Curs de Inginer Sudor International/European IWE/EWE { 1.7 Sudarea WIG 4. Principiu, caracteristici, domeniu de aplicare ‘Sudarea WIG este un procedeu de sudare cu arcul electric in mediu de gaz protector inert cu electrod nefuzibil. Principiul procedeului este ilustrat Tn figura 1. Arcul electric este amorsat intre un electrod nefuzibil si piesa de sudat, Simbolizarea procedeului rezultd din inifialele denumirii engleze Woltram- Inert-Gas Figura 1 Sudarea WIG se efectueaza cu sau fara material de adaos introdus sub forma de sama, in curent continu! sau alternativ, sursa de sudare avand caracteristicd externa cdzatoare. Procedeul poate fi aplicat mn varianta manuala, semimecanizata, mecanizata sau automatizata. Sudarea WIG are un grad inalt de universalitate, putand fi aplicata pentru Imbinarea practic a oricaror materiale metalic. Este posibila efectuarea sudarii in orice pozitie, grasimea minima sudabila find de cea, 0,5 mm. Sudurile WIG se caracterizeaza printr-o caltate excelenta, datorata in bund masurdi protectiei oferite de gazul inert. Trecerea materialului de adaos prin arcul electric se face practic fara stropi. Materialul de adaos nefiind conectat tn circuitul electric de sudare, el nu este transferat prin spafjul arcului, ci doar topit de acesta. Astfel, exista posibiltatea controlului independent al sursei termice si al introducerii de material de adaos. Sudura nu este acoperita cu zguré si, ca atare, nu este necesaré o curatare a imbinarii sudate. Procedeul permite un control excelent asupra modului de formare a radécinii sudurii. Sudarea WIG prezinté ins 0 serie de inconveniente si anume coeficient de depunere mic si, ca urmare, productivitate redusa, pretentii mai inalte privind pregatiea operatorului si dificutafi de asigurare a protectiei gazoase in spatii deschise. Ih tabelul 1 se indic& domenii uzuale de valori ale parametrlor de sudare WIG. Tabelul 4 Parametri Domeniul de valori Diametrul elecirodului nefuzibil 0,5-8,3mm Curentul de sudare 10-3004 Tensiunea arcului electric Debiul gazului 5-16 min Viteza de sudare 10 ~ 30 (80) emimin Diametrul materialului de adaos 2-5mm Cantitatea materialului depus prin sudare (rata depuneri) este redusa (0,5- 1.5 g/s), Domenie consacrate de aplicare ale sudarii WIG sunt -sudarea tablelor subtir; ~sudarea aluminiului, otelurilor aliate, cuprului si a materialelor reactive; sudarea straturilor de radacina la sudarea in mai multe straturi, In cazul imbinarii cap la cap a tevilor gi, in general, in situafia accesului dintr-o singurd parte, In condi de calitate severe. 2. Materiale pentru sudare La sudarea WIG se utiizeaza electrozi nefuzibil, gaze de protectie 1 eventual, sarme de sudare. 1.7/ Sudarea WIG ©2016 ASR Cap. 1.7 154 = Curs de Inginer Sudor International/European IWE/EWE f essere rns reese eaeae me egestas 1.7 Sudarea WIG 2.1, Electrozi nefuzibili Electrozii nefuzibili se realizeaz& din wolfram, avand in vedere caracteristicle acestora (capacitatea de emisie electronica inal, temperatura de topire mare). Prin adugarea unor oxizi de thoriy, cer, lantan ‘sau Zirconiu se asigura o reducere a uzurii electrodului in timpul sudéirii, concomitent cu 0 imbunatitre & tunor caracteristici de functionare. in tabelul 2 se prezinta compozitia chimica a electrozilor nefuzibili pentru sudare conform SR-EN 26848. Tabelul 2 pooner Materialul electrod nefuzibil, | Codificar | Culoare ‘Observatii adaos de oxid [%] mim e Wotfram 5 WP verde [la sudare in ca -efect redus de redresare gi stabilitate bund a arcului La sudare in ¢.c.-probleme de amorsare Wolfram |0,35-0,68ThO, [WT4 |albastra | Pentru sudare c.c. cu oxid]0.80-1,20ThO, |WT10 |galben | Cu cresterea confinutului de ThO2 se detoriu |4,70-2,20ThO, |WT20 | rosu imbunatalesc__caracteristicile. | de 2,80-3,20ThO, | WT30 | violet | amorsare, durata de viat& si curentul 3.80-4,20ThO, _|WT40__| portocaliu | maxim suportat Wotram |0,15-0,502r0, |WZ3 | brun Impurificare redusdi a bail prin electrod cu oxid|0,70-0,902r0, |Wz8 | alb (aplicati la reactoare nucleare) de WZ3-sudare inca; zirconiu WZ8 sudareinc.c. sic.a Wolfram | 0,9-1,2LaQz WL10_ [negra | Sudare in c.c. si c.a Durata de viata mal cu oxid mare decat la electrozi cu oxid de toriu de lantan {se utiizeaza la sudarea cu plasma) Wotram |1,80—2,20Ce0, |WC20 | grt cu oxid de cesit Electrozii din wolfram pur (> 99,5 % W) se folosesc in special pentru sudarea in curent altemativ a aluminiului si magneziului, arcul electric avand o stabiltate buna, Electrozii din wolfram thoriat contin 0,9-4,2 % oxid de thorit: (Th0;). Cu cresterea continutului de Th, se Imbunattitesc caracteristicile termoemisive gi, ca atare, caracteristicile de amorsare, durata de vit si curentul maxim suportat de electrod. Ei oferd o rezistent4 mai bund fata de contaminarea sudurilor cu incluziuni de wolfram. Se sudeaz’, de preferinfa, In curent continuu. Thoriul find un element usor radioacty, a utlizarea lor, prin praful de oxid produs la ascutirea acestora, se degaja o mica cantitale de radiat Electrozii din wolfram ceriat (cu adaos de oxid de ceriu) au o vitez& de vaporizare mai redus’ decat cei thoriati si, in acelasi timp, nu sunt toxici, ceriul nefiind radioactiv. Se sudeaza atat in curent continu, cat si in curent alternativ Electrozii din wolfram lantanat cu adaosuri de 0,9-1,2 oxid de lantaniv (LaO) sunt asemanatori cu cei ceriall, Au o durat& de viat& mai lunga decat electrozii de woffram thoriati si se utiizeaz& mai ales la sudarea cu plasma, In fine, se utilizeaz’, de asemenea, electrozi de wolfram zirconiat cu adaos de 0,3-0,9 oxid de Zirconiu (2102). Au caracteristici de amorsare mai slabe decdt electrozii thoriati, dar pericolul de impurificare a bail topite prin impuritati de wolfram este redus, De aceea, se folosesc la sudarea oelurilor pentru reactoare nucleare. Se sudeaza in curent alternativ. Diametrul electrodulu nefuzibil este standardizat si are valor in domeniul 0,5-6 (10) mm, iar lungimea lui este de 50-175 mm. 2.2 Gaze pentru sudare In tabelul 3 se prezinta caracteristicle principale ale gazelor utlizate la sudare, Tabelul 3 1.7/ Sudarea WIG © 2016 ASR Cap. 1.7 2115-- §) _Curs de Inginer Sudor International/European IWE/EWE 1.7 Sudarea WIG Densitate a |Oersitate] _Punct de as Simbol relativaa| fierbere la | Comportament chi pulgeZil chimic | = 1289) | fatzde | 0,101 MPa] — in timpul sudar chen " aer ic ‘Argon Ar 1,784 ae 1859 Inert Heliu He Ores eens -268,9 Inert Dioxid de carbon CO, 1977 aioe -78,5b Oxidant Oxigen ©: 4,429 ~183,0 Oxidant Azot Ne 1.251 ~195,8 Slab reactive Hidrogen He 0,090 2528 Reducétor ‘.Specifcata la 0° g/ 0,101 MPa (1,013 bay). b-Temperatura de sublmare (temperatura de ranzte dn starea sold in starea gazoasa ‘.Comportameniu azoluliciferé fn funcria de materiale 5 apbcafi, Postale infuanatrebuiehiate in considerare ce utitzator Pentru sudarea WIG se utlizeazé gaze inerte, in primul rand argon. Se pot folosi, de asemenea, heliu, amestecuri argon-heliu, si amestecuri argon - hidrogen (1-10% H,). Comparand proprietaiile celor dou gaze inerte se remarca urmatoarele: = potentialul de ionizare al argonului este mai mic (15,7 V) decat cel al helului (24,5 V). Ca atare, la acelasi curent de sudare gi aceeasi lungime a arculu, tensiunea arcului in heliu va fi mai mare decal argon (figura 2) si, ca efect, puterea arcului in heliu si p&trunderea sudurii vor fi mai mari, La sudarea tn heliu se pot utiliza viteze de sudare mai inalte. Figura 2 Figura 3 oe lame aha 2m 20 8 mer 10, 700 30n, “300 LEN d, - argonul este mai greu decat aerul, tn timp ce heliul este mai ugor. De aceea, pentru a asigura acelasi nivel al protectici gazoase este necesar un debit de heliu mai mare decait cel de argon. in acelasi timp, pretentile pentru pozitionarea arzatorului fat de piesa sunt mai ridicate la sudarea in heliu. Din acest motiv, sudarea in heliu se aplica, mai ales. in varianta mecanizat’, -amorsarea arcului electric este mai dificla tn hefiu decat in argon. Uneori, la sudarea tn heliu se prefer, de aceea, amorsarea arcului electric in argon si schimbarea ulterioara a gazului de protectie; -preful argonulul este mai redus decat cel al helilui fa sudarea in curent continu cu polaritate inversé, ullizarea argonului permite obtinerea efectul de microsablare, figura 3. Datorité bombardatii piesei cu ioni grei de argon se produce o curatire superficial @ piesei de peliculele de oxizi greu fuzibil,situatie favorabila in cazul sudaiii aluminiului. Figura 3.1 1.7/ Sudarea WIG ©2016 ASR Cap. 1.7 3/15Curs de Inginer Sudor International/European IWE/EWE 1.7 Sudarea WIG in figura 3.1 si figura 3.2 se arata comparetiv profilul sudurii realizate la acelasi curent de sudare utiizand argon, respectiv amestec argon cu 6.5% H:. Viteza de sudare pentru exemplul dat a fost de Tomimin, respectiv 11 ommin. Prin adaugarea hidrogenului fa argon se produce o crestere a tensiunii arcului si a célduri generate la sudare. Aceste efecte sunt favorabile in cazul sud&rii unor piese de secliune mare sau a unor materiale cu conductbiltate termicé inalté. Adaugarea hidrogenului este interzisa ins la sudarea aluminiuki, cuprului gi magneziului, datorta pericolului de aparitfe a fisurilor si porilor in sudura. Argonul se utiizeaza, in general, la sudarea oricaror materiale metalice, Heliul sau amestecuri argon - heliu (cu paid la 75% He) sunt recomandate pentru sudarea aluminiului si cuprului. Amestecuri argon - hidrogen sunt folosite la sudarea ofelurilor inalt aliate Cr-Ni, precum §i la sudarea aliajalor de nichel. ‘in cazul sudarii materialelor reactive (ca de exemplu titan) sunt necesare masuri speciale de protect, fe prin utllizarea unor sisterie suplimentare de introducere 2 gazului de protect, figura 4, fie prin modificarea corespunzétoare arzatorului, figura 5. er Figura 4 Figura 5 Gazele la sudare sunt standardizate, standardul SR EN ISO 14175: 2008 inloouind standardul SR EN 439. Conform standadrdului, gazele si amestecurile de gaze trebuie ciasificate prin _numarul standardului international, urmat de simbolul gazulu. Clasificarea se bazeazd pe comportamentul chimic al gazului sau amestecului de gaze. Literele de codificare i cifrele utiizate pentru grupa principal sunt I: gaze inerte si amestecuri de gaze inerte; Mi, M2 si M3: amestecuri de gaze oxidante continand oxigen siisau dioxid de carbon; C: gaze putemic oxidante si amestecuri de gaze putemnic oxidante, R: amestecuri de gaze reducatoare; N: gaze slab reactive sau amestecuri de gaze reducatoare continand azot; 0: oxigen; Z: amestecuri de gaze care contin componente necitatei n standard{tabel 2 ). In tabelul 3 se prezintd clasificarea si notarea acestor gaze. conform standardului mentionat. Tabolul 3 ‘Simbol ‘Componente in procente volumice nominale Grup A ji reduca tab bs spats |_oidante nerte ser Poca principals "UP CO, oO; Ar He He Ne 1 1 4100 2 100 05 2 rest] < He = 95) 05=CO 05H Mi de all ere rest| Ke 05=CO 2 lege rest 0520| rest = 2s3 a 1.71 Sudarea WIG ©2016 ASR Cap. 1.7 415Curs de Inginer Sudor International/European IWE/EWE 1.7 Sudarea WIG 4 05sCOT 0550] rest a<6 3 a 5 < 00 rest ve Oo |et5 a 4 18 100 Hz - mii Hz). In cazul pulséiri termice se urméteste modificarea geometriei si uit topite, respectiv modificarea patrunderii suduri, Pulsarea de transfer are in vedere obtinerea unui transfer controtat in arcul electric, iar pulsarea metalurgicé: modificarea conditilor de cristalizare primaré a baii si obfinerea tunel granuiatii mai fine. ‘Sudarea in impulsuri se aplicd in special la imbinarea tablelor subjir sila sudarea in poziie. Curentul de impuls are valori de cea. 1,5-2 ori mai mari decat curentul ulilizat la sudarea clasica, Curentul de baz este cea. 25% din curentul de impuls, timpul de impuls fiind de cea. 0,02-1 s. Din punctul de vedere al tehnicii operatorii se menfioneaza urmatoarele: - pistoletul de sudare se depiaseaza in timpul de baza si se mentine pe loc in timpul impulsului, - materialul de adaos se introduce in baie in timpul impulsului. Sudarea tn impulsuri se utilzeazé, de obicei, in varianta automatizata a procesului de sudare. 5, Sudarea WIG orbital Sudarea WIG orbitala se aplica pentru sudarea mecanizata a tevilor. Se lucreaza cu material de adaos. Arzatorul se roteste in jurul fevii care este menfinuta fixa, figura 19. Figura 19 4.7/ Sudarea WIG ©2016 ASR Cap. 1.7 412/15S Curs de Inginer Sudor International/European IWE/EWE (i i 1.7 Sudarea WIG Principalele aplicafi ale sudarii WIG orbitale se referd la imbinarea jevilor din ofeluri feritice si austenitice, mai rar din aliaje de nichel, cupru si aluminiu La sudarea ofelurilorfertice si austenitice se folosesc urmatoarele tipuri de rosturi: = rost | faré deschidere, la grosimea tevii sub 3,6 mm; = rost U (mai rar Y), la grosimi peste 3,6 mm. In ceea ce priveste precizia de pregatire a rostului si asamblarea pentru sudare (de regula prin prelucrare mecanic&) exista cerinte mati Prelucrarea varfului electrodului nefuzibil se efectueazé mecanizat, avand tn vedere faptul c& prelucrarea manualé nu asigura o precizie geometrica suficienta. La sudare se folosesc viteze de sudare de v. = 50-120 mm/min pentru oteluri feritice sau austenitice 6. Sudarea WIG in puncte Sudarea WIG in puncte, denumité si electronituirea WIG, permite realizarea_unor Imbinari_ prin Suprapunere, fara o gaurire prealabila a piesei superioare. Procedeul se remarca prin simplitate, nu reclama indemanare din partea operatorului, este productiv si poate fi automatizat. Sudarea se desfasoara cu un pistolet special, arcul electric nefiind vizibil, Ca atare, operatorul nu trebuie sé-gi protejeze vederea in timpul sud&ri Procedeul se preteaza pentru imbinarea unor piese din ofel carbon, slab aliat, aluminiu, piesa superioaré uténd avea o grosime de cea. 0,5-2 mm. Timpul de sudare are valori de 0,5-5 s. 7.Sudarea WIG cu sarma calda Prinejpiul sudérii WIG cu sarma calda este ilustrat in figura 20. Figura 20 Materialul de adaos (s4rma) este conectat intr-un circuit electric, fiind Incalzit prin efect Joule la o tensiune scizuta. In folul acesta, se mareste rata depunerti si, ca urmare, productivitatea procesului de sudare fat’ de varianta clasicé. Sudarea cu sarma calda se utiizeazéi, in special, la realizarea unor suduri de incarcare. 8. Sudarea WIG cu protectie dubla In acest caz se ulizeaza dous gaze introduse separat in spajul arculul electri, figura 21. ChcincW Garter! ao igura 21 Gazul central, din axa arcului electric, este un gaz inert (argon, eventual cu mici adaosuri de hidrogen, heliu sau amestec argon-heliu), asigura protectia electrodului de wolfram si stabilizerea arcului electric. 4.7/ Sudarea WIG ©2016 ASR Cap. 1.7 13/15Curs de Inginer Sudor International/European IWE/EWE Gazul exterior (CO sau un alt amestec de gaz) produce 0 concentrare a arcului electric si protejeaza bala topita, Experimentari recente au ardtat c& prin aceasta varianté de procedeu se asigura la alegerea unor combinatii de gaze de protectie (interioara si exterioara) viteze de sudare mai mari sau, in cazul unei anumite viteze de sudare, patrunderi mai mari decat la sudarea WIG conventionala. Procedeul cunoaste Un volum redus de aplicare. 9. Sudarea WIG in rost ingust Notiunea de sudare in rost ingust reuneste o serie de variante ale unor procedee de sudare cu arcul electric caracterizate prin faptul c& sudarea se efectueaza folosind rosturi cu deschidere mult mai mica decét cea corespunzétoare procedeului din care au rezuttat. Sudarea in rost ingust se realizeaz, tn regula generald, utilizéind un rost nepreluorat (I) cu o deschidere b. Aceasta are valori ce depind de procedeul de sudare si grosimea materialului, valorile uzuale find plasate in domeniul 6-30 mm. Sudarea poate fi executata, de asemenea, folosind un rost in U sau V, eventual dublu U sau X cu o tesire a marginilor foarte redus {1-3"). Aceasta tesire este favorabil pentru compensarea defarmatilor produse la sudare, neurmarind asigurarea unui acces mai bun la locul sudéir Sudarea in rost ingust este o tehnic de imbinare multistrat la care insa, spre deosebire de procedecle de sudare clasice cu arcul electric, umplerea rostului se realizeaz ou un numar constant de randuri pe strat. Ca urmare a acestui fapt, respectiv a realizar unel patrunderi uniforme in pereti laterali ai rostulti, itia este practic constant pe Intreaga grosime a suduril, cea ce permite obfinerea unor suduri omogene sub aspectul caractersticilor la diferite niveluri de grosime. in acelasi timp, dilutia are valori mai scdzute (15-20 %) dec&t tn cazul altor procedee de sudare utilzate la imbinarea pieselor de grosime mare. Procedeele de sudare in rost ingust opereazé cu energie liniara redusa, asiguraté prin depunerea unor randuri de sectiune mica cu viteza de sudare relativ mare. Din acest motiv, ele pot fi aplicate pentru ‘imbinarea materialelor sensibile la incalzire. in figura 22 se prezinta forme de rosturi tipice pentru sudarea in rost ingust. ( Figura 22 Datorité deschideri rostului (uzual peste 6 mm), este necesara asigurarea unei sustineri a radacinil (2 primului strat de metal depus in imbinare). Diferite posibilitati de sustinere sunt exemplificate in figura 20. Diferenta principalé dintre sudarea in rost ingust si procedeul de sudare din care ea a derivat const in ‘ehnica utiizata pentru introducerea sérmei si, eventual, 2 gazulul protector in rostul adanc si ingust. Introducerea sarmei in rost, f€ra atingerea accidentald a peretilor rostului, reprezinta o problema dificil Dificuttatea este accentuaté de necesitatea asigurérii unei patrunder laterale in metalul de baz, suficient de mari printr-o pozitionare adecvata a sérmei in zona arcului electric, faré ca acesta s& fie vizibil din exterior. Umplerea rostului poate fi realizata prin una, doua sau trei treceri pe strat, figura 23. De cele mal multe ori, datorita avantajelor de natura economic, se opteazé pentru prima varianta. 1.7/ Sudarea WIG ©2016 ASR Cap. 1.7 14/15Curs de Inginer Sudor International/European IWE/EWE Defectele specifice procedeelor de sudare in rost ingust sunt lipsa de topire intre metalul depus si metalul de baza, incluziunile de zgura si crestaturile marginale. Lipsa de topire se datoreaza fie unei curgeri a baii topite tn fata arcului electric, fie netopirii muchillor rostului. Utilizarea tehnicii de sudare cu doua sau treitreceri pe strat scade pericolul de apariie a acestui defect de sudare. Sudarea in rost ingust are ca principala motivatie reducerea volumului sudurilor prin miogorarea secfiuni rosturilor pentru sudare. Ullizarea sudarii in rost ingust asigura, pe lang& 0 productivitale marité, reducerea masivé a consumurilor de material de adaos, miogorarea deformatilor produse la sudare, pregatirea mai simpla a marginilor si pierderi mai mici de material de baz Tn functie de modul de deplasare a arcului electric in rostul ingust, sudarea se realizeaza cu sau fara oscilarea acestuia. De regula, capul de sudare cuprinzdnd portelectrodul propriu-zis, precum si sistemul de asigurare a protectiei gazoase sunt introduse in rost. ‘Sudarea WIG in rost ingust se efectueaza cu material de adaos. De cele mai multe ori, se utilizeaza un rost neprelucrat cu deschidere de 6-12 mm. Pot fi utlizate, de asemenea, rosturi in U sau V cu o tesire mica (1-3) Asigurarea unei protectii cu gaz corespunzatoare reprezinta o problema dificla, mai ales la sudarea primelor straturi. Problema se complica 0 data cu cresterea grosimii pieselor, respectiv la micsorarea deschiderii rostului. Sisteriul de protectie gazoasa utilizat la sudarea conventionala in mediu de gaz protector nu asigura un nivel de protectie sudicient. Ca atare, sunt necesare sisteme speciale de protectie gazoasa. La sudarea WIG in rost ingust se ultilizeaz dou tipuri de sisteme de protectie - sisteme la care duza se aflé deasupra rostului; + sisteme la care duza de gaz este introdusa in rost. Oscilarea transversala @ arcului electric, necesara pentru asigurarea unel patrunderi laterale in metalul de baza, se realizeaza prin ~ pendularea transversala a capului de sudare; = fotirea alternativa a capului de sudare; = deflexia magnetica a arcului electric. Jn uitimul caz, sub acfiunea forfei electromagnetice arcul electric va fi deviat spre un perete al rostului. Modificand sensul cémpului magnetic se va schimba si sensul deflexiei arculul ‘Sudarea WIG in rost ingust cuncaste un volum de aplicare restrans datorité productivitatil relativ reduse. Aceasta poate fi usor imbunatatita prin utiizarea unei s4rme calde. Sudarea WIG in rost ingust este aplicata in domenille specifice procedeului WIG, ca exemplu, imbinarea conductelor. 1.71 Sudarea WIG © 2016 ASR Cap. 1.7 15/15oe, at _, anutatiasiqubasts Bie ox 3 pis at dpubyilln ste Sages Sabb stacy seiphale - utah mica ma Prins Bena isha MAL fe casey we sagayern, 0 ay aitoale Line ‘esterosestae hel s Sass mbeatat Begging aaunatceneren Bieta desist: eS eee ; Ba ;