Capitolul I - Prezentarea zonei studiate 1.1 Localitatea Comuna Semlac este o unitate administrativ teritoriala de baz, de sine statdtoare fara sate apartinatoare. Este situati in vestul judetului Arad, intr-o zona de cémpie i se intinde pe malul drept al rdului Mures, la o distant de 38 km de municipiul Arad, resedinta de judet, intre orasul Pecica (la o distant de 15 km) si comuna Seitin (la o distant de 5 km). De asemenea se seste in vecinatatea a dou vami care fac legatura cu Uniunea Europeans, respectiv vama Nadlac (la 0 distant de 18 km) si vama Turnu (la o distant de 25 km). 1.2 Asezarea geografica Se invecineazé la vest cu comuna Seitin, la est cu oragul Pecica, la nord cu comuna Peregul Mare respectiv comuna Peregul Mic iar la sud cu raul Mures. Comuna Semlac are stabilit potrivit prevederilor legii nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national- sectiunea a IV-a, "reteaua de localitdti" - rangul I 1.3 Clima Reteaua hidrografica este reprezentat de raul Mures, unicul curs de apa permanent din cadrul comunei. Clima este preponderent continentakmoderatd, cu slabe influente mediteraneene. Cao consecinga a incalzirii globale a vremii, ernile au pierdut mult din asprimea de alt dat, temperaturile medi situandu-se in jurul valorilor de 9-10°C, fapt ce favorizeaza derularea activitatilor in aer liber o perioada mai indelungaté a anului.1.4 Solul Inveligul din soluri alteritoriului administrativ al comunei Semlac poate fi reflectat astfel: in partea de nord a teritoriului predomina solurile zonale reprezentate de cernoziomuri iar in partea sudica si sud-vestic’ predomina solurile hidromorfe. Dintre bogatile subsolului amintim prezenta apelor geotermale. Cernoziomurile cambice s-au format in conditii de vegetatie si clima active, care au favorizat intensificarea si adancirea proceselor de transformare a materiei minerale. Sunt rspndite in silvostepa - zona de tranziie intre stepa cu cernoziom si zona forestier’, care se caracterizeaz’ printr-o bogata vegetatie ierboasa. in prezent, aspectul initial al silvostepei se pastreaza doar izolat si pe suprafete mici intrucat structura acesteiaa fost modificat& antropic. La cernoziomurile cambice nu se inregistreazé migrarea argilei. jin tara noastra cernoziomurile cambice se intind pe o suprafata de aproximativ 2 200 200 ha -in Cémpia de Vest, zona Timisoara, Arad, Chisineu-Cris, continua cu intreruperi spre nord in zona Salonta, Oradea, Carei. R3spandire mare au in Campia Roména, unde se afla sub forma unor benzi cu o latime de 30-70 km. Suprafete importante ocupa siin sudul Moldovei si CAmpia Jijiei. Pe suprafete mai mici se gasesc in Cémpia Transilvaniei, in Podisul Secaselor, in partea central’ a Dobrogei de sud si izolat in zona deluroasé de nord. {in zona cernoziomului cambic precipitagile anuale sunt prezente sub forma unei variatii largi si oscileaza intre 560-600 mm. larna si primavara precipitatiile sunt de doua ori mai mari decat cantitatea de apa evaporata. In aceasta zona temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9.2- 11.2 grade Celsius si ceva mai scazute in partea de nordest a tarii, aproximativ 8.3 grade Celsius . Evapotranspiratia potentiala este de 650-700mm iar indicele de ariditate oscileaza intre 23-30. La cernoziomul cambic se remarca un numar mare de lumbricide, miriapode, diferite alte insecte si rozatoare, care in totalitatea lor omogenizeaza materia organica cu cea minerala. In cernoziomul cambic au un rol foarte mare si activitatea microorganismelor humificatoare. Materialul mineral pe care s-au format aceste soluri este format din loesuri si depozite loessoide. Pe aceste soluri au o evolutie dinamica si depozitele nisipoase fine, remaniate eolian. Panzele de apa freatica se gasesc sub nivelul critic, deci la adancimi mari si in consecinta nu influenteaza procesul de formare a cernoziomului cambic tipic. In Campia Dunarii sunt situatii cand apa freatica se ridica deasupra nivelului criti la 2.5 - 3 m, influentand in acest caz partea inferioara a profilului de sol.1.5 Sortimentul culturilor de camp Cultur’ Supratats Productie [ke/hal {hal Medie Minima Maxim’ Grau 1229 2682, 1874 3491 Ore 367 3097 2037, 4158 Porumb 2027 3376 7102 4651 Floare soarelui 470 1141 843 1440 Lucern’ 320 17632 13200 21663, Trifoi 260 18419 15434 21404 Pasuni 780 11925 10136 13713 1.6 Rotatia culturilor Leguminoasele anuale au un rol important in ameliorarea terenurilor fiindca imbogatesc solul in azot fixat biologic (datorita simbiozelor fixatore de azot pe care le formeaza). Acestea elibereaza terenul devreme care poate fi pregatit din timp pentru semanaturile de toamna. Din grupa leguminoaselor anuale fac parte: mazarea, fasolea, soia, lintea, nautul, lupinul, bobul, mazarichea, latirul si fasolita, Rotatie: Se cultiva dupa cereale paioase si dupa prasitoare. Sunt foarte bune premergatoare pentru cereale paioase de toamna si mai ales pentru grau. Reduc rezerva de agenti de daunare si favorizeaza dezvoltarea in culturile ulterioare a unor plante viguroase, cu un sistem propriu de aparare impotriva atacului de boli si daunatori bine dezvoltat. Prasitoarele au un rol benefic asupra solurilor prin aratura adanca (caracteristica agrotehnica la prasitoare), prin nivelul ridicat al rizodepunerii de glomalina prin exsudatele radiculare (prasitoarele sunt plante eficiente din punct de vedere fotosintetic) si prin efectul prasilelor, care elimina 0 mare parte din rezerva biologica de agenti daunatori (buruieni si insecte). Rotatie: Prasitoarele se pot cultiva dupa leguminoase perene si indeosebi dupa cereale paioase,Cerealele paioase prezinta rizodepunere semnificativa, favorizand dezvoltarea materiei organice a solului formate de plantele active fotosintetic, dar tind sa nu contribuie la refacerea humusului pentru ca resturile vegetale sunt ridicate din camp. Agrotehnica specifica la paioase recomanda folosirea ingrasamintelor si amelioratorilor de sol. Cerealele paioase favorizeaza aparitia unor buruieni care necesita erbicide sulfonit ureice, Cerealele de toamna cer premergatoare timpuril, au nevoie de apa in sol pentru a ‘germina si de mult azot disponibilin sol pentru crestere si dezvoltare. Ele elibereaza devreme terenul si sunt premergatoare bune din acest punct de vedere. Rotatie: Cele mai bune productii se obtin daca au fost semanate dupa leguminoase anuale. Cerealele de primavara se cultiva adesea dupa prasitoare, dar reusesc si dupa cereale de toamna. 1.7 Asolamentul Prin asolament se urmareste crearea unor conditii de mediu mai favorabile pentru plantele cultivate, 0 mai bund aprovizionare cu apa si substante nutritive si prevenirea pagubelor provocate de buruieni, boli si dSunstori, Reprezinta ordinea de cultivare a plantelor, in timp, pe o sola si se prezinta prin indicarea numarului de ordine al fiecarei culturi; Exemplu: Lsoia; 2grau; 3.cartof; 4.porumb.Capitolul II - Prezentarea fisei tehnologice pentru cultura graului de toamna Avand in vedere pozitionarea comunel Semlac, se preteaza bine soiul de grau Alex si Crisana. Graul de toamn’ este pretentios fata de planta premergatoare, preferand plantele cu recoltare timpurie, care las terenul curat de buruieni si un continut ridicat de elemente nutritive in sol. Recoltarea timpurie a plantei premergatoare permite lucrarea devreme a solului, care pana in toamnd acumuleza apa si nitrati, se pot distruge buruienile si se maruntesc bolovanii Plantele foarte bune premergétoare pentru graul de toamna sunt: mazdrea, fasolea, rapita de toamna, borceagul, inul pentru ulei, inul pentru fibra, cartoful timpuriu si de var’, trifoiul, cdnepa pentru fibr8, mustarul, nutul, bobul, sfecla pentru s8manta, porumbul pentru masé verde, tutunul, macul, coriandrul, anasonul, chimenul, Plantele bune premergatoare pentru graul de toamna sunt: soia, sfecla de zahar, sfecla furajer’, cartoful de toamné, floarea-soarelui, porumbul pentru boabe, porumbul pentru siloz, cAnepa pentru simant&. Toate aceste cultusi trebuie sé fie recoltate pani la 10-15 septembrie, pentru a rimane un interval de cel putin 2 sptimani pana la seménatul graulul Plantele putin bune premergétoare pentru graul de toamna sunt acelea care las solul sirac in api si elemente nutritive, cum sunt: sorgul, iarba de Sudan, meiul. De asemenea, nu este indicat semanatului graului de toamna dupa orz, din cauza bolilor si diunstorilor comuni, si dupé lucernd sau pajisti seménate, culturi care lastaresc puternic dupa desfiintare si care las solul sérac in apa. Graul de toamn’ reactioneaza bine la aplicarea ingrasamintelor, atat organice cat si minerale, in toate conditiile pedoclimatice din tara noastrs. Consumul specific de elemente nutritive este redus. Astfel, pentru realizarea a 100 kg boabe, plus productia corespunzatoare de paie, grdul extrage din sol 2,3-3,3 kg N, 1,1-1,8 kg P20s $i 1,9-3,7 kg K20. Desi consumul specific este redus, grdul este foarte pretentios la fetilizare, datorité faptului cd: sistemul radicular este slab dezvoltat si are 0 capacitate redusi de utilizare a substantelor nutritive mai greu solubile din sol; elementele nutritive se absorb in cantitatea cea mai mare intr-un timp scurt, de la inceputul formarii paiului pana la coacerea in lapte, cand plantele nu-si pot asigura, pentru a da recolte ridicate, necesarul de elemente nutritive numai din rezervele solului. Aplicarea infrasamintelor minerale. ingrasamintele minerale constituie unul dintre cele 5mai importante mijloace de sporire a productiei la grdul de toamné in toate zonele de cultura din fara noastra. Graul de toamnd reactioneaz’ pozitiv la ingrdg4mintele cu azot si fosfor administrate impreuna pe toate tipurile de sol din Romania. Raportul N:P este in favoarea azotului, mai ales pe solurile sirace in azot, in zonele umede, in anii mai ploiosi sau dupa plantele premergatoare care consuma o cantitate mare de azot (porumb, sfeclé pentru zahar, cartof, etc). Pe solurile de stepa si silvostepa din sudul si sud-estul tari, raportul N:P este de 1,2-1,3 : 1. Pe solurile din regiunile mai umede, raportul N:P trebuie si fie de 1,5: 1. Fertilizarea unilateralé numai cu azot, dar mai ales numai cu fosfor nu este indicat pentru c& nu duce la objinerea de sporuri semnificative de productie, in timp ce costul de productie se mareste considerabil. Doza de ingriséminte cu azot, exprimata in substanti activi, se calculeazé dupa urmatoarea formula (ICCPT Fundulea, 1990, citat de Roman Gh.V., 2006}: DN = 30x Rs-Ns-Ngg + Npr ert, [Denumirea lucririi uM Cantitate [Pret [Suma 1 [Arat 20-25 em + grapat Ha 1 140 140 Discuit 3 ori Ha 3 30 [90 3 Fertilizat (pre) Ha 1 25 25 la [Semanat Ha I 55 55 5 [Tavalugit semanaturi Ha 1 20 20 6 Fertilizat (post) Ha 1 25 25 7 Erbicidat Ha 1 25 25 8 ‘Tratament fito Ha 1 25 25 lo [Deservit erbieid + fito Ore T 20 20 10 Recottat Ha 1 120 120 1 Transport recolta Ore 2 20 l40 12 Balotat paie To 2 15 30 B [Transport paie Ore 1 20 20 14 Paza cultura + PST Ore T 15 15 A [Total lueriiri mecanice [640 [38.91Nr. ert. [Denumirea luerarit uM Cantitate [Pret Suma] 1 Tratat Samanta To 02 20 la 2 Deservit 20. os 20 10 3 Malonat + ferttizat Ha 1 8 8 la Deservit erbicid + tat. fito |z.0. I 15 15 [lalonat erbie + fito Ha 1 8 8 6 incdrcat + descircat paic To 2.5 5 B [Total ucrari manuale 50 [3.04 1 Samanca kg 280 0.7 156 2 [Carbendazin 1 0.6 l46 27.6 3 ingrasaminte complexe kg 235) 1.2 280) la ‘Azotat de amoniu kg 160 1 160 5 Lintur £ 150 249 37.35 6 Sfoara balotat kg la 8.5 Ba 7 Fastac mi 100 68.5 6.85 le [Total materiale hos |42.69 D Impozit + CAS 34% lei 7 1.03 Aprovizionare lei [60.9 3.70 Chettuieli generate 10% — [lei 1749 [10.63 Total cheltui 1644.6 [100 Lucrari de ingrijire: Lucrarile de ingrijire care se aplicd la cultura grdului depind de: calitatea patului germinativ; dezvoltarea plantelor in toamnd; dezvoltarea plantelor in primavar’; conditiile climatice; gradul de imburuienare; atacul de boli; atacul de déunatori; resursele tehnice, materiale si financiare ale cultivatorului; pregatirea profesionala si informatile cultivatorului,Tvalugitul dupa semanat este necesar atunci cand semnatul s-a efectuat in sol mai uscat, avand rolul de pune sménta in contact cu solul, favorizdndu-se astfel absorbtia apei. Este indicat ca aceastd lucrare si fie efectuatd cu un tvalug cu inele, care preseaz3 solul sil lasd usor afénat la suprafata. Eliminarea exesului de apa se impune ca urmare a faptului cé acolo unde apa bilteste plantele de gréu mor prin asfixiere. in locurile depresionare, acolo unde existi riscul ca in urma Uunor precipitatii mai importante sau in urma topirii zipezii sa apara baltiri, trebuie luate masuri preventive, precum: sdparea unor santuri dup’ semanat pentru scurgerea apei; efectuarea de adanci (scarificari inainte de efectuarea araturii) pentru spargerea stratului greu permeabil din profunzime gi facilitarea infiltrarii apei. Atunci cand in urma controlului culturii de grdu se constatd cd sunt zone unde apa bilteste, trebuie uate imediat m8suri de evacuare a acesteia Controlul culturii de grdu inainte de iesirea din iarna se face pentru stabilirea celor mai adecvate mésuri de intretinere in primavara. Controlul se face prin metoda monoliilor, care const in recoltarea unor probe de sol cu plante care se analizeaz’ in anumite conditii ce presupun reluarea vegetatiei, determinandu-se procentul de plante vii si de plante care au pierit in timpul iernii, De asemenea, trebuie efectuate si observatil si analize direct in camp. Tvalugitul la desprimavarare este necesar atunci cand apare fenomenul de descdltare. Din cauza alternantei repetate a temperaturilor negative cu cele pozitive (alternanta inghet - dezghet), rdacinile plantelor de grau se rup si se desprind de sol, ceea ce face ca odat cu incdlzirea vremii la desprimavarare s8 apara fenomenul de ofilire si uscare a plantelor de grdu. Fenomenul de descaltare este mai frecvent pe solurile grele, cu un continut mai idicat in argila. Daca acest fenomen se produce, atunci cultura de gréu trebuie tavalugit’ cu un tvalug neted, imediat ce solul s-a zvantat si se poate intra pe teren far a se tasa solul. Combaterea buruienilor reprezinta principala lucrare de ingrijre la cultura grdului Pierderile de recoltd la cultura de grau din cauza buruienilor sunt cuprinse intre 10 si 70% (Sarpe N., 1976). Buruienile dicotiledonate sunt cele care produc cele mai mari pagube in cultura graului, combaterea chimicd a lor prin utilizarea erbicidelor fiind o lucrare obligatorie.Tratamentele chimice se vor efectua cu urmatoarele substante: Axial 050 EC este un erbicid pentru combaterea in postemergenta a principalelor buruieni monocotiledonate anuale din culturile de cereale. Substana activ, pinoxaden, face parte dintr-o nous clas chimic8. Doza: 0,91/ha; Lintur 70 WG este erbicid sistemic postemergent, obtinut prin combinatia a dou’ substante active, cu moduri diferite de actiune. Doza: 150 g/ha Insecticid: Karate Zeon, Substanta activa: lambda -cihalotrin 50 g/l Fungicid: Amistar Xtra 280 SC, Substanta activi: azoxistrobin 200 g/l + ciproconazol 80 g/l , Doza: 0,51/ha, Epoca de aplicare: intre aparitia frunzei stindard and la inspicat si inflorit Fungicid pentru tratamentul semintelor: Celest Star, Spectru de combatere: Malura comuna (Tilletia spp.), Fuzarioza (Fusarium spp.), Malura piticd (Tilletia controversa); Doza: 1/t sdmant8; Substanta activa: ciproconazol 6,3 g/l + fludioxonil 18,8 g/lCapitolul II - Prezentarea fisei tehnologice pentru cultura orzului de toamna Avand in vedere pozitionarea comunei Semlac, se preteaza bine soiul de orz de toamna CARDINAL FD. Orzul si orzoaica de toamn’ sunt pretentioase fat’ de planta premergatoare, avand cerinte mai ridicate decat graul de toamnd, ca urmare a faptului ci semanatul se face inaintea graului, iar plantele de orz si orzoaicd trebuie s vegeteze cat mai bine in toamn’ pentru a se cli i a rezista condiillor de iernare, orzul de toamna fiind mai sensibil la temperaturi scazute comparativ cu graul de toamna. Pentru orzul de toamné, plantele premergatoare se grupeazs astfel: - _ plante foarte bune premergatoare: mazrea, fasolea, borceagul, rapita, inul pentru fibra si pentru simanta; - _ plante bune premergatoare: trifoiul, cartoful, ovzul, floarea-soarelui, soia, porumbul, sfecla de zahér, plante care trebuie recoltate pans la 10 septembrie; - __ plante putin bune premergatoare: orzul si orzoaica de toamné sau de primavard, grdul, plantele recoltate dupa 10 septembrie (soia, porumb, sfecla de zahar, floarea-soarelui). Consumul specific al orzului pentru 100 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie, este de: 2,4-2,8 kg N; 1,1-1,3 kg P205; 1,75-2,1 kg KO. Orzul este foarte pretentios la fetilizare, datorita faptului cd: = sistemul radicular este slab dezvoltat si cu 0 capacitate redusa de absortie a elementelor nutritive, avind cea mai scdzutd capacitate de valorificare a compusilor greu solubili dintre cereale; ~ are cea mai scurt perioada de absortie a elementelor nutritive in primavara dintre toate cerealele de toamna Aplicarea ingrdsmintelor minerale. Ca iin cazul graului, fertilizarea unilateral numai cu azot, dar mai ales numai cu fosfor nu este indicat pentru cé nu duce la obtinerea de sporuri semnificative de productie, in timp ce costul de productie se mareste considerabil Doza de azot se corecteaz’ in primavara in functie de starea culturii, mirindu-se cu 15- 20 kg/ha cénd cultura are o densitate mica si o infratire slabé, respectiv reducdndu-se cu aceeasi cantitate cand cultura are o densitate foarte mare si plantele sunt bine dezvoltate, 10exitand pericolul cderi si al atacului de boli. Corectia este 0 atunci cdnd cultura este normal dezvoltata, cu o densitate optima. De asemenea, doza de azot se corecteaza siin functie de gradul de aprovizionare cu apa al solului, trebuind redusd cdnd precipitatille sunt deficitare si marinduse cdnd precipitatille sunt excedentare comparativ cu media zonei in perioada octombrie-februarie. in acest sens, se scade si respectiv se adund cate 5 kg N pentru fiecare 10 mm abateri de la media zonei, in minus sau in plus. Corectia este 0 atunci cdnd precipitatiile sunt normale pentru zona de cultura in perioada octombrie- februarie. Nr. ert. [Denumirea lucrarii UM Cantitate [Pret Suma — |% 1 Arat 20-25 em + gripat [Ha 1 140 140 Discuit 3 ori Ha 3 30 90 3 Fertilizat Ha 1 20 20 l4 [Semanat Ha 1 las 45 5 Tavalugit semanaturi Ha 1 30 30 6 Fertilizat (post) Ha 1 20 20 7 Erbicidat Ha 1 25 8 Deservit erbicid (balbotat) [Ore 1 20 20 9 Recoltat Hal 1 120 120 10 Transport recolta To 1 22 nl Balotat paie To 7.5 15 12 Transport paie Ore 7.5 15 13 Paz cultura + PSI Ore 1 i Wl A [Total lucrari mecanice [S73 145.30 1 Deservit semanatori 20 0.5 128 64 Deservit'jalonat + fertilizat] Ha. 1 18 18 3 Deservit erbicidare Z0. 0.5 10 5 1Nr. ert. [Denumirea luerarii UM — [Cantitate [Pret Suma ]% la [Jalonat erbicidare Ha 0.2 8 16 B [Total luerari manuale [33.6 [2.66 1 Samanta kg 170 1.15 195.5 2 ingrasaminte complexe kg 200 12 240, 3 Rival Superstar it 0.02 1200 24 la Sfoara balotat g la 8.5 34 G [Total materiale [493.5 [39.01 D Impozit +CAS34% lei 4 [0.90 E |Aprovizionare Tei 34.5 [2.73 F Cheltuieli generale 10% [lei 119.0 [9.40 Total cheltuieli 1265 [100 La orzul si orzoaica de toamnd, lucrarile de tavalugit dup’ semdnat, eliminarea exesului de apa, controlul culturii inainte de iesirea din iarn’, tavdlugitul la desprimavarare se fac ca la gréul de toamna Buruienile produc pagube la culturile de orz cuprinse intre 10 si 40% (Sarpe N., 1976). Buruienile din culturile de orz si orzoaic’ sunt aceleasi ca si in culturile de grau, combaterea acestora fiind similar cu cea de la grau, folosinduse aceleasi produse erbicide. Bolile foliare care produc pagube mai insemnate la orz sunt: fdinarea (Erysiphe graminis), sfasierea frunzelor (Pyrenophora graminea), patarea reticular (Pyrenophora teres) si arsura frunzelor (Rhynchosporium secalis). Pentru combatarea acestora se folosesc aceleasi produse fungicide ca si la cultura graului. Se efectueazi 1-2 tratamente, primul in faza de infratire-inceputul alungirii paiulul si al doilea in faza de burdut-inspicat. DSundtorii mai periculosi pentru orz sunt larvele gdndacului bilos al ovazului (Oulema melanopa L.), combaterea chimic’ efectuanduse la depasirea PED-ului de 10 adulti /m2 si 250 larve/m2 in cazul atacului in vetre. Tratamentele chimice se fac cu insecticide omologate, precum Fastac 10 EC (100 ml/ha). 12Capitolul III - Prezentarea fisei tehnologice pentru cultura porumbului Avand in vedere pozitionarea comunei Semlac, se preteaza bine hibridul de porumb DEKALB semi-timpuriu DKC 4608. Porumbul are pretentii reduse fat de planta premergatoare. Cele mai bune plante premergitoare sunt leguminoasele anuale pentru boabe si furajere, cerealele péioase, inul, canepa, cartoful, sfecla de zahar, sfecla furajer’ si floarea- soarelui. Rotatia grau-porumb este imps de ponderea mare a celor dou’ culturi, in aceast rotatie porumbul fiind favorizat comprativ cu grdul. in cazul atacului de fuzariozd, care este o boala comuna celor doua plante de cultur’, aceasté rotatie trebuie intrerupta prin cultivarea unei alte plante de cultura. Lucerna nu este considerata o plant premergatoare potrivité pentru porumb in zonele secetoase, dacd nu sunt conditi de irigare, datorit consumului mare de api, lésdnd solul uscat, cu o rezerv mic de ap pentru porumb. De asemenea, porumbul nu se recomanda a se amplasa dupa sorg si iarb de Sudan. Porumbul suport monocultura fara reduceri semnificative de productie, mai ales dac& se aplicd ingrasaminte minerale si organice. Totusi, trebuie evitatd monocultura indelungata a porumbului, ca urmare a intensificdrii unor efecte negatice, si anume: se reduce continut de humus, se degradeaza structura solului, se inregistreazi o acidifiere a solului, se epuizeaza solul in macroelemente si unele microelemente, se inmultesc bolile si dSunsitorii specific. Monocultura indelungat impune utilizarea unor doze marite de ingrasdminte si unele tratamente costisitoare. Porumbul este o bund premergatoare pentru culturile de primavars si chiar pentru graul de toamn’, daca sunt cultivatihibrizi cu perioada de vegetatie mai scurt’. Porumbul este o plant mare consumatoare de elemente nutritive. Consumul specific pentru realizarea a 100 kg boabe, plus productia corespunzitoare de tulpini si frunze, este de 1,8-2,6 kg N, 0,86-1,4 kg P205, 2,4-3,6 kg K20 (dupa Hera Cr., 1980). Aplicarea ingrasmintelor minerale reprezint3 un mijloc important de crestere a productiei la porumb. Fertilizarea cu azot si fosfor asigur’ sporuri semnificative de recolt pe toate tipurile de sol, iar fertilizarea cu potasiu asiguré sporuri semnificative de recolt’ pe solurile luvice, pe cele nisipoase sitn conditii de irigare. 13Stabilirea dozelor de ingrasminte se face in functie de productia scontat, consumul specific al plantei de porumb, rezerva solului in elemente nutritive si api, regimul precipitatillor, hibridul cultivat, planta premergatoare. Doza de azot se stabileste cu ajutorul formulei urmatoare: DN = 22 x Rs- Ns- Ngg # Npr unde: DN = doza de azot, in kg s.a./ha; 22= consumul specific al culturii de porumb (22 kg N/t de boabe); Rs = recolta scontatd, in t boabe/ha; portul solului in azot, care se apreciaza ca find: - 20kg/ha, pentru solurile sdrace; = 40 kg/ha, pentru solurile cu fertilitate mijlocie; - 60kg/ha, pentru solurile fertile; Ngg = aportul in azot al gunoiului de grajd, care se apreciaz’ ca fiind: - _2kgN pentru fiecare ton’ de gunoi de grajd ——-_administrat direct porumbului; - kg Npentru fiecare ton de gunoi de grajd —_aplicat plantei premergatoare. Npr= corectia in functie de planta premergatoare, care se face astfel: ~ se scad 30 kg/ha atunci cand planta premergatoare este o leguminoasé anual sau perend; - se adaugé 15-25 kg/ha atunci cdnd planta premergatoare este floarea-soarelui si porumb; - _ seadauga 25 kg/ha dupa cartofi tarzii si in anul Ill de monocultur’; - _ seadauga 30 kg/ha dupa sfecla de zahar. Doza de azot este cuprinsa intre 90 $i 200 ke/ha. 14Nr. ert. [Denumirea luerarit uM Cantitate [Pret Suma] 1 [Arat 20-25 em + grdipat Ha 1 140 140 2 Dise + grapa 2x Ha 3 30 60 3 Fertilizat Ha 1 25 25 la Erbicidat Ha I 2s [Combinator Ha 1 50 50 6 [Transport + balbotat Ore 1 20 20 7 [Semanat Ha 1 55 55 8 Prasit +11 Ha 40 40 lo Prait I+ fertilizare HA 1 60 60 10 Erbicidat (post) Ha 1 25 25 i [Transport + balbotat Ore 1 20 20 12 Recottat To 1 120 120 B [Transport productie Ore 1 20 20 4 FTocat resturi vegetale Ha 1 30 30 A mecanice 710 I To 05 Malonat erbicide + fertilizare [Ha 8 16 3 Deservit semanatori Z0. 0.2 15 3 B [Total luerari manuale 31.5 1.83 1 ke 200 12 240 2 Azotat de amoniu ke 200 1 200 3 Merlin ke 2 60 120 la Ieedin Lt 1 20 20 5 Samanta ke 20 8 160 le [Total materiale 740 42.90 15Denumirea lucrarii UM Cantitate [Pret Suma]? Dp Impozit + CAS 34% lei 10.7 [0.62 ke Aprovizionar lei [63.5 3.68, F Cheltuieli generale 10% [lei 169 9.80 ‘Total cheltuieli 17248 [100 Tratamentele chimice se vor efectua cu urmatoarele substante: Touchdown System 4 este un erbicid neselectiv (total), cu actiune sistemica care se aplicd pentru combaterea in postemergenta a buruienilor anuale si perene. Substanta activa: PMG (glifosat acid) 360 g/l; Doza de aplicare: 2l/ha cu 3-4 zile inainte de semanat Insecticid: Karate Zeon, Substanta activa: lambda -cihalotrin 50 g/l Insecticid: Force 1,5 G, Spectru de combatere: Viermele vestic al rdacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) Substanta activa: teflutrin 1,5% 16Capitolul IV - Prezentarea fisei tehnologice pentru cultura de soia Soia este o plant de culturd putin pretentioasa fatd de planta premergatoare. Totusi, aceasta prefer’ ca plante premergatoare cerealele paioase, porumbul, sfecla de zahar, cartoful Nu sunt indicate ca plante premergatoare leguminoasele anuale sau perene, efectul benefic al acestora fiind valorificat mai bine de alte plante de cultur’. De asemenea, nu sunt indicate ca plante premergatoare floarea-soarelui si rapita, acestea avand boli comune cu soia (Sclerotinia sclerotiorum - putregaiul alb).. Spre deosebire de alte leguminoase pentru boabe, soia suport’ monocultura timp de 2- 3 ani. Totusi, se recomandé evitarea monoculturii ca urmare a faptului cd se inmultesc bolile si daunatorii specific si creste gradul de imburuienare. Ca urmare a efectului pozitiv asupra fertilitati solului, prin lSsarea unei cantitati mari de azot in sol (80-120 kg azot/ha), soia este plant buna premergatoare pentru toate plantele de culturd, cu exceptia florit-soarelui, rapitei sia altor plante leguminoase. Rotatia soia-porumb este favorabilé atat soiei cat si porumbului,fiind practicata in exploatatille agricole mari cultivatore de soia si porumb. Soiurile timpurii de soia sunt bune premergdtoare pentru cerealele paioase de toamna. Consumul specific de elemente nutritive pentru formarea a 100 kg seminte si biomasa secundara aferenta este de: 7,1-11 kg azot, 1,6-4,0 kg P205 si 1,8-4,0 kg K20. Soia consuma cantitati mari de azot, aceasta datorandu-se continutului ridicat al intregii plante in acest element (in protein’). Aplicarea ingrasmintelor minerale. Plantele de soia utilizeaz’ azotul din solutia solului (in proportie de 35-50%) si azotul obtinut din simbioza cu bacteriile Bradyrhizobium japonicum (in proportie de 50-65%) care traiesc in nodozitatile de pe ridacinile soiei, Azotul din sol este necesar plantelor de soia in primele faze de vegetatie (in primele 25- 35 alle), pani cand incepe s8 functioneze simbioza cu bacterille fixatoare de azot. Dup’ realizarea simbiozei, plantele de soia isi procurd intre 20 si 80% din necesarul de azot pe aceasta cale. Dozele de ingrasminte cu azot se stabilesc in functie de fertilitatea solului si de bacterizare, putandu-se administra pana la 90 kg/ha. Pe solurile sirace in azot, inainte de pregittirea patului germinativ se aplic’ 30-40 ke azot/ha (de preferat sub forma amidicd). Pe celelalte soluri,fertlizarea cu azot se face in functie 7de reusita simbiozei cu bacterille fixatoare de azot, prin administrarea azotului in vegetatie odaté cu efectuarea prasilelor mecanice (prasila | sia Ika). Nr. ert, [Denumirea lueririt uM [Cantitate [Suma I Arat + grapat 30 em Ha I 140 2 Discuit 2 ort Ha 2 60 5 Fertilizat Ha i 25 25 la Erbicidat Ha i 25 25 5 [Combinator Ha T 50 50 6 [Transport + balotat Ore i 20 20 7 [Semanat 45 em Ha i 65 65 8 Prasit + 11+ 01 Ha 5 50 [90 lo Erbividat (post) Ha T 25 25 10 [Transport + balbotat + fito [Ore i 20 20 1 Recoltat Ha T 120 120 12 [Transport productie [Ore 2 20 20 A [Total lueritri mecanice [660 43.52, I unfit + ingr. ch, To. 03 2s 22 [Jalonat ingr. + erbicid. Ha 3 8 5 Tratat simanta nitragin To. 0.1 25.8 la Deservit semanatori Z0. 2 15 5 B [Total luerari manuale 31.78 [2.09 i jingraisaminte complexe ke 200 12 140 2 Dual Gold Lt 15 76.6 1s 5 Nitragin FL la 5.6 144 la Dinam kg 0.08 1489.6 [112.02 5 Nisorun ke 0.1 140 14 6 Samanta ke 110 i 110 g [Total materiale [605.4 [39.62 D impozit + CAS 34% lei 10.8 lo71 E Aprovizionare lei 50.8 3.35 F [Cheltuieli generale 10% [lei 1579 [1041 Total cheltuieli 1516.6 [100 18Combaterea buruienilor. Soia este sensibililS la imburuienare in primele faze de vegetatie pana cdnd plantele ajung si acopere terenul, dar si spre maturitate dupa ce incep si cada fruncele. Combaterea buruienilor la soia se poate realiza prin utilizarea erbicidelor sau combinat, prin folosirea erbicidelor 51 efectuarea de lucrari mecanice. Combaterea pe cale chimicd a buruienilor se realizeaza prin utilizarea de erbicide in functie de buruienile prezente in cultur8, astfel: 1 Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale (fara buruieni mai rezistente precum Solanum nigrum, Abutilon theoprastii, Xanthium strumarium, Sinapis arvensis, Raphanus raphanistrum) se pot utiliza erbicide: - volatile, ce trebuie administrat inainte de pregatirea patului germinativ si incorporat imediat in sol prin lucrarea de pregitire a patului germinativ efectuat cu grapa cu discuri la minimum 8 cm adancime: Treflan 48 (1,2-2,0 I/ha); 2 Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale (inclusiv Solanum nigrum, Abutilon theoprastii, Xanthium strumarium, Sinapis arvensis, Raphanus raphanistrum) se poate utiliza unul dintre erbicidele de la punctul 1, iar in vegetatie se utilizeaz’: Basagran 600 (1,5-2,0 I/ha) aplicat cand plantele de soia au minim 3 frunze trifoliate 3 Pentru combaterea buruienilor anuale dicotiledonate, cu exceptia ciumafoaiei (Datura stramonium) si zérnei (Solanum nigrum), se utilizeaza unul dintre erbicidele de la punctul 1, iar in vegetatie se utilizeaz’ erbicidul Harmony 50 SG (12 g/ha) + adjuvantul Trend (250 mi/ha), atunci cand buruienile dicotiledonate sunt in faza de 2-4 frunze. 4 Pentru combaterea buruienilor anuale si perene (inclusiv Sorghum halepense), se utilizeaz’ erbicidele de la punctele 1 si 2, iar pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) se utilizeaz’ erbicidele: Gallant S (1,0-1,5 I/ha) 19Capitolul V - Prezentarea fisei tehnologice pentru cultura de fasole Toamna, dupa eliberarea terenului de resturi vegetale, se realizeaz’ o ar’iturd adanci de 28-32 cm, Este indicat ca inainte de efectuarea acestei lucrari si se incorporeze in sol 75 kg s.a./ha P205 si 75 s.a./ha K20 urménd ca in primavara concomitent cu pregatirea patului germinativ si se aplice 45 kg s.a./ha azot. Pentru ca solul sé fie fra buruieni se realizeaza o erbicidare preemergent’ cu DUAL GOLD 960 EC 1,0-1,5I/ha. Primavara, la inceputul lunii aprilie se aplicd 0 lucrare de discuit + grpat in vederea pregatirii patului germinativ. Dat fiind faptul ca fasolea este o specie sensibild la atacul bolilor si daunatorilor se recomanda o rotatie anual’, Bune premergatoare sunt culturile de tomate, ardei, vinete, telin’. Lucrarile de intretinere: Se aplic’ 2-3 prasile mecanice sau manuale pentru distrugerea buruienilor. Ultima prasila se efectueazé inainte de inflorit si legarea pastailor. La fasolea urcdtoare se face raritul plantelor pe rand, ldsdnd la cuib cate 2-3 plante. Fertiizarea fazialé se aplica la inceputul infloriri, administrand 25 kg/ha azot, 50 kg/ha fosfor si 30 kg/ha potasi jin zonele secetoase se recomanda aplicarea a 3-4 udari cu norme de 300-400m3/ha, in perioada de inflorit si cea corespunzatoare legatului pastailor. Se recomanda ca udarile s8 se facd seara sau dimineata pentru a nu provoca arsuri ale plantelor. Cultivarele de fasole urcétoare necesit8 sustinerea plantelor. Pe suprafete mici, acestea se aracesc, folosind araci de 2-2,5 m. La cultura fasolei, pagube importante sunt produse de boli ca: mozaicul galben, arsura bacteria’, antracnoza, rugina fasolei etc. Pagube importante produce daunatorul gargarita fasolei care inteapi florile si depune ous ce vor ajunge in boabele de fasole. Produsele folosite pentru combatere chimicd su ~ALCUPRAL 50 Pu (0,5%) -4-5 kg/ha - pentru arsura bacterian’; -SUPER CHAMP 250 SC (produs ecologic) 2,5 I/ha - pentru antracnozafasolei; 20= _ MOSPILAN 20 SP (0,025%) - pentru gargérita fasolei; - _ RELDAN-2,51/ha- pentru gargarita fasolei. Combaterea ecologicd presupune masuri preventive ca: > revenirea culturii pe aceeasi parcelé dupa 4 ani pentru evitarea atacului de bacterioz’; > cultivarea fasolei in benzi alternative cu porumb cu randurile orientate perpendicular pe directia vantului dominant; > evitarea efectuarii de lucrdri mecanice sau manuale cand plantele sunt umede (rou, ploaie, dupa irigat). > tratamente de acoperire cu produse cuprice (zeam’ bordelez 0,5%, Funguran 0,2%) la aparitia primelor frunze adevarate si inainte de inflorit 21[Nr.ert. [Denumirea lcriri uM [cantitate [Pret Suma % 7 Arat 2025 em expat Ta 1 140 140 2 Diseuit 2 oF Ta 50 loo 5 Ferilizat Ta 1 Bs Is Evbicidar Ta 1 Bs 5 [Combinator Ta 1 50 50 G Transport + balotat ore H 20 20 7 Seminar Ta 1 8 Peas 1M Ha 5 50 iso o Tratament ito (elicopen) He H as 10 Transport balbotat Ore los 0 10 1 Recotat Ha 2 130 130 B Transport Ore H 20 20 a Total Iueriri mecanice loa 0.12 7 Miri inert ings. ch To. los Bs a2 2 Valonat Ha 1 8 8 5 Desert sendnitor Zo. loz 5 5 Is Desert copier 0. lon 5 13 5 Valonat Ha 1 8 8 B Total Iuerlri manuale 22.7 1a 7 saminte complexe x 200 12 a0 2 Dual Gold tr Fee 19 5 Sana a lars 166 7 [Calan ke low 2 p52 le Total materiale T0238 ls403 D Import + CAS 34% Tei a los E Aprovizionare Te srs 3.60 F [Chettueti generate 10% Tet 168 10.38 Total eheltuiel 15984 [100 22Capitolul VI - Prezentarea fisei tehnologice pentru cultura de mazare Dupé eliberarea terenului de resturi vegetale, toamna se realizeaz o aratur’ adanc’ de 28-32 cm. Este indicat ca inainte de efectuarea acestei lucriri s3 se incorporeze in sol 50-75 kg s.a./ha P205 gi 50-75 s.a./ha K20 urménd ca in primavara concomitent cu pregatirea patului ‘germinativ s& se aplice 45 kg s.a./ha azot. Pentru ca solul sé fie far buruieni se realizeaza o erbicidare preemergent cu Glyphos 5-7 I/ha si una postemergenta cu Butaxone M40-2,5:3 I/ha sau Basagran CS-2-3 I/ha. Prim8vara, la inceputul lunii martie se aplicd 0 lucrare de discuit + grépat in vederea pregatirii patului germinativ. Dat fiind faptul ca mazarea este o specie sensibila la atacul bolilor si daunatorilor se recomanda o rotatie anual. Bune premergatoare sunt culturile de castravetj, tomate, ardei, cartof, care pirdsesc terenul devreme si! las curat de buruieni. Prasitul mecanic si manual se realizeazi ori de cate ori se impune. Ultima prasilé mecanicé se realizeaz’ inainte de inflort sla legarea pastailor. jin anii secetosi se recomanda aplicarea a 3-4 udari cu norme de 250m3/ha la rasdrit, pentru o rsdrire uniformé, la inflorit, si fn faza legatului p8stdilor. Se recomands ca udirile si se efectueze seara sau dimineata pentru a nu provoca arsuri ale plantelor. Fazele critice pentru apd sunt: cresterea intensé a plantelor, inflorit, formarea pastailor. La cultura mazarei de grdin3, pagube importante sunt produse de boli ca: antracnoza, fuzarioza, rugina mazérei, mana, fdinare. Dintre daundtori prezint3 important practic’ gargarita mazarii si plduchele verde al mazar, Produsele folosite pentru combatere sunt: - ACROBAT MZ-2,0 kg/ha - pentru mana; = SUPER CHAMP 250 SC, 2,5 I/ha- pentru mana; - FASTER 10 CE (0,03%) - pentru paduchele verde al mazarii; = ACTARA 25 WG-0,2 kg/ha - pentru p&duchele verde; = MOSPILAN 20 SP (0,025%) - pentru gargarita mazarii; 23- _ RELDAN-2,5I/ha- pentru gargarita mazarii. Pentru combaterea ecologicd se au in vedere masurile preventive de igien’ cultural, araturile adanci, amplasarea corect a culturi, distrugerea plantelor gazda ale diferitelor boli iar pentru prevenirea atacului de antracnoza ce apare frecvent in anil ploiosi se stropeste cu zeama bordoleza 0,5-0,7 %.-— rer. |Denumiren Torii o™ [conte Pret Suma rm H fr 205 op Te T TW 1 q Dis Te q 0 la B Fe Te H as BS 7 tase Te H as BS 5 [conbinase Te T i 0 q Transpo bala os H ae Bo Pr Sema Te H 5 5 q Pages Ta B Bo 0 hb Trane fo ope) te H as BS 7 Transpo baer os los ae 7 7 ese Ta P 7 To Transpo cs H ae Bo H Manan ng ch Te os BS q Latna Tia H is is 7 Desaiseminton a loa 5 7 7 Desai caper a lor 5 Latna Ta H is is H ngganins complexe ke 00 @ an q eat Ga i is a 79 B Sena he 7 166 7 [cain he los ps bp ipods CASH ie fa low r ‘proiionare ie leas a0 Tova chloe 18a Te 24