei si fragmentirii reliefului, asupra modului de scurgere, gradului de torenfialitate a unui bazin hidrografic si chiar asupra debitelor de apa scurse (I. Zavoianu, 1967). fn studiul de fafé vom prefera nofiuned de "refea de drenaj” celei de "reyea hidrografici" pe considerentul ci elementele terminale, deci situate cel mai amonte, ale réurilor, nu sunt rauri in sensul consacrat al cuvantului ci niste trasee colectoare de ape si sediment, dar care au la rindu-le toate atribusiile unei structuri de drenaj. fn acest sens credem ci refeaua de drenaj poate fi considerata o retea de trasee care colecteazi si concentreaz& fluxul de api si sediment spre nivelul de baza general al acesteia. Asupra acestui aspect vom insista in lucrarea de faf’, cu intentia de a pune in discutie trei modalitati de reprezentare cartografic a densit&ii fragmentirii reliefului avand ca scop, evidentierea pe baze cantitative a pretabilititii acestora pentru zonele montane. Reprezentarea cartograficd a densitAtii fragmentirii reliefului utilizdnd metoda cartogramei in acest sens am calculat fragmentarea orizontalé a reliefului ca find suma lungimilor formelor depresionare care au capacitatea de a orienta si organiza scurgerea de pe 0 unitate de suprafafi de 1 Km?. Astfel unititile de refering’, artificial create, constituie o refea de pitrate pentru care s-au calculat densititile, iar valorile acestora au fost inscrise in centrul fiecdrui pitrat. in urma acestei operafii a fost obtinut prima reprezentare cartograficé a densititii fragmentirii reliefului din Masivul Giumaliu, (fig. 1). Referiri asupra acestei metode au fost ficute la noi in fara de clitre M. Grigore (1972,1979) si J. Ungureanu (1978, 1988). ‘Asupra pretabilitigii acestei_metode pentru calculul densit&fii fragmentiii reliefului din regiunea luati in studiu,putem face urmitoarele constatai: ~ este necesar sii se utilizeze hirfi topografice la scar ct mai mare, (in cazul de fafa am utilizat hirti topografice la scar 1:25.00); trebuie’ extras’ de pe hixile topografice intreaga refea de drenaj, utilizind metoda inflexiunii curbelor de nivel. Precizim cd rezultatul final depinde in, mare masura de aceasti etap’ de Incru Fragmentarea orizontali a reliefului din Masivul Giumalu, evidentiati... 113 deoarece gradul de corectitudine creste odat cu experienta celui care lucreaz’. Erori {in acest sens pot sii apart atunci cAnd rejeaua de drenaj nu este extrasi fn intregime; ~ este indicat ca unitatea de referinta artificial creat si aibi suprafata de 1 Km’. Mirirea sau micsorarea unititii de referint& poate duce la aparitia unor erori de calcul; - folosind aceast4 metoda, constructia cartografic’ este relativ simpla si necesita un timp scurt de executie, astfel inc&t se creazi posibilitatea determinarii rapide a arealelor de maxim si minima densitate, precum si posibilitatea determinirii rapide a categoriilor de densitate ce detin maximul de procentaj din suprafata luat in studiu, - marele neajuns al aplicarii acestei metode const& in faptul ci se obtin suprafefe geometrizate; in ansamblu aceasti modalitate de a reprezenta cartografic densitatea fragmentirii reliefului din Masivul Giumalau poate fi utilizata doar pentru formarea unei imagini generale asupra acestui fenomen. Valorile cantitative obtinute pot fi utilizate in caracterizarea morfometrica a teritoriului luat in studiu, dar cu anumite rezerve in ceea ce priveste veridicitatea lor. Reprezentarea cartograficd a densititii fragmentirii reliefului utilizind metoda izoliniilor rezultate prin interpolarea valorilor numerice din cartograma Cea de a doua reprezentare cartograficd a densititii fragmentérii reliefului din Masivul Giumaliu (Fig.2), a fost obfinuti pe baza interpolirii valorilor numerice din prima hart si trasarea izoliniilor respective, La analiza pretabilititii acestei metode de reprezentare cartograficd pentru teritoriul Iuat in studiu se pot face o serie de preciziri: ~ refeaua geometricd, incompatibila cu realitatea din teren, a fost inlaturata din acest material cartografic ins trebuie tinut cont de faptul ci interpolarea si trasarea izoliniilor au fost executate pe baza caroiajului initial; ~ interpolarea valorilor si trasarea izoliniilor se executa relativ usor; > materialul cartografic nou rezultat tinde si ofere o imagine mai corecti a distribufiei diferitelor categorii de densititi pe suprafata Iuatd in studiu; ~ se pune foarte bine in evidenté faptul c& partea superioard a interfluviilor cu fragmentare redus& se incadreazi categoriilor 0-1 si 1-2 Km/Km?; ~ arealele de convergena a refelei de vai sint delimitate de izolinia de 4 Km/Km’, incadrandu-se categoriilor 4-5 si 5-6 Km/Km?; ~ folosirea unui numar relativ redus de valori numerice pentru interpolate, poate crea o serie de neajunsuri. Astfel, in cazul de fat, existd o serie de areale care, fn realitate,-ar trebui si fie incadrate unei categorii de densititi cuprinse intre 4-6 KmV/Knt_ dar, de fapt, apartin unei categorii inferioare, respectiv 3-4 Km/Km?, in acelasi sens, pot fi observate areale cu densitifi foarte mari, respectiv, de peste 5 Km/Km? dar care, in interior, prezinti o refea de drenaj destul de aerisiti. Un astfel de caz poate fi observat in bazinul hidrografic al raului Chilia. Dan Lesenciuc 114 | iNTgITGY WAYLNGWOWES HIVLISNIO VIavH AYIWWNID INAISVN Figura nr, 1a Fragmentarea orizontala a reliefului din Masivul Giumalau, evidentiati... U5 Figura nr. 1b Dan Lesenciuc 116 > I WNIT WBYINANVES MYyISNIO vLUVH AYTIVWNID TNAISVW Figura or, 2a ‘Fragmentarea orizontal a reliefului din Masivul Giumaliu, evidentiati... 117 VATRA OORNEI 118 Dan Lesenciuc © posibil& explicatie a aparifiei acestor situafii ar rezulta din faptul c&, in zonele in care in prima reprezentare cartografici se alaturau dou’ unitii artificial create ale ctror valori numerice prezentau difernefe destul de insemnate, prin interpolare, noile areale rezultate au fnregistrat o usoari deplasare de la poziia real. in ansamblu, aceasti modalitate de reprezentare cartografici a densititii fragmentirii reliefului poate fi utilizati pentru regiunile montane, ins cu mentiunea c& valorile cantitative rezultate in urma planimetrarii arealelor ce apartin diferitelor categorii de densitate, trebuiesc folosite cu oarecare rezerva. Reprezentarea cartograficd a densitifii fragmentirii reliefului utilizand metoda izoliniilor rezultate prin interpolarea valorilor numerice din cartogramele semisuprapuse A treia reprezentare cartograficd a densitAfii fragmentari relicfului din Masivul Giumaléu a fost obfinut4 folosind metoda cartogramelor semisuprapuse (fig.3). Accasti metoda a fost propusa si utilizat% pentru prima dati de V. Sficlea (1972) sub denumirea de “metoda patratelor semisuprapuse”. Ulterior, referiri asupra utilit’ii acestei metode, au fost ficute si de N. Réidoane (1984) si C. Rusu (1997). Aceasti reprezentare are ca punct de plecare tot metoda cartogramei dar, de aceasti dati, avand ca scop indesirea refelei de valori utilizate. in acest sens, pentru interpolare, se va trasa o noua refea de pitrate astfel incat fiecare pitrat nou s& se suprapund peste dowd jumitigi de pitrate alfturate. Operatia de suprapunere se efectueazi plecdnd de la refeaua de baz, prin glisarea de la est la vest, urmata de cea de la sud la nord, precum si pe diagonal’, respectiv de la sud-vest la nord-est. Facem aici meniunea ca, in cazul ultimei operafii de glisare, fiecare p&trat din refeaua nou creat& trebuie si se suprapuna peste sferturile a patru patrate alaturate din refeaua inifial’. Valorile obsinute prin calculul densitifii se vor inscri¢ in centrul fiecirui nou patrat astfel incdt,prin suprapunerea celor patru refele de caroiaj, se va objine in final © refea foarte densa de puncte de sprijin. Aceste valori vor asigura o mai mare precizie in trasarea izoliniilor de densitate. Analizénd materialul cartografic, rezultat in urma utilizirii acestei metode de executie, se pot face o serie de preciziri: - gradul de detaliere al harfii creste considerabil datoriti faptului cA pentru interpolare a fost utilizati 0 refea mult mai densi de valori numerice; - se evidenfiaz suprapunerea fidel& a arealelor cu densit%ti cuprinse intre 1 si 2 Km/Kn’, peste pirtile superioare ale interfluviilor slab fragmentate; = se constati o fragmentare mai avansat% a arealelor din primele doud reprezentiri cartografice; - timpul de execusie al respectivei reprezentiri cartografice se mireste considerabil in comparatie cu timpul alocat execufiei celor dou hirti prezentate anterior; Fragmentarea orizontald a reliefului din Masivul Giumaliu, evidentiata... 119 ~ spre deosebire de primele doua harti, aceasti modalitate de reprezentare a densitiii fragmentirii reliefului oferd o imagine mult mai apropiati de realitatea din teren, in ce priveste repartitia diferitelor categorii de densitate de pe suprafata Masivului Giumaltu. in ceea ce priveste analiza comparativa a valorilor cantitative objinute prin planimetrarea arealelor cu diferite categorii de densitate, pentru fiecare hart in parte, se constati ci existi anumite diferentieri. Pentru prima reprezentare cattograficd (fig.4.H1), se constat c& exist o tendint& de aplatizare a curbei datoritk ponderii ridicate a suprafetelor cu densititi cuprinse intre 0-2 si4-6 Km/Km? {in cazul celei de a doua harti (fig.4.H2) are loc o crestere semnificativa a Ponderii suprafetclor a c&ror densitati sint cuprinse fntre 2-3 si 3-4 Km/Km? in paralel cu importanta scidere a ponderii suprafefelor cu densititi cuprinse intre 0-2 si 4-6 Km/Km?, Curba ce reprezint ponderea suprafefelor pe diferite categorii de densitate ce apartine celei de a treia reprezentiri (Pig.4.H3) tinde s& medieze valorile prezentate pentru cele dou% hirti descrise anterior, astfel incit putem considera c& aceasti modalitate de reprezentare cartograficd a densitiii fragmentiri reliefului se preteazii cel mai bine conditiilor de relief existente in Masivul Giumaliu. ‘Teritoriul luat in studiu se incadreaza in ansamblul sau unor valori ale densitati fragmentarii reliefului cuprinse intre 0.5 si 6 Km/Km?. Aceasti paleti valorict dovedeste c& ne aflam in fafa unei regiuni in care fragmentarea reliefului capit% nuanje diferite in cadrul celor doui sectoare, respectiv sectorul estic si sectorul vestic. Daci in sectorul vestic categoria de densitate care are cea mai mare extindere in suprafata are valori cuprinse intre 2-3 Km/Km? gi pe acest fond sunt dispersate o serie de areale insulare reduse ca suprafafi a cairor densititi se incadreaza altor categorii valorice, in sectorul estic, fragmentarea reliefului este mai avansata astfel incat categoria 3-4 Km/Km? ocup o suprafati important, in timp ce, arealele a ciror densitati se incadreaz& altor categorii valorice au in acest sector o continuitate mult mai mare, urmirind in special orientarea nord vest-sud estic’ a culmii principale a masivului.Limita dintre cele dou sectoare poate fi urmirit% incepand de la vest de zona de confluenji a Putnigoarei cu Putna, dup care urmireste spre sud versantul stdng al vali Putna incluzind sectorului estic si bazinul raului Fierul, trece pe partea dreapti a Putnei, traverseazi paraul Putna Mare si urc& spre cumpina de ape dintre bazinele Bistrifei si Moldovei. Aici partea superioari a interfluviilor, pe care se dezvolti suprafafa de nivelare Poiana Ciungilor, este inclusi sectorului vestic, in timp ce mai spre sud, limita urmireste arealele de mare densitate ale bazinelor hidrgrafice Rusca $i Gheorghiteni pe care le include sectorului estic. Dat find faptul c& au fost puse in Dan Lesenciuc 120 Figura nr. 3a Fragmentarea orizontala a reliefului din Masivul Giumaliu, evidengiati... 121 122 Dan Lesenciuc Diferentierea procentuala a suprafetelor cu diferite densitati 50 SUPRAFATA (%) 40} 30) 20 3 4 5 CLASE DE _DENSITATE Figura nr. 4 evident cele dowd sectoare,vom incerca si facem citeva referiri asupra repartijiei diferitelor categorii de densitate pe suprafata acestora. fin sectorul vestic arealele cu densitiji mai mari de 4 Km/Km* sunt foarte restranse ca suprafati si se suprapun in majoritatea cazurilor unor zone de convergent a refelei de drenaj, ca in cazul bazinelor hidrografice:Chilia, Fierul, Putna Mic& si Dracul. Caracterul insular al acestor areale de mare densitate, in sectorul vestic, poate fi o consecinga a unei ample dezvoltari, 1a nivelul podurilor interfluviale, a suprafefei de nivelare Mestectnis, ce prezinti slabe ondulari si deniveliri. in acelasi timp o posibila cauzi a fragmentirii avansate, existente in arealele prezentate anterior, este prezenta in substrat a unor falii tectonice care ar fi putut directiona rejeaua de drenaj spre 0 convergent’ local, dar si prezenfa in anumite areale a unor sisturi cristaline de tip sericito-cloritos si sericito-grafitos care au favorizat intt-o anumit masura eroziunea fn adancime, ca in cazul bazinelor hidrografice Chilia si Fierul. Spre deosebire de sectorul vestic in partea estic’ a Masivului Giumaltu, arealele cu densitii ale refelei de drenaj cu valori mai mari de 4 Km/Km? sunt mult mai extinse in suprafati, remarcindu-se totodat si o mai mare freevenf4 a arealelor cu densitagi mai mari de 5 Km/Kn?. Bazinele hidrografice ale raurilor Puta Mare si Timis se remarc’ printr-o densitate mare a retelei de drenaj, cu valori de peste 4 Km/Km? gi chiar peste 5 Km/Km? ,primele fiind preponderente. in bazinul raului Putna Mare, veritabil’ zon’ de convergent hidrografic, poate fi pusi pe seama marii varietiti litologice,reprezentate Fragmentarea orizontala a reliefului din Masivul Giumalau, evidentiatd... 123 de porfiroide de Pietrosu, cuartite, sisturi cuartitice, sisturi sericito-cloritoase, sisturi grafito-sericitoase, calcare, etc. , precum si a prezentei aici a unor falii tectonice dispuse in evantai. $i in’bazinul raului Timis, marea densitate a refelei de drenaj poate fi pus% pe seama substratului litologic fayorabil, constituit din sisturi sericito-cloritoase si sericito-grafitoase. Alte areale cu densita{i mai mari de 4 Km/Km? pot fi observate in bazinele: Rusca, Colbu, Izyorul Giumalau si Frumosu. Culmea principal a Masivului Giumaliu este bine pus in evident& si se caracterizeaz& prin densititi mai mici de 3 Km/Km? in timp ce spre partea superioara a sa valorile densitatii scad sub 2 Km/Km?. in ansamblu, flicdnd o analizi a gradului de fragmentare a reliefului celor doui sectoare, se poate remarca faptul c& sectorul vestic cu altitudini absolute mai modeste, cu dezvoltarea larga a celor doua nivele de eroziune: Poiana Ciungilor si Mestecinis, a favorizat dezvoltarea cu caracter insular a arealelor cu densitati de peste 4 Km/Km* si sub 2Km/Kn?, in timp ce marea majoritate a suprafefelor se incadreaza categoriei 2-3 Km/Km%. in sectorul estic culmea principala cu orientare nord vest - sud estici face ca arealele si aib% continuitate, si extindere in suprafata mai mare decat in sectorul vestic. Masivitatea culmii principale, grefati pe un substrat litologic destul de favorabil croziunii lineare, a fayorizat formarea unei vaste refele de vai elementare (de ordinul Tin sistem de ierarhizare Strabler), dispuse de o parte si de alta a culmii, aici avindu-si obargiile majoritatea raurilor mai importante din Masivul Giumalau. fn consecinta arealele cu densititi cuprinse intre 3 si 4 Km/Km? au aici cea mai mare extindere in suprafat’i. Repartitia medie general a densitijii fragmentirii pe intregul masiv este de circa 3 Km/Km’, izolinia cu aceasté valoare constituind si limita de demarcatie a celor dou’ sectoare mentionate anterior. ‘Analizand reteaua actual’ de vai din Masivul Giumaliu se poate anticipa c& in viitor vor exista zone in care densitatea fragmentirii va inregistra o usoara crestere data cu marirea numirului de vai elementare din zonele adiacente niyelelor de eroziune din sectorul vestic. Acest lucru se va produce si in partea sudic& a masivului, 1a nivelul bazinelor hidrografice Colbu, Rusca si Gheorghiteni unde se constati o pitrundere intensi prin eroziune regresiva a obarsiilor acestor rauri in detrimentul interfluviilor pe care’se dezyolt cele doud nivele de eroziune. Bibliografie Balintoni I. — Date noi asupra pozitiei structurale a metamorfitelor din bazinul Vali Putna (Carpatii Orientali). D.S,Inst.geol. geof., LXVII/5, Bucuresti (1981) Balintoni I. — Structure of the right side of the Bistrita River between Ciocéinesti and V.Dornei. (Est Carpathions). D.S Inst. geol. geof., LXTIV/5, Bucuresti (1984) Barbu N. Bactuanu V. — Consideratii asupra "culuoarului Btrgdu - Dona - Valea Moldovei", An, St. ale Univ. Al. I. Cuza, 1990 124, Dan Lesenciuc Bancila I. — Geologia Carpasilor Orientali. Edit. Stiingifict, Bucuresti, 1958 Cotet P. — Metode de reprezentéri cartografice, Ed.tehnici, Bucuresti, 1954. David M. — Evolujia reliefului in masivul Bistritei Moldovenesti. Punct de plecare. Rev St. "V.Adamachi", vol. XXXV, nr. 1-2, 1949 Donist I. — Aspecte din evolutia Vai Bistrigei, An. St. ale Univ. Al. 1. Cuza, 1965 Donisi I. — Geomorfologia vaii Bistrigei, Edit. Academiei, Bucuresti, 1968 Donisi I., Barbu N., Ionesi L. — Etapele evolugiei repelei hidrografice din Carpasit Orientali, in "Realizdri in geografia Romaniei", Edit. Stiintifics, Bucuresti, 1973 Grigore M., Ielenicz M. — Cu privire la metodele de intocmire a héirgii pantelor. Natura, geol. geogr., nr. 6, Bucuresti, 1968 Grigore M. — Cartografie Geomorfologicd. Edit. Univ. Bucuresti, 1972 Grigore M. — Reprezentarea graficd si cartograficd’ a formelor de relief, Edit. ‘Academiei, Bucuresti, 1979 IchimI. — Semnificatia méirimii suprafetei bazinului hidrografic in modelarea reliefului, L.S.G.D.C, 1986 Ichim I., Radoane M. — Elemente noi pentru individualizarea ciclurilor degradare - ‘agradare in dinamica albiilor de riu, L.S.G.D.C, 1981 lie LD., Grigore M. — Metode pentru intocmirea héirtii adéncimii fragmentarit reliefului, Natura, seria geol.-geogr., nr.3, 1964 Mibtilescu V. — Carpasii sud-estici de pe teritoriul R. P. Romane, Edit. Stiintitic, Bucuresti, 1963 Mibdilescu V. — Geografia fizicd a Roméniei, Edit. $tiintifica, Bucuresti, 1969 Mihailescu V. — Tara Dornelor, Bucuresti, 1944 Morariu T., Savu Al., Dumbrava F. — Energia reliefului R.P.R., St. cere. geol. geogr., Acad. R. P. Romane, Fil. Cluj, t. VII, fasc. 3-4, 1957 Mutihac V. — Tectonica regiunii Valea Putnei - Valea Stinei, An. St. ale Univ. Al. I. Cuza, 1966 Nordon A. — Rezultats sommaire et provisoires d'une etude morfologique des Carpates Orientales rumaines. C. R. du Congr. intern. de Geogr. T. II, fasc. 1, Paris, 1931 Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M. — Relieful Roméniei, Edit. Stiingific’, Bucuresti, 1974 Radoane N. — Determinarea densitéfii de drenaj in bazinele hidrografice Oanqu si Pingdrati. Bul, St. 1. 1. S. Suceava, 1984 Rusu C., Barbu N., Lupagcu Gh., Toderigx M. — Consideratii pedogeografice asupra Masivului Giumaliiu, L.S.G.D.C, 1984 Savu M. — Le cristallin de Bistriga. La region Dorna-Brosteni, Ann. Scientif. Univ. Jassy, 1938 p. Il-a, Sficlea V. — Platforma Covurluiului. Studiu geomorfologic, Rezumatul tezei de doctorat, Univ. Iasi, 1872 Fragmentarea orizontala a reliefului din Masivul Giumalau, evidentiatd... 125 Sircu I. — Contributii la studiul suprafetelor de nivelare din partea nordicit a Carpatilor Orientali roménesti, An. St. ale Univ. Al. I. Cuza Iasi, 1961 Spitidonov A. 1. — Geomorfologiceskoe kartografirovanie, Moskva, 1952 Strahler A. N. — Quantitative analysis of watershed geomorphology, Trans. Amer. Geoph. Un vol. 36 Ujvari I. — Unele probleme legate de densitatea retelei hidrografice din R.P.R. Meteor., hidrol., 1, 1956 Ungureanu I. — Contributii la calcularea $i reprezentarea cartograficd a adéncimii ‘fragmentarii reliefului, An. St. ale Univ. Al. 1. Cuza, 1972 Ungureanu I. — Studiu metodologic asupra héirtilor geomorfologice. Aplicatii la Romania, Rezumatul tezei de doctorat. Univ. Al. I. Cuza, asi, 1971 Ungureanu I. — Cartare cartografiere si elemente de analiza geomorfologica. Caiet de Tucriiri practice. Univ. Al. I. Cuza, Iasi, 1988 Ungureanu I. — Asupra relatiei dintre densitatea fragmentarii reliefului si inclinarea terenului, L.S.G.D.C, 1990 Ungureanu I. — Trei note de morfometrie, L.8.G.D.C, 1990 ‘Z&voiamu I. — Morfometria bazinelor hidrografice, Edit. Academiei, Bucuresti, 1978 Zavoiann I. — Noi metode pentru determinarea densitdtii retelei hidrografice, St. cerc. geol., geof., geogr, seria geografie, 14, 2, 1967 + « * _ Monografia geograficd a R.P.R, Partea 1, Geografie fizica, Bucuresti.1960 * * * _ Geografia Romdniei, vol.I, Geografie fizica. Edit. Academiei, Bucuresti, 1983 + * — Geografia Roméniei, vol.I11, Carpafii roménesti si Depresiunea Transilvaniei. Edit. Academiei, Bucuresti, 1987 * * * _ Harta geologicd. Scara 1:50.00, foaia Vatra Dornei. 1975 + # * — Harta geologicit. Scara 1:50.000,.foaia Pojorita. 1975 * * * - Harta geologicd.Scara 1:200000, foaia Radauti. Abstarct Amoung teh three methods used for cartographic rendering of relief fragmentation density for the Giumaltiu Massif, the superimposed cartogram method tends to mediate the errors of the other two. It can be seen that the map obtained using this method greatly reflects the field geographic reality.

You might also like